Testul Eneagramei Afla ce tip de

personalitate esti!
PUBLISHED ON 8 septembrie 2014

Adanc ingropat in fiecare dintre noi se afla adevaratul nostru eu tinut

captiv de personalitatea noastra exterioara cea falsa. Aceasta falsa
personalitate nu este doar fata pe care o aratam celorlalti, ci este si fata
pe care ne-o aratam noua insine si pe care o consideram adevarata.
Dar este numai un uzurpator. Ceea ce stim despre propria persoana
este adesea ultima comoara pe care o extragem din mina experientei
personale iar unii dintre noi nu o cauta niciodata.
La nivel uman, eneagrama reprezint tendinele fundamentale i
strile arhetipale ale fiinei umane, cele 9 tipologii fundamentale. Acest
model identifica 9 configuratii diferite ale personalitatii, 9 moduri de a se
defini ce apar datorit raportrii la exterior.
Testul Eneagramei
Pentru a obine rezultate ct mai corecte, selecteaz un singur paragraf
din cadrul urmtoarelor dou grupuri de afirmaii. Alege-l pe cel care i
reflect cel mai bine atitudinea i comportamentul, aa cum te
manifeti cel mai des n viaa de zi cu zi.
Nu trebuie s fii de acord n totalitate cu fiecare cuvnt din paragraf !
Nu respinge un paragraf numai datorit unui singur cuvnt nepotrivit
sau a unei fraze. Privete tabloul n ntregime.
1

Sensul general i sentimentul pe care i-l las este mai important dect
fiecare element al lui luat separat. Las-i intuiia s aleag.
Dac nu te poi decide ce paragraf i se potrivete cel mai bine, poi
face dou alegeri, dar numai pentru un singur grup.
Grupul I
A. Am tendina s fiu destul de independent i mi place s m afirm.
Am simit c este mai bine s iau viaa n piept. Mi-am stabilit scopurile,
mi place s m implic i s fac ca lucrurile s-mi ias . Nu-mi place s
stau deoparte.- vreau s realizez lucruri mari i s am impact asupra
celor din jur. Nu caut neaprat s m confrunt cu alii, dar nu las
oamenii n nici-un caz s m dea la o parte. Cea mai mare parte din
timp tiu ce vreau i fac totul pentru asta. Am tendina sa muncesc din
greu dar i s m distrez.
B. Am tendina s fiu tcut i mi place s fiu singur. Nu obinuiesc s
atrag atenia asupra mea i nu obinuiesc n general s m afirm.
Nu m simt bine s preiau conducerea sau s fiu aa competitiv ca
ceilali. Muli pot spune despre mine c sunt un vistor, o mare parte din
tririle mele se petrec n imaginaia mea. M simt bine dac nu este
nevoie s fiu tot timpul activ.
C. Am tendina s fiu foarte responsabil i devotat. M simt groaznic
dac nu-mi in promisiunile i dac nu fac ceea ce ceilali ateapt de
la mine.Vreau ca oamenii s tie c sunt aici pentru ei i c voi face tot
ceea ce cred c este mai bine. Chiar dac ei nu tiu, de multe ori am
2

fcut sacrificii mari pentru ceilali. Deseori nu am grij de mine. Fac

ceea ce trebuie fcut i m relaxez ( sau fac ceea imi place cu
adevrat) numai dac mai rmne timp.
Grupul II
X. Sunt o persoan care are de obicei o imagine pozitiv despre via i
simte c lucrurile se vor sfri cu bine. Pot s gsesc cu uurin ceva
care s-mi trezeasc entuziasmul i gsesc ntotdeauna ceva de fcut.
mi place s fiu mpreun cu alii i s i ajut s fie fericii. M bucur smi mprtesc starea mea bun cu cei din jur. Nu m simt ntotdeauna
grozav dar ncerc s nu art asta nimnui! Amn de multe ori s-mi
rezolv problemele.
Y. Sunt o persoan cu sentimente puternice, cei mai muli oameni pot
spune cnd nu-mi convine ceva. Pot fi precaut cu ceilali, dar sunt mult
mai sensibil dect las s se vad. Vreau s tiu pe cine m pot baza i
prefer s-mi definesc clar relaiile cu ceilali. Cnd sunt suprat a vrea
ca cei din jur smi rspund i s fie alturi mine. tiu care sunt
regulile i nu-mi place ca oamenii s-mi spun ce s fac. Vreau s
hotrsc eu nsumi.
Z. Tind s fiu logic i m stpnesc bine dar nu m simt n largul meu
s am de-a face cu sentimente i emoii. Sunt eficient chiar
perfecionist i prefer s lucrez singur. Cnd sunt probleme sau
conflicte personale, ncerc s nu m implic emoional n acea situaie.
Unii spun c sunt prea rece i detaat, dar nu vreau ca emoiile s m
3

distrag de la ce este cu adevrat important pentru mine. De obicei numi manifest reaciile chiar dac ceilali insist.
Punnd mpreun cele dou litere pe care le-ai selectat, se
formeaz un cod (simbol) alctuit din 2 litere.
De exemplu, ai ales paragraful C din Grupul I i paragraful Y din
Grupul II. S-a format codul CY.
Pentru a afla crui tip de personalitate aparii, verific unde corespunde
codul (simbolul) ales de tine i citete indicaiile din tabel:
Simbol

