cu afecfiuni reumatismale
Bolile reumatice sunt vechi ca si omul, ele afectand oasele si articulable. Aceste boli constituie
una din cauzele de suferinje fizice si pierderi economice pe motiv de boala prin incapacitatea
temporara de munca pe care o creeaza. Ele implica probleme ale individului, familiei si
comunitatji.
Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacienjilor cu aceste suferinje prezinta particularitati in
raport cu cauza si evolujia acestor imbolnaviri:
Boli reumatismale inflamatorii - cu evolutie acuta RAA (reumatism articular acut)
- cu evolu|ie cronica PR, SA (poliartrita reumatoida,
spondilita anchilozanta)
Boli reumatismale degenerative - artroze - gonartroza, coxartroza, spondiloza
Boli reumatismale abarticulare - PSH (periartrita scapulohumerala), nevralgie sciatica,
nevralgie cervico-brahiala, mialgii miozite, tendinite,
bursite.
Boli reumatismale metabolice - guta .
EDUCATIA PENTRU SANATATE IN VEDEREA PREVENIRII BOLILOR
REUMATISMALE
Asistenta medicala din cabinetele medicilor de familie si specialisti, prin activitatea sa,
contribuie la prevenirea formelor inflamatorii si a formelor cronice degenerative de reumatism,
cat
si la aparitia unor complicatiie grave, cu modificari scheletice invalidante.
Masuri de profilaxie primara
Pentru profilaxia reumatismului articular acut:
- efectuarea de controale in unitajile de ingrijire a copiilor (crese, leagane, gradinije), pentru
depistarea purtatorilor sanatosi de streptococ beta hemolitic prin examenul bacteriologic al
exsudatului faringian
- depistarea purtatorilor de infectii streptococice acute si tratarea lor corecta
Pentru prevenirea artrozelor:
- educarea populatiei pentru o alimentatje echilibrata, care sa determine pastrarea greutajii
corporale ideale si sa previna tulburarile metabolice;
- evitarea factorilor traumatici si a celor mecanici - posturi vicioase, suprasolicitari fizice.
Acordarea unei aten{ii deosebite tuturor persoanelor cu dureri lombare.
Masuri de profilaxie secundara
Educarea persoanelor cu diferite forme de reumatism pentru:
- prezentarea la controale periodice clinice si de laborator (de exemplu, in RAA examenul
ASLO)
- evitarea factorilor climatici (frig, umezeala) care favorizeaza aparitia puseelor acute ale
bolilor degenerative reumatismale
- tratarea corecta a bolilor metabolice si endocrine
- evitarea ortostatismului prelungit si a eforturilor fizice mari
1
- continuarea tratamentului prescris, medicamentos si fizioterapic de recuperare
Masuri de profilaxie ter|iara
- se adreseaza persoanelor care prezinta infirmitati, sechele invalidante:
- invatarea pacientului cu coxartroza sa foloseasca bastonu! pentru sprijin
(endocard, miocard si pericard) pot fi afectate in grade diferite, leziunile valvulare putand evolua
tardiv, silentios si chiar in absenta manifestarilor articulare. Prinderea simultana a celor 3 straturi
cardiace este numita pancardita reumatica.
Modificari cardiace: palpitatii cu ritm rapid discordant fata de febra; se constata
accentuarea zgomotului 1, cu sau fara zgomot de galop si aparitia unui suflu de insuficienta
mitrala
functionala; cardiomegalia ( cardiologic si ecografic); formele de insuficienta cardiaca fiind rar
descrise la cazurile cu pancardita. Cele mai specifice leziuni inflamatorii sunt nodulii Aschoff
miocardici si degenerescenta fibrinoida a colagenului.
Reumatismul articular afecteaza cel mai frecvent valvele mitrala si aortica si mai rar valva
tricuspida si niciodata valva pulmonara..
Coree minora Sydenham reprezinta o tulburare a sistemului nervos central
caracterizata prin aparitia unor miscari bruste neregulate si ilogice. Debutul acesteia este
progresiv dupa o lunga perioada de latenta dupa atacul reumatismal. Pacientii devin neobisnuit
de
nervosi, agitati, au dificultati la scris, la vorbit, la indeletniciri normale sau apucarea unor
obiecte,
se impiedica si cad, fac grimase necontrolate. Treptat apar miscari spasmodice in orice parte a
corpului, fara nici o simetrie sau sincronism care se exagereaza la eforturi fizice si la oboseala.
La
examenul obiectiv, medicul va constata hipotonie musculara.
Eritemul marginat, roz cu centru pal, fugace, mobil, localizat pe trunchi si la radacina
membrelor si nodulii subcutanati palpabili pe fetele de extensie ale membrelor, fermi, indolori se
observa destul de rar mai ales in cazurile cu cardita reumatismala.
Problemele pacientului:
- hipertermie,
5
- durere articulara cu caracter migratory,
- intoleranta la activitatea fizica,
- dificultate de mers si mobilizare,
- necoordonarea micrilor,
- postur inadecvat,
- deficit in a-si acorda ingrijiri igienice,
- risc de complicate cardita reumatismala, coree, valvulopatii, deshidratare.
