Charles Chaplin - Modern

Times (1936)
Organizaia prezentat n prima parte a filmului Timpuri moderne , fabrica de oel, este una n
care toate aciunile indivizilor ce lucreaz n cadrul acesteia se bazeaz pe rolurile pe care fiecare
le are clar definite n acest caz. Aceast diviziune a muncii este reprezentativ pentru astfel de
organizaii, n care oamenii au o anumit funcie, care de obicei, pe parcursul anilor, nu se
schimb. Acest fapt nu poate duce la o evoluie n cariera individual, ntruct specializarea pe o
singur ramur produce doar constan, care poate genera eventual doar monotonie n viaa
profesional a individului.
In cadrul scolii clasice regasim managementul stiintific al lui Taylor (1856-1915) care pune un
accent deosebit pe masurarea muncii si pe structurarea exacta a acesteia pe operatii si
cronometrarea fiecareia in vedere: eliminarii miscarilor fizice inutile (chiar si atunci cand e vorba
de scarpinatul nasului sau alungatul mustelor), identificarea celei mai bune cai de efectuare a
unei munci, utilizarea la maxim a timpului de lucru ( si cand putem manca chiar si in timp ce
lucram cu atat mai bine; ma refer aici la masina de hranit prezentata sefului fabricii de otel ),
utilizarea optima a echipamentelor tehnologice, elaborarea celor mai bune sisteme de evidenta si
control in vederea cresterii eficientei productiei (ecranele prin care seful cel mare monitorizeaza
activitatea muncitorilor precum si introducerea fiselor de pontaj). Taylor a oferit pentru prima
data o abordare rationala a problemelor legate de procesele de munca, ignorand insa aspectele
psihologice si sociologice ale organizatiei. Desi a propus introducerea ca sistem stimulativ a
platii in acord individual, Taylor considera ca angajatii raspund exclusiv stimulentului economic,
oferit sub forma salariului si ca acestia sunt simple extensii ale masinilor.
Personajul principal Charlie Chaplin reprezint n mare parte un om-robot, toate modalitile de
organizare au efecte multiple i grave asupra acestuia. Putem vorbi att despre probleme fizice
de sntate, ce apar la nivelul muncitorilor, ct i despre efecte psihologice.
Pentru primul aspect sunt memorabile scenele din prima pauz de mas, n care personajul
principal rmne blocat pe frecvena de lucru, avnd aceleai micri ale minilor ca n
timpul programului. Aceasta este o dovad clar a rutinei i a oboselii resimite de muncitori.
n ceea ce privete efectele psihologice, acestea pot fi ncadrate n mai multe categorii, de la
pierderea propriei personaliti, a talentelor proprii, spre pierderea umanitii, i chiar nebunie.
Vznd reprezentaia artistic a personajului principal din ultima scen a filmului, ne putem da
seama c exist n structura personalitii sale, o puternic nclinaie spre activiti artistice, dat
fiind talentul su incredibil de a improviza. Managementul fabricii de oel nu este deloc interesat
de aceste aspecte, fiind interesat doar de creterea productivitii, neinnd cont de mijloacele
folosite.
De asemenea, modul de organizare al fabricii duce spre o pierdere a umanitii angajailor.
Edificator n acest sens poate fi experimentul cu noul aparat de hrnit muncitori, la care
personajul este supus fr a fi ntrebat dac dorete sau nu s participe. n plus el este tratat ca un
cobai pe toat durata acestui experiment. Chiar i atunci cnd aparatul se defecteaz, inventatorii
si nici mcar nu-i pun problema c subiectul ar putea fi rnit, ei concentrndu-i eforturile spre
ncercarea de a repara mainria. Este evident umilina la care este supus muncitorul, care nu
mai este un om, ci o parte a procesului de producie, o simpl continuare a liniei de samblare.

Regulile stricte ale frabricii, cum ar fi respectarea cu sfinenie a programului de lucru i a

pauzelor de prnz, dar i regimul intensiv de munc duc i la o distanare a angajailor fa de
colegii lor. Putem observa relaia tensionat dintre personajul principal i colegul din stnga sa,
dei probabil cei doi nu au schimbat nici un cuvnt de cnd lucreaz mpreun, sau lipsa de
reacie a personajului principal n momentul n care mecanicul rmne prizonierul aparatelor.
Pentru amndoi este mai important regula pauzei de prnz impus de conducere, dect pericolul
c cineva i-ar putea pierde viaa.
Aceste efecte psihologice se pot agrava, dup cum am vzut i n film provocnd tulburri
psihice serioase la nivelul angajailor, care pot ajunge n situaia de a avea nevoie de servicii
medicale de psihiatrie. Astfel pierzindu-se rapid motivaia i reflectndu-se ntr-un singur lucru i
anume demisia.

