Sunteți pe pagina 1din 311

STELIAN NEAGOE

Lumea politic a anului 1940 vzut de


Constantin Argetoianu

Ieri ca i azi.
De vreme ce tot nu gsim de nicieri sprijin financiar pentru a continua
tiprirea nsemnrilor Zilnice ale lui Constantin Argetoianu ramase de un an
i mai bine la volumul al VII-lea (anul 1939) ne-am gndit sa meninem cat
de cat viu interesul publicului cititor pentru aceasta fresca politica fluviu, prin
reproducerea a unora din ineditele texte argetoiene. In acest numr de
smbt al Jurnalului National transcriem nsemnrile zilnice din scurtul
interval 10-14 ianuarie 1940.
Martor ocular i avizat, Argetoianu a surprins n felul sau inconfundabil
lumea nceputului de an 1940. O lume bulversata, intrata ntr-o deriva
apocaliptica. Austria anexata. Cehoslovacia desfiinat ca Stat. Polonia
cotropita i mprit intre doua mari puteri totalitare. Mandra Finlanda
sfidnd dreptul forei, prin jertfelnica sa rezistenta n fata vecinului
comunisto-imperialist. Anglia i Frana ncercnd salvgardarea pcii prin
asidue pregtiri de rzboi. Italia bntuit de grandoarea arbitrului mondial n
fata imposibilelor reconcilieri de ideologii i sisteme politice.
Peste ocean, SUA staionau ntr-o neutralitate armata. Japonia
predispusa sa cocheteze cu democraiile occidentale, dar implicndu-se tot
mai vdit n urzeala Pactului Antikomintern iniiat de Axa Berlin Roma.
La fruntariile Romniei Mari, Ungaria i Bulgaria pndeau momentele
prielnice revizionismului teritorial. Iugoslavia era minata de interese
confederale divergente. Turcia amica era zguduita crunt de cutremure fara
precedent.
n tot acest timp, Romania Mare strduindu-se din rsputeri sa
supravieuiasc imponderabilelor istoriei. Cu un Rege tot mai ovielnic, un
Guvern palatist i o opinie publica rmurita ntr-un regim de dictatura regala
ineficient, n prag de falimentare. Teama de Rusia Sovietica obliga factorii de
decizie ai Statului roman sa duca o politica de basculare periculoasa intre
garaniile platonice franco-engleze i sprijinul aspru condiionat al
Germaniei.

Si, de parca rzboiul n-ar fi fost un rau ndeajuns de resimit, mama


natura mai prvlea asupra omenirii i formidabile cataclisme. Cutremure
mortale n Turcia. Inundaii catastrofale n Spania i Portugalia. Canicula
purttoare de fatale insolaii n Argentina. Crivat i ger nprasnic n Romania,
cu temperaturi ce ngheau ape i oameni, ajunse pana la minus 35-40 de
grade.
n ianuarie 1940, evenimentele se desfurau ntr-un ritm infernal.
Argetoianu abia prididea sa le menioneze n filele caietelor-manuscrise.
Timpul, nerebdator, nu-i lsa rgazul s-i puna n opera nsuirile sale de
mare scriitor, creator de uimitoare imagini panoramice ale vieii politice
romneti i ale celei internaionale. Fugar, reuea tutusi, ici-colo, sa traseze
linii portretistice memorabile, pline de savoare sau de sarcasm.
RUSIA NE ATACA
10 ianuarie De ieri Rusia ne-a atacat cu un crivat glacial. Azi-diminea
la orele 6, termometrul arata -17 grade De la Constanta se vestete ca pe
mare sufla o furtuna ngrozitoare. Motonava Basarabia a sosit n port cu 8
ore ntrziere. Dunrea a ngheat tun. Prpd
Chamberlain a rostit un important discurs la Mansion House, n care
arata ca rzboiul n-a nceput inca nici pe pmnt, nici n aer ci numai pe
mare. Efectele i rezultatele rzboiului trebuie, prin urmare, judecate numai
pe mare, i pe mare Anglia are toate motivele sa fie satisfcut. Primul englez
citeaz cifre i arata prin ele ca Anglia nu a pierdut n aceste 4 luni nici a 100a parte din tonajul ei comercial, pe cata vreme comerul maritim german a
fost desfiinat. Chamberlain crede ca anul 1940 va fi hotrtor pentru rzboi.
Anglia nu urmrete distrugerea Germaniei, cum pretind Hitler i oamenii lui,
ci numai sa o mpiedice sa mai tulbure pacea. Numai nemii vorbesc de
distrugerea Angliei i de distrugerea Germaniei ca respective scopuri de
rzboi, i o fac probabil ca sa mai ridice moralul poporului, att de deprimat.
Primul-ministru britanic a mai vorbit despre formidabilele pregtiri ce
se fac n vederea nceperii rzboiului aerian i terestru, despre nenorocirile
Turciei aliate (pe care Anglia mpreun cu Frana o vor ajuta) i despre
piciorul lui Daladier. Cuvntare msurat, dar importanta care a fcut efect i
la Paris, i la Washington.
Finlanda merge nainte. Finlandezii au nimicit pana acum 3 divizii
sovietice i au capturat un enorm material de rzboi. Se crede ca ruii au
pierdut n ultima vreme numai peste 100.000 de oameni. E putin probabil ca
situaia sa se schimbe, caci topografia teatrului de rzboi nu permite
desfurri de mase. Ramane de vzut daca finlandezii vor putea rezista
valurilor succesive de atac
Rapoartele lui Radu Crutescu de la Berlin continua sa fie pesimiste.
Intre altele, dansul semnaleaz ca niciodat bisericile nu au fost aa pline n
Berlin. Sunt pline de gem, sunt pline n toate zilele; afluxul lumii ctre ele
impresioneaz. Crutescu trage concluzia din acest fapt ca nemii nu mai au

ndejde dect n Dumnezeu. O alta concluzie care ar putea fi trasa e ca nu


mai asculta de Hitler, care i-a scos din biserici ca s-i duca la Wotan
n Frana a nceput o adevrat aciune de epurare mpotriva
comunitilor. Sunt scoi de pretutindeni, din Camera, din primarii, din scoli
In fine!
Politia a pus mana pe ntreaga organizaie a ceretorilor din Bucureti.
Ceretoria ajunsese o adevrat plaga n ultima vreme. Nu mai putea cineva
iei n strada fara sa fie asaltat. Eu m-am ntrebat deseori cum de poate fi
atta mizerie ntr-un ora bogat ca Bucuretii Iese acum la iveala ca
ceretoria era organizata n oraul nostru ca o adevrat mafie. Avea un sef,
pe Tanase Burdujan, cocoatul olog cu cruciorul, un simulant de prima
for. Dansul i cu sotia lui, Ioana (cu un picior de lemn), mpreun cu un
consiliu de administraie domneau asupra lumii ceretorilor mprit pe
cprarii, cu efi de posturi, cu controlori, cu tot dichisul. Posturile bune
raportau mai bine de 1.000 lei pe zi. Burdujan e om cu avere, cu ferma lng
Bucureti, cu mai multe rnduri de case la mahala, cu taximetre pe pia, cu
camion automobil. Sa felicitam pe dl Rodrig, prefectul, ca ne-a scpat de
aceasta plaga
Frigul excepional de care ne bucuram nu e un privilegiu romanesc.
Duciuc, ambasadorul srbilor, mi spune ca pe Coasta Dalmatiei termometrul
a cobort pana la -17. Ce o fi zicnd palmierii i cele plante plpnde?
PENTRU UN UNGUR TREI ROMANI
11 ianuarie. Frigul continua i e chiar n cretere. De-a lungul malului,
Marea Neagra a ngheat. La Iai i Cernui, termometrul a cobort pana la
-30. In Basarabia, prin Moldova, o suma de oameni au fost gsii ngheai.
La Roma a nins ca niciodat i ziarul francez Excelsior publica o
fotografie senzaional: domni i doamne n costum de sport fac ski pe Piaa
Sfntului Petru, acoperita de zpad. La Bucureti, temperatura se menine
cam la -20.
Finlandezii continua sa reziste eroic, dar la Salla, unde ruii au
renceput sa atace cu o vigoare neconstatata pana aci (poate influenta noului
comandant general Stern?), au dat de greu
Un aviator finlandez a dat o lovitura foarte frumoasa. A ateptat pana a
venit o escadrila sovietica asupra oraului Helsinki, s-a nlat pe un avion
sovietic capturat de ctre finlandezi si, amestecndu-se cu avioanele ruseti,
s-a napoiat cu ele spre baza ruseasca de unde pornise. Aviatorii sovietici nu
i-au dat seama de prezenta inamicului printre ei, fiindc pierduser 2-3
avioane n lupta, aa nct la napoiere erau inca sub numrul de la pornire
cu finlandez cu tot. Nestnjenit astfel de nimeni, finlandezul s-a cobort pana
la 50 de metri i a lsat o serie de bombe incendiare pe hangarele i aparatele
ruseti Sovieticii au fost aa de buimcii, nct nici n-au tras asupra
ndrzneului aviator, care s-a napoiat nevtmat la baza lui finlandeza Ca
fapt de rzboi e de toat nostimada.

Informaii din ziarele strine vor sa arate ca la Veneia, n conversaiile


avute cu Csaki, Ciano ar fi declarat ca Italia va sprijini revendicrile teritoriale
ungureti. Nu stiu ce va fi vorbit Ciano cu Csaki i ce i-o fi spus ca s-l
domoleasc dar stiu ca lui Victor Antonescu i-a vorbit foarte cuminte:
Cunosc strile din Transilvania i mi dau seama ca, daca ar trebui sa cedai
oriunde teritorii Ungariei, ar trebui sa dai Ungariei, pentru un ungur, trei
romani ceea ce nu se poate. Dar n-ai putea da undeva un colior de
pmnt, la o granita o rectificare mai mult simbolica?. Antonescu a rspuns
cum trebuia, ca e la mijloc o chestie de principiu: sa nu dai niciodat, caci nu
tii unde te opreti. Ciano a surs i n-a mai insistat.
Un mic conflict diplomatic primul de la nceputul rzboiului s-a ivit
intre Germania i Italia pe chestiunea furniturilor de rzboi destinate
Finlandei, expediate din Italia i oprite n Germania. Germania n-a rspuns
inca la protestul Italiei.
Un comunicat german ne informa ca mai multe avioane engleze au fost
atacate de trei avioane germane, deasupra coastei germane a Marii Nordului,
i ca trei avioane engleze au fost doborte pe cnd avioanele germane n-au
suferit nici o paguba.
Un comunicat englez relateaz aceasta lupta dnd rezultate exact
contrare celor date de germani. Pe cine sa credem?
Moscicki cu fiica au ajuns la Freiburg n Elveia i s-au instalat acolo.
Germanii nu ne-au mai plictisit cu chestia plecrii lui din Romania, pe care
au ncasat-o. Dar polonezii se poarta prost; noi le-am dat, chiar i ofierilor,
libertate de circulaie prin tara i ei se folosesc de aceasta libertate ca sa
treac granita i sa mearg n Frana sa se nscrie n legiunea poloneza. Astfel
a evadat zilele trecute generalul X, fost sef al Statului Major polonez. Cnd vor
afla nemii, au sa ne njure rau Liciu, faimosul prim-presedinte al Curii de
Apel din Bucureti, a fost condamnat, dup cum se tie, la 8 luni nchisoare,
la Roman, pentru omor. Apelul trebuia judecat la Curtea din Iai. Dar Liciu a
cerut strmutarea procesului, pentru legitima suspiciune. ntr-adevr, toi
magistraii care trebuiau s-l judece la Iai fuseser ad-hoc naintai de
Iamandi, care jurase pieire lui Liciu Curtea de Casaie a gsit cererea
ntemeiat ce palma pentru Iamandi i a mutat procesul la Curtea din
Galai.
Ieri, Consiliul la Banca de Credit. S-a aprobat bilanul pe anul 1939. De
cnd e Banca de Credit n-a avut bilanul gata la 10 ianuarie. Nici mcar la
sfritul lui februarie de obicei prin martie. Bilanul se prezint cu totul
altfel ca pe vremea lui Kaufmann. E un bilan sincer, cinstit i cu notabile
economii, desi au fost sporite lefurile funcionarilor n cursul anului. E
meritul lui Cancicov, care s-a nhmat la o treaba grea, dar a reuit pe deplin.
CUTREMURE CATASTROFALE IN TURCIA
12 ianuarie. Revista Schwarze Korps, organul oficios i n general bine
informat al SS-urilor Naziste, anuna noi impozite i noi restricii n

Germania. Asupra veniturilor e vorba sa se puna un impozit care sa mearg


pana la 95%. Rzboiul cel vesel!
Finlandezii au respins toate atacurile sovietice. Un corespondent de
rzboi suedez povestete lucruri interesante de pe front. Nu e adevrat ca
trupele ruseti aduse mpotriva finlandezilor au fost trupe de aduntur. aa
de pilda Divizia 44, identificata i decimata, a fost multa vreme data ca o
divizie model, i la serbrile din octombrie de la Moscova a defilat ca atare.
Aviaia ruseasca s-a artat sub orice ateptare. Din cele 1.000 avioane aduse
pe front, numai 450 au funcionat (modele strine) cum trebuie, i din ele
finlandezii au dobort 200 Piloii sunt slabi. Cu toate bombardrile lor, nici
un obiectiv militar finlandez n-a fost atins. Mecanicii nu stiu sa adapteze
motoarele pentru temperatura sczut ce domnete pe teritoriul de rzboi.
Carburantul i uleiurile sunt de calitate detestabila
Cu prilejul plecrii ministrului bulgar Kirov din Bucureti, Gafencu a
oferit diplomatului transferat obinuitul dejun. La sfrit, ministrul de
Externe a inut o clduroas cuvntare pentru nelegerea romano-bulgara i
pentru strngerea cat mai mult a raporturilor i a prieteniei dintre ambele
tari. Kirov a rspuns n acelai sens. Cuvntarea lui Gafencu a fost foarte bine
primita la Sofia i comentata cu prietenie de ctre gazetele bulgreti.
Ieri a trecut prin Romania, venind de la Moscova, ministrul bulgar al
Finanelor, Boilov. De la granita bulgreasc a trimis Guvernului roman o
telegrama de mulumiri pentru modul cum a fost primit i tratat pe pmntul
Romniei, cu care Bulgaria vrea sa ntrein raporturi de pace i de prietenie.
nelegerea Balcanica se va ntruni la Belgrad n zilele de 2 i 3 februarie.
Un nou cutremur catastrofal desi mai limitat ca cel dinti a avut loc
n Turcia, n regiunea Eski-Schehir. Ministerul de Interne turcesc publica
cifrele oficiale privitoare la seismele trecute: 25.000 mori, 8.000 rnii,
30.000 case drmate
A treia zi de ger cumplit. La Cernui a fost un frig siberian, -37! La
Bucureti, azi, frigul s-a mai domolit, -14, n loc de -18. Crivatul s-a potolit.
Barometrul, nemaipomenit, la 800!
NOI PETE APRUTE PE SOARE
13 ianuarie. Roosewelt a rugat membrii Congresului sa studieze
mijloacele practice de a veni n ajutorul Finlandei. Deocamdat Guvernul
Federal ar fi hotrt sa tearg datoriile Finlandei ctre Statele Unite.
Se zvonete, de asemeni, ca Germania ar fi dispusa s-i propun
mediaiunea pentru ncheierea pcii intre Rusia i Finlanda. Aceasta ncercare
de mediaiune ar fi bazata pe dorina Germaniei de a mpca capra cu varza,
adic pe Stalin i pe Musolini, cel putin pe terenul raporturilor lor cu Berlinul.
ncetnd rzboiul din Finlanda, Hitler socotete ca ar putea ramane aliatul lui
Stalin fara a pierde prietenia Ducelui. Pe de alta parte, campania din Finlanda
absoarbe toat activitatea Sovietelor i le pune n imposibilitatea de a organiza
aprovizionarea Germaniei, aa cum ar vrea nemii. Totui, despre inteniile

Germaniei nu se tie nimic pozitiv i sunt chiar unii la Berlin care cred ca o
intervenie ar fi cu att mai inoportuna, cu cat prestigiul Rusiei aliate ar
suferi mult din ncheierea unei paci acum.
Fapt ciudat este ca Germania nu a recunoscut Guvernul comunist al lui
Kussinen i continua raporturile sale cu Guvernul legitim din Helsinki. Chiar
zilele trecute a acordat exequatorul cerut de acest Guvern pentru numirea
unui consul la Essen.
Se pare ca pe frontul finlandez, sovieticii pregtesc o noua ofensiva, tot
n direcia Salla. Noi contingente au fost chemate n acest scop. Pana atunci,
finlandezii vor mai captura sau distruge probabil inca o divizie ruseasca, pe
care au tiat-o de bazele ei de aprovizionare situate pe teritoriul sovietic la est
de Salla.
Porcria de Rusie continua ofensiva ei de frig mpotriva Europei. La noi
sufla de asear din nou crivatul i e prpd. Desi termometrul nu arata dect
-14, oamenii plng aproape de suferin. Cei care intra la mine sunt stacojii
la fata, cu nasul i cu urechile ngheate Valul de frig s-a ntins asupra
Europei ntregi. La Berlin sunt -23, la Triest -10. Lagunele Veneiei au
ngheat de tot. Zpad i ger n sudul Italiei. La Atena viscol i frig. La Wilna
s-au nregistrat -41, ceea ce nu s-a vzut inca. i pe cnd n Europa murim
de frig, la antipozi oamenii mor de cald. La Buenos Aires sunt 36 de cldur
i 80 de persoane au fost internate n spital
Se zice ca aceste extraordinare perturbatuni climaterice sunt datorate
unor noi pete aprute n Soare O fi.
n Iugoslavia s-a decretat o noua lege electorala: sufragiu universal,
direct, secret i obligatoriu fara restriciile de pana acum. Totodat se
pregtete pentru zilele acestea o vizita triumfala a Principelui Regent la
Zagreb. Ziarele croate saluta cu entuziasm acest eveniment, i pana i Macek
pare mpcat. Numai de ar tine
n Frana, Guvernul a propus un proiect de lege prin care se retrag
mandatele tuturor comunitilor alei n Camera, n Senat i n celelalte
adunri publice elective. Proiectul a trecut deja prin comisia Camerei i a fost
admis cu unanimitate.
Voievodul Mihai a cedat diurna sa de Senator pe decembrie i ianuarie
(30.000 lei) pentru nzestrarea armatei. Un gest frumos: i-a luat biatul paine
din gura!
Ziarele aduc vestea ca un avion englez a realizat o viteza de 1.000 km pe
ora. Sa ateptm confirmarea.
VNTOARE REGALA LA BANLOC
14 ianuarie. Gerul continua n Europa i insolaiile n Argentina. La noi
a mai sczut ceva frigul, n schimb s-a nteit n occidentul Europei. La Piatra
Neam s-au nchis trei zile colile; pe cile ferate s-au suspendat multe trenuri
oamenii mor de frig. aa o iarna nprasnic n-am avut de mult. Se pretinde
ca la Cernui, termometrul s-ar fi cobort pana la minus 40 grade

Costic Angelescu mi explica toat greutatea situaiei, parca n-a


cunoate-o. Este evident ca aa nu mai merge. Pentru ca mi-am dat seama ca
nu mai merge, am ntocmit cu Miita Constantinescu un proiect de decret,
care a rmas insa proiect i pana azi. E ciudat cum un om att de inteligent
ca Bujoi a putut sa se insele cum s-a nelat. Sistemul lui de libera negociere
a 70% din devizele importate de libera negociere legata de un permis de
import care nu se da e mai rau dect cel mai coercitiv sistem. Gratie lui a
sczut lira la 800 lei, dar fictiv, pe hrtie. Se ofer lira la acest pre, dar
nimeni nu o poate cumpra i dup 15 zile nenorociii de detentori sunt
obligai s-i cedeze deviza Bncii Naionale pe 685 lei caci aa dispune
legea. aa nct, pentru plile curente n strintate, s-a creat o noua bursa
neagra n care lira a ajuns la 2.000-2.400 lei! Pana i zlotul insistent a ajuns
n aceasta bursa neagra la peste 3 lei! Cnd toat economia este dirijata, nu e
posibil ca o singura ramura a ei sa scape de sub ndrumarea i controlul
Statului. Desigur ca trebuie sa tindem spre libertatea economica, dar cu
ntreg aparatul economic, nu numai cu o ramura a lui.
Singura soluie este: toate devizele la Banca Naional, distribuirea lor
dup anumite norme la preturi fixe, suprimndu-se clearing-urile. Ar trebui
pusa la btaie i o parte din aurul Bncii Naionale, stocul nostru metalic
nemaiservind la nimic, deoarece leul nu mai este convertibil.
Btrnul inginer Panaitescu pe care l-am nsrcinat, pe cnd eram
ministru al Industriei, cu ancheta de la Rimma i care a descoperit toate
hoiile de acolo vine s-mi spun ca a mai descoperit i altele. Toate actele de
concesiune ale societilor foste ungureti, Ruda 12 Apostoli (actualmente
Mica), Marginea (fabrica de oet din Banat) i Titan-Nadrag-Calan ar fi
false. L-am sftuit sa aduc descoperirile sale la cunotina ministrului
Economiei Naionale Puteam face altfel?
Telegrama de la Helsinki anuna ca sovieticii au hotrt sa aduc pe
frontul de la sudul i nordul lacului Ladoga 20 de divizii i 2. 000 de tunuri
Vai, vai!
Germania a ridicat interdicia pentru transporturile de armament
italian destinate Finlandei. Dup ce a capitulat n fata Rusiei, acum
capituleaz i n fata Italiei
Anglia a acordat un nou credit de 25 milioane de lire sterline Turciei. O
compensaie pentru nenorocirile ncercate n ultima vreme de aceasta tara
amica i aliata. Cutremurele nu s-au terminat inca. Mai slabe i mult mai
putin dezastruoase ca la nceput, continua i azi
Posturile de radio din Anglia, din Roma, din Budapesta, din Stockholm,
din Sofia au dat tirea unei ntlniri intre Regele Carol al Romniei i Printul
Regent Paul al Iugoslaviei ntlnire ce ar fi avut loc la granita celor doua tari,
cu prilejul vntorii regale de la Timioara i Arad. Ba unele posturi au dat i
amnunte, povestind ca ambii efi de Stat s-au ntlnit la Varset i ca de acolo
au plecat amndoi la Banloc, la Regina Elisabeta. In realitate, n-a avut loc nici

o ntlnire i toat aceasta senzaional informaie a fost ntemeiat pe o


eroare a jidanasilor reporteri din Timioara. La aceasta vntoare, care a
avut loc mari, miercuri i joi din sptmn ncheiat ieri, Regele a poftit
intre alii pe contele Paul (Paly) Palffy, un seminebun pe care l-am cunoscut
pe vremuri la Viena, dar care nu s-a schimbat de atunci, desi au trecut mai
bine de 30 de ani. Paly Palffy, cstorit pentru a 4-a oara cu o domnioar de
Vilmorin (ce pretinde ca scoboar din Dra de Lavallire), Paly Palffy care a
devenit cetean slovac (!) i se plictisete ntr-un castel de lng Bratislava, a
venit sa petreac cteva sptmni la Bucureti. Cum e unul din cei mai
cunoscui trgtori din Europa, Regele l-a poftit la vntoare, i-a dat cifra Sa
i l-a tratat cu toate onorurile, aezndu-l la dreapta lui i lundu-l cu el n
trsur. Jidanasii, vznd pe Rege cu un print strain n trsur, au ntrebat
cine este i n-au reinut probabil dect numele de Paul, socotind poate ca
celalalt nume era de mprumut, ca sa ascund personalitatea Regentului
Paul. In a treia zi de vntoare, Georges Lakeman i Georges Plagino au plecat
la Banloc, unde erau invitai la alta vntoare i jidanasii au mai fcut o
confuzie
Ministrul nostru de Externe a dat o dezminire, dar nu pricep de ce au
dat-o numai ziarelor strine. In cele romneti n-a aprut nimic, desi toi
romanii au prins de la posturile strine tirea falsa Ilustrul Macek a dat un
interviu unui corespondent al Ageniei noastre Rador, n care spune ca aliana
Iugoslaviei cu Romania este esenial politicii iugoslave i ca nimic nu o va
clinti. Ca nimic nu o va clinti, cred i eu e de vzut insa pana la ce punct va
fi eficace. Desigur pana ne vor ataca ruii sau nemii Atunci.
Troc sovieto-nazist pe seama Romniei
01 Aprilie 2005
? Serial de prof. DR. STELIAN NEAGOE
15 ianuarie RFUIAL UCIGA LA KREMLIN
De pe frontul finlandez nu sunt astzi vesti prea importante. Mici
ciocniri de patrule i avanposturi. In schimb vin tiri senzaionale din Rusia,
prin Talin. Kaganovici, comisarul Aviaiei, ar fi fost mpucat, ca pedeapsa
pentru falimentul armei aerului pe front. Ar fi fost de asemenea mpucai
Jdanov, guvernatorul Leningradului, generalul Merejkov, seful garnizoanei
aceluiai ora, i Lerevianski, fostul ministru al Sovietelor la Helsinki.
Principele Ren de Parma, fratele mai mic al mprtesei Zita i al
Principelui Sixt de Bourbon, s-a angajat ca voluntar n armata finlandeza i a
prsit deja Parisul. Printul e n vrst de 43 ani.
Printul Paul i a sa consoarta Olga au fost primiti ieri la Zagreb cu mare
entuziasm. Aceasta vizita trebuie sa pecetluiasc mpcarea dintre croai i
srbi, dup cum o spune nsui Macek n cldurosul discurs de primire pe
care l-a rostit la sosirea perechii princiare. Cu att mai mult cu cat Printul
Paul a folosit prilejul vizitei sale pentru a promulga o lege speciala electorala
pentru Banovina Croaiei.

n Olanda, masurile luate n Belgia au provocat multa ngrijorare i s-au


luat i acolo masuri suplimentare de aprare. Un Consiliu de Minitri,
prezidat de Regina Wilhelmina, a fost ntrunit. Un comunicat rezuma astfel
hotrrile luate: Criza nu va gsi Olanda nepregtit. Formula similara celei
de la Bruxelles: Belgia vegheaz asupra securitii sale.
La Londa, masurile luate de Belgia i Olanda au impresionat i sunt viu
comentate. Totui, n Anglia nu se crede ntr-o intenie imediata de atac din
partea Germaniei.
A murit, dup lungi suferine, Manda Murgasanu, nscut Gigartu.
Biata Manda ajunsese ca o iganc cu ghioci dar n tinereea ei a fost fata
foarte frumoasa. Rea de musca, se inuse n timpul rzboiului, la Craiova cu
ofieri nemi. Cnd ne-am napoiat de la Iai, pe toate zidurile Bucuretilor am
vzut afiat cu litere mari: Manda sub nemi. Era titlul unei reviste la
Alhambra! Biata Manda!
n Japonia, Guvernul Abe i-a dat demisia, care a fost primita. Desi se
atepta un Guvern al Printului Konoye, s-a ncercat unul cu generalul Hata,
care n-a reuit insa. In cele din urma a fost nsrcinat cu formarea noului
Cabinet amiralul Yonai, fost ministru al Marinei n ultimii doi ani. Se zice ca
amiralul Yonai este adversar hotrt al unei aliane cu Germania. Criza a fost
provocata de nenelegerile dintre elementele militare i civile asupra
directivelor politice i a rzboiului din China. Pe acest din urma teren mai
exista o rivalitate i intre armata, i marina
16 ianuarie.
ENERVARE LA BERLIN.
Masurile de nfrigurat aprare luate de Belgia i Olanda produc
enervare la Berlin. In cercurile oficiale naziste se pretinde ca nimic din partea
Reichului nu justifica aceste masuri care n-au putut fi luate dect pe baza
instigrilor franceze. Anglo-francezii vor sa prezinte Belgia ameninat ca sa
aib un pretext sa o ocupe n scop de aprare. ntr-un asemenea caz
Germania va fi la fata locului nainte de adversarii sai. Sa nu fie aceasta
acuzare adusa Franei tocmai un pretext pentru a acoperi un atac german
asupra celor doua tari neutre?
Cutremur i la Palermo dar incomparabil mai slab ca cele din
Anatolia. Totui civa rnii i un mort.
Statele Unite au pus n construcie un avion uria: 70 tone greutate, 62
metri lrgime de aripi, 11.200 kilometri raza de aciune fara revitaliere
Presa bulgara e de o neobinuit amabilitate fata de noi Inca un
succes al eroismului finlandez!
Oraul Shizuoka, situat la 300 de kilometri de Tokio, a fost n buna
parte distrus printr-un incendiu. Au ars 8.500 de case i 50.000 de persoane
se gsesc fara adpost.
Amiralul Yonai i-a constituit Guvernul, cu Arita la Externe i generalul
Hata, exponentul revendicrilor armatei, la Rzboi. Guvernul se prezint ca o

formaiune de coaliie i este bine primit de toate gruprile politice japoneze.


Amiralul Yonai este considerat ca adversar al unei aliane cu Germania i
Italia i ca favorabil puterilor democratice. Din aceasta cauza Guvernul sau
este bine vzut i n Statele Unite ale Americii.
Primit vizita dlui Joshisuke Aikawa, preedintele Manchuria Industrial
Development Corporation, pe care nsrcinatul cu afaceri al Japoniei mi l-a
prezentat ca le Malaxa du Japon! Malaxaua Japoniei vine de la Moscova,
unde n-a stat dect cteva zile, dar pare sa fi fost convins de binefacerile
comunismului, caci ma pune la un examen serios i-mi cere s-i demonstrez
pentru ce suntem mpotriva comunismului. Desi ma plictisete sa o fac, caci
prerile Malaxalei japoneze mi sunt indiferente ma execut.
Dl Marcel Pilet Golaz a fost ales preedinte al Confederaiei Elvetice pe
anul 1940. Ce simpla i admirabila organizaie, cea elveian! O Adunare
naional, care reprezint totalitatea poporului; un Sfat al Statelor, care
reprezint cantoanele confederate; un Consiliu federal, compus din 7 membri
care guverneaz. Fiecare membru al Consiliului federal este seful cate unui
Departament, cum se numesc ministerele n Elveia. In fiecare an, unul din
membrii Consiliului este ales preedinte de ctre colegii sai, dar continua sa
ndrume mai departe i afacerile Departamentului sau. Consiliul federal nu e
responsabil fata de adunrile legislative. In aceasta adevrat democraie nu
exista vot de ncredere i vot de blam. Nu exista nici competiii: de obicei
consilierii federali sunt realei, la expirarea mandatului lor. i fericita tara n
care sunt numai 7 minitri!
Dup tirile care ne vin din tarile baltice, n Rusia Sovietica se
procedeaz la o purificare serioasa, n cadrele armatei. In afara de
mpucrile pe care le-am nsemnat aci, se executa pe capete ofieri superiori
i inferiori fcui rspunztori de dezastrele din Finlanda. Dup ce ca n-au
cadre instruite, sovieticii mai decimeaz i pe cele pe care le au! De s-ar putea
ucide toi, unii pe alii!
Vremea a nnebunit de tot. Pe cnd la Dolhasca se nregistreaz -36 de
grade, la Iai termometrul s-a urcat la + 5 grade! i la Bucureti s-a nclzit:
termometrul oscileaz intre -10 i -5.
Mi se rupe inima. Dl Victor Alboteanu a fost arestat, n urma anchetei
fcute de controlorul de Stat Teodorescu la Ministerul Propagandei. Dl Victor
Alboteanu, fost sef de cabinet al escrocului Titeanu, este unul i acelai cu dl
Victor Alboteanu care i permitea, n otreapa zisului Titeanu, articole ironice
la adresa mea i la adresa politicii mele economice. De obicei escrocii sunt
mpciuitori i obsechiosi; asta era obraznic. E de necrezut ce porcarii a fcut
la Propaganda: falsuri, delapidri, peruri. Nu se poate sa nu fie tras n
urmrire i Titeanu, vdit complice
S-a deteptat i dom' Mihalache i a dat Preedinia Senatului n
judecata pentru ndeprtarea sa de la exercitarea mandatului de senator de
drept. Spre deosebire de dom' prezident Maniu, dom' ministru Mihalache n-a

dat n judecata i Preedinia Consiliului de Minitri, aa nct ma voi judeca


singur cu el.
17 ianuarie.
GUTA TRMBITA.
Parlamentul englez s-a redeschis ieri i Hore Belisha a venit la Camera
Comunelor sa explice pentru ce a prsit Guvernul. N-a explicat nimic. A fost
i este de perfect acord cu Chamberlain i cu toi ceilali minitri. N-a avut
nici un diferend cu nici un general i s-a neles perfect cu toi comandanii
unitilor mari i mici ai armatei. Atunci de ce a plecat? A recunoscut dreptul
primului-ministru de a-i remania din cnd n cnd Cabinetul n vederea unui
maximum de randament. Dup dansul a luat cuvntul Chamberlain i a
repetat exact aceleai lucruri. Un deputat din opoziie a pretins ca Belisha a
fost sacrificat curentului antisemit, care a nceput sa se accentueze, mai ales
n armata Ar fi o explicaie.
n Japonia nu pare ca va fi o schimbare totala de orientare n politica
externa, dar o ncercare de apropiere fata de Statele Unite i de Anglia,
meninndu-se totui principiile de absoluta independenta. Ministrul de
Externe Arita a fcut totui o declaraie senzaional: Pactul antikomintern
cu Germania i cu Italia e mai solid ca oricnd!.
Ttrescu a poftit la el pe membrii de la Preri libere. Cu cteva zile
nainte aceiai domni fuseser invitai la un dejun cu Ghelmegeanu de ctre
Dorel Dumitrescu. Scopul dejunului ca i al consftuirii de la Ttrescu
era sa determine pe cei de la Preri libere sa activeze n FRN. Declaraiile lui
Ghelmegeanu au fost primite cu sursuri i sfaturile lui cu indiferenta pe care
o impunea marea mediocritate a sftuitorului
La Ttrescu s-au adunat Aznavorian, Bentoiu, C. Ttranu, Dorel
Dumitrescu, Alexandrini, Patrulius, Serbescu i alii ejusdem farinae. GutaTrambita Serbescu le-a inut un logos n trei puncte i patru micri prin care
le-a explicat ca de acum nainte, politica nu se va mai face dect n cadrul
FRN. Cu Partidul Liberal s-a sfrit. Cine din domni vrea sa mai nsemneze
ceva, sa activeze n front. Dintre cei prezeni mai toi erau nscrii n Front,
dar de forma, cu gndul la ziua de maine cnd se vor gsi iar n cacavalul
liberal. Astfel stand lucrurile, cuvintele lui Guta-Trambita n-au provocat nici
un entuziasm. Din mijlocul consternrii generale a luat cuvntul Ttranu
(care n-a uitat ca Ttrescu n-a putut s-l ridice nici mcar la rangul de
subsecretar de Stat) i a vorbit cu curaj subliniind trdarea lui fata de ideea,
de tradiia i de fiin Partidului Liberal. I-a reproat apoi excesul de
supunere fata de Rege, ca sa nu zic slugrnicie. Aci Ttrescu l-a ntrerupt
i a spus ca Partidul Liberal e debitorul Regelui care l-a meninut 4 ani la
putere i i-a mai dat apoi o alegere, pe care a pierdut-o.
E vina dtale daca am pierdut alegerile n decembrie 1937! Nu trebuia
sa pui pe caraghiosul de Franasovici la Interne i pe hahalera de Sassu la

Justiie! Nu trebuia sa te certi cu Dinu Brtianu!, au urlat bieii. edina


s-a sfrit fara nici o concluzie.
Ma ntreb: ce importanta au domnii de la Preri libere ca sa li se dea
trcoale?
n cartea galbena franceza Documents diplomatiques 1938-1939 se
gsete sub nr. 232 (pag. 254) o telegrama foarte interesanta pentru noi, pe
care dl Couloudre, ambasador al Franei la Berlin, o trimite dlui Bonnet, n
ziua de 24 august 1939. Dl Couloudre telegrafiaz ca dup amnuntele pe
care le-a aflat cu privire la pactul ncheiat n ajun (23 august) de ctre
Germania i Rusia, cele doua tari au convenit nu numai sa hotrasc intre
ele, cu excluderea oricrei alte Puteri, soarta Poloniei dar i rezolvarea
tuturor problemelor relative la Europa Centrala i Sud-Orientala.
Citez textual urmarea telegramei: Din zvonurile care circula, pare sa
rezulte ca se considera aci pactul germano-sovietic ca trebuind sa aib drept
prima consecin mprirea Poloniei.
Din spusele atribuite secretarului de stat, Lammers, Berlinul i Moscova
ar fi hotrt s-i stabileasc frontiera comuna pe Vistula. Rusia va primi un
porto-franco la Danzig.
Dup alte zvonuri, Polonia va fi redusa la rolul de stat-tampon; Lituania
va juca acelai rol i va recapta Vilna.
Provinciilor din Boemia i Moravia li se vor acorda o anumit
independenta i vor servi pentru aa-zisa punte de legtur intre slavism i
germanism.
Reichul i Rusia Sovietica vor revizui de asemenea de comun acord
frontierele statelor baltice i ale Romniei
Toate previziunile lui Couloudre au trecut de atunci pe ecranul
realitilor, desi unele din ele n-au putut fi complect nfptuite. Sa speram ca
n aceasta categorie va intra i previziunea referitoare tarii noastre
mi aduc aminte ca la noiembrie s-a mplinit abia anul de cnd Gring
mi-a spus: Granita noastr e pe Nistru; vom veni sa va aprm, de vei voi
sau nu. Cum se schimba punctele de vedere, n problemele cele mai
eseniale, cnd sunt n funcie de oportunism!
De frica pcii, rzboaiele dureaz
08 Aprilie 2005 BESTIILE SE RETRAG
18 ianuarie. Pentru ce se zice: fumeaz ca un arpe? Fiindc pe zidurile
bisericii balaurii vrsau foc, fiindc n iconografia mai veche erpii erau
totdeauna reprezentai cu limba scoasa, o limba subire ce le ieea din gura ca
o igar
Pentru ce se zice: pana n pnzele albe? Fiindc la tara se albesc n
splaturi succesive esturile de n i de cnep i se merge cu albitul dup
hrnicia femeilor; unele merg pana ce panza devine alba ca zpada de aci
expresia citata

Pentru ce se zice: prea de oaie? Oaia e un animal esenialmente gregar,


de aci reputaia de a fi prost. Unde merge o oaie merg toate, i nu e chip sa le
mai opreti intra sub rotile cruelor sau automobilelor, daca au pornit sa
treac peste o sosea. S-a mai dat inca o explicaie acestei expresii: prea de
oaie, bazata pe argumente de miros, i a dat-o rposatul Bogrea, protopopul
ardelean att de bun cunosctor al ascunziurilor limbii romane. Bogrea
pretindea ca expresia prea de oaie vine de la bacii romani de peste muni, care
dormeau totdeauna mpreun cu oile lor prin trle, i ca mirosul greu al
acestora ii urmreau pretutindeni i le servea chiar de termen de comparaie,
cnd dau de ceva prost Iscusin, dar i fantezia printelui Bogrea erau
mari. Astfel explica el cuvntul Zotecuste! cu care saluta rnimea n jurul
Albei-Iulii ca o contractare i o alterare a cuvintelor latine: Domnul cu tine!
cu care se ntmpina clericii catolici locali. O fi
Intre Rusia Sovietica i Tarile Scandinave a avut loc un schimb de note
interesant. Interesant, nu prin faptul ca Sovietele au protestat fata de
atitudinea antirusa manifestata pe toate trmurile de ctre opinia publica
din acele tari, atitudine zicea madam Kollontai incompatibila cu starea de
neutralitate, dar prin faptul ca pentru prima data, n rspunsul lor, Tarile
Scandinave iau poziie pe fata, n numele intereselor lor, mpotriva intereselor
sovietice Prpastia se sapa din ce n ce intre tarile nordice i grupul rusogerman. Tarile Scandinave pot fi trecute deja n sfera de influenta engleza
Pe frontul finlandez luptele continua pe un frig boreal, ce nu s-a mai
vzut, spun informatorii locali, de 35 de ani. Finlandezii resping toate
atacurile. Luptele mai violente par a avea loc nspre Salla. Dup telegrame din
Stockholm, bestiile ar ncepe sa se retrag de prin toate punctele unde au
atacat Finlanda.
Negocierile economice germano-sovietice tot nu sunt terminate, desi
alian a fost semnata de 5 luni i rzboiul dureaz cam tot de atta.
Telegrame anuna ca zilele acestea ambasadorul Ritter va pleca la Moscova sa
semneze convenia definitiva. Definitiva? Pare ca asupra proiectului stabilit,
Direciunea Planului Economic (Gring) nu e deloc de acord cu Ministerul
Afacerilor Strine
Pare ca inteniile Germaniei, n ce privete atacul Belgiei, au fost
serioase. Anglo-francezii pretind ca numai atitudinea lor hotrt a mpiedicat
pe nemi sa nainteze. Inverosimil, caci nemii i nchipuiau bine de la
nceput ca anglo-francezii vor sari n ajutorul Belgiei prin urmare nu asta i-a
oprit, daca intenie de atac a fost Dar poate ca totui n-a fost nici o intenie?
Roosevelt a adresat un mesaj Congresului prin care lasa Adunrilor
Legislative hotrrea privitoare la ajutorarea Finlandei, precum i modalitile
acestei ajutorri.
Congresul, ca i Preedintele sunt dependente de opinia publica toat
favorabila Finlandei. Trecnd mana Camerelor, Roosevelt a vrut sa se apere de

bnuial ca ar vrea sa atrag America n rzboi altauri de aliai i sa fac


act de democraie fara nici un risc.
NU NVIE MORII.
Cele doua mari legi ale Guvernului Ttrescu legea pentru numirea n
funciile publice i reforma FRN-ului. Pe cea dinti Ttrescu mi-a trimis-o
prin Portocala, ministrul lui, care mi-a i expus-o. Pe cea de a doua dl
Giurescu mi-a trimis-o ntr-un plic, cu o carta. Legea numirii funcionarilor e
o lege de principiu; principiul (examen i numiri numai prin primele trepte) e
bun, ramane de vzut cum se va aplica acest principiu.
Reorganizarea FRN-ului e fara interes. Organizaia a fost omort din
prima zi. Acum, toate schimbrile sunt inutile Nu nvie morii!
Ceea ce Bujoi n-a putut s-mi fac, cu toate insistentele mele, a fcut-o
Costic Angelescu: a in-fiintat un comisariat general al Petrolului. Cnd
petrolul a devenit principalul obiect al schimburilor, pe baza crora furim
politica noastr externa, era admisibil acestui produs sa fie lsat liberei
negocieri? Guvernul trebuie sa fixeze cat petrol vindem Germaniei, cat Italiei,
cat Franei sau Angliei etc. Bujoi n-a fost contra, dar voia sa introduc
msur pe care i-o ceream n Legea comerului exterior, pe care a tot frecat-o
i pe care n-a putut sa o duca pana la promulgare, caci a fost redactata
alandala
C. Argetoianu mpreun cu D. I. Ghica, R. Bossy i alti diplomai
interbelici
19 ianuarie. Desi ideea FRN-ului vine de la mine, desi organizarea lui sa fcut dup schema mea (decapitata ce e drept), desi am fost unul din
crainicii Frontului n decembrie 1938 (zi n care s-a pornit la organizare prin
trei ntruniri inute la Cluj, Chiinu i Craiova aceasta din urma prezidata
de mine) d. d. Ttrescu i Giurascu mi-au fcut abia alaltieri seara cinstea
s-mi trimit proiectul de reorganizare al Frontului. i nu mi l-au trimis
pentru a-mi cere avizul, ci pentru a lua textul lor la cunotin. Asear a fost
convocat Directoratul la Preedinia Consiliului, tot asa, pentru a lua
cunotin, caci nici o observaie nu s-a ndrznit (dect de mine) i
mamelucii au ridicat labele, dup cum li se dduse n prealabil ordin M-am
dus i eu la aceasta edin ridicola, nu ca sa obin ceva, dar ca sa fac
anumite rezerve i constatri, care sa rmn cel putin n amintirea celor
prezeni.
Dup o scurta expunere a lui Giurascu, care a subliniat modificrile
introduse: cate un preedinte la circumscripiile de periferie, peste cei trei
secretari (la comuna, jude, inut); un preedinte, trei vicepreedini, un
secretar general i trei primi-secretari la centru o vaga alegere (care tot
desemnare este) pentru numirea demnitarilor frontului de la comuna pana la
inut (inclusiv) Ttrescu, care prezida, a ntrebat daca cere cineva cuvntul.
Tcere mormntal. Nimeni neavnd nimic de spus (!), am cerut eu sa
vorbesc.

Am artat ca FRN-ul a pornit greit. Ca a fcut, cum zice francezul, o


pornire greit. Un partid nu se poate alctui dect n jurul unei ideologii sau
al unui om, care sa inspire ncredere maselor. Frontul nostru are o ideologie
(strpirea abuzurilor de partid, suprimarea rotativei, ntrirea puterii regale,
sprijinirea unei guvernri de ordine i de autoritate etc.) dar aceasta
ideologie nu este accesibila maselor. In lipsa unei ideologii trebuia un om.
Acesta nu putea fi dect Regele. Regele trebuia de la nceput sa fie seful
Frontului, cum e seful Armatei, cum e seful Guvernului. Am spus-o i am
propus-o de atunci. In discuiile mele cu Clinescu (pe atunci ministru de
Interne) i cu Urdareanu, amndoi au admis punctul meu de vedere. Regele a
ovit, i-a amnat rspunsul i n cele din urma a refuzat categoric
fcndu-ne totui o concesie: aceea de a nu numi nici preedinte, de a nici nu
prevedea mcar n regulament o asemenea demnitate. Suveranul pretindea ca
lipsa de preedinte trebuia sa insemne pentru ntreaga opinie publica, ca rolul
de preedinte il asuma El, fara sa poarte titlul Opinia publica n-a priceput
nimic i FRN-ul a rmas o organizaie pe hrtie, fara viaa i fara rsunet n
mase. Cele 2-3 ncercri de renviere au dat gre i nici nu putea fi altfel
Reorganizarea actuala nu va da nici un rezultat. Fie ca sunt trei secretari
generali i un ministru n fruntea frontului, fie ca un preedinte i trei vice, n
plus de secretari tot o mncare de peste. Acelai lucru se poate spune
pentru parodiile de alegeri de la comuna, jude i inut. Frontul va ramane
mai departe o organizaie moarta i fara chiag
UNEORI CU CRIZA TREBUIE SA NE ACOMODAM.
Am demonstrat apoi ca FRN-ul trebuie sa devina o organizaie trainica
n mprejurrile de fata, fiindc n-aveam alta soluie politica. Am amintit ca
acum 10-12 ani, ntr-o cuvntare la Camera am artat, spre mirarea tuturor,
ca pe terenul economic nu avem de-a face cu o criza, adic cu o stare
patologica i vremelnica, a carei vindecare s-ar putea cuta, ci cu o stare noua
economica, normala i ea, derivnd din noile raporturi stabilite de
mprejurrile belice i postbelice o stare pe care nu trebuie sa o combatem,
ci creia trebuie sa ne acomodam. Concluziile mele au fost primite atunci cu
un surs. Dup civa ani, toat lumea a fost de prerea mea
As vrea sa ma nel, dar azi ma vad nevoit sa constat ca o normalitate
noua se stabilete i pe terenul politic. Pe terenul economic mi-au trebuit 10
ani ca sa o constat pe cel politic, 5 luni mi-au fost deajuns. Noua
normalitate politica poate fi definita: stare de rzboi, cu un minimum de lupte
narmate i cu un maximum de lupte economice. In afara de scurtul incident
polonez, i de ndeprtatele lupte fino-ruse tarile Europei nu se mai tem azi
de rzboi, ci de pace. Pentru rzboi s-au aranjat oamenii sa nu-i fac prea
mult rau; dar cnd se gndete la pacea viitoare, fiecruia ii face rau. Nota de
pltit va fi formidabila. Unii vor plati cu jertfe de pmnt, de populaie alii
se vor vedea pe deplin mnai n toate ntreprinderile lor. Gandeasca-se cineva
la lichidarea rzboiului din 1914-1918, ca s-i dea seama ce va fi lichidarea

actualului rzboi n care toat lumea a intrat cu povara celui precedent inca
n spinare De frica pcii, rzboiul acesta va tine inca mult, i trebuie sa ne
adaptam condiiilor de trai de astzi
Dar poate cineva concepe n condiiile de azi, cnd toate puterile tarii,
cnd toate voinele trebuie mobilizate pentru aprarea granitelor poate
cineva concepe rivaliti politice, lupte de idei i de partide? Desigur, nu. i
iat ca existenta unui front unic devine o necesitate Ca FRN-ul sa fie insa
un organism viu, trebuie ca M. Sa Regele sa se puna n fruntea lui. Dup cum
e n fruntea Guvernului i a Armatei. Nu e admisibil ca numai ndrumarea
resorturilor sufleteti sa fie lsat din mana de cel ce conduce tot restul
Am mai vorbit aa i am conchis ca att timp cat Regele nu se va pune
n fruntea FRN-ului, acesta va ramane un organism mort un organism pe
hrtie
De la Hohenzollern la Malaxa
15 Aprilie 2005 EI, MA, SUNT NEBUN, CE ZICI?
Constantin Argetoianu
19 ianuarie. Dup cuvntarea mea, ca i nainte de ea, nimeni nu s-a
nscris la cuvnt. Fie ca adunarea de slugi se temea de stpn, fie ca
chestiunea nu interesa pe nimeni Niel din una, niel din alta
Victor Iamandi a cutat sa apere n cteva cuvinte Guvernul Clinescu
de nvinuirea de inaciune ce i s-a adus Malaxa, galben ca un ccat
nemistuit, a ntrebat daca uniformele raman (asta-l interesa pe el!), iar
Ttrescu, dup ce a spus ca va raporta M. Sale observaiile mele, a declarat
proiectul adoptat (!) i a ridicat edina.
Desi am simit pe cnd vorbeam ca toi ma aprobau, unul din pestii
prezeni n-a ndrznit sa mi-o spun, chiar dup edin. Ba aproape nu
ndrznesc s-mi ntind mana, de frica sa nu se raporteze stpnului Erau
acolo o droaie de minitri. Rareori am vzut aa nuliti cocoate n posturi
considerate pana acum ca nalte, dar care nu mai reprezint astzi nimic
In ce hal ne-a umilit banda de strini de la Hohenzollern la Malaxa care a
pus mana pe biata noastr tara! O, laitate romneasc!
Titulescu, sosit la Paris, e mai bine. Dovada mai mult ca a fost o criza
de uremie, cu delir i nu dementa.
Cat va putea tine ameliorarea i cat va putea fi inut n viaa, e alta
chestiune. Se zice ca abia venit n fire ar fi dat prin gazetele din Paris
dezminiri cu privire la boala lui i ca ar fi telefonat lui Urdareanu,
ntrebndu-l dup o scurta conversaie: Ei, ma, sunt nebun, ce zici?. Nu stiu
ce a zis Urdareanu
Telegramele de azi anuna ca ruii s-au retras de la Salla, n regiunea n
care lupte nverunate au fost duse zilele din urma. Ruii s-au retras ca sa nu
fie ncercuii i fiindc nu mai puteau tine piept vrjmaului pe frigul cumplit
ce domnete pe acolo. La Nikky, n Finlanda mijlocie, s-au nregistrat 56 de

grade sub zero! Se zice ca pierderile ruilor la Salla ntrec 40.000 de oameni,
mori, rnii i prizonieri! E o strlucit victorie pentru finlandezi!
Frankgurter Zeitung anuna ca Petsamo i regiunea de nord a Finlandei
constituie una din principalele revendicri ale Sovietelor, agenia TASS da o
dezminire oficiala acestei informaii i afirma ca niciodat Rusia Sovietica n-a
revendicat Petsamo, nici regiunile nvecinate Simptomatic!
n Riksdagul suedez, mare edina consacrata politicii suedeze fata de
conflictul ruso-finlandez. Mare manifestaie n favoarea Finlandei. Ministrul de
Externe Gnther a declarat ca, fiind hotrt s-i pstreze neutralitatea,
Suedia regreta ca n-a putut face tot ce ar fi dorit pentru a ajuta Finlanda
Fostul ministru de Externe, Sandler, a protestat viguros mpotriva acestei
politici prin care nelegerea nordica a fost sfrmat n dauna statelor
scandinave i n favoarea Rusiei
SLBICIUNEA RUSIEI.
BUCURETIUL INTERBELIC. Promenada pe Calea Victoriei intre
Palatul Regal i Capsa.
Primit vizita lui Franasovici, n treact prin Bucureti. Foarte interesat
(sracul!) de ce se petrece pe aici, politician nrvit, triete inca sub sugestia
vechilor patimi. Se declara fericit la Paris, departe de tot putregaiul nostru
politic! Cine vorbete! Plnge pe Ttrescu, care nu va putea rezista mult. Ma
ntreab de ce am prsit Puterea. Alunec nu e Franasovici omul
confidentelor mele.
mi da i cteva tiri interesante de la Paris. Pentru moment, nu e vorba
de un front oriental sau de o intervenie anglo-franceza, fie pe la noi, fie spre
Caucaz. A fost planul i marota lui Keygand. Englezii n-au vrut insa sa aud
de aa ceva i au declarat ca, daca francezii vor sa organizeze un front ofensiv
n Orient, ei nu vor contribui cu un om sau cu un siling. Francezii au cedat.
Keygand a ntrebat atunci daca aliaii vor interveni n cazul unui atac german
sau rus mpotriva Romniei. Rspunsul a fost categoric i afirmativ. Keygand,
pe baza hotrrii comandamentului aliat, a primit nsrcinarea sa pregteasc
forele necesare unei aciuni de ajutor, n cazul unui asemenea atac, devenit
din ce n ce mai improbabil, de altfel. Pana acum nu sunt concentrate la
Beyrouth dect 3 divizii franceze.
Dovada dezorganizrii i incapacitii ruseti, fcut de finlandezi, a
schimbat cu totul atmosfera politica n Occident. Slbiciunea dovedita a
ruilor a determinat hotrrea att de categorica a aliailor sa ne vina
eventual n ajutor de unde pana acum o luna se artau plini de rezerve.
Aciunea mpotriva comunitilor din Frana a fost determinata i ea tot de
dovezile de slbiciune dovedite de rui. De unde pana n decembrie,
Franasovici alerga dup Suritz, ambasadorul sovietelor n Frana, ca sa afle
cate ceva despre inteniile Moscovei, acum Suritz se tine de el ca sa afle ce vor
aliaii. Ce intenii au cu noi?, De ce sunt suprai?, Noi n-avem nici un
pact secret cu Germania i cate altele de acest fel sunt ntrebri i afirmaii

zilnice pe care sovieticul le face ambasadorului nostru. ntreaga orientare


politica s-a schimbat. In Frana, n Anglia, n Italia i pana i n Germania,
toat lumea ia atitudine fi mpotriva Sovietelor. i n Turcia, i pana i la
noi ca sa nu mai vorbesc de Ungaria e acelai lucru am adugat eu
Triasc Finlanda!
Lui Franasovici i s-a telefonat azi-diminea de la Paris ca Titulescu,
care se afla inca n Hotel Ritz, a nceput iar sa aiureze Franasovici crede ca
ar trebui internat ntr-o casa de sntate, sa nu ne fac o boroboa!
Nou cutremur n Anatolia meridionala, n regiunea vilaietului Nigde:
vreo 80 de mori i 260 de rnii. Aliata i amica noastr Turcia e supusa la
grele ncercri
Din datele mrturisite de o parte i de alta rezulta ca Anglia a pierdut
pana acum 3 submarine, iar Germania vreo 35
Poftit de dna Ttrescu, Iorga a inut o conferin la Crucea Rosie n
care n-a fcut dect s-l njure pe Giurescu. Cenzura n-a lsat sa se
reproduc nimic, ceea ce l-a nfuriat i mai mult pe nebun, care-l spurca pe
Ttrescu i ma lauda pe mine Am ajuns i n bunele gratii ale paranoicului
vai de mine! Dna Ttrescu e dezolata
Curtea de Casaie a respins ieri recursul lui Max Auschnit i l-a admis
pe al Parchetului. Auschnit fcuse recurs mpotriva ordonanei de trimitere n
judecata. Parchetul, mpotriva hotrrii tribunalului, care declarase ca actul
de depunere n gaj personal a titlurilor aparinnd Resitei (faimoasele 18
milioane depuse la Cepi), era supus prescripiei. Semne rele pentru judecata
definitiva, n ce privete pe Auschnit
ntr-un cartier din nordul Londrei, Waltham Abbey, a srit n aer o
fabrica de muniii. Formidabila explozie a carei cauze nu sunt inca
cunoscute a fost resimit la mai bine de 10 kilometri. La fata locului, 5
mori i 30 de rnii. Pagube enorme.
MUZICALIA.
Exista n Bucureti o pereche cunoscuta de toi, perechea RadulescuBaumann. El canta la clavecin, ea din gura cu o frumoasa voce de contralto.
mpreun fac muzica de camera i sunt n relaii cu toate saloanele muzicale.
Separat, dna Rdulescu nscut Baumann canta i la Opera. Dup Erna
Berger, faimoasa cntrea berlineza, a cantat i dna Rdulescu la Ateneu
aceeai bucata de muzica, iar criticul rguit Ciomag a ndrznit sa spun ca
Erna Berger a cntat-o mult mai bine. ntlnindu-l, dna Rdulescu l-a
apostrofat: Daca nu mi-ar fi frica s-mi mnjesc minile, i-a trage doua
perechi de palme!. Ciomag pretinde ca n stare de rzboi nu poate provoca la
duel pe Rdulescu i a reclamat cazul lui Costic Manu, preedintele
Asociaiei Muzicii de Camera! Costic Manu, care tremura i de umbra lui, a
nnebunit i el, nu tie cum sa ias din ncurctura i consulta pe toat
lumea O nota vesela n tristeea vremurilor!

20 ianuarie. Citesc n Universul ca Puricelli a fost nu numai fcut conte,


dar inca i cu titlul pompos de conte di Lumnago. Lumnago este numele
proprietii lui Puricelli, aceasta aflndu-se pe o nlime ce domina lacul
Varese i n jurul creia se desfoar o minunata panorama a Alpilor. La
Lumnago are Puricelli faimoasele sale sere cu orhidee i garoafe!
Legea prin care deputaii comuniti sunt scoi din Camera a fost votata
i de Camera i de Senatul francez. Numai sa nu se realeag aceiai
comuniti; corpul electoral francez e aa de pctos
A murit i amiralul Coand, fratele mai mic al generalului Nu era
lucru mare de el, dar e inca o figura simpatica a Bucuretiului ce nu mai e,
care se duce
CAZ DE TARA ARENDATA
21 ianuarie. Afacerea Auschnit, misterioasa afacere Auschnit ale carei
resorturi profunde nici pana astzi n-am putut sa le descopr, s-a complicat
cu doua intervenii diplomatice i cu o mica escrocherie a prietenului
Ttrescu.
Fosta fabrica de puti din Brunn (Zbroiovska sau aa ceva), nghiit
de Hermann Gring-Werke, poseda de pe vremea ceha un nsemnat pachet de
aciuni Reita. Aceste aciuni au fost ridicate i depuse n Anglia i n Frana
i n ambele tari au fost sechestrate la nceputul rzboiului ca bunuri inamice.
Nemii, ca s-i scape aciunile, le-au cedat lui Malaxa i au cerut, pe baza
Legii Auschnit, sa fie anulate i sa se emit duplicatele cuvenite, exact cum sa procedat cu aciunile puse n gaj de Auschnit.
Termenul sorocit de Tribunalul Ilfov pentru pronunare a fost 17
ianuarie, prin urmare, dup lege, termenul de opoziie expira n seara de 14
ianuarie. Thierry a fost la Ttrescu i a reclamat energic n numele
Guvernului francez, care urma sa fie deposedat de titlurile sechestrate.
Ttrescu l-a rugat pe Thierry sa retrag opoziia fcut la tribunal,
angajndu-se el sa amne toat afacerea pana se va gsi o soluie amiabila.
Thierry a retras opoziia i apoi a scris o scrisoare lui Ttrescu n ziua de 14
ianuarie, amintindu-i fgduiala lui. Hoare, ministrul Angliei, a fcut i el un
demers pe lng Ttrescu, dar mai tardiv, pare-se n ziua de 15 ianuarie. i
lui Hoare, Ttrescu i-a fgduit acelai lucru. Ministrul Angliei n-a avut insa
ncredere n Ttrescu, pe care-l tia mincinos i l-a nsrcinat pe Alex.
Ottulescu sa fac opoziie la tribunal n numele Angliei. Cu toate fgduielile
date, Ttrescu n-a fcut sau mai bine zis n-a putut face nimic caci
tribunalul a anulat n ziua de 17 titlurile depuse la Paris i la Londra i a
ordonat emiterea duplicatelor. Thierry i Hoare sunt furioi, se declara
escrocai i fac mare caz de aceasta afacere. Hoare a mers pana a spune ca va
ntreba Londra daca nu e cazul sa prseasc Bucuretii. i totui, e vina lor,
a minitrilor strini, daca lucrurile nu s-au ntors altfel, cum doreau ei. De ce
s-au dus la Ttrescu i nu s-au dus la Malaxa? Nu stiu ei ca Tara

Romneasc a fost arendata grecoteiului, ca o simpla moie boiereasca, pe


vremuri?
Kominternul i Basarabia
22 Aprilie 2005
Submarine de buzunar.
Constantin Argetoianu
21 IANUARIE. De cteva zile, lumea nu vorbete dect de evenimentul
covritor anunat de Chamberlain n ultimul sau expozeu, eveniment care
va schimba toat situaia, va pune capt rzboiului i va mpiedica rzboaiele
viitoare. De la aceste senzaionale declaraii, comentate pretutindeni, n-au mai
venit altele sa le confirme. Nici ieri, n cuprinztorul sau expozeu de la Leeds,
Halifax n-a fcut nici o aluzie la ele.
De arme noi se vorbete, dar de partea nemilor. Se zice ca au nceput
sa construiasc submarine de buzunar, un tip foarte redus ca dimensiuni,
manevrat numai de doi oameni, dar greu de detectat i de atins, caci se poate
cobori pana la 650 de metri adncime pe cnd submarinele normale nu trec
de 100. Aceste submarine de buzunar ar putea fi construite ntr-o luna i 60
de antiere ar fi ocupate n momentul de fata, n Germania, cu construcia lor.
Germania ar plnui un atac masiv cu sute de asemenea vase mpotriva
Angliei. De altminteri, tipul acestor submarine nu e nou. Vase identice au fost
deja construite n Japonia, i nu pare ca Japonia sa fi distrus lumea cu ele
In tot cazul nu e probabil ca la aceste noi arme sa se fi gndit Chamberlain
cnd a anutat sfritul rzboiului n favoarea Angliei
Destindere n Belgia i calm complet n Olanda. Se pare ca alarma din
ultima vreme a fost provocata de tiri inexacte sau de dorina Guvernului de a
obine mai cu uurin (e vorba de Belgia) sporirea mijloacelor de aprare
Finlandezii susin ca aviaia rusa consuma zilnic doua milioane de litri
de benzina pe frontul finlandez, deoarece toate operaiunile ei se fac n masa,
prin cooperarea a peste 400 de avioane la cate o aciune. Aprovizionarea
pentru o asemenea consumaie va deveni tot mai dificila din cauza greutilor
de transport.
Posturile radiofonice transmit ca luptele de pe frontul finlandez au
continuat ieri i alaltieri toat ziua. In mprejurimile lacului Ladoga, din
cauza gerului prea aspru, luptele au fost mai slabe. Pe ziua de ieri, 450 de
avioane sovietice au zburat deasupra Finlandei. ase din aceste avioane au
aruncat 150 de bombe. Ziarul italian Popolo di Roma descrie scene dramatice
de pe frontul finlandez, surprinse de corespondentul sau. ntregul camp, unde
s-au desfurat ultimele lupte, a fost acoperit cu cadavre ngheate care, din
cauza gerului, n-au putut fi ridicate. In rndurile soldailor rui domnete
nemulumirea i nencrederea.
Din Italia se pretinde ca s-ar fi nscris pana acum 5.000 de voluntari
pentru Finlanda. Pe de alta parte, ziarul olandez Algemeen Haudelsblad din
Amsterdam crede a ti ca trupe italiene au fost admise pe teritoriul Ungariei n

vederea unei eventuale aprri mpotriva unui atac sovietic sau german. Ar fi
trupe italiene chiar n Budapesta, dar consemnate n cazrmi, ca sa nu fie
vzute! Aceste tiri sunt probabil de domeniul fanteziei i nu le nregistrez
dect fiindc sunt simptomatice cu privire la starea opiniei publice.
Ziarul Timpul (ndrumat de Gafencu, proprietarul lui) afla din Londra ca
revista Komintern din Moscova, organ oficial al organismului comunist
purtnd acelai nume, a publicat n ultimul sau numr o nota cu privire la
Romania. Nota confirma ca articolul aprut n decembrie (articol care a fcut
mare valva i prin care se precizau inteniile Rusiei de a ocupa Basarabia) a
fost datorat unei erori (!) i ca el nu exprima nici prerea Guvernului sovietic,
nici pe aceea a Partidului Comunist i ca el nu era nici mcar conform
directivelor revistei Komintern. Rau trebuie sa mearg lucrurile n Rusia, ca
sa se fac asemenea retractri
Nicolae Iorga, n fata casei sale din Bucureti, n mijlocul unor discipoli.
Cearta pe Polonia.
Clodius, de asta data nsoit de noua lui sotie (si mai urata, zice-se, ca
cea de nainte), e din nou la Bucureti pentru cteva zile. A venit ieri la mine
s-mi prezinte pe Neubacher, noul plenipoteniar economic instalat la noi. O
experienta similara fcut cu un domn Neuhuser ar fi dat excelente rezultate
la Belgrad i nemii ncearc acum acelai lucru la Bucureti. Neubacher e un
austriac simpatic i a fost pana acum primarul Vienei.
Nu mai vzusem pe Clodius de cnd am demisionat din fruntea
Guvernului i diplomatul german mi-a mrturisit ca lucrurile mergeau mai
bine sub mine, intre Germania i Romania. Cuvntul era cuvnt, pe cnd
acum Berlinul ma regreta mult, adug Clodius.
Am explicat lui Clodius ca n ultima vreme s-au schimbat multe, dar ca,
n raporturile noastre cu Germania, doua lucruri au contribuit la ncetinirea
schimburilor intre tarile noastre: 1) iarna grea, care a ngheat Dunrea i a
ncetinit transporturile; 2) informaiile pe care le avem azi i pe care nu le
aveam acum doua luni, ca Germania ne-a lsat fata de Rusia
Clodius a protestat energic n ceea ce privete aceasta a doua afirmaie
a mea. El pretinde ca Germania a fcut tot ce a putut i a reuit sa
liniteasc Rusia cu privire la revendicrile ei asupra Basarabiei
Poate acum, de cnd Finlanda a fcut dovada dezorganizrii i
slbiciunii Rusiei, dar la nceput, cnd ati semnat n august convenia cu
Moscova am rspuns eu ne-ai abandonat cu totul. August 1939! mi aduc
aminte de conversaia mea cu Goring la Berlin, n noiembrie 1938, i de
afirmarea acestuia ca granita Germaniei e pe Nistru i ma ntreb daca putin
self respect n-ar fi cerut o atitudine mai putin contradictorie n limita unui
singur an
Clodius prea plictisit de dreptatea observaiei mele i m-a asigurat din
nou de atitudinea amicala a Germaniei. Am avut impresia ca dup cele
ntmplate n Finlanda, atitudinea Germaniei s-a schimbat mult fata de

Rusia. De unde triau i ei, ca i noi, ca i toi, n teroarea puhoiului rusesc i


se supuneau la toate sugestiile Moscovei, acum au nceput sa ridice capul i
sa zic: nu. Fabricius a fost chemat telegrafic la Berlin i a plecat asear.
Clodius pretinde ca a fost chemat mpreun cu alti reprezentani ai Germaniei
din strintate, n vederea instruciunilor generale pe care Ministerul de
Externe obinuiete sa le dea periodic. Cum a circulat insa cu persistenta, de
trei zile, zvonul ca Germania va obine de la Rusia fie i numai provizoriu
sa ocupe Galiia i sa stpneasc linia ferata Cernauti-Lemberg, ma ntreb
daca chemarea lui Fabricius la Berlin nu e n legtur cu aceasta chestiune
Germania, pentru care transporturile din Romania prin Galiia constituie o
problema de cea mai mare importanta, ar obine teritoriile meridionale din
vechea Polonie n schimbul concursului cerut de Soviete n Finlanda. Nemii
ar trimite ofieri i cadre care sa ndrumeze bestiile moscovite, i poate chiar
material de rzboi
Pilder (Dresdner Bank), sosit i el de la Berlin, povestete cum cile
ferate au ajuns n Germania la limita puterilor de funcionare. Toat industria
i tot potenialul Germaniei de munca fiind ndreptate de ani de zile spre
narmarea tarii, cile ferate au fost lsate la o parte i azi se rzbuna. Nu mai
sunt locomotive bune i linia s-a slbit rau. Unde e perfecta funcionare a
cailor ferate din 1914-1916, cnd naltul Comandament plimba trupele cu
uurin de pe un front pe altul! Acum, orice transport a devenit o problema
Plecat mari seara de la Berlin, n loc sa ajung a doua zi diminea la
ora 8:30 n Viena, Pilder n-a sosit dect la ora 6:30 seara Nici o cltorie nu
mai poate fi fixata dinainte: trenurile pleac sau nu, nu se tie niciodat.
Altfel, Pilder e optimist. Crede n pace! Fhrerul e gata ca constituie o
Cehie i o Polonie independente! Ce mai vor englezii? Vor o Cehie i o Polonie
dup planul lor, nu dup al lui Hitler i att ajunge pentru ca pacea sa nu
se ncheie
Cowboys, pianiti i pupeze.
Suarez (cunoscutul autor al amintirilor asupra lui Cl manceau i al
altor cri bune), care a fost la noi i pe care l-am primit cu bunvoin, ma
da de gol n revista pariziana Vu. Face din mine un calomniat i ma declara
francofil sincer. i ce spune despre mine mai spune i despre romani n
general. i noi care ne cznim sa salvam faada i sa parem prieteni cu nemii
ca sa trecem raul ne-a dat de gol franuzul! Qui prodest? i se zice ca
franuzii sunt oameni detepi
Senatorul american Borah a murit alaltieri. Borah era cel mai
nverunat campion al izolrii Americii i avea mare influenta asupra
Congresului fiind i preedinte al Comisiei Afacerilor Strine la Senat. In
dorina lui de a se amesteca n afacerile Europei, Roosevelt n-a avut mai mare
adversar dect Burah. ncpnatul btrn era alesul unui milion i
jumtate de cowboys i fermieri. Dup sesiunile Parlamentului, Burah se
rentoarce la alegtorii sai i explica cowboy-lor politica externa i tainele ei

Paderewski, marele pianist polonez, a declarat ca nu va mai canta la


pian pana ce independenta Poloniei nu va fi restabilita. Sracul
Gregori Gafenko a plecat vineri seara sa se ntlneasc la granita cu
Tzintzar Marcovici, ministrul de Externe iugoslav. ntlnirea a avut loc ieri la
Varset, n Banatul srbesc. Ambii minitri au vrut sa ia contact i sa se puna
de acord nainte de deschiderea Conferinei nelegerii Balcanice care se va
ntruni la Belgrad n ziua de 2 februarie. Biatul nostru de la Externe i
narul de la Beograd au folosit bineneles prilejul pentru a face un tur de
orizont. Nu ncape ndoial ca toate problemele ce agita lumea ntreag au
ncput n orizontul de la Varset. Soluiile le-a dat deteapt Esm e, zisa i
Nouchette dansnd o rumba. Srbul a rmas cu gura cscat
ntreg Guvernul, cu Ttrescu n frunte i cu Vaida Voievod, colac peste
pupz, s-a transportat la Cluj, unde a inut ieri o adunare gospodreasca
la care au participat rezidentul local, prefecii, parlamentarii etc. Da sau
nu a caracterizat premierul scopul ntrunirii, lapidar, dup obiceiul sau: Nam venit pentru a vorbi, ci pentru a nfptui.. Dup ce au nfptuit cteva
ceasuri, obosii s-au napoiat toi minitrii la Bucureti. Ideea acestor
ntruniri n-ar fi rea, daca ar fi oamenii care le alctuiesc mai serioi. Am vzut
ce au dat n trecut, sub marea guvernare de 4 ani a aceluiai dom' Guta
ntrunirea de la Cluj a dovedit insa un lucru: perfecta inutilitate a postului de
rezident
Iorga versus Giurescu.
Una buna a lui Iorga. Dup cum se tie, e la cuite cu Giurescu, pe care
nu-l poate vedea n ochi. La ultima edin a Academiei, Giurescu, care e
membru corespondent, prezent mai devreme, s-a aezat din nebgare de
seama pe scaunul ocupat de obicei de Iorga. Sosind i paranoicul i vznd
scaunul sau ocupat, a fulgerat pe ndrzne, iar acesta, pricepnd greeal
svrit, s-a sculat repede sa fac loc academicianului Fute-Vant. Dar
acesta, spre bucuria celor prezeni, a exclamat: ezi, ezi, domnule, curul
meu sau curul dumitale e tot una la cap e deosebirea intre noi!. Au ras toi,
afara de Giurescu, nenorocitul!
A murit i Olga Gigurtu, vduva generalului. Cu dansa dinspre ultima
contemporana a muma-mi, i ca atare moartea ei ma doare Avea multe
cusururi, dar a fost o personalitate i a zbrnit mult la Craiova intre anii
1880 i 1910. Deteapt, cu spoiala de cultura, se amesteca n toate ca i
surorile ei. Dintre fetele Blcescu era totui cea mai echilibrata. De civa ani
ii slbiser facultile intelectuale, caci suferea de scleroza progresiva. A murit
cteva zile dup fiic-sa Manda, i poate ca aceasta nenorocire a contribuit sa
determine i sfritul vieii sale, care nu mai inea dect de un fir
A lsat cteva amintiri bine scrise despre viaa sociala din Craiova de
acum o jumtate de veac.
Lui fiu-su Ionel nu i-a fost ministeriatul cu noroc: n 15 zile a ngropat
pe soacr-sa, o sora i pe mam-sa

Pleac toi btrnii. Din generaia prinilor mei n-a mai rmas nimeni;
am luat noi locul lor, pana sa plecam i noi
Florian Marinescu, contabilul nostru de la Jockey-Club, care este i
administratorul bunurilor Regelui, mi povestete intrigaria de la Palat, unde
nu mai este de trit. Mitocanul Stavaru-Boul, cocoat prefect al Palatului,
ncurca toate i tine toate firele intrigilor care merg pana la Urdareanu.
Marinescu se ateapt la un mare Krach, cat de repede.
MEIN KAMPF, cel mai mare succes de librarii din lume
06 Mai 2005
Personaliti romneti interbelice. Intre alii: Nicolae Iorga, Constantin
Argetoianu, Mihail Manoilescu, Mihail Sadoveanu
22 ianuarie.
Linite i pace n Balcani.
Toate pachetele, toate scrisorile, toate gazetele care ies din Anglia sunt
controlate. Numai la Londra n biroul Cenzurii lucreaz peste 3.000 de
funcionari. Rzboiul este un lucru frumos.
Agenia Havas difuzeaz o tire dup care Mussolini ar fi ntrebat pe
Hitler nu se precizeaz daca telefonic, prin telegraf sau prin mijlocirea unui
trimis special despre telurile de rzboi ale Reichului n Baltica i n Balcani.
Ducele ar fi adugat ca, n cazul n care Reichul ar favoriza o expansiune
sovietica n aceste direcii, Italia se va vedea nevoita sa revizuiasc politica ei
externa, parca n-ar fi revzut-o deja i inca de doua ori, de la izbucnirea
rzboiului.
Berlinul ar fi rspuns ca n conflictul ruso-finlandez, Germania nelege
sa pstreze o desvrit neutralitate, iar n ce privete Balcanii vrea linite i
pace, fie i numai ca sa se poat aproviziona mai departe din aceste regiuni
Pe de alta parte, Guvernul Reichului da cea mai categorica dezminire
informaiei rspndite de presa franceza privitoare la o nelegere noua
germano-rusa n virtutea creia Sovietele ar ceda Germaniei Galiia n
schimbul unui ajutor n Finlanda.
Nemii sunt foarte plictisii de izolarea tot mai mare a Germaniei n
opinia publica mondiala din cauza simpatiilor unanime de care se bucura
Finlanda i a legturilor Reichului cu Moscova infama.
n ziarele de azi o alta tire senzaional: Germania ar fi trimis ageni n
strintate ca sa prepare o ofensiva pentru ncheierea unui armistiiu pe baza
evacurii Poloniei i Cehiei Pare inverosimil.
Se comunica din Helsinki ca alaltieri, smbt, a fost cea mai grea zi
din cate a avut de indurat nenorocita Finlanda. Neputincioi pe pmnt,
sovieticii i-au dat drumul din aer. Peste 300 de avioane au bombardat toat
ziua principalele orae. Ruii ataca nti bombe luminoase care nu se sting
ndat i lmuresc astfel locurile asupra crora avioanele lasa apoi sa cada
bombe incendiare i destructive. Numai la Abo ar fi fost astfel distruse vreo
800 de case. Stricciunile materiale au fost ngrozitoare, dar victime omeneti

foarte puine: se vorbete de mai putin de 10 mori i de vreo 100 de rnii n


total
Pe frontul Careliei, finlandezii au respins toate atacurile ruseti i au
capturat material de rzboi. Avioanele finlandeze au bombardat cu succes
bazele aeronautice ruseti, distrugnd multe avioane
Crucitorul englez Granville a fost scufundat. Au pierit vreo 8
oameni, 73 sunt disprui (?) restul pana la 118 salvat. Granville e al 5-lea
crucitor de acelai tip (1.485 tone deplasare) scufundat de la nceputul
rzboiului.
Vreme oribila n toat Europa. In Ungaria viscol nemaipomenit. La noi,
ieri, termometrul s-a urcat pana la +1oC, apoi ctre seara s-a cobort iari
(azi-diminea -7oC) i astfel s-a ntins un polei pe care oamenii i vitele
aluneca i i rup picioarele
Conferinele chino-japoneze din jurul Anului Nou par sa nu fi dat
rezultate, fiindc condiiile puse de japonezi pentru o mpcare au fost gsite
inacceptabile de chinezi. Luptele intre cele doua parti au renceput, mai
violente i mai nemiloase ca oricnd
23 ianuarie.
Poziia Vaticanului.
Alaltieri seara, duminica, a avut loc o masa cu poker la Urdareanu.
Prezeni pe lng Majestatea Sa Regala, Maria Sa Duduia, perechea Malaxa,
alti zei minori ai Camarilei si dl i dna Bujoiu! Inca o iluzie pierduta; am
crezut pana azi ca Bujoiu era un biat curat! Pfui, pfui! Masa i partida au
durat de la ora 6 seara la ora 4 dimineaa. Pentru oamenii cumsecade Palatul
nu e accesibil i e natural sa fie aa de vreme ce Regele i petrece viaa cu
escrocii lui familiari. Ce o fi cutat un om cinstit printre ei? Caci daca nu mai
pot socoti pe Bujoiu om curat, il socotesc totui inca cinstit
Un comunicat oficial german ne informeaz ca Ribbentrop a primit pe
un comerciant danez, anume Plesz Schmidt, care i-a oferit un plan pentru
ncheierea imediata a pcii. ndat ce a luat cunotin de acest plan,
Ribbentrop adug comunicatul a expulzat pe Schmidt. Fapt ciudat nu e
ca Ribbentrop a primit pe Schmidt, caci danezul pare un om ncpnat i
dup cum a ajuns la ministrul de Externe german ajunsese nainte la cel
englez dar s-a crezut util sa dea un comunicat cu privire la vizita primita.
Dar cine tie ce dedesubturi o avea aceasta vizita
Fiindc vine vorba de dedesubturi, Pilder mi-a spus cu totul
confidenial, zicea el ca negocieri de pace sunt n curs prin mijlocirea lui
Roosevelt. Cercurile din apropierea Fhrerului sunt destul de optimiste cu
privire la mersul acestor negocieri care au ntmpinat insa o neateptat
opoziie din partea Vaticanului. Papa ar dori o schimbare totala de regim n
Germania, i pentru a-l mpca, Roosevelt ar fi acreditat un prieten intim al
sau pe lng dansul O fi? Dea Dumnezeu sa fie!

Pana sa se ajung la pace, telegramele ageniilor ne aduc vestea ca


Frana a comandat 6.500 de avioane n Statele Unite i ca Anglia vrea sa
comande material de rzboi n America pentru suma frumuic de 1 miliard
de dolari
Ziarele berlinieze scriu asupra temei: Germania nu mai are nevoie de
comer maritim, i spera sa descurajeze Anglia prin asemenea constatri
O noua ediie portativa, pentru soldai, a crii lui Hitler Mein Kaumpf
a ieit de sub tipar. Cu aceasta ediie, numrul exemplarelor tiprite pana
acum a ajuns la 5.000.095. Cel mai mare succes de editura din lume i din
toate timpurile! Buna afacere pentru nenea Adolf. Se zice insa ca tot ctigul
lui il da pentru operele de binefacere ale partidului
Finlanda a publicat o carte albastra i alba cu toate documentele
privitoare la negocierile Finlandei cu Rusia pentru a dovedi ca condiiile
impuse de Soviete ar fi nsemnat sfritul independentei finlandeze
Revista de propaganda engleza Free Europe, care ni se trimite probabil
fiindc o pltim, publica n ultimul sau numr doua articole semnate unul de
Coste Todorov, reprezentant al Bulgariei la SDN, altul de Balcanicus, care
probabil e tot Todorov, sau un alt ov oarecare articole n care suntem
njurai rau, n care se spune fara nconjur ca armata noastr e cea de pe
urma i incapabila sa reziste singura mpotriva nimnui, ca sprijinii pe alii i
pe noroc am despuiat popoarele vecine de pmnturile lor
Sub Cenzura, asemenea articole aprute n Anglia nu pot dect sa ne
fac placere Sau poate ca bulgarii au dat mai multi bani dect noi?
Sub titlul Injurii nemeritate, Iorga a scris n Neamul Romanesc de
ieri un excelent articol de punere la punct. Are i Fute-Vant zilele lui
Grazio, un transatlantic italian, a ars intre Barcelona i Genova, fara
sa dea o mina nici sa fie torpilat. Li s-a prut italienilor ca rzboiul nu trimite
la fund destule vase? Grazio s-a scufundat dup ce toi pasagerii au fost
salvai. N-au pierit dect civa oameni la maini n momentul exploziei care a
provocat incendiul. Grazio fcea cursa din America de Sud la Genova i
deplasa cam 12.000 de tone.
Tarile Nordice i Olanda au afirmat din nou nestrmutata lor hotrre
de a ramane neutre. Singurul ajutor pe care tarile Scandinave il pot da
Finlandei, n afara de aprovizionrile compatibile cu tratatele, e o aciune cat
de intensa pentru pace
Suntem un popor fara suflet
Duminica a fost viscol mare n Oltenia i n regiunile dinspre mune.
Zpad a venit de la vest, din Banat. Mainile pornite din Bucureti spre
Sinaia n-au putut ajunge la Ploieti i au trebuit aduse pluguri de zpad ca
sa fie degajate, caci viscolul le nchisese i calea de ntoarcere. Pe cnd ningea
la o distanta de 20 kilometri, n Bucureti strzile se dezgheau i se ngheau
la loc, ca s-i frng lumea picioarele Teribila iarna!

Cnd o citi lumea peste 50 de ani daca o mai citi ceva ditirambele
tuturor gazetelor la adresa Regelui i le va compara cu nfptuirile Majestii
Sale, o sa se sperie de platitudinea i de slugrnicia noastr manifestata, pe
un ton i mai hiperbolic n cuvntrile i n actele oficiale. Orice s-ar zice,
suntem un popor fara suflet, i bine face Hohenzollernul ca i bate joc de noi.
Ca toi robii, nu ndrznim unul sa ne ridicam mpotriva acestei
batjocuri, dar i printre robi poate sa mocneasc focul sub cenu
Ca sa mai radem.
Era pe vremea ultimului Guvern liberal; Andreescu-Rico, o pulama ce
scotea o foaie de antaj, Avangarda i ctigase ceva bani, se rzboia n
Verde cu Matak i voia s-l scoat din Primrie. Izbutise sa fac o sciziune n
Partidul Liberal local i inea ntruniri. ntr-o zi, fata de o salisoara plina a
exclamat:Si, domnilor, am fost la Roma i am vzut pe Mussolini pe balcon
aclamat de mii de oameni Ducele m-a zrit, i cum m-a zrit mi-a strigat:
Rigo, toto pungaul ala de Matak e primar la Verde?.
Alta, mai recenta.
Escrocul de Alboteanu (actualmente n pucrie) pe vremea gloriei sale,
cumula funciile de director la Propaganda cu cele de gazetar international.
Cum nu tia sa scrie, lua de la Cenzura gazete strine interzise i traducea
articole la noroc. Se vede ca ntr-o zi czuse pe o gazeta germana sau
germanofila care spurca pe Roosevelt.
Scribul cruia Alboteanu dicta, i care era un prieten il ntrerupe: Nu
crezi, dom-le Alboteanu, ca tocmai acum cnd te ridici nu e bine sa te certi cu
Roosevelt? Ai dreptate, a rspuns ilustrul, terge
Nevast-mea a prnzit ieri seara la Cosacescu, cu Malaxa care a
ntrebat-o: Nu cumva n-a venit preedintele (ala eram eu) din cauza mea? Am
avut zilele trecute o discuie cu dansul i mi-a spus: Intre concepia dtale, dle
Malaxa, de a vedea lucrurile i a mea, sunt o mie de leghe, i poate s-a
suprat pe mine.. Nevast-mea i-a rspuns ca habar n-are daca sunt sau nu
suprat pe dansul, dar ca desigur nu el m-a mpiedicat sa vin, caci nici nu
tiam de prezenta lui la aceasta masa i daca n-am venit, e ca nu merg
nicieri. Malaxa a fost apoi toat seara de o amabilitate greoas fata de sotia
mea, creia a sfrit prin a oferi un cal de curse.
Or, eu n-am vorbit mai mult de trei cuvinte cu Malaxa, de doi ani de
zile Cum a putut spune chiar nevestei mele o asemenea minciuna? Nu-i da
seama ca mi-o va repeta i ca n cazul acesta ma voi simi silit s-l consider
drept nebun?
Se vede ca n bolnvicioas lui patima are nluci i aude voci. Ceea ce la fcut sa cread ca sunt la o mie de leghe de dansul e probabil atitudinea
lui Pavlu n afacerea Auschnit, singurul lucru care-l mai intereseaz pe lume.
Pavlu a fost numit de mine comisar al Guvernului la Titan-Nadrag, i este
devotatul meu. Probabil ca Malaxa e convins ca Pavlu n-a putut sa se dea de
partea lui Auschnit dect cu consimmntul daca nu cu indemnul meu. In

realitate lucrurile s-au petrecut asa. Pavlu a venit s-mi spun ca i se ofer
un onorariu important ca avocat, daca consimte sa ia aprarea lui Auschnit
(era la nceputul afacerii) i mi-a cerut un sfat. I-am spus ca trebuie sa
aleag: ori comisar al Guvernului la Titan, ori avocat al lui Auschnit
alegerea insa sa o fac el cntrindu-i interesele. Nici un alt sfat, nici o alta
indicaie n-am dat lui Pavlu caci afacerea Auschnit nu ma intereseaz. Am
convingerea ca Auschnit nu e usa de biserica, desi gsesc ca procedura
mpotriva lui trece de limitele omeniei. Au fost doar toi prieteni, i o apa
pana acum Cat despre ce gndete sau nu gndete Malaxa despre mine,
nici capul nu ma doare. Eu i-am gsit merite i caliti i l-am aparat
ntotdeauna pana acum. Vrea sa se puna pe alt teren fata de mine? Primesc
cu placere.
Asigurarea siguranei naionale fata de Rusia
13 Mai 2005
Hormoni i stupefiante pentru Titulescu.
Constantin Argetoianu
22 IANUARIE. C. C. Giurescu convocase ieri-sear, la ora 6:00, pe
reprezentanii presei sa le vorbeasc de noua organizare a FRN-ului. Cum a
aflat Ttrescu, s-a fcut ca nu tie i a convocat el presa la amiaza, rugnd la
telefon pe Giurescu sa ia parte i el la edin. Ttrescu a explicat gazetarilor
noul ritm al Frontului i le-a declarat solemn ca de acum nainte Frontul se
confunda cu nsi tara.
Seara, la 6:00, Giurescu, furios, s-a mulumit sa spun gazetarilor ca ii
chemase sa ia contact personal cu ei i i-a rugat sa nu mai scrie nimic prin
foile lor despre aceasta edin ratata. >
Nicolae Titulescu, fost ministru de Finane (1917-1918; 1920-1921) i
de Externe (1927-1928; 1932-1936) n Guverne ale Romniei
24 IANUARIE. Dejunat ieri la Ttrescu cu Urdareanu, care mi-a
comunicat ultimele tiri venite de la Titulescu. Sunt caraghioase, n tristeea
lor. Acum se tie tot: nimic din ce s-a crezut, nici dementa, nici uremie. Dar
totui nebunie. Nu se tie cine, ce doctor i-a fcut pcate cu el i i-a
recomandat injecii de Pantocen (sau aa ceva) ca s-l mbrbteze,
recomandndu-i sa fac trei injecii pe sptmn. In loc de trei injecii pe
sptmn, Titulescu s-a pus sa fac 10-12 pe zi. i le face singur; i-a fcut o
provizie formidabila de fiole, dou-trei geamantane pline i se neap toat
ziua, caci pe lng drcia cu hormoni, i mai injecteaz i un stupefiant, al
crui nume Urdareanu nu i-l mai aducea aminte. Rezultatul acestui fantastic
tratament a fost o supraexcitare generala glandulara i a centrelor nervoase
erotice. I-a crescut omului penisul, cel putin n aparenta, din cauza strii de
continua congestionare, probabil; a nceput s-i creasc i barba barba de
care nenorocitul e nespus de mndru i a ajuns sa nu se mai gndeasc dect
la copulare. Se arunca pe toate femeile care ii ies n cale si, cnd gsete o
ocazie, se screme i cade leinat, dar convins ca va merge din ce n ce mai

bine i ca n curnd i va atinge telul i va face copii, caci asta este visul.
Deocamdat, se mulumete cu scandalul. Iese pe culoarele hotelului n care
sta i alearg dup bone. Deunzi a fcut scandal directorului de la Riz i a
urlat fiindc la toate etajele hotelului erau slujnicue drgue, numai la etajul
lui babe btrne. Cnd a sosit dna Pleniceanu (sora dnei Titulescu, o dama n
vrst) i a intrat n camera lui, Titulescu s-a repezit pe usa, a zvort-o i
apoi s-a aruncat pe biata femeie i a ncercat sa o violeze, urlnd: Te-a adus
Caterina (nevast-sa) ca sa fii metresa mea, da, metresa mea!. i pup-o, i
strnge-o n brae! Dna Pleniceanu a trebuit sa lupte, ca sa scape
A dat i divorul: cel putin aa ne-a informat Ttrescu, l-a introdus
chiar ieri la Tribunalul Ilfov, prin Raicoviceanu. nti s-a adresat lui Micescu,
care a refuzat, apoi lui Saa Silbermann-Roman, care a refuzat i el. In fine,
Raicoviceanu a primit. Sa vedem ce se va alege i cu divorul acesta.
Deocamdat, dl Titulescu ar trebui internat ntr-un sanatoriu. Era i prerea
lui Ttrescu, i a lui Urdareanu
Jocuri inocente A, E, I, O, U Sunt cele cinci vocale fundamentale n
rand alfabetic. Succesiunea lor a fost pe vremuri interpretata astfel: Austriei
ii este dat sa stpneasc ntreaga lume sau mai exact: Austria va fi ultima
n lume. Austria a avut parte i de alte devize latine. Cea mai cunoscuta e:
Alii poarta rzboaiele, tu, fericita Austrie, cstorete-te!.
Frontul Renaterii Naionale.
Preedinte al FRN-ului a fost numit Alexandru Vaida. S-a ales dintradins un ardelean, ca rspuns la toate preteniile afiate de Ungaria asupra
Transilvaniei. Din trei vicepreedini s-a numit numai unul: Ttrescu.
Secretar general a fost desemnat Giurescu, iar prim-secretari: pentru
agricultura Cornateanu, pentru industrie Bujoiu i pentru intelectuali
Victor Moldoveanu (!). N-am nimic de zis, daca n-a vrut sa primeasc regele,
Vaida sau altul totuna e. Vaida e chiar poate mai bine ales dect altul dar
FRN-ul tot cadavru ramane
Pentru vicepreedini pare ca a fost cearta mare. Regele a voit sa
numeasc pe Ttrescu, pe Victor Iamandi i pe Istrate Micescu. Pe Ttrescu
fiindc era prim-ministru i ca sa dea i liberalilor o satisfacie, pe Victor
Iamandi ca i complice al omorurilor, iar pe Istrate Micescu ca sa mpace pe
cuzisti i pe fotii goghisti, care au nceput sa mrie Cu mare greutate,
Ttrescu a obinut sa amne cele doua numiri i sa rmn deocamdat
singur vicepreedinte
Desi dejunasem la dansul, Ttrescu mi-a fcut asear, la ora 6:00, o
lunga vizita. M-a pus la curent cu ultimele nfiri n politica externa, unde,
fara sa se fi ntmplat nimic senzaional, lucrurile merg foarte mulumitor. Cu
Tzintzar Marcovici, ntrevederea lui Gafencu a fost foarte cordiala; iugoslavii
merg pe linia dreapta i nici o nota discordanta nu se va auzi la Belgrad cu
prilejul sesiunii nelegerii Balcanice. Dar iugoslavii mrturisesc mari
dificulti, prini cum sunt intre Italia i Germania Turcii merg struna; cu

Ungaria, ameliorarea sensibila. Cu Anglia-Franta i cu Germania, toate n


regula. Rusia, prinsa n Finlanda, a muiat-o de tot.
Ttrescu prevede mari dificulti pe terenul economic, pentru noi, i
nuntru, i n afara. E de acord cu mine ca regimul actual al devizelor e
deplorabil i ca trebuie schimbat. L-am ntrebat de ce nu l-a schimbat pana
acum, caci gsise tot pregtit de mine: a scpat-o prin tangenta, dup obiceiul
lui, i mi-a declarat ca, ndat ce s-o scula Miita Constantinescu din pat (e
bolnav de o criza de ficat), va da drumul decretelor. Ca i mine, socotete
mprumutul lansat de Miita o tmpenie dar l-a gsit n curs de executare i
ma ntreab de ce l-am autorizat eu. Eu? Nici n-am tiut de dansul. L-a
hotrt i lansat Guvernul de la Palat. Eu n-am putut dect sa trag
consecinele, pe lng altele multe, i sa plec. Vorbim de problema preturilor,
de tarifele transporturilor, de petrol. Aci, Ttrescu mi comunica i ca englezii
vor sa scad cat pot producia noastr, pe cnd nemii vor sa o mreasc i
e la mintea omului, caci englezii nu tin deloc sa ne cumpere scump petrol ca
sa nu-l dam nemilor. Ttrescu crede totui, i are dreptate, ca trebuie sa
sporim producia noastr ca sa putem da nemilor i obine n schimb
armament. Dar nu trebuie nici sa suprm pe englezi, caci alturi de ei vom
juca finala Trebuie manevrat cu tact i pentru aceasta manevra un
Comisariat General al Petrolului este indispensabil. Ttrescu mi mulumete
ca am avut ideea s-l creez i eu ii mulumesc ca l-a putut nfiina.
Mai vorbim de multe. De armament; merge, pe cat se poate, cu srcia
noastr. Mai trebuie 35 de miliarde, ndat, peste investiiile fcute. Spera o
sporire de credit n Anglia; restul: rotativa.
Vorbim de administraie fara sa ne punem de acord. mi comunica
numirile la FRN, care ma lasa indiferent. Eu mi-am spus formula mea; n
afara de preedinia regelui, nici una-alta nu poate sa nvie Frontul
Convenim o strnsa colaborare intre Guvern i Consiliul Superior
Economic. Ttrescu vrea sa vina sptmna viitoare sa ia parte la o edin
i sa indemne pe minitrii economici la un contact mai des cu Consiliul.
Numai sa se tina de vorba
E aproape hotrt ca Parlamentul sa se deschid la 15 februarie i ca
sesiunea sa tina vreo trei luni. Ttrescu nu crede ca regele vrea o schimbare
n alctuirea birourilor. Daca o vrea, locul meu e la dispoziie. Cu cat ma voi
libera mai mult, cu att mai fericit voi fi
Ieri-dimineaa a fost la mine dl Fetzer (Fritz). Dl Fetzer a venit cu Pilder
sa se plimbe, caci spune Pilder e prietenul lui. De fapt, Fetzer este
consilier ministerial n Ministerul Marinei i om de ncredere al Marelui
Amiral Roeder, care joaca un rol din ce n ce mai nsemnat n Germania i a
ajuns aproape rivalul lui Gring. Am impresia ca Fetzer este un ochi al lui
Roeder, pe care seful l-a trimis la Bucureti sa vad i sa raporteze. nainte de
a prsi Bucuretiul, a venit sa stea putin de vorba i sa ma ntrebe daca am
o dorin de transmis la Berlin. Dup ce i-am expus punctul nostru de vedere,

pacific i defensiv, i-am conturat preteniile noastre fata de Germania i am


conchis cu o singura cerere: asigurarea siguranei noastre fata de Rusia Am
adugat ca mai naintasem, ca prim-ministru, o cerere identica, prin
Gerstenberg, lui Gring dar ca nu primisem nici un rspuns. E drept ca era
nainte de dovada dezorganizrii Rusiei i a incapacitii ei militare, date pe
frontul finlandez Fetzer mi-a fgduit ca va raporta conversaia noastr
Amiralului Pleac fara sa fi vzut pe nimeni din Guvern. N-a luat contact
dect cu mine, ca prieten apreciat al Germaniei (!).
Un nger alb pe frontul finlandez.
Moare lumea pe capete; nu numai la noi. A murit Giuseppe Motta, fost
de cinci ori preedinte al Confederaiei Elvetice, a murit Otto Wolff, faimosul
industria din Essen, la vrsta de 59 ani i a murit i Printul Cristofor al
Greciei, ultimul frate al Regelui Tino. Pentru acesta, Curtea noastr a luat
doliu
Finlandezii au respins toate atacurile sovietice la nord de Lacul Ladoga.
Comunicatul finlandez arata ca, ntr-o sptmn, ruii au aruncat aproape
7.000 de bombe asupra oraelor i diverselor localiti din sudul Finlandei,
dar n-au ucis dect 18 persoane i rnit 109. In schimb, pagubele materiale
sunt foarte mari
Se vorbete de o mediaie a Estoniei pentru ncheierea pcii intre Rusia
i Finlanda, dar tirea nu e confirmata inca.
Frigul excepional din anul acesta continua sa bntuie n toat Europa
i n America de Nord. In Statele Unite au murit pana acum 257 de persoane
ngheate. La Berlin s-au nchis case, birouri au liceniat funcionari, scoli au
dat vacante din cauza lipsei crbunilor. Ceea ce mai dovedete cat de
insuficient a ajuns serviciul transporturilor n Germania.
S-au suprimat trenurile de permisionari de pe front. Spre marea
nemulumire a combatanilor spre a se transporta crbuni. i n-au trecut
dect cinci luni de la nceputul rzboiului.
25 IANUARIE. O unitate finlandeza a vzut plutind n aer i ndrumndo un nger alb cu arma n mana. A fost o vedenie colectiva, caci mai bine de
600 de oameni jura ca au vzut ngerul. i n 1914, pe frontul franco-german,
trupele franceze au avut o astfel de viziune, cunoscuta sub numele de ngerul
de la Mons. Iluzie sau nu, legenda i face drumul i da prilej de mare
mbrbtare trupelor convinse ca Dumnezeu nsui le duce, prin trimiii sai,
la victorie.
De pe fronturile finlandeze vetile sunt aceleai. Ruii sunt pretutindeni
respini, cu pierderi mari n schimb, bestiile ataca violent cu aeroplane. De
data asta s-au nverunat mpotriva spitalelor. Pierderile finlandezilor nu par
insa nsemnate.
n Canada, Guvernul a interzis exportul unei cantiti de un milion tone
de grau, destinat Rusiei Sovietice.