Obiective:
- pacientul sa prezinte temperatura corpului in limite fiziologice
- sa se obtina o stare de bine, prin dispari|ia durerilor articulare
- s aib tonusul muscular i fora muscular pstrat
- sa fie ferit de pericole interne si externe,
- s-i menin integritatea tegumentelor i a activitii articulare
- sa se previna complicatiile
- sa fie satisfacule nevoile fundamentale
- sa fie echilibrat psihic
Interventii:
Asistenta:
- asigura repausul la pat, pana la disparitia durerilor articulare si, in continuare, 2-3 saptamani, cu
Interventii:
n faza de repaus:
- asigur repausul total sau relativ la pat, n functie de afectarea articulaiilor portante; pentru
aceasta:
- patul trebuie s fie dotat cu materiale auxiliare necesare confortului fizic (asternuturi usoare,
cort pentru asezarea cearceafului si a pturii);
- poziia pacientului (n stadiul 4 al bolii, se schimb de ctre dou-trei persoane, pentru a
preveni escarele de decubit, la 2 ore);
- ajut pacientul dependent pentru satisfacerea nevoii de a elimina, a fi curat, a se mbrca si
dezbrca
asigur alimentaia, adaptnd-o problemelor pe care le prezint pacientul:
- regim hipercaloric, dac a sczut n greutate;
- regim hipocaloric, dac pacientul este obez;
- regim hiposodat n perioada tratamentului cu antiinflamatoare;
- pacientul este ajutat s mnnce la pat, pe masu special si cu vesel adaptat, dac este
imobilizat la pat;
- susine pacientul din punct de vedere psihic, pentru a preveni strile depresive si anxietatea,
cauzate de constientizarea invaliditii sale;
- recolteaza snge pentru determinarea VSH-ului, proteinei C reactive, reaciei Waller-Rose;
- administreaza tratamentul prescris:
- antialgic - monitoriznd efectul analgeticelor;
- antiinflamator - AINS (indometacin, fenilbutazona), lund msuri de protecie gastric;
- corticoterapie;
- tratament cu sruri de aur, sesiznd efectele secundare (alergii, tulburri gastrointestinale)
- supravegheaz, zilnic, temperatura, pulsul, tensiunea arterial
n faza de mobilizare
- kinetoterapeutul stabileste programul de recuperare:
- la nceput, exerciii generale pentru restabilirea tonusului muscular general;
8
- treptat, se introduc exerciii specifice pentru anumite grupe musculare si pentru recuperarea
mobilitii articulare;
n faza de reabilitare
- ncurajeaz pacientul s fac miscri care s-i asigure independena:
- s se mbrace, s manance singur, s se deplaseze la sala de mese;
- i recomanda activitatj precum cusutul, mpletitul, care antreneaza articulaiile mici ale
minii;
- recomand noi profesii, cum ar fi cartonar, legtor de cri;
- ine legatura cu familia, pentru a fi suportul psihic al pacientului si a-l ajuta n cazul
apariiei infirmitii;
- n legtur cu serviciile de asisten social, atunci cand evoluia bolii determin stare de
dependen total, n vederea internrii pacientului ntr-o instituie de ocrotire social, pregteste
psihic si fizic pacientul pentru intervenia chirurgical ortopedic recomandat pentru corectarea
deformrilor si a contracturilor n cazul poziiilor vicioase, sau nlocuirea elementelor articulare
distruse (proteze articulare).
- mediul ambiant trebuie sa fie cald si uscat;
- tratament BFT si terapie ocupationala
1. Stressul mecanic repetat, anormal exercitat pe unitatea de suprafa articular, datorat unor
fore mecanice excesive: eforturi fizice repetate, micri legate de activitatea profesional
(artropatia ocupaional), activitatea sportiv, obezitatea, anomaliile de static.
2. Traumatisme. Cele de la nivelul genunchilor pot duce la ruptura ligamentelor ncruciate,
meniscului, altereaz cartilajul i predispun la artroz chiar la vrste tinere. Fracturile,
subluxaiile,
luxaiile, sau chiar meniscectomia, prin schimbarea raporturilor normale din articulaii, afecteaz
de asemenea funcia mecanic i favorizeaz artroz.
b) solicitarea normal a unor esuturi anormale e produs de:
1. Alterri primitive ale cartilajului i articulaiilor: displazii de old, b. osteocondrita epifixei
capului femural, luxaia congenital de old, displazia de acetabul, displazia de condili femurali,
b.
Blount (necroza aseptic a condilului tibial medial sau hemiatrofia congenital a epifizei tibiale
superioare), etc.
2. Alterri secundare ale cartilajului articular, dup boli infecioase, inflamatorii, metabolice,
endocrine, neurologice.
Manifestari de dependenta (Semne si simptome posibile)
- durere articulara
- caracteristici - se accentueaza dimineata, la sculare, articulatia nu anchilozeaza
- localizare
-articulafia cotului
-articulara umarului
-articulafia genunchiului, accentuata la urcarea scarilor
-articuiafia coxofemurala, accentuata la mers
-articulatiile coloanei vertebrale la diferite niveluri:
- in regiunea cervicala, durerea iradiaza la nivelul gatului; in regiunea occipitala,
vertex sau in membrul superior uni- sau bilateral
- in regiunea dorsala, durerea iradiaza anterior, imitand suferinte cardiace
- in regiunea lombara, durerea iradiaza in membrul inferior
- limitarea micrilor active i pasive,
- deformri articulare (luxaii, subluxaii),
- anchiloze.
-crepitaii articulare determinate de frecarea unor suprafee rugoase
- marirea volumului articulatiei prin modificri proliferative ale osului subcondral
- cefalee, amefeli, tulburari de vedere si auz (in spondiloza cervicala)
10
- durere cauzata de solicitarea articulara, care dispare in repaus
- tumefacia discret a prilor moi.
- redoarea articular.
Investigatii:
Teste pentru evidenierea etiologiei artrozelor secundare urmresc stabilirea unui diagnostic
precoce n aceste cazuri i constau n dozri hormonale, antigene neoplazice, explorri
metabolice, etc.
n ultimii ani s-au fcut numeroase ncercri de a gsi markeri biologici pentru artroze,
Astfel de markeri exist, concentraia lor crete n lichidul sinovial de unde prin circulaia
limfatic
ajung n ser i pot fi identificai. Cei mai importani sunt: -pentru colagen - piridinolina, peptide
de
colagen II, pentru proteoglicani - keratan-sulfatul, pentru proteaze stromelizina. Lor li se
adaug
creterea concentraia unor citokine ca: IL-1, TNF-. Exist de asemenea i unii indicatori ai
activitii anabolice a osului subcondral: osteocalcina, fosfataza alcalin. Din pcate, nici unul
dintre aceti markeri nu este specific pentru artroz, concentraia lor putnd crete n numeroase
alte boli.
Examenul lichidului sinovial n artroz arat un lichid clar sau uor opalescent,
neinflamator, cu un numr de celule ce nu depete 2000 de elemente/mm
3
i n care domin
mononuclearele, PMN fiind <25%, cu vscozitate crescut i cheag de mucin ferm, glucoz
normal i culturi sterile. n acest lichid mai pot fi identificai: fragmente de cartilaj, cristale de
hidroxiapatit i pirofosfat de calciu i o concentraie crescut a markerilor amintii mai sus.