AX

AY

AZ

BX

BZ

CX

CY

CZ

Tipul

BY

Simbol

Numele tipului i caracteristici de baz

CZ

1. Reformatorul. Perfecionistul. Tipul principial, idealist.

CX

2. Altruistul. Tipul grijuliu, care are grij de ceilali.

AZ

3. Cel care reuete. Tipul adaptabil, orientat spre obinerea succesulu

BY

4. Individualistul. Romantic, introvertit.

BZ

5. Cercettorul. Tipul cerebral, intens.

CY

6. Loialul. Tipul responsabil, orientat spre sigurana personal.

AX

7. Entuziastul. Generalistul. Tipul mereu ocupat, productiv.

AY

8. Cel cruia i plac provocrile. Tipul puternic, dominator.

BX

9. Pacifistul. Tipul calm, fr griji, mulumit de sine.

Tipul de personalitate
Scopul Eneagramei este trecerea de la personalitate la esent.
Cnd vorbim despre Esen, ne referim la sensul propriu al acestui
cuvnt la ceea ce suntem noi de fapt, la Sinele nostru Esenial (spirit
ar fi alt cuvnt potrivit).
Este important s distingem Esena, sau spiritul de suflet. Substana
fundamental a Fiinei este Esena sau Spiritul, dar acesta mbrac o
form dinamic, schimbtoare, pe care o numim
suflet. Personalitatea noastr este un aspect particular al sunetului.
Sufletul nostru e fcut din Esen sau Spirit. Dac Spiritul ar fi apa,
letul ar fi un ru sau un lac, iar personalitatea ar fi valurile de pe
suprafaa lui sau bucile de ghea din ru
Cele nou tipuri de personalitate conform Eneagramei
sunt urmtoarele:
1. Reformatorul. Perfecionistul. Tipul principial, idealist.
2. Altruistul. Tipul grijuliu, care are grij de ceilali.
3. Cel care reuete. Tipul adaptabil, orientat spre obinerea succesului.
4. Individualistul. Romantic, introvertit.
5. Cercettorul. Tipul cerebral, intens.
6. Loialul. Tipul responsabil, orientat spre sigurana personal.
7. Entuziastul. Generalistul. Tipul mereu ocupat, productiv.
6

8. Cel cruia i plac provocrile. Tipul puternic, dominator.

9. Pacifistul. Tipul calm, fr griji, mulumit de sine.
Daca te-ai regasit ca perfectionist sau ca artist sau oricare dintre cele
noua tipuri de personalitate, sa stii ca iti corespunde si una dintre
emotiile negative care, daca o repeti, te va devia de la drumul tau.
Este suficient sa te regasesti ca tip de personalitate, apoi sa verifici ce
greseala capitala ii corespunde tipului tau de personalitate.
Greseala care corespunde tipului tau de personalitate este cea de care
trebuie sa te feresti tot timpul. Invata sa o identifici si sa o controlezi.
La ce te ajuta sa cunosti care e teama ta principala? In primul rand,
in acest mod, vei fi pregatit pentru situatiile in care va aparea aceasta
teama. Vei sti ca 99% din intensitatea acestei temeri nu e decat o
emotie ce provine din trecut si e posibil ca acum nici sa nu aiba o baza
reala, sau va trebui sa iti opresti un pic mintea si sa spui ca e posibil sa
gresesti deoarece ai tendinta a ta amplifica niste ipoteze din mintea
ta.
Sa fii convins ca daca te vei cunoaste un pic mai bine prin intermediul
eneagramei, in viitor viata ti se va imbunatati. Asta e valabil cu orice
metoda. Daca tu esti mai concentrat pe propria persoana, daca esti mai
atent la tine, atunci incepi sa te cunosti. De la cunoasterea aceasta
pleaca tot. Universul incepe sa lucreze impreuna cu tine atunci
cand tu cauti sa intelegi cine esti.
7

Pentru fiercare din cele nou tipuri de personalitate conform

Eneagramei, caracterizarea tipului de personalitate, ce conteaza pentru
respectivul tip de personalitate, mesajele inconstiente din copilarie,
fricile de baza, dorintele de baza si dereglarile lor sunt urmatoarele:
1. Reformatorul. Perfecionistul. Tipul principial, idealist.
Pentru tipul de personalitate numarul 1, problema care il indeparteaza
de la sine este faptul ca isi reprima mania. Face acest lucru pentru ca
trebuie sa fie perfect, iar un om manios nu ar fi perfect. Aceasta manie
reprimata duce la multe resentimente si frustrari. Aceste frustrari sunt
cele care nu dau voie unui perfectionist sa traiasca impacat cu sine
insusi.
Sunt morali si constiinciosi, cu un deosebit simt pentru tot ceea ce este
corect. Lupta pentru dreptate, dorindu-si intotdeauna sa faca lucrurile
cat mai bine, dar fiindu-le intotdeauna teama sa nu greseasca. Bine
organizati, ordonati, pretentiosi, incearca sa mentina standarde foarte
inalte, dar din aceasta cauza pot ajunge sa fie prea critici si
perfectionisti. Problemele lor de baza sunt reprimarea maniei si
nerabdarea. La cel mai sanatos nivel, cei din tipul 1 ajung sa fie
intelepti, realisti, cu discernamant, nobili, foarte morali.
Perfectionistul se deosebeste de celelalte persoane printr-un inalt grad
de exigenta (morala, in special) si printr-o dorinta de perfectiune in tot
8

ceea ce face. Este o persoana grijulie, ordonata, meticuloasa. Deseori,

considera ca rezultatele nu sunt la inaltimea exigentelor lui si acest
lucru il face sa se infurie pe ceilalti, ca si pe el insasi. Nu-si exprima insa
aceasta manie, nu-si exprima nici celelalte sentimente decat rareori,
deoarece crede ca asta i-ar determina pe ceilalti sa aiba pareri proaste
despre el. Perfectionistul mai este caracterizat de teama de a nu face
lucrurile bine si un mod de judecata dihotomic (este bine sau rau, alb
sau negru).
Pentru ca in copilarie s-a identificat intr-un mod negativ cu o imagine
de autoritate ideala, mica persoana de tipul perfectionistului acorda
multa impotanta interdictiilor si simte foarte repede ca nu se potriveste
cu modelele indicate de ceilalti, fapt care dezvolta in el o teama
considerabila fata de manie (a sa si a celorlalti).
Atunci cand sunt dominante trasaturile sale pozitive, perfectionistul este
atent cu ceilalti, rabdator si isi exprima cu dezinvoltura si respect
idealurile inalte.
Ce conteaza pentru perfectionist: sa fie apreciat pentru calitatea actelor
sale sa nu fie prins pe picior gresit sa aiba dreptate.
Compulsiunea sa: sa evite mania.
Conform dex: COMPULSINE s. f. tip de conduit n care individul se
simte constrns a aciona sub efectul unei fore interne obsesionale,
ameninat de angoas, de culpabilitate.