Crucitorul uor englez Exmouth a fost torpilat i se pare ca ntreg


echipajul (130 de oameni) a pierit n valuri. S-a scufundat lovindu-se de o
stanca la intrarea Portului Sebenico (Adriatica) i torpilorul iugoslav
Lubliana, unul din cele patru torpiloare srbeti au pierit multi oameni.
Miza petrolului romanesc
20 Mai 2005
Constantin Argetoianu.
Escroci ai ideii naionale
25 IANUARIE. Ieri, din ordin, s-a serbat Unirea, adic toate unirile
noastre, cu mare tmblu la Mitropolie, prin bresle, n judee. Intenia era sa
se arate strintii cat suntem de uniti. Mai era nevoie? Nu pe tema unirii
sau dezunirii noastre revendica vecinii buci din trupul nostru ci bazai cu
totul pe alte argumente. Dar aa suntem noi, ne bucuram de orice prilej de
vorbrie i de argumentare uoar.
Asear, a avut loc la Palat recepia decorailor cu Ordinul Ferdinand,
la care n-am luat parte, fiind singurul om politic mai nsemnat nedecorat cu
acel ordin. Eu n-am fcut nimic pentru unire, dimpotriv, am lucrat contra;
aa crede Regele Carol, care a lucrat, el, att, pentru ntregirea neamului (la
Odessa, cu Zizi Lambrino). Pentru unire au lucrat Ghi Mironescu fugarul,
Tabacovici gheeftarul i Strcea. Eu ma consolez cu gndul ca nici Nicu
Filipescu, nici Lucaci, nici Ionel Brtianu, nici Take Ionescu, nici Delavrancea
n-au avut ca i mine cinstea sa poarte pe buric panglica pngrita prin
sudoarea attor escroci ai ideii naionale
Regele a introdus asear doua mode noi: a inut un discurs patriotic i
a citit pomelnicul cavalerilor decedai n cursul anului, dup care asistenta a
pstrat un minut tcerea
n urma conferinei de la Tsiug-Tan s-a constituit sub oblduirea
japonezilor un Guvern national al Republicii Chineze cu reedina n
Nanking. In fruntea acestui Guvern a fost ales Wang-Cing-Lei.
mpotriva acestui Guvern protesteaz al lui Ciang-Kai Shek, marealul,
care guverneaz din Ciung-King prile Chinei necotropite de japonezi, cu care
duce rzboi crncen mai departe. Ciang-Kai Shek anuna chiar o mare
victorie asupra japonezilor Guvernul din Ciung-King este singurul
recunoscut de Anglia i de Statele Unite si, lucru ciudat, desi e de culoare
aproape comunista, nu recunoate cersiunea Manciuriei, pe cnd Guvernul
nou din Nanking, colorat naionalist, o aproba Dar aa merg lucrurile n
lume, cam anapoda
Ieri, la dejunul Miliardarilor, am pariat cu C. C. Giurescu, pe o masa
buna, ca nici peste 6 luni Frontul Renaterii Naionale FRN nu va fi nviat i
ca, pe baza actualei organizaiuni, tot organizaie moarta va ramane
Radio-Londra da n fiecare seara la ora 10:30 o emisiune n limba
romana. Asear, dup ce a comentat cu amabilitate aniversarea Unirii, RadioLondra s-a ridicat destul de tare mpotriva decretului prin care s-a creat un

Comisariat General al Petrolului i a declarat ca inadmisibil ca societi create


cu capital englez sau francez sa fie silite sa furnizeze petrol Germaniei.
Englezii nu pricep situaia. Prefera ei oare sa vina germanii sa ne ocupe i sa
ia tot petrolul nostru, n loc de cincimea pe care o iau azi? Dup cate stiu,
Anglia nu e favorabila crerii unui front de lupta la noi. Atunci?
Regele Carol al II-lea, mpreun cu fiul sau, Mihai, Mare Voievod de
Alba-Iulia, cu prilejul dezvelirii monumentului eroilor Regimentului 9 Vntori
din Bucureti.
Ce vor bulgarii.
Kiosseivanov, primul-ministru bulgar, a acordat trimisului special al
ziarului Tan (turcesc) un interviu asupra atitudinii politice a tarii sale.
Declaraiile preedintelui de Consiliu al Bulgariei pot fi rezumate n
urmtoarele patru puncte: 1) Politica Bulgariei are drept unic scop meninerea
pcii. 2) O neutralitate absoluta va asigura o asemenea pace. 3) ntreinerea
de bune raporturi cu toate statele vecine. 4) O dreapta i amicala reparaie a
erorilor politice fcute fata de Bulgaria n trecutul recent.
Bulgaria nu vede absolut nici un folos pe care l-ar putea trage de pe
urma unui rzboi. Nu numai ca Bulgaria a rmas neutra n cursul actualului
rzboi, dar ea nu nelege nici sa fac greuti vecinilor ei.
Dorina noastr comuna a spus dl Kiosseivanov este ca Balcanii
sa fie ferii de focul dezastruos care arde departe i de care cminurile noastre
trebuie sa rmn ferite cu orice pre.
Cu chestiunea petrolului se cam ncurca lucrurile. Zarva mare n presa
engleza. Corespondenii de ziare americani au fost ntrebai asear telefonic de
jurnalele lor cum a putut lsa Romania sa se fac atta larma pe aceasta
chestiune n foile aprute n Londra. Corespondenii au pus chestiunea
Ministerului Propagandei, care, luat de scurt, n-a tiut ce sa spun i a
fgduit un rspuns pentru azi-diminea Nu stiu ce le va spune Radian
azi, dar stiu ca s-a telegrafiat lui lea un comunicat linititor i explicativ, pe
care s-l publice. Vom vedea maine efectul
26 IANUARIE. Englezii au oprit n plin ocean pachebotul japonez
Asama Maru care transporta tineri germani care mergeau s-i
ndeplineasc acas datoriile militare. Din cauza acestei percheziii s-a nscut
un incident diplomatic intre Anglia i Japonia, incident ce a mers tot
nveninndu-se i a ajuns la o stare de tensiune dezagreabila intre cele doua
state. La Tokio sunt manifestri de strada dar i englezii sunt drji i nu se
las
A murit la Craiova Nicu Popp, fiul mai mare al lui N. T. Popp. Un prost,
dar plin de ambiie i prezumios, a zbrnit mai mult n viaa lui i a fost pe
primul plan n viaa oraului sau natal. Sportiv din snobism, a ntemeiat n
tineree Jokey-Clubul din Craiova, a crui viaa a fost efemera. Politician, a
ntemeiat o gazeta zilnica, Doljul, care n-a trit nici ea dect civa ani.
Cstorit cu dra Aurelia Bragadiru, a divorat dup 20 de ani de csnicie, dar

a pus n lume o Prines, pe A. S. Jeana, sotia lui Nicu MavrocordatDangeni. La sfritul vieii a czut n beie, s-a nsurat cu buctreasa lui i ia fcut patru copii. A trit degeaba i a irosit o avere mare
Smna de eroi.
Regele a fost ieri la Regimentul 1 Pionieri, cu Voievodul, cu Ttrescu,
cu cei trei minitri ai Aprrii Naionale. Serbare camaradereasca dureri
reciproce Regele a inut o cuvntare patriotica n care a spus ca, pe lng
nzestrarea armatei, a doua condiie esenial, ca sa ne putem apra hotarele,
este o mobilizare morala Pcat ca n-a fost de fata i Malaxa
Ruii au dezlnuit un nou atac puternic la nord de Ladoga. E cel mai
puternic atac, de la nceputul rzboiului sovietico-finlandez. Totui, forele
finlandeze au respins toate atacurile ruseti. Care e cheia minunii? Sunt
finlandezii supraoameni i smna de eroi sau sunt bestiile moscovite sub
orice nchipuire de pctoase?
Ghigi mi-a adus bijuteria i o scrisoare de la Ciano, care mi anuna
decorarea mea cu Marea Cruce a Ordinului Sfinii Mauriciu i Lazr. Ghigi
cere scuze pentru ntrzierea datorata numai duratei formalitilor. i
rspund ca nu-i nimic. De la martie pana n ianuarie urmtor, nu e ntradevr o ntrziere mare
27 IANUARIE. Zile de enervare. Englezii i francezii, care de mai multa
vreme deja dau semne de suprare, au izbucnit cu prilejul Legii
Comisariatului Petrolului, n care au vzut cu drept cuvnt o ncercare de
nstpnire a statului asupra societilor petrolifere, o ncercare menita sa
stvileasc politica de compresiune a produciei pusa la cale de societile
mari n mana anglo-franco-americanilor (70% din producie) o ncercare n
fine n favoarea nemilor. i au i anglo-francezii dreptate. Ei zic: Cum? Va
garantam oficial granitele tarii mpotriva Germaniei i oficios mpotriva Rusiei,
va furnizam armament i materii prime iar dvs. furnizai benzina nemilor i
aeroplanele i submarinele germane care ne bombardeaz granitele i vasele
pe mare se mica cu petrol i benzina din Romania? Asta nu se mai poate
Noi rspundem: preferai sa vie nemii sa ne ocupe i sa ne ia tot petrolul i
tot graul? Faimoasa sabotare a exploatrilor de petrol, pe care suntem gata sa
o facem n caz de rzboi, nu face doua parale. Tehnica de azi ar permite
Germaniei sa repun n 6 luni antierele n producie i pentru 6 luni,
stocurile Reichului sunt suficiente. Lsai-ne sa le dam cat le dam i sa ne
strecuram pana la momentul oportun, cnd vei fi mulumii sa gsii o
armata romana nzestrat cu tot ce ii trebuie i intacta Unii pricep, alii nu,
i de aici frecturi dezagreabile. Grele zile i grea politica!
Ca sa mai calmeze nervii Londrei i Parisului (nu numai ca ne ataca
radiodifuziunile franceze i engleze, dar chiar i ziarele i pana i Le Temps pe
care totui il ajutam sa triasc) i ca sa dovedeasc (?) ca Comisariatul
Petrolului era mai mult creat pentru reglementarea distribuiei interne a
petrolului i a derivatelor sale, Guvernul s-a hotrt sa creeze pe lng

Preedinia Consiliului un serviciu al aprovizionrii nsrcinat sa coordoneze


masurile diverselor departamente economice i sa raionalizeze distribuirea
materiilor de consumaie, materiile prime la industrii i a combustibilului
pentru toat lumea i a bgat toate comisariatele precedent create n acest
serviciu. i pe lng Comisariatul Petrolului se va mai crea i al metalurgiei i
al combustibilului, i poate inca i altele i toate vor fi subordonate noului
serviciu al aprovizionrii, care, desi dependente de Preedinia Consiliului, va
avea n fruntea lui un ministru, de fapt pe dl Radu Portocala Se pare ca
ideea acestui serviciu vine de la armata, care l-a cerut Regelui, i Regele l-a
impus Guvernului. Era vorba nti sa se creeze un minister apoi s-a
renunat la aceasta idee (erau deja aa prea multe departamente) i s-a
nfiinat numai un serviciu. Dar se mai zice ca, n caz de rzboi, acest serviciu
va fi imediat transformat n minister i ncredinat armatei.
Noul serviciu va cuprinde un personal foarte redus. Toat organizaia
produciei ramane la Ministerul Economiei Naionale, transporturile la
Comunicaii i raionalizarea produciei agricole la Agricultura. Noul serviciu
va supraveghea numai distribuirea produciei, ca sa fie mai raional, i va
coordona masurile militare (cumprri, aprovizionri, rechiziii) cu cele civile,
precum i pe ale diferitelor autoriti civile intre ele.
Concepia nu e rea. Ramane de gsit omul. Caci o lege cat de buna,
daca nu e un instrument n minile unui om destoinic, nu face parale. Poate
sa fie Portocala omul care ne trebuie, iar daca n-o fi el poate ca se va gsi un
altul. Pana acum, n toate posturile de comanda, nu s-a gsit unul. Dea
Dumnezeu sa fim mai norocoi de acum nainte
Minitrii trec legile n 24 de ore Ieri-dimineaa ne-au venit 4 legi la
Consiliul Superior Economic i ni s-a cerut avizul pana la amiaza. Chiar
pentru legea Serviciului Aprovizionrii ni s-a cerut avizul n 48 de ore. Am
fost ieri la Ttrescu i am protestat. S-a hotrt sa ni se lase timpul necesar
pentru discutarea proiectelor i redactarea unui aviz bine cumpnit. A
convenit i Ttrescu ca sistemul adoptat de ctre minitri de a trece legile n
24 de ore, fara sa fie serios studiate nici mcar de ctre serviciile
departamentelor, necum de ctre Consiliul Legislativ i de ctre Consiliul
Superior Economic e deplorabil.
S-a rspndit ieri i alaltieri cu insistenta zvonul ca nemii s-au neles
cu ruii i ocupa Galiia pana la granita noastr. Informaii culese, zvonul
vine de la faptul ca s-au vzut uniforme germane la granita dinspre Oreni.
In realitate este vorba numai de paza trenurilor cu aprovizionri germane
trecute de la noi n Galiia. Bestiile de rui devalizau aceste trenuri i nemii
au obinut de la Moscova s-i pzeasc avutul. Cum trenurile se nmulesc
zilnic pe acea linie, trupa destul de numeroasa i un Stat Major corespunztor
au fost instalate prin gri. De aci confuzia Ruii au mers cu slbticia pana
sa bea benzina, dnd gauri vagoanelor-cisterne

Ieri-sear la ora 5 s-a inut un Consiliu de Minitri. Un comunicat n 12


puncte ne informeaz ca s-au rezolvat ntr-o ora i jumtate toate problemele
economice ce-i ateptau de atta amar de vreme soluia Sa ne bucuram! Sa
ne bucuram mai ales ca ntreg Guvernul a plecat dup Consiliu la Chiinu
ca sa fericeasc, azi, colonia noastr Basarabia
Ungurii au suprimat 2 trenuri directe cu noi, din 3 cate erau. Se invoca
frigul i zpad. O fi, caci pretutindeni trenurile circula cu greu. Simplonul
care vine din Iugoslavia, fara sa treac pe teritoriu unguresc, sosete n fiecare
zi la Bucureti cu 5-6-7 ore ntrziere. Totui.
Anglia a trimis Japoniei rspunsul sau cu privire la reclamaia fcut
dup oprirea i percheziia vasului Asama Maru. Japonezii de partea lor au
interzis companiilor de navigaie japoneze sa mai mbarce brbai de
naionalitatea beligeranta, fara o viza speciala a autoritilor nipone. Pentru a
se evita incidente neplcute n viitor, caci cel actual pare pe cale de aplanare.
Finlandezii au respins definitiv atacul ruilor la nordul lacului Ladoga i
urmresc pe inamic. ncercarea de a ntoarce pe la miaz-zi, linia Mannerheim
inexpugnabila prin atac de front a dat astfel gre. Sovieticii au suferit
mari pierderi. O noua mare izbnd pentru finlandezi
Un stat catolic ungaro-croato-slovac?
27 Mai 2005
Constantin Argetoianu.
Oferta pentru Otto de Habsburg
27 IANUARIE. Din Iugoslavia tirile nu sunt prea bune din nou.
mpcarea dintre croai i srbi n-ar fi dect aparenta. Religia joaca un rol
mare. Intre catolici i ortodoci, desi srbi de fapt i unii i alii, nu se poate
arunca o punte serioasa.
Pare ca se lucreaz la alctuirea unui Stat catolic cuprinznd Ungaria,
Croaia i Slovenia i ca Sf. Scaun i chiar i Italia n-ar fi strini la aceste
uneltiri. Noul Regat ar fi sa fie oferit lui Otto de Habsburg sau unui principe
italian. Acum se spune ca ar fi i Printul Paul, Regentul, printre candidai
Poate sa fie multa fantezie n aceste informaii culese de Ministerul
Propagandei noastre, dar fapt este ca, n ziua n care Printul Paul i Prinesa
Olga i-au fcut intrarea n Zagreb, o foarte ciudata manifestaie lealista a
avut loc la Belgrad. In acea seara, la o reprezentaie obinuit a Operei au
asistat Regina Marioara i minorul Rege Petru. Cum au intrat n sala, ofierii
i generalii, care veniser n numr, desi nu era nici reprezentaie de gala nici
praznic, s-au ridicat n picioare i au aclamat ndelung, i cu talc, pe Rege i
pe Regina Mama ca un rspuns la aclamrile croate adresate n aceeai
clipa Printului Paul.
mi sosesc tiri din Italia de la Farinacci, Gobbi, Varenna & Co. Sunt
nemulumii ca n toate ultimele cuvntri ale Regelui Carol al II-lea n-au citit
nici un cuvnt amabil la adresa Italiei. O decepie, dup atitudinea amicala a
Italiei fata de noi. O nota foarte apropiata reiese din ancheta fcut de Radian

la Roma, prin trimii speciali care au luat contact cu conductorii presei


italiene, cu Gayda n cap. Toi s-au artat foarte favorabili Romniei, dar au
declarat ca, date fiind prea desele schimbri de Guvern n Romania (si
deplorau plecarea mea, ca prieten recunoscut al Italiei), nu mai au ncredere
n declaraiile oamenilor politici romani, i vor un angajament din partea
Regelui. Au explicat atitudinea Guvernului italian fata de revendicrile
ungureti pe care nu le-am aprobat niciodat dect n principiu i fara vreo
specificare care sa angajeze viitorul ca un mijloc de a conserva influenta
Italiei asupra Guvernului de la Budapesta dar ca nu poate fi vorba de nici o
ciuntire serioasa a Romniei
Trimiii lui Radian au mai adus de la Roma impresia ca raporturile
dintre Italia i Bulgaria s-au rcit mult, de cnd Guvernul din Sofia a nceput
sa cocheteze cu Moscova. Italienii par sa considere chiar Bulgaria ca un teren
pierdut
Am cerut lui Gafencu sa propun Regelui decorarea lui Puricelli (are
Coroana Romniei din 1927) i a lui Farinacci. Mi-a fgduit. Daca n-ar
uita
Furia perfidului Albion.
Banditul de Gavril Marinescu s-a napoiat din strintate. Tot comerul
tremura la ideea ca ar putea fi renscunat. De cnd a plecat i a venit
Modreanu, nici un prvlia n-a mai fost tulburat. Nu era zi, sub Gavril, n
care sa nu calce un comisar prvliile i sa ceara cteva sute de lei pentru
bilete de teatru, de concerte, de baluri toate fictive, numai biletele i leii erau
reali. La orice act trebuia sa scoat comerciantul de la comisariat sau de la
Politie alte peruieli, crmizi, chete etc. i peste acestea toate mai veneau
amenzi, i cnd comerciantul ntreb pentru ce, i se rspundea ca nu se tie,
ca aa e ordinul de executare.
Argumentul potrivit cruia cu aceti bani s-a cldit Prefectura Politiei
nu e valabil, caci tot materialul cdirii a fost luat cu japca, iar munca a fost
contribuia nenorociilor de arestai, de multe ori nchii pe meserii, tocmai ca
sa munceasc pe gratis la cldire In schimb, pe lng Gavril, care a strns
o avere de nabab, s-au mbogit toate liftele din jurul lui. Am nsemnat deja
aci pe unii din aceti perari. Azi mi se vorbete de unul Eustatiu
Constantinescu, sub-ef la Circulaie, mofluz pana ieri, care i-a mritat
acum fata i i-a dat 2 milioane zestre, o casa i un automobil plus ca mai
ntreine alt copil n Anglia la educaie i ca triete ca un boier
BUCURETI. Minitrii de Externe ai nelegerii Balcanice (de la stnga
la dreapta): turcul Sukur Saragioglu, grecul Ioannis Metaxa, romanul Grigore
Gafencu, iugoslavul Cinkar Marcovici
28 IANUARIE. Chestiunea cu petrolul se complica. Anglia a oprit, pe
ziua de ieri, expediiile de armament i de materii prime destinate Romniei. E
probabil ca i Frana va face la fel. Pare ca anglo-francezii ar mai admite sa
livram Germaniei ce ne-am angajat s-i livram prin convenia din primvara

lui 1939, dar nu mai mult. Ceea ce a nfuriat pe englezi sunt trei lucruri: 1)
neaprobarea contractelor de cumprare pe termen de un an (Anglia a ncheiat
un contract cu Astra pentru cumprarea ntregii producii pe 1940 i cu
Steaua Romana pentru jumtate producia contracte foarte avantajoase i
pentru societi.), ncheiate cu societile petrolifere cu capital englez; 2)
nfiinarea Comisariatului Petrolul cu drept de control asupra determinrii
produciei, comprimata dinadins n societile sub influenta Londrei i 3)
anularea aciunilor depuse la Londra de fabrica Zbroiowka (din Brn). In ce
privete aceasta afacere, Sir Reginald Hoare a trimis chiar un raport foarte
dur n care conchidea ca beneficiile acestei escrocherii au fost mprite intre
Rege, Urdareanu i Reita (citete Malaxa). Raportul a fost trimis n urma unei
vizite fcute la Palat de ctre ambasadorul Franei, Thierry, care a fcut pe
Urdareanu atent asupra faptului ca primul ministru Ttrescu i dduse
cuvntul de onoare ca drepturile Franei i Angliei vor fi respectate i ca
anularea aciunilor nu se va face. Urdareanu ar fi rspuns: Dl Ttrescu nu
avea calitatea, ca prim-ministru, s-i dea cuvntul de onoare ntr-o afacere
care nu-l privea! Doamne, Doamne, din ce am scpat!
Toat Europa nu se ocupa dect de noi: la radio, prin gazete, cum poate.
La Berlin suntem natural susinui, i presa germana se indigneaz mpotriva
presiunii pe care o exercita Anglia asupra noastr. Cercurile conductoare ale
Reichului aproba nfiinarea Comisariatului Petrolului i au tactul sa declare
ca aceasta nfiinare e o msur de ordin intern, pentru asigurarea unei mai
bune distribuii a derivatelor petrolifere pe teritoriul romanesc, i nu privete
exportul. De altminteri, adug nemii, Romania va nfiin n acelai scop de
distribuire mai raional i un comisariat al metalurgiei i altul al textilelor
Aceasta bunvoin fata de noi nu mpiedica Germania sa se dea
mpotriva neutrilor n general i s-i amenine cu fulgerele ei, fiindc zicea
ea tarile neutre nu respecta principiile neutralitii. Principalul repro pe
care Reichul il face neutrilor e ca nu au protestat mpotriva blocus-ului
Germaniei i ca au mers la Societatea Naiunilor. Cine mai participa la
adunrile SDN-ului, afirma presa Reichului, se altur n fapt de inamicii
Germaniei Aceste ameninri mpotriva neutrilor nu constituie dect o
atitudine simetrica fata de violentele ieiri ale lui Churchill i ale presei
engleze mpotriva celor care ajuta Germania (am primit i noi, mai ales noi,
poria noastr).
Churchill a inut un al doilea discurs, la Manchester, oficial, dar de data
asta nu s-a ocupat de neutrii, i s-a mulumit sa mbrbteze pe englezi, sa le
arate ca, cu toate pagubele suferite, Anglia ramane stpna marilor i s-i
asigure de izbnd finala
Domnul n cmaa cu bibiluri.
Gheron Netta a fost numit comisar general al Petrolului. Banca
Naional pretutindeni, caci Gheron Netta, desi secretar general (unul din 4) la
Economia Naional, e omul Bncii i al lui Miita.

n ultima vreme s-au ncercat apropieri intre Guvern i fotii naionalrniti rmai n afara de FRN. Primul contact l-a avut Ghelmegeanu cu drul Lupu, dar rezultatul a fost nul, caci Ghelmegeanu a nceput prin a reproa
violent lui Lupu atitudinea rnitilor de la schimbarea regimului i pana azi.
Lupu s-a enervat, a declarat ca nu venise sa i se fac un proces, ci ca sa caute
o platforma de apropiere i a plecat, fara sa mai discute nimic. O alta
ntrevedere a avut-o Urdareanu cu Mihalache ministrul Palatului a ncercat
sa demonstreze dlui Cmaa cu bibiluri ca noua organizare a FRN-ului
permitea o apropiere a fotilor rniti de Front. i a pledat n sensul unei
concentrri a tuturor forelor politice n jurul Regelui. Mihalache a gsit
reformele FRN-ului insuficiente i argumentele favoritului slabe i a rmas
la prere, dar fara violenta.
Dup ntrevederea sa cu Ghelmegeanu, d-rul Lupu a fcut o propunere
Guvernului. Senatorii de drept naional-rniti sa fie lsai sa vina la Senat
fara uniforma, i ei se obliga sa citeasc o declaraie prin care ar aproba
politica externa a Regelui i s-ar declara gata, n caz de pericol, sa dea tot
concursul lor Coroanei. In ce privete chesiunea uniformei, argumentul lui
Lupu e ca Regele nu s-a pronunat inca asupra acestei afaceri i poate sa o
fac acum (se nal, Regele s-a pronunat, promulgnd Legea electorala) iar
Senatul nu-i poate face din ea o chestiune de amor propriu, fiindc n-a luat
el iniiativa hotrrii de excludere, ci n-a fcut dect sa aplice o lege pe care na votat-o.
Propunerea lui Lupu a fost naintat Regelui, care nu s-a pronunat
inca. Cred exclus insa ca Regele sa intre n vederile lui Lupu
De altminteri, rnitii sunt departe de a canta la fel. Mihalache i
Madgearu s-au mblnzit mult i nu mai urmeaz pe Maniu dect a contrecoeur. Lupu, hartuit de datorii i de nevoi, ar voi o apropiere cat mai
grabnica de Guvern i de buget. Cu prilejul serbrii de la 24 Ianuarie,
Maniu hotrse ca niciunul din decoraii partidului sa nu mearg la Palat, n
semn de protestare pentru deinerea lui Lecutia i Ilie Lazr, amndoi decorai
cu Ordinul Ferdinand i totui doctorul Lupu i multi alii au fost
Desi nu s-au sfrit tot vin valuri noi de rui -luptele de pe frontul
finlandez, la nord de Ladoga, au slbit mult. Sovieticii par descurajai i
epuizai. Finlandezii le-au luat n ultimele lupte peste 100 de care de asalt i
material mult, de tot felul.
Azi Prutul unete
Guvernul, transportat la Chiinu, a fericit ieri Basarabia. Au venit
toate lichelele regimului i fiecare a cerut, n numele Basarabiei i al Moldovei,
cate un ghelir. Asa, de pilda, Nicu Carp a ajuns i el sfetnic al Guvernului, a
cerut sa se autorizeze tierea pdurilor peste posibilitile legale, ca sa nu
duca populaia lipsa combustibilului, n realitate ca s-i vanda el lemnele de
la ibneti. i aa fiecare.

Din fericire, Guta a avut o fraza lapidara: Azi Prutul nu mai desparte,
azi Prutul unete O reproduc toate ziarele. nct costisitoarea cltorie tot a
fost cu folos
29 IANUARIE. Valva n jurul petrolului romanesc continua n
strintate. Poate ca explicaiile noastre sa fi linitit Guvernele, dar gazetele i
posturile de radio se arata inca foarte ngrijorate de soarta noastr. Situaia
n-ar fi poate att de grea pentru noi, daca n-ar fi cele 800 de tunuri
antiaeriene pe care ni le propun nemii n schimbul unei sporiri a cotei de
petrol
Dup ziarele elveiene i informaiile italiene, Germania ar fi renunat
pentru moment la petrolul rusesc, inaccesibil, i s-ar fi aruncat cu toat furia
asupra petrolului din Galiia i din Romania.
Din comunicrile posturilor strine de radio ar rezulta ca, n alegerile
care au avut loc acum n Rusia pentru sovietele muncitoreti, comunitii ar fi
fost nfrni mai pretutindeni, mai ales la Moscova. Candidaii independeni ar
fi avut mai multe voturi. Dar candidaii independeni nu sunt i ei tot
comuniti?
n ziarele romneti n-a aprut nimic despre aceste alegeri.
Iarna aceasta s-a lsat pretutindeni cu un frig teribil. De mult n-a fost o
iarna att de grea. Nu mai vorbesc de Finlanda, unde oamenii, adic ruii, se
gsesc ngheai i nfipi n zpad ca stlpii, iar n Anglia termometrul a
czut pe alocuri pana la -28C i Tamisa a ngheat. Asemenea lucruri nu sau mai vzut de la 1814
Cnd nu mai dicteaz ruii, dicteaz americanii
03 Iunie 2005
Constantin Argetoianu
29 IANUARIE. Presa germana i cea filogermana din tarile vecine afirma
din nou ca Reichul pstreaz o atitudine de perfecta neutralitate fata de
conflictul ruso-finlandez. Convenia de chearing dintre Germania i Finlanda,
care expirase zilele acestea, a fost prelungita: cea mai buna dovada a bunelor
raporturi dintre cele doua tari.
Aceste informaii se dau ca rspuns la tirile mprtiate de posturile de
radio ruseti dup care Germania ar fi ajutat Rusia mpotriva Finlandei
Cine minte?
Svetcovici, primul-ministru iugoslav, i ministrul sau de Finane,
Giutex, erau sa fie strivii ntr-un accident de cale ferata pe cnd se napoiau
de la Zagreb la Belgrad. Trenul lor s-a ciocnit cu un tren de marfa, n statia
Ruma. Amndoi minitrii au scpat cu uoare contuzii.
Club politic la Athenee Palace.
Vladimir Mavrocordat vine din Italia, unde a luat contact cu multa
lume, n diferite orae. Impresiile lui: 1) Nimeni nu vrea rzboi; 2) Daca totui
Italia ar trebui sa intre n lupta, nimeni nu vrea mpotriva Franei. Germania e
urata pretutindeni, mai ales n armata. Volpi a mrturisit lui Mavrocordat ca

lumea afacerilor e incantata, fiindc Frana i Anglia au fcut i fac multe


comenzi n uzinele italiene, care pot astfel s-i procure materii prime i sa
ctige mult. Tot Volpi a mai spus lui Mavrocordat sa n-avem nici o grija de
unguri, caci nu-i lsa Ducele sa ne fac o boroboa. Toate forele Italiei sunt
ndreptate mpotriva comunismului, care din nenorocire pretinde Volpi face
progrese n Iugoslavia, unde lucrurile de altminteri nu merg deloc.
Mavrocordat a avut impresia ca, n cazul unei descompuneri a Iugoslaviei,
Italia s-ar mpca destul de bine cu Dalmaia
Holul de la Athenee Palace s-a transformat intre orele 5:00 i 7:00 n
club politic. Acolo miun toi rsuflaii politici de ieri, mparte dreptate i urla
doctorul Lupu, mpuca oarece franci prietenii de pe vremea ghelirurilor de
partid rmai desculi. Caci la Athenee Palace i nu numai intre 5:00 i
7:00, ci toat ziua e i bursa de afaceri. Acolo, la bar, pun nemii la cale
toate afacerile lor Zilele trecute a fost chef mare, s-au mprit paharele la
toi galorii lihnii, n semn de bucurie ca se terminase cu afacerea floareasoarelui, adic a unei societi pentru exploatarea oleaginoasei cu acelai
nume, constituita pe modelul Societii Soja. Omul influent pe lng
maherii nemi e Stefan Ttrescu, der Herr Bruder, cum il numesc
teutonii
30 IANUARIE. Cu privire la incidentul anglo-roman referitor la anularea
aciunilor romneti sindicate i depuse de Zbroiowska la Londra, am primit
ieri informaii suplimentare din izvor sigur.
Dup ce Sir Reginald Hoare a depus protestul sau la Afacerile Strine, la chemat Urdareanu la telefon s-i explice. Se vede ca Urdareanu nu
cunoate prerea oamenilor cinstii asupra celor care explica i pe care Nicu
Filipescu socotea nimerit s-i trimit n p. m. Dar abia ncepuse Urdareanu sa
explice i Hoare l-a ntrerupt cu cuvintele: Eu sunt ministrul Angliei, eu am
cerut explicaii Guvernului responsabil al Romniei, al crui rspuns il atept,
i n-am nevoie de explicaii suplimentare din partea unui Domn i i-a
nchis telefonul.
Se zice ca Urdareanu e fiert i ca toat banda e foarte plictisita de
turnura pe care a luat-o afacerea Auschnit. Mai ales cavalerul Jaretierei, care
nu vrea sa se strice cu englezii
Lumea nu tie ce sa mai nscoceasc, i cel mai neverosimil zvon se
rspndete cu iueala fulgerului. Astfel, nu e om care sa nu ntrebe: e
adevrat ca se mai face o noua expropriere? E adevrat ca se stampileaz
biletele de banca pentru a li se reduce valoarea? Bineneles ca nimeni nu se
gndete nici la una, nici la alta. In fine, Guvernul s-a hotrt sa publice
comunicate de categorica dezminire.
Anglia ar declara imediat rzboi Rusiei
Ministrul plenipotential al Romniei n SUA, Citta Davila, ncadrat de
Miss Romania (Aurelie Constantin) i de Miss Bucovina (Mary Chelbea)
ctigtoare ale concursului organizat de comunitatea romanilor din State.

Intre Japonia i Anglia sunt tratative n curs i se pare ca se vor sfri


printr-o nelegere. Bunvoina e i de o parte, i de alta. i n Anglia se cere
un minister al Coordonrii Economice
Daladier a inut ieri seara la radio o buna cuvntare. Are incontestabil
darul claritii n expunere i vorbete cu mult bun-sim, fara sa cada
niciodat n patos i n exagerri de ordin sentimental sau politic. La adresa
neutrilor i a petrolului romanesc nimic.
Procesul Auschnit la tribunal a fost sorocit pe ziua de 16 februarie.
Procesul intentat de Mihalache Senatului (chestiunea uniformei) a fost
amnat. La sfritul lui februarie se judeca la Casaie recursul lui Maniu, care
nu vrea sa poarte nici el uniforma, dar nici sa depun jurmntul cerut de
lege.
Din informaii primite de la Londra rezulta ca Anglia ar declara imediat
rzboi Rusiei, daca Suedia l-ar declara n prealabil. Daca ruii ne-ar ataca pe
noi, atitudinea Americii ar depinde de atitudinea Turciei.
Desi ungurii cheltuiesc nebunete pentru propaganda lor, pare ca
simpatiile englezilor pentru dnii au sczut mult. Corespondentul meu
recunoate ca lea se agita mult i ca ar fi reuit sa creeze o atmosfera buna
pentru Romania n lumea parlamentara
31 IANUARIE. Cu prilejul aniversarii prelurii puterii de ctre Partidul
Naional-Socialist, Hitler a urlat asear aproape doua ceasuri la Sport Palast
n Berlin. Tot alea i tot alea, dar spuse cu multa verva i cu o incontestabila
putere de sugestie. A fcut istoricul nfptuirilor naziste, apoi, trecnd la
rzboi, a declarat cum cauza izbucnirii lui e faptul ca Anglia i Frana, cu o
populaie ceva mai mare de 40 de milioane fiecare, posedau, cea dinti 40
milioane kilometri ptrai, cea de a doua, 9 milioane pe cnd Germania, cu
80 milioane de locuitori, poseda numai 600.000. A recunoscut, prin urmare,
implicit ca Germania a dezlnuit rzboiul. Hitler a mai declarat, referindu-se
la inactivitatea de pe frontul de Vest, ca Comandamentul german tie cat s-a
nmulit i cat s-a perfecionat narmarea franco-engleza n aceste 5 luni
iniiale de linite ale rzboiului, dar ca francezii i englezii nu stiu cu cat s-a
mrit n acelai timp potenialul german El, Hitler, poate afirma n fata
poporului ca ce s-a fcut n 7 ani nu e nimic pe lng ce s-a pus la punct i sa desvrit n aceste 5 luni (ovaii, delir etc.).
Discursul lui Hitler, neconinnd nimic nou care sa poat influenta
asupra mersului rzboiului, n-a fcut nici o impresie, nici la Paris, nici la
Londra. Si, probabil, nici aiurea
Rzboinicul Roosevelt
Irimescu, sosit din America, vine sa ne vad. A fcut cltoria cu
pachebotul italian Rex, New York Neapole (8 zile). La Gibraltar au fost oprii
de englezi i invitai sa intre n port, unde Rex a fost reinut 8 ore. Toat
lumea a fost percheziionat i toat corespondenta ridicata spre a fi
cenzurata i reexpediata mai departe pe cale de uscat chiar corespondenta

pentru Italia. Pentru ca italienii sa se supun fara urlete i protestri la


asemenea vexaiuni incompatibile cu legile internaionale e ca sunt bine pltii
sau rspltii de Anglia
Statele Unite, de pilda, nu primesc acest control si, dup protestarea pe
care au adresat-o Angliei, negocierile merg greu i nu se tie inca cum se vor
sfri.
Irimescu povestete totui ca n Statele Unite unanimitatea opiniei
publice este pentru anglo-francezi i pentru ajutorarea lor. Nimeni nu vrea
insa ca Statele Unite sa fie atrase n rzboi nimeni afara de Roosevelt, care
ar fi ctigat pentru o intervenie, dar, desi dup Constituie hotrte el de
pace i de rzboi, nu poate sa fac nimic mpotriva opiniei publice. nainte de
rzboi, Bullit, ambasadorul american la Paris, innd seama numai de ideile
i de prerea lui Roosevelt, a mers cam departe i a mpins cat a putut Frana
i Anglia n conflict: Acum trebuie o decantare. Ajutor cat de mult, dar
numai att i inca i asta dat cu bani gheata.
Americanii erau pozitiv informai, spune ministrul nostru, ca ruii, daca
ar fi terminat n cteva zile cu Finlanda, s-ar fi ndreptat nspre noi, nu numai
pentru Basarabia, dar ca sa treac peste noi pana la Strmtori. Ca n acest
scop s-ar fi neles cu Germania sa ocupe tara romneasc pana la Carpai
Rezistenta finlandeza ne-a scpat. Ne-a scpat i fiindc s-au rsturnat
complet lucrurile. De unde pana acum o luna dictau ruii acum dicteaz
nemii. i e cu totul altceva
Tratativele dintre Anglia i Japonia s-au ncurcat iari. Japonezii cer ca
cei 21 de germani ridicai de pe vasul Asama Maru sa fie predai
autoritilor nipone. Englezii pana acum refuza Iar chestiunea de prestigiu,
de o parte i de cealalt
Cteva cifre pentru lmurirea potenialului Angliei i Franei cu privire
la cheltuielile de rzboi:
La Banca Angliei i la a Franei sunt 5 milioane de kilograme de aur, cu
alte cuvinte, aur n valoare de 5 miliarde 600 de milioane dolari; totalul
plasamentelor engleze n strintate se urca la alte 3 miliarde dolari, n titluri
care aduc un venit de circa 200 milioane livre (jumtate din aceste plasamente
sunt n Statele Unite ale Americii) adic circa 200 miliarde lei!
Dup cum se vede, creditul Angliei n strintate i mai ales n Statele
Unite e inca solid!
Finlanda continua sa reziste eroic. Toate atacurile ruseti continua sa
fie respinse. Dar cata vreme va mai putea rezista aceasta mana de oameni?
Nu se poate, Sire, fiindc sunt democrat
La recepia de la 24 Ianuarie, Regele a primit foarte bine pe Lupu.
Apropiindu-se de el, i-a spus: Ce mina buna ai, Doctore!. Si raul folosete la
ceva (Tot raul e spre bine), i-a rspuns Lupu. De cnd sunt omer am vreme
sa ma odihnesc i-mi merge mai bine Dar de ce eti omer? Pai ce sa fac,
sa vin n Front? Desigur! Nu se poate, Sire, fiindc sunt democrat. i apoi,

aa ca democrat mai fac eu cat fac, dar n Front m-a demonetiza, ca Vaida,
care nu mai are nici 100 de oameni cu el! Regele a ras. Doctorul Lupu i-a
spus mai departe c-l iubete. Stiu, a punctat Regele. Continund,
doctorul a complimentat pe Suveran pentru politica externa pe care o face i
mpotriva creia nu e nimic de zis. Dar aceasta politica nu s-ar potrivi cu cea
interna, caci Anglia i Frana nu admit regimurile totalitare. Dar n-avem
regim totalitar n Romania, a ntrerupt Regele. Lupu a pretins ca nu putea
explica n doua minute punctul sau de vedere i a ntrebat pe Rege daca i-ar
acorda o audienta. Cere-o! a rspuns Regele.
1 FEBRUARIE. Printul Stahremberg, fostul vicecancelar i agitator
naionalist austriac i comandant al Heimwehrului, a fost primit n armata
franceza cu gradul de locotenent.
Senatul din Washington studiaz propunerea Guvernului de a nfiina
embargoul asupra mrfurilor destinate Japoniei, ca rspuns la atitudinea
neamicala a Comandamentelor militare japoneze fata de interesele americane
n China i a insuficientei masurilor de ndreptare din partea Guvernului de la
Tokio. Comisia afacerilor strine mai studiaz, pe lng acest proiect, i
concretizarea masurilor de ajutor pe care Guvernul Statelor Unite vrea sa le ia
n favoarea Finlandei.
Un trio regal celebru: Carol al II-lea Lupeasca Urdareanu
11 Iunie 2005 | de.
Malaxa, intrat n dizgraia Camarilei
1 FEBRUARIE. Dinu Arion vine s-mi spun ca e pozitiv informat ca din
ordin de Sus s-a procedat la o ancheta asupra averii lui Malaxa; cu aceasta
ancheta a fost nsrcinat Mecu, omul Bncii Naionale, actualmente unul din
secretarii generali ai Ministerului Economiei Naionale. Arion pretinde ca numi poate lamuri izvorul informaiei sale, dar ca e un izvor de toat ncrederea.
tiind ce stiu despre raporturile Regelui cu Malaxa, nu pot crede un minut n
exactitatea informaiei o notez totui, fiindc cu Regele nostru te poi atepta
la toate. Cine ar fi putut presupune acum un an inca ca Auschnit va ajunge
unde e Ar zice cineva ca Regele ii umple pe rand pe toi, ca s-i stoarc apoi
mai bine Poate ca o face n interesul obtesc i ca va sfri prin a vrsa
milioanele stoarse n tezaurul public, sub o forma oarecare
2 FEBRUARIE. nainte de a pleca la Belgrad, amicul Saracioglu a dat un
interviu prin care lmurete ca Turcia nu e neutra, ci numai nebeligeranta
(formula italiana). Acest interviu l-a ncurcat grozav pe junele Gafencu, care va
prezida ntrunirea nelegerii Balcanice de la Belgrad (e anul Romniei) i i
pregtesc, cu picioarele n apa calda, un discurs de deschidere pe tema
neutralitii Statelor Balcanice, pana dincolo de neutralitate! Dar nu numai ca
s-a dus dracului discursul, dar s-au mai ncurcat i muzicile, aa nct de ieri
domnete teama ca la Belgrad va iei o cacofonie Interviul bucluca al lui
Sarcioglu n-a fost publicat n nici o gazeta romneasc. De ce?

Radian a venit sa ma vad din partea lui Vaida i a lui Ttrescu.


Amndoi se bat pe locuri la FRN i fiecare ar vrea sa poat opun celuilalt,
din cnd n cnd, cate un candidat de-al meu Vaida, ca sa scad numrul
liberalilor, Ttrescu, pe al vaidistilor! Cu ce se ocupa caraghioii tia! De ce
nu propune Conu Costic Conu Costic s'en font dar ca sa le fac
placere am autorizat pe Radian sa propun i sa susin n numele meu pe
cine o vrea, unde o vrea
De la cuconetul nostru: Tnrul Constantin Djuvara a fost prezentat
zilele trecute ntr-un salon Principesei Woroniecka, ex Adina Take Ionescu.
nfumurata i proasta cum e, a nceput sa ngne: Dju, Dji, Dje cum ati
spus? Dju-va-ra, a apsat tnrul, care se vede ca e detept, caci a
adugat: Dar dumneavoastr, Doamna, nu suntei prinesa Mavrocordat?
O! De ce? Fiindc suntei tot att de spirituala ca dansa!. E vorba de
Jeana Mavrocordat, nscut Popp (o gac bine cunoscuta ca atare).
Ieri-dimineaa au fost resimite trei cutremure la Bucureti, al cror
epicentru a fost calculat la o distanta de circa 700 de kilometri. Sa fi fost n
Anatolia sau n Grecia?
Dup Rosenberg, care se ocupa cu afacerile bneti ale propagandei
habsburgice n Austria, a murit acum i baronul Wiesner, seful politic al
legitimitilor din fosta Monarhie dunrean
n chestiunea petrolului, anglo-francezii s-au mai calmat. Presa
germana ne susine tematic. Cum e mai rau
Garanii germane pentru granita de est a Romniei
3 FEBRUARIE. Luat asear masa la Legaia Germaniei i stat mult de
vorba cu Fabricius, care mi-a povestit despre conversaiile sale de la Berlin,
unde a fost chemat de curnd mpreun cu reprezentanii Germaniei n
Balcani, la o conferin. Din cele discutate la Berlin rezulta o atitudine a
Germaniei foarte interesanta pentru noi. Germania ncepe s-i dea seama ca
Rusia nu e o afacere pentru dansa. A semnat, n august trecut, tratatul de la
Moscova mai ales ca sa mpiedice pe anglo-francezi sa semneze dnii unul,
dar i n ndejdea de a avea n Rusia un izvor nesecabil de materii alimentare
i de materii prime. Or, n aceasta din urma privin, deziluzia este completa.
Sabotarea transporturilor romano-germane n Galiia, n ultima vreme a
dovedit de ce sunt capabili muscalii. Chiar daca Germania ar organiza i i-ar
trebui minimum doi ani pentru aceasta producia i transporturile n Rusia,
nu e deloc sigur ca Moscova sa nu-i nchid granita tocmai cnd ii vor fi
nevoile mai mari. Germania i mai da seama ca o legtur prea strns cu
Rusia i-ar atrage antipatia lumii ntregi, mai ales de cnd au nceput luptele
cu Finlanda.
Pentru toate aceste motive, Germania a revenit la vechea ei politica de a
nu permite Rusiei sa se ntind prea mult i de a ne ajuta pe noi, care putem
s-i procuram i ii procuram o aprovizionare mult mai sigura.

n consecin, s-ar fi hotrt la Berlin sa nu se ngduie nici un atac


Rusiei mpotriva noastr. Caci acum nemii vorbesc ruilor de sus. Dar nu
numai att: Germania vrea sa ne dea noua siguran ca nu vom fi atacai, ca
sa ne permit sa desconcentram contingentele noastre i sa le lsm la
munca pentru obinerea unui maximum de producie. Fabricius pretinde ca
se cauta formele. Germania nu ne poate garanta pe fata mpotriva Rusiei cu
care e aliata i caut o formula de garanie comuna a granitelor noastre n
care ar intra i Rusia, i Italia. Interesant e ca pentru prima data mi-a repetat
de trei-patru ori: n-avei nici o grija de Rusia, nu vei fi atacai! Dup
Fabricius, m-au luat pe rand n primire Neubacher i Schmidt, (Herman
Gring Werke) i amndoi mi-au vorbit la fel
Berlinul a rspndit o tire pe care ar avea-o din Suedia, i anume ca
aliaii ar trimite n ajutorul finlandezilor o armata de 100.000 de polonezi
Chiar Berlinul socotete ca numrul e exagerat, dar se ridica cu violenta
mpotriva principiului i declara ca, daca aliaii trimit trupe n Finlanda ca sa
creeze un nou front n nordul Europei, vor lua i germanii rmai pana
acum neutri n conflictul ruso-finlandez masurile necesare Sa nu fie la
mijloc o nscenare care sa pregteasc tocmai o intervenie germana n
Finlanda?
Joia trecuta s-a dezlnuit n Carelia o ofensiva ruseasca de o violenta
ce a ntrecut pe toate cate s-au desfurat pana acum. Se pare ca noul
general rus, Stern, a inaugurat o noua metoda de atac, mult mai inteligenta.
Totui, ofensiva a dat gre i finlandezii au respins toate atacurile, pricinuind
mari pierderi ruilor. Conferina nelegerii Balcanice a nceput ieri la Belgrad.
Animaie mare. Audiente succesive la Prinul-Regent Paul. Mese. Din cat se
spune i se telegrafiaz, pare ca sunt toi de acord i solidari Sa ateptm
sfritul, ca sa ne bucuram.
Ce se ntmpl cu mprumutul nzestrrii e un adevrat scandal. Agenii
fiscali merg din prvlie n prvlie, din casa n casa i amenina oamenii,
silindu-i sa subscrie cat au i cat n-au. La mahala, oamenii sunt pornii pe
btaie. aa e cnd dai treburile pe minile protilor.
n Statele Unite, n vederea alegerii preediniale fixata pentru toamna
viitoare toi candidaii posibili se leapd unul dup altul de orice intenie,
cat de deprtat, de intervenire n rzboi. Azi a fost randul lui Hoover, ale
crui declaraii au fost nregistrate de presa lumii ntregi
Elena Lupescu Duduia Regelui Carol al II-lea n ipostaza de diva i n
cea de. cresctoare de ortnii.
Amorurile din budoarul Duduii
4 FEBRUARIE. Ieri-dimineaa am avut vizita lui Gavril Marinescu,
napoiat din strintate. Gavril este acum omul meu, ma iubete (amor subit,
ca guturaiul), o spune la toat lumea. A prsit Guvernul o data cu mine, a
plecat cu oamenii cinstii, caci nu putea sta cu pungaii zice el. Din voiaj mi-

a trimis cri potale cu cteva linii clduroase, dar puine, caci nu se putea
altfel. Acum vine s-mi istoriseasc, el
Domnule consilier Regal ncepe amicul Gavril v-a mncat si,
ndrznesc sa zic, ne-a mncat Urdareanu, caci totul n tara asta se nvrtete
n jurul p i lui Urdareanu i p-z i Duduei. (Reproduc cuvintele lui Gavril
n toat trivialitatea lor caci n materie de documentare trebuie sa fim
exaci) Ea e nebuna dup el, i i-a fcut toat cariera. ntr-o zi n care buse
un pahar prea mult, mi-a mrturisit mie ca nimeni n-o reguleaz ca
Urdareanu. Noaptea, cnd se culca Regele cu ea, prsete patul i se duce la
Urdareanu E ca o cea dup el Nu stiu daca Regele tie; poate nu tie,
sau se face ca nu tie poate tie, i fac chiar figuri n trei Sunt toi att de
depravai, nct sunt n stare de orice. Regele nu exista, e un slab; cnd nu
face ceva ce au hotrt ei doi, Duduia striga la el i-l njura de se aude de
afara; Regele surde, ii srut mana i ii spune: Iart-m, maica!
Daca ea e o curva fara ruine, el e un peste fara obraz, dar detept i
mincinos. A uitat de unde a ieit mgarul, parc-l vad i acum ofiera pudrat
la usa mea, ciupind un sutar de aici, un sutar de colea. I-am dat i eu, i-am
dat pe la Automobil Club, unde fcea pe samsarul lui Coolin. Tot ala e, numai
putina spoiala peste murdria de ieri. Bine i-a spus Kerciu la Eforie: Ma, cum
te zgrie putin cineva, da de solzi Peste, peste, domnule Consilier Regal
dar peste argos. Cnd s-a amorizat Duduia de Kerciu i a fost dat afara, s-a
dus la Paris i acolo a spus lui Grigore Filipescu ca a plecat de la Palat de
dezgust, fiindc nu mai putea sa vad imoralitatea din jurul lui! El, care fura
cu lingura mare i cotoia zi i noapte pe Duduia! Filipescu l-a ntrebat: mi
vorbeti numai mie, confidenial, sau ca sa se tie? Iar el, scrba, a declarat
ca n-are nimic de ascuns i atunci Filipescu a umplut redaciile gazetelor cu
destinuirile porcului
N-a trecut anul i s-a mpcat cu Duduia, care l-a adus iar la Palat, caci
nu se poate lipsi de p a lui i l-a adus cu galoane mai multe i mai
obraznic. Cu Duduia l-a mpcat Auschnit! Cum s-a stricat cruul, nu stiu
nici eu, dar e la mijloc o porcrie de alcov. Stiu ca odat Urdareanu a dat la
Auschnit peste o strin, care i-a plcut, i a ademenit-o la el acas.
Lupeasca, care sta peste drum, a aflat i s-a dus ca o furie noaptea peste ei!
Strin i-am uitat numele a fugit n cma, cu parul vlvoi i a dus-o
politia la hotel! Domnule ministru, tia sunt saltimbaci (sic) sunt n stare de
orice cnd ii apuca Sa fie asta? Sa fie ca i-a fost Duduii teama de d-na
Auschnit, caci plcuse Regelui (s-a vorbit i despre asta), sa mai fie altceva? In
tot cazul, mai este Malaxa. Malaxa e ntotdeauna neles cu Duduia i cu
Urdareanu, cu care mparte ctigurile. Domnule ministru, cnd s-ar afla
odat lucrurile, nu mai scap unul, nu mai scap nici Regele i-mi pare rau.
Oamenii care stiu au socotit: doua miliarde a nghiit Malaxa de la Stat n
avansuri si, din doua miliarde, n-a investit dect 600 de milioane, restul s-a
mprit cum trebuia i ma face pe mine punga! Eu, care n-am nimic,

sracu' de mine! M-a njurat Regele ca am cumprat trei mnji pe cnd eram
ministru al Ordinii Publice! Vai de cele 13 milioane de fonduri secrete, a cror
cheltuiala lunara era angajata i justificata pana la un franc! Sa va spun eu
cum a fost cu caii: a venit Moruzi la mine, generalul i mi-a spus: Ma Gavril,
ai fcut treaba pe unde ai fost, ai pus sporturile atletice pe cale buna, vino i
la noi, ca nu merge; eu sunt bolnav, sa fii succesorul meu! i mi-a propus sa
cumpr mnjii, ca nu e nevoie s-i pltesc numaidect. M-am lsat ademenit,
caci mi place sa muncesc i am cumprat mnjii pe datorie. tii cine mi-a
pltit? Mi-a pltit Kupferberg (parca aa i-a zis), proprietarul fabricii de ciorapi
Adesgo, pe care-l ajutasem la naturalizare (pe gratis) i care nu tia cum smi manifeste recunotina lui
Acvila, gtele i Capitoliul
18 Iunie 2005 | de Afacerea Auschnit
4 FEBRUARIE. Continuarea spovedaniei lui Gavril Marinescu Eu sa
fur, domnule ministru? Am luat, am pus taxe, am ncasat amenzi, am cerut,
am cerit dar ca sa fac din politie ce am fcut. ntrebai oamenii: cnd m-am
dus la Auschnit s-i cer o reducie pentru calorifer (8 milioane!), Auschnit mi
l-a dat gratis, dar mi-a spus: Ma, Gavril, te stiu nevoia, ti dau caloriferul
gratis, dar i-l facturez i tu ncasezi factura (Interesant. Usa de biserica mai
era i Max Auschnit. Nu ma mai mira ca a ajuns la secret, la Vcreti) Am
protestat i m-am dus drept la prefectura, unde am ludat n gura mare
generozitatea lui Auschnit
Dar sa revin la Malaxa. Malaxa e duhul rau al Regelui; e foarte detept,
dar tot att de fricos. De obicei Urdareanu i Duduia pregtesc pe Rege, i
cnd sosete Malaxa, Regele l ntreaba: Tu ce gndeti?, i Malaxa aproba
natural totdeauna ce au spus cei doi maheri, care, de fapt, n chestiunile de
bani mai ales, sunt creaturile lui. Malaxa a gsit n pornirea Duduii i a lui
Urdareanu (care n-a putut niciodat suferi pe Auschnit) un prilej binevenit sa
despoaie pe Max pe ieftin i s-i ia aciunile lui la Reita, caci la att s-au
gndit la nceput. Mai trziu, Malaxa n-a fost pentru nchiderea lui Auschnit,
fiindc e fricos i s-a temut sa nu i se ntAmple i lui odat tot asa i are sa i
se ntAmple, sa n-aib el grija!
Si cum c l Duduii e buricul Romniei, i cum afacerea Auschnit a
devenit principala preocupare a celor trei frai de cruce iat ca afacerea
Auschnit a mai devenit i pivotul n jurul cruia se nvArteste ntreaga politica
romneasc
Imagine de grup n fata Castelului Scrovistea, dup o vntoare regala.
Randul din fata de la stnga la dreapta: Principele Nicolae, Marele Voievod
Mihai, Regele Carol al II-lea, Marta i George Valentin Bibescu, mpreun cu
minitrii strini ai Aviaiei.
Domnule ministru, nu stiu de ce ai plecat de la Guvern, dar stiu ca
Urdareanu a fost ncAntat i ca a fcut tot ce a putut sa te nvrajbeasca cu
Regele Nu era sigur de dta n afacerea Auschnit De doua, trei ori, Regele

m-a ntrebat: ce spune Argetoianu de Auschnit? i am rspuns: ce sa spun,


nu spune nimic Pe mine m-au curat fiindc nu sunt un porc ca ei i n-am
vrut sa muc dintr-un nenorocit care mi-a fcut numai bine, i mie, i
politiei M-au dat la o parte ca pe un cAine, fara sa tina socoteala de toate
serviciile cAte le-am fcut acolo sus tuturor. M-au acuzat ca am furat i au
pus pe incapabilul de Modreanu, un dobitoc, sa ma controleze. Caci nu mai
ntrebuinteaza dect prosti ca Modreanu sau oameni ieii din dancinguri ca
Dombrowski, i cu tia au sa se curee, la rAndul lor. Au pretins ca ma
amestec mai departe n politie i m-au trimis n strintate! In ce sa ma
amestec? In tarAta lui Modreanu, dat afara de la Primria din Timioara,
pentru ca ncurcase tot? Ei i cinste! i vine rau! tii dumneavoastr ca
Armand Clinescu i dduse demisia la 12 septembrie, fiindc nu mai putea
rezista presiunilor lui Urdareanu i lui Malaxa, care puneau n fiecare zi un
gheeft la cale? Au avut ndrazneala sa spun ca trebuia sa plec, fiindc o
destindere era necesara i eram eu, omul omorurilor din septembrie. Eu? Eu
n-am fcut dect sa execut ordinul Regelui. Am primit ordin sa curat pAna
seara i pe asasinii lui Clinescu, i pe cei de la Rmnicu Srat, i cAte trei de
jude. Am cerut rgaz, sa mai pot lua oamenilor cAte o declaraie, sa se mai
poat alege printre cei vinovai. S-a refuzat. Au fost prefeci care n-au avut
culpabili de desemnat, caci toi cei bnuii mai serios fuseser concentrai i
trimii prin alte garnizoane, i au mpuscat inoceni! Va citez cazul de la
Braov, pe care l-am cunoscut Domnule ministru, s-au omort multi
oameni degeaba, numai din cauza hienei de Urdareanu, care nnebunea pe
Rege, de frica pentru pielea lui care tot o sa plesneasc! De cAte ori nu leam spus sa stam de vorba cu oamenii, caci i putem ntoarce N-au vrut; eu
am ascultat de porunca! M-au nvinuit ca tolerez n politie oameni care s-au
mbogatit Domnule ministru, cu oameni care nu se mbogatesc voiau ei sa
ucid fara sentina?
Il ascultam, l ascultam, l ascultam i ma minunam cum Dumnezeu
dduse limba unuia din complicii bandei care a pus stpnire pe tara i o
jupoaie caci nu e Gavril mai breaz ca Urdareanu sau Malaxa. Aceeai
leaht. Dar e plin de ura. Am impresia ca o sa i-o coaca lui Urdareanu
daca nu s-o mpaca cu el
Gavril, la plecare, mi-a cerut voie sa mai vina.
E omul meu
Statele Unite ale Europei.
Nemii au construit un nou tun uria, de doua ori mai puternic ca
Berta cea mare din timpul rzboiului trecut. Berta cea mare fusese numit
astfel n cinstea dnei Bertha Krupp; noul tun a fost botezat Emmi cea mare n
cinstea graioasei dne Emmi G^ring Emmi cea mare e lung de 36 de metri,
trage obuze de 280 mm i bate la 250 kilometri Viteza iniial a obuzului e
de 1.800 de metri pe secunda; ajuns n stratosfera, parcurge 200 de kilometri
cu o iueal de 1.200 de metri pe secunda, apoi cade aproape perpendicular,

la o distanta de 250 de kilometri de punctul de plecare Omul e o bestie


daca poate inventa asemenea orori
De la Belgrad, nimic important. Pare ca asistam la solemnele i inutilele
manifestri de pe vremuri ale Micii nelegeri defuncte Ce spun sau nu spun
reprezentanii Romniei, Iugoslaviei sau Greciei n-are nici o importanta. Ce sa
spun: pace, solidaritate, rahat Mai important e ce pot spune turcii, fiindc
au pe englezi i pe francezi n spatele lor dar turcul n-a vorbit nca sau cel
putin nu ne-a sosit nca discursul sau. Natural, mese, recepii, reclama de
presa toate cu profuziune. Vax!
Englezul Ernest Bevin, secretarul Sindicatului Transporturilor din
Marea Britanie, a rostit un discurs i a propus fuziunea imperiilor englez i
francez! La aceasta noua i neateptat alctuire politica s-ar putea lipi
dup dl Bevin i Belgia, i Olanda, i chiar Italia. Iat Statele Unite ale
Europei schiate! Sindicatul transporturilor engleze are un om de geniu n
fruntea lui. Un om de geniu, dar restul oamenilor sunt prosti i nu vor sa
asculte de el
A murit la Geneva Henri Spies, care trecea drept cel mai talentat poet
elveian. Nu stiu de ce noiunile de poet i de elveian mi par incompatibile
Ziarele ilustrate reproduc o mitraliera rudimentara, suedeza, gsit de
rui pe cAmpul de btlie de la Poltava i conservata pAna azi n Muzeul
Militar de la Leningrad. Hotrt, nimic nou sub soare
Agenia DNB publica un comunicat prin care aduce la cunotin
publica ca linia ferata Cernui Lemberg, care trece prin Galiia ocupata de
rui, funcioneaz perfect i ca sute de vagoane cu mrfuri sunt ndrumate
zilnic din RomAnia n Germania pe aceasta cale. Comunicatul e menit sa fac
placere Sovietelor, de aceea nu se spune nici o vorba despre nsotirea trenurilor
de ctre militari germani
Deputatul Saito a provocat mare scandal nu numai n Camera japoneza,
dar i n toat tara punnd chestiunile: cnd se va ncheia pacea cu China?
Care sunt scopurile de rzboi ale Japoniei? Opinia publica japoneza e att de
enervata, ncAt aceste simple chestiuni au dezlnuit furtuna. Saito a fost
exclus din partidul guvernamental i va fi dat afara i din Camera Daca
majoritatea e nca de partea rzboinicilor, trebuie sa fie i multa lume pentru
pace, caci altfel simpla intervenie a lui Saito n-ar fi avut atta rsunet. Sunt
i n Japonia multe lucruri putrede
Gazetari cu capete de salai
De pe zidurile Romei. Se tie ca la Roma sunt trei animale sacre: acvila
legiunilor, lupoaica lui Romulus i Remus i gtele Capitolului. Iat definiia
lor: Acvila e rapace, Lupoaica e lacoma, GAsca e Starace! (Starace e
secretarul general al Partidului Fascist).
5 FEBRUARIE. S-a terminat i conferina caraghioilor de la MonteCarlo pardon, de la Belgrad, i au dat i un comunicat. Prin comunicat, trag
limbi n dreapta, trag limbi n stnga, i trag ntre ei, trag vecinilor i le trag i

n vnt. Interesant ar fi fost daca cele 4 state ar fi proclamat: suntem solidari,


formam un bloc, cine va ataca pe unul din noi ne va ataca pe toi i vom
raspunde toi. aa da, era ceva. Nu numai ca nu s-a spus nimic n acest sens,
dar ntreg comunicatul i toate cuvntrile nu sunt dect un imn nlat pcii,
ceea ce trebuie tradus asa: nu ne atacai, pe fiecine din noi, caci se destrama
imediat ntelegerea noastr! Un neputincios sau patru la un loc tot o
mncare de peste e. In comunicat nu se pomenesc cuvintele de neutru i de
neutralitate probabil ca s-l poat semna i turcul care din neutru a devenit
nebeligerant.
Discursul lui Saracagioglu e scurt, dar suficient: Turcia ramAne
credincioasa prietenilor ei i vrea pacea cu toat lumea. nelegerea Balcanica
a fost prelungita pe 7 ani e i asta un rezultat i viitoarea edin a fost
fixata la februarie 1941!
napanii presei, venii n numr mare la Belgrad i bine pltii, fac o
glgie enorma n jurul acestei conferine cu rezultat nul i o preamresc n
gazetele din toate tarile Peste trei zile nimeni nu va mai vorbi de ea dect
Gregory, Nusetei, seara n pat, cu mAna pe mapamonda
Ducele a dat instruciuni pentru expoziia de la Roma care se va
deschide n mai viitor. Ziarele italiene au primit nsa ordin sa scrie despre
cuvintele pacifice rostite de Mussolini ca nu nseamna pentru Italia o
neutralitate fara sfrit Italia reamintete cu acest prilej lumii ntregi ca nu e
neutra, ci nebeligeranta pentru moment! Alti caraghioi i macaronarii mei!
6 FEBRUARIE. O conferin ceva mai importanta ca cea de la Belgrad sa ntrunit la Paris: este a cincea ntrunire a Consiliului Suprem al Aliailor. Au
participat primii minitri, minitrii de Externe, ai Aerului, Armatei,
Aprovizionrii etc. dintr-o parte i alta, precum i generalii cu comandamente
mai importante. S-au hotrt masuri noi pentru asigurarea unei cAt de
strnse colaborri militare i civile ntre cele doua tari beligerante.
Haimanalele presei continua i astzi sa zpceasc lumea prin
comentarii i reportaje privitoare la basinaria de la Belgrad. S-ar putea crede
ca acolo s-a hotrt soarta lumii. Audientele dlui Gafenko, declaraiile dlui
Tzintzar, vAnturile aromatice ale dlui Metaxas, telegramele de mulumire ale
dlui Saracacioglu umplu coloane ntregi. In Universul de azi-diminea sunt i
poze. Una reprezint pe colonelul Gregory citind comunicatul n mijlocul
gazetarilor cu capete de salai. Printre ei, placida, fata de bou a lui Cdere,
lipita pe hrtie ca un timbru vechi moldovenesc dar fara valoare. Cu astfel
de caraghioi sa ieim noi din ncurcatura?
Se putea altfel? Linia de fortificaii spat la granita a primit numele de
linia Regele Carol al II-lea! Slugrnicia militarilor nu se putea lsa mai
prejos de a civililor
Dup cAte aflu, a avut unul o idee inteligenta (cine o fi ala?), ideea de a
sapa un canal paralel cu frontiera ungureasca, ca sa opreasc tancurile. S-au
construit i bazine de alimentare. Nu stiu daca acest canal va opri vreun tanc,

dar n tot cazul va servi pentru irigaii i va apra mpotriva inundaiilor Tot
raul e spre bine.
Frontul Renaterii Naionale
25 Iunie 2005 | de.
Constantin Argetoianu.
Un proces istoric
6 FEBRUARIE. Stocul de aur al Statelor Unite se urca actualmente la 18
miliarde de dolari adic doua treimi din tot aurul din lume Frumos drum
a fcut n trei veacuri aceasta colonie de sclavi, de bandii i de desculi
rebutul Europei aruncat cu dispre peste mare
Din Finlanda se anuna un nou mare succes: Divizia a 18-a ruseasca a
fost nimicita, ca acum ctva timp a 44-a. Prada de rzboi pare a fi de asta
data mai mica, dar efectul moral e enorm.
Se pare ca i n aer, mica aviaie finlandeza a paralizat cele 5.000 de
avioane cu care sovieticii se lauda ca ar fi pornit n rzboi. Probabil ca 5.000
sunt hrtie, dup moda ruseasca, dar ca n realitate sunt mult mai puine.
Pana acum finlandezii au pierdut 15 avioane, dar au dobort vreo 300
Iamandi continua sa njure pe Ttrescu n gura mare. Prietenii lui are
i el prieteni! vestesc pretutindeni ca Guvernul e pe duca i ca vine
Iamandi. Date fiind legturile de snge pe care Iamandi le-a nnodat cu
Coroana, lumea, proasta, crede. Ttrescu, care pretinde ca Iamandi ii scade
autoritatea (!), a reclamat la Palat Urdareanu a convocat pe delincvent i n
numele Regelui i-a fcut aspre observaii. Pardon a replicat Iamandi
ntruct privete njurturile, ele sunt justificate. Cum? Noi care am combtut
Garda de Fier i am distrus-o cu riscul vieii noastre, sa ne vedem izgonii i
nlocuii tocmai prin domnul care prin incapacitatea lui i-a dat viaa? E aa
ceva de neneles, e aa ceva de monstruos, nct numai mort am sa tac! Iar
ntruct privete zvonurile despre venirea mea la putere, nu eu le rspndesc,
le rspndete lumea, fiindc lumea i zice: daca l-au fcut pe Iamandi
Consilier Regal, e ca au vrut s-l pregteasc pentru viitoarea efie de Guvern
i cum actualul Guvern nu poate sa mearg, lumea trage consecinele
naturale
Se vede ca Urdareanu i-a zis ca Iamandi a nnebunit i n-a mai
insistat, dar l-a rugat sa plece n strintate, sa lase pe Ttrescu n pace sa
fericeasc tara i pe Malaxa. Daca avei bani de dat, plec, de ce nu? a
rspuns Iamandi i s-a dus sa bea o uic.
Ttaru vine s-mi spun ca lumea e foarte nemulumit n Ardeal cu
noua organizaie a F. R. N.-ului. Vaida cauta s-i fac partid i nu vrea sa
numeasc n demnitile Frontului dect pe partizanii sai, adic pe fotii.
Ttrescu, pe de alta parte, cauta sa bage liberali, uri de toat lumea. Mai e
i fobia lui Vaida pentru tineret. Generaiile de ieri sunt singurele care
conteaz pentru fratele Alexandru. Tineretul ardelean e pe punctul sa se

organizeze n afara de Front i sa atepte omul care va libera tara de


insuportabila gsca care o stpnete azi Ce s-i faci, fiecare dup capul lui.
7 FEBRUARIE. Ruii continua sa atace i finlandezii continua sa
resping atacurile cu mari pierderi pentru sovietici. Luni, numai pe frontul de
la nord de Ladoga au pierdut 22 de tancuri. Ce e mai interesant, e ca i n aer,
unde pana acum muscalii erau stpni, ncep sa domine finlandezii. O
adevrat minune dar cat va putea tine? Ca valurile marii bat n aprrile
finlandezilor valurile bestiilor, nesfrite
S-a zvonit zilele acestea despre o mediaie germana. Zvonul a fost strpit
de chemarea ministrului Reichului n Finlanda, la Berlin. tirea se dezmite
insa, categoric, n cercurile politice germane
Un deputat maghiar, Avajana (?!) a interpelat n Parlamentul unguresc
asupra persecuiei la care sunt supui cei mai vechi locuitori din Transilvania
(adic ungurii!) din partea romanilor Drept rspuns Universul publica
documente secrete dinainte de 1914 din care reies nu numai persecuiile puse
la cale de unguri mpotriva romanilor, dar i ceea ce este mai interesant
constatarea ca n Ardeal populaia romneasc e n covritoare majoritate
Actele publicate de Universul n-au fost pana acum date n vileag i sunt de o
mare importanta.
Cu botul n praf
Desi informaiile publicate de nemi cu privire la strile din Indii
trebuiesc socotite ca tendenioase, pare totui ca lucrurile nu stau tocmai
bine n cea mai nsemnat colonie engleza, caci Vice Regele, ntr-o lunga
convorbire avuta cu Gandhi a propus n numele Imperiului, pentru Indii, o
Constituie prin care ntreaga peninsula ar fi ridicata la rangul de Dominion
Gandhi a refuzat, declarnd ca nu Anglia trebuie sa hotrasc asupra soartei
Indiilor, ci Congresul Probabil ca nu se va ajunge la nimic.
n Iran (fosta Persie) i n Afganistan se procedeaz la narmri febrile.
Att la Teheran cat i la Kabul temerea de un posibil atac al ruilor, pornit
spre Indii, e mare. Ambele tari se vor rndui de partea Angliei. Un atac rusesc
este insa putin probabil
Masa mare oferita ieri la Ath n e-Palace, de Ghigi, ministrul Italiei.
O noutate (pentru mine): vermut alb. Dup masa, stat mult de vorba cu
Tanrier, ambasadorul turcesc. Mi-a confirmat ca n cazul unui atac rusesc,
Turcia va fi imediat alturi de noi cu toate forele sale. O declaraie n acest
sens, oficiala, a fost fcut Guvernului romanesc. Idiotul de Gr gory
(Tremarello) mi-a tinuit-o. A uitat javra ceasurile grele n care venea la mine
s-l mbrbtez. aa sunt lichelele: curte cat eti tare i mare apoi, spatele!
Am s-l vad i pe asta cu botul n praf, cum m-a nvrednicit Dumnezeu s-l
vad i pe Titulescu, lichea i el, dar totui de alta anvergura
8 FEBRUARIE. Germania favorizeaz agitaia ucrainenilor n vederea
constituirii unei Ucraine independente. Ruii, dup ce au ocupat prile
rutene din Polonia au arestat pe toi conductorii politici ucraineni, pe ci au

putut pune mana. Cei care au scpat au fost adpostii n Galiia ocupata de
nemi. La Berlin s-a constituit un birou politic ucrainean, care funcioneaz
sub ocrotirea autoritilor Reichului aa aliai mai rar!
Guvernul, adic Miita, vrea sa puna o taxa pe exportul anumitor
produse, al cror pre a crescut enorm, de la declararea rzboiului anglofrancez-german. aa de pilda petrolul, al crui pre s-a ntreit. In acest scop sa pregtit un proiect de lege cu un singur articol, un proiect de lege de depline
puteri, prin care se da Guvernului dreptul sa nfiineze taxe, pentru orice
produse, prin jurnal al Consiliului de Minitri. Proiectul a alarmat pe toi
productorii, dar a speriat mai ales pe agricultori care observa cu drept
cuvnt ca exportul graului se bucura inca de prime de export. A fost o vie
discuie n Consiliul Superior Economic asupra acestui proiect mai toi voiau
sa dea un aviz defavorabil. Am obinut totui un aviz favorabil, explicnd ca
nu putea fi vorba de taxe de export pentru articole care se bucurau inca de
ncurajarea primelor, ca nevoile nzestrrii aprrii naionale sunt att de
mari, nct Ministerul de Finane trebuie sa gseasc bani chiar cu riscul de a
ne mina pe trei sferturi i ca, ca sa gseasc bani trebuie sa dam
Guvernului deplinele puteri cerute. Le-am aprobat, amintind insa n avizul
nostru ca principial suntem contra taxelor de export i ca le aprobam numai
pentru vremurile excepionale n care trim, n care trebuie sa sacrificam
orice interes ca sa salvam granitele tarii
Regele a acordat lui Lupu audienta ceruta. Il primete maine, dar azi
primete i pe Mihalache care a cerut i el audienta. Nu cred ca rezultatul
acestor audiente sa fie nici nscrierea lui Mihalache i Lupu n F. R. N. nici
nscrierea Regelui n Partidul rnesc Dar poate ca cei doi rebeli vor mai
informa pe Majestatea Sa asupra strilor de lucruri din tara, pe care Regele le
vede prea exclusiv prin ochelarii domnului Urdareanu.
Mihalache i Lupu au fost mpreun i la Patriarh sa pledeze pentru
episcopia din Rmnic (Vlcea). i eu sunt pentru renfiinarea ei. Patriarhul a
promis concursul sau, i a mai promis ca da episcopiei din Curtea de Arge,
judeul Muscel (azi n eparhia Mitropoliei Bucureti) pentru ca aceasta
episcopie sa poat ceda la randul ei judeul Olt celei din Vlcea. Cheltuiala
renfiinrii episcopiei din Rmnic n-ar trece de 2 milioane lei pe an
Sngele cheama snge
Victor Iamandi i Petre Andrei, doi dintre ministrii-ponei ai Regelui
Carol al II-lea; cel de-al treilea premierul Armand Clinescu fusese deja
asasinat la 21 septembrie 1939
Se vorbete de un complot mpotriva Regelui, organizat n Iugoslavia i
descoperit zilele trecute. Autorii complotului ar fi garditii refugiai n
strintate. Se mai zice ca unii din ei ar fi i trecut granita noastr, ca ar fi
fost prini i mpucai la Timioara Daca i Ghelmegeanu a apucat-o pe
calea executrilor fara judecata, apoi e prost de tot. Sngele cheama snge
de cate ori sa o spunem?

tiri din Stockholm par a dovedi ca finlandezii ncep sa fie obosii de


continuele atacuri ruseti i ca bestiile ar fi izbutit sa ptrund ntr-o parte a
liniei Mannerheim. Pe de alta parte, chiar marealul Mannerheim recunoate
ntr-un interviu dat revistei franceze Match, ca Finlanda nu va putea rezista
indefinit puhoiului i ca are nevoie de ajutoare E drept, comunicatul
finlandez de azi diminea nu confirma tirile pesimiste din Stockholm, care
pot sa fie i tendenioase.
Peter Barnes i James Richards, doi irlandezi condamnai la moarte ca
prtai la atentatul de la Coventry, au fost spnzurai ieri n nchisoarea din
Birmingham.
Dintre bestiile irlandeze, care terorizeaz Anglia de doi ani de zile, sunt
cele dinti trimise pe lumea mai buna. In Irlanda s-a decretat doliu national
n urma acestei execuii n schimb la Londra i n Anglia toat lumea s-a
declarat mulumit. Oamenii se neleg greu intre ei
Presa din Berlin, din Roma i din Moscova publica comentarii favorabile
cu privire la Conferina din Belgrad i declara ca Germania, Italia i Rusia au
tot interesul sa fie pace n Balcani Cu att mai bine!
Amiralul Pi a fost numit preedinte al Ligii Navale n locul
defunctului amiral Coand. Dup ce trepduul de Paul Teodorescu a refuzat
demnitatea, ca fiind prea ocupat
9 FEBRUARIE. Contele Mikes a vzut pe Istrate Micescu, cu prilejul
nesfritului sau proces. Ministrul Justiiei i-a spus ca Guvernul se schimba
i ca Ttrescu pleac. Halal ministru! i bietul Ttrescu se ntreab cine
ntreine n public convingerea ca Ministrul e pe duca
Prezidiul F. R. N.-ului tine n toate dup-amiezile edine la Camera
pentru numirea efilor de inuturi i de judee. E un blci scrbos. ca pe
vremea electorala. Se bat pe locuri, mai ales vaidistii i cuzistii. Cum spurca
tot bietul nostru Rege! O sa vedem huliganii lui Cuza btnd i ucignd pe
evrei n nordul Moldovei i n Bucovina, n numle unui partid de Stat i al
Regelui! Ttrescu se amesteca cat mai putin n aceasta porcrie, spre
disperarea multor liberali. Nici rnitii din Guvern nu dau ghes. Lupta se da
intre lichelele lui Vaida intre ele i cu cuzistii i fotii goghisti Singurul care
mai cauta sa tina piept puhoiului de derbedei e C. C. Giurescu. Dar ce poate
face un om singur? Vaida e o jucrie n minile partizanilor sai
n Camera Comunelor a avut loc predica sptmnal obinuit a lui
Chamberlain. Tot alea i alea Tot n Camera Comunelor, cu prilejul discuiei
referitoare la un ajutor de dat polonezilor refugiai n tari strine,
subsecretarul de Stat la Foreign Office, Butler, a adus clduroase mulumiri
Romniei pentru neprecupeita asistenta i larga ospitalitate acordata
polonezilor. La Camera Lorzilor, lordul Snell, leaderul laburitilor a ntrebat
Guvernul asupra politicii tarilor balcanice. A rspuns lordul Stanhope ca
politica balcanica e afacerea tarilor balcanice, dar ca conferina de la Belgrad

a dovedit ca aceste tari sunt animate de un excelent spirit de solidaritate n


pace i n neutralitate
Foc mare la Flticeni. Au ars vreo 15 case, mai toate evreieti
Centrala propagandei comuniste de la Paris
02 Iulie 2005 | de.
Petrolul discordiei
9 FEBRUARIEStirile mai pesimiste de ieri, cu privire la rezistenta
finlandezilor, venite din Stockholm, sunt dezminite azi. Finlandezii rezista
perfect. Puternica ofensiva sovietica, dezlnuit n Carelia i la nord de
Ladoga, care dureaz de apte zile, n-a putut nregistra un succes Ruii
sunt respini pretutindeni cu mari pierderi. Ceea ce cer finlandezii acum e
armament, i se pare ca primesc mult. Comandantul Daru (ajutorul
ataatului militar francez n Romania) mi-a afirmat ieri ca englezii au trimis
cel putin 150 de avioane de bombardament cu care finlandezii au bombardat
centrele de ravitalizare ruseti i Kronstadul. Pana acum i de la nceputul
rzboiului, ruii ar fi lsat n minile finlandezilor 600 de tancuri, 300 de
avioane (cu cele distruse), 200 de tunuri grele, 1.300 de mitraliere, 600 de
autocamioane. Au mai fost distruse 3 vase mici de rzboi i un submarin Sa
le ajute Dumnezeu finlandezilor
Daru mi-a spus ieri ca francezii n-au oprit comenzile destinate
Romniei i ca ntrzierea livrrilor militare e datorita faptului ca aliaii vor sa
narmeze nti armata turceasca, pe care o nzestreaz pe capete
Mare valva n Europa. La Paris, politia a fcut o percheziie n stil mare
la Reprezentanta Comerciala a Rusiei sovietice. S-au deschis toate sertarele,
toate casele i s-a ridicat un enorm material. Pare ca acolo era centrala
ntregii propagande comuniste S-au fcut descinderi i la dl Evstratov,
girantul Reprezentantei, i la toi funcionarii acas. A fost un fel de asalt i
cartierul ntreg a fost o zi ntreag sub stare de rzboi. Mulimea a manifestat
ostil fata de Soviete Cat s-au schimbat lucrurile, din zilele de glorie ale
frontului popular! Suritz, ambasadorul Sovietelor, a protestat energic i a
cerut restituirea actelor ridicate; a fost insa trimis la plimbare. Pana la
ruperea relaiilor Franei cu Rusia nu mai e dect un pas La Berlin, toat
presa urla, acuza Frana ca a calcat legile neutralitii (!) i cate i mai cate.
Sprijin moral dar att. Germania trebuie sa fie incantata, caci cu cat se
ndeprteaz Rusia de Frana i de Anglia, cu att se leag mai strns de ea.
i pentru noi e bine. Daca s-ar ajunge la o declaraie de rzboi intre anglofrancezi i sovietici ar fi i mai bine. S-ar fixa i poziia Italiei, i soarta
noastr finala
Fostul secretar al Sovietelor la SDN, Sokolin, rmsese la Geneva i
dup ce Rusia s-a retras din Societatea Naiunilor. Guvernul Federal l-a
expulzat din Elveia. Dup cum se vede, bolevismul i bolevicii sunt
apreciai pretutindeni

De ctva vreme, aciunile IRDP se urca ntruna. De la 150 au ajuns la


700 de lei. Societatea e submediocra ca administraie i cu un pasiv mare, dar
produce totui vreo 40 de vagoane de petrol pe zi.
Explicaia urcrii aciunilor sta n goana dintre nemi i anglo-francezi
dup petrolul nostru. Germania, dup acordurile din primvara trecuta,
intrase n tratative cu Creditul Minier i se ajunsese la o nelegere, n sensul
ca Creditul Minier i un grup german (Deutsche Bank) sa constituie o
societate noua pentru exploatarea i rafinarea petrolului, fiecare parte
aducnd n noua afacere cate 200 de milioane de lei. Nu stiu pentru ce
negocierile cu Creditul Minier s-au rupt i nemii au luat atunci Petrol-Blokul
ca rafinrie i au pus ochii pe Societatea Petrolul Romanesc, ale carei
concesiuni trebuia sa serveasc ca i camp de aprovizionare pentru rafinrie.
Nemii au ncercat sa ia opiuni de la principalii acionari ai acestei societi
(dr. Angelescu etc.) prin persoane interpuse, toi romani, nu germani.
Fratostiteanu, directorul general al Petrolului Romanesc, a crezut ca opiunile
se iau pentru contul Astrei, care se afla n proces cu societatea romneasc
i ca englezii vor sa puna pe aceasta cale mana pe societatea lui i sa sting
procesul n favoarea lor. S-a dus la Banca Naional, la Miita Constantinescu,
la cine a putut, i a urlat ca strinii care poseda deja cele mai mari exploatri
din tara vor sa puna mana i pe aceasta ultima rezerva romneasc. Rezultat:
Stoicescu, delegatul Bncii Naionale la Creditul Minier, care cunotea pe cei
care umblau dup Petrolul Romanesc, a chemat pe Oberwind, reprezentantul
Germaniei n afacerile de petrol, i l-a rugat, n numele guvernului roman, sa
renune la aciunile Petrolului Romanesc, aceasta societate i Creditul Minier
urmnd sa rmn suta n suta societi romneti. Germaniei, Guvernul i-a
oferit concesiuni noi (?) i i-a dat drumul sa se neleag cu orice alta societate
n afara de cele doua. Pe de alta parte, Creditul Industrial a mprumutat 70 de
milioane Creditului Minier, cu care acesta a cumprat cat a putut din
aciunile Petrolului Romanesc. Nemii, galani, s-au declarat gata sa asculte
sugestiile primite, au renunat la Petrolul Romanesc i la orice speran de
nelegere cu Creditul Minier i i-au ndreptat nzuinele spre IRDP. Dar au
intervenit atunci francezii, prin Wanger, i ca sa mpiedice pe nemi sa
acapareze IRDP, s-au pus i ei sa cumpere aciuni de-ale acestei societi i
iat cum s-au urcat cursurile cu de trei i patru ori valoarea reala a
hrtiilor
Conversaii cu Fabricius.
Banca Naional i-a publicat bilanul pe 1939: 500 de milioane ctig
la 600 de milioane capital! Frumoasa afacere. i publicate sunt numai
beneficiile licite Sau, mai bine zis, legale!
tirea audientei lui Mihalache pentru ieri nu era exacta. Nici n-a cerut
audienta. Regele primete insa azi pe doctorul Lupu, dup cum ii fgduise pe
jumtate la 24 ianuarie.

FATA IN FATA. O ntlnire istorica de gradul zero. Regele Carol al II-lea


i Marele Voievod Mihai de Alba-Iulia, n vizita la Fhrerul Adolf Hitler.
Vzut pe Ttrescu. I-am comunicat cele spuse mie vinerea trecuta de
Fabricius cu privire la pericolul rusesc i dorina Germaniei de a ajunge la un
act care sa ne conving i pe noi ca nu mai avem de ce sa ne temem din
partea Rusiei. I-am reprodus i conversaiile avute n aceeai seara, la Legaia
Germaniei, cu Guido Schmidt i cu Neubacher. Ttrescu a fost foarte
interesat de cate i-am spus, caci fata de dansul Fabricus (pe care l-a vzut
ieri) a fost mai putin categoric. I-a spus ca situaia s-a schimbat mult, ca
pericolul rusesc s-a ndeprtat, ca Germania a lucrat mult n favoarea noastr
etc., dar n-a mers pana la planul unui act de garantare germano-italo-rus. Am
fost de acord cu Ttrescu ca probabil nu era autorizat sa vorbeasc oficial
cum a vorbit cu mine n particular i am mai fost de acord ca Italia nu va
semna n conjunctura actuala un act alturi de Rusia sovietica. Nici alturi
de Germania, a adugat Ttrescu, i cred ca are dreptate. Mi-a mulumit
pentru informaia adusa, un homme averti en vaut deux, i mi-a vorbit de
greutile prin care trece. Germanii cer tot mai mult petrol, iar englezii cer sa
nu le dam deloc. Acum francezii se arata mai nelegtori i englezii mai
intransigeni, tocmai invers de ce era la nceputul rzboiului. Prohibiia de
export n Romania a fost ridicata i n Frana, i n Anglia. Englezii trateaz
cu noi, vor sa ne dea credite i materiale, armament i devize americane tot
ce voim, numai sa restrngem partea Germaniei de petrol
Cu Italia, bine dar sa nu-i silim sa se pronune mpotriva Ungariei, pe
care nu vor sa o piard. Cu bulgarii, de asemenea, bine. Kiosseivanov i-a spus
lui Saracacioglu ca Bulgaria ar fi chiar gata sa mearg cu noi i cu turcii n
cazul unui atac sovietic, rmnnd sa se neleag cu noi dup rzboi. E prea
frumos, trebuie sa fie o porcrie la mijloc i cu ungurii s-au ndulcit mult
relaiile In rezumat, un moment de rgaz. Ruii i-au ridicat toate trupele de
pe lng granita noastr i le-au dus la dracul
Ttrescu mi-a spus ca Parlamentul nu se va deschide dect la 1
martie, fiindc nici bugetul, nici legile pe care vor sa le treac prin Camera i
Senat nu sunt gata.
Au renunat la Legea serviciului aprovizionrii, care nu va mai fi
promulgata, i bine au fcut, caci ar fi fost un continuu conflict cu Ministerul
Economiei Naionale n schimb, se creeaz un Minister al Schimburilor, care
va avea ca titular pe Christu, de la Externe. Alegere excelenta. Ttrescu va
veni cu legea, mari sau miercuri, la Consiliul Economic i va profita de acest
prilej ca sa asiste la edin. L-am rugat sa aduc i pe minitrii economici;
mi-a promis.
Vorbind despre FRN, i-am artat ngrijorarea mea fata de invazia
cuzistilor antisemii. Mi-a spus sa nu am nici o teama. Nu le da nici un inut.
Cuza ceruse inutul Prutului pentru el ca s-l ndeprteze, Regele a hotrt
ca nici un consilier regal sa nu ia inut sau jude. Preediniile inuturilor au

fost mprite astfel: Timisul Silviu Dragomir; Oltul Gigurtu (!); Bucegii
Ghelmegeanu; Marea Ralea; Dunrea Victor Slavescu; Prutul Petre
Andrei; Nistrul Istrate Micescu; Suceava Gh. Vantu; Muresul erban;
Somesul Iuliu Moldovan; Bucuretiul Costic Angelescu.
Cuzistilor nu li se vor da dect trei judee: Balti G. Cuza; Tighina
Topciu i Baia Prelipceanu. Prea mult i att.
Mediaie americana.
Cercurile guvernamentale rsun de succesele trmbiate de Gafencu
cu prilejul congresului de caraghioi de la Belgrad.
Astfel, se spune ca Iugoslavia era hotrt sa saboteze conferina i ca
Gafencu a obinut ca Tzintaro s-i schimbe atitudinea. ntr-adevr, mare
succes!
Apoi, ca toi veniser la Belgrad hotri sa obin de la Romania
sacrificii, ca sa mpace pe unguri i pe bulgari i ca Gafencu a obinut ca
turcii, srbii i grecii sa consimt la integritatea teritoriului nostru Ce
noroc!
Nu tgduiesc ca Gafencu a fcut figura buna la Belgrad. Gafencu face
totdeauna impresie buna, cnd se gsete fara Nuseta. Tgduiesc insa orice
importanta internaional ntrunirii de prlii, cunoscuta sub numele de
nelegerea Balcanica.
10 FEBRUARIE. Faptul nsemnat al zilei este trimiterea subsecretarului
de stat Sumner Welles in misiune, n Anglia, Frana, Germania i Italia. Dl
Sumner Welles e nsrcinat de Roosevelt sa studieze situaia n aceste patru
tari i sa raporteze direct preedintelui impresiunile sale, care nu vor fi
comunicate dect secretarului de stat Cordell Hull. tirea oficiala din
Washington adug ca dl Sumner Welles nu e nsrcinat cu nici o ncercare de
mediaie i ca n-are depline puteri ca sa trateze. Nu ncape insa ndoial i
importanta pe care toat presa Europei o da acestei misiuni o dovedete ca
aceasta cltorie a lui Welles e n legtur cu ideea unei ncercri de mediaie,
pe care preedintele Roosevelt o pregtete de mai multa vreme.
Dl Sumner Welles nu va merge nici n Rusia, nici n Finlanda. Dar
Statele Unite vor cuta un contact cu principalele state neutre interesate mai
de aproape la terminarea ostilitilor. Cu toate atuncea
Ionel Christu a depus ieri jurmntul, ca ministru de stat deocamdat,
pana la crearea Ministerului Schimburilor. Probabil ca s-a cutat astfel sa i se
lase lui organizarea noului departament. Presupun ca serviciile existente pe
lng Ministerul Economiei Naionale i pe lng Banca Naional vor fi
trecute la Ministerul Schimburilor. Costic Angelescu i Miita Constantinescu
trebuie sa fie ncntai
Pare totui ca n Finlanda ruii, atacnd n masa, au izbutit sa
ptrund n linia Mannerheim, la Hotinen, n sectorul Summa dar ca au fost
imediat alungai i silii sa se retrag pe primele lor poziii Chestiunea unei
nesfrite rezistente a finlandezilor se pune serios

Bieii oameni mai au un nenoroc: scrie n favoarea lor putoarea de


Pertinax, piaza rea cunoscuta
'Mama lor, lui Hitler i lui Stalin'
09 Iulie 2005 | de.
Constantin Argetoianu.
Organizarea baptitilor
10 FEBRUARIE. Ieri, doua edine secrete la Camera Deputailor din
Paris. S-au discutatfond problemele aprrii naionale i atitudinea
mpotriva comunitilor.
Ziarele noastre publica o informaie cu litere groase prin care se anun
ca n Frana s-a recurs la cartele ca sa se evite risipa alimentelor ntr-o vreme
n care consumaia e sporita i producia diminuata din cauza concentrrii
oamenilor Informaia are toate aspectele unui comunicat pregtitor pentru
masuri de restricie ce ar urma sa se ia i la noi
Turcii au concediat pe toi tehnicienii germani care lucrau n fabricile i
uzinele a cror producie e legata de aprarea naional. Nervozitate i
nemulumire mare la Berlin, din aceasta cauza
S-a rspndit zvonul ca Ungaria nu mai permite nici un tranzit de
mrfuri spre Romania fara autorizaie speciala. Informaia este inexacta:
permisele speciale sunt necesare, ca n toate tarile, numai pentru
transporturile de arme i muniii. De altminteri, aceste permise se dau fara
greutate.
Ne civilizam ntruna: un autobuz a intrat n strada Romana n prvlia
unui croitor, sfrmnd usa i zidul. Maina derapase pe polei Ca la Paris
sau la Londra
Fabrica de artificii Golden State de la Los Angeles a fcut explozie.
Geamurile au fost sparte i oamenii au fost rnii pana la o deprtare de 15
km. Din nenorocire, nici un star cinematografic n-a fost ucis
Primele legi care vor fi prezentate Parlamentului vor fi legea breslelor i
legea pentru ajutorarea familiilor concentrailor, lipsite de mijloace. aa a
hotrt Consiliul de Minitri n edin sa de ieri.
11 FEBRUARIE. Prin crearea Ministerului Schimburilor, Ministerul
Economiei Naionale a fost redus aproape la ce era mai nainte, pe cnd era
Ministerul Comerului i Industriei. ntlnind pe S., dup aceasta capitis
diminutio, Costic Angelescu l-a ntmpinat: Ei, i place cum i-am lucrat?
Am scpat de toate belelele!. i lumea care se atepta la demisia lui, dup
certificatul de incapacitate ce i s-a dat! Oamenii cu obraz subire devin din ce
n ce mai rari!
n Monitorul Oficial a aprut un Statut de organizare a baptitilor. In
fine! Un act de dreptate fata de oameni credincioi i cumsecade pe care
Biserica Ortodoxa i-a urmrit i persecutat cat a putut. Ma mira ca Nistor a
ndrznit sa contrasemneze un asemenea decret i-l felicit. Brboii notri
pravoslavnici trebuie sa fie furioi

Pa baza legii de depline puteri promulgata zilele trecute, s-au i pus taxe
de export pe principalele noastre produse. Taxele variaz de la 5% la 25% ad
valorem. Pe lemne 5%, pe semine 25%, pe petrol i derivate 13% (aceste
articole plteau deja 12%, aa nct ajung i ele la 25%). Economicete e un
dezastru dar ce se putea face fata de prpastia narmrii care nghite tot
Mama lor, lui Hitler i lui Stalin
Radian a venit ieri i mi-a povestit toate intrigariile i lucrturile ce se
fac cu prilejul numirilor la F. R. N. Nimeni nu e mulumit. Cele mai mari
dificulti sunt cu inuturile Timi i Olt. Nimeni n Oltenia nu vrea sa admit
pe Gigurtu, care, dup spusele lui Radian, ar fi mprit bani ca sa ajung sef
de inut! Mai nti a vrut sa fie la Mure, unde sunt minele societii Mica,
dar ardelenii nu l-au primit In Oltenia, unde n-a pus piciorul de cnd s-a
nscut i unde toat lumea-l cunotea ca simpla sectur cu noroc, nimeni
nu va primi (dintre oamenii cu cat de putina vaza) sa lucreze cu dansul.
Bnenii de asemenea nu vor sa aud de Silviu Dragomir, fiindc e
ardelean. Ura bnenilor mpotriva ardeleanilor e mai mare ca oricnd. Titus
Popovici, subsecretar i liberal de la Lugoj, declara ca mai bine ar primi pe
Bocu sau pe Caius Brediceanu, vrjmaii sai politici de totdeauna dect pe
Silviu Dragomir!
n fine Istrate Micescu e foc, fiindc nu i s-au dat dect doua judee,
Tighina pentru Topciu i Muscelul pentru el nsui. Suprat fiind, a refuzat i
inutul Nistrului, a crui preedinie i se dduse de asemeni. In locul lui a fost
numit doctorul Cazacu La Muscel se cauta om.
Toi goghistii sunt furioi, fiindc nu li s-a dat mai nimic. Tilica Ioanid
urla cat il tine gura, fiindc nu i s-a dat Mehedintii, atributi filosofului grnar
Ionescu-Sisesti
Simpla sectur cu noroc
Oameni politici romani din perioada interbelica: Viorel V. lea i
mentorul sau spiritual, Alexandru Vaida Voievod.
Nebun cum e, Micescu face de altminteri scandal i n Guvern. Pretinde
cu drept cuvnt ca codurile promulgate de Iamandi au fost promulgate de
un analfabet i cere imediata lor revizuire. Mai ales pentru Codul civil, n a
crui materie Micescu e o incontestabila autoritate, adevrate aberaii au fost
puse n lumina.
Aciunile lui Micescu par a fi sczut i la Palat. S-a aflat ca nainte de a
fi ministru ar fi ndrznit sa declare, dup ce a vzut dosarul afacerii, ca Max
Auschnit e nevinovat i curat ca lumina zilei. Aceasta declaraie a fost aflata
abia acum, caci daca ar fi fost cunoscuta mai nainte, niciodat n-ar fi ajuns
Micescu ministru. Caci n Romania de azi totul se nvrtete n jurul afacerii
Auschnit. Afacerea Auschnit a ajuns sa fie singura preocupare a trinitii care
domnete peste tara, Regele, Malaxa i Urdareanu. Caci, pupz peste colac,
Lupeasca nu e dect un simplu instrument n mana celor doi din urma

Nimic nu se mai rezolva, nici o numire nu se mai face dect n vederea


condamnrii lui Auschnit. Se pun doua ntrebri.
Cum a putut ajunge aceasta tara ntr-un aa grad de abjecie ca sa
tolereze un asemenea regim? Ce poate fi intre cei trei bandii i al patrulea,
Auschnit, ca sa fi provocat o asemenea ura de moarte? Despuierea ovreiului?
Dar omul a dat tot, de ce-l mai ursc, de ce l-au mai nchis, de ce vor s-l
condamne?
Afacerea Auschnit va fi misterul domniei Regelui Carol. In tot cazul, ntro aa stare de ignomenie, n-am fost niciodat, nici pe vremea lui Puiu
Dumitrescu. Atunci se fceau simple gheefturi, dar nu s-a mers niciodat
pana la actele inchizitoriale de azi, i nu s-au confundat interesele Statului cu
afacerile dinastice. Mai era putina ruine acum nu mai e niciuna.
Si cnd ma gndesc ca trebuie sa le nghiim toate, fiindc rau e cu El,
dar mai rau ar fi fara El mai ales acum cnd suntem mpresurai numai de
dumani care stau la panda
Transmiterea nsrcinrilor Ex-Sa Gafencu a trimis o lunga telegrama
pe care o publica lui Saracagioglu pentru a-i transmite preedinia
nelegerii Balcanice, pe ziua de 9 februarie. Ce i-o fi mai transmis, pe lng
aceasta anuala i onorabila preedinie? Un baton de ciocolata, un fez de
alvia, o cutie de rahat? Sau un papuc al Nusetei? Grava problema
Rzboi pana la victorie
Misiunea lui Sumner Welles constituie principalul subiect de
conversaie din Europa ntreag, i e viu comentata n presa tuturor tarilor.
Numai la Berlin cu ceva mai multa discreie, din calcul, dar se publica inca o
data cele doua baze pe care singure Germania a hotrt sa negocieze pacea:
sa nu se mai vorbeasc de o Polonie cum a fost i sa nu se discute
protectoratul german asupra Boemiei i Moraviei
La Paris i la Londra se afirma de asemenea intransigenta, dar se saluta
cu bucurie iniiativa americana
Aceasta iniiativ e bine primita, de asemeni, n Italia, la Sfntul Scaun
i n toate tarile neutre
Sa ateptm sosirea d-lui Weles
La Paris i ieri, nainte i dup-amiaz, au mai fost edine secrete la
Camera. La sfrit s-a votat o moiune de ncredere n Guvern, cu lozinca:
Rzboi pana la victorie. Moiunea a fost semnata de toi efii de grupuri, i a
ntrunit unanimitatea voturilor, n numr de 534.
n Finlanda, ruii ataca stranic n Carelia i afirma chiar cteva
succese pe care finlandezii le dezmint. Reiese insa din chiar comunicatele
finlandeze ca rezistenta s-a ngreunat. Bestiile vin n numr din ce n ce mai
mare
Sovieticii declara ca vor fi nevoii sa ceara Statelor Baltice noi garanii de
neutralitate adic noi baze militare n cazul n care puterile occidentale vor
extinde teatrul operaiunilor lor pana n Finlanda

Primind o delegaie a Tineretului american, preedintele Roosevelt a


declarat pe fata ca toate simpatiile sale merg ctre poporul finlandez. Nadejile
americane cu privire la o evoluie pacifica a dictatului bolevic s-au nruit.
Ajutorarea Finlandei nu nsemneaz totui ca Statele Unite vor iei din
neutralitatea lor
Pana acum, Sovietele n-au reacionat fata de percheziiile de la Paris, i
s-au mulumit cu protestul din prima zi, a ambasadorului Suritz
12 FEBRUARIE. La Candelora nu minte. A ieit soarele n ziua de 2
februarie i s-a ntors iarna. Ieri a nins toat dimineaa, iar n partea de
rsrit a tarii a suflat un viscol ngrozitor. In Basarabia s-au gsit oameni
mori, sub zpad troienita. La Chiinu s-au rupt firele electrice i au fost
mai multe accidente de persoane, din care unele mortale. Viscolul a suflat cu
putere pana dincoace de Rmnic. La Bucureti azi diminea -7.
tirile din Finlanda sunt iari toate favorabile finlandezilor. Nu numai
ca atacurile ruseti au fost respinse pretutindeni, dar patrule finlandeze au
putut ptrunde n spatele trupelor sovietice i distruge numeroase convoaie
cu muniii i provizii.
Ministrul de Externe finlandez declara ca nu are cunotin de nici o
ncercare de mediaie a vreunei mari puteri (aluzie la Germania) i ca
Guvernul din Helsinki nu a cerut nici unei puteri sa intervin n conflict.
Finlanda, care a rezistat singura Sovietelor doua luni i jumtate, e cu att
mai sigura sa reziste de acum nainte de cnd primete ajutoarele solicitate de
S. D. N.
Un valah la Londra.
Politia americana a descoperit un vast plan de sabotare a comenzilor
militare engleze i franceze n Statele Unite. Planul, conceput la Berlin, urma
sa fie executat de ageni i tehnicieni germani camuflai n lucrtori prin
diferitele uzine americane. Planul a fost descoperit la timp i nu va avea
urmri.
Misiunea lui Welles continua sa fie la ordinea zilei. Gnther, ministrul
U. S. A. la noi care se ntoarce din Italia unde a vorbit cu ambasadorul
Statelor Unite napoiat de la Washington, povestete ca Welles e ntr-adevr
nsrcinat desi nu pe fata cu o misiune de mediaie i ca sunt sperane sa
reueasc, deoarece schimburile de vederi pregatitioare au fost favorabile
Tot n Italia, Gnther aduce impresia ca situaia noastr fata de Rusia s-a
mbuntit suta n suta
Desi Germania e n stare de rzboi, concursurile internaionale de
sporturi de iarna de la Partenkirchen au avut loc ca de obicei, cu participarea
francezilor, englezilor i finlandezilor n minus. Am participat i noi i ne-am
fcut de ras, ca mai totdeauna. Mai bine stam acas.
n audienta pe care i-a acordat-o Regele, d-rul Lupu a cerut desfiinarea
imediata a F. R. N.-ului i ndeprtarea lui Urdareanu. Cel putin aa s-a

ludat n holul de la Ath n e Palace, urlnd n gura mare. Nu ncape


ndoial ca Regele se va executa fara ntrziere
lea nu se lasa: a tras un dejun lui Chamberlain, la care au asistat i
ambasadorul Franei i al Belgiei. Poftise ce e drept i pe italian, ca sa mai
neutralizeze atmosfera. Ar trebui acum sa invite i Crutescu, la Berlin, pe
Gring. Gring e boier mare i probabil ca n-ar primi invitaia Valahului
Denunul Malaxa i muamaua naional
16 Iulie 2005 | de.
Constantin Argetoianu.
Voiajele peste Mneca
13 FEBRUARIE. Anne-Marie Callimaki s-a napoiat de doua zile de la
Londra i ne povestete de pe acolo. Cala-toria de la Paris la Londra i
viceversa, de unde era n vremurile bune o plimbare de nimic, a devenit acum
un adevrat voiaj i tine o zi, doua sau trei Peste Mneca, o singura linie
Boulogne-Folkestone, i vapoarele unul singur pe zi ntr-un sens i n altul
nu circula dect 20 de zile pe luna, fara sa se spun n ce zi nu trec. Daca
cltorul are nenorocul sa cada peste o zi n care nu se trece, trebuie sa
atepte 24 de ore la Boulogne sau la Folkestone. Dar afara de aceasta mai
sunt i alte cauze de ntrzieri. Ceata, marea prea agitata (care poate sa rup
minele de pe linia Dover-Calais i sa le mping spre vest), ordinele
Amiralitii, capriciul autoritilor locale sunt tot attea motive de amnare a
pornirii vapoarelor. Pe calea aeriana, avioanele pleac sau nu pleac uneori
nu pleac 2-3 zile, fiindc sunt silite sa zboare foarte jos, sub nori, nlimile
fiind exclusiv rezervate avioanelor militare i foarte jos e foarte des ceata.
Cnd pleac, nu se tie pe ce aerodrom se coboar fie n Anglia, fie n Frana.
Formalitile de plecare i de trecere dintr-o tara ntr-alta sunt nesfrite. Vize
pe paaport, permis special militar de trecere, declaraia banilor posedai (nu
se mai poate iei din Anglia dect cu maximum 19 livre i din Frana cu cel
mult 2.000 de franci) i cate i mai cate. Desi ambele tari sunt unite pe hrtie,
n ce privete masurile economice i monetare, restriciile i greutile de
tranzit intre ele sunt mai mari dect intre Frana i tarile neutre de pe
continent Anne-Marie a fcut cltoria Paris-Londra cu avionul i a trebuit
sa mearg trei zile de-a randul la aeroport: ntr-o zi n-a avut actele n regula,
ntr-alta n-a mai avut loc n singurul avion care pleca a treia zi n fine a
putut sa plece. La napoiere, aeroplanele nemaicirculand din cauze diverse,
trei zile, a plecat din Londra la ora 9:00 seara, a ajuns la Folkestone la ora
11:00, s-a mbarcat imediat, dar vaporul n-a pornit dect a doua zi la ora
10:00. A sosit la Paris la ora 8:00 seara, fcnd astfel 23 de ore de la Londra
la Paris Helene Morand (nscut Chrissoveloni) a stat 48 de ore pe vapor, la
Boulogne, caci, odat mbarcat, cltorul este considerat ca ieit din Frana
respectiv din Anglia i nu mai poate cobori pe uscat
Intre Calais i Douvres este aezat o perdea de mine ancorate, la
diferite adncimi prin care nu se poate trece; n plus, nenumrate vase mici

de rzboi patruleaz tot timpul intre cele doua coaste. Curentul canalului fiind
de la est spre vest, minele flotante (inamice) nu pot peregrina n direcia vestest, aa nct nspre ieirea n Atlantic, englezii se mulumesc cu o patrulare
continua care sa mpiedice submarinele sa treac. Cu acest sistem de aprare,
anglo-francezii n-au avut pana acum nici un accident de semnalat pe linia
Folkestone-Boulogne
Ca atmosfera generala, contrariu strilor din 1914, calm complet la
Paris i enervare destul de mare la Londra. Linitea Parisului se explica prin
faptul ca rzboiul nu e purtat pe teritoriul Franei, ca lupte nu sunt, nici
incursiuni cu aeroplanele, astfel nct francezii, n afara de restricii foarte
limitate i de ntunericul strzilor noaptea, nu sufer de rzboi. Dimpotriv,
toate pierderile pe mare i venic ameninare a Londrei de a fi bombardata
exaspereaz pe englezi. De data asta, daca rzboiul ar continua n acelai
ritm, francezii ar putea spune ca se vor bate pana la ultimul englez. In
consecin, Anne-Marie a putut sa constate mult mai multa simpatie pentru
pace n Anglia dect n Frana n cercurile mondene, bineneles.
Regim dictatorial la Londra i Paris.
Enervarea englezilor mpotriva rzboiului se mai datoreaz i faptului ca
toate obiceiurile lor au fost rsturnate i ca efortul rzboiului apasa mai greu
dect oriunde asupra ceteanului. Impozitele au ajuns sa ia 17 ilingi din
fiecare livra de venit. Oameni din cei mai bogai au trebuit sa plece din casele
lor, fiindc nu mai puteau face fata cheltuielilor. Anne-Marie citeaz pe lady
Cunard, multimilionara, care s-a mutat ntr-o camera de hotel, pe ducele de
Wesminster, care s-a retras la tara i a pus de nchiriat pe casa sa din
Londra ca sa nu mai plteasc colosalul impozit pe locuine, pe lord Lloyd,
care s-a instalat la Winston Churchill etc. etc. Serile la Londra sunt
ngrozitoare. E o negura absoluta i pe lng black out-ul londonez,
ntunericul Parisului pare o iluminaie Accidentele sunt att de numeroase,
nct au pierit la Londra din cauza ntunericului aproape tot atia oameni
dect pe mare Caci la lipsa oricrei lumini (Semnalele pe strzi au fost
reduse la simple cruciulie, roii, verzi sau galbene, care abia se vad. Lmpile
de buzunar nu pot fi ndreptate dect n jos, spre trotuare, si, ca sa intri ntr-o
casa, nimereti nti n trei ui greite.) se mai adug la Londra i ceata i
cu toate astea, niciodat nu s-a mncat att de bine, la Paris i la Londra, i
nu s-a chefuit att n dosul obloanelor trase
n Anglia, ca i n Frana de altminteri, regimul e dictatorial.
Chamberlain face ce vrea i i schimba minitrii cum n-au mai fost niciodat
schimbai n Anglia. i bate chiar joc de ei. Pe fostul ministru al Propagandei,
lordul Mac Millian, l-a scos sub pretext ca nu putea, ca lord, sa ia parte la
dezbaterile Camerei Comunelor i l-a nlocuit cu unul care nu era nici deputat
n Camera Comunelor, nici lord!
Pe Hore Belisha l-a schimbat din cauza nemulumirii armatei, e sigur.
Hore Belisha a vrut sa mping spre stnga o organizaie proasta de dreapta.

Ofierii urmau sa nu mai fie alei dect dintre oamenii ieii din front. Toate
tradiiile militare engleze, bune, rele, erau rsturnate. Numise inspectori civili
care sa controleze pe front starea sanitara a trupelor, hrana i curenia lor.
Dispreul lui fata de marii generali mersese pana a primi in pijama pe
generalii Gort i Gamelin Nu mai mergea Mai era i faptul ca era ovrei.
De alta naionalitate ziceau englezii disciplinai
Dup Anne-Marie, Anglia decide astzi tot i Frnt a ajuns sa fie
singurul Dominion adevrat fidel al Coroanei Britanice Directivele Angliei
sunt insa departe de a fi stabile, aa nct i politica de rzboi pana la
nimicirea Germaniei ar putea sa se schimbe ntr-o buna zi. De unde englezii sau opus i au fcut sa se renune la planul lui Weygand de atac asupra
Kaucazului, acum tot englezii vorbesc despre necesitatea crerii unui front
oriental i au nceput s-l pregteasc serios Rusia e foarte prost vzut n
cercurile engleze i toat lumea e convinsa ca rzboiul va trebui ndreptat i
mpotriva Sovietelor. Noi, dup cteva zile de suprare (afacerea petrolului),
suntem iari bine vzui. lea a lucrat bine, dar cine a contribuit mai mult
sa restabileasc situaiunea noastr ar fi fost Cancicov (Amicul Cancicov nu
mi-a vorbit de o misiune la Londra; poate ca i s-a dat dup ce a plecat. Acum
pricep de ce s-a ntlnit cu Kaufman la Londra, i nu la Paris), care a
explicat ce vrem i ce urmrim i a avut darul sa conving
Prime pentru denuntori.
Ministerul de Finane a primit urmtoarea denunare: Domnule
ministru, nelegnd a beneficia de dispoziiile legilor fiscale, devizelor i
aprrii patrimoniului public (E vorba de prima acordata denuntorilor), am
onoarea a va aduce la cunotin urmtoarele:
n Strada Dionisie nr. 19 se afla Direcia Generala a Uzinelor Malaxa. In
fruntea acestor uzine, de la fundarea lor, se afla dl ing. N. Malaxa. Acesta, sub
diverse forme, s-a sustras de la plata impozitelor, cifrei de afaceri etc.,
ntrebuinnd diferite sisteme de contabilizare.
Evaziuni fiscale: Pentru camuflarea diferitelor beneficii care n decursul
anilor de la 1930 pana la 1939 luna octombrie au atins suma de lei
388.000.000 s-au operat n conturile de fabricaie diferite posturi fictive,
operaiunile fiind nregistrate cu textele: Spese diverse, Cheltuieli cu
personal, finisaj (?) etc., cheltuieli de reprezentare, completarea
operaiunilor de fabricaie, diferene de curs etc. Toate aceste nregistrri
sunt acoperirea sumelor ridicate de dr. ing. N. Malaxa, pentru care acesta nu
a pltit nici un fel de impozit. Evidenta acestor sume se afla trecuta ntr-un
registru personal al dlui Malaxa, care se afla nchis n biroul sau de la adresa
de mai sus. Operaiunile sunt trecute n majoritatea lor de ctre dra Hulubei,
care poate da toate lmuririle necesare pentru luminarea acestor operaiuni.
Personal am vzut o situaie extrasa de pe acest registru. Tot sub forma
de diferena de curs au fost nregistrate n aceeai perioada, n diverse conturi
creditoare i de fabricaie, suma de lei 955.000.000 din care 800.000.000 lei

au fost trecui n strintate i formeaz depozite personale ale dlui ing.


Malaxa. Aceste operaiuni sunt trecute n acelai registru al dlui Malaxa. In
cazul cnd registrul acesta nu va fi gsit, posed fotografia unei situaii a
acestor sume scrise la main i purtnd nsemnat cu creionul rou
nsemnri fcute de dl ing. Malaxa personal.
Devize: In cursul anilor 1929-1930, dl ing. N. Malaxa a scos afara din
tara suma de 1.300.000.000 lei, sub urmtoarele forme:
A creat conturi creditoare fictive n valuta forte, prezentnd declaraiile
cerute de lege, desi aceste plati erau cu totul fictive, dsa avnd un interpus n
strintate care pe hrtii cu antet al unor firme fictive ntreine corespondenta
de justificare a posturilor creditoare, din conturile respective. Toat
corespondenta se afla depusa n trei dosare, care n ziua de 3 octombrie au
fost transportate acas la dl ing. Malaxa, unde au fost nchise ntr-un safe
din biroul sau. Dosarele au fost aduse acas la dl Malaxa de ctre dna
Likovesky.
n biroul dsale personal, de la domiciliu, n care nu are voie sa intre
absolut nimeni, se afla dosare cu corespondenta din care se pot cunoate
bncile din oraele Londra, Lyon, Zrich i Berna, unde sunt depuse
depozitele n valuta ale dlui ing. Nic. Malaxa.
Verificndu-se cantitatea produselor fabricate ieite din fabricile Malaxa
cu cantitatea materialului brut i semifabricat importat i pentru care s-au
acordat devizele respective, se va vedea o diferen ce atinge suma de lei
620.000.000, pe aceeai perioada de timp. Aceste devize au fost aprobate pe
baza unor duble facturi i documente prezentate spre aprobare de uzinele
Malaxa.
Posed documente fotografiate, pe care, n cazul cnd, din diferite motive,
nu se vor gsi registrele artate mai sus, sau concluziile raportului de
expertiza ar suna altfel dect cele artate mai sus, prezentate fiind, vor dovedi
realitatea celor afirmate mai sus i reaua-credinta a celor ce vor fi desemnai
sa ancheteze acest caz.
Pe baza prevederilor legilor artate la nceputul prezentei, neleg sa
beneficiez de prima ce se acorda denuntorului n cazurile artate mai sus i
sper ca n timpul cel mai scurt se va da curs prezentei.
n cazul cnd nu se va da curs prezentei, innd seama de interesele
mele n aceasta chestiune, voi trimite o copie de pe prezenta M. S. Regelui,
Primului Ministru i tuturor minitrilor, Procurorului general al Curii de
Casaie, Procurorului general al Curii de Apel Bucureti i Primului Procuror
al Tribunalului Ilfov i sper ca pe aceasta cale voi gsi dreptate.
Rezerv trimiterea unor copii dup prezenta tuturor ziarelor din Capitala
i provincie (A uitat omul cenzura!)
Cu deosebita stima, (ss) I. D. Dumitrescu Calea Grivitei 235.
Inutil sa mai spun ca muamaua naional a fost ntins asupra
afacerilor simpaticului exponent al bandei, care n schimb va fi probabil

decorat cu Cununa de Spini, decoraia intima a Majestii Sale. Miita


Constantinescu a i primit, vinerea trecuta, aceasta nalt (!) distincie.
Fiindc a pus denunul la dosar?
Axa Moscova Berlin
23 Iulie 2005 | de.
Constantin Argetoianu.
Fria de cruce bulgaro-romana
13 FEBRUARIE. Un nou acord economico-comercial a fost semnat la
Moscova intre Germania i Rusia Sovietica. Negocierile acestui acord au
nceput la 28 septembrie, dup vizita lui Ribbentrop n Rusia. Pentru a se
ajunge la un rezultat, au fost multe tratative. A fost Ritter la Moscova, a fost o
misiune sovietica la Berlin. Acordul pare a fi de o importanta capitala, caci
prin el se reglementeaz participarea Germaniei la reorganizarea economica a
Rusiei i exportul materiilor prime ruseti n Germania
Pare ca Arcizewski, care s-a purtat att de bine fata de greutile
provocate prin adpostirea polonezilor refugiai n Romania aplannd toate
nemulumirile de o parte i de alta, a fost iertat de Guvernul din Angers i ca
va pleca la Paris. Cel putin aa mi-a spus contele Tarnovski, braul sau drept
n ultimele luni E primul colaborator al lui Beck iertat de Guvernul polonez
din Frana
Roosvelt a avut ieri o lunga conferin cu Bullit, ambasadorul Statelor
Unite la Paris, n prezenta lui Cordell Hull, iar azi va primi pe Kennedy,
ambasadorul american n Londra, tot n prezenta lui Hull. Amndoi
ambasadorii vor pleca imediat la posturile lor, cu instrucii. Misiunea Welles
continua sa fac obiectul comentariilor presei engleze i franceze. Un fir de
pesimism leag toate aceste comentarii, caci, dup declaraiile lui Daladier, lui
Churchill i lui Frick n Germania beligeranii par hotri sa duca rzboiul
pana la capt
Un mare transport de trupe australiene i neozeelandeze a sosit n
Egipt. Se zice ca, pana azi, un asemenea convoi de vase ncrcate cu soldai na mai strbtut marile Anthony Eden, ministrul Dominioanelor, a fost trimis
dinainte la Alexandria sa salute ostaii Imperiului, i a ieit intru
ntmpinarea lor, n largul marii. E probabil ca aceste trupe sunt destinate
Siriei i viitorului front oriental
n Statele Unite, senatorii Norris i Pitmann (preedintele Comisiei
Afacerilor Strine) au propus sa se decreteze un embargo general pentru
toate comenzile Rusiei i Japoniei. O msur a sentimentelor americane
pentru aceste doua tari
Dl Penev, prefectul de la Varna, a venit sa fac o vizita oficiala d-lui
colonel Gorski, prefectul de la Bazargic. Bulgarul a fost primit cu mari onoruri
i cu cldur. In curnd, colonelul Gorski ii va restitui vizita la Varna. i se
mai ndoiete cineva de fria de cruce bulgaro-romana?
Havadiurile lui Blumenfeld.