Analiza lichidului articular ajut la diagnosticul diferenial cu alte suferine ca: PR, artritele
septice, guta, pseudoguta, sinovita pigmentar vilonodular.
Examenul radiologic este de departe cea mai important explorare imagistic. Modificrile
radiologice sunt mai frecvente dect manifestrile clinice, 40% dintre cei care prezint astfel de
modificri neavnd simptome clinice.
Scintigrafia efectuat cu Technetiu 99-pirofosfat poate art la nceput o captare crescut,
"hot spots", ca urmare a vascularizaiei bogate a osului i esuturilor moi. n momentul n care se
formeaz osteofitele astfel de modificri nu mai apar.
Alte explorri imagistice (ultrasonografia, TC, RMN) ajut la elucidarea diagnosticului
diferenial sau a unor modificri ce pot complica artroza. Astfel, TC detecteaz precoce suferina
de menisc, prezena corpilor intraarticulari, a chistelor osoase sau sinoviale, osteonecroza
aseptic,
incongruena suprafeelor articulare, afectarea precoce a osului subcondral. RMN aduce n plus
date despre prile moi.
Alte explorri: artroscopia, biopsia, mielografia, termografia servesc exclusiv pentru
diagnosticul diferenial.
Problemele pacientului:
- disconfrort
- imobilitate
- deficit de autoingrijire
- impotena funcional de diferite grade
- postura inadecvata
- inabilitatea de a se mbrca si a se dezbrca.
- atingerea integritii fizice
- neputinta
- nemultumire
- devalorizare
11
- risc de limitare a capacitii de munc si chiar de autoservire (n coxartroz)
- risc de pareze, paralizii n artrozele cotului, umrului
Obiective
Vizeaz:
- sa se diminueze durerile articulare;
- sa se pstreze mobilitatea articulaiilor, pacientul putndu-si satisface autonom nevoile de
deplasare, de igien, de mbrcare;
- s se pastreze greutatea corporal n limitele normalului, n funcie de vrst;
- pacientul s poat exprima o stare de contort fizic si psihic;
- s se previn apariia complicaiilor invalidante;
- pacientukui sa-i fie satisfacute nevoile fundamentale.
Intervenii
Asistenta aplic interveniile specifice n funcie de localizarea procesului de artroz:
- asigur repausul la pat cel puin cte o jumtate de ora n timpul zilei pentru pacientul cu
suferine ale coloanei vertebrale si membrelor inferioare
- nva pacientul ca, n timpul repausului, s evite poziia de flexie a articulaiei (aceasta
favorizeaz redoarea articular)
- ajut pacientul imobilizat la pat pentru a-si satisface nevoia de a se alimenta, de igien
corporal
- asigur alimentaia n funcie de restriciile impuse (desodat n tratamentul cu
antiinflamatoare) si de bolile asociate (hipocaloric, cnd pacientul prezint obezitate;
hipoproteic, la pacienii cu gut; hipoglucidic, pentru pacienii cu diabet zaharat)
- recolteaz produsele pentru examene de laborator
- pregateste pacientul pentru examene radiologice
- administreaz tratamentul medicamentos antialgic, prescris de medic
- particip la efectuarea injeciei intra- si periarticular
- educ pacientul privind modul de via, pentru a limita apariia dependenelor:
- evitarea mersului si ortostatismului prelungit, a poziiilor profesionale vicioase, ridicarea de
greuti mari
- alternarea ortostatismului cu clinostatismul (clinostatismul prelungit accentueaz osteoporoza si
redoarea articular)
- nva pacientul cu coxartroz s foloseasc bastonul n mers (bastonul se ine
n mna opus,
pentru a reduce greutatea corporal pe membrul inferior afectat)
- de asemenea, l nva s continue si la domiciliu programul de gimnastic
medical recomandat de kinetoterapeut
- s urmeze curele de tratament balneofizical recomandat (termoterapie,
electroterapie, b i clorurosodice)
- pregteste preoperator pacientul pentru interven ie ortopedic corectiv
(artrodeze, artroplastii, protez total de sold sau genunchi.
INGRIJIREA PACIENTULUI CU SPONDILITA ANCHILOZANTA
(ANCHILOPOIETICA, SA)
12
Spondilita anchilozant este o boal cronic progresiv care afecteaz n principal
articulaiile sacroiliace i articulaiile coloanei vertebrale, cu evoluie spre anchiloz vertebral.
Face parte din categoria bolilor reumatice autoimmune. Afecteaz brbaii tineri (20 - 40 de ani)..
Culegerea datelor
Cicumstante de aparitie:
- s-au incriminat infectiile streptococice, tuberculoase, gonococice, enterice;unii cercettori
DEFINIIE
- Examenele radiologice sunt investigaii imagistice realizate cu ajutorul radiaiilor X, care sunt
vibraii electromagnetice cu lungime de und foarte scurt care au capacitatea de a penetra
substanele foarte dense i de a produce imagini sau umbre ce pot fi nregistrate pe film
fotografic
PRINCIPII GENERALE
- Examenele radiologice se realizeaz n servicii speciale de ctre personal instruit
- Echipamentele folosite utilizeaz tehnici de nalt rezoluie - ecrane TV, nregistrri digitale,
imprimante laser, pentru a obine imagini ct mai amnunite
- esuturile moi i osoase au densitate diferit astfel nct cantitatea de radiaii care le strbate
variaz iar imaginile pot fi clare sau mai puin clare.
- Oasele fiind dense nu sunt strbtute de radiaii i sunt radioopace n timp ce esuturile moi sunt
strbtute de radiaii i dau imagini ca nite umbre mai mult sau mai puin conturate.
Datorit diferenei de densitate n timpul examinrii se realizeaz un contrast natural prin
aer, lichid, esut gras, esut osos:
Plmnii i o parte din tubul digestiv conin aer - determin imagini transparente
Unele organe au o capsul de grsime care creeaz o umbr mai mult sau mai puin dens
Oasele conin sruri minerale i sunt radioopace
Pentru vizualizarea unor detalii se pot administra substane de contrast care se introduc pe
cale oral, rectal, injectabil n funcie de organul, segmentul, sistemul care urmeaz s fie
examinat. Substanele de contrast sunt: radioopace sau radio transparente.
Nu exist o substan de contrast sigur, inofensiv. Toate pot determina reacii adverse
care sunt studiate i pot fi prevenite sau combtute.