Pentru el conteaza sa evite mania, sa aiba dreptate, sa fie apreciat

pentru calitatea actiunilor sale.
mesajele inconstiente din copilarie: Nu e bine s greeti.
fricile de baza: . c eti ru, corupt sau dezechilibrat
dorintele de baza si dereglarile lor: Dorina de a fi integru (se
deterioreaz n perfecionism critic)
2. Altruistul. Tipul grijuliu, care are grij de ceilali.
Daca esti altruist, atunci marea ta problema consta in faptul ca refuzi
sa accepti propria ta suferinta. Refuzi sau nu poti, e prea mult pentru
tine, asa ca o negi si spui ca tu esti fericit si nu suferi problema e ca
ajungi sa crezi in mod fals aceasta. Orgoliul este eroarea de care
trebuie sa te feresti, dar iti va fi greu pentru ca va trebui sa accepti ca ii
ajuti pe altii din mandria de a avea un suflet nobil. E ceva de genul celui
care se bate in piept spunand: Eu sunt cel mai modest din lume!
Tipul grijuliu, care are mereu grija de ceilalti. Persoanele care apartin
tipului 2 sunt empatice, sincere si foarte afectuoase. Sunt prietenoase,
generoase, gata sa se sacrifice pentru cei din jur, dar pot fi si
sentimentale, lingusitoare, cautand sa faca pe placul celorlalti. Tind sa
fie aproape de ceilalti, si fac deseori servicii numai pentru ca lumea sa
aiba nevoie de ei. Problema lor este faptul ca nu au grija de ei si nu
sunt constiente de propriile lor nevoi. La cel mai sanatos nivel, cei din

10

tipul 2 sunt altruisti, lipsiti de egoism si au o dragoste neconditionata

pentru ei si pentru cei din jur.
Altruistul este o persoana generoasa, foarte atenta cu ceilalti, ii place sa
prevada si sa se ocupe de dorintele semenilor lui, fapt care il face sa fie
foarte sociabil. Are o mare capacitate de a-i reconforta pe ceilalti. Foarte
disponibil, este deosebit de mandru ca stie sa se ocupe atat de bine de
ceilalti, considerand ca el insusi nu are prea multe nevoi, ii place sa
primeasca recunostinta celor din jur, desi deseori pretinde ca nu a facut
mare lucru. Uneori, da vina pe ceilalti, este geloas si posesiv si nu
reuseste decat cu greu sa refuze pe cineva.
Pentru ca in copilarie mica persoana altruistul a reusit sa-si
gaseasca un rost ocupandu-se de ceilalti, aceasta modalitate de a
actiona s-a intiparit atat de puternic in el incat a sfarsit prin a-si uita
propriile trebuinte.
Atunci cand sunt dominante trasaturile sale pozitive, altruistul este
capabil de o umilinta si de un altruism cu adevarat sincere, raspandind
in jurul lui o dragoste de inalta calitate.
Ce conteaza pentru altruist: sa fie apreciat pentru grija si devotamentul
pe care il manifesta fala de ceilalti sa fie iubit.
Compulsiunea sa: sa evite respingerea, sa evite sa-si recunoasca
propriile nevoi.

11

Pentru el conteaza sa evite respingerea, sa evite recunoasterea

propriilor nevoi, sa iubeasca, sa fie iubit, sa fie apreciat pentru grija sa
fata de ceilalti.
mesajele inconstiente din copilarie: Nu e bine s ai nevoi proprii.
fricile de baza: c nu merii s fii iubit
dorintele de baza si dereglarile lor: Dorina de a fi iubit (se
deterioreaz n nevoia de a fi indispensabil)
3. Cel care reuete. Tipul adaptabil, orientat spre obinerea
succesului.
Minciuna sau vanitatea este incercarea competitivului de a se simti
valoros atunci cand reuseste. El, de fapt, are tendinta sa se minta pe
el prin faptul ca isi repeta in minte ca succesul e mai important decat
orice asta in timp ce, de fapt, el chiar stie ca nu este asa.
Competitivul, prin aceasta, incearca sa se indrepte spre dezvoltarea
egoului si uita de lucrurile care ii sunt importante in viata.
Tipul adaptabil, orientat spre obtinerea succesului. Cei din tipul 3 sunt
persoane bine bazate, pline de incredere, atractive, fermecatoare. Sunt
ambitiosi, competenti si energici si pot fi foarte constienti de pozitia lor
sociala si foarte motivati pentru a se realiza. Sunt foarte preocupati de
imaginea lor si de ceea ce gandeste lumea despre ei. Problema lor de
baza este ca sunt foarte competitivi si ajung sa fie dependenti de

12

munca lor. La cel mai inalt nivel, cei care apartin tipului 3 se accepta pe
deplin, sunt autentici, devenind modele de urmat pentru cei din jur.
Competitivul este capabil sa actioneze cu eficienta. Pentru el, este
foarte important sa reuseasca in ceea ce intreprinde (viata profesionala,
familiala sau sociala). Inainte de orice, ii este teama de esec, totusi ii
plac provocarile. Competitivul este deseori curajos, foarte energic,
exigent cu el si cu ceilalti, isi permite adesea sa joace un rol ca sa-si
atinga scopurile si considera ca are dreptul sa-i insele pe ceilalti. I se
intampla chiar sa se insele singur, in viata, ii place sa progreseze, sa
poata sa-i seduca pe ceilalti si notiunea de prestigiu sunt lucruri foarte
importante pentru el.
Pentru ca in copilarie s-a identificat in mod pozitiv cu o autoritate pe
care o admira, el incearca sa reproduca situatii prin care sa starneasca
admiratia celorlalti.
Atunci cand sunt dominante trasaturile sale pozitive, competitivul devine
autentic, in stare sa reuseasca, acceptandu-si foarte bine limitele.
Ce conteaza pentru cometitiv: sa fie apreciat pentru ceea ce face,
pentru reusitele sale sa fie stimat.
Compulsiunea sa: sa evite esecul.
Pentru el conteaza sa evite esecul, sa reuseasca, sa fie apreciat pentru
ceea ce face, sa fie stimat.
mesajele inconstiente din copilarie: Nu e bine s ai propriile
sentimente i propria identitate.
13

 fricile de baza: c nu eti valoros (a avea valoare personal)

