Banii retrasi din bancile grecesti pleaca in

bancile din Londra si Elvetia. Restul sunt

pusi la saltea. EFG Eurobank a pierdut 12
mld euro, iar NBG, Alpha Bank si Piraeus,
cate 8-9 miliarde
De Dan Popa | hotnews.ro 23 de ore n urm
Panica deponentilor greci produce dureri de cap bancherilor, acestia asistand la retragerile
consistente ale banilor, care iau drumul unor banci considerate mai sigure: Marea Britanie,
Elveia, Germania i rile din Europa de Nord, scrie Les Echos. Nu numai grecii sunt
ngrijorai de soarta economiilor lor, retrageri ale banilor din banci avand loc si in Belgia,
Frana sau Italia. Joi, guvernul spaniol a trebuit s infirme existena unor retrageri pe fond de
panic din banca locala Bankia, aflata in dificultate.
Temerea cea mare este ca o iesire din zona euro a Greciei ar aduce in tara vechea monedadrahma, la o valoare mult diminuata. Potrivit Reuters, care citeaza doua surse bancare elene,
retragerile operate marti au fost la acelasi nivel ca cele de luni, adica peste 700 de milioane de
euro. "Sistemul bancar grecesc este in pericol. Bncile se confrunt cu ceea ce e mai rau:
retragerea masiv de bani", explica Arnaud Poutier, CEO al IG Markets Frana.
Bncile elene au pierdut 72 miliarde de euro din depozite de la nceputul anului 2010, adica
aproximativ 30%, conform calculelor Thomson Reuters.
Cele mai mari cinci banci elene au pierdut 37 de miliarde de euro din depozite, adica 12
miliarde de euro pentru EFG Eurobank, si cate 8-9 miliarde de euro pentru Naional Bank of
Greece, Alpha Bank si Piraeus.n februarie, ministrul de Finane de atunci, Evangelos
Venizelos, spunea ca o treime din banii retrasi au fost transferati in Marea Britanie. Ceilalti au
preferat sa ii plaseze in aur, in active imobiliare sau pur si simplu si-i tin la saltea.
Anul trecut au fost consemnate retrageri peste medie in cazul a 120 de banci europene. Cele
mai mari s-au inregristrat in cazul Dexia (Belgia), de unde au fost retrasi 120 de miliarde de
euro (echivalent cu PIB-ul Romaniei, pentu comparatie). KBC s-a vazut si ea confruntata cu
retrageri consistente, iar din Franta au "plecat" din banci 90 de milioane de euro, cei mai multi
de la bancile cu expunere pe Grecia: BNP Paribas i Credit Agricole. In Italia, retragerile au
fost de circa 30 de miliarde de euro, majoritatea tot in favoarea bancilor din Italia.
Desi s-au facut teste de stress, acestea nu par sa fie foarte relevante, cata vreme scenariile
luate in calcul includ retrageri masive din depozitele bancare. Reamintesc ca BCE a facut o
simulare pornind de la prabusirea pietei imobiliare, cu doar doi ani inainte ca ea sa pice cu
adevarat. Testele au iesit perfect, bancile demonstrand pe hartie ca sunt capabile sa faca fata
unei caderi masive a pietei. Realitatea a demonstrat ca viata reala e una si calculele de hartie,
cu totul altceva.

Bncile au subestimat mai mereu interdependena dintre lipsa lichiditilor de pe pia i

presiunile lor de finanare. Ele au ignorat sau tratat insuficient interaciunile dintre diversele
riscuri i nu le-au integrat n mod consistent la nivelul de ansamblu al bncii sau grupului
financiar din care fceau parte.
n ceea ce privete selecia scenariilor, majoritatea simulrilor de criz folosite de bnci nu au
avut ca scenariu de baz condiiile de pia extreme care au aprut odat cu declanarea crizei,
ele cuprinznd de obicei ocuri de amplitudine mai redus (medie), cu efecte pe termen scurt
i care nu aveau n vedere corelaiile dintre diversele tipuri de riscuri.
Cum se fac aceste teste de stress?
Astfel, nainte de criz, scenariile de simulri de criz (stress-test) considerate severe rezultau
de obicei n estimri de pierderi nu mai mari dect ctigurile realizate ntr-un trimestru de
activitate, n timp ce criza a demonstrat faptul c pierderile reale au pus multe bnci n situaia
de faliment, acestea fiind salvate doar cu sprijinul financiar al statelor. O alt deficien a
modelelor de stress-test deriv din riscul rezidual al obligaiilor contractuale aferente liniilor
de finanare oferite unor participani la piaa de securitizare sau din necesitatea acoperirii
riscurilor reputaionale aferente SPV-urilor din afara bilanurilor.
Simularea de criz pentru riscul de credit
n cazul riscului de credit, estimarea impactului deteriorrii indicatorilor macroeconomici se
face din dou puncte de vedere:
- asupra cerinelor de capital (pierderi neateptate) calculate conform abordrii bazate pe
modele interne de rating avansat (IRB advanced); aceasta se bazeaz pe recalcularea
indicatorilor de probabilitate de nerambursare (PD), pierdere n caz de nerambursare (LGD) i
a activelor ponderate cu riscul (RWA) i a celorlali parametri de risc, n cazul scenariului de
criz;
- asupra cheltuielilor cu provizioanele (pierderi ateptate), care au ca efect diminuarea n
consecin a rezultatelor financiare ale bncii analizate. Principiile utilizate n vederea
estimrii impactului deteriorrii indicatorilor macroeconomici asupra cerinelor de capital
conform abordrii bazate pe modele interne de rating avansat (IRB advanced) sunt
urmtoarele:
- Pentru agenii economici (Corporate) indicatorii de probabilitate de nerambursare (default)
PD au fost stabilii pe baza senzitivitii sectoarelor economice la efectele crizei:
Sectoare cu senzitivitate ridicat: real-estate, construcii, textilepielrie, producia de
materiale de construcii, producia de mobil, industria chimic i petrochimic, industria
auto, leasing, transporturi i altele.
Pentru aceste sectoare, probabilitatea de nerambursare medie PD = 20%, aceasta variind
pentru sectoarele individuale ntre 15-25%.
Sectoare cu senzitivitate medie: comerul cu amnuntul, hoteluri i restaurante, producia de
hrtie i produse din hrtie i altele.

