Examen local O.R.L.

Cele 10 etape ale examenului: 1. inspectie

2. palpare
3. bucofaringoscopie
4. narinoscopie
5. rinoscopie anterioara
6 rinoscopie posterioara
7. laringoscopie indirecta
8. otoscopie
9. examenul functiei auditive prin
a) acumetrie fonica
b) acumetrie instrumentala (camp
auditiv, proba weber, proba schwabach, proba rinne,etc)
c) acumetrie electrica
10. examenul functiei vestibulare prin
a) probe spontane
b) probe provocate
Inspectie: * fizionomia
* faciesul (aspectul caracteristic patologic-daca este cazul)
* mimica
* insertia pavilioanelor auriculare
* insertia piramidei nazale
* simetria
* dimensiuni absolute
* aspectul tegumentelor (acnee, eritem, tumori, rinofima,etc.)
Palpare: * puncte trigeminale/sinusale (supraorbitar, peretele anterior al sinusului
frontal, punctul HAJEK- al spinei frontalului, punctul EWALD-planseului sinusal frontal,
punctul Grunwald-etmoid, infraorbitar, fosa canina, mentonier);
* punctele mastoidiene (antral, apical, al marginii posterioare);
* ganflionii limfatici - ggl lantului orizontal superior ( submentonier,
submandibular, parotidian- grupuri intra si extraglandulare, retroauricular, occipital,
facial-submandibular, buccinator, infraorbitar si malar );
- ggl lantului cervical lateral (grupul jugular superficial
extern si grupul profund-lant jugular intern(sup, mij, inf), lant spinal accesor, lant cervical
transvers);
- ggl lantului cervical anterior ( lantul jugular anterior si
lantul paravisceral- prelaringeal, pretraheal, paratraheal);
- ggl limfatici jugulo-carotici (la nivelul marginii
anterioare a SCM- superiori, mijlocii, inferiori);
- ggl limfatici suprahioidieni, ggl KTNER ( la cornul
mare hioidian), ggl limfatici recurentiali, supraclaviculari;
- limfonoduli nepalpabili (retrofaringieni-mediali si
laterali, sublinguali).

* tiroida (lobi si istm);

* cracmentul laringian.
Bucofaringoscopie: - se foloseste abeslangul;
- urmarim: * buzele, mucoasa jugala, gingivala, dentitia, orificiul
canalului STENON;
* limba-numai partea orala, 2/3 anterioare, se
examineaza varful, marginea laterala, partea dorsala si partea inferioara (dimensiune,
aspect, consistenta, mobilitate).Derivatii la protruzia limbii apar prin paralizie de nerv
cranian XII;
* palatul dur (bolta palatina ogivala sau plata, fisuri,
fistule);
* valul palatin ( arcuri, lueta, simetrie, cicatrici, retractii,
bombari, fistule, mobilitate-responsabil este nervul glosofaringian si pentru a observa
mobilitatea rugam pacientul sa spuna aaa);
* sublingual canalul WHARTON, varice, chist, sialolit;
* pilierii anteriori si posteriori;
* amigdala palatina(plica HISS, sinus TOURTUAL,
dimensiuni, cripte, aderente, exprimarea criptelor);
* peretele posterior si cel lateral ai orofaringelui;
* trigonul retromolar (se examineaza in vederea unor
inflamatii datorate ultimului molar sau in vederea unor leziuni maligne in aceasta zona).

Narinoscopia: -lobul, aripi nazale;

- orificiile narinare;
- subcloazonul;
- calibrul vestibulului nazal;
- tegumentele;
- vibrisele;
- limen nasi (margine ce delimiteaza cavitatea nazala propriu-zisa de
vestibulul nazal).
Rinoscopie anterioara: * calibrul fosei nazale( ingust-deviatie de sept sau larg-rinita
atrofica);
* septul nazal (deviatii, creste, ulceratii, perforatii, bombari
sinechii turbino-septale);
* planseul fosei (defecte-despicatura palatina, bombari-chiste,
neoplasme-hemangion, granulatii-corp strain);
* tavanul fosei (doar in rare cazuri e vizibil- rinita atrofica);
* peretele lateral doar cornetele si meaturile inferioare si
mijlocii pot fi vazute.se examineaza mucoasa, marimea cornetelor, secretia, formatiuni
tumorale.
Rinoscopie posterioara (evalueaza): - polip coanal sau atrezie;
- hipertrofia cozilor de cornete;
- secretii in meatul mijlociu (patologie a
sinusurilor maxilar, frontal si etmoidal anterior);
- secretii de deasupra cornetului mijlociu indica
afectarea sinusului etmoidal posterior si sfenoid;
- septul interchoanal si orificiile choanale.

