Ora ul oldne ti

oldneti este un ora din

Republica Moldova, centrul
administrativ al raionului
oldneti. Suprafa construit al
oraului constituie circa 3.77
kilometri ptrai, cu un perimetru
de 11.14 km. Raionul oldneti
este situate la latitudinea 47.8135
longitudinea 28.7932 si altitudinea
de 145 metri fata de nivelul marii.

Istoria localitii:
Prima meniune documentar a satului
oldneti, aflat n proprietatea boierului
Pisochi i a soiei sale Tudosca, fiica marelui
logoft Ptracu oldan, dateaz din anul
1610, localitatea fiind pomenit ntr-o
mrturie hotrnic asupra satelor nvecinate.
Legenda spune c localitatea oldneti i
trage denumirea de la un tnr boier cu
numele oldan, care n mai multe lupte a dat
dovad de curaj, fiimd rspltit de domn prin
atribuirea mai multor sate, printre care i cel
care a luat numele oldneti. Neamul
oldnetilor este unul din cele mai vechi din
Moldova, contemporan desclecrii, dup cum menioneaz
marele crturar D.Cantemir. Pe parcursul secolelor al XV-lea al
XVII-lea mai muli boieri din neamul oldan ocup nalte
dregtorii n stat.

Poziia fizico-geografic a raionului oldneti

Raionul oldneti este situat n partea de nord-est a Republicii

Moldova. n partea de nord i nordvest, raionul are hotare
administrative cu raionul Floreti, la sud-vest cu raionul Teleneti,
la sud i sud-est cu raionul Rezina, la est cu UAT din stnga
Nistrului. Centrul raional oldneti este situat la km 80,7 i km
41,7 a traseului naional Bli-Rbnia, avnd hotare cu raioanele
Rezina, Teleneti i Floreti.
Oraul oldneti face parte din podiul de nord al Moldovei i
este aezat n valea rului Ciorna, care curge n aceast zon cu
precdere paralel cu drumul de tranzit Soroca Rezina, n partea
de nord-est a republicii. Orelul se nir pe ambele maluri
ale Ciornei pe o distan de 4,5 km n medie o lime de circa
4 km spre sud i 0,5 km spre nord si este situat la o disanta de 81
km de Chisinau..
Suprafaa total a raionului constituie 59836,67 ha, inclusiv:
terenuri arabile - 32352 ha, plantaii perene - 4130 ha, puni
4149.5 ha, plantaii forestiere - 11668 ha, obiecte acvatice 52
cu suprafaa oglinzii apei 195,12 ha, drumuri de stat ale
transportului rutier 357,82 ha cu lungimea de 202km, inclusiv:
drumuri de importan internaional - 5,30 km, de importan
naional - 46,3 km.
Suprafaa gestionat de Cile Ferate din Moldova alctuiete 682,65 ha cu lunjimea de 35,2 km.
Din componena raionului fac parte 33 localiti, concentrate n
23 primrii (1 ora, 6 comune, 16 sate)

Cadrul natural, solul, clima

Teritoriul raionului este situat n limitele Podiului Nistrului,
relieful este moderat fragmentat i reprezentat prin podiuri,
dealuri joase i vlcele largi, iar interfluviile au form de iruri
deluroase. Pe alocuri se ntlnesc dealuri izolate n form de
cupol. Altitudinile absolute sunt cuprinse ntre 200-300 m.
Altitudinea maxim deasupra mrii 338 m, (dealul Zahorna).
Pe povrniuri sunt rspndite eroziuni i alunecri de teren.
Pe teritoriul raionului solurile se caracterizeaz prin fertilitate
nalt n special predomin cernoziomurile tipice, levigate,

obinuite i carbonatate, soluri cenuii i cenuii nchise de

pdure. Bonitatea medie a solului conform datelor din Cadastrul
Funciar al Republicii Moldova este de 74 puncte, media pe
raioanele republicii fiind de 63puncte.
Printre principalele resurse minerale aflate pe teritoriul raionului
se evideniaz resursele nemetalifere, cea mai mare parte a
rezervelor se afl n apropierea com. Mihuleni - zcminte de
calcare, com. Olicani pietri, n apropierea or. oldneti, com.
Olicani, Mihuleni, Vadul-Racov - argile, com. Alcedar, Dobrua,
Rspopeni - nisipuri.
Clima este temperat-continental, temperatura medie a lunii
ianuarie -4,50, iulie +21,00, cantitatea medie anual de
precipitaii constituie 500-560 mm.
Teritoriul raionului este traversat de rul Ciorna afluentul rului
Nistru. Se ntlnesc multe izvoare de ap potabil, apele
subterane se afl la adncimile cuprinse ntre 0,5 m i 10-15 m.

