Clinton Istorie Traita PDF

O poveste traita_revizuita.
qxd
8/28/04
12:04 AM
biblioteca rao
Page 1
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 2
Istorie trqitq
8/28/04
4:06 AM
Page 4
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Romniei

CLINTON, HILLARY RODHAM
Istorie tr\it\/ Hillary Rodham Clinton; trad.: Angelica Laz\r, Elena Plic,
Verginica Barbu.
Bucure[ti: RAO International Publishing Company, 2004
ISBN 973-576-561-6
I. Angelica Laz\r
II. Elena Plic
III. Verginica Barbu
P\rin]ilor mei,
so]ului meu,
fiicei mele
[i tuturor sufletelor bune din lume
ale c\ror inspira]ie, rug\ciuni, sprijin [i dragoste
mi-au binecuv`ntat inima [i m-au sus]inut
de-a lungul anilor de istorie tr\it\.
821.111(73)-94=135.I
RAO International Publishing Company

Grupul Editorial RAO
Str. Turda 117-119, Bucure[ti, ROMNIA
HILLARY RODHAM CLINTON
Living History
2003 by Hillary Rodham Clinton
Originally published by Simon & Shuster, Inc.
All rights reserved
Traducere din limba englez\
ANGELICA IRINEL LAZ|R
ELENA PLIC
VERGINICA BARBU
MONICA NECHITI (Postfa]\)
Lector de specialitate
OCTAVIAN ROSKE
RAO International Publishing Company 2003
pentru versiunea `n limba romn\
Tiparul executat de
R.A. Monitorul Oficial
Bucure[ti, Romnia
2004
ISBN 973-576-561-6
8/28/04
12:04 AM
Page 6
NOTA AUTOAREI
~n 1959 mi-am scris autobiografia pentru o tem\ din clasa a
[asea. ~n dou\zeci [i nou\ de pagini, cele mai multe umplute cu
m`zg\leli l\b\r]ate, dar sincere, mi-am descris p\rin]ii, fra]ii, animalele de cas\, c\minul, hobby-urile, [coala, sporturile preferate
[i planurile de viitor. Patruzeci [i doi de ani mai t`rziu, am
`nceput s\ scriu alte amintiri, de data aceasta despre cei opt ani
petrecu]i la Casa Alb\, tr\ind istoria al\turi de Bill Clinton. Am
realizat rapid c\ nu `mi puteam explica existen]a ca Prim\
Doamn\ f\r\ s\ m\ `ntorc la `nceputuri cum am devenit femeia
care eram `n ziua c`nd am p\[it pentru prima oar\ la Casa Alb\,
`n 20 ianuarie 1993, pentru a-mi asuma un rol nou [i noi experien]e care aveau s\ m\ pun\ la `ncercare [i s\ m\ transforme `n
feluri neb\nuite.
La ora la care p\[eam pragul Casei Albe, eram modelat\ de
educa]ia primit\ de la p\rin]i, de educa]ia din [coal\, de credin]a
religioas\ [i de tot ceea ce `nv\]asem p`n\ atunci ca fiic\ a unui
tat\ conservator `nr\it [i a unei mame mai liberale, ca student
activist politic, sus]in\tor al drepturilor copilului, ca avocat, ca
so]ie a lui Bill [i mam\ a lui Chelsea.
Pentru fiecare capitol, au existat mai multe idei despre care
mi-ar fi pl\cut s\ discut dec`t spa]iu disponibil; mai mul]i oameni
de inclus dec`t puteau fi numi]i; mai multe locuri vizitate dec`t
8/28/04
12:04 AM
Page 8
Istorie trqitq
putea fi descris. Dac\ ar fi fost s\ men]ionez pe toat\ lumea care

m-a impresionat, inspirat, `nv\]at, influen]at [i ajutat de-a lungul
drumului, aceast\ carte ar fi trebuit s\ aib\ c`teva volume. De[i a
trebuit s\ fac o selec]ie, sper c\ am reu[it s\ transmit mecanismul
evenimentelor [i rela]iilor care m-au afectat [i continu\ s\-mi modeleze [i s\-mi `mbog\]easc\ via]a p`n\ ast\zi.
Dup\ plecarea de la Casa Alb\ m-am `mbarcat `ntr-o nou\ faz\
a vie]ii ca senator de New York, o responsabilitate pe care mi-am
asumat-o cu umilin]\ [i `ndr\zneal\. O relatare complet\ a mut\rii
mele la New York, a campaniei pentru Senat [i a dob`ndirii onoarei
de a lucra pentru oamenii care m-au ales va trebui povestit\ alt\
dat\, dar sper ca biografia de fa]\ s\ ilustreze cu fidelitate felul `n
care succesul candidaturii mele pentru Senat a decurs din experien]a mea de la Casa Alb\.
~n timpul anilor pe care i-am petrecut ca Prim\ Doamn\, am
p\truns mai bine felul `n care guvernul poate servi oamenii, felul
cum func]ioneaz\ realmente Congresul, felul `n care oamenii
percep politica prin filtrul presei [i modul prin care valorile
americane pot fi traduse `n progres economic [i social. Am
`nv\]at importan]a angaj\rii Americii `n afacerile restului lumii [i
am dezvoltat rela]ii importante cu lideri str\ini, c\p\t`nd o
`n]elegere a culturilor str\ine care `mi este foarte util\ ast\zi. Am
`nv\]at, de asemenea, cum s\-mi p\strez concentrarea `n mijlocul
at`tor furtuni.
Am fost crescut\ s\ `mi iubesc ]ara [i pe Dumnezeu, s\ ì ajut
pe al]ii, s\ promovez [i s\ ap\r idealurile democratice care inspiraser\ [i ghidaser\ oameni liberi de mai bine de dou\ sute de ani.
Aceste idealuri au `nceput a-mi fi insuflate de c`nd m\ [tiu. ~n
1959, voiam s\ devin profesoar\ sau specialist `n fizic\ nuclear\.
Profesorii erau necesari pentru a-i instrui pe tinerii cet\]eni, iar
f\r\ ei nu prea ar exista na]iunea. America avea nevoie de
oameni de [tiin]\ pentru c\ ru[ii au cinci oameni de [tiin]\ la
unul al nostru. Chiar [i atunci, eram pe deplin un produs al ]\rii
[i al timpurilor sale, absorbind lec]iile primite de la familia mea [i

nevoile Americii, pe m\sur\ ce `mi prospectam posibilit\]ile pentru viitor. Copil\ria mea din anii 50 [i politica anilor 60 mi-au
trezit sim]ul datoriei fa]\ de ]ar\ [i angajamentul de a o servi.
Colegiul, [coala de drept [i mai apoi c\snicia m-au atras toate
spre epicentrul politic al Statelor Unite.
O via]\ politic\ este, o spun adeseori, o instruire continu\ `n
domeniul naturii umane, inclusiv cea a propriei persoane. Implicarea mea `n dou\ campanii preziden]iale [i `ndatoririle mele ca
Prim\ Doamn\ m-au purtat prin fiecare stat al Uniunii noastre [i
prin dou\zeci [i opt de alte na]iuni. ~n fiecare loc pe unde am
fost, am `nt`lnit pe cineva care m-a obligat s\-mi deschid mintea
[i inima [i s\-mi aprofundez `n]elegerea problemelor universale
`mp\rt\[ite de aproape toat\ umanitatea.
Am [tiut dintotdeauna c\ America `nseamn\ ceva pentru
restul lumii; c\l\toriile mele mi-au ar\tat felul `n care restul
lumii `nseamn\ ceva pentru America. S\ ascul]i ceea ce oamenii
din alte ]\ri au de spus [i s\ `ncerci s\ `n]elegi modul `n care ei
`[i percep locul `n lume este esen]ial pentru asigurarea unui
viitor de pace [i securitate acas\ [i oriunde `n alt\ parte. Av`nd
acestea `n minte, am inclus [i unele voci pe care nu le auzim
suficient de des voci ale oamenilor din fiecare col] al globului,
care `[i doresc acela[i lucru ca noi: eliberarea de foamete, boal\
[i team\, libertatea de a avea un cuv`nt de spus asupra propriului destin, indiferent de ADN-ul sau de statutul lor `n aceast\
via]\. ~n aceste pagini am dedicat mult spa]iu c\l\toriilor mele
`n str\in\tate, `ntruc`t cred c\ nu doar locurile s`nt importante, ci
[i oamenii, iar ceea ce am `nv\]at de la ei face parte din ceea ce
s`nt eu ast\zi.
Cele dou\ mandate Clinton au acoperit o perioad\ de transformare nu numai din via]a mea, dar [i din cea a Americii. So]ul meu
[i-a asumat pozi]ia de pre[edinte hot\r`t s\ opreasc\ declinul
8/28/04
12:04 AM
Page 10
10
economiei na]ionale, deficitul bugetar [i inechit\]ile cresc`nde care

subminau oportunit\]ile genera]iilor viitoare ale Americii.
I-am sus]inut agenda politic\ [i am muncit mult pentru a-i
transpune viziunea `n ac]iuni care s\ `mbun\t\]easc\ vie]ile
oamenilor, s\ ne `nt\reasc\ sim]ul comunitar [i s\ duc\ mai
departe valorile democra]iei, at`t acas\, c`t [i `n lume. De-a lungul mandatelor lui Bill ne-am confruntat cu opozi]ia politic\, cu
dificult\]i legate de legisla]ie [i cu tragedii personale [i am f\cut,
la r`ndul nostru, o serie de gre[eli. Dar atunci c`nd el a p\r\sit
func]ia, la 1 ianuarie 2001, America era o na]iune mai puternic\,
mai bun\ [i mai dreapt\, preg\tit\ s\ se ocupe de provoc\rile
unui nou secol.
Desigur, lumea `n care tr\im acum este foarte diferit\ de cea
descris\ `n aceast\ carte. Pe c`nd scriu acestea, `n 2003, mi se pare
imposibil de crezut c\ perioada petrecut\ la Casa Alb\ s-a sf`r[it
acum doi ani. ~mi pare mai degrab\ o alt\ via]\, din cauza celor
`nt`mplate la 11 septembrie 2001. Vie]ile pierdute. Suferin]a uman\. Craterul fumeg`nd. Metalul r\sucit. Supravie]uitorii zdruncina]i. Familiile victimelor. Tragedia de nedescris a tuturor celor
`nt`mplate. Acea diminea]\ de septembrie m-a schimbat pe mine [i
ceea ce aveam de f\cut ca senator, ca newyorkez [i ca american. {i
a schimbat America `n feluri pe care le mai avem `nc\ de descoperit. Ne afl\m cu to]ii pe un teritoriu nou [i cumva trebuie s\ `l transform\m `n teritoriu comun.
Cei opt ani petrecu]i la Casa Alb\ mi-au testat credin]a [i
convingerile politice, c\snicia [i Constitu]ia ]\rii. Am devenit un
paratr\snet al b\t\liilor politice [i ideologice privind viitorul
Americii [i un magnet pentru sentimentele, bune [i rele, `ncercate fa]\ de op]iunile [i rolurile femeii. Aceast\ carte este
povestea felului `n care am tr\it ace[ti opt ani ca Prim\ Doamn\
[i ca so]ie a pre[edintelui. Unii s-ar putea `ntreba cum am reu[it
s\ a[tern pe h`rtie cu acurate]e evenimente, oameni [i locuri care
`mi s`nt `nc\ at`t de proaspete `n minte [i `n care s`nt `nc\ implicat\.
Istorie trqitq
11
Am f\cut tot posibilul s\-mi transmit observa]iile, g`ndurile [i

sentimentele a[a cum le-am tr\it. Prezenta carte nu se vrea o
descriere istoric\ am\nun]it\, ci o relatare personal\ care ofer\ o
privire din interior asupra unei perioade extraordinare din via]a
mea [i din cea a Americii.
8/28/04
12:04 AM
Page 12
O POVESTE AMERICAN|
Nu m-am n\scut Prim\ Doamn\ [i nici senator. Nu m-am
n\scut membru al Partidului Democrat. Nu m-am n\scut avocat sau
sus]in\tor al drepturilor femeii [i ale omului. Nu m-am n\scut so]ie
sau mam\. M-am n\scut `n America mijlocului de secol XX, un loc
[i un timp al oportunit\]ilor. Am fost liber\ s\ iau decizii ce le-ar fi
fost imposibile genera]iilor anterioare de femei din ]ara mea [i de
neconceput pentru multe femei din lumea de ast\zi. Am ajuns la
maturitate `ntr-un moment de apogeu al schimb\rilor sociale [i am
luat parte la b\t\liile politice privind `nsemn\tatea Americii [i rolul
s\u `n lume.
Mama [i bunica mea nu ar fi putut s\ tr\iasc\ via]a pe care am
dus-o eu; tat\l [i bunicul meu nu [i-ar fi putut-o nicic`nd imagina.
Dar ei au `ndeplinit fa]\ de mine promisiunea visului american,
care a f\cut ca via]a [i op]iunile mele s\ devin\ posibile.
Povestea mea `ncepe `n anii ce au urmat celui de Al Doilea
R\zboi Mondial, c`nd oameni ca tat\l meu, care `[i slujiser\ ]ara `n
lupt\, se `ntorceau acas\ pentru a se a[eza, a-[i face un rost [i a-[i
`ntemeia o familie. Era `nceputul erei Baby Boom1, un timp al
optimismului. Statele Unite salvaser\ lumea de fascism, iar acum
]ara noastr\ lucra pentru a-i aduce pe fo[tii adversari laolalt\, `n
efortul de a contracara consecin]ele r\zboiului, `ntinz`nd o m`n\
1 Explozie demografic\ `nregistrat\ `n Statele Unite [i `n vestul Europei, `n anii 50 (n.tr.).
8/28/04
12:04 AM
Page 14
14
fo[tilor alia]i, dar [i fo[tilor inamici, asigur`nd pacea [i contribuind