dorintele de baza si dereglarile lor: Dorina de a fi apreciat (se
deterioreaz n goana dup succes)
4. Individualistul. Romantic, introvertit.
Invidia este emotia riscanta pentru artist. Invidia se bazeaza
pe sentimentul ca iti lipseste ceva important. Daca esti personalitate
de tip artist, atunci ai senzatia poate subconstienta ca ceilalti au ceva
care tie iti lipseste. Chiar si atunci cand esti foarte talentat, inca exista in
tine aceasta tendinta de a crede ca ai nevoie de mai mult. Cu cat
gandesti mai mult in acest fel, cu atat risti sa uiti care iti este drumul.
Romantic, introvertit. Cei din tipul 4 sunt constienti de sine, sensibili,
rezervati si tacuti. Sunt individualisti, introvertiti, sinceri cu sentimentele
lor. Pot fi schimbatori, timizi, prea centrati pe persoana lor. Sunt retinuti
in relatiile cu ceilalti datorita faptului ca se simt vulnerabili si imperfecti,
dar dispretuiesc si fug in acelasi timp de modul banal de viata al
celorlalti. Au probleme datorita faptului ca sunt prea indulgenti cu ei si
se autocompatimesc. La cel mai sanatos nivel, tipul 4 sunt persoane
foarte inspirate si creative, in stare sa fie mereu altele si sa-si
transforme propriile experiente de viata in elemente de evolutie.
Romanticul da dovada de sensibilitate si de originalitate, isi traieste
emotiile cu intensitate. Se teme foarte mult sa nu fie criticat. Destul de
des, este melancolic, solitar. Atunci se refugiaza in lumea lui imaginara,
14

care este foarte bogata. Are oroare sa fie considerat conformist, banal.
De asemenea, este o fiinta care ii invidiaza deseori pe ceilalti.
Pentru ca in copilarie romanticului o rana i-a lasat impresia ca nu este
iubit, mica persoana s-a refugiat in lumea lui imaginara.
Atunci cand sunt dominante trasaturile sale pozitive, romanticul da
dovada de creativitate si de un simt artistic foarte dezvoltat. Atunci,
devine capabil sa transforme propriile experiente de viata in elemente
de evolutie.
Ce conteaza pentru romantic: sa fie apreciat pentru ceea ce este sa
fie diferit.
Compulsiunea sa: sa evite banalitatea.
Pentru el conteaza sa evite banalitatea, sa fie aparte, sa fie apreciat
pentru ceea ce este, pentru ca este diferit.
mesajele inconstiente din copilarie: Nu e bine s fii prea n form sau
prea fericit.
fricile de baza: c eti fr identitate sau nsemntate personal
dorintele de baza si dereglarile lor: Dorina de a fi noi nine (se
deterioreaz n autoindulgen)
5. Cercettorul. Tipul cerebral, intens.
Avaritia este pentru tipul cinci de personalitate senzatia ca nu are
resursele sa reuseasca. Ii este teama sa nu cumva sa oboseasca si sa
se consume pentru altii. Aceasta il face sa devina singuratic, sa se
15

abtina de la contactele cu oamenii. In acest mod, isi pastreaza

resursele numai pentru el.
Persoanele din tipul 5 sunt intelegatoare, curioase si agere. Sunt
capabile sa se focalizeze si sa se concentreze foarte usor, sa dezvolte
abilitati si idei complexe. Independente si inovatoare, sunt foarte
preocupate de gandurile lor si de constructiile lor mentale. Se
detaseaza usor. Au probleme cu singuratatea, excentricitatea si
nihilismul. La cel mai sanatos nivel, sunt vizionari, fiind pionierii a ceea
ce va urma, au idei inaintea timpului lor si sunt in stare sa impuna o
viziune complet noua despre lume.
Observatorul este o persoana careia ii place sa asimileze multe
cunostinte (in toate domeniile), in relatiile sale cu ceilalti, prefera logica
in locul emotiei, pe care, de altfel, si-o exprima cu greutate, inainte de
orice, se teme de intruziunea celuilalt in sfera sa personala. Nu ii plac
prea mult intalnirile, mai ales sub forma de reuniuni (familiale sau
profesionale) si simte in mod frecvent nevoia de a fi singur cu el insusi
(si cartile lui). Deseori, este zgarcit cu ceea ce stie, ca si cu timpul lui, ii
place mai mult sa observe ceea ce se intampla decat sa participe.
Mentalul lui este aproape intotdeauna activ, in copilarie, mica persoana
de tipul observatorului a avut impresia ca nu este iubit atat cat merita.
Acest lucru a facut sa-i evite pe ceilalti si sa se distinga prin acumularea
de cunostinte.

16

Atunci cand sunt dominante trasaturile sale pozitive, observatorul face

dovada unui spirit generos, fiind capabil de dezinteres si de raporturi
excelente in relatiile cu ceilalti.
Ce conteaza pentru observator: sa fie apreciat pentru ceea ce stie,
pentru ceea ce cunoaste sa fie util, sa fie la curent.
Compulsiunea sa: sa evite intruziunea si vidul interior.
Pentru el conteaza sa evite intruziunea si vidul interior, sa stie, sa fie
util, sa fie la curent.
mesajele inconstiente din copilarie: Nu e bine s te simi n largul tu
n lume.
fricile de baza: c eti nefolositor, incapabil sau incompetent
dorintele de baza si dereglarile lor: Dorina de a fi competent (se
deterioreaz n specializare inutil)
6. Loialul. Tipul responsabil, orientat spre sigurana personal.
Pentru tipul de personalitate al devotatului, emotia care il poate deturna
de la calea fericirii sale este teama. De fapt, daca esti un devotat, atunci
stii ca te simti mai mereu stresat si nu stii din ce cauza, ai senzatia ca
se poate petrece orice si ca nu poti controla nimic. Esti mereu in garda
si iti faci griji pentru posibilele pericole viitoare. Rezolvarea pentru
aceasta problema a ta ar fi sa poti sa iti spui: Am suficienta incredere in
mine si suficienta putere si inteligenta ca atunci cand vor aparea