Noua iarna s-a ntins peste toat Europa i inca mai rau ca la noi. La
Budapesta sunt -20C. In Iugoslavia moare lumea de frig. Acelai lucru n
Italia, Frana, Anglia i Germania. In Basarabia i n nordul Moldovei, liniile
ferate, nzpezite, sunt ntrerupte. La Bucureti sa fim fericii cu -5C!
n Finlanda presiunea ruseasca e din ce n ce mai mare n Carelia
Bestiile anun succese. Finlandezii le dezmint insa, dar, ce e drept, cu gura
cam pe jumtate. Puhoiului nu poate rezista nimeni indefinit.
Am numrat n Universul la pagina programelor: n Bucureti sunt 13
teatre i 58 de cinematografe principale. i toate pline. i sa n-aib Bucuretii
un milion de locuitori? Se poate?
Blumenfeld vine cu havadiurile lui. Schwetz a fugit, Schwetz a plecat
fara bagaje, s-a suit n tren i a i ajuns la Paris. Paaportul i vizele ii
fuseser pregtite din vreme de Legaia engleza. Bine, dar cine e Schwetz?
ntreb eu. Schwetz e reprezentantul lui Zbroiovska n Bucureti. Presiuni
mari au fost fcute asupra lui ca sa retrag el nsui aciunile Reita i
Cugir, sindicate i depuse la Londra de el. Presiunile au fost exercitate de
banda Malaxa i de Guido Schmidt, actualmente omul lui Herman GringWerke. Schwetz a fost ameninat pana i cu arestarea i cu un regim
Auschnit. Schwetz a refuzat insa i a fugit cu ajutorul englezilor.
Chestiunea cu aciunile depuse la Londra de Zbroiovska s-a ncurcat
de altminteri rau. Englezii nu admit anularea titlurilor i emiterea unora noi,
dect pe baza nsi a legii excepionale promulgate n noiembrie. In acea lege
se precizeaz insa ca operaia nu poate fi fcut dect n favoarea unor
proprietari de aciuni romani Desi tribunalul a pronunat, din ordin,
anularea titlurilor i emiterea unora noi n favoarea lui Herman GringWerke, Guvernul a oprit, de teama Legaiei engleze, redactarea i publicarea
sentinei Pe de alta parte, ca sa rgularizeze lucrurile (!) banda a cerut
nemilor sa vnd titlurile Statului roman, sau Consoriului Malaxa Guido
Schmidt a lsat ieri la Micescu o noti cu condiiile sale, pe care Blumenfeld
a putut sa i-o procure i mi-a adus-o n copie.
Iat aceste condiii: 1) Tratative pentru vnzare sunt posibile numai
dup eliberarea sentinei. 2) Lichidarea tuturor intereselor (Reita, aciuni i
ipoteci, Copa Mica). 3) Preul sa fie acela care corespunde cu plile fcute
la timpul sau.
S-au pltit: 328.255 de aciuni Copa Mica Ciugir: 393.750
160.000 de aciuni Reita: 250.000 Ipoteca Reita: Dobnzi i dobnzi de
ntrziere a acestei ipoteci pana la 15. I.1940 (netto): 54.937 Total: 698.687
17.600 de aciuni Reita din noile emisiuni a 500 lei bucata:
8.800.000 (Pentru plata ipotecii, att capital cat i dobnzi i dobnzi de
ntrziere a fost convenita paritatea de 140 sh 2 egala cu 1 unce aur). 4)
Fixarea unui curs al livrei st. (circa 1.600 lei) care sa corespunda realitii. 5)
Plata n lei la predarea aciunilor, care sume sa fie ntrebuinate pentru
exporturi din Romania n Germania i pentru investiii n Romania. Abia

plecase Blumenfeld de la mine i comme par hasard mi-a venit o lege la


Consiliul Economic prin care se scutea de orice formalitate plata n devize din
depozit propriu (Multe devize n depozit propriu mai trebuie sa aib banda,
daca poate plati 693.687 livre!) pentru cumprarea de aciuni de ale
ntreprinderile interesnd aprarea naional.
Aiasta nu se poate, Sire!
Doi mari brbai de stat ireconciliabili: Domnul Prezident Iulie Maniu i
M. S. Regele Carol al II-lea al Romniei.
Nici pana azi n-au aprut numirile preedinilor de inuturi la F. R. N.
Intrigrii i greuti mari. Aflu ca Micescu a fost curat de la Nistru prin
aciunea concomitenta a lui Ttrescu i a lui Petre Andrei, licheaua de la
Instrucie, javra favorita a Regelui pentru moment. Andrei a alarmat pe Rege
asupra pericolului de a da un inut cuzist i antisemit pe mana nebunului,
care cine tie la ce dezordine ar fi putut sa provoace, odat ieit din Minister.
Iar Ttrescu s-a plans ca, desi prim-ministru i vicepreedinte al Frontului,
nu i s-au dat dect doua inuturi Suceava i Dunrea i inca i astea cu
titulari foarte dubioi n ce privete influenta lui pe cnd s-au dat o suma de
locuri rnitilor (de fapt trei). i aa a ajuns Cazacu, dup recomandarea lui
Iamandi, n locul lui Micescu. Dar cu Cazacu, Ttrescu a dat de alta belea,
caci Cazacu e vrjma de moarte cu Inculet Rar a fost njurat un om de
liberali, cum e njurat Ttrescu acum Pentru efiile judeelor se lupta la
cuite. E o adevrat porcrie. Ce fericit sunt ca am ieit din tarate
Dup audienta la Rege i dup ce a rsuflat cteva minute la Ath n
e Palace, doctorul Lupu s-a dus la Badea Spanu, un prieten al lui Mihalache,
unde-l atepta tot areopagul naional-rnesc. Cineva prezent mi-a raportat
cu precizie povestirea doctorului.
Lupu a declarat Regelui ca reia firul convorbirii ntrerupte n seara de
24 Ianuarie. In seara aceea, Lupu felicitase pe Rege pentru curajul sau, curaj
care nu fusese rspltit. Caci complecta el acum ce a urmrit Regele?
Regele a urmrit 4 lucruri: 1) Sa dea stabilitate Guvernului, prea des
schimbat din cauza necesitilor de partid. Or, de la instalarea dictaturii, de la
nlturarea partidelor, ase Guverne s-au succedat n mai putin de doi ani!
Prin urmare, primul scop n-a fost atins. 2) Sa opreasc puhoiul de legi pe care
regimul democratic il revrsa asupra tarii. De cnd cu noul regim, ritmul de
promulgare al legilor a crescut insa n mod nspimnttor, nct nici
profesionitii nu se mai recunosc n noianul de legi ce apar zilnic. Iat ca nici
al doilea scop n-a fost atins. 3) Sa purifice atmosfera morala n administraia
generala i locala. Or, nici acest scop n-a fost atins, caci se fura acum de sus
pana jos, de zece ori mai rau dect nainte. Se fac afaceri cu sute de milioane
beneficii i se peruiete pana la ultimul aprod. i la acest punct, Lupu a
remis Regelui o lunga lista de pungaii cunoscute lui i altora. Regele s-a
uitat pe lista i s-a ncruntat. 4) Sa provoace o unire sufleteasca prin crearea
F. R. N.-ului i portul unei uniforme care sa mguleasc amorul propriu al

ceteanului. Acest scop a fost i mai putin atins, caci n front nu s-au nscris
oamenii de voie, ci de nevoie, iar uniforma nu o poarta dect funcionarii,
ncolo nimeni.
Dup ce a rezumat astfel falimentul ncercrilor regale, Lupu a ncheiat
(dup multe dezvoltri bineintelese) cu constatarea ca toat lumea iubete pe
Rege (?!), ca toat lumea e de acord cu fondul politicii lui, dar ca nimeni nu e
de acord cu forma acestei politici.
Pentru un zpcit cum e, Lupu a expus lucrrile cum sunt i cu o
claritate de mirare
n concluzie a propus Regelui desfiinarea F. R. N.-ului, ca sa vina toat
lumea n jurul lui. aa de bine a convins pe Rege, nct acesta, nainte sa
strng mana de plecare doctorului, i-a spus: De ce nu venii sa va nscriei
toi n F. R. N.?. Lupu era s-l njure. S-a mulumit s-i spun: Aiasta nu se
poate, Sire!. Vorba veche a lui Lascar Catargiu
De ce Iorga, n-ar fi bun i Giurescu?
Dup istorisirea lui Lupu s-a ncins o discuie intre fruntaii adunai la
Badea Spanu. Maniu a subliniat ca audienta lui Lupu fusese inutila, aa cum
o prevzuse dansul, i ca aciunea partidului mpotriva regimului trebuie
dusa cu drzenie crescnd. Mihalache l-a ntrerupt, a observat ca audienta
nu fusese inutila, deoarece se stabilise un contact prietenesc intre Rege i un
frunta al partidului (Regele rugase pe Lupu sa mai vina) i a declarat ritos:
Domnule Maniu, nu mergem cu dictatura, nu mergem cu Frontul Renaterii
Naionale dar att tot. ncolo nu facem nici o greutate Regelui n momente n
care tara lupta pentru existenta ei Dar la Belgrad, sunt informat a
replicat Maniu ca Gafencu a cedat Cadrilaterul Domnule Maniu, te
rog, nici n gluma sa nu spui aa ceva Dar noi, ardelenii, n Ardeal
Domnule Maniu, d-ta poi vorbi n numele Ardealului, dar atunci faci politica
regionalista, nu politica naional-rnist. Sindrofia s-a spart ntr-o
atmosfera cam rece
Lupu a mai povestit ca a cerut Regelui mai multa propaganda
romneasc n strintate. tii, Sire, ca n politica socotesc pe Iorga ca un
caraghios, dar de propaganda n strintate ar fi bun Regele a ntmpinat:
De ce Iorga, n-ar fi bun i Giurescu? Giurescu, Sire, a rspuns Lupu, are
fiuicile lui tat-su, pe cnd Iorga le are pe ale lui
Cnd a cobort de la Rege, Lupu a ntlnit pe Balif, care i-a spus: mi
pare bine sa te vad aici; ar trebui sa vii mai des E tare nevoie sa venii aci
cat de multi, i cat de des!.
Orgoliile lui Roosevelt
30 Iulie 2005 | de.
Pungai simpatici
14 FEBRUARIE. De ce ne era teama pare ca se va ntmpla Finlanda
sa ajung la limita rezistentei sale Din tirile inca nu bine lmurite reiese ca
ruii au ptruns n ziua de 11 februarie n linia Mannerheim i ca pana azi au

ocupat 32 de posturi blindate, nstpnindu-se pe ntreg materialul de rzboi


aflat n acele posturi. Desi tirile ruseti sunt precise, finlandezii dezmint
succesele sovietice i afirma ca au recucerit cele mai multe din posturile
pierdute Pe de alta parte, se anun ca moralul trupelor ruseti, decimate
de scorbut, ar fi prost Pana n opt zile vom fi lmurii. Ruii ataca n Carelia
cu 12 divizii. Dup telegramele din Moscova, trupele sovietice nu sunt
comandate de generalul Stern, care s-ar afla n Extremul Orient
Acordul ruso-german ocupa ntreaga presa europeana i a scos de la
ordinea zilei misiunea americanului Welles. La Berlin nu se dau inca n vileag
amnuntele acordului, al crui coninut e inca secret. Acordul este insa
considerat ca un instrument de mare eficacitate mpotriva blocadei englezeti,
asigurnd n viitor aprovizionarea Germaniei cu materii prime.
Vorbit ieri n treact cu Sir Reginald Hoare, care mi-a spus ca
nenelegerile anglo-romane sunt pe cale de aplanare. Chestiunea petrolului
n-a fost la nceput destul de bine lmurit i a suprat la Londra. Explicaiile
ulterioare (?) au mai linitit. i afacerea Zbroiovka, pretinde Hoare, e pe cale
de Tassare (?). Cu att mai bine. Asupra misiunii Welles, e pesimist. Crede i
el ca, la Londra, crearea unui front oriental e la ordinea zilei
Interesant: Hoare pretinde ca demonstraia incapacitii ruseti, n
rzboiul cu Finlanda, a mers prea departe, fiindc a dat Rusia pe mana
Germaniei Iarna cumplita pretutindeni. In Olanda, -24C. In Ungaria,
nenumrai mori cauzai de frig; oameni ngheai pe osele
Pe Marea Neagra sufla o furtuna care a paralizat ntreaga navigaie.
Pungai au ptruns la Constanta pe motonava Transilvania i au furat
toat argintria din cambuza, n valoare de 300.000 de lei. Pe linia Ploieti
Vlenii de Munte s-a furat material de cale ferata n cantitate mare. Fata de
gheeftarii i perarii notri din Bucureti, aceti curajoi rufctori apar
simpatici
15 FEBRUARIE. Dejunat ieri cu Gnther, ministrul Statelor Unite, care
mi-a vorbit despre misiunea lui Sumner Welles. Diplomatul american pretinde
ca trimisul lui Roosevelt a fost nsrcinat sa trateze cu marile Puteri Europene
un acord privitor la strile de dup rzboi! i nimic mai mult. Dezarmament,
limitarea fabricaiilor de rzboi i toate bazaconiile pe care pacifitii n-au
izbutit sa le impun dup 1919. Statele Unite urmresc de pe acum
organizarea pcii cnd toat lumea vorbete de 4, 5 i mai multi ani de
rzboi! Dl Gnther vorbete evident din ordin, dar prea e de oaie i prea ne
cred prosti domnii americani. Ca sa organizezi pacea, trebuie nti sa ncetezi
rzboiul. Prea s-au fcut multe pregtiri n jurul misiunii lui Welles, pentru ca
ea sa fie menita sa duca numai cuvntul lui Roosevelt despre ce va fi sau nu
va fi, ntr-o vreme ndeprtat, cnd onoratul domn nu va mai fi desigur
preedintele unei mari Puteri Formula unei cltorii de informaii era mai
inteligenta i salvgarda tot att de bine amorul propriu al lui Roosevelt n caz
de insucces

Frica represaliilor.
Regele Carol al II-lea n ultimele luni de domnie pe tronul Romniei.
Gnther mai are naivitatea sa cread ca nemii, ca i franco-englezii, nu
bombardeaz cu avioanele oraele dinapoia frontului i populaia civila,
fiindc le-a cerut-o Roosevelt i ca beligeranii, de o parte i de alta, nu vor sa
indispun pe americani! In realitate, oraele i populaia civila au fost
menajate pana acum de ambele parti ale frontului de frica represaliilor. O sa
vad Roosevelt i Gnther cata seama tin beligeranii de opinia americana,
din acest punct de vedere, ndat ce se va ntei rzboiul. Gnther pretinde ca,
tot pentru a nu nemulumi opinia publica americana, n-au bombardat pana
acum finlandezii Leningradul i alte localiti ruseti dindrtul frontului. Aci
poate sa fie ceva, caci finlandezii se sprijin mult pe ajutorul american i
atacurile slbatice ruseti mpotriva populaiei civile dezarmate din Finlanda
au contribuit mult la vrjmia ce se dezlnuie de ctva vreme n Statele
Unite, n toate straturile sociale, chiar printre muncitorii cei mai de stnga,
mpotriva Rusiei. Micarea de opinie n Statele Unite e att de serioasa n
aceasta privin, nct n Camera Reprezentanilor de la Washington,
moiunea Mac Cormick, prin care se propunea suprimarea Ambasadei de la
Moscova din buget, era sa fie votata, cu toat opunerea Guvernului, mai
prudent dect opinia publica n materie de raporturi internaionale.
Moiunea Mac Cormick a avut pentru ea 105 voturi, i contra numai
din motive de disciplina politica 108. Trei voturi deplasate i ruptura era
gata
Nu va fi uor pentru nemi sa obin petrol din Rusia. Desi producia
ruseasca a crescut n ultimii ani de la 14 la 30 milioane tone pe an, exportul
rusesc de petrol i derivate a sczut n aceeai perioada de la 4 milioane tone
sub 1 milion. Ruii au motorizat tot ce au putut i mai ales n agricultura
motorul a nlocuit pretutindeni animalele de traciune, disprute o data cu
desfiinarea gospodriilor individuale rneti i nlocuirea lor prin colhozuri
i sovhozuri. Pentru cele 3 milioane de tone pe care le cer germanii pe an,
sovietele ar trebui sa renune sa mai cultive Siberia
Oameni mici.
edina solemna ieri la Consiliul Superior Economic. Dl Guta Ttrescu
ne-a cinstit cu prezenta d-sale. E pentru prima oara cnd un prim-ministru
vine sa ia parte la Consiliu. Vizita lui Ttrescu e urmarea conversaiilor
noastre i a dorinei primului-ministru de a strange cat mai mult legturile
intre Guvern i Consiliu n vederea unei rodnice colaborri.
Am deschis edina cu cteva cuvinte de mulumire n care am subliniat
greutatea vremurilor i am artat ca Consiliul, ca orice organ ce vrea sa nu
moara, trebuie sa se adapteze mprejurrilor.
Creat pentru alctuirea unor planuri de normalizare economica pe
termen lung, Consiliul trebuie sa se mrgineasc azi sa mbrace n cele mai
nimerite forme economice masurile excepionale i de expedient pe care lupta

pentru existenta tarii le impune Guvernului. Am mai adugat ca, n lipsa


Parlamentului, Consiliul mai are i menirea de a uura rspunderea
minitrilor prin solidarizarea lui cu hotrrile lor i am rugat pe onorabilele
Excelente sa vina cat de des printre noi.
Ttrescu a luat apoi cuvntul, ne-a acoperit cu flori, pe toi i pe mine
n parte, i a declarat ca vrea sa colaboreze intim cu Consiliul pentru
sporirea produciei. Pe acest punct l-am ntrerupt cu observaia ca producia
roadelor anuale ale pmntului trebuie sporita cat de mult, dar ca producia
exploatrii rezervelor care nu se refac, din snul pmntului, trebuie
exploatata cu prudenta, caci aceste rezerve constituie i patrimoniul
generaiilor de maine. Cu alte cuvinte, sa o mpingem n domeniul agriculturii,
dar sa o lsm mai moale n al minelor
Dup ce i-a sfrit Ttrescu cuvntarea, am procedat la examinarea
proiectului de lege pentru nfiinarea Ministerului Comerului Exterior, care a
trecut cu uoare returi. Au fost de fata toi minitrii economici, afara de
Miita Constantinescu, care, dup cate mi-a spus Costic Angelescu,
economistul national e furios fiindc noul minister i-a luat aproape toate
atribuiile n materie de schimb i de valuta Au asistat la edina i
Portocala, i noul ministru Ion Christu, pe care ii invitasem. Prin noua lege
a devenit membru de drept al Consiliului i ministrul Comerului Exterior i
nici nu se putea altfel. Costic Angelescu prea incantat ca a rmas ministru,
ca a scpat de bucluc i ca a fost lovit Miita. I-a dat Regele Cununa de spini
ca s-l consoleze de amputaia pe care i-a fcut-o rnjea simpaticul
Cadrilaterist Ce oameni mici!
Finlanda bate Rusia.
Secretar general al noului minister a fost numit Emil Marian. Greeal.
E om cinstit, dar fara concepie i i-e frica pana i de umbra lui. Mecu, omul
devizelor, a rmas la Ministerul Economiei Naionale. De ce?
Dl Sumner Welles prsete America luni, pe transatlanticul italian
Rex. Sa vina sntos.
Hecatomba pe Oceanul Atlantic. Mai multe vapoare mari, de peste
10.000 de tone, au fost scufundate de nemi. Englezii de partea lor au
scufundat doua submarine germane
tirile din Finlanda sunt inca contradictorii. Ruii anuna succese ce e
drept, mai puine ca ieri iar finlandezii le dezmint i afirma ca au reluat cele
cteva poziii pierdute n drzele lupte ce se duc n Carelia de doua
sptmni. Ce e sigur e ca rezistenta finlandezilor nu e inca nfrnt dar vin
ruii, vin mereu. O telegrama anuna ca un fapt de importanta doborrea
avionului negru, un avion sovietic condus de un semiturbat care zbura la
mica nlime i prpdea lumea i vitele cu mitraliera
16 FEBRUARIE. Finlandezii rezista Dar cu greu, ruii ataca cu trupe
incontinuu rennoite i cu tancuri de 70 tone. Se pare ca n sectorul Summa
al liniei Mannerheim, sovieticii au ocupat poziiile din linia 1, dar au suferit

pierderi enorme. O suma de aeroplane ruseti au fost doborte. Lupte grele i


zilnice.
Ghiseftarii Fondului Religionar din Bucovina
06 August 2005 | de
16 februarie Criza politica n Bulgaria.
Teofil (Sidorovici) a sosit la Roma cu reprezentanii Strajei Romane.
Primit la Triest cu alai i la Roma n gara de autoritile italiene i romane,
Teofil a czut n braele lui Comnen, i aceste doua mari suflete romneti au
trit un moment de emoie. Ce am face noi fara Teofil? i fara nenea Nae
Comnen?
Criza n Bulgaria. Ministerul Kiosseivanov a demisionat. Cauza:
nenelegeri interne, n special intre primul-ministru i ministrul Agriculturii,
Adrianof. Regele Boris a primit demisia Guvernului i a nsrcinat cu
formarea noului Cabinet pe profesorul universitar Filov, pana acum ministru
al Instruciei Publice. Pentru Externe a chemat pe Popov, ministrul Bulgariei
la Belgrad. Se crede ca noul Guvern se va forma chiar azi. Nici o schimbare n
politica externa. Pcat ca pierdem pe Kiosseivanov, om de ncredere i care
luase cteva angajamente importante n ultima vreme fata de Saracacioglu. Va
trebui sa o luam din nou. Kiosseivanov a declarat ca se retrage din viaa
politica, ceea ce dovedete ca e suprat, prin urmare ca criza a venit pe
neateptate desi se certau n Guvern de 15 zile, de la alegeri.
Gring a pronunat ieri un mare discurs (adic lung) la Radio. Toate
merg bine n Germania. Nimeni nu moare de foame (numai de frig). Germania
stocheaz materii prime n depozite sigure i bine pzite. Anglia, pe fundul
marilor In discursuri sunt nemii foarte tari. S-i vedem i la fapte.
Olanda a protestat energic la Berlin fata de scufundarea vaporului
Burgerdijk, torpilat fara cercetare pe bord, desi venea dintr-un port neutru
(America) i era ndreptat asupra altui port neutru (Olanda). Nemii au
rspuns ca ateapt raportul comandantului submarinului care a torpilat
vasul. Alte doua vase, unul norvegian, celalalt danez, au fost scufundate ieri
n aceleai condiii.
Comisia Afacerilor Strine a Senatului american a amnat proiectul
Pitmann referitor la supunerea mrfurilor destinate Japoniei reglementarii
unor masuri speciale de embargo. Pitmann a declarat ca totui moiunea se
va trece n sesiunea actuala a Senatului.
Scandal la Viaa Romneasc. Aceasta revista, motenit de Ralea i de
Andrei de la Stere, era condusa n ultima vreme de Visoianu pe spesele
Ministerului Propagandei. Un oarecare Catz, expulsat din Frana ca fiind
comunist, a publicat n ultimul numr un articol n care ii lauda pe rui i ii
njura pe finlandezi. Numrul a fost confiscat i Visoianu silit sa demisioneze.
Coloratura de extrema stng a celor doi minitri apare din ce n ce

n Frana, comunitii sunt urmrii pretutindeni. Condamnri pana la 5


ani nchisoare, pentru simple acte de propaganda. Vreo 25 de cehi care lucrau
ntr-o uzina au fost arestai i vor fi probabil expulzai.
Pipi Negulescu i Jiji Petrovici.
ignia e din ce n ce mai mare la FRN Vaida, omul cu pipa, de o
slbiciune nespusa. Recomandasem la Tecuci pe G. Apostoleanu, dup care ar
fi trebuit sa alerge au numit o sectur rnist, pe Beldie. La Dorohoi, la
Botoani, cuzisti parivi. O sa fie o frumusee: pogromuri organizate de FRN n
numele Regelui! In Ardeal nu vor sa admit dect ardeleni. A fost cearta mare
pentru Hunedoara, unde Costic Brsan a bgat capitaluri mari i avea
pretenii i mai mari S-a numit un vaidist necunoscut! Sunt incantat ca nu
m-am amestecat n aceasta tarata.
17 februarie.
Academia Romana a comemorat ieri solemn 100 de ani de la naterea
lui Titu Maiorescu. A venit i Regele i a spus zece cuvinte. Discursul
comemorativ l-a inut discipolul Maestrului, I. Petrovici. Academicienii au
inaugurat cu acest prilej uniforma pe care le-a dat-o i lor Voda: frac negru cu
broderii de verdea. Se putea sa fim noi mai prejos ca alte tari! Oameni navem, dar fracuri sa fie! Sufletul lui Maiorescu, att de formalist, trebuie sa fie
mulumit pe lumea cealalt.
Toat viaa lui, Maiorescu a fost proslvirea tipicului. Eforturile lui au
dus la crearea unui tip intelectual care a predominat n straturile noastre
culte mai multe decenii i ai crui ultimi reprezentani sunt Pipi Negulescu i
Jiji Petrovici
Titu Maiorescu, ca i caracter, ca ambiie i ca senintate, a fost un fel
de Goethe al nostru. Un Goethe cu clie, dar fara Faust, fara Ifigenie i fara
teoria culorilor. I-au lipsit Weimarul si Italia.
Procesul Auschnit a nceput ieri n fata Tribunalului Ilfov.
Numai n preajma Parisului (comunele suburbane) au fost anulate 162
de mandate comuniste n consiliile comunale. Merg bine franuzii
Finlanda continua sa reziste
Trei torpiloare comandate de noi la Portsmouth, n Anglia, au fost
botezate: Viforul, Vijelia i Viscolul. S-a strmbat lea la ele i au
alunecat toate n apa Cu aceste 3 vase, Marina noastr s-a ndoit i a
devenit formidabila. Fiecare torpilor are 25 de metri lungime i un echipaj de
8 oameni.
Guvernul bulgar a fost reconstituit conform prevederilor, cu Filov n
frunte. Noul prim-ministru a fcut presei declaraii din care reiese ca nimic
nu s-a schimbat n politica Bulgariei, care urmeaz mai departe linia pcii, a
neutralitii i a nelegerii cu toat lumea.
Valva mare n presa noastr n jurul vizitei lui Teofil la Roma. Teofil fiind
sluga Regelui, nici nu se putea altfel. Dar pare ca i la Roma caraghiosul a fost

luat n serios, caci l-au primit Ducele i Regele, i s-a oferit mese prezidate de
cate un ministru i nu i s-a dat nici un picior in ruc!
18 februarie.
Maniu a redactat un memoriu prin care critica politica noastr externa.
Dup ce lauda pe Rege pentru ndrumrile sale, ataca violent pe Gafencu,
care ar fi zdrnicit planurile Regelui (!) i ar fi pierdut Cadrilaterul la
Belgrad. Adusese deja aceasta nvinuire ministrului nostru de Externe n
consftuirea naional-rnist inuta dup audienta drului Lupu la Rege.
Maniu cere sa renunm la neutralitate, sa ne declaram pentru moment i noi
nebeligerani i sa pregtim intrarea noastr n rzboi alturi de aliai. N-am
putut s-mi procur inca textul exact al acestor declaraii, asupra crora presa
noastr este bineneles muta. Se spunea ieri ca Maniu a fost chemat la
Parchet i se vorbea chiar de eventuala lui arestare.
Daca presa noastr este muta, telegramele din strintate (pe care le
primim confidenial) vorbesc. Iat coninutul unei note a Ageniei tefni cu
data de 17 februarie.
Bucureti, ora 9:45. Fostul preedinte de Consiliu Iuliu Maniu, seful
Partidului dizolvat Naional-rnesc, care de multa vreme ducea campania
mpotriva noului regim din Romania, a publicat la 14 februarie n presa
strin o declaraie mpotriva politicii externe a Romniei.
n aceasta declaraie, dl Maniu afirma ca recenta Conferina de la
Belgrad a fost o trdare a intereselor romneti, ca politica urmrit de dl
Gafencu este n grava contradicie cu politica Majestii Sale Regele (!) i ca, n
sfrit, trebuie restabilit n Romania regimul democratic n nelegere cu
democraiile occidentale, alturi de care Romania trebuie sa fie gata sa se
bata n caz de rzboi.
n urma acestei declaraii, fostul preedinte de Consiliu a fost invitat ieri
seara sa apar n fata Tribunalului Militar al Corpului II de Armata, pentru ai clarifica atitudinea.
Cum aciunea sa este socotita ca periculoasa pentru interesele statului,
dl Maniu va fi supus unei urmriri penale. Faptul a produs impresie enorma
la Bucureti (Nici o impresie, caci pana azi nimeni nu tie despre toate cele
relatate mai sus).
Cine n-are prieteni
Vizita lui Teofil la Roma continua sa fac valva n presa romneasc, n
cea italiana i chiar n celelalte tari ale Europei. Multi ar putea sa cread ca
ceea ce se subliniaz n presa este apropierea dintre Italia i Romania,
simbolizata prin trimiterea reprezentanilor Strjeriei romneti la Roma. Eu
unul cred ca ceea ce a impresionat lumea e ntlnirea marelui om de stat
roman cu Mussolini i cu Papa. Caci Teofil a fost i la Papa
Malaxa e pe seleta cel putin n gura lumii. Denunul lui Dumitrescu,
mprit oamenilor n copie, a provocat un val de ura i de njurturi la adresa
magnatului industriei romane, pe care nimeni nu-l poate suferi. Nervos cum

e, i bolnav de ficat, tipul s-a pus la pat. Prietenii cine n-are prieteni spun
ca se face bolnav ca sa nu fie silit sa depun la procesul Auschnit, unde nu
ndrznete sa dea ochii cu fostul sau tovar, cu att mai mult cu cat
tovarul se apar att de minunat, nct iese basma curata n ochii celor
care asista la proces. Dezgusttor, cu privire la acest proces, e ca preedintele
duce dezbaterile cu o vdit parialitate, n sperana unei naintri, iar presa
venala insulta pe inculpat fara ruine, pe cnd cenzura interzice orice
informaie sau aprieciere favorabila osnditului dinainte
Se vorbete de o posibila cltorie a Regelui n Italia, cltorie pe care ar
pregati-o la Roma marele om de stat Teofil. Nu-mi vine sa cred.
Pare ca Alexeanu, profesor universitar i Rezident Regal al Bucegilor, va
intra rau n aciunea deschisa mpotriva administraiei Fondului Religionar
din Bucovina.
Ancheta preliminara care se face a fost ndreptat mpotriva
mitropolitului Visarion Puiu, pe care Regele vrea s-l scoat din Scaun,
fiindc e cam ticnit, ghiseftar i s-a dat cu garditii. Dar iat ca pe lng Puiu
mai iese vinovat i Alexeanu, care, n calitate de consilier juridic al Fondului, a
ncheiat o convenie cu zisul Fond prin care se obliga sa urmreasc o serie de
procese ca i pierdute ale Fondului, pe preul cesiunii unei treimi din valorile
reclamate, n caz de ctig i ca n lista afacerilor putrede ar fi bgat, n
nelegere cu mitropolitul, i o serie de procese nsemnate n care dreptul
Fondului i solvabilitatea paratului nu fceau nici o ndoial Alexeanu ar
mai fi comis i o serie de abuzuri i de nedelicatee n calitatea sa de Rezident,
mai nti la Cernui, apoi la Bucureti. Clinescu voia s-l fac ministru! A
avut mana fericita i mucenicul Armand, protectorul junelui Lobei!
Roadele dictaturii poliiste
13 August 2005 | de.
Maiorescu i Iorga
18 februarie.
Regele a subscris 10 milioane la mprumutul pentru nzestrare:
Voievodul Mihai 2 milioane, iar personalul Palatului 2 milioane i 17 mii lei.
Se vede ca au sngerat pe Malaxa, caci Auschnit i Kaufmann s-au dus i
Aristid Blank nu mai mareseaza!
A aprut Legea de organizare a Ministerului Comerului Exterior i
numirea lui Ionel Christu ca ministru. Inca un faliment n perspectiva
Popov, noul ministru de Externe bulgar, a fcut i el declaraiile cele mai
linititoare. Vrea pace i buna nelegere cu toi, mai ales cu vecinii. Va
continua politica lui Kiosseivanov
n Germania, ministrul Filov are o presa buna. Ziarele insista asupra
caracterului pacific al noului Guvern, iar despre Filov se reamintete ca este
membru al Academiei de tiine din Prusia i doctor al Universitii din
Berlin.

Senzaie mare, att n Germania, cat i n Anglia, face urmrirea


crucitorului auxiliar german Altmark, n apele teritoriale norvegiene, de
trei vase de rzboi engleze. Vasul Altmark transporta 55 de ofieri i 220 de
marinari englezi i se strecura de-a lungul Coastelor Norvegiei, ca sa ajung
ntr-un port german. Somat sa se opreasc de vasele britanice, s-a refugiat n
fiordul Joessing, unde englezii l-au urmrit i au luat prizonierii fara sa
scufunde vasul german. Protestri violente la Berlin, protestri mai putin
violente, dar protestri i din partea Norvegiei. In Anglia, mare entuziasm cu
att mai mare, cu cat sptmna trecuta Marina Regala a scufundat 5
submarine germane. Sptmna rea pentru nemi
Sumner Welles a prsit ieri New York-ul, pe transatlanticul italian
Rex. O data cu el a plecat i Myron Tailor, trimis de Roosevelt ca
reprezentant personal pe lng Papa. Roosevelt a plecat sa se odihneasc, n
mare, pe un vas al flotei americane.
Srbtorirea centenarului lui Maiorescu, de alaltieri, vineri, la
Academie, a avut ca epilog un articol al lui Iorga n Neamul Romanesc.
Paranoicul, care nici mort nu iart pe Maiorescu ca l-a judecat cum merita i
mai ales ca a tiut sa fac coal i el nu, i vrsa desi cu sfiala veninul.
Gestul unei javre care ridica laba i se uureaz pe trunchiul unui btrn
copac
Finlandezii rezista dar mrturisesc ca ruii au ocupat unele poziii din
prima linie Mannerheim. Din informaiile Statului nostru Major rezulta ca 14
divizii ruseti lupta n Carelia cu 3 divizii finlandeze
Marealul Mannerheim a lansat totui un manifest optimist, prin care
afirma ca finlandezii nu mai lupta singuri, ca au primit i primesc n fiecare zi
ajutoare Pare ca mai ales francezii au trimis material de rzboi foarte util i
eficace
Nici pana azi n-au fost redate circulaiei toate liniile nzpezite De ar fi
barem ultima zpad anul acesta!
Escroc i prost.
ntlnit ieri pe Vaida. I-am mulumit pentru amabilitatea cu care au
primit recomandrile mele la FRN. Am cerut i eu 5 locuri, la judee, pentru
biei pe prima ordine. Mi s-au refuzat toate! S-au numit numai epavele
vechilor partide! Vaida se scuza i se declara amarat i neputincios. Il
speculeaz Ttrescu i rnitii! Acum il amenin i Cuza, ca iese cu toi ai
lui din Front, fiindc nu li s-au dat destule locuri, desi li s-au dat vreo 7!
Pcat i de falimentul FRN-ului, care e asigurat.
Primit o scrisoare de la Victor Alboteanu, din nchisoarea Vcreti. Dl
Alboteanu este scribul lui Titeanu, care ironiza n gazetele escrocului
activitatea mea la Consiliul Economic. Prins cu mana n sac, la Propaganda, a
fost dat pe mana justiiei. Idiotul i nchipuiete ca am cerut eu sa fie
urmrit, i mi cere iertare, pe trei pagini Pe lng ca e escroc, mai e i

prost. Parca de el mi arde mie! N-am contribuit cu nici o vorba al urmrirea


lui. Am sa i-o scriu
19 februarie.
Finlandezii au fost silii sa prseasc prima linie Mannerheim i sa se
retrag pe a doua Ni se strange inima la toi
Incidentul Altmark se agraveaz, scriu ziarele. Adic ce? Va declara
Germania rzboi Angliei?!
n Norvegia, ngrijorare cu privire la soarta neutrilor. O mrturisete
ministrul de Externe norvegian, Koht, ntr-o cuvntare inut la Tronthjem.
Un val de frica pare ca trece peste lumea oficiala. Fel de fel de zvonuri se
susura la ureche, poliitii alearg din colo n coace, la Ministerul de Interne e
mobilizare, posturile militare de paza au fost ntrite i nmulite pe la
autoriti. Pana i la Consiliul Superior Economic ni s-au trimis jandarmi
Sa fie teama de Maniu, de grditii renviai, de avocaii lui Auschnit? Sub o
dictatura poliist condusa de oameni terorizai prin propria lor contiin, te
poi atepta la toate caraghioslcurile. Natural, prin ziare nu transpira
nimic
n schimb, citim n Paris Soir din 13 februarie, pe prima pagina,
urmtoarele:
Mai nti, 8 linii de titluri: Pe malurile Dunrii O explozie distruge
bateriile romneti care apr Porile de Fier Santinela trage: unul din autorii
atentatului cade! E un neam!
Si apoi textul: Londra, 12 februarie (prin telegraf). Explozia cauzata de
agenii germani i care a distrus bateriile de pe malul romanesc, pe Dunre, a
fcut sa apar teama ca printre planurile Reichswerhrului (Armatei germane)
(!) se afla i unul al invaziei Romniei pe Dunre, telegrafiaz corespondentul
lui Daily Express la Bucureti.
Pana ieri seara, duminica, scrie confratele nostru, tirile privitoare la
aceasta explozie au fost riguros suprimate de autoritile romneti. Se poate
spune acum ca a avut loc la Orova, la civa kilometri n amonte de Porile de
Fier, unde Dunrea curge ntr-un defileu ngust. Este singurul sector al
Dunrii aparat de baterii.
Toate tunurile au fost distruse i trei soldai romani ucii. Cteva
minute dup explozie, o santinela interpela un om care fugea n ntuneric.
Cum necunoscutul nu se oprea, gardianul a tras i l-a omort. Necunoscutul
a fost identificat, este un neam.
O tie Parisul, o tie Londra, i noi nu tim nimic!
Spovedaia lui erban Milcoveanu.
S-a fcut bilanul exact al cutremurelor din Anatolia: 32.741 de mori,
9.404 de rnii
ntreaga presa europeana continua sa se ocupe de micrile
eminentului om de Stat Teofil Sidorovici, demnul reprezentant al trinitii

Popescu Urdareanu Malaxa, care domnete astzi peste poporul romanesc


i il stoarce mai rau dect pe timpul fanarioilor.
Ieri, adunarea generala la Banca Naional. S-a trecut cu frnicie i
cu minciunile dincolo de limitele permisului.
Pe cine vor aceste sinistre pulamale sa insele? Cei de azi vad i cei de
maine vor ti sa citeasc Atunci? Sinistre lichele!
Dl Gh. Leon, escroc cu pretenii, a fost ales director i dl Mecu, om
cumsecade, dar prost, cenzor, n locul lui Leon. Bicoianu a rmas n fine pe
dinafara. S-a reales i Costin Soicescu
Centenarul lui Maiorescu a fost srbtorit ieri unde i cum trebuie la
Universitate. Au vorbit rectorul Stoicescu, n numele Universitii, profesorul
Caracostea, n numele Facultii de Litere, i Mircea Djuvara, n numele
fotilor elevi ai maestrului
Turma FRN-ului a fost adunata ieri la Camera, preedinii inuturilor la
un loc cu ai judeelor. La inuturi s-a mai fcut o schimbare: Portocala, la
Galai, n locul lui Slavescu, care n-a primit. efii judeelor: o jale. ntrunirea,
searbda. Nici o vlaga. A vorbit Vaida, ca de obicei, alandala. A ncercat
Ttrescu n zadar sa nfierbnte adunarea prin cteva cuvinte calde. Au mai
vorbit Giurescu i Iuliu Moldovan, ca i cum n-ar fi vorbit. Faliment nainte de
a se deschide tarabele
Primit prin generalul Bengliu (?), comandantul Jandarmeriei, o lunga
spovedanie scrisa n pucrie de tnrul Milcoveanu. Nenorocitul spera sa pot
face ceva pentru graierea lui Ce? Urdareanu nu vrea sa tie de aa ceva
20 februarie.
Cercurile politice sunt adnc tulburate. Toat lumea urla mpotriva
regimului, mpotriva lui Ttrescu si, ce e mai grav, mpotriva Regelui. Daca nar fi starea de rzboi care ne amenina i fata de care fiecine i mai pune
frana pornirilor justificate sau nu, as zice ca ne aflam cu adevrat ntr-o stare
prerevoluionara. In toate cercurile mai ridicate e o ncordare mare, iar n jos,
n rndurile poporului, o nemulumire cum n-a mai fost de mult
Printre cauzele imediate ale ncordrii de sus:
? 1) Scumpirea traiului si, o data cu ea, sporirea drilor directe i
indirecte, precum i a angaralelor, intre care mprumutul benevol pentru
nzestrarea armatei a exasperat n cel mai nalt punct;
? 2) Convingerea intrata n public, i pe care nimeni i nimic nu i-o va
mai scoate din cap, ca Regele, asociat cu Malaxa i cu Urdareanu jefuiesc tara
i trimit capitaluri n strintate. In aceasta privin, procesul Auschnit a
pregtit calea, denunul lui Dumitrescu (cu privire la matrapazlcurile
neurmarite ale lui Malaxa), rspndit n toat tara n sute de exemplare, a
umplut paharul
? 3) Aciunea de subminare, de fiecare zi, a fruntailor fostelor partide
dizolvate care se ntrunesc regulat, unii sub preedinia lui Dinu Brtianu,
alii sub a lui Maniu sau a lui Mihalache, i pun la cale pe de o parte tot ce se

poate pune mpotriva regimului iar pe de alta propaganda cea mai activa
pentru a convinge lumea ca s-a sfrit cu el, i ca n scurta vreme partidele i
vor rectiga atotputernicia;
? 4) Modul tmpit cum s-a alctuit organizaia FRN-ului pe inuturi i
pe judee:
? 5) Lipsa oricrei consideraii pentru actualul Guvern i pentru
conductorul lui. mpotriva lui Ttrescu s-au dezlnuit n special liberalii,
care il njura cum n-a fost inca njurat om politic n Romania.
Iar pentru nemulumirea de jos:
? 1) Continuele i prelungitele concentrri;
? 2) Rechiziiile;
? 3) Brutalitile agenilor fiscali i peruiala exercitata de micii
funcionari;
? 4) Lipsa oricrei posibiliti de intervenie sau de cerere de ajutor,
deoarece parlamentarii i efii electorali care mai nainte serveau nenorociilor
drept organe de recurs n-au fost nlocuii prin nimic iar cei mari de azi nu
primesc pe cei mici
Maniu da cu subsemnatul la Parchetul Militar
20 August 2005 | de.
efi ai FRN alcoolici nvechii
20 februarie.
Duminica, la Camera s-a lsat urat de tot dar bineneles nu s-a
publicat nimic prin gazete. Mai nti, Gheorghe Cuza a venit sa declare ca toi
cuzistii se retrag din Front. Dnii au neles sa li se dea n bloc nordul
Moldovei, nordul Basarabiei i Bucovina; de vreme ce li s-a dat numai cteva
judee rzlee, nu le primesc i pleac. i s-au dus, a alergat dup ei Giurescu,
a alergat Vaida, nimic n-a folosit, nimic nu i-a oprit G. Cuza a mrturisit
unui prieten al meu ca ei nu intraser n FRN dect ca s-i pstreze
organizaiile pentru ziua apropiata n care Frontul se va desface Daca era
insa vorba sa piard cele mai bune organizaii, mai bine raman pe dinafara,
cu propaganda clandestina, care va prinde cu att mai mult cu cat FRN-ul va
deveni foarte curnd odios
Dup chestia cu cuzistii, s-au mai ivit i altele. Preedintele de la
Storojinet s-a prezentat n aa hal, nct Giurescu l-a eliminat stane pede i
a rmas locul vacant.
S-au depus la birou acte prin care se dovedea ca 6 din noii efi sunt
alcoolici nvechii, iar alti 11 din ei clieni ai Parchetului Mergem bine cu
regenerarea!
La ceaiul politic din urma de la Dinu Brtianu nu s-a vorbit dect de
lichidarea Frontului. Unanimitatea celor prezeni a hotrt sa se tina cadrele
gata pentru organizarea din nou a partidului. Ttrescu a fost tratat de las, de
ntng, de trdtor. Dinu a reamintit ca n vizita pe care i-a fcut-o dup

chemarea lui la Guvern, Ttrescu i-a spus: Peste 3 sptmni nu va mai fi


Front al Renaterii Naionale i vom fi din nou toi laolalt!.
Cu Maniu era sa fie lata. Ghelmegeanu a fost ieri la mine i iat cum
mi-a povestit ca s-au ntmplat lucrurile. Declaraiile dlui Prezident n-au fost
date sub forma de interviu; Dl Prezident le-a redactat pentru uzul valahilor,
dar a chemat reprezentanii presei strine i le-a comunicat textul, pe care
unii au izbutit s-l transmit gazetelor lor. Textul conine cam cele pe care leam nsemnat deja mai sus.
n ooni, cu prietenii la CINA.
Vineri seara, la ora 8:00, un comisar regal s-a transportat la domiciliul
lui Maniu i l-a poftit sa vina sa dea explicaii sefului Parchetului Militar.
Domnule comisar, bine ca ati venit la timp a ntmpinat Maniu vedei, am
pus oonii sa ma duc sa iau masa cu prietenii la Cina; dect sa facei
scandal acolo, mai bine ma ridicai n linite, la mine acas A cerut apoi
voie sa ia cu dansul pe Buteanu, secretarul sau Cine tie, poate sa fie
nevoie s-mi aduc cate ceva, a mai adugat dl Prezident, fcnd aluzie la o
posibilitate de arestare Desi comisarul l-a linitit asupra acestui punct,
Buteanu a nsoit totui pe sef. Interogatoriul a durat pana la orele 11:00,
dup care Maniu s-a dus la Cina, unde-l ateptau prietenii.
n interogatoriul de vineri seara, Maniu a fost foarte blajin, a ludat
politica externa a Regelui i discursul sau de la Chiinu i n-a atacat dect
pe Gafencu, dar pe acesta violent. A doua zi, smbt, a trimis insa un
supliment de declaraii, scrise, prin care completa depoziia din ajun, n
sensul ca ntindea asupra ntregului regim, inclusiv Regelui, nvinuirile aduse
lui Gafencu Mare emoie n Guvern, i pana sus Regele a vrut sa se
deschid imediat aciune penala mpotriva delincventului; unii minitri au
propus sa se dea chestiunea pe fata, sa se publice declaraiile lui Maniu, sa se
discute i sa se dovedeasc ca coninutul lor nu era prielnic intereselor
Romniei. Minitrii s-au strduit i s-a amnat rezolvarea chestiunii pe azi.
Azi s-a ajuns n fine la o soluie mai cuminte. Maine va aprea un decret-lege
n virtutea cruia orice publicaie, sub orice forma, imprimata, scrisa la
main, scrisa cu mana (oricare ar fi modul ei de mprtiere) care nu va fi
trecuta prin cenzura, va fi declarata clandestina i autorul oricrei scrieri
clandestine va fi pasibil de nchisoare pana la 2 ani, de amenda i de
pierderea oricrei funcii publice sau particulare precum consiliile de
administraie (o ateniune speciala pentru liberali). Maniu va primi un
avertisment, de data asta, i incidentul actual va fi nchis. Pe viitor, daca mai
scrie, va fi insa nchis el
Acord cu legionarii.
Cu explozia de la Orova, a carei tire a fost publicata de Paris-Soir,
Ghelmegeanu mi-a dat cuvntul sau de onoare ca totul a fost inventat i ca na fost nimic. Dup cate tiam i eu, nu avem nici o baterie, nici la Porile de
Fier, nici la Orova, nici n Cazane

Ghelmegeanu mi-a mai spus ca e aproape gata sa ncheie un acord cu


ci au mai rmas din efii de organizaii ai Grzii de Fier, cu cei care au scris
la Bunavestire i la alte foi. Toi acetia vor semna o spovedanie prin care
se vor lepda de Crezul lor i vor adera la FRN. Dup care se va acorda o
amnistie generala. Era sa ntreb: Si celor care au fost mpucai?. I-am remis
i petiia lui Milcoveanu. Se va rezolva la amnistie Numai sa dea Negru Voda
amnistie Daca se va opune PUM? sPopescu (Regele Carol II). Urdareanu.
Malaxat.
Regele Gustav al Suediei, juctorul de tenis, a ntrunit Consiliul de
Minitri i a fcut declaraii solemne de neutralitate n numele Suediei. O
participare la rzboiul fino-rus ar atrage Suedia n rzboiul mondial contrariu
intereselor acestei tari pe care ar mai pune-o o asemenea eventualitate i n
neputina de a mai ajuta Finlanda nici att cat o ajuta astzi. Declaraiile
Regelui Gustav fac sa se prevad care va fi i hotrrea finala a tarilor nordice
ce se ntrunesc ntr-o conferin n zilele de 24 i 25 februarie.
Finlandezii n-au fost demoralizai prin pierderea primei linii
Mannerheim. Ei s-au instalat pe o noua linie bine fortificata, tot de la mare la
lacul Ladoga, dar mai aproape de Viborg. Comunicatul finlandez anun o
mare victorie la nord-est de lacul Ladoga, unde divizia a 18-a rusa a fost
complet distrusa. Ruii ar fi lsat 18.000 de mori pe campul de btaie (pare
cam multi) i un bogat material de rzboi. Pe de alta parte, presiunea rusa n
Carelia ar fi slbit, trupele sovietice care ataca de 17 zile avnd nevoie de
repaus. Admirabila rezistenta finlandeza e inca departe de a fi nfrnt.
Pe lng preedinia Consiliului din Frana s-a creat o noua Direcie
pentru coordonarea serviciilor menite sa garanteze securitatea materiala i
morala a naiunii. Aceasta Direcie va trebui sa aduc la cunotina
Guvernului toate doleanele justificate ale publicului, doleane ce ar putea fi
satisfcute i sa explice totodat cetenilor pentru ce anumite masuri
mpovrtoare i chiar vexatorii, impuse de mprejurri, trebuiesc primite i
suportate n interesul comun al izbnzii finale In fruntea acestei Direciuni
a fost numit consilierul de Stat Delfan.
Un asemenea Serviciu sau Direcie ar trebui sa se nfiineze cat mai
nentrziat i la noi. Un paznic al moralului francez a fost numit noul
director de la Preedinia Consiliului francez; de ce n-am avea i noi unul?
Ribbentrop versus Gring pe seama Romniei.
Abs, Neubacher, Pilder au fost oprii n drum spre noi de zapezi i
intemperii. Avionul cu care venea Pilder, pornit de la Budapesta, a ajuns pana
deasupra Aradului i s-a ntors. Maine sosesc toi.
Toi domnii acetia, care vin cu instruciuni noi de la Berlin, vor sa
constituie de mult proiectata societate de import-export germano-romana.
Radu Crutescu, care i-a precedat la Bucureti, mi-a spus ca vor sa ma
numeasc pe mine preedinte. Nu stiu insa daca voi primi Pe de alta parte,

stiu ca Guvernul nostru ar voi sa mai amne nfiinarea acestei societi, ca


sa nu se supere iari englezii mpcai azi pe trei sferturi.
Din cate am aflat de la ai mei de la Bancara, domnii vin pentru
constituirea zisei societi, dar mai vin i pentru altceva. Le trebuie lei, ca sa
plteasc tot ce cumpr de la noi i vin sa ne ofere devize n schimbul acestor
lei. Da, devize! Cnd s-a declarat rzboiul, la 1 septembrie, Germania a rmas
cu un cont activ n Anglia, n Frana, n Statele Unite etc. Anglia i Frana au
sechestrat bineneles activele germane. In tarile neutre insa, ele au rmas
disponibile, dar n Statele Unite, spre exemplu, inutilizabile, din cauza
stpnirii marilor de ctre englezi. Germania vrea sa utilizeze acum aceste
disponibiliti la noi
Cecropid mi povestete toate intrigariile dintre nemii din Bucureti.
Misiunile lor grupate pe lng Legaie au ajuns sa cuprind un numr de
ageni ce trebuie sa dea de gndit Guvernului nostru, caci domnii de la Berlin
nu se ocupa numai de furniturile statului german, dar i de nazism. Noroc
pentru noi ca nu se neleg i se mnnc intre ei. Clodius vrea cu tot preul
locul lui Fabricius i i-a pus la Bucureti ca agent pe Neubacher, care a fost
astfel desemnat de Ribbentrop, iar nu de Gring, desi reprezint interesele
economice ale Reichului. Gring a vrut sa numeasc pe Guido Schmidt, dar
fata de propunerea Ministerului de Externe n-a insistat, ca sa nu jigneasc
partidul, caci Neubacher e suta n suta omul partidului i Ribbentrop l-a ales
tocmai ca sa nu-l poat refuza Gring. Dar n realitate, la Bucureti, nu e nici
Guido Schmidt omului lui Gring; omul lui Gring a fost, este i va ramane
Gerstenberg La Berlin, lupta intre Gring i Ribbentrop e mai acuta ca
oricnd i toi iniiaii socotesc ca pana n 3-4 luni Ribbentrop va fi curit
In toate aceste intrigrii ar fi loc de jucat o partida frumoasa pentru Guvernul
roman
Procesul Auschnit continua. Deocamdat jurisconsulii petrec, ridicnd
incidente. Preedintele duce interogatoriul dup un carnet n care Malaxa a
nsemnat ntrebrile de pus Condamnarea e sigura.
Fost ieri la Micescu s-l consult asupra cazului lui Safran, ales sef
rabin, i prin urmare senator de drept, desi nu are dect 30 de ani. Ca i
mine, e i el de prere ca trebuie admis n Senat, desi nu are inca 40 de ani,
limita care, dup lege, nu se poate aplica dect senatorilor alei.
Cu acest prilej, Micescu mi-a povestit ce pete cu Codul Civil cel nou,
redactat alandala i care intra n aplicaie n ziua de 1 martie. Ori, aa cum e,
nu se poate aplica. Prevede, de exemplu, ca nici o vnzare nu se mai poate
face fara transcriere n cartea funduara, i n vechiul Regat i n Basarabia nu
exista carte funduara. Admite dreptul statului de preempiune la pduri, fara
termen (!), aa nct nu s-ar mai putea vinde o pdure. Introduce dreptul
cercetrii paternitii fara limita, aa nct dezorganizeaz familia. Toate
nzbtiile comunistului Lady au fost introduse n Cod. Regele spune
Micescu nu vrea insa sa revin asupra promulgrii din amb, i ca sa o

sfreasc o data cu unificarea codurilor. Caut o formula ca sa mpace pe


Rege. Ii dau urmtoarea: se amn aplicarea Codului de Comer i Codului
Civil pentru coordonarea lor. Formula ii place, o va supune azi Regelui.
Ora 6 p. m. Decretul-lege mpotriva publicrilor clandestine a aprut
azi-diminea. Pe lng cele notate ieri, decretul mai cuprinde i domiciliul
obligatoriu, pana la un an, pe baza de jurnal al Consiliului de Minitri.
Decretul e reprodus n toate gazetele i nsoit cu declaraii foarte bune
fcute de Ttrescu. Sunt simple, precise, fara ludroenii, fara gargarisme
de fraze. O data a nimerit-o i Ttrescu. L-am ntlnit azi i l-am felicitat. Mia spus ca pregtete 30 de camere la Tismana i ca va ncepe cu familia lui
Maniu, cu Boilestii i alii, ca sa izoleze pe dl Iuliu. Daca dl Iuliu va continua
insa, il va ridica i pe d-sa
'Oribil lucru e razboiul'
27 August 2005 | de
21 februarie.
Norvegieni de rea-credina.
nfrngerea ruilor la nord de Ladoga apare mai importanta din ceas n
ceas. Pe lng divizia a 18-a sovietica care a fost nimicita, ar mai fi inca o
divizie aproape pierduta. Finlandezii au luat 100 care de asalt, 78 de
automobile, 58 de tunuri i nenumrate puti, mitraliere, muniii i
aprovizionri. Planul de nvluire rusesc pare sa fi dat gre. Presiunea n
istmul Careliei a sczut i ntreg efortul sovietic se ndreapt acum spre
Vaborg, care e ameninat
Incidentul cu vasul Altmark continua sa fie obiect de discuie.
Germania vrea sa profite de dansul pentru a face presiune asupra neutrilor de
la Nord i a-i determina sa aleag intre cei doi beligerani. Chamberlain, n
Camera Comunelor, a dovedit reaua-credinta a norvegienilor care nici n-au
vizitat vasul Altmark, cat a stat n Bergen, i dreptul englezilor de a fi
procedat cum au procedat, fata de carenta autoritilor norvegiene.
Camera Deputailor franceza, n unanimitate, a anulat mandatele celor
60 de deputai comuniti, declarai n principiu deczui de la drepturile lor
prin legea speciala votata acum ctva timp.
Cincizeci de ofieri englezi au sosit la Adrianopol nsrcinai sa refac
fortificaiile din aceasta regiune, fortificaii autorizate prin nelegerea turcobulgara de la Salonic. Totui, aceasta activitate speciala turco-britanica nu
trebuie sa ncnte pe prietenii notri de la Sofia
Dintre refugiaii polonezi la noi, 150 de femei i 100 de copii au fost
pornii n Algeria. Printre copii sunt multi care i-au pierdut i tatl i
mama E o jale. Oribil lucru e rzboiul. Cum mai poate dormi linitit Hitler?
22 februarie Legea pentru protecia naional care a fost pusa n
vigoare n Turcia a fost primita n unele tari cu ngrijorare i socotita ca o
msur pregtitoare pentru intrarea Turciei n rzboi. Pare insa ca legea nu

urmrete dect coordonarea unor masuri interne, menita sa asigure mai


bine aprarea tarii.
Mai grava pare situaia n ce privete Rusia, care pe zi ce trece se
apropie mai mult de momentul n care va fi silita de mprejurri sa intre n
conflagraia europeana. Astfel, ntreaga presa moscovita care nu publica
nimic fara autorizaie e dezlnuit mpotriva Angliei i a Franei, pe care le
acuza de complicitate cu Finlanda. Cu Statele nordice, Rusia caut de
asemenea cearta: 7 avioane sovietice au bombardat un sat suedez lng
Torneo. Suedia a protestat energic la Moscova, dar fara rezultat
n Finlanda nimic senzaional pe ziua de ieri. S-ar prea ca ambii
beligerani, istovii, i ngduie cteva clipe de odihna
Miita i Teofil.
Ministrul nostru de Finane a plecat ieri la Sofia sa ntoarc vizita
fcut la Bucureti de ctre ministrul de Finane bulgar, Bodjilov, n
noiembrie 1938. Era i timp. Miita (Constantinescu) a plecat prin Bazargic i
la Oboriste, granita bulgreasc, a fost ntmpinat de seful protocolului, de
secretarul general de la Finane i de alti demnitari bulgari venii de la Sofia
espre. Un tren special i s-a pus la dispoziie i presa bulgreasca il saluta
(pe regele nostru) ca pe un Rege.
Tot aa e primit i Teofil (Sidorovici), care se plimba prin Italia i
vorbete. (Vai de noi!). ntoarce-te n mormnt, umbra a lui Koglniceanu, caci
au ajuns Miita i Teofil sa te nlocuiasc! Firma La 3 Regi (Carol al II-lea,
Urdareanu i Malaxa plus dama!) i o Curva e bine reprezentata n
strintate, nu e vorba!
Regele a consimit la amnarea aplicrii codurilor (Civil, Comercial i de
Procedura) pana la 15 septembrie. In raportul lui Micescu, hotrrea e
motivata pe ncurcturile cu cartea funduara i pe necesitatea coordonrii
acestor coduri intre ele i cu Constituia noua (argumentul meu).
Mai toat lumea e convinsa ca decretul-lege cu publicaiile i
comunicrile scrise clandestine n-a fost fcut contra lui Maniu, ci pentru a
apra pe Malaxa de nvinuiri gen Dumitrescu ceea ce nu e exact. Decretul a
fost provocat de ieirile lui Maniu; ca vine i n favoarea lui Malaxa, e o fericita
ntmplare. Poate numai ca aceasta prielnica consecin sa fi biciuit zelul lui
Ghelmegeanu, devenit creatura lui Malaxa, care l-a impus (Informaie greit:
pe Ghelmegeanu l-a impus Moruzov) la Interne.
Curirea Franei:Cachin, singurul senator comunist, a fost exclus i el
din Senat. Dintre deputaii exclui, 8 au fost dai n judecata pentru nalt
trdare. Printre acetia e i Duclos
Regele se apuca de poker.
Instalarea lui Christu ca ministru al Comerului Exterior a avut loc
alaltieri prin transmiterea serviciilor de la Ministerul Economiei Naionale, la
noul Departament. Christu i Costic Angelescu s-au acoperit reciproc cu

lauri i s-au ludat unul pe altul. Mai puine laude, domnilor, i mai multa
treaba
Regele s-a pus pe poker! De doua ori pe sptmn au acum loc la Palat
partide homerice, la care au fost poftii i Strcea, i nepotul sau Niculita, ca
sa fie jumulii
n jurul croisiere-ei Preedintelui Roosevelt, care a plecat cu
crucitorul Tuscaloosa sa se odihneasc pe mare, e mare fierbere n presa
americana, ca i n Anglia i n Frana. Se atribuie Preedintelui cele mai
machiavelice planuri, se spune ca se va ntlni n largul Oceanului cu trimii
englezi, francezi i chiar italieni! ntrebat nainte de plecare, Roosevelt care e
un mucalit, a rspuns ca pleac sa se odihneasc, dar poate i pentru
anumite afaceri Att a fost de ajuns!
n America, ideea unei a treia candidaturi a lui Roosevelt la Preedinie
i face drum i ncepe sa fie privita ca probabila i cu sorti mari de izbnd
Si ideea unei posibile intervenii a Americii n rzboi, n scop de a-i pune
capt, ncepe sa ctige adereni. Multa lume leag de altminteri o a treia
preedinie a lui Roosevelt cu politica de intervenie mpotriva creia
unanimitile de acum o luna nu mai sunt att de compacte
Din cauza frigului care continua i a lipsei de combustibil, multe teatre
din Berlin au nchis. S-au nchis i fabrici, chiar din cele care lucreaz pentru
armament. La reclamaiile ce se fac, autoritile rspund: n-am adus noi gerul
i zpad!
23 februarie.
Ttrescu mi-a adus ieri plcut tire ca impozitele se vor mari prin
noua lege bugetara, cu 6 miliarde. Se vor spori cotele Primul-ministru va
face maine seara, prin radio, un clduros apel la toi contribuabilii, ca sa
suporte i acest sacrificiu pentru narmarea tarii. Nimic de zis, dar cum vor
face cei mici ca sa nu moara de foame?
Dunrea inunda Doljul.
Miita e formidabil, Miita e diplomat, Miita a curcerit Bulgaria. Primit
la Sofia cu gara mpodobit cu alai, cu minitrii, o tine ntr-un chef. Finantul
Bodjilov i-a oferit o masa mare, numai cu domni n -ov. Dup masa au vorbit,
el i Miita. Ghiveci economic, presrat cu piperul amiciiei tradiionale (!)
dintre cele doua popoare. S-a vorbit mult de ferry-boatul de la Ramadan. De
acum nainte putem sa nu mai avem nici o grija despre partea Bulgariei
Daca as fi Regele, as trece pe Miita la Externe i pe Gafencu la Finane. Ar
ctiga mult Finanele
Celalalt mare diplomat, Teofil, a obinut la Roma o pagina din
Messagero pentru marele Rege Carol, cu poze.
La ameninrile Germaniei mpotriva neutrilor, prilejuite de incidentul
Altmark, Anglia i Frana rspund cu alte ameninri adresate acelorai
neutri, a cror situaie devine, cum se vede, din ce n ce mai plcut. Un
important Consiliu de Minitri inut la Paris a hotrt ca discuiile juridice

trebuiesc prsite i ca Puterile aliate vor trece la fapte. Daca Norvegia i


Suedia, tari de altminteri foarte simpatice, nu sunt n msur s-i apere
neutralitatea mpotriva Germaniei, vor apara-o Anglia i Frana.
Conferina tarilor nordice se va deschide maine la Copenhaga i va tine
doua zile.
Zgazuri de gheata, cum nu s-au mai vzut n acea regiune, s-au
ngrmdit pe Dunre n dreptul satului Crna (Dolj). Din cauza acestui
obstacol de nenvins, apele Dunrii s-au ridicat n amonte cu 5 metri n 3 ore,
au trecut peste diguri i au inundat zice-se 10.000 de pogoane semnate,
pana nspre Rast. Sunt i case distruse i inundate. Un dezastru fara
precedent n acele regiuni.
Ruii continua sa nvleasc i finlandezii sa reziste. E o adevrat
epopee pe care acest mic popor o scrie cu sngele sau
P. U. M. nu mai doarme.
Noi nzpeziri, n Moldova i n Basarabia, pe liniile secundare. Azi, 23
februarie, termometrul arata -7C!
De cnd a nceput procesul Auschnit, P. U. M. (P. U. M., adic Popescu
Urdareanu Malaxa) nu mai doarme i nervozitatea lui a ajuns la extrem.
Niciunul din cei 3 asociai nu mai e abordabil. Ttrescu nu mai tie cum i
de unde sa ia poruncile i e disperat
Iorga face cataracta. Cu un ochi nu mai vede deloc i celalalt curge.
Bine ca s-o fi oprit de scris vor zice unii. As! Dicteaz Catincai i fetei mai
mare, care i blesteam ceasul cnd s-au nscut
S-a hotrt: Parlamentul se va deschide luni, 4 martie.
24 februarie.
Enervare provocata printre beligerani i n tarile nordice de incidentul
provocat prin abordarea vasului Atlmark de ctre englezi, n apele teritoriale
ale Norvegiei neutre, e departe de a se potoli. De o parte i de alta se merge
pana la teama ncurcrii Norvegiei i chiar a Suediei, n rzboi i fiecare
arunca vina asupra adversarului. Norvegia se teme de complicaii ca de dracul
i vrea sa supun cazul Curii Internaionale de la Haga. Dar cnd vorbete
tunul, ce sa mai caute glasul unei neputincioase adunturi de prlii?
Din America se comunica ca Roosevelt n-a luat inca nici o hotrre cu
privire la a treia sa candidatura. De luat, o fi luat-o el, dar nu o spune
n Finlanda, ruii au fcut ce au putut ca sa ia Vaborgul pe ziua de ieri,
a 22-a aniversare a ntemeierii Armatei Roii. Neputnd lua Vaborgul i
celebra astfel o mare victorie, sovieticii s-au mulumit sa publice
necontrolabile statistici prin care dovedesc ca fabricile lor produc astzi cu
43% mai mult armament ca n 1938.
Dup unele tiri s-ar prea ca n Finlanda ar fi nceput dezgheul. Daca
nu e o alerta falsa, dislocarea gheurilor de pe lacuri va fi de mare ajutor
finlandezilor. Avioanele auxiliare trimise de italieni, de francezi i de englezi au
permis acestora sa treac la atacul avioanelor ruseti, care sunt doborte n

numr mare, n fiecare zi. Sa speram ca finlandezii vor putea mcina inca
multa vreme trupele sovietice.
Regimul Urdareanu Malaxa
03 Septembrie 2005 | de.
Constantin Argetoianu Domnul e cu noi
24 FEBRUARIE. Asistat asear la reprezentaia lui Fotino, actorul
craiovean care-i srbtorete 30 de ani de teatru. S-a jucat Prostul, de
Fulda. Piesa ca piesa, i jocul ca jocul. Amuzanta era sala, caci Fotino plasase
lojele sale la vedete. De o parte eram eu, Nistor ministrul Cultelor i (Ion
Marin) Sadoveanu, Dombrowski, Modreanu prefectul Politiei i Gavril
Marinescu etc. de alta Maniu cu Mihalache, Stelian Popescu, Costache Lupu
cu dl Hudia etc. Ostile stau fata n fata i marama d-nei Mihalache flfia ca
un steag Maniu mi-a prut foarte mbtrnit i obosit, Mihalache ncrunit.
i el i Madame Mihalache au fcut burta. Se vede ca le merge bine cu
Opoziia
25 FEBRUARIE. Guvernul turcesc a publicat un comunicat prin care
dezminte orice concentrare de trupe la granita ruseasca, spre Caucaz.
Ziarul Pravda, din Moscova, publica pe de alta parte un articol oficios
prin care se afirma ca Sovietele nu au nici o intenie agresiva n Orientul
Apropiat Embrassons-nous, Folleville!
Dup comunicatul finlandez, ruii au fost respini pretutindeni, n
istmul Careliei ca i la nord de Ladoga, cu mari pierderi pentru ei, n oameni
i material dup cel rusesc, armata sovietica ar fi nregistrat mai multe
succese
Hitler a vorbit ieri la Mnchen i Chamberlain la Birmingham. Ambii
conductori au brodat i de data asta pe temele cunoscute. Chamberlain nu e
niciodat violent, dar Hitler care mai totdeauna este, de data asta n-a fost.
Chamberlain a declarat ca Anglia i Frana vor continua rzboiul pana vor
obine de la Germania garanii ca pacea nu va mai putea fi tulburata i ca
libertatea i drepturile fiecrei naiuni, mare sau mica, vor fi respectate.
Hitler a fcut din nou istoricul trecutului i a gsit n aceasta privin o
formula buna: Tratatul de la Versailles a distrus numai faada Germaniei; n
dosul acesteia, poporul a rmas intact, cu toate nzuinele, cu toate drepturile
i cu toate forele lui. Fhrerul i-a ncheiat cuvntarea, menita sa celebreze
a 21-a aniversare a ntemeierii Partidului Nazist, prin asigurarea ca Germania
nu va fi redusa n sclavie (!) i prin ndejdea ca Providena va proteja mai
departe poporul german. Ne apropiem de acel Domnul e cu noi! al disperrii
formulat de Wilhelm al II-lea.
Ministrul Gafencu, accidentat.
Lideri nationaltaranisti, de la stnga la dreapta: vicepreedinii dr. N.
Lupu, Ion Mihalache i secretarul general Virgil Madgearu.
Vorbind ieri cu Pilder (din nou la Bucureti) despre cele ce se cred la
Berlin, cu privire la o posibilitate de pace, n legtur cu misiunea Welles,

bancherul berlinez mi-a mrturisit i de data asta mult optimism. Dansul


crede ca sortii de pace sunt n proporie de cam 65%. Cam aceasta ar fi,
spune el, i proporia data la Londra de Lloyd. In schimb, la Paris se crede ca
momentul negocierilor cu Germania n-a sosit inca. Dar i Pilder e convins ca,
daca pacea nu se ncheie pana ncepe ntr-adevr rzboiul, i daca acesta se
dezlnuie pe frontul occidental, apoi ani de zile nu se va mai putea vorbi de
negocieri
Legaia Americii din Bucureti publica un comunicat n doi peri: pe de o
parte dezminte ca Welles ar veni ca sa propun formule de mpciuire, pe de
alta mrturisete ca Roosevelt a luat anumite contacte n vederea opririi
rzboiului
Pilder mi afirma ieri cu toat tria, ca Roosevelt tie exact condiiile n
care Germania ar fi dispusa sa ncheie pacea i ca aceste condiii nu exclud
anumite concesii
Noul regulament al Comisiei Europene a Dunrii consfinete
suveranitatea deplina a Romniei la gurile fluviului. In conformitate cu
Convenia de la Sinaia din 1939, fondurile i aurul (!) Comisiei au fost remise
autoritilor romneti competente sa le primeasc.
Principesa de Piemonte a nscut o feti creia i s-a dat numele de
Maria Gabriela. Cuceritorul Bulgariei, Miita Constantinescu Telleyrand s-a
napoiat ieri n Capitala sa. Valahii i-au fcut o primire triumfala n Gara de
Nord; a fost de fata i Gafencu care i regsise memoria. (Zilele trecute,
mergnd pe jos de la el de acas la minister, Gafencu a alunecat pe gheata i
a czut, lovindu-se la cap. S-a ridicat totui i a mers mai departe pana la
minister; ajuns acolo insa, nu i-a mai adus aminte de nimic, nu tia unde era
i cine era i nu mai recunotea pe nimeni. Aceasta stare de amnezie a durat
doua ore, dup care, din nenorocire, Gregori i-a regsit memoria i Nuseta).
Cuceritorul Teofil Sidorovici-Cavour nu s-a napoiat inca din Italia.
ndat ce va sosi i el, amndoi Eroii notri vor fi srbtorii cum merita.
26 FEBRUARIEIeri dup-amiaza adunarea generala anuala la JockeyClub. Am fost reales vicepreedinte pe patru ani, mpreun cu Barbu
Catargiu. Lume multa.
Seara, masa colegiala de 80 de tacmuri. S-a ncins un poker de
nebuni: la ora 11:00, cnd am plecat eu, Bzu Cantacuzino pierdea deja 550
mii lei, Urdareanu 250 mii. Niculita, nepotul lui Strcea ctiga 600 mii
Justificarea comunismului
Delimitrile lui Chamberlain.
Sumner Welles a fost primit la Napoli de un delegat al lui Ciano i
Myron Taylor de unul al secretarului de Stat papal. Welles n-a vrut sa fac
dect o singura declaraie: Sper ca voi ndeplini misiunea mea repede i
bine De la Napoli a plecat la Roma unde va sta putin. Cu Italia va sta de
vorba dup ce va fi vizitat Berlinul, Londra i Parisul. Asupra misiunii sale,

circula n America nu mai putin de 8 ipoteze oficioase cel putin aa le-a


numrat corespondentul ziarului englez News Chronicle.
Conferina statelor nordice de la Copenhaga s-a terminat i comunicatul
final publicat rezuma astfel activitatea ei: 1) S-a trimis un salut fresc
guvernamental Finlandei i Islandei (si Islandei, pentru ca salutul trimis
numai Finlandei sa nu apar ca un act de solidarizare prea strns cu unul
din beligerani (!); 2) S-a rennoit hotrrea de stricta neutralitate, dar s-a
manifestat dorina ncetrii ostilitilor intre Finlanda i Rusia i respectrii
integritii i independentei Finlandei; 3) S-a protestat mpotriva rzboiului
maritim i a modului cum beligeranii interpreteaz legile neutralitii.
Primul ministru al Suediei, Hansson, a declarat ca neutralitatea
Suediei nu nseamn nici egoism, nici inerie. Suedia nu vrea sa fie atrasa n
rzboiul european i socotete ca poate ajuta mult mai bine Finlanda
rmnnd neutra, dect printr-o participare directa la ostiliti.
n ultimul discurs al lui Chamberlain de la Birmingham se subliniaz
faptul ca Primul Britanic n-a vorbit de integritatea Poloniei i a Cehoslovaciei,
ci numai de independenta pentru cehi i polonezi iar despre Austria nimic.
Aceasta moderaie se interpreteaz ca menita sa nu ngreuieze negocierile lui
Sumner Welles
Doua avioane germane de vntoare au zburat deasupra Olandei. Unul
peste Utrecht, i a fost gonit de artileria antiaeriana celalalt peste Brabantul
de Nord i a provocat o lupta din care avionul olandez urmritor s-a ales cu
avarii. Guvernul olandez a protestat energic la Berlin, dar probabil ca va
ramane cu protestul
tirile de pe frontul Careliei au nceput sa fie foarte contradictorii
Ruii nainteaz foarte ncet, dar nainteaz. Situaia Vaborgului pare serios
ameninat
27 FEBRUARIE. Se mplinesc azi doi ani de la promulgarea Constituiei
noi Regimul cel nou a dat multe rezultate bune, dar i ce dezamgiri Noi
am furit un instrument de care Regele sa se slujeasc spre folosul tarii, dar
nu spre al lui Malaxa, cu participare la beneficii a Majestii Sale i a celor
mai apropiai de Majestatea Sa.
Ginerica de la Stelian Popete
n Statul Illinois (U. S. A.) au loc primele alegeri pentru desemnarea
candidatului democrat la viitoarea competiie prezidenial. Prin faptul ca
Roosevelt a primit sa i se puna candidatura la aceste alegeri preliminare se
dovedete ca a primit de fapt sa candideze pentru o a treia oara la Preedinia
Statelor Unite. Din tirile ce vin din America se pare ca are toi sortii sa
reueasc.
Dl Sumner Welles a fost primit succesiv de Ciano i de Mussolini.
Ducelui i-a remis un mesaj autograf din partea Preedintelui Roosevelt.

Asupra convorbirilor dintre cei trei auguri nu s-a comunicat nimic. Dl


Sumner Welles a declarat numai ca a fost primit cu mare cordialitate i ca a
ieit mulumit de la Mussolini. Sa dea Dumnezeu sa ias aa i de la Hitler
Mr. Myron Taylor a fost primit de ctre cardinalul Maglione i azi va
prezenta scrisorile sale de acreditare Papei.
Inevitabilul se apropie. tirile din Finlanda sunt ngrijortoare. Nvlind
n mase tot mai mari, ruii par a strpunge istmul Careliei, de-a lungul
marii Chiar finlandezii mrturisesc ca au pierdut fortul important i insula
Koivisto, de lng coasta i ca Vaborgul e bombardat nencetat. Putea-vor
opune trupele lui Mannerheim o rezistenta serioasa n spatele primei lor linii
de aprare i cata vreme? Soarta Finlandei pare pecetluita, e o chestiune de
timp. Va ramane insa n istorie o nltoare epopee trit i o naiune care a
fost n stare sa fac astfel de minuni nu poate sa piar
Mr. John Lugosianu, ginerica de la Stelian Popete, se produce. Chemat
de Asociaia Presei Romane din Basarabia, a inut o conferin, cu mare
succes zice Universul. Subiectul: De la pacea armata la rzboi
Candidatura la un portofoliu. De ce nu? Lugosianu se ncadreaz de minune
ntr-un regim Urdareanu Malaxa
'Toate lichelele presei sunt de cumparat'
10 Septembrie 2005 | de
27 februarie.
Icre moi, curcan rece, ampanie
Un vnt de nebunie a suflat n noaptea de duminica spre luni asupra
linititului Jockey-Club. Partida de poker despre care am pomenit mai sus a
inut pana la 8:00 dimineaa, mai cu icre moi, mai cu curcan rece i tot
timpul cu ampanie. Niculita a plecat cu 570.000 lei ctig, Urdareanu s-a
refcut i a mai ctigat 200.000 lei. Marii pierztori au fost Bzu
Cantacuzino, cu vreo 500.000 lei, i nenorocitul de Solacolu (ginerele lui
Marie Ghika-Negulescu), care a pierdut 600.000 lei
n tot oraul se vorbea ieri despre nlocuirea lui Radian, la Propaganda,
prin Stoica, ambasadorul nostru la Ankara. Pana azi tirea nu s-a adeverit,
dar cred ca Radian are plumb n aripi
28 februarie.
Nemii venii sa negocieze un nou avans n lei pentru finanarea
cumprturilor germane au ntmpinat ieri un refuz din partea lui Miita
Talleyrand. Ei au propus sa ne mprumute un stoc de devize olandeze i de
aur pe baza cruia Banca Naional ar fi putut sa emit circa un miliard i
jumtate de lei (pe care sa il puna la dispoziia comisiilor de cumprturi ale
Reich-ului). Miita a rspuns cu drept cuvnt ca un mprumut de devize,
numai n vederea sporirii circulaiei, deja prea mare, nu-l interesa. Daca ar fi
fost vorba de o cesiune, s-ar mai fi putut sta de vorba

Se vede ca nemii Abs de la Deutsche Bank i Pilder de la Dresdner


se ateptau la un refuz, caci nu s-au suprat i pleac maine ca sa se
napoieze n curnd cu noi instruciuni.
Abs i Pilder au venit sa ma vad i mi-au spus lucruri foarte
interesante despre rzboi. Ei pretind ca, dup declararea rzboiului, pana la
nceputul lui septembrie, s-a ncheiat intre Anglia i Frana, pe de o parte, i
Germania, de alta, o nelegere n virtutea creia: 1) sa nu se bombardeze
oraele cu avioanele; 2) sa se lase supuii fiecrui stat beligerant afltori pe
teritoriul inamic sa se napoieze n patria lor; 3) sa nu se confite sau lichideze
n niciuna din cele 3 tari bunurile inamice. De fapt, nici o bomba germana n-a
czut pana acum pe teritoriu englez sau francez, dup cum nici o bomba
franceza sau engleza n-a fost lsat pe teritoriul german.
Abs mi-a mai spus ca toate vasele germane, de rzboi sau de comer, au
ordin sa nu se predea inamicului si, daca nu pot, sa se afunde. Graf von
Spee n-a mai dat lupta i s-a scufundat de-a dreptul, fiindc nu mai avea
muniii i nu mai putea trage nici o lovitura de tun. Graf von Spee costase
180 milioane de marci, adic mai bine de 7 miliarde de lei (noi vrem sa
echipam ntreaga noastr armata cu 30 de miliarde, cnd o singura unitate a
Marinei germane costa mai bine de 7!). E ngrozitor ci bani si, prin urmare,
cata munca se pierd ntr-un rzboi!
Ambasadorul-profet.
Cambrun publica n Revue des Deus Mondes interesante amintiri de
pe vremea rzboiului, din zilele pe care le-a petrecut n 1916-1917 la
Petrograd. Cu acest prilej, citeaz o judecata profetica a lui Nisard, foarte
inteligentul i spiritualul ambasador francez pe lng Sfntul Scaun, la
nceputul veacului. Nisard spunea, cu 15 ani nainte de rzboiul din 1914 i
cu 40 de ani nainte de cel din 1939: Pacea Europei se bazeaz pe un
mormnt rau crpat: Polonia Btrnul colaborator al revistei La Vie
Parisienne vedea departe
Negocierile Angliei cu Japonia, privitoare la incidentul pricinuit prin
abordarea vaporului Asama Maru i ridicarea tinerilor nemi n drum spre
Germania s-au ncheiat printr-un acord: Anglia va remite Japoniei pe toi
rezervitii germani capturai pe zisul vas.
Circula cu intensitate noi zvonuri de mediaie germana n conflictul
ruso-finlandez. La Berlin, totui, ele se dezmint, desi mai putin energic ca
pana acum.
Sumner Welles va ncepe turneul sau cu Berlinul, unde va sosi la 1
martie, dup ce se va opri azi i maine n Elveia. Din Roma a plecat asear.
La Paris domnete mare scepticism n jurul misiunii sale. La Berlin,
comentarii multe, dar pronosticuri puine.
Roosevelt, contestat.
Senatul statului New York, ntrunit la Albany, a votat o moiune prin
care se cere o lege federala mpotriva posibilitilor unei a treia candidaturi

consecutive la Preedinia Republicii Federale O lovitura a republicanilor


mpotriva lui Roosevelt
A murit pictorul Tonitza. Avea talent, dar n-a inut ce promitea acum 20
de ani
Ionel Christu a adus ieri noua lege a regimului schimburilor n fata
Consiliului Economic. Discuie aprinsa i inutila, dar Bujoiu a vrut sa
justifice regimul sau, mpotriva evidentei. Noul regim e bazat (sic) pe baza
fixrii cursului devizelor strine. E o ncercare teoretic buna, n practica,
stnjenit prin conveniile pe care le avem cu unele tari, n special cu Anglia.
In tot cazul, politica comerului exterior i reglementarea devizelor au fost
luate din ghearele Bncii Naionale i date noului minister i e bine.
Ne-a sosit i o misiune economica italiana pentru strngerea
schimburilor intre cele doua tari De mult ce o sa ne strng toi din toate
prile, nu vom mai ramane cu nimic. Rzboiul nu se duce pe fronturi, se
duce economicete n tarile neutre i naintea tuturor la noi. De, de ce ne-a
dat Dumnezeu i petrol, i grau, i lemne Din nefericire, ne-a dat i prosti i
lichele
n fruntea delegaiei italiene este simpaticul D'Agostino, pana mai ieri
directorul Bncii Comerciale Italiene n Bucureti, ajuns acum om mare n
Italia. Dup ce a fost pus n fruntea schimburilor (devize) cu strintatea,
Ducele l-a cocoat director general al Bncii Comerciale la Milano
Asear, masa mare cu 100 de tacmuri la Externe. Vechea cldire a
ministerului (Palatul Sturdza) intra n drmare pe ziua de 15 martie i
Gafencu a hotrt s-i ia rmas bun de la ea, prin doua prnzuri oferite
corpului diplomatic i nalilor demnitari. Unul a avut loc asear, cu francezii,
englezii, finlandezul i o parte din neutri, cea de-a doua, cu nemii i ceilali
neutri, va avea loc maine.
Dup masa, Ttrescu m-a luat n cabinetul ministrului, s-mi explice
ca are mari dificulti cu Ministerul Propagandei. Regele s-ar plnge ca
propaganda n strintate nu e fcut cum trebuie i ca cenzura, n tara, lasa
de dorit. La observaiile pe care le-a fcut lui Gafencu i lui Ghelmegeanu, cel
dinti a rspuns ca propaganda n strintate trebuie pusa sub direcia
Ministerului de Externe, care duce rspunderea tuturor raporturilor tarii n
afara iar cel de-al doilea ca nu se poate concepe o desprire intre Politie,
Siguran i Cenzura. Acest punct de vedere pare ca a fost primit de rege i-l
mprtete pana la un oarecare punct i el, Ttrescu. E vorba, prin
urmare, sa se desfiineze Ministerul Propagandei i sa se treac presa strin
la Externe, presa interna la Preedinie (poate un subsecretariat special) i
cenzura la Interne. Mi le spunea toate, fiindc voia sa se neleag i cu mine,
Radian fiind reprezentantul meu n Guvern. Am ntrerupt imediat: Radian nu
e reprezentantul meu n Guvern. N-am cerut i n-am nici un reprezentant n
Guvern. Pe Radian l-a desemnat regele i dup ce l-a desemnat te-a trimis sa
mi-o spui, ca s-mi fac placere. Prin urmare, regele l-a fcut, regele il poate

desface. i eu nu am nimic de zis!. Ttrescu a nvrtit-o atunci i mi-a


declarat ca vrea el sa cazeze pe Radian n Guvern n alt post (?), fiindc tine la
el i nu vrea pe de alta parte sa schimbe coloritul Guvernului. (?) L-am
asigurat ca, daca politicete chestiunea nu ma intereseaz, personal as fi
foarte mulumit, ca prieten, sa nu fie prea diminuat Radian In sfrit,
Ttrescu a conchis ca Radian trebuie sa rmn n Guvern (ma ntreb unde
i cum) i ca toat chestiunea se va transa azi, n audienta sa la rege.
Asa sta chestiunea cu Radian. Blumenfeld (informat probabil de
Ghelmegeanu) venise s-mi spun alaltieri ca sare Radian i ca va fi nlocuit
prin Stoica (!), ambasadorul de la Ankara. Astfel data, vestea era, cum se vede,
inexacta.
Propaganda n stainatate.
Ttrescu mi-a cerut i prerea mea cu privire la o buna organizare a
propagandei n strintate. I-am explicat ca, indiferent de organizare, fie ca
propaganda ar fi pusa sub ndrumarea cutrui sau cutrui departament,
nimic nu se poate face fara bani. Daca poate obine un credit de 500 de
milioane sau 1 miliard de lei (Ce e 1 miliard? O suta de mii de livre), sa
ncerce ceva, daca nu, sa o lase n pace. Cu pardesiul la brat i cu plria n
mana, nu poi obine nimic, nici de la gazetele din Paris, nici de la cele din
Londra sau de aiurea. Toate lichelele presei sunt de cumprat i numai de
cumprat. Ungurii n-au fcut pe puterea mare ca noi, cu ambasade i cu
tunuri, dar au pus la btaie muniia cu care se cuceresc toate democraiile
Una buna a lui Vaida. Poftit la masa la Externe pentru maine, a venit
asear, la ora 9 fara 5. No, am venit n seara asta, fiindc maine plec i nu
pot veni joi! Capul lui Gafencu i al protocolului! I s-a explicat cu toat
politeea ca era imposibil sa se modifice n ultimul moment plasamentul unei
mese de 100 de persoane A priceput, dar s-a suprat. A plecat i a spus ca
nu vine nici joi! Tot necioplii, fraii de ghincolo!
29 februarie.
Vzut ieri pe Cancicov, napoiat din strintate. L-am ntrebat ce cap a
fcut Kaufmann cnd a dat de el i daca nu s-a ruinat de milioanele
terpelite la Media. Pare ca nu; omul n-a pierdut ncrederea n sine care l-a
caracterizat ntotdeauna i a tratat cu Cancicov de la egal la egal i s-a tocmit
ovreiete. A recunoscut ca operaiile de la Media n-au fost legale, dar n-a
dat nici o explicaie pentru ntrebuinarea sumelor, desi a pretins ca au fost
ridicate n folosul bncii A ntrebat pe Cancicov daca era convins de buna
lui credin sau nu. In caz ca da, era gata sa stea de vorba, n caz contrar, nu.
Cancicov, care venise la Londra sa recupereze, iar nu sa fac scandal, i-a dat
satisfacia morala (!) ceruta. Tratativele n-au mers prea greu, caci Cancicov
aflase n Elveia ca iubitul Oskar ntemeiase acolo un mic sediu pentru
administrarea averii sale, evaluata de oamenii de afaceri din Zrich la circa15
milioane de franci elveieni, i cnd i-a dat pe la nas cu numele sediului,
Kaufmann a muiat-o de tot. A consimit repede sa dea 31 de milioane pentru

repararea erorilor fcute i pentru a veni n ajutorul Bncii de Credit i 6


milioane pentru casa din strada Clrai. A consimit, de asemenea, sa se
reduc pensia pe care banca i-o garantase prin contract, de la 5 milioane pe
an la 1.080.000 (90.000 lei pe luna, destul de frumos pentru un cocar) i sa
fie pltit n lei, n loc de dolari.
Ma ntreb pentru ce a cumprat casa n Bucureti i ce va face cu ea,
caci nu-l vad revenind printre noi
Chestiunea Kaufmann a fost astfel reglata i terminata, fara scandal
pentru banca, i poate ca e mai bine asa.
Cancicov mi-a povestit lucruri interesante de la Londra, unde pretinde
ca n-a avut nici o misiune oficiala (e om discret), dar unde a putut da lmuriri
care au contribuit la destinderea raporturilor dintre Anglia i noi care se
ncordase n vremea din urma.
Regimuri politice care se cltin
17 Septembrie 2005
Constantin Argetoianu.
Furia englezilor
29 FEBRUARIE. Suprarea englezilor n-a fost pricinuita numai de
crearea Comisariatului Petrolului; crearea acestui comisariat a fost numai
pictur de apa care a umplut paharul. Guvernul roman informase pe cel
britanic ca, pe baza conveniilor noastre, ne obligasem sa furnizam petrol
Reich-ului n proporie de 25% din totalul exportului nostru. Era o proporie
rezonabila pentru un regim de neutralitate i Londra o acceptase, cu att mai
mult cu cat, producia marilor noastre societi fiind sub influenta anglofranco-americana, Guvernul englez spera sa poat reduce cantitatea de petrol
pe care o livram Germaniei reducnd totalul produciei noastre. Instruciuni
n consecin s-au i dat societilor Astra, Steaua Romana, Columbia,
Romno-American etc. Cu cata mirare am aflat ntr-o buna zi ca sondele
Stelei de la intea, care trebuiau sa ne inunde, nu dau aproape nimic Mi-a
dat Angot explicaii tehnice, dar n-am priceput nimic
Mai trziu, englezii au aflat ca, pe lng proporia de 25%, mai
garantasem nemilor i un plafon anual de 1.300.000 de tone. Asta i-a
nfuriat. Caci toate planurile lor de reducere a produciei generale de petrol ca
sa reduc valoarea celor 25% destinate Germaniei nu mai fceau cinci parale.
Guvernul roman a fost acuzat de frnicie, bine ca n-au zis escrocherie, i
criza a izbucnit n momentul crerii comisariatului, n care s-a vzut (cu drept
cuvnt) un organ menit sa provoace sporirea produciei ieiului. i s-au oprit
toate transporturile spre Romania.
Guvernul nostru a nceput cu explicaiile i Cancicov a fost trimis la
Londra (desi nu o mrturisete) sa puna punctele pe i. Explicaiile au fost de
altminteri cam ncurcate Ca nu s-a ascuns nimic englezilor, ca plafonul de
1.300.000 de tone corespundea n momentul ncheierii conveniei cu 25% din
producie, ca ca ca In fine, s-a mai lmurit ca comisariatul era menit

mai mult sa regleze distribuia interna dect sa provoace sporirea produciei


sau ca contingenteze exportul
Recepiile lui lea la Londra.
MODA DE IARNA A ANILOR TREIZECI. Consilierul Regal G. G.
Mironescu, mpreun cu fostul ambasador al Franei la Bucureti Gabrielle
Puaux.
Desi a negat orice misiune, Cancicov-cel-Discret mi-a mrturisit ca a
vzut pe toi conductorii economiei britanice la mese organizate de lea, la
Legaie. i cu acest prilej mi-a mai spus ca lea i-a creat o foarte buna
situaie la Londra. Cu ministrul Comerului i zic pe nume, cu Dalton,
viitorul ministru laburist de Externe i un mare prieten al Romniei, e n
relaii de strns prietenie. Cu Van Sittard, cu Montagn Normann, cu tot
tineretul politic e n termenii cei mai buni. Pe Cancicov l-a impresionat Dalton,
care cunoate bine toate afacerile Orientului European, pricepe greutatea
situaiei noastre i a asigurat pe Cancicov ca va da tot sprijinul unei politici
engleze favorabile Romniei. Tot el a spus lui Cancicov ca Parlamentul a fost
ostil creditului de 5 milioane de livre ce ne-a fost acordat i ca dansul a ntors
opinia colegilor sai n favoarea noastr. In politica, toate se bazeaz pe
ncredere a adugat Dalton i noi pricepem ca de multe ori dumneavoastr
nu suntei liberi sa facei ce ati vrea, dar nu zdruncinai ncrederea noastr n
tara dumneavoastr i toate se vor sfri cu bine
La mesele lui lea, fiecare cum venea gsea o foaie informativa n care
erau nsemnate vrst, funciile prezente i trecute, lucrrile etc. fiecruia
dintre comeseni Acest mod comercial de a trata pana i ntlnirile cu
caracter necomercial a incantat pe Cancicov i probabil ca l-a dispus att de
bine n favoarea ministrului nostru la Londra
n alta ordine de idei, Cancicov a avut impresia, la Londra, ca i la Paris,
ca ncercrile de pace n-au pentru moment sorti de izbnd. i englezii, i
francezii sunt hotri sa duca rzboiul pana la sfrit Pana la sfritul
Europei?
Temperament raionament.
Deschiderea Parlamentului hotrt pentru luni, 4 martie, a fost
amnat pe joi, 7, ca sa permit Guvernului sa promulge prin decret legea
schimburilor, promulgare ce nu se va putea face pana smbt, din cauza
unor nenelegeri n snul Guvernului. La Delegaia Economica de ieri,
Gigurtu i Slavescu s-au ridicat cu energie mpotriva proiectului lui Christu.
Amndoi sunt mai ales potrivnici unei noi devalorizri a leului prin adausul
noii prime proiectate, la cursul actual (pentru fixarea preului livrei la 850 lei).
Pe de alta parte, Regele i Ttrescu, care nu pricep nimic n aceste probleme,
sunt inca nehotri Cum nu ar fi elegant sa se promulge o lege prin decret
n ajunul ntrunirii Corpurilor Legiuitoare, s-a amnat deschiderea lor cu
cteva zile.

nainte de deschiderea Parlamentului va avea loc un Consiliu de


Coroana (Consilieri Regali), probabil mari sau miercuri, n care Gafencu ne va
face o expunere a situaiei internaionale, n raport cu interesele noastre.
Refuzul lui Miita de a primi aur nemesc pentru deschidere de noi
credite n-a scpat nici pe Abs, nici pe Pilder, caci niciunul, nici altul nu
aprobau propunerea ce fuseser nsrcinai sa fac. Ei zic cu drept cuvnt ca,
daca Germania ncepe sa ofere aur, aur va cere toat lumea. N-a fost insa i
prerea lui Neubacher, care a plecat furios de la Banca Naional i a declarat
ca nu se mulumete cu rspunsul lui Miita, ca va pune chestiunea pe
trmul politic i va merge la Gafencu, la Ttrescu i pana la Rege.
Temperamentul agentului nazist a fost mai tare ca orice raionament
Miita a refuzat aurul i devizele, dar n-a refuzat sa examineze
necesitatea unui nou credit de acordat Germaniei, cnd creditul actual va fi
epuizat (ceea ce nu este cazul).
Daladier a mai ntrunit o data aproape unanimitatea Camerei: 450 de
voturi, contra 1 pe chestiunea Cenzurii i a ndrumrii presei. In Frana
aceste chestiuni sunt foarte gingae i speculate mult n cercurile politice;
votul Camerei e prin urmare cu att mai semnificativ i dovedete ca
Ministerul Daladier e foarte solid. Sa nu cada maine
Autarhici i totalitari.
Asear, masa mare de 76 tacmuri, data de Ghigi la Clubul
Miliardarilor, n cinstea delegaiei economice italiene. Ne-am nfrit pana la
orele 12
1 MARTIE. Reofik Saydam, primul-ministru turc, a dat declaraii
categorice cu privire la politica turceasca fata de Soviete: nimic nu s-a
schimbat n vederile Guvernului de la Ankara, de ase luni; acum ca i
atunci, Turcia nu are nici cea mai mica pornire sa atace Rusia, dup cum e de
presupus ca n-are nici Rusia vreo intenie sa atace Turcia Vorbe goale dar
cu rost.
Dl Cornell Hull, secretarul de Stat, a fcut declaraii ca sa explice ca
misiunea lui Sumner Welles i a lui Myron Taylor nu e n legtur cu un
proiect de pace imediata. Statele Unite urmresc numai sa mpiedice ca la
pace cnd o fi forele autarhice i totalitare sa nu obin preponderenta
i pentru asta merge Sumner Welles la Roma i la Berlin? i pentru asta a fost
acreditat Taylor pe lng Papa? De cnd e Vaticanul buricul autarhiei? Mai
bine tcea dl Cornell Hull
Parlamentul va fi deschis joi, 7 martie.
Rzboiul: bugetul Franei pe 1939 se lichideaz pana acum (11 luni) cu
un deficit de circa 123 de miliarde franci, din care numai 80 de miliarde
reprezentau credite de rzboi propriu-zis. Restul, 43 de miliarde, e un deficit
al bugetului ordinar

Prin decret-lege au fost luate o serie de masuri care reglementeaz tot:


preturile, deschiderea i nchiderea restaurantelor, vnzarea cerealelor i
tuturor materiilor prime etc. Ca n Germania. S-au mai pus i impozite noi
A murit fostul preedinte al Republicii Austriece, Michael Hainisch,
btrn simpatic, care a fost i la Breasta cu prilejul Congresului International
de Agricultura din 1929. A murit la Gloggnitz, n vrst de 82 de ani.
Asear a doua masa la Ministerul de Externe i ultima n Palatul
Sturz, condamnat la drmare
Plasament alandala: ministrul Danemarcei naintea ambasadorului
Iugoslaviei, i alte anomalii.
Ttrescu nu tie
Mutra de un cot pe care o face Ttrescu i starea lui de deprimare se
datoresc faptului ca Regele i-a exprimat adnc nemulumire. Nemulumire
nainte de toate pe chestiunile economice. Regele a primit mai multe memorii
n care se zugrvea starea de exasperare a productorilor, mai ales a
agricultorilor.
Doleanele acestora din urma au impresionat mult pe Voda, deja enervat
prin informaiile primite despre vertiginoasa cretere a impopularitii sale
Ttrescu s-a justificat spunnd ca el nu e competent n problemele
economice, ca a stimulat cat a putut pe minitrii economici fara sa poat
obine nimic de la ei Miita Constantinescu ntrebat de Rege i-a spus ca vor
fi poate i minitri economici de vina, dar ca nainte de toate primul-ministru
Ttrescu nu pricepe nimic Cu mine toate mergeau pe struna, pricepeam
tot, cunoteam toate problemele economice i financiare i tiam sa iau o
hotrre. Ttrescu nu tie Regele a nghiit n sec, i n-a mai spus nimic.
Miita, care a povestit lui Blumenfeld scena, l-a mai pus la curent i cu ultima
ncurctur pe care i-a fcut-o Guta, cu nemii. Vorbind cu Fabricius i acesta
cerndu-i ca valoarea mrcii sa fie sporita cu 10 lei, Dom' Guta i-a rspuns:
Ai dreptate, am sa vorbesc cu ministrul de Finane.! Cnd a aflat Miita, era
s-i vina rau i s-a dus numaidect cu demisia la Rege De abia a scpat din
ncurctur
Dar Regele nu e nemulumit numai cu inaciunea Guvernului pe terenul
economic. El mai socotete ca Guvernul nu face nimic ca s-l apere de
acuzaiile zilnice ce i se aduc, de njurturile cu care e suduit, pentru fiecare
impozit sporit, pentru fiecare om concentrat, pentru fiecare vita rechiziionat.
Cu alte cuvinte se plnge ca nu este acoperit (tu ai vrut-o, Georges Dandin!).
Pe acest punct, Ttrescu s-a scuzat invocnd lipsa sa de autoritate asupra
Cenzurii i asupra propagandei interne Ia-o! i-a rspuns Regele, astfel,
din vorba n vorba s-a ajuns la desfiinarea Ministerului Propagandei i la
trecerea serviciilor de presa la Preedinia Consiliului
Ieri la procesul Auschnit, mare scandal. Procurorul a anunat ca Malaxa
nu va putea depune, deoarece a fost silit sa plece la Londra, unde este chemat
la un arbitraj, din vina domnului de acolo, din boxa. Avocaii aprrii au

protestat cu glgie mai nti asupra faptului ca Ministerul Public scuza


absenta unui martor pe cata vreme aceasta sarcina e de competenta exclusiva
a reprezentantului prii. Ce? Dl Malaxa este o instituie publica, un factor
constituional de poate dispune astfel de Ministerul Public? Apoi mpotriva
acuzaiei aduse lui Auschnit, de acelai reprezentant al Ministerului Public
In sala, incidentul a provocat agitaie i rumoare mare; toat lumea njura pe
Malaxa. Ca sa nu vina la proces, Malaxa s-a fcut nti bolnav i a trimis un
certificat al doctorului Lupu (internistul) din care reieea ca nu va putea
prsi patrul 14 zile. Deodata lumea afla ca dl Malaxa a plecat la Londra,
desi nu putea prsi patul Cum ramane cu certificatul doctorului Lupu? A
plecat la Londra (sau se preface ca a plecat la Londra), ca sa nu i se poat
trimite un judector acas, s-i ia depoziia Frica mai ii e de lumina zilei! Ce
bandit!
Dejun american la Molotov
24 Septembrie 2005 | de.
Constantin Argetoianu.
Pinea i benzina pe cartela
2 MARTIE. De ieri au nceput restriciile i cartelele n Frana. Pinea
nu se va mai vinde dect pe baza de cartele. De doua ori pe sptmn
cofetriile vor fi nchise. Aperitivele au fost suprimate. i benzina nu se va mai
vinde dect pe baza de cartele, ca i pinea. Restriciile n-au fost hotrte din
cauza lipsei, ci pentru evitarea risipei, pentru disciplinarea populaiei i
pentru egalizarea distribuiei intre diversele straturi ale populaiei. Publicul a
primit noile masuri cu bunvoin, dndu-i seama ca erau necesare pentru
organizarea victoriei. Populaia Parisului se da chiar, ca de obicei, la glume pe
socoteala cartelelor i a suprimrii aperitivelor. In Germania se va exploata
mult insa necesitatea la care a ajuns i Frnt de a impune cartelele,
necesitatea la care n-a ajuns niciodat n rzboiul din 1914
Steinhardt, ambasadorul Statelor Unite la Moscova, a fost poftit la un
mare dejun pe care Molotov l-a dat n cinstea lui. Masa a inut 3 ceasuri, la
russe. Se afirma ca Steinhard a sftuit pe Molotov sa intervin pentru o pace
dreapta intre URSS i Finlanda. Se spune ca i Germania i Suedia ar fi
dispuse sa ncerce o mediaie intre cei doi beligerani dar aceasta veste n-a
fost inca nici confirmata, nici dezminita, la Berlin i la Stockholm.
Sumner Welles a sosit ieri diminea la Berlin i nainte de amiaza a i
avut o ntrevedere cu Ribbentrop. Welles nu e considerat ca oaspete oficial;
desi e primit cu mari onoruri, steagul american n-a fost ridicat pe hotelul
Adlon, unde e gzduit.
ntrevederea lui Welles cu Ribbentrop a inut mai bine de doua ore. Desi
vorbete perfect englezete, Ribbentrop n-a vrut sa vorbeasc dect nemete,
aa nct toate ntrebrile i rspunsurile sale au trebuit sa fie traduse de
interpretul Schmidt prezent la convorbire. Dup amiaza, Welles a avut alta
convorbire cu subsecretarul Weiszscker. Azi va vedea pe Hitler i maine pe

Gring, care da n cinstea sa o serbare intima la Karinhall. Pe Goebbels nu-l


va vedea ca sa nu piard vremea.
La Berlin, vizita lui Welles a produs multa excitare. Cercurile germane
sunt insa mute asupra convorbirilor care au avut loc. Din cercurile americane
a mai rsuflat cate ceva. Astfel, se pretinde ca Ribbentrop ar fi rezumat
scopurile de rzboi ale Reichului n unica pretenie de cucerire a spaiului
vital necesar poporului german.
n cate felii se desparte acest spatiu vital, o fi spus-o Ribbentrop lui
Welles, dar n public nu se tie, desi se ghicete
Ribbentrop ar fi ameninat n acelai timp cu o ofensiva pe frontul de
Vest, cum n-a mai vzut lumea. Se zice ca Germania a preparat care de asalt
automate, care merg fara sa fie conduse de nimeni i pline cu materii
explozive ngrozitoare. Aceste care sunt menite sa se izbeasc de fortificaiile
liniei Maginot, sa fac explozie acolo i sa distrug tot. Ca n povesti!
Presa portugheza subliniaz succesul mprumutului nostru pentru
nzestrarea armatei. Bine ca a ajuns sa fie un succes, cel putin n Portugalia!
Cdere, ambasadorul nostru la Belgrad, n treact prin Bucureti, a
venit s-mi povesteasc despre strile din Iugoslavia. Sunt proaste de tot.
Tensiunea dintre srbi i croai e din ce n ce mai mare. Programul lui Macek
nu mai e considerat suficient de demagogii din spatele lui. Acum acetia cer o
armata croata deosebita de cea srbeasca. i nu se tie ce mai vor inca, dar e
probabil ca nu se vor opri niciodat n revendicrile lor ca sa nu-i piard
situaiile politice personale. Nemii fac o propaganda desantata pe tot
teritoriul Croaiei i al Sloveniei, n scopul Regatului iugoslav.
Generalul Zivcovic.
Nicolae Iorga i Constantin Argetoianu n vestimentaie de gala.
Pe de alta parte, tot n Slovenia i de-a lungul coastei Dalmate, au
nceput sa lucreze italienii susinui de popii catolici, care, de cnd Vaticanul
s-a mpcat cu Quirinalul, au devenit cei mai vajnici susintori ai lui
Mussolini i ai ambiiilor italiene asupra coastei de rsrit a Adriaticii. Daca la
aceste tulburri interne se mai adaug i prezenta albanezilor la granita, a
albanezilor pe care ii organizeaz italienii i care stau de veghe la mai putin de
100 kilometri n linie dreapta de Belgrad situaia Iugoslaviei apare precara
de tot. i ca sa fac fata la aceasta situaie, nimeni. In politica srbeasc nu
mai exista un Pasici sau un Rege Alexandru care sa vad departe i sa
ndrzneasc. Singurul ctre care se mai ndreapt privirile, desi e cu mult
sub nivelul oamenilor de mana nti, este generalul Jefcovici, fostul primministru i comandant al Grzii Generalul Zivcovic tace insa i ateapt.
Ateapt majoritatea (majoratul) Regelui Petre (peste un an i jumtate) i
spera sa poat interveni atunci, cu prilejul unei noi Domnii, care n-ar fi legata
de concesiunile fcute de Regele Paul, care, dup cum se vede, n-au dat
rezultatele ateptate.

ntruct privete politica externa, Cdere crede ca Iugoslavia se va


menine pe linia ei actuala i tradiional, cat timp i n msura n care dubla
presiune germana i italiana ii vor lsa libertate de hotrre i de micare
Domnul Costic Angelescu ne-a trimis o lege, la Consiliul Economic, ieri
la ora 3 cu rugmintea sa dam imediat un aviz, caci azi e ultima zi n care se
mai pot semna decrete-legi, Regele neadmind sa se promulge decrete n
ajunul deschiderii Parlamentului. Tocmai pentru a mai permite cteva
promulgri s-a amnat deschiderea Parlamentului de la 4 la 7 martie
Legea lui Angelescu rscolete insa toat organizarea produciei,
introducnd controlul Statului nu numai n toate ntreprinderile industriale i
comerciale, dar pana i n exploatrile agricole cele mai mici. In fapt, legea e
menita sa introduc controlul Statului n exploatrile de petrol i ca sa se
arunce praf n ochii englezilor i francezilor, s-au necat drepturile Statului n
aceasta ramura a economiei naionale n tot felul de altele care n-au nici un
rost. Parca englezii i francezii ar fi orbi sau prosti!
Consiliul a dat un aviz favorabil. Dup ce a declarat ca o asemenea lege,
de o importanta capitala n dezvoltarea economiei noastre naionale, nu poate
fi examinata ntr-o singura edin Consiliul a artat ca principalele
dispoziiuni ale legii, cu foarte puine excepii, sunt dezastruoase i nu vor
putea fi aplicate fara o revolta generala. E destul sa citez un articol n virtutea
cruia agricultorii sunt obligai sa semene n fiecare an cel putin att cat au
semnat n anul precedent (dar daca ploua ntruna, ca n toamna trecuta?) i
daca nu o fac, primarul (!) poate lua posesiune de pmnt i semna el (!) n
contul proprietarului! S-a crucit i Ttrescu cnd i-am vorbit, pentru a
protesta despre acest articol! Sa speram ca legea va fi revizuita nainte de a fi
promulgata!
3 MARTIE. Duminica. Intru azi n al 70-lea an Lumnarea s-a fcut
muc, i n curnd se va sfri fitilul. Cum o vrea Dumnezeu. Deocamdat
Dumnezeu mi-a druit o zi de primavare cu soare, foarte bine venita dup 3
zile de ninsoare i de viscol A douzecea iarna anul acesta
Sumner Welles a vizitat ieri pe Hitler. ntrevederea, cu interpret i n
prezenta lui Ribbentrop, a durat o ora i un sfert. nainte de a pleca, Welles va
mai ntlni o data pe Ribbentrop care ii va remite o scrisoare pentru Roosevelt
din partea lui Hitler. Pana ieri, Hitler trata pe Roosevelt de inamic public nr. 1,
acum ii scrie. Consecin nu este o nsuire a Fhrerului. Despre cele vorbite
secret. Dar presa germana e plina de ameninri la adresa franco-englezilor
i cercurile oficiale declara ca armata ateapt numai un ordin pentru a
declana ofensiva de nimicire. Intimidare a inamicului ca garnitura pentru
propunerile fcute lui Welles, sau necaz fata de intransigenta celor din Londra
i Paris? Una sau alta i poate i una i alta
Oprirea transporturilor de crbuni germani destinai Italiei a nceput
ieri. Englezii au oprit i au ntors la Rotterdam patru vase intaliene n drum
spre Genova. De fapt nu e o msur noua, ci ncetarea unei tolerante

excepionale acordata cu termen. In noiembrie, amiralitatea engleza a


ncunotiinat lumea ntreag ca nu va tolera pe mare nici un transport de
marfa germana, chiar ncrcat pe un vas neutru. In acelai timp,
amiralitatea a fcut cunoscut Italiei ca excepional va tolera cteva luni
transporturile de crbuni ce ii erau destinate, n ateptarea ncheierii unei
Convenii comerciale anglo-italiene. Termenul a expirat acum i Anglia a
revenit la ce considera dansa dreptul comun. Convenia anglo-italiana nu s-a
ncheiat inca, dar se spera ca se va ncheia n curnd.
Msura Guvernului englez, lucru ciudat, n-a produs o reacie
fulgertoare n Italia, aa cum s-ar fi putut atepta, date fiind obiceiurile
fasciste. Foarte calma, presa italiana ia act de cele ntmplate cel putin
deocamdat i spera ca negocierile anglo-italiene vor fi repede ncheiate.
Ziarele dezmint totodat intenia Guvernului italian de a se aproviziona cu
crbuni n America: ar fi mult prea scump pentru posibilitile Italiei.
Atitudinea supusa i binevoitoare a Italiei dovedete din doua una: sau ca
Anglia a pltit-o deja bine ca sa tac sau ca frica de un conflict prelungit
care sa o lipseasc de combustibil sperie pe cei din Roma. In acest din urma
caz s-ar dovedi n ce strica dependenta Italiei de Anglia. i erau oameni,
printre macaronari, gata sa declare rzboi Marii Britanii!
Voluntari americani pentru Finlanda.
Papa Pacelli mplinete astzi 63 de ani i un de cnd s-a urcat pe
tronul pontifical. Te Deum la Catedrala Sf. Iosif, la care ar trebui sa ma duc,
caci sunt decoratul Vaticanului. Ii iert insa sa ma ierte i ei!
Ziua de ieri a fost o zi neagra pentru aviaia belgiana. Trei aparate
belgiene au fost atacate deasupra Luxemburgului de un aparat german care a
dobort doua din ele. Alte trei avioane belgiene au czut pe diferite aeroporturi
indigene distrugndu-se i ucignd piloii sub sfrmturilor lor. Aviaia
belgiana pare mediocra, ca noroc cel putin
Finlandezii triesc zile grele. Ruii ataca n masa, cu tunuri grele i cu o
aviaie numeroasa n Carelia cel putin. Fata de aceasta puternica ofensiva,
trupele finlandeze s-au retras pe o a treia linie de rezistenta care trece totui
inca la Est de Viborg. Ruii (dar ruii nu se jeneaz sa minta), ruii anun o
nsemnat prada de rzboi lsat de finlandezi n retragerea lor.
Pe cnd lucrurile merg cam prost pentru prietenii notri n Carelia, la
Nord-Est de lacul Ladoga situaia e cu totul alta. Finlandezii iar au btut rau
pe rui, nimicind o brigada, lund peste 100 care de rzboi, puti, tunuri,
camioane i aprovizionri.
Din Statele Unite se anun ca a plecat primul transport de voluntari
pentru Finlanda. De n-ar ajunge prea trziu i de ar fi multi
A aprut decretul-lege cu noul regim al schimburilor. Din cate am putut
constata dintr-o repede citire a textelor nu s-a schimbat nimic din cele
coninute n proiectul prezentat Consiliului Superior Economic. S-a inut
numai seama de cele cteva observaii de detaliu fcute de Consiliu. O data

cu decretul-lege au aprut i trei jurnale ale Consiliului de Minitri prin care


se stabilesc normele de aplicare ale legii, suprimndu-se i primele la export
nlocuite prin a doua prima valutara la schimbul devizelor. Vom avea prin
urmare, de maine, livra la 850 lei
N-a aprut insa legea lui Costic Angelescu pentru intensificarea
produciei, lege alandala pe care a trebuit sa o trecem vineri seara prin
Consiliul Economic, ntr-o singura edin, cnd ne-ar fi trebuit zece ca sa o
examinam serios! N-a aprut nici legea pentru desfiinarea Ministerului
Propagandei, nici convocarea Corpurilor Legiuitoare pentru joi. Pentru aceasta
din urma, Ttrescu mi spusese ca va aprea azi. Poate ca s-a amnat din
nou convocarea
Avem ca oaspete n mijlocul nostru pe dl Widgwood Benn, deputat n
Camera Comunelor i unul din cei mai proemineni laburiti. Dl Benn ne va
face o conferin maine seara, la care nu ma voi duce, i va fi srbtorit, tot
maine, de asociaia Amicii Angliei printr-un dejun la Clubul Miliardarilor, la
care voi lua parte.
Ca propaganda, dect pe onorabilul Benn, mai bine ne-ar trimite Anglia
o trupa de fete sa ne mai fac sa uitam de necazuri. Cu teoria i cu vorba, sa
ne mai slbeasc.
Tara lui Hubsch!
01 Octombrie 2005 | de.
Constantin Argetoianu.
Germanii investesc n Romania
4 MARTIE. Un deputat laburist (Deputatul Charles Cayzer) a fcut o
violenta ieire n Camera Comunelor mpotriva rzboiului i a declarat ca
Anglia nu trebuia sa se bata pentru alii. A treia zi a fost gsit ucis, la el
acas. Servitorul sau, care ii sarise n ajutor a fost ucis i el Intelligence
Service a nvat, de la odioii nazi, cum sa opereze. Bineneles ca ucigaii
n-au fost gsii
Jupan Safran a fost instalat ieri, n prezenta ministrului Cultelor i a
altor autoriti, ca sef rabin. Pana la sfritul sptmnii il facem i senator.
Dl Ciomacov, noul ministru al Bulgariei, a sosit n Bucureti.
Adunarea generala a Societii Comunale a Tramvaielor a fost anul
acesta agitata. La prima convocare, duminica trecuta, n-a venit primarul, care
se vede ca nu primise inca instruciunile lui Malaxa pentru alegerile n
Consiliu. Ieri, primarul a venit cu ordinele necesare i adunarea s-a inut. Trei
consilieri ieiser la sorti. Voicu Nitescu, N. Saveanu i Manolescu Strunga;
Voicu Nitescu a fost reales (e de-ai lui Vaida), iar n locul celorlali doi au fost
numii Victor Iamandi i Nicu Penescu (omul lui Miita), potlogar vestit. Din
eroare a fost apoi cooptat din Consiliul generalul Balif, caci e om cinstit.
Probabil ca Palatul vrea s-l puna preedinte n locul lui Pantazi
La Gaz-Metan a intrat n Consiliu Malaxa. La Astra-Vagoane,
Comitetul se compune din Malaxa, Vidrighin i Bursan! ncetul cu ncetul,

selecia se face pretutindeni. Crema escrocilor va ndruma n curnd tot i


toate n buna tara a lui Hbsch!
E iari frig. Zpad i viscol mare n Basarabia Iarna asta nu se mai
sfrete
5 MARTIE. Prosperitate romneasc: industria petrolului, pe spinarea
creia se fac aproape toate plile n strintate, e supusa prin noile taxe la
un supliment de impozite n valoare totala de peste 6 miliarde de lei! Numai
Steaua Romana va avea de pltit anul acesta, peste ce a pltit pana acum,
frumuic suma de 530 milioane de lei! i suntem tara cu noroc! In aceste
sume nu sunt cuprinse sumele impuse de curnd sub forma de mprumut
forat. Alt miliard!
Germanii s-au pus pe investiii mari la noi. La Giurgiu construiesc o
fabrica pentru extragerea uleiurilor vegetale, fabrica urmnd a fi gata sa
funcioneze n martie. Undeva, (nu s-a ales inca locul) n regiunea Dunrii de
Jos, se va construi o mare uzina pentru fabricarea celulozei din trestie i apoi
a lnii, din celuloza. Alte mari investiii sunt n studiu, investiii ce se vor face
n tovrie cu societile Petroani i Mica In fine, n Basarabia se va da
anul acesta o mare extindere culturii de soia
Toat aceasta activitate dovedete ca nemii nu se tem de un atac al
ruilor i de un rzboi, n prile noastre. mbucurtor.
C. C. Giurescu secretar general al Frontului Renaterii Naionale.
Dejun oferit la Palatul Mogooaia de ctre Martha i Valentin George
Bibescu n onoarea minitrilor Aerului din cteva tari europene.
Ieri s-a constituit o comisie la preedinia Consiliului, cu mare
solemnitate, pentru pregtirea legilor i masurilor necesare menite sa puna de
acord organizaia noastr de stat cu noua Constituie. Dup doi ani s-ar prea
ca a sosit vremea, dar mai bine mai trziu ca niciodat. Armonizarea
salariilor. Statutul funcioneaz, cumulul de funcii, organizarea preediniei
Consiliului, simplificarea i unificarea serviciilor publice, coordonarea
funcionarii ministerelor sunt problemele pe care Comisia le va ataca
imediat. Comisia a fost pusa sub preedinia lui Ottescu. Inca o satisfacie
pentru mine? Sa nu se sfreasc i cu Ottescu ca i cu Radian
Comedia cu Ministerul Propagandei a luat ieri o nvrtitur neateptat.
Blumenfeld a venit s-mi aduc ultimele tiri de sorginte oficiala. Ministerul
Propagandei nu se mai desfiina. Regele nu acceptase propunerile lui
Ttrescu de mpreala a zisului minister, desi dl prim se dusese la Palat cu
decretul gata semnat (de dansul). Ministerul Propagandei ramane, numai ca
n locul lui Radian se numea Giurescu. Se suprima n schimb Ministerul
Frontului, iar la al Propagandei se adug un subsecretariat ncredinat lui
Stoica. Giurescu i da i demisia din Secretariatul general al Frontului. La
Propaganda urma sa se ocupe el de propaganda n strintate, iar Stoica de
cea interna (probabil fiindc vine de la Externe!).

