Compusii Hidroxilici

Alcool:
n chimia organic, un alcool este un compus organic hidroxilic, care con ine o
grup funcional hidroxil (-OH), aceasta fiind legat de un atom de carbon saturat.
n limbajul curent, termenul de alcool se refer aproape ntotdeauna la etanol,
cunoscut i ca alcool de cereale, i deseori la orice butur care con ine etanol.
Ca medicament, etanolul este cunoscut ca avnd un efect depresiv, care
scade acuitatea reflexelor sistemului nervos central.
Utilizari:
Alcoolii sunt folosii la scar larg n industrie i tiin , drept reactan i,
solveni combustibili. Etanolul i metanolul pot arde crend mai pu ine substan e
nocive dect benzina sau motorina.
Datorit toxicitii sczute i capacitii de a dizolva substan e nepolare,
etanolul este folosit deseori ca solvent n medicamente, parfumuri i esen e vegetale,
precum vanilia.
Etanolul este, de asemenea, folosit frecvent n buturi dup fermenta ie
pentru a evidenia aromele sau pentru a induce intoxicarea euforic numit "be ie".
Utilizarea etanolului pentru acest scop este interzis n unele jurisdic ii. n asemenea
cazuri de consum, alcoolul este un drog psihoactiv, cu un poten ial imediat de
supradoz, otrvire i dependen fiziologic ( tiut ca alcoolism).
Alcoolismul a devenit una dintre cele mai comune cauze de dependen
(poate dup cafein) din lume. Dependena fiziologic cauzat de alcoolism
nseamn c persoana dependent trece prin sevraj (sub forma unei dureri de cap
cunoscut ca "mahmureal," unei anxieti crescute, tiut ca "friguri" i oboseal
sau probleme cu somnul) la ncetarea sau descre terea folosirii.
Fenoli:
Fenolii reprezint o clas de compui organici cu un nucleu aromatic, n a
cror structur intr una sau mai multe grupe -OH hidroxil grefate (legate) pe
nucleu. Cel mai simplu i primul reprezentant al clasei se nume te chiar fenol (sau
acid fenic) i are formula C6H5OH. Fenolii sunt clasifica i n func ie de numrul
unitilor fenolice n fenoli simplii i n polifenoli. Fenolii sunt pu in solubili n ap, dar
uor solubili n alcooli i eteri. Sunt substan e solide, cu miros n general
caracteristic, neplcut.
Utilizari:
Dintre fenoli, taninele sau ali fenoli dau arom i gust unor alimente, buturi,
taninul de exemplu d gustul vinului rou.Fenolul se formeaza in proces de creacare
termica. Sunt foarte toxici pentru mediul acvatic deoarece afecteaza centru nervos al
pestilor. Bacteriile si protozoarele au o rezistenta foarte mare la fenoli facand posibila

epurarea biologica. Fenolul(benzenolului) sunt incolori solizi cristalizat in ace cu un

miros specific.In contact cu aerul devine rosiatic datorita oxidarii. Este toxic in contact
cu pielea provocand arsuri. Se utillizeaza in obtinerea fenoplastelor,colorantilor si
medicamentelor(aspirina). Crezolii se separa din gudron ca fenolul.Au actiune
bactericida mai puternica decat fenolul. Se folosesc sub forma de emulsii cu o solutie
de sapun, ca antiseptici.

Fenol
Fenolul, de asemenea cunoscut i ca acid
carbolic sau acid fenic, este un compus organic
aromatic cu formula molecular C6H5OH, fiind primul
reprezentant al clasei fenolilor. Este un compus solid,
cristalin, de culoare alb i volatil. Molecula este
format dintr-o grupare fenil (-C6H5) legat de o
grupare hidroxil (-OH). Este uor acid, i trebuie
manipulat cu mare grij deoarece poate cauza arsuri.
Proprietati:
Fenolul este de fapt un benzen la care s-a substituit o grupare hidroxilic, de
acea are un caracter uor acid. El are punctul de topire de ca 41 C i punctul de
fiebere de 182 C. La temperatura camerei apare sub form de cristale incolore care
prin oxidare sau impuriti pot avea o culoare roz pn la ro u brun. Fenolul are un
miros neptor caracterisic aromat.In contrast cu alcoolii aromatici fenolii nu au
caracter nucleofil de substituie, fiind u or electronofil n pozi ia para, fenolul este de
circa 1000 de ori mai activ ca benzenul.

