ELABORAREA METODIC Nr 9-10

Edentaia parial ntins. Indicaii la tratamentul protetic cu

proteze pariale mobilizabile scheletate. Amprentarea.
Confecionarea modelului preliminar.

1. Definiie: edentaia parial ntins.

Edentaie partial dereglarea integritii arcadei dentare prin lipsa a mai mult
de 6 dini; este o form nozologic de patologie a sistemului stomatognat.
Edentaia ntins cuprinde bree situate n zonele frontal i lateral, mrginite
de dini restani.
2. Clasificarea edentaiei pariale dup Kennedy.
Clasa I arcadele dentare edentate parial cu prezena obligatorie a breelor
bilaterale terminale, adic mrginit de dini numai mezial.
Clasa II prezena obligatorie numai a unei bree unilaterale, adic mrginit de
dini numai mezial.
Clasa III prezena obligatorie a unei bree intercalate, adic mrginit att
mezial, ct i distal de dini.
Clasa IV - arcadele dentare edentate parial cu localizarea bre ei numai frontal.

3. Indicaii la tratamentul protetic cu proteze pariale mobilizabile

scheletate.

Exista situatii clinice care nu pot fi tratate in mod obisnuit

decat cu ajutorul protezelor partiale mobilizabile si anume:
- edentatiile de clasa I Kennedy (termino-terminale);
- edentatiile de clasa a II-a Kennedy (terminale unilaterale);
- edentatiile de clasa a III-a Kennedy extinse;
- edentatiile de clasa a IV-a Kennedy cu lipsa tuturor
frontalilor;
- edentatiile cu existenta unui numar mic de dinti restanti ( 2-5 dinti);
- edentatiile subtotale, cand mai sunt prezenti 1-3 dinti restanti.
- edentatiile laterale intinse (clasa a III-a), care au ca dinti stalpi caninul si
molarul de minte cu valoare parodontala scazuta. O proteza partiala
scheletata confectionata in aceasta situatie se va extinde si pe hemiarcada
opusa si are avantajul dispersarii solicitarilor functionale pe mai multi
dinti fata de o punte.
- edentatiile laterale sau frontale, cu afectarea parodontala a tuturor dintilor
restanti, pot beneficia de tratamentul cu proteza partiala mobilizabila
scheletata, care in afara restaurarii edentatiei poate detine si rolul unui
aparat de imobilizare a dintilor restanti si are avantajul dispersarii
solicitarilor functionale pe dintii restanti. Se poate aplica doar pe dintii
stalpi cu mobilitate de gradul II.
- edentatiile laterale sau frontale reduse, cand exista contraindicatii ale
slefuirii dintilor sau refuzul pacientului de preparare a dintilor limitanti
bresei datorate unor afectiuni generale severe. In asemenea situatii, exista
posibilitatea realizarii unei mici proteze scheletate cu 1-2 dinti maxim,
care nu se extinde pe hemiarcada opusa.
4. Ce numim cmp protetic i caracteristica lui la edentaia par ial n
dependen de forma edentaiei.
Noiunea de cmp protetic cuprinde totalitatea elementelor sistemului
stomatognat care vine n contact cu proteza partial: dinii restan i, apofizele alveolare
edentate, bolta palatin, mucoasa cavitii bucale. Dup structura morfologic i
funcional, elemntele cmpului protetic sunt clasificate n dou grupe:
Dini restani cu parodontul lor, care alctuiesc suportul dentoparodontal;
Fibromucoasa i oasele maxilarelor, care alctuiesc suportul mucoosos.