la reconstruc]ia unei Europe [i a unei Japonii devastate.
De[i R\zboiul Rece contra Uniunii Sovietice [i Europei de Est
`ncepea, p\rin]ii mei [i cei din genera]ia lor se sim]eau `n siguran]\
[i optimi[ti. Suprema]ia american\ nu era doar rezultatul unei puteri militare, ci [i al valorilor noastre [i al abunden]ei de oportunit\]i accesibile celor ca p\rin]ii mei, care munceau din greu [i `[i
asumau r\spunderea. America clasei de mijloc se `n\l]a uluitor, cu
o prosperitate cresc`nd\ [i cu toate consecin]ele acesteia: case noi,
[coli mai bune, parcuri de cartier [i comunit\]i sigure.
Cu toate acestea, na]iunea noastr\ intrase cu probleme nerezolvate `n epoca de dup\ r\zboi, `n special problema rasial\. {i au fost
genera]ia celui de Al Doilea R\zboi Mondial [i copiii acesteia cei
care s-au trezit la realitatea provoc\rilor induse de injusti]ia [i de
inegalit\]ile sociale [i la idealul de a extinde visul american la to]i
cet\]enii Americii.
P\rin]ii mei au fost reprezentan]ii unei genera]ii care credea `n
posibilit\]ile nem\rginite ale Americii [i ale c\rei valori erau
`nr\d\cinate `n experien]a trecerii prin perioada Marii Crize. Ei credeau `n munca grea [i nu `n cererea drepturilor, `n sus]inerea prin
for]e proprii [i nu `n cedarea `n fa]a pl\cerilor.
Aceasta este lumea, iar aceasta este familia `n care m-am n\scut
la 26 octombrie 1947. F\ceam parte din clasa de mijloc a regiunii
Midwest din Statele Unite [i eram `n mare m\sur\ un produs al
timpurilor [i al locurilor acestora. Mama mea, Dorothy Howell
Rodham, era o casnic\ ale c\rei zile se roteau `n jurul meu [i al
celor doi fra]i mai mici, iar tat\l meu, Hugh E. Rodham, de]inea o
mic\ afacere. Dificult\]ile pe care le `nt`mpinau `n vie]ile lor m-au
f\cut s\ apreciez [i mai mult oportunit\]ile propriei vie]i.
S`nt `nc\ uimit\ de felul `n care mama a ie[it din tinere]ea ei
solitar\ ca o femeie at`t de afectuoas\ [i de echilibrat\. S-a n\scut
la Chicago `n 1919. Tat\l s\u, Edwin John Howell Jr., a fost pompier al ora[ului Chicago, iar so]ia lui, Della Murray, era unul dintre
Istorie trqitq
15
cei nou\ copii ai unei familii cu str\mo[i canadiano-francezi,

sco]ieni [i nativi americani. Cu siguran]\, bunicii din partea mamei
nu fuseser\ preg\ti]i pentru a deveni p\rin]i. Della a abandonat-o,
practic, pe mama pe c`nd avea trei sau patru ani, l\s`nd-o singur\
toat\ ziua, zile la r`nd, cu doar c`teva tichete de mas\ pentru restaurantul din apropierea apartamentului lor de la etajul cinci al unei
cl\diri f\r\ lift de pe latura sudic\ a ora[ului. Edwin ì acorda o
aten]ie sporadic\, pricep`ndu-se mai degrab\ la adus daruri
ocazionale, precum o p\pu[\ mare c`[tigat\ la un iarmaroc, dec`t la
oferirea unei vie]i de familie. Sora mamei, Isabelle, s-a n\scut `n
1924. Fetele erau adeseori purtate de la o rud\ la alta [i de la o
[coal\ la alta, f\r\ s\ se stabileasc\ niciunde pentru o perioad\ suficient\ c`t s\-[i fac\ prieteni. ~n 1927, tinerii p\rin]i ai mamei au
ob]inut `n final un divor] rar `n zilele acelea care le-a atras o
ru[ine cumplit\. Nici unul din ei nu era dispus s\ se `ngrijeasc\ de
copii, a[a c\ [i-au trimis feti]ele, din Chicago, cu trenul, s\
locuiasc\ cu bunicii din partea tat\lui `n Alhambra, un or\[el `n
apropiere de mun]ii San Gabriel, la est de Los Angeles. ~n timpul
c\l\toriei de patru zile, Dorothy, `n v`rst\ de opt ani, a avut grij\ de
sora sa de trei ani.
Mama mea a r\mas `n California timp de zece ani, f\r\ s\-[i revad\ mama [i arareori v\z`ndu-[i tat\l. Bunicul s\u, Edwin Sr., fost
marinar britanic, a l\sat feti]ele `n grija so]iei sale Emma, o femeie
sever\ care purta rochii negre `n stil victorian [i nu o putea suferi
pe mama, ignor`nd-o `n cea mai mare parte a timpului, cu excep]ia
momentelor `n care o `nv\]a regulile rigide ale casei. Emma descuraja vizitele [i rareori ì permitea mamei s\ frecventeze petreceri
sau alte evenimente mondene. Odat\, de Halloween, c`nd a prins-o
pe mama juc`ndu-se de-a v-a]i ascunselea cu colegii de [coal\,
Emma a pedepsit-o s\ r\m`n\ `n camera ei pentru tot anul, cu
excep]ia orelor c`nd mergea la [coal\. ~i interzicea, de asemenea, s\
m\n`nce la masa din buc\t\rie sau s\ se odihneasc\ `n curtea din
fa]\. Aceast\ pedeaps\ crud\ a durat timp de mai multe luni, p`n\
8/28/04
12:04 AM
Page 16
Istorie trqitq
16
c`nd sora Emmei, Belle Andreson, a sosit `ntr-o vizit\ [i a pus cap\t
`ntregii pove[ti.
Mama g\sea alinare asupririlor din casa Emmei `n ie[iri. Alerga
prin cr`ngurile de portocali care se `ntindeau pe mile `ntregi de-a
lungul v\ii San Gabriel, pierz`ndu-se `n mirosul fructelor care se
coceau la soare. Noaptea, evada `n lectur\. A fost o elev\ de excep]ie, ai c\rei profesori i-au `ncurajat `nclina]iile spre citit [i scris.
C`nd a `mplinit paisprezece ani, nu a mai putut suporta traiul
din casa bunicii. A g\sit de lucru ca ajutor al unei tinere mame,
av`nd grij\ de doi copii `n schimbul unei camere, al m`nc\rii [i a
trei dolari pe s\pt\m`n\. ~i r\m\sese pu]in timp pentru activit\]ile
extra[colare precum teatrul [i atletismul, pe care le `ndr\gea mult,
[i nici un ban pentru haine. ~[i sp\la zilnic aceea[i bluz\ pe care o
purta cu singura fust\ pe care o avea, iar pe vreme rece ad\uga [i
singurul pulover. Dar pentru prima dat\ tr\ia `ntr-o cas\ `n care
tat\l [i mama ofereau copiilor dragostea, aten]ia [i educa]ia pe care
ea nu le primise niciodat\. Mama mi-a m\rturisit adesea c\, f\r\
perioada petrecut\ `ntr-o familie adev\rat\, nu ar fi [tiut cum s\
aib\ grij\ de propria cas\ [i familie, mai t`rziu.
La absolvirea liceului, mama [i-a f\cut planuri s\ urmeze facultatea `n California. Dar Della a contactat-o pentru prima dat\
dup\ zece ani [i i-a cerut s\ vin\ s\ locuiasc\ cu ea la Chicago.
Della se rec\s\torise recent [i i-a promis mamei c\ ea [i so]ul ei ì
vor pl\ti studiile acolo. ~ns\, odat\ ajuns\ `n Chicago, mama a
descoperit c\ Della o voia doar ca menajer\ [i c\ nu va dob`ndi
niciodat\ banii promi[i pentru educa]ie. Cu inima fr`nt\, s-a mutat
`ntr-un mic apartament [i a g\sit o slujb\ de birou pl\tit\ cu treisprezece dolari pentru cinci zile [i jum\tate de lucru pe s\pt\m`n\.
Odat\ am `ntrebat-o pe mama de ce s-a `ntors la Chicago.
Am sperat at`t de mult c\ mama `mi va oferi dragostea ei,
`nc`t trebuia s\ risc [i s\ aflu, mi-a r\spuns. C`nd nu a f\cut-o, nu
am avut unde s\ m\ mai duc.
17
Tat\l mamei a murit `n 1947, a[a c\ nu l-am cunoscut niciodat\.

Dar am cunoscut-o pe bunica Della, o femeie slab\ de caracter [i
r\sf\]at\, `ngropat\ `n telenovele [i rupt\ de realitate. C`nd aveam
vreo zece ani, iar Della avea grij\ de mine [i de fra]ii mei, am fost
lovit\ `n ochi de un lan] de la poarta din curtea [colii. Am fugit
spre cas\, care era la trei str\zi distan]\, pl`ng`nd [i ]in`ndu-m\ de
cap, `n timp ce s`ngele `mi [iroia pe fa]\. C`nd m-a v\zut, Della a
le[inat. A trebuit s\ cer ajutor de la vecini ca s\-mi `ngrijesc rana.
C`nd [i-a revenit, Della s-a pl`ns c\ o speriasem [i c\ s-ar fi putut
r\ni c`nd se pr\bu[ise. Am a[teptat ca mama s\ se `ntoarc\ acas\,
ca s\ m\ duc\ la spital s\-mi pun\ copci.
~n rarele ocazii `n care Della te l\sa `n lumea ei `ngust\, putea fi
de-a dreptul `nc`nt\toare. ~i pl\cea la nebunie s\ c`nte [i s\ joace
c\r]i. C`nd o vizitam `n Chicago ne ducea adesea `n or\[elul copiilor din apropiere sau la film. A murit `n 1960 o femeie nefericit\
[i un mister `n continuare. Dar ea a adus-o pe mama la Chicago [i
acolo l-a cunoscut pe Hugh Rodham.
Tata s-a n\scut `n Scranton, Pennsylvania, ca fiu mijlociu al lui
Hugh Rodham Sr. [i al lui Hannah Jones. Tr\s\turile le mo[tenise
de la str\mo[ii cu p\rul negru din partea mamei, mineri din }ara
Galilor. Ca [i Hannah, era un tip inflexibil, chiar moroc\nos, dar
c`nd r`dea p\rea c\ o face din tot sufletul. I-am mo[tenit r`sul, acela[i val de hohote care face capetele s\ se `ntoarc\ `ntr-un restaurant sau alung\ pisicile din camer\.
Scranton-ul copil\riei tat\lui meu era un or\[el industrial cu
fabrici din c\r\mid\, cu mori de textile, cu mine de c\rbune,
depouri [i case de lemn cu dou\ camere. Rodham [i Jones erau
familii de muncitori harnici [i metodi[ti ferven]i.
Tat\l tat\lui meu, Hugh Sr., era al [aselea copil din unsprezece.
El [i-a `nceput lucrul la Scranton Lace Company pe vremea c`nd
era `nc\ b\iat [i a terminat ca supraveghetor, cinci decenii mai
t`rziu. Era un om bl`nd, care vorbea [optit, exact opusul so]iei sale,
Hannah Jones Rodham, care insista s\ i se spun\ toate cele trei
8/28/04
12:04 AM
Page 18
18
nume. Hannah aduna chiria de la casele pe care le de]inea [i `[i

conducea familia [i pe oricine altcineva care ì era `n apropiere.
Tat\l meu o venera [i ne povestea adesea, mie [i fra]ilor mei, cum
ea ì salvase picioarele.
~n jurul anului 1920, el [i un prieten al lui c\l\toreau `ntr-un
furgon cu ghea]\ tras de cai. ~n timp ce caii se str\duiau s\ urce
un deal, un camion a intrat `n spatele furgonului, strivindu-i
picioarele tat\lui meu. A fost purtat la cel mai apropiat spital,
unde doctorii au declarat c\ picioarele, de la genunchi `n jos,
nu mai puteau fi salvate [i `l preg\teau pentru opera]ie, ca s\ i
le amputeze pe am`ndou\. C`nd Hannah, care fugise `n grab\ la
spital, a aflat ce inten]ionau doctorii, s-a baricadat cu fiul ei `n
sala de opera]ii, spun`nd c\ nu va permite nim\nui s\ i se ating\ de picioare, dec`t dac\ are de g`nd s\ i le salveze. A cerut ca
doctorul Thomas Rodham, cumnatul ei, s\ fie chemat de urgen]\ de la un alt spital `n care lucra. Doctorul Rodham l-a examinat pe tat\l meu [i a anun]at c\ nimeni n-o s\-i taie b\iatului
\stuia picioarele! Tata le[inase de durere; c`nd s-a trezit, a
g\sit-o pe mama lui f\c`nd de gard\ l`ng\ el, asigur`ndu-l c\
picioarele ì erau `n siguran]\ [i c\ va primi o b\taie zdrav\n\
odat\ ajuns acas\. Asta a fost una dintre pove[tile de familie pe
care am tot auzit-o, o lec]ie despre cum s\ `nfrun]i autoritatea [i
s\ nu te dai b\tut.
Hannah m-a impresionat `ntotdeauna, fiind o femeie hot\r`t\, a
c\rei energie [i inteligen]\ aveau prea pu]in spa]iu de desf\[urare,
motiv pentru care se amesteca `n treburile tuturor. Fiul s\u mai
mare, unchiul Willard, a lucrat ca inginer `n ora[ul Scranton, dar nu
a p\r\sit niciodat\ casa p\rinteasc\ [i nu s-a c\s\torit, murind la
scurt timp dup\ bunicul, `n 1965. Mezinul, Russell, era fiul ei
preferat. A excelat la `nv\]\tur\ [i sport, a devenit doctor, a luptat
pe front, s-a c\s\torit, a avut o fiic\ [i s-a `ntors s\ practice medicina `n Scranton. La `nceputul lui 1948 a c\zut `ntr-o grav\ depresie.
Bunicii mei i-au cerut lui tata s\ vin\ acas\ s\-l ajute pe Russell.
Istorie trqitq
19
La scurt timp dup\ sosirea lui, Russell a `ncercat s\ se sinucid\.