17

probleme sa le rezolv in acest mod, ar trebui sa gandesti pentru a nu

te lasa prada fricii in permanenta.
Persoana de incredere, orientata spre siguranta personala. Cei din
acest tip sunt fiinte vrednice de incredere care muncesc din greu si sunt
foarte responsabile. Pot fi si evazivi, batand tot timpul in retragere,
puternic anxiosi, traind tot timpul in stres. Sunt deseori ironici si indecisi
dar pot fi si rebeli, sfidatori, reactionand violent. Au probleme cu
suspiciunea si neincrederea, pe care le manifesta fata de ceilalti, cat si
fata de ei insisi. La cel mai inalt nivel de dezvoltare au deplina incredere
in ei, sunt increzatori in ceilalti, curajosi, fiind un sprijin pentru cei slabi.
Devotatul este capabil de simpatie si mai ales, de legaturi puternice cu
semenii sai (cei apropiati, familia, cei din clanul lui); el este deseori
mai banuitor in privinta celorlalti. Poseda o mare capacitate intuitiva de
care se foloseste mai ales ca sa aprecieze riscurile si caracterul
periculos al celorlalti. Aceasta il face sa aiba adesea mult simt al
umorului. Marea sa dificultate este lipsa de incredere in ceilalti si in
viata. Fata de persoanele in care are incredere, el da dovada de o
imensa loialitate. Devotatul apreciaza o autoritate puternica si loiala,
careia i se supune de bunavoie, sau, daca aceasta il deceptioneaza, el
poate sa i se impotriveasca in mod sistematic.
In copilarie, mica persoana de tipul devotatului a trait unele experiente
care l-au facut sa nu mai aiba incredere in multe lucruri, dar mai ales in

18

ceilalti oameni. A invatat sa se apere refugiindu-se in cinste, in situatii

de stres, frica explica multe din atitudinile lui.
Atunci cand sunt dominante trasaturile sale pozitive, devotatul da
dovada de curaj si loialitate. Este pozitiv, interesat de viata si atent cu
ceilalti.
Ce conteaza pentru devotat: sa fie apreciat pentru cinstea sa sa fie
capabil sa supravietuiasca prin el insusi.
Compulsiunea sa: sa evite devierea, tradarea.
Pentru el conteaza sa evite devierea, tradarea, sa fie pregatit pentru
orice eventualitate, capabil sa supravietuiasca prin el insusi, sa fi
eapreciat pentru cinstea sa.
mesajele inconstiente din copilarie: Nu e bine s ai ncredere n tine.
fricile de baza: c nu vei avea susinere sau ghidare
dorintele de baza si dereglarile lor: Dorina de a fi n siguran (se
deterioreaz ntr-un ataament fa de propriile convingeri)
7. Entuziastul. Generalistul. Tipul mereu ocupat, productiv.
Pentru tipul de personalitate al entuziastului, greseala capitala este
lacomia. Daca esti tip entuziast, atunci sa stii ca lacomia ta se refera la
dorinta de a iti umple viata cu noi experiente. Problema ta, cea pe
care o resimti constant, este cea de gol interior, asa ca vrei sa simti
adrenalina pentru a umple acel gol. Permanent esti in cautare de
aventura si niciodata nu e suficient.
19

Tipul mereu ocupat, foarte productiv. Sunt inconstanti, multilaterali,

optimisti si spontani. Jucausi, spirituali, practici, pot fi si indisciplinati,
imprastiati. Cauta in permanenta experiente noi si excitante, dar devin
zapaciti si epuizati datorita acestei alergaturi nesfarsite. Au probleme cu
impulsivitatea si superficialitatea. La cel mai sanatos nivel, tipul 7 isi
canalizeaza talentele spre teluri valoroase, devenind fericiti, impliniti, si
plini de recunostinta.
Epicurianul este persoana care se caracterizeaza printr-o arie larga a
intereselor sale, incearca sa evite suferinta si izolarea. El poate sa faca
simultan mai multe lucruri, uneori cu o anumita lacomie, fara sa termine
neaparat ceea ce a inceput. Aceasta il face sa para superficial in ochii
celorlalti, dar lui ii apreciaza pofta de viata si veselia, ii place sa se
ocupe de lucrurile care il intereseaza si atunci depune mult efort. In fata
adversitatii, reactia sa este de a cauta adancindu-se in ganduri si
activitati placute. Accepta foarte greu caracterul de rutina al unui lucru,
grabindu-se in acest caz sa incerce sa-l diversifice.
In copilarie, mica persoana de tipul epicurian s-a simtit privat de mama
sa, sau de imaginea de autoritate si afectiune, ceea ce l-a facut sa-si
dea silinta sa nu se mai gaseasca intr-o astfel de situatie de frustrare.
Atunci cand sunt dominante, trasaturile sale pozitive, epicurialnul este
capabila sa-si exprime bucuria si optimismul fata de viata si fata de
ceilalti oameni. El da dovada de o mare capacitate de integrare a
experientelor sale de viata si de compasiune fata de ceilalti.
20

Ce conteaza pentru epicurian: sa fie apreciat pentru bucuria sa de a trai

sa nu ii lipseasca stimulentele.
Compulsiunea sa: sa evite suferinta si izolarea.
Pentru el conteaza sa: evite suferinta si izolarea, sa aiba posibilitatea
de a alege, sa fie apreciat pentru bucuria sa de a trai.
mesajele inconstiente din copilarie: Nu e bine s te bazezi pe
cineva.
fricile de baza: c vei suferi lipsuri sau durere
dorintele de baza si dereglarile lor: Dorina de a fi fericit (se
deterioreaz ntr-o tendin continu de evadare)
8. Cel cruia i plac provocrile. Tipul puternic, dominator.
Conducatorul este supus erorilor si devierilor de pe cale, prin
amplificarea dorintelor. Nu e vorba decat de dorinta de a te afirma, de
a avea control si de a te autodepasi. Problema este ca tu consumi
foarte multa energie in acest sens si, la un moment dat, rezervorul se
goleste si cedezi. Nu mai forta atat de mult, relaxeaza-te macar uneori.
Cel caruia ii plac provocarile. Puternic, dominator. Cei care apartin
tipului 8 sunt fiinte pozitive, puternice, au incredere deplina in ele.
Protectoare, ingenioase, hotarate, pot fi si foarte mandri si dominatori.
Ei simt ca trebuie sa controleze totul, devenind agresivi si incercand sa
intimideze. Au probleme cu apropierea reala de ceilalti. La cel mai inalt
nivel, sunt foarte stapani pe sine si isi folosesc puterea sa
21