Economia:
n ora activeaz 7 societi pe aciuni, 63 societi cu rspundere
limitat i 261 gospodrii rneti.
Agenii economici:
Baza de transport Auto-29
CerealeSA
Dacia-AgrochimSRL
Drumuri-oldneti SA
Fabrica de fermentarea
tutunului
ntreprinderea municipal
oldneti service
ntreprinderea de Stat
pentru silvicultur
SRLPare tutun
Staia de alimentaie
petrolAvanteSRL
Staia de alimentaie
petrolLucoil Moldova
Staia de alimentaie gaz
Lucoil Moldova

1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1

Tirex Petrol SA
Zurand-Auto SRL
MGemini Gloting
Limited SRL
SRLForever
Gospodrii rneti
(deintori)
SRLSchico Ala
SRLDacia Agrochim
MT.Schmidt Landbau
ntreprinderi Individuale
Total

1
1
1
1
327
1
1
1
109
454

Fabrica de fermentare a tutunului a inceput sa

functioneze in 1927 care avea o capacitate de 10,5 mii tone
anual., care n anul 1986 a atins volumul maxim de
producie peste 15 mii tone de tutun fermentat.
Datorit suprafeei mari a fondului forestier, activeaz cu
succes ntreprinderea forestier de prelucrare a lemnului,
care produce parchet, ui, ferestre i alte articole din lemn,
de asemenea se desfoar i activitatea de colectare a
plantelor medicinale.
Sfera de servicii este reprezentat de 56 uniti de comer cu
amnuntul, 2 piee agricole, 7 uniti de alimentare public i 2
uniti de deservire social. n ora sunt 2 filiale ale bncilor
comerciale i 2 ale companiilor de asigurare. Serviciile de
agrement sunt reprezentate de baza de odihn Dumbrava. n
domeniul agricol activeaz Cereale S.R.L., care cultiv porumb
i alte culturi agricole.
Localitatea este intersectat de traseul Soroca-Rezina, lungimea
total a drumurilor publice este de circa 20 km. Oraul are staie
de cale ferat.

Biserica:

Cele mai timpurii informaii despre lcaele religioase din

oldneti le avem cu referire la biserica cu hramul Sf. Voievozi,
ridicat la sfritul secolului XVIII. n 1804 la oldneti este
construit din lemn biserica Sf. Arhanghel Mihail. n 1957 biserica
a fost nchis de autoriti, iar edificiul a fost utilizat pentru
activiti economice. La 14 noiembrie 1993 biserica a fost
redeschis. ncepnd cu anii 19901992 populaia oraului prin
repetate rnduri de donaie au contribuit la reparaia bisericii.

Petru Ion Gojan a construit n curtea

bisericii o cas parohial i o
frumoas fntn acoperit cu
dantel de igl. La deschiderea
bisericii serviciul divin a fost oficiat
de Mitropolitul Vladimir (Mitropolitul
Chiinului i ntregii Moldove) nsoit
de un Sobor de preoi din capitala.

In present avem doua biserici. A

doua fiind biserica Sf. Antonie cel
Mare cu
preotul
Brinza
Vladimir
si diacon Graur Ioan . Cu
binecuvintarea Inalt Preasfintitului
Mitropolit Vladimir, in anul 2003 a
fost acceptata inceperea constructiei
unei biserici noi in or. Soldanesti. In
anul 2004, 7 ianuarie, s-a slujit prima
liturghie in biserica deja construita,
dar nefinisata. La moment s-a
construit clopotnita, s-a cladit gardul
din piatra. Cum se va incalzi timpul,

va fi adus pamint si
indreptat teritoriul din
fata bisericii spre a fi
semanate seminte de
iarba (gazon). In viitorul
apropiat vor fi instalate
antene Wi-Fi pe
teritoriu, ca cei ce se
vor odihni in viitorul
parc micut al bisericii,
sa aiba posibilitatea sa
comunice prin
intermediul
tehnologiilor. Este planificata constructia unei biserici mai mare,
putin mai la vale de biserica existenta.