Tata l-a g\sit sp`nzurat `n mansard\ [i i-a t\iat funia. L-a adus pe
Russell la Chicago, s\ locuiasc\ `mpreun\ cu noi.
Aveam vreo opt sau nou\ luni c`nd a sosit Russell. Dormea pe
canapeaua din sufrageria apartamentului nostru cu un singur dormitor [i mergea s\-[i urmeze tratamentul psihiatric la spitalul veteranilor de r\zboi. Era un b\rbat chipe[, cu un p\r [i un chip mai
pl\cute dec`t ale tatei. ~ntr-o zi, pe c`nd aveam doi ani, am b\ut
dintr-o sticl\ de cola umplut\ cu terebentin\, l\sat\ de un muncitor.
Russell m-a f\cut repede s\ vomit [i m-a dus la urgen]\. A renun]at
la profesarea medicinei la scurt timp dup\ aceea [i m\ numea `n
glum\ ultimul s\u pacient. A r\mas s\ locuiasc\ l`ng\ Chicago [i
ne vizita adesea. A murit `n 1962 `ntr-un incendiu provocat de o
]igar\ aprins\. Mi-a p\rut foarte r\u pentru tata, care se str\duise
timp de ani de zile s\-l ]in\ pe Russell `n via]\. Antidepresivele
moderne l-ar fi putut salva [i mi-a[ fi dorit s\ fi existat pe vremea
aceea. Tata a vrut s\-i dea personal tat\lui s\u vestea mor]ii lui
Russell [i a a[teptat p`n\ ce acesta a sosit la noi `ntr-o vizit\. C`nd a
aflat `n cele din urm\ despre moartea lui Russell, bunicul s-a a[ezat
la masa din buc\t\rie [i a `nceput s\ pl`ng\. A murit, cu inima
fr`nt\, trei ani mai t`rziu.
~n ciuda succeselor sale financiare de mai t`rziu, `n adolescen]\
tata a fost perceput at`t de el `nsu[i, c`t [i de ai s\i ca nefiind a[a
`ndatoritor [i de `ncredere ca fratele s\u mai mare, Willard, [i
nici la fel de inteligent [i cu succes ca fratele s\u mai mic, Russell.
El intra mereu `n c`te o belea pentru c\ ì pl\cea s\ conduc\ pe
ascuns ma[ina nou-nou]\ a vecinului sau se d\dea cu rolele pe platforma din fa]a bisericii metodiste din Court Street, `n timpul
rug\ciunii de sear\. C`nd a absolvit Liceul Central, `n 1931, credea
c\ o s\ r\m`n\ s\ lucreze al\turi de tat\l s\u `n fabrica de dantel\.
~n schimb, cel mai bun prieten al s\u, care fusese recrutat de Universitatea Penn State pentru echipa de fotbal, i-a spus antrenorului
c\ nu va veni dac\ nu va fi `nso]it de tovar\[ul s\u preferat de
8/28/04
12:04 AM
Page 20
20
echip\. Tat\l meu era un atlet solid, a[a c\ antrenorul a acceptat, iar
tata a mers la colegiul de stat [i a jucat `n echipa Nittany Lions. De
asemenea, a boxat [i a intrat `n fr\]ia Delta Upsilon, unde, din c`te
mi s-a spus, a devenit expert `n prepararea de gin bathtub. A absolvit `n 1935 [i, pe c`nd ]ara se afla `n toiul Marii Crize, s-a `ntors
la Scranton cu o diplom\ `n educa]ie fizic\.
F\r\ s\-[i fi prevenit p\rin]ii, `ntr-o zi a s\rit `ntr-un tren spre
Chicago cu g`ndul s\-[i caute de lucru [i a g\sit o slujb\ ca agent de
v`nz\ri de postavuri `n Midwest. C`nd s-a `ntors s\ le spun\ p\rin]ilor
[i s\-[i fac\ bagajele, Hannah era foarte sup\rat\ [i i-a interzis s\
plece. Dar bunicul i-a replicat c\ o slujb\ era greu de g\sit `n vremurile acelea [i c\ familia ar fi putut s\ foloseasc\ banii pentru facultatea [i instruirea medical\ a lui Russell. A[a c\ tata s-a mutat la
Chicago. ~n timpul s\pt\m`nii c\l\torea de-a lungul Midwest-ului, de
la Des Moines la Duluth, apoi venea `n Scranton la sf`r[itul s\pt\m`nii
pentru a-i `nm`na mamei sale c`[tigurile. De[i a sus]inut `ntotdeauna
c\ plecase din Scranton din motive economice, cred c\ tat\l meu [tia
c\ trebuia s\ se rup\ de Hannah dac\ voia s\ duc\ o via]\ proprie.
Dorothy Howell tocmai venise la o fabric\ de textile pentru a
c\uta o slujb\ ca dactilograf\, c`nd privirea i-a fost atras\ de un
comis-voiajor, pe numele s\u Hugh Rodham. S-a sim]it atras\ de
energia [i de siguran]a lui de sine, dar [i de umorul lui s\n\tos.
Dup\ ce s-au curtat `ndelung, p\rin]ii mei s-au c\s\torit la
`nceputul lui 1942, la pu]in timp dup\ ce japonezii bombardaser\
Pearl Harbor. S-au mutat `ntr-un mic apartament din sectorul Lincoln Park al ora[ului, `n apropierea lacului Michigan. Tata s-a
`nscris `ntr-un program special al Marinei, numit dup\ campionul
de box de categorie grea Gene Tunney, [i a fost repartizat la sec]ia
naval\ de pe Marile Lacuri, la o or\ distan]\ de Chicago, spre nord.
A devenit `n scurt timp ofi]er de rang inferior, responsabil cu instruirea a mii de tineri marinari `nainte de a fi trimi[i pe mare cei mai
mul]i `n teatrul de lupt\ din Pacific. Mi-a povestit c`t era de trist de
fiecare dat\ c`nd trebuia s\-[i `nso]easc\ `nv\]\ceii c\tre Coasta de
Istorie trqitq
21
Vest, unde ace[tia erau `mbarca]i, [tiind c\ unii dintre ei nu vor

supravie]ui. Dup\ ce a murit, am primit scrisori de la oameni care
serviser\ sub comanda lui. Adeseori ei ad\ugau [i c`te o fotografie a
unei anumite promo]ii de marinari, cu tata st`nd m`ndru `n fa]\, `n
centru. Fotografia mea preferat\ `l ar\ta `n uniform\, z`mbind larg, la
fel de chipe[, cred eu, ca un star de film din anii 40.
Tata a p\strat leg\turi str`nse cu familia sa din Scranton [i [i-a
dus fiecare copil, cu ma[ina, acolo pentru a fi botezat `n biserica
metodist\ de pe Court Street, unde se rugase [i el pe c`nd era copil.
Bunica Rodham a murit c`nd aveam cinci ani, iar pe vremea c`nd
am cunoscut-o `ncepuse s\ orbeasc\, dar `mi aduc aminte c\ `ncerca s\ m\ `mbrace [i s\-mi aranjeze p\rul `n fiecare diminea]\. Mult
mai apropiat\ m-am sim]it de bunicul meu, care se pensionase deja,
dup\ cincizeci de ani de munc\, atunci c`nd m-am n\scut. Era un
om bl`nd [i curat, care `[i purta cu m`ndrie ceasul de aur pe un lan]
[i se `mbr\ca `n fiecare zi `n costum, cu bretele. C`nd venea s\ ne
viziteze `n Illinois, `[i scotea haina de la costum [i `[i sufleca
m`necile pentru a o ajuta pe mama la treburi `n jurul casei.
Tata a fost `ntotdeauna sever cu copiii s\i, dar era mai dur cu
b\ie]ii dec`t cu mine. Bunicul Rodham intervenea adeseori `n
favoarea lor, ceea ce ni-l f\cea [i mai drag. Fiind copii, fra]ii mei [i
cu mine am petrecut mult timp `n apartamentul s\u cu dou\
camere, de pe Diamond Avenue din Scranton, iar `n fiecare var\
petreceam cea mai mare parte din luna august `n c\su]a pe care o
construise `n 1921, la vreo dou\zeci de mile nord-vest de Scranton,
`n mun]ii Pocono, cu vedere spre lacul Winola.
Cabana `n stil rustic nu avea `nc\lzire, cu excep]ia unei sobe din
fier pentru g\tit, `n buc\t\rie, [i nici baie interioar\ sau du[. Ca s\
ne sp\l\m, `notam `n lac sau st\team `n marchiza din spate, `n timp
ce cineva turna ap\ cu g\leata peste capetele noastre. Veranda mare
din fa]\ era locul nostru preferat de joac\ [i locul unde bunicul juca
c\r]i cu mine [i cu fra]ii mei. Ne-a `nv\]at pinacle, cel mai tare joc
de c\r]i din lume, dup\ p\rerea lui. Ne citea pove[ti [i ne-a spus
8/28/04
12:04 AM
Page 22
22
legenda lacului, care, pretindea el, fusese numit dup\ o prin]es\

indian\, Winola, care se sinucisese atunci c`nd tat\l s\u nu o l\sase
s\ se m\rite cu un r\zboinic chipe[, dintr-un trib vecin.
Familia mea mai p\streaz\ [i ast\zi cabana, precum [i multe
dintre tradi]iile noastre de var\. Bill [i cu mine am dus-o pe Chelsea
la lacul Winola pentru prima dat\ pe c`nd nu `mplinise `nc\ doi ani.
Fra]ii mei au petrecut o parte din fiecare var\ acolo. Din fericire, ei
i-au adus cabanei [i o serie de `mbun\t\]iri. Acum vreo doi ani au
instalat chiar [i un du[.
La `nceputul anilor 50, pu]ini oameni locuiau pe marginea autostr\zii cu dou\ benzi care trecea prin fa]a cabanei, iar `n mun]ii din
spatele casei se mai g\seau ur[i [i r`[i. C`nd eram copii, exploram
]inuturile din preajm\, c\]\r`ndu-ne pe st`nci sau conduc`nd pe drumurile l\turalnice, pescuind [i plimb`ndu-ne cu barca pe rùl Susquehanna. ~n spatele acestei case tata m-a `nv\]at s\ trag cu pu[ca, iar eu
exersam pe cutii de conserve [i pietre. Dar centrul nostru de interes
era lacul, dincolo de strad\ [i `n jos, pe poteca ce trecea pe l`ng\
magazinul familiei Foster. ~mi f\cusem acolo prieteni de var\ care
m\ luau cu ei s\ fac schi nautic sau s\ vedem filme care se proiectau
pe ni[te cear[afuri `n plin c`mp, pe malul lacului. De-a lungul timpului, am cunoscut oameni pe care nu i-a[ fi `nt`lnit `n Park Ridge, cum
ar fi o familie pe ai c\rei membri bunicul ì numea oameni de la
munte [i care tr\iau f\r\ electricitate sau ma[in\. Unul din b\ie]ii
familiei, cam de v`rsta mea, a venit odat\ la noi la caban\ cu un cal
s\ m\ `ntrebe dac\ nu voiam s\ c\l\resc `mpreun\ cu el.
Pe c`nd aveam vreo zece-unsprezece ani, am jucat pinacle cu
b\rba]ii din familie: bunicul, tata, unchiul Willard [i alte c`teva persoane, inclusiv unele figuri memorabile ca b\tr`nul Pete [i Hank,
cunoscu]i ca pierz\tori notorii. Pete tr\ia la cap\tul unui drum desfundat [i ap\rea la noi s\ joace c\r]i `n fiecare zi, `njur`nd [i
blestem`nd de fiecare dat\ c`nd `ncepea s\ piard\. Hank venea
numai c`nd era [i tata acolo. B\tea `n poart\ cu bastonul lui vechi [i
urca sc\rile abrupte url`nd:
Istorie trqitq
23
E nemernicul cu p\r negru acas\? C\ vreau s\ joc c\r]i cu el!