Dup Blumenfeld a venit Radian, de la Ttrescu, i mi-a confirmat cele


spuse de Blumenfeld, cu o retuare logica. Propaganda interna (presa, radio
etc.) se da n sarcina lui Giurescu i cea externa n a lui Stoica. Giurescu
rmnea secretar general al Frontului, ideea Regelui fiind sa canalizeze
propaganda interna i ndrumarea presei prin F. R. R. Cum se vede, Regele na renunat la marotele lui
Ttrescu a cerut demisia lui Radian, care a dat-o Pana maine se va
veni poate cu o alta formula, caci cea de ieri nu s-a cristalizat nici azi n
decrete regale de numiri
Toat criza de la Propaganda se termina astfel prin simpla nlocuire a lui
Radian. Bietul Radian n-a avut noroc. In cinci luni a fost jumtate de vreme
bolnav i restul timpului n-a avut concursul nimnui, ca sa fac i el ceva!
Dar n tot acest rstimp n-a fcut cel putin gafe i a mpcat de minune
capra franco-engleza cu varza nemeasc, i au fost zile cnd n-a fost uor
Eu n-am putut interveni n favoarea lui. Nu cerusem Regelui s-l numeasc
(fiindc nu cerusem i nu cer nimic), aa nct ma gseam afara din joc. E
cazul sa se spun pentru amicul Radian: Domnul a dat, Domnul a luat! Ii va
ramane i lui amintirea ca a fost cinci luni ministru plin!
Dar cum ramane cu Ttrescu, care mi-a fcut acum patru zile teoria
agregrii propagandei la departamentele care deineau serviciile
complementare? Cum ramane cu obrazul lui, dup ce mi-a spus ca totul era
hotrt i ca Regele aprobase?
Pe Stoica se pare ca l-au adus la Propaganda (cam din cal mgar),
fiindc nu mai putea sta n diplomaie: s-a ncurcat cu o dactilografa, a fcut
scandal i a dat hrtie de divor
Dup cate spune Radian, Ttrescu pare oprit. Ce o sa fac acum cu
Iorga, cnd va afla ca Giurescu e n fruntea Presei? Ce o sa fac cu Gafencu,
care vrea mortis sa ia propaganda externa, care se nelegea cu d-ta, care nu
se va nelege cu Stoica? i bietul prim i frngea minile.
n ora circulau ieri cu insistenta zvonurile i altor schimbri n
Guvern. Se vorbea de plecarea lui C. Angelescu, a lui Ralea, a lui Andrei. Se
mai spunea ca Malaxa a hotrt nlocuirea lui Ileus prin generalul Glatz i
desfiinarea Ministerelor nzestrrii i Aerului. In locul lui Slavescu i a
generalului Paul Teodorescu ar fi numii doi subsecretari la Ministerul
Aprrii Naionale. Malaxa ar fi hotrt sa nlocuiasc i pe generalul
Tenescu, la Statul Major, prin sectur de Mihail
ncetul cu ncetul, ncep sa ptrund secretul regimului: ce nu pricepeam
pana acum mi se lmurete bine. Dar pana ce nu voi avea probele certe dup
care ma zbat de trei luni, nu voi mrturisi ce gndesc prea este oribil
Legea pentru Activarea produciei i pentru controlul preturilor,
faimoasa lege a lui Angelescu, a fost promulgata azi. O buna parte din
modificrile propuse de Consiliul Superior Economic a fost admisa i
introdusa n textul promulgat.

Finlandezii rezista cat pot, dar nu mai pot aa mult. Ruii, tot blegi, dar
multi. Viborogul n-a fost inca luat Se tot vorbete de mediaie dar nimic
pana acum.
Pmntul se va face ndri n anul 2540
Un astronom italian a demonstrat ca Pmntul va fi fcut ndri n
ziua de 23 martie 2540. Ce precizie! E probabil ca nu voi mai fi n viaa la
acea data
Ultima zpad a czut enorm, n nordul Moldovei i Basarabiei i n
Bucovina. Sunt locuri unde zpad viscolita a trecut de 3 i 4 metri nlime.
Mai toate liniile secundare din inuturile de miaz-noapte ale tarii sunt
ntrerupte.
Dejunat ieri cu Wedgowood Benn. Btrn simpatic, dar banal. Rar am
vzut un englez vorbind aa bine franuzete. Aproape fara accent
Duminica seara iar a fost partida mare la Jokeu-Club i a inut pana la
ora 8 dimineaa. De data asta a fost o singura victima: Mihail Sturdza, care a
pierdut 600.000 lei Marele ctigtor a fost Stefan Valeanu, prlitul.
Dinu Brtianu la Rege.
Vasele Vifor, Vijelia i Viscol au ajuns la Paris venind din Anglia.
Sunt torpiloare de buzunar de un tip nou, cu tonaj redus. Foarte repezi (fac
80 kilometri pe ora), lungi de 24 metri. Sunt narmate cu tunuri, mitraliere i
arunctoare de torpile i de bombe. Sunt excelente vase de lupta mpotriva
submarinelor. De la Paris, cele trei vase vor fi duse prin canale la Marsilia, de
unde vor relua marea. La Paris, vasele noastre au fost obiectul curiozitii
publice; Exc. Sa dl ambasador Franasovici a cinstit cu posteriorul sau
banchetele unuia din ele i s-a plimbat de la Auteuil la Bercy i napoi.
Controlul vaselor cu crbuni germani, destinai Italiei este n plina
funcionare. Patru vase au fost conduse ieri ntr-un port englez. Din diferitele
telegrame sosite, chiar din cele de la Berlin, rezulta ca nici Italia, nici Anglia
nu vor da o prea mare amploare acestor incidente. La Londra, ca i la Roma,
se spera ca se va stabili repede o nelegere intre ambele state.
A aprut, n fine, azi numirea lui Giurescu n locul lui Radian i a lui
Stoica ca subsecretar de stat. Stoica e trecut n decret ca ministru
plenipoteniar, nu ca ambasador. Ma mpac cu ideea ca n-a fost la Ankara
dect ambasador de contrabanda
Dinu Brtianu a fost n audienta la Rege, cruia i-a nmnat un
memoriu. Coninutul? Tot aia i aia Neica Dinu a declarat Regelui ca el i ai
lui n-a ndrznit sa zic Partidul Liberal nu vor face Guvernului i
regimului nici o greutate cat va tine rzboiul. Vor intra in adormire, cum se
zice n jargonul masonic scump iacobinilor. Regele l-a poftit din nou n Front,
pe Dinu i Dinu a refuzat, din nou. Omul e obosit i plictisit. Plictisit: fiul
sau al doilea s-a cstorit cu o jidoavc (Lupeasca noastr, cum se spune n
familie), continund astfel seria cstoriilor neautorizate, inaugurata de

biatul mai mare, care a luat o dactilografa. Ramane ca al 3-lea (caci mai e un
al 3-lea) sa se cstoreasc cu o negresa
Vzut ieri pe Thierry, ambasadorul Franei. Vorbit cu el de multe i de
ale noastre, i de ale lor. El se declara plin de ncredere n politica Regelui;
cunoate i punctul la care vrem sa ajungem, i drumul pe care trebuie s-l
parcurgem pana la acel punct zice el
Gratie lui, dup cate spune, Frana nu ne-a plictisit n ultimele
incidente provocate de Anglia cu privire la organizarea Comisariatului
Petrolului i la conveniile de livrare cu Germania. Guvernul francez n-a fcut
nici o aluzie lui Franasovici la aceasta chestiune, nici el Guvernului din
Bucureti. De altminteri, Daladier nu cere dect un singur lucru Romniei n
materie de petrol: distrugerea exploatrilor i rafinriilor n caz de pericol de
ocupare din partea nemilor Thierry mi-a mai citit pasaje interesante din
rapoartele diplomatice franceze de la Moscova. Dup aceste informaii,
situaia sovietelor ar fi din cele mai rele. Foametea a nceput n mai multe
provinciii, nemulumirea i teroarea au ajuns la limitele lor, iar ntreg regimul
economic i industrial inaugurat cu atta ncredere acum civa ani a dat
faliment. Motoarele existente se strica cu zecile i cu sutele n fiecare zi, iar
altele noi le nlocuiesc cu greu. In aviaie, fabricaia s-a cobort la cinci
avioane pe sptmn. Bravo, bravo!
Dup Thierry, Rusia e azi incapabila sa mai ncerce un atac
Dup rapoartele de la Moscova, Thierry mi citete i parti din
rapoartele lui FranIois Poncet, de la Roma. Fleacuri, diplomaii Poncet nu
pricepe ca italienii sunt oameni fini i ca mntuiesc antajul ca nimeni pe
lume! Nici un pericol din partea Italiei, cum pare a crede dl Poncet. Italia nu
va intra n rzboi alturi de Germania cat timp va exista o Frnt i o Anglie
Am vorbit i despre turci. Entuziasm (din partea lui Thierry). Teorie
noua: n Mediterana nu poate exista dect o mare Putere ori Italia, ori
Turcia. Romania, ca i Frana, ca i Anglia, are tot interesul sa fie Turcia
Thierry adora pe Rege: Ii datorez atta recunotin (a rmas
ambasador la Bucureti numai dup insistentele Regelui la Paris), ca daca
regimul sau s-ar schimba i dl Maniu ar ctiga partida (?), as cere imediat
rechemarea mea Sa ne fereasc Dumnezeu de Maniu, sa nu pierdem pe
Thierry!
Chestiunea Basarabiei
08 Octombrie 2005 | de
7 martie.
Molotov, Ciano i ceilali.
Ieri seara, de la ora 5 la ora 71/2 ne-am jucat la Palat sub preedinia
Regelui, de-a Consiliul de Coroana. Au fost de fata Marealul Prezan, mai
verde ca oricnd. Mironescu i dr. Angelescu, blegi ca ntotdeauna, Vaida,
Ttrescu, Vaitoianu, Iorga, veninos ca de obicei, Cuza, mai odihnit i eu.
Prezeni de asemenea Gafencu, care trebuia sa fac expozeul pentru care

eram convocai, i Urdareanu ca sa citeasc comunicatul (ceea ce ar fi putut


face i cameristul de la use). Gafencu ne-a citit foarte frumos o foarte clara i
frumoasa dare de seama a evenimentelor diplomatice petrecute de asttoamn i pana acum i a artat cum s-a desfurat aciunea noastr politica
fata de beligerani i de celelalte Puteri. Asupra politicii noastre externe nu pot
dect sa repet cu acest prilej ca a fost perfect condusa i ca nu s-a fcut nici o
greeal, n deosebire mare cu politica noastr interna.
Nou, n-am aflat lucru mare. Gafencu n-a fcut dect sa confirme tot ce
tim asupra desfurrii evenimentelor, desfurare notata deja, n
principalele ei puncte, n aceste caiete. Expozeul sau a dezvluit totui cteva
poziii importante, pentru mine inca necunoscute:
1) Dup ntrevederea cu Csaki de la Veneia, Ciano a chemat pe Bossy
(ministrul nostru la Roma) i i-a confirmat toate cele spuse nainte lui Victor
Antonescu. Ciano a gsit n Csaki un om foarte nelegtor al intereselor
europene care cer Ungariei sa puna revendicrile sale (la care nu renuna) pe
planul al doilea. Ungaria i-a luat obligaia sa nu atace Romania n cazul n
care ar fi atacata de Rusia. Bossy a ntrebat daca, n acest caz, nu s-ar putea
ncheia un pact de neagresiune intre Ungaria i Romania, ntrebare la care
Ciano a rspuns categoric nu, din cauza opiniei publice ungureti domolite
pe terenul politicii interne numai prin fluturarea continua a revendicrilor
externe.
Bossy a mai ntrebat atunci fata de cine i ia Ungaria angajamentul de
a nu ne ataca, fata de noi sau fata de Italia? Rspunsul lui Ciano a fost
categoric i de data asta: Fata de Italia. Ungaria s-a angajat fata de Italia sa
nu mite, cu urmtoarele rezerve, care ar anula angajamentul ei: a) sa nu se
procedeze la masacrri de unguri n Ardeal (!); b) sa nu se formeze un guvern
bolevic n Romania (!); c) sa nu se abandoneze Basarabia i sa nu se dea
nimic Bulgariei fara lupta (!).
Ciano a declarat din nou lui Bossy ca Italia va fi cu toate forele ei
alturi de Romania n cazul unui atac din partea Rusiei Sovietice
2) La Belgrad s-a convenit cu turcii sa se ia contactul intre Statul lor
Major i al nostru pentru stabilirea unui plan de coordonare a operaiunilor
celor doua armate.
3) Molotov a chemat acum o luna pe Davidescu (ministrul nostru la
Moscova) i i-a exprimat dorina Sovietelor de a avea cat se poate de bune
raporturi cu Romania. I-a mai spus ca Sovietele vor numai cat mai repede un
ministru la Bucureti dar pana acum nu l-au numit. Davidescu a zugravit
audienta sa ca foarte mulumitoare.
Dup expunerea lui Gafencu, Regele a cerut prerea consilierilor. Prezan
a povestit o istorioara din 1916 i alta din 1920 ca sa dovedeasc ceea ce
toat lumea tia ca ruii au pretenii asupra Basarabiei. Iorga a spus ca nu
trebuie sa ne ncredem prea mult n vorbele altora i a descris pe Filov (noul
prim-ministru bulgar) ca un vrjma al romanilor, mpotriva crora ar fi i

scris. Cuza a cerut sa mergem cu nemii mpotriva ruilor (Regele l-a ntrerupt
prin cuvintele: dar crezi ca vor merge cu noi contra ruilor? ntrebare la care
Cuza a rspuns ca el crede) Ttrescu a cantat din trmbita un morso de
bravura, iar ceilali blbii au ngnat cteva cuvinte nenelese. Vaida a
adugat felicitri pentru Gafencu la care Iorga a observat ca Gafencu i
Guvernul nu au nici un merit, fiindc politica externa a fcut-o Regele
Eu mi-am permis doua observaii, dup ce am aprobat tot ce se fcuse
i o politica la a carei ndrumare am contribuit i eu cat de putin. O prima
observaie privitoare la bulgari. Acetia au declarat, cu fiecare prilej, ca nu vor
lsa trupe strine sa treac peste teritoriul lor. Declaraiile au fost totdeauna
fcute n urma unor conversaii dintre ei i turci n care era, ce e drept, vorba
despre un eventual atac rusesc. Pentru noi e insa indiferent daca bulgarii vor
lsa pe rui sa treac dup ce vor fi trecut peste noi; interesant ar fi de tiut
daca cumva bulgarii n-ar mpiedica i pe turci sa treac nspre noi ca sa ne
ajute mpotriva sovieticilor Am cerut sa se ia contact cu Turcia pe aceasta
chestiune si, n nelegere cu Ankara, sa se discute cu bulgarii i sa se ajung
la precizri
A doua mea observaie a fost privitoare la politica noastr fata de Rusia.
Pace, pace cu Rusia, e o lozinca ademenitoare, dar trebuie sa ne gndim i la
ziua de maine. Daca nu se pune azi, chestiunea Basarabiei se va pune mai
trziu, dar odat se va pune intre Moscova i noi. Pericolul cel mare ar fi sa ne
aflam singuri fata de Rusia i acesta ar fi cazul dup rzboi, cnd, odat
pacea ncheiat, nimeni n-ar mai tulbura-o ca sa vina n ajutorul nostru.
Prerea mea ar fi deci sa cutm sa ncurcm Anglia i Frana ntr-un rzboi
cu Rusia la care sa participam i noi, cu toate ansele de a transa chestiunea
Basarabiei n favoarea noastr. Faptul ca Frana i Anglia au narmat Turcia
cum au narmat-o i ncadrat-o ca concentreaz armate la Beirut, n
Palestina i n Egipt dovedete ca ideea unui rzboi cu Rusia nu e strin
Puterilor Occidentale: sa batem fierul cat e cald.
Gafencu mi-a rspuns ca pe ambele chestiuni pe care le-am ridicat e de
acord cu mine
Zeci de milioane de lei sub saltea
Din tirile oficiale, dar confideniale, primite zilele trecute, pacea intre
Finlanda i Rusia prea iminenta; prin mediaia Suediei, ea trebuia sa se
ncheie pana la sfritul sptmnii. tiri sosite ieri, n momentul cnd s-a
deschis edina Consiliului de Coroana, arata ca totul a czut balta. Condiiile
ruilor corespundeau unei adevrate capitulari din partea finlandezilor.
Condiiile pcii fiind astfel inacceptabile pentru Finlanda va continua
Welles, Sumner, a sosit la Paris, unde a fost ntmpinat cu mare
prietenie, dar fara nici o ncredere n misiunea lui.
Radian a predat ieri lui Giurescu Ministerul Propagandei. A nceput, n
cuvntarea sa, prin laude la adresa Regelui i a lui Ttrescu i prin
mulumiri. Mulumiri pentru ce? Pentru ca l-au dat afara fara maniere

mcar? Giurescu i ceilali abia au pomenit numele lui. edina penibila


pentru prietenul meu Alecu, cel putin dup darea de seama publicata n
ziare
Francezii reevalueaz inca o data aurul de la Banca Franei. E formula
eleganta adoptata de toi cei care sunt silii sa coboare cursul monedei lor.
Prin aceasta operaie, aurul Bncii, care valora pana acum 97 miliarde franci,
va valora de aci nainte 114 miliarde Cu diferena se va acoperi datoria
Statului la Banca, dinainte de rzboi (cam 20 miliarde).
Circula cu persistenta zvonul ca lui Procopiu, secretarul general de la
Finane, i s-ar fi furat 22 milioane lei (inclusiv bancnote strine n valoare de 6
milioane lei) de sub saltea! Procopiu e unul din cei mai buni funcionari de la
Finane. E drept ca s-a cam vorbit despre el cum se vorbise pe vremuri i de
Fianu, cel mai bun funcionar de la Domenii i care a sfrit prin sinucidere
Procopiu ar fi comis imprudenta sa denune furtul la Politie Dosarul s-ar
afla la Ttrescu. Amicii lui Procopiu sunt indignai, vorbesc despre nscenare
i despre calomnie i povestesc ca unei cumnate a lui Procopiu i s-ar fi furat o
valiza cu bijuterii, de unde zvonul Faina cumnata mai are i amicul
Procopiu, cu valize pline de bijuterii!
8 martie.
Ieri la amiaza, pe o vreme ngrozitoare, pe zpad i pe viscol s-au
deschis cu obinuitul alai Corpurile Legiuitoare. De cnd sunt n-am pomenit
aa ceva. De obicei, pana acum, Corpurile Legiuitoare s-au deschis toamna,
nainte de zpad, sau chiar cnd excepional au fost deschise iarna (dup
alegeri noi, ca n 1914), au fost scutite de viscol. Ieri de abia am putut sa
ajungem n Dealul Mitropoliei, nu se vedea la doi pasi i automobilele
alunecau i derapau, de nu puteau nainta
Guvern cu certificat
Pe uile deschise la sosirea Regelui, viscolul mpingea zpad spre Sala
Pailor Pierdui, unde ateptam nirai. Regele luase, se vede, zpad pe talpi,
caci, n momentul cnd s-mi dea mana (eram, ca Preedinte al Senatului, n
capul randului de minitri, spre usa), a alunecat i cat pe aci s-mi cada n
brae. Semn rau pentru noua legislatura? Sau pentru el?
Regele a citit Mesajul cu mai putina vioiciune ca de obicei; aplauzele
parlamentarilor au fost i ele mai slabe, desi destule. N-a fost insa acea
ameeal de slugrnicie i de platitudine care caracteriza entuziasmul
majoritilor de pana aci. Ttrescu, tot posomort transformat din gornist
n cioclu. Urdareanu, nedormit (jucase pana la ora 8 dimineaa poker la
Costandake, poker la care Bzu Cantacuzino a pierdut peste un milion de
lei), ceilali curteni, fara chef.
Mesajul a fost de o banalitate covritoare. L-ar fi putut redacta primul
uier de minister venit. Singura fraza care a impresionat a fost urmtoarea:
Guvernul meu va putea sa ndeplineasc misiunea pe care i-am ncredinat-

o, avnd asigurate toate condiiile de stabilitate i continuitate necesare


pentru executarea unui program de durata.
Un rspuns la zvonurile zilnice de schimbare de Guvern i de concediere
de minitri, zvonuri repetate cu atta insistenta, nct au sfrmat i picul de
autoritate pe care-l mai avea Guvernul Ttrescu, ubred din natere n
aceasta privin. Dar un Guvern cu certificat, iat totui ceva nou, chiar la
noi. Guverne cu condicua am avut destule dar cu condicua i cu
certificat de vait n acelai timp e desigur o noutate.
Dup edin solemna, Regele a mai stat de vorba cu minitrii i cu noi,
preedinii. Vorbind despre revizuirea Regulamentelor, s-a artat cam
refractar. Vor trebui totui rectificate, caci aa nu pot merge, cum sunt, pline
de contradicii i de dispoziiuni absurde.
Micescu mi-a dat prilejul unei observaii interesante. Regele e foarte
strict n avansarea minitrilor la decoraii. Le da nti Marele Cordon al
Coroanei, apoi clasa I (cu lenta) a Stelei, iar nu Marea Cruce a acestui ordin.
aa a procedat cu Miita Constantinescu, cu Ionescu-Sisesti, cu
Ghelmegeanu, cu Iamandi etc. Cu Micescu, care poseda Cordonul Coroanei de
la proclamarea Constituiei, n-a urmat ordinea ierarhica i i-a dat de-a
dreptul Marea Cruce a Stelei, cu care se furlandisea ieri, spre necazul
celorlali. Faptul n sine nu e interesant i n-ar fi meritat poate sa fie
nsemnat, daca n-ar fi fost explicaia: Micescu a organizat procesul i
condamnarea lui Auschnit i Malaxa l-a recompensat pe loc (in afara de ce-i
va fi dat de la mana la mana).
Dup-amiaz am fost ales din nou preedinte al Senatului, prin
unanimitatea senatorilor prezeni. Vicepreedini, secretari, chestori au fost
alei tot cei din anul trecut, aranjndu-se putin rezultatul buletinelor
depuse n urne
Am mulumit Senatului n cteva cuvinte, subliniind intenia Maturului
Corp de a pastra linia continuitii
Mediaiunea Suediei n conflictul ruso-finlandez a fost pusa la cale
printr-o cerere a Sovietelor, care au trimis n acelai timp i un ultimatum
Finlandei. In cererea lor de mediaiune, pe baza acestui ultimatum, ruii
cereau Finlandei:
1) nlocuirea Guvernului actual printr-un Guvern simpatic Sovietelor;
2) Dezarmarea complecta a Finlandei;
3) Finlanda sa cedeze Rusiei: ntregul istm al Careliei inclusiv Viborg, tot
teritoriul de la Nord-Est de la lacul Ladoga, inclusiv Sortavala, partea nordica
a Laponiei inclusiv Petsamo, baza Han Goe i ntreaga peninsula cu acelai
nume.
Dup ce a chemat la Stockholm pe ministrul de Externe finlandez
Tanner, Guvernul suedez a trimis la Helsinki un reprezentant special al
Regelui Gustav. ndat ce dl Tanner s-a napoiat de la Stockholm, cu trimisul
Regelui, s-a inut un mare Consiliu finlandez i s-au respins propunerile

moscovite. Rgazul acordat Finlandei prin ultimatumul rusesc expira n


noaptea de azi spre maine
'Sa triesc sa vad pe Giurescu la brat cu Iorga?'
15 Octombrie 2005 | de.
Constantin Argetoianu Calomniai, calomniai, va ramane ntotdeauna
ceva!
8 MARTIE. Guvernul Daladier a avut un nou succes n fata Camerei.
Dup dezbateri privitoare la politica agricola a statului, ncrederea n guvern a
fost votata de unanimitatea celor 517 deputai prezeni.
n Anglia, tara controlului parlamentar, s-a votat pentru Ministerul
Aerului un buget simbolic de 100.000 de livre, ca sa nu se dea n vileag
sumele astronomice i secrete destinate aprrii antiaeriene. La ce
fundamentate schimbri de doctrina i de tradiii n-a mpins pregtirea
rzboiului fara cruare ce amenina civilizaia occidentala!
Totalul vaselor scufundate de la nceputul rzboiului reprezint un
volum de 1.944.957 de tone Fata de asemenea pagube sta mintea n loc.
Vasul englez Queen Elizabeth, perechea lui Queen Mary (85.000 de
tone), terminat abia acum n antierele de la Glasgow, a strbtut Oceanul
(fara pasageri) i s-a adpostit la New York, alturi de Queen Mary i de
transatlanticul frncez Normandie. Valoarea acestor vase e att de mare,
nct au fost puse la adpostul aeroplanelor i submarinelor, pe tot timpul
rzboiului
Exista n Italia un premiu de 50.000 de tone ce se da n fiecare an unui
scriitor strain. Acest premiu San Remo a fost atribuit anul acesta de ctre o
comisie prezidata de Bottai, ministrul Instruciunii Publice, compatriotului
nostru profesorul Alexandru Marcu.
Am ntrebat ieri pe Miita Constantinescu despre afacerea Procopiu. Era
indignat. Nite borfai s-au introdus ntr-adevr la Procopiu i i-ar fi furat
cteva oale fara valoare. Inamicii lui Procopiu, i are multi, caci nu poate
satisface pe toi cei care vin s-i ceara ceva, au inventat pe de-a ntregul
istorioara cu cele 22 de milioane i au rspndit-o cat au putut. As vrea sa fie
asa, caci Procopiu mi e simpatic, dar vorba francezilor: Calomniai,
calomniai, va ramane ntotdeauna ceva tot nu sunt pe deplin convins, caci
prea se afirma, pana n anturajul lui Ttrescu (Condur Saulescu, directorul
sau de Cabinet), ca cele date drept zvonuri sunt adevrate
9 MARTIE. Toat ziua de ieri au circulat zvonuri contradictorii cu privire
la pacea dintre Finlanda i Rusia. Dup unele tiri, Finlanda respinsese
propunerile sovietice, dup altele le primise. Se mai spunea ca Mannerheim
plecase la Stockholm sa trateze. Azi-diminea se lmuresc cteva precizri:
Finlanda n-a acceptat condiiile ruseti, dar nici nu le-a respins; Mannerheim
nu a plecat la Stockholm, dar au plecat domniile lor domnii Paassikivi (care a
condus la Moscova negocierile din octombrie) i Vaino Vaionmann (fost
ministru); Moscova declara ca condiiile de pace publicate de ziare nu sunt

cele exacte i ca condiiile propuse nu au forma de ultimatum. Prin urmare,


posibiliti de negociere sunt deschise, i pare ca ele au i nceput. E probabil
ca de la Stockholm d. d. Paasikivi i Vaino Vaionmann vor merge la Moscova.
n Suedia, unde domnete teama unei extinderi a rzboiului, opinia
publica e pentru mpcarea dintre rui i finlandezi, cu condiia ca
independenta Finlandei sa fie respectata. In Germania, de asemeni, mare
strduina pentru ajungerea la o nelegere, fara de care executarea planurilor
germane economice n Rusia e aproape imposibila.
n Frana i n Anglia domnete un spirit de intransigenta. Aceste doua
Puteri au trimis pana acum n Finlanda 323 de avioane, 600 de tunuri, un
milion de obuze, granate, mitraliere, puti antitanc, 40 de milioane cartue
(cifre oficiale) i se declara gata sa trimit mai departe i din ce n ce mai mult
numai ca Finlanda sa nu ias nvins din conflict i Rusia victorioasa.
n Italia, lucru ciudat, se observa o uoar schimbare de atitudine. De
unde pana acum italienii au ajutat pe finlandezi i s-au declarat gata sa intre
n lupta directa cu Sovietele acum au mai muiat-o, sftuiesc pe finlandezi sa
ncheie pace, caci nu vor putea nvinge o Putere mare ca Rusia.
Ba se scrie chiar n presa ca Italia ar putea revizui politica ei fata de
Soviete Toate astea de pe urma celor cteva nenorocite vapoare ncrcate cu
crbuni germani destinai Italiei, sechestrate de englezi S-ar fi prpdit
pmntul daca s-ar fi dat mai departe drumul crbunilor ateptai de
italieni Pentru un ctig de nimic, britanicii au compromis din nou
raporturile lor cu Italia. Ziarele din Roma i-au dat drumul i afirma ca, daca
e vorba sa plteasc crbunii cu devize, ii vor lua din America, dar nu din
Anglia Pe cnd raporturile italo-britanice se ncordeaz, Ribbentrop a plecat
la Roma sa ntoarc vizita lui Ciano. Multe prostii mai fac i prietenii notri
de pe malurile Tamisei.
Recursul lui Iuliu Maniu.
Fata n fata: N. Iorga i C. C. Giurescu.
Curtea de Casaie a admis ieri recursul lui Maniu (chestiunea
Senatului). L-a admis pe motivul ca Curtea de Apel care a judecat ast-var
(si a respins cererea lui Maniu) a fost prost constituita. A admis recursul i a
evocat afacerea pe care o va judeca n fond la 12 aprilie. Desi procesul nu e
pierdut, i va fi probabil chiar ctigat de Stat la 12 aprilie, efectul sentinei de
ieri va fi dezastruos pentru regim. Maniu se va lauda n tot Ardealul, pana la
12 aprilie cel putin, ca Justiia e de partea lui Dup edin Senatului, mam dus la Camera, n sperana sa gsesc pe Istrate Micescu, care ma
asigurase inca alaltieri diminea ca totul e aranjat la Casaie Nu l-am
gsit, dar i-am gsit pe Ttrescu i pe Ghelmegeanu: erau fieri. Ttrescu
mai era enervat i prin hahalerismul lui Vaida, care n doua zile n-a fost n
stare s-i aleag birourile. Joi s-a ales el i a ridicat edina; ieri balotaj pe
toat linia si, n loc sa fixeze edina azi ca sa termine cu constituirea
birourilor, a anunat pe mari viitoarea edina! i ministrul Finanelor

ateapt cu bugetele i nu va mai avea dect cteva zile ca sa le treac prin


Camera i Senat! La Camera, e mai rau ca pe vremea celei mai desantate
demagogii Ghelmegeanu mi spunea ieri: In asemenea condiii de anarhie
nu pot s-mi mai iau rspunderea linitii n tara; cer sa devin iar tehnician.
Toat ncurctur de la Camera a fcut-o ieri Gigurtu, ca sa scoat
vicepreedinte pe urdurosul de Stan Ghitescu, pe care Goga l-a fcut
ministru, spre ruinea lui i a tarii Daca membrii Guvernului se pun sa
lupte mpotriva Guvernului nsui, apoi putem ajunge departe
Miita Constantinescu a depus ieri la Camera Bugetul pe 1940/41 i
vreo zece legi anexe Totalul bugetului: 35 miliarde afara de fondurile
speciale pentru narmare Vai de noi dar ce s-i faci? Sa blestemi pe Hitler!
La Senat, s-a citit ieri proiectul de Adresa, remarcabil prin scurtimea
lui: raportor I. Botez, de la Iai. Regulamentul cernd 3 zile libere de la
distribuirea proiectului de Adresa, pentru nceperea discuiei i neavnd
altceva la ordinea zilei, am fixat viitoarea edin pe mari. Iorga a cerut un
concediu de 30 zile. I s-a acordat cu placere, desi i-a rezervat dreptul sa ia
cuvntul la Adresa, cu tot concediul sau.
La Academia Romana, Raducanu Ion a comemorat ieri pe Adam Smith
(150 de ani de la naterea sa). Daca Adam Smith ar fi putut bnui o asemenea
nenorocire, cu siguran ca ar fi renunat sa scrie
10 MARTIE. Mare valva n toat Europa n jurul tratativelor de pace din
Finlanda i Rusia. Tarile Scandinave se tem sa nu fie atrase fara voia lor n
rzboi daca pacea nu s-ar ncheia. Anglia i Frana par a dori continuarea
rzboiului i ntinderea lui n Nord, spre a determina o aciune a blocului
germano-rus n aceasta direcie. In asemenea mprejurri, Anglia i Frana ar
veni efectiv n ajutorul Statelor Nordice i un nou front de rzboi s-ar stabili.
Pentru noi ar fi bine, caci s-ar ndeprta primejdia din Sud.
Telurile rzboiului mondial.
Germania face toate presiunile posibile i asupra Statelor Nordice, i
asupra Finlandei, i asupra Rusiei pentru ncheierea pcii, cutnd sa atrag
i Italia n aceasta aciune. In caz de succes, Germania ar lsa Italiei tot
meritul mediaiei sale.
Oficial, Suedia afirma ca n-a fost supusa la nici o presiune i ca n-a
exercitat nici dansa vreuna, fie asupra Finlandei, fie asupra Rusiei. In
mediaia ei, Suedia vrea sa se tie ca n-a jucat dect rolul unui cutii de
scrisori i ca n-a fcut dect sa transmit propunerile primite.
Din Finlanda, vetile sunt contradictorii. Se pare insa ca majoritatea
finlandezilor, cu Mannerheim n frunte, e pentru o pace onorabila, chiar cu
preul ctorva concesii.
Desi nu s-a comunicat nimic oficial n acest sens, e sigur ca negocieri
directe intre Soviete i Finlanda au nceput la Moscova i ca condiiile puse de
rui sunt departe de a fi att de grele cat s-a spus la nceput. In doua, trei zile
vom fi lmurii

La Paris, telurile de rzboi aliate au fost expuse n 5 puncte dlui Sumner


Welles de ctre primul-ministru Daladier.
Ele ne sunt transmise prin urmtoarea telegrama: Paris, 9 martie. In
cercurile politice pariziene se afirma ca dl Daladier a rezumat dlui Sumner
Welles telurile de rzboi ale Angliei i ale Franei: 1) Aliaii socotesc ca nu este
posibila ncheierea unei paci atta vreme cat exista n Germania un regim
naional-socialist; 2) Pacea este imposibila fara restabilirea unei Polonii i a
unei Cehoslovacii independente; 3) Germania trebuie sa dea garanii solide i
concrete ca nu se va mai face vinovata de agresiune; 4) Numai dup victoria
aliailor se va putea discuta planul unei cooperri economice europene; 5)
Numai dup complecta reorganizare a Europei i crearea unui sistem de pace
permanenta se va putea examina proiectul dezarmrii.
Trecerea Mnecii ncepe sa nu mai fie sigura Vaporul Domala, 8.441
de tone, a fost scufundat de ctre un aeroplan german aproape de coastele
engleze, la limita Mnecii cu Marea Nordului. Scufundarea a fost de altminteri
o porcrie din partea nemilor, caci vaporul Domala transporta de la Anvers
n Anglia supui englezi autorizai de Reich sa reintre n patrie. Din vreo 300
ci erau, 108 s-au necat
Incidentul cu vapoarele italiene ncrcate cu crbuni germani s-a
aplanat. Anglia a dat drumul vapoarelor reinute, cu ncrctura cu tot, i
vapoarele care mai sunt n ncrcare la Rotterdam vor putea trece i ele i
transporta crbunii n Italia dar Italia la randul ei se obliga sa nu mai
trimit alte vapoare la ncrcare. Din acest incident va ramane insa un
resentiment adnc n Italia, mpotriva Angliei, cu posibile repercusiuni n
politica
Noul ministru al Propagandei a fost mai practic ca predecesorul sau
Radian: a dat pe toi paraziii plasai acolo de Titeanu afara i a numit oameni
de-ai lui. Cel putin aa nu va fi sabotat. A mai convocat ieri i pe toi
corespondenii gazetelor strine o gloata i le-a fgduit ca vor primi zilnic
informaii inedite In fine, i-a luat ca sef de Cabinet pe escrocul Frasin
Munteanu, fiul lui Munteanu-Ramnic (ccat) omul lui Iorga. Sa triesc sa
vad i pe Giurescu la brat cu Iorga?
Cauza Finlandei eroice
22 Octombrie 2005 | de.
Constantin Argetoianu Armistiiul american
9 MARTIE A murit Numa Frumusanu, fratele lui Titu, de vesela
memorie. Numa n-a avut duhul lui Titu, dar n schimb a avut mana mai
lunga
Frigul continua. Azi diminea -10C. Pana sa se topeasc zpad, sa se
mai zvnte pmntul, vor mai trebui cteva sptmni. Semnaturile vor fi
ncepute cu o luna ntrziere, i din nenorocire mai trebuiesc mplinite i
lipsurile de semntura de ast-toamn. Ne amenina i inundaiile daca

zpezile se vor topi repede cum e foarte posibil, caci cldura se las la noi
deodata.
Ieri, adunarea generala la Banca de Credit. Am prezidat-o eu, i la
sfritul edinei am adus laude lui Cancicov, care, ntr-adevr a scpat Banca
de la pieire. Daca mai sta un an Kaufmann, gata era
10 MARTIE. In fine ncepe sa se nclzeasc! De ieri pana azi 10 grade
diferena! Ieri la ora 5 dimineaa termometrul marca -10, azi la aceeai ora +2.
Un comunicat oficial finlandez aduce la cunotin ca au nceput
negocieri directe intre Finlanda i Rusia, deja de ctva timp, n vederea
ncheierii pcii. Aceste negocieri, spune comunicatul, au putut fi ncepute
mulumit mediaiei Suediei. O delegaie compusa din domniile lor domnii
Risto Ryti, preedintele Consiliului finlandez, Paasikivi (ministru), generalul
Rudolf Walden i deputatul Vaino Vaionmann a plecat miercuri seara, 6
martie, la Moscova. Finlanda, adug comunicatul, e gata, acum ca i mai
nainte, sa ncheie o pace onorabila care sa nu ating independenta ei.
Moscova e pana acum muta.
De la Londra vine tirea ca Rusia nu va acorda negocierilor dect un
termen limitat, care va expira n cursul sptmnii acesteia.
Pana sa se fac pace, daca se va face, nemii s-au i neles cu ruii sa
organizeze exploatarea minelor metalice din apropiere de Petramo, toat
regiunea din jurul acestui ora fiind n mana moscoviilor. Inginerii germani
ar fi i pornit la fata locului.
Reacia Suediei i Norvegiei, n stadiul actual al conflictului rusofinlandez, nu e identica. Desi nici suedezii, nici norvegienii nu vor rzboi, cei
din urma se arata mai intransigeni fata de Soviete. Ca cei dinti, fiind mai la
adpost de un atac bruscat rusesc. Astfel, primul-ministru norvegian a
declarat, ntr-o cuvntare publica, ca tara sa nelege sa pstreze o
neutralitate integrala i cu orice pre pe cnd Motenitorul Tronului suedez
a pronunat cuvinte mai n doi peri la nmormntarea colonelului Dayssen,
czut ca voluntar pe front mulumindu-se sa spun frumos: Cauza Finlandei
este cauza noastr!
Senatorul Pittman, preedintele Comisiei Afacerilor Strine a Senatului
Statelor Unite, a inut o cuvntare la radio n care a declarat ca dup
napoierea lui Sumner Welles, Statele Unite vor propune un armistiiu de 30
de zile pentru a permite neutrilor sa gseasc o formula de mpciuire intre
beligerani. Neutrii ar fi stnjenii n propunerile lor daca acest armistiiu ar fi
respins.
Despre vizita lui Ribbentrop la Roma, Guvernul italian a dat un
comunicat n care se spune numai ca ministrul german a avut o convorbire cu
Ciano, alta cu Ducele i ca conversaiile vor ncepe din nou azi.
La Londra se crede ca Hitler se ateapt, n urma vizitei lui Ribbentrop
la Roma, ca Italia rmnnd mai departe nebeligeranta sa declare ca
susine politica germana actuala.

Se mai afirma ca Ducele ar fi primit din partea Fhrerului garania


scrisa ca Rusia nu are intenii agresive nici n Nord, nici n Sud-Estul
Europei. Hitler l-ar fi asigurat n acelai timp ca nu a ncheiat aliana militara
cu Rusia.
Papi, mitropolii i episcopi.
Odat nlturat primejdia extinderii rzboiului n Finlanda spun
englezii Hitler crede ca va putea convinge lumea, i ndeosebi pe dl Sumner
Welles, ca numai o pace de compromis ar putea scoate Europa din impasul
actual.
Ziarele engleze afirma ca scopul cltoriei d-lui Ribbentrop la Roma ar fi
sa ceara Italiei sa ia parte la o aciune germano-rusa mpotriva Marii Britanii.
Intre Berlin i Roma ar fi existat divergente cu privire la rzboiul din Finlanda.
Acum Fhrerul ar fi convins ca tensiunea a slbit i ca Italia ar putea sa
susin sforrile Germaniei fata de Rusia, pentru restabilirea pcii cu
Finlanda.
Mitropolitul Blajului i episcopii uniti din Ardeal au fost primiti de Papa,
ad limina (la Roma). Papa Piulica, care s-a pronunat ca sa fac placere
lui Mussolini pentru o revizuire a Tratatelor, a vorbit acum cu dragoste de
Romania, de romani i de petrol. A luat-o de la Traian i a mers pana n zilele
noastre, urndu-ne pace. Despre integritatea granitelor noastre insa, nici
vorba.
Prelaii romani mi-au trimis o carte potal cu semnturile lor, din
catacombele San Callisto
Generalul Negruzzi brbosul, a scris o scrisoare n calitatea sa de
Comisar al guvernului la Reita, prin care afirma ca urmrirea lui Auschnit
constituie o infamie. Pentru aceasta fapta ar fi primit un milion de lei, n
mana. Scrisoarea a fost citita n instan i a fcut senzaie. A doua zi
Negruzzi a fost nlocuit la Reita prin Nicu Ottescu! Norocul lui Ottescu!
Lupta pentru scoaterea lui Visarion Puiu din Scaunul metropolitan al
Bucovinei continua. Dup ancheta fcut la Fondul bisericesc din Cernui,
administratorul inginer Constantinescu a fost arestat. Or mitropolitul se tine
cu nevasta lui Constantinescu, si, furios, a nceput sa fac prostii. Urla i
njura guvernul i deocamdat a refuzat sa constituie Fondul parte civila la
procesul intentat lui Constantinescu
Regele Carol al II-lea i fiul sau (Marele Voievod de Alba-Iulia) n
uniforma de comandant de centurie a Strjii Tarii
12 MARTIE. Ne aflam la punct hotrtor al rzboiului. Pe de o parte
negocierile de la Moscova vor da o ntorstur definitiva conflictului rusofinlandez pe de alta vizita lui Ribbentrop la Roma va fi probabil determinata
n evoluia aciunii de pe frontul occidental.
Oficial, de la Moscova, nu se tie inca nimic precis. Ieri, atmosfera era
foarte favorabila pentru ncheierea pacifica a tratativelor. Faptul ca Moscova a
intrat n negocieri cu guvernul finlandez dovedete ca Rusia a renunat la

tactica de a nu recunoate n Finlanda dect guvernul comunist Kussinen


ceea ce constituie, data fiind mentalitatea sovietica, un pas considerabil
napoi. Se pare ca celelalte pretenii ale Moscovei au fost mult reduse. Acum
se afla ca n momentul n care s-a adresat Suediei pentru o mediaie, Rusia
ncercase deja sa puna n micare o intervenie engleza. Condiiile de pace
propuse prin ambasadorul Maiski guvernului britanic au fost insa de aa
natura nct acesta a refuzat sa le transmit guvernului finlandez.
Se pare ca n Anglia perspectiva unei paci ruso-finlandeze e privita cu
oarecare nemulumire. Ieri a avut loc o dezbatere destul de vie n Camera
Comunelor. Rspunznd la o ntrebare a majorului Attlee Chamberlain a
declarat ca Anglia i Frana sunt gata sa ajute mai departe Finlanda, i daca
aceasta va cere, cu toate mijloacele ce stau acestor doua Puteri la dispoziie.
ntrebat mai departe daca un asemenea ajutor ar constitui o declarare de
rzboi Rusiei, Chamberlain s-a artat rezervat i a rspuns ca inca nu.
Procesul Auschnit.
Despre vizita lui Ribbentrop la Roma nu s-au publicat, de asemenea,
pana acum, dect orariile vizitelor schimbate intre ministrul Reichului i
oficialitilor Quirinalului i Vaticanului. Este cert insa ca vizita lui
Ribbentrop la Roma trebuie sa urmreasc teluri de cea mai mare
importanta.
Din unele izvoare ar rezulta ca Italia pregtete un plan de pace pe carel va remite d-lui Sumner Welles la trecerea sa prin Roma, n drum spre Napoli
unde se va mbarca pentru America. La Paris i la Londra se crede ca
Germania e n plina ofensiva de pace, socotind ca momentul sfritului
ostilitilor dintre Rusia i Finlanda ar fi favorabil unei asemenea ncercri, cu
att mai mult cu cat prezenta lui Sumner Welles n Europa e i ea o
ncurajare. Cercurile politice franceze i engleze sunt insa foarte sceptice cu
privire la aceasta ncercare, care, socotesc ele, va da gre, Germania
nenelegnd sa se supun cerinelor anglo-franceze, care sunt ireductibile
Vizita lui Ribbentrop la Vatican ar fi avut de scop reglarea situaiei
clerului catolic din Polonia
Procesul Auschnit s-a sfrit ieri. Sentina va fi data poimine, joi
n legtur cu acest proces, circula tot felul de zvonuri n ora, zvonuri
care trebuie primite cu toat rezerva, ca toate zvonurile.
Se spune astfel ca Regele a citit regulat notele stenografice ale
dezbaterilor i ca ar fi fost nmrmurit de cate a aflat. Ar fi aflat astfel, intre
altele, ca Malaxa i Urdareanu l-au indus n eroare i ca au abuzat de
ncrederea lui (!). Rezultatul descoperirilor regale, ar fi fost noi instruciuni
date acuzrii care a i pus multa apa n vin, n ultimele edine. Ba chiar,
pretinde Blumenfeld, Aznavorian, avocatul prii civile, ar fi propus un
armistiiu avocailor lui Auschnit
Dovezile aduse de acetia (din care cenzura n-a lsat sa rsufle nimic n
presa) despre aprobarea tuturor operaiunilor efectuate de Auschnit, de ctre

Malaxa aprobare consemnata n scris, ar fi impresionat adnc nu numai


Tribunalul, dar chiar i pe Rege As vrea sa fie asa, caci mi s-ar lua o piatra
de pe piept daca as putea constata ca Regele n-a fost n toat aceasta afacere
un complice, ci un indus n eroare
Pe de alta parte se spune ca fata de schimbarea de Sus, Malaxa e
desfiinat. Nici vorba de deplasare la Londra. E nchis n casa i nu vede pe
nimeni, prbuit. A circulat zvonul ca s-a sinucis. Alii spun ca e ntr-o stare
de nervi care apropie nebunia, alii ca e n ultimul stadiu de uremie. Se poate
sa fie zvonuri rspndite de amicii lui Auschnit, ca sa creeze atmosfera n
preajma sentinei Se poate sa fie i ceva adevrat Vom vedea joi, dup
sentina.
Un nou val de frig, cu viscol i zpad s-a abtut asupra Basarabiei, n
regiunea Chiinului i a ntrerupt comunicaiile. In Bucureti de alaltieri
soare i cldur, parca ar fi sosit primvara
Asistat ieri seara la reprezentaia Teatrului National: se juca Magda lui
Suderman, marele succes de acum 50 de ani, n care au strlucit pe rand
Agata Brsescu, Sarah Bernard i Duse. Excelenta reprezentaie, cum nu se
poate mai buna. Sotia lui Sadoveanu, remarcabila ca i Storin i ceilali. Ce
deosebire cu ultima reprezentaie de acum trei luni, a unei piese a lui Shaw,
care a fost o nenorocire
Magda marcheaz toat evoluia morala a generaiilor noastre n
ultimii 50 de ani. Azi, subiectul acestei piese nu mai poate fi neles Am
fcut drum mult de atunci
13 MARTIE. Pacea s-a ncheiat la Moscova intre Rusia i Finlanda! In
momentul cnd scriu aceste rnduri mai lipsete inca ratificarea Dietei
finlandeze, dar aceasta ratificare nu e ndoielnic
Din punct de vedere material, Finlanda iese mai prost din rzboi dect
cum ar fi fost fara rzboi, caci pierde istmul Careliei, inclusiv Viborgul i inca
cteva teritorii n marginea lacului Ladoga, conservnd ce e drept Petsamo i
accesul la Marea Arctica.
Din punct de vedere moral insa, situaia actuala nu se compara cu
aceea pe care ar fi avut-o Finlanda fara rzboi. Daca ntr-adevr guvernul din
Helsinki s-ar fi supus fara rezistenta ultimatumului Moscovit, soarta
Finlandei ar fi fost identica cu a celorlalte tari baltice; incapabila sa opun o
rezistenta Sovietelor, Finlanda ar fi devenit o anexa a Rusiei, o tara sub
protectorat trecuta pe lista clientelei comuniste.
Astzi, dup epopeea pe care a scris-o n Istorie, Finlanda i-a asigurat
independenta fie i cu preul ctorva sacrificii teritoriale.
Ziarele au deschis rubrica inundaiilor
29 Octombrie 2005 | de.
Constantin Argetoianu.
Efectele unei paci anunate

13 MARTIE. Pacea ruso-finlandeza are dedesupturi. Daladier a


destinuit ieri n Camera Franceza ca inca de la 5 februarie Anglia i Frana
hotrser sa trimit trupe n Finlanda, pe lng armamentul i muniiile pe
care le-au trimis. Un corp de 50.000 de oameni era gata de mbarcare ntr-un
port francez, iar n Anglia se pregtise un corp i mai numeros. Aceasta
adevrat armata nu se putea pune n micare dect pe baza unei cereri
finlandeze. Finlanda n-a cerut insa trimiterea unei armate de ajutor. Problema
s-a mai complicat insa prin faptul ca Norvegia i Suedia au declarat ca se vor
opune cu fora la trecerea oricror trupe prin teritoriul lor. Suedia a adugat
ca mai bine va rupe sinele de pe liniile ei ferate dect sa lase o armata strin
sa treac Probabil ca din cauza acestor atitudini intransigente ale Suediei i
Norvegiei a renunat i Finlanda la ajutorul trupelor franco-engleze
Cteitrei, tarile nordice nu voiesc cu nici un pre sa fie atrase n conflictul
european. In aceasta privin sunt de acord cu Rusia, caci probabil tot teama
unei extinderi a rzboiului a hotrt i Sovietele sa renune la trei sferturi din
revendicrile sale i sa ncheie repede pacea cu Finlanda.
Pacea aceasta, daca nu e un succes direct al Germaniei desi Berlinul a
intervenit cu multa insistenta la Moscova pentru aplanarea conflictului e
aproape un insucces pentru aliai. aa cum se nvrtiser lucrurile, prin
trimiterea de armament i de bani, aliaii luaser sub ocrotirea lor cauza
finlandeza. Iat insa ca Finlanda, nemaiincrezandu-se n sprijinul final al
Angliei i al Franei dup pania Poloniei, s-a dus la o tranzacie
Eecul a fost nregistrat i n Frana, i n Anglia i explicaiile lui
Chamberlain i ale lui Daladier n Parlamentele lor nu au alt scop dect sa
atenueze o impresie rea n opinia publica. La Paris, ziarele au nceput de ctva
timp s-i njure pe suedezi n mod att de trivial, nct ministrul Suediei a fost
silit sa intervin i sa protesteze Probabil ca va scdea n Occident i
entuziasmul pentru finlandezi
Pentru Germania, pacea finlandeza e de o importanta capitala, n
schimb, cat timp Rusia era agat n rzboi, organizarea ei economica i
furniturilor de materie prima arvunite de nemi erau anevoioase de adus la
ndeplinire. Acum se schimba lucrurile
Pentru noi, e greu de precizat daca pacea va avea sau nu o consecin.
Pe de o parte, ce e drept, Rusia i rectiga libertatea de aciune i ar putea
sa se ndrepte mpotriva noastr. Pe de alta insa, nu ncape ndoial ca, dup
cele patite n Finlanda, daca am fi atacai, Anglia, Frana i Turcia vor sari
imediat n ajutorul nostru i tocmai un rzboi cu aceste tari este ceea ce
Rusia vrea cu orice pre sa evite i mai e i Germania, care se va face luntrepunte, numai sa mpiedice un rzboi intre noi i rui.
Dar toate sunt posibile i viitorul nu e al nimnui. Cine va trai va vedea
ce se va mai ntmpl. S-i fie Domnului mila de noi
n cercurile noastre diriguitoare se tia de cteva zile ca pacea se va
ncheia intre Rusia i Finlanda. O telegrama a lui Franasovici, de alaltieri,

ne-a adus deja informaii precise cu privire la enervarea Franei i la mirarea


ei ca Finlanda nu cere ajutor.
Despre vizita lui Ribbentrop la Roma continuam n schimb sa nu tim
lucru mare. Ea a fost brusc hotrt. Dup telegramele lui Crutescu i Bossy,
cu 24 de ore nainte de plecarea ministrului, nu se tia nimic la Berlin, i nici
la Roma. Nu ncape ndoial ca aceasta vizita e legata de problema pcii
generale i s-ar prea ca ntrevederea de la Vatican nu a fost, n aceasta
privin, neglijabila.
Raporturile noastre cu turcii, de bune ce sunt, devin afectuoase: dup
mrturisirea ambasadorului Tanrioer, am trimis pana acum n Turcia pentru
refacerea satelor distruse de cutremur cteva milioane de lei i material
lemnos n valoare de alte zece milioane. Acum, din iniiativ Regelui, se
pregtete un proiect de lege pe baza cruia vom lua asupra noastr
construirea unui sat model n att de ncercat regiune din jurul oraului
Erzindjan.
n locul lui Stoica, ca ambasador la Ankara, va fi trimis Victor
Antonescu daca va primi, caci n-a fost ntrebat pana acum. E numai o
intenie a Regelui, pe care Gafencu mi-a destinuit-o sub pecetea secretului. A
ajuns i Victoras Lata-Rau, om de ndejde
Regulamentul Camerei, violat.
Ieri s-a depus la Senat proiectul de lege pentru ajutorarea familiilor
concentrailor nevoiai. In fine
Tot la Senat a nceput ieri discuia la adresa. Ne-a ucis dl Ioan Ioan
La Camera s-au ales vicepreedinii i chestorii rmai n balotaj.
Vicepreedinii s-au ales Voicu Nitescu si Stan Ghitescu. Cu Vaida,
demagogia veche ncepe sa scoat parul prin cciul, n Dealul Mitropoliei. Pe
lng alegerea lui Ghitescu mai avem de nregistrat pe ziua de ieri citirea unei
comunicri de la tribuna, cnd Regulamentul Camerei interzicea formal
aceasta publicitate i nu permite dect comunicrile scrise depuse la birou
pentru a fi transmise ministerelor. ncetul cu ncetul, o sa ne napoiem iar la
vechile deprinderi
14 MARTIE. Ieri, la Senat, la discuia Adresei, era sa nnebunesc. Cum
pot oamenii sa fie att de incontieni? A citit dl Mircea Bdru un ceas i un
sfert, o peltea agricola-economica, fara interes
Apele Dunrii au nceput sa se reverse. In curnd se vor umfla i
celelalte. Ce ne mai ateapt?
Ziarele de azi publica tratatul de pace dintre Rusia i Finlanda, precum
i un protocol anexat tratatului. N-am nimic de schimbat la aprecierile mele
de ieri.
Tanner, ministrul de Externe finlandez, a vorbit ieri la radio frumos i
cu demnitate. Am artat popoarelor mici, pe care se rezista preteniilor
dictaturilor. A mai lmurit ministrul de Externe finlandez ca tara lui a trebuit
sa se ncheie n fata destinului din lipsa de efective. Daca Suedia ar fi venit n

ajutorul Finlandei sau daca cel putin ar fi lsat trupele aliate sa treac,
situaia ar fi fost cu totul alta. Finlanda a negociat n amnunte ajutorul
englez i francez; daca nu l-a cerut formal, a fost din cauza opoziiei Suediei
de a lsa trupe strine sa treac pe teritoriul ei. In concluzie, Tanner a
declarat ca Finlanda se va reface, ca armata ei este intacta i ca nimic nu va
dobori curajul poporului finlandez, care n suferinele lui seculare a cunoscut
nenorociri mai mari fara sa piar
La Paris, ca i la Londra, impresia este adnc. Poporul finlandez se
bucura de toat simpatia, n schimb Suedia i guvernul suedez sunt obiectul
dispreului general. Times scrie: Dl Gnther, ministrul de Externe suedez, a
spus: Cauza Finlandei este i cauza Suediei Prin urmare, o data cu
Finlanda a fost nfrnt i Suedia. Presa franceza i cea engleza socotesc ca
ntreaga Peninsula Scandinava a czut acum n Spaiul vital germano-rus
O judecata cam exagerata, datorita necazului
Se zvonete ca faimosul Kusinen, seful aa-zisului guvern finlandez
comunist recunoscut de Moscova, ar fi fost executat de rui, sub nvinuirea ca
ar fi dat informaii greite asupra strii de spirit din Finlanda
Se zice ca Italia va ncepe negocieri pentru ncheierea unui tratat de
comer cu Rusia Dup violentele ieiri mpotriva comunismului i a
Sovietelor, dup asigurrile date noua ca lupta din Spania n-a fost nimic pe
lng ce va pune la cale Italia n cazul n care ne vor ataca ruii aceasta tire
e cam neateptat. In atitudinea Italiei fata de Rusia s-a operat insa cu
certitudine o schimbare din momentul n care Anglia a oprit vasele cu crbuni
destinate Italiei, i mai ales dup vizita lui Ribbentrop. S-l fi asigurat acesta
pe Duce ca ruii nu vor pasi la nici un atac spre Occident, adic spre
Romania? Se poate i asta.
n tot cazul, dup ncetarea rzboiului finlandez i eliberarea forelor
sovietice agate de patru luni pe granita lor de Nord, dup incontestabila
evoluie a politicii italiene fata de Moscova cerul nostru s-a nnourat din
nou
Ma mngi cu convingerea ca ruii nu vor consimi cu nici un pre sa se
ncurce ntr-un rzboi european cu Frana i cu Anglia, ceea ce azi ar fi
desigur cazul daca ne-ar ataca pe noi. Dup tirbirea de prestigiu suferita la
Nord, aliaii n-ar mai putea suferi una la Sud. i ca sa vina la noi, anglofranco-turcii n-au nevoie sa treac prin Suedia, i Marea Neagra e la dispoziia
lor
Laitatea omeneasca este mare.
ntr-o ntrunire inut la Londra, la Caxton Hall, ntrunire provocata de
interesele Indiei Orientale, btrnul Michael Odwer, fost guvernator al
Pendjabului, a fost ucis printr-o mpuctur de revolver de ctre un indian.
Are i Anglia greuti, i inca mari, cu Imperiul ei colonial
BUCURETI. Primul pod cu planeu de beton construit pe Dmbovia

15 MARTIE. Senatul francez a inut o edin secreta, ca sa plng


asupra destinului Finlandei. Mai bine o ajuta cat a fost vreme. La Paris s-ar fi
hotrt sa nu se mai lase germano-rusilor iniiativa i succesul aciunilor
de rzboi, n detrimentrul prestigiului Puterilor democratice
Armsarii tarilor baltice se ntrunesc la Riga ca sa discute asupra
adaptrii acelor tari la noile condiii determinate prin tratatul de pace finorus.
Armsarul Gnther, ministrul de Externe al Suediei, a rostit un
voluminos discurs ca sa explice atitudinea Statelor Scandinave fata de
rzboiul din Finlanda. Degeaba explica: va ramane n Istorie ca Bernadotii au
trdat inca o data. Se vorbete de un tratat de garanie i de aprare intre
tarile nordice. Acum nu mai are nici o importanta, i Moscova declara chiar ca
nu se opune unei asemenea nelegeri, cat timp va pastra un caracter defensiv.
Daca un tratat de asistenta mutuala ar fi fost semnat intre statele nordice
acum patru luni, e probabil ca Rusia n-ar fi atacat Finlanda. Bine ca nu l-au
semnat, caci atunci ne atacau ruii pe noi
n Statele Unite, indignare mare mpotriva Rusiei i a Statelor
Agresoare. S-a declarat chiar un embargo moral (!) fata de URSS. Nu s-a
hotrt insa daca acest embargo moral va fi transformat ntr-un embargo
material. Laitatea omeneasca este mare
Preedintele Kalio a publicat un manifest plin de demnitate adresat
poporului finlandez. In fraze simple, preedintele reamintete ca n cursul
veacurilor Finlanda a mai pierdut Viborgul dar Viborgul tot finlandez a
rmas
Si Marealul Mannerheim a adresat un ordin de zi armatei, prin care
constata ca armata finlandeza a rmas intacta i neinvisa, dar ca tara a
trebuit sa accepte un tratat oneros fata de imposibilitatea de a se tine indefinit
piept, fara ajutor strain, atacurilor unei Puteri covritoare ca numr In
ordinul sau de zi, Mmannerheim mulumete Scandinaviei, Franei, Angliei i
Italiei pentru materialul trimis i aduce omagiul Patriei celor czui eroic
pentru aprarea ei. Marealul mai precizeaz ca n aceste patru luni de lupte
1.500 de tancuri i 700 de avioane ruseti au fost distruse sau capturate.
Ruii au pierdut peste 200.000 de oameni, iar finlandezii, nici 15.000
Regele i legionarii. Moartea lui Nae Ionescu
05 Noiebrie 2005 | de.
Constantin Argetoianu.
Legenda i adevr
16 MARTIE. Chamberlain a mplinit 71 ani. i se tine bine. Dar e cam
lent la hotrri. Cu dansul deciziile pripite sunt excluse dar nu se iau nici la
timp. A se vedea cazul cu Finlanda
Ieri-dimineaa a murit Nae Ionescu. Suferea de inima. Se pusese la pat
acum trei zile; n-avea dect 49 ani. Ambiios de clasa mare, foarte inteligent i
fara nici un scrupul, fcuse planuri mari o data cu Restauraia i izbutise sa

ctige desvrit ncredere a Regelui n primii ani ai domniei noi. Steaua sa


a apus dup asasinarea lui Duca. Arestat, pus n libertate, cu toate punile
spre Palat rupte Nae s-a lsat dus de curentul legionar i fara sa fie nscris
formal n Garda de Fier (unii spun ca n-a vrut Codreanu; el pretindea ca nu
voise el) a fost tarat n toate nenorocirile ei. Prbuirea planurilor sale de
ascensiune i-a dat o lovitura morala care l-a pus n stare de inferioritate fata
de ncercrile fizice ca regimul domiciliului forat, deinerile n penitenciare i
prin sanatorii de mana a doua i a treia i toate la un loc au zdruncinat
adnc sntatea sa. Boala sa de cord, necutata, a fcut progrese mari i
deznodmntul s-a produs ieri
Imaginaia oamenilor care nu vad n aceste vremuri agitate i de
constrngere dect prpstii n jurul lor a mbrobodit numaidect un sfrit
cat se poate de natural. Punnd moartea lui Nae n legtur cu tratativele
duse de Guvern cu rmiele Micrii Legionare, s-a povestit pretutindeni ca
omul fusese ucis. Ministerul de Interne, ca sa puna capt zvonurilor, a trimis
o comisie de medici legiti i de reprezentani ai Parchetului la domiciliul
defunctului i rezultatul anchetei comisia a constatat ca moartea a fost
numai consecina bolii de cord l-a publicat azi-diminea n toate ziarele
Dar zvonul public nu s-a mulumit cu asasinarea lui Nae Ionescu. Cate
nu s-au spus i nu se spun despre cele ntmplate n ultima sptmn, cu
prilejul mpcrii regimului cu garditii Unii spun ca Nae Ionescu a fost
primit n audienta de Rege, pe baza acestei mpcri, i solicitat sa intre n
Guvern! Ca Nae n-ar fi primit, ca ar fi vorbit verde cu Regele, ca n locul lui sar fi oferit un portofoliu lui Manoilescu! Alii povestesc ca Nae a refuzat sa
semneze actul de centritiune impus garditilor, invocnd n sprijinul refuzului
sau faptul ca n-a fost niciodat gardist i ca nu e nici acum Fata de acest
refuz, Guvernul ar fi ameninat pe Nae cu retrimiterea la domiciliul forat i n
cele din urma l-ar fi ucis
Nimic din toate acestea nu e adevrat. Guvernul n-a cerut lui Nae
Ionescu sa semneze alturi de garditi. Regele nu l-a primit n audienta i nici
un portofoliu n-a fost propus nici lui, nici lui Manoilescu. Moartea lui Nae
Ionescu a fost banala: a mncat prea mult la Continental, a zcut trei zile n
pat i a murit n braele Celei Delavrancea (Lahovari)
Moartea lui m-a durut. Mi-a fost simpatic. A zice ca mi-a fost prieten ar
fi prea mult dar civa ani de zile a fost amestecat n politica mea i mi-a
rmas o amintire plcut din colaborarea noastr.
Prinii memorialistului: Constanta i Ion Argetoianu.
De cnd se dduse cu garditii contra Regelui, aproape nu l-am mai
vzut. S-l ierte Dumnezeu pentru cate a fcut, i el!
Ghelmegeanu e incantat. A dus n fine la bun sfrit marea opera a
mpcrii regimului cu Garda de Fier. Se pune de la sine ntrebarea: Daca s-a
ajuns la mpcare, de ce nu s-a ajuns nainte de omorurile rituale care au
nsngerat n ipoteza de azi, degeaba tara?

n realitate, nu s-a ajuns la nici o mpcare i totul e farsa. Ciurucurile


Grzii au semnat o adresa de pocin ndreptat ctre Rege i un apel ctre
camarazi (mai sunt i alii n afara de cei care au semnat? Parca ni se
spusese ca Garda de Fier a fost desfiinat!), apel redactat cu grija de
platitudine scrboas. Or, adevraii garditi, conductorii Micrii Legionare,
au fost n parte ucii i n parte au trecut granita i s-au refugiat n
Germania. Dintre cei semnai pe actele publicate azi-diminea de toate
gazetele, daca ar fi 3-4 din vechea organizaie. Restul sunt ariviti, nscrii n
ultimul moment, dup succesul din alegerile lui Ttrescu din decembrie
1937 ariviti doritori sa ajung pe aripile avntului legionar, unde nu
putuser sa ajung cu cruele vechilor partide politice. Nite mecheri.
Cei ascuni n Germania, cei ci or mai fi, ascuni prin oraele i satele
noastre, nu se vor mpca. Vor profita insa de libertatea ce se da astzi
tuturor i de amnistia ce se va da maine, ca sa renceap, clandestin, aciunea
lor Ca mecherii pocii reinui prin lagre sau prin nchisori nu puteau sa
fie deinui perpetuu, nici scoi din viaa publica i din posibilitatea de a-i
ctiga o paine e adevrat. Dar nu trebuia data reaezrii lor n viaa normala
o importanta prea mare, cum s-a fcut astzi. Trebuiau oamenii chemai
individual i repui individual n circulaie cu ntiinarea ca la prima recidiva
vor fi desfiinai Fara mcar ca aceasta operaie sa fie cunoscuta de marea
mulime. aa ncepusem eu n octombrie
Sa dea Dumnezeu sa ma nel.
S-a fcut enorma greeal sa se trateze cu legionarii n grup,
reinchegandu-se astfel un organism politic care fusese desfiinat i care nu va
avea de acum nainte alta preocupare dect sa se rzbune mpotriva celor care
l-au fcut sa treac prin adevrate furci caudine.
S-a tratat i s-a mers pana a se primi condiiuni, condiiuni care nu sau publicat, dar care au fost aternute n scris i care sunt urmtoarele:
1) Desfiinarea lagrelor legionare, autoritatea avnd suficiente mijloace
de supraveghere, iar ncadrarea n ritmul vieii de Stat fcndu-se mai uor n
libertate dect n lagr.
2) Amnistie att pentru pedepse, cat i pentru procesele n curs,
majoritatea lor avnd la baza fapte de minima importanta i stingerea lor
crend mai uor mediul prielnic pacificrii depline a spiritelor.
3) Pana la amnistie, daca aceasta ar mai fi necesitat timp, stingerea
proceselor n curs i ameliorarea traiului celor din nchisori.
4) Anularea deciziilor de suspendare din funciile publice i reintegrarea
funcionarilor de orice fel n situaia avuta anterior.
5) Reprimirea n scoli i universiti a celor eliminai din cauza Micrii.
6) Faptul de a fi legionar sa nu mai fie o piedica la obinerea oricrei
funcii de Stat sau particulare i la exerciiul profesiilor, inclusiv comerul.
7) Dispoziii ctre autoritile n subordine pentru ncetarea oricrei
icane sau prejudecata fata de fotii legionari.

8) Rezolvarea problemei celor afltori n strintate, dndu-se


posibilitatea rentoarcerii lor n tara.
9) Pentru cei decedai: eliberarea actelor de deces, posibilitatea de a fi
ngropai n cimitire, de a avea o cruce cretineasc la cap i de a li se face
serviciile religioase de ctre familiile lor.
10) Ajutorarea familiilor celor decedai; acordarea de pensii ntregi
urmailor funcionarilor publici rente viagere pentru urmaii celor care nu
au fost funcionari.
11) Suspendarea vnzrii bunurilor legionare pana la o noua examinare
a problemei.
12) Achitarea de ctre Stat a debitelor cooperativelor legionare, debite
provenite din faptul lichidrii lor forate.
Toate aceste condiii au fost primite.
De observat ca prin admiterea punctului 6 se recunoate implicit
dreptul de a fi legionar iar ca prin admiterea punctelor 9, 10, 11 i 12 se face
un fel de mea culpa, contra cruia n-am dect att de zis: mai bine nu se
omorau oamenii i nu se lichida averea lor
Desi aceste condiii n-au fost publicate, ele sunt cunoscute i n jurul
lor se face mare zarva i e mare fierbere. Maniu i ai lui se agita, evreii
chiolalaiesc, iar oamenii de bun-sim se ntreab nedumerii: pentru ce s-au
fcut execuiile sumare, care au indignat la vremea lor pe toi cei care nu-i
pierduser mintea?
Cea mai buna dovada ca pocirea legionarilor (ci au rmas) nu e
sincera e ca, pe lng documentele oficiale publicate azi, am mai primit fiecare
din oamenii de seama ai tarii i urmtorul manifest clandestin: Ctre
Studenimea Romana. Camarazi!
Sunt ani de cnd tineretul universitar este prigonit i ucis pentru linia
sa naionalist, cretin i dinastica.
De ani, tineretul universitar n totalitatea lui legionar i pltete
marele sau tribut de snge, de jertfe i de moarte.
De aceea, astzi, acest tineret are drept la cuvnt, astzi, cnd Micarea
Legionara se afla aproape pe culmea biruinei sale (Subliniat de mine), astzi,
cnd Micarea Legionara a izbutit sa rup toate zgazurile, sa nimiceasc
toate uneltirile i sa nfrng toate dumniile, ajungnd sa conving pe M. S.
Regele de toat loialitatea i credina sa sfnt.
Acum, cnd parte din fotii conductori legionari au fost chemai n
capitala tarii spre a li se comunica voin i hotrrea M. S. Regelui de a se
pune capt valurilor de ura i prigoana ce s-au abtut cu atta cruzime
asupra noastr, cuvntul nostru este urmtorul:
Suntem mulumii de faptul ca M. S. Regele s-a convins ca toate
informaiile ce le-a avut despre Micarea Legionara au fost cele mai mari
infamii, au fost cele mai odioase calomnii ce s-au spus vreodat.

Acum, cnd se ncearc o destindere i o mpcare a sufletului


romanesc, studenimea noastr cere cu tot respectul M. S. Regelui sa
definitiveze masurile de ndeprtare a tuturor elementelor care sunt o piedica
n realizarea dorinei M. S. Regelui i a tarii ntregi.
Asemenea elemente care au defilat cu pumnul strns sub flamurile
steagului rou nu pot nici sa ne cheme, nici sa ne ofere loc sub steag i lng
Tronul M. S. Regelui, noua, celor care am suferit i am fost martirizai pentru
steag i pentru Tron. Asemenea elemente care ne-au umplut trupurile i
sufletele cu rani, care ne-au ucis conductorii nu pot sa ne ofere iertare noua,
celor care nu am greit niciodat, i nu le putem ngdui sa ne batjocoreasc
morii notri sfini, aezndu-i alturi de trdtorii de neam i de tara.
Asemenea elemente de discordie i anarhie sa fie nlturate, fiindc nici
ei nu au ncredere n noi, nici noi n ei.
O singura i reala mpcare nu se poate face dect atunci cnd cei
alungai peste granita de furia uciga a dumanilor notri i ai tarii, cnd cei
retrai n sanurile tinuite ale Micrii Legionare, cnd cei aruncai fara
judecata n funduri de nchisori uitate i vor putea spune cuvntul lor
hotrt romanesc. i acest lucru nu se poate ntmpla dect atunci cnd cei
care sunt purttorii de cuvnt ai M. S. Regelui vor fi din acei care sa se
bucure att de ncrederea M. Sale Regelui, cat mai ales de ncrederea noastr.
Fac Dumnezeu ca n acest ceas mare pentru nemul romanesc sa se
gseasc drumul cel bun pentru pace i unire. Centrul Studenesc Legionar
n aceste rnduri se gsesc spiritul i drzenia legionara, nu n peltelele
semnate la Ministerul de Interne i date publicitii.
Curentul legionar n-a ncetat o clipa s-i fac drum n minile
tineretului nostru. nbuit pe cat s-a putut prin for, el nu mai avea insa pe
cine s-l ndrume. Mi-e teama ca singurul rezultat pe care-l va obine
ministrul Ghelmegeanu e acela de a da din nou curentului posibiliti legale
de propire i de organizare
Sa dea Dumnezeu sa ma nel.
Finlanda, rmas singura
12 Noiebrie 2005 | de
16 martie.
Tenebroasa i puternica.
n edin secreta pe care a inut-o Senatul francez s-a votat sub forma
de moiune un salut la adresa poporului finlandez i la noi n Senat a vrut
senatorul Nic. Miclescu sa propun o asemenea moiune; l-am rugat sa
renune la proiectul sau, caci cu un salut mai mult nu era sa se
pricopseasc Finlanda, dar se putea supra tenebroasa i puternica noastr
vecina, cu care trebuie sa trim n pace
Sumner Welles a sosit la Roma, venind din Londra i Paris. A fost primit
de Regele Italiei. Mari se va mbarca spre New York. Adio i la revedere

Parlamentul finlandez a ratificat, cu 143 de voturi contra, tratatul de


pace cu Rusia sovietica. In toat Finlanda, jalea e mare. Cat au fost voinele
ncordate n lupta, oamenii nici nu s-au uitat la prpdul caselor i
gospodriilor lor. Acum s-au pus pe plans
Preedintele Dietei a rezumat, n momentul votului, amrciunea
tuturor: Finlanda a trebuit sa ncheie pacea fiindc a fost lsat singura
Se dezminte tirea executrii lui Kussinen. Nu numai ca n-a fost
executat, dar va fi numit preedintele Sovietului care va guverna republica
Careliei, caci Sovietele vor crea, sub numele de Carelia, un stat finlandez
comunist.
Din Berlin vine tirea ca Reichul, fara sa fie entuziast de idee, nu se va
opune crerii unei aliane defensive nordice i va privi dezvoltarea
evenimentelor ca simplu spectator, cum a fcut i pana acum n conflictul
ruso-finlandez. (!) Germania pare foarte mulumit ca Danemarca nu va intra
n noua aliana care va cuprinde numai Suedia, Norvegia i Finlanda daca
se va face.
Se vorbete foarte mult de lrgirea Ministerului francez. S-ar crea un
Minister al Propagandei i Daladier ar renuna la ministerele lui (Afacerile
Strine i Aprarea Naional), rmnnd numai preedinte al Consiliului.
Faimosul Cotnareanu (L on), soul dotal al dnei Coty, dija Consul
general la Nisa, a fost numit i la Monaco, n aceeai calitate.
P. U. M. = Popescu (Regele) Urdareanu Malaxa.
Cu lipsa lor de tact, nemii au aranjat n Bucureti o reprezentaie cu
invitaii filmului lor oficial Cucerirea Poloniei i distrugerea armatei
poloneze, uitnd ca am fost aliaii Poloniei, nu contra lor dar aliai. Regele,
furios mpotriva lui Giurescu, care a autorizat filmul, era s-l demisioneze. A
trimis pe Gafencu la Fabricius s-l roage sa nlocuiasc filmul Poloniei prin
altul. Fabricius, jenat i el, a intervenit la Berlin, dar degeaba. Se vede ca
Hitler vrea sa ne arate ce s-ar ntmpla cu noi n cazul n care Astfel stand
lucrurile, s-a dat ordin ca nici un ofier roman sa nu se duca la reprezentaie,
i Regele ne-a trimis vorba, celor oficiali, sa nu mergem nici noi. N-aveam de
altminteri nici o intenie Sunt prosti nemii!
Se anun inundaii mari pretutindeni. Asta ne mai lipsea
Ieri seara, mare recepie de la ora 7 la ora 10 la Ambasada Franei n
cinstea comedianilor de la Teatrul francez. Am fost i eu, sa nu se zic
Lume nebuna, mncare buna, butura excelenta. Dintre comediani,
am vzut pe Schachmann, zis Yonnel, i m-am fotografiat cu madame Marie
Bell!
Dragoste i frie ca acum 20 de ani
De afacerea Auschnit, doua zile dup condamnare, nu mai vorbete
nimeni. Desi lumea simte o mare nedreptate la mijloc, i o afacere colosala
pusa la cale de P. U. M., indiferenta e generala. Mai nti fiindc lumea nu se
mai mira de nimic. Apoi fiindc crede ca condamnarea nu e definitiva i ca nu

e dect un mijloc de presiune. In fine, fiindc Auschnit e jidan i nu e


simpatic Un singur regret pe toate buzele; de ce n-a fost condamnat i
Malaxa! Ca i cum partea cea mai eficace al P. U. M.-ului ar putea fi
condamnata sub domnia bunului plac al aceluiai P. U. M.!
Duminica, 17 martie. Zilele acestea s-au semnalat mai multe incidente
destul de grave la frontierele ruso-japoneze. Cel din urma n insula Sahalin.
Patrule ruseti au nclcat granita i au tras n patrule japoneze. Mai multi
soldai japonezi au fost ucii sau rnii. Japonia pare a da o mare importanta
incidentelor. Unde ar fi norocul sa se declare un rzboi intre Soviete i
japoneze! Dar prea ar fi frumos; sa nu ne legnam cu asemenea ndejdi!
Suedia primete n principiu alctuirea unei aliane defensive i fara
spirit de revana, intre cele trei State Nordice (Norvegia, Suedia, Finlanda)
rmnnd sa studieze amnuntele la momentul oportun. Probabil ca idealul
celor de la Stockholm ar fi o alian fara nici un fel de obligaie de a nfrunta
un rzboi
17 martie.
Tmblu i alai balcanice.
Azi se inaugureaz un mare tmblu la Belgrad, Camera de Comer
Iugoslavo-Romana. Christu i numeroi delegai din Bucureti au sosit de ieri
la Belgrad, unde s-au dat deja mese, s-au rostit deja discursuri i s-au
decorat reciproc minitrii. Ca pe vremea buna a lui Titulescu i a Micii
nelegeri. Nu e degeaba Christu ciracul lui Titulescu. Noua Camera nu va face
rau nimnui, chiar daca nu va face nici un bine. Principalul ei scop au fost
discursurile de ieri i decorrile. Scopul a fost atins
Cu un alai mai redus, i n prezenta unor personaliti de ordin
secundar, dl Victor Moldovan a fost instalat ieri secretar general al FRN-ului.
A prezidat Vaida, cel care nu-l voia pe Moldovan, i n cuvntarea sa a
subliniat ca era regretabil ca doi ardeleni sa fie n fruntea FRN-ului. Se va
putea astfel ridica obiecie de regionalism, desi el, Vaida, respinge orice
acuzare de acest fel Lipsa totala de avant, iat rezumatul edinei. Cu
Giurescu, cu Moldovan, cu Bentoiu i cu generalul Georgescu P. ar fi fost i
greu sa sufle vnt de nsufleire.
Ca urmare la mpcare cu garditii, 114 persoane (asa spune
comunicatul oficial) au fost eliberate din lagrele de concentrare pe ziua de
azi.
La Brlad, n Covurlui, la Brila mari inundaii. In Banat, n nordul
Moldovei i Basarabiei poduri luate, linii ferate ntrerupte
O conferin a Misiunilor Strine se tine actualmente la New York.
Regina Wilhelmina i Preedintele Roosevelt au schimbat cu acest prilej lungi
telegrame prin care i mrturisesc strduinele lor de a readuce pacea printre
oameni. i aceasta manifestaie intra n cadrul n care preedintele Statelor
Unite i-a aezat activitatea de mediator n conflictul european. Numai sa

ajung s-i conving pe ncpnaii care, pentru a salva un prestigiu,


distrug tot
La Paris se vorbete foarte serios de remanierea Guvernului.
Personalitatea lui Daladier nu e pusa insa n discuie, i daca se va alctui un
nou Guvern, tot sub preedinia sa se va face. Sunt doua curente: unii ar voi
lrgirea ministerului n sensul pe care l-am notat ieri alii restrngerea lui la
cteva personaliti necontestate i n care poporul francez ar avea o
desvrit ncredere. Un moment s-a crezut ca capitularea Finlandei putea
sa rstoarne Guvernul, cu Daladier cu tot. Dar n edin sa secreta, Senatul,
dup ce a omagiat eroismul finlandez, a votat primului-ministru o desvrit
ncredere. Camera Deputailor, care se ntrunete mari, va vota i ea, cu
aceeai unanimitate, ncrederea n Daladier. Chestiunea remanierii, n vederea
consolidrii Guvernului, ramane insa deschisa.
18 martie.
Dictatori care pun lumea la cale.
Bum! Bum! Ieri dup-amiaz, Mussolini nsoit de Ciano i Hitler nsoit
de Ribbentrop au plecat cei dinti din Roma, cei din urma de undeva din
Germania, ca sa se ntlneasc pe Brenner. Ducele se va napoia imediat dup
ntlnire care va avea loc azi-diminea la Roma ca sa mai prind pe
Sumner Welles nainte de mbarcarea sa Att spun ageniile telegrafice, dar
importanta evenimentului nu scapa nimnui i este evident ca convorbirea
dintre cei doi dictatori se va nvrti mai mult n jurul pcii dect n jurul
rzboiului. (Ce eroare! nota adugat de mine la recitirea acestor nsemnri)
Pentru public, i pentru noi strinii, tirea acestei ntrevederi a explodat
ca o bomba. ntrevederea n-a fost totui hotrt pe neateptate, ci pregtit
cu prilejul vizitei lui Ribbentrop la Roma, dar inut secreta. Vom vedea ce va
da.
Pe cnd Hitler se pregtea de drum ca sa ntlneasc pe Mussolini, 14
avioane germane au atacat baza navala engleza de la Scapa Flow. Dup nemi,
trei vase de linie i un crucitor au fost avariate dup englezi, numai un
vas, i inca uor. O bomba a czut n mijlocul satului Bridge of Whait; cinci
persoane au fost ucise i mai multe vile incendiate. O alta escadrila germana
a bombardat bazele aeronautice engleze de la Stromness, de la Earthouse i
de la Kirkwall. O a treia escadrila, n fine, a atacat la nord-est de Scotia vasele
Redehall, Mirelle i Avoude pe care le-ar fi avariat uor. Ceea ce este
extraordinar e ca toate avioanele germane s-au ntors nevtmate la bazele lor.
Sau englezii erau bei, sau aprarea antiaeriana se dovedete neputincioasa
fata de atacurile avioanelor. ntr-un caz i ntr-altul, pronosticul nu e
mbucurtor pentru Anglia. Daca englezii nu s-au putut apra mpotriva a 14
avioane, ce vor face cnd vor veni peste ei 500 sau 5.000?
n tot cazul, pe ziua de ieri s-a nregistrat primul atac german pe
teritoriul Angliei. Convenia din septembrie pare prin urmare denunat, cel
putin din partea Germaniei. Faptul ca n-au fost atacate dect centre militare

(bomba din satul Bridge of Whait a czut acolo din greeal) i ca atacurile nau fost date dect cu puine avioane ar dovedi ca ncercarea de ieri a fost mai
mult un avertisment menit sa ntreasc propunerile ce probabil vor iei din
convorbirea lui Hitler cu Mussolini In evoluia rzboiului trim ceasuri
importante. Reacia Angliei e ateptat cu nerbdare
Finlanda nu demobilizeaz i a nceput construirea unei noi linii de
fortificaii pe granita ce i s-a fixat. Suedia, ruinat, contribuie cat poate la
repararea dezastrelor pricinuite de rzboi i ajuta Finlanda cu parale i cu
materiale de tot soiul. In Anglia, o buna parte a presei critica cu vehementa
atitudinea britanica fata de conflictul ruso-finlandez. E cert ca aliaii, Anglia
mai ales, trec printr-o serie neagra Nimic nu e insa pierdut. Dar strivirea
Germaniei apare ca o posibilitate din ce n ce mai deprtat
Lovitura de teatru la Paris
19 Noiebrie 2005 | de.
Constantin Argetoianu.
Actor i beiv mprtesc
18 MARTIE. Ttrescu a cantat ieri-sear la Radio. Omul acesta nu
pricepe ca un sef de Guvern trebuie sa vorbeasc scurt, n cteva formule
precise i concise. Nimeni n-asculta sau nu citete o nesfrit peltea de
lucruri cunoscute i arhicunoscute Sa rmnem uniti pentru a fi tari i
tari pentru a fi noi nine, sngele strmoilor, nfrngerea robiilor din
trecut, problema pcii, aciune de veghe, nevoile otirii, zpad care a
copleit npraznic ogoarele noastre sunt formule i postulate, care, diluate
ntr-o nesfrit enumerare, plictisesc pe oricine. Ttrescu nu e prost de ce
nu pricepe?
A murit ieri-dimineaa i Iancu Brezeanu, actor i beiv mprtesc. Nu
stiu de ce ajunsese la celebritate, caci era un talent mediocru. La Sinaia i s-a
ridicat chiar un bust, probabil de ctre tovarii sai de pelin. Fiind la Guvern,
am pus s-l dea jos. Acum iar l-am vzut ridicat pe soclul sau
A murit n Suedia i cunoscuta scriitoare Selma Lagerlf, la vrsta de 81
ani. A scris romane plicticoase, dar remarcabile i a fost distinsa cu premiul
Nobel.
Lng statia Zalanka, n Iugoslavia, un tren de persoane s-a prbuit
ntr-un rau cu apele umflate i 80 de persoane au pierit necate. In Italia,
lng Roma, un avion cu cltori s-a rsturnat n momentul aterizrii. Sunt
doi mori.
Dup o splendida duminica de primvar, timpul iar s-a rcit azi.
Termometrul arata 0C. In Suedia a czut la -12C i n unele locuri, chiar la
-27C.
Nae Ionescu a fost nmormntat ieri la Bellu. Mi se spune ca a fost
foarte, foarte multa lume. In schimb, ziarele n-au avut voie sa publice despre
defunct dect notie succinte, de trei-patru linii Bietul Nae a murit oropsit,

dar chiar cei care nu-l stimau foarte mult au vrsat o lacrima pe mormntul
lui, de ura celorlali
ntlnire de gradul zero.
Mussolini i Hitler s-au ntlnit ieri diminea n gara Brennero. Trenul
lui Mussolini a sosit la ora 9:30 al lui Hitler, la 10:10. Ningea ca n toiul
iernii. ntrevederea, la care au asistat i Ciano i Ribbentrop, a durat doua ore
i jumtate. Domnii au luat apoi dejunul mpreun, tot n trenul lui
Mussolini, si, dup dejun, cele doua trenuri au pornit napoi, unul spre
Berlin, cu Hitler i Ribbentrop celalalt spre Roma, cu Mussolini i cu Ciano.
Despre ntrevedere i cele vorbite nu s-a dat nici un comunicat, cel
putin pana acum. La Berlin insa domnete mare fierbere n cercurile politice
i n presa i nu se discuta dect despre cele ce s-au putut hotr pe culmea
Brennerului. Toate celelalte au czut pe planul al doilea. La Ministerul de
Externe din Wilhelmstrasse se cauta vdit sa se diminueze importanta
ntrevederii dintre cei doi conductori, care n-ar depi limitele unor
consultri naturale intre capii de guvernmnt a doua tari aliate. Discreia cu
care a fost pregtit ntlnirea, conjunctura momentului i faptul ca cele
discutate nu se dau n vileag atta insa curiozitatea oamenilor i ipotezele
circula.
n cercurile bine informate se crede ca convorbirea dintre Hitler i
Mussolini a avut nainte de toate drept scop, nti, ultimele propuneri de fcut
lui Sumner Welles n legtur cu pacea i al doilea, situaia n sud-estul
Europei. Se specifica chiar, n ce privete situaia din sud-estul Europei, ca
Germania vrea sa conving Italia sa semneze mpreun cu Rusia o convenie
de garanie a statului-quo, cu condiia unui angajament de neagresiune fata
de Germania i Rusia din partea tarilor din centrul i rsritul Europei
n legtur cu acest proiect se pune o foarte apropiata vizita pe care
Ribbentrop ar urma sa o fac la Moscova i o alta vizita a lui Teleki la Roma,
care va avea loc zilele acestea. In fine se mai spune ca Germania mijlocete un
pact de neagresiune intre Turcia i Soviete, pact pe care n anumite condiii
(garantarea pcii n Balcani) Ankara ar fi dispusa s-l semneze.
La Paris se socotete ca ntrevederea Hitler Mussolini n-ar fi dect
primul pas pentru nceputul noii ofensive de pace pe care Reichul vrea sa o
porneasc. Cum insa e foarte probabil ca Mussolini n-a putut impune lui
Hitler un alt program de pace dect cel pretins de Reich, importanta
ntrevederii ca i a ofensivei de pace e socotita ca foarte sczut de ntreaga
presa franceza i de asemeni de cea engleza.
Totui, agenia Reuter (engleza) a anunat ieri ca o ntrevedere intre
Daladier i Mussolini, la Genova, pentru azi sau maine, nu este exclusa. Ce e
drept, tirea a fost imediat dezminita de la Paris Sa ateptm
N. Iorga a salvat cinstea Senatului.
Oamemii politici cu joben: Virgil Madgearu i G. G. Mironescu.

Ieri s-a ncheiat la Senat discuia Adresei (de rspuns la Mesajul Regal).
Din cele 28 de discursuri pronunate anul acesta la tribuna lsnd la o
parte scurtele declaraii ale minoritilor n-a fost dect unul bun, al lui
Iorga, cu care s-a nchis seria. Iorga a avut ieri o zi buna, n-a pus picioarele n
strchini i a vorbit cu nsufleire i cu bun-sim. A salvat cinstea Senatului.
Gafencu, care a rspuns n numele Guvernului i se strduia de opt zile cum
sa vorbeasc fara sa spun nimic, a reuit pe deplin. Raportorul I. Botez, de la
Iai, a fost nul, dar i scurt. Bine ca s-a sfrit i aceasta plictiseala a
Mesajului
Raidul avioanelor germane la Scapa-Flow a pus din nou n discuie
posibilitile de lupta intre arma aeriana i bateriile de aprare terestre i
maritime. In Germania se face mare caz de succesul obinut prin
demonstrarea vulnerabilitii flotei i teritoriului englez. De observat insa ca o
escadrila engleza a strbtut ntreaga Germanie, pana la granita polono-rusa
i s-a napoiat nevtmat la baza ei. Ar fi putut bombarda, n drum,
nenumrate orae germane. In concluzie, pare demonstrat ca aprarea
antiaeriana nu e eficace oriunde. Pe de alta parte, e evident ca, prin
bombardamente aeriene, o tara poate fi nenorocita, dar nu cucerita. Atunci?
Primul ministru bulgar Filov a vorbit ntocmai ca predecesorul sau
Kosseivanov. i el vrea pacea i numai pacea, i el constata ca raporturile
Bulgariei cu toi vecinii sai sunt foarte bune, ca relaiile cu Romania s-au
ameliorat, i el vrea revizuirea tratatelor numai pe cale pasnica. Cum? asta
nu spune.
Finlandezii au hotrt sa construiasc trei noi orae cu numele de
Viborg (Viipuri), Hangoe i Somosalvi n locul celor cu aceleai nume, distruse
de rzboi i cedate Rusiei. In aceste trei orae noi se vor muta locuitorii
evacuai din oraele cedate.
Ruii au nceput sa construiasc n Carelia, intre mare i Ladoga, o linie
Voroilov pentru aprarea granitei sovietice
Inundaii mari, n toate prile joase ale tarii. Mai ales de-a lungul
Dunrii, pagubele sunt imense. Zpoare de gheata au umflat apele n dosul
lor i acestea au trecut peste diguri, ba n unele locuri au splat chiar
digurile O mulime de proprietari sunt ruinai. Cnd vine una vin toate
Ieri diminea, 18 martie, a nins ca la Boboteaza
Afacerea Rimma, una din cele mai mari porcarii ale vremurilor, a fost
clasata.
La trecerea mea pe la Ministerul Industriei n 1938 am numit o ancheta.
Inginerul Panaitescu i Mecu au dovedit culpabilitatea administratorilor care
au delapidat averea Statului. In clasarea afacerii vad mana spurcata a lui
Malaxa. Malaxa se pregtete sa nghit tot avutul Rimmei, i se vede ca vrea
sa scape pe predecesorii sai de pucrie In lumea industriala e o indignare
generala

20 MARTIE. Presa din toate tarile continua sa se ocupe de ntlnirea


Dictatorilor de pe Brenner. Nimic sigur nu se tie despre cele vorbite i
hotrte intre Hitler i Mussolini, o mrturisete chiar Chamberlain n
expozeul sau n fata Camerei Comunelor. Tot felul de ipoteze circula. La Berlin
se da o importanta covritoare celor hotrte pe Brenner. In Italia,
comentariile sunt foarte rezervate: clopotele din Berlin i din Roma nu suna la
fel. In Germania se crede ca convorbirea dintre Fhrer i Duce a avut mai
mult de obiect sud-estul Europei i garantarea pcii n actualul statu-quo,
de ctre Germania, Italia i Rusia.
New York Times publica condiiile de pace pe care Germania le-ar fi
fcut cunoscute lui Sumner Welles. Condiiile sunt enumerate n 11 puncte,
pentru noi acceptabile, caci prin ele se menine n sud-estul Europei situaia
de azi dar inacceptabile pentru Anglia, Frana, Polonia i Cehoslovacia. La
Berlin se da o categorica dezminire tirii publicate de New York Times,
calificata chiar drept mistificare.
Se zice ca Fherul va convoca Reichstagul pentru a expune n fata lui
hotrrile luate de Brenner.
Inundaii. inundaii.
Chamberlain a fcut un nou expozeu n fata Camerei Comunelor. Nimic
senzaional. A acoperit cu flori Finlanda. A declarat ca atacul asupra bazei
navale de la Scapa Flow n-a constituit un fapt att de senzaional cum a fost
interpretat de unii: 20 de bombe au fost aruncate, din care una a lovit un vas
secundar al Marinei nici un vas de linie n-a fost atins, iar vasul lovit n-a
suferit dect avarii nensemnate
A mai declarat, ca de obicei, ca Anglia e sigura de victoria finala i ca va
lupta cat va trebui ca s-i ating telurile de rzboi
La Paris i la Londra se vorbete cu insistenta de remanierea Guvernelor
celor doua tari aliate. Remanierea se va face pana n Pasti. La Paris, probabil
prin lrgirea Ministerului la Londra prin restrngerea lui. i ntr-o tara i n
alta, opinia publica e nemulumit. Pe cnd Hitler continua sa nregistreze
succese, aliaii, n completa inaciune, nu parvin sa nscrie pe rbojul lor
dect decepii. Prbuirea Finlandei cere api ispitori.
Inundaii, inundaii pe toate vile tarii De-a lungul Dunrii, de-a
lungul Prutului, prpd curat
21 MARTIE. Lovitura de teatru: de unde ne ateptam la o simpla
remaniere a ministerului Daladier, telegraful ne aduce vestea demisiei sale i a
ntregului Cabinet. Metodele democraiilor se pierd n negura tuturor
fanteziilor; repetatele voturi unanime de ncredere pe care le-a recoltat
Daladier n ultima vreme au dus la cderea lui. De unde pana ieri nu putea
presupune un alt om n fruntea Guvernului Franei, astzi se vorbete de alti
zece, dar de el, nu.
Pe Daladier l-a mncat Finlanda. Ca i opinia publica, Camera a fost
enervata de Score-ul meciului ce se joaca, n care echipa germana nseamn

ntr-una puncte, iar echipa franco-engleza, niciunul. Dup edin secreta de


alaltieri de la Camera Deputailor, Daladier a cerut vot de ncredere, i
ncrederea i-a fost acordata cu 245 de voturi contra! dar cu 300 de abineri.
Fata de aceasta situaie, Daladier a remis ieri-dimineaa Preedintelui
Republicii demisia ntregului Cabinet. Preedintele Lebrun a primit demisia si,
dup ce a consultat pe preedinii Camerei i Senatului, a nsrcinat cu
formarea noului Guvern pe Paul Reynaud, ministrul de Finane n Cabinetul
Daladier.
La Paris, ca i n Anglia, opinia publica socotete ca rzboiul e dus prea
moale i ca toate iniiativele sunt lsate Germaniei. Schimbarea de Guvern de
la Paris trebuie interpretata ca o dorin a Parlamentului care n aceasta
privin oglindete perfect opinia publica de intensificare a rzboiului. Nu e
exclus ca la Londra sa se ntmple ce s-a ntmplat i la Paris
Paul Reynaud a nceput negocierile sale, caci vrea sa constituie un
Guvern de uniune naional, mergnd de la Blum pana dincolo de Louis
Martin. Pana acum a ntmpinat refuzul lui Daladier, care n-a primit sa
conduc mai departe Departamentul Aprrii Naionale, pretextnd nevoia de
odihna Reynaud va da azi Preedintelui Republicii rspunsul sau, daca
poate sau nu sa constituie noul Guvern.
La Berlin, demisia lui Daladier n-a impresionat, desi criza este judecata
sub adevratul ei aspect: o dorin de nteire a rzboiului
Cile democraiei sunt insondabile
26 Noiebrie 2005 | de.
Constantin Argetoianu.
Dom' Miita Finantu
21 MARTIE. Aviaia engleza a atacat baza navala germana din Insula
Sylt de lng coasta Schleswigului. A fost rspunsul britanic la atacul german
de la Scapa Flow. Raidul englezesc a reuit tot aa de bine ca i cel nemesc.
Escadrila de atac n-a pierdut dect un singur avion i a bombardat cum a
vrut baza, pricinuind mari stricciuni i incendii dup versiunea engleza,
mai puine dup cea germana. Interesant este de constatat ca i de partea
germana aprarea antiaeriana s-a dovedit tot att de neputincioasa precum
cea engleza Doua crude experiente Moralul englezilor a venit insa la loc
dup acest incontestabil succes al aviaiei lor.
La Berlin se ateapt evenimente foarte importante, senzaionale.
Ambasadorul sovietic Schwartzev a zburat la Moscova pe neateptate: se zice
ca se prepara fie o vizita a lui Gring i a lui Ribbentrop n Rusia fie una a
lui Molotov n Germania. Aceste vizite ar fi n legtur cu ntrevederea
dictatorilor de pe Brenner i evenimentul senzaional semnalat ar fi un act de
o covritoare importanta cu privire la sud-estul Europei, act la care ar
participa Germania, Italia i Rusia

Dup un atac violent mpotriva ineriei Guvernului n rzboiul finosovietic, Hoare Belisha i-a dat demisia i din preedinia gruprii nationalliberale din Camera Comunelor
Agenia TASS dezminte tirile privitoare la o aprobare sau la o
indiferenta sovietica fata de plnuitul tratat defensiv al tarilor nordice. Agenia
TASS afirma, dimpotriv, ca Sovietele ar considera o alian intre Norvegia,
Suedia i Finlanda ca ndreptat mpotriva lor i Agenia mai adaug ca o
asemenea aliana ar fi incompatibila cu tratatul de pace ruso-finlandez
Ieri, la Senat, discuie generala asupra bugetului i a legilor care il
nsoesc. Discuia s-a desfurat n limitele obiectivitii i s-a ridicat la un
nivel mult mai nalt ca discuia la Adresa. Au vorbit 12 oratori i mai toi au
adus obieciuni legitime i observaiuni interesante. Azi dup-amiaz vor vorbi
raportorul N. Penescu i Dom' Miita Finantu.
Iuliu Maniu, perdant.
Curtea de Casaie, care evocase fondul procesului lui Maniu mpotriva
hotrrii Preediniei Senatului (Prin care domnul Prezident a fost exclus din
Senat pe toat legislatura, desi senator de drept, fiindc n-a vrut sa mbrace
uniforma F. R. N. i sa jure), l-a judecat alaltieri mari i a amnat
pronunarea sentinei pentru miercurea viitoare. Se vede ca Guvernul a
intervenit ca sa se pronune mai repede i Curtea s-a executat dndu-i
hotrrea ieri. Maniu a fost ras pe motivul ca decizia preedintelui Senatului
nu poate fi asimilata cu un act administrativ i ca, prin urmare, nu e
susceptibila de anulare pe cale de contencios administrativ
La Camera, discuia la Adresa nu se mai sfrete. i cum sa se
sfreasc cnd hahalera de Vaida ntrerupe ntr-una oratori, comenteaz
declaraiile lor i face i el un discurs suplimentar, o data, de doua, de trei ori
pe edina. i fac doua edine pe zi, dimineaa i dup-amiaz.
Inundaiile se ntind, desi vremea rece de trei zile a mai oprit topitul
zpezilor. i Ialomia a ieit din matca i a distrus tot
22 MARTIE. Criza de guvernmnt din Frana s-a terminat ieri prin
formarea unui minister Paul Reynaud. Daladier a rmas ministru al Aprrii
Naionale i Chautemps, vicepreedinte al Consiliului. Reynaud a luat i
Ministerul Afacerilor Strine, iar la Finane, n locul lui, a fost numit
Lamoureux. Mandel a rmas la colonii. De Monzie, la Lucrri Publice i
Transporturi. S-a creat un nou Minister al Informaiilor i Propagandei
(Frossard). O droaie de subsecretari. In total, 34 de minitri i de subministri.
Se zice ca cile Domnului sunt necunoscute tot astfel recunoscute
sunt i ale Democraiei! Pana ieri, Daladier era omul indispensabil care
cristaliza n jurul sau toat ncrederea Franei. La Camera i Senat,
unanimiti. Deodata, din frunte a fost trecut la coada Cat va dura
trecerea lui Paul Reynaud? Mister Cile Democraiei sunt nu numai
necunoscute, dar inca i insondabile!