Gara feroviara:
Prin anii 90 transportul feroviar a cunoscut apogeul. Prin statia din
Soldanesti treceau in ziecare zite aprozimativ cite 20 de
locomotive. In present
abia de mai trece vreun tren odata in
saptamina. Acum 20 de
ani aici activau 70 de
oameni , acum
activeaza doar 10
persoane.

Sfera sociala:

Sistemul educaional al oraului oldneti cuprinde 2

instituie precolar, 2 licee: Liceul teoretic tefan cel Mare i
Liceul teoretic Alexei Mateevici. Sistemul ocrotirii sntii
include spitalul raional, centrul medicilor de familie, sesia de
urgen, 5 farmacii.
Instituiile de cultur snt reprezentate de Centrul de cultur i 2
biblioteci publice. Annual, la oldneti se desfoar manifesta
Festivalul internaonal La umbra Stejarului, manifestaia
cultural Ziua Daciei i Festivalul cntecului i dansului folcloric
De la lume adunate.
Festivalul folcloric De la lume adunate adun
numeroase formaii artistice de amatori din raioanele
Rezina, Orhei, Floreti, Teleneti, oldneti i oaspei de
peste hotare. La festivitate snt prezeni i cei mai bun
meteri populari care au venit cu covoare esute n stil
naional, prosoape tradiionale, obiecte din lemn i
ceramic. La festival a fost prezentat i buctria naional
cu mmlig, brnz de oi, friptur, sarmale i plcinte. La
asfinitul soarelui participanii iau parte la aprinderea rugului
menit s alunge spiritele rele, rug care la daci simboliza
bunstarea i voia bun

Institutiile prescolare:
In Soldanesti se intilnesc doua institutii
prescolare. Gradinita Andries a fost
fondata in 1986 la 1 august cu 14 grupe
dintre care 7 erau ruse si 7 moldovenesti
cu un numar de 350 de copii in functie
de director Tatiana Laur . La
06.08.1998 a fost infiintata ca
Scoala-primara- gradinia
Anfries avind in functie de
director pe Mindru Nicolae in
baza institutiei prescolare cu 12
cadre didactice si 136 de

elevi.si 2 grupe de copii. In 2012 a fost transferata Scoala-primara si in

luna decembrie institutia a fost redenumita ca gradinita- cresa Andries
avind ca director pe Pesterean Nadejda. In prezent sunt 6 grupe cu 130 de
copii si 10 cadre didactice.

Institutiile de
invatamint:
In Soldanesti
sunt doua licee.
Liceul Teoretic
Alexei Mateevici
a fost fondat in
1998 in baza
scolii medii nr. 2
ce si-a inceput
activitatea la 01.09.1987. Constructia cuprinde 4 blocuri dintre
care 2 cu cite 2 etaje si 2 cu cite
3 etaje, plus casanjerie
automata. Institutia cuprinde
trei trepte: primara, gimnaziala
si liceala cu un numar de 545
elevi si 45 cadre didactice.

Liceul Teoretic Stefan cel

Mare a fost fondat in 1969 . Ca
liceul Stefan cel Mare se reorganizeaza in 2006 dupa ordinul
640 din 30 iunie . Institutia cuprinde 22 de clase cu trepte :
liceale , gimnaziale si primare cu un numar de 420 elevi.