SUBSTANE DE CONTRAST
SULFAT DE BARIU- radioopac
- Se folosete pentru examinarea radiologic a tractului gastro-intestinal (esofag, stomac, intestin,
colon)
- Se prepar sub forma unei suspensii coloidale (este insolubil)
Forme medicamentoase farmaceutice:
- Polibar - ACB - pulbere pentru suspensie, o pung unidoz cu 397 gr pentru suspensie rectal
- E-Z- CAT - suspensie oral care conine sulfat de bariu 4,9% (flacoane cu 225 ml).
- E-Z - HD - pulbere pentru suspensie oral coninnd sulfat de bariu 98%, flacoane cu 340gr
- Sulfat de bariu Pro Rontgen - pulbere pentru suspensie oral, pung transparent cu 90 gr (Ba
SO4 - 80gr)
SUBSTANE CU IOD
18
- Gastrografin - soluie apoas gastro enteric folosit cnd sulfatul de bariu nu se poate
administra
- flacon cu 100ml, conine 37 gr iod
- Odiston75 % - fiole de 10 ml, soluie injectabil 75%, se pstreaz la temperatura camerei, ferit
de lumin
Se face testarea sensibilitii nainte de injectarea soluiei (1ml lent i.v., se ateapt 1- 2',
apoi se injecteaz restul strict intravenos).
Modific rezultatul scintigrafiei tiroidiene timp de 2 -6 sptmni
- Urografin 76% - soluie injectabil, fiole de 20 ml (1 ml conine 370 mg iod)
Folosit mai ales pentru urografii
- Iodidum (Lipiodol) - 190 mg, capsule moi, Blistere cu 3 capsule pentru bronhografie,
histerosalpingografie, uretrografie, colangiografie intraoperatorie.
- Iodixanolum - soluie hidrosolubil produs sub denumirea de Visipaque 150mg/ml (flacoane
de
50, 200ml) 270mg/ml (flacoane de 20, 50, 100, 200ml) i 370mg/ml(flacoane de 20, 50, 100ml,
200ml).
Se folosete pentru examinarea radiologic la aduli: angiografie, urografie, flebografie,
CT.
- Iohexolum - soluie apoas injectabil intravenos, intraarterial, intratecal, intracavitar.
Produs farmaceutic sub denumirea de Oranipaque, fiole sau flacoane cu concentraii de 140, 180,
240, 300, 350mg iod/ml.
Se folosete pentru: cardioangiografie, arteriografie, urografie, flebografie, CT,
mielografic, colangiopancreatografie endoscopic, histerosalpingografie.
- Iopamidolum (Iopamiro 300,370) - soluie injectabil 30% sau 37%, flacoane cu 30, 50, 100,
200
ml, fiole 20 ml, folosit mai ales pentru studierea vaselor
- Iopromidum (Ultravist - 300) - soluie injectabil -flacoane cu 50, 10 ml i Ultravist 370 flacoane cu 50, 100, 200, 500ml.
SUBSTANE GAZOASE RADIOTRANSPARENTE (O2, H2, aer, CO2, NO, N2 ) folosite pentru examinarea creierului, articulaiilor, spaiului subarahnoidian, spaiului pleural,
caviatatea peritoneal, spaiului pericardic
REACII ADVERSE POSIBILE LA SUBSTANELE DE CONTRAST
- pot apare din partea unor sisteme i aparate, reaciile avnd intensitate diferit: uoar, medie,
grav.
- reaciile din partea aparatului cardiovascular: paloare, diaforez, tahicardie, bradicardie,
palpitaii, aritmie, edem pulmonar acut, soc, insuficien cardiac congestiv, stop cardiac
- reacii din partea aparatului respirator: strnut, tuse, rinoree, wheezing, criz de astm
bronic, laringospasm, edeme laringiene, cianoz, apnee, stop respirator,
- manifestri cutanate: eritem, senzaie de cldur, urticarie, prurit, dureri la locul injectrii
edem angioneurotic
- manifestri gastrointestinale: grea, vom, gust metalic, crampe abdominale, diaree, ileus
paralitic
- manifestri neurologice: anxietate, cefalee, ameeli, vertij, agitaie , dezorientare,
convulsii, com
- manifestri urinare: durere n flancuri, hematurie, oligurie, albuminurie, insuficien
renal acut
PRECAUII SPECIALE PENTRU SUBSTANE IODATE
- Reaciile adverse sunt mai frecvente ntre 20 i 50 de ani i scad dup 70 de ani.
- Se acord un plus de atenie persoanelor predispuse
- Dac un pacient a avut o reacie alergic trebuie informat, riscul de a face din nou fiind de 3-4
ori
mai mare
19
- Istoricul privind alergia trebuie consemnat n dosarul nursing/planul de ngrijire
- Substanele de contrast iodate se administreaz pe nemncate sau dup cel puin 90 de minute
de
PRINCIPII GENERALE
- Examenele cu izotopi se fac numai n departamentul de medicin nuclear
- Se bazeaz pe existena unor diferene de concentraie a materialului radioactiv n esuturile
normale i anormale din ariile corpului studiate
- Permite vizualizarea organelor i a unor regiuni care nu pot fi vzute prin examenele
radiologice
- n zonele afectate apar aa numitele leziuni nlocuitoare de spaiu n special tumorale care sunt
bine evideniate. Zonele cu activitate crescut sunt considerate patologice
- Radiaii electromagnetice gamma, sunt folosite n terapie i pentru proceduri diagnostice.
23
- Echipamentele computerizate de detectare a radiaiilor (contor de scintilaie) evideniaz i
fotografiaz organele studiate i furnizeaz informaii asupra mrimii, formei, poziiei i
activitii
funcionale.
- Substanele radioactive se distribuie n esuturi, organe sau sisteme n funcie de afinitatea sau
specificitatea lor i de modul cum sunt administrate.
RADIONUCLIZI UTILIZATI
- Albumin coloidal marcat cu sulfura de Technetium 99 - folosit pentru scintigrafia
hepatosplenic i scintigrafia pulmonar de perfuzie.
- Analog de acid iminodiacetic marcat cu Tc 99 - folosit pentru scintigrafia hepatobiliar. Se
excret prin bil.