Evenimentele din Finlanda, consecin a metodelor de pasivitate cu care


a fost condus rzboiul, au determinat retragerea lui Daladier. Va putea Paul
Reynaud sa schimbe ritmul rzboiului? Se pretinde i o pretinde i el noul
prim-ministru a fost comparat cu Churchill, n Anglia, si, desi mai putin, e
totui un impulsiv i el. ntrebat de gazetari asupra inteniilor sale, a rspuns
ieri rspicat: Voi face ce a fcut Cl menceau. As face rzboi. Ministerul meu
se compune exact din atia minitri ca i al lui Cl menceau. O fi, dar nu
e deajuns: lipsete Cl menceau
De la Berlin se telegrafiaz ca sptmna se va termina n linite. tirile
sosite ieri i alaltieri cu privire la un eveniment senzaional ar fi fost simple
zvonuri. Totui ce e drept, nu din Berlin noi informaii par a confirma vizita
lui Molotov n capitala Reichului, vizita ce ar urma sa aib loc n timpul
vacantei Patilor (catolic).
Presa berlineza afirma ca un convoi a fost atacat de avioanele germane
n Marea Nordului, nu departe de Scapa Flow, i ca mai multe vase englezeti,
de rzboi i comerciale, au fost scufundate.
Un comunicat dezminte energic aceasta tire, inventata pe de-a ntregul
i menita sa atenueze efectul atacului asupra bazei navale germane de la Sylt.
n Anglia, Parlamentul a luat vacante pana la 2 aprilie. E probabil ca
remanierea Guvernului nu se va face dect dup vacante i se spune ca
Guvernul va fi redus. Aceasta reducere ar prea n contrazicere cu metoda
adoptata n Frana, unde Guvernul a fost sporit. Contrazicerea e numai
aparenta, caci n noul Guvern Reynaud s-au creat doua comitete, un comitet
de rzboi i un comitet economic, amndou restrnse, care de fapt vor avea
ndrumarea celor mai importante departamente n mana.
n Guvernul Paul Reynaud au intrat socialitii (dar nu i Blum) n-au
intrat insa reprezentanii grupurilor de dreapta, fiindc n-au fost mulumii de
modul cum s-a njghebat ministerul. Paul Reynaud a trebuit astfel sa renune
la alctuirea unui guvern de uniune naional pe care l-ar fi dorit.
Se pare ca, cu prilejul ratificrii tratatului cu Finlanda, care e n curs la
Moscova, Sovietele mai cer cteva petice de pmnt, ca s-i asigure poziii
strategice. Guvernul din Helsinki a demisionat, dar cel care-l va nlocui va
trebui sa primeasc i acest nou sacrificiu Cnd eti mic i singur
Sovietele declarndu-se mpotriva unei aliane a tarilor nordice, a ntors
i Germania foaia, i de unde la nceput se declara indiferenta fata de noua
formaie defensiva, acum se ridica mpotriva ei
Harababura din Parlament.
Lideri national-liberali (jos, de la stnga la dreapta): Ion Inculet, dr. C.
Angelescu, Gheorghe Brtianu, Gheorghe Ttrescu, Constantin (Dinu) I. C.
Brtianu, Vasile P. Sassu.
Ieri, edina nesfrit la Senat. Ne-a pisat Penescu, raportorul
bugetului, i apoi un ceas i un sfert ne-a cantat Miita din toate strunele
patriotismului, ca sa ne dovedeasc cat de geniala era opera sa. Biatul are o

mare, o deplorabila facilitate de elocuiune, dar la dansul trilurile i


gargarismele vocale tin loc de argumente. In loc sa ne spun pe leau ca a fost
nevoit sa puna mana n toate buzunarele ca sa strng banii necesari aprrii
naionale, a vrut sa ne demonstreze ca a ridicat o opera financiara raional
Dup ce a sfrit, un complice a cerut ca la Camera afiarea
discursului. Ca sa nu ma las mai prejos dect Vaida, i-am adresat i eu cteva
cuvinte de mulumire pentru hapul amar pe care mi l-a dat pe gat.
Au urmat 13 voturi (buget i legi anexe) din care am ieit tmpit.
La Camera, harababura continua. Discuia la Adresa nu s-a terminat
inca. Vaida raspunde la ntreruperi n locul interpelatului i mai rostete astfel
dou-trei discursuri pe edina. Ieri a reclamat mpotriva cenzurii, mpotriva
Romniei (ziarul FRN-ului), mpotriva lumii ntregi! i asta reprezint Ardealul,
reprezint ritmul nou al FRN-ului, reprezint ultima ndejde a tarii! A tarii lui
Hbsch!
23 MARTIE. Ieri dup-amiaz am prezentat Majestii Sale din partea
Senatului, cu alaiul obinuit, Adresa de rspuns la Mesajul Tronului. Ajuni
la Palat, Marele Voievod Mihai a venit i a luat loc, ca senator, n mijlocul
Delegaiei maturului Corp. O inovaie protocolara
La citirea Adresei mi s-a ntmplat ceva fara precedent n Analele
parlamentare. Am avut imprudenta sa nu examinez n prealabil textul frumos
caligrafiat pe care mi l-a remis Olochovski la plecarea de la Senat; cnd, citind
cu ifos, am ajuns la ultima pagina, am constatat cu stupoare ca sfritul
lipsea! Fara sa ma tulbur, am improvizat aceasta ultima parte, prefcndu-m
ca citesc! Nenorocirea era ca nu citisem nainte Adresa, nici nu ascultasem, n
Senat, cnd a citit-o Botez raportorul! Dar lucrurile au mers struna si, daca
n-ar fi fost Botez autorul sa ma controleze, i daca n-a fi fost nevoit sa cer lui
Urdareanu napoi Adresa ca sa o completez nimeni n-ar fi tiut despre
neplcut improvizare, caci nimeni n-asculta ce se citete n asemenea
ceremonii i nimeni din ci il citiser nu-i mai aducea aminte de text!
Regele a fost foarte amabil cu senatorii i a schimbat cteva cuvinte cu
fiecare. Cu mine a stat mai mult de vorba: nu bagase de seama substituirea,
caci mi-ar fi spus-o. In tot cazul, nenorocita ntmplare: i cum se putea sa fie
altfel venisem la Palat cu un popa n trsur, cu Patriarhul!
Abia constituit i primit cu multa simpatie i mulumire de opinia
publica Ministerul Paul Reynaud s-a i poticnit. S-a poticnit la Camera.
Monsieuer Paul, care a nceput cu aere de Cl menceau, era sa o sfreasc
repede, ca Gribouilla, n lac ntr-adevr, prezentndu-se ieri la Camera,
dup ce a citit o scurta declaraie pe tonul Fac rzboi, a cerut un vot de
ncredere. ncrederea i-a fost acordata, dar numai cu 169 voturi, contra 156 i
111 abineri. Adic 269 de o parte, 267 de alta
Uurin franuzeasc, ce-i permite jocuri politice n momente n care
existenta nsi a tarii e n joc, a impresionat rau n tarile neutre, chiar n cele
prietene, care nu pricep ca, rsturnat de Reynaud n nelegere cu socialitii,

Daladier a vrut sa se rzbune cu sprijinul celor 111 radicali care s-au abinut.
Nu prin asemenea metode se poate restabili prestigiul Franei, tirbit prin
succesele fie i discutabile nregistrate de Germania de la nceputul
rzboiului. Faptul a fost neles pana i n Anglia aliata, care i-a amnat
remanierea ministeriala ca sa nu sublinieze prin analogia aparenta a gestului
greeal franceza. Pcat
Anul 1940 Intelegearea statelor totalitare
03 Decembrie 2005 | de
23 martie.
Italian pezevenchi.
Negocierile noastre cu italienii e vorba de negocieri de ordin economic
s-au sfrit cu bine. Cu bine, adic fara suprare, pruiala i ruptura ca
numai bine pentru noi nu s-au sfrit. Pezevenchiul de d'Agostino ne-a strns
cat a putut. A trebuit sa cedam pe toat linia i sa primim un curs mult mai
ridicat al liretei (cam cu vreo 30%) pentru cumprturile italieneti la noi. Ce
era sa facem? Trebuie sa pltim bunvoina celor mai mari i mai puternici ca
noi ca sa ne scpm tara intacta. Vom izbuti sa o scpm? Daca da, nici un
sacrificiu nu va fi fost prea scump.
Frankfurter-Zeitung publica azi un lung articol asupra temei Sud-Estul
European, socotit n centrul interesului cercurilor politice din Berlin, n urma
ntrevederii de la Brenner dintre Hitler i Mussolini.
n ce privete pericolul unui atac din partea unei mari Puteri asupra
Statelor mici din acea parte a Europei, ziarul subliniaz ca n aceste State a
existat mai nainte teama unei posibiliti de agresiune din partea Rusiei, dar
ca aceasta ngrijorare trebuie sa se liniteasc, deoarece apariia Rusiei pe
campul Sud-Est European se desfoar n cadrul procesului de reorganizare
a Europei.
Frankfurter-Zeitung mai arata ca esenial faptul ca intre cele trei mari
Puteri vecine ale Spaiului Sud-Est European, i anume intre Germania i
Italia i Germania i Rusia, exista un acord. Statelor din Sud-Estul European
li se atrage atenia ca se pot simi mult mai sigure cat timp intre marile Puteri
ce le sunt vecine nu exista certuri ce ar putea fi lichidate n detrimentul tarilor
mici. Se creeaz astfel o formula noua: sincronizarea politicii italo-germanoruse n Sud-Estul Europei.
Date fiind legturile presei n Germania cu Guvernul o atenie speciala
trebuie data acestui articol din Frankfurter-Zeitung.
Se pare ca negocierile germano-italiene (Brenner) i germano-ruse
(Molotov la Berlin) tind la meninerea Statului Quo n Sud-Estul European.
Vizita lui Ribbentrop la Belgrad, anunat de presa italiana, se dezminte
categoric la Berlin.
Virgil Madgearu, n surghiun.
n telegrama adresata Reginei Wilhelmina cu prilejul Congresului
Christian Foreign Service, de la New York, preedintele Roosevelt a rspuns:

Numai triumful idealurilor de Dreptate, de Fraternitate, de Buntate i de


Credin va asigura o pace durabila. Pacea nu va fi durabila daca Naiunile
mici vor fi osndite sa triasc n teama puternicilor lor vecini.
Declaraia aceasta a lui Roosevelt a fost publicata cu litere mari de toate
gazetele franceze i engleze
Madgearu a fost osndit la domiciliu forat i expediat la Mnstirea
Bistri. Nu-i mai tcea gura Cleanta-cleanta mpotriva regimului, mpotriva
tuturor masurilor ce se luau, mpotriva Regelui Acum, n urma, inea
conferine la el acas i anun sfritul regimului, al Domniei La Bistria se
va rcori i va manca pstrvi
Azi-diminea la palat, unde am asistat la remiterea Adresei Camerei,
am avut satisfacia s-i reamintesc lui Ghelmegeanu ca d-sa a fost unul din
cei care au urlat mai mult cnd i-am spus lui Madgearu, n 1921, n plina
camera, sa ma pupe unde se tie. Cum se ntoarce roata lumii!
Ghelmegeanu a fost cirac i sluga plecata la Madgearu i acum il trimite la
pucrie! Desi n-am nici o simpatie pentru Madgeanu, mai bine as vrea sa fiu
n pielea lui, dect n a lui Ghelmegeanu
Achit-m i-i dau actele
Malaxa a plecat ntr-adevr n strintate, s-a dus la Paris sa se
neleag cu Edgard Auschnit, care a luat cu el toate actele compromitoare
pentru el, Malaxa, pentru Duduia, pentru Urdareanu i mai ales pentru Rege.
In schimbul acestor acte, Malaxa ii va oferi lui Edgard revizuirea condamnrii
lui Max, n Apel. Pare ca toi aceti escroci n-au nici o ncredere unul n altul.
Malaxa spune: da-mi actele i vei fi achitat iar Max raspunde: achit-m i
i dau actele!
24 martie.
ncetul cu ncetul sosesc i informaiile de la Paris. Se pare ca votul
Camerei n-a fost determinat fata de Guvernul Reynaud numai de jocul politicii
meschine. In Frana s-ar fi format un curent puternic pentru pace curent a
crui existenta fusese semnalata inca din octombrie-noiembrie prin
telegramele lui Franasovici. O buna parte a poporului francez nu pricepea
rzboiul acesta, care nu e dus pentru aprarea Franei, ci pentru scopuri ce
apar din ce n ce mai nerealizabile. Armata, n tranee, pe de alta parte, se
enerveaz n lipsa de lupte, care singure oelesc voina soldatului. Soldatul se
plictisete i mrie. Natural ca multi francezi sunt insa de o prere contrara
i vor rzboiul pana la nimicirea Germaniei. (!) Cderea lui Daladier, mai mult
dect intrigilor de culise, ar fi datorita acestui antagonism. Daladier s-a artat
slab i cu nclinaii nspre curentele pacifiste, desi nu le mrturisea. Paul
Reynaud a fost i este partizanul rzboiului total i pana la sfrit Blum i
socialitii, la fel. Louis Marin, Flandin i prietenii lor inclina pentru pace
Acest antagonism explica i formarea Ministerului Reynaud i compunerea
lui, i lozinca pe care a adoptat-o si, n fine, votul care a avut loc la prima
ciocnire intre noul Guvern i Camera

27 martie.
De smbt seara m-a apucat un acces de guta primul de ast-var.
Cura de la Eforie i-a meninut efectul apte luni. Foarte frumos. i l-ar fi
inut mai mult, dar n ultima vreme, uitndu-mi de boala, am fcut abuzuri
mari alimentare, am inut-o n icre proaspete i n ampanie i acum icrele
i ampania se rzbuna.
Axa Berlin Moscova.
Gafencu vine sa ma vad. Il ntreb ce mai e nou. Ce sa fie? Am ajuns la
pre mare. Germania e n plina desfurare de putere i de farmece pentru a
obine de la Rusia i de la Italia, sub o forma oarecare, o garanie a stat-quoului n Sud-Estul Europei. Sud-Estul Europei suntem mai ales noi. Germania
vrea sa taie iarba de sub picioarele Franei i Angliei n politica lor balcanica
i sa nu le mai lase nici un pretext de intervenie. Dup ce Nordul a fost
eliminat ca i camp posibil de lupta izbutind sa elimine i Sud-Estul Europei
i dat fiind ca pe frontul de Vest o decisiva nu e de presupus nemii socotesc
ca s-ar apropia foarte mult de telul pe care-l urmresc: o pace de compromis.
Negocierile nemilor cu prietenii lor merg insa greu. Italienii sunt de acord
asupra fondului, dar nu asupra formei, fiindc n-ar vrea sa semneze nimic
alturi de rui; ruii s-ar mpca cu toate formele, dar nu prea vor sa se
angajeze asupra fondului
tiri contradictorii au circulat dup ntrevederea de pe Brenner, s-a
spus ca Ribbentrop va merge la Moscova, apoi tirea s-a dezminit i s-a
anunat sosirea lui Molotov la Berlin dar i aceasta a fost dezminita ieri de
Agenia TASS. Reichul socotete ca ministrul sau de Externe a fost de doua ori
la Moscova i ca ajunge: acum e randul dlui Molotov sa se deranjeze. Dar de
cnd au ncheiat pacea cu finlandezii, ruii au nceput iar sa se lase greu In
tot cazul, pentru moment, nu pare sa fie pentru noi nici un pericol din partea
Sovietelor, care nu vor cu nici un pre sa intre n rzboiul european, ceea ce ar
fi cazul daca ne-ar ataca. Cuvntarea de ieri la radio a lui Paul Reynaud i
declaraiile lui Saracioglu nu lasa nici o ndoial asupra acestui punct.
Gafencu mi-a mai repetat i explicaia nsrcinatului cu Afaceri Sovietic
de la Roma asupra fobiei manifestate de Guvernul italian fata de Moscova:
grija de a nu pierde simpatiile Spaniei, Portugaliei, Americii de Sud, Elveiei
O fi, dar eu cred ca mai mult grija de a putea manevra fata de Germania
determina politica Ducelui n ce privete Sovietele.
Coup double
Corespondentul Ageniei Reuter, un anume Moritz-Loewell, supus
englez, a fost expulzat zilele trecute i a trebuit sa psreasca Romania n 12
ore. Loewell telegrafiase la Londra ca Germania ne trimisese un ultimatum de
pe urma cruia Ttrescu demisionase i ca un Guvern Vaida era n formaie.
De la Londra, tirea a fost difuzata prin toate posturile de radiodifuziune
amice sau neutre Interogat, anglo-jidanul a afirmat ca obinuse informaia
direct de la Legaia germana. (!) Expulzarea lui Loewell i-a indispus foarte

mult pe englezi, fiindc, fata de greeal evidenta a tipului, ei se oferiser s-l


recheme imediat dar Guvernul nostru a preferat calea expulzrii. Gafencu
prea i el indispus, caci prin acte de acest fel se ngreuneaz i sarcina lui.
Cu acest prilej mi-a fcut o destinuire grava pentru el spunndu-mi: A
fost iar la mijloc codia intrigantului ala, care nu mai nceteaz de a excita pe
unul contra altuia. Intrigantul ala e Urdareanu; apoi daca aa au ajuns
lucrurile, atunci zilele lui Gafencu la Ministerul de Externe sunt numrate.
Mi-o spusese deja Cancicov, foarte legat n momentul de fata cu Urdareanu,
mi-au mai spus-o i alii, dar n-am vrut sa o cred. Vom vedea
Daca englezii sunt nemulumii de expulzarea lui Loewell, germanii, n
schimb, sunt ncntai: un englez i un ovrei coup double. Presa i
posturile lor de radio ne lauda fara restricie, ne socotesc rupi de Aliai i ne
garanteaz toate fericirile alturi de Axa Niciodat presa germana n-a fost
att de asiguratoare fata de noi i se tie ce legturi exista n Germania intre
presa i Guvern
De la Roma, unde primul-ministru ungur Teleki a petrecut srbtorile
Patelui, se telegrafiaz ca ntrevederile pe care le-a avut cu Ciano i cu
Mussolini n-au dus la nimic senzaional
Se dezminte, pe de alta parte, importanta convorbire ce ar fi avut loc
intre Teleki i Charles, nsrcinatul cu Afaceri al Angliei, conversaie speculata
de cercurile filo-maghiare. Teleki i Charles s-au ntlnit la golf i au schimbat
cteva vorbe de politee. Daca Charles era beat, nu e nici un pericol sa fi spus
prostii altfel, nu se tie
A murit, aproape centenar, marele fizician Branly, printele transmiunii
undelor, fara fire. In 1890, Branly a izbutit sa transmit cuvinte, fara fir, prin
emisiune, la 20 de metri. In 1899, Marconi a izbutit prima transmisiune peste
Canalul Mnecii Branly a fost nu numai un mare savant, dar inca i un
sfnt
Aurora Boreala pe Marea Neagra
10 Decembrie 2005 | de.
Constantin Argetoianu Daca Norvegia vrea rzboi il va avea!
27 MARTIE. Ziarele berlineze sunt foarte sobre n comentariile lor cu
privire la vizita lui Teleki la Roma. Ele se mulumesc sa reproduc articole din
presa italiana, subliniind hotrrea de pace n sud-estul Europei, hotrre pe
care arile democraiilor occidentale (zic nemii) nu vor izbuti sa o
slbeasc De vizita lui Molotov la Berlin nu se mai vorbete insa, aa nct
se pare ca o aciune n trei (Germania-Italia-Rusia) n-ar mai putea fi pusa la
cale. Germania lucreaz insa pe terenul diplomatic, i la Roma, i la Moscova,
pentru a-i atinge scopul: ndeprtarea influentei franco-engleze din sud-estul
Europei prin linitirea spiritelor din Romania mai ales, n ce privete un
eventual atac rusesc

Zvonul ca Anglia nu va mai respecta neutralitatea apelor Norvegiei a fost


dezminit la Londra. Fata de nerespectarea acestor ape de ctre unitile
germane, Anglia a hotrt insa sa fac politia lor Adic tot aia!
Pe coastele asiatice ale Marii Negre s-a vzut o aurora boreala. In acelai
timp, fenomene magnetice au tulburat toate aparatele de navigaie, aa nct
n cursul nopii de alaltieri spre ieri, multe vase care se ndreptau spre
Bosfor i-au pierdut calea La Constanta i de-a lungul coastei noastre,
fenomenele magnetice au fost nsoite de un val de cldur. Termometrul s-a
ridicat ieri pana la 22-24 de grade la umbra.
Agricultura o meserie urata
Procesul Auschnit, n apel, a fost sorocit pentru ziua de 5 aprilie.
Probabil ca i s-a urat lui Malaxa n strintate sau poate ca ii trebuie i
presiunea termenului ca sa duca la bun sfrit afacerile n curs de
discuie cu Edgar Auschnit!
Au nceput semnaturile n toat Cmpia Dunrii. Doctorul Madarescu,
de la Craiova, mi spune ca grnele n-au ieit aa bine din iarna, cum se
spera. Le-ar trebui o ploaie, dar atunci ce facem cu semnaturile? Urata
meserie mai e i agricultura
29 MARTIE. Hotrrea Aliailor de a face politia apelor teritoriale
scandinave a provocat mare agitaie n cercurile politice din Berlin. Acestea
protesteaz fata de nvinuirea adusa Germaniei ca nu respecta regulile
neutralitii n acele ape, nvinuire luata ca pretext de Aliai pentru intervenia
lor. Adevratul motiv al acestei intervenii este o ncercare de a mpiedica
transporturile de materii prime din Norvegia i Suedia n Germania. Daca
hotrrea luata de Aliai se va aplica, extinderea rzboiului spre Nord este
inevitabila. Deocamdat, presa berlineza amenina Norvegia cu toate fulgerele
Reichului. Guvernul norvegian este acuzat de complezenta fata de Anglia i
chiar de complicitate cu bandiii de la Londra! Daca Norvegia vrea rzboi, il
va avea! Iat lozinca Berlinului
Rzboiul pcii.
Profesorul Nicolae Iorga, fotografiat cu un grup de tineri discipoli de la
Universitatea din Cluj.
Consiliul Suprem de Rzboi al Aliailor a inut a VI-a sa edin la
Londra. In fruntea delegaiei Franei a fost salutat cu vorbe mgulitoare Paul
Reynaud. In jurul acestei edine, presa engleza, ca i cea franceza fac larma
mare. E cea mai importanta edin a Consiliului din cate au avut loc pana
acum, scriu ziarele din Paris, ca i cele din Londra.
Din comunicatul publicat reiese ntr-adevr: 1) Obligaia luata de cele
doua tari aliate de a nu ncheia pacea dect mpreun (pana acum, un
asemenea angajament nu fusese oficial luat) i de a duce rzboiul pana ce
securitatea Angliei i a Franei vor fi pe deplin asigurate;
2) Hotrrea de a interveni n apele teritoriale scandinave n scopul de a
mpiedica pe germani sa nesocoteasc legile neutralitii;

3) Afirmarea ca Frana i Anglia nu se vor da la o parte de la aprarea


statului-quo n Balcani, n cazul n care ar fi pus n primejdie.
Dup cum se vede, edina de la Londra a fost de data asta de o
importanta care depete msur, edinele de acest soi, caci din hotrrile
ei reies pentru prima data scopurile comune de rzboi ale Angliei i ale
Franei, care le publicase pana acum numai fiecare n parte i mai rezulta i
posibilitatea extinderii rzboiului n Nordul i n sud-estul Europei,
posibilitate mrturisit i ea pentru prima data n comun.
n comunicat se mai vorbete i de pacea de la Moscova (pacea rusofinlandeza) cu o acreala care va da de gndit ruilor, att de hotri i ei sa
nu intre n rzboiul european i sa rmn cu forele lor nemacinate pana la
ncheierea pcii.
Vijelia, Viforul i Viscolul, cele trei torpiloare de buzunar ce ne vin
din Anglia, au sosit la Avignon Peste cteva zile vor nfrunta marea De nu
s-ar neca!
Restricii alimentare.
La Florena, ploaie de nisip rou! La Siena, de asemenea. Se crede ca ar
fi nisip de prin pustiile Africii, adus de vanturi. Un uor strat roiatic a
acoperit toate lucrurile aa ceva nu s-a mai vzut n Italia
Sumner Welles a sosit n America i a prezentat lui Roosevelt raportul
sau. In cercurile guvernamentale din Washington se socotete ca sortii unei
paci repezi sunt foarte redui.
Ambasadorul Angliei la Ankara i minitrii englezi din Sofia, Atena,
Belgrad i Bucureti au fost chemai la Londra, pentru o consftuire. A fost
chemat i ambasadorul din Roma. Pe de alta parte, se vorbete struitor la
Paris de numirea lui Laval un prieten al lui Mussolini ca ambasador al
Franei n Italia. Aceste deplasri i noua numire sunt puse n legtur cu
intenia Aliailor de a se afirma mai energic n Balcani, n nelegere cu Italia.
A aprut ordonana lui Dombrovski privitoare la restriciile alimentare.
Miercurea i vinerea nu se va manca carne de vaca, de porc i de oaie n
Bucureti. Nici n restaurante, nici n casele particulare. Marea i joia,
oribilul abator nu va funciona. Cnd vor renuna oamenii definitiv la carne?
Mi se aduce un pamflet al propagandei germane, intitulat Paris-Noir
(!). E o contrafacere a ziarului Paris-Soir, redactata i ilustrata cu destul duh!
Balczele de la Opera.
Citesc n momentul de fata amintirile lui Ghensi, Cinquante ans de vie
a Paris. Sunt plicticoase, caci autorul s-a nvrtit printre oamenii cei mai
putin simpatici din acel Tout-Paris snob i antipatic din jurul vedetelor
politicii radicale i al celor de pe scenele subvenionale. Amnunte despre o
suma de oameni care nu intereseaz. Dar i informaii inedite despre aciunea
lui Galieni n timpul rzboiului, despre intrigariile din acele vremuri. Prea
mult despre Gambetta i acele vremuri. Prea mult despre Gambetta i
anturajul sau, despre Pedro Gaillhard i balczele de la Opera.

Despre Verlaine, judecata sumara i insuficienta. Ghensi nu pricepe cat


de mare poet a fost acest nenorocit, desi citeaz urmtoarele doua versuri,
admirabile: Iat fructele, florile, frunzele i ramurile, i iat inima mea care
nu bate dect pentru dumneata.
Aproape nimic despre Cl menceau se vede ca l-a plesnit i prea
mult despre toi ovreii din politica i de prin teatre.
30 MARTIE. Dup ce cteva sptmni nu s-a vorbit dect de el, nu se
mai aude nimic despre Titulescu. Divoreaz, nu divoreaz e nebun, nu e
nebun, nu se mai tie nimic
n Consiliul de Minitri de ieri s-au hotrt cotele de ajutor pentru
familiile concentrailor nevoiai, de la 600 lei pe luna (Bucureti) la 300 (in
comunele rurale). Ramane de vzut care va fi criteriul dup care se va stabili
categoria nevoiailor, caci la tara i la mahala sunt toi prlii.
Dup cate aflu, concentraii se napoiaz la sate, fie n concediu, fie ca
sunt desconcentrai, cam otrvii la suflet. Pe jumtate bolevizai, pretind,
sub pretext ca au drept la ajutor, ca alii sa le fac muncile, dar ei stau cu
braele ncruciate. De acelai spirit ndrtnic sunt animate i muierile
ramase la vatra. E o stare de lucruri care ar trebui supravegheata, sa nu ias
ncurcturi, ca n 1907
Fiul popii din Arsura.
De la Washington se afirma ca Sumner Welles n-a dus i n-a adus
propuneri de pace. Misiunea lui, pur informativa, va duce la o nelegere mai
buna intre SUA i Statele Europei. Iar materialul pe care l-a adunat va fi
folosit la momentul oportun, cnd va suna ceasul pcii
O complicata mrturisire ca dl Welles n-a gsit unde sa sdeasc
ramura de mslin cu care pornise n Europa
Ambasadorul britanic la Moscova nu se va ntoarce deocamdat la post,
dar Anglia nu va rupe relaiile diplomatice cu Sovietele. Va ramane fata de ele
n aceeai situaie ca Frana.
Valul de cldur a determinat ieri i alaltieri o puternica i timpurie
furtuna, care a suflat mai ales n rsritul tarii. Cum focurile iernatice nu
erau inca bine stinse prin gospodriile oamenilor, nenumrate incendii
ntreinute i sporite de vnt s-au ntins i au distrus sute de case i de
acarete, mai ales n judeele Ialomia, Constanta, Brila i Botoani. O pacoste
de un soi nou, necunoscuta pana acum la noi Bucuriile vin toate deodata!
Si doctorul Lupu era sa fie trimis sa pescuiasc pstrvi la Bistria. Un
colonel de Jandarmerie din Iai s-a prezentat la el, la Arsura, n Flciu, unde
domnul doctor venise sa se mai rcoreasc n casa printeasc. Cu ce te pot
servi, domnule colonel? Nu e vorba sa ma servii d-voastra, domnule
doctor, am venit sa va spun eu ceva i da-i. Sa se astmpere, s-i tina
gura, sa nu mai cleveteasc mpotriva regimului, caci altfel va pi ca
Madgearu. In cele din urma, colonelul a cerut lmuriri asupra participrii
doctorului la o ntrunire de rzvrtii ce a avut loc la Bucureti dup

internarea lui Madgearu. Lupu s-a pus la masa i a scris un lung memoriu.
Aici doua versiuni: a lui Costache Lupu, fratele, care pretinde ca doctorul a
fcut un drz rechizitoriu mpotriva regimului poliist i ca a ncheiat cu
declaraia ca n-are nimic personal de mrturisit politiei, deoarece a spus
Regelui tot ce avea de spus i alta a Ministerului de Interne, unde se afirma
ca Lupu a negat toate nvinuirile ce i se aduceau i s-a declarat cu totul supus
legilor i regimului
Argetoianu Ambasadorul Rusiei a fugit cu banii
17 Decembrie 2005 | de
31 martie.
Intre etnie i cetenie.
mplinesc azi opt zile de pat. Abia mi-a trecut un acces de guta, a venit
altul Scriu ca vai de mine, cu caietul proptit pe o perina Ieri am nceput
un tratament cu unde scurte; pare c-mi face bine.
Cuza a luat cuvntul la Senat, la legea colonizrilor, ca sa protesteze
fata de Consiliul Superior Economic i a mea personal, ca preedinte al
acestui Consiliu, fiindc n avizul nostru cerusem sa se nlocuiasc n lege
calitatea ceruta de etnic roman prin cea de cetean roman, pentru
beneficiarii legii. Cererea noastr se ntemeia pe consideraia ca n vremurile
actuale nu era nimerit sa mai am nemulumiri minoritare, Ministerul
Agriculturii, stpn pe aplicaia legii, putnd n fapt rezerva numai romanilor
etnici loturile de colonizare.
Btrnul Cuza nu putea evident pierde un prilej sa mai sune o data din
trmbita sa. Senatul a aplaudat ieirea naionalist a btrnului lupttor, dar
n-a mai aplaudat deloc cnd trmbi a nceput sa sune laudele lui Hitler
Cum nu ma aflam n Senat, incidentul n-a avut urmare. M-am neles azidiminea cu Gafencu sa obin de la Ionescu-Sisesti s-l lase i el sa cada n
cuvntarea pe care o va rosti n edina de maine (caci abia maine se
isprvete discuia legii). Cnd dumanul sta cu armele ncrcate la granita,
orice pretext de conflict trebuie evitat. Asta o pricepe oricine, afara de
ptimai de teapa lui Cuza
rcovnicul Molotov a fcut n fata Sovietului Suprem moscovit o lunga
expunere a politicii externe ruseti. Spiritul pacific sovietic, conflictul cu
Finlanda i pacea care a urmat, raporturile economice cu Germania,
ncercrile de provocare anglo-franceze au fcut pe rand obiectul unor
disertaii serbede i farnice. Pentru noi, e interesant ca pentru prima data
un reprezentant oficial al Sovietelor a pus pe fata chestia Basarabiei i a
raporturilor Moscovei cu Romania. Dup ce a vorbit de pactele de neagresiune
ncheiate de Rusia cu Turcia i cu Iranul, dl Molotov, continund expunerea
raporturilor ruseti cu tarile de la sudul Republicii, a declarat ca Sovietele nau ncheiat cu Romania pact de neagresiune din cauza Basarabiei, a carei
anexiune Sovietele n-au recunoscut-o niciodat. Dl Molotov a adugat ca
Sovietele n-au avut i n-au intenia sa rezolve aceasta chestiune pe cale

militreasc i ca prin urmare relaiile dintre Rusia i Romania sunt i raman


pasnice
Afacerea Butenko.
Aceste declaraii ale lui Molotov au impresionat adnc opinia publica
romneasc, caci, desi tiam noi toi ce ne coc ruii, nu avuseserm pana
acum dovada oficiala a preteniilor moscovite. Acum o avem. In fapt,
declaraiile lui Molotov nu schimba n nimic situaia: bnuiam noi ca Moscova
va atepta un prilej favorabil ei pentru a pune chestiunea Basarabiei, acum o
tim, i atta tot. Ruii nu ne vor declara rzboi cat timp vor risca sa se
ncurce n acelai timp i ntr-un rzboi balcanic i prin urmare european. E
mai probabil ca vor atepta pacea generala ca sa puna chestiunea. Daca
atunci marile Puteri europene vor fi istovite i neputincioase, situaia noastr
va fi rea daca marile Puteri vor mai fi inca n picioare, vom vedea
Am impresia ca sovieticii vor mai mult sa tina chestiunea Basarabiei
deschisa, pentru orice eventualitate i pentru orice antaj posibil, i ca pentru
moment nu exista ntr-adevr pericol din partea lor.
Dl Molotov a mai explicat ca, daca Sovietele nu mai au un ministru la
Bucureti, cauza este incidentul nsrcinatului cu Afaceri Butenko (dup
plecarea lui Ostrovski, nsrcinatul cu Afaceri Butenko a disprut din
Bucureti, delapidnd i o suma nsemnat de livre sterline aparinnd
Sovietelor). S-a fcut o ancheta la care a luat parte i reprezentantul Sovietelor
din Praga, ancheta care n-a dat nici un rezultat. Sovietele au rmas cu
convingerea ca autoritile romane au favorizat fuga diplomatului escroc.
Butenko, dup ce a sosit n Italia, s-a predat Ducelui, care a speculat
destinuirile lui n politica sa antisovietica
Ziarele noastre de azi-diminea publica o lunga informaie, un fel de
comunicat neoficial, dar vdit redactat de Ministerul nostru de Externe, prin
care se raspunde afirmaiilor neexacte ale dlui Molotov, artndu-se ca avem
chiar doua, daca nu trei, pacte de neagresiune cu Rusia: pactul Kellog din
1928, pactul de ntrire a acestuia (Varovia, 1929) n ce ne privea pe noi, pe
Estonia, pe Letonia i pe Soviete i pactul de definiie a agresorului (din
Londra, 1933) prin care se recunosc posesiunile teritoriale din acel moment al
Statelor semnatare Toate acestea le stiu i ruii, dar e bine sa le amintim ca
noi nu le-am uitat
La Berlin se comenteaz favorabil declaraiile lui Molotov fata de noi n
sensul ca ele ndeprteaz orice pericol momentan de rzboi. Presa germana
adug ca, cat timp va exista prietenie intre Romania i Germania, nu va fi
nimic de temut pentru noi din partea ruilor
Presa germana ar trebui sa mai adauge: i cat timp va fi Germania
puternica i prin urmare ascultata la Moscova!
Nu e pace-n Marea China.
Azi se inaugureaz cu mare solemnitate Camera de Comer romanoiugoslava. Srbii ne ntorc politeele fcute cu prilejul inaugurrii Camerei

iugoslave-romane la Belgrad. Ne-au trimis pe Andres, ministrul lor de Comer,


i pe primarul Belgradului. edina de inaugurare de azi trebuia sa o prezidez
eu. M-am scuzat, fiind n pat ca i la diferitele mese i recepii date n
cinstea oaspeilor notri, care au venit cu duiumul.
Hotrrea noastr (Camera a i votat legea) de a cldi un sat nou n Asia
Mica, ncercat de cutremur, a produs o excelenta impresie n sferele turceti.
Noul Guvern central al Chinei, alctuit sub influenta japonezilor i sub
preedinia lui Wang-Cing-Wei, s-a instalat la Nanking i a publicat un foarte
atrgtor program de munca i de pace.
Guvernul chinezesc din Ciung-King protesteaz fata de noul Guvern i
diplomaii sai acreditai pe lng puterile strine cer ca uzurpatorii din
Nanking sa nu fie recunoscui
1 aprilie.
Luni. Promoiile de ofieri care urmau sa termine colile n iunie au fost
naintate excepional acum, n vederea eventualelor necesiti de completare a
cadrelor. Tinerii sublocoteneni, de toate armele, au depus ieri jurmntul n
fata Regelui, care cu acest prilej a rspuns indirect lui Molotov ca Romania e
gata sa fac fata oricrui pericol Noua promoie de ofieri a primit numele
de promoia Regele Ferdinand.
Guvernul national din Nanking i cel vechi din Ciung-King au intrat n
lupta diplomatica deocamdat. Ce e nostim e ca tocmai Guvernul instalat de
inamic cel din Nanking poarta numele de Guvern national, iar cel ntradevr national din Ciung-King e nvinuit de a fi vndut strinilor. Guvernul
care se constituise la Peking (tot sub protecia japonezilor) s-a transformat n
Consiliul Chinei de Nord.
Statele Unite ale Americii au declarat deja ca nu vor recunoate
Guvernul din Nanking.
Cartea alba germana.
Reichul a publicat o carte alba ce conine o serie de rapoarte i
documente menite sa dovedeasc ca ambasadorii Statelor Unite, mai ales
Bullitt de la Paris, au mpins cat au putut la declararea rzboiului. Despre
Bullitt as putea mrturisi i eu, i declaraiile lui de acum un an se gsesc la
locul cuvenit n aceste nsemnri.
Publicaia germana a fost fcut n scopul sa produc zzanie n
America i sa ridice opinia publica mpotriva lui Roosevelt i a agenilor sai
tocmai n ajunul alegerilor prezideniale i a zadarnici astfel o posibila a treia
candidatura a actualului preedinte.
Scopul n-a fost insa atins, i ntreaga opinie publica americana,
dimpotriv, s-a ridicat mpotriva calomniilor germane cu att mai multa
furie, cu cat i-a dat seama ca nu toate actele din cartea alba puteau fi
considerate ca falsificate
Rezultatul ieirii germane a fost astfel diametral opus celui urmrit.
Nemii au fost totdeauna lipsii de dibcie i de tact.

Ieri, mare concurenta romano-iugoslava pe terenul fotbalului. S-au


jucat 3 meciuri, 2 la Bucureti i 1 la Belgrad. Echipele cele mari, la
Bucureti, au fcut partida nula (3:3), echipa juniorilor iugoslava a btut pe
cea romana (2:0) tot la Bucureti iar echipele B, care s-au ntlnit la
Belgrad, s-au ales cu 0 pentru Romania i 1 pentru Iugoslavia. O singura
victorie putnd fi i darul ntmplrii, putem zice ca echipele ambelor tari sau clasat la egalitate.
2 aprilie.
Cartea alba germana continua sa fie discutata cu aprindere n Apus
pana n America. Documentele publicate fiind ridicate din arhiva Ministerului
de Externe din Varovia, Potocki de la Washington i polonezii din Paris le
declara false Bullitt i Kennedy, ambasadorii din Paris i Londra,
protesteaz i ei
Pe de alta parte, secretarul de stat Cordell Hull declarnd n treact ca
politica lui n-a corespuns i nu corespunde cu a ambasadorilor USA din Paris
i Londra admindu-se ca documentele publicate n-ar fi apocrife presa
germana cauta sa puna n contradicie pe zisul Cordell Hull cu seful sau,
Roosevelt
Din ncordat polemica reiese tot mai mult solidarizarea politicii Statelor
Unite cu Anglia i cu Frana. Toat presa americana i cercurile politice, cu
excepia celor nensemnat de putini germanofili, ii njura pe nemi. Daca asta
a urmrit Guvernul din Berlin, apoi a reuit pe deplin
A fi nebeligerant nu nseamn a fi neutru
Cu privire la noul Guvern chinez din Nanking, Cordell Hull a declarat ca
constituirea lui e n flagranta contrazicere cu tratatul celor 9 Puteri i ca n
consecin USA nu-l vor recunoate. Guvernul japonez a declarat n schimb
ca Japonia nu va putea colabora cu tarile care nu vor recunoate Guvernul
din Nanking i a explicat ca acest Guvern constituie singura ncercare viabila
de a pacifica China. Cine e contra lui dovedete ca vrea sa ntrein rzboiul.
Statele Unite au nceput mari manevre n Oceanul Pacific, spre Insulele
Hawaii, manevre la care vor participa 130 de vase de rzboi, 500 de avioane i
43.000 de oameni
Se dezminte tirea publicata de presa germana, dup care Anglia ar fi
cerut Turciei autorizaie de trecere prin Strmtori pentru flota aliata n
vederea stabilirii unui blocus al coastelor ruseti. De la Ankara se observa ca
n conformitate cu tratatul din Montreux o asemenea autorizaie nici n-ar
putea fi acordata cata vreme Turcia va ramane neutra. E drept ca de curnd
ministrul de Externe turc a declarat ca Turcia nu e neutra, ci numai
nebeligeranta
Din Paris se telegrafiaz n legtur cu chemarea lui Francois Poncet
ca toi reprezentanii Franei n Europa vor fi chemai pe rand, noul Guvern
dorind sa se informeze asupra posibilitilor franco-engleze.
Istorie politica O afacere de milioane

07 Ianuarie 2006 | de
2 aprilie.
Inopinant n Tara Moilor.
Confederaia Sovietelor s-a nmulit cu un Stat nou, al 12-lea: Republica
Carelo-Finlandeza, care s-a constituit i a fost admis n uniunea republicilor
sovietice (URSS). S-i fie de cap!
Comentariile expunerii lui Molotov: Rusia Sovietica ar fi putut cuceri
ntreaga Finlanda, dar n-a fcut-o, ci s-a mulumit sa asigure aprarea
Leningradului i a Murmanskului, lsnd Finlandei ntreaga ei independenta
interna i externa, dup cum aceasta ndoit independenta a fost lsat i
Statelor Baltice care continua sa triasc linitite. Aceste lucruri frumoase le
spun gazetele din Moscova i Berlin, ca sa dovedeasc ca Sovietele sunt
esenialmente pacifice i nu urmresc cuceriri Probabil ca sa ntreasc
pacea vor sa puna mana i pe Basarabia
Doma Guta Ttrescu a fcut o inspecie inopinanta n tara Moilor
Vechile obiceiuri demagogice Din aceasta inspecie inopinanta, tara
Moilor s-a ales cu reparaia casei lui Avram Iancu
Incendiile continua din cauza vntului i a frigului care oprete pe
gospodari s-i sting focurile. Peste o suta de case din satul model Frasari, la
12 km de Silistra, au ars cu tot ce era pe lng ele Satul Farsari e primul
sat model construit de colonitii macedoneni.
S-a stins, n fine, focul de gaz metan care ardea lng Media, din vara
anului 1933. De apte ani, ca o flacr de vulcan, focul lumina noaptea la zeci
de km. Valoarea gazului astfel irosit se urca la zeci de milioane Toate
ncercrile de stingere au dat gre, pana la aceasta din urma. Succesul
stingerii e datorat unui inginer Popovici, care a muncit din noiembrie pana la
sfritul lui martie, dar n fine a izbutit.
Miza rzboiului.
Ziarele franceze, cu data de 30 martie, sosite azi, ne aduc textul
comunicatului de la Londra, dat cu prilejul celei de-a 6-a ntruniri a
Consiliului Suprem de Rzboi Aliat.
Comunicatul este publicat sub titlul Declaraia solemna francobritanica i partea lui esenial e urmtoarea: Guvernul Republicii Franceze
i Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii i al Irlandei de Nord se
angajeaz, mutual, sa nu negocieze, nici sa ncheie armistiiu sau tratat de
pace, n timpul acestui rzboi, dect de comun acord.
Ele se angajeaz sa nu discute clauzele pcii dect dup un acord
complect intre ele, asupra condiiilor necesare, pentru a le asigura respectiv
garaniile efective i durabile ale securitii lor.
Ele se angajeaz, n sfrit, sa menin, dup restabilirea pcii,
comunitatea lor de aciune n toate domeniile atta timp cat ea va fi necesara
pentru aprarea securitii lor i pentru reconstrucia, cu concursul altor

naiuni, a unei ordini internaionale care sa asigure n Europa libertatea


popoarelor, respectul dreptului i meninerea pcii.
Pentru noi, ca principiu, e foarte bine. Ramane de vzut aplicarea.
Blumenfeld povestete ca Victor Antonescu vechiul confident al
francezilor i-ar fi spus ca Thierry e pe punctul sa ceara transferarea lui,
deoarece e personal prea recunosctor Regelui Carol ca sa se lase tarat ntr-o
situaie n care ar avea de combtut politica Majestii Sale
Nu corspunde cu starea de spirit pe care am gsit-o eu la Thiery, n
ultima noastr ntrevedere. Daca informaia lui Antonescu e totui exacta,
atunci aveam o dovada mai mult ca Thiery e stpnit numai de nervii lui. Caci
n-are motiv sa se plng de politica pe care o urmrete Majestatea Sa
Afacerea expulzrii ziaristului Lwell nu e terminata inca. Englezii nu se
las. Reuter a cerut o ancheta. Ancheta a dovedit ca nu Lwell a trimis
telegrama incriminata, fiindc n-a trimis niciuna. Detepii notri au obiectat
ca a trimis-o din Sofia (de la Bucureti la Sofia prin curier). Ancheta oficiala
provocata de englezi a dovedit insa ca nici de la Sofia, Lwell n-a trimis nimic.
Acum, detepii nu stiu pe unde sa scoat cmaa. Se zice ca Lwell va fi
autorizat sa revin pentru 10 zile n tara unde i-a lsat bagajele i nevasta
i apoi va pleca, el, de buna voie
Blestemele bigamiei.
Afacerea Procopiu (Finane) despre care nu se mai vorbea, dup
dezminirile oficiale din toate prile, revine la ordinea zilei. E totui ceva
(Nu iese fum fara foc) Iat ce mi se spune acum din izvor destul de sigur:
Amicul Procopiu e nsurat, dar are i o dama, i vrea sa divoreze de legitima
lui i sa ia, poate, dama. De ctva timp nchisese sculele nevestei, care, de
fapt, erau ale lui, ntr-o caseta, i n alta caseta nchisese banii numerar
agonisii cu sudoarea frunii sale. Prin urmare, casete nu saltea sau saltele.
ntr-o buna zi casetele au disprut. Procopiu n-a stat un moment la ndoial:
casetele fuseser terpelite sau de legitima, ca sa se asigure de avutul
comun i s-i asigure viitorul sau de ilegitima, doritoare s-i asigure o
arvuna n vederea viitorului contract.
Procopiu a ipat, s-a tocmit i cu una i cu alta, a ncercat sa se
mpace cu ele. Nici un rezultat Atunci a reclamat la politie pentru furtul
sculelor numai, ca sa mpiedice vnzarea lor i n acest scop a trebuit sa dea o
descripie amnunit a giuvaerelor disprute. Prefectul Modreanu, care,
fenomen de necrezut n regimul de azi, e un om cinstit, a fost impresionat de
descripia primita i a chemat un expert care a evaluat sculele, dup
descripie la 4-5 milioane lei. Modreanu s-a ntrebat cum un funcionar, fie el
i nalt, a putut realiza o asemenea suma, i la ziua sa de lucru a supus cazul
Majestii Sale Regele s-a mirat i el i a pus sa se fac o ancheta. Ancheta e
n curs Miita, care nu vrea sa piard un colaborator att de preios capabil
sa scoat bani din pmnt, nbu cat poate afacerea. Nu se tie pana acum
care va fi rezultatul anchetei

3 aprilie.
Discursul sptmnal de ieri al lui Chamberlain, la Camera Comunelor,
a fost ateptat cu nerbdare n ndejdea ca va lamuri planurile de nteire a
rzboiului, fixate n ultimul Consiliu Suprem. Din acest punct de vedere,
discursul Premierului britanic a fost o decepie, caci n-a spus nimic mai mult
dect se tia de pe urma comunicatului publicat cu prilejul faimoasei edine.
Intre rnduri se poate insa pricepe ca nteirea rzboiului se va manifesta
nainte de toate prin intensificarea pana la exrema limita a blocus-ului
maritim.
Se poate pune aci ntrebarea i i-au pus-o multi, chiar n Anglia i n
Frana (Articolul generalului Duval n ultimul numr din Revue des Deux
Mondes e foarte interesant, n aceasta privin) la ce servete blocus-ul
maritim al Germaniei daca cile ei terestre raman deschise? Germania nu mai
poate importa nimic pe mare, dar poate importa daca nu tot ce vrea, n tot
cazul ce ii trebuie, prin Italia, prin Iugoslavia, prin Romania, prin Rusia. Pe de
alta parte, blocus-ul i contrablocus-ul maritim aduc enorme pagube nutrilor,
Angliei i Franei. Aliaii nu vor putea constrnge Germania prin blocus-ul
maritim. Trebuie gsit altceva sau daca nu sa se ncheie pacea
Dup cuvntarea lui Chamberlain, a luat cuvntul seful opoziiei
megior Attlee care i-a exprimat mulumirea asupra hotrrii luate de
Consiliul Suprem cu privire la continuarea colaborrii cu Frana i dup
rzboi.
Un american filoromn.
Camera franceza s-a redeschis ieri. Guvernul Reynaud n-a fost
rsturnat. De altminteri n-a fost nici un vot.
Am gsit un american care sa pledeze pentru noi. Profesorul Moseley, de
la Universitatea Cornell (?) a scris n revista Foreign Affairs un articol
intitulat: Drepturile Romniei asupra Basarabiei. Argumentele cunoscute.
Bine i asa, tot e ceva
Generalul Weygand a dat un interviu. Stiu ca Germania e gata sa dea
lovituri n jurul ei. Unde va ncerca sa loveasc, vom lovi imediat i noi. Avem
n Siria tot ce ne trebuie pentru o intervenie rapida
Generalul a adugat ca dansul este comandantul forelor franceze n
Siria i nimic mai mult. Armata turceasca e comandata de marealul
Ceasmak iar forele engleze din Palestina depind de Comandamentul
britanic din Egipt.
Discuiile n jurul Crii Albe germane continua, mai ales n America
unde au ptruns i n Parlament. Senatorul democrat Reynolds a cerut
numirea unei comisii n fata creia sa fie chemai ambasadorii Bullitt i
Kennedy precum i subsecretarul de Stat Sumner Welles spre a fi ascultai. O
cerere identica a fost fcut n Camera Reprezentanilor de ctre deputatul
Fisch (cel cu propunerea de armistiiu de la Oslo, cu prilejul conferinelor
interparlamentare).

Moravuri i tradiie.
Secretarul de Stat Cordell Hull a declarat presei ca desi s-a ncheiat
pace intre Finlanda i Soviete, embargo-ul moral, n materie de armament,
trebuie meninut mai departe mpotriva Rusiei.
Cu toat temperatura sczut (de trei zile, intre + 3 i + 5) inundaiile
continua. Nistrul i Prutul au ieit din matca i au cotropit locurile joase de
lng albia lor. Floare la ureche pe lng dezastrele din Iugoslavia
Cecropid la mine. Pe lng Clodius a venit i Pilder. Printre nemi
domnete o anarhie completa. Vor lei, ca sa poat face cumprri masive de
cereale, dar nu se mai neleg nici intre ei asupra metodelor de a i-i procura
Unii propun sporirea valorii markului, alii cer credite de finanare, alii nu
mai stiu nici ei ce mai cer. Neubacher, desi adus i prezentat de Clodius ca
omul lui, nu se mai nelege cu el. Guido Schmidt canta i el cntecul sau. In
total harababura La urma urmei tot n spinarea noastr se vor sparge
toate
4 aprilie.
Ministerul Chamberlain a fost remaniat. Desi poziia lui Sir Neville era
identica cu a lui Daladier, englezul a scpat cu o remaniere i a rmas n
fruntea Guvernului. Deosebire de moravuri i de tradiie politica
Ascensiunea lui Churchill.
Lord Chatfield, ministrul Coordonrii, a demisionat i a ieit din
Guvern. Alt ministru al Coordonrii n-a fost numit, dar Winston Churchill,
rmas Prim Lord al Amiralitii va prezida un comitate de coordonare
compus din minitrii resorturilor militare i navale. Kingsley Wood, ministrul
Aviaiei a trecut la Sigiliul Privat i n aceasta calitate va prezida un comitet
de coordonare economica iar n locul lui a fost numit Sir Samel Hoare. La
principalele portofolii Finane, Interne, Externe, au rmas fotii minitri.
Numeroase schimbri la Departamentele secundare. Politicete, aspectul
Cabinetului a rmas acelai.
Revista hebdomadara I'Illustration a reprodus pe coperta numrului
sau din sptmna trecuta o fotografie reprezentnd pe Paul Reynaud n
cabinetul sau de la Finane, stand de vorba cu Sumner Welles fotografie n
care se vede pe peretele cabinetului ministerial o harta a Europei. Acelai
clieu a fost reprodus i de alte foi ilustrate franceze. Harta de pe peretele lui
Reynaud a ridicat insa o furtuna n Ungaria, n Bulgaria i n Germania i
natural a inut isonul protestrilor i Italia. Toate aceste tari au vzut n harta
cu pricina proiectul aliailor de mprire a Europei dup rzboi. In realitate,
harta este o harta a Europei de nainte de rzboi. Cehoslovacia, Polonia,
Germania nu se arata pe dansa reconstituite, ci aa cum au fost nainte de
modificrile de granita din 1938 i 1939. Reproducerea fotografica nu e nici
mcar exacta: fotograful a ntrit unele traseuri de fluvii, altele de granite
nct unele confuzii sunt vizibile. Astfel, Dunrea pare a fi devnit granita
Ungariei spre Nord.

De aci urletele patrioilor de la Budapesta care declara ca nu vor ceda


nimic din teritoriul pe care-l ocupa azi. Tot e bine ca n loc sa ceara, ungurii
afirma azi ca nu vor da!
Valva pe care o face acest incident ridicol, arata pe de o parte
nesigurana zilei de maine, pe de alta starea de enervare n care a ajuns
lumea
Parisul a dat dezminirile cele mai categorice n ce privete inteniunile
ce s-au atribuit Guvernului francez prin publicarea acestei hri Budapesta
tot nu s-a linitit inca
Istorie politica Teatru n Parlament
14 Ianuarie 2006 | de.
Constantin Argetoianu.
Roosevelt redivivus
4 APRILIE. Paul Reynaud a trimis prin radiofonie un mesaj Statelor
Unite mesaj prin care explica poziia Franei fata de ideea pcii i de ideea
unui echilibru european postbelic bazat pe nelegere i pe libertate
economica Interesanta de relevat afirmaia ca pacea nu se va ncheia la
masa verde, ci pe campul de btaie
I. Gr. Perieteanu, vicepreedintele Senatului, a fost brusc expediat la
Londra. Nici n-a avut vreme sa vina sa ma vesteasc Se zice ca a fost
chemat sau trimis de Malaxa (dup cum se admite ca ilustrul Maher e la
Londra sau la Bucureti, caci nu se tie) pentru un proces pe care i l-ar fi
intentat Cepi sau Pepi, sau alta societate din ale lui Auschnit sau poate
chiar Westminster Bank Misterul continua sa planeze asupra tuturor
acestor afaceri nemaipomenite
Se zice ca Guvernul polonez din Angers vrea sa dea n judecata (in fata
carei instante?) pe Smigly Rydz, pe Beck i pe generalul Skladovski (fostul
prim-ministru) pentru nepregtirea tarii de rzboi i pentru abandonarea
Poloniei pe cnd luptele erau inca n curs Cenzura franceza a oprit
rspndirea acestei tiri, care n-a fost insa dezminita.
Primele alegeri n Partidul Democrat pentru desemnarea delegailor care
vor participa la alegerea preedintelui Republicii au avut loc n Statele
Wisconsin i New York i rezultatul lor a fost o majoritate zdrobitoare pentru
Roosevelt. Prezentarea i a treia alegere a actualului prezident par de pe acum
certe. Afara numai daca evenimente neprevzute nu vor schimba cu totul
conjunctura politica actuala
Secretarul de Stat Hull a declarat deputatului Fissh ca nu-l autorizeaz
pe ambasadorul Bullitt sa apar n fata unei comisii de ancheta parlamentara.
D-sa a adugat ca dl Bullitt a dezminit cuvintele ce i s-au pus n sarcina prin
Cartea Alba germana i ca Secretariatul de Stat a aprobat aceasta dezminire.
Ieri am ieit din casa, dup 12 zile de pat i de odihna la care m-au
osndit doua accese subintrante de guta. Am dejunat la Clubul miliardarilor
i am prezidat edina de Senat

Cei 44 de foti deputai comuniti francezi, dai n judecata pentru ca


au contravenit la legea prin care Partidul Comunist a fost dizolvat n Frana,
au fost condamnai unii n lipsa la 4 i 5 ani de nchisoare, i unii din ei i
la amenzi. Unde sunt zilele Frontului Popular!
Economia Germaniei, bazata pe Romania.
IMAGINI DE EPOCA. Nicolae Titulescu i I. G. Duca n frac i joben.
Pilder, n treact prin Bucureti pentru doua zile, a fost ieri la mine. Ca
director al afacerilor lui Dresdner-Bank n strintate tie multe. A vzut de
curnd i pe Fhrer i pe Ribbentrop. El afirma ca Fhrerul nu vrea sa fac
rzboi cu Frana i nici cu Anglia i ca din ordinele lui nu se svrete nici
un atac att pe teritoriul francez, cat i pe cel englez. Hitler i Ribbentrop i
dau seama de pericolul rusesc i vor sa evite prbuirea Europei. Am ntrebat:
atunci de ce au nceput rzboiul? Pilder a prut cam jenat de ntrebarea mea
i mi-a mrturisit ca el crede ca att Fhrerul, cat i Ribbentrop n-au crezut
ca Anglia se va mica n ajutorul Poloniei Pilder mai crede ca i azi (mi-a
spus-o deja cu prilejul ultimei sale vizite) se lucreaz serios pentru o
nelegere, ca Roosevelt e complet ctigat la aceasta idee i ca pacea va veni
peste cteva luni, fara ca rzboiul sa se nteeasc pana atunci. Chiar daca
anglo-francezii vor pune stpnire pe apele scandinave, Hitler tot nu va
reaciona. Cum? am ntrebat eu, daca flota britanica ar face politia apelor
scandinave, Hitler nu va face nimic? Nimic a fost rspunsul categoric al
interlocutorului meu. Pilder mi-a mai spus lucruri foarte interesante n
domeniul economic. Blocusul e foarte sensibil Germaniei. Pe cile de uscat,
deschise Germaniei, nu se poate importa serios dect din Romania. Din Rusia
nu se importa nici un sfert din cat se importa de la noi. Ruii pun rea-voin
i saboteaz conveniile lor cu Germania. Politicete vor i mai putin sa se
angajeze cu Berlinul. Hitler a ncercat sa puna la cale un pact de neagresiune
fata de noi, i la Brenner s-a tratat chestiunea temeinic. Nu e exact ca
Mussolini nu vrea sa semneze alturi de sovietici (pretinde Pilder) ruii nu
vor sa semneze nimic: vor s-i pstreze libertatea aciunilor lor Revenind la
cele economice, dup ce mi-a vorbit de Rusia, Pilder a trecut la celelalte tari
neutre din care Germania i-ar putea procura materii prime i alimente.
Aceste tari Scandinavia, Elveia, Italia, Iugoslavia nu pot insa furniza lucru
mare, fiindc, pe de o parte, ele nu produc cele necesare Germaniei, iar, pe de
alta, propriul lor import este contingentat de aliai i redus la necesitile
locale. Astfel, importul Germaniei din aceste tari a sczut enorm i de unde la
nceputul rzboiului Germania era debitoare fata de ele, acum e creditoare,
caci a trimis foarte multe mrfuri manufacturate i maini n sperana unui
import care nu s-a realizat. Astfel, Pilder mi-a citat cifre: n Elveia, Germania
are un disponibil de 60 de milioane franci elveieni, n Suedia peste 70 de
milioane coroane suedeze. Am ajuns a adugat Pilder sa fim tara cu
devize disponibile! Azi, toat economia Germaniei e bazata pe Romania. Iat
de ce raporturile dintre cele doua tari trebuie sa fie excelente, ntruct

privete inteniile Germaniei Cu privire la negocierile actuale dintre noi i


nemi, pentru gsirea leilor necesari tranzaciilor germane, Pilder e sigur ca
se va gsi o soluie E vorba acuma sa se negocieze din disponibilul
Germaniei n Suedia i sa se transforme coroane suedeze n lei romneti,
prin savante viramente Cele spuse de Pilder n aceasta privin corespund
cu afirmaiile fcute mie ieri de Cristu, ca nu e vorba de sporirea cursului
mrcii Pilder pleac azi, dar revine la 20 aprilie (adunarea generala a
Societii Bancare).
Stat imperialist de prada.
Cercurile financiare i cafeneaua pana la un punct i lumea politica
sunt inca la noi sub emoia discursului lui Molotov. La bursa, toate efectele
au sczut. Au sczut ce e drept i din cauza noii taxe de 2%, pusa asupra
tranzaciilor, taxa a crui efect real e de 6% i de 8%, caci aceleai titluri trec
prin mai multe mini n aceeai zi. In ce privete discursul lui Molotov, nu
pricep emoia. Discursul lui Molotov n-are nici o importanta. Ce spune sau
nu spune un bolevic sau mai multi bolevici e egal cu zero. Intre Rusia i
noi situaia e clara. Politica Sovietelor a evoluat n ultimii ani i din comunist
i pacific statul rusesc s-a transformat pe ndelete ntr-un stat imperialist i
de prada. In programul actual al Moscovei e cuprinsa i restabilirea vechilor
granite ale Imperiului arist (cel putin). Pe baza acestui program, ruii pretind
i vor Basarabia noastr. Daca am fi numai noi i ruii pe lume, soarta
Basarabiei ar fi lmurit: un popor de 20 de milioane nu poate rezista unui
popor de 200. Dar, cat timp nu vom fi singuri, ruii nu ne vor ataca. Ruii nu
vor sa intre n rzboiul european. Toat politica lor e sa rmn cu forele lor
intacte pana la sfritul conflictului i sa mping, pe de alta parte, rzboiul
pana la istovirea Puterilor Occidentale. i atunci, la pace sa vina cu preteniile
lor Daca rzboiul se va termina fara distrugerea Germaniei, Franei i
Angliei n-avem nimic de temut din partea Rusiei daca nu, atunci nu numai
noi, dar Europa ntreag va fi la cheremul Moscovei. Ce spune sau nu spune
Molotov astzi e fara importanta Politica pe care o face Rusia e exact i
politica pe care o face Italia. E nostim ca, fcnd aceeai politica, cele doua
dictaturi nu se neleg. i Italia e hotrt sa atepte cu forele ei intacte
istovirea beligeranilor i atunci, cnd nimeni nu va mai putea opune vreo
rezistenta lcomiei ei, sa ceara realizarea tuturor dezideratelor sale. Ca i
Rusia, Italia are interes sa dureze rzboiul cat de mult, dar fara dansa. Cat
aud de mediaiunea Ducelui pentru pace, mi vine sa rad
5 APRILIE. In edina de ieri a Senatului am avut putin teatru. S-au
deteptat pentru o clipa boierii din somnul cel de moarte i pasnica incinta sa animat. Incidentul a fost provocat de Nicusor Miclescu i de Aurica Vlad,
care au luat cuvntul n chestiune personala. In edina de mari (eu nu eram
de fata), cu prilejul discutrii proiectului de lege pentru ratificarea decretelorlegi, cei doi senatori sus-numiti au protestat mpotriva numrului exagerat de
legi promulgate prin decret n timpul vacantei de Crciun a Parlamentului. In

rspunsul sau, Istrate Micescu a gafat: n loc sa aduc argumente oarecare n


favoarea decretrii legilor, a pretins ca senatorii numii (si Miclescu i Vlad
sunt senatorii numii) n-aveau dreptul sa se ridice mpotriva iniiativei Regale
de legiferare. Miclescu i Vlad au protestat pe loc, n aprobarea ntregului
Senat, i ieri au cerut cuvntul n chestiunea personala ca sa lmureasc
chestiunea. Miclescu a fost foarte bine; desi e departe de a fi un orator, a
vorbit ca un om cinstit i de buna-credin, cum e. Vlad, desi sifilitic teriar,
paralitic general i diabetic, n-a spus prea multe prostii i a amintit de
monarhismul sau de pe vremea rzboiului, cnd agenii bosofili din Bucureti
veneau n Ardeal sa fac propaganda pentru detronarea Regelui Ferdinand.
Miclescu, amintind ca a nceput sa fac politica sub Regele Carol I, alturi de
Carp a avut o formula buna: Pe vremea aceea, Guvernul acoperea pe Rege,
acum s-au rsturnat toate i minitrii vor sa se acopere cu Regele
Un senator ramolit i un ministru lichea
n treact a mai plesnit pe Micescu, dureros. Nenea Istrate (Micescu) a
avut o zi rea; de altminteri ncepe sa se ramoliseasca: nainte de discuia
personala, n cursul discuiei asupra legii chiriilor adormise pe banca
ministeriala. In rspunsul sau a tiat fire de par n patru, a explicat ca a spus
ca n-a vrut sa spun, a dat napoi. Incidentele mai vii au fost insa provocate
prin doua ntreruperi: a ministrului Portocala n cursul cuvntrii lui
Miclescu i a ministrului Lichea Andrei (Petre) n cursul cuvntrii lui Vlad. In
slugrnicia lor s-au ridicat mpotriva cuvnttorilor sub pretext ca calcam art.
50 din Regulament, care interzice punerea Coroanei n discuie. I-am pus n
doua cuvinte pe fiecare la loc, artndu-le ca politia edinei mi aparine
numai mie i ca, de altfel, oratorii n-au pus Coroana n discuie, ceea ce n-a
fi tolerat. Cearta a avut un epilog n Comisie, dup edin, unde dl Portocala,
al crui mandarinat politic e de data recenta, i-a permis sa exclame:
Senatul s-a purtat astzi n mod ignobil, ar merita sa fie dizolvat sau cel
putin trimis acas pe o luna. Senatul aplaudase ntr-adevr foarte
zgomotos pe Miclescu i deloc pe Micescu Daca as fi fost de fata, as fi
chemat la ordine pe dl ministru, dar n-am fost. Incidentul mi s-a raportat
asear trziu. Azi-diminea am pus lucrurile la punct cu Ttrescu, care a
dezaprobat pe cei doi minitri, i pe Micescu, i mi-a fgduit ca le va face
observaiile cuvenite. In ziare a aprut n extenso rspunsul lui Micescu i
nimic din cuvntrile lui Miclescu i Vlad. Ba despre Vlad s-a spus chiar ca a
luat cuvntul la legea chiriilor! Biroul publica dezbaterile n Monitorul
Oficial, i de aceasta publicare e rspunztor. Pentru ce apare sau nu apare
n gazete e rspunztor Guvernul cu Cenzura lui
Dup telegramele din Londra, remanierea Guvernului Chamberlain nu e
dect un prim pas pe calea unei adevrate lrgiri a ministerului. Deocamdat
n-a intrat nici un laburist, schimbrile n echipa n-au fost determinate dect
de consideraii tehnice i de ordin personal. Din punct de vedere al stabilitii
de direciune, tarile democratice se arata n stare de inferioritate fata de cele

totalitare. La Berlin se judeca remanierea ca lipsita de mare importanta;


caracteristica ei este sporirea de influenta a lui Churchill, cel mai dinamic om
politic englez, care, devenind preedintele Comitetului de coordonare al
rzboiului, ia poziie de adevrat ndrumtor al Guvernului.
Malaxa versus Auschnitt.
La Londra s-a ntemeiat The English Comercial Corporation Ltd, o
societate anonima menita sa dezvolte relaiile comerciale cu Romania,
Iugoslavia, Ungaria, Bulgaria i Turcia. Toate aciunile au fost subscrise de
Ministerul de Finane, iar n consiliul de administraie figureaz cele mai
importante personaliti din City. Se pun mari sperane pe activitatea acestei
societi pentru captarea statelor neutre din sud-estul Europei De data
asta, Malaxa a fost reperat: Soneriu a vorbit cu el la gara alaltieri seara
pleca la Londra cu Perieteanu i alii. Va sa zic, pana acum s-a ascuns n
Bucureti. Afara numai daca n-a fost n strintate, s-a ntors i a plecat
iari alaltieri.
Istorie politica 'Impulsivul Churchill'
21 Ianuarie 2006 | de.
Constantin Argetoianu.
Mana comunitilor
6 APRILIE. Condamnarea celor 44 de foti deputai comuniti a fcut
cea mai buna impresie n Frana. Cu toate masurile luate pana acum,
comunitii n-au ncetat propaganda lor defetista, i stand mereu n legtur
cu agenii Internaionalei a III-a moscovite, otrvesc suflete. De acord cu
opinia pu-blica, Guvernul a hotrt i decretat noi masuri: dreptul de
percheziie la orice ora din zi i noapte, mutarea concentrailor din lagrele
din jurul Parisului, n Africa de Nord i pedeapsa cu moartea pentru cei
internai n aceste lagre care s-ar dovedi vinovai de complicitate n
distribuirea manifestelor i brourilor comuniste. Masurile contra
comunitilor vin cam trziu, dar bine ca au venit. S-a calculat ca Guvernul
Blum, care a fost de fapt n mana comunitilor, a costat economia franceza
frumuic suma de 218 miliarde franci.
Numirea lui Churchill n fruntea Comitetului Aprrii Naionale
continua sa fie viu comentata la Berlin. Presa germana crede ca n curnd
Churchill va nlocui pe Chamberlain ca prim-ministru. Nu e probabil, date
fiind moravurile i tradiiile britanice ca soarta Imperiului sa fie data pe mana
unui impulsiv ca Churchill.
n cercurile autorizate franceze i engleze se vorbete de o alian
permanenta intre Frana i Anglia. Unii vorbesc chiar de o fuziune, de o
federaie cel putin, a ambelor state, cu un parlament comun. Pentru ca
Germania sa neleag ca de aici nainte o putere mai mare ca a ei va sta n
calea oricror proiecte de expansiune i de cotropire a regimurilor totalitare.
n polemica privitoare la harta din cabinetul lui Paul Reynaud a intrat i
Sumner Welles care a declarat oficial ca niciodat n conversaiile sale din

Paris, ca i din Roma i Berlin de altminteri, n-a fost vorba de vreo harta i ca
nici nu-i aduce aminte sa fi vzut una n cabinetele ministrului de Finane
francez. Daca a fost una dup cum fotografia pare a o dovedi att de
putina importanta i-a dat diplomatul american, nct nici n-a bgat de seama
existenta ei. Pe de alta parte, Paul Reynaud a convocat reprezentanii ziarelor
strine la Ministerul de Finane, le-a artat harta incriminata i i-a pus sa
constate ca era o harta veche, dinainte de anexarea Austriei i ca liniile n
culori trase cu mana pe dansa reprezentau hotarele Statelor astfel cum
fuseser modificate de evenimente. In fotografia incriminata, fantezia
fotografului care a fcut returile a schimbat sau a ngroat unele linii fara
nici o intenie sau criteriu politic.
Inundaiile.
S-ar zice ca Alah vrea s-i pedepseasc pe turci pentru alipirea lor de
Aliai. Dup ngrozitoarele cutremure care au ruinat tara, au nceput acum
inundaiile n proporii catastrofale. Toate vile Anatoliei sunt sub apa.
Sufla furtuna ca pe mare, fulguiete i termometrul abia s-a ridicat la
+2 grade.
Anglia i Frana au trimis note identice Suediei i Norvegiei pentru
clarificarea raporturilor acestor tari cu beligeranii, pe terenul neutralitii.
Coninutul notelor e inca inut secret, dar dup declaraiile fcute n ultima
vreme att de conductorii guvernului britanic cat i de ai Franei, se poate
lesne pricepe ce poate nsemna aceasta clarificare. Frana i Anglia neleg
ca Germania sa nu mai beneficieze de apele teritoriale, ale Norvegiei mai ales.
Monnet, ministrul blocusului, se afla la Londra pentru coordonarea masurilor
ce se vor lua de Aliai. La Berlin, demersul franco-englez era ateptat i n-a
produs prea mare emoie. In cercurile oficiale se declara ca Germania nu se va
pronuna dect dup ce Suedia i Norvegia vor fi rspuns i vor fi luat poziie,
fata de presiunea exercitata asupra lor de ctre Anglia i Frana. La
Stockholm nu se da n vileag coninutul notelor aliate, dar se afirma ca
guvernul suedez va raspunde cat de repede, nu fara a se fi consultat insa n
prealabil cu cel norvegian. Dup cate se pare, Aliaii neleg nteirea
rzboiului mai ales prin masuri de presiune i de coerciie exercitate mpotriva
neutrilor. Probabil ca va veni repede i randul nostru: noua societate de
Import-Export, creata la Londra n-are alt scop, desigur.
n provincia Amasia, din Anatolia, 30 de sate au fost inundate i
200.000 de oameni au rmas fara adpost.
Institutul German pentru tiin.
Chinezii din Ciung-King anuna succese militare mpotriva japonezilor
pe care i-au silit sa se retrag spre Nanking.
Dejunat ieri la amabsadorul Greciei, Collas, cu Ciomacov, noul ministru
al Bulgariei. Omul se prezint bine i elegant, e nsurat cu o englezoaica foarte
nostima. Mnctorii de praz s-au civilizat nu mai exista balcanici.

Au sosit n Bucureti 9 ofieri i 21 subofieri din aviaia italiana ca sa


ncadreze colile noastre de pilotaj i sa nvee pe piloii notri sa mnuiasc
aparatele cumprate din Italia. Au fost primiti cu multa cldur, de toat
lumea.
Contele Puricelli mi-a trimis o invitaie la Fiera di Milano (12-27
aprilie). As vrea sa ma duc, dar nu stiu daca voi putea.
S-a inaugurat ieri, n localul fostei Legaii Cehoslovace din Strada Vasile
Lascar, Institutul German pentru tiin. Scopul mrturisit: contribuie la
nelegerea pasnica intre cele doua popoare. Scopul real: propaganda sub
toate formele. In fruntea institutului a fost pus profesorul Gamillscheg,
cunoscutul specialist n limbi romanice, din Berlin. Dl Gamillscheg vorbete
perfect romnete, a scris despre noi i ne iubete. De nu ne-ar nbui cu
dragostea.
Ziarul moscovit Pravda publica un lung articol pentru a dovedi fora
Imperiului Britanic care dispune de cea mai nsemnat parte a materiilor
prime din lume. Dup njurturile adresate pana acum Angliei, aceasta
preamrire din partea Sovietelor merita sa fie subliniata.
7 APRILIE. Agenia Reuter comunica din Londra: Ofensiva
diplomatica i economica a aliailor, care este actualmente n desfurare, se
manifesta n 3 direcii: 1) Notele adresate guvernelor suedez i norvegian cu
privire la intenia aliailor de a intensifica blocada. 2) Conversaiile dintre
dumnealor domnii Monnet i Cross menite sa strng blocada. 3) nceperea,
luni (azi) a conversaiilor dintre lord Halifax i minitrii Angliei n Balcani.
Este probabil ca Norvegia i Suedia vor raspunde la notele britanice. Este
sigur ca aceste note nu conin clauze de intimidare, notele avnd caracterul
unei declaraii a drepturilor britanice i de aprare a acestor drepturi n
legtur cu ncercrile Germaniei de a folosi apele scandinave drept drum pe
care sa scape de blocada. Dumnealor, Domnii Monnet i Cross au czut de
acord sa astupe unele din gurile controlului contrabandei i sa coordoneze
chiar mai strns ca pana acum mijloacele aliate pentru exercitarea
controlului. Cnd minitrii britanici n tarile balcanice vor ncepe luni
conversaiile lor la Londra, ei vor putea pe baza societii ENCO, recent
creata de guvern sa discute cum poate fi ndrumat comerul cu Balcanii
pentru ca el sa foloseasc cat mai mult aliailor i cum pot fi ndreptate orice
produse vitale din aceasta regiune ctre pieele aliailor, mpiedicnd astfel
Germania sa prelungeasc rzboiul.
Rzboiul diplomatic.
Conferina va avea de examinat i proabilitatea reinsarcinarii dlui
Schacht de ctre Hitler de a stavili aceste eforturi aliate. Nu este probabil ca
aceasta eventuala reinsarcinare s-i neliniteasc prea mult pe membrii
Conferinei de la Londra. ntr-adevr, aliaii dispun de bani i de organizaie i
sunt hotri sa atrag o tot mai importanta parte a comerului tarilor
balcanice. Nici un vrjitor financiar, orict de abil ar fi el, nu poate rezista

unei presiuni serioase cu o moneda blocata i cu tocul drept singura arma.


Ministerul Aprovizionrii i ministrul rzboiului economic sunt tot att de
mult interesai n conferin diplomailor britanici din Balcani cat este i
Foreign Office. Minitrii britanici din Balcani vor coopera la o ntreprindere
care depete cu mult cadrele diplomaiei, aa cum era neleas nainte. Pe
de alta parte corespondentul ziarului olandez Telegraf, din Belin, scrie: In
cercurile politice germane se declara ca orice concesiuni fcute de neutrii
blocadei constituie un ajutor dat aliailor. Germania sta de veghe i ateapt
sa vad care vor fi reaciile Suediei i Norvegiei la notele franceze i engleze.
Rzboiul pare a continua sa se desfoare pe plan diplomatic. Situaia
continua a se prezenta confuza. Ofensiva diplomatica nceput de Germania
acum trei sptmni nu a dat pana acum rezultate pozitive. Scopul principal
al ntrevederii de la Brenner, care a fost realizarea unei apropieri intre
Moscova i Roma a fost mult stnjenit prin ultimul discurs al dlui Molotov.
Cataclismele.
Dup doua zile de crivat, ier-dimineata ne-am deteptat n plina iarna.
Toat ziua a nins, ca n Ajun de Crciun. Desi n Bucureti termometrul nu sa cobort zub zero grade, zpad a czut att de abundent nct seara un
strat de zpad de vreo 5-10 centimetri s-a ntins pe tot oraul. La munte a
fost mai rau: termometrul a czut pana la -8 grade, iar intre Sinaia-PredealBrasov zpad czut s-a ridicat pana aproape de un metru nlime. Cum a
fost i viscol, o suma de automobile au rmas nzpezite intre Sinaia i Timi.
Trenurile n-au mai putut circula n acea regiune. In schimb, Dunrea creste
ntr-una. La Severin a trecut peste cheiuri, a necat podul caii ferate de peste
Topolnita i a ntrerupt linia intre Simian i Severin. De-a lungul fluviului,
pana la cotul Galatilor, sute de hectare de semnaturi au fost distruse. In
Iugoslavia, peste 15.000 de oameni sunt fara adpost. Cataclismele nu s-au
npustit numai asupra Europei: furtuni groaznice sunt semnalate i n
America de Nord, n Statele Unite. Vanturile continua i ele sa provoace
pagube mari: la Flticeni au ars alte 30 de case de jidani (au mai ars tot
attea i mai mult, acum ctva timp!), iar la Giurgiu internatul gimnaziului
industrial.
Ca urmare, la demersurile Crucii Roii s-a efectuat primul schimb de
prizonieri civili i militari, intre Frana i Germania. Un prim transport de 120
de prizonieri germani au sosit la Geneva. In total vor fi schimbai mai multe
mii.
Istorie politica Rzboiul din Nord
28 Ianuarie 2006 | de
9 aprilie.
Guvernul chinez din Nanking a hotrt sa nu recunoasc nici un tratat
pe care l-ar fi semnat sau l-ar semna Guvernul marealului Ciang Kai-Sek
dup 30 martie 1940.

n procesul fraudelor de la Fondul Bisericesc din Bucovina va fi


compromis i rezidentul Regal din Bucureti, Alexianu. Mi s-a adus o copie de
pe procesul verbal nr. 4/1938 al Comitetului de Direcie al Fondului prin care
se pun sume nsemnate la dispoziia lui Alexianu pe atunci consilier juridic
al Fondului att ca recompensa pentru dansul, cat i ca provizie pentru
per de mprit la Bucureti. i fostul director al Capsului, Petre Ioan, pare
ca va fi tras la rspundere. Dar poate ca se vor face toate muama dup
obiceiul pmntului. Sunt atia hoi care s-ar putea descuraja.
Aliaii mineaz apele teritoriale ale neutrilor.
Se povestete ca Cia Davila, romanticul personaj exclus de la cetenia
romana, care se nsurase de curnd cu o domnioar frumoasa din Cannes, a
fost prsit de nevast-sa, tot n condiii romantice. Tnra pereche (daca se
poate spune) se legase cu actorul Francen, btrna pulama i tnra vedeta
de cinematograf. ntr-o seara s-au dus ctei trei la Cazinoul din Monte-Carlo.
Pe la orele 11:00, Davila, oboist, s-a napoiat acas, iar dna i Francen au mai
rmas s-i ncerce norocul. Dna Davila nu s-a mai napoiat insa deloc
acas i a scris soului un bileel ca s-l previna ca a plecat cu Francen.
Francen este cstorit se zice ca va divora ca sa se nsoare la randul sau cu
domnioara de la Cannes..
Zarva mare: anglo-francezii au minat apele teritoriale ale Norvegiei i
vase de rzboi aliate au ptruns i au patrulat n ele. In acelai timp, agenia
Reuter a dat publicitii nota aliailor, adresata Guvernelor din Oslo i
Stockholm, nota inut secreta cteva zile pentru a se nlesni aezarea
minelor. Minele au fost aezate cu o repeziciune extraordinara: ntr-o jumtate
de zi.
Norvegia a protestat mpotriva nclcrii neutralitii ei i a cerut
ndeprtarea imediata a minelor. Literatura. pentru a mblnzi pe nemi i a-i
retine de la o aciune mpotriva coastelor norvegiene. In Suedia, enervare
mare, dar pana acum fara reaciune.
Aliaii explica n nota pe care au adresat-o Statelor scandinave ca
hotrrea lor a fost dictata de atitudinea Germaniei, care a nesocotit
continuu, de la nceputul rzboiului, tote regulile neutralitii i toate
angajamentele convenionale, att mpotriva beligeranilor, cat i mpotriva
neutrilor. Data fiind neputina Norvegiei de a impune Germaniei respectarea
apelor ei teritoriale, Anglia i Frana i-au luat asupra lor aceasta sarcina.
Norvegia nu trebuie sa privesca intervenia aliailor ca un act inamical
fata de dansa, dimpotriv ncheie nota.
La Berlin, deocamdat se scuipa jratec prin diferitele posturi de
radiofonie i se explica ca aceasta scandaloasa calcare a legilor neutralitii,
cum s-a mai vzut (dect din partea Germaniei?) dovedete slbiciunea
Angliei.
La Paris i la Londra, entuziasm pentru actul de brbie svrit, ca i
cum s-ar fi ctigat o mare btlie.

Italia importa crbuni din Anglia.


Conferina diplomatica de la Londra a nceput ieri. Ambasadorii
britanici din Roma i Moscova, minitrii din Bucureti, Budapesta, Belgrad,
Sofia, Ankara i Atena au inut o lunga edin sub preedinia lordului
Halifax. Azi vor fi primiti de primul ministru i de ministrul Comerului.
edina amnat la Consiliul Superior Economic ieri dup-amiaz. Duel
pe marginile politeei intre Ralea i Bujoiu. nepturi crude. In cele din urma
am hotrt sa mrginim avizul nostru la aspectele economice ale legii.
n prealabil se inuse o edin la FRN, cu membrii biroului. S-a
convenit sa se nmormnteze legea la Camera, n Comisie (cu consimmntul
de Sus luate de Ttrescu). Ralea nu tie nimic insa i e plin de ncredere n
soarta proiectului sau. Dat fiind ca a primit modificri eseniale i anume:
suprimarea dreptului Consiliului Superior al Breslelor de a edita legi (cu
simpla aprobare a unui jurnal al Consiliului de Minitri), scoaterea Camerelor
profesionale din bresle, meninerea sindicatelor i asociaiilor agricole
existente, suprimarea dreptului breslelor de a face operaiuni lucrative legea,
astfel emasculata, n-ar mai prezenta nici un pericol. Dar i nici un folos.
Italia a nceput sa se aprovizioneze cu crbuni din Anglia. Vine vrabia la
mlai!
Curtea de Apel din Galai a achitat pe Liciu, condamnat la 8 luni
nchisoare de Tribunalul din Iai. Se putea ca un escroc cu legturi
simandicoase sa rmn osndit n tara lui Hubsch?
Zpad czut duminica s-a topit mai toat ieri. Pe Brgan, totui
trenurile n-au putut circula 12 ore. La Severin, Dunrea creste n continuu i
nivelul apelor a ajuns cu 9 metri peste cota normala. Daca vor continua sa
mai creasc, circulaia trenurilor, chiar cu transbordare, nu va mai fi posibila.
Insula Ada Kaleh e ameninat sa dispar sub valuri.
10 aprilie.
Rzboiul mondial, ntr-o noua faza.
Bucuretiul a fost adnc zguduit ieri de evenimentele petrecute n
nordul Europei. Telegramele se urmau cu atta repezeala, nct aproape nu
puteau fi urmrite.
Se vorbise de posibilitatea unui atac german mpotriva Tarilor
Scandinave inca de ast-iarn si, mai ales, dup ncheierea pcii rusofinlandeze, dar nimeni nu credea n realizarea unor astfel de ameninri:
ncercarea prea prea ndrznea. Belgia i Olanda se credeau mult mai
ameninate, dar, vorba romanului, unde dai i unde crapa.
Berlinul pretinde ca invazia Danemarcei i Norvegiei sunt un rspuns la
minarea coastei norvegiene, efectuata alaltieri de anglo-francezi dar aceasta
justificare nu face parale, caci o expediie efectuata n conditi att de perfecte
nu putea fi improvizata n cteva ore i a trebuit sa fie lung pregtit, aa
nct se poate spune, dimpotriv, ca minarea franco-britanica a coastelor
norvegiene a fost motivata de teama aliailor de o debarcare germana, despre

pregtirea creia probabil ca aveam informaii precise. i atunci nu se pricepe


cum a putut flota engleza sa lase sa treac vasele germane spre Bergen,
Trondhjem i Narvik?
Succesul moral e mare, caci Germania a demonstrat ca are iniiativa
rzboiului, ca este stpna sa fac ce vrea pe Marea Nordului i ca executa
repede hotrrile luate. Dar lovitura are i consecine de ordin material,
asigurnd o buna parte din revitalizarea Reichului cu alimente i cu materii
prime, mai ales cu minereurile din Scandinavia.
La noi, deprimare mare. Toat lumea i da seama ca randul nostru va
veni mai curnd sau mai trziu. nstpnirea asupra resurselor Tarilor de
Nord va fi doar i poate complectata cu nstpnirea asupra resurselor
Ungariei, Romniei, Iugoslaviei. Odat stpna peste toate aceste tari, i cu ce
mai ciupete de la rui, de la elveieni i de la italieni, Germania va putea
rezista aliailor aproape indefinit.
Pe cnd Germania i organizeaz astfel rezistenta i face efectiv
rzboi, aliaii se mulumesc cu discursuri, cu comunicate, cu voturi de
moiuni prin Camere i cu crize ministeriale. Din tirile ce sosesc din Paris i
din Londra, pare ca o zpceal totala domnete printre aliai. Nu stiu ce sa
fac, cum sa o dreag, ce sa nceap. Reynaud i Daladier au zburat la Londra
i au convocat Consiliul Suprem de Rzboi! Guvernele aliate au declarat ca
vor veni n ajutorul Norvegiei dar cum? i cnd?
Un moment am crezut ieri ca anglo-francezii au lsat pe nemi sa treac
i sa ocupe Norvegia ca sa justifice ocuparea Belgiei i Olandei de ctre
trupele lor. tiri oficiale din Anglia i Frana ne informeaz astzi ca nici nu se
gndesc la aa ceva. Guvernul din Londra i cel din Paris urmresc i bine
fac atragerea Statelor Unite n rzboi; aceasta politica n-are insa sorti de
izbnd dect prin meninerea aliailor pe un teren strict legal fata de o
Germanie care-i calca toate angajamentele. O ocupare anglo-franceza a
Belgiei i a Olandei ar potoli imediat indignarea provocata n America prin
actul de brutalitate svrit de Germania fata de Danemarca, de Norvegia i
de Suedia.
Rzboiul a intrat de ieri ntr-o faza noua. Acum ne dam seama despre ce
au vorbit Hitler i Mussolini, sus pe Brenner.
Sa vedem ce ne aduce ziua de maine. Era sa o pim i noi
Situaia Suediei nu e clara inca. Se pare ca va ramane neutra.
Germania o va lsa neutra daca se va da complect supusa.
n Norvegia pare ca luptele au fost destul de serioase i ca nemii au
suferit pagube nsemnate. In tot cazul, norvegienii i-au salvat onoarea
necapituland de la prima somaie.
Era sa o pim i noi, dnd un pretext de intervenie Germaniei.
Patruzeci de marinari englezi s-au mbarcat, mai jos de Sulina, pe lepul
Termonde (proprietate englezeasca) cu tunuri, mitraliere i o mare cantitate
de dinamita pe care le aduseser cu ei pe un vas britanic ce trecuse prin

Dardanele cu nvoirea turcilor. Expediia era menita sa urce Dunrea pana la


Porile de Fier i acolo se zice sa fac sa sara lucrrile canalului i s-l
astupe, ca sa nu mai poat trece lepurile germane; alii spun ca voiau sa
atace convoaiele ncrcate cu marfa cumprat de nemi. Oricum ar fi acest
coupe de main, ne-ar fi pus ntr-o frumoasa situaie fata de Germania. Din
fericire, lepul englezesc generalul Ilcus (ministrul Aprrii Naionale) mi
spunea ieri ca ar mai fi fost nsoit de alte doua a fost oprit la Giurgiu,
contrabanda descoperita a fost confiscata i marinarii englezi trimii acas.
Ai notri pretind ca au descoperit ei afacerea. Eu cred ca au descoperit-o
agenii germani care miun n porturile noastre i ca ai notri nu numai ca
n-au descoperit nimic, dar ca au fost chiar oarecum complici cu mbarcarea
de la Sulina. Un vag comunicat al Guvernlui a adus ieri incidentul la
cunotina publicului, dar fara sa spun nimic, caci e vorba n el numai de o
ncrctur ce nu corespundea declaraiilor vamale la intrarea n tara.
Istorie politica Nicolae Iorga, accidentat de un automobil
04 Februarie 2006 | de.
Constantin Argetoianu.
Ninge cu inundaii
6 APRILIE. O data cu lovitura germana, Parisul a aflat i moartea
arhiepiscopului sau, cardinalul Verdier. O mare figura a Bisericii i o mare
personalitate politica s-a dus. Vaticanul, ca i Frana, e n doliu. A nins iari
la Cernui i e frig ca iarna. Inundaii pretutindeni. Nu se poate semna. Ce
o fi vrnd Dumnezeu cu noi?
Ataaii militari din Berlin au fost poftii sa viziteze cu de-amnuntul
linia Siegfried. Ca sa se conving tarile neutre ca nu poate fi strpuns.
11 aprilie. De ieri pe la amiaza trim sub emoia luptelor navale de pe
lng coastele scandinave. Situaia e inca confuza, dar dup ultimele tiri
pare ca avantajul ar fi de partea engleza. Nemii au pierdut doua crucitoare
mari, pe cnd britanicii doua mici. Dar luptele sunt inca n curs. Una din ele
s-ar da lng insulele Pater Noster, nu departe de Gteborg (Suedia). Ceea ce
ar dovedi ca flota engleza a rzbit prin Categatt. Dup telegrame din Londra,
600 de avioane i un corp de debarcare ar fi n drum spre Norvegia. Ar exista
i un proiect de ocupare a Islandei i a insulelor Feroe, considerate ca tari
ocupate de inamic, deoarece aparin Danemarcei care s-a supus Germaniei.
n urma aciunii energice ntreprinse de aliai pe coastele Norvegiei,
despresiunea de la Londra i de la Paris a fcut din nou loc ndejdilor i
optimismului. Manifestaii ca cele din Downing Street, cu mii de oameni care
strigau n fata locuinei primului ministru: Unde e flota engleza? n-au mai
fost semnalate. In Parlamentul englez, ca i n cel francez, declaraiile dlor
Chamberlain, Halifax i Paul Reynaud au fost primite cu ncredere. De
semnalat pentru noi afirmaia lui Halifax ca atacul URSS-ului mpotriva
Poloniei i Finlandei nu va fi uitat.
Vitejii norvegieni.

Nici atitudinea Guvernului norvegian nu e foarte clara. Nemii au numit


un Guvern germanofil la Oslo, prezidat de un caraghios, Quissling, seful
nazitilor norvegieni (?!). Dar nici comandamentul german nu-l ia n serios (e
probabil ca Guvernul Quissling va avea n Norvegia aceeai soarta pe care a
avut-o n Finlanda Guvernul Kussinen) i trateaz cu Regele i cu Guvernul
legitim, refugiat nti la Hamar i plecat i de acolo. Pe de alta parte,
norvegienii lupta pretutindeni mpotriva forelor nvlitoare, n unele locuri se
anun chiar succese i pare ca unul din crucitoarele mari germane a fost
scufundat n fiordul de la Narvik de bateriile de coasta norvegiene. Situaia
politica a Norvegiei, ca i rezultatele luptelor navale nu se vor lamuri dect
peste o zi sau doua.
Rusia a fcut din nou, prin gura lui Molotov, declaraii de neutralitate
desvrit. Se pare ca la Moscova, ofensiva germana spre Nord sa nu prea fi
incantat pe conductorii politicii Sovietelor. Suedia, pana acum, e neutra i
neatacata de germani, care sunt hotri sa nu puna chestiunea suedeza
dect dup ce vor fi rezolvat problema ocuprii Norvegiei.
Afacerea lepurilor englezeti de la Giurgiu face obiectul comentariilor
aprinse n toat presa europeana, mai ales n cea germana i n cea italiana.
Ziarele din aceste tari umfla enorm incidentul i pun n paralel calcarea
neutralitii din partea Angliei pe coastele Norvegiei (aezarea minelor) i pe
malurile Dunrii. Ziarele germane afirma ca 42 de lepuri trase de remorchere
Britania, Danubian Shell nr. 2, King George, Scotland, Lord Byron i
Albion au ncercat sa urce Dunrea ca sa atace convoaiele germane. O
adevrat flota, dup cum se vede!
n realitate n-au fost dect doua lepuri remorcate de un remorcher.
Gafencu mi-a dat urmtoarele amnunte asupra afacerii: ncrcarea
lepurilor s-a fcut n largul Dunrii, n afara de Sulina. Dunrea fiind un
fluviu international, conform conveniilor de navigaie, autoritile noastre nu
puteau sa nu acorde tranzitul spre Ungaria pe baza declaraiei vamale fcute
conform Regulamentului. Marfa coninut n lzi a fost declarata parti de
automobile i piese de rezerva cu destinaia Budapesta. Dup ce lepurile au
plecat pe Dunre la deal, un denun a fost fcut autoritilor noastre. Acestea
nu puteau insa opri convoiul pe firul apei internaionalizat si, daca lepurile
nu s-ar fi oprit, din imprudenta, n portul Ramadan, ar fi trecut mai departe.
O data oprite n apele teritoriale romneti, autoritile noastre au intervenit
i ncrctura a fost confiscata pe baza legilor vamale, iar marinarii englezi au
fost expediai prin Constanta. Gafencu pretinde ca soluia data de noi a
satisfcut pe nemi cum sa nu-i fi satisfcut? i n acelai timp i pe
englezi, ceea ce mi pare mai dubios. Scopul expediiei n-a putut fi stabilit,
englezii au pretins ca transportau armament pentru Ungaria!
Vor cere Basarabia, la pace
Fostul ambasador sovietic la Paris, Souritz, a trecut prin Bucureti, n
drum spre Moscova. De ce a trecut prin Bucureti nu se tie, poate fiindc era

drumul mai uor. O misiune speciala la noi n-a avut, caci n-a luat contact cu
nimeni, desi Gafencu i-a dat sa neleag prin Kokuliev ca ar fi voit s-l vad.
Pare de altminteri ca dl Souritz e n dizgraie i nu e exclus sa fac cunotin
cu pivniele GPU-ului.
Gafencu prea ieri destul de ngrijorat despre partea Rusiei. Sovieticii
mrie, fac tot felul de reclamaii, ca i cum ne-ar cuta nod n papura. Dup
cate spunea ministrul nostru de Externe, i autoritile noastre civile i
militare fac prostii. Astfel, trupele de pe granita trag ntr-una focuri de puca
spre Rusia. Reclamaia sovietica, transmisa Statului Major, a primit singurul
rspuns ca soldaii fac exerciiu cu arma. La sosirea lui Souritz, politia a
pus un cordon la gara i n-a lsat pe nimeni sa treac, nici chiar pe
nsrcinatul cu Afaceri Kokuliev. Mai mult: acesta, vrnd sa foreze cordonul,
a fost arestat! Sunt cu toate astea convins ca ruii nu ne vor ataca. Ei vor cere
Basarabia, la pace i n-ar ncerca sa o ocupe nainte dect daca nemii ar
ocupa, ei, restul tarii. Sa ne fereasc Dumnezeu!
Procesul faimoilor frai Cernaianu, vestii pentru matrapazlcurile lor,
mai ales pentru cele puse la cale cu complicitatea sau gratie slbiciunii
fostului Episcop Vartolomeu al Rmnicului, s-a terminat ieri prin
condamnarea avocatului la 1 an nchisoare i achitarea popii. Mai pezevenchi
din doi e popa dar Justiia noastr!
n Bucovina i la Chiinu ninge iari i s-a ntors iarna! In regiunea
noastr pare ca ne ndreptm totui spre primvara.
Ameninare sau bluff?
Iorga znatecul a fost dobort alaltieri de un automobil pe oseaua
Jianu. S-a spus ca ar fi fost grav rnit. M-am dus ieri s-l vad, ca s-l mpac
i cu Senatul, caci se suprase din cauza unei convocri stupid transmise.
Avnd nevoie azi de prezenta a doua treimi din senatori pentru luarea n
consideraie a noului proiect de Regulament, am intervenit la Ministerul de
Interne ca domnii senatori sa fie rugai, prin prefeci, sa binevoiasc a veni la
edin. Prefecii au trimis senatorilor o fiuic prin care le punea n vedere
sa se prezinte la Senat din ordinul Ministerului de Interne!. In loc s-i dea
seama ca nu putea fi la mijloc dect o prostie a subalternilor (cum au fcut
ceilali senatori), paranoicul s-a pus sa fulgere i sa trsneasc.
Vizita mea a avut darul s-l liniteasc de tot, caci e foarte sensibil la
orice act de politee. Am putut constata cu acest prilej cat e de solid: desi bara
de aprare a automobilului s-a ndoit rsturnndu-l, nu s-a ales dect cu
contuzii nici o fractura, nici o rana.
M-a plimbat prin tot Institutul lui, mi-a artat biblioteca i colecia de
orori, aezat n vitrine, prin saloane. Mi-a cerut cri vechi de la Senat. I leam fgduit, a fost incantat. Ma adora!
oacii publica un buletin informativ pe care ni-l trimit, buletin
tendenios i prost ca orice publicaie de propaganda. In ultimul numr,
buletinul se ocupa de noua societate engleza pentru comerul extern i spune:

Tranzaciile acestei societi sunt mai degrab masuri de rzboi pe trm


economic. Insa orice Guvern neutru ar susine masurile de rzboi ale unui
stat beligerant i violeaz prin aceasta neutralitatea. Ameninare sau bluff?
Consiliul de Minitri a hotrt ieri reorganizarea Cenzurii. Presa a fost
convocata asear de Ghelmegeanu i libertate a fost data gazetarilor sa critice
obiectiv (?) actele administrative i masurile Guvernului de ordin nepolitic (?).
Destindere sau capitulare?
Istorie politica Povesti din raiul lui Stalin
11 Februarie 2006 | de
12 aprilie.
Agresiunea asupra Norvegiei.
Toat ziua de ieri Bucuretiul a fost n fierbere. Ceas cu ceas soseau
telegramele, din tot felul de izvoare, dar niciunul oficial i zvonurile cele mai
impresionante se rspndeau.
Pe la amiaza, Narvik-ul, Oslo, Bergen erau cucerite de englezi. Flota
britanica trecuse strmtorile i o mare lupta navala era n curs mai la vale de
Gteborg. Transporturile germane de trupe i de muniii erau tiate, corpul
expediionar din Norvegia, nimicit i cate i mai cate. Blumenfeld tia, din
izvor sigur, de la Legaia Angliei, ca aliaii vor ocupa Suedia.
Din citirea telegramelor de azi-diminea reiese concluzia ca trebuie s-o
lai mai moale. Situaia se prezint inca confuza, tiri precise oficiale nu
sunt, dar din tot complexul informaiilor apare ca avantajul e de partea
aliailor i ca germanii s-au cam aventurat cu expediia lor n Norvegia.
Englezii n-au luat nici Narvik, nici Osolo de parca norvegienii au recucerit
Bergen.
De reinut declaraia precisa fcut de Paul Reynaud n Senat: primulministru francez a afirmat ca de acum nainte Germania nu va mai putea
cpta minereuri din Scandinavia i ca n luptele navale n curs, din 22 de
nave scufundate, 18 sunt germane i 4 aliate.
Deocamdat situaia este inca confuza i trebuie ateptat. Un singur
lucru s-a lmurit i este important: Norvegia a refuzat sa se neleag cu
Germania i s-a declarat n stare de rzboi cu ea. O proclamaie semnata de
Guvern i aprobata de Regele Haakon i de Stroting a mprtit poporului
norvegian aceasta atitudine. Printr-o alta proclamaie adresata tuturor tarilor
strine, Norvegia protesteaz fata de nejustificata agresiune germana i se
declara n stare de rzboi, alturi de alian.
n Suedia, ngrijorare, nedumerire i pentru moment neutralitate.
Doua vase cu trupe germane care s-au refugiat ntr-un port suedez (prin
urmare, englezii au trecut strmtorile, cu toate dezminirile germane?) au fost
dezarmate.
Parlamentul se va nchide spre sfritul sptmnii viitoare i se va
redeschide dup 15 mai.

Btrnul Cuza a luat ieri cuvntul la Senat, la Legea nvmntului


industrial. Desi n vrst de 83 de ani, a vorbit aproape un ceas, frumos, cu
sir i cu duh. Cu prilejul a dou-trei ntreruperi, a plesnit pe ministrul Andrei,
ca n zilele lui bune. Moul e admirabil n vigoarea lui juvenila, cu toi anii pe
care ii poarta pe umeri, cu toat boala care l-a ncercat acum un an.
Ironia lui Churchill.
Abia s-a sfrit cu expediia engleza pe Dunre, ca ne-a sosit alta, de
data asta franuzeasc. Ghelmegeanu mi-a spus ieri la Senat ca s-au luat
masurile necesare pentru ca aceasta noua ncercare sa se termine n aceleai
condiii ca i cea dinti. Totul se tine secret i nu se da nimic la gazete.
Guvernul se teme ca nu cumva nemii sa ceara sa fac ei politia Dunrii.
Ironia lui Winston Churchill (din cuvntarea lui la Camera Comunelor):
Era indicat ca Germania sa se arunce nti asupra Danemarcei; nu e nici un
an de cnd a ncheiat cu aceasta tara, i nu numai cu aceasta tara, un pact
de neagresiune..
13 aprilie.
Desi situaia nu e inca lmurit, aciunea fiind inca n curs de
desfurare, se pare ca pe vastul camp de lupte din nord avantajul trece din
ce n ce mai neted de partea aliailor. Zvonuri multe, tiri oficiale puine, cele
germane vizibil tendenioase. Corpul expediionar german din Norvegia pare
sa fie tiat pe mare de bazele lui, comunicaia intre Germania i Norvegia
nemaifcndu-se dect prin aer. E cel putin ce afirma comunicatul de ieri
seara al Administraiei Britanice, care pretinde ca un enorm camp de mine a
putut fi aezat din dreptul coastei olandeze i pana la Baltica, n dreptul
coastei suedeze. E cel mai vast camp de mine care sa se fi instalat vreodat.
Acest zid de mine nu e menit numai sa taie comunicaia Germaniei cu
Norvegia, dar i sa mpiedice unitile flotei germane din larg i din fiordurile
norvegiene sa mai poat reveni la bazele lor i sa scape astfel flotei engleze la
panda.
Pare confirmat ca englezii au ocupat Bergen (o mrturisesc i nemii) i
ca au nceput sa debarce trupe care au i luat contact cu forele norvegiene n
plina mobilizare. O alta debarcare a aliailor pare n curs de desfurare lng
Narvik. Se zice ca norvegienii au distrus o buna parte din linia ferata NarvikSuedia, linie ce servea la transportul minereurilor suedeze.
n Norvegia sunt doua Guverne. Cel oficial, cu Regele, i al lui Quisling,
instalat de nemi la Oslo. Cu Guvernele din Oslo nu merge dect o mana de
oameni, mica grupare naional-socialista existenta nainte de lovitura
germana. Tot poporul norvegian a rmas credincios Regelui, Guvernului legal
i libertilor tradiionale ale acestui neam de oameni drji. Mobilizarea se
face pretutindeni destul de repede. Ramane de vzut daca vor putea sosi i
arme i muniii, din Anglia sau din Suedia.