Centru de
Sanatate:
Spitalul de circumscriptie din Soldanesti a fost fondat in anul
1945 dupa terminarea razboiului pentru apararea Patriei.
La 01.01.2000 au fost 180 paturi. A scazut numarul de medici de
la 83 la 70, asistente medicale de la 227 la 150, lucratori inferiori
de la 200 la 110. La 01.06.2001 s-au redus inca 60 paturi, au
ramas 120.Dupa transferarea doamnei Cebotarenco L. in functie
de specialist al MSRM, conducerea IMSP este preluata de domnul
Palii V. in 2001, Asistente medicale 225: cu grad superior 119,
cu grad I 37, cu grad II 14.
La 18.06.2005 a avut loc sarbatorirea a 60 ani de la formarea
spitalului din Soldanesti. Au fost invitati toti cei ce au activat pe
parcursul celor 6 decenii, a fost inaugurata aleea medicilor sefi.
In prezent, dupa devizarea IMSP in Spitalul Raional si CMF la
spital activeaza 71 asistente medicale. Categoria superioara de
calificare profesionala 58, categoria I- 9, categoria II-4 si fara
categorie 6.
Spitalul raional a fost dotat cu aparataj modern: aparatul ultra sonor, endoscop, diagnostica functionala, radiografie,
ultrasonografie cardiaca, aparataj pentru anestiziologie si
reanimare, fizioterapie, diagnostica de laborator.
Baza tehnico-materiala
a institutiei s-a schimbat
considerabil avind conditii
de munca foarte bune.
Pacientilor la se acorda
servicii de calitate
raminind satisfacuti in
urma adresarilor
ambulator ori in urma
tratamentului de
stationar.

Monumente istorice:
Monumentul este ridicat in memoria celor ce au fost deportati in
Siberia din gara feroviara Soldanesti de regimul totalitar Stalinist,
care prin fuferinta si jertfa lor au salvat credinta, adevarul,
libertatea si demnitatea noastra nationala.

Eterna amintire locuitorilor orasului Soldanesti, participant la cel

de-al doilea Razboi Mondial

Populatia:
Orasul oldneti - Populatia (Conform recensamintului din anul
2004):
Locuitori - 6 304 din care:
Barbati - 2 984
Femei - 3 320
Componenta pe nationalitati:
Nationalitate

Numar de Locuitori

% de Locuitori

5840

92.64

Ucraineni

231

3.66

Rusi

201

3.19

Gagauzi

0.05

Bulgari

0.06

Evrei

0.03

Polonezi

Romi/Tigani

0.03

Moldoveni/Romani

Altele

21

0.33

Oraul oldneti se
confrunta
zilnic cu o gama de
probleme interne.
Degradarea mediului
aerian:
Aerul atmosferic absoarbe zilnic cantiti mari de particule
solide, lichide i gazoase emanate de variate surse naturale i
artificiale. n atmosfer se ridic n fiecare minut pulberi i gaze
fie de natur vegetal (spori, granule de polen), din distrugerea
scoarei terestre, eroziunea solului, incendiile natural si furtunile
puternice, gaze toxice . Dar cel mai mare impact asupra
atmosferei l au factorii antropici. Uzinele, fabricile,
termocentralele, autovehiculele sunt principalii poluatori care
modific compoziia natural i calitatea aerului. Poluarea aerului
se poate manifesta sub form de cea, negur si aer ceos.

Impactul antropic negativ asupra proceselor ce decurg n

atmosfer este cauzat de:
Reducerea considerabila a
suprafetelor de padure:
Consumul de oxigen in
procesele de ardere:
Mijloacele de transport
:
Motoarele cu ardere intern i
tehnologiile industriale produc
i o cantitate enorm de
dioxid de carbon (peste 20
mld. tone n fiecare an), iar dup unele date, n ultimii 100 de ani
cantitatea acestui gaz a crescut cu 15%. Proprietile dioxidului
carbon ne permite s afirmm c i acest exces nensemnat de
gaz constituie o problem cu caracter global. Climatologii explic
actuala nclzire global prin rolul specific al dioxidului de carbon,
ca factor-cheie ce deruleaz mecanismul efectului de ser.