- Tc pirofosfat - folosit pentru scintigrafia cardiac
- Thaliu 201 idem
- Acid pentaacetic dietilen triamin marcat cu Tc 99 ( Tc DTPA) folosit pentru scintigrafia renal.
Se mai folosete I sau hipurat I
- Krypton 81, Xenon 433 pentru scintigrafia pulmonar de ventilaie
- Octreotid (analog de somatostatin marcat cu iod 123 sau Iudin 111 - pentru identificarea
tumorilor endocrine.
- Technetium (Tc) 99 sestamibi pentru glandele paratiroide.
- I, Tc 99 pentru glanda tiroid
ROLUL NURSEI N EFECTUAREA EXAMINRII CU IZOTOPI RADIOACTIVI
OBIECTIVE
- Detectarea modificrilor structurale i funcionale ale unor organe
- Depistarea tulburrilor perfuziei tisulare la nivelul organelor i esuturilor
- Diferenierea tumorilor maligne de cele benigne
- Monitorizarea evoluiei tumorilor i a rspunsului la tratamente (iradiere, chimioterapie)
PREGTIREA MATERIALELOR
- Se face de ctre personalul de la serviciul de medicin nuclear
- Sunt necesare:
Substane marcate cu izotopi radioactivi indicate pentru examenul cerut
Substane pentru limitarea fixrii izotopilor (radiotrasorilor) n alte organe (dac este cazul)
Materiale necesare administrrii radiotrasorilor
Materiale de protecie
PREGTIREA PACIENTULUI
CULEGEREA DATELOR
- Se face de ctre medic, se completeaz de nurs
- Se obin informaii privind existena sarcinii la femeile tinere, examenul fiind contraindicat,
deoarece radiaiile sunt nocive pentru copil
- Femeile la vrsta fertil sunt sftuite s ia contraceptive, se face examen ginecologic
- Alptarea contraindic administrarea radiotrasorilor dac beneficiile nu depesc riscurile.
Cnd
examenul se impune, este sftuit s nu alpteze 2-3 zile
- Se consemneaz informaii despre antecedentele de alergie ale pacientului dac radionuclidul
conine iod
- Se verific ncrctura radioactiv dac pacientul a fcut n ultimele 24-48 de ore examene
radiologice cu sulfat de bariu sau ali radionuclizi deoarece pot influena rezultatele
- Examenele cu Ba naintea scintigrafiei hepatosplenice sau cu octreotid modific rezultatele i
determin defecte scintigrafice
24
- Se noteaz prezena eventualelor proteze n organism care pot mpiedica traseul radiaiilor
gamma
- Se noteaz vrsta i greutatea actual pentru calcularea dozei de radionuclizi
- Se evalueaz starea pacientului pentru a stabili dac:
Se poate deplasa singur sau are nevoie de un fotoliu rulant
Necesit administrare de O
Prezint sond i pung de colectare a urmii
Prezint canul intravenoas sau sond nazogastric
Este diabetic
Trebuie s ia medicamente
Necesit alte examene scintigrafice. Scintigrafia tiroidian se face naintea examenelor
radiologice cu substane care conin iod
- Dac are mai puin de 18 ani se anun serviciul de medicin nuclear pentru stabilirea
tehnologiei adecvate procedurii de examinare.
PARTICIPAREA LA EFECTUAREA PROCEDURII
a) PREGTIREA PSIHIC
- Se explic riscurile i beneficiile examenului nainte de testare
Beneficii:
Radioactivitatea se nmagazineaz pentru puin timp, eliminarea substanelor fcndu-se prin
urin i fecale
Technetiu - cel mai utilizat trasor se reduce dup 6 ore i dispare n 24 ore. Dup eliminare,
pacientul nu mai este purttor de radioactivitate
Metastazele sunt depistate cu 6-12 luni nainte fa de examenele radiologice obinuite
Iradierea este mai mic dect n cazul examinrilor radiologice
Riscuri:
Un pericol radioactiv exist totdeauna, dar este limitat deoarece se folosesc doze foarte mici
Examenul prezint limite, localizarea tumorilor poate fi dificil cnd esutul normal din jurul
leziunii absoarbe radionuclidul i contururile sunt neclare
Se obine consimmntul informat
Se comunic durata examenului
Se informeaz pacientul dac n timpul examenului trebuie s stea nemicat pentru a nu
modifica
rezultatele
Category:
Documents
Download: 14
Comment: 0
1,784
views
Share
Comments
Description
amg
Download Nursing in Reumatologie 2012
Transcript
Ingrijirea pacientilor cu afecfiuni reumatismale Bolile reumatice sunt vechi ca si omul, ele
afectand oasele si articulable. Aceste boli constituie una din cauzele de suferinje fizice si pierderi
economice pe motiv de boala prin incapacitatea temporara de munca pe care o creeaza. Ele
implica probleme ale individului, familiei si comunitatji. Rolul asistentei medicale in ingrijirea
pacienjilor cu aceste suferinje prezinta particularitati in raport cu cauza si evolujia acestor
imbolnaviri: Boli reumatismale inflamatorii - cu evolutie acuta RAA (reumatism articular acut)
- cu evolu|ie cronica PR, SA (poliartrita reumatoida, spondilita anchilozanta) Boli reumatismale
degenerative - artroze - gonartroza, coxartroza, spondiloza Boli reumatismale abarticulare PSH (periartrita scapulohumerala), nevralgie sciatica, nevralgie cervico-brahiala, mialgii
miozite, tendinite, bursite. Boli reumatismale metabolice - guta . EDUCATIA PENTRU
SANATATE IN VEDEREA PREVENIRII BOLILOR REUMATISMALE Asistenta medicala din
cabinetele medicilor de familie si specialisti, prin activitatea sa, contribuie la prevenirea formelor
inflamatorii si a formelor cronice degenerative de reumatism, cat si la aparitia unor complicatiie
grave, cu modificari scheletice invalidante. Masuri de profilaxie primara Pentru profilaxia
reumatismului articular acut: efectuarea de controale in unitajile de ingrijire a copiilor (crese,
leagane, gradinije), pentru depistarea purtatorilor sanatosi de streptococ beta hemolitic prin
examenul bacteriologic al exsudatului faringian - depistarea purtatorilor de infectii streptococice
acute si tratarea lor corecta Pentru prevenirea artrozelor: - educarea populatiei pentru o
alimentatje echilibrata, care sa determine pastrarea greutajii corporale ideale si sa previna
tulburarile metabolice; - evitarea factorilor traumatici si a celor mecanici - posturi vicioase,
suprasolicitari fizice. Acordarea unei aten{ii deosebite tuturor persoanelor cu dureri lombare.