Categoriile de manageri prezeni n acest film sunt managerii superiori, mijlocii i de prim linie,
acestia avnd stiluri de leadership diferite. Cele 4 organizaii aveau un manageri diferiti. n
fabric de oel ntlnim acel manager autorita. Muncitorul era vzut ca o simpl unealt care e
motivat eminamente economic, neinteresat de altceva. Trebuie spus c la nceput oamenii erau
instruii de ctre alti angajai cu experien pentru a ajunge s aib performane bune.
n cea de-a doua organizaie, n restaurant, oamenii erau angajai de un manager pe baza unor
competene. Chaplin a fost pus s dea probe pentru a putea fi angajat atat ca osptar ct i ca om
care ntreine atmosfera, cntre. Managerul era foarte implicat, colabora i coopera foarte des
cu angajaii si, el planificnd ceea ce fiecare trebuia s fac.
n cea de-a treia organizaie, nchisoarea, putem vorbi de o organizaie de tip brocratic. Este o
instituie total care controleaz tot ceea ce faci. n organizaia nchisorii exista o structur fix,
reguli clare, repetitive i nimic ntmpltor de la trezirea deinuilor i pn se d stingerea. De
asemenea, dup ce paznicii nchisorii au fost ajutai de Chaplin, managerul i-a oferit acestuia
condiii mult mai bune dect celorlali, nclcnd relgulile scrise ale nchisorii. Acest manager
poate fi privit ca unul care poate oferi recompense.
n cea de-a patra organizaie, magazinul, am observat o implicare mult mai mic a managerului.
n primul rnd, Chaplin a fost angajat fr s dea nici-o prob. Nu a existat nici-o instruire
prealabil sau vre-un anumit tip de selecie. Putea fi i un ho, nu conta. Apoi, putea s fac orice
voia n tot magazinul, de la mncat i pn probat haine, plimbat cu role, sau dormit. Nu
ntmpltor hoii erau chiar n acest magazin. O organizaie asemantoare era i antierul unde se
construiau brci. Nu i s-a explicat nimic, a fost pur i simplu pus direct la treab, ceea ce a dus la
dezastrul scufundrii brcii.

Fabrica de otel in care lucra personajul nostru avea o structura organizationala de tip piramidal in
care ierarhia dar si activitatea prestata era clar definita, existand un lant al comenzilor care se
indreapta de la varf spre baza; fiecare coordona si superviza pe cei care se aflau pe o treapta
inferioara lui, astfel incat sa existe productivitate la nivelul fabricii. In fabrica se folosea
principiul muncii simplificate, fiecare muncitor deruland un anume proces in care era specializat
si pe care il putea face cu profesionalism. Un alt aspect important, este modul in care patronul isi
monitoriza angajatii, acesta folosea un sistem de supraveghere pentru a fi la curent cu ce se
intampla in fabrica, si in momentul in care muncitorii nu lucrau decat atat cat sa-si faca norma,
neavand nici un imbold, nici o alta motivatie care sa-i conduca la rezultate mai bune, acesta
comanda unui angajat sa accelereze ritmul benzii de lucru. Acest procedeu nu era intotdeauna o
decizie corecta pentru ca Chaplin, dar si ceilalti doi colegi ai sai in loc sa-si desfasoare munca in
mod normal pierdeau ritmul si incepea haosul iar componentele unei piese nu mai parcurgeau
toate etapele pana sa se ajunga la produsul finit. Desi atunci se apreciau mai mult masinile,
munca omului nu putea fi inlocuita intr-totul de acestea, faptul fiind evidentiat chiar de o inventie
foarte la moda, masina modernade hranit, pe care Chaplin ajunge sa o ironizeze desi patronul
acceptase o demonstratie si chiar se gandea sa o cumpere pentru a-si creste productivitatea
muncii si a nu mai opri linia de asamblare in timpul pauzei pe care o acorda muncitorilor la
pranz. Alaturi de cei trei la linia de asamblare isi face aparitia si seful acestora care incerca sa-i
faca sa tina ritmul de lucru dar acest lucru uneori era imposibil pentru Chaplin care nu reuseste
sa faca asta datorita unor factori externi care ii perturbau activitatea, ba chiar devine obsedat de
suruburile pe care le strange si alearga dupa cei care aveau nasturi sau orice obiecte
asemanatoare cu suruburile. Ceea ce se petrece in acea fabrica este reprezentativ pentru perioada,
arata punctual beneficiile si problemele aduse de industrializare, de un proces aflat la inceput
atunci si anume de diviziunea muncii.
Douglas McGregor a prezentat doua seturi de presupuneri despre motivatia in munca a
oamenilor care au fost luate in considerare de cei mai multi manageri. Unul din seturi (considerat
negativ) a fost denumit teoria X, iar celalalt (considerat pozitiv) poarta denumirea de teoria Y.
Cheia esentiala a teoriei Y este aceea ca munca pentru sine este motivatorul celor mai multi
oameni.
Filmul este caracterizat mai mult de premisele teoriei X :
angajailor nu le place munca i trebuie sancionati pentru a o face;
va trebui utilizata constrangerea pentru atingerea obiectivelor organizatiei;
angajailor le place sa fie condui i sa nu aib responsabilitati;
oamenii doresc securitatea in munca lor.