Casangeriile:

Deseurile:
Impactul polurii aerului asupra
mediului Pulberile din aer mresc
nebulozitatea, micornd afluxul de
lumin important pentru plante, iar
depuse pe frunze, mpiedic
fotosinteza, deregleaz respiraia i
evapotranspiraia. Prin urmare,

cantitatea de clorofil se reduce, frunzele i schimb culoarea,

plantele nu se dezvolt, rmnnd pitice. La unele plante apar
modificri morfologice: n
special la via-de-vie
frunzele se gofreaz, iar la
gru i la ovz se ncreesc
sau se ruleaz.
Productivitatea culturilor
agricole scade, ajungnd
uneori s fie de 2,5 ori mai
mic dect n condiii
optime. Similar acioneaz
cenua i negrul de fum,
care au efecte negative
asupra sntii omului: irit
ochii, cile respiratorii, reduc
rezistena la infecii, provocnd boli cronice.

Masuri de protectie:
Constructia cosurilor inalte (la centralele termoelectrice, la
casangerii) ce determina dispersarea poluantilor la inaltime
si reducerea concentratiei acestora pe unitatea de suprafata
poluata.
Inlocuirea combustibilului.
Amenajarea spatiilor verzi in interiorul si in jurul centrelor
industrial.
Perfectionarea motoarelor cu ardere interna, in scopul
reducerii consumului de combustibil, inclusiv al trecerii lor la
combustibili mai putin poluanti.
Protejarea padurior si extinderea acestora.

Degradarea mediului acvatic:

Apa este un factor important n echilibrele ecologice, iar poluarea
acesteia este o problem actual cu consecine mai mult sau mai
puin grave asupra populaiei. Prin poluarea apei, se
nelege alterarea caracteristicilor fizice, chimice i biologice ale
apei, produs direct sau indirect de activitile umane i care face

ca apele s devin improprii utilizrii normale n scopurile n care

aceast utilizare era posibil nainte de a interveni
alterarea. Efectele polurii resurselor de ap sunt complexe i
variate, n funcie de natura i concentraia substanelor
impurificatoare. Poluarea apelor poate fi natural sau artificial.
Principalele materii poluante:
Substante organice substanele organice de origine
natural (vegetal i animal) consum oxigenul din ap
att pentru dezvoltare cit si dupa moarte .
Substante anorganice - srurile anorganice conduc la
mrirea salinitii apelor, iar unele dintre ele pot provoca
creterea duritii. Clorurile n cantiti mari fac apa
improprie alimentrilor cu ap potabil i industrial
irigaiilor
Substantele toxice - nu pot fi reinute de instalaiile de
tratare a apelor i o parte din ele pot ajunge n organismul
uman, provocnd mbolnviri.
Microorganismele de orice fel, ajunse n apa receptorilor,
fie c se dezvolt necorespunztor, fie c deregleaz
dezvoltarea altor microorganisme sau chiar a organismelor
vii, producnd infectarea apei si pierderea proprietatii
acesteia.

Masuri de
protectie:
Crearea platformelor pentru
depozitarea controlata a
deseurilor, deoarece lipsa unui
sistem de evacuare a
deseurilor afecteaza apele de
suprafata si cele din fintini.
Reconstruirea sistemelor de
canalizare si a statiilor de
epurare.

 Marirea suprafetelor de paduce , ceea ce va reduce

scurgerea de suprafata si pierderile de apa.
Radiatiile solare in special cele ultraviolete , care nimicesc
bacteriile patogene si opresc dezvoltarea si inmultirea lor.

Degradarea vegetatiei
naturale:
Vegetatia este supusa degradarii
fizice ca urmare a unor activitati
umane ( incendii, pasunatul
excesiv, defrisarea arborilor) sau
a impactului noxelor din aer
( aerul poluat poate provoca ploi
acide ).
Defrisarea padurilor are
repercusiuni grave asupra
degradarii mediului
manifestindu-se prin:
- diminuarea produciei de
hran, reducerea
productivitii solului i o
scdere a capacitii de
regenerare a terenului;
- creterea inundaiilor
n zonele din avalul
rurilor, reducerea
calitii apei,
sedimentarea n ruri i
lacuri i colmatarea
lacurilor de acumulare i
a canalelor navigabile;
- agravarea problemelor
de sntate datorate
furtunilor de nisip i

praf, n special a infeciilor oculare, a dificultilor

respiratorii, a alergiilor i a stress-ului;
- reducerea mijloacelor de trai, fornd populaia afectat s
migreze.
Arderea vegetatiei este practicata de oameni in diverse
scopuri: incepind cu cele mai simple necesitati ( obtinerea
caldurii si luminii, gatitul hranei, alungarea animalelor
salbatice, apararea de dusmani..) si continuind cu
incendierea vegetatiei in scopul obtinerii unor noi terenuri
agricole.
Ca consecin:
S-au intensificat procesele de erodare a solurilor;
Sunt tot mai frecvente secetele;
S-au intensificat alunecrile de terenuri, ce produc grave
pierderi materiale economiei naionale;
A degenerat starea masivelor forestiere;
A srcit flora i fauna, s-a creat pericolul dispariiei unor
specii de animale i plante.