Suedia a declarat solemn ca ramane neutra, dar Guvernul din


Stockholm ia toate masurile de precauie pentru rezistenta armata, n cazul n
care neutralitatea declarata ar fi calcata.
Avioane engleze au bombardat o gara n Schleswig Holstein i nemii
fac mare caz de acest fapt. Ar fi primul caz de bombardare a unui obiectiv
nemilitar n acest rzboi i aceasta iniiativ zic nemii ar putea da loc la
represalii i la o schimbare totala n tactica aeriana germana de pana acum.
Fara ruine i imprudeni
Ttrescu a depus ieri la Camera noul proiect de Lege a breslelor, i cu
acest prilej a declarat ca Guvernul nu e zorit, ca roag Camera s-l discute cat
mai pe larg, s-l studieze n comisie pe ndelete i s-i aduc modificri pe
care le-ar socoti oportune. Guvernul vrea ca legea sa ias dintr-o adevrat
colaborare intre Parlament i Guvern. O nmormntare de clasa I.
La Senat (n-am fost prezent, fiind ocupat la Consiliul Superior
Economic), Cuza a reclamat la sumar mpotriva modului cum a fost reprodusa
n Romania, oficiosul FRN-ului, cuvntarea sa din ajun. La sfrit Cuza a
ntrebat: Mai sunt eu n Frontul Renaterii Naionale sau nu? i daca nu,
atunci unde sunt?. Anibal Teodorescu, care prezida, i-a rspuns: Daca nu
eti n FRN, nu eti nicieri!.
Ali Kadri, reprezentantul turcilor din Insula Ada-Kaleh, a venit s-mi
arate fotografii impresionante: tot Ostrovul e sub apa, de la o casa la alta se
circula cu luntrea. Nimeni nu-i aduce aminte sa fi crescut vreodat Dunrea
att. i tot mai creste. Le-am trimis lui Ttrescu, sa le dea ajutorul necesar.
Parlamentul a votat o lege (la Senat prezida dr. Tanasescu, i eu n-am
tiut nimic de ea) prin care s-a modificat art. 78 al Legii de expropriere, n
sensul ca indemnitatea de expropriere a bunurilor aparinnd membrilor
familiei regale sa poat fi achitata prin darea n plata a unor bunuri ale
Statului de o egala valoare (!) pe baza unui jurnal al Consiliului de Minitri.
Oamenii tia sunt nu numai fara ruine, dar i imprudeni. Nu se
gndesc ei ca va veni odat ceasul socotelilor? Legea a fost fcut pentru
valorificarea cocioabelor expropriate n Str. Sf. Ionica i n Str. Cmpineanu,
pentru amenajarea Palatului Regal (prin urmare tot pentru ei). In schimbul
cocioabelor, Majestatea Sa i Principesa Ileana vor primi pe gratis pmnt bun
de-al Statului roman, de-a lungul Dunrii. Sa ne triasc!
Ce e mai nostim e ca legea n-a fost prezentata de Guvernul Majestii
Sale, ci propusa din iniiativ parlamentara!
Vzut ieri pe Mitilineu, consilierul Legaiei noastre din Moscova, venit la
Bucureti ntr-un scurt concediu. Mitilineu povestete lucruri interesante i
linititoare din raiul lui Stalin.
Dup dansul i e un biat inteligent, care tie sa observe situaia
noastr fata de Rusia s-a mbuntit suta la suta n comparaie cu ceea ce
era ast-toamn, la nceputul rzboiului. De unde atunci raporturile
reprezentanilor notri cu comisarul Afacerilor Strine sovietic erau foarte

ncordate acum s-au destins de tot. De unde n cercurile diplomatice din


Moscova un atac rusesc mpotriva noastr era considerat ca probabil asttoamn, acum toat lumea este de acord ca un asemenea pericol nu mai
exista. Mitilineu invoca prerile cercurilor diplomatice fiindc sunt singurele
din care se poate afla ceva, caci strinii inclusiv diplomaii i mai ales
diplomaii n-au dreptul sa stea de vorba cu muscalii. Orice moscovit e
surprins n conversaie cu un strain e arestat, condamnat la 5 ani de Siberie.
Diplomaii acreditai pe lng Soviete nu pot comunica cu nici un
funcionar, nu pot intra n nici un minister afara de al Afacerilor Strine. Cnd
se prezint unul chiar la Afacerile Strine, trebuie sa se legitimeze la poarta,
apoi este condus la seful Protocolului, care la randul sau il pune n contact cu
ministrul (comisarul) sau cu directorul pe care diplomatul dorete s-l
ntlneasc. Seful Protocolului are instruciuni foarte severe n aceasta
privin i tremura i de umbra lui, caci doi predecesori ai sai au fost.
mpucai. efii de misiuni ajung din cnd n cnd pana la Molotov, afara de
Schulemburg (ambasadorul german), care poate lua contact i cu ceilali efi
de resort i chiar cu Stalin, cu care ceilali ambasadori i minitri nu dau ochi
niciodat.
La pace va ncepe rzboiul nostru
n lumea diplomatica, mai toate informaiile se obin prin nemi, care
miun. Misiuni i paramisiuni, consilieri tehnici i ageni ai Berlinului au
mpnat Rusia i rsar n fiecare colt de strada, la Moscova. i ei toi sunt de
acord ca nu exista pentru moment pericol de atac pentru noi, din partea
ruilor. Ruii n-au dect o grija, sa nu fie atrai n rzboi, i se tem ca de
dracul de un conflict cu turcii, cu francezii i cu englezii. De aici i
schimbarea lor de atitudine fata de noi. Davidescu, care a vzut pe Molotov
dup discursul sau, a ieit de la dansul cu confirmarea acestor impresii
optimiste, n ce privete relaiile noastre. Molotov i-a repetat ca vrea pace cu
noi, ca chestia Basarabiei s-o regla odat i odat pasnic i a adugat ca daca
a vorbit cum a vorbit a fost fiindc trebuia sa o fac, dat fiind auditoriul sau
de austrieci i de analfabei ce trebuie inut sub presiune. Mitilineu ca i
Davidescu mprtesc cu totul prerea ca chestiunea Basarabiei nu se va
pune dect la pace. La pace va ncepe rzboiul nostru. o mai spun o data.
Din impresiile de alt ordin pe care ni le aduce Mitilineu mai culeg
cteva. Din punct de vedere politic intern, situaia lui Stalin e tare. Cu toate
greutile vieii, cu tot regimul poliist, nu exista reacie mpotriva regimului,
deoarece oamenii n-au cunoscut altul mai bun i nu pot sa compare. Din
strintate nu pot afla nimic, caci limbi strine nu se mai nvaa, toi stiu
numai rusete, i emisiunile strine pe bulgrete, pe srbete sau chiar pe
rusete, emisiuni pe care ruii le-ar putea pricepe, sunt sistematic acoperite
prin emisiuni moscovite de aceeai lungime de unda. Stalin e stpn absolut
peste tot i Molotov e executorul sau credincios. Nici o alta personalitate
politica nu ridica capul, afara de Jdanov, preedintele Sovietului din

Leningrad, care este chiar desemnat ca succesor al lui Stalin, n caz de moarte
a acestuia. Jdanov a determinat atacul mpotriva Finlandei i era s-i piard
situaia i capul n ceasurile grele n care Rusia nregistra numai dezastre
pe front. Dar dup ncheierea pcii i-a rectigat toat influenta i situaia.
Voroilov, un simplu ministru de Rzboi, n-are nici o situaie politica i nici
trecere n armata.
Armata e dezorganizata. E bine echipata, e bine nzestrat cu arme i
muniii, dar e lipsita de cadre i de spirit ofensiv. Buna pentru aprarea
regimului n interior, nu constituie un instrument de cucerire sau de lupta cu
forte organizate. Inca un argument pentru meninerea pcii.
Nu este exact ca oamenii pe strada au aspecte famelice sau de mizerie.
Fiecine are ce manca i vesminte convenabile, dar mediocre, prost tiate i
murdare. Aspectul general pe strada, n teatre, prin localuri publice e
impresionant prin uniformitate: toi brbaii poarta apca i haine la fel i la
fel de prost ntreinute toate femeile, o bluza, o fusta i o basma pe cap. aa
stau la rscruci, aa se prezint la opera, n primele locuri, scuipnd semine
de floarea-soarelui. Nu exista printre rui, domni i doamne ci numai
mojici.
Istorie politica 'Destinderea' fata de micarea legionara
18 Februarie 2006 | de.
Constantin Argetoianu Interpreii erau spioni
14 APRILIE. Nici o viaa sociala, nici un local de petrecere afara de
teatre (excelente) i de cinematografe (infecte). Strinii, chiar diplomaii nu pot
merge la opera, care este minunata, dect pe baza de cerere formala i
personala prin nota verbala adresata sefului Protocolului. Tot asa, nici un
strain nu poate cltori dect pe baza de autorizare (chiar i diplomaii
acreditai), autorizare ce se obine de altminteri uor prin birourile
Inturistului. Pe oriunde merge, strinul e totdeauna filat de un agent al
GPU-ului. Chiar la Afacerile Strine, chiar Molotov, nu primete pe un
diplomat dect n prezenta unui martor, adic un agent care se da drept
interpret, dar n realitate este un spion. Frumoasa viaa! Nu exista localuri de
noapte sau de petrecere. In schimb, se vinde vodca pretutindeni i oamenii
bei cad pe strada. La politie exista un serviciu de camioane care-i aduna de
pe trotuare pe cei czui. Mai toate bisericile, mai ales cele mici, au fost
redeschise, caci din cele mari, multe au fost destinate altor scopuri, ca de
pilda Catedrala Sf. Isac din Leningrad, devenita muzeu antireligios!
Bisericile ortodoxe sunt de doua feluri, unele nchinate vechiului cult, altele
unui cult nou, mpcat cu bolevismul; n aceste biserici se pomenete
naintea tuturor numele lui Stalin! In general, generaiile tinere, educate de
sovietici, nu merg la biserica i nu cred n nimic. La Leningrad, casele i
palatele se prezint urat, toate sunt destrmate, afara de Palatul de Iarna, i
de Muzeul Ermitage, foarte bine ntreinute. Muzeul Ermitage este intact i i
s-a adugat ca anexa ntreg Palatul de Iarna, n care s-au adpostit toate

coleciile particulare gsite la Petrograd i n regiunea de nord a Rusiei. Fostul


Minister de Externe (Le Palais du Pont aux Chantres), fostul Stat Major (pe
piaa Palatului de Iarna), ca nite rmie neutilizate ale trecutului, au
nceput sa se ruineze. Tot aa i multe alte cldiri. Un ora nou, cu locuina
standardizata, e n construcie la sudul Leningradului, spre fostul TsaeskoeSelo. La Moscova e criza mare de locuine. Oamenii stau cate doi, cate trei i
cate patru ntr-o odaie. S-a construit totui mult. Dar populaia oraului a
crescut enorm i a ajuns la 4-5 milioane de suflete. Transporturile mizerabile.
Uzinele construite n virtutea planului cincinal n buna parte dezorganizare i
mainrile stricate. Fata de germani nici un entuziasm. Ruii se tin strict de
obligaiile pe care le-au luat, dar nu nlesnesc n nimic eforturile nemilor. Dar
cnd pot sa saboteze, mai i saboteaz.
Francezii, la Dunre.
Abia azi am putut s-mi procur textul declaraiilor lui Maniu i lui Dinu
Brtianu, adresate n februarie de fiecare, partizanilor lor. Fiind de interes
mediocre, le trec la anexe. Din cauza concentrrilor, din cauza masurilor
fiscale i a sporului de impozit din tot felul de cause ncepe sa se simt
criza n micul comer. La percepia de Galben erau ieri 400 de cereri de
nchidere de prvlii, de rezolvat. Mai ales prvlii de la periferia Bucuretilor.
Epilogul destinderii fata de Micarea Legionara.
Dup ce s-a terminat (?) cu cei din tara, doi emisari garditi din cei
aa sa zicem mpcai, au fost trimii la Berlin sa ii mpace i pe cei 300 de
refugiai din Germania. Emisarii s-au napoiat. Legionarii din Germania au
declarat ca aproba tot ce au semnat tovarii lor de credin din tara, dar au
refuzat sa se napoieze, probabil fiindc n-au ncredere ntr-un guvern
reprezentat la Interne prin dl Ghelmegeanu i la Justiie prin dl Micescu.
Emisarii au fost primiti asear la Palat ntr-o lunga audienta de Excelenta Sa
domnul Urdareanu (Ernest, vino ncoace!) (Asa griete Regele la telefon de
cate ori i se cere sa ia o hotrre!) Cum pentru moment ideia mare a
Domniei e mpcarea cu garditii, nu e exclus sa sara din posturile lor i
ministrul de Interne, i ministrul de Justiie. Un bun cunosctor al psihologiei
PUM-ului spunea acum cteva zile ca Micescu a fost numit Dregtor al
Dreptii, numai ca sa nu-l angajeze Auschnit a avocat, i ca ndat ce se va
termina procesul lui Max, va fi dat afara. Probabil dup ce va fi trecut i de
hopul Casaiei. Francezii de pe Dunre au fost oprii chiar la Sulina. Pretextul
lor fiind ca veniser sa ia (ca sa le duca unde?) lepurile franuzeti aflate prin
porturile noastre, Guvernul i-a oprit la Sulina i le-a oferit sa le remorcheze el
lepurile pana la gurile Dunrii. Neavnd ncotro, francezii au primit toate
transporturile NFR-ului au fost oprite pentru zile i lepurile duse la Sulina.
Unde vor ramane sub paza francezilor?. 15 APRILIE. Petrecut ziua de ieri la
Breasta. Vreme urata: cerul nnorat i frig. Pe jos noroi de nu puteai circula.
O zi posomort de noiembrie. Nimic n-a nverzit inca. Singure, tmioarele n
plina floare pun o nota de ndejde n privelitea disperata a parcului. In casa,

sobele drdaiau, dar culoarele ramase gherie mi-au dat pe loc un guturai
stranic. ncolo, la noi, campul e bun i nsmnat n contrast cu ce am
vzut la Piteti pana la Bucureti: o jale.
Panica Ungariei.
Pe cnd eu ma inguturaiam la Breasta, la Bucureti soseau vetile
marilor succese britanice din marile Nordului. La Narvik, scufundarea celor
apte crucisoare germane de cuirasatul Warspite, ajutat de cteva uniti
mai mici, e mai mult dect un succes, e o adevrat victorie navala. Pentru
prima oara n acest rzboi, Germania e nevoita sa se retrag de pe teritoriul
cucerit. Norvegia a cerut ajutorul unui corp extraordinar englez i se pare,
dup cate mi-a telefonat Ttrescu, ca chiar azi va ncepe o debarcare aliata n
stil mare, la Narvik. Forele norvegiene se concentreaz i ele i vor fi
aprovizionate cu muniii din Anglia. Pe de alta parte, trupele din Norvegia au
fost complet tiate de bazele lor n urma barajului supravegheat de submarine
pe care englezii l-au aezat n Marea Baltica. Aezarea acestor mine constituie
un alt mare succes al flotei baltice i dovedete ca marina germana nu mai e
n stare sa se opun la nici o operaie a inamicului. Nu numai ca Germania e
acum tiat de Norvegia, dar ntreg traficul ei n Baltica e paralizat. Nu numai
prin Narvik, dar nici prin Lule (Suedia) nu se vor mai putea face transporturi
de minereuri spre coastele nemeti. In asemenea momente critice pentru tara
lui, generalul von Falkenhorst, comandantul trupelor de ocupaie germane din
Norvegia, gsete nimerit sa amenine cu desfiinarea poporului norvegian
daca nu se va supuse ordinelor sale. Pe campul de operaii din nord, situaia
ncepe sa se lmureasc n favoarea aliailor. Dou-trei zile i vom fi lmurii
de tot. In Belgia, n Olanda, n Ungaria, mare fierbere. Regimul german fiind
un regim de prestigiu, n fiecare din aceste tari domnete teama ca, fata de
insuccesele din Scandinavia, Reichul sa nu caute succese n alte direcii.
Teama Belgiei i Olandei este letigima i naturala panica Ungariei (caci la
Budapesta, dup cate ni se telefoneaz, e o adevrat stare de panica) e insa
mai greu de neles. Guvernul maghiar socotete probabil ca ocuparea
Slovaciei i a Ungariei s-ar putea face mai lesne ca a Belgiei sau Olandei, pe
care aliaii le-ar putea imediat ajuta, pe cnd flota engleza n-ar putea veni
pana la Budapesta. Apoi, ocuparea tarilor dunrene ar apropia Germania de
Romania, pentru orice eventualitate. La Bucureti am gsit oarecare
ngrijorare fata de atitudinea Italiei, care a nceput sa se roiasc si, chiar
dup unele informaii, s-i mreasc contingentele sub arme i sa trimit
trupe n Albania. Ieri, Radio Roma a emis chiar unele declaraii sfidtoare.
Intre altele, speakerul ne-a adus la cunotin ca evenimentele petrecute n
Danemarca i Norvegia trebuie sa dea de gndit tuturor i ca italienii s-ar
putea detepta i ei ntr-o diminea n sunetele fornistilor dar, adug
blnd voce, nu vor fi sunetele goarnelor strine, ci ale trompetelor italiene
care vor chema la arme!. Eu nu cred insa nici o intenie belicoasa a
italienilor, dar aa sunt ei ludroi i hotri sa strige present la fiecare

cotitura a evenimentelor. De altminteri, Radio Paris a rspuns la aceasta ieire


italiana, afirmnd ca flota germana nu mai constituie azi o ameninare pentru
aliai i ca escadrele engleze i franceze sunt libere i gata sa porneasc n alte
mari pentru aprarea drepturilor celor doua tari, daca ar fi ameninate de
ctre prieteni prea tulburenti!.
In jurul lui Auschnit.
Ieri, organele de conducere FRN, ale inutului Olt i ale judeelor oltene
s-au ntrunit la Craiova ntr-o conferin mai nti intre ele, apoi mpreun
cu reprezentanii autoritii publice. Slujba la catedrala, discursuri, banchet,
n-a lipsit nimic. A fost oarecum instalarea lui Gigurtu ca preedinte la inut al
FRN-ului. Ca la toi prostii, s-a urcat i stuia neateptat ridicare la cap. A
venit nsoit de Stan Ghitescu, de Murgasanu, de o suma de rable motenite
de la aventura goghista. A venit cu tren special, a pus s-i ntind covor rou
la gara i sa se pavoazeze oraul cu steaguri i ghirlande. i totui, daca la
Bucureti Gigurtu e Mica la Craiova a rmas Nimica!. ncetul cu ncetul
toate se afla. E o chestiune de rbdare. Voi ajunge sa descurc cu vremea i
misterioasele ie care leag att de strns pe cei trei protagoniti ai PUM-ului.
Smbt, ntmpltor, Bursan m-a fcut sa ghicesc un mic cpti de fir.
Vorbindu-mi de Auschnit n treact, omul de ncredere adic de afaceri al
lui Miita Constantinescu mi-a spus: De, daca n-a avut ncredere dl Max (cu
privire la o tranzaciune la care se ajunsese Auschnit sa dea aciunile i
PUM-ul s-i garanteze ncetarea oricrei urmriri) i a cerut ca garanie o
scrisoare de sus care sa fie depusa n minile lui Gavril Marinescu.. Multi
naivi au crezut ca Gavril fusese sacrificat din cauza pungiilor sale, nu
fiindc prea fusese compromis n asasinatele gardiste; n realitate, a fost dat
afara fiindc Auschnit avusese ncredere ntrnsul i-l desemnase drept
cheza al executrii fgduielilor PUM-ului. Acolo, n jurul lui Auschnit, sunt
de cutat i de gsit cadavrele care leag strns pe Popescu Regele de
Malaxa i pe Malaxa de Urdareanu. 16 APRILIE. Pe vremea tinereii mele, pe
cnd cercetam la Paris tot felul de scoli (!), tirea ca englezii au debarcat nu
ne fcea nici o placere, nici noua, nici prietenelor noastre. Anunat, ieri la
Radio, ne-a incantat! Comunicatul Amiralitii engleze confirma astzi
diminea forelor aliate la Narvik i in alte localiti ale coastei Norvegiene.
Norvikul a fost ocupat de englezi. Germanii au fugit spre granita suedeza.
Aliaii declara ca, n cazul n care germanii ar intra n Suedia, ei vor ocupa
imediat ruinele suedeze, naintnd la Narvik. Dup comunicatul german, cu
toat rezistenta norvegienilor, trupele generalului von Falkenhorst nainteaz
spre granita Suediei. Nu se tie cu ce intenii, fata de aceasta tara. Dat fiind
ca englezii sunt stpni pe mare, situaia acestor trupe e din cele mai precare.
Istorie politica / Ion Mihalache, consilier regal
25 Februarie 2006 | de
16 aprilie.
Batalii navale n curs.

Multa discuie n jurul liniei minelor pe care Amiralitatea engleza afirma


ca le-a aezat de-a lungul Skagerratului, Kategatului, Belului Mare, Belului
Mic i pe o linie dreapta n Marea Baltica pana n fata de Memel. Se ntreab
lumea cum au putut sa aduc la fata locului i sa aeze un numr att de
considerabil de mine. Daca au fcut-o englezii, merita admiraia noastr. Un
francez priceput mi spunea ieri ca nu crede n realitatea acestei linii.
Anunnd aezarea ei, Amiralitatea engleza, att de respectuoasa de
legile i angajamentele internaionale, a vrut numai s-i previna pe neutri ca
vasele lor risca sa fie torpilate n acea regiune.
Comunicatul englez sosit azi-diminea da lista vaselor germane
distruse n ultimele zece zile. E o adevrat ecatomba. Dup cifrele
Amiralitii, jumtate din flota germana ar fi scufundata.
Oricum ar fi, cu toate tirile contradictorii, nu ncape ndoial ca aliaii
au nclecat situaia pe campul de btaie din nord.
Delegaia economica a Guvernului a hotrt pe ziua de ieri prohibiia
exportului graului, n vederea recoltei proaste ce se anun, toat tara fiind
sub apa.
Din America, Roosevelt a inut un mare discurs electoral, fara s-i
mrturiseasc totui candidatura. Probabil ca ateapt sa se mai pronune i
alte state n favoarea lui. In discursul sau nu vorbete dect de binefacerile
pcii i arata ca cele doua Americi se bucura de pace, fiindc n-au planuri
imperialiste i respecta libertatea fiecruia. Ceea ce nu este cazul pentru
anumite state din Europa care ncearc sa cotropeasc pe vecini n numele
unei ideologii tiranice i rasiste.
17 aprilie.
Operaiunile de debarcare aliate n Norvegia fiind n curs, Amiralitatea
engleza a ncetat sa mai dea tiri i nu va comunica dect rezultatul final al
operaiunilor.
Nemii profita de lipsa de tiri engleze ca sa rspndeasc ei cele mai
fanteziste informaii. Comunicatele germane umfla pierderile britanice, nu
vorbesc de cele nemeti, neaga debarcarea aliailor, lauda armata germana,
care continua sa fie stpn pe Norvegia de Sud.
E cert ca aliaii sunt n curs de debarcare, dar nu se tie exact unde.
Despre Narvik, Reynaud a afirmat n Senat ca e mana englezilor, desi
germanii pretind ca tot ei il au n stpnire. Totul se va lamuri n cteva zile.
Cert e ca Guvernul Quisling a demisionat i ca n locul sau a preluat
administraia o comisie a naltei Curi de Justiie, conform Constituiei
norvegiene, care prevede aceasta msura n cazul n care Guvernul legitim al
tarii este mpiedicat s-i exercite atribuiile. Aceasta comisie va lucra n
spiritul Guvernului regal, refugiat la granita Suediei.
Schimbarea de la Oslo numai n avantajul Guvernului german nu e.
Dup declaraii oficiale fcute de Paul Reynaud n Parlamentul francez, nemii
au pierdut opt zile de lupte navale, 30% din vasele lor de linie, din care unele

au fost scufundate, altele grav avariate, 20% din crucitoare (scufundate),


25% torpiloare scufundate i 15% torpiloare avariate. Daca bilanul este
exact, Berlinul n-are cu ce sa se mguleasc.
ntr-o magherni din Herstru, Guvernul britanic a anunat oficial
ocuparea Insulelor Ferroe, posesiune daneza. Ocuparea s-a fcut cu
consimmntul guvernatorului local, desi acest consimmnt n-ar fi fost
necesar, dat fiind ca Danemarca se afla sub stpnire inamica.
Ziarele italieneti njura care mai de care Anglia i lauda aciunea
germana. Aceasta mobilizare a presei pare insa a fi singurul ajutor pe care
ducele il da prietenului sau Hitler. Toi cei care vin din Italia spun ca ntreaga
opinie publica e mpotriva unui rzboi cu Frana, inca i mai mult ca acum
un an, cnd am putut pipai eu pulsul acestei opinii, la Milano.
O viziune la Edgar Poe:
Comitetul de daune nsrcinat cu cercetarea familiilor celor concentrai
i lipsii de mijloace a dat ntr-o magherni din Herstru peste un spectacol
ngrozitor. ntr-o odaie nenclzit i fara pardoseala, pe pmnt btut, patru
copii au fost lsai n voia Domnului; mama, de meserie spltoreasa, vduv,
plecase sa ctige civa lei, sa cumpere paine pentru toi. Plecase de
diminea. ntr-o albie, un al cincilea copil, de cteva luni, mort. Cei patru
copii vii se jucau cu cel mort ca i cu o ppu. Oribil, oribil!
De ieri s-a mai nclzit vremea. Azi a aprut soarele. Sa vina primvara?
N-o mai crede nimeni!
18 aprilie.
Romania e salvata. Ziarele de azi-diminea ne aduc vestea numirii
domnului Jean Mihalache ca i Consilier Regal. Inca unul care fcea pe
grozavul i care s-a supus.
Pe lng steagul nostru tricolor (frumos nu e, dar reprezint totui o
tradiie) mai avem de ieri inca unul: steagul muncii! O uoar alunecare spre
stnga. Tot sistemul nenorocit al compromisurilor care a adus i pe
Mihalache, plin de venin, nepocit, n sfatul Regelui.
Universul are un articol bun n fruntea gazetei, prin care critica
nfiinarea acestui nou steag.
Politia Dunrii.
Ieri a trecut la Senat o lege prin care se lmuresc atribuiile de politie n
porturile noastre i se ntrete autoritatea cpitanului portului. Pe de alta
parte, la Belgrad, ntr-o edin a reprezentanilor Romniei, Bulgariei,
Iugoslaviei i Ungariei, n Comisia Internaional a Dunrii s-au fixat reguli de
politie pentru nagivatia pe fluviu cu caracter international. Arme, muniii,
materiale olbiterante (ciment, piatra etc.) sau explozive nu vor mai putea fi
transportate pe Dunre dect pentru uzul statelor riverane.
Toate aceste masuri au fost luate drept consecine ale loviturii ncercate
de englezi mpotriva Porilor de Fier, ncercare zdrnicita la Giurgiu, prin
confiscarea materialelor importate de marinarii britanici.

Paul Teodorescu mi-a spus ieri ca nu au prsit inca tara toi marinarii
debarcai la Giurgiu. Unii dintre ei sunt i acum la Brila i fac glgie.
n schimb, francezii se poarta foarte bine. Se pare chiar ca n-au avut
inteniile care li s-au atribuit n primul moment. Ei au venit cu un vas
purttor de cabluri, pentru repararea cablului Constanta-Constantinopol,
reparaie ceruta de noi. E drept ca au cerut i ei sa adune toate lepurile
franuzeti din porturile noastre ca sa le duca la Bosfor i este iari drept ca
pe o mare foarte linitit lepurile pot fi remorcate totui traversarea unei
mari ramane pentru asemenea vase o ncercare ndrznea. E prin urmare
de neles ca cererea francezilor de a-i concentra lepurile la Sulina sa fi
nedumerit la primul moment autoritile noastre. Francezii au fost insa foarte
mulumii de soluia Guvernului roman de a le aduce lepurile la gurile
Dunrii de unde natural concluzia ca n-au avut intenii rele cu privire la
navigaia pe fluviu nsi.
Consiliul de Minitri de ieri a hotrt, n legtur cu masurile de politie
luate pe Dunre, un control mai sever al strinilor aflai pe teritoriul
Romniei, precum i prohibiia oricrui act de propaganda incompatibil cu
mentalitatea. Aceasta din urma a fost provocata prin reclamaiile lui Thierry
mpotriva propagandei nemeti care ntr-adevr ne inunda cu brouri i cu foi
volante n care nu numai ca faptele sunt denaturate, dar inca Frana i Anglia
insultate n modul cel mai trivial. Sa vedem daca se vor supune domnii nemi.
Alaltieri i ieri mare valva la Senat cu prilejul Legii de ratificare a
concesiunii masivului pduros Pipirigu-Rasca (judeul Neam) ctre o
societate germano-romana nfiinat pe baza acordurilor noastre cu Germania
din primvara anului 1939. Au luat cuvntul generalii; generalul Sichitiu a
rostit o foarte frumoasa cuvntare. In fond, generalii i cei care s-au ridicat
mpotriva concesiunii n-aveau dreptate, dar coarda patriotica e lesne de pus n
micare. Pana n cele din urma, s-au convins toi i legea a fost votata cu
numai ase voturi contra.
Ionescu-Sisesti era insa fiert; se pusese n cauza pana i cinstea lui
personala!
In politica, mai ales explicaiile sunt totdeauna inutile
Inundaiile continua. Apele au fcut mari stricciuni din nou n judeele
Brila i Tulcea. Dunre ca anul acesta nu s-a mai vzut s-i aduc aminte
nici cei mai btrni!
19 aprilie.
Avem i noi victoriile noastre: Ianis Mihalakis s-a predat fara arme, dar
cu bagaj, Majestii Sale. Majestatea Sa l-a numit Consilier Regal. Ce e
cucerirea Norvegiei pe lng cucerirea Topolovenilor!
Campania nceput de ast-toamn n septembrie a fost dusa dup
toate regulile tacticii i strategiei de generalisimul Urdareanu (Ernestica) i a
fost ncununat cu deplin succes. oapa se va mbrca n uniforma de
Consilier Regal i va veni sa depun jurmnt la Senat. Vom introduce n noul

regulament, care e aproape gata, un alineat care sa permit senatorilor de


drept exclui sa fac mea culpa i sa vina sa ling unde au scuipat! Te
pomeneti ca vine i Maniu?
nainte de a se preda, oapa a fost la Cluj sa vorbeasc cu Maniu i a
trecut i pe la Bistria sa vad pe Madgearu. Se zice ca Maniu n-a spus nici
da, nici nu secundului sau, a tiat o mie de fire n patru, a fost pentru i a
fost contra i s-a abinut. Madgearu, care nu urmarea dect eliberarea lui, a
mpins pe Mihalache cat a putut n braele Regelui.
Alaltieri, Regele l-a primit pe Mihalache n audienta i l-a uns sfetnic al
sau. Gurile rele pretind ca Guvernul n-a tiut nimic despre negocierile duse i
ca a nghiit noduri. Nu stiu de Ttrescu, dar Ghelmegeanu trebuie sa fie
foarte ngrijorat de portofoliul sau.
O data cu capitularea sa, Mihalache a cerut eliberarea lui Madgearu i a
obinut-o.
n opinia publica, nedumerire. Nimeni nu pricepe aceasta dictatura cu
compromisuri. Toat lumea e de acord ca Mihalache s-a dezumflat; de unde
reprezenta ceva nu mai reprezint nimic. Eu zic ca, daca e vorba de
dezumflare, apoi ca s-l dezumfle, Regele a trebuit nti s-l umfle pe nenea
Mihalache. i asta a fost greeala. Vrea sa distrug partidele, i cum da unul
din fotii lor conductori semn de moarte, nvie.
Si asta se numete destindere.
Dictatura cu destindere! Destindere pricep i am sftuit sa se fac
dar fata de curentele vii i potrivnice, nu fata de epavele fostului regim,
aruncate de valuri la mal!
Pentru a-i explica decapitarea, Mihalache adreseaz o scrisoare publica
lui Maniu prin care declara ca n-a renunat la nimic, nici la ideile sale, nici la
prietenii sai. Atunci de ce mbrca haina Regelui?
Scrisoarea e de o platitudine dezgusttoare. Cine svrete un act urat
mai bine ar face sa tac. In politica mai ales, explicaiile sunt totdeauna
inutile.
Ca sa mai devalorizeze numirea lui Mihalache, Regele a numit Consilier
Regal i pe Victor Antonescu, sluga credincioasa. Cnd a definit situaia
noastr politica n 1917 prin cunoscutele cuvinte: ca e lata rau, Victor
Antonescu i-a pus fara sa tie sub Regele Carol I candidatura la nalta
demnitate la care a ajuns astzi sub Regele Carol al II-lea!
Istorie politica Preul eliberrii internailor politic
04 Martie 2006 | de.
Constantin Argetoianu.
Zvon cu Moruzov ucis
19 APRILIE Destinderea merge struna. Pe lng Mihalache cu suita sa,
au mai fost mpcai i garditii. Meritul acestei operaiuni strategice nu revine
insa numai generalisimului Ernest, ci i cprarului Ghelmegeanu. Caraghioii
sunt convini ca au desfiinat Micarea Legionara, tocmai cnd a nceput sa

renasc pretutindeni. Bieii au semnat tot ce li s-a cerut, numai sa fie liberi
sa lucreze cum stiu ei. mpcarea a fost pecetluita printr-o audienta pe care
Regele a acordat-o ieri lui Noveanu, lui Grneaa (!) i altor cinci foti garditi.
Foti? N-a fi vrut sa privesc n sufletele acestor apte legionari cnd stau n
fata celui care a ucis atia tovari nevinovai ai lor. Ieri s-a rspndit zvonul
n Bucureti ca Moruzov, cunoscutul poliist, a fost ucis. Informaii luate la
Ttrescu mi dovedesc ca zvonul era fals. Moruzov e inca n Germania, unde
a fost trimis sa conving pe garditii refugiai acolo, i se napoiaz peste doua
zile n Bucureti. La Berlin ncepe sa se cnte mai n surdina victoriile din
Norvegia. Un colonel von Eichhorn, de la Statul Major al Ministerului de
Rzboi ar fi scris un articol de critica asupra campaniei din Norvegia fapt
pentru care ar fi fost arestat i mpucat n nchisoarea de la Moabit. tirea
este insa din izvor francez. In cercurile politice germane se da multa
importanta discursului ministrului britanic Cross n care se vad semnele unei
posibile ocupri a Suediei din partea Angliei. Nemii se tem i de o ocupare a
Belgiei de ctre aliai. Italia continua sa fac zarva, fara sa sperie pe nimeni.
Ba da, pe noi! Ieri a fost la Bucureti o adevrat zi de panica. Toi idioii ma
ntmpinau cu ntrebarea: Merge rau? Ne ataca? Cine, idioilor? Panica
n-a fost numai pricinuita de radomontardele Italiei, dar i de tirile
tendenioase rspndite de Anglia prin radiofonie, tiri dup care un atac al
Germaniei mpotriva noastr era iminent! Ba, domnii de la Legaia engleza au
mers pana a sftui pe supuii britanici sa prseasc tara! Miss Kenny, a
noastr, s-a napoiat acas speriata. E un fapt, ca aliaii vor cu tot dreptul sa
se vre n rzboi cu nemii, n-a sosit insa ora noastr.
Avocatul i clientul.
Constantin (Dinu) I. C. Brtianu.
Fostul primar Mateescu i ntreg consiliul sau comunal au fost dai n
judecata, pe baza Legii patrimoniului public, fiindc ar fi consimit la
scderea redevenelor pe care Cazinoul le pltete Comunei Sinaia de la
1.800.000 la 1.300.000 lei. Condamnai la Tribunal i n Apel, acuzaii au fost
achitai n Casaie. Primesc acum o adresa din partea primarului actual care
se plnge ca Ministerul de Finane a redus aceasta redeven de la 1.300.000
lei la o suma derizorie. Cauza, primarul nu o cunoate, dar va spun eu: d-na
Lupescu e asociata lui Littmann n exploatarea Cazinoului i a Palacehotelului. Micescu intentase un proces unui client al sau pentru plata unui
onorar de un milion de lei. Procesul era sorocit, intre timp Micescu a fost
numit ministru de Justiie. In loc sa ceara amnarea judecii pana ce nu va
mai fi ministru, a silit pe magistrai sa condamne pe parat. Ce moravuri! Dar
cnd s-a mai pomenit un escroc dovedit n fruntea Ministerului de Justiie?.
Indiile Neerlandeze sunt la ordinea zilei. Ministrul de Externe din Tokio a
declarat ca Japonia nu se dezintereseaz de ele i ca, n cazul n care Olanda
ar intra n rzboi, de, s-ar interesa i japonezii de soarta lor. Att a fost de
ajuns pentru ca Statele Unite sa se i vad n rzboi cu Imperiul Soarelui care

Rasare. Deocamdat, n ateptarea obuzelor de 1.000 de kilograme, viitorii


beligerani se mproac cu declaraii i cu discursuri.
Asa grit-a. Fhrerul.
Conferina minitrilor plenipoteniari englezi din sud-estul Europei s-a
terminat i excelentele lor vor prsi Londra. Dup declaraiile lui
Chamberlain n Camera Comunelor, lozinca data de Guvern agenilor sai ar fi
meninerea paci. La o ntrebare pusa primuluiministru, daca Anglia ar da
ajutor unui Stat atacat n sud-estul Europei, acesta a rspuns evaziv.
Ipocrizii. In realitate, Anglia att ateapt, un front nou n Balcani. pe
spinarea noastr!. Gsesc n hrtiile mele un extras din discursul lui Hitler,
rostit n 1937 acum trei ani n fata Reichstagului: Orice legtur
contractuala germana cu Rusia bolevica actuala ar fi pentru noi de-a ntregul
fara valoare. Ar fi de nenchipuit ca soldaii germani national-socialisti s-i
poat vrsa sngele ntr-o ndatorire de asistenta, pentru protecia
bolevismului. Pe de alta parte, nici noi n-am voi sa primim ajutor din partea
unui Stat bolevic. Caci ma tem ca orice popor care ar primi un asemenea
ajutor i-ar pregti propria sa pieire. Sunt lucruri care se uita, dar care nu-i
pierd din savoarea lor. 20 APRILIE mpcarea lui Mihalache continua sa
agite mocirla. Ies la iveala amnunte nostime. Pare ca Ttrescu a fost n
curent cu negocierile i ca le-a chiar nlesnit. El ar fi acela care la nceputul
sptmnii ar fi dus pe Mihalache de-a dreptul la Rege, la acea faimoasa
audienta n care Regele ar fi spus modrlanului: Domnule Mihalache, am
nevoie de ajutorul d-tale!. Modrlanul a invocat argumentul cu rezerva ce
trebuie pstrat pentru viitor i altele dar n cele din urma s-a predat. Pare
ca Ttrescu a mpins pe Mihalache, ca prin influenta lui sa scape de echipa
rnista motenit de la Clinescu, i cu care nu e nimic de fcut, dar pe
care Regele nu vrea sa o sacrifice. Minitrii, ca i Vaida (desi preedinte al
FRN-ului), n-au tiut nimic despre lovitura ce se pregtea; echipa rnista pe
care Mihalache, dar mai ales Madgearu o urte de moarte e fiarta, i
convinsa ca Madgearu nu se va lsa pana ce Mihalache nu va obine
nlocuirea ei. Nu iart armeanul pe belferii care de doi ani de zile se uita de
sus la el i se lfiesc n automobilele Statului, pe cnd el alearg n praf i
noroi. Nu trebuie uitat ca ziii belferi erau clasai in partid cu o suta de
trepte sub Madgearu.
Binecuvntarea lui Iuliu Maniu.
Cred ca echipa morii s-a emoionat pe gratis, caci mpcarea Regelui
cu Mihalache nu nseamn i influenta din partea acestuia asupra Suveralui,
care cu greu va gsi mutre pe placul lui mai artoase ca Andrei, Ghelmegeanu
i Gafencu. Mihalache a fost la Cluj, la Maniu dup prima sa ntrevedere cu
regele. Maniu a ascultat explicaiile subefului sau, n-a aprobat pasul pe carel hotrse, dar n cele din urma i-a dat binecuvntarea. In acea ntrevedere sa hotrt schimbul a doua scrisori. Despre a lui Mihalache am vorbit ieri.
Rspunsul lui Maniu, publicat de ziarele de azi-diminea, suna astfel:

Iubitule domnule Mihalache, ntruct consilierul regal cu care ai fost distins


(Ar fi putut sa zic destins!) nu te obliga la altceva dect la exprimarea
sincera a convingerilor d-tale, cnd ele vor fi cerute, numirea d-tale de
Consilier Regal nu poate influenta asupra legturilor personale i ideologice ce
ne unesc. Primete, te rog, asigurarea deosebitei mele stime i prietenii. Iuliu
Maniu. Scrisoarea ncepea cu consideraiuni asupra devotamentului
domnului Iuliu fata de Rege, dar i cu aspre critici la adresa politicii duse de
Suveran i se sfrea cu constatarea ca dl Ion Mihalache rmnea membru
credincios al Partidului National rnesc. Mihai Popovici a fost expediat la
Cluj i a obinut suprimarea pasajului iniial i schimbarea frazei cu
Partidului National rnesc n fraza subliniata n textul lui Maniu,
reprodus mai sus. Se zice ca Maniu nu e prea nemulumit sa se fi scpat de
Mihalache, ca Mihai Popovici care a fcut pe samsarul intre Mihalache i
Maniu e mulumit i ca Madgearu e incantat, fiindc vede de pe acum, n
veninoasa sa imaginaie, cadavrele rivalilor sai. Dar e unul care njura i
scuipa, e dl Lupu, care voia tocmai sa joace el rolul lui Mihalache, rolul de
canalizator al rnismului (?) spre Coroana i care se vede distanat de
oapa. S-a oferit el lui Voda n ultima sa audienta, dar Voda a preferat oapa,
i doftorul a rmas cu botul pe labe. Se vorbete n ora i de proxima
numire a lui Dinu Brtianu ca Consilier Regal. Fapt este ca va fi primit aizi n
audienta. Mie, numirea lui mi-ar face placere; e un om cumsecade, i vorba
francezului: cu cat sunt mai multi nebuni, cu att se rade mai bine.
Un act ntrziat
Si mpcarea cu garditii a suprat rau echipa lui Clinescu. Cum,
spun ei, de doi ani de zile am lovit, ne-am compromis, am fost coada de topor
i acum Regele vine i se mpac cu vrjmaii notri i ne lsa prada lor?
Exagereaz echipa, Regele nu ii da prada, Regele nu s-a pus sub papucul
epavelor legionare. mpcarea cu garditii ramane ca un act ntrziat n
politica Regelui, prin urmare ca o greeal. Putea sa se mpace cu ei nainte
de omorurile svrite, nu dup. In audienta pe care le-a acordat-o, Regele a
spus ca n-ar fi trebuit nici o clipa sa mrturiseasc: S-au fcut greeli de o
parte i de alta, Am fost greit informat, N-am provocat eu (!) omorurile
svrite i altele! Bieii n-au ieit entuziasmai de la Palat, cu toate
declaraiile lor ditirambice de devotament. Ce se va mai ntmpla vom vedea.
Pare ca internarea lui Madgearu la Bistria a fost fcut de Ghelmegeanu care
avusese vnt ca ceva se nvrtete cu Mihalache, i a voit sa rup punile intre
Fustanela i Palat. Dar a dat gre, i n-a izbutit dect sa nteeasc furia lui
Madgearu. Madgearu trebuia sa fie eliberat abia maine. Dar Mihalache a
obinut un ordin direct al Regelui, prin Urdareanu, i Madgearu a fost pus
imediat (joi) n libertate. De asemenea, cu lagrele de concentrare, unde se
mai aflau civa legionari, ordinul de desfiinare generala a pornit tot de la
Palat. In timpul audientei garditilor, Regele, la cererea bieilor, a chemat pe
Urdareanu i i-a poruncit sa transmit pe loc ordinul de liberare, la Ministerul

de Interne. Regele a spus bieilor ca se va sprijini de acum nainte pe ei (!)


i a primit mai toate condiiile puse de dnii i pe care le-am enumerat la
timp.
Istorie politica 'Baze militare ruse n schimbul Basarabiei'
11 Martie 2006 | de.
Constantin Argetoianu.
Arestat pentru germanofilie
20 APRILIE. Parlamentul a fost nchis ieri. Se va redeschide probabil la
15 mai. Eu plec maine n Italia de Nord pentru doua sptmni. Ieridimineaa am avut o edin a comitetului nsrcinat cu revizuirea
Regulamentului Senatului. Merge. Vom introduce un articol care sa permit i
revenirea senatorilor de drept pocii tip Mihalache. Ne-am prpdit: domnul
ministru Radu Portocala a suspendat audientele sale pana dup Pasti.
Guvernul Paul Reynaud, ca i al lui Daladier, a fost ntrit n Camera printrun vot unanim de ncredere. Starea de asediu a fost proclamata n Olanda.
Primul-ministru a declarat ca Tarile de Jos, fanatic neutre, nu primesc
ajutorul nimnui i ca starea de asediu e motivata de nevoi interne, nu de
pericole externe. Se vede ca pe chestiunea ajutorului nu e unanimitate. Arita,
ministrul de Externe japonez, a fcut noi declaraii ca sa explice pe cele
dinti, cu privire la Indiile neerlandeze. Japonezul a declarat ca Japonia
nelege sa respecte statu quo i ca n-a vorbit de intervenie dect pentru
cazul n care alii ar interveni. In Statele Unite, emoia nu s-a calmat i cei cu
rspundere vorbesc drz. Atitudinea Norvegiei se clarifica din ce n ce. Tot
poporul se ridica mpotriva invaziei germane i se pregtete de lupta mana n
mana cu englezii. Primele defeciuni, primele aa-zise trdri (Narvik
Trondjem) par a fi fost datoare n mare parte ordinelor contradictorii venite de
la Oslo, unde nemii puseser mana pe radio i telegraf i induceau
garnizoanele n eroare. S-au convins i germanii ca au tot poporul norvegian
mpotriva lor i au gonit din Berlin pe ministrul Norvegiei cu tot personalul.
Diplomaii norvegieni au fost transportai n Suedia. Roata se nvrtete:
Stoiadinovici, care domnea peste srbi acum un an, a fost arestat. I s-a fcut
i o percheziie serioasa. Motivele n-au fost inca date n vileag
24 APRILIE. Milano. Sosit la Milano alaltieri seara, luni, 22, la ora 7:30
seara, cu un sfert de ceas ntrziere. Am plecat din Bucureti cu Simplonul, la
ora 10 dimineaa, duminica. Trenul nostru a fost al doilea care a trecut pe la
Simian-Severin fara transbordare. Dunrea era enorma i nu reintrase inca n
matca ei, dar nu mai amenina terasamentul liniei ferate. Prin Banat, am
trecut acum un an cam la aceeai epoca; totul era nflorit, lanurile se
ntindeau verzi i pe dealuri zpada florilor de pruni, de meri i de peri
incanta privirile. Anul acesta, aspectul campului i al arborilor e inca iernatic
totul e ntrziat cu o luna. De la Bucureti pana la Severin, grnele nu sunt
cine tie ce, dar totui promit o recolta i cu un timp prielnic chiar foarte buna
de la Orova nainte insa este o jale. Pe att de mnoasa cmpie, de la

Caransebe la Timioara grnele sunt aproape distruse, mai mult de trei


sferturi sunt degerate.
Afurisita iarna.
Cam aceeai stare am constatat-o a doua zi de diminea n Croaia i
mai trziu n toat provincia Veneiei, n acel Veneto cultivat ca o gospodina.
Parcelele de grau se nfieaz ca nite covoare mncate de molii se vede
mai mult pmnt dect verdea. De cnd sunt n-am vzut aa ceva n Italia.
Afurisita iarna a prpdit tot. De la Verona spre Milano, campul sta mai bine,
dar inca sub mediocre. Va fi un an deficitar de grau, pretutindeni. Am avut un
deosebit noroc ajungnd la Milano numai cu 15 minute ntrziere. Soneriu i
Giurescu au sosit acum opt zile, cel dinti cu 12, cel de-al doilea cu 18 ore
ntrziere, iar asear Christu, ministrul Comerului nostru Exterior, a sosit la
ora 12 noaptea, n loc de 7 seara. Dejunat ieri la d'Agostino (directorul Bncii
Comerciale) cu mai multi italieni. Lumea e mica! In programul meu era
nscris daca timpul mi va permite o vizita la Vila di Maser (lng Asolo,
nu departe de Treviso), construita de Palladio i una din cele mai frumoase
opere ale marelui arhitect. Zugrvit de Paolo Veronese (frescele sunt n
excelenta stare), vila aparine fiicei lui Volpi, desprit de Principele Ruspoli.
Or, la masa lui d'Agostino am dat de cealalt fiica a lui Volpi, Cotesa Cicogna,
pe care nu o cunoteam (pe Marina Ruspoli am cunoscut-o n tara, cnd a
venit cu tat-su n 1933 i a asistat la serbrile semicentenarului Peleului).
Cotesa Cicogna e nostima; mi-a plcut mai mult ca sora sa.
Cina cea de taina.
Raoul Bossy trimis extraordinar i ministru plenipoteniar al Romniei
la Roma (25 septembrie 1939 15 octombrie 1940)
Ieri dup-amiaz fcut o vizita senatorului Conti, preedintele Bncii
Comerciale. Sta peste drum de Biserica Santa Maria delle Grazie, biserica n
dependinele creia se afla Cina cea de taina, zugrvit de Leonardo da Vinci.
Conti i-a fcut avere n ntreprinderi de electricitate; sotia sa, o persoana
foarte cultivata, e nscut Contesa Casai. Conti a avut n viaa o mare
pasiune: Biserica Santa Maria delle Grazie, pe care a restaurat-o pe spesele
lui, cu mult gust. A consolidat cupola, a salvat ce s-a mai putut salva din
afrescul lui Vinci i a descoperit n diferitele sali ale Chiostrului mai multe
zugrveli din cele mai interesante. Nepotul sau, arhitectul Portaluppi, care a
condus restaurarea bisericii (asupra creia a scris i un frumos volum cu
fotografii, pe care unchiul il distribuie vizitatorilor mai importani), a restaurat
i complectat n stilul Renaterii minunata casa a lui Conti. Aceasta casa se
ridica, zice-se, n via lui Leonardo da Vinci. Prin stil e n tot cazul legata cu
construciile din jurul Bisericii Vinciane. O splendida gradina continua il
cortile cu arcade ce dau pe strada. Din locuina senatorului, vizitatorul are,
pe de-o parte, privelitea cupolei Santei Maria delle Grazie, pe de alta, gradina
tiat i amenajata a la franIaise. Casa e plina cu opere de arta, picturi,
sculpturi, porelanuri i mobile contemporane cu Messes Lionardo. Am

petrecut un ceas plin cu mulumire n acest adevrat muzeu, n care


pedanteria i mbulzeala obiectelor sunt eliminate. Fost i la btrnul Poss.
Casa banala de om bogat, dar o numeroasa colecie de opere ale lui Canaletto,
dintre care unele dintre cele mai bune. Goucourt spunea, mi se pare, ca
bogia unei colecii se poate msura dup operele lui Canaletto pe care le
poseda. In acest caz, colecia lui Poss poate fi considerata ca foarte bogata.
Totui, n afara de Canaletto, n-am dat peste lucru mare. Conti n-are dect un
singur Canaleto, dar. s-a cam grbit de multe ori i Goucourt n aprecierile
sale artistice.
La Scala din Milano.
Locomotiva lui Malaxa, la trgul de mostre, exercita curiozitate generala
i are mare succes. E o namila de main copiata de pe tipuri americane,
destinata trenurilor de marfa i care poate trage 200 de vagoane ncrcate! Nu
vad economia, caci trebuie sa coste cat patru maini obinuite (care trag 50
de vagoane) i combustibil trebuie i el de patru ori mai mult. Ca sa fie adusa
la Milano, namila a provocat greuti mari: iugoslavii au refuzat sa o
tranziteze, caci le-a fost frica ca nu rezista liniilor lor, i a trebuit sa fie adusa
prin Ungaria i Austria. In unele tuneluri a trebuit sa se scoat srmele
electrice, ca sa treac monstrul! Ma ntreb de cnd avem noi terasamente aa
solide, caci mi se spune ca s-au comandat 60 de locomotive de acest fel. Daca
maina lui Malaxa nu e mai economica dect cele vechi, n schimb ne va
prbui podeele i ne va strica liniile ferate. Dar ce vrea Malaxa n tara
romneasc e sfnt. Fost asear la Scala. Se da Manon cu Gigli i Mafalda
Farero. Voci frumoase, dar reprezentaie mediocra. Din Norvegia i de pe
frontul de vest nici o tire interesanta ieri i alaltieri. Aliaii continua sa
debarce n Norvegia, nu spun n ce locuri i pana acum n-au luat contact cu
nemii, care se fortifica n partea de sud a tarii. Ziarele franceze povestesc ca
arestarea lui Stoiadinovici i a fratelui sau caci a fost arestat i fratele ar fi
n legtur cu anumite complicaii pe care fostul prim-ministru jugoslav le-ar
fi ntreinut cu Berlinul. Stoiadinovici ar fi ntreinut o corespondenta cu Hitler
(?), corespondenta gsit i confiscata cu prilejul percheziiei fcute la dansul,
din care rezultau planuri pentru ntinderea proteciunii germane n nordul
Balcanilor. Pentru nemi, Stoiadinovici ar fi fost un fel de Quissling n rezerva,
pentru momentul n care Germania, nemaiavnd cu ce plati importurile sale
din Iugoslavia, s-ar fi npdit asupra ei. Fraii Stoiadinovici ar fi fost arestai
n momentul n care se pregteau sa fuga n Germania, cu un avion pus de
nemi la dispoziia lor. Ei au fost internai n localitatea Rubnik, la sud de
Belgrad, fiindc jur-mprejur nu exista posibilitate de aterizare pentru
avioane.
25 APRILIE. Azi e la trgul de mostre Ziua diplomailor. Toi efii de
Misiuni ale cror tari sunt reprezentate la Fiera au sosit de ieri de la Roma.
A venit i Bosie al nostru. A venit putin i pentru Christu, ministrul
Comerului nostru Exterior, poftit la Milano nu se prea pricepe pentru ce.

Bosie e nedumerit asupra politicii italiene. L-am linitit, sftuindu-l sa nu


piard din vedere aceste doua adevrate axe ale politicii lui Mussolini: 1.
hotrrea de a nu fi atras n rzboi i 2. hotrrea de a nu renuna la
revendicrile formulate. Consecin: amnarea oricrei aciuni pana la
lmurirea situaiei de forte ale beligeranilor.
Neamurile lui Titulescu.
Bosie mi povestete ca nsrcinatul cu afaceri sovietic a venit s-l
ntrebe cu insistenta pentru ce Romania nu intra n vorba cu Moscova, care
nutrete acum pentru noi cele mai bune sentimente. Fiindc e intre noi
chestiunea Basarabiei pe care a pus-o n cuvntarea sa tovarul Molotov., a
rspuns foarte bine Bosie. Muscalul a insistat, explicnd ca chestiunea
Basarabiei se poate aranja, ca e mai mult o chestiune de amor propriu pentru
Rusia, care n-a fost consultata cnd i s-a luat aceasta provincie. i omul a
adugat ca Sovietele s-ar lipsi de Basarabia daca Romania i-ar acorda cteva
baze militare, cum i-au acordat Statele Baltice. La riposta lui Bosie ca
Romania nu poate discuta nici o revendicare de ordin teritorial, diplomatul
sovietic a rspuns ca i fara asemenea puncte de sprijin Rusia ar fi gata sa se
neleag cu Romania. Fata de insistenta colegului sau, ministrul nostru l-a
ntrebat daca a fost nsrcinat sau autorizat s-i vorbeasc. Rusul a spus ca
nu, dar ca poate telegrafia la Moscova pentru a cere o autorizare n toat
regula. Bosie a observat ca ar fi mai bine sa se numeasc un titular la Legaia
din Bucureti i ca acesta ar putea sta de vorba cu ministrul nostru de
Externe. Intervenia rusului e ciudata, dar interesanta. Bosie a transmis
conversaia la Bucureti. Dl Christu, nsoit de vru-su, Logadi (secretar
general al ministerului sau), de vru-su, Nenior, i de alti veri, a venit de la
Bucureti cu vagonul sau. Asta e scrbos la neamurile lui Titulescu: cum le
dai un deget, cum apuca mana ntreaga i se urca n copac, adic n vagon
special. Nu putea dl Christu sa cltoreasc cu toat lumea sau sa stea
acas? Cnd nu mai tim de unde sa scoatem banii, asemenea cheltuieli
inutile sunt criminale.
Istorie politica / Un craiovean la Vincenza
18 Martie 2006 | de.
Constantin Argetoianu Noi suntem lng Frana
25 APRILIE Dejun oferit ieri la Puricelli. Profuzie de flori, garoafe
formidabile. Garoafele lui Puricelli sunt celebre. Le-a adus spe din Frana,
de la un horticultor celebru i a pltit pentru cteva rdcini 50.000 lire
italiene pe vremea cnd lira avea valoare de aur. Are un contract cu clauza
penala: daca da el, Puricelli, o rdcin cuiva, trebuie sa plteasc autorului
francez o amenda de 100.000 lire, iar acesta, la randul lui, trebuie sa
plteasc o amenda identica lui Puricelli, daca mai vinde cuiva n Italia din
butaii sai. E un senator pe aici, pe la Milano, al crui nume mi scap, care
rivalizeaz cu Puricelli pe chestiunea garoafelor gigantice albe, dar care se

strduiete n zadar sa ajung la tipul produs de serele din Lumnago. Rivalul


lui Puricelli spera totui sa ajung pe cale de selecie la rezultatul urmrit.
Vzut ieri la Expoziia trienala macheta noii strzi care duce la Roma,
de la Ponte Sant'Angelo la Sfntul Petru. Sunt oameni care mi-au spus ca
suprimarea celor doua Borgo Borgo Vechio i Borgo Nuovo s-a fcut n
dauna perspectivei Basilicei. Sunt oameni care nu stiu ce spun. Noua
perspectiva e minunata, m-a prins dorul sa ma duc sa o vad. La trienala erau
i machetele noii gri din Roma, a Expoziiei internaionale din anul 1942 a
Pieei Domului din Milano cu proiectata ei refacere i multe altele. Aceasta
secie a edilitii e cea mai interesanta din toate seciile expoziiei. Nu stiu de
ce locul de onoare s-a dat Ungariei. Noi suntem lng Frana. Expoziia
noastr, ca i a Franei i a Germaniei vecine, este mediocra, a Ungariei, cu
toate sforrile, nu e buna.
Submarinul englez Thetis, care s-a scufundat n fata Liverpoolului n
ziua de 2 iunie 1939, a fost scos la suprafa, reparat i repus n serviciu. Na vrea sa fiu dintre oamenii care au fost din nou rnduii sa se nchid ntrnsul.
Detept, dar vulgar
Ziarul Le Matin anuna ca 74 de comuniti au mai fost arestai i pusi
n urmrire.
26 APRILIE. Ieri, mare dejun oferit efilor de misiuni venii de la Roma
pentru Fiera de ctre Ricardi, ministrul Comerului i al Valutei. Acest
Ricardi e detept, dar vulgar. Un punga necioplit, prototipul omului mpins
din spate de vanturi prielnice. Am stat de vorba cu el. Mi-a reamintit ca a fost
n Bucureti, trimis de Duce sa spun Regelui ca Romania poate conta pe
Italia, ntr-o lupta mpotriva Rusiei. El ar dori raporturi cat mai intime intre
tarile noastre; ar vrea o nelegere politica, definitiva i strns, nu tocmeli
comerciale pe mai mult sau mai putin petrol, pe o oca de bumbac sau o oca
de spanac. aa vrea Ducele; Guvernul italian lucreaz n acest sens (?) i ma
roag i pe mine sa susin n Romania o asemenea politica de cordiala
nelegere. Odat nelegerea politica fcut, nelegerile economice vor veni de
la sine. I-am atras atenia ca teoria lui e exact teoria pe care am fcut-o lui
Farrinacci acum un an tot aici, la Milano, dar ca de atunci, daca nu s-a
realizat lucru mare intre Italia i Romania pe terenul politic, vina nu e a
noastr: a lsat-o moale Roma. Gestul de solidarizare cu noi fata de Rusia
amenintoare a fost primul gest inteligent al Guvernului fascist, n ce ne
privete. E un bun nceput.
Petrolul romanesc, la pre.
n cele din urma, Ricardi mi-a spus: Dvs. suntei o tara neutra,
rstignit intre nemi i anglo-francezi. Fiecare din beligerani va cere petrol i
va mai cere sa nu dai adversarului. De ce n-ai refuza petrolul dvs. i unora
i altora? Dai-ni-l tot noua, care suntem i noi neutri, i trimitei i pe
germani i pe francezi i pe englezi s-l cumpere de la noi. Noi putem rezista

mai bine si, n schimb, va putem furniza tot ce va furnizeaz i Germania, i


Frana, i Anglia! Aici voia sa ajung mascaltonele care nu are importanta
pe care i-o da, dup cum zice francezul! Am declarat ca ideea era excelenta
i ca vom reflecta: eram la el acas, ce era s-i spun? De trei ori n cursul zilei
de ieri, deteptul a revenit asupra propunerii sale. Au grozava nevoie de
materii prime; la dejun am fost plasat la stnga lui Ricardi, iar Francois
Poncet, ambasadorul Franei, la dreapta lui, aa nct am auzit fara sa vreau
tot ce vorbeau intre ei. Materii prime, materii prime a fost laitmotivul
italianului. Francois Poncet declarndu-i ca aliaii sunt foarte mulumii de
furniturile (armament) Italiei, Ricardi s-a plans ca, n schimb, flota engleza
mpiedica ncrcturi cu materii prime sa ajung pana n porturile italiene
sub pretext ca Guvernul italian ar putea reexporta unele mrfuri n
Germania. Ministrul per gli Scambi a declarat ca era o ofensa pentru Italia
sa se bnuiasc aa ceva i ca nimic din ce se importa nu se exporta n
Germania. Sa punem zece la suta i sa nu mai vorbim!, a replicat Francois
Poncet, dar Ricardi, jignit n amorul sau propriu de italian, a nceput sa urle
i sa devina grosolan. Am vzut momentul cnd era sa se ncurce. Noroc ca la
masa se fcea mult zgomot. aa nct incidentul n-a fost observat dect de
vecini. La sfritul mesei s-a ridicat mascaltonele i a spus cteva cuvinte
amabile, sau cel putin amabil intenionate, la adresa tuturor participanilor
strini la Fiera. nainte de masa, mi se propusese mie sa rspund,
socotindu-se ca poziia mea de preedinte de Senat mi da dreptul la aceasta
cinste. Am lmurit ca ambasadorii, reprezentnd persoana efilor de Stat, au
pasul naintea tuturor i ca Francois Poncet avea dreptul la dreapta gazdei i
la scuiptoare. Francois Poncet, detept al dracului, a vorbit scurt i foarte
elegant, btndu-i joc de italieni i obligndu-i totodat s-l aplaude. Trgul
acesta dovedete a spus franuzul ca, desi Italia n-are dect apa i munca
braelor fiilor sai, e n stare totui sa rivalizeze cu cele mai bogate tari. Brava,
brava au strigat italienii, fata de aceasta lauda, fara s-i dea seama ca
franuzul definise srcia lor. Cu apa i cu brae, e greu sa duci un rzboi!.
Ciano, la Hitler.
ROMA. Vaticanul. Piaa Sfntul Petru.
Dup dejun am avut o lunga conversaie cu Francois Poncet. Nu e att
de pesimist cat il artau fragmentele din rapoartele sale pe care mi le-a citit
Thierry. Sau poate ca s-a schimbat. E perfect de acord cu mine ca italienii nu
se vor mica pana ce rzboiul nu va fi dovedit, fara posibilitate de eroare, de ce
parte va fi victoria. Oamenii cu rspundere sunt mprii: revendicrile Italiei
fiind toate mpotriva Franei i Angliei, unii ar vrea victoria Germaniei; alii,
dndu-i seama ca Germania victorioasa ar veni la Triest i ar paraliza Italia,
ar prefera o victorie anglo-franceza, care sa dea Italiei cteva din satisfaciile
cerute, ca pre al unui concurs de ultima ora. Poncet mi-a povestit cum a
ajuns Ciano la Collarele Ordinului Anunziadei. Cnd a fost trimis asttoamn la Salzburg, Ciano a fost foarte rau. i Hitler i Gring nu s-au sfiit sa

trateze de paia, de caraghios, de personagiu perimat pe regele Victor


Emanuel, a crui hotrre Ciano o invocase ca sa explice nemicarea Italiei
mpotriva Franei i a Angliei. Ciano a declarat net ca nu putea permite ca
Regele sau sa fie astfel tratat, i a rupt conversaia. Nemii au alergat dup
el i cu greu l-au adus sa mai stea de vorba cu ei. napoiat la Roma, Ciano a
fost decorat de Rege, din indemn propriu, cu supremul ordin. Francois
Poncet nu poate suferi pe italieni, sunt nite pulamale, nu poi conta pe
vorbele lor.. Nu-i poate suferi, fiindc n-a reuit pe lng ei. Pe cat fusese de
popular la Berlin, pe att s-a clasat de impopular la Roma. Fie ca a sosit n
Italia ntr-un moment neprielnic, fie ca n-a tiut cum s-i ia pe macaronari,
fapt este ca a dat kix i ateapt din zi n zi sa fie nlocuit. Francois Poncet nu
face excepie dect pentru un singur Italian: Regele e un mare senior. spune
el, i e convins ca mai bine ar abdica dect sa fac rzboi Franei.
Ducesa cu nfiare de slujnicua
Tot ieri dup-amiaz, am fost la Oreno, nu departe de Monza, sa luam
ceaiul la dl Podesta, al Milanului, don Gian Giacomo Gellarate Scotti. Oreno e
un sat n jurul castelului; acesta aduce mult cu Malmaison i trebuie sa fi fost
cldit cam n aceleai vremuri. Alura regala, mobile empire de toat
frumuseea, patru candelabre minunate portretul strbunicului n uniforma
de general austriac cu Marele Cordon al ordinului Maria Teresia i cu Lana de
Aur. Don Gian Gicomo (poarta doua nume, dar n schimb numai un brat, caci
pe cel stng l-a lsat n Libia) e fratele mai mic al Principelui de Molfetta i
sotia sa, femeie de rara distincie, e nscut Mocenigo, contesa de Soranza, de
Veneia. In dosul castelului, un parc de toat frumuseea i att de mare nct
se confunda la orizont cu Alpii. Lume multa, prea multa. Am revzut pe
contele de Torino, flcu baccelit, pe care nu-l mai ntlnisem din 1904, de la
Cacia alla Volpe din jurul Romei. A. S. R. a binevoit a-i aduce aminte de
mine. vorba vine! Era de fata i ducesa de Genova, care se nfieaz ca o
slujnicu fara foc i prin urmare plicticoasa. Ziua de ieri a fost
suprancrcat, caci am mai avut seara masa mare la Continental, oferita de
Christu, care m-a rugat sa o prezidez cu el, i apoi ne-am mai dus la Scala,
poftii de Podesta. N-am ajuns n patul meu dect la orele 1:00. La masa, care
a fost anosta, au luat parte Ricardi, prefectul, perechea Gallarate Scotti i inca
vreo 20. Gallarate Scoi ceruse sa vina cu nepoata lui i ma bucuram nespus
sa revd pe divina contesa Boromeo, pe care o cunoscusem acum un an. Spre
marea mea decepie, nepoata din anul acesta n-a fost contesa Boromeo, ci o
contesa Sforza sau o prines n tot cazul o jerpelitura anemica i anosta,
ce fcea reverene la toat lumea.
Am fcut-o lata cu doua cutii de icre
La Scala am vzut Maristella, o opera noua a unui compositor Pietri
din insula Elba ruda cu familia Pietri din Paris, de origine Corsicana.
Maristella, e o opera destul de banala, dup formule moderne. Noroc ca am
sosit la sfritul primului act. In antract, am fost poftit n salonul prefectului,

unde am fost prezentat A. S. R. ducelui de Bergano, un rocovan mrunt,


redus ca fizic i blbit ce abia putea sa ngne cteva cuvinte; se zice ca e un
om foarte cumsecade dar timid. Signora dl prefect Marziali se nfieaz n
schimb cu multe ifose, i nu e urata: se zice ca a fost buctreasa.
26 APRILIE Vineri 26, dup ce am terminat rndurile de mai sus, am
plecat cu automobilul la Como, mpreun cu doamnele Soneriu i Gobbi.
Vizitat oraul. Simpatic. Apoi am cumprat mtsuri la Moretti i la ora 1:00
ne-am ntlnit cu domniile lor domnii Soneriu, Gobbi, Gatorno tatl i
Gatorno fiul, Valaperta, la pavilionul Golfului de Montorfano golful depinde
de Vila d'Este i este admirabil instalat i ntreinut. Masa de toat buntatea.
Ne-am mai plimbat pe malul occidental al lacului dar ne-a prins ploaia i neam napoiat la Milano, unde am luat masa la Tantalo. Soneriu a adus doua
cutii de icre i am fcut-o lata. A doua zi diminea, smbt 27 aprilie, la
9:50 am prsit Milano, plin de recunotin pentru ceasurile fara grija
petrecute i la ora 12:00 am ajuns la Verona unde am descins la hotelul
Colomba d'Oro (excelent i foarte curat) hotelul de Londres et Royal Deux
Tours, la care trsesem n 1900 nemaiexistnd. Dup ce am petrecut o zi i o
seara de neuitat la Verona duminica diminea am plecat la Vicenza. Am
trecut de zeci de ori prin gara Vicenza de la rsrit spre apus i de la apus
spre rsrit si, mpiedicat de vrjmia conjuncturilor, n-am putut niciodat
sa ma opresc. A fost un vis al meu sa vad acest ora al lui Palladio i sa verific
pe Goethe. In fine, mi-am vzut visul cu ochii i n-am fost dezamgit. Palladio
trebuie considerat ca cel mai mare arhitect pe care l-a dat Renaterea. Iar
Vicenza e o minune de piatra. Acolo, la Vicenza, trebuie trimii tinerii arhiteci
sa se obinuiasc cu perfecia liniilor i a proporiilor. Sunt strzi n care casa
lng casa, fiecare portal sau fiecare faad te prind i nu te mai lasa sa pleci.
Argetoianu Ducele, fascismul i rzboiul
25 Martie 2006 | de
29 aprilie.
Pe Canal Grande.
Am plecat totui (din Vincenza) ca un nenorocit de craiovean nscut n
barbarie i n orori cu jale n inima. O ora i un sfert mai trziu, trenul ma
debarca la Veneia, unde nici o comparaie, chiar incontient, nu mai e
posibila, aa nct Craiova mea nu mi-a mai stat n cale. Am sosit de asta data
pe o zi glorioasa de primvar, aproape de asfinitul soarelui. Am lsat
gondola sa ma duca la Danieli, de-a lungul Canalului Grande Era aa de
frumos, nct nu-mi venea sa cred ca Buzaul i Rmnicul Srat puteau exista
pe acelai pmnt, i ca, undeva, oamenii se omorau intre ei pentru spaiul
vital ultima invenie a troglodiilor din miaz-noapte.
Trecnd pe dinaintea palatelor pe Canal Grande, am priceput de-a
binelea toat semnificaia frescelor lui Tiepolo, pe care le vzusem cu trei
ceasuri nainte la Vicenza, pe zidurile vilei Valmarana i pe care le gsisem, n
minunata lor prospeime, fara legtur cu viaa dimprejur. Tiepolo era

venetian i n-o putea uita nici o clipa, chiar n fata privelistei severe de la
poalele munilor iberici
Mari, dimineaa, 30 aprilie. Ieri-diminea, dup ce am trecut pe la
posta sa vad daca nu ma rechemau cumva neplcerile mai repede la
Bucureti i dup ce am constatat ca nu, m-am dus de-a dreptul la San
Giovanni e Paulo, sa fac, ca de obicei, prima mea vizita lui Colleone. L-am
regsit cum l-am lsat, vreu sa zic ca nimic nu s-a schimbat n sentimentele
mele fata de aceasta formidabila opera de arta
Minute de emoie n biserica. Era goala i splendida, canta orga,
probabil pentru morii de pe perei, clri sau ntini pe sarcofagiile lor un
moment de sufleteasca nlare.
Boii i dantelele.
Dup-amiaz am fost la Torcello. Neavnd alta posibilitate, am luat
vaporaul care face excursia Murano Burano Torcello. O jumtate de ora la
muzeul de sticlrie i alta jumtate de ora la fabrica de idem tot din Murano
40 de minute la Burano, ca sa vad boii dantelele, mi-au stricat tot cheful
desi nu m-am cobort din vapor, aa nct am sosit la Torcello obosit i rau
dispus. Poate din cauza asta, Santo Fosco, care mi-a plcut altdat pana la
ncntare i pe care o socoteam ca unul din cele mai reuite giuvaeruri ale
arhitecturii, nu mi-a mai plcut deloc. Fiecare zi cu impresia ei In schimb,
vecina ei, Santa Maria Assunta, care pana aci ma lsase rece, m-a interesat
mult. E drept ca, de zece ani de cnd n-am vzut-o, s-au fcut lucrri multe i
s-au pus n evidenta straturi de afrescuri vechi bizantine sub cele existente
deja, vechi i ele.
Aceste zugrveli, ca i poriunile descoperite la San Zeno Maggiore, la
Verona, sub zugrveala existenta dovedesc abloanele bizantine, utilizate
exact ca n bisericile noastre. La noi, arta s-a oprit la abloanele bizantine i
n-a mai fcut nici un progres, pe cnd n Italia
1 mai.
Ploua i e frig. Prima zi urata n aceasta cltorie, n care mulumesc lui
Dumnezeu ca toate au mers din plin. Toate, pana i cele mai mici lucruri s-au
potrivit
Dup 40 de ani.
Ieri, zi buna la Padova. Am alergat dup impresiile mele de acum 40 de
ani i am regsit buna parte din ele. Desi s-a mrit destul, Padova nu s-a
schimbat, cel putin n aspectele ei caracteristice. Pe Gioto l-am gsit cum il
tiam. Uitasem complet zugrvelile lui Mategno, de la Eremitani. Frumoase,
dar zweite Klasse Gatamelata! Daca n-ar fi Colleone la Veneia,
monumentul lui Donatello ar fi cel mai frumos din lume. S-i punem
deopotriv, i pe unul i pe altul, cum au fost i n viaa, i s-i proclamam
fericii pe aceti doi generali, care apar mai mari dup moarte, mulumit
miracolului artei!

Luat masa la Sturione dup recomandaia romanului lui Duli, la


Ruota i mncat de minune, cum rar se mnnc n Italia.
Numai stiu nimic despre cele ce se ntmpl pe fronturi. Ziarele
italieneti publica numai tirile tendenioase nemeti se vede ca astfel, prin
presa, i pltete Ducele datoria sa de aliat fata de Germania iar ziarele
franceze sau engleze sunt rare. Din cate se poate citi intre rnduri, se pare ca
nimic decisiv nu s-a ntmplat inca n Norvegia (unde nemii stau totui
pentru moment mai bine, fiind mai numeroi). Despre triumfuri germane,
cum exalta macaronarii mici succese locale, nu poate fi vorba
Italia, tara dulce.
Nici din tara nu mai stiu nimic. N-am primit nici o scrisoare i am
defius sa mi se trimit ziare. Un Temps vechi de opt zile mi aduce
informaia ca noul acord romano-german (un acord complementar) a fost
semnat. Cnd am plecat eu, era gata sa fie isclit. Nu conine nimic nou,
cteva puneri la punct, pentru o mai uoar executare a tranzaciilor i atta
tot
2 mai.
Italia, tara dulce: de cnd am sosit la Milano ma lovesc la fiecare colt de
strada mai frecventata de un vnztor de bilete de loterie perla lotteria di
Tripoli. Toi, fara excepie, au afiat i urla cat pot: ultimele ore ale loteriei!
La Milano, ca la Verona, ca la Padova, ca la Veneatia! De zece zile, aceasta
ultima ora n-a mai sunat inca i e probabil ca vor trece multe alte zile pana
sa sune
Anul trecut, n cele zece zile petrecute n Italia, impresia care mi-a
rmas din conversaiile cu unul i cu altul, din cele auzite n jurul meu, din
cele vzute i simite a fost, desi eram inca n pace, ca toat lumea nu se
preocupa dect de rzboi i ca nimeni nu voia s-l fac, mai ales mpotriva
Franei.
Srcie mizerie
Anul acesta, desi tunul bubuie n vecini, italienii nu par sa se mai
preocupe de rzboi, nu ca sunt siguri ca au scpat de el (cine poate fi sigur de
aa ceva astzi?), dar fiindc chestiunea nu-i mai intereseaz i-i apsa
altceva mai greu. Ii apsa srcia. Cunosc de mult Italia, niciodat mizeria nu
mi s-a nfiat ca acum. Sus, toat lumea e ngrijorat jos, toi mor de
foame. Nu te poi opri nici un minut pe strada fara ca o umbra famelica s-i
ofere ceva de vnzare, sau, cnd n-are ce vinde, serviciile sale. Se vede pe fata
oamenilor ca sunt nemncai. In prvlii, nimeni. De altminteri, prvliile i
lichideaz stocurile vechi i nu mai aduc nimic nou. Restaurantele, goale;
goale i hotelurile. Nu se mai vede un strain, afara de civa nemi rpnoi.
Numai trenurile sunt pline de gem, dar toat lumea cltorete gratis cu
biletele organizaiilor fasciste i alearg din ora n ora dup oldi i
mncare.

Mistica fascista nu mai nvluie tot, ca mai nainte. Cmi negre


aproape nu se mai ntlnesc pe strada. Portretul lui Mussolini, pe la vitrine i
pe ziduri, n mare scdere, aproape nu se mai vede. Ducele i fascismul
continua sa constituie pavz politica a italianului, dar niciunul nu te mai
piseaz cu ea, ca odinioar. Am vorbit cu multa lume, nimeni nu mi-a
pomenit de Mussolini sau de fascism. Vdit, lumea e obosita de regim i toate
discursurile sonore i toat frazeologia goala a sistemului nu mai
impresioneaz pe nimeni.
Dar pericolul mare pentru Italia n momentul de fata este srcia. Daca
Ducele nu va gsi o formula care sa dea cel putin iluzia painei zilnice,
lucrurile pot sa se strice
La Milano, fierberea Trgului nu mi-a permis sa masor golul lsat de
strini. La Verona, la Vicenza, la Padova i aici, la Veneia, e jale i pustiu. La
hotel Daniel: cteva camere nu mai sunt ocupate, restaurantul a fost mutat
jos n fumoar i se uita oamenii la un baci ca la o minune
n toate tarile neutre merge greu, fiindc toate trebuie sa se pregteasc
pentru ziua de maine i sa ia masuri pentru orice eventualitate de atac, dar n
tarile care triau de pe urma strinilor i n care turismul procura o paine
unei parti a populaiei, e un adevrat dezastru. Daca n Italia, unde mai exista
i alte motive de srcie n afara de lipsa turismului, mizeria se ntinde ca o
boala, n Elveia, care n-a cunoscut srcia pana acum, ncepe sa se simt o
jena destul de accentuata att n socotelile particularilor, cat i n ale Statului
i ale cantoanelor. Ziarele italiene anuna ca Guvernul federal a hotrt sa
legifereze o impunere pe capital care va merge de la 1% la 4%
Mi se rafineaz simurile.?!
Vizitat ieri Biserica San Marco i Palatul Dogilor. Falnica putere a mai
fost i Veneia. In acest colt, intre San Marco i Palatul Ducal, inima ei moarta
mai bate inca. Veronese i Tiepolo au fcut mai mult pentru faima Republicii
dect amiralii i condotierii care au adunat aici n lagune jumtate din averea
lumii
3 mai.
Petrecut dimineaa de ieri la Frari i mprejur. Fiind srbtoare
(ascensiunea) am dat la Frari peste o masa mare (cum sa traduc grandi
messe, grosse messe, Missa Solemnis). Sub boltele imensei biserici, glasurile
i orga iau o amploare supraomeneasca Staiune prelungita n fata
tripticului lui Giov. Belini, n care n-am mai gsit ncnttoarele senzaii de
mai nainte. Ma tmpesc oare sau mi se rafineaz simurile?
Repede raita prin Scuola di Sao Rocco ansamblu decorativ
impresionant, dar nimic mai mult.
napoindu-m la Danieli sa dejunez, am renunat n ultima clipa la
mncare i am luat la ora 12:00 vaporul care pleca la Chioggia. Minunata
excursie: doua ore dusul, doua ore ntorsul i trei ore la Chioggia la orele
7:00 am fost napoi la Danieli i m-am aruncat pe ce am gsit n restaurant.

Frofoteala italienilor e de necrezut. Pana i vaporul pentru Chioggia,


cetate moarta, era plin. i ce lume! ntotdeauna s-a cltorit greu n Italia, dar
ca acum niciodat. Nu voi uita multa vreme aspectul compartimentului meu,
dup plecarea din Milano. O tnr pereche, ca o caracati neagra, se
giugiulea i se pupa n fata mea, apoi caracatia a scos unelte dintr-o tgra
i a nceput s-i pileasc unghiile i s-i taie pieile pe care mi le sufla n
nas. Pe cnd tia, junele, un unsuros ii baga degetele dup ceafa, pe gat i ii
susura cuvinte de amor, la ureche. In dreapta mea, o cucoana! rupea dintrun sandwich ca un tigru dintr-o ciosvrt de carne, firimiturile le aduna n
poale si, dup ce a terminat, i-a ridicat fustele pana mai sus de genunchi i
s-a dus sa le scuture la cabinet. In fata ei, soul, un nesplat, vorbea ntr-un
dialect milanez, sorbea dintr-o sticla i oferea din cnd n cnd sticla i
doamnei cu firimiturile, dar se vede ca, dezgustata, aceasta a refuzat ntruna i eram n clasa I!
Porcarii comestibile.
De la Veneia la Chioggia n-am avut edine de unghii, dar urlete, chiote,
tot felul de porcarii comestibile nghiite Noroc ca a fost vremea frumoasa i
ca am putut sta tot timpul afara pe punte, la dus ca i la ntors.
Chioggia nu mai este azi dect un ora de pescari, dar un ora de
aproape 30.000 de locitori. Fiind srbtoare, toate vasele pescarilor erau n
port de-a lungul celor doua brae ale lagunei, care limiteaz oraul i il
sprijineau astfel prin pdurea lor de catarge i de velrie strns. Aezat de
secole sub influenta i ndrumarea Veneiei, Chioggia, aproape neschimbata,
se nfieaz i astzi sub pecetea Serenisimei. Cteva palate frumoase,
cteva biserici, un turn lng Dom (cu care, daca am avea unul n toat tara
noastr, ne-am putea mndri), cteva poduri peste canale pe care le ncaleca
cu aceeai gratie ca cele din Veneia constituie un decor pentru traiul unei
populaii de oameni izolai, care i-au format pana i un grai al lor, un dialect
pe care nu-l neleg nici veneienii. Oraul ca plan are forma unui schelet de
peste: o artera centrala, larga i bine ntreinut, Corso Vittoria Emanuele, pe
care dau o serie de ulicioare, fetide, perpendiculare pe ea i paralele ntr ele.
Istorie politica 'Cum o nvrteti, tot rau iese!'
01 Aprilie 2006 | de.
Constantin Argetoianu.
Femei urate
3 MAI Din cauza srbtorii ieise toat populaia pe strada: n-am vzut
nici o dama simpatica. Plimbarea pe laguna, intre Veneia i Chioggia, e
plcut, dar ce dezolatie de-a lungul limbii de pmnt pe care o urmrete
vaporul. In afara de Alberoni, cu plantaie deasa i bine reuit, nici un pom,
nici la Malamocco, nici la San Pietro n Volta, nici la Pellestrina. De ce?
Singur cum sunt, n-am alta cale de informaie dect gazetele italiene.
Din ele reiese sunt toate filogermane ca pentru aliai lucrurile merg prost
n Norvegia. Telegramele nemeti spun chiar ca englezii au fost aruncai n

mare, ceea ce pare exagerat. Cert este ca n-au putut opri forele germane n
naintarea lor spre Trondhijem. Se pare ca debarcarea aliailor a fost pripita,
prost pregtit i insuficienta ca forte de uscat i ca forte aeriene (aceasta din
urma lipsa mai greu de neles). Se mai pare ca marina britanica nu e stpna
pe strmtori i pe Marea Baltica cum s-a spus i ca trupele i aprovizionrile
germane tot mai pot ajunge n Norvegia. Ca organizaie, pare ca i de asta
data nemii au btut pe aliai. In ziarele franceze i engleze care sosesc aici,
informaiile din Norvegia sunt foarte reduse, se vorbete de bombardrile
lagrelor germane de ctre aviaia britanica, dar se mrturisete ca inamicul
n-a putut fi oprit. In cele franuzeti mai ales, multa nervozitate, pe cat a lsat
cenzura sa treac. Abia la Bucureti voi putea ti tot adevrul.
3 mai, amiaza. Ploua cu gleata de azi-noapte. Am fcut un tur la
Academia de pictura (incantat de sala lui Giov. Bellini) i o statie mai
prelungita la San Marco. Frumoase linii, desi nu se apropie de ale Sfintei
Sofii. Capitelurile coloanelor corintiene i ornamentele gotice adugate nu se
mpac cu ritmul Bizanului. Impresie adnc totui.
Din Mizil n Veneia.
ntlnit prin colonadele Pieii San Marco pe Penescu, pe Olchovski i
toat banda parlamentarilor romani, care de la Milano se dusese la Florena,
unde au stat pana asear. Sunt n panica; au auzit la nu stiu ce radio ca
italienii vor ataca pe iugoslavi (probabil un radio englezesc!) i sunt grbii sa
se napoieze la Bucureti. Desi nu cred ca italienii sa ncerce inca o lovitura
asupra Dalmatiei m-am abinut de la orice ncurajare a simpaticilor mai
compatrioi care se ncadreaz mai bine intre Mizil i Tirchilesti dect n Piaa
San Marco.
5 MAI Ultima zi la Veneia. Vreme frumoasa. Pe jos m-am dus azidiminea sa mai fac o vizita prietenului Colleone. Cat pe aici era s-l trdez i
s-l pun pe Gatamelata n locul lui, n dragostea mea. Dar nu; raman
credincios lui Colleone. Opera lui Verrochio e mai vie ca a lui Donatello. Daca
aa cum sta calul lui, Gatamelata ne nfieaz o minune de echilibru static
Colleone ntrupeaz aciunea vijelioasa n mersul ei, aciune ce nimic nu este
n stare sa i se mpotriveasc. Nimic, nicieri, niciodat n-a putut sa se
apropie mcar n arta de aceste doua nepieritoare monumente ecvestre.
napoindu-m la Santi Giovanni e Paula, am intrat n muzeul de antichiti
instalat ntr-o parte din Libreria de pe Piazzeta i n cteva saloane din
Procuraiile cele noi. Nu-l vizitasem niciodat: mediocru submediocru chiar.
Armenii lui Manuc.
Ieri-dimineaa am fcut o lunga vizita la San Lazzaro, insula armenilor.
Civa oameni de treaba triesc acolo ntr-un stat ncnttor, la umbra unui
cedru centenar, printre cri i hrisoave ce le amintesc o patrie disprut de
sute de ani. Pe vremuri, insula servea de lazaret pentru ciumai. 12 clugri
armeni, condui de Manuc, fiul lui Petre din Sivas botezat Manuc, dar mai
cunoscut sub numele de Mekhitar (consolatorul), gonii de urgia turcilor au

ajuns n 1715 la Veneia i s-au pus oblduirea Serenisimei. Trecui la ritul


catolic, cei 12 armeni se bucura i de oblduirea Papei i obinur de la
Serenisima, n 1717, nchirierea Insulei San Lazzaro. Mekhitar construi
conventul sau pe care-l termina pe la 1740 i fonda ordinul Mekhitaristilor.
Insula, i tot ce e construit pe dansa, aparine azi ordinului care a cumprat-o
n 1834. Superiorul i vreo trei clugri m-au primit cu afabilitate, mi-au
vorbit de lord Byron i de Iorga (! care a oferit bibliotecii cteva cri de ale
lui). Superiorul mi-a druit doua volume, imprimate la ei, n mnstire.
7 MAI. Plecat duminica la ora 4:00 din Veneia, am sosit ieri-sear la
ora 10:00 n Bucureti. De la gara m-au ntmpinat capete consternate.
Bucuretiul i Romania ntreag sunt, din nou, n stare de panica i panica
e provocata de asta data de Italia! De Italia care va ataca sau Grecia, sau
Iugoslavia, sau Frana, nu se tie, dar de atacat va ataca sigur! i cnd ma
gndesc ca n Italia, oamenii se temeau de noi sa nu atacam noi Ungaria i
Germania (!) ca sa facem pe placul aliailor! Am linitit lumea cat am putut i
am reuit. Din nenorocire, cercul contactelor mele este restrns. Am fost
nspimntat de starea campului de la granita noastr i pana la Bucureti.
nainte de granita, intre Chichinda Mare i Jimbolia, la dreapta i la stnga
liniei ferate, lacurile sunt acoperite de apa parca trecea trenul prin lagunele
Veneiei.
Nemii i valahii.
n Banatul nostru, apa mai putina, dar graul jerpelit. Semnaturile de
primvar, n parte nefcute, iar ce s-a semnat n-a ieit inca, din cauza
frigului. ntristtor insa e starea graului: recolta va fi sub submediocru. In
Oltenia, graul se prezint ceva mai bine, iare de la Olt ncoace spre Bucureti
ncepe din nou jalea. Mi-e frica ca nu numai nu vom avea ce da nemilor, dar
nici ce sa mncm noi, valahii.
8 MAI. Au avut dreptate ziarele italiene sa publice numai tirile germane
cu privire la campania din Norvegia. N-au avut dreptate sa se bucure i sa
terfeleasc pe aliaii care n cursul secolului al XIX-lea au fcut unitatea
Italiei, dar au avut dreptate sa publice tirile, fiindc corespundeau
adevrului. E trist pentru englezi i pentru francezi, dar campania lor n
Norvegia, pe care au nceput-o cu atta valva distrugerea flotei germane la
Narvik, tierea legturilor maritime intre Germania i Scandinavia, declaraia
ritoasa a lui Paul Reynaud (minereurile suedeze nu vor mai ajunge n
porturile inamice) s-a terminat cu un complet fiasco. Cei 25.000 oameni
debarcai n Norvegia centrala au trebuit sa fie reimbarcati n graba i au lsat
i ceva material prada nemilor. Au mai rmas trupe la Narvik care caut sa
puna mana pe ora, pana acum necucerit i aparat de cteva contingente
germane. Vor reui?
Rzboiul dintre 3 milioane i 3 lei.
Tratatele de pace. petice de hrtie. Nicolae Titulescu prezidnd n anii
interbelici conferine cu omologii sai din Antanta Balcanica.

n dezbaterile parlamentare care au nceput ieri la Londra, i sunt n


curs, Chamberlain a mrturisit ca Norvegia meridionala i centrala (pana la
Trondhijem) au rmas n mana nemilor. Criticile aduse Guvernului n
Camera Comunelor sunt aspre. Chamberlain raspunde cu senintate ca
pierderile Angliei nu sunt mari, i ca voina de victorie integrala este intacta,
att n Anglia, cat i n Frana. A recunoscut insa i nenea Neville ca prestigiul
aliailor a suferit o lovitura grea. Ar fi putut sa spun ca la nceputul
rzboiului din 1914, germanii alergau spre Paris: acum alearg spre Polul
Nord situaia este prin urmare mai buna, acum ca atunci.
Pe mine nu ma impresioneaz chestiunea de prestigiu, ma
impresioneaz i inca adnc faptul ca cele ntmplate n Norvegia dovedesc
fora de rezistenta a nemilor, puterea lor militara i daca pe de alta parte se
tine seama de voina de victorie, de faimoasa voina de victorie a aliailor,
concluzia naturala e ca rzboiul va tine mult, foarte mult. Cred ca pana n
cele din urma vor nvinge aliaii, fiindc cei cu 3 milioane n buzunar vor
nvinge pe cei cu 3 lei dar n ce hal vor fi nvinii i nvingtorii, iar noi
singuri, singurei fata de Rusia cu puterile intacte.
Cecropid, care vede regulat pe nemi, mi spune ca acetia ar voi cu tot
chipul sa evite o noua iarna de rzboi. Ca scopul lor e sa dovedeasc pana la
toamna invincibilitatea lor pe terenul militar i sa obin astfel de la aliai
pace onorabila de compromis. Nici nemii, i cred ca nici englezii i francezii
nu vor sa ajung la pace istovii i sa fie astfel silii sa treac prin furiile
ruilor i italienilor. Cecropid crede chiar din cate a vorbit cu nemii ca vechea
idee hitlerista a unei colonizri germane n rsritul Europei e departe sa fie
uitata.
Pentru noi, esenialul nu e cine va nvinge. Esenialul e sa nving
repede sau pacea, daca e vorba de o pace de compromis, sa se ncheie
repede, sa avem alturi de cine sa stam de vorba cu ruii.
Dar daca ceea ce spune Cecropid e adevrat, ca nemii n-ar mai putea
tine o iarna atunci pacea pana n toamna ar fi exclusa, caci situaia din
Germania nu poate sa nu fie cunoscuta i aliailor i ei se vor tine drji. Cum
o nvrteti, tot rau iese.
n Turcia, unde succesele aliate din Norvegia trebuie sa fi impresionat,
a fost proclamata starea de asediu. Cu acest prilej am aflat, cu mirare, ca nu
fusese proclamata pana acum.
Propaganda diversionista.
Se afla acum ca, pe la mijlocul lui aprilie, scrisori au fost schimbate
intre Regele Gustav al Suediei i Hitler, scrisori prin care se fgduia pe de o
parte i se garanta pe de alta o completa neutralitate a Suediei. Cred ca dup
succesul expediiei aliate n Norvegia, i dup procedeele fulgertoare,
dovedite de nemi la ndemna lor suedezii vor avea grija sa nu ias cu un
pas din neutralitate. Se vorbete deja la Stockholm de ntreinerea raporturilor
comerciale cu Germania, prin porturile Tarilor Baltice.

Nemii au fcut i fac inca mare caz de conversaia telefonica pe care


ar fi surprins-o (cum?) intre Paul Reynaud i Chamberlain. Conversaia ar fi
avut loc la 30 aprilie se precizeaz chiar ora: 20 i 10 i s-ar fi nvrtit n
jurul misiunii ncredinate armatei Weygand. Chamberlain ar fi cerut ca
totul sa fie gata pana la 15 mai, iar Reynaud ar fi rspuns ca Weygand nu
poate fi gata nainte de 20, din cauza anumitor pretenii turceti (!). De la
Paris i de la Londra se dau cele mai categorice dezminiri cu privire la
aceasta conversaie telefonica plsmuita pe de-a ntregul.
9 MAI. Dezbaterile asupra conducerii rzboiului, i mai ales asupra
campaniei din Norvegia, au continuat i ieri n Camera Comunelor i s-au
ncheiat printr-un vot de ncredere n Guvern: 281 voturi pentru i 200 contra.
Dat fiind zdrobitoarea majoritatea din Camera a Partidului Conservator, votul
este simptomatic. Se crede ca Chamberlain va ramane n capul Guvernului,
dar ca va proceda la o remaniere. Se vor face noi propuneri opoziiei sa intre
n Guvern. Partidul Laburist va refuza colaborarea sa unui Guvern n frunte
cu Chamberlain.
Btrni i ratai
Dup eecul din Norvegia s-au dat puteri nelimitate de control asupra
conducerii rzboiului onorabilului Winston Churchill. Laburitii au primit rau
aceasta numire i major Attlee, n cuvntarea sa de mari, a fcut o aluzie la
ea zicnd: Guvernul e compus din btrni i din ratai! Winston Churghill
are dreptul sa figureze n ambele categorii!
Restriciile din Anglia: pentru prima oara de cnd a fost ntemeiat
(1792) ziarul Times a fost nevoit s-i reduc formatul. Nu mai sunt tradiii
nici n Anglia!
Pe cnd la Narvik vifornia mpiedica pe aliai sa izgoneasc pe cei civa
nemi debarcai acolo, i sa puna mana pe ora la Namsos, autoritile
germane inventariaz prada de rzboi. Trupele aliate au prsit destul
material, n precipitata lor retragere.
Constantin Argetoianu Europa arde i guvernele se piaptn
08 Aprilie 2006 | de
9 mai.
Psihoza rzboiului se ntinde ca o pecingine. Azi, n ziare, nu mai e
vorba de atacurile Italiei asupra Balcanului, nici de sud-estul Europei ci de
Olanda. Doua armate au pornit din centrul Germaniei nspre frontierele
Olandei: o afirma presa i ageniile americane. Olanda e n stare de alarma,
trupele aliate de la granita Belgiei se mic, etc. De la Berlin, cele mai
categorice dezminiri.
Dup anumite telegrame s-ar prea ca aliaii au oferit garania lor
Iugoslaviei pentru integritatea fruntariilor. Presa din Berlin subliniaz faptul
ca Guvernul iugoslav n-a dezminit tirea.
Curtea de Apel din Bucureti a dat ieri sentina n afacerea Auschnit
(dezbaterile procesului se ncheiaser acum 15 zile). Curtea a respins apelul

inculpatului, ca i pe al Ministerului Public i a meninut sentina


tribunalului.
Ieri au fost arestai 40 de remizieri clandestini, dup o descindere a
justiiei n galeriile Blanduziei, bursa neagra a devizelor i a comerului cu
aurul.
Zecemaiul i optiunielul
Se vorbete iar, cu insistenta, despre lucrrile de fcut n oraul Sf.
Gheorghe, al Dunrii, braul Sulina devenind din ce n ce mai neapt pentru
navigaie. De cnd ar fi trebuit ncepute aceste lucrri!
10 mai.
Zi de fericire naional, pcat ca ea cade ntr-o vineri. Lichelele din jurul
Regelui cauta sa scad n fiecare an importanta Zecemaiului i sa o preping
asupra Optiunielului. i Regele, sensibil cum e la toate linguirile, primete cu
placere toate propunerile n acest sens. Anul acesta, sub pretext ca armata e
pe fronturi (?), s-a redus parada la cteva uniti i defilarea a fost transferata
de la Cotroceni pe Piaa Palatului. Nici Te Deum la Mitropolie, nici dejun la
Palat, nici nimic. Vom vedea daca la 8 iunie se vor reduce n aceeai proporie
manifestrile de tot sorocite pentru acea zi mrea.
Comentariile engleze privitoare la dezbaterile din Camera Comunelor ne
sosesc abia azi. Reaciunea presei i a opiniei publice dovedesc o mare
enervare. Din cate mrturisete chiar agenia Reuter oficioasa o
schimbare de Guvern pare probabila. Se vorbete de un Cabinet Halifax, de un
Cabinet Lloyd George, dar mai ales de un Cabinet Winston Churchill. S-ar dori
ca noul Guvern sa fie un Guvern national. O simpla remaniere a Cabinetului
Chamberlain pare acum insuficienta. Criza se va dezlega sptmna viitoare.
Parlamentul a luat vacanta pana la 21 mai.
Evenimentele din Londra sunt viu comentate la Paris i la New York. In
ambele centre.
Pe cnd scriam rndurile de mai sus (e ora 8 dimineaa) ma cheama
Dim. Ghika la telefon s-mi spun ca nemii au atacat Belgia i Olanda. Dup
trei minute ma cheama Sarateanu, de la Radio, s-mi confirme ca trupele
germane au trecut n Luxemburg i Olanda, pana acum n Belgia nu
Gebbels urla la Radio. Prima mea impresie: un pas decisiv spre lmurire
reaciunea puternica n America.
Cu inima strns
Sa vedem acum rezistenta militara a aliailor: lupta se da pe acest nou
front n condiii egale. Mi-e frica, insa, de aviaia germana, care pare sensibil
superioara celei aliate.
11 mai.
Ieri la parada, umbra tragicelor evenimente din Apus, se ntinde peste
toi i peste toate. S-au bombardat Parisul i Londra, pardon, nu e Parisul
i Londra, ci gura Tamisei, nemii au pus mana pe stvilarele olandeze i au
mpiedicat inundarea, olandezii au dat drumul zgazurilor i tara e sub apa

erau fraze ce sgetau din toate prile, i se ncruciau. Ne era la toi inima
cat un purice, parca ceea ce se ntmpl nu era urmarea naturala a
rzboiului i n-ar fi trebuit sa se ntmple deja din septembrie trecut. Prins n
treact pe lng mine, Gafencu mi povestete ca Radu Crutescu a telegrafiat
joi de la Berlin. Aici se afirma n toate cercurile ca germanii vor ataca maine
Romania; prin urmare maine diminea va avea loc atacul mpotriva Olandei.
Gafencu adug ca Regele a fcut mare haz de perspicacitatea agentului
nostru de la Berlin, i i-a dat o nota buna.
ntrebat la repezeala, Gafencu mi mai spune ca dinspre Rusia (teama
mea) lucrurile nu stau rau pentru moment, pentru noi. Am luat ntlnire
pentru azi, cu el i cu Ttrescu, sa ma mai puna la curent i cu ce stiu ei.
Churchill salvatorul.
Chamberlain i-a dat demisia i Churchill a fost numit n locul lui. Toi
ceilali minitri au rmas la posturile lor, pentru o zi sau doua. Refacerea
Guvernului, n care vor intra i laburiti i liberali sadea (nuana Lloyd
George) va fi un fapt mplinit azi sau maine. Partidul Laburist a votat o
moiune prin care declara c-i va lua rspunderea guvernrii ntr-un cabinet
prezidat de altcineva, dect Chamberlain. Se crede ca n noul cabinet vor intra
Attlee cu vreo 4-5 laburiti, i Lloyd George. Chamberlain a vorbit la Radio i a
declarat ca i-a dat demisia ca sa se poat constitui un Guvern national.
Dup ce i-a explicat politica n cteva cuvinte, fostul prim-ministru a cerut
numirea tuturor n jurul noului conductor al destinelor Angliei.
La Paris, Guvernul s-a completat cu Louis Marin i cu Ybarnegaray, iar
mai toi subsecretarii de Stat au demisionat. Se vorbete de un Guvern
national sub preedinia lui Herriot.
Pe cat e de demna declaraia Belgiei ctre Germania, pe att e de
nedemna a Germaniei ctre victima sa. Reichul pretinde ca forele sale au
trecut granita ca sa apere neutralitatea Belgiei mpotriva Angliei i a Franei!
Aceeai declaraie o face Guvernul german i fata de Olanda, adugnd un
lung memoriu menit sa demonstreze (!) ca, de la nceputul rzboiului i pana
azi, Olanda a calcat n continuu regulile neutralitii! Evident ca simul
ridicolului lipsete nemilor.
Prin cele trei atentate svrite mpotriva Norvegiei, Belgiei i Olandei,
unul dup altul, Germania a izbutit sa devina odioasa lumii ntregi, lumii
civilizate cel putin, ca sa lsm Rusia de o parte. In Statele Unite, emoia e
mare, caci acolo nu se uita declaraia ministrului de Externe japonez Arita:
Daca Olanda va intra n rzboiul actual, Japonia nu va ramane indiferenta
fata de situaia Indiilor Neerlandeze.
Roosevelt Voroilov Iorga.
ntrebat de gazetari pe care i-a primit n delegaie Roosevelt ar fi spus:
nici o schimbare a posibilitilor Statelor Unite de a ramane n afara de
rzboi.. Aceste cuvinte cam ambigue ale conductorului Statelor Unite sunt

tlmcite n diverse sensuri. Opinia generala e ca mai devreme sau mai trziu
i Statele Unite i celelalte tari neutre vor fi atrase n rzboi.
Voroilov nu mai e comandantul Armatei Roii. A fost numit comisar al
poporului i vicepreedinte al Sovietului Suprem. O naintare? Sau o
ndrumare spre pivniele GPU-ului i spre gloanele de revolver? In locul lui a
fost numit generalul Timosenko, comandantul Corpului din Kiev.
Ieri, la parada, prietenia lui Iorga fata de mine era nduiotoare. Nu
mai puteam scpa de el. Mi-a fgduit teza de doctorat, de la Leipzig sau nu
stiu de unde, pe care vrea sa o caute i sa o gseasc, fiindc nu mai sunt
exemplare n comer. M-a ntrebat lung de Veneia i a trebuit s-i descriu cu
amnuntul amnunte exterioare, caci nuntru n-am fost Casa Printului
Nicolae, de lng Santa Maria de la Salute, i cate toate din Italia!
Regele i schimba slugile.
Statuia lui Ferdinand va fi aezat n marginea oselei Kiselef, n locul
ocupat azi de Colonade. In Piaa Victoriei, data fiind asimetria strzilor care se
ntlnesc n acele rscruci, nu s-a putut gsi la un loc cumsecade. In fata
monumentului se va amenaja o esplanada care va merge pana la Vila
Brancoveanu (din Strada Jianu) pe care a cumprat-o Primria. mi pare bine
de aceasta cumprtur: s-a scpat o gradina frumoasa osndita sa fie
parcelata.
12 mai.
Breasta. Ieri, pe neateptate s-a schimbat Guvernul adic nu s-a
schimbat nimic. La ora 12 Ttrescu a dat demisia Cabinetului; Regele a
primit demisia i a nsrcinat tot pe Ttrescu cu formarea noului Guvern.
Guta s-a dus acas sa dejuneze i sa traga un somn i la ora 7 seara noul
Minister depunea jurmntul. De unde se vorbea cu insistenta de mazilirea
lui Ghelmegeanu, lui Giuraescu i a generalului Ilcus, au rmas cteitrei n
noua formaie, ba generalul Ilcus cu un minister n plus, caci i s-a dat i
interimatul Ministerului Aerului i Marinei. Au ieit Micescu, Costic
Angelescu, Nistor i generalul Paul Teodorescu. La Justiie a fost numit
Bentoiu (!), la Economia Naional, Cancicov i la Culte, Ciobanu, din
Basarabia. Celelalte departamente au rmas cu titularii lor. Ca Regele a vrut
sa schimbe din slugile sale treaba lui. nlocuirea de la Economia Naional i
ntructva cea de la Justiie (unde un gheeftar mai cu ruine a luat locul
unuia fara nici o ruine) sunt chiar bine venite dar n-am priceput pentru ce
comedia cu demisia ntregului Guvern. ntr-un regim autoritar, minitrii pot fi
schimbai individual, o chestiune de Cabinet nu se poate pune. Mi-a explicat
chestiunea Ttrescu pe care l-am vzut asear nainte de a prsi Bucuretii.
S-a vorbit prea mult zilele i sptmnile trecute ba de un Guvern Mihalache,
ba de un Guvern Argetoianu, ba de un Guvern national, aa nct, autoritatea
Guvernului Ttrescu, putina cata era, ncepuse sa o mnnce cinii.
Ttrescu s-a dus la Rege i i-a spus Sire, daca Majestatea Ta dorete sa
raman, trebuie sa mi dea o dovada de ncredere care s-mi asigure minimul

de autoritate indispensabila n vremuri ca cele prin care treceam. Eu pun


demisia mea la dispoziia Majestii Voastre. Daca Majestatea Voastr vrea, sa
mi dea o noua nsrcinare. Daca nu vrea, eu plec cu inima uoar. Daca
nemii nu ajung la Paris.
Regele a primit demisia i i-a dat lui Guta satisfacia ceruta. Sa nu fie
semn rau. Schimbrile ministeriale ar fi fost dictate Regelui de urmtoarele
preocupri: la Armata, o unificare de comandament un singur ministru i
trei subsecretari de Stat (Marina, Aer, Armata de uscat); la Culte, posibilitatea
de a se introduce un basarabean n Guvern; la Economie, necesitatea de a se
pune un om mai destoinic n fruntea unui departament care va fi organizat pe
baze cu totul noi, corespunztoare strilor de criza prin care trecem.
Cu tot succesul noului sau Guvern, Ttrescu n-avea aerul incantat.
Plangandu-mi-se de tot ce trebuie sa ndure, mi-a spus: Sa aprinzi dimineaa
i seara o lumnare la biserica, ca ai scpat de acolo.. N-am nevoie sa
aprind, fiindc eu am preferat sa plec, dect sa nghit!
De pe frontul belgo-olandez nici Ttrescu, nici Gafencu nu tiau mai
multe dect ce tiam noi toi din telegramele gazetelor. Se pare ca de data asta
nemii nu intra n Belgia ca n unt, cum au intrat n 1914. Numai dup cteva
zile vom fi ceva mai lmurii. Ce e sigur, e ca efectul produs n America de
mielescul atac mpotriva Olandei, Belgiei i Luxemburgului e enorm.
Jumtate din drumul pentru intrarea Statelor Unite n rzboi a fost fcut ntro zi.
Daca nemii nu ajung la Paris, ultima lor sfidare a opiniei publice
universale va ramane de neneles.
Istorie politica 'Italia ia poziie!'
15 Aprilie 2006 | de.
Constantin Argetoianu.
Rzboi pana la victorie
12 MAI. La Beasta, unde sunt azi-diminea, e o feerie. Pana acum n-a
plouat prea mult, dar ar trebui sa se sfreasc cu descrcarea norilor: de la
Pasti ploua ntruna. Parcul e o frumusee. i graul la noi e bun.
13 MAI. Bucureti. Nemii nu mai intra n Belgia de data asta ca n unt
dar intra. Asear, sosind la Bucureti, am aflat ca au luat Li ge-ul. Au
trecut lng Li ge i peste Canalul Albert, astfel nct prima linie de aprare
a Belgiei este strpuns. nainteaz i n Olanda, cu toate inundaiile
olandezilor. O mare btlie e n curs, dar la Mosela pana la Marea Nordului,
poate cea mai mare btlie din cate a cunoscut lumea, btlie la care iau
parte cate dou-trei milioane de combatani de fiecare parte. Desi balanta
pare a inclina de partea germanilor, situaia nu se va lamuri dect peste
cteva zile.
Regina Wilhelmina, principesa Iuliana cu principele consort i copiii ei
au prsit Olanda i au sosit la Londra, unde Regele George a primit augusta
i nenorocita familie la gara.