Proteza scheletat

5. Caracteristica morfologiei coronare a dinilor restan i.

Morfologia coronar a dinilor restani i ndeosebi a celor care limiteaz spaiul

edentat, are importan deosebit pentru stabilirea protezei, datorit faptului c
pe ei se aplic elementele de stabilizare i meninere a protezei.
Suprafeele vestibular i oral a coroanei dintelui pe care se aplic elementele de
stabilizare i meninere a protezei sunt convexe in plan orizontal i vertical. Dac
pe aceste suprafee vom trasa o linie vertical i una orizontal care vor trece prin
convexitatea maxim, vom obine patru ptrate. Numerotarea ptratelor este
nceput din partea breei: primul i al doilea ptrate formeaz zona
supraecuatorial, iar al treilea i al patrulea cea subecuatorial.
6. Caracteristicele suportului muco-osos.
Suportul muosos, ca i cel dentoparodontal, servete la fixare, stabilizare i
recepia presiunilor masticatorii n tratamentul cu proteze pariale mobilizabile.
Fibromucoasa cmpului protetic este aderat de os i este format din epiteliu
pavimentos pluristratificat de tip malpighian cu grosime i elasticitate variabil.
Deosebim mucoasa imobil, pasiv i activ mobil. Grosimea i elasticitatea
fibromucoasei cmpului protetic determin gradul su de rezilen i comportare
fa de sprijinul protezelor.
7. Dezavantajele protezelor pariale mobilizabile acrilice.
Baza protezei micreaz spaiul oral, incomodnd micrile limbii i
obrajilor n timpul masticaiei i fonaiei
Acrilatul, fiind un ru conductor de temperatur, tulbur perceperea
excitaiilor termice la rece i fierbinte;
Din cauza lor se pierde nsuirea perceperii senzaiilor gustative;
Provoac o alergie local sau chiar general a organismului.
8. Elementele componente ale protezei pariale mobilizabile scheletate.
Proteza parial mobilizabil scheletat poate fi comparat cu proteza par ial
mobilizabil acrilat cu plac, avnd aceleai pri componente, deosebirea
constnd n faptul c aceste pri sunt solidarizate ntr-un schelet metalic.
La baza protezei scheletate st scheletul metalic pe care sunt realizate segmentele
arcadelor dntare (eile) situate n spaiile edentate. Baza protezei scheltate este
prezentat dintr-un schelet metalic unic, unde eile sunt unite cu un conector n
form de bar (arc) sau plcu metalic.

Proteza scheletat

9. eile protezei pariale mobilizabile scheletate, caracteristica.

n proteza scheletat poate fi o singur a sau mai multe, n dependen de

numrul spaiilor edentate. eile reprezint, din punct de vedere func ional,
prile principale ale protezei, deoarece prin intermediul lor se restaureaz
integritatea arcadelor dentare i transmiterea presiunilor masticatoare de la
dinii artificiali esutului osos i dinilor stlpi, participnd totodat la
meninerea i stabilizarea protezei n cavitatea bucal.
eile pot fi confecionate n dou variante:
ntreg metalice;
Parial metalice nglobate n acrilat.

10.
Elementele de legtur dintre ei, dimensiunile.
Elementele ce unesc eile i toate celelalte componente mucozale ale protezei
scheletate sunt definite ca conectori principali. Aceste elemente de legtur au
forme i dimensiuni diferite n dependen de tipul de edentaie i
particularitile morfologice ale maxilei sau mandibulei.
Conectorii principali pot fi confecionai n form de bare (arcuri) i plcue.
Barele sunt utilizate mai frecvent la mandibul, avnd o form rotund,
semirotund, oval, semioval sau atipic. Pentru mandibul limea barei nu
trebuie s fie mai mic de 3mm, iar grosimea de 1,5-2,0 mm, pentru maxil,
respectiv, 6-8mm i 0,8-1,0 mm. Bazele sunt situate la o distan de 0,5-1,0 mm
de la mucoas n dependen de gradul ei de rezilien, pentru a preveni
nfundarea bareu n mucoasa cmpului protetic.
Plcuele sunt confecionate cu o lime de peste 10 mm i cu o grosime de 0,40,5 mm, avnd contact intim cu mucoasa cmpului protetic.
11. Plasarea elementelor de legtur dintre ei pe cmpul protetic.
Conectorii principali sunt plasai n zonele cu funcionalitate sczut att la
maxil, ct i la mandibul. La maxil zona palatin posterioar, mai rar n
zona anterioar excepie edentaie frontal.

La mandibul elementele de legtur sunt plasate la un nivel optim ntre din ii

restani i zona de reflexie a mucoasei planeului bucal.

12.Conectori secundari, caracteristica.