Msuri de soluionare
Efectuarea unei riguroase expertize ecologice a tuturor
proiectelor elaborate
Ridicarea nivelului de trai i a gradului de civilizaie al
populaiei din mediul rural
Conservarea i creterea numrului de grdini publice mici,
lrgirea spaiilor vezi pe perimetrul oraelor i satelor
Conservarea si reconstruirea unor ecosisteme nationale
importantte, cum sunt: lacurile, spaiile mltinoase i
mlatinile, excluderea amplasrii depozitilor de deeuri de orice
natur

Degradarea solului:

Solul este stratul superficial al uscatului terestru, care are ca

nsusire esentiala
fertilitatea,, capacitatea de
a oferi loc de fixare, apa si
substante nutritive
trebuincioase vietii
plantelor. nfatisarea
solului este variata ,
depinznd de tipul genetic,
n care se fac simtite
efectele negative a
diferitor factori
patogenetici, dar si de
stadiul de evolutie al
solului. Pe lnga acestea,
nfatisarea solului este
evidenta si distrugerea proceselor de modelare a reliefului.
Cauzele degradarii solului sunt fie naturale, fie legate direct sau
indirect de activitatea omului. Procesele naturale, care duc la
degradarea solurilor sunt procesele de modelare a reliefului care
se desfasoara cu mai multa putere dect pot avansa procesele
pedogenetice. Acestea sunt:
Eroziunea. Prin aceasta notiune n
sens restrns, se ntelege actiunea de
desprindere si ndepartare a unor
particole de diferite forme si marimi din
scoarta terestra, datorita apelor
curgatoare, vntului, valurilor sau
zapezilor. Rolul mai important l au
apele organizate n retea hidrografica si
apele provenite din precipitatii
torentiale care coboara ca o pnza
subtire pe suprafetele ntinse de pe
povrnisuri. Eroziunea exercitata de
apele care se scurg pe versanti duce pe
de-o parte la formarea de ogase si rpi,
sapate att n sol ct si n roca de sub
el, si pe de alta parte la alternare de
material de pe suprafete ntinse din orizonturile superficiale ale
solului numita impropriu "eroziune n supratafa", fara a da nastere
unor forme care sa tulbure nfatisarea povrnisului.

Alunecarea. Deplasarea
materialului sub forma
de strate de grosimi si
ntinderi variate, joaca
un rol foarte nsemnat,
sar putea spune chiar
determinant, n
modelarea reliefului si
n degradarea solurilor
din anumite regiuni de
pe suprafata pamntului.
Prin alunecare, solul este
supus adesea la diferite
schimbari sau degradari,
sau poate ajunge chiar n locuri cu conditii asemanatoare cu
acelea n care s-au format si au evoluat pna n momentul
deplasarii. Astfel, n unele cazuri, pe o pornitura provenita dintr-o
arie cu un sol si o vegetatie uniforma nainte de deplasare, se
poae ajunge la un adevarat mozaic de soluri si de asociatii
vegetale dupa alunecare.

Masuri de combatere:
constructia unor zone de depozitare a gunoaielor
diminuarea eroziunii solului prin plantarea arborilor;
folosirea judicioasa a ingrasamintelor,pesticidelor,precum si
a metodelor agrotehnice care sporesc fertilitatea solurilor
etc.
construirea de spatii de epurare a apei;
modernizarea gropilor de gunoi;
controlul poluarii industriale si a substantelor chimice
utilizate in procesele industriale;
mentinerea suprafetelor impadurite si utilizarea lemnului
padurilor numai in limita aprobata prin lege;