Camera Comunelor a fost convocata ieri pentru prezentarea Cabinetului


Churchill aproape completat. Churchill s-a aezat lng Chamberlain (numit
lord preedinte al consiliului) i a fost lung aplaudat. Noul prim-ministru a
explicat Camerei ca i-a ndeplinit prima parte a misiunii ce ii fusese
ncredinat, alctuind un cabinet national de rzboi, n care sunt
reprezentate toate partidele. Churchill a fcut apoi viguroase declaraii,
afirmnd ca singurul program al ministerului n fruntea cruia se afla e de a
face rzboiul, rzboiul integral, pana la victorie. Atlee i Greenwood fiind
intrai n Guvern, a rspuns n numele Partidului Laburist. asigurnd pe
Churchill de tot concursul prietenilor sai politici. In favoarea Guvernului a
vorbit i Lloyd George. La sfritul edinei, Camera a votat n unanimitate o
moiune de ncredere n Guvern i s-a amnat pana la 21 mai.
antaj diplomatic.
n Italia, desi au avut loc manifestaii destul de violente mpotriva
aliailor la Roma i n cteva orae din provincie, nu se crede la o intrare
imediata n rzboi. Manifestaiile par a fi fost puse la cale de ageni fasciti,
din ordin, i protestrile au fost ndreptate mpotriva controlului naval englez,
prea aspru. Automobilul lui Loraine, ambasadorul Angliei, a fost mzglit cu
inscripie lipsita de curtenie, iar la ferestrele Palatului Arnese s-a urlat. Cred
ca e mai mult o aciune de antaj din partea lui Mussolini i o luare de poziie
n furtuna. i aceasta chestiune se va lamuri n cteva zile. Cu toate ca aliaii
au cobort trupe n coloniile olandeze din Antile i din Insulele Sondei,
japonezii n-au micat pana acum. Pentru Antile, japonezii au declarat chiar ca
ocuparea aliailor nu e n contradicie cu refuzul Olandei de a ncredina
aprarea coloniilor sale unei puteri strine. Cnd a fcut Guvernul olandez
aceasta declaraie era vorba de un protectorat american asupra Indiilor
Neerlandeze.
n America (Statele Unite), atmosfera pare a se schimba zilnic n
favoarea unei intervenii n conflictul european. In acest sens au nceput sa
scrie multe gazete importante i sa vorbeasc oameni de stat cu rspundere.
Ultimele cuvntri ale lui Roosevelt i ale lui Cordell Hull, bine trecute prin
ciur, lasa sa se vad, i ele, o asemenea intenie.
Cu toat schimbarea atmosferei pacifice din Statele Unite, situaia
generala se poate rezuma astfel: inca nedisperata pentru aliai e strlucit
pentru germani, care au iniiativa aciunii pe toate fronturile. Din ultimele
tiri oficiale ce mi se comunica acum rezulta ca Olanda e pierduta. Anglofrancezii n-au putut ajunge pana acolo i bieii olandezi lupta singuri: soarta
lor e hotrt. i iat nemii la mare, n fata Angliei!
Gh. Alexianu alias Hurmuz Alessan
Visarion Puiu, mitropolitul Cernautilor, a priceput n fine i i-a dat
demisia, care a fost primita. ncurcat rau n afacerile Fondului Bisericesc din
Bucovina, nu e exclus sa traga dup el i pe Nistor, i pe rezidentul Alexianu.
Acesta din urma nici n-ar fi cetean roman pretind adversarii lui ci

armean din natere, s-ar numi Hurmuz Alessan i i-ar fi schimbat numele
fara nici o ndeplinire a formalitilor legale. Despre Nistor se zice ca s-ar fi
fcut o percheziie la el (?) i ca rezultatul acestei percheziii n-ar fi strain de
debarcarea sa din Minister.
15 MAI. Ieri a fost ziua Italiei i zi de mare spaima la Bucureti. Dup
telegramele sosite de la Roma, lucrurile se nteesc n aa mod, nct nu mai
prea alta soluie posibila dect rzboiul. Pe la amiaza, se rspndise chiar
tirea ca flota italiana ocupase Grecia sau cel putin cteva porturi din Grecia.
O adevrat panica a cuprins pia, caci fiecare roman i zicea ca dup
italieni se vor mica ruii i poate ca i nemii se vor ndrepta nspre noi.
tirile rzboiului din Italia i posibilitatea unei debarcri din partea lor n
Grecia ctigau cu att mai multa valoare, cu cat se spunea ca aliaii
hotrser sa debarce i ei la Salonic, sa mping pe turci sa atace
Dodecanezul i sa treac ei nii cu forele lor din Egipt n Libia i din Tunisia
n Tripoli. Pe de alta parte, manifestaiile puse la cale de Guvern n toat Italia
mpotriva controlului naval ajunseser la un grad de violenta ce cu greu mai
putea fi domolit. Mai veneau peste toate acestea tirile de nfrngere a aliailor
n Belgia, cele despre mobilizarea Elveiei, cele despre mobilizarea Ungariei.
Italienii belicoi
Molotov, Mussolini i Ciano.
La Roma, violentele ajunseser pana la atacuri neateptate: lordul
Hardwicke fusese plmuit ntr-un local public fiindc aruncase de pe masa un
manifest care njura pe englezi. Pe mine, subita atitudine belicoasa a Italiei ma mirat foarte. Sunt abia opt zile de cnd am prsit Veneia i lsasem o tara
disperata de srcie, hotrt pe pace, incapabila sa intre n rzboi. Pentru
Italia, rzboiul ar nsemna imediata taiere a comunicaiilor cu Etiopia prin
ncheierea Suezului, imediata sistare a importului materiilor prime, imediata
bombardare a oraelor de pe coasta i din apropierea coastei. Soneriu, sosit
duminica seara, a venit s-mi comunice cele vorbite de Puricelli cu Mussolini
joia trecuta. Era, ce e drept, nainte de intrarea nemilor n Belgia i Olanda,
dar era n ajunul acestor operaiuni i nu se putea ca Mussolini sa nu tie de
ele. Ducele a declarat categoric lui Puricelli ca Italia nu intra n rzboi, ca
dansul e convins de victoria germanilor, ca totui rzboiul ar putea sa mai
dureze i nu trebuie. Daca cumva rzboiul n-ar fi terminat la toamna, atunci
va vedea daca nu va fi cazul sa intervin i Italia. Soneriu adug ca smbt
la amiaza, cnd a prsit Milano, totul era linitit. i totui mrturisesc ca,
desi nu mai pricepeam nimic, am avut i eu impresia ca Italia a pornit
rzboiul. Dup-amiaz m-am mai linitit. Mi-a telefonat Collas (ambasadorul
Greciei) ca primise o comunicare oficiala din partea ministrului Italiei prin
care acesta afirma ca Italia nu are nici o intenie de a ataca Grecia sau de a
debarca trupe n Grecia dar ca, ndat ce alta sau alte puteri ar pune
piciorul pe teritoriul Elin (aluzie la debarcarea de la Salonic), Italia va
ptrunde i ea cu flota ei n porturile greceti, pentru a apra neutralitatea

Greciei! Ctre seara i n timpul nopii au venit tiri mai linititoare. Am rugat
pe Soneriu sa telefoneze lui Puricelli. Soneriu a vorbit nti la Milano, cu
Gobbi, care, desi din banda germanofila a lui Farinacci, i-a spus ca n nordul
Italiei e linite i ca nici un ordin de concentrare sau de mobilizare nu s-a dat.
Pe Puricelli l-a prins chiar la Roma i de la dansul a aflat ca rzboi nu se face,
dar ca Guvernul ncurajeaz pe fata manifestaiile contra Angliei i Franei pe
motivul controlului naval.
SUA i Mediterana.
Azi-diminea cred ca ncep sa vad clar n jocul Italiei (cred.). Ducele a
urmrit prin manifestaiile sale rzboinice doua scopuri: sa ngrijoreze Frana
i sa o mpiedice sa transporte trupe din sectorul granitei italiene spre Nord
sa intimideze Anglia i sa o aduc sa fac concesiuni pe terenul controlului
naval. Germania n-are interes sa atrag Italia n rzboi; Germania are interes
s-i procure materii prime printr-o Italie neutra, nu sa se vad ea silita sa
mai dea din stocurile sale macaronarilor. Germania are interes sa fac din
Italia o sperietoare, nu sa o aib pe brae, ntr-un rzboi n care nu are nevoie
nici de braele, nici de armele ei. Statele Unite au promis Italiei concursul lor
pentru aprovizionarea cu materii prime or, comisia lor continua sa lucreze la
Roma, netulburata. E i asta un semn ca n-ar fi pericol de rzboi din partea
Italiei, caci Statele Unite au pus o condiie esenial pentru ajutorul lor:
linitea desvrit n bazinul Mediteranei. Dar mai tii? Omenirea a intrat n
zodia nebuniei i toate sunt posibile.
Englezii suprima Week-end-ul.
De pe frontul belgo-olandez tirile sunt favorabile nemilor. Olandezii au
ncetat orice aciune de aprare. Olanda se poate considera ca i cucerita.
Guvernul olandez s-a refugiat i el n Anglia i de acolo a ordonat ncetarea
rezistentei, devenita inutila. In Belgia, forele belgo-aliate s-au retras pe linia a
doua de rezistenta, n dosul Liege-ului. In Frana, forele germane au ajuns la
linia Maginot. Englezii au intrat n mari emoii: pentru prima oara, de cnd
exista alergrile de cai n Anglia, au fost suprimate toate cursele. A fost
suprimata, de asemenea, sptmna engleza (Week-end). Toat lumea e la
lucru de luni dimineaa i muncete pana smbt seara. Nemii au ajuns n
fata, pe coasta Olandei.
Crutescu, dovedit chiar de nemi ca bosofob, a fost rechemat de la
Berlin i trimis ambasador la Ankara, post refuzat i de Victor Antonescu, i
de Micescu. La Berlin, a fost numit Nindi Romalo, germanofil notoriu i
detept. Vorbete bine nemete. Numire buna. Radu Crutescu trebuie sa fie
incantat i el, caci ii plac posturile orientale. Numirea lui Romalo a fost fcut
peste capul lui Gafencu, care s-a plans lui Lupu Costaki, vru-su, de situaia
lui, pe care o simte precara.
Rusia ne propune.
La cele doua concerte date de Filarmonica din Berlin, smbt seara
i duminica dimineaa, aproape nu s-au vndut bilete. Cu toat umplutura,

au rmas multe loji i locuri goale. Nici o personalitate oficiala, nici o vedeta
mondena, din corpul diplomatic numai ungurul Bardossi. Nici mcar
ministrul Italiei. Fabricius i conductorii nemi au fost foarte amri de
aceasta manifestaie vdit de ostilitate fata de spiritul nemesc.
Vaida e foarte suprat de debarcarea lui Costic Angelescu, omul lui.
Ttrescu l-a poftit duminica la masa i a cutat s-l mpace, dar n-a izbutit.
Mari prefaceri se vor nfptui la Ministerul Economiei Naionale i la
Armata zilele acestea. E vorba de o coordonare a produciei i de alta a
aprrii naionale. Cancicov lucreaz la cea dinti, generalul Paul Teodorescu
la cea de a doua. Vom avea un comisariat general al Industriei cu Malaxa n
frunte (!), altul al Agriculturii condus de Vas, altul al Aprovizionrii condus de
generalul Scarisoreanu (alt Vas!) i aa mai departe. La Armata secret se
vorbete de plecarea lui Slavescu, care ar fi pus ntr-o situaie de dependenta
ce nu-i convine. Toate numirile din urma au fost fcute direct de Rege.
Ttrescu nici n-a fost consultat.
Se zice ca Rusia ne propune o perfecta neutralitate daca primim sa dam
ajutor Iugoslaviei n cazul unui atac din partea Italiei. Adic sa ne sleim forele
mpotriva Italiei si, cnd ne vor ataca apoi ruii, sa n-avem nici mcar ajutorul
aviaiei Ducelui. Frumoasa politica ar mai fi!
Istorie politica Soarta lumii se decide pe linia Maginot
29 Aprilie 2006 | de.
Constantin Argetoianu.
Sa trii, Majestate!
15 MAI. Colonelul aviator Diculescu a fost chemat telegrafic din
provincie. Cum a sosit, s-a prezentat la generalul Stoicescu, care a luat
telefonul i a anunat generalului Paul Teodorescu: A sosit Diculescu! Vino
cu el la mine!, a rspuns Teodorescu. Cum au intrat cei doi ofieri la el, Paul
Teodorescu a luat telefonul; i a raportat lui Ttrescu: A sosit Diculescu
Vino cu el la mine! a fost rspunsul i de data asta. Paul i Diculescu s-au
dus la Ttrescu, care a telefonat numaidect la Palat: A sosit Diculescu!
Vino cu el la Majestatea Sa!, a rspuns. Regele a primit numaidect pe
Ttrescu i pe Diculescu (era ora 12 noaptea) i adresndu-se acestuia a
spus: Contez pe d-ta ca sa pui la punct aviaia noastr.
Sa trii, Majestate, dar la Ministerul Aviaiei sunt 4-5 generali, iar
(eu) nu sunt nici mcar propus pentru gradul de general, cum sa le dau eu
ordine?
Ma reprezini pe mine, vei da ordine i te vor asculta.
Sa trii, Majestate, dar eu n-am de unde sa cumpr avioane i n-am
nici parale.
Vei veni la mine, vei lucra numai cu mine. Te voi nva eu de unde sa
cumperi avioane i i voi da i parale. Vei lucra numai cu mine, ai neles? i
toate astea n fata primului-ministru, care asculta ca un idiot i nu zicea
nimic. Dictatura, nu? Cine o fi acest colonel Diculescu pe care Regele il pune

acum n capul bucatelor i ce extraordinare nsuiri o avea? i daca le are, i


cei 4-5 generali de la aviaie nu le au atunci de ce nu sunt ei colonei i
Diculescu general? Sau poate ca Diculescu e numai prieten cu Malaxa sau cu
coaforul, sau cu oferul lui Malaxa? Dictatura, nu?
Ungaria a mobilizat.
16 MAI. Italienii continua cu muzica. Sunt plicticoi. Ei stiu bine ca,
chiar de ar voi sa fac rzboi, nu i-ar lsa Germania, caci ar trebui sa ii
ntrein din stocurile ei de materii prime, n loc sa mai ciupeasc ceva din
importurile italiene pe care Anglia le tolereaz azi mai ridicate dect se crede.
Ei stiu bine ca nu vor porni la rzboi, dar tipa. Dup tirile de ieri, bandele lui
Mussolini au ipat i n fata Legaiei Elveiei (!), i n fata Legaiei iugoslave.
Toate manifestaiile acestea sunt fcute numai de militani fasciti, din ordin,
i de studeni. Publicul nepltit i necomandat de pe strzi nu participa la
asemenea mascarade, fiindc vrea pacea, nu vrea rzboiul. El aclama frenetic
pe Principele de Piemonte. Acesta a sosit la Roma alaltieri, de la Napoli, i de
la gara s-a dus direct la Palazzo Venezia la Mussolini. A stat trei sferturi de
ora cu Ducele, care la plecare l-a nsoit pana la automobilul sau. De la
Palazzo Venezia s-a dus la Quirinal, i-a luat sotia (care se afla de cteva zile
n Roma), s-a plimbat cu ea n tot oraul, apoi s-a dus la gara i a plecat cu
dansa la Napoli napoi. Pe tot parcursul la Palazzo Venezia, la sosire i la
plecare, publicul a aclamat cu cel mai cald entuziasm perechea princiara.
Ducele n-avusese vreme s-i adune bandele n Piaa Venezia, caci nu fusese
prevenit de vizita Printului. Se vede ca e un cuvnt de ordine, caci, ca i la
Roma, i la Berlin se manifesta mpotriva Elveiei, a Iugoslaviei, a Greciei. La
Berlin nu se merge pana la insulta ministrului Confederaiei pe strada, dar se
scrie n gazete ca Elveia i-a calcat neutralitatea. Axa vdit vrea sa terorizeze
tarile mici. In parte a i izbutit, caci Elveia a proclamat mobilizarea generala.
Iar Ungaria a mobilizat doua corpuri de armata nspre granita Germaniei i a
Slovaciei. Ungurii explica faptul ca elementele mobilizate sunt recrutate din
inuturile nou alipite i ca sunt incorporate pentru prima data n armata
maghiara, spre a se familiariza cu spiritul acesteia (!).
Aviaia ia partea leului
tirile de pe frontul franco-german nu sunt inca lmurite. O mare
btlie e n curs de-a lungul Meusei, de la Namur pana mai jos de Sedan.
Nemii au iniiativa atacului. Tot ce se poate spera mai bun pentru francoenglezi e sa reziste. Capitularea Olandei e un fapt de covritoare importanta.
Germania va putea organiza de acum nainte cu mare uurin, de pe coastele
Olandei, raiduri aviatice i de submarine mpotriva Angliei Cucerirea
Olandei a pus n evidenta o noua ntrebuinare a aviaiei. Prin parautiti,
prin transporturi de trupe, de muniii i de aprovizionri, nemii au putut
prinde forele neerlandeze intre doua fronturi i sa le sileasc sa capituleze.
Faimoasele inundaii prin care Olanda spera sa se apere de o invazie s-au
dovedit fara eficacitate. Desi n-am nici o competenta n materie, tin minte ca

inca din 1931 i 1932, n Consiliile Aprrii Naionale, am emis prerea ca


armatele aerului vor determina soarta rzboaielor i ca greim dnd
armamentului terestru o importanta mai mare dect celui aerian. Generalii
mi-au rspuns cu dispre i pana acum n urma (pe cnd eram primministru) unul din ei mi-a afirmat ca tot infanteria este regina btliilor.
Totui, nu numai n Olanda, dar i n Belgia, i mpotriva francezilor, tot
aviaia germana prin superioritatea ei determina sensul succeselor.
Mussolini i Papa.
Ziarul Vaticanului, Observatore Romano, a fost interzis pe teritoriul
Italiei! Fiindc nu tipa mpotriva aliailor i da informaii obiective asupra
mersului rzboiului. Ieri au fost mari manifestaii la Roma mpotriva Papei. Se
vorbete tot mai mult despre proiectul de mutare a Sfntului Scaun n
Portugalia n cazul n care Italia ar intra n rzboi.
Rusia i bate joc de lume i face pe neutra. Ziarele moscovite se ridica
mpotriva Italiei i propovduiesc Statele Balcanice sa rmn neutre. Rusia
Sovietica va nlesni prin toate puterile ei aceasta atitudine. Ce ascunde acest
pacifism vom vedea mai trziu. Moscova nu poate ramane indiferenta i
linitit fata de succesele Germaniei.
n Statele Unite i n amndou Americi, agitaie din ce n ce mai mare
i evoluie vdit spre participare la rzboi. Interesant ca micarea se
intensifica i n America de Sud.
Un nou post de emisiune radiofonica pe unde scurte, foarte puternic, a
fost inaugurat ieri. De acum nainte postul Bucureti va putea fi auzit n
lumea ntreag. Mare fericire.
Dl Victor Alboteanu, domnul care-i permitea articole ironice la adresa
mea, n 1938, n foile spurcciunii de Titeanu, a fost destituit ieri din postul ce
ocupa inca la Ministerul Propagandei. Dl Alboteanu e dat n judecata i
candidat la civa ani de pucrie.
17 MAI. Ieri, pe la orele 13:00, sirenele au nceput sa urle. Alarma
aprrii antiaeriene a speriat lumea. Se zice ca trei avioane germane au trecut
fara autorizaie peste noi. Recunoatere spre Salonic? S-ar fi i tras asupra
lor. Oficial, incidentul s-a negat i un comunicat ne-a informat asear ca a
fost vorba de o punere la punct a aparatelor de alarma. Ciudata punere la
punct a tuturor aparatelor n acelai minut
Punga de la Sedan.
O zi de mare enervare, dar de data asta justificata, a fost i ieri. Centrul
de gravitate al ngrijorrilor noastre s-a mutat din Italia n Frana, pe frontul
Meusei. De diminea s-a rspndit tirea ca nemii au strpuns linia Maginot
la Sedan. Apoi ca formidabilele atacuri germane au determinat n acea
regiune un intrnd de vreo 15 km. Pe la amiaza, telegramele anunau ca
francezii ar fi restabilit situaia la Sedan, dar ca presiunea cea mare se
exercita la nord de Namur. ctre seara, agenia Havas afirma ca linia
Maginot e intacta i n-a fost strpuns nicieri. Totui, la Radio, Paul

Reynaud mrturisea ca nemii au reuit sa deschid o punga pe care trupele


noastre se lupta s-o nchid. Zvonurile i tirile cele mai contradictorii
circula, cum e i natural. In realitate, cea mai mare i mai ngrijortoare
btlie din cate a cunoscut lumea e n curs, cu modificri de conturare a
frontului din zi n zi i chiar din ceas n ceas. Ce e sigur e ca iniiativa n lupta
o au nemii. Francezii i englezii, buimcii la nceput de navala germana, par
ca rezista mai bine. Soarta Europei i a lumii depinde de rezultatul acestei
gigantice batalii: daca nemii trec peste linia Maginot, au ctigat rzboiul,
daca nu trec, l-au pierdut.
Avertismentele lui Roosevelt.
Dup ultimele telegrame, atmosfera n Italia s-a mai linitit. Convenia
de schimburi cu Statele Unite a fost semnata i transatlanticul Conte di
Savoia i-a luat drumul spre New York. Se atribuie o mare importanta
plecrii acestui transatlantic. Alarmitii pretind ca au primit ordine sa nu se
supun controlului englez. Englezii, ntrebai dac-l vor opri cu fora, ar fi
rspuns ca desigur. O posibilitate de conflict mai mult. Roosevelt a trimis
miercuri un mesaj secret lui Mussolini, mesaj n jurul cruia presa din toate
tarile face zgomot mult. Nu se tie ce cuprinde mesajul Preedintelui i nu se
va spune dect dup ce se va primi rspunsul Ducelui. Continuu sa cred ca
Italia nu va intra n rzboi. Se zice totui ca italienii din Turcia ar fi primit
instruciuni sa plece. Instruciuni identice ar fi primit i americanii din Italia.
Roosevelt a cerut Congresului un credit de 1.200.000 dolari pentru narmri
i autorizaia de a ridica numrul avioanelor i hidroavioanelor la 50.000. Z
iarele americane au nceput sa vorbeasc pe fata de intrarea Statelor Unite n
rzboi; se presupune ca n mesajul sau Roosevelt a prevenit pe Mussolini
despre o asemenea eventualitate.
Mari lupte se dau i n China. Armata chineza anuna un mare succes
n valea fluviului Han, unde o armata ntreag japoneza ar fi fost nimicita. Se
vorbete de 3.000 de care luate sau distruse, de un enorm armament. E cert
ca Japonia nu parvine sa lichideze campania chinezeasca i ca ntmpin
mari greuti. Poate din aceasta cauza a lsat-o mai moale pe chestiunea
Indiilor Neerlandeze. Purttorul de cuvnt al Ministerului de Externe din
Tokyo a anunat ieri ca Japonia considera ca, prin debarcarea forelor anglofranceze n coloniile olandeze cu consimmntul Guvernului neerlandez,
statu-quo-ul nu s-a schimbat i ca nici o intervenie japoneza nu va avea loc.
Bine ca e i asa.
Constantin Argetoianu Sa fie sfritul lumii?
06 Mai 2006 | de
18 mai.
Cuitul n inima.
Ieri am putut s-mi dau seama cat suntem legai de Frana, de cultura
franceza, de toat ideologia franceza.

Dezastruoasele tiri venite de pe front ne-au intrat ca un cuit n inima.


Fara raionament, instinctiv, prostete, ni s-a prut ca nemii n-au strpuns
frontul francez, ci pe al nostru Cine tie daca pentru noi o victorie germana,
garantndu-se mpotriva Rusiei, n-ar fi mai buna. Totui resimim nfrngerile
Franei ca pe ale noastre. N-am dormit toat noaptea Azi-diminea ziarele
mi aduc vestea ca a czut i Bruxellesul n minile nemilor i ca Guvernul
belgian s-a refugiat la Ostende. Rencepe tragedia din 1914, dar de data asta
nemii nu vor mai face greelile de atunci, care i-au dus la Marna
Din putinele tiri directe ce ne vin de pe campul de lupta ne putem da
totui seama cat de ngrozitor a devenit rzboiul. Carele de asalt i pislogeala
aeroplanelor macina tot. Aproape nu mai exista rnii spitalele napoi sunt
goale. Cine cade nu se mai ridica. Rniii sunt strivii de care, ce trec peste
cadavre n goana E un infern! Doamne, Doamne, la ce a ajuns sa slujeasc
inteligenta omeneasca! Sa fie sfritul lumii?
Jimmy Mironescu dejuna linitit la Capsa. Nzuros cum este, a cioprit
un biftec i l-a dat napoi. Un neam, aezat la o masa alturi, a observat pe
nemete: Ce porcrie s-i bata aa joc cineva de mncare, cnd n alte tari
moare lumea de foame!.
Jimmy, care se vede ca era cam but, s-a sculat i a crpit neamului
doua palme. Lucru de mirare, neamul n-a ripostat, dar Fabricius a scris lui
mo Ghi Mironescu o scrisoare de reclamaie. Mo Ghi a rspuns cu
bunul sau simt, ca orict ar vrea sa ridice pe fiu-su, nu-l poate ridica pana
la rolul de factor reprezentativ al Romniei i ca nu nelege sa se amestece n
aceasta scabroasa afacere de palme date dar nerestituite
Jimmy e un zevzec, dar simptomatic este ca toat lumea s-a bucurat de
palmele pe care le-a tras neamului
Oamenii lui Vaida pretind ca fratele Alexandru s-a retras la Cluj suprat
foc. Suprat de cele ntmplate n ziua de 11 mai cu parodia de criza
ministeriala. Vaidistii povestesc ca Vaida a fost chemat pe la 3-4 mai de Rege
care i-a vorbit de constituirea unui Guvern national sub preedinia lui, i l-a
nsrcinat chiar sa nceap conversaiuni n aceasta direcie. Vaida s-ar fi
neles cu Ttrescu (?) cruia i-ar fi oferit vicepreedinia Consiliului, i ar fi
atacat chestiunea cu Mihalache, iar pe Ionel Pop, omul lui Maniu, l-a i
angajat ca ministru. Era pe punctul sa vina la mine (zic ciracii lui) cnd a
izbucnit bomba cu refacerea Ministerului Ttrescu Cum raman eu cu
oamenii cu care am vorbit? a ntrebat Vaida, i a plecat la Cluj.
O fi, dar ma ntreb daca n toat aceasta afacere, regele n-a fost pur i
simplu Urdareanu.
Mazilirea logoftului Dreptii.
Despre mazilirea lui Micescu (eu nu ma ntreb de ce l-a dat afara, ci de
ce l-a numit) mi se spune ca, pe lng potlogriile pe care le fcea, ea a fost
provocata printr-o declaraie imprudenta pe care a fcut-o fostul logoft al
Dreptii ntr-un cerc indiscret. Dansul ar fi spus ca acum nu-i mai pasa de

nimic caci are o ipoteca asupra Regelui: afacerea Auschnit. Fara dansul,
Auschnit n-ar fi fost condamnat, caci nu exista nici un motiv legal.
Declaraia a fost raportata la Palat de Antoine Bibescu, o cutra bine
cunoscuta
21 mai.
Dup-amiaza. Sfntul Constantin! Pana la moartea scumpei mele
mame, a fost pentru mine ziua de bucurie a anului! Ziua ei De cnd m-am
napoiat din strintate (1913) n afara de anii pribegiei (1917 i 1918) am
petrecut-o regulat la Breasta, printre flori i verdea. In ultimii ani, rmas
singur, am fcut dintr-nsa o zi de reculegere i de evocare a trecutului. Anul
acesta, am trit ceasurile din Breasta, cu inima strns. Sunt de duminica
dimineaa lng mormntul dragilor mei disprui. Am sosit pe ploaie i pe
noroi; e frig focul drdaie n sobe Desi sunt nsoit de fiica mea, de
prietena mea Marie Mirea, de credinciosul Filip desi am gsit aici pe
nepoelele mele Yvona i Dina, vesele ca doua pasarele, e nespus de trist. Mi
se bate inima nu numai pe ruinele vieii mele, dar inca i pe ruinele unei lumi
ntregi
Am vrut sa ma izolez cteva zile i tirile strbat greu pana la mine; aflu
totui ce n-a mai fi vrut sa aflu: pe rand, Bruxellesul, Anversul, Namur,
Rethel, Maubeuge, St. Quentin, Laon au czut n minile nemilor. Francoenglezii nu pot opune nicieri rezistenta forelor germane. Azi nemii merg
spre mare maine vor fi la Calais i vor putea bombarda Anglia La Paris
trebuie sa fie panica, caci s-a schimbat Guvernul desi Paul Reynaud a rmas
preedinte al Consiliului. Dar a trecut de la Externe la Rzboi, Daladier a luat
Externe, Mandel Internele, iar marealul Ptain a fost numit vicepreedinte
al Consiliului S-au schimbat i generalii: Gamelin a fost trimis acas,
Weygand a fost numit comandantul armatelor aliate, iar generalul Giraud
comandantul armatelor din nordul Franei
Un trsnet pentru Hitler
Italia va comite mare felonie: dup discursul lui Ciano inut ieri pe piaa
Domului n Milano, nu mai ncape ndoial ca intra i macaronarii n lupta,
s-i ia partea lor de prada Doamne, Doamne, nu mai e dreptate pe
pmnt?
Maine diminea voi fi napoi la Bucureti; voi cuta sa las la Breasta
toat partea sentimentala a firii mele i ma agat de faptul ca victoria germana
asigura cel putin tarii mele securitate din partea Rusiei. Nu?
22 mai.
napoiat la Bucureti. nfrngerea francezilor se transforma n dezastru.
Starea de primejdie e mrturisit de nsui Paul Reynaud, n fata Senatului
Se ateapt o minune ca sa mai salveze ce e de salvat. i toi, la Paris, sunt cu
ochii la Weygand i la Ptain. Ce pot face doi oameni, cnd armata i poporul
au pierdut ncrederea?

Campania nemilor e fara precedent n istorie. A ntrecut i loviturile


napoloniene, caci cadrul i rezultatele sunt cu totul altele. Hitler s-a urcat pe
un piedestal de pe care numai trsnetul poate s-l doboare
Presiunea Italiei se exercita tot mai neruinat
Horia Sima i Patrascu, doi dintre teroritii garditi cei mai periculoi,
amestecai n uciderea lui Clinescu, au fost arestai duminica. Amndoi se
refugiaser n Germania i toate ademenirile pentru a-i aduce n tara au fost
zadarnice. Ce i-a adus acum, nu stiu. Intenia unui nou atentat? Ii va fi
mpins Germania la noi ca sa fac placere Regelui? Deocamdat nu stiu
Dezastrul ploilor i frigului s-a mai potolit. Ieri a fost frumos, i azi e
frumos, i mai cald
Alarma inca falsa.
Am aflat de la Miclescu (secretar general la telefoane) ce a fost cu alarma
aprrii antiaeriene de joia trecuta. Generalul Orasanu, care comanda la
Ploieti, ceruse colonelului de la Campina sa dea ordin la biroul telefonic local
sa satisfac cererile de comunicare militare cu precdere. Colonelul de la
Campina, n cazon, n-a mai vorbit de precdere ci a dat ordinul simplu sa nu
se mai dea comunicri civililor. Biroul s-a executat. Cum a ajuns la Bucureti
tirea ca Campina nu mai comunica nimic fiind ocupata de inamic (!) nu se
tie, dar a ajuns, i Bucuretiul, fara sa mai controleze, a dat cunoscuta
alarma
23 mai.
Ieri-dimineaa s-a rspndit n Bucureti zvonul ca generalul Gamelin
s-a sinucis. Vestea, pornita de Marele nostru Stat Major, nu s-a confirmat
inca oficial, dar a produs mare impresie. Comunicatul german informa n
acelai timp ca generalul Giraud, numit de cteva zile comandant al forelor
franceze din nord, a fost fcut prizonier. Comunicatul da chiar amnunte:
generalul naintnd ntr-o recunoatere fara escorta, pe terenuri ce le credea
ocupate de trupele franceze a czut peste un detaament motorizat german,
cruia a trebuit sa se predea. Confirmarea franceza nu avem inca nici cu
privire la acest fapt.
Politica bazata pe realiti.
Tot ieri-dimineaa a venit i tirea ca oraele Arras i Amiens au fost
reluate de francezi
Fulgertoarea naintare germana a fost realizata de unitile motorizate,
aa nct oraele cucerite sunt inca slab ocupate de inamic i pot fi destul de
uor recucerite. Manevra germana a fost foarte ndrznea i daca francezii
ar fi avut o rezerva strategica intre front i la Paris, toate aceste grupuri
motorizate naintate ar putea fi azi culese Dar francezii n-au avut o
asemenea rezerva, i nemii au tiut-o
Azi, pe tot frontul nu se semnaleaz nimic important. Probabil ca
poziiile se taseaz pe de o parte i pe alta. Cele vreo 30 de divizii anglobelgo-olandeze prinse intre Escaut i Mare cauta sa apere, dup unii, Ostenda

i Coasta dup alii sa rzbeasc nspre Sud i sa se uneasc cu grosul


armatei franceze. Acestei ncercri s-ar datora recucerirea Arrasului
Generalul Weygand, dup o inspecie pe front, ar fi declarat ca, daca
Frana poate tine o luna de zile situaia, e salvata dar de, aici e chestiunea:
putea-v tine o luna de zile?
Italia, prin atitudinea ei, enerveaz lumea ntreag ca va face marele
antaj, o vedem cu toii, dar ne ntrebam daca va mai adaug i un act de
suprema laitate Pe de alta parte, aa e politica, bazata pe realiti: nimic de
zis.
Pana sa intre n rzboi, Regele-imparat a mai spurcat o data Ordinul
Anunciadei scuipndu-l pe pieptul lui Gring care trebuie sa fie incantat
Arestarea lui Horia Sima.
n Anglia, s-a votat ntr-o zi ieri i s-a promulgat o lege prin care se
acorda Guvernului depline puteri pentru a lua masurile necesare privitoare la
munca i la producie Proiectul a fost prezentat n Camera Comunelor de
Attlee, laburistul Daca un englez n 1840 s-ar scula din mormnt, n-ar mai
recunoate Anglia
Ghelmegeanu mi-a povestit ieri amnuntele arestrii lui Sima i
Patrascu. Au intrat amndoi clandestin, prin granita dinspre Iugoslavia.
Surprini de un post de grniceri, Patrascu a tras i a ucis un soldat. Dup ce
au fost arestai, acelai Patrascu a srit de la etaj, ca sa scape, i i-a
fracturat doua coaste. Se afla acum internat la Spitalul din Oravia. Pe lng
fracturi mai are i o hemoragie interna In Iugoslavia au mai fost arestai doi
complici ai lui Sima; cu toii veneau n tara n vederea unui atentat de svrit
la 8 iunie. In sacurile celor arestai a fost gsit ecrazita i diferite unelte
necesare perpeturii proiectatei crime i acestora au trimis dumnealor
domniia Urdareanu i Ghelmegeanu, emisari n Germania, s-i pofteasc n
Romania in pace i onor!
Istorie politica 'Consideram chestiunea Basarabiei ca pusa'
13 Mai 2006 | de.
Constantin Argetoianu.
Tara lui Hbsch!
23 MAI. Despre Visarion Puiu se povestete ca demisia i-a fost primita
fara sa tie ca a dat-o. S-a gsit n nu stiu care arhiva o demisie pe care o
dduse n 1938, demisie ce nu fusese rezolvata, i pe care o uitase. tiindu-se
cu musca pe cciul, IPSS n-a protestat i a cerut numai sa i se puna la
dispoziie casa pe care Fondul Religionar din Cernui a construit-o la Piatra
Neam, ca i casa de repaus pentru mitropolit, i sa i se plteasc leafa pana
la lichidarea pensionarii sale. Guvernul a primit cu placere condiiunile
oropsitului prelat. Se zice ca Visarion a mai fost acuzat i de conspiraie (!)
cu strinii! Cnd a venit puhoiul polonez peste Bucovina, Visarion, care fusese
camarad de studii n Rusia cu Stalin, a propus lui Clinescu sa scrie fostului
sau coleg i sa intre n vorba cu el. Scrie-i repede!, a fost rspunsul fostului

prim-ministru. Scrisoarea a rmas fara rspuns, dar acum se ridica mpotriva


fostului mitropolit ca un act de trdare! Tara lui Hbsch!
Pe ziua de ieri, toate concediile concentrailor au fost suprimate i noi
contingente de rezerviti au fost chemate. Explicaia: trupe ruseti (vreo doua
corpuri de armata) aduse spre granita noastr i o mobilizare ungureasca
spre granita iugoslava. In public, emoie destul de mare, cum e i natural.
Ttrescu a fost ieri la mine. Mi-a comunicat ca Regele a hotrt nti sa
nu mai serbeze ziua de 8 Iunie i zece ani de domnie al doilea sa nu mai
convoace Parlamentul, deocamdat. N-am putut dect sa aprob fara rezerva
ambele masuri, fata de situaia internaional. Serbrile de 8 Iunie ar putea fi
suprimate pentru vecii vecilor; iar Parlamentul n-ar putea dect sa ncurce
Guvernul, caci ce s-ar putea spune azi reprezentanilor tarii? Dar Ttrescu
nu venise s-mi comunice numai aceste hotrri, nici s-mi vorbeasc despre
situaia din Frana asupra creia nu are nici el date mai precise dect cele pe
care le culegem i noi din telegramele mai mult sau mai putin oficiale. Venise
s-mi mai spun ceva. Regele i Guvernul socotesc ca a sosit momentul sa ne
apropiem mai mult de Italia, sa cunoatem planurile ei pentru Balcani, sa ne
asociem lor, daca aa cum ne-a asigurat de attea ori Guvernul din Roma, nu
sunt ndreptate mpotriva noastr ajutnd pe Duce sa le realizeze. Pentru
aceasta noua etapa a politicii romneti s-ar dori Sus un contact direct cu
Mussolini. Pe cnd Ttrescu vorbea, muream de frica sa nu vrea sa ma
trimit la Roma. am oroare de asemenea misiuni cu mana ntins. Dar nu;
venise numai sa ma roage sa aduc pe Puricelli aici, urmnd ca Regele sa
nsrcineze pe milanezul nostru cu un mesaj regal i special pentru Duce. Am
primit cu placere i c-un uf! sa scriu lui Puricelli i am convenit despre
urmtoarea procedura: Ttrescu sa invite pe Puricelli sa vina pentru o
chestiune de drumuri, iar eu sa anexez o scrisoare prin care s-i spun sa vina
imediat n interesul ambelor tari, i s-l fac sa priceap ca e vorba de altceva.
Scrisorile noastre vor fi trimise printr-un curier special la Milano; tot
demersul va fi inut secret, nici Bossy (de la Roma) nu va fi pus n cunotin.
Regele, Ttrescu, Gafencu, eu i Puricelli vom fi singurii sa tim. A rmas ca
Ttrescu sa mai puna azi la punct chestiunea cu Regele i vom vedea daca
mai e vreme de fcut ceva pana la intrarea (?) Italiei n rzboi. Bliz-Krieg
mpotriva ruilor?!
Am gsit pe Ttrescu foarte deprimat. A recunoscut cu mine ca numai
o minune a lui Dumnezeu mai poate trece victoria de partea Aliailor. Frica
lui, covorul verde frica lui, dar totodat sperana lui s-a dus i ea dracului.
Dup dictatul de la Versailles din 1919 vom avea acum dictatul lui Hitler,
i fata de acesta atuu-rile lui Guta sunt cam egale cu nimic. Mi-a confirmat ca
suprimarea concediilor i concentrarea suplimentara de ieri sunt n legtur
cu aducerea trupelor ruseti spre granita noastr i cu mobilizarea
ungureasca. Ttrescu se temea ca nu cumva ruii sa nu profite de faptul ca
germanii erau cu minile prinse n Apus i sa nu fac vreo trsnaie mpotriva

noastr. Eu unul nu cred, fiindc petrolul nostru e i mai indispensabil


Germaniei acum, i Germania nu poate ramane indiferenta fata de noi. Daca
ne-ar ataca ruii, cred ca Germania s-ar vedea nevoita sa opreasc
operaiunile din Frana i sa execute un Bliz-Krieg mpotriva noastr ca sa
ne ocupe naintea ruilor. Dar dup succesele lor din urma, nemii trebuie sa
aib destula trecere la rui ca s-i ie pe loc i s-i mpiedice sa ne atace. Cum
o vrea Dumnezeu!
Ploile n-au stat
Scrisoarea Regelui ctre Ttrescu prin care cere sa se renune la
serbrile de la 8 Iunie a aprut n ziarele de azi-diminea, dup ce a fost data
ieri-sear la radio. Din scrisoare reiese ca Majestatea Sa renuna cu regret sa
nu se srbtoreasc minuniile nfptuite n ultimii 10 ani: e un sacrificiu pe
care il impune vrjmia vremurilor. As fi vrut ceva mai multa smerenie, i
mai multa cladura dar ia-o de unde nu e!
Horia Sima
24 MAI. Ploile n-au stat; mai da n fiecare zi cate o stropitura, dar s-a
nclzit bine vremea. Tot e ceva. tirile de la rzboi sunt confuze, dar Victoria
continua sa fie n lagrul german. Ieri dup-amiaz veniser tiri mai bune de
pe frontul francez. Se anun ca trupele prinse n Belgia occidentala atacaser
spre Sud frontul german i ca aveau anse s-l strpung pe la Arras i sa se
uneasc cu grosul armatei franceze la sudul teritoriului azi ocupat de nemi.
Azi-diminea aflam ca germanii au respins acest atac, ca au trecut ei prin
liniile inamice i ca au ocupat Boulogne. Armata tiat i izolata n Belgia nar cuprinde dect 6 divizii franceze (ar fi deja ceva, dar nu inca un dezastru),
restul pana la 20 de divizii fiind trupe engleze i belgiene. La Statul nostru
Major insa se crede ca 60% din care de asalt franceze au fost trimise de
Gamelin cu aceste nenorocite 6 divizii. O asemenea pierdere ar fi un dezastru,
dar e greu de crezut ca cu aa de puine divizii sa fi fost trimise attea care.
Nenorocirea Aliailor a fost ca toate aceste uniti de tancuri ca i avioanele
ncolite n Belgia intre Excaut i Mare n-au avut benzina ca sa poat porni
cat au fost germanii inca n micare i sa taie naintarea lor. N-au putut sa
porneasc spre Arras dect dup ce au fost revitalitate prin Ostende. La Paris
trebuie sa domneasca mare depresiune, daca a ajuns Guvernul republican sa
mearg cu Lebrun n frunte la Notre-Dame, sa implore protecia divina. S-a
dat de asemenea ordine sa se fac pretutindeni rugciuni publice pentru
salvarea Franei. De la Londra i de la Paris se desmnte sinuciderea lui
Gamelin, pe care nemii o afirma insa. Despre capturarea generalului Giraud,
Aliaii nu o confirma, dar nici nu o desmnt.
Ducele mnnc foc
Ttrescu a venit s-mi comunice ieri ca fata de eventualitatea
precipitrii evenimentelor (intrarea Italiei n rzboi, ce nu e de exclus), Regele
a hotrt sa intervin pe lng Puricelli telegrafic prin Bossy. E soluia pe care
o propusesem i eu nti, dar Ttrescu nu voia sa mai bage i pe Bossy n

secret. N-a mai fost astfel nevoie de scrisoarea mea ctre Puricelli. Ramane de
vzut daca prietenul nostru va putea prsi Italia zilele acestea. Din tot ce ne
vine din Italia, din ce se spune i nu se spune acolo, din certificatele de
devotament pe care Mussolini le aduna de la toate asociaiile, de la industriai
prin gura lui Volpi, de la universitari prin declaraiile rectorilor, de la academii
i de la corporaii rezulta ca ceva se plmdete i ca Ducele a nfrnt o data
mai mult Casa Savoia. Nu m-ar mira sa ne deteptm maine, poimine cu
Italia n rzboi. nfrngerea Aliailor i-a fcut efectul. De unde macaronarii
nu voiau sa aud de rzboi acum o luna iat-i acum aproape n jurul
Ducelui care mnnc foc. ncotro vor porni italienii? mpotriva Franei prin
Alpi, mpotriva Iugoslaviei prin Dalmaia? Eu cred ca vor dezlnui rzboiul n
Africa, prin Libia mpotriva Egiptului, prin Tripolitana mpotriva Tunisiei.
Dup ce, prin marina lor vor fi ocupat bazele solide din Grecia. Sa mearg
unde or vrea, numai mpotriva Iugoslaviei nu, caci n acest caz se vor
dezlnui i ungurii i ne vom ncurca i noi. Dar vor lsa nemii pe unguri sa
porneasc mpotriva noastr, ameninai sau chiar atacai de rui?
Ruii, ruii.
Ruii, ruii. n-am dormit toat noaptea, tot cu gndul la ei. La nceput,
succesele Germaniei n Frana m-au linitit: nemii lund comanda nu vor
lsa pe rui sa vina peste noi, ca doar sug la ele noastre i cine e nebun sa
lase pe altul s-i omoare vaca? Daca ar pierde petrolul nostru, nemii ar
ramane la cheremul ruilor. Dar m-am gndit azi-noapte ca ar mai fi i alta
posibilitate: ruii sa profite de faptul ca nemii sunt ncletai pe frontul
occidental ca sa se instaleze n Basarabia, fara sa treac Prutul, tiind bine ca
domnii de la Berlin nu vor face moarte de om dect pentru petrol i ca
Basarabia nu-i intereseaz prea mult. O sa mai ncurce lucrurile i Italia, caci
i ea are nevoie de benzina. Suntem n minile Domnului. Dar trebuie sa
consideram chestiunea Basarabiei ca pusa.
Pe cnd ne vin tiri ca trupe ruseti nainteaz spre granita noastr
(precauie sau intenie de atac?) dl Kukoliev, inenarabilul nsrcinat cu afaceri
al Sovietelor, ne invita la cinematograf pentru mari, 28 mai, n noul palat al
Legaiei, construit pe oseaua Kiselef. Dovada ca pana mari moscoviii nu ne
vor ataca, afara numai daca Kukoliev nu tie nimic! Dar n-ar fi trimis Moscova
filmul.
La Roma avem presa buna. Regele a asistat la deschiderea expoziiei
organizata de Institutul nostru, i toat presa publica articole de lauda la
adresa noastr. Se vede ca nu ne-au pus gnd rau. De ce a fost arestat
Madgearu i Japonia ncepe sa se mite i acolo sunt tendine ctre o pace
repede cu China: Indiile neerlandeze, Indochina etc. sunt prazi preioase care
ateapt. Daca ar fi prevzut englezii ce ii ateapt! Dar cum puteau sa
prevad ce n-a prevzut nimeni? Ei trebuiau insa sa tie.

Marele colegiu electoral a fost convocat pentru zilele de 11, 12 i 13


iunie, cnd se vor alege, n ordine: episcopul Huilor, episcopul Timisoarei i
mitropolitul Bucovinei.
Ieri la masa la Clubul miliardarilor, Madgearu mi-a povestit pentru ce a
fost arestat. La o conferin a citat din Colbert o scrisoare adresata lui
Ludovic al XIV-lea care ncepea astfel: Majestatea voastr i-a mrit bogiile
n dauna poporului cucerind Flandra, Alsacia etc. Fraza a fost imediat adusa
la cunotina Regelui, dar fara cuvintele subliniate care explicau sensul
celorlalte. Regele furios a dat imediat ordinul de internare. Madgearu declara
ca nu l-a scos de la Bistria mpcarea Regelui cu Mihalache. Mihalache nici
n-a pus condiia acestei eliberri. A dat ordin de eliberare chiar Regele, dup
ce a constatat, gratie interveniei lui Cancicov, ca fusese indus n eroare.
Madgearu e convins ca Ghelmegeam i-a fcut figura, i-l njura de mama.
Constantin Argetoianu 'S-a dus dracului destinderea'
20 Mai 2006 | de
24 mai.
Parisul ne sftuia sa cedam.
Se aresteaz din nou garditi pe capete, n legtur cu complotul SimaPatrascu. Ieri au fost arestai, tatl Codreanu, Noveanu, i alii. Cum au putut
sa cread domnii de la Interne ca legionarii puteau iscli cu sinceritate
declaraii prin care calcau n picioare tot crezul lor politic i moral? Dl
Ghelmegeanu s-a dovedit un ministru de Interne uuratic.
Radian mi povestete din impresiile cu care Dragu a revenit de la Paris,
unde a stat trei sptmni. Dragu a fost secretar general la Ministerul
Propagandei sub Radian i a fost apoi numit consilier de presa la Paris.
Dansul spune ca persoana cu care a vorbit la Paris l-a sftuit sa cedam
ungurilor oraele de pe granita de Vest i bulgarilor Cadrilaterul. De notat ca
aceste sfaturi erau date nainte de ofensiva germana. Situaia noastr era
aproape pierduta la Paris. Acuzarea adusa lui Madgearu ca comploteaz cu
garditii e ridicola. Madgearu a venit la dansul, Cancicov, i l-a rugat sa
previna la Palat ca toat destinderea cu Garda era o farsa, ca slbiciunea lui
Ghelmegeanu n-a fcut dect sa nvie i sa galvanizeze Micarea Legionara i
ca n curnd vor ncepe din nou atentatele. Madgearu a mai spus lui Cancicov
ca Maniu era foarte ngrijorat de recrudescenta micrii gardiste n Ardeal, si,
daca ar fi ctigat Aliaii, ne-ar fi cerut sacrificii mari. Propaganda ungureasca
n schimb ctigase tot terenul pe care-l pierduserm noi: un corp voluntar de
5.000 de unguri se nrolase pe frontul franuzesc i o societate de propaganda
maghiara-franceza, prezidata de Laurent-Eynac da mese zilnice n cele cteva
restaurante ungureti din Paris. Trebuie sa fie cam fieri ungurii, azi, de a fi
pontat pe cartea franuzeasc i s-au nvrtit bine lucrurile pentru noi.
Pare ca s-a renunat la schema de reorganizare a Ministerului
Economiei Naionale pe trei comisariate generale. Schema, cu grafice i cu
formule magice, o concepuse Malaxa, i Regele o adoptase imediat. La nceput

erau trei comisari-supremi, ce depindeau direct de preedintele Consiliului,


numit i el comisar suprasuprem. Aceti trei comisari-supremi (agricultura,
industria i creditul) urmau s-i aib reprezentanii lor n toate ministerele i
sa hotrasc activitatea fiecrui departament. De fapt, Ministerul Economiei
Naionale era suprimat i redevenea un simplu Minister al Industriei i
Comerului, ca mai nainte. Regele s-a entuziasmat de planul acesta al lui
Malaxa, dar Ttrescu n-a vrut sa aud de rspunderea supra-suprema ce i
se arunca n spinare, ca s-i frng alele. A obinut cu greu, dar a obinut
ca sarcina sa treac asupra lui Cancicov, care a primit de voie, de nevoie. Ca
sa se rzbune asupra lui Malaxa, Ttrescu a propus Regelui pe Malaxa
pentru postul de comisar-suprem al industriei la agricultura Cancicov a
propus pe Alimanesteanu (Dumitru) i la credit pe George Creteanu. Cum a
auzit Malaxa ca e vorba sa fie scos din culise i din ntuneric i pus sa lucreze
la lumina zilei, caci Regele sarise de ncntare pe propunerea lui Ttrescu, a
schimbat macazul i a convins pe Suveran ca proiectul sau cu cei trei
comisari nu era bun.
Acum, Cancicov cauta alta soluie i pretinde chiar ca a gsit-o,
deoarece trebuie sa vina sa ne-o expun azi la Consiliul Superior Economic.
(edina s-a amnat, caci Cancicov a fost dobort de o criza de rinichi boala
lui cronica i silit sa se puna n pat, n repaus complet.)
Toate aceste amnunte mi le-a dat Dumitru Alimanesteanu, omul de
mare ncredere al lui Cancicov.
Arestarea fascitilor englezi.
Zvonuri pesimiste, dar evident false sau cel putin exagerate despre
arestarea lui Micescu. Sa fi furat portofelul lui Urdareanu?
Il tim escroc, dar nu pickpocket.
Se mai zice ca n scurtul timp cat a fost ministru a furat ca n codru. Ar
fi mpmntenit, el naionalismul, 800 de ovrei contra plata nsemnat i
pein, ar fi delapidat fondul timbrului de ajutor al baroului, ar fi agonisit o
moie, ar fi. ar fi. cate i mai cate. Il vom vedea n curnd prim-ministru.
25 mai.
Dup ultimele comunicate, pe ziua de ieri, nimic senzaional pe frontul
din nordul Franei i vestul Belgiei. Nemii nainteaz ncet pe toate direciile.
Au luat oraul Gnd. Pe coasta franceza, comunicatul german afirma ca
Boulogne e n minile nemilor i ca armatele lor sunt la 20 de kilometri de
Calais iar comunicatul francez dezminte i declara Boulogne inca n minile
franco-englezilor. i nemii mrturisesc greuti i pierderi mari.
Fascitii englezi, cei mai nsemnai dintre ei, au fost arestai. A
nregistrat astfel i Anglia o victorie.
n Italia, ceva mai multa linite. Se vorbete chiar de negocieri italofranceze privitoare la masurile blocusului.
La Moscova a nins.

Orchestra filarmonica din Berlin, care a dat sptmna trecuta doua


concerte n Bucureti, a trebuit sa contramandeze concertele pe care trebuie
sa le dea la Belgrad, de teama unor manifestaii ostile.
Ne-am purtat mai bine noi.
La Moscova a nins. De-ar putea sa le nghee matele ntr-nii.
Ieri, razii mari printre garditi. Se pare ca au trecut mai multi intre
teroritii din Germania, granita iugoslavo-romana, i Siguran e alarmanta.
Un lucru e sigur; s-a dus dracului destinderea.
26 mai.
n marea btlie ce se da de 15 zile n Flandra, n Artois, n Belgia,
superioritatea desvrit a germanilor se afirma ntruna. Daca potenialul
celor doua armate ar fi egal, armata germana din Artois, aventurata pana la
mare intre grosul trupelor franceze la Sud i grupul anglo-franco-belgian la
Nord, ar trebui sa fie tragica. De fapt, insa, ea domina situaia, i azi probabil
ca trupele nemeti vor intra n Calais.
De la Berlin se anun cum cmpia din nordul Franei i din Belgia e
virtual sfrit, i ca un viitor apropiat va arata n alte direcii, ca Germania
n-a fcut inca uz de armele cele mai perfecionate i mai distrugtoare de care
dispune.
Poate sa fie i numai intimidare. Pe cnd nemii se fudulesc cu fora lor,
francezii i englezii se roag la Dumnezeu i afirma ca se vor bate pana vor
ctiga rzboiul.
Bossy telegrafiaz din Roma ca Puricelli va sosi la Bucureti, probabil
miercuri sau joi, dup ce va vedea pe Mussolini. Bossy mai spune ca la Roma
convingerea victoriei Germaniei e absoluta i ca intrarea Italiei n rzboi e
afacere de zile.
Dilema ministrului Gafencu.
Pentru prima data, raiduri de aviaie germane au ucis oameni pasnici n
Anglia. Emoia e mare n populaia britanica, care n-a cunoscut pana acum
ororile rzboiului, caci, de la descinderea normanzilor, nici un picior vrjma
n-a mai calcat pmntul mandrei insule.
Sir Samuel Hoare, personalitate politica nsemnat, a fost numit
ambasador al Angliei la Madrid. Numirea a fcut senzaie, mai ales n
cercurile spaniole, i dovedete cata importanta acorda Cabinetul din Londra
micrilor Spaniei.
Ambasadorii Germaniei i Italiei au fot primiti la Moscova de Molotov.
Presupun ca au vorbit i de noi i sper ca au obinut de la reprezentantul lui
Stalin sa ne lase n pace.
Gafencu, pe care l-am gsit ieri lichefiat, ca de obicei, mi-a spus totui
ca el crede ca ne-am putea nelege cu ruii, cedndu-le prile de nord ale
Bucovinei i Basarabiei, locuite de ucraineni i poate ceva pe lng Cetatea
Alba. N-a fost numai o idee de vnt, caci mi-a mai spus ca Iorga ar fi aprobat o
asemenea tranzacie i m-a ntrebat ce cred eu despre dansa i daca n-ar fi

lapidat n ziua n care ar semna o astfel de cesiune. I-am rspuns ca eu as fi


incantat daca n-am pierde mai mult din Basarabia, i chiar Basarabia toat,
ca as vrea sa scpm de Cetatea Alba i Budache. Pentru lapidare, am
observat ca o asemenea hotrre n-ar putea fi luata n spinare numai de el, ci
de toi oamenii cu rspundere din tara.
Totul depinde insa de nemi. Daca nemii sunt victorioi i vor sa ne
ajute, putem sa pstrm i toat Basarabia. Gafencu pretinde ca nemii sunt
foarte rezervai fata de dansul pe chestiunea ruseasca, mai ales Fabricius. Eu
cred ca e o politica: sa ne tina cu frica de rui n san ca sa obin ei de la noi
tot ce vor n schimbul bunelor lor oficii la Moscova. Cu mine nemii sunt mult
mai deschii, chiar Fabricius al lui Ribbentrop, i ma asigura ca n-avem nimic
de temut de la rui.
Duici, caraghiosul ambasador iugoslav, a fost rechemat la iueal i
trimis la Madrid. In locul lui a fost numit Avacumovici, fostul consilier de
Legaie, al crui nume a fost pomenit de multe ori n aceste nsemnri.
Avacumovici e un excelent diplomat, un amic al Romniei, dar cam pislog.
La trei stejari = trei ulmi btrni.
Simplonul a fost provizoriu suprimat n Frana. Din cauza de economii,
fiindc nu mai erau pasageri, spune comunicatul.
Ieri la amiaza, mare serbare a norocului. Adunare generala la Mica,
urmata de un dejun de 60 de tacmuri la Clubul miliardarilor. Gigurtu era n
al 7-lea cer, i n fata de Anisoara-Mascota mai nduita ca oricnd. Pentru
Murgasanu, care a prezidat adunarea i masa, a fost o zi mare.
Tot ieri, dar dup-amiaza, Caramfil ne-a plimbat cu vaporaele lui, de la
Snagov la Tancabesti, i astfel s-a inaugurat noua lucrare a UCB-ului prin
care s-a adus lacul Snagov pana la oseaua Naional Bucuresti-Ploiesti.
La debarcader, n frumosul restaurant La trei stejari (care n realitate
sunt trei ulmi btrni) ni s-a oferit o gustare copioasa cu ficei i carnatei.
Venise multa lume, printre care dnii Costinescu, Buil, Ghelmegeanu,
Giurescu, prefectul de politie Modreanu, primarul Dombrovski i alii.
La Snagov s-au construit deja multe vile i privelitea e de toat
frumuseea. Cnd se vor amenaja i malurile lacului pana la Tancabesti, i se
vor planta, tot acel colt suburban al Bucuretilor va fi un mic paradis. Peste
vreo 50 de ani.
27 mai antaj magistralmente regizat
Comunicatele de pe fronturi germane i franceze sunt cam
contradictorii. Unii pretind ca au intrat n Calais, ceilali ca nu. Pare totui ca
cercul de fier se strange incontinuu n jurul forelor aliate izolate n nord i ca
soarta lor este pecetluita.
Numeroase aeroporturi au fost bombardate de nemi n Anglia. La
Londra se iau n graba masuri de opunere mpotriva unei eventuale debarcri
germane. Generalul Ironside, pana aici seful Statului Major General englez, a

fost numit comandantul forelor aprrii interne. In locul lui, la Statul Major,
a fost numit generalul Dill.
Ziarele engleze scriu ca generalul Weygand este mulumit de situaia
aprrii. Se mulumete cu putin e cazul sa fie spus.
La Florena, Farinacci a urlat ieri ca toat Italia e alturi de Germania i
a enumerat toate plngerile Italiei mpotriva Franei. Din tirile care sosesc
din Italia, din manifestrile puse la cale n toate oraele, din masurile luate de
Guvern ar reiei ca intrarea macaronarilor n rzboi e o chestiune de zile, daca
nu de ceasuri.
Si totui se anun de la Roma ca negocierile anglo-italiene privitoare la
controlul maritim sunt aproape ncheiate, spre satisfacia celor doua parti. E
foarte probabil ca Italia va intra n rzboi, dar i un enorm antaj,
magistralmente regisat, nu exclus.
Petrecut ziua de ieri (duminica) n afara de Bucureti. Dejunat la Sinaia
(cu: fiic-mea, ginere-meu, Marie Mirea i perechea Filip), fost apoi la Predeal,
iar la ntoarcere la Snagov i la Mnstirea igneti pe care n-o vzusem
niciodat. Mai bine n-o vedeam. Nicieri oroarea pravoslavnica, totala lipsa de
imbold a romanilor pentru frumos, nu e mai patenta. Nimic pentru placerea
ochilor, nici arhitectura, nici zugrveala, nici priveliti naturale. oroare,
oroare, oroare!
La napoiere spre Bucureti admiram animaia de la Trei stejari, noul
local al UCB-ului, la Tancabesti.
Marie Mirea, care e prietena cu baicoienii de Tancabesti, mi face
genealogia uratului. E fiul unei doamne Severineanu, sora btrnului Luca
Niculescu, vestitul toptangiu. Erau doua surori inteligente, destul de
frumoase, elegante i distinse mai ales pentru treapta lor. Le mergea vorba
ca erau fiicele lui Voda Bibescu, i aceasta nobila filiaie le da ifose de boierie.
Totui, una a luat pe bcanul Penopol, iar cealalt pe marghitanul
Severineanu. Penopolii au fcut avere, au cumprat de la Filitti moia
Tancabesti si, neavnd copii, au nfiat pe nepotul lor, C. I. Severineanu, pe
care l-au trimis la studii n Germania i care, dup ce s-a transformat n C. I.
Bicoianu, a devenit director i edec la Banca Naional. La moartea lui
Penopol, a motenit moia Tancabesti.
Istorie politica Profeii riscante
27 Mai 2006 | de.
Constantin Argetoianu.
Zangneala de rzboi la Roma
28 MAI. In Artois i n Belgia maritima luptele sunt ngrozitoare. Un
infern de fier i de foc. Nemii vor sa isprveasc cu armata aliata nconjurat
i mpins spre mare. Ei anuna ca au ocupat Calais i ca au strpuns liniile
anglo-belgiene la nord de Memis. Aliaii pretind ca oraul Calais e inca n
minile lor. Agenia Reuter mrturisete insa ca in cercurile din Londra bine

informate situaia din nordul Franei e socotita ca agravata, dup luptele de


ieri.
Italia continua cu zdrngneala de rzboi. Dup corespondenii ziarelor
engleze i franceze se crede ca va intra n rzboi pe la jumtatea lui iunie,
poate nainte. Totui, acordul cu Anglia privitor la controlul naval s-a ncheiat
i a fost parafat. Din Belgrad se telegrafiaz ca n cercurile politice de acolo
acest eveniment a fost salutat cu uurare i ca o destindere generala n
Mediterana nu poate sa nu fie consecina lui. O mai ntins micare n
diplomaia franceza a atins i pe Thierry, care a fost schimbat cu Peyronton;
Thierry merge la Buenos Aires n locul acestuia, iar Peyronton vine la
Bucureti n locul lui Thierry. Il vad plecnd pe dl Thierry, fara nici o prere
de rau. A fost un prieten exigent pentru noi, iar dna Thierry, nscut
Rotschild, o pisloag. Vladimir d'Ormesson a fost numit ambasador pe lng
Sf. Scaun.
Ultimele zile de emoie pe care le-am trit sub ameninarea unui
eventual atac rusesc sunt n mare parte datorate machiavellismului
prietenilor notri germani. Ei au rspndit cat au putut vesti peste vesti
despre relele intenii moscovite. Fabricius i oamenii lui adugau ca Germania
face ce poate pentru a liniti Moscova, pentru a mpiedica un atac pe care
conductorii de la Berlin l-ar deplora cel dinti, dar ca puterile nemeti sunt
limitate i ca Fhrerul nu se poate strica n momentul de fata cu Stalin.
Preul proteciei germane.
Smbt am gsit la Externe pe Gafencu i pe Creteanu fieri. Prerea
mea, ca nemii jucau teatru ca sa ne terorizeze i sa ne sileasc astfel sa le
dam tot ce ne cer n schimbul proteciei lor, i-a lsat reci. Nu voiau sa cread.
Eu unul eram convins ca contrariu celor ce spuneau, nemii fcuser la
Moscova toate demersurile necesare ca sa mpiedice o eventuala aciune ce ar
fi putut rsturna toate planurile lor. Caci sunt convins ca pentru nimic n
lume Germania n-ar abandona ruilor petrolul i graul romanesc. Ieri-sear
am revzut pe Gafencu: Ai avut dreptate mi-a spus el nemii au venit smi spun ca aranjeaz ei cu Moscova, dar m-au ntrebat care va fi preul
interveniei lor! Am rspuns lui Fabricius ca n aceasta chestiune Germania
poate sa fie cu noi, contra noastr sau indiferenta i ca eu as dori sa stiu care
din cele trei poziii a fost adoptata de Guvernul german, ca sa pot ndrepta i
eu n consecin politica romana. Am rspuns astfel la ntrebarea lui printr-o
ntrebare i am evitat un rspuns n chestiunea preului pe care mi l-a cerut..
Gafencu mi-a mai spus ca vrea sa nceap negocieri directe cu ruii (cred ca a
i nceput) sau poate prin americani, ca inca spera sa ajung la o nelegere
fara sacrificii teritoriale. Ruii ar cere numai un pact de neagresiune, reciproc.
De la deprimarea de smbt, Gafencu trecuse la un optimism exagerat.
Cancicov s-a prezentat ieri la Consiliul Superior i a vorbit un ceas ca
sa explice necesitatea decretului-lege prin care se confer puteri dictatoriale
Ministerului Economiei Naionale n toate domeniile produciei i

schimburilor. N-a fost amuzant dect n momentul n care i-a btut joc,
ludndu-l pe Miita Constantinescu, pe care nu-l poate suferi. Savu i Otoni,
prezeni, vor fi raportat fiecare cuvnt lui Miita, aa nct rzboiul intre
Finane i Economie se va ntei, pentru binele tarii. Oameni mruni, toi
domnii pe care ii ntrebuineaz Majestatea Sa. Sa vedem ce isprava va face i
noul dictator al pinii i al mezelurilor.
Tezaurul ia drumul Americii.
Aurul nostru de la Banca Naional plus aurul polonez pe care il avem
n pstrare au plecat spre America. De frica Moscovei, care ne-a mai nghiit
odat aurul.
Desi Berlinul i-a dat agrementul i Romalo a fost numit ministru n
Germania, se pare ca, aflndu-se despre ascendenta Seculici a noului
diplomat, cercurile politice nemeti au nceput sa se strmbe i nu se tie ce
primire se va face la Wilhelmstrasse ducelui Nindi. Ca grand-papa Seculici era
tartan botezat nu ncape nici o ndoial.
Pe cnd scriam rndurile de mai sus mi se comunica tirea ca Regele
Belgiei s-a predat mpreun cu toat armata sa. tirea a fost comunicata la
Radio, la Paris, de nsui Paul Reynaud, care ar fi adugat ca Regele Belgiei a
nfptuit gestul sau fara sa consulte, fara sa previna mcar naltul
comandament aliat, i numai din propria lui autoritate. Asear se spunea ca
atacul germanilor mpotriva frontului belgian era neomenos de violent. Se
vede ca oamenii n-au mai putut rezista i ca Regele Belgiei a vrut sa
mprteasc soarta lor. In sine, predarea belgienilor nu este cine tie ce,
caci armata lor era osndita la pieire i se tia bine ca azi sau maine nemii
vor fi sfrit cu ea. Dar faptul reditiunii cu Rege cu tot e demoralizator i poate
influenta i asupra trupelor engleze i franceze n toate sectoarele. Sa nu
nceap debandada generala. Nemii au ctigat rzboiul, orice se va mai
ntmpla. Trdarea unui Rege
29 MAI. Pe ziua de ieri nu s-a vorbit pana i n Bucureti dect de
trdarea Regelui Belgiei. Ce trebuie sa fi fost i sa fie inca n Frana i n
Anglia! ncep sa vina amnunte asupra acestui act covritor mai ales prin
semnificarea lui morala. Regele Leopold nu s-a hotrt brusc; i-a cumpnit
actul zile ntregi, a adus zbuciumul sau sufletesc la cunotina minitrilor sai,
a Guvernelor aliate i a generalului Blanchard, comandantul suprem al
armatelor din Belgia i nordul Franei. Decizia capitularii a fost luata de Rege
n urma unor lungi convorbiri cu generalii belgieni, convorbiri ce au avut loc
n dup-amiaza zilei de luni, Guvernele de la Paris i Londra s-au strduit sa
obin ca Regele sa amne pentru o sptmn hotrrea sa, insa Leopold III
a refuzat sa mai lase snge belgian sa se verse inutil. Bruscul zbor al lui Paul
Reynaud la Londra, i al primului ministru belgian Pielot, acum trei zile
(vineri i smbta) tirile date luni de Reuter asupra agravrii situaiei n
nordul Franei, erau n legtur cu iminentul gest pe care Aliaii il ateptau
din partea Regelui. Ultima ntrevedere intre Leopold i generalul Blanchard ar

fi fost dramatica. Trupele belgiene ocupau frontul de lupta de la estuarul


Escaut-ului pana la Armentires, aa nct defeciunea lor a deschis drumul
nemilor spre Ostende, Dunkerque i Calais. Avangardele germane au intrat
ieri-dimineaa n Bruges. Capitularea a fost hotrt mari dimineaa (ieri) la
ora 4 i a fost comunicata la ora 4 i 15 minute inaltului comandament
german, cu care cartierul general belgian era deja n contact de doua ore prin
comandamentul german de la Gnd. La Paris trdarea Regelui Leopold a
fcut o impresie adnc. Guvernul belgian i preedinii Corpurilor
Legiuitoare, refugiai n Frana, s-au ntrunit, au declarat hotrrea Regelui ca
nelegala i au decis, n numele poporului belgian, pe care de azi nainte il
reprezint legal, n mpiedicarea Suveranului prizonier de a guverna, rzboi
pana la capt alturi de Aliai. O noua armata se constituie n Frana, dintre
refugiaii belgieni, armata care va purta steagurile Belgiei, alturi de trupele
franceze i engleze. Conform Constituiei belgiene, Consiliul de Minitri i-a
asumat Regenta. Sediul Guvernului belgian a fost hotrt la Poitiers. In
Germania i n Italia, gestul Regelui Leopold este justificat prin grija Regelui
de a nu sacrifica inutil armata i populaia civila. In acel nenorocit colt de
pmnt care mai rmsese Belgiei se refugiaser peste 2 milioane de oameni
care se ncurcau cu trupe n debandada (zic nemii, dar contesta francoenglezii), oameni i trupe supuse zi i noapte celui mai infernal
bombardament. Un act de disperare i de slbiciune un act cuminte, iat
definiiile ce se dau de o parte i de cealalt a baricadei defeciunii Regelui
Leopold. In lumea ntreag aceasta defeciune este insa mai mult judecata cu
severitate. Alturi de Regele cavaler Albert I, fiul sau Leopold va ramane le
Roi de la pitre figure (Regele care a fcut impresie proasta). Omul n-avea
smn de erou, dar, fata de suferinele pe care a trebuit sa le ndure, cred ca
e nedrept sa i se arunce piatra, fiindc n-a consimit sa mai sacrifice mii de
vitei unei cauze pierdute.
Avatarele pcii din 1919
S-a vorbit mult ieri despre posibilitatea unei paci apropiate. Cel putin a
unei paci separate a Franei. Nemii o ndjduiesc. Ei spun ca Germania nu
va cere nici un sacrificiu teritorial Franei, i nici, de altfel, Italia: un regim
special n Tunisia, egalitate de drepturi la Suez i Djibuti. Se zice ca sunt
oameni la Paris care-i dau seama ca rzboiul e pierdut, ca n faza actuala sar mai putea ncheia o pace onorabila, dar ca, mai trziu, dup ce va interveni
i Italia i Germania, va ocupa toat Frana, condiiile de pace ar deveni mult
mai grele. Se vorbea ieri de un minister Laval-Flandin, care sa semneze pacea.
Toi francezii n-au uitat ca sabotarea pcii din 1919 se datoreaz Angliei i lui
Lloyd George i ca, daca nemii au putut sa cotropeasc din nou Frana, i-au
adus de mana englezii care dup rzboi au favorizat toate revendicrile
germane mpotriva Franei. Sa se descurce acum Anglia cum va putea, zic
multi printre francezi. i mai sunt i comuniti, multi, care vor pacea,
dincoace de Mnec. Totui, cat vor fi la Guvern Reynaud-Daladier-Mandel, de

pace nu se va putea vorbi pe fata n Frana. Pcat. Ar trebui sa fac pace toi,
i englezii. Un rzboi dus pana la absurd nu va restabili situaia celor nvini
azi, dar va mina lumea ntreag. Cu toate urletele rzboinice de la Paris i de
la Londra, eu sper ntr-o apropiata pace. Nu se poate ca inteligenta i bunulsim sa nu nving pana la sfrit.
Fericii, dar cam jenai.
Fost ieri la Legaia Sovietelor. Caraghiosul de Kukoliev ne poftise la un
film, pentru inaugurarea noului palat de la Sosea. Palatul e frumos, inut n
linii simple, cu un lux insa de amnunte neateptat ntr-un lca sovietic. O
serie de anticamere duce la o imensa sala de recepie. La cele doua capete alte
saloane n care fuseser instalate doua bufete bogate. Paralel cu sala de
recepie, o sala de cinematograf transformabila n sala de banchete! Lume
destula, dar nu prea multa. Guvernul, aproape tot, dar fara Ttrescu, care
nu stiu de ce n-a venit. Blumenfeld pretindea ca plnge acas asupra
defeciunii Regelui Leopold. Dintre membrii corpului diplomatic, nemii i
neutrii. Francezii i englezii lipseau cu totul. Am rugat i pe nevast-mea
(pana acum ireconciliabila cu Sovietele!) sa vina; s-a supus. De ce sa ne
punem rau cu oameni care ne pot face, ei, att rau? Am revzut acolo cu
emoie toat gazetria tartaneasca, disprut din circulaie i care nu se mai
vede nicieri. Fabricius i toi nemii fericii, dar cam jenai. i dau oamenii
seama ca cu tot succesul lor, opinia publica romneasc nu e cu ei, i acest
fapt ii acrete. Se simte n tot ce spun. Kukoliev e interesant pentru noi n
acest moment. E prea prost ca sa aib preri personale, si, de altminteri,
Sovietele nu i le-ar ngdui aa nct ce spune ca el nu poate fi dect ecoul
celor ce-i parvin, pe o cale sau pe alta, de la Moscova. El spune (mi-a spus-o
mie i i-a spus-o lui Ralea) ca Rusia n-are pretenii teritoriale fata de noi i ca
Basarabia e numai un pretext de discuie pentru a ajunge la o nelegere. Ce
nelegere? Rusia vrea pace. Ea ne va scpa de rzboi, cum a scpat de rzboi
i Suedia. Pentru ca e pacifica, pentru ca vrea pace, ne va cere sa ncheiem nu
un pact de neagresiune, astea sunt fleacuri, ci un pact de asistenta mutuala.
Att spune Kukoliev. Ceea ce nu spune e ca, probabil, ca sa ne poat garanta
i mai bine pacea, ca sa poat sari i mai lesne n ajutorul nostru (asistenta
mutuala.), Rusia ne va cere cteva puncte de sprijin, cteva puncte n care sa
ntrein forte sovietice gata sa rspund la orice alarma. Aici e buba. Oricum,
se pare ca i pesimistul Gafencu e de aceasta prere fie ca au intervenit
germanii la Moscova, cu un veto de atingere n ce privete vaca lor cu lapte, fie
ca ruii nu vor sa se ncurce n operaiuni militare pericolul de rzboi cu
Rusia s-a ndeprtat deocamdat pentru noi.
Istorie politica Joc de rzboi sau exerciii higienice?
03 Iunie 2006 | de
29 mai.
Minoritari, uniti, ortodoci.

Se pregtete reluarea relaiilor diplomatice intre Iugoslavia i Soviete.


Misiunile circula deja intre ambele tari. Au ajuns muscalii la pre.
Numirea lui Nindi Romalo la Berlin i a lui Radu Crutzescu la Ankara
au aprut n Monitor.
Dup ce a fost numit Consiliul Regal, Ion Mihalache a trimis un copios
memoriu Regelui, prin care lmurea ca nici ce a fost nu mai poate sa mai fie,
dar ca nici ce e azi nu poate sa dureze. In acelai timp, dom' Mihalache cerea
Suveranului o audienta. Suveranul n-a rspuns, Mihalache e furios i spune
n gura mare ca, daca lucrurile nu se schimba pana ntr-o luna, i va da
demisia din demnitatea de C. R. Cteva zile n urma lui Mihalache a trimis i
dom' Maniu un memoriu Regelui, dar fara sa ceara audienta. In memoriul
sau, dom' Maniu preciza ca Ardealul e expus sa fie smuls Romniei i ca o
nelegere cu Rusia (!) e singura noastr salvare. Fiindc vine vorba de Ardeal,
mi se spune ca domnii de la Statul Major fac prostii pe acolo. Prostii nu numai
fata de minoritari, dar i fata de romanii uniti. Ii baga pe toi ntr-un sac i-i
considera ca trdtori. Ce sa mai zicem de mitropolitul Sibiului, Balan, care a
declarat ntr-o cuvntare publica, ca cine nu e ortodox n Romania e mpotriva
Regelui! vabii din Banat nu mai vor sa primeasc ofieri n cvartir, fata de
insultele ce comandani locali le-au adresat.
S-au luat masuri de o severitate excepional pentru circulaia din
zonele petrolifere. Nici un strain nu se va mai putea apropia de schele, de
rafinrii, de depozite. Alarma a fost data de nemi care pretind ca englezii au
trimis oamenii sa distrug toate exploatrile noastre. Sa ne fereasc
Dumnezeu! Fara petrol am nceta sa devenim interesani i ne-ar lsa nemii
prada ruilor.
30 mai.
Aliaii au luat n fine Narvik-ul. i doua orae din vecintate. Succes
tardiv care nu compenseaz dezastrele suferite n Belgia i n nordul Franei.
Succes inutil, caci pe campul de btaie din Flandra, nemii pot aduna mai
mult fier dect le-ar fi putut furniza minele din Scandinavia n zece ani.
Succes relativ, caci o mana de nemi a rezistat efortului combinat francoenglez timp de doua luni.
Toate comunicatele, toate cuvntrile, toate declaraiile franceze i
engleze se termina cu formula: pana la victoria definitiva asupra inamicului.
Stiu ca moralul poporului trebuie susinut, dar sunt formule i formule. Cea
adoptata de Aliai face efectul unei glume sinistre, n lumina evenimentelor de
fiecare zi.
A murit Jean Callimachi.
Printul Wilhelm, fiul mai mare al Kronprinzului, a fost ucis n Flandra i
nmormntat n Potsdam cu mari onoruri militare. El, al doilea print al
familiei imperiale, ucis n rzboi: ast-toamn, n Polonia, a fost dobort
printul Oskar.

n fine, s-au luat masuri de politie pentru urmrirea alarmitilor i


rspnditorilor de tot feluri de zvonuri false. Numai de s-ar executa cum
trebuie ordonana data ieri. Masurile de paza, n regiunile petrolifere, au fost
nteite. E teama mare de un act de sabotaj pus la cale de Aliai ca sa
lipseasc pe nemi de petrolul romanesc.
Ploile care au czut iari cu nemiluita mari i ieri au produs mari
stricciuni la cile ferate, n prile muntoase ale tarii. In Oltenia, dup tiri,
pare sa fi plouat mai putin. Ne-om aduce aminte, sub toate privinele, de anul
1940!
31 mai.
Ieri la amiaza a murit brusc Jean Callimachi. Bolnav de civa ani de
angina de piept, nu se mai cauta deloc n ultima vreme i abuza de mese bune
i fuma ca i cum nu l-ar fi pandit moartea. Am avut cteodat impresia c-i
caut sfritul. Foarte mndru de numele i de casa lui, n-a putut suferi
prbuirea din jurul sau. Fiul unic mort la Atena ntr-un accident absurd l-a
tras spre mormnt, n care l-au mpins de la spate nevast-sa prin viaa ei
destrblata i fiic-sa devenita pur i simplu o curva. Cu moartea lui
Callimachi s-a nchis ultima casa boiereasca primitoare din Bucureti. Cele
doua nebune, mama i fata, vor toca la repezeala i averea lor i cea rmas
de la Callimachi care le-a lsat-o.
Pentru mine, se duce un prieten. De dansul i de casa lui sunt legate
nenumrate amintiri ale vieii mele, n ultimii 20 de ani. Am ajuns persona
grata i la rui! Nu numai nemii, dar i muscalii ma vor n fruntea
Guvernului. A spus-o Kukoliev lui Ralea i lui Blumenfeld, dup cum la nemi
au spus-o i Fabricius i Gerstenberg lui Cecropid. Ralea, comunicndu-mi
cele spuse de muscal, a adugat ca era i prerea lui. La cinematograful de la
Legaia sovietica s-a aezat lng mine i mi-a fcut declaraii de amor. Omul
nu vrea sa fie surprins de evenimente. Din nenorocire i pierd toi timpul: mor vrea nemii, m-or vrea ruii, m-o vrea Ralea nu-i vreau eu pe ei, pe
niciunul, fiindc, cu Regele Carol, nu e nimic de fcut. ncearc omul o data,
nu de doua ori.
n Guvern pare a fi mare enervare, mai ales n cercurile lui Ttrescu.
Se vede ca simte omul ca trebuie sa fac acum loc unuia care sa aib
ncrederea Berlinului i va mai fi aflat i el ca ecoul Moscovei, Kukoliev, a spus
deunzi: Rusia vrea sa se neleag cu Romania, dar nu se va putea niciodat
nelege cu Ttrescu. Cu Mihalache poate, cu Argetoianu desigur..
Strigoi de-ai politicii vechi.
Enervarea Guvernului mai poate sa fie datorata i dificultilor interne.
ntr-adevr, Micarea Legionara e n plina recrudescenta i ncercrile de
sabotaj strine au devenit amenintoare.
Un manifest anonim, cu portretul lui Zelea Codreanu i cu data de 16
mai, a fost rspndit n toat tara, manifest prin care se recomanda
legionarilor sa stea linitii, caci ziua izbndei finale se apropie. Mai toi

garditii destini au nceput sa se regrupeze convini ca nemii vor impune


Garda de Fier la Guvern! De confruntat cu convingerea ca teroritii venii de
peste granita i arestai au fost trimii de nemi sa provoace tulburri la noi!
Sperane absurde de pe urma izbnzilor germane hrnesc i rataii micrilor
naionaliste. Strigoi de-ai politicii vechi ca Nichifor Crainic, Manoilescu,
Gheorghe Cuza, Tilica Ioanid i alte javre se ntrunesc aproape zilnic, beau i
pun tara la cale n vederea proximei lor guvernri! Orict ar fi de putin
serioase aceste manifestri, ele ngrijoreaz oameni ca Ttrescu i
Ghelmegeanu care se tem pana i de umbra lor.
Poate i mai mult insa preocupa Guvernul ncercrile de distrugere a
instalaiilor noastre petrolifere ce par a fi urmrite de ageni strini, mai ales
englezi. S-au gsit explozibile i unelte de distrugere la asemenea venetici
arestai n jurul schelelor. La Brila i la Sulina au fost descoperite zilele
trecute doua vapoare btnd pavilionul statului Panama, n realitate vase
engleze, ncrcate i ele cu material de distrugere. Probabil ca aceste vase mai
urmreau i blocarea Dunrii la Porile de Fier. Masuri de o severitate
aproape exagerata au fost luate mpotriva tuturor strinilor dar primulministru i ministrul de Interne triesc cu frica n san.
Legea armonizrii salariilor a trecut prin Consiliul de Minitri. Dup
cte-mi spune Cancicov, e complet ratata. Ea nu va mulumi pe nimeni i ne
va costa 4 miliarde de lei. In Consiliul de Minitri erau consternai, Miita
Constantinescu a mai slbit cu zece kilograme. Desi sunt la cuite, Cancicov
i Miita au fost de data asta de acord. Daca n-ar fi fgduit-o Regele prin
mesajul de deschidere al Parlamentului, legea ar fi czut.
Aflu de la Statul Major ca nemii ar fi concentrat 18 divizii n Moravia i
Slovacia. Ca sa mpiedice pe unguri (in cazul unei nzbtii italiene mpotriva
Iugoslaviei) sa se mite? Ca sa tina pe rui n respect fata de noi? Chi lo sa.
(Cine tie.)
Ca rspuns la aceasta concentrare de forte, ruii ar transporta trupele
lor de la Odessa i de la Nistru, la Nord, spre granita ungaro-poloneza. Tot
cam attea divizii. Joc de rzboi, sau exerciii higienice?
O pace economic planificata.
Neubacher mi-a fcut ieri o lunga vizita. N-am prea priceput de ce, caci
n-a venit s-mi ceara nimic, nici s-mi spun ceva special. Plec poimine la
Berlin pentru cteva zile i am venit sa va vad nainte de plecare! De luni de
zile uitase de existenta mea; a mai fost de attea ori la Berlin i n-a mai venit
sa ma vad nainte de a pleca. Sa fie aceasta vizita n legtur cu dorina
lor de a ma vedea iari n fruntea Guvernului? Tot ce se poate; ei nu pot ti
ca dorina lor e zadarnica.
Si dl Neubacher s-a deschis fata de mine ceea ce niciunul din ei nu o
face fata de Gafencu i de Ttrescu i mi-a declarat ca Berlinul considera
interesele Germaniei comune cu ale Romniei, i ca tie de la Ribbentrop ca

nu trebuie sa avem nici o teama de rui. Mi-a confirmat i concentrarea


diviziilor nemeti din Moravia.
Am vorbit de rzboi. Din ce tie el de la Berlin, Hitler nu vrea sa se
vrjmeasca de moarte cu francezii, i nu va porni mpotriva Parisului. O
ocupare a Parisului ar fi o umilire a Franei pe care francezii n-ar uita-o
niciodat. Parisul i Frana nu sunt obiective urmrite de germani care nu vor
reaciona spre Sud dect daca vor fi atacai. Tot efortul nemilor se va
concentra mpotriva englezilor. Neubacher considera rzboiul ctigat. Trupele
germane vor debarca n Anglia i o vor constrnge la pace. Nu crede ntr-o
pace separata cu Frana, desi toat lumea n Germania ar dori-o, dar francezii
sunt prea cavaleri ca sa lase Anglia in Stich (in situaie grea). Mi-a vorbit cu
dispre de Italia i de lcomia italienilor. Hitler face tot ce poate ca sa nu-i
atrag n rzboi, dar lui Neubacher ii e frica ca vor da navala. Hitler se ocupa
de acum cu organizarea unei paci economic planificata, care sa puna Europa
n msur sa lupte cu concurenta celorlalte continente i sa o nving.
Ne-am desprit prieteni, dar fara sa pricep pentru ce a venit.
Consiliul de Minitri belgian s-a ntrunit sub preedinia lui Pierlot i a
redactat urmtoarea hotrre: In numele poporului belgian i avnd n
vedere art 32 din Constituie, Consiliul de Minitri constata ca Regele fiind n
puterea invadatorului se afla n imposibilitate de a domni (de r gner).
Pana unde a czut prestigiul Angliei: Agenia rusa TASS informeaz ca
Guvernul sovietic declina sa primeasc misiunea lui Sir Stafford Cripps,
hotrt la Londra. Daca Guvernul britanic are ceva de comunicat celui din
Moscova, n-are dect sa o fac prin Sir William Seeds, ambasadorul sau. Sau
daca Sir William nu mai are ncrederea Guvernului englez, acesta poate numi
un alt ambasador i chiar pe Sir Stafford Cripps. Londra s-a supus i a cerut
agrementul pentru Cripps, care plecase deja spre Moscova, ajunsese la Atena
i va atepta acolo decizia lui Stalin. Cripps e un simpatizant al comunismului
i al Sovietelor i englezii ateapt mult de la el.
Trei vedete americane.
Negocierile acordurilor comerciale dintre Iugoslavia i Soviete s-au
terminat i acordurile vor fi semnate zilele acestea la Belgrad. Din telegrame
nu rezulta insa ca raporturile diplomatice dintre cele doua tari vor fi reluate.
Bizar.
Ducici a fost decorat de plecare cu Marele Cordon al Stelei Romniei i
ales membru de onoare al Academiei Romane. Ca sa ne reamintim de
vremurile vechii prietenii cu bieii srbi.
Ruii au trimis o nota cam aspra Lituaniei, din cauza rpirii (!) ctorva
ofieri din garnizoanele sovietice. Lituania a numit o comisie de ancheta. Se
spera ca conflictul va fi aplanat, dar Germania a declarat de pe acum, ca de sar agrava, ea nu se va amesteca n afacerile Rusiei.
Primenirea morala: Dl Teofil Sidorovici, cu degetul n gura pana la
numirea d-sale n fruntea Strajei Tarii, a cumprat o casa frumoasa pentru

uzul d-sale i un imobil de raport n centrul Bucuretilor. sa nvee strjerii de


la el.
A murit pe front i un print din familia Regala engleza: Frederick of
Cambridge.
Istorie politica Pictura comica
10 Iunie 2006 | de.
Constantin Argetoianu.
Pacifismul lui Ciano
31 MAI. Mari seara, Miita Constantinescu a acordat 50 de audiente la
Ministerul de Finane, de la orele 20 la orele 2 dimineaa. Pe ministrul Olandei
l-a primit la ora 23:40. Teatru, ca sa arate cat e de ocupat i cum i sacrifica
ziua i noaptea n serviciul Statului i al Regelui. Ce caraghios!
1 IUNIE. Jumtate din Camera i din Senatul belgian s-a ntrunit la
Limoges i s-a solidarizat cu Guvernul Belgiei, vesteind actul Regelui Leopold
care va duce singur rspunderea lui n fata istoriei. Jumtate de Parlament
a mai constatat ca exista pentru Regele Leopold o imposibilitate juridica i
morala de a domni Guvernul nu invocase dect imposibilitatea de fapt.
Italia vrea Corsica, Spania vrea Gibraltarul sa nu vrea Albania Londra,
ca ne-a luat dracul!
Decretul privitor la deplinele puteri conferite Ministerului Economiei
Naionale a aprut n Monitorul de azi: Guvernul pune aceste masuri
excepionale la adpostul aprobrii Consiliului Superior Economic, al crui
aviz e publicat in-extenso (?), ndat dup decret. Servim i noi la ceva.
Regele Leopold al II-lea al Belgiei.
Vlvtaie mare de partea Italiei. Desi sunt oameni importani la Roma i
la Milano care inca pretind ca Italia nu va intra n rzboi, totul indica ca va
intra. Demetrio, consulul nostru la Triest sosit la Bucureti de cteva zile,
pretinde ca populaia e consternata i se ntreab cum are sa triasc dup
nceperea ostilitilor i a blocadei. Demetrio povestete ca, n ajunul plecrii
sale din Triest, el i familia lui au avut 3 scrumbii de mprit i nimic
altceva. Din cate se optesc n cercurile italiene informate, pare ca, cel putin
n ultima vreme, Ciano ar fi fost cu totul contra unei intrri n rzboi i ca
lucrurile au mers pana la hotrrea lui Mussolini de a-l scoate din Guvern i
de a-l numi guvernator al Libiei, n locul lui Balbo, ca s-l fac sa ia
rspunderea rzboiului. Putoarea Edda, fiica Ducelui i sotia lui Ciano, a
leinat la picioarele lui Mussolini, a urlat i a ipat i a salvat situaia lui
brbatu-su. Caci la situaia lui brbatu-su si, indirect, a ei mai tine
ncoronat dama. Se zice ca pornirile pacifice ale umflatului ministru de
Externe sunt, n mare parte, datorate raporturilor sale cu fiica lui Charles
Roux, fostul ambasador francez pe lng Vatican i actualmente secretar
general al Ministerului de Externe francez, n locul lui Leger, care a fost
limojat zilele trecute. Dra Charles Roux s-a cstorit la Roma cu un principe
del Drago, dar se tine o tie toat lumea cu Ciano. Se crede n general ca

Italia va intra n rzboi sptmna viitoare i ca ncepe prin ocuparea Insulei


Corfu, ca sa mpiedice pe englezi s-i creeze o baza la intrarea Marii
Adriatice. Va urma apoi un atac mpotriva Egiptului sau a Tunisiei sau
mpotriva ambelor tari. Pare ca am avut dreptate i ca, daca se va declana
rzboiul italian, va fi un rzboi african.
Btrnul leu britanic primete palme.
Couloudre a fost numit ambasador al Franei, la Berna. Numirea
acestui important diplomat, ntr-un post relativ secundar n timpuri normale,
arata cata importanta dau francezii Elveiei n mprejurrile de azi. Unii spun
ca misiunea lui Couloudre ar fi sa ntrein drzenia helveticilor i s-i
mpiedice sa lase pe nemi sa se uneasc prin tara lor cu italienii. Sa n-aib
nici o grija, caci elveienii sunt hotri sa primeasc cu tunul i cu puca pe
oricine s-ar aventura pe teritoriul lor. Alii cred ca Couloudre a fost trimis la
Berna, ntr-un post naintat pentru eventuale contacturi cu nemii pe
chestiunea unei paci separate. A pune o asemenea intenie n seama
Guvernului francez actual e curata nebunie. La dejunul de adio, dat ieri la
Ministerul de Externe lui Thierry, acesta ar fi spus ca nu merge la Buenos
Aires, unde a fost numit, i ca i-a dat demisia.
Csaky, ministrul de Externe al Ungariei, semneaz n Buletinul bilunar
al partidului de guvernmnt, editat n Budapesta, un articol intitulat Pacea
n Europa Orientala. Articolul e de un pacifism neateptat. Csaky face pe
europeanul, declara interesele Ungariei strns legate de ale Germaniei i de
ale Italiei i existenta ei n funcie de rolul pe care-l joaca n bazinul dunrean.
Ministrul maghiar e convins ca pacea nu va fi tulburata n tarile carpatice.
Chiar daca s-ar auzi focuri de puc aiurea, n Ungaria va domni pacea.
Btrnul leu britanic primete palme: dup Moscova, Roma! Cum s-au
schimbat vremurile! Pe cnd la Londra se afirma ca negocierile anglo-italiene,
privitoare la reglementarea controlului vamal, ajunseser la termenul lor i la
un rezultat satisfctor Guvernul italian le-a rupt, brusc.
Regele are o slbiciune pentru boi
2 IUNIE. Dictatura comica: Majestatea Sa ne-a dat ieri o reprezentaie
neateptat. Iat cum s-a desfurat piesa: Actul 1. La Ministerul de Externe.
Radu Crutescu, ambasadorul nostru la Ankara, sosit vineri seara de la Berlin,
sta pe la amiaza de vorba cu Alexandru Creteanu i cu Gafencu, care-l sftuia
sa nu plece imediat la post i sa mai stea cteva zile n Bucureti, sa se
sature. Actul 2. La Gigurtu acas. Gigurtu sta de vorba cu Murgasanu i
discuta afaceri de-ale Societii Mica, cnd l-a chemat cu telefonul la Palat.
Ce-o mai fi vrnd?, a spus Gigurtu i l-a rugat pe Murgasanu s-l atepte,
ca probabil nu-l vor retine mult. ntr-adevr, dup o jumtate de ceas, Gigurtu
s-a napoiat, cu fata pleotita: Sunt ministru de Externe.. Nici el, nici
Murgasanu care mi-a povestit scena, nu pricepeau. Actul 3. La Palat.
Macovei, de la CFR, a depus jurmntul de ministru al Comunicaiilor, n
locul lui Gigurtu, numit la Externe, n locul lui Gafencu, demisionat. S-a

anunat n acelai timp ca Gafencu va fi numit ambasador la Ankara. S-a


cerut i agrementul. Crutescu va fi numit secretar general la Externe i i s-a
fgduit o Legaie buna, cat mai curnd. Rolul micrii e lmurit. Prin
urmare, lui Gigurtu, Regele a dat nemilor un germanofil notoriu i supus, la
Externe, dar numind un germanofil de spea bovina. Regele mai socotete ca
evita orice iniiativ ndrznea la acel departament, pe care de acum nainte
Palatul il va avea complect n mana. Sa nu se insele Regele n socotelile lui,
caci sunt i boi cu iniiativa. Dup obiceiul lui, una la dreapta i una la
stnga, Regele, dup ce a dat nemilor un gaj prin numirea lui Gigurtu, a dat
numaidect altul Aliailor, prin numirea lui Gafencu, la Ankara, caci prietenia
lui Gafencu cu turcii e notorie, ca i sentimentele sale aliato-file. Rezultatele
micrii de ieri: nemii, indifereni la numirea lui Gigurtu, pe care-l stiu ca
lucreaz numai cu picioarele, dar nemulumii de numirea lui Gafencu la
Ankara. Italienii, furioi de aceasta numire. Aliaii, consternai de nlocuirea
lui Gafencu, printr-un bosofil. Excesul de abilitate il omoar pe bietul nostru
Rege. Ce sa mai zic de numirea lui Macovei? E domnia lui Malaxa, n plin
mers. nlocuirea lui Gafencu prin Gigurtu va deschide apetitul nemilor. In
curnd vor cere nlocuirea lui Ttrescu. Nu m-ar mira sa vad pe Gigurtu i
prim-ministru. Regele are o slbiciune pentru boi. Sraca tara romneasc!
Rupere de nori, cu patron i sate distruse.
Crutescu i trimisese bagajele i mobilele direct de la Berlin la Ankara!
Acum trebuie sa le opreasc la Constantinopole i sa le aduc, pe mare, la
Bucureti! Cu aceeai repezeala cu care a fcut micarea ieri, Regele ar fi
putut sa o fac acum 10 zile i sa evite situaiile caraghioase pe care le-a
creat. Vntul sufla deja, atunci, n favoarea nemilor i lumea ar fi priceput.
Ce nu pricepe lumea nici azi e de ce Majestatea Sa nu ntrebuineaz n
serviciul politicii sale dect prosti i excroci.
Fierbere mare pretutindeni, n ajunul intrrii Italiei n rzboi. La Paris sa inut un consiliu suprem aliat la care au luat parte, pe lng francezi,
Churchill, Attlee, generalul Dill i alii. In oraele Italiei freamt, deprimare i
srcie. In Statele Unite discursuri pentru i contra intrrii Americii n rzboi.
In Spania manifestaii antibritanice i cererea Gibraltarului (sir Samuel Hoare
va avea de furca cu preteniile spaniole.). Roosevelt dezminte ca ar fi intervenit
acum, n urma, n Italia, pentru pace. URSS dezminte i ea ca ar fi propus
Ungariei s-i garanteze granitele. Zpceala i ncurctur pretutindeni.
Weygand ar propune, dup telegramele engleze, reorganizarea armatei
franceze i sporirea elementelor motorizate spre a le putea opune forelor
similare germane. Cam trziu. E o reorganizare ce ar fi trebuit sa fie
ntreprins acum 5 ani. Sptmnile ce vin vor fi decisive. Daca Germania
trece peste liniile franceze, de la sudul Sommei i Aisnei, a ctigat rzboiul.
Daca nu, daca rzboiul de micare se transforma ntr-un rzboi de poziie, l-a
pierdut orice ar face Italia.

Ieri au nceput la Belgrad edinele conferinei economice a nelegerii


Balcanice. A deschis dezbaterile dl Tzintzar, printr-un discurs pe care nu l-am
citit. Rahat. E destul sa spun ca Romania e reprezentata prin Tabacovici, ca
sa subliniez importanta acestor discuii.
Joi a fost o rupere de nori n judeul Turda. Apele s-au urcat n unele vai
pana la 8 metri i patru sate au fost distruse. In acelai timp, o grindina cat
oul s-a npdit asupra judeului Mehedini. In mprejurimile oraului Severin,
viile, arborii au fost distrui i oameni i animale rnii i ucii. Prpdul s-a
ntins i peste o parte din Gorj. La Craiova, ploaie mare, fara grindina. A
inundat pivniele, n mahalalele de jos.
Steagul alb al capitularii.
Am primit la Senat o circulara din partea FRN-ului. Membrii Frontului
vor trebui de acum nainte sa se salute intre ei, dar pe categorii (!). Astfel,
parlamentarii, unii pe alii. Am transmis fiecrui senator o copie de pe
circulara.
Fost azi-dimneata la gara pentru plecarea lui Thierry. Nu m-a fi ostenit
pentru Thierry, dar m-am dus pentru ambasadorul Franei i bine am fcut,
caci printr-un oribil act de laitate, Guvernul n-a fost reprezentat de nimeni. A
fost Gafencu, dar Gafencu nu mai este ministru de ieri. De la Externe,
Creteanu, Grigorcea i Stnescu (protocol); att ar mai fi lipsit, sa nu vina nici
funcionarii de la Externe. Zevzecul de Thierry a sosit cu 4 minute nainte de
plecarea trenului ce zpcit i el. Toi francezii i englezii de seama din
Bucureti prezeni. Foarte putini romani. Pe lng laitatea noastr,
congenitala, mai era i faptul ca perechea Thierry nu era deloc simpatizata.
M-am fotografiat cu Thierry, ca sa fac venin lui Fabricius.
Gafencu, cu care am schimbat doua vorbe la gara, mi-a prut foarte
plictisit. El pretinde ca n-a mai vrut el sa rmn la Externe (!), fiindc prea
se mergea repede spre Germania. El nu e contra unei politici de apropiere cu
Berlinul, dar mai cu demnitate. Ttrescu vrea sa mearg oltenete (e
propria expresie, dup cate spune Gafencu), adic sa nu se ncurce, sa se
arunce n braele nemilor ca sa nu-l arunce acetia din Guvern. Plecarea sa,
adug Gafencu, era poate necesara i nlesnea o politica mai intima cu
Germania, dar nlocuirea sa prin Gigurtu e deplorabila. Gigurtu vorbete
nseamn steagul alb al capitularii nfipt la Ministerul de Externe. Or nimeni
nu ne-a cerut sa capitulam. Gafencu pretinde ca Fabricius regreta chiar
plecarea sa. Aici cred ca se nal, caci telegramele sosite de asear, de la
Berlin, ca i de la Roma, comenteaz n modul cel mai clduros schimbarea
nfptuit la Ministerul nostru de Externe. Gigurtu e prezentat ca un
eminent om de Stat (!), a fost colaborator al lui Goga si, prin urmare,
antisemit i ca un prieten intim (!) al lui Goring! Nemii au aerul sa cread, n
comentariile lor, ca cu instalarea caraghiosului la Ministerul de Externe,
ntreaga politica romneasc s-a schimbat de pe fga! Ce ppurie mai e i
toat politica asta.

Puricelii vine, dar mai ntrzie. N-a vrut sa vina dect cu aprobarea
Ducelui. Aceasta aprobare a primit-o prin Ciano dar acesta i-a cerut sa mai
amne cu cteva zile plecarea sa, ca sa poat duce la Bucureti un mesaj de
cea mai mare importanta. Iat tirile pe care mi le trimite, printr-o scrisoare
adusa de Berea, o sectur din diplomaia noastr.
Ruperea negocierilor anglo-italiene a fost urmata de ruperea
negocierilor franco-italiene i aa s-a fcut un pas mai mult spre rzboi, din
partea Italiei. Totui, cu toate apelurile de rezerviti, cu toate proclamaiile
belicoase, cu toat atitudinea amenintoare a Ducelui toate ndejdile de
pace nu sunt inca pierdute. Dar sunt puine.
Istorie politica Manevre regale
24 Iunie 2006 | de
3 iunie.
Cazul Gafencu.
Prietenii lui Gafencu pretind ca demisia lui, care a surprins lumea
neiniiat ca o lovitura de teatru, s-ar datora exclusiv iniiativei fostului
ministru de Externe. Gafencu s-ar fi dus smbt la ora 11 dim. la Ttrescu
i i-ar fi spus ca nu mai merge (?) i ca e ferm hotrt sa plece. A rugat pe
primul-ministru sa obin aprobarea Regelui chiar n acea zi. Ttrescu a
observat ca Regele rennoise ministrului sau de Externe ncrederea sa cu
cteva zile nainte i a rugat la randul sau pe Gafencu sa renune la demisie.
Acesta a persistat. Ttrescu s-a dus la ora 12 la Palat, cu demisia. i Regele
ar fi respins-o mai nti dar fata de ncpnarea lui Gafencu, raportata de
Ttrescu, a primit-o. A urmat numirea lui Gigurtu. Gafencu n-a cunoscut
dect la ora 1 hotrrea Regelui, cnd a aflat din gura lui Ttrescu intenia.
M. Sale de a-l trimite la Ankara. aa se explica ca la ora 1 a mai putut
vorbi cu Crutescu despre plecarea acestuia la turci.
Toat istorioara asta mi pare literatura. Care a fost faptul determinant
ce a impus lui Gafencu ieirea lui instantanee din Guvern? A fost un gest al
Regelui n direcia Berlinului pe care sa nu-l fi putut nghii? Nu. Atunci? Cred
i dup conversaia avuta ieri la Curse cu Urdareanu, as putea zice ca sunt
sigur ca Gafencu a fost scos i ca gestul a fost fcut sub influenta directa a
lui Urdareanu. Daca ar fi plecat de buna voie, Gafencu n-ar face capul de un
cot pe care-l face.
Ieri la Derbi, Regele a venit vesel parc-ar fi ctigat el btlia din
Flandra. Cu o jumtate de ora naintea lui, cam o data cu mine a sosit
Urdareanu i a venit s-mi ceara prerea asupra schimbrii de la Externe:
tii foarte bine ca de la nceputul rzboiului am susinut ca singura grija a
Romniei trebuie sa fie Rusia i ca politica noastr trebuie sa se alinieze cu
cei care ne pot ajuta mpotriva barbarilor de la Rsrit. Daca pana n ultima
vreme mai putea fi un echivoc, azi lucrurile s-au lmurit si, orict ne-ar
durea inima de francezi, trebuie sa fim alturi de nemi, care singuri ne mai
pot apra de muscali. Gestul de apropiere de Berlin, pe care il reprezint

nlocuirea lui Gafencu printr-un germanofil, mi pare potrivit. N-ar fi ales pe


Gigurtu, dar asta e alta chestiune. Ceea ce nu pricep e numirea lui Gafencu la
Ankara, care anuleaz tot efectul nlocuirii sale la Externe. Chiar daca se
explica ca e trimis acolo ca sa mpiedice pe turci (!) sa intre n rzboi?
Copilrii, am rspuns numaidect, cum vrei sa mpiedice Gafencu pe turci sa
fac ce le dicteaz interesele lor? In politica, explicaiile nu fac cinci parale.
Stiu ca nemii, i mai ales italienii, sunt furioi de numirea lui Gafencu.
Urdareanu bea lapte. Mi-am dat imediat seama cat il urte pe Gafencu.
Da, a continuat el, i trimiterea lui Gafencu la Ankara va putea s-i fac pe
germani i pe italieni sa cread ca ne-am btut joc pana acum de ei.
Urdareanu m-a strns apoi de brat si, la ureche: De ce nu spui i Regelui
toate astea? Fiindc nu mai vorbesc politica cu Majestatea Sa. i-a luat
singur rspunderea fata de tara i fata de istorie, face cu dvs. ce vrea i pe noi
oamenii cu cap i cu experienta ne-a dat la o parte. Foarte bine. Daca va
reui, va fi un Rege mare. Daca nu va reui, va plati oalele sparte. Dar nu va chemat fiindc nu toi vorbesc ca dta i cine tie unde ne-am fi dus. Sa ne
cheme pe toi mpreun, s-i aduc fiecare argumentele. Cntecele din
ghitara nu vor rezista expunerii realitilor. Urdareanu a insistat sa vorbeasc
chiar acolo cu Regele ca numirea lui Gafencu mai putea fi nlturat etc. i ca
va aranja el ca Regele sa ma ntrebe.
Popular printre comuniti.
Regele a fost fata de mine de o amabilitate cum n-a mai fost de mult. i
asta ncepe sa ma iubeasc. Am evitat insa orice vorba politica. Am vorbit
despre Jocker Club, despre ncasrile lui, despre masa care urmeaz sa o
dam n ziua premiului Regal, dup recolte, despre ploaie, despre Flandra,
despre toate, numai despre politica noastr, nu. La un moment dat s-a vrt
Urdareanu intre noi i a invocat prerea mea n chestiunea Ankara (o avea la
inima!). M-am mulumit sa spun: Sire, am spus lui Urdareanu punctul meu
de vedere n aceasta chestiune i-l rog s-l raporteze Majestii Voastre. i am
trecut la alt subiect.
Regele a aflat ca as fi ajuns om popular printre rui, ca am fost foarte
anturat la recepia Legaiei sovietice. Da, Sire am rspuns eu am ajuns
popular i printre comuniti, ceea ce n-a mai fi crezut n viaa mea. Lasa,
ca e bine!, a replicat Regele i s-a pus pe ras.
Regele a fost cam plictisit ca n-a ctigat derby-ul. ncepe sa fie
ambiios! N-a felicitat pe Schwartz (ctigtorul), adus conform tradiiei n loja
Regala, dect du bout des levres (din vrful buzelor. Ca s-i fac placere,
jidanul i-a fgduit ca va ctiga i derby-ul din anul viitor!
n loja Jockeu-clubului, Gigurtu venise sa primeasc entuziaste
felicitri. In lipsa lor, se plimba n fata scaunelor ca un bou jenat. Ne-a cinstit
cu prezenta i dl Ghelmegeanu. Regele nu i-a adresat cuvntul, aa nct a
jucat rol de personaj mut, fcnd concurenta Voievodului pe acest teren.
nainte de derby, la ora 3, au avut loc funeraliile lui Callimachi.

M-am dus un moment. Toat boierimea romneasc era acolo. i o


profunzime de flori. Sub pretext ca trebuie sa treac Regele la curse la ora 4,
cortegiul a fost inut aproape un ceas pe loc (Regele n-a trecut dect la ora 5)
n curtea lui Callimachi. Ruine!
n Flandra, cercul german n jurul Dunkerque-ului se tot strange. Se
pare ca anglo-francezii, cu toate bombardrile germane, au parvenit sa
evacueze cu 4/5 din efectivele lor din Flandra. Un succes relativ. Un succes n
mijlocul dezastrului. E probabil ca azi-mine Dunkerque-ul va fi ocupat i el
de trupele germane care vor stpni astfel toat coasta de la Abbeville, la
granita germana, peste Belgia i Olanda.
Pe de alta parte, se anun ca avioane germane au bombardat portul
Marsiliei, unde au necat doua vapoare mari i au stricat linia ferata LyonMarsilia. Ce are sa fie cnd o mai veni i aviaia italiana. Biata Frana, cu
frumuseile ei!
Associated Press din Statele Unite afirma ca, n zilele ce vin, Germania
i Italia vor face propuneri de pace. Daca aceste propuneri nu vor fi acceptate,
Italia va intra n rzboi.
n Italia, preparativele pentru rzboi continua. Ansaldo, cunoscutul
publicist de la Telegrafo (ziarul lui Ciano), a adresat prin Radiodifuziune un
discurs armatei, discurs prin care precizeaz revendicrile italiene: Corsica,
Tunis, Suez i Gibraltar Gibraltarul pentru Spania. Ciudat: a uitat Malta,
Savoia i Djibouti.
mbarcare debarcare.
Numirea lui Gigurtu a fcut impresie rea n mai toate cercurile politice.
Chiar n cele germane e primita cu un surs.
4 iunie.
Senzaionalul pe ziua de ieri il reprezint bombardarea Parisului prin
avioane. E prima, n acest rzboi. Un numr de 83 de bombe a czut asupra
Parisului propriu-zis i 977 asupra zonei suburbane; ase imobile au fost
drmate n incinta oraului, provocnd opt mori i 37 de rnii. Bilanul
suburbanelor e de 98 de imobile, 54 de mori i 95 de rnii. Nemii pretind ca
n-au atacat dect aerodromul de la Issy-les-Moulineaux, ceea ce nu
corespunde cu adevrul, caci bombe au czut n mijlocul Parisului. O bomba
a czut chiar n curtea casei n care ambasadorul Statelor Unite, Bullit,
dejuna cu Laurent-Eynac, ministrul Aerului, i a explodat cu un zgomot
infernal. O a doua bomba a czut pe acoperiul aceleiai case i din
ntmplare n-a explodat. Bullit i Laurent-Eynac au scpat astfel ca prin
minune.
Francezii fac mare caz de pericolul la care a fost supus ambasadorul
Statelor Unite, n sperana sa emoioneze America. Roosevelt a telefonat lui
Bullit i a cerut amnunte. De la Londra se pretinde ca bombardarea
Parisului constituie represaliile nemilor fata de bombardarea intensa a
Ruhrului, unde oraul Essen ar fi suferit rau, i a Hamburgului.