~l [tia pe tata de c`nd se n\scuse [i `l `nv\]ase s\ pescuiasc\.
Nici lui nu ì pl\cea s\ piard\, cum nu ì pl\cea nici lui Pete, [i uneori r\sturna masa dup\ c`te o `nfr`ngere mai ur`t\.
Dup\ r\zboi, tata a `nceput o afacere, deschiz`nd o fabric\ de
postavuri, Rodrik Fabrics, `n Merchandise Mart din Chicago. Primul s\u birou d\dea `nspre rùl Chicago [i `mi amintesc c\ mergeam acolo pe c`nd aveam trei sau patru ani. Ca s\ m\ ]in\ departe
de geamuri, pe care le l\sa deschise pentru a intra aer curat, mi-a
spus c\ un lup mare [i r\u tr\ia dedesubt [i m-ar fi m`ncat dac\ a[
fi c\zut acolo. Mai t`rziu, [i-a deschis propria fabric\ de imprimeuri
`ntr-o cl\dire din nordul ora[ului. A angajat lucr\tori cu ziua, mai
t`rziu pe mama, iar apoi [i pe mine [i pe fra]ii mei, c`nd am fost
destul de mari s\ putem ajuta c`t de c`t la imprimare. Turnam cu
grij\ vopseaua pe marginea cadrului de m\tase [i tr\geam matri]a
peste el, ca s\ imprim\m modelul pe materialul dedesubt. Apoi
ridicam cadrul [i l\sam `n jos placa de imprimare, din nou [i din
nou, cre`nd modele frumoase, dintre care unele erau concepute
chiar de tat\l meu. Preferatul meu era Scara c\tre stele.
~n 1950, pe c`nd aveam trei ani, iar fratele meu Hugh era `nc\
un copil, afacerea prosperase suficient c`t tata s\-[i permit\ s\ mute
familia `n suburbia Park Ridge. Existau suburbii mai elegante [i
mai la mod\ `n nordul ora[ului, dar p\rin]ii mei se sim]eau bine `n
Park Ridge, printre to]i ceilal]i veterani, care o aleseser\ pentru
[colile sale publice excelente, parcurile, str\zile str\juite de copaci,
trotuarele largi [i locuin]ele confortabile. Era un ora[ al albilor [i
al clasei de mijloc, un loc unde femeile st\teau acas\ [i cre[teau
copiii, `n timp ce b\rba]ii mergeau la lucru `n Loop, la optsprezece
mile dep\rtare. Cei mai mul]i dintre ta]i ajungeau acolo cu trenul,
dar tata trebuia s\ fac\ mai multe opriri pe la poten]ialii clien]i, `n
vederea unor posibile v`nz\ri, a[a c\ folosea zilnic ma[ina familiei.
Tata a pl\tit cu bani ghea]\ casa de c\r\mid\ cu dou\ etaje de
pe strada Elm, col] cu Wisner. Aveam dou\ terase, o marchiz\ [i o
8/28/04
12:04 AM
Page 24
Istorie trqitq
24
curte interioar\, unde copiii din cartier veneau s\ se joace sau s\

[terpeleasc\ cire[e din pomul nostru. Explozia demografic\ de
dup\ r\zboi era la apogeu [i vedeai o puzderie de copii peste tot.
Mama a num\rat odat\ patruzeci [i [apte de copii numai `n perimetrul col]ului nostru de strad\.
Al\turi erau cei patru copii ai familiei Williams, iar peste drum
cei [ase OCallaghan. Pe timpul iernii domnul Williams `[i inunda
curtea ca s\ fac\ patinoar, a[a c\ noi ne d\deam cu patinele [i
jucam hochey ore `n [ir dup\ [coal\ [i `n week-end. Domnul
OCallaghan instalase un co[ de baschet `n garaj, iar copii de peste
tot se adunau s\ joace tot felul de jocuri cu mingea. Jocurile care
`mi pl\ceau cel mai mult erau cele pe care le inventam noi `n[ine,
cum era o complicat\ `ntrecere pe echipe numit\ v`neaz\ [i fugi,
o form\ complex\ a lui de-a v-a]i ascunselea, precum [i meciurile
zilnice de softball [i kickball, jucate la col]ul str\zii cu capacele de
canalizare pe post de baze.
Mama era tipul clasic de casnic\. C`nd m\ g`ndesc la ea a[a
cum era `n zilele acelea, v\d o femeie aflat\ continuu `n mi[care,
f\c`nd paturile, sp\l`nd vasele [i pun`nd cina pe mas\ la ora [ase
fix. Veneam zilnic acas\ de la [coal\ pentru pr`nz sup\ de ro[ii
sau de pui cu t\i]ei [i br`nz\ la gr\tar, unt de arahide sau sandvi[uri
bologneze. ~n timp ce m`ncam, mama [i cu mine ascultam programe de radio cum erau Mama Perkins sau Povestea preferat\.
Spune-mi o poveste, `ncepea.
Ce fel de poveste?
Oricare.
Mama g\sea din plin [i ceea ce oamenii numesc timp disponibil pentru fra]ii mei [i pentru mine. Nu a `nv\]at s\ conduc\
p`n\ pe la `nceputul anilor 60, a[a c\ mergeam pe jos oriunde. Pe
timpul iernii, ne `nghesuia pe o sanie [i ne tr\gea p`n\ la magazin.
La `ntoarcere, noi sprijineam cump\r\turile tot drumul p`n\ acas\.
C`nd punea la uscat rufele pe s`rma din spatele casei, se oprea
25
uneori s\ m\ ajute s\ fac podul sau se `ntindea `n iarb\ cu mine ca

s\ `mi descrie formele norilor de deasupra capului.
~ntr-o var\, m-a ajutat s\ construiesc un `ntreg univers fantastic
`ntr-o cutie mare de carton. Am folosit oglinzi pentru a reprezenta
ni[te lacuri, r\murele pentru copaci [i am inventat pove[ti `n care
le atribuiam roluri p\pu[ilor mele. ~ntr-o alt\ var\, l-a `ncurajat pe
fratele meu mai mic, Tony, s\ `[i urmeze visul de a s\pa un tunel
p`n\ `n China. A `nceput prin a-i citi despre China, iar el petrecea
zilnic ceva timp s\p`nd la groapa pe care o `ncepuse l`ng\ cas\.
Uneori g\sea c`te un be]i[or chinezesc sau vreun biscuit pe care
mama i le ascunsese acolo.
Fratele meu Hugh era [i mai aventuros. Chiar [i atunci c`nd
mergea doar de-a bu[ilea, deschidea u[a spre teras\ [i `[i croia
drum printr-un metru de z\pad\, p`n\ ce mama venea s\-l salveze.
De multe ori pleca `mpreun\ cu prietenii s\ se joace pe [antierele
de construc]ii care ap\ruser\ de jur `mprejur prin cartier [i de
fiecare dat\ trebuia s\ fie escortat `napoi acas\ de poli]ie. Ceilal]i
b\ie]i intrau `n ma[ina patrulei, dar Hugh insista s\ mearg\ pe l`ng\
aceasta, spun`nd poli]i[tilor c\ a primit instruc]iuni stricte de la
p\rin]i s\ nu intre `n ma[inile necunoscu]ilor.
Mama voia s\ `nv\]\m despre lume citind c\r]i. A avut mai
mult succes cu mine dec`t cu fra]ii mei, care au preferat s\ `nve]e
din loviturile vie]ii. Mama m\ lua la bibliotec\ `n fiecare s\pt\m`n\
[i mi-a pl\cut foarte mult s\ `nv\] cum s\ m\ orientez prin
sec]iunea pentru copii. Ne-am luat televizor pe c`nd aveam cinci
ani, dar nu ne l\sa s\ ne uit\m prea mult la el. Jucam c\r]i r\zboi,
popa prostul [i alte jocuri, cum ar fi monopoly sau piticot. Cred
la fel de mult pe c`t credea [i ea c\ astfel de jocuri `mbun\t\]esc
abilit\]ile matematice [i de strategie ale copiilor. ~n timpul anului
[colar, puteam conta pe ajutorul mamei la lec]ii, cu excep]ia
matematicii, unde `l l\sa pe tata. Ea mi-a dactilografiat lucr\rile [i
mi-a salvat `ncercarea dezastruoas\ de a-mi croi o fust\ pentru ora
de lucru manual din gimnaziu.
8/28/04
12:04 AM
Page 26
26
Mama `[i iubea casa [i familia, dar se sim]ea `ncorsetat\ de

op]iunile limitate pe care i le oferea via]a. Ast\zi, c`nd op]iunile
femeilor par cov`r[itoare, uit\m cu u[urin]\ c`t erau de restr`nse
posibilit\]ile pe vremea genera]iei mamei mele. Mama a `nceput s\
frecventeze cursuri la universitate pe c`nd noi eram deja mari. Nu a
absolvit niciodat\, dar a adunat mun]i de credite la discipline care
variau de la logic\ la psihologia copilului.
Mama se sim]ea revoltat\ de tratamentul prost acordat oric\rei
fiin]e umane, `n special copiilor. A `n]eles din experien]a personal\ c\ mul]i copii de[i nu din vina lor erau dezavantaja]i [i
supu[i discrimin\rii `nc\ de la na[tere. Detesta cabotinii [i preten]iile de superioritate moral\ [i ne-a impregnat, fra]ilor mei [i
mie, convingerea c\ nu eram cu nimic superiori altora. Pe c`nd
era copil `n California, v\zuse cum copiii americani de origine
japonez\ din [coal\ erau supu[i la discrimin\ri dure [i la s`cìeli
din partea colegilor lor anglo-saxoni. Dup\ ce s-a `ntors la Chicago,
s-a `ntrebat adesea ce se `nt`mplase cu un anumit b\iat pe care `l
pl\cea. Copiii `l strigau Tosh, o prescurtare de la Toshihishi.
L-a `nt`lnit din nou c`nd s-a `ntors `n Alhambra s\ slujeasc\ drept
mare maestru la ceremonia anivers\rii celei de a [aisprezecea
`nt`lniri de la absolvirea liceului. Dup\ cum b\nuise, Tosh [i
familia lui fuseser\ `nchi[i `n timpul celui de Al Doilea R\zboi
Mondial, iar ferma le fusese confiscat\. Dar a fost `nduio[at\ s\
afle c\, dup\ ani de confrunt\ri, Tosh devenise el `nsu[i un cunoscut cultivator de legume.
Am crescut, a[adar, printre impulsurile [i `nv\]\mintele dictate
de valorile p\rin]ilor mei, iar propriile convingeri politice ì
reflect\ pe am`ndoi. Diferen]a dintre sexe `ncepuse s\ se fac\
observat\ `n familii ca a mea. Mama era de fapt o democrat\, de[i
nu o ar\ta f\]i[, `ntr-un cartier dominat de republicani. Tata era un
om cu o structur\ de piatr\, ridicat prin for]e proprii, un republican
conservator [i foarte m`ndru de aceasta. Nu credea `n credite [i [i-a
condus afacerea pe principiul pl\te[te pe m\sur\ ce avansezi.
Istorie trqitq
27
Ideologia sa se baza pe for]ele [i pe ini]iativele proprii, dar, spre

deosebire de al]ii care se autointituleaz\ ast\zi conservatori, el
`n]elegea importan]a responsabilit\]ii fiscale [i sus]inea investi]iile
din bani publici `n autostr\zi, [coli, parc\ri [i alte bunuri de interes
public importante.
Tata nu putea suporta risipa. Ca at`]ia al]ii care crescuser\ pe
vremea Marii Crize, frica de s\r\cie i-a marcat via]a. Mama `[i
cump\ra rareori haine noi, iar ea [i cu mine am dus negocieri cu
tata timp de s\pt\m`ni pentru anumite achizi]ii importante, cum ar
fi o rochie nou\ pentru banchetul de absolvire. Dac\ eu sau fra]ii
mei uitam s\ punem la loc capacul la tubul cu past\ de din]i, tata `l
arunca pe fereastra de la baie. Trebuia se ie[im afar\, chiar [i pe
z\pad\, s\ `l c\ut\m prin tufi[urile din fa]a casei. Era felul lui de a
ne reaminti s\ nu irosim nimic. Chiar [i azi pun m\slinele nem`ncate `napoi `n borcan, `mpachetez [i cea mai mic\ bucat\ de
br`nz\ [i m\ simt vinovat\ c`nd trebuie s\ arunc c`te ceva.
Era un supraveghetor sever, dar [tiam c\ ]ine la noi. C`nd a
`nceput s\ m\ `ngrijoreze faptul c\ eram prea lent\ `n rezolvarea
problemelor de matematic\ la concursurile s\pt\m`nale ale domni[oarei Metzger din clasa a patra, m\ scula de diminea]\ ca s\ m\
treac\ prin tabla `nmul]irii [i s\ m\ `nve]e s\ fac `mp\r]iri. Iarna
`nchidea c\ldura pe timpul nop]ii, ca s\ economiseasc\ bani, apoi
se scula `nainte de a se lumina de ziu\ ca s\ o deschid\ din nou.
M\ trezeam adesea `n sunetul c`ntecelelor tatei, care `ng`na buc\]ile
favorite ale lui Mitch Miller.
Fra]ilor mei [i mie ni s-a cerut s\ facem treburi prin jurul casei
f\r\ s\ ne a[tept\m la vreo plat\. V\ hr\nesc, nu?, ar fi spus tata.
Mi-am luat prima slujb\ de var\ pe c`nd aveam treisprezece ani,
lucr`nd pentru administra]ia parcurilor din Park Ridge trei dimine]i
pe s\pt\m`n\, supraveghind un p\rcule] aflat la c`teva mile distan]\
de cas\. ~ntruc`t tata pleca mai devreme de diminea]\ `n unica
ma[in\ a familiei, tr\geam p`n\ acolo [i `napoi un c\rucior umplut
cu mingi, palete, fr`nghii de c\]\rat [i alte obiecte. Din acel an, `n
8/28/04
12:04 AM
Page 28
Istorie trqitq
28
fiecare var\ am avut c`te o slujb\ [i adesea `mi luam de lucru [i `n