Laringoscopia indirecta: - coloratia mucoasei;

- vene dilatate,varicozitati la baza limbii, ulceratii, formatiuni
solide, chiste edematiate;
- epiglota (forma, dimensiuni, fata linguala si vestibulara,
plicile glosoepiglotice, tuberculul czermack,aspectul mucoasei);
- repliurile ariepiglotice;
- sinusurile piriforme (staza secretiilor);
- cartilajele aritenoide;
- benzile ventriculare;
- ventriculii Morgagni;
- amigdala Franckel;
- corzile vocale(mobilitate-nervul laringeu recurent);
- comisura anterioara si cea posterioara;
-regiunea subglotica, tesut limfatic.

Otoscopia: - pavilionul si regiunea inconjuratoare;

- conductul auditiv extern (cu si fara specul);

- membrana timpanica (coloratie, grosime, pozitie, mobilitate, perforatii,

cicatrici, bride, bule, nivel de lichid in cavotimpan, hemotimpan)+ reperele sale
anatomice * ligamentul inelar Gerlach;
* ligamentele timpanomaleare anterior si posterior;
* pars flaccida (Shrapnell);
* pars tensa;
* scurta apofiza a ciocanului;
* manerul ciocanului;
* umbo;
* conul luminos WILDE-POLITZER (in cadranul antero-inferior).

Examenul functiei auditive prin:

a) acumetrie fonica
in practica se foloseste vocea soptita. Acoperim urechea de partea opusa si ii soptim 3,
6, 9. Pacientul este rugat sa repete ce aude. Testarea se repeta si la cealalta ureche.
b) acumetrie instrumentala (camp auditiv, proba weber, proba schwabach, proba
rinne,etc)
Campul auditiv- testarea gamei, cu diapazoanele 128,256, 512, 1024,2048, 4096Hz.
Testarea se face alternativ, la ambele urechi.
Proba Rinne- compara Conducerea aeriana cu cea osoasa la aceeasi ureche. Rinne-ul
este specific surditatii de tip transmisie(Rinne negativ:CO>CA). Rinne pozitiv(CO<CA)
nu are specificitate, pentru ca se intalneste atat la urechea n ormala cat si la cea cu
surditate de perceptie;
Proba Weber- este cea mai fina proba, virarea sa in labirintizari find un semn
exceptional de important si fidel. Compara CO a celor 2 urechi si rezultatul poate fi
indiferent( la urechi normale sau la urechi cu aceeasi afectare calitativa si cantitativa) si
lateralizat (in urechea cu surditate de tip transmisie; in urechea controlaterala, normala,
in cazul unei surditati de perceptie homolaterale sau in cea mai mica perceptie);
Proba Schwabach-masoara durata CO a aceeasi ureche. Rezultatul poate fi
* normal 15-20s
* prescurtat < 15s, in surditatea de tip perceptie
* prelungit >20s, in surditatea de tip transmisie
TRIADA BEZOLD (in surditatea de tip transmisie unilaterala): RINNE NEGATIV
WEBER LATERALIZAT
SCHWABACH PRELUNGIT
c) acumetrie electrica
Examenul functiei vestibulare prin :
a) probe spontane
Nistagmusul spontan (micarea ritmic a globilor oculari, care poate fi
orizontal, pe vertical sau rotatorie).
Proba braelor ntinse (persoana examinat trebuie s in braele ntinse, n
poziie fix, timp de dou minute, cu ochii nchii). n cazul unei alterri funcionale
braele deviaz pe partea labirintului n hipofuncie.
Proba Romberg (cnd bolnavul st n poziie vertical, cu braele lipite de corp
i picioarele apropiate, cu ochii nchii). Exist trei posibiliti: poziia capului nu deviaz
(normal), deviaz n dreapta sau deviaz n stnga.
Proba mersului n stea (Weil-Babinsky): bolnavul legat ia ochi i supravegheat
de un ajutor face 5 pai nainte i 5 pai napoi ntr-o direcie indicat. Dac exist o
leziune labirintic, bolnavul, n loc s urmeze o linie dreapt, va devia progresiv spre
labirintul n hipofuncie.
b) probe provocate
Proba caloric (irigaia timpanului cu ap cald 40C i ap rece 25C; se
urmresc nistagmusul i celelalte reacii vestibulare).

Proba rotatorie (bolnavul este aezat pe un scaun rotativ care se nvrtete cu 10

turaii n 20 secunde, apoi se oprete brusc; se msoar durata nistagmusuiui, care n mod
normal este de 10-20 secunde).
Proba pneumatic cerceteaz nistagmusul prin compresiunea i decompresiunea
cu un du de aer cu para Politzer a labirintului membranos, n cazul unei fistule
labirintice.
Proba electric se face cu un curent continuu de intensitate mic. Doi electrozi
nvelii n tifon se aplic, unul pe un tragus i al doilea pe cellalt tragus. La trecerea
curentului electric, de la un pol la altul, la un individ normai se constat deviaia capului
ntotdeauna spre polul pozitiv.