Pentru aceste sectoare, probabilitatea de nerambursare medie PD = 9%, aceasta variind

pentru sectoarele individuale ntre 5-15%.
Sectoare cu senzitivitate redus: industria alimentar i tutun, administraia public,
producerea i distribuia de energie, telecomunicaii, sntate etc. Impactul simulrii de criz
asupra indicatorului de probabilitate de nerambursare PD pentru clienii din segmentele
Retail i Corporate se prezint astfel:
- pentru retail factorul mediu de stress (multiplicatorul) PD este 4,8 n comparaie cu sfritul
anului 2008;
- pentru agenii economici (Corporate) factorul mediu de stress (multiplicatorul) PD este 6,5
fa de anul 2008.
Pe lng cerina de capital suplimentar de capital n situaia concretizrii scenariului de criz
analizat, banca trebuie s ia n calcul i impactul nregistrat asupra contului de profit i
pierderi de ctre cheltuielile cu provizioanele aferente creterii creditelor neperformante.
Simularea de criz pentru riscul de lichiditate
Simularea de criz (stress-test) privind impactul riscului de lichiditate asupra contului de
profit i pierderi al bncii are la baz urmtoarele premise:
- retragerea brusc a 20% din depozitele persoanelor fizice, a 10% din depozitele persoanelor
juridice i a 30% din depozitele interbancare;
- lipsa lichiditii pieei interbancare i aversiunea la risc a bncilor; singurele posibiliti de
finanare existente pe pia au un cost suplimentar de 7 p.p. pentru RON i 4 p.p. pentru EUR;
- titlurile de valoare din portofoliul bncii (aciuni i obligaiuni) nregistreaz o reducere a
preului cu 35% n medie; n consecin, vnzarea lor pentru obinerea de lichiditi este
amnat n perspectiva redresrii valorii acestora, fiind neprofitabil n comparaie cu varianta
atragerii de resurse de pe piaa interbancar;
- limita minim a indicatorului de lichiditate (active lichide/total depozite persoane fizice i
juridice i interbancare) acceptat de banca central este 20%; utilizarea unei pri a rezervelor
minime obligatorii pentru acoperirea retragerilor de numerar este permis de banca centrala
doar pe termen scurt, urmnd ca nivelul acestora s fie restabilit rapid.
Simularea de criz pentru riscul ratei dobnzii din banking book i trading book
Metodologia utilizat este urmtoarea:
- toate activele i pasivele senzitive la rata dobnzii (att din bilan, ct i din afara bilanului)
au fost distribuite pe intervale, n conformitate cu data de restabilire a nivelului ratei dobnzii,
conform prevederilor actelor contractuale;
- s-au calculat diferenele dintre activele i pasivele din fiecare interval (GAP-urile);

- pentru fiecare scenariu, GAP-urile au fost multiplicate cu ocurile respective i rezultatele au

fost agregate.
Surse: Bank of International Settlements (2009) ,,Principles for sound stress testing practices
and supervision final paper; website http://www.bis.org, pp. 2-18 Banca Naional a
Romniei Regulamentul BNR nr. 12/2009 pentru modificarea i completarea
Regulamentului BNR i al CNVM nr. 15/20/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru
instituiile de credit i firmele de investiii potrivit abordrii bazate pe modele interne de
rating, Monitorul Oficial Nr. 602, 31 august 2009, pp. 3-5 Comisia European (2009).
European financial supervision, Brussels, http://www.ecb.eu Smaghi, L., Going Forward:
Regulation and Supervision after the Financial Turmoil- International Conference of Financial
Regulation and Supervision -After the Big Bang: Reshaping Central Banking, Regulation and
Supervision, Universitatea Bocconi, Milano, 19 Iunie 2009, http://www.ecb.eu