timpul anului.
Tata era un om cu convingeri foarte puternice, ca s\ o spun delicat. Noi to]i ne raliam opiniilor sale, cele mai multe despre comuni[ti, oameni de afaceri dubio[i [i politicieni corup]i cele mai
josnice trei forme de via]\ `n ochii lui. Din discu]iile animate, uneori chiar `ncinse, din jurul mesei din buc\t\rie, de obicei despre
politic\ [i sport, am `nv\]at c\ pot locui sub acela[i acoperi[ mai
multe opinii. P`n\ la `mplinirea v`rstei de doisprezece ani, aveam
deja opiniile proprii despre multe lucruri. Am `nv\]at, de asemenea,
c\ o persoan\ nu este neap\rat rea pur [i simplu pentru c\ nu e de
aceea[i opinie cu tine [i c\, dac\ tu crezi `n ceva, ai face bine s\ fii
preg\tit s\-]i aperi convingerile.
De la ambii p\rin]i am primit o educa]ie dur\, pentru a fi
preg\ti]i s\ supravie]uim oric\ror dificult\]i pe care ni le-ar scoate
`n cale via]a. Voiau ca noi s\ fim `n stare s\ ne purt\m de grij\, at`t
eu, c`t [i fra]ii mei. La scurt timp dup\ ce ne-am mutat `n Park
Ridge, mama a observat c\ ezitam s\ ies afar\ s\ m\ joc. Uneori
m\ `ntorceam pl`ng`nd, spun`nd c\ feti]ele de peste drum m\ tot
`mpingeau de colo-colo. Suzy OCallaghan avea fra]i mai mari, a[a
c\ era obi[nuit\ s\ se joace un pic mai dur. Eu aveam doar patru
ani, dar mama se temea c\, dac\ m\ las prad\ temerilor mele, ele
`[i vor pune amprenta asupra mea pentru tot restul vie]ii. ~ntr-o zi
am venit fugind acas\. M-a oprit.
~ntoarce-te `napoi, mi-a ordonat, [i, dac\ Suzy te love[te, ai
voie de la mine s\ o love[ti [i tu pe ea. Trebuie s\ [tii s\ te aperi! ~n
casa asta nu e loc pentru la[i!
Mai t`rziu mi-a spus c\ privise totul din spatele perdelei din
sufragerie [i m\ v\zuse `ndrept`ndu-m\ de umeri [i travers`nd
hot\r`t\ drumul.
M-am `ntors dup\ c`teva minute, str\lucind de bucurie.
Pot s\ m\ joc cu b\ie]ii de acum `nainte! am spus. Iar Suzy
va fi prietena mea.
29
A fost [i `nc\ mai este.

Am participat ca [col\ri]\ [i mai t`rziu ca cerceta[, la toate
paradele de 4 iulie, la str`ngerea de fonduri pentru s\raci, la v`nz\rile
de pr\jiturele [i la toate celelalte activit\]i care meritau o insign\ sau
aprobarea adul]ilor. Am `nceput prin a organiza jocuri pentru copiii
din cartier, apoi `ntreceri sportive [i carnavaluri `n curte, at`t pentru
distrac]ie, c`t [i pentru a aduna b\nu]i pentru ac]iuni caritabile. Exist\
o fotografie veche dintr-un ziar local, The Park Ridge Advocate, care
ne `nf\]i[eaz\, pe mine [i pe prietenii mei, pred`nd o pung\ de bani
astfel aduna]i fondului de caritate United Way. ~i adunasem la jocurile olimpice organizate `n cartier, pe c`nd aveam doisprezece ani.
~nconjurat\ de un tat\ [i de fra]i care erau to]i fanatici ai sporturilor, am devenit eu `ns\mi o `mp\timit\ amatoare de sporturi [i,
ocazional, chiar competitoare. Sus]ineam diferitele echipe ale [colii
[i mergeam la c`t de multe competi]ii puteam. }ineam cu echipa de
base-ball The Cubs, a[a cum ]ineau [i familia mea [i cei mai mul]i
oameni din cartierul nostru. Juc\torul meu favorit era domnul Cub
`nsu[i, Ernie Banks. ~n cartier era aproape un sacrilegiu s\ sus]ii
echipa advers\, White Sox, care juca `n Liga American\, a[a c\ i-am
adoptat pe Yankees ca echip\ din lig\, `n parte [i pentru c\ `l adoram pe Mickey Mantle. Explica]iile cu privire la rivalit\]ile sportive din Chicago s-au lovit de o indiferen]\ total\ mai t`rziu, `n anii
campaniei pentru Senat, c`nd newyorkezii sceptici nu credeau c\ o
nativ\ din Chicago ar fi putut r\m`ne fidel\ unei echipe din Bronx.
~n liceu am jucat pe timpul verii `ntr-o echip\ de fete din liga de
softball, iar ultima echip\ `n care am activat era sponsorizat\ de un
distribuitor local de bomboane. Purtam [osete albe cu ap\r\toare
pentru genunchi, [orturi negre [i tricouri roz, `n onoarea numelui
patronului nostru, Good & Plenty1. Copiii din Park Ridge mergeau
`n p`lcuri `nspre [i dinspre parcul Hinckley, `not`nd pe timpul verii
`n apele reci ale piscinei [i patin`nd iarna pe marele patinoar `n aer
liber. Ne plimbam [i ne d\deam cu bicicletele peste tot uneori
1 Mult [i bun (n.tr.).
8/28/04
12:04 AM
Page 30
30
urm\rind camioanele lente ale serviciului municipal de salubritate

care l\sau `n urm\ o lung\ d`r\ de DTT `n amurgul lunilor de var\.
Nimeni nu credea pe vremea aceea c\ pesticidele erau toxice. Consideram numai c\ era foarte distractiv s\ pedalezi prin norul de gaz,
respir`nd mirosurile dulci-acri[oare ale ierbii proaspat t\iate [i ale
asfaltului fierbinte, pe c`nd furam ultimele minute de joac\ `nainte
de l\sarea serii.
Uneori patinam pe rùl Des Plaines, `n timp ce ta]ii no[tri se
`nc\lzeau la foc [i discutau despre cum r\sp`ndirea comunismului
amenin]a felul nostru de trai, despre cum ru[ii de]ineau bomba [i
despre cum, din cauza satelitului Sputnik, pierdeam cursa pentru
cucerirea spa]iului. Dar R\zboiul Rece era o no]iune abstract\ pentru mine, iar lumea din imediata mea apropiere `mi p\rea sigur\ [i
stabil\. Nu [tiam nici un copil ai c\rui p\rin]i s\ fi divor]at [i, p`n\
s\ intru la liceu, nu [tiam de nimeni care s\ fi murit altfel dec`t de
b\tr`ne]e. Recunosc c\ acest cocon benign era o iluzie, dar una pe
care a[ dori-o oric\rui copil.
Am crescut `ntr-o er\ circumspect\ [i conformist\ a istoriei
americane. Dar, `n ciuda educa]iei de tipul tata [tie cel mai bine, am
fost `nv\]at\ s\ rezist presiunii celor apropia]i. Mama nu voia s\
aud\ despre cum erau `mbr\ca]i prietenii mei, ce credeau despre
mine sau orice altceva de felul acesta.
Tu e[ti unic\! `mi spunea ea. Po]i s\ g`nde[ti pentru tine
`ns\]i. Nu-mi pas\ c\ toat\ lumea face a[a. Noi nu s`ntem toat\
lumea. Tu nu e[ti ca toat\ lumea.
Mie `mi convenea, pentru c\ de cele mai multe ori a[a sim]eam
[i eu. Desigur, am f\cut ceva eforturi s\ m\ acomodez acestei mentalit\]i. Aveam destul\ vanitate adolescentin\ `nc`t s\ refuz uneori
s\ port ochelarii cu sticle groase de care aveam nevoie de c`nd
aveam nou\ ani, pentru a-mi corecta vederea extrem de slab\. Prietena mea din clasa a [asea, Betsy Johnson, se plimba cu mine prin
ora[ pe post de cìne `nso]itor pentru orbi. Uneori `nt`lneam colegi
de clas\ [i nu reu[eam s\-i disting nu pentru c\ a[ fi fost mai
Istorie trqitq
31
toant\, ci pentru c\ nu puteam recunoa[te pe nimeni. Aveam treizeci de ani c`nd am `nv\]at s\ port lentile de contact fine [i destul
de puternice pentru a-mi corecta vederea.
Lui Betsy [i mie ni s-a permis s\ mergem singure la cinematograful Pickwick `n dup\-amiezele de s`mb\t\. ~ntr-o zi, am
mers de dou\ ori s\ vedem Iubire, vino `napoi cu Doris Day [i
Rock Hudson. Dup\ aceea, ne-am dus la un restaurant unde ne-am
luat cartofi pr\ji]i [i c`te o Coca-Cola. Credeam c\ noi eram cele
care inventaser\ `nmuiatul cartofilor pr\ji]i `n ketchup, dup\ ce o
chelneri]\ de la Robin Hood ne-a spus c\ nu a mai v\zut pe nimeni
f\c`nd astfel. Nu am [tiut ce e un fast-food p`n\ ce familia mea a
`nceput s\ mearg\ la McDonalds, prin 1960. Primul McDonalds
din apropiere a fost deschis `n Des Plaines `n 1955, dar familia mea
nu a descoperit lan]ul de restaurante dec`t atunci c`nd s-a deschis
unul `n apropiere, `n Niles. Chiar [i dup\ aceea, mergeam acolo
doar la ocazii speciale. ~nc\ `mi aduc aminte cum am v\zut num\rul de burgeri v`ndu]i la Arcadele de Aur schimb`ndu-se de la
mii la milioane.
~mi pl\cea la [coal\ [i am avut norocul s\ am profesori minuna]i la [coala Eugene Field, la gimnaziul Ralph Waldo Emerson
[i la liceele Maine Township. Mul]i ani mai t`rziu, c`nd prezidam
Comitetul de Standarde de Educa]ie din Arkansas, am realizat c`t
de norocoas\ fusesem s\ pot frecventa ni[te [coli bine dotate, cu
profesori bine preg\ti]i [i cu o larg\ ofert\ de activit\]i academice
[i extra[colare. E nostim ce `mi vine acum `n minte din vremurile
acelea: domni[oara Taylor citind `n fiecare diminea]\ copiilor de
clasa `ntì din Ursule]ul Winnie Pooh, domni[oara Cappuccio,
`nv\]\toarea mea din clasa a doua, cer`ndu-ne s\ scriem cifrele de
la unu la o mie, sarcin\ a c\rei `ndeplinire lua o ve[nicie m`nu]elor
noastre care ]ineau creioane groase. Exerci]iul m-a ajutat s\ `nv\]
ce `nseamn\ s\ `ncepi [i s\ sf`r[e[ti un proiect de mare anvergur\.
Domni[oara Cappuccio a invitat mai t`rziu clasa noastr\ la nunta
sa, c`nd a devenit doamna OLaughlin. A fost un gest dr\gu], mai
8/28/04
12:04 AM
Page 32
32
ales c\, pentru ni[te feti]e de [apte ani, s\ o vad\ pe `nv\]\toarea lor
`n postura unei mirese frumoase a reprezentat evenimentul anului.
De-a lungul [colii primare am fost considerat\ o feti]\ b\ie]oas\. Clasa din care f\ceam parte `ntr-a cincea avea reputa]ia celor
mai incorigibili b\ie]i, iar c`nd doamna Krause p\r\sea `nc\perea,
m\ ruga pe mine sau pe una dintre celelalte fete s\ prelu\m
comanda. Imediat ce se `nchidea u[a `n urma ei, b\ie]ii `ncepeau
s\-[i fac\ de cap [i s\ fac\ n\zb`tii, de cele mai multe ori pentru c\
le pl\cea s\ agaseze fetele. Mi-am c`[tigat reputa]ia de persoan\
capabil\ s\-i `nfrunt [i poate c\ acesta a fost motivul pentru care `n
anul urm\tor am fost aleas\ secund al patrulei de securitate. Asta
era o chestie foarte important\ `n [coala noastr\. Noul meu statut
mi-a furnizat prima lec]ie despre felul ciudat `n care oamenii
r\spund politicilor electorale. Una dintre fetele din clasa mea, Barbara, m-a invitat la ea acas\ s\ iau pr`nzul. C`nd am ajuns acolo,
mama ei d\dea cu aspiratorul [i ne-a spus, mie [i fiicei ei, s\ mergem s\ ne preg\tim sandvi[uri cu unt de arahide, ceea ce am [i
f\cut. Nu m-am g`ndit deloc la asta p`n\ nu am fost gata [i ne-am
luat la revedere de la mama ei.
{i-a `ntrebat fiica de ce plecam at`t de devreme, iar Barbara i-a
r\spuns:
Pentru c\ Hillary este c\pitan de patrul\ [i trebuie s\ fie acolo
`naintea celorlal]i copii.
A, dac\ a[ fi [tiut asta, a zis ea, v-a[ fi preg\tit un pr`nz
delicios.
Profesoara din clasa a [asea, Elisabeth King, ne-a trecut prin
gramatic\, dar ne-a `ncurajat [i s\ g`ndim [i s\ scriem `n mod creativ, mai mult, s\ ne g\sim noi forme de exprimare. Dac\ eram
len]i `n a-i r\spunde la `ntreb\ri, spunea: s`nte]i mai `nce]i dec`t
melcii alerg`nd `n sus pe deal iarna. Adeseori parafraza versete din
Matei: Nu-]i a[eza lampa sub un co[ de nuiele, ci folose[te-o s\
luminezi lumea. Ne-a f\cut pe mine, pe Betsy Johnson, pe Gayle
Elliot, pe Carol Farley [i pe Joan Troop s\ scriem o pies\ de teatru
Istorie trqitq
33
despre cinci feti]e care f\ceau o c\l\torie imaginar\ spre Europa.