Conectorii secundari sunt asezati pe fetele proximale ale dintilor, ce delimiteaza
bresa edentata sau in spatiul interdentar oral.
Acestia pot fi rigizi, cand proteza are un sprijin dento-parodontal sau mixt, sau
pot fi mai rar elastici, cand proteza are un sprijin mixt. Conectorii secundari se toarna
odata cu scheletul metalic.
Legatura dintre elementele dentare ale protezei scheletate si cele distribuite pe
suportul muco-osos se poate asigura si prin mecanisme speciale. Cand realizeaza
legaturi elastice, conectorii secundari sunt mai lungi si au un traiect sinuos, iar legatura
se numeste si conexiune elastica.
13. Caracteristica elementelor de ancorare, men inere, sprijin i
stabilizare.
- Elemente cu aciune direct croete i sisteme speciale;
- Elemente cu aciuni indirect mijloace antibasculante.

14.Croetul Ackers, caracteristica, indicaii.

Acest croet este considerat drept tip caracteristic de cro et circular turnat, fiind
alctuit dintr-un corp de la care pornesc trei brae: retentiv, opozant i pintenul

ocluzal. Croetul Ackers nconjoar dintele stlp

aproape n ntregime.
Corpul n majoritatea cazurilor este aezat pe faa
proximal a dintelui stlp limitrof spaiului edentat
n zona nerententiv, trecnd n conector secundar i
unind rigid croetul cu aua scheletului metalic.
Braul retentiv pornete din corp spre suprafaa
vestivular a dintelui traversnd ecuatorul protetic i
se termin cu extremitatea liber n zona
subecuatorial retentiv. Este mai gros ca corpul i se sub iaz spre extremitatea
liber.
Braul opozant este plasat pe suprafaa opus celei pe care este a ezat bra ul
retentiv, fiind situat n zona supraecuatorial i avnd direcie orizontal, grosime
uniform pe tot traiectul, precum i dimensiune egal cu cea a por iunii
supraecuatoriale a braului retentiv.
Pintenul ocluzal pornete din coprul croetului paralel suprafeei ocluzale i
este situat n foseta mezial sau distal a dintelui stlp. Se recomand s se
ntind cel puin pe din suprafaa ocluzal i s aib o grosime de 1-1,5mm.
Croetul Ackers este indicat pe premolari i molari, cnd ecuatorul protetic trece
vestibular sau oral pe mijlocul coroanei dintelui-ancor, avnd n zona
subecuatorial o retenie de 0,25-0,5mm.

15.Croetele divizate Roach, caracteristica, indica ii.

Acets tip de croete este divizat n 2 grupe: croetele din grupa I se
caracteriszeaz printr-un contact redus cu dintele-eancor n zona retentiv
subecuatorial care este mai putin sau deloc vizibl din punct de vedere
fizionomic.
Braul retentiv al acestui croet posed caliti elastice datorit faptului c are
conector secundar propriu. Croetele divizate Roach din grupa I sunt n numr
de apte i au braele elastice, forma crora imit literele C, L, U, S, T, I, R.
Acest tip de croete sunt aplicate pe din ii posteriori cu un grad de retentivitate
mrit i cu implantare dificil. Ele sunt compuse din corpul cro etei, pintenul
ocluzal, braul opozant, braul retentiv i doi conectori secundari (unul al

braului retentiv i altul ce unete braul opozant i pjntenele ocluzal de scheletul

metalic).

Din croetele Roach de grupa a II-a fac parte croetele cu bra ele aplicate
supraecuatorial asigurnd astfel sprijinul protezei scheletate pe cmpul protetic.
Dup construcii, aceste croete pot i simple, cu un bra ce are contact par ial
sau total cu dintele, i compuse, aplicate uni- sau bidentar.
Aceste varieti de croete sunt indicate att pe din ii frontali, ct i pe cei laterali
cu zone retentive nensemnate i nlime mic, precum i pe dini conici.

16.Avantajele protezelor pariale mobilizabile scheletate.

