6/18/2015

Informatii

NOTIUNI DE PROIECTAREA A
STRUCTURILOR DE REZISTENTA

1 ora de curs pe
saptamana (conform
programa) + 1 ora de
seminar pe saptamana
7 cursuri + 7 seminarii
basarab.chesca@gmail.
com

Conditii de promovare:

35% notare pe parcurs

65% nota finala examen

35% Notare pe parcurs

65% Nota examen

Cel putin nota 5.

Cel putin nota 5.

TIPURI DE SOLICITARI
lector dr. ing. Basarab CHESCA
CURS 5

Bazele ingineriei structurale

3

5.1. Forfecarea

Curs 5:
Comportarea barei drepte (grinda) sub ncrcri:
Forfecarea
Torsiunea
Compresiunea cu flambaj

5.1. Forfecarea
Aria rezistent
la fora tietoare

5.1. Forfecarea
Deformaia din fora
tietoare (x)
Fora tietoare

Fora tietoare

Deformaia unghiular

6/18/2015

5.1. Forfecarea (dualitatea eforturilor

unitare de forfecare

5.1. Forfecarea
Aria rezistent
la fora tietoare

Daca efortul unitar

de forfecarea
acioneaz pe
suprafaa vertical a
unui element,
eforturi unitare de
forfecare egale cu
primul vor aciona si
pe suprafaa
orizontala.

Generatoarele drepte nainte

de torsiune se transform n
curbe elicoidale dup
deformaiile din torsiune.
Dreptunghiurile de pe
suprafaa cilindric se
transform n paralelograme
identice pe toat suprafaa
lateral a barei.

Deformaia din fora

tietoare (x)
Fora tietoare

Fora tietoare

Deformaia unghiular

5.2. Torsiunea

5.1. Forfecarea

10

5.2. Torsiunea

5.2. Torsiunea

11

Ipoteza geometric admis

la torsiune este aceea a
nedeformabilitii seciunii
transversale n planul ei. O
seciune transversala are o
rotaie rigid n planul ei.
Generatoarele drepte nainte
de torsiune se transform n
curbe elicoidale dup
deformaiile din torsiune.

12

6/18/2015

5.2 Deformatiile unui element supus la

torsiune

5.2. Cedarea elementelor supuse la

torsiune
Materialele ductile cedeaza de regula
datorita forei taietoare. Materialele
casante cedeaz mai uor la ntindere
dect la for taietoare.
Suspus la torsiune, un element
ductil cedeaza dupa un plan
perpendicular pe axa
elementului.

13

Supus la torsiune, un element

casant cedeaz dup planuri
orientate la 45 de grade de axa
elementului.

14

5.3. Compresiunea cu flambaj

5.3. Compresiune cu flambaj

Un stalp cu un capat incastrat si unul

articulat se comporta ca o jumatate de
stalp dublu articulat.

Un stalp cu un capat incastrat si unul

articulat se comporta ca o jumatate de
stalp dublu articulat.

Forta critic de flambaj este data de

formula lui Euler:,

Pcr

cr

Forta critic de flambaj este data de

formula lui Euler:,

2EI

Pcr

L2e

2E

cr

Le r 2

Le 2L lungime echivalent

15

L2e

2E

Le r 2

Le 2L lungime echivalent

16

5.3. Factorii care influeneaz flambajul

5.3. Compresiunea cu flambaj

Un stalp cu un capat incastrat si
unul articulat se comporta ca o
jumatate de stalp dublu articulat.

Pcr

Forta critic de flambaj este data

de formula lui Euler:,
Pcr

cr

17

2EI

2EI

2EI
L2e

modulul de elasticitate (Young)

momentul de inerie al seciunii

Le

lungimea efectiva de flambaj

L2e

2E

Le r 2

Le 2L lungime echivalent

18

6/18/2015

5.3. Lungimea efectiv

Un capt liber, un
capt ncastrat

Ambele capete
articulate

Un capt articulat,
un capt ncastrat

5.3. Compresiunea excentrica

Ambele capete
ncastrate

O fora excentrica P poate fi nlocuita cu o

fora centric P i un moment M = Pe.

Eforturile normale se pot calcula prin

suprapunerea compresiunii centrice cu
incovoierea,
centric in cov oiere
max

P M

A W

Motoda eforturilor admisibile:

P M

adml
A W

19

20