imbunatateasca vietile celorlalti. Sunt marinimosi, curajosi, putand sa

devina mari personalitati istorice.
Conducatorul este harnic si vioi. El corespunde adesea acelui gen de
oameni pe care lumea ii numeste sefi innascuti. Pentru ca vrea sa
controleze tot ce se intampla in jurul lui, el isi impune propriul punct de
vedere, il minimalizeaza pe cel al celorlalti, combatandu-i deseori. Acest
mod de a actiona il face de multe ori sa considere viata drept o vesnica
lupta cu el insusi (el isi controleaza emotiile) si cu ceilalti. Actioneaza
adesea in genul totul sau nimic. Este deseori excesiv, entuziast si
energic.
In copilarie, mica persoana de tipul conducator a intrat in competitie si
a stiut sa-si impuna rapid punctul de vedere in fata autoritatii parintesti.
Atunci cand sunt dominante, trasaturile sale pozitive, conducatorul este
capabil de curaj si putere. Poate deveni capabil de indulgenta si de
intelegere.
Ce conteaza pentru tipul conducator: sa fie recunoscut ca un om
puternic sa-si poata afirma autoritatea.
Compulsiunea sa: sa evite slabiciunea.
Pentru el conteaza sa evite slabiciunea, sa fie puternic, sa-si afirme
autoritatea.
mesajele inconstiente din copilarie: Nu e bine s fii vulnerabil sau s
ai ncredere n cineva.
fricile de baza: c vei fi rnit sau controlat de alii
22

 dorintele de baza si dereglarile lor: Dorina de a se proteja (se

deterioreaz n lupt continu)
9. Pacifistul. Tipul calm, fr griji, mulumit de sine.
Lenea este greseala capitala a celor de tip mediator. Lenea nu
inseamna lipsa de activitate. Din contra, mediatorii par ca sunt activi.
Problema este cea de implicare in viata. Un mediator va evita sa dea
totul pentru a se implica in viata cu intreaga sa energie. Se pastreaza
oarecum la marginea vietii si o traieste ca spectator.
Tipul calm, fara griji, multumit de sine. Sunt fiinte primitoare, stabile, de
incredere. Sunt buni la suflet, calmi, ii sprijina pe cei din jur, dar sunt
mult prea dispusi sa faca pe placul celorlalti numai ca sa evite
scandalul. Ei doresc ca viata lor sa se desfasoare fara conflicte si tind
sa se complaca in orice situatie si sa minimalizeze orice tulburare care
apare. Au probleme datorita faptului ca sunt pasivi si incapatanati. La
nivelul de dezvoltare cel mai inalt, devin neinfricati, in stare sa cuprinda
totul, sa impace oamenii si sa vindece conflictele dintre ei.
Mediatorul vrea ca in jurul sau sa domneasca o intelegere perfecta.
Aceasta il face capabil sa-i asculte cu atentie pe ceilalti, sa suporte
uneori prea multe lucruri, sa minimalizeze adevaratele probleme, iar
toate aceste lucruri il pot conduce spre indolenta, catre o impresie de
seninatate creata de obisnuinta si de respingerea noului, catre evitarea

23

luarii de decizii. ii place sa traiasca in propriul lui ritm, apreciaza adesea

natura si detesta sa fie presat de timp.
In copilarie, mica persoana de tipul mediator s-a identificat cu rolul
parental de bunavointa si sustinere, uitand de nevoile personale.
Atunci cand sunt dominante trasaturile sale pozitive, mediatorul este in
stare sa accepte si sa-i sprijine pe ceilalti. Cautarea pacii interioare si
exterioare face din el adesea un foarte bun mediator, sigur de el,
independent si implinit.
Ce conteaza pentru mediator: sa fie recunoscut ca o persoana alaturi
de care se traieste usor sa nu fie despartit de ceea ce iubeste.
Compulsiunea sa: sa evite conflictele.
Pentru el conteaza sa evite conflictele, sa fie conciliant, sa nu fie
despartit de ceea ce iubeste.
mesajele inconstiente din copilarie: Nu e bine s te evideniezi.
fricile de baza: c vei pierde legtura cu ceilali, c vei fi separat
dorintele de baza si dereglarile lor: Dorina de a tri n pace (se
deterioreaz n neglijen ncpnat)
Ce se intampla cand personalitatile sunt sub presiunea stresului
Nu numai stresul poate cauza ca o personalitate sa intre pentru un timp
intr-o perioada de involutie. De fapt, involutia aceasta inseamna
preluarea unor comportamente de la un tip de personalitate, conform
sagetilor din figura urmatoare.
24

Observa ca in aceasta figura sagetile merg de la 3 spre 9 si de la 4 spre

2 etc. In aceasta directie noi ne adaptam in situatii limita in care simtim
ca nu mai facem fata. Aceste transformari sunt mecanisme de
autoaparare ale fiecaruia dintre noi, pur si simplu incercam sa facem
fata la o situatie limita.
Atunci insa cand viata este armonioasa si placuta, directia de
dezvoltare indicata de sageti este exact invers fata de figura de mai
sus.
In situatii de bine si armonie toate personalitatile tind sa evolueze si sa
se transforme. In acele momente, asimileaza caracteristicile pozitive de
la personalitatile descrise in lista urmatoare:
Tipul 1 renunta la critica si devine spontan si vesel (merge deci spre
sapte)
25

Tipul 2 renunta la mandrie si devine mai constient emotional si mai

atent cu sine (merge spre patru)
Tipul 3, cel vanitos devine mai cooperant si mai dedicat celorlalti,
precum un sase armonios
Tipul 4, cel invidios si rebel devine mai obiectiv si mai principial, precum
un unu armonios
Tipul 5, cel avar si indiferent devine mai increzator si mai decis, precum
un opt armonios
Tipul 6, cel temator si pesimist devine mai relaxat si mai optimist,
precum un noua armonios
Tipul 7, cel lacom si imprastiat devine mai concentrat si mai atent,
precum un cinci armonios
Tipul 8, cel dominator devine mai deschis spre ceilalti si mai sufletist,
precum un doi armonios
Tipul 9, cel lenes si neglijent de sine devine mai energic si centrat pe
propria dezvoltare, intocmai precum un trei armonios.
Eneagrama, un instrument de cunoatere milenar
Multe dintre crile care se gsesc pe pia vorbesc ntr-un mod
impresionant despre dezvoltarea personal, despre ce fel de
persoan ne-ar plcea s fim. Afirm la rndul lor importana
compasiunii, a strii de comuniune care trebuie s existe ntre noi,
importana comunicrii i a creativitii. Sun foarte bine. Sufletele
26