Aceast\ tem\ dat\ de doamna King m-a condus spre scrierea primei
mele autobiografii. Am reg\sit-o abia dup\ ce am p\r\sit Casa Alb\,
`ntr-o cutie cu h`rtii vechi, [i recitirea ei m-a transpus `napoi `n anii
aceia de la `nceputul adolescen]ei. Eram `nc\ un copil pe atunci,
preocupat\ `n cea mai mare m\sur\ de familie, [coal\ [i sport. Dar
[coala general\ era pe sf`r[ite [i venise vremea s\ intru `ntr-o lume
mai complicat\ dec`t cea pe care o cunoscusem p`n\ atunci.
8/28/04
12:04 AM
Page 34
Istorie trqitq
UNIVERSITATEA VIE}II
Ce nu `nve]i de la mama ta, `nve]i de la via]\ este o zical\ pe
care am auzit-o odat\ la tribul Masai, din Kenya. Prin toamna anului
1960, lumea mea se afla `n expansiune [i la fel erau [i sensibilit\]ile
mele politice. John F. Kennedy a c`[tigat alegerile preziden]iale,
spre consternarea tatei. El `l sus]inuse pe vicepre[edintele Richard
M. Nixon, iar profesorul meu de studii sociale din clasa a opta,
domnul Kenvin, f\cuse la fel. Domnul Kenvin a venit la [coal\ `n
ziua urm\toare [i ne-a ar\tat ni[te v`n\t\i, pretinz`nd c\-i fuseser\
f\cute c`nd `ncercase s\ pun\ `ntreb\ri despre activit\]ile observatorilor democra]i ale ma[inii de num\rat voturile, la sec]ia de votare
din Chicago de care apar]inea. Betsy Johnson [i cu mine am fost
scandalizate de pove[tile pe care le auzeam [i care `nt\reau convingerile tatei c\ maniera creativ\ de num\rare a voturilor a primarului
Richard J. Daley contribuise la c`[tigarea alegerilor de c\tre pre[edintele Kennedy. ~n timpul pauzei de pr`nz am mers la telefonul public din fa]a cantinei [i am `ncercat s\ sun\m la biroul primarului
Daley pentru a face o pl`ngere. Am dat peste o femeie foarte dr\gu]\
care ne-a asigurat c\ ì va transmite primarului mesajul.
C`teva zile mai t`rziu, Betsy a aflat despre un grup de republicani
care c\utau voluntari pentru a verifica listele de vot prin raportare la
adresele persoanelor, pentru a descoperi fraude electorale. Anun]ul
invita voluntarii s\ se adune la un hotel din centru la nou\ diminea]a,
`ntr-o s`mb\t\. Betsy [i cu mine am decis s\ particip\m. {tiam c\
35
p\rin]ii nu ne-ar fi dat niciodat\ voie, a[a c\ nu i-am `ntrebat. Am

luat autobuzul spre centru, am mers spre hotel [i am fost `ndrumate
spre un mic salon. Am p\[it spre un birou de informare [i le-am
spus celor de acolo c\ veniser\m s\-i ajut\m. Participarea la vot
trebuie s\ fi fost mai mic\ dec`t era de a[teptat. Fiec\reia dintre noi i
s-a dat un pachet de liste [i am fost repartizate `n echipe diferite
care, ni s-a spus, ne vor conduce c\tre destina]iile noastre, ne vor
l\sa acolo [i vor reveni s\ ne ia c`teva ore mai t`rziu.
Betsy [i cum mine ne-am desp\r]it [i am pornit-o la drum
al\turi de persoane total necunoscute. Eu am nimerit cu un cuplu
care m-a condus spre partea de sud a ora[ului, m-au l\sat undeva
`ntr-un cartier s\rac [i mi-au spus s\ bat pe la u[ile oamenilor, s\ le
cer numele [i s\ le compar cu cele aflate pe listele de `nregistrare,
pentru a g\si dovezi pentru anularea alegerilor. {i am purces astfel
la drum, f\r\ team\ [i destul de naiv\. Am g\sit o zon\ nelocuit\
unde figurau adresele a doisprezece presupu[i aleg\tori. Am trezit
din somn o gr\mad\ de oameni care au ]ipat la mine [i mi-au spus s\
ì las `n pace. Am intrat chiar [i `ntr-un bar unde se aflau ni[te b\rba]i
care beau, s\-i `ntreb dac\ nu locuia cineva acolo. Au fost at`t de
[oca]i s\ m\ vad\ `n fa]a lor, `nc`t au stat f\r\ s\ scoat\ o vorb\ c`t
am pus cele c`teva `ntreb\ri, p`n\ c`nd cel de la bar mi-a spus c\ va
trebui s\ vin mai t`rziu, `ntruc`t proprietarul nu se afla acolo.
C`nd am terminat, m-am postat la col]ul str\zii a[tept`nd s\ vin\
cineva s\ m\ ia, fericit\ c\ g\sisem dovada afirma]iei f\cute de
tat\l meu c\ Daley a falsificat alegerile pentru Kennedy.
Fire[te, c`nd m-am `ntors acas\ [i i-am spus tatei unde fusesem,
s-a `nfuriat la culme. Fusese destul de r\u s\ merg `n centru f\r\ un
adult, dar faptul c\ ajunsesem chiar `n cartierele de sud l-a adus
`ntr-o stare de furie cumplit\. ~n plus, a ad\ugat el, Kennedy avea
s\ fie pre[edinte fie c\ ne pl\cea nou\, fie c\ nu.
Anul de debut la liceul Maine East a reprezentat un [oc cultural.
Genera]ia exploziei demografice `mpinsese cifra de [colarizare p`n\
la cinci mii de copii albi, de diferite etnii [i categorii economice.
8/28/04
12:04 AM
Page 36
36
~mi amintesc c\ am ie[it din camera mea `n prima zi de [coal\ [i

mergeam pe coridoare `mbr\]i[`nd zidurile, ca s\ nu fiu strivit\ de
mul]imea de elevi, care p\reau to]i mai mari [i mai maturi dec`t
mine. Faptul c\, doar cu o s\pt\m`n\ `n urm\, `ncercasem s\-mi
aranjez p\rul pentru a-mi da o `nf\]i[are mai matur\ la `nceperea
liceului nu p\rea s\ ajute prea mult. A[a a `nceput lupta mea de o
via]\ cu p\rul.
~mi purtam p\rul lung [i drept str`ns `n coad\ de cal sau pe
spate, legat cu o panglic\ [i, de c`te ori mama sau eu aveam nevoie
de un permanent sau de vreo coafur\, mergeam la buna ei prieten\
Amalia Toland, care lucrase pe vremuri `ntr-un salon de frumuse]e.
Amalia se ocupa de noi `n buc\t\rie, `n timp ce st\tea la taclale cu
mama. Dar eu voiam s\ apar la liceu cu p\rul lung p`n\ la umeri
sau cu o bucl\ asem\n\toare cu cele ale altor fete mai mari, pe care
le admiram mult, a[a c\ am implorat-o pe mama s\ m\ duc\ la un
salon adev\rat de coafur\. Un vecin ne-a recomandat un b\rbat
care `[i ]inea salonul `ntr-o c\m\ru]\ f\r\ ferestre, `n spatele unei
b\c\nii din apropiere. C`nd am ajuns acolo, i-am ar\tat o fotografie
cu coafura pe care o voiam [i am a[teptat s\ mi se fac\ transformarea. C`nt\rindu-[i foarfecele, el a `nceput s\ taie, vorbind tot
timpul cu mama, adeseori `ntorc`ndu-se spre ea, ca s\ fie mai conving\tor. Am privit cu groaz\ cum a t\iat o bucat\ imens\ din p\rul
de pe partea dreapt\ a capului. Am scos un ]ip\t. C`nd a privit `n
direc]ia pe care i-o indicam, a spus:
A, cred c\ mi-a alunecat foarfecele, a[a c\ va trebui s\ echilibrez [i partea cealalt\.
{ocat\, am privit cum disp\rea [i restul p\rului meu, f\c`ndu-m\
cel pu]in `n ochii mei s\ ar\t ca o conopid\. Biata mea mam\ a
`ncercat s\ m\ asigure c\ totul era `n regul\, dar eu [tiam mai bine:
via]a mea fusese distrus\.
Am refuzat s\ ies din cas\ zile `n [ir, p`n\ c`nd am decis c\, dac\
a[ cump\ra o me[\ `n coad\ de cal de la magazinul Five & Dime al
lui Ben Franklin, a[ putea s\ mi-o prind `n v`rful capului, s\ o leg cu
Istorie trqitq
37
o panglic\ [i s\ pretind c\ accidentul cu alunecarea foarfecelor nu se

`nt`mplase niciodat\. A[a am [i f\cut, ceea ce m-a scutit de a m\
sim]i jenat\ n acea prim\ zi p`n\ ce am ajuns s\ cobor sc\rile centrale dintre clase. ~n timp ce coboram, l-am v\zut urc`nd sc\rile pe
Ernest Ricketts, cunoscut drept Ricky, care fusese prietenul meu din
ziua n care merseser\m mpreun\ pentru prima oar\ la gr\dini]\.
M-a salutat, a a[teptat p`n\ a trecut de mine [i, dup\ aceea, a[a cum
f\cuse de zeci de ori nainte, s-a ntors s\ m\ trag\ de coad\ care,
de data asta, i-a r\mas n m`n\. Motivul pentru care mai s`ntem prieteni [i azi este c\ nu mi-a amplificat umilin]a, ci mi-a `napoiat
p\rul, s-a scuzat c\ m-a scalpat [i [i-a continuat drumul f\r\ s\
atrag\ aten]ia asupra celui mai penibil moment p`n\ la acea dat\
din via]a mea.
Acum sun\ ca un cli[eu, dar liceul de la `nceputul anilor 60 a
sem\nat cu atmosfera filmului Grease sau cu a show-ului de televiziune Happy Days. Am devenit pre[edinta fan-clubului local al lui
Fabian, un idol al adolescen]ilor, club din care f\ceam parte eu
`ns\mi [i alte dou\ fete. Ne uitam la The Ed Sullivan Show `n fiecare duminic\ seara cu familiile noastre, cu excep]ia serii de 9 februarie 1964, c`nd s-a dat pe post concertul Beatles, care trebuia s\
fie o experien]\ tr\it\ n grup. Paul McCartney era Beatles-ul meu
preferat, ceea ce ducea la dezbateri `ndelungi asupra meritelor fiec\ruia, `n special cu Betsy, care `l sus]inea `ntotdeauna pe George
Harrison. Am f\cut rost de bilete la concertul Rolling Stones, ]inut
`n pia]a McCormick din Chicago, `n 1965. I Cant Get No Satisfaction a fost adoptat ca imn al manifest\rii angoaselor de toate felurile
ale adolescen]ilor. Ani mai t`rziu, c`nd i-am `nt`lnit pe idolii
tinere]ilor mele, precum Paul McCartney, George Harrison [i Mick
Jagger, nu am [tiut dac\ s\ dau m`na cu ei sau s\ le sar de g`t ]ip`nd.
~n ciuda dezvolt\rii culturii de tineret definite n special prin
televiziune [i muzic\, existau `n [coal\ [i grupuri distincte care
determinau pozi]ia social\ a fiec\ruia: atle]i [i majorete, tipi din
consilii studen]e[ti, soio[i [i gluga]i. Existau coridoare prin
8/28/04
12:04 AM
Page 38
Istorie trqitq
38
care nu `ndr\zneam s\ trec fiindc\ mi se spusese c\ derbedeii se