Masuri de profilaxie secundara Educarea persoanelor cu diferite forme de reumatism pentru:
prezentarea la controale periodice clinice si de laborator (de exemplu, in RAA examenul ASLO)
evitarea factorilor climatici (frig, umezeala) care favorizeaza aparitia puseelor acute ale bolilor
degenerative reumatismale tratarea corecta a bolilor metabolice si endocrine evitarea
ortostatismului prelungit si a eforturilor fizice mari continuarea tratamentului prescris,
medicamentos si fizioterapic de recuperare 1 Masuri de profilaxie ter|iara - se adreseaza
persoanelor care prezinta infirmitati, sechele invalidante: - invatarea pacientului cu coxartroza sa
foloseasca bastonu! pentru sprijin - pregatirea pacientului pentru intervenfie chirurgicala
ortopedica corectiva (protezare de sold, genunchi) - recomandarea de noi profesiuni pacientjlor
cu poliartrita reumatoida, spondilita anchilozanta, pentru integrarea lor sociala. EVALUAREA
MORFO-FUNCTIONALA A APARATULUI LOCOMOTOR Examene de iaborator Examenul
sangelui: - VSH - in toate bolile reumatice - ASLO - in reumatismul articular acut - proteinemie proteina C reactiva - fibrinogen - analiza factorului reumatoid (reactia latex si reacjia WallerRose) In artritele reumatoide: - celule lupice Examenul exsudatului faringian- pentru
evidentjerea streptococului beta hemolitic Examenul lichidului sinovial: macroscopic,
morfologic si bacteriologic Examenul radiologic osteoarticular - poate evidentia procesul de
osteoporoza (rarefierea osului), de osteoscleroza (condensare osoasa); osteofitoza (prezenja
osteofitelor) si pensarea discului intervertebra Examenul endoscopic (artroscopie l - vizualizeaza
suprafejele articulare, cartilagiul hialin, mem-branele si vasele sinoviale, cu scopul decelarii
sinovitelor reumatismale sau de alta natura (mecanice, hipertrofice) Examenul mobilitatii
articulare - evidentiaza mobilitatea activa articulara si, separat, pe cea pasiva; examinarea se fac
cu Fig.57 Goniometru goniometrul, lucrandu-se cu blandete, pentru a evita rezistenja musculara.
Alte examinari 2 - explorari functionate ale inimii: electrocardiograma si fonocardiograma examene stomatologice - examene otorinolahngologice MANIFESTARI DE DEPENDENTA
(SEMNE 1 SIMPTOME POSIBILE) Durerea articulara localizare: - osoasa sau articulara - la
articulatii mici sau mari, persistand la o singura articulate sau migrand de la o articulatie la alta
condifii de aparipe: - la inceputul miscarii, dimineata la sculare - permanent - poate fi precedata
de un episod inflamator amigdalian - poate aparea dupa o masa abundenta, consum excesiv de
alcool in accesul de guta, diferentiind-o de durerea din puseul reumatismal condifii de
accentuare: miscarea, frigul condifii de ameliorare: repausul, caldura - reprezinta intepenirea,
reducerea mobilitajii articulare instalare - dimineata localizare - in poliartrita reumatoida, la
nivelul articulatiilor mici de la maini si picioare - in spondilita anchilozanta, in regiunea lombara
si apoi, dorsala. conditii de aparitie - inflamatie articulara sau musculara, anchiloza articulara
localizare - centurile membrelor, coloana vertebrala (spondilita anchilozanta) - segmentele
distale (poliatrtira reumatoida) - afecteaza activitatea profesionala si autoservirea - este un semn
obiectiv caracteristici articulatie rosie, calda, marita de volum (RAA) tumefactiie fluctuenta
(hidrartroza) - cauzata de prezenfa osteofitelor, exostozelor osoase - apare in poliartrita
reumatoida la maini si picioare - se intalneste in poliartrita reumatoida, este dureroasa, incepe la
muschii interososi ai mainilor - limitarea mobilitatii - mobilitate excesiva Redoarea articulara
Impotenta functionala articulara sau musculara Tumefacjia articulara Deformare articulara
Atrofia musculara Modificarea mobilitatii articulare INGRIJIREA PACIENTULUI CU
REUMATISM ARTICULAR ACUT (RAA) 3 Reumatismul articular acut se manifests prin
inflamatia succesiva a mai multor articulatiilor mari. Atingerea articulara se vindeca fara sechele.
Atinge frecvent cordul, lasand urme grave. Criterii majore de diagnostic: poliartrita, cardita,
coreea, eritem marginat, noduli subcutanati. Boala afecteaza copiii si adolescent, infectia urmand
unei angine streptococice. Culegerea datelor Circumstante de aparitie: - varsta pacientului copilul si adultul tanar prezinta receptivitate pentru infectia streptococica - conditjile insalubre de
locuit, frigul, umezeala favorizeaza aparitia anginelor streptocociceprezenta anginelor
streptococice in antecedentele personale ale pacientului recente (2-4 saptamani) precede
instalarea durerilor articulare. Explorarile paraclinice care sustin acest sindrom poststreptococic
urmaresc urmatoarele aspecte: - izolarea streptococului de grup A se poate realiza la debutul
reumatismul articular acut, daca nu s-au administrat antibiotice in perioada anginei eritematoase.
anticorpii antistreptococici atesta infectia cu streptococ in antecedente, indiferent daca aceasta a
fost cu manifestari clinice sau asimptomatica. -Antistreptolizinele (ASLO) constituie testul
uzual, fiind cel mai bine standardizat. Nivelul ASLO de la care se iau in considerare sunt 250
unitati Todd la adult si 333 unitati la copiii. Testul cu antistreptozim este o reactie de
hemaglutinare cu antigene streptococice extracelulare concentrate adsorbite pe hematii, fiind un
indicator foarte sensibil al infectiei recente daca depaseste 200 u/ml. Alti markeri sterptococici
cum sunt streptochinazele, antistreptodornazele, antihialuronidazele si anti DNAza B nu aduc
informatii suplimentare. - reactantii fazei acute sunt nespecifici, confirmand existenta unui
proces inflamator. Probele uzuale sunt: - cresterea importanta a VSH-ului - aparitia proteinei C
reactive - leucocitoza moderata - cresterea complementului seric - cresterea alfa 2 si
gamaglobulinelor - hiperfibrinemie. Manifestari de dependenta (semne si simptome posibile)
Debutul artritei este brusc, cu febra, afectand articulatiile mari ale extremitatile care sunt
tumefiate, calde, dureroase spontan si la mobilizare si uneori tegumentul de acoperire este rosu.