noastre tnjesc s se nale sus, sus de tot, dar ne lovim dureros de

stncile fricii, ignoranei i ale mecanismelor noastre de aprare. Prea
des bunele noastre intenii i sperane devin surse de noi dezamgiri.
Uitm de noi, ne ntoarcem din nou la distraciile banale, ncercnd s
uitm totul.
Orice sistem care i dorete s propun o dezvoltare eficient trebuie
s in cont de faptul c oamenii sunt foarte diferii i c ei aparin
diferitelor tipuri de personalitate.
Principalul filtru prin care ne percepem pe noi nine i lumea din jurul
nostru, ne exprimm, ne aprm, facem fa trecutului i anticipm
viitorul, nvm, ne bucurm sau iubim este chiar tipul de personalitate
cruia i aparinem.
George Ivanovici Gurdjieff (nascut in ianuarie 1877 la Alexandropol, in
provincial Kars , din Armenia ) a descoperit si dezvoltat o metoda care
te ajuta sa iti identifici tipul de personalitate si sa iti dai seama ce anume
se intampla la nivelul subconstient al tau. Mai mult decat atat, metoda
aceasta iti permite sa stii in ce directie trebuie sa te indrepti daca vrei sa
te transformi in mod pozitiv.
La baza sistemului predat de G.I.Gurdjieff se afl urmtoarele idei:
omul este ntr-o stare de adormire, n care nu-i folosete dect o
infim parte a forei sale afective, mentale i spirituale;

27

 omul este att de condiionat de obiceiurile i de prejudecile sale

nct toate reaciile sale i sunt total previzibile, el funcionnd la fel ca o
main, ceea ce l-a determinat pe Gurdjieff s introduc conceptul de
om-main;
omul-main este supus unei multitudini de legi ce-i determin
existena;
omul trebuie s ajung s devin propriul stpn folosindu-i liberul
arbitru i aceasta nu se poate realiza dect printr-un proces de autoobservare i de contientizare.
Trebuie sa stii sa te cunosti pe tine insuti; sa fii constient de propriile
defecte. Pentru aceasta este deajuns sa te observi in toate momentele
vietii si sa-ti dai seama ca in clipele de fericire, de oboseala, de odihna
sau de lucru, numai conditiile exterioare sunt cele care determina
totdeauna reactiile noastre.
Cel mai important discipol al su, Uspensky, a scris despre Gurdjieff i
nvtura sa, n Fragmente dintr-o nvtur necunoscut i A patra
cale.
Omul nu are un mare Eu unic, ci este scindat ntr-o mulime de
eu-ri. Dar fiecare dintre ele este capabil s se autoproclame ca fiind
Esena, s acioneze n numele Esenei, s fac promisiuni, s ia
decizii, s fie sau nu de acord cu ceea ce un alt eu ar avea de fcut.
Aceasta este tragedia fiinei umane, ca oricare eu micu s aib astfel
28

puterea de a semna tratate, ca dup aceea omul, adic Esena, s fie

cel care trebuie s fac fa.
Metoda fundamental pentru studiul propriei fiine este autoobservarea.
Unitatea interioar se obine atunci cnd exist n fiin lupta interioar
dintre da i nu. Dac o persoan triete fr nici un fel de lupt
interioar, dac tot ceea ce i se ntmpl se deruleaz fr nici un fel de
opoziie, dac fiina se ndreapt ntotdeauna n ce parte o duce valul,
n ce parte bate vntul, atunci ea nu va progresa niciodat, va rmne
aa cum este.
Ceea ce oamenii trebuie s sacrifice este suferina lor: nimic nu este
mai dificil de sacrificat. Un om va renuna la orice plcere mai degrab
dect s renune la propria sa suferin. Omul a degenerat n aa fel
nct ine la asta mai mult dect la orice. i totui, este indispensabil s
se elibereze de suferin.
O idee de baz a sistemului lui Gurdjieff este eneagrama. Eneagrama
a fost revelat n Occident pentru prima oar de ctre Gurdjieff, care a
aplicat foarte des aceast diagram n cadrul metodelor sale de trezire
spiritual.
Eneagrama este un simbol fundamental care condenseaz ntr-o form
sintetic legile fundamentale ale Universului, Legea lui Trei i Legea lui
apte. Este constituit dintr-un cerc mprit n 9 pri egale i o serie
29

de linii. Aceste linii formeaz un triunghi echilateral cu vrful n sus,

expresie a Legii lui Trei, iar cele ase puncte se constituie ntr-o
expresie dinamic, procesual, a Legii lui apte.
Metoda aceasta de autocunoastere poate fi aplicata de oricine cu un
minim de informatii pe care trebuie sa le aiba. Va trebui apoi sa isi
gandeasca bine numai ce vrea sa faca in viitor. Dar metoda ii spune
care este directia de urmat.
Patru elemente-cheie iti definesc personalitatea
Dupa ce te-ai nascut si ai inceput sa cresti, ai vazut (pe la 4-6 ani) ca
lumea din jur nu este exact ceea ce ti-ar placea tie sa fie. Ai invatat ca
nu orice dorinta a ta iti este indeplinita si ca societatea parca nu este in
jurul tau tocmai ca sa iti faca tie pe plac. Brusc, ti-ai dat seama ca nu
esti centrul universului. De aici ti-a aparut si o alta senzatie: faptul ca
ceva lipseste brusc, ai inceput sa simti o ruptura intre tine si societate.
Daca la inceput totul in jurul tau facea parte din lumea ta, acum te
percepi tu si langa tine percepi lumea. Nu mai exista unitate, ci mai
degraba diferente intre tine si lume.
Din aceasta cauza suntem in continua cautare, zi de zi cautam ceva.
Cautam sa redevenim copii poate tocmai din dorinta de a simti din nou
gustul acelei unitati initiale. Acesta de fapt este sensul dezvoltarii
personale pe care ne-o dorim toti.