iau de oameni. A[ezarea `n bufetul cu autoservire era dictat\ de
existen]a unor frontiere invizibile recunoscute de to]i. Pe timpul
liceului, tensiunile existente au ie[it la suprafa]\, d`nd loc unor
lupte `ntre grupuri `n parcarea [colii, dup\ ore, [i `n timpul jocurilor
de fotbal [i base-ball.
Administra]ia a luat m\suri rapide [i a stabilit un grup numit
Comitetul Valorilor Culturale, format din reprezentan]i ai elevilor
din diferitele grupuri existente. Directorul [colii, doctor Clyde
Watson, mi-a cerut s\ fac parte din acest comitet, d`ndu-mi astfel
[ansa s\ fac cuno[tin]\ cu copii din alte grupuri, pe care nu i
cunoscusem sau poate chiar i evitasem nainte. Comitetul nostru a
venit cu recomand\ri specifice privind promovarea toleran]ei [i
sc\derea tensiunii. C`torva dintre noi ni s-a cerut s\ ap\rem `ntr-o
emisiune a unei televiziuni locale pentru a discuta activit\]ile
comitetului. Aceasta a fost at`t prima mea apari]ie televizat\, c`t [i
prima mea experien]\ cu un efort organizat de a eviden]ia valorile
americane ale pluralismului, respectului [i `n]elegerii reciproce.
Acele valori aveau nevoie s\ fie protejate chiar [i `n liceul nostru
din Chicago. De[i elevii erau majoritatea albi [i cre[tini, tot
g\siser\m modalit\]i de a ne izola [i demoniza unii pe al]ii. Comitetul mi-a dat ocazia s\-mi fac prieteni noi [i diferi]i. C`]iva ani
mai t`rziu, pe c`nd dansam `ntr-o discotec\ local\ [i ni[te tipi ncepuser\ s\ se ia de mine, unul dintre fo[tii colegi de comitet, un
a[a-numit soios, a intervenit, spun`ndu-le s\ m\ lase n pace
fiindc\ eram okay.
Totu[i, nu totul a fost okay `n perioada liceului. Eram la ora
de geometrie, pe 22 noiembrie 1963, lupt`ndu-m\ cu una dintre
problemele domnului Craddock, c`nd un alt profesor a intrat `n
clas\ s\ ne spun\ c\ John F. Kennedy fusese `mpu[cat la Dallas.
Domnul Craddock, unul dintre profesorii mei prefera]i [i dirigintele clasei, a ]ipat: Ce?! Nu se poate! [i a fugit pe hol. C`nd s-a
`ntors, a confirmat c\ cineva tr\sese `n pre[edinte [i c\ acela trebuie
39
s\ fi fost vreun John Bircher, referindu-se astfel la una din organiza]iile de extrem\ dreapt\ care se opuseser\ vehement alegerii lui
Kennedy. Ne-a spus apoi s\ mergem `n amfiteatru s\ a[tept\m mai
multe informa]ii. Coridoarele [colii erau cufundate `n t\cere, pe
c`nd mii de elevi mergeau ne`ncrez\tori spre amfiteatru. ~n cele din
urm\ a venit directorul [i ne-a spus c\ `n acea zi ni se va da drumul
acas\ mai devreme.
C`nd am ajuns acas\, am g\sit-o pe mama `n fa]a televizorului
privind la Walter Cronkite care tocmai anun]a c\ pre[edintele
Kennedy murise la ora unu dup\-amiaza. Mama mi-a m\rturisit
c\ votase pentru Kennedy [i c\ ì p\rea foarte r\u pentru so]ia [i
copiii acestuia. A[a sim]eam [i eu. {i mi-a p\rut r\u [i pentru ]ara
noastr\ [i a[ fi vrut s\ ajut cumva, de[i nu [tiam exact cum.
Fire[te c\ m\ a[teptam s\ trebuiasc\ s\ muncesc pentru a-mi
c`[tiga existen]a [i nu m-am sim]it deloc limitat\ `n alegerile mele.
Am avut norocul de a avea p\rin]i care nu au ncercat s\ `mi impun\
o anumit\ categorie social\ sau o anumit\ carier\. M-au ncurajat
pur [i simplu s\ excelez [i s\ fiu fericit\. De fapt, nu mi amintesc
de p\rin]ii vreunei prietene sau de vreun profesor care s\ `mi spun\
fetele nu pot face asta sau fetele nu ar trebui s\ fac\ ailalt\.
Totu[i, uneori, mesajul ne era transmis `n alte feluri.
Autoarea Jane OReilly, care a ajuns la maturitate prin anii 50,
a scris un eseu faimos pentru revista Ms., `n 1972, povestind momente din via]a ei `n care realizase c\ era subapreciat\ pentru c\ era
femeie. Descria momentul revela]iei ca pe un clic asem\n\tor
mecanismului care declan[eaz\ flash-ul aparatului de fotografiat.
Ar putea fi considerat un fapt la fel de evident ca anun]urile ce
solicitau ajutor, care, p`n\ la mijlocul anilor 60, `[i aveau coloanele `mp\r]ite n rubrici pentru femei [i pentru b\rba]i sau la fel de
subtil ca impulsul de a l\sa pagina de deschidere din ziar oric\rui
b\rbat din preajm\ clic! , tu `ns\]i mul]umindu-te cu rubrica
pentru femei, p`n\ ce acesta termin\ de citit [tirile serioase.
8/28/04
12:04 AM
Page 40
40
Au existat momente `n care am sim]it eu `ns\mi acel clic! Am

fost dintotdeauna fascinat\ de explorarea [i c\l\toria prin spa]iul
cosmic, `n parte pentru c\ tata era preocupat c\ America era `n
urma URSS-ului `n aceast\ privin]\. Promisiunea pre[edintelui
Kennedy de a trimite un om pe Lun\ m-a entuziasmat `n a[a
m\sur\, `nc`t am scris la NASA pentru a m\ `nscrie `ntr-un program
de instruire pentru astronau]i. Am primit `napoi o scrisoare care `mi
aducea la cuno[tin]\ c\ nu se acceptau fete `n program. Era pentru
prima dat\ c`nd m\ loveam de un obstacol pe care nu l-a[ fi putut
trece prin munc\ asidu\ [i perseveren]\ [i eram scandalizat\.
Desigur, vederea mea slab\ [i abilit\]ile fizice mediocre m-ar fi
descalificat oricum, dincolo de problema sexului. Cu toate acestea,
respingerea din program m-a durut [i m-a f\cut s\ devin ulterior
mai `n]eleg\toare fa]\ de oricine se confrunta cu discriminarea
de orice fel.
~n liceu, una dintre prietenele mele cele mai inteligente a
renun]at la cursurile intensive pentru c\ prietenul ei nu fusese
acceptat. O alta nu a vrut s\ i se afi[eze rezultatele pentru c\ [tia
c\ vor fi mai mari dec`t ale prietenului ei. Aceste fete se conformaser\ semnalelor culturale subtile [i nu tocmai subtile care le
`ndemnau s\ se supun\ unor prejudec\]i sexiste1, s\-[i diminueze
propriile realiz\ri pentru a nu i `ntrece pe b\ie]ii din preajma lor.
Eram interesat\ de b\ie]i n liceu, dar nu am avut nici o rela]ie
serioas\. Pur [i simplu nu concepeam s\ renun] la studiile universitare sau la carier\ pentru a m\ c\s\tori, a[a cum pl\nuiau unele
dintre prietenele mele.
Am fost interesat\ de politic\ de la o v`rst\ fraged\ [i `mi
pl\cea s\ `mi pun la b\taie abilit\]ile de dezbatere cu cele ale
prietenilor mei. ~l mpingeam pe bietul Ricky Ricketts `n dezbateri zilnice despre pacea n lume, rezultatele de la base-ball sau
orice altceva `mi trecea prin minte. Am candidat cu succes pentru
1 Referitoare la sexism, adic\ o atitudine de discriminare pe criterii de apartenen]\
sexual\ (n. red.).
Istorie trqitq
41
consiliul elevilor [i pentru postul de vicepre[edinte `n cursul inferior. Am fost, de asemenea, membr\ activ\ a Tineretului Republican [i, mai t`rziu, o aprig\ sus]in\toare a lui Goldwater, merg`nd
p`n\ la purtarea costumului de fermier [i a p\l\riei de paie, cu sloganul AuH2O.
Profesorul de istorie din clasa a noua, Paul Carlson, a fost [i
mai este `nc\ un pedagog dedicat [i un republican foarte conservator. Domnul Carlson m-a `ncurajat s\ citesc cartea publicat\ de senatorul Barry Goldwater, The Conscience of a Conservative1.
Aceast\ carte m-a inspirat la scrierea lucr\rii pentru unul dintre
examenele din facultate despre mi[carea conservatoare din America,
pe care am dedicat-o p\rin]ilor mei, care m-au `nv\]at `ntotdeauna
s\ fiu o individualitate. Mi-a pl\cut senatorul Goldwater pentru c\
era un individualist acerb, care `nota `mpotriva curentului politic. Ani
mai t`rziu, i-am admirat sprijinul deschis dat drepturilor individuale,
pe care le considera consecvente cu principiile sale conservatoare de
mod\ veche: Nu arunca]i anatema asupra homosexualilor, negrilor
sau mexicanilor. Oamenii liberi au dreptul s\ fac\ a[a cum le place.
C`nd Goldwater a aflat c\ `l sus]inusem `n 1964, mi-a trimis la
Casa Alb\ o cutie cu ustensile pentru frig\rui `mpreun\ cu ni[te
sosuri picante [i m-a invitat s\-i fac o vizit\. Am mers la casa lui
din Phoenix, `n 1966, [i am petrecut o or\ minunat\ discut`nd cu el
[i cu dinamica lui so]ie, Susan.
Domnul Carlson `l adora, de asemenea, [i pe generalul Douglas MacArthur, a[a c\ ne-a pus s\ ascult\m `n repetate r`nduri
`nregistr\ri cu discursul s\u de adio c\tre Congres. La `ncheierea
unei asemenea ore, domnul Carlson a exclamat cu pasiune [i
aminti]i-v\, mai presus de toate, mai bine mort dec`t comunist!
Ricky Riketts, care st\tea `n fa]a mea, a `nceput s\ r`d\, iar amuzamentul lui mi s-a transmis. Domnul Carlson a `ntrebat cu r\ceal\:
Ce vi se pare at`t de amuzant?
1 Con[tiin]a unui conservator.
8/28/04
12:04 AM
Page 42
42
Iar Ricky a r\spuns:

Domnule Carlson, am doar paisprezece ani [i mai degrab\ a[
vrea s\ fiu viu dec`t orice altceva.
Implicarea mea `n activit\]ile Primei Biserici Metodiste Unite
din Park Ridge mi-a deschis ochii [i inima asupra nevoilor altora [i
a contribuit la insuflarea unui sim] al responsabilit\]ii sociale `n
credin]a mea. P\rin]ii tat\lui meu pretindeau c\ au devenit metodi[ti
pentru c\ str\bunicii lor fuseser\ converti]i la aceast\ religie, undeva
`n micile sate de mineri de l`ng\ Newcastle, `n nordul Angliei [i `n
sudul }\rii Galilor, de c\tre John Wesley, care fondase Biserica
Metodist\ `n secolul al optsprezecelea. Wesley predicase c\ iubirea
de Dumnezeu `[i g\se[te exprimarea prin faptele bune, pe care el le
definea printr-o regul\ foarte simpl\: F\ tot binele pe care po]i s\-l
faci, `n toate locurile `n care po]i, prin toate mijloacele prin care
po]i, at`ta timp c`t `]i va sta `n putin]\. Vor exista `ntotdeauna dezbateri utile despre care defini]ie a binelui trebuie urmat\, dar, ca
t`n\r\ fat\, `ndemnul lui Wesley mi-a ajuns la inim\. Tata se ruga
l`ng\ pat `n fiecare sear\, iar rug\ciunea devenea un fel de alinare [i
de ghid pentru mine pe c`nd eram copil.
Am petrecut mult timp `n biserica noastr\, unde mi-am primit
confirma]ia pe c`nd eram `n clasa a [asea, al\turi de unii dintre prietenii mei de o via]\, precum Ricky Ricketts [i Sherry Heiden, care
au mers `mpreun\ cu mine la biseric\ `n timpul liceului. Mama
preda la [coala de duminic\, `n mare parte pentru a-i ]ine sub observa]ie pe fra]ii mei, dup\ cum spunea. Eu frecventam cursuri de
religie, [coala de duminic\ [i grupurile de tineret [i eram activ\ la
slujbe [i `n serviciul de altar, care cur\]a [i preg\tea altarul pentru
slujbele de s`mb\t\ [i duminic\. ~ncercarea mea de a reconcilia
insisten]a tatei privind `ncrederea `n sine cu preocup\rile mamei
pentru justi]ia social\ a fost ajutat\ de sosirea, `n 1961, a unui nou
pastor metodist pentru tineri, pe nume Donald Jones.
Reverendul Jones tocmai ie[ise de pe b\ncile seminarului de la
Drew University, dup\ patru ani petrecu]i n Marin\. Era puternic
Istorie trqitq
43
influen]at de scrierile lui Dietrich Bonhoeffer [i ale lui Reinhold