Artrita are durata scurta (cateva zile), este fugace, migratorie de la o articulatie la alta, spontan
rezolutiva si nu lasa sechele. Fiecare noua prindere articulara este insotita de cresterea
temperaturii. Sunt afectate una sau mai multe, fara simetrie, cel mai frecvent sunt afectate
articulatiile urmatoare: - genunchiul - pumnul - glezna - cotul - mai rar umarul si soldul. In
cadrul unui atac reumatismal o articulatie poate fi afectata mai multe ori, de-a lungul anilor
putand apare recidive, dar nici o modificare reziduala articulara nu se constituie. In timpul
atacului reumatic starea generala a bolnavului se altereaza, febra mare se insoteste de transpiratii
si uneori de dureri abdominale. Cardita conditioneaza totdeauna prognosticul, fiind absent
paralelismul intre gravitatea atingerii cardiace, semnele articulare si perturbarile inflamatorii.
Cele 3 tunici ale cordului (endocard, miocard si pericard) pot fi afectate in grade diferite,
leziunile valvulare putand evolua 4 tardiv, silentios si chiar in absenta manifestarilor articulare.
Prinderea simultana a celor 3 straturi cardiace este numita pancardita reumatica. Modificari
cardiace: palpitatii cu ritm rapid discordant fata de febra; se constata accentuarea zgomotului 1,
cu sau fara zgomot de galop si aparitia unui suflu de insuficienta mitrala functionala;
cardiomegalia ( cardiologic si ecografic); formele de insuficienta cardiaca fiind rar descrise la
cazurile cu pancardita. Cele mai specifice leziuni inflamatorii sunt nodulii Aschoff miocardici si
degenerescenta fibrinoida a colagenului. Reumatismul articular afecteaza cel mai frecvent
valvele mitrala si aortica si mai rar valva tricuspida si niciodata valva pulmonara.. Coree minora
Sydenham reprezinta o tulburare a sistemului nervos central caracterizata prin aparitia unor
miscari bruste neregulate si ilogice. Debutul acesteia este progresiv dupa o lunga perioada de
latenta dupa atacul reumatismal. Pacientii devin neobisnuit de nervosi, agitati, au dificultati la
scris, la vorbit, la indeletniciri normale sau apucarea unor obiecte, se impiedica si cad, fac
grimase necontrolate. Treptat apar miscari spasmodice in orice parte a corpului, fara nici o
simetrie sau sincronism care se exagereaza la eforturi fizice si la oboseala. La examenul obiectiv,
medicul va constata hipotonie musculara. Eritemul marginat, roz cu centru pal, fugace, mobil,
localizat pe trunchi si la radacina membrelor si nodulii subcutanati palpabili pe fetele de extensie
ale membrelor, fermi, indolori se observa destul de rar mai ales in cazurile cu cardita
reumatismala. Problemele pacientului: - hipertermie, - durere articulara cu caracter migratory, intoleranta la activitatea fizica, - dificultate de mers si mobilizare, - necoordonarea micrilor, postur inadecvat, - deficit in a-si acorda ingrijiri igienice, - risc de complicate cardita
reumatismala, coree, valvulopatii, deshidratare. Obiective: - pacientul sa prezinte temperatura
corpului in limite fiziologice - sa se obtina o stare de bine, prin dispari|ia durerilor articulare - s
aib tonusul muscular i fora muscular pstrat - sa fie ferit de pericole interne si externe, - si menin integritatea tegumentelor i a activitii articulare - sa se previna complicatiile - sa fie
satisfacule nevoile fundamentale - sa fie echilibrat psihic Interventii: Asistenta: - asigura repausul
la pat, pana la disparitia durerilor articulare si, in continuare, 2-3 saptamani, cu reluarea treptata a
mersului - foloseste perne pentru suportul articulatiilor dureroase - asigura igiena corporala si a
lenjeriei pacientului - participa la investigatiile clinice si de laborator prin: recoltarea sangelui
pentru determinarea VSH-ului, fibrino-genului, ASLO, proteinogramei, proteinei C reactive
recoitarea exsudatului faringian efectuarea EKG, FKG 5 - administreaza tratamentul:
antistreptococic (penicilina G, macrolide), efectuand testarea sensibilitatii organismului la
antibiotic), respectand doza si ritmul de administrare antiinflamator cu antiinflamatoare
nesteroidiene si cortizon in doze descrescatoare pana la normalizarea VSH-ului (va sesiza
efectele secundare ale corticoterapiei - dureri epigastrice, edeme, hipertensiune arteriala,
insomnie) - asigura alimentatia pacientului: dieta de crutare in perioada febrila (regim
hidrozaharat, apoi, lacto-fainos, care se va imbogati treptat) dieta va asigura necesarul de lichide
pentru a preveni deshidratarea dieta desodata pe toata perioada tratamentului cu cortizon supravegheaza zilnic semnele vitale: puis, tensiune arteriala, temperatura, notarea greutatii
corporale - educa pacientul si antreneaza familia privind: - prevenirea reinfectarilor streptococice
- continuarea tratamentului prescris cu moldamin, in dozele si la intervalele stabilite de medic
prezentarea la controale periodice, clinice si biologice, prin policlinica teritoriala asanarea
focarelor de infecjie amigdaliana si dentara (sub protectie de antibiotice) - internarea dupa caz a
copiilor fosti bolnavi, in sanatorii cu personal calificat pentru dispensarizarea lor. INGRIJIREA
PACIENTULUI CU POLIARTRITA REUMATOIDA PR este o afectiune autoimuna,
caracterizata prin inflamatia cronica a articulatiilor si tesuturilor adiacente acestora. Boala este
progresiva, in ultimele stadii aparand deformarea articulatiilor si anchiloza. Culegerea datelor
Circumstance de aparitie Desi se fac cercetari ample in acest domeniu, nu s-au descoperit
cauzele exacte care pot duce la instalarea artritei. Pot fi amintiti insa factori asociati afectiunii, si
anume: infectii frecvente (streptococ, stafilococ, bacilul Koch); factori de mediu (expuneri
indelungate la frig, umezeala, alimentatie irationala); predispozitie genetica; stres, fumat,
disfunctii hormonale; aparitia unui raspuns autoimun. persoanele de sex feminin in perioada
de menopauza factori favorizanti: climatil rece si umed Astazi poliartrita reumatoida este
privita ca o boala imunologica. La aceasta a contribuit descoperirea factorului reumatoid, care
este un anticorp anti-gammaglobulinic. Stimulul antigenic este inca necunoscut. Se discuta
despre rolul unui streptobacil hemofil, al unei micoplasme, despre virusurile persistente, latente.