30

Aceasta cautare in care esti prins incepand de cand erai copil, este cea
care ti-a modelat personalitatea. Ai fost obligat sa adopti un anume tip
de personalitate tocmai pentru a face fata acestei cautari. Presiunea
evenimentelor vietii tale, oamenii care erau in jurul tau cat ai crescut, tiau orientat formarea ego-ului si a tipului de personalitate. Ego-ul si
personalitatea se dezvolta ca un scut care te protejeaza impotriva
societatii. Ai dezvoltat astfel:
o tendinta care iti este predominanta,
o cumpulsiune (emotie negativa),
o virtute esentiala (pozitiva)
si o idee forta care te insufleteste.
Aceste patru elemente-cheie iti definesc personalitatea. De-a lungul
vietii, ai tot incercat si uneori ai gresit, alteori ai avut succes, ai invatat
astfel care structura de elemente iti este cea mai potrivita. Apoi a
devenit tipul tau de personalitate. Bineinteles, acum am rezumat cat de
mult am reusit, procesul este ceva mai complicat, dar esenta asta este.
Imagineaza-ti ca ai putea sa iti raspunzi la intrebarile esentiale care te
framanta:
Cine sunt?
De ce nu ma simt implinit, multumit?
De ce repet aceleasi greseli din nou si din nou?
Cum pot sa devin mai bun?
31

Daca cumva te simti neimplinit, daca ai impresia ca pe strada lumea are

ceva cu tine si nu stii de ce, sau daca din cauza gandurilor nu mai poti
sa dormi noaptea, daca simti ca viata ta nu prea are sens si esti intr-o
permanenta cautare, atunci sa stii ca de fapt te-ai indepartat de la
drumul tau.
Apropo de acest drum al tau, cea mai frumoasa descriere am gasit-o
in Alchimistul, cartea lui Paulo Coelho. Acolo era numit legenda
personala si spunea ca nu toti oamenii isi pot trai legenda personala,
unii se intersecteaza cu drumul lor, dar nu il urmeaza si regreta apoi
toata viata.
Stii cum se spune: dusmanul cel mai mare al tau esti chiar tu
eneagrama tocmai asta face: iti spune ce tendinte ascunse exista in
tine, te avertizeaza inaine de a incepe sa gresesti.
Cum anume gresim? Pai, greseli facem toti si tot timpul. Greselile la
care ma refer ca ar putea sa te indeparteze de la drumul tau sunt cele
pe care le repeti si deja nu le mai vezi.
Retine urmatoarea replica si foloseste-te de ea ca de o busola: Numai
pe calea fericirii tale vei gasi invatatura pentru care ai ales sa traiesti
aceasta viata Richard Bach (cartea Iluzii)
Aceasta fraza de mai sus este indicatorul tau de directie. Ce spune
Bach? Pai, daca nu te mai simti fericit, inseamna ca ceva nu e in
ordine. Ce anume ai facut de ai deviat de la calea fericirii tale, iti
spune eneagrama.
32

Din fericire avem tradus n romnete una din cele mai complexe cri
despre Eneagram, dac nu cumva chiar cea mai bun. Este vorba de
cartea nelepciunea Eneagramei, scris de don Richard Riso i Russ
Hudson. http://www.ceruldinnoi.ro/pages/Eneagrama_Riso_Hudson.htm
fragmente traduse
ENEAGRAMA. Cele 9 fee ale sufletului Richard Rohr & Andreas Ebert
Eneagrama ne poate ajuta s ne clarificm percepia pe care o avem despre noi nine, s
devenim de o onestitate intransigent vizavi de noi nine i s discernem tot mai bine cnd
ascultm, de fapt, doar propriile noastre voci i scheme interioare, rmnnd prizonieri ai
prejudecilor noastre, atunci cnd, din contr, suntem capabili s ne deschidem pentru ceva
nou.
n acest mod a fost utilizat Eneagrama la nceput. Ea ine de un fel de tiin ezoteric pe care
ndrumtorii spiritualinu o transmiteau dect n snul grupului lor de apartenen, sub o form
strict oral, cu scopul de a-i ajuta pe oameni. Cnd aceast motenire a ajuns n Statele Unite, sa ntmplat ceea ce trebuia s se ntmple: ea a fost pus pe hrtie. n prezent, apar carte dup
carte pe aceast tem. n mediile catolice, mai ales, ea a realizat o ptrundere triumfal. Poate c
aceasta ine de faptul c noi, religioii (clugrii) catolici, avem timpul i posibilitile de reculegere
necesare pentru a ne apleca temeinic asupra acestor chestiuni. .. Se pare c aceast tiin nu
a fost inventat de cineva n special, ci se pare c ea a fost descoperit intuitiv de-a lungul
mileniilor de ctre cuttorii i iubitorii de adevr
n anul 1970, cnd am nceput s cunosc Eneagrama, am trit una din cele trei mari experiene
de convertire din viaa mea. Am simit literalmente cum un vl mi cade din faa ochilor i subit am
neles c tot ceea ce fcusem pn atunci a fost ntotdeauna just (ceea ce este foarte
33

important pentru un UNU ca mine), dar c mobilurile mele fuseser false. Este o constatare att
de dificil de fcut i de admis! Dar ea conduce tocmai la enunarea regulii de aur. Att timp ct nu
am trit acest sentiment de ruine, nc nu ne-am gsit numrul nostru de pe Eneagram. Cu ct
experiena este mai umilitoare, cu att privim lucrurile mai drept n fa. .. Amintesc nc o
dat c obiectivul meu este de a demasca egoul i de a pune degetul pe aspectele lui
ntunecate; Eneagrama dezvluie jocurile de care ne lsm luai.
sursehttp://www.ceruldinnoi.ro/pages/Richard_Rohr_Eneagrama.htm
Fragmente din volumul
NELEPCIUNEA ENEAGRAMEI Don Richard Riso i Russ Hudson
http://www.ceruldinnoi.ro/pages/Eneagrama_Riso_Hudson.htm
Testul Eneagramei TAS Este structurat pe 9 seturi a cate 15 intrebari care reliefeaza
caracteristicile si pattern-urile fiecarei tipologii. http://www.damaideparte.ro/psihologiepractica/testul-eneagramei-tas/
SURSE:
http://www.slideshare.net/caliopi/curs-4-15970410
http://www.nlpmania.ro/afla-ce-se-ascunde-in-spatele-personalitatii-tale-continuare/commentpage-6/#.VAvWr_ldVvQ
http://www.ceruldinnoi.ro/pages/Eneagrama_Riso_Hudson.htm
http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=2013
http://www.psiho.eu/2008/10/testul-rapid-al-eneagramei-afla-ce-tip-de-personalitate-esti/
http://www.adanima.org/2010/12/14/3702/
http://www.ceruldinnoi.ro/pages/Richard_Rohr_Eneagrama.htm
34