Utilizare:
Sir Joseph Lister folosete pentru prima oar fenolul n anul 1865 ca antiseptic
la dezinfecia rnilor, dar din cauza caracterului iritant a fost nlocuit n chirurgie de
alte antiseptice. Fenolul are un efect caustic asupra membranei celulei nervoase. Din
cauza efectului bactericid se folosea ca dezinfectant, fiind folosit i la cultivarea
plantelor productoare de droguri ca ierbicid. Fenolul mai este folosit la producerea
rinilor artificiale ca bachelita care este un policondensat al fenolului i
formaldehidei. n timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial, prizonierii erau omor i n
lagrele germane cu injecii intracardiace cu fenol. La construc iile de lemn se
folosete adezivul format din fenol-rezorcin-formaldehid.
Fenolul mai este folosit la producerea rasinilor artificiale precum bachelita care
este un policondensat al fenolului si formaldehidei.
In timpul celui de al doilea razboi mondial, prinzionerii erau omorati in lagarele
germane cu injectii intracardiace cu fenol. In tehnica microscopica se foloseste de
asemenea formolul sau laconservarea organelor in anatomia patolgica. La
constructiile de lemn se foloseste adezivulformat din fenol-rezorcina-formaldehida.
Creozotul - un amestec de fenoli si crezoli este folosit ca dezinfectant,
lainjectarea lemnului pentru a-l feri de putrezire. Conservarea carnii afumate se
datorestecreozotului care se gaseste in fumul rezultat prin arderea lemnului.
Fenolii sunt compusi cu abilitati anti-inflamatorii, anti-oxidante si anticoagulante, si potrivitcercetatorilor spanioli, reprezinta cheia pentru reducerea

riscului atacurilor de inima. Cantitati mari de fenoli se gasesc in uleiurile virgine si

extravirgine de masline.
Se pare ca in spatele efectelor miraculoase ale uleiurile de masline se afla o
concentratieridicata a moleculelor de oxid nitric, al caror rol este sa dilate vasele de
sange, si un nivel redusde tensiune rezultat in urma oxidarii.
Fenolii sunt utilizati pentru producerea substantelor plastice policarbonate (ex.
sticle, cd-uri,casti), produse pentru igiena personala si a casei si a cosmeticilor. De
asemenea fenolii suntutilizati si pentru fabricarea hartiei, a lichidelor antigel si a
lacurilor.

Benzen

Benzenul (cunoscut i sub denumirea mai puin frecvent de benzol) este o

hidrocarbur cu un nucleu aromatic, care are formula chimic C6H6. Este ntlnit n
crbuni, petrol i se obine n mod natural prin arderea incomplet a compu ilor
bogai n carbon.
Pn la Al doilea rzboi mondial, benzenul rezulta ca produs secundar al
preocedurii de formare a cocsului. Dup anii 1950, hidrocarbura a fost extras din
petrol.
Exist patru metode de laborator din care se ob ine: reformare catalitic,
hidrodezalchilarea toluenului, disproporionarea toluenului i cracare cu abur.
Particip la reacii de substituie, oxidare i adi ie.
Etimologic, cuvntul provine de la rina benzoe care prin sublimare
formeaz acidul benzoic. Au fost emise numeroase formule pentru benzen. Kekul a
propus n 1865 o aranjare ciclic a atomilor de carbon n care legturile simple
alterneaz cu cele duble, ns aceast structur nu explica n totalitate propriet ile
hidrocarburii.
Erich Hckel n 1931 a demonstrat prin teoria orbitalilor moleculari c
benzenul este reprezentat de un ciclu de ase atomi de carbon, n interiorul lui fiind

un cerc sau o linie circular punctat pentru a sugera delocalizarea electronilor din
legtura C-C.

Utilizare:
nainte de anii 1920, benzenul era utilizat frecvent ca solvent industrial, mai
ales pentru degresarea metalelor ns din cauza toxicitatii sale ridicate a fost nlocuit
cu ali solveni.Principala sa ntrebuinare este cea de reactiv intermediar pentru
sinteza altor compui chimici.
Derivaii benzenului care se produc n cantit i importante sunt stirenul, utilizat
n fabricarea polimerilor i a materialelor plastice, fenol, din care se prepar r ini i
adezivi, ciclohexanul, folosit pentru prepararea nylonului.
Cantiti mai mici de benzen sunt utilizate la fabricarea pneurilor, lubrifian ilor,
coloranilor, detergenilor, medicamentelor, explozibililor sau pesticidelor. n anii 1980,
principalii compui obinui din benzen erau etilbenzenul, n proces folosindu-se 48%
benzen, cumenul 18%, ciclohexan 15% i nitrobenzen 7%.Ca aditiv al benzinei,
benzenul i mrete cifra octanic i reduce detona ia.
n consecin, aceasta coninea adesea benzen n cantit i importante nainte
de anii 1950, cnd s-a introdus tetraetilul de plumb ca antidetonator.n ultimii ani, ca
urmare a scderii produciei de benzin cu plumb, s-a reintrodus benzenul ca
aditiv.n Statele Unite, din cauza efectului negativ asupra snt ii i pentru
diminuarea riscului polurii pnzei freatice cu aceast substan , s-a impus o emisie
maxim admisibil de aproximativ 1% de benzen. Aceaa i cifr se ntlne te i n
standardele Uniunii Europene.