Manifestari de dependenta (semne si simptome posibile): -tumefactie articulara - limitarea
progresiva la inceput, metacarpofalangiana, interfalangiana, metatarsofalangiana si apoi la
nivelul genunchilor, umerilor, coatelor si articulatiilor coxofemurale) - slabiciuna si atrofie
musculara - astenie generalizata - scadere ponderala capacitate functionala redusa si infirmitate
importanta (stadiul 4) - manifestarile articulare: dureri, tumefactii, devieri, deformari si
anchiloze. - limitarea miscarilor este accentuata datorita atat durerilor, cat si contracturilor
musculare, care contribuie in mare masura si la aparitia devierilor si deformarilor. In primul rand
sunt interesate articulatiile metacarpo-falangiene si mai tarziu celelalte. 6 - atrofii musculare
dureroase, - modificari ale tegumentelor (subtiate, netede, pigmentate, cu unghii uscate si
friabile), - nodozitati subcutanate, - manifestari oculare (irite, iridociclite); - in perioadele
evolutive starea generala este alterata; se consemneaza subfebrilitatea; - semnelor biologice in
faza acuta: V.S.H. depaseste la ora 30 - 80 mm; leucocitoza discreta; ragocite in lichidul sinovial;
factori antinucleari in ser, dar mai ales pozitivitatea probelor WaalerRose si Latex, care
evidentiaza prezenta factorului reumatoid. -ex. radiologie pune in evidenta osteoporoza, la
inceput limitata, la nivelul oaselor carpului, mai tarziu difuza si insotita de microgeode, iar in
formele avansate - disparitia spatiilor articulare, subluxatii, anchiloze osoase. - in faza terminala,
bolnavul a devenit un invalid total, casectic, cu infirmitati grave.Iin acest stadiu procesul
inflamator de obicei se stinge, desi pot aparea noi puseuri. Distribuia artritei reumatoide
Probleme de dependenta: - durere articulara - limitare progresiva a mobilitatii - intoleranta la
efort fizic - alimentatie inadecvata prin deficit - rise de pierdere treptata a capacitatii de munca,
de autoservire si autoingrijire - rise de pierdere a stimei de sine - alterarea dinamicii familiale
Obiective; - sa fie diminuate durerilor articulare - sa se previna deformariler articulare si osoase sa fie ehilibrat nutritional - sa fie mentinut un maxim de independenta in autoservirea pacientului
- sa fie echilibrat psihic pentru a se adapta la reducerea capacitatii sale funcfionale - sa fie
reintegrat socio-profesional. Interventii: n faza de repaus: - asigur repausul total sau relativ la
pat, n functie de afectarea articulaiilor portante; pentru aceasta: patul trebuie s fie dotat cu
materiale auxiliare necesare confortului fizic (asternuturi usoare, cort pentru asezarea
cearceafului si a pturii); poziia pacientului (n stadiul 4 al bolii, se schimb de ctre dou-trei
persoane, pentru a preveni escarele de decubit, la 2 ore); - ajut pacientul dependent pentru
satisfacerea nevoii de a elimina, a fi curat, a se mbrca si dezbrca asigur alimentaia,
adaptnd-o problemelor pe care le prezint pacientul: regim hipercaloric, dac a sczut n
greutate; regim hipocaloric, dac pacientul este obez; - regim hiposodat n perioada tratamentului
- susine pacientul din punct de vedere psihic, pentru a preveni strile depresive si anxietatea,
cauzate de constientizarea invaliditii sale; - recolteaza snge pentru determinarea VSH-ului,
proteinei C reactive, reaciei Waller-Rose; - administreaza tratamentul prescris: antialgic monitoriznd efectul analgeticelor; antiinflamator - AINS (indometacin, fenilbutazona), lund
msuri de protecie gastric; corticoterapie; tratament cu sruri de aur, sesiznd efectele
secundare (alergii, tulburri gastrointestinale) - supravegheaz, zilnic, temperatura, pulsul,
tensiunea arterial n faza de mobilizare - kinetoterapeutul stabileste programul de recuperare: la
nceput, exerciii generale pentru restabilirea tonusului muscular general; treptat, se introduc
exerciii specifice pentru anumite grupe musculare si pentru recuperarea mobilitii articulare; n
faza de reabilitare - ncurajeaz pacientul s fac miscri care s-i asigure independena: - s se
mbrace, s manance singur, s se deplaseze la sala de mese; i recomanda activitatj precum
cusutul, mpletitul, care antreneaza articulaiile mici ale minii; recomand noi profesii, cum ar fi
cartonar, legtor de cri; ine legatura cu familia, pentru a fi suportul psihic al pacientului si a-l
ajuta n cazul apariiei infirmitii; n legtur cu serviciile de asisten social, atunci cand
evoluia bolii determin stare de dependen total, n vederea internrii pacientului ntr-o
instituie de ocrotire social, pregteste psihic si fizic pacientul pentru intervenia chirurgical
ortopedic recomandat pentru corectarea deformrilor si a contracturilor n cazul poziiilor
vicioase, sau nlocuirea elementelor articulare distruse (proteze articulare). - mediul ambiant
trebuie sa fie cald si uscat; - tratament BFT si terapie ocupationala