Operaiunile n jurul Dunkerque-ului sunt aproape pe sfrite. Ultimele


uniti transportabile anglo-franceze au fost mbarcate i probabil ca ultimul
petic de pmnt din acea nenorocita regiune va fi ocupat de nemi fara
ntrziere. i astfel s-a sfrit prima faza a rzboiului din Frana.
Faza a doua i cea decisiva va ncepe probabil imediat. Pana sptmna
trecuta se credea ca nemii i vor ndrepta aciunea lor spre Anglia, unde ar fi
ncercat chiar o debarcare, i ca frontul francez urma sa rmn linitit. aa
spunea i Neubacher joia trecuta. Acum se zice ca Statul Major german nu se
mai gndete la o debarcare n Anglia i ca forele nemeti vor cuta sa le
rpun nti pe cele franceze.
Porcria se pltete ntotdeauna
Frontul actual germano-francez se ntinde de la Abbeville la frontiera
lng Montmedy, trecnd prin Amiens, la sud de Peroune, de St. Quentin i
de Laon i la nord de Rethel. Aceasta linie se afla situata mult mai la nord
dect cea care a reprezentat maximum de naintare germana n 1914.
Oamenii care vin din Berlin intre alii Crutescu pretind ca, daca Aliaii ar
putea rezista pe aceasta linie numai o luna, Germania ar fi pierduta din cauza
situaiei interne.
Italia i continua palinodiile ei. Marele Consiliu fascist ieri, Consiliul de
Minitri azi. Se zice ca vom afla n fine ce vrea. Marele Consiliu, dup ce a
evocat nedreptile Aliailor fata de Italia n 1919 i sanciunile, s-a declarat
solidar cu orice hotrre a Ducelui.
Sir Reginald Hoare a fost ieri la mine mai mult ca sa afle dect ca sa
spun. L-am linitit cat am putut pe chestiunea numirii lui Gigurtu, care il
ngrijorase mult. I-am explicat ca nimic nu era schimbat, ca Regele continua
mai departe sa fie ministru de Externe, ca numirea lui Gigurtu nu era dect
putin praf n ochi aruncat nemilor (Telegramele de azi-diminea de la Berlin
spun ca n cercurile politice germane nu se acorda mare importanta numirii
lui Gigurtu, care n-a nlturat suspiciunile existente.).
Sir Reginald mi-a afirmat ca e pozitiv informat despre succesele aviaiei
engleze care provoac mari pierderi i mari tulburri n dosul frontului
german. El pretinde ca proporia pierderilor e de un avion britanic pentru
patru germane i ca peste 1.000 de avioane nemeti ar fi fost distruse (sunt
vreo 10.000!) i ca din ce n ce superioritatea aviaiei britanice asupra celei
germane se va accentua. Cine nu spune nimic consimte
Soneriu vine s-mi spun ca Lloydul, care suspendase asigurrile n
Mediterana, le-a reluat pe ziua de azi i ca i s-ar fi spus ca totul e linitit i ca
nu se va declara rzboiul (?).
Thyerry s-a napoiat! Telegrafiase vineri la Quai D'orsay ca pleac si,
cum pana duminica dimineaa nu primise nici un rspuns, a conchis ca qui
ne dit rien consent (cine nu spune nimic consimte) i s-a urcat n tren. Dup
ce a plecat, a sosit insa o telegrama prin care i se cerea sa rmn la post
pana la sosirea lui Peyrouton. Cum acesta vine de la Buenos Aires, Parisului

i-a fost teama ca nu va mai putea trece daca Italia ar intra n rzboi i n-a
vrut sa lase ambasada din Bucureti pe mana unui nsrcinat cu afaceri.
Telegrama Ministerului de Externe francez a fost trimisa dup Thierry i l-a
prins nainte de a ajunge la Timioara. Thierry s-a urcat la Timioara n trenul
care pornea spre Bucureti, unde a sosit ieri disperat i cu cinci ore ntrziere
din cauza inundaiilor din Oltenia.
Gafencu a predat ieri Ministerul de Externe lui Gigurtu. Sa fi vrut sa fie
ironic? In tot cazul a spus de succesorul sau ca e nzestrat cu cele mai alese
nsuiri de inteligenta i de patriotism. In rspunsul sau, Gigurtu a pretins
ca are un program! Mai aproape de adevr a fost cnd a declarat ca va lucra
sub naltele ndrumri ale Majestii Sale. A vorbit i Macovei la nscunarea
sa la Comunicaii. Mai bine tcea.
Istorie politica 'S-a suprat rau Dumnezeu pe noi'
01 Iulie 2006 | de.
Constantin Argetoianu.
Boii lui Vaida-Voievod
4 IUNIE. Ziarele au descoperit o gravura din 2 iunie 1803 reprezentnd
un montgolfier botezat Thiloriera (l-o fi plnuit domnul Thilorier), menit sa
transporte 3.000 de oameni n Anglia. i n-ar fi costat dect 300.000 franci!
Pare cert ca numirea lui Gigurtu n-a suprat, dar nici n-a incantat pe
nemi. Pe ei nu-i intereseaz minitrii, caci stiu ca nu sunt dect slugile lui
Voda. Ei urmresc o declaraie, un gest, o atitudine a Regelui, care sa fixeze
lmurit poziia Romniei n sfera de interese a Germaniei. Ca sa evite o
asemenea declaraie sau atitudine a lui, Regele arunca Gigurti n gura
lupului, dar lupul pare ca nu se mulumete cu att.
n lumea noastr politica, agitaia mare i scrboas pe tema aceasta a
cerinelor germane. Varditii vor sa mping pe aceasta cale pe Vaida la
putere. Sever Dan a i plecat la Cluj cu Madam von Coler, poftita de Vaida la
tara s-i arate boii lui.
Cum pot oamenii sa se coboare pana acolo? As fi murit de ruine sa ma
fi adus strinii n fruntea Guvernului vreodat! Stiu ca acum nemii m-ar voi
pe mine. Daca cumva Regele m-ar chema, refuzul meu ar fi categoric, numai
din aceasta cauza, fara sa mai am nevoie sa invoc i alte motive de ordin
politic i personal, intre mine i Majestatea Sa.
Puricelli a telefonat ca sosete vineri seara cu Simplonul acum a venit
Berea (Berea s-a logodit cu dra Winfried Nielsen, o nepoata a lui Puricelli care,
zice-se, ar fi chiar fiica lui naturala. Cum o fi ajuns Berea pana la dra
Winfried?) sa mi-o spun. A mai telefonat ca situaia este grava, dar ca
deocamdat nu poate fi vorba de nceperea ostilitilor. El vine cu autorizaia
Guvernului italian i pare-se cu ceva n traista.
Berea, care se afla la Milano cnd a capitulat Regele Belgiei, povestete
ca Mussolini a fost perplex daca tebuie sau nu sa aprobe gestul lui Leopold. L-

a aprobat ca sa nu strice cu Hitler, dar i-a dat seama ca a aprobat i dreptul


unui Rege de a dispune de soarta armatelor. Omul nemilor
5 IUNIE Pamfil eicaru, Radian, Cecropid, care sunt bine cu nemii, au
venit s-mi raporteze ce se gndete i se spune n cercurile acestora.
Schimbarea de la Externe e departe s-i fi mulumit. Nu dau mare importanta
numirii lui Gigurtu, care prin el nsui, desi e un prieten, nu reprezint lucru
mare. Nemii n-au nici o ncredere n Ttrescu i nu pot suferi pe Miita
Constantinescu, pe Ghelmegeanu i pana la un punct i pe Cancicov. Ei
pretind ca Guvernul actual n-a executat conveniile cu Germania dect cu
sila, scuzndu-se pe lng Aliai i pndind momentul cnd sa se poat
arunca asupra Germaniei. Germania vrea o colaborare sincera i de ncredere
cu Romania si, daca aceasta s-ar putea realiza, ar fi gata sa ne garanteze
pacea i granitele noastre ca sa putem demobiliza i munci cu folos. Omul
care le-ar inspira o ncredere desvrit as fi eu.
Am spus i lui eicaru i lui Radian i lui Cecropid ca din nefericire nu
sunt disponibil, fiindc, pe de o parte, nu vreau sa fiu omul nemilor i nu
mai pot colabora cu Regele Carol sub tutela lui Malaxa i controlul lui
Urdareanu. As mai primi sa fiu omul nemilor daca prin acest sacrificiu as
putea salva tara, dar vechilul lui Malaxa, niciodat.
Dup eicaru, nemii socotesc ca numirea lui Gigurtu a fost ultima
ncercare a lui Ttrescu de a se crampona de Guvern i sunt convini ca ea
nu va servi la nimic.
Muntele i oricelul.
Dunkerque e n mana germanilor care anuna 40.000 prizonieri i o
mare prada de rzboi. Cu cderea Dunkerqueului s-a ncheiat o faza a
rzboiului. Din tirile din urma rezulta ca a doua faza va ncepe, aproape cu
certitudine, printr-un atac violent german impotiva frontului francez. Atacul
masiv al avioanelor nemeti asupra Parisului nu e dect un preludiu la acest
atac. La acest atac masiv al forelor germane aeriene, aviaia anglo-franceza a
rspuns i ea cu un atac masiv n Valea Rinului i spre Est pana la
Osnabruck i Dortmund.
Ieri a avut loc la Consiliul de Minitri la Roma, dup care se atepta de
attea zile cu nfrigurare declaraia de rzboi a Italiei. De zece zile, presa
italiana a nnebunit lumea cu 4 iunie. Consiliul a avut loc, dar. n-a ieit
nimic. Parturiunt montes, nascitus ridiculus mus! (s-au ostenit munii i s-a
nscut un biet oricel). Pe de alta parte, se telegrafiaz de la New York ca
transatlanticele italiene i anuna plecri regulate la diferite date din ntreag
luna iunie. La Londra i la Paris, n schimb, se da intrarea Italiei n rzboi ca
sigura.
Lumea noua va veni sa scape lumea veche
Camera Comunelor a inut edina ieri i Churchill a pronunat un
mare discurs, un discurs patetic n care a mrturisit dezastrul suferit, dar
totdeodat i ncrederea lui n viitor. In total au fost evacuai prin Dunkerque

i alte porturi 335.000 de englezi i francezi, ceea ce constituie un mare


succes, caci nu s-au pierdut dect 30.000 de oameni (nemii zic 40.000).
Primul ministru englez a insistat asupra meritelor aviaiei aliate,
afirmnd ca la un avion aliat czut au czut patru germane. Flota a avut
pierderi nensemnate, n total 40 de mii de tone, vase mici, din care numai
20.000 tone britanice pierderi nenchipuit de mici pentru o operaiune ca
aceea care s-a efectuat sub focul intens inamic. Churchill a adus omagiile sale
aprrii oraului Calais, care a rezistat patru zile cu o mana de oameni i a
permis trupelor engleze sa se mbarce la Dunkerque.
Churchill a mai mrturisit pierderea a aproape ntregului material de
rzboi al armatei de Nord: peste 1.000 de tunuri, toate vehiculele de
transport, toate carele de asalt. Pentru trdarea Regelui Leopold a avut
cuvinte crude. De notat n peroraia lui o fraza ciudata: vorbind de hotrrea
britanica de a duce rzboiul pana la victorie, a strigat vom lupta, daca va fi
nevoie chiar singuri, pana ce lumea noua va veni sa scape lumea veche..
Johnson, viceprim-ministrul Aprrii Naionale din Statele Unite, a
inut un discurs n care a spus ca America nu va putea evita sa intre n
rzboiul din Europa i ca trebuie sa se pregteasc.
Focul i apele Luna crii a fost deschisa ieri fara prezenta Regelui. De
mirare. Tot ieri (sau alaltieri?) a nceput aa-zisa sptmn a restauraiei.
In fiecare zi i chiar de doua ori pe zi, cate un mbuibat al regimului va
preamari la Radio cei zece ani de domnie ai Regelui Carol i va canta gloria
Suveranului. Cum nu ii e greata?
Ploile continua. Dezastru. De data asta ne-a nimerit i pe noi n Oltenia.
Intre Strehaia i Butoesti (Valea Motrului), linia ferata Craiova-Severin a fost
inundata i ntrerupt. Pe toate vile Mehedintiului curg puhoaiele i strica
tot. La Breasta s-a inundat tot ce se poate inunda. Peste 100 de vagoane de
semnaturi sunt pierdute. La Craiova, pivniele de prin cartierele joase au fost
din nou inundate. Doamne, Doamne, nu ne-ai pedepsit destul cu rzboiul?
Blumenfeld intra pe usa i-mi aduce doua telegrame. Una relateaz
manifestul lui Hitler ctre poporul german prin care preamrete victoria din
Flandra i anun nceputul unei noi ofensive a armatelor din aer i de pe
pmnt cealalt conine comunicatul francez de la ora 11: Germanii au
dezlnuit o violenta ofensiva intre Amiens i Laon..
Actul al doilea al tragediei
6 IUNIE Azi e srbtoarea nlrii. dar sufletele noastre nu se nalta
deloc. Nu pot sub greutatea nenorocirilor, ngrijorrilor care ne strang inima.
In Apus, lumea cu focul n centrul i n rsritul Europei, cu puhoiul de
ape. S-a suprat rau Dumnezeu pe noi.
n Frana, lupta e n toiul ei. nceput ieri-dimineaa la ora 4, ultimele
tiri care ne-au venit sunt de asear, ora 11. Pana la acea ora nimic decisiv
nu s-a comunicat, de o parte i de alta. Nemii au atacat n mai multe puncte,
pe ntins linie care merge de la Aberville la Montmedy. Pare ca deocamdat

francezii rezista i ca n general ar fi respins atacurile germane, toate punctele


de sprijin ale aprrii rmnnd n minile lor.
Italia continua sa amenine, sa mobilizeze i sa nu mite. Cu cat se
desfoar palinodiile Ducelui, cu att mai mult mi se impune n minte faptul
ca italienii n-au luat nici o precauie pentru adpostirea tezaurelor lor de arta
de prin muzee i biserici. Statele care au prevzut intrarea lor n rzboi
Frana, Anglia, Belgia, Germania au procedat la operaiuni de adpostire cu
luni i luni nainte de nceperea ostilitilor, caci aceste operaiuni sunt lungi
i anevoioase. Ramane ipoteza ca Ducele n-a avut niciodat intenia de a intra
n rzboi i ca tot zgomotul pe care-l face e menit sa fixeze la granita Italiei un
nsemnat numr de divizii franceze i n Marea Mediterana flotele aliate. In
aceasta ipoteza zilele ce urmeaz ne vor arata daca e ntemeiat sau nu
Italia nu va lipsi sa revendice la sfritul rzboiului partea leului, n victoria
germana care se deseneaz n momentul de fata cu atta intensitate.
Nu stiu daca, n legtur cu frontul sau nu, ministrul Paul Reynaud a
demisionat. O telegrama laconica ne anun faptul i ne previne ca probabil
tot dl Paul Reynaud va fi nsrcinat cu formarea noului Guvern. Ce zbucium
n scumpa noastr Frana!
Prpdul apelor continua, mai ales n Oltenia. Jiul a ieit din matca aa
cum n-a mai ieit de la 1897. De la Filiai la Dunre e o mare. Nici nu-mi vine
sa ma duc pana la Craiova sa vad ce stricciuni mi-o fi fcut la Breasta. Linia
Filiasi-Severin e tot ntrerupt; stricciunile fcute de puhoaie intre Prunior
i Butoesti n-au putut fi inca reparate.
n Bulgaria, o nemaipomenita furtuna cu grindina a devastat cmpia
dintre Balcani i Dunre, distrugnd tot n calea ei. In Iugoslavia, potopul, ca
i la noi, a fcut i face daune imense.
Trag clopotele, flfie steagurile.
Discursul lui Churchill e foarte comentat. Sinceritatea lui e condamnata
de unii. Eu gsesc ca a avut dreptate sa spun lucrurile pe leau. Poate ca ar
fi fcut mai bine sa dea cifrele pierderilor fara sa le aprecieze urmrile.
Calificarea sa ca un uria dezastru militar pentru Alian a luptelor din
Flandra a servit mult nemilor n propaganda lor.
Peyroton nu mai vine la Bucureti, a fost numit nalt comisar n Tunisia,
post pe care l-a ocupat deja nainte de a fi trimis la Buenos Aires ca
ambasador. Ramane la noi Thierry, a crui transferare n Argentina a fost
anulata. La Moscova va fi numit Labonne.
Fhrerul a ordonat sa se sune clopotele trei zile i sa flfie steagurile
opt zile pe toate casele n semn de recunotin pentru victoria din Flandra,
cea mai mare din cate a cunoscut istoria(?).
Francezii rezista Anul 1940, vzut de un mare om politic
08 Iulie 2006 | de
6 iunie.
Nebunie pe toat fata pmntului.

Narvik-ul a fost bombardat i luat de aliai. Acum e zilnic bombardat de


nemi. i toate pe spinarea norvegienilor, care se ntreab probabil ce vina
ispesc n momentele de fata.
Nemii se plng ca avioane elveiene au atacat avioane germane din
care au i dobort unul deasupra teritoriului francez. Elveienii se plng ca
nemii au aruncat bombe pe teritoriul federal. Tonul de la Berlin este insa
ridicat: sa nu se pregteasc o trecere a trupelor germane peste Elveia, n
Frana Centrala?
Japonezii anuna i ei nceputul unei noi ofensive n China. Chinezii, pe
de alta parte, pretind ca i-au atacat pe japonezi i ca acetia stau rau.
Nebunie pe toat fata pmntului. Codul funcionarilor publici (legea
armonizrii salariilor), care trebuie musai sa fie promulgat pe ziua de 8
iunie, a fost supus ieri examenului comisiilor reunite de legislaie ale Camerei
i Senatului. Probabil ca sa i se dea putin prestigiu, caci toat lumea ii ataca
dispoziiile. Natural, comisiile n-au schimbat nimic i au votat proiectul aa
cum a fost prezentat de princepele d'Orange (dl Radu Portocala). Atept ca sa
fie publicat, s-l citesc i eu.
7 iunie
7 iunie. De miercuri dimineaa, ofensiva nemeasc n Frana e n toi.
Dup doua zile de lupte nverunate, rezultatele nu sunt inca lmurite. Nemii
afirma ca au strpuns linia Weygand n mai multe locuri i ca nainteaz.
Francezii recunosc ca un numr mic de care de asalt a trecut n dosul
frontului, dar afirma la randul lor ca aceste care, nefiind urmate de alte trupe
caci acestea au fost oprite nu reprezint nici un pericol: ele ar fi fost chiar
distruse. Btlia este numai la nceputul ei rezultatele nu vor putea fi
constatate dect dup cteva zile. Cert e ca germanii au iniiativa
operaiunilor i ca dispun de o mare superioritate de avioane i de care de
asalt. Francezii sunt singuri: englezii i mrturisesc absenta de pe campul de
lupta.
Totui, aviaia britanica e foarte activa n spatele inamicului. Oficial se
anun incendierea fabricilor lui J. G. Farben din Ludwigshafen: focul se vede
de la granita franceza. Se confirma bombardarea Essenului, Dortmundului,
Hamburgului i Mnchenului. Paul Reynaud, n declaraiile lui radiodifuzate
de asear, previne pe nemi ca pentru fiecare bombardare de civili n Frana
se vor executa imediat represalii n Germania.
Remanierea Cabinetului francez se explica prin necesitatea unei mai
mari coeziuni i prin faptul ca Daladier ncepuse sa enerveze opinia publica,
care vedea ntr-nsul pe drept sau pe nedrept autorul moral al dezastrelor
suferite pana acum. Se pare ca opinia publica e mulumit cu schimbarea i
cu noul Guvern. Cu att mai bine.
Italia a declarat apele sale teritoriale, pana la o distanta de 12 mile de la
coasta, ca periculoase, ceea ce nseamn ca a aezat sau ca aaz mine.

Vasele strine nu mai pot intra n porturile italieneti dect cu autorizaia


autoritilor militare.
Cu inundaiile e prpd mare.
Puricelli sosete ast-sear cu Simplonul. Ttrescu are obiceiul sa sara
dincolo de cal: a trimis pe Soneriu cu vagonul sau ministerial s-l primeasc
la granita. Foarte exagerat i inutil. Eu nu ma voi duce nici mcar la gara s-l
primesc. Pentru duminica seara, Ttrescu a pregtit o masa n cinstea
italianului, la care m-a poftit i pe mine ca sa vorbim n cerc restrns. N-am
avut ncotro, am primit i am renunat sa merg la Breasta, cum plnuisem,
s-mi vad dezastrele inundaiilor cu ochii.
Cu inundaiile e prpd mare. De zeci i zeci de ani nu s-a vzut aa
ceva. Pe Valea Jiului, 10.000 de hectare de semnaturi sunt sub apa. La
Breasta mi-a luat podul din parc peste Brestuica. A doua oara n 50 de ani. O
paguba mare i tierea proprietii n doua. i ploua, ploua. Aceleai dezastre
ca n Dolj sunt nregistrate n Gorj, n Mehedini, n Rmnicul Srat, n
Tecuci, n Tutova etc. An de pacoste pe tot pmntul!
Cancicov a fcut o larga expunere asupra planului sau de lucru la
Ministerul Economiei Naionale. A spus lucruri bune i a fost sincer. Sa
speram ca va fi lsat sa fac ceva: pana acum, Ministerul Economiei Naionale
a avut 58 de titulari n 32 de ani!
Cancicov a vorbit n termeni foarte clduroi de Consiliul Superior
Economic i de persoana mea. Ii voi mulumi astzi la inaugurarea lunii
Bucuretiului.
Pe cnd scumpa Frana piere sub bombardamentele barbarilor, gsesc
printre hrtiile mele urmtoarea nsemnare din 1934: Les meilleurs
restaurants de France: (Cele mai bune restaurante din Frana) Macon, Hotel
de l'Europe (Burtin) Boivy (chateau) 4 kilometres de Roanne (ancien antiguaire
a Nancy) decouvert par de Dion Vienne (Isere), htel des Pyramides (Excellent)
Le seul bon cris de Suisse: La Glacier Sion (e l'htel des Bergues e Geneve,
reserve de la Rochefoucault)
8 iunie.
Smbt, 8 iunie. tirile de pe frontul francez sunt succinte, de o parte
i de alta. Se pare ca germanii fac uor progrese, dar ca francezii rezista.
Weygand a adoptat un nou dispozitiv de lupta: lasa sa treac tancurile pe care
le distruge apoi n spatele frontului si, dup trecerea carelor de asalt, astupa
gaura cu infanterie pe care o opune infanteriei inamice.
Francezii rezista. toat chestia e cat vor putea rezista? De la englezi nu
mai au dect ajutorul aviaiei, iar o buna parte din armata lor e nirata la
granitele Elveiei i Italiei. Dup tirile din Berlin s-ar prea ca obiectivele
nemilor sunt mai mult Rouen i Havre dect Paris pentru moment cel
putin.
Italienii n-au intrat inca n rzboi, dar continua cu ameninrile, cu
pregtirile i cu toat muzica lor obinuit de o luna. Ordine au fost date

tuturor vaselor italiene de comer sa nu mai circule i sa se refugieze n


porturi neutre.
Guvernul i populaia din Canada au adus telegrafic la cunotin
generalului Cort ca sunt cu toate puterile lor alturi de armata britanica.
Ducele de Windsor, care era ofier de legtur (!) cu armata franceza, ia dat demisia din postul (!) sau.
Profeii adevrate.
Gaxatte a republicat articolul lui Weygand din Revue des Deux Mondes,
aprut n 1937, prin care generalisimul de astzi prezice tot ce s-a ntmplat:
locul pe unde nemii vor invada n Frana, tancurile, colaborarea aviaiei,
superioara, inutilitatea liniei Maginot etc.
Omul care a prevzut aa de bine a fost insa lsat la o parte: era clerical
i nu era republican. Se zice ca, pentru indiscreia sa, Gaxatte ar fi fost
arestat. Arestat pentru ca a publicat un articol al generalisimului, iat unde
au ajuns n Frana! i-au pierdut bieii oameni capul!
Tot din Frana vine tirea ca Rauschning, autorul volumului Hitler m-a
dit a fost arestat ca spion german! Se pare ca zisul volum, n care Fhrerul
era prezentat ca un nebun i ca un prost, fusese scris cu complicitatea
Guvernului german i publicat pentru ca autorul lui sa ctige ncrederea
francezilor i s-i poat spiona mai bine!
n Statele Unite s-a hotrt sa se vina n ajutorul aliailor prin cesiune
de arme americane, de arme ale armatei americane zise nvechite. Se vor da
astfel 600.000 de mitraliere, puti, tunuri. Se zice ca se vor trimite chiar
aeroplane i vase de rzboi, daca va fi nevoie. Roosevelt a adus pe compatrioii
sai la lozinca: sa dam aliailor de toate, numai un corp expediionar nu! Nici
n-ar putea, caci pana s-l pregteasc se va fi i sfrit rzboiul.
Mittelhauser a fost numit comandantul armatelor din Siria n locul lui
Weygand.
Regele Suediei a mai semnat o proclamaie de neutralitate absoluta. Dar
mai adug n proclamaia sa ca o adevrat neutralitate nu se va putea
garanta nimnui dect dup ncheierea pcii. Cum se pare, Gustav V nu are
n venele sale numai snge de-al lui Bernadotte, ci i de-al lui La Palisse.
Payrouton, care trebuia sa vina la noi ca ambasador, i-a luat postul de
la Tunis n primire i a adresat tunisienilor un apel clduros i patriotic,
cerndu-le sa i strng rndurile n jurul Franei.
Cu prilejul aniversarii de azi, de zece ani de domnie, Hitler a adresat
regelui nostru o calda telegrama de felicitare.
Franco a decorat pe Ribbentrop cu colanul Ordinului Eliberrii i al
Sgeilor (ce-o fi aia?) i pe Muti, secretarul general al Partidului Fascist din
Italia cu Marele Cordon al aceluiai ordin.
Ieri s-a inuagurat Luna Bucuretilor n prezenta regelui. Atmosfera
deprimanta.
Ca la noi la nimenea.

n alte tari se creeaz grade n armata i se fac naintri dup rzboi,


daca e cazul sa se recompenseze merite incontestate. La noi, recompensele se
dau dinainte, i cui se dau! S-a creat pe ziua de azi gradul de general de
armata (!) i s-a dat lui. Ilasievici! O singura consolaie: daca a fost numit
Ilasievici generalisim cu siguran nu vom avea rzboi.
Armata n-avem, dar vom avea de acum nainte generali de brigada, de
divizie, de corp de armata i de armata!
Generalii Florescu i Motas ieind la pensie (erau considerai ca cei mai
buni generali ai notri, de ce nu i-a inut peste limita de vrst?), Ilasievici a
fost numit n locul lui Motas, comandantul grupului de armate din Rsrit,
iar generalul Cornitoiu n locul lui Florescu la Vest. In locul lui Ilasievici, care
comanda una din armatele lui Motas, a fost numit generalul Ciuperca.
Ttrescu pretinde ca, daca cumva, Doamne fereste, am ajunge la rzboi, toi
acetia vor fi nlocuii prin tineri, azi generali de brigada sau colonei exceleni,
dar crora nu li s-a dat inca comanda, ca sa nu tulbure ierarhia n timp de
pace (!).
Ei lucreaz insa efectiv la organizarea viitoarelor lor comandamente,
fiind numii efi de stat major pe lng actualii comandani.
Azi, adic la noapte, se mai mobilizeaz opt divizii, ca sa rspundem
mobilizrii aproape complete a Ungariei i concentrrilor recente de trupe de
la granita noastr de Nord-Est.
S-a promulgat azi-diminea noul Cod al funcionarilor publici, cu
armonizarea salariilor. N-am avut vreme da-l citesc, dar dintr-o arunctur de
ochi am putut constata ca avem 408.000 de funcionari (!) ca prin noua lege
tipurile de salarii se reduc de la 773 la 52 i ca, n administraie, lefurile cele
mai mici, de 2.900 lei, se ridica la 4.000.
Mussolini joaca teatru Anul 1940, vzut de un mare om politic
15 Iulie 2006 | de.
Constantin Argetoianu.
Aliai nebeligerani
9 IUNIE tirile de pe frontul francez, ntructva contradictorii, dar cu
date, de o parte i de alta, ce se pot mbina, nseamn o lupta lenta, dar
continua naintare a nemilor. Francezii declara ca rezista, dar mrturisesc
retrageri strategice. Se pare ca cea mai ngrozitoare btlie din toate
timpurile s-a dat ieri i alaltieri intre Bresle i Oise, unde germanii au
aruncat 20 de divizii proaspete i 4.000 de tancuri. Francezii pretind ca
frontul lor n-a fost strpuns, dar ca a trebuit sa se reconstituie mai napoi.
Afara de o minune, o redresare franceza nu mai e posibila, mai ales daca va
intra i Italia n foc.
Toate actele Guvernului italian sunt de aa natura, nct intrarea Italiei
n rzboi pare sigura. Daca totui amicul Mussolini joaca teatru, cum cred
multi i cum mai cred inca i eu, cu toat evidenta contrara atunci il joaca
de minune. Astfel Ciano i-a chemat pe FranIois Poncet i pe ambasadorul

Angliei i le-a spus ca Italia de fapt se considera n stare de rzboi i ca


probabil are cinstea s-i vad pentru ultima oara (FranIois Poncet a povestit
lui Bossy aceasta ntrevedere, Bossy a telegrafiat tirea la Externe i Ttrescu
mi-a spus-o mie). Cu toat precizia acestei declaraii, reprezentanii Franei i
Angliei sunt inca la Roma. Pe de alta parte, la Paris (telegrama Franasovici),
ambasadorul italian Guariglia i-a fcut cuferele i ateapt ora plecrii.
Trimiterea quasi ilimitata de material de rzboi aliailor, din partea
Statelor Unite, a fost primita foarte favorabil de opinia publica americana.
Presa de peste Ocean ncepe sa scrie ca SUA nu sunt neutre, ci aliate
nebeligerante ale Angliei i Franei. Daca Frana ar putea tine numai ase
luni, America intra n rzboi, cum o fi reales Roosevelt. Dar credina e ca nu
va putea tine.
Demisia ducelui de Windsor din postul ce ocupa de ofier de legtur se
dezminte oficial. Ducele e cu armatele franceze pe front.
Paul Reynaud a chemat pe Franasovici i i-a vorbit de sus. I-a spus ca e
treaba Regelui i a Guvernului roman sa dea sau sa nu dea Germaniei
benzina i mncare o chestiune n care Frana n-are calitate sa se amestece
dar ca campania sistematica ce s-a ntreprins pentru distrugerea influentei
franceze asupra opiniei publice romneti, campanie ce n-are scuza
necesitailor de aprare a existentei statului roman e o infamie. Guvernul
francez face Guvernul roman rspunztor de aceasta aciune. Saracii francezi.
nu vad ei n ce hal au ajuns, i le mai vine sa amenine?
Zece ani de domnie carlista.
Regele Carol al II-lea, n mijlocul Guvernului prezidat de mitropolitul
Miron Cristea.
Ziua de 8 iunie s-a petrecut ieri n relativa linite. Dimineaa am avut Te
Deum la Patriarhie. La ora 12:50 am fost la Palat sa prezentam felicitri
Majestii Sale: Consilierii regali (lipseau Iorga, Cuza i Vaitoianu), Guvernul,
naltul comandament. Ttrescu a inut o cuvntare din care prea sa rezulte
ca Romania a fost creata n ultimii zece ani, cuvntare banala i recitata cu
glas de trmbia, dup obiceiul delincventului. A vorbit scurt i frumos i
generalul Ilcus Guvernul a oferit Regelui un cap de Christ zice-se de Greco
(?), iar otirea, un buzdugan de aur, oribil ca toate buzduganele romneti.
Suveranul a rspuns prin cteva cuvinte, ne-a strns mana i am cobort cu
toii la masa. Masa infecta. Carnea era aa de tare, nct nici n-am putut sa
muc n ea. Pentru prima data, Regele i Voievodul au aprut cu Marele
Coloan al Ordinului de Hohenzollern, cu att mai bttor la ochi, cu cat
inuta era de serviciu, fara decoraii. Bloncos i urat, colanul nemesc se
lfia pe pieptul odraslelor de la Sigmaringen ca un omagiu deprtat adus
tancurilor germane din Flandra i Artois. Aceasta delicata atenie n-a fost
remarcata dect de civa iniiai, care cunoteau ordinul.
La masa a asistat i Regina Elisabeta, cu Scanavi, care poarta acum
uniforma Curii.

Dup masa, Regele i Elisabeta au fcut cerc i ne-au inut pana la ora
4.

Elisabeta mi-a spus cu mulumire ca nemii au recunoscut arhiducelui


Anton calitatea de erzherzog von Oesterrich (arhiduce al Austriei) i-l
trateaz n consecin. Nu mai e gefreiter Anton Habsburg (caporalul Anton
Habsburg) i aruncat ntr-un tanc. O polite a lui Hitler pentru Regele Carol.
Din acest punct de vedere, m-a bucurat.
Elisabeta mi-a prut foarte mpcat cu o victorie germana. Mi-am adus
aminte de vremea cnd urla pe uliele Iaiului, n ianuarie 1918, pentru
Frana i pentru Misiunea franceza.
Ileana, cu copiii, vine sa se instaleze la Banloc. Sa mai mnnce i ea,
a ncheiat Elisabeta.
Cu Regele am vorbit numai politica externa. Vede i el cu prere de rau
cum se prbuesc aliaii i pare convins ca trebuie sa ne nelegem cu nemii,
cu italienii, cu ruii. Eu i-am spus rspicat: Sire, nu mai putem sta cu
fundul pe doua scaune.. E de acord. In ce privete pe rui, mi-a confirmat ca
ne trimit un ministru. El ar vrea sa trimit la Moscova pe Gafencu, dar nu
imediat, fiindc acum nimeni nu poate vorbi, nu cu Stalin, dar nici mcar cu
Molotov. Nu primete dect pe Schulemburg i pe ambasadorul Statelor Unite.
Trebuie nti sa deschidem usa, sper ca noul ministru sovietic sau nemii ne
vor ajuta, dup ce usa va fi ntredeschis, voi trimite pe Gafencu am vorbit
deja cu el.. Din cuvintele Regelui trebuie sa conchid ca Gafencu nu mai
merge la Ankara. Atunci, acolo Crutescu. Regele m-a ntrebat daca am vzut
pe Puricelli (a sosit vineri seara). Cum nu-l vzusem ieri-dimineaa dect un
moment (abia asear la Ttrescu am stat mai mult de vorba cu el), i-am spus
ca l-am zrit, ca i-am strns mana, dar ca n-am vorbit cu el. Pe Puricelli,
Regele il va vedea maine.
Puricelli, nu tii nimic!
Puricelli mi-a fcut ieri-dimineaa o vizita i am stat cu el mai mult de
vorba, seara, la Ttrescu. Primul-ministru a dat n cinstea italianului o masa
fara dame, la care n afara de mine mai poftise pe Ghigi, pe Cancicov, pe
Gigurtu, pe Christu, pe Macovei, pe Giurescu, pe Gafencu, pe Al. Creteanu, pe
Soneriu. Masa buna, excelenta.
Ce bine am fcut ca n-am chemat eu pe Puricelli, ca am prevenit pe
Ttrescu ca nu mai era att de influent ca mai nainte, ca i-am sftuit s-l
cheme ei, prin Bossy! Amicul meu Puricelli mi-a dat de data asta o mare
decepie. Nu tie nimic i ma ntreab pe mine despre ce va face Italia! El
crede ca Italia nu va intra n rzboi, ar fi prea ruinos, aa ceva ar putea sa o
fac un Farinacci, nu un Mussolini! Nimeni afara de Mussolini, de Rege, poate
de Ciano i de principele de Piemont nu tie ce ne va aduce ziua de maine!
Dar de Italia, de noi Puricelli nici nu vrea sa vorbeasc; are o idee fixa, sa
scape Frana! E mult mai impresionant, mai prpdit dect toi francezii pe
care i-am vzut! Daca ar fi el nsui francez, nu s-ar putea nfia altfel. mi

strngea mana, se uita n ochii mei, i buzele tremurnd mi susurau:


Spune-mi, ce putem face pentru Frana? N-ar putea face ceva Regele Carol?
E prea trziu, e prea trziu!. Noi l-am chemat sa vorbim despre afacerile
noastre i ale Italiei el ii da zor cu Frana! Despre misiunea care l-a fcut sa
ntrzie, despre ce i-a spus Ciano sau Mussolini nimic! Poate e i asta un
actor i nu se va deschide putin dect maine cu Regele!
Ttrescu, Gafencu i nemii.
Ieri la Palat i seara la el, am stat mult de vorba cu Ttrescu. S-a dat
cu nemii pana n gat: Mi se rupe inima de francezi. Au fost prosti, englezii nau fcut nimic ca sa ntmpine rzboiul. Rzboiul l-au ctigat nemii. Trebuie
sa ne salvam tara..
E convins ca e foarte bine vzut de nemi (!), ca a ajuns sa aib
ncrederea lor (!); le-a dat 2.000.000 tone de petrol pe an n loc de 1.300.000,
cat ne obligau conveniile, le-a dat tot ce au cerut, le-a dat pe Gigurtu! Se
crede stpn pe situaie, e plin de ndejde, dar i de teama. Aducndu-mi
aminte c-mi spusese la Paris ca nu se teme att de rzboi, cat de masa
verde, de conferina de pace, l-am felicitat ca a scpat de aceasta grija,
preciznd: Acum nu se va mai discuta la masa verde, acum va veni randul
dictatului lui Hitler. Te neli a replicat el sunt pozitiv informat ca
Schacht pregtete un statut economic, social i politic al Europei care va fi
discutat i se prepara chiar la Berlin 80 de apartamente pentru delegaii
diferitelor puteri!.
Si Gafencu e convins ca e om de ncredere al nemilor. Cu trei zile
nainte de a fi demisionat, a venit la varul sau Lupu Kostaki i i-a spus: Je
crois que je suis sympathique aux allemands! (cred ca sunt simpatic
nemilor).
Serbarea Restauraiei a avut o presa buna n strintate. Activitatea
Regelui Carol a fost ludat pretutindeni. Am ajuns i noi tara importanta. pe
hrtie, pe hrtia de maculatura!
Presimisem dezastrul.
Ieri la masa, la Palat, Victor Antonescu a povestit o anecdota nostima
despre Clemenceau. Tigrul s-a inut o viaa cu Madame d'Aulnay. Cu timpul
au mbtrnit cu toii i Clemenceau i M-me d'Aulnay, i d'Aulnay. Acesta,
dup ce a fost scos la pensie (in cele din urma fusese ambasador la Berna), a
murit. Ca s-l ncurce, un adversar politic a ntrebat pe Clemenceau ce zicea
despre aceasta moarte. Dar Clemenceau a rspuns imediat: Oh, moi, il y a
longtemps que j'avais mis non drapeau en berne!. Autentic
10 IUNIE. Telepatie. Ieri, toat ziua am fost deprimat ca niciodat, fara
nici un motiv fizic sau moral, caci ca sntate ma simeam bine, iar ca stare
sufleteasca ar fi trebuit sa ma simt vesel, deoarece mi-am petrecut vremea
printre tineri, la doua nunti. Tocmai seara am avut explicaia strii mele.
Eram la masa la Gigurtu a dat i el o masa n cinstea lui Puricelli! cnd a
venit feciorul sa cheme pe Urdareanu la telefon. Dup cteva minute, favoritul

Regelui s-a napoiat i cu mutra lui de cioclu ne-a spus: A nceput evacuarea
Parisului. Cei de la Quai d'Orsay au i plecat. A nceput exodul corpului
diplomatic. Franasovici pleac inca n seara asta. Nemii nainteaz i sunt
aproape de Rouen.. Am tcut toi 12 ci eram; ne-a trecut pe toi un fior rece
numai Gigurtu rnjea ca un bou. Am priceput i rostul depresiunii mele;
presimisem dezastrul.
Smbt i ieri, atacul nemilor s-a ntins pe tot frontul. Au aruncat
100 de divizii n lupta i care i avioane, i iar care. Francezii nu mai pot tine
piept i dau napoi, dar n ordine. Probabil ca Parisul va fi ocupat pana n
cteva zile.
Weygand a dat un ordin de zi plin de demnitate, dar printre fiecare linie
se citete disperarea.
Parisul meu, Parisul meu! Doamne, de ce m-ai nvrednicit sa vad
aceasta ruine i aceasta infamie?
Mascaltonii continua sa se roiasc, sa amenine, sa anune intrarea
lor n rzboi dar nu mica. Le trebuie un cadavru, ca sa se arunce pe el, ca
hienele? Deocamdat i complecteaz dosarele i scriu despre pierderile
suferite de tara lor din cauza blocadei. Daca intrarea italienilor n rzboi ar
putea determina pacea cu Frana, as dori s-i vad intrai mai iute. N-am nici o
mila de englezi: tot ce se ntmpl e vina lor, ei au sabotat pacea din 1919,
dup ce Germania fusese ngenuncheat, ei au permis lui Hitler sa se
narmeze, ei au stat cu braele ncruciate i n-au construit nici avioane, nici
tancuri, cnd ar fi putut sa aib de zece ori mai multe ca Germania. Dar de
Frana mi se rupe inima. Cine a zis orice om civilizat are doua patrii, pe a sa
i Frnt a avut dreptate. O simt acum.
Constantin Argetoianu Marea surpriza
22 Iulie 2006 | de
10 iunie.
Mai bine apa dect bombe.
Ieri am avut trei nunti. Dimineaa, pe a lui Berea cu blonda dra Nielson
apoi pe a lui Hodos cu fata lui Leni Golescu, n fine, dup-amiaza, la
Ttrescu acas, a lui Alexandru Romanescu cu Brna Bellu.
Naii lui Berea, Cancicov cu a sa Georgeta, au oferit un mare dejun la
Clubul Miliardarilor. Era i Malaxa. I-am spus buna ziua, dar am refuzat sa
stau de vorba cu el. Prea e escroc i prea i-a luat nasul la purtare As vrea
sa triesc destul pana s-l vad n pucrie.
Prpdul ploilor continua. Rau ne pedepsete Dumnezeu. Prin Oltenia
ne-a mai lsat. Ieri a turnat peste Bucureti. Ca o consolaie mi zic: mai bine
sa cada apa dect sa cada bombe
Platitudine: dl Portocala a inut ieri o prelegere asupra legii armonizrii
salariilor pe care a numit-o: un dar regesc.
12 iunie.

Mascaltionii au intrat alaltieri seara n rzboi. M-am nelat Ceea ce


am luat drept teatru menit sa acopere o derobare de la un tratat semnat ntrun moment de suprare era teatru destinat sa acopere cu zdrenele
multicolore ale comediei oroarea unei ruinoase tragedii Mussolini a mpins
poporul italian, numai pentru satisfacerea ambiiei sale personale, la un act
de necinste pe care nimic nu-l va putea terge de pe fruntea Naiei sale. Iat
italienii, asmuii ca hienele pe la spate, mpotriva trupului de martira
sngernd al Franei, al Franei care a fcut unitatea Italiei. Toate se pltesc,
i Dumnezeu va rsplti aceasta fapta cum merita!
Declaraia de rzboi a fost fcut alaltieri i anunat de Mussolini de
pe balconul Venezia, la orele 16. Ministrul Italiei, Ghigi, ne-a poftit n ajun,
duminica, la o masa pentru luni seara. N-ar fi fcut-o daca ar fi avut vreo
bnuial despre cele ce trebuia sa se ntmple, caci la masa lui, pe care nici
mcar n-a decomandat-o, facem toi capete de un cot Ghigi mi-a mrturisit
ca n-a aflat dect la orele 15 coninutul declaraiilor lui Mussolini de la 16
La orele 18, Puricelli era la mine, venise s-mi povesteasc cele vorbite cu
Regele. (Conversaie fara mare importanta, caci vizita lui Puricelli la Bucureti
e mai mult sau mai putin ratata. Regele se atepta s-i aduc ceva din partea
Ducelui, iar Puricelii a venit sa duca ceva la Roma din partea Regelui). Nu
numai ca nu tia nimic, dar era, inca, convins ca Italia nu va intra n rzboi.
Trebuie sa mrturisesc ca seara, la masa, nici el, nici Ghigi nu nfiau
mutre incantate. Sa fi citit pe fetele noastre adncul nostru dispre?
Fabricius a nchis radioul.
Desi telegramele de agenie i presa germana exalta intrarea Italiei n
rzboi, Cecropid mi-a povestit ce s-a petrecut luni dup-amiaza la Legaia
germana, unde a fost de fata la reprezentarea unui film cu vederi de pe front.
La orele 17 (la Roma 16) Fabricius a deschis radio ca sa aud onorabila
asistenta declaraiile Ducelui, anunate de doua zile, ca foarte importante.
Abia anunase Mussolini intrarea Italiei n rzboi, i Fabricius a nchis radio,
ca sa dea drumul filmului, ca i cum acesta n-ar fi putut fi ntrziat cu 20 de
minute pentru un eveniment de o asemenea importanta Printre nemii care
miunau acolo, un singur comentariu: Ce vor zice ruii? i nici un
entuziasm. Aceasta este adevrata stare de spirit i n Germania
De la masa lui Ghigi am plecat direct la gara, caci hotrsem de
smbt sa petrec ziua de ieri la Breasta. Cltoria mi-a fost otrvit prin
tirea sosita lui Giurescu n timpul mesei ca trupele italiene ocupaser deja
Menton, pe Coasta de Azur. tirea a fost dezminita chiar ieri-dimineaa. Azi
aflam ca primul atac italian a fost dat mpotriva insulei Malta, bombardata
fara mare efect de avioane macaronare. In schimb, RAF din Egipt a bombardat
cu efect serios bazele militare italiene din Libia.
Regele Italiei, n calitate de sef suprem al Armatei, a plecat ntr-un
cartier oarecare general i a dat o proclamaie cam peltea poporului sau. In
rivalitatea care se desenase n ultima vreme intre Casa Savoia i Duce, acesta

a ctigat partida. Casa Savoia s-a plecat, dar n-a amuit, ci canta partitura
fostului rival Se zice ca la acest reviriment n Casa Savoia a contribuit i
atitudinea Guvernului francez fata de Regele Leopold al Belgiei. Declararea
acestuia ca trdtor, eliminarea sa din Legiunea de Onoare i aproape de pe
tronul Belgiei au schimba atitudinea perechii Piemonte, i chiar pe a Regelui
Puricelli mi-a spus ca i Regele nostru (Carol) a fost indignat de cele petrecute
cu Regele Belgiei; exista o solidaritate a tronurilor mai puternica dect orice
alt sentiment.
Regi i mareali.
Italienii continua sa fac teatru i dup intrarea lor n rzboi. Regele lor
l-a numit pe prim-maresalul Italiei (!) Benito Mussolini (care pana acum n-a
condus n rzboi dect o cprrie) comandant al tuturor trupelor italiene de
pe pmnt, din aer i de pe mare i de pe toate fronturile. Marealul
Mussolini a confirmat pe Marealul Badoglio ca sef de stat major al Inaltului
Comandament. Minitrii vor merge cu randul pe front i vor ndeplini funcii
militare timp de ase sptmni. Ciano a i plecat cu prima echipa. Principele
de Piemont comanda armata de Vest; cum i-a luat comandamentul n
primire a i telegrafiat cu supunere Ducelui, semnnd Generalul Umberto di
Savoia, Ducele a rspuns generalului de Savoia ca e mulumit de dansul!
De pe frontul francez, tirile arata ca presiunea germana tot mpinge
linia franceza nspre sud. Aceasta linie a ajuns acum la 45 km de Paris. Se
pare ca francezii vor s-i fac efortul cel mare pe linia Seina-Marna, linie ce
ar trece prin Paris, sacrificat astfel furiei teutonice, n ndejdea indignrii
lumii ntregi fata de sacrilegiul unei asemenea distrugeri, daca nemii ar
ndrzni sa o svreasc Parisul e aproape evacuat. Ieri a aprut ultimul
jurnal n Paris, o foaie de informaii Fumul acoper tot oraul cu o ceata
att de intensa, nct pe Sena nu se vede de la un pod la altul
Neutralitatea de pe Dmbovia.
Nimeni nu poate lupta peste puterile sale. S-a poticnit i Norvegia. Cel
putin Regele, familia regala i primul ministru au cutat sa scape fata,
prsind tara i declarnd n manifestul lor ca renunarea Norvegiei la lupta
se face cu asentimentul aliailor silii s-i concentreze aiurea i ca vor lupta
mai departe i ei, pe alte fronturi, pentru independenta Norvegiei
Justiia belgiana nu e mai presus de a noastr. Cu prilejul unui recent
proces a calificat drept neconstituionala atitudinea Guvernului refugiat n
Frana i a dat dreptate Regelui Leopold Are, se vede, i Belgia Iamandii i
Micetii ei.
Ziarele noastre au publicat n ziua de 8 iunie tirea telegramei trimise
de Hitler regelui nostru. Cele de azi aduc la cunotin i o telegrama de urri
cordiale din partea Regelui George al Angliei
Echilibristica lui Franco.
Luni diminea am fost sa primesc la gara pe Monsignorul Korosec,
preedintele senatului iugoslav. Cu acest prilej, Avacumovici, noul ambasador

iugoslav care vine de la Madrid, mi-a vorbit n termeni foarte pesimiti despre
situaia din Spania. O buna parte din populaie o constituie prizonierii,
partizanii regimului republican; sute de mii de oameni sunt nchii i scoi
din pucrie numai ca sa fie pusi la lucrri de interes obtesc. Ura de moarte
nu numai intre albi i roii, dar chiar printre albi, care se subdivid n mai
multe grupri. Franco face echilibristica pe o funie ntins, dar toat lumea se
ntreab cata vreme va reui sa se strecoare intre attea patimi aprinse
Toi spaniolii ursc pe italieni. Avacumovici cita aceasta lozinca: Vrem
Gibraltarul, dar, dect sa fie al italienilor, mai bine sa fie al englezilor!. Iar
Puricelli, care a fost i el n Spania, pretinde ca italienii sa fie mulumii daca
spaniolii nu le vor cere pana i plata pmntului n care soldaii lui Mussolini
au fost ngropai!.
Roosevelt a inut un mare discurs la Universitatea Virginia de la
Charlotteville, dup intrarea italienilor n rzboi. Un mare blam la adresa
acestora, tot ajutorul aliailor, dar inca nici un pas decisiv pentru o eventuala
schimbare a politicii Statelor Unite de neutralitate Londra i Parisul (!) n
ndejdea zilei de maine se mulumesc i cu att. Berlinul i Roma fulgera i
amenina!
Albania a declarat rzboi Franei i Angliei! Egiptul a rupt relaiile
economice cu Italia. Ocupat cum e de trupele engleze care au i pornit la
ofensiva spre Libia, nu ncape ndoial ca va intra i el n rzboi. Mai
importanta va fi hotrrea Turciei. Ttrescu mi spunea azi ca din tirile
primite ar rezulta ca Turcia deocamdat nu se va mica
Escroci, beivi i opozani.
Excrocul de Manoilescu cauta pe orice cale o reabilitare. S-a declarat
germanofil i a inut doua conferine (ma ntreb pe ce limba, pe franuzete?
caci nemete nu tie) la Berlin i la Viena, conferine n care a preamrit
nazismul i a oferit Romania Germaniei pe un taler. Toate, n sperana ca
nemii s-l aduc la putere! Nu e vina lui. E vina cui l-a lsat sa treac peste
granita i nu l-a mpucat
La alegerea de ieri a episcopului Huilor (s-a ales Leu, apiscopul
Argesului), alegere la care n-am asistat, deoarece eram la Breasta, dl Lupu a
njurat de mama n incinta pe Negura de la Vaslui. Acesta l-a tratat apoi de
beiv i de punga. i dl Lupu era sa fie numit zilele trecute consilier regal
De altminteri, Regele n-are mana fericita cu alegerea consilierilor regali:
a numit pe Mihalache, care n schimb nu s-a desistat de procesul intentat
statului pentru admiterea sa n Parlament ca senator de drept aa cum se
nelesese ci, dimpotriv, la ultima nfiare (acum cteva zile) a mai
adugat o aciune la procesul sau. Un consilier regal n proces politic cu
stpnirea, iat o dictatura sui generis
Ghelmegeanu face mare caz de faptul ca Popp Jancsi, nepotul favorit al
lui Maniu, a trecut la FRN semnnd o peltea de supunere Regelui, alturi de
30-40 de derbedei fara nici o vaza n Ardeal. Ghelmegeanu crede ca a distrus

astfel pe Maniu! Sracul! Cum spunea foarte bine Vaida, la dejunul de la


Palat, Maniu canalizeaz nemulumirile, care sunt mari. Cnd nu va mai fi
Maniu, va fi altul care le va canaliza, i tot la treaba va fi! Dect sa se alerge
dup capul lui Maniu, mai bine s-ar reduce numrul nemulumirilor prin
ceva mai multa omenie
Ducele a aranjat plecarea ambasadorilor inamici cu eleganta. A pus un
tren de lux la dispoziia francezilor i un transatlantic Il conte Rosso la
dispoziia ambasadorului britanic i a tuturor englezilor care vor fi debarcai
la Lisabona sau n alt port neutru, dup cerere
Constantin Argetoianu Vae Victis! Vae Victis!
29 Iulie 2006 | de
13 iunie.
Uf! Uf! Uf!
Pe ziua de ieri, punctul nevralgic a fost Turcia. Nu se tia daca, dup
intrarea n rzboi a Italiei, nu va intra automat i ea. Apropierea rzboiului de
noi i posibilitile de complicaii n Balcani nu ne puteau lsa indifereni. Se
anunase ca un Consiliu de Minitri ntrunit la Ankara va hotr n
dupamiaza de ieri soarta Turciei. Consiliul n-a avut loc, dar n ziarul Olus a
aprut un articol oficios prin care se arata ca Turcia nu cauta nici o sporire
de teritoriu, dar nu nelege nici sa piard o palma de pmnt. Ea va lua deci
o atitudine defensiva i nu va intra n rzboi dect ca sa se apere Uf!
La Moscova s-a examinat situaia dup intrarea Italiei n rzboi, si,
lundu-se act ca prin declaraiile lui Mussolini cu privire la Statele vecine
pacea n Balcani nu e ameninat Sovietele socotesc ca sigurana lor nu este
atinsa i ca nimic nu impune o schimbare n politica ruseasca Uf!
Ungaria afirma oficial ca n-a concentrat, nici n-a trimis trupe la granita
romneasc Uf!
Pe frontul francez, nemii continua sa nainteze. Rouen i Reims au fost
ocupate.
Linia Frontului n seara zilei de 12 iunie.
Seina a fost tecuta intre Rouen i Pontoise. Marna a fost atinsa intre
Chateau-Thierry i Epernay. Parisul e la 20 km de front
Se zice ca Gamelin, hotrt, nu s-a sinucis. In schimb Cot, fostul
extremist i ministru al Aerului, ar fi fost mpucat pe front de civa ofieri
aviatori. Leon Blum ar fi trecut n America, iar Daladier ar fi fost debarcat
fiindc voia pace separata De spus se spun multe, dar cate or fi adevrate?
Dup nesfrite tergiversri ba pleca Gafencu, ba rmnea Stoica, ba
rmnea bun numit Radu Crutescu n fine s-a hotrt: ambasador la
Ankara va fi acesta din urma i va prsi Bucuretiul peste 2-3 zile.
Goering versus Carol.
Cum era de ateptat, italienii i-au nceput publicarea comunicatelor
prin minciuni. Comunicatul nr. 1 anuna ca ncercarea de ptrundere n Libia
a ctorva avioane britanice a fost zdrnicita i ca doua din acestea au fost

doborte. In realitate britanicii au bombardat vase i un port (mrturisesc n


telegramele tefni), au dobort doua avioane italiene i s-au napoiat
nevtmate acas.
La Roma s-a dat azi-noapte prima alarma contra unui atac aerian.
Natural, nici un avion inamic n-a aprut pe cer
La Milano se iau n graba masuri pentru aprarea Domului mpotriva
avioanelor. S-a golit biserica i s-au ridicat vitraliile. Masuri identice n toate
oraele Italiei. Cam trziu. ntrziere care m-a nelat aa frumos asupra
inteniilor macaronarilor
Au czut bombe asupra Elveiei, din nou. Berlinul pretinde ca ar fi
bombe franceze. Autoritile elveiene ar fi stabilit ca sunt engleze. Atunci,
vdit, o eroare
n cercurile germane din Bucureti domnete de vreo 8-10 zile mare
enervare. Se pretinde ca Goering ar fi scris o foarte importanta scrisoare
Regelui, care n-ar fi dar nici un rspuns. Din partea palatului se spune ca
Regele a scris lui Goering prin Romalo i ca scrisoarea lui Goering nu era ea
dect rspuns, i ca nu mai era cazul sa se dea unul de ctre suveranul
nostru Nemii urla insa i spun ca prima scrisoare a Regelui nu era dcat un
bilet, de recomandare mai clduros pentu Romalo, i nimic alt. i ca
scrisoarea lui Goering, fara legtur cu acest bilet, cere un rspuns N-am
putut afla ce rspuns i ce era n scrisoarea lui Goering, dar presupun ca e
vorba de faimoasa declaraie ce se cere Regelui de ctre Guvernul din Berlin,
i pe care Regele a crezut ca o poate nlocui prin numirea lui Gigurtu
Neubacher s-a napoiat ieri de la Berlin, i pare-se cu instruciuni
speciale, caci Ttrescu a fost chemat asear la ora 11 la Palat i reinut pana
la 3 dimineaa. i tare era fiert la fata ieri, la dejunul pe care l-am oferit lui
Korosec
Confuz la minte curat la simire.
Episcopul Vasile (Lzrescu) al Caransebesului a fost ales ieri episcop al
Timisoarei, scaun nou creat. A prezidat la alegere mitropolitul Balan al
Ardealului. Era nostim de privit cum proclamarea cu deferenta numelui
episcopului Vasile de cate ori ieea din urna, i cu cata comica scrba arunca
pe al printelui Vestean, un candidat nscocit de dl Lupu! A avut i Iorga un
vot! Cnd l-a citit Balan, Iorga a ntrerupt: Primesc! Dar n-o sa pot sa ma
neleg cu Patriarhul, fiindc eu nu ma las (aluzie la reputaia patriarhului de
pederast!). Patriarhul, de fata, a nghiit i n-a spus nimic
Iorga era furios i tipa i njura din cauza procesului lui Micescu pe care
Regele a fgduit c-l va zadarnici i nu s-a inut de cuvnt Paranoicul e
hotrt sa citeze pe Rege n fata tribunalului, i cate i mai cate L-am
ntrtat cat am putut
Ieri, mai era sa am un bucluc. Trebuiau sa fie doi candidai italieni la
Jockey-Club, ataatul militar i ajutorul sau. Am fost prevenit ca era sa fie

trntii. Att mai ne lipsea. Am fost din fericire prevenit la timp, i am amnat
alegerile
Ieri la amiaza am oferit colegului meu iugoslav dr. Korosec un dejun
de 40 tacmuri. Ttrescu, Vaida, minitrii etc. Plictis. Iugoslavia nu mai e n
jocul nostru. Dup dejun m-a plictisit Vaida un ceas. E nemulumit. Ar vrea
sa fie prim-ministru (presupun) i ar vrea s-l ajut. L-am plimbat cu vorba
E confuz, dar e curat la simire
14 iunie.
Herman Gring.
Pe frontul francez, nemii continua sa nainteze ncet, dar sigur. Dup ce
au ocupat Chalons, au trecut i de Marna. Parisul a fost declarat oficial ora
deschis i neaprat. Se va lupta nainte i ndrtul Parisului, dar n Paris,
nu. Generalul Hering (francez) a ndeprtat toate trupele din Paris unde n-au
mai rmas dect sergenii de ora i pompierii. Ambasadorul American Bullit
va ramane pe loc pentru a asigura trecerea puterilor de la francezi la nemi i
a ocroti pe cat va putea populaia Prin ambasada de la Berlin, Bullit a i
trimis o nota Guvernului german prin care ii aduce la cunotin masurile
luate. Parisul nu va putea scpa de dezonorare unei invazii inamice, dar cel
putin nu va fi distus Scriu i nu-mi vine sa cred ca ce scriu e adevrat!
Roosevelt e cel mai tare!
Statele Unite au hotrt sa trimit din armamentul lor tot ce vor putea
Aliailor. Aceasta hotrre (deja pusa n executare) i discursul lui Roosevelt
din Charlottesville sunt considerate de mai toat lumea ca o prefa la
intrarea Americii n rzboi.
De fapt, politica lui Roosevelt a fost foarte abila. El a izbutit sa aduc
naia lui att de ostila unei participri la rzboiul European nu numai la o
alian morala cu Anglia i cu Frana, dar i la o susinere cu armament ce nar fi putut fi mai viguroasa daca Statele Unite ar fi intrat n rzboi. In plus,
sub pretext de aprare, Roosevelt a obinut credite enorme care l-au pus n
msur sa mobilizeze o armata considerabila care va fi gata la aciune ndat
dup alegerea prezidenial. Azi, nu mai ncape ndoial ca Roosevelt va fi
reales. Politica lui a fost foarte ndemnatic, nu e nimic de zis E mai tare ca
toi, n America.
Paul Reynaud a trimis un mesaj preedintelui Roosevelt, prin care cere
ajutorul Republicii de peste ocean. Mesajul e redactat n termeni nduiotori,
dar ce umilin pentru Frana
Rzboiul Italian e pana acum negativ. Am fcut sa sara podul de la
Ventimiglia, probabil de frica unui atac al crupcierilor din Monte Carlo.
Bombardamente aeriene Italienii anuna ca au bombardat i distrus lumea
ntreag. In realitate, au primit i ei ceva bombe, la Torino, la Milano, n
Abisinia, n Libia i chiar n Roma

Telegramele anun ntr-una: Ducele a numit pe generalul cutare sau


cutare, Ducele a hotrt, Ducele n sus, ducele n jos oare Regele
mprat (si Rege al Albaniei) nu mai exista?
Telegramele din Roma ne informa ca italienii vor sa se foloseasc de
rzboi pentru a recupera de la francezi Vila Medici cu grdinile ei, palatul
Farnese Trinita de Monti (sacra) etc. Pentru palatul Farnese, italienii au primit
insa n schimb hotel de Doudeauville la Paris. Dar sunt printre ei unii care
cer i restituirea tablourilor i operelor de arta luate de Frana din Italia la
nceputul secolului al XIX-lea Vae Victis! La Roma continua exodul
diplomailor. Dup reprezentanii Franei i Angliei, au plecat i ai Norvegiei,
ai Olandei, i ai Belgiei care s-au raliat la Guvernul din Frana
Agrement pentru rui.
A murit mama lui Malaxa. Sa nceap o era de nenorociri pentru cel mai
mare escroc al Orientului?
De-a Dumnezeu Alimanesteanu (Dumitru) a fcut o socoteala ca
avansurile Statului fcute fabricilor lui Malaxa inclusiv Astra i Reita, se
urca la peste 5 miliarde lei. In schimb, furniturile livrate de Malaxa sunt
aproape nule, caci fie tunuri, fiecare, fie ori ce o fi, toate sunt aproape gata,
dar le lipsete cate ceva care le face inutilizabile. i acel ceva, cate un lucru de
nimic, nu poate fi fabricat de Malaxa, i din strintate nu mai vine Cu
toat aceasta ploaie de milioane, Malaxa e aproape falit. Alimanesteanu, care-i
cunoate bine situaia pretinde ca, daca l-ar lsa Regele din brae, gata ar fi.
Dar iat, Regele nu-l lsa din brae
Ruii ne-au cerut agrementul pentru Lavrentiev, actualmente ministrul
Sovietelor la Sofia i negociatorul nelegerii economice cu Iugoslavia.
Agrementul a fost dat numaidect. Se vorbete acum de trimiterea lui Ralea
ca ministru la Moscova.
Ieri, tot Bucuretiul nu vorbea dect de demisia lui Ttrescu. Despre
plecarea lui, nu se mai ndoia nimeni. Ca succesor eram desemnat eu (!) i
ce cinste pentru mine Gigurtu
Natural, criza a fost numai n imaginaia oamenilor. Totui cred ca zilele
lui Guta sunt numrate
Gigurtu mi-a confirmat inca o data ca exista o cerere de rspuns
adresata Regelui, la o anumit ntrebare pusa de Goering. Asupra ntrebrii
nsi n-am putut insista caci ma descopeream fata de Gigurtu, care mi-a
spus ca rspunsul n-a fost dat inca complet, presupunnd ca stiu despre ce
este vorba Regele n-ar fi rspuns dect la o parte (presupun n legtur cu
neutralitatea noastr), iar la rest ar fi rspuns verbal Gigurtu Eu cred ca
nemii nu se vor mulumi cu att, desi Gigurtu pretinde ca Fabricius a fost
incantat (!) de rspunsul lui
Din informaiile mele rezulta ca nemii cer de la noi acte, indiferent de
cine ar fi la Guvern. In Ttrescu n-au ncredere, dar ei nu vor cere nlocuirea
lui.

Ramane ca Romania sa decid daca vrea sa intre n legturi mai strnse


i de ncredere cu Germania
Istorie politica Parisul sub ocupaie strin
05 August 2006 | de.
Constantin Argetoianu Regele a fost ca nebun
Turcia ne-a enervat i ieri. Pare ca acolo lucrurile nu sunt inca lmurite
i ca o intrare n rzboi n-ar fi inca exclusa. Turcii sunt credincioi cuvntului
dat e cteodat i asta o nenorocire.
La Palat i n Serai a fost sptmna trecuta mare enervare. Sfnta
familie i expediase imensele bogaii pe care le poseda n safe-urile din Paris
i din Londra n America i tirea a venit ca vaporul pe care le ncrcase
fusese torpilat Regele a fost ca nebun; nimeni nu mai ndrznea s-i ias n
cale njura pe Urdareanu i trgea picioare n fund lui Buchmann. In fine a
sosit o telegrama linititoare; vaporul fusese atacat i uor avariat, dar toat
ncrctura fusese salvata.
Maimua: imitnd formula Italiana, Spania a declarat ca n actuala faza
a rzboiului este nebeligeranta nu neutra. Ii sta n gat Gibraltarul i a
nceput sa emit pretenii asupra vechilor colonii spaniole pierdute de sute de
ani. Sa nu ne miram daca va cere i Argentina i Peru i Chile. In Camera
maghiara a avut loc o puternica manifestaie de dragoste pentru Germania i
Italia, dragoste nclzit prin ndejdea recuperrii provinciilor pierdute, n
cazul unei victorii a Axei.
Ieri a avut loc alegerea mitropolitului Bucovinei. Contrar obiceiurilor,
alegerea s-a fcut cu lupta. Guvernul propusese pe Partenie Ciopron,
episcopul Armatei. S-a aflat insa ca candidatura aa-numitului Ciopron
fusese inventata de Sidorovici i susinut de Guvern din ordin de Sus. Att a
fost de ajuns pentru ca voturile sa mearg cu duiumul spre Tit Simedria i
Nicolae al Oradei. La primul scrutin, Simedria a ntrunit 69 de voturi, Ciopron
43 i Nicolae 20. Majoritatea absoluta fiind de 86 s-a declarat balotaj. La al
doilea scrutin a fost ales Simedria cu 103 voturi, Ciopron rmnnd cu 40.
Simedria e o lichea. Daca a fost ales, e ca colegiul electoral a vrut sa dea o
palma unde trebuia.
Nemii la Paris
15 IUNIE. Nemii au intrat ieri-dimineaa n Paris. Cum nu mi se usuc
mana scriind aceste cuvinte? Le scriu i nu-mi vine sa cred. Toate au mers
aa de repede nct nici n-am putut sa ne dumirim i sa ne dam seama de
realiti. La 10 mai, dimineaa, germanii au atacat Belgia i Olanda. O luna i
patru zile mai trziu, adic pe ziua de ieri, erau stpni pe Olanda i Belgia,
pe tot nordul Franei, inclusiv Parisul, pe coasta marii, pana la Havre. Mintea
omului urmrete cu greu tot ce nseamn aceste cuceriri. Nemii la Paris.
Orict mila mi-ar fi de bieii francezi, nu ma mica att nenorocirea lor, caci
au meritat-o n buna parte. Umilirea prestigiosului ora mi spurca insa toate
amintirile tinereelor mele, toat dragostea mea pentru vechile ziduri pe care

le-am iubit cu patima i care au nsufleit n mintea mea tot trecutul de glorie
al ultimelor veacuri. Tot acest Paris, al trufiei Luvrului i Tuilleriilor, al linitei
Luxemburgului, al vechilor hoteluri, al castanilor de la Saint-Cloud, al
perspectivelor miraculosului Versailles mi le spurcase deja motorizarea vieii
i decderea intelectuala i morala a poporului partizan, de la rzboiul cel
mare ncoace. Cizmele nemeti tropind Rue de la Paix i pe Champs Elysees
strivesc ultimele amintiri care ma legau de locurile n care mi-am plmdit
sufletul. E pentru mine o nenorocire mai mare dect pentru multi francezi.
Simt ca am murit pe jumtate.
Miroase a dezbateri
Nemii n-au ntmpinat nici o rezistenta n fata Parisului, care a putut
astfel fi scutit de o parial sau totala drmare. Trupele lui Hitler (!) au gsit
strzile goale. Toate prvliile nchise i lumea rmas n ora, nchis prin
case. Totui, mai trziu, se zice ca ar fi avut loc o manifestare ostila la Hotel de
Ville, caci au nceput sa lipseasc aprovizionrile, Parisul fiind tiat de
centrele sale de revitaliere. Nemii nu s-au atins de Paris, dar au fcut sa sara
toate fabricile de muniii i armament din zona suburbana. Se zice, de
asemenea, ca dup manifestaia de la Hotel de Ville, populaia ar fi devastat
un numr nsemnat de prvlii din centrul oraului. tirile de pe front sunt
dezastruoase. Havre a fost ocupat la o extremitate a liniei; la cealalt au
nceput atacuri masive ndreptate din Sarre asupra liniei Maginot. Pe Marna,
nemii au ocupat Vitryle Francois i nainteaz vertiginos. Miroase a dezastru.
Comunicatul german anuna ca a treia faza a campaniei din occident a
nceput i ca va fi urmrit pana la distrugerea armatei inamice. Guvernul
francez mutat nti la Tours s-a refugiat la Bordeux. Pare ca se ridica glasuri
multe pentru ncheiere de pace. Se crede ca printre ele ar fi i al lui Petain. Se
vorbete de adevrate micri populare pentru ncetarea rzboiului. Un
mutilat de rzboi francez a urlat la un post de radio probabil german ca cei
care au tarat Frana n rzboi sunt criminali i ca soldatul francez nu trebuie
sa se mai bata. Umilitul apel pe care Paul Reynaud l-a adresat Statelor Unite
pare a fi un semnal de alarma: daca nu ma ajutai, sunt silit sa ma predau.
De o pace separata a Franei pare a se teme i Anglia; declaraia de
solidaritate britanica radiodifuzata n lumea ntreag, apelul Reginei Angliei
asear ndreptat ctre femeile franceze par sa fie simptomele acestei temeri.
Statele Unite au rspuns: Vom face tot ce este cu putin ca sa ajutam
Frana. adic nimic sau aprope nimic. i ce ajutor va putea da Anglia?
Avioane i inca. Vae victis, vae victis! Tangerul a fost ocupat de spanioli. Cu
nvoirea Comisiei Internaionale, spun cei de la Madrid cu nvoirea lor, spun
francezii. statutul international continua sa fie n vigoare. Spaniolii pretind ca
n-au ocupat militrete Tangerul dect pentru garantarea neutralitii sale.
Pe cnd nemii i franczii se bat, italienii trag comunicate. acalii s-au
mrginit pana acum la ncercri. Cu Egiptul, Italia a pretins pana acum ca e
pe picior de pace, desi toate avioanele engleze care au bombardat Cirenaicaq

au decolat de pe teritoriul egiptean. Din telegramele de azi rezulta ca ministrul


Italiei la Cairo i ntreg personalul delegaiei au prsit Egiptul.
Turcia continua sa se zbat, dar se pare ca cauza pcii e ctigat, cel
putin pentru moment.
Guvernul din Nanking (sub influenta japonezilor) a cerut puterilor
europene beligerante sa evacueze din concesiunile internaionale contigentele
lor de trupe. Se pare ca la Sanhai o nelegere ar fi intervenit intre englezi,
francezi i italieni (!) pentru organizarea rezistentei mpotriva exigentelor
Tchno-japoneze.
Rusia conteaz.
Iosif Visarionovici Stalin.
Postul de agent telefonist la primria din Pacani (Moldova) devenind
vacant se publica un concurs, n Monitorul Oficial, pentru obinerea lui.
Pentru acest post retribuit cu 1.800 lei pe luna se cer la examen cunotine
nirate pe o coloana ntreag a monitorului. Candidaii trebuie sa fie liceniai
(!) sau cel putin bacalaureai, sa posede cunotine de geografie, de istorie, de
literatura sa posede codul penal i toate legile de organizare a statului, i
statistica! Ce statistica, domnule primar? Dl primar e un partizan al
selecionrii funcionarilor, nu gluma! Tara lui Hubsch, domnule.
Blumenfeld, care s-a mprietenit cu ruii, mi povestete de la ei.
Lavrentiev, noul ministru acreditat la Bucureti, vine cu minile pline de
ramuri de mslin. Desigur, Moscova, vrea sa preia n Balcani influenta
deinut pana acum de Anglia i de Frana, prbuite. Dar la acest rezultat
vrea sa ajung nu numai prin metode pacifice, dar inca asigurnd pacea n
Balcani. Chestiunea Basarabiei, care se va aranja ea odat, nu poate da loc la
acte de ostilitate fata de Romania din partea Sovietelor, care nu neleg sa
zdruncine intru nimic situaia i fora Romniei pe care Rusia conteaz ca pe
un stvilar al unei exagerate ntinderi a Germaniei ctre sud-est. Sa fie numai
asa. Blumenfeld mai pretinde ca ruii nu admit dect un singur om la Guvern
n Romania i acela as fi eu!
Expediat azi-diminea pe Korsec, cu un vagon special.
16 IUNIE. Ruii au ocupat Lituania. Iat surpriza pe care ne-au
rezervat-o ziarele de azi-diminea. O adevrat surpriza nu e, caci la ceva ne
ateptam. De mai bine de 10 zile, Moscova a cutat i a gsit nod n papura
Guvernului din Kaunas, ca sa ajung la o ntrire a garnizoanelor ruseti de
pe granita germana. Lituanienii au fost nvinuii ca au molestat n unele
garnizoane soldaii lui Stalin, ca au negociat pacte militare cu Estonia i cu
Letonia etc. i un ultimatum le-a fost trimis, care a expirat ieri 15 iunie.
Guvernul din Kaunas a primit condiiile celui din Kremlin i trupe masive
ruseti au ocupat diverse localiti lituane, ntinznd imperiul militar
moscovit asupra unei tari ramase pe hrtie independenta. Et nune
erudimini!. Evenimentele din Lituania sunt pentru noi mai importante i mai
ngrijortoare dect cele de pe frontul francez.

Drapelul german a nlocuit drapelul francez pe edificiile publice din


Paris i pe castelul din Versailles, n care s-a svrit ruinea dictatului din
1919. Germanii au pus o garda de onoare la soldatul necunoscut, i la
invalizi, la mormntul lui Napoleon, Komandantutra a organizat i o
ceremonie, undeva n Paris, n onoarea soldailor francezi czui n rzboi.
Trupele germane au o purtare exemplara fata de populaia civila. Din fiecare
msur luata apare dorina germana de a nu se vrjmi de moarte cu
poporul francez.
Istorie politica Rusia n Tarile Baltice
12 August 2006 | de
16 iunie.
Drama lui Petain.
De pe front tirile sunt deplorabile pentru francezi. Linia Maginot a fost
strpuns la primul atac pornit dinspre Sarre (pentru ce or mai fi cheltuit
francezii 150 miliarde franci pentru aceste uriae i inutile lucrri?) i Metzul,
i Nancy sunt ameninai. Verdun a fost ocupat la repezeala. Fortul Vaux,
eroicul Fort Vaux din 1916, n-a rezistat nici doua zile.
Pana i italienii nregistreaz succese i inca pe mare: crucitorul
italian Calatafimi a atacat i a scufundat crucitorul britanic Calypso.
n Frana, deprimarea i descurajarea par sa fie mari. Un Consiliu de
Minitri adunat asear la Bordeaux a inut o lunga edin care va mai tine n
continuare i azi-diminea. Ieri au circulat cu intensitate zvonuri de pace
separata din partea Franei. Se spunea chiar din izvor american ca
Weigand i Petain erau de partea lui Lebrun pentru o grabnica ncheiere a
pcii, la care numai Paul Reynaud i Mandel se opuneau. Se pare totui ca
aceste zvonuri erau false i ca francezii vor sa duca rzboiul pana la istovire.
S-ar fi hotrt o scurtare a frontului pe linia Loire-ei, n jurul masivului
Central i pana la Alpi de va fi cu putin, iar de nu, pana n Valea Rhonului.
Oribil, oribil, oribil!
Ziarele de azi-diminea publica doua documente de cea mai mare
importanta, interviul lui Hitler, dat ziaristului Wiegand (corespondentul
trustului american Hearst) i rspunsul lui Roosevelt la apelul lui Paul
Reynaud.
Cu toate violentele de limbaj proprii lui Hitler, interviul Fhrerului este
extrem de interesant. Din el reiese groso-modo ca Germania urmrete o pace
n cadrul urmtoarelor condiii: 1) Nici un amestec n afacerile Americilor; 2)
Nici o intenie de distrugere a Imperiului Britanic, ci numai acomodarea lui la
interesele pcii europene i la legitimile drepturi de viaa ale Germaniei
(restituirea coloniilor etc.); 3) Instaurarea unei paci durabile n Europa pentru
care consimmntul nesilit al tuturor popoarelor de pe continent va fi
necesar.
n rspunsul pe care Roosevelt il da lui Reynaud, preedintele Statelor
Unite afirma ca va trimite tot materialul de rzboi, arme i muniii, pe care-l

va putea mbarca, pentru a permite armatei franceze sa lupte mai departe


pentru aprarea libertilor populare care nu sunt numai ale Franei, ci i ale
lumii ntregi.
Aceste transporturi vor fi intensificate din sptmn n sptmna i
vor dura cat timp armata franceza va continua sa combat.
Roosevelt adug ca Statele Unite nu vor recunoate nici o cucerire sau
nclcare de teritoriu svrit prin violenta.
E prima declaraie de solidarizare oficiala cu Aliaii venita de peste
Ocean. In America i n Londra a fcut valva mare; n Frana ea sosete prea
trziu i n momente prea grele ca sa mai poat strni entuziasmul. Turcul
pltete
n Turcia se manifesta pentru Aliai dar se menine starea de
nebeligeranta, ca i n Spania. La cele doua capete ale Mediteranei, poftele
sunt deschise, dar prudenta vegheaz.
Blumenfeld mi povestete ca verioara lui, care e i verioara d-nei
Lupescu o domnioar Lucia Bogen, fiica doctorului Bogen de la Iai a
venit s-i spun ca Duduia e disperata, fiindc simte ca Regele se
ndeprteaz de ea, probabil sub influenta nemilor i a agentului lor,
Urdareanu. De trei saptmani, Urdareanu n-ar mai fi calcat la ea, i de 6 nopi
Regele n-a mai adus-o la Palat. S-or fi certat la poker! N-am nici o grija, ii
mpaca Malaxa i Turcul va plati. Turcul suntem noi.
Soneriu vine de la Ralea s-mi spun ca, mari, minitrii juni rniti
vor face un demers pe lng Rege, spre a-i declara sa nu mai pot sluji cu
Ttrescu, i ca ma vor cere pe mine! Unde am ajuns! De altminteri n-am nici
o grija: minitrii juni-taranisti nu vor face nici un demers, si, daca l-ar face,
Regele ii va trimite la plimbare pe ei, nu pe Ttrescu. Ce s-ar face Malaxa
fara Ttrescu?
17 iunie.
Situaia de pe front, care se contureaz din ce n ce ca un dezastru, a
dus la schimbarea Guvernului francez, Reynaud a demisionat i s-a constituit
un nou Minister sub preedinia btrnului mareal Petain, cu Weygand ca
vicepreedinte i ministru al Aprrii Naionale. In noul Minister nu mai
figureaz Mandel (nlocuit la Interne, prin Marquet, primarul oraului
Bordeaux), dar n schimb figureaz Laval, la Justiie, omul pcii. aa cum e
constituit noul minister, pare menit sa ncheie pace separata. Ca ntr-acolo se
ndrumeaz Frana o arata i faptul ca, dup telegramele Reuter i Havas, trei
Consilii de Minitri au discutat ieri rspunsul lui Roosevelt pe care probabil
nu l-au gsit suficient, caci el a servit de pretext demisiei lui Paul Reynaud.
Ambasadorul Angliei i Guvernul englez de legtur au fost n contact
constant cu Guvernul francez, toat ziua de ieri, i la Londra s-au inut
consftuiri i Consilii de Minitri. Pana maine vom fi lmurii.
Mi-e inima cat un purice

Pe front, lucrurile au ajuns aproape la debandada. Verdunul a fost


ocupat ntr-o singura zi, linia Maginot a fost strpuns ntr-un singur atac.
Langres a fost luat din fuga, avangardele motorizate au ajuns pana la Dijon.
Armata franceza e sleita i pare a nu mai dispune nici de minitri, nici de
care, nici de aviaie la inlatimea cerinelor. Rhinul a fost trecut i nemii sunt
astzi din nou n Alsacia. Trupele franceze sunt prinse de o parte n regiunea
Vosgilor, intre armatele germane care nainteaz din Alsacia i cele care
coboar la sud de Langres iar de alta cele din regiunea Metzului, intre
coloanele care au strpuns linia Maginot i cele din Argonne.
Situaia aproximativa de pe teatrul de operaiuni occidental pana n
seara de 16 iunie.
La Paris, gratie disciplinei exemplare de care dau dovada trupele
germane, viaa a nceput sa redevin quassi-normala. Ordinea este
ncredinat sergenilor de ora i jandarmilor francezi. Pana i factorii potali
au renceput sa circule.
n populaia Parisului, germanii pretind ca au gsit un profund
resentiment mpotriva Guvernului francez i a englezilor, care au forat mana
Franei, silind-o sa intre n rzboi.
Dar ce sunt toate acestea pentru noi pe lng tirile ce ne vin din
Rsrit. Dup Lituania, Sovietele au ocupat militrete ieri i Letonia, i
Estonia, crora le-a trimis ultimaturi n genul celui nmnat Guvernului din
Kaunas. Se zice ca ocuparea acestor trei tari ar fi datorata faptului ca
Moscova ar fi descoperit o nelegere ncheiat intre ele i Germania. De aici i
toate diviziile trimise pe frontul Poloniei i al Prusiei orientale.
Sa dea Domnul sa fie aa i sa nu fie pur i simplu planul Sovietelor de
a recupera vechile granite ale Rusiei, caci n acest caz vine randul nostru. Mie inima cat un purice.
Cu ce va veni n traista noul ministru al Moscovei? Nu-mi vine totui sa
cred ca Germania ne va abandona cum a abandonat Statele Baltice. E petrolul
nostru la mijloc.
Regele petrece.
Ieri, premiul regal, la curse. Regele ne-a anunat n ajun ca vine, dar ieri
la amiaza s-a decomandat. Prin simpatie cu dezastrele franceze, din cauza de
diaree dup vetile din Rusia sau numai ca s-i petreac duminica linitit
la Scroviste?
Misiu Urdareanu a poftit la masa smbt seara, n Palatul Excelentei
sale, promoia de ofieri de cavalerie din 1915, promoie din care face parte.
Regele i-a cinstit pe marele sau om i pe camarazii lui cu nalta
Majestii sale prezenta. Dup masa, a stat de vorba cu fiecare ofier n parte
i i-a incantat pe toi. Din nefericire, nu erau multi i armata e mare i
mrie.
Sindrofia a inut pana la ora 3 dimineaa, cu abundente libaiuni.
18 iunie.

Printr-o fericita inspiraie, am primit sa petrec ziua de ieri (a doua zi de


Rusalii) la tara. Plecat la ora 10 dimineaa, am dejunat la Florica, unde ma
invitase Dinu Brtianu am fost apoi la Goleti i am sfrit prin Costeti
(lng Titu) la doctorul i Ivona Burilleanu. Mulumit acestor deplasri i a
ndeprtrii de Bucureti am aflat cu trita apstoarele tiri din Frana, din
scumpa noastr Frana, prbuit fara vina i martirizata pentru
generozitatea pornirilor ei. Primeam tirile pe care le zbrnaia aparatul de
radio n pridvorul de la Florica sau n salonul de la Costeti i tot nu ne venea
sa credem. ncetarea luptei, depunerea armelor, cerere de armistiiu toate
impuse de Germania nvingtoare, n mai putin de o luna i jumtate. Mintea
i puterea de nchipuire a omului sunt depite.
De fapt, ndat ce am aflat de demisia lui Reynaud i nlocuirea
Ministerului sau printr-un Guvern Petain, mi-am dat seama ca pentru
francezi lupta se sfrise. Apelul btrnului mareal ctre poporul francez e
mictor i nfiortor. Ce a trebuit sa sufere omul de la Verdun, punnd
semntura lui sub asemenea cuvinte de umilin care au trebuit s-l arda ca
focul.
Ministerul Petain nu s-a constituit aa cum a fost anunat ieridimineaa. Laval (ca i Flandin i Bonnet care fuseser solicitai) a refuzat sa
intre n Guvern, n locul sau la Justiie a fost numit primul preedinte al
Curii de Casaie, Fr mincourt. A refuzat i primarul Marquet Internele i a
fost nlocuit prin Pommaret, ministrul Muncii i al Lucrrilor Publice n
Ministerele Deladier i Reynaud. A intrat n schimb n Guvern Chautemps, ca
vicepreedinte, iar generalul Weygand a rmas numai ministru al Aprrii
Naionale.
De-a oarecele i pisica.
De unde ieri se vorbea de ncetarea luptelor de o parte i de alta i se
anunase ca de la ora 24 nu se mai trsese un foc azi se afla ca luptele n-au
ncetat, ca Germania considera cererea franceza ca o cerere fcut numai cu
titlu informativ, i ca pana acum nu exista nici un armistiiu.
n realitate, francezii nu se mai bat, fiindc nu se mai pot bate. Metzul a
capitulat, BesanIon i toat regiunea pana la granita elveian au fost
ocupate, aa nct ncercuirile despre care nsemnasem teama ieri sunt astzi
fapt ndeplinit.
Nemii se joaca cu francezii ca pisica cu oarecii nu e demn, nici
frumos.
Mussolini a prsit Roma asear, la ora 20:30, ca sa se ntlneasc
undeva cu Hitler. In ntlnirea de azi diminea, intre cei doi dictatori se va
pecetlui soarta Franei. Sa vedem daca ghicesc: i se va cere Corsica, Tunis,
Djibuti, drepturi la Suez, mandatele ncredinate n 1919 si. flota de rzboi.
Anglia a declarat oficial ca continua lupta. Churchill, dup cuvinte de
adnc comptimire pentru Frana aliata, care va renate din cenuile ei,

revendica n vorbe frumoase, pentru Anglia, onoarea de a duce singura lupta


pentru salvarea libertilor omenirii. va putea?
Horia Sima, n audienta la Regele Carol al II-lea
19 August 2006
Constantin Argetoianu.
Escroci ai ideii naionale
18 IUNIE. Vizita de ieri la Goleti mi-a strns inima. Suntem tara
destrmrii. Nimic nu tine. In ce hal am gsit toate aezrile Golestilor! Nu
mai calcasem pe acolo de 40 de ani Casa, aproape prbuit, intra n ea i
locuiete cine vrea i cum poate; cele doua case de la poarta (in cea din
dreapta, cnd intri, a fost arestat Tudor Vladimirescu), complet ruinate, fara
ui i ferestre. Parcul devastat, fara mprejmuire; civa brazi centenari, civa
arbori umbroi mai exista inca. Serele i dependinele, drmate. necat de
blrii, mormntul lui Alexandru Golescu Albul (unde a fost ngropat n 1837
i Alexandru Racovia, nepotu-su), prsit de oameni, e n paza Domnului i
a vitelor care pasc mprejur. i mai exista Goleti i Racovitesti! Nemernicii! i
biserica e ntr-un hal fara de hal. i e interesanta, i veche de 300 de ani. Ce
pzete Comisia monumentelor istorice?
19 IUNIE. Italienii sunt formidabili. Agenii lor au umplut ziarele de
asear i de azi-diminea cu cltoria triumfala a ducelui pana la Mnchen.
Flori de-a lungul drumului, nemi hipnotizai i extaziai prin gri, Hitler n
genunchi la Mnchen, nimic nu lipsete. Citind, s-ar crede ca Mussolini a
nvins n Belgia, n Olanda i n Flandra, ca Germania e la cheremul lui i ca
el va hotr soarta Europei! Ducele a sosit la Mnchen ieri dup-amiaz, la
ora 15:00. Consftuirea intre cei doi imperatori a avut loc de la ora 16:00 la
ora 18:00 i apoi fiecare a plecat n trenul sau, unul spre sud, celalalt spre
nord. Un comunicat oficial ne informeaz ca Fuhrerul i ducele au czut de
acord asupra condiiilor de impus Franei, dar nu ni le spune Din unele
informaii ar prea sa reias ca nemii i italienii nu vor ncheia pace separata
cu Frana, de la care vor cere o simpla capitulare pana la pacea generala.
Aceasta capitulare necondiionat a tuturor forelor de pe pmnt, din aer i
de pe mari francezii nu o vor primi, aa nct ocuparea Franei de ctre forele
germano-italiene va merge mai departe. Dup unele tiri insa, germanoitalienii ar fi decii sa se opreasc pe un front care ar merge de la Gurile Loirei
la Marea Mediterana i sa nu mai supun restul Franei, devenit inofensiv, la
prpdul rzboiului. Agenia Reuter publica oficial ca n ziua de 16 (duminica
seara) ambasadorul englez n Frana a propus Guvernului Republicii o
uniune intre cele doua tari, cu un singur Guvern, cu un singur Parlament,
cu un singur Tezaur i cu o singura voin, i cu o singura armata o
propunere de disperare i de ultima ora, menita sa mpiedice defeciunea
Franei. Pare ca Guvernul din Bordeaux, buimcit, n-a dat nici o urmare
ispititoarei propuneri
Churchill, impresionat.

Statele Unite par a se ndeprta tot mai mult de ideea unei participri
directe la rzboi. Nu prea merge omul cu placere la paguba! Roosevelt pare sa
o lase i el mai moale, caci se apropie alegerea! Material de rzboi pentru
Anglia i Frana din belug (si e ceva i asta), dar att.
Ungurii au inut edin la Camera lor n care au pupat pe toate fetele
pe nemi i pe italieni. Teleky a declarat ca nedreptatea de la 1919 a fost
tears de pe fata pmntului i ca tratatele de la Versailles, Trianon i St.
Germain sunt desfiinate Groful s-a vzut la Braov din nou! Nemii i pana
la un punct i italienii au primit cu oarecare rceal manifestrile delirante
ale maghiarilor. Trebuie recunoscut ca cobortorii hunilor sunt foarte
dinamici
Churchill a pronunat ieri n Camera Comunelor un discurs ntr-adevr
impresionant. Cu toate nenorocirile de astzi, recunoscute, purttorul de
cuvnt al poporului englez declara solemn ca Anglia va lupta pana la victorie,
ca va ajunge la aceasta victorie i ca va minuna lumea prin modul cum i va
ndeplini datoria fata de civilizaia omenirii Oamenii care nu-i pierd capul
n momente ca acelea de azi sunt rari. S-i salutam cu tot respectul
S-au luat de ctre Ministerul Economiei Naionale masuri excepionale
pentru aprovizionarea armatei cu grau (?) o blocare pe judee, o distribuie
mai raional la unitile de trupa i s-a stabilit un pre maximal de 57.000 lei
vagonul, pre onorabil, dar pe care agricultorii il gsesc prea mic Pentru
lemne, toi silvicultorii de prin birouri au fost trimii la pdure sa taie copaci.
Dar cu ce se vor transporta lemnele tiate, mai ales la distanta mare?
Tampon la gurile Dunrii.
Elena Lupescu i Regele Carol al II-lea al Romniei.
Luat asear masa cu Kukoliev (nsrcinatul cu afaceri sovietic) i cu
Ghelmegeanu. O masa combinata de Blumenfeld, care pretinde ca sunt omul
popular la sovietici Cu pretext ca cu sosirea lui Lavientiev o era noua ncepe
n raporturile diplomatice dintre Rusia i Romania, am cutat sa explic
muscalului tot interesul Sovietelor de a avea o Romnie la gurile Dunrii, caci
altfel daca ar dori ele sa puna mana pe aceste guri, s-ar ciocni cu Germania,
care nu va permite niciodat ca o poriune att de importanta a Dunrii sa
ncap sub control rusesc. Singurul mijloc de a evita rzboiul cu Germania e,
pentru Rusia, o Romanie-tampon la gurile Dunrii. Noi nu voim acolo nici pe
rui, dar nici pe germani, i o prietenie intre noi i Rusia ar putea crea
acesteia o situaie economica privilegiata. Ghelmegeanu a aprobat tot ce
spuneam eu, dar Kukoliev, care se exprima greu n franuzete i care se
teme, nu s-a prea avansat. Singura lui afirmare constanta e ca Rusia nu ne
cere nimic i ca pe chestiunea Basarabiei ne vom putea nelege. Crede ca
Lavrentiev va veni (vine de la Moscova) cu instruciuni pe care el le spera
favorabile. Singurul lucru care l-am priceput de la Muscal n ipoteza ca e n
curent cu inteniile Kremlinului e ca ruii vor deocamdat pace cu noi i ca
le e frica de nemi. Concentrrile lor de la granita germana o dovedesc. Am

convenit cu Ghelmegeanu i cu Kukoliev sa ntemeiem o asociaie culturala


amicala ruso-romana (!) i sa nlesnim pe cat se va putea misiunea lui
Lavrentiev, n ipoteza ca e o misiune de pace i de prietenie. Ieri-diminea,
Consiliul de Minitri a comunicat enumernd o suma de realizri
programatice la care Guvernul a hotrt sa se nhame. Scopul acestui
comunicat e sa ntreasc situaia Guvernului, adnc zdruncinata. Toat
lumea da pe Ttrescu demisionar, desi el, sracul, se agata cat poate de
putere! Zvonurile de schimbare i trag mai toate obria din cercurile
germane i germanofile dar nu inca din cele oficiale, caci cnd se vor
amesteca i astea Asear, Ghelmegeanu (la masa lui Kukoliev), vorbind nu
mai stiu despre ce msur pe care vrea sa o ia, adug: Daca voi mai fi
ministru i ca Ghelmegeanu vorbesc aproape toi minitrii.
20 IUNIE. Zi tragica ieri la Bordeaux. Nemii au transmis Guvernului
francez, prin ambasadorul Spaniei, rspunsul lor la cererea de ncetare a
ostilitilor. Francezii sa numeasc plenipoteniari, crora li se vor comunica
condiiile de armistiiu prendre ou laisser (nu ncape tocmeala) ntocmai
ca n 1918 la Rethoneds, sistem Foc-Weygand Desi despre condiiile nsei
nu se tie inca nimic, secretul hotrrilor de la Mnchen fiind bine pstrat,
Consiliul de Minitri francez a decis sa trimit plenipoteniarii cerui i i-a
desemnat In acelai timp, ca sa se mpace cu sufletul lui, marealul Petain a
cerut trupelor franceze sa apere mai departe cu ndrjire teritoriul francez
Germanii, care nu s-au oprit n avntul lor, nainteaz insa mereu spre sud i
sud-est. Jumtate teritoriul Franei este azi ocupat de inamic
Ignobile laiti.
Mascaltonii njura Frana la pmnt, prin porcriile lor de gazete.
Ginta Latina ne-a dat de ruine: jumtate a mncat btaie pe front i
jumtate da pilda celei mai ignobile laiti Ne-au nclecat germanii!
Japonezii au nceput sa zbrnie n jurul Indo-Chinei. Sub cuvnt ca
vor sa apere statu-quo economic din acele parti ale Asiei, i-au pus
candidatura la o eventuala succesiune Nu i-au dat nenorociii de englezi i
de francezi seama ca n acest rzboi, pe lng rest, mai riscau sa piard i
imperiul lor asiatic?
Horia Sima.
Roosevelt anun o lege prin care se va institui n USA serviciul
obligatoriu. Nu militar, ci de toate. Tinerii ceteni americani vor fi obligai sa
se devoteze un an intereselor obteti, n orice ramura a activitii publice
prin urmare i n armata. Aflam prin comunicatul oficial al Curii Regale ca
Majestatea Sa a primit ieri n audienta pe dl prof. Horia Sima. Domnul
profesor este gardistul refugiat n Germania socotit drept cel mai periculos
terorist, arestat acum cteva sptmni la intrarea lui clandestina n tara. De
la pucrie la Palat Se pune ntrebarea: cnd a avut Regele dreptate, cnd ia mpucat ca pe nite cini sau azi, cnd ii primete n audienta? O uoar
contradicie nu poate sa nu fie constatata. i mai e inca ceva: au nvins

nemii. Nu suntem oare i noi Ginta Latina? Ce e mai nostim e ca domnul


profesor Sima e condamnat la 16 ani pucrie n lipsa (pentru delictele sale
politice) i ca n momentul de fata nu inca liberat, ci reinut la Inspectoratul
de Politie Nichi tefnescu, acas. aa nct se poate zice: de la pucrie la
Palat! Am ajuns i noi ca pe vremea lui Milan Obrenovici, n Serbia!
21 IUNIE. In Frana nemii nainteaz vertiginos. Au ocupat Brest,
Nantes, Lyon Pe de alta parte au mai strpuns linia Maginot aproape de
Wissembourg si, luptnd mpotriva armatei franceze, ncercuit n Alsacia, au
ocupat Strasbourgul ora german, precizeaz comunicatul nemesc.
(Situaia frontului n seara de 20 iunie) Bordeaux a fost bombardat, cu
un mare numr de victime. Guvernul francez a prsit oraul, ca s-l poat
declara deschis i feri astfel de bombardamente spune comunicatul
francez Plenipoteniarii francezi: generalul de armata Huntziger (seful
misiunii), dl Leon Noel, amiralul Le Luc, generalul Parisot i generalul aviator
Bergeret, plecai de miercuri cu un avion special vopsit n alb (!), au negociat
ieri toat ziua i au trebuit sa se napoieze ieri-sear sau azi-diminea la
Bordeaux. Despre condiii nu se tie nimic, dar se crede pretutindeni ca
ostilitile vor nceta astzi sau maine. Marealul Petain a cerut i Italiei
ncetarea ostilitilor. Guvernul italian a rspuns ca acela german, cernd
numirea plenipoteniarilor. Aceasta tire dovedete ca germanii nu trateaz
dect partea lor de pace, lsnd pe italieni s-i precizeze singuri preteniile
lor. Din informaiile Guvernului nostru, dup cte-mi spunea ieri Ttrescu,
italienii ar fi mai putin exigeni ca nemii i ca ar cuta sa mpiedice
distrugerea completa a Franei Vom vedea.
Constantin Argetoianu Guta i Miita s-au certat ca lieii
26 August 2006 | de
21 iunie.
La Molotov, din joi n Paste.
Lavrentiev a sosit. Nu tim ce ne aduce. Ieri la dejun, la Clubul
Miliardarilor, Kukoliev ntrebat mi-a rspuns enigmatic: Si lui venu, lui
apporter bonnes choses, puisque venu
Ttrescu, prezent i el la dejun, prea linitit pe chestiunea ruseasca,
fiindc Molotov a primit pe Davidescu, i-a surs i l-a poftit sa sada (repet
textual cuvintele lui Ttrescu) de unde pana acu', cnd il primea din joi n
paste, il inea n picioare, ii ntindea doua degete i se uita ncruntat la el!. In
ce hal am ajuns, ca un prim-ministru al tarii sa vorbeasc astfel fara s-i
crape obrazul de ruine
De cnd nemii au sfrit att de repede n Frana, teama mea de un
atac rusesc a sczut foarte mult. Ruii stiu i ei ca de ne-ar ataca, Germania
ne-ar apra cu toate forele ei ca s-i apere propria lor aprovizionare cu
petrol i cu bucate. Ruii au ajuns acum sa se teama ei de un atac german, i
pentru o asemenea eventualitate au bgat pana acum peste 500.000 de
oameni n Tarile Baltice i mai grmdesc i trupe n Polonia la granita

Germaniei Repezeala loviturilor din Occident a stricat toate planurile lui


Stalin.
Iniiativele geniale: Frontul Renaterii Naionale va fi transformat azimine n partid. Asta o tie toat lumea (afara de Vaida). Dar ceea ce nu tie
toat lumea e ca Regele se va proclama seful noului partid. Asta n-o tim
dect foarte putini. Ttrescu mi-a spus ca, din cauza aceasta, Vaida n-a fost
prevenit. N-a fost presimit nici el, Ttrescu. Regele a pretins sa fie o
iniiativ personala a sa n care Guvernul sa nu aib amestec Bentoiu a
lucrat toat noaptea la Statutele noului partid, dup ce s-au cerut la legaia
germana statutele Partidului nazist, ca sa fie copiate
Milcoveanu eliberat, Sima spsit.
Azi-diminea a aprut un nou decret de amnistie de care vor beneficia
i ultimii condamnai politici. Milcoveanu i Buditeanu vor iei n fine i ei
din pucrie. Mai toi cei care au fost ucii dup asasinarea lui Clinescu
(vorbesc de cei nchii la Rmnic) n-au avut contiin mai ncrcat ca aceti
doi protagoniti ai legionarismului dar au avut mai putin noroc
Sima, dup cate mi-a spus Ghelmegeanu, a fost deja amnistiat prin
precedentul decret
Ghelmegeanu mi-a mai explicat rostul audientei lui Sima. Mai nti,
Sima a dovedit ca nu a fost amestecat intru nimic (!) n diferitele acte de
terorism svrite de legionari. E un mieluel nevinovat. N-a intrat n tara
clandestin ca sa organizeze atentate, ci ca s-i mai vad prietenii i
neamurile, de care ii era dor. Apoi, de cnd a fost arestat, s-a convins ca
numai lng Rege e bine, si, abandonnd tot ce a adorat pana acum, s-a
aruncat n braele lui Urdareanu Audienta cu comunicat a avut drept scop
sa se aduc la cunotina ntregii Micri Legionare (mai exista veuna?) ca
unul din principalii ei conductori a trecut de partea stpnirii
Foarte frumos. Mi-am permis sa fac insa lui Ghelmegeanu urmtoarea
observaie: Acum un an, Majestatea Sa mpuca pe garditi acum ii
primete n audienta. Trebuie sa admitem ca fie acum un an, fie acum,
Majestatea Sa a greit. i trebuie sa mai conchidem ca a greit acum, caci ar fi
teribil de tragic sa conchidem ca a greit cnd a curmat attea viei
nevinovate!. Prietenul Ghelmegeanu, care nu se preocupa dect de portofoliul
sau, a dat din umeri
Ieri, mare dejun la Clubul Miliardarilor. Mare, fiindc ne-a cinstit cu
prezenta lor dl prim-ministru Ttrescu, dnii minitri Ghelmegeanu, Canciov,
general Ilcus, dl Stelian Popescu, Lugosianu i o droaie de foti i viitori
minitri. Membri mai de rand ai asociaiei cscaser gura i ma ntrebau daca
s-a ntmplat un eveniment extraordinar i daca s-a format un Guvern
national
Desi toat lumea il considera pe duca, ba unii chiar demisionar,
Ttrescu s-a artat mai putin copleit i deprimat ca zilele trecute. Adevrul
este ca, n orice tara din lume, un Guvern n situaia Guvernului lui

Ttrescu ar fi plecat demult. Asociaia de afaceri Rege-Malaxa-UrdareanuTatarescu e insa att de strns, nct tine contre vents et mar es.
Scandal lsat cu pupat.
Alaltieri seara, miercuri, s-a petrecut n plina edin a Consiliului de
Minitri o scena pe care mi-a povestit-o Christu, ministru prezent, scena care
zugrvete n ce hal de anarhie a ajuns Guvernul. Fata de nevoia de bumbac
att de mare, de imposibilitatea de a mai importa din Egipt, zisul Christu a
cerut Consiliului mijloacele necesare ca sa cumpere un stoc ce i se oferea din
Irak. Pentru aceasta ii trebuia 450 de milioane de lei. Miita Constantinescu a
scldat-o i n cele din urma a declarat ca va supune chestiunea Consiliului
bncii un mijloc de a clasa cererea. Chirstu a insistat i a spus ca banii
trebuie pana n trei zile, caci altfel pierde marfa. A intervenit atunci Ttrescu,
care a aprobat cererea i a adugat: Ordon ministrului de Finane sa
gseasc suma. Att a fost de ajuns lui Miita ca sa sara ca ars, sa declare ca
n-are ordine de primit de la nimeni i sa fac procesul guvernrii de patru ani
a lui Ttrescu, cruia datorim toate lipsurile de azi i starea n care ne
aflam
A nceput sa strige Ttrescu, a continuat sa zbiere Miita si, ca sa
curme scandalul, cel dinti s-a sculat i a plecat trntind usa
Desi Miita a declarat alaltieri seara ca, dup ce s-au certat ca lieii,
cei doi servitori devotai ai lui Malaxa s-au mpcat i s-au pupat.
n momentul de a prsi Clubul Miliardarilor, Ttrescu mi-a spus ca
trebuie sa ma vad peste trei zile. De ce trei, nu stiu. I-am rspuns ca afara de
duminica i de luni, cnd voi fi la Breasta, sunt la dispoziia sa.
Avakumovici, noul ambasador iugoslav, care vine de la Madrid,
povestete ca de cnd a izbucnit rzboiul n septembrie trecut, marealul
Petain (ambsador al Franei n Spania) se arata foarte ngrijorat. Avakumovici
l-a ntrebat ntr-o zi daca era pesimist asupra soartei rzboiului. Je ne suis
pas pessimiste a rspuns marealul je suis lucide.
Paharul rspunderilor.
Farinacci, care, de cnd Italia a declarat rzboi, face pe grozavul i a
ctigat efectiv enorm n influenta, a pus pe ai lui sa telefoneze lui Soneriu ca
sa afle ce se petrece n Romania i pentru ce Ttrescu mai este la putere.
Soneriu i-a trimis un raport scris prin Valaperta, care a plecat tocmai ieri la
Milano. Fara sa ma ntrebe, Soneriu a aternut acolo drepturile nule la
Guvern. I-am spart capul. Sa ma fereasc Dumnezeu! E un fapt insa ca
nemii i italienii, i chiar ruii ma vor, ca sa nu mai vorbesc de romani.
Dumnealor domnii Stimson i Knox, parlamentari republicani notorii,
au intrat n ministerul lui Roosevelt. In lumea anglo-saxon i aiurea se da o
mare importanta faptului interpretat ca o adeziune a unui grup important de
republicani la politica Preedintelui. Se vorbete chiar de Guvern de coaliie.
Candidaii republicani la Preedinie declara insa ca nu poate fi vorba de
coaliie i ca dnii Stimson i Knox n-au angajat dect rspunderea lor

proprie De notat ca cei doi republicani au svrit gestul lor n ajunul tinerii
conventului care urmeaz sa desemneze candidatul partidului lor la
preedinia Republicii
n Egipt, ncurcturi. Armata britanica i are bazele ei pe Nil, iar Regele
Faruk i Guvernul egiptean n-au nici o pofta sa intre n rzboi cu Italia. Cred
i eu. Dar ce va iei din acest conflict?
Ce poate face Egiptul cu cele trei regimente ale sale de nengroizi?
Hitler nu se nal niciodat?!
Fabricius, ntlnit ieri la recepia Aristitei Ghika, mi-a afirmat ca pana
ntr-o luna e gata i Anglia. So meint es der Fhrer, un der Fhrer irrt sich
nie Ce s-i spun? Pana acum a fost cam asa
Dl Vasile Stoica, numit subsecretar de Stat la propaganda o data cu
formarea Cabinetului Ttrescu, a rmas linitit la Ankara. Scandalagiul
nebun n-a vrut sa plece. In fine, l-au scos de acolo i ieri a prsit Turcia ca
sa fac loc lui Crutescu, plecat i el tot ieri la post
22 iunie.
Ciudat, drama petrecuta la Rethondes, n pdurea de la Compiegne,
drama nscenat cu atta arta i cu att venin de Hitler i de oamenii sai,
nu m-a emoionat. Ce deosebire cu sentimentele care m-au scuturat n 1918,
cu prilejul ncheierii armistiiului de atunci! Erau ntr-adevr atunci doua
lumi care se ciocniser, i la Rethondes se prbuise ultimul val de despotism
medieval. Nzuinele neamurilor oprimate i chemate la viaa izbucniser ntrun zguduitor imn de recunotin
Condiiile puse de germani trebuie sa fie foarte complicate, caci nici
pana azi (sunt orele 10) nu se cunoate rezultatul negocierilor din istoricul
vagon.
Nemii au hotrt sa duca la Berlin dup ce se vor termina negocierile
armistiiului i vagonul i piatra comemorativa de la Rethondes, dar vor lsa
pe loc statuia lui Foch
Francezii au aruncat n aer tunelul de la Valorbe, care lega Elveia cu
Frana, pe ruta Simplonului Zvonul rspndit ieri i alaltieri despre
strmutarea Guvernului francez de la Bordeaux la Bayonne nu s-a adeverit.
Deocamdat, Guvernul a rmas la Bordeaux un semn ca armistiiul se va
ncheia
Partidul naiunii.
Seria de decrete-legi prin care Frontul Renaterii Naionale a fost
nlocuit prin Partidul Naiunii partid unic i totalitar sub conducerea
suprema i directa a Regelui, a fost trmbiata asear la Radio i publicata
azi-diminea n ziare.
Lund preedinia partidului, Regele consfinete punctul meu de
vedere din toamna anului 1938, cnd l-am rugat cu atta insistenta sa se
puna n fruntea FRN-ului, n conformitate cu schema pe care o pregtisem i
care a servit de baza organizrii Frontului. Regele n-a vrut atunci n ruptul

capului. Acum vrea! E pentru mine un mare succes: de obicei, ideile mele
sunt adoptate i sabotate de alii dup cinci pana la apte ani de la
expunerea lor; de data asta n-au trecut nici doi ani!
Despre crearea noului partid am observat urmtoarele:
1. Un partid (un parti, eine Partei) e o parte dintr-un tot i prin urmare
noiunea de partid nu e compatibila cu calificativul unic. Un partid cere sa
mai fie i altul, concurent. Trebuie deci conservata noii formaii titulatura de
front.
2. Nici al naiunii n-are nici un succes, fiindc nu desluete nimic.
3. Numirea lui Urdareanu ca sef de stat major e scandaloasa i
condamna noua formaiune la sterilitate de la nceput.
4. Toate penalitile edictate pentru cei care nu se vor nscrie sau vor
sabota noul partid dovedesc cata ndejde pun promotorii n entuziasmul pe
care il va provoca Partidul Naiunii. Sub ordinele domnilor Urdareanu i
Malaxa
Cum n-am fost nimeni chemai sa ne dam prerea, declinam i
rspunderea pentru succesul noii formaiuni. Ea constituie o mrturisire a
falimentului FRN-ului. Sa nu vina peste doi ani o alta formula sa
mrturiseasc falimentul Partidul Naiunii
Cu toate sentimentele mele de ndoial supra viitorului noului partid, a
trebuit sa trimit ca preedinte al Senatului o calda telegrama de felicitare
Regelui aa e soarta mea, sa gndesc una i sa fac alta, ca s-mi apar
pinea cea de toate zilele
Constantin Argetoianu 'Evreii sa nu fie primiti n Partidul Natiunii'
02 Septembrie 2006 | de
25 iunie nit din laturile alcoolului
n lipsa mea din Bucureti am petrecut doua zile la Breasta s-a
nvrtit pmntul. In afara, s-a semnat armistiiul intre Frana de o parte,
Germania i Italia. Ostilitile au ncetat azi-noapte, la ora 1:35 Umilirea
Franei este completa, sfietoare pentru toi cei care s-au hrnit n cursul
vremurilor din comorile ei sufleteti.
Nu pot pricepe cum o tara att de nzestrat de Dumnezeu i un popor
att de drz au putut ajunge n cteva sptmni la o asemenea prbuire. i
ma tem ca pacea va fi i mai oribila ca armistiiul
Paul Reynaud.
Winston Churchill.
Charles De Gaulle Pe frontul intern, abia acum ncepe lumea s-i dea
seama de radicala i revoluionar schimbare de regim pecetluita prin
transformarea FRN-ului n Partidul Naiunii. Cnd mi-a spus joia trecuta
Ghelmegeanu: S-a adoptat programul dumitale n-a fcut aluzie, cum am
crezut, la propunerea mea din toamna 1938 (Regele sef al Frontului), ci la
sfaturile pe care le-am dat Regelui n momentul n care mi-am dat demisia din
postul de prim-ministru.

E drept ca am spus atunci Regelui ca nu se poate merge cu doua


Guverne, cel de la Palat i cel de la Preedinia Consiliului, ca era mai bine sa
nu mai numeasc un prim-ministru (cel mult un vicepreedinte al Consiliului
pentru nevoile protocolare) i sa prezideze el Consiliul de Minitri, lundu-i
un ajutor, un sef de cabinet, un secretar general sau aa ceva. E drept, de
asemenea, ca i-am spus: Ia-i unul, doi sau trei Urdareni nelegnd s-i
ia pe lng dansul biei care s-l ajute n sarcina sa de Fhrer & Kanzler
(conductor i cancelar). Dar niciodat n-am neles sa fac din Urdareanu
primul demnitar al tarii i s-l cucuteze pe el n locul primului ministru. Nu
stiu daca locul de prim-ministru va fi desfiinat (de patru zile nu se mai
vorbete de Ttrescu, ci numai de Urdareanu) sau daca va fi meninut i
demonetizat. In tot cazul, am intrat n era Urdareanu i asta n-a fost sfatul
meu. Nu puteam eu sa ma gndesc la nlarea unui individ nit din laturile
alcovului, bun de ntrebuinat n umbra, dar nu de pus n lumina
Tipul e direct incontient. Pus sa vorbeasc la Radio, duminica seara, a
vorbit ca Napoleon de pe Pyramide, cu un ifos, cu nite apsri de accente cu
totul nepotrivite. Efectul a fost dezastruos; lumea care l-a vzut ridicndu-se
dintr-un ucal e indignata. De teama, nimeni nu spune nimic i cei care ar fi
gata sa spun tac i ei ca sa nu mai ngreuieze situaia internaional a tarii,
deja destul de grea Dar cnd toate s-or sfri, Doamne, Doamne, ce rfuial!
Pe lng discursul hitlero-napoleonian al lui Urdarean, am avut
duminica seara stupefacia sa auzim la Radio pe dl Horia Sima, care a spus:
Ordon tuturor elementelor legionare sa se nscrie n Partidul Nai