Exista situatii clinice care nu pot fi tratate in mod obisnuit decat cu ajutorul
protezelor partiale mobilizabile si anume:
-

edentatiile de clasa I Kennedy (termino-terminale);

edentatiile de clasa a II-a Kennedy (terminale unilaterale);

edentatiile de clasa a III-a Kennedy extinse;

edentatiile de clasa a IV-a Kennedy cu lipsa tuturor frontalilor;

edentatiile cu existenta unui numar mic de dinti restanti ( 2-5 dinti);

edentatiile subtotale, cand mai sunt prezenti 1-3 dinti restanti.

17. Materialele i tehnica confecionrii modelelor (preliminar i

definitiv).
Modelul este reproducerea pozitiva a campului protetic, obtinut prin turnarea
ghipsului fluid in impresiunile amprentei. Pentru obtinerea protezei partiale acrilice
se utilizeaza doua tipuri de modele :
- preliminari - este turnat intr-o amprenta preliminara luata in portam-prenta
(lingura ) standard;
- de lucru sau functional - este turnat intr-o amprenta functionala luata in
portamprenta (lingura) individual.

MODELUL PRELIMINAR
Se toarna din ghips obisnuit si este utilizat pentru obtinerea portam - prentei
(lingurii) individuale.
Metoda de obtinere
Dupa igienizarea amprentei se prepara ghipsul de consistenta fluida intr - un bol de
cauciuc si se depune in amprenta sub vibrare. Amprenta se vibreaza manual sau pe
masa vibratorie, ghipsul fiind dirijat in toate detaliile, astfel evitandu - se formarea
bulelor de aer in masa ghipsulu. Dupa ce amprenta este umpluta cu ghips fluid, din
ghipsul ramas se depune pe masa de lucru o cantitate de 3 - 4 cm de ghips (mai
vascos) proportionala ca latime cu suprafata amprentei. In acest ghips se introduce
amprenta paralela cu planul mesei si cu linguri standard in sus si se modeleaza
soclul modelului.

Modelul preliminar

CONFECTIONAREA PORTAMPRENTEI INDIVIDUALE

Portamprenta (lingura) individuala este suportul rigid in care se aplica
materialul pentru amprenta functionala sau definitiva a campului protetic. Este
realizata pe modelul preliminar in limitele campului protetic delimitat in prealabil
prin trasare cu creionul.
Materiale : se obtin din placa de baza, acrilat autopolimerizabil
(materiale frecvent utilizate) si foarte rar din acrilat termopolimerizabil si
polistiren.
Metode de obtinere :
Operatiunile efectuate se desfasoara in urmatoarea ordine :

trasarea limitelor campului protetic cu creionul

pregatirea dintilor restanti si a campului protetic pentru

distantarea linguri

izolarea modelului 5 - 10 in apa

modelarea si adaptarea placii de baza - modelul este acoperit cu o

placa de baza, care este plastificata la flacara becului Bunsen.

aplicarea accesorilor - intariturile, manerul si butonii de presiune

prelucrarea lingurii : dupa indepartarea de pe model, lingura se
prelucreaza marginal cu freze de acrilat, pentru ca lingura sa
ocoleasca frenurile si bridele in momentul amprentarii.

Lingura individual

COFECTIONAREA MODELULUI DE LUCRU

(FUNCTIONAL SAU DEFINITIV)
Modelul de lucru este reproducerea pozitiva, foarte exacta a tuturor
elementelor campului protetic (de sprijin si extindere marginala). Se obtine din
ghipsuri dure, rezistente, tip Moldano.
Etapele turnarii modelului de lucru

igenizarea amprentei functionare : se spala sub jet de apa rece

pentru indepartarea salivei si a urmelor de sange.

prepararea ghipsului Moldano : proportia ghips/apa se va

respecta strict pentru a nu diminua rezistenta mecanica a
modelului,

amprenta se aplica pe masa vibratorie, iar sub vibrare, pasta de

ghips fluid este depusa in centrul amprentei.

priza ghipsului Moldano : are loc in 30 - 40 minute. Se depune

pentru priza amprenta umpluta cu ghips dur (primul timp) cind
soclul modelului este realizat din ghips obisnuit.

indepartarea amprentei,dupa priza definitiva acelor doua

ghipsuri. Operatia este denumita demulare.

Modelul definitiv.