Niebuhr. Bonhoeffer sublinia c\ rolul cre[tinului `n lume era unul
moral, de angajare total\ `n lume [i de promovare a dezvolt\rii
umane. Niebuhr stabilise un echilibru conving\tor `ntre un realism
clarv\z\tor asupra naturii umane [i o pasiune nest\vilit\ pentru
justi]ie [i reform\ social\. Reverendul Jones sublinia c\ o via]\
cre[tin\ reprezint\ credin]\ `n ac]iune. Nu am mai `nt`lnit niciodat\ pe cineva asemenea lui. Don `[i numise Universitatea vie]ii
sesiunile de duminic\ [i joi noaptea ale Asocia]iei Tinerilor Metodi[ti. Era foarte dornic s\ lucreze cu noi, pentru c\ spera ca astfel
s\ devin\ mai con[tient de via]a din afara suburbiei Park Ridge.
Cu siguran]\ [i-a atins scopul cu mine. Datorit\ Universit\]ii lui
Don am ajuns s\ citesc pentru prima dat\ E.E. Cummings [i
T.S. Eliot, s\ iau aminte la tablourile lui Picasso, `n special Guernica, [i s\ dezbat `n]elesul Marelui Inchizitor din Fra]ii Karamazov
de Dostoievski. Am sosit acas\ plin\ de entuziasm, dornic\ s\
`mp\rt\[esc ceea ce `nv\]asem cu mama, care a ajuns `n cur`nd s\
g\seasc\ `n Don un spirit `nrudit. Dar Universitatea vie]ii nu a
fost numai despre art\ [i literatur\. Am vizitat biserici ale negrilor
[i ale hispanicilor din interiorul ora[ului, organiz`nd schimburi cu
grupurile lor de tineret.
~n discu]iile avute, a[eza]i la subsolul bisericii, am `nv\]at c\,
`n ciuda diferen]elor evidente de mediu social, ace[ti copii `mi
erau mai asem\n\tori dec`t mi-a[ fi putut imagina vreodat\. De
asemenea, ei [tiau mai mult despre ce se `nt`mpla cu mi[carea
privind drepturile civile `n Sud. Eu auzisem numai vag despre
Rosa Parks [i despre Martin Luther King, dar aceste discu]ii mi-au
trezit interesul.
A[a c\, atunci c`nd Don ne-a anun]at `ntr-o s\pt\m`n\ c\ ne va
duce s\ ascult\m un discurs al doctorului King ]inut la Orchestra
Hall, am fost foarte entuziasmat\. P\rin]ii mei mi-au dat voie, dar
cei ai altor copii au refuzat s\ le acorde permisiunea s\ mearg\ s\
asculte ceea ce ei considerau a fi o incitare la violen]\.
8/28/04
12:04 AM
Page 44
Istorie trqitq
44
Discursul doctorului King s-a intitulat R\m`n`nd treaz pe timpul

unei revolu]ii. P`n\ atunci, fusesem numai vag con[tient\ de revolu]ia social\ aflat\ `n plin\ desf\[urare `n ]ara noastr\, dar cuvintele doctorului King iluminau lupta ce se derula [i ne zdruncinau
indiferen]a: Ne afl\m la marginea P\m`ntului F\g\duit al integr\rii.
Vechea ordine se destram\ [i una nou\ ì ia locul. Ar trebui s\ accept\m cu to]ii aceast\ nou\ ordine [i s\ `nv\]\m s\ tr\im `mpreun\ ca
fra]ii `n societatea mondial\, sau altfel vom pieri `mpreun\.
De[i mi se deschideau ochii, continuam `n mare m\sur\ s\
mimez ca un papagal `n]elepciunea tradi]ional\ din Park Ridge [i
convingerile politice ale tat\lui meu. ~n timp ce Don Jones m-a
aruncat `n experien]e liberalizatoare, Paul Carlson m-a prezentat
unor refugia]i din Uniunea Sovietic\. Ei povesteau istorii cutremur\toare despre silniciile comunismului, ceea ce mi-a `nt\rit [i mai
mult convingerile anticomuniste, deja destul de puternice. Don a
remarcat odat\ c\ el [i cu domnul Carlson duceau o b\t\lie pentru
a-mi c`[tiga mintea [i sufletul. De fapt, conflictul dintre ei era mai
serios dec`t at`t [i a ajuns la urechile unui cap al bisericii noastre,
din care f\cea parte [i Paul. Paul nu era de acord cu priorit\]ile lui
Don, inclusiv cu programul Universit\]ii vie]ii, [i a f\cut presiuni
pentru `ndep\rtarea acestuia din biseric\. Dup\ numeroase confrunt\ri, Don a decis s\ p\r\seasc\ Prima Biseric\ Metodist\ dup\
numai doi ani, pentru un post de profesor la Drew University, de
unde s-a pensionat recent ca profesor emerit de etic\ social\. Am
r\mas `n str`ns\ leg\tur\ de-a lungul anilor, iar Don [i so]ia sa,
Karen, ne-au fost oaspe]i frecven]i la Casa Alb\. Don a slujit la
nunta fratelui meu Tony, pe 28 mai 1994.
Acum v\d conflictul dintre Don Jones [i Paul Carlson ca pe un
indiciu timpuriu al liniilor culturale, politice [i religioase gre[ite,
dezvoltate `n America ultimilor patruzeci de ani. Personal, mi-au
pl\cut am`ndoi [i nu am v\zut niciodat\, nici atunci [i nici acum,
opiniile lor ca fiind diametral opuse.
45
La sf`r[itul primului an la Maine East, clasa noastr\ a fost

`mp\r]it\ `n dou\, iar jum\tate din noi am devenit prima clas\ de
avansa]i a liceului Maine Township South, construit pentru a face
fa]\ valului demografic. Am candidat pentru pozi]ia de pre[edinte
al consiliului elevilor `mpotriva unor b\ie]i [i am pierdut, ceea ce
nu m-a surprins, dar m-a afectat totu[i, `n special pentru c\ unul din
opozan]ii mei mi-a spus c\ eram chiar proast\ s\ cred c\ o fat\ ar
putea fi aleas\ pre[edinte. De `ndat\ ce alegerile au luat sf`r[it,
c`[tig\torul mi-a cerut s\ prezidez Comitetul de Organiz\ri, de la
care, din c`te `mi d\deam eu seama, se a[tepta s\ fac\ cea mai mare
parte a treburilor. Am acceptat.
P`n\ la urm\ toat\ povestea s-a dovedit foarte pl\cut\, deoarece,
fiind prima clas\ de absolven]i ai liceului, ne revenea misiunea de a
pune bazele tradi]iilor acestuia, cum ar fi paradele [i dansurile, alegerile pentru consiliile elevilor, reuniunile zv\p\iate [i balurile de
sf`r[it de an. Am organizat o dezbatere preziden]ial\ fictiv\ pentru
alegerile din 1964. Jerry Baker, un t`n\r profesor de [tiin]e ale guvern\rii, s-a ocupat de organizare. {tia c\ eram o sus]in\toare fervent\ al
lui Goldwater. Reu[isem chiar s\-l conving pe tata s\ ne conduc\, pe
Betsy [i pe mine, s\-l ascult\m pe Goldwater vorbind, atunci c`nd
acesta venise `ntr-o campanie cu trenul `n suburbiile din Chicago.
Una dintre prietenele mele, Ellen Press, era singura democrat\
pe care o [tiam la mine `n clas\, iar ea era o sus]in\toare g\l\gioas\
a pre[edintelui Johnson. Domnul Baker, `ntr-un act de str\lucitoare
intui]ie sau de perversitate m-a distribuit pe mine s\ joc rolul
pre[edintelui Johnson, iar pe Ellen s\-l reprezinte pe senatorul
Goldwater. Am`ndou\ ne-am sim]it insultate [i am protestat, dar el
ne-a spus c\ va fi o experien]\ interesant\, pentru c\ astfel vom
putea ob]ine mai multe informa]ii despre tab\ra advers\. A[a c\
m-am cufundat pentru prima oar\ `n ideile democrate ale pre[edintelui Johnson privind drepturile civile, protec]ia social\, s\r\cia
[i politica extern\. Am detestat fiecare or\ pe care a trebuit s\ o
petrec `n bibliotec\ studiind platforma politic\ a democra]ilor [i
8/28/04
12:04 AM
Page 46
46
declara]iile Casei Albe. Dar, pe m\sur\ ce m\ preg\team pentru

dezbatere, m-am trezit sus]in`ndu-mi punctele de vedere cu o fervoare care nu mai era doar teatral\. Cred c\ [i Ellen a tr\it aceea[i
experien]\. C`nd am absolvit liceul, fiecare din noi `[i schimbase
afilierea politic\. Ulterior, domnul Baker a p\r\sit [coala pentru a
merge la Washington, unde a lucrat mul]i ani pe post de consilier
juridic la Asocia]ia Pilo]ilor Liniilor Aeriene, pozi]ie care i-a dat
posibilitatea s\-[i foloseasc\ abilit\]ile de a `n]elege at`t perspectiva
democra]ilor, c`t [i pe cea a republicanilor.
A fi elev `n an terminal de liceu `nseamn\ [i a te g`ndi la colegiu.
{tiam c\ aveam s\ merg acolo, dar nu aveam nici cea mai mic\ idee
la ce profil. Am mers s\-l v\d pe consilierul nostru pentru admiterea
la colegiu, care era supraaglomerat [i total nepreg\tit, iar acesta
mi-a dat c`teva bro[uri despre colegiile din Midwest, dar nu mi-a
oferit nici ajutor [i nici vreun sfat. Am primit mult dorita m`n\ de
ajutor din partea unor tinere absolvente, care studiau atunci pentru
un masterat `n pedagogie la Northwestern University [i fuseser\
trimise s\ predea [tiin]e sociale la liceul nostru: Karin Fahlstrom,
absolvent\ la Smith, [i Janet Altman, absolvent\ la Wellesley. Mi-o
amintesc pe domni[oara Fahlstrom spun`nd clasei c\ dorea s\ citim
[i alt cotidian dec`t Chicago Tribune al generalului McCormick.
C`nd am `ntrebat care altul, ne-a sugerat The New York Times.
Dar acesta este o unealt\ a institu]iilor din Est! am exclamat.
Domni[oara Fahlstrom, vizibil suprins\, a spus:
Bine, atunci cite[te The Washington Post!
P`n\ atunci nu v\zusem nici unul din aceste ziare [i nu [tiam c\
Tribune nu era biblia.
Pe la mijlocul lui octombrie, at`t domni[oara Fahlstrom, c`t [i
domni[oara Altman m-au `ntrebat dac\ [tiam unde voiam s\ merg la
colegiu; nu [tiam, a[a c\ mi-au recomandat s\ `ncerc la Smith [i la
Wellesley, dou\ dintre colegiile pentru fete din re]eaua Seven Sisters. Mi-au spus c\ dac\ merg la o [coal\ pentru fete voi putea s\ m\
concentrez asupra studiului `n timpul s\pt\m`nii [i s\ m\ distrez `n
Istorie trqitq
47
week-end. Nici nu concepeam s\ p\r\sesc Midwest-ul pentru a

merge la colegiu [i p`n\ atunci vizitasem numai Michigan-ul, pentru c\ tuturor absolven]ilor de liceu cu rezultate deosebite li se
oferise ocazia s\ viziteze campusul din acest stat. Dar, c`nd cele
dou\ absolvente mi-au expus ideea, am devenit imediat interesat\.
M-au invitat s\ asist la diferite `nt`lniri, pentru a cunoa[te fo[ti [i
actuali studen]i. Adunarea colegiului Smith s-a ]inut `ntr-o cas\
mare [i frumoas\ `ntr-unul dintre cartierele bogate ale ora[ului,
aflat de-a lungul lacului Michigan, `n timp ce aceea de la Wellesley
s-a ]inut `ntr-un apartament de lux de pe Lake Shore Drive din
Chicago. M-am sim]it nelalocul meu `n ambele situa]ii. Toate fetele
de acolo p\reau nu doar mai bogate dec`t mine, dar [i mai de lume.
Una dintre fetele de la Wellesley fuma ]igarete colorate pastelat [i
povestea despre vara petrecut\ `n Europa. Asta p\rea foarte departe
de lacul Winola [i de via]a mea.
Le-am spus celor dou\ tinere profesoare ale mele c\ nu [tiam ce
decizie s\ iau `n leg\tur\ cu `nscrierea la un colegiu `n Est, dar ele
au insistat s\ discut aceast\ problem\ [i cu p\rin]ii. Mama a fost de
p\rere c\ trebuia s\ merg oriunde voiam. Tata mi-a spus c\ eram
liber\ s\ fac asta, dar c\ el nu va pl\ti dac\ va fi s\ merg la vest
de Mississippi sau la Radcliffe, unde auzise c\ era plin de tineri
nonconformi[ti. Smith [i Wellesley, de care nu auzise niciodat\, ì
p\reau acceptabile. Nu v\zusem `nainte nici unul din campusuri,
a[a c\, atunci c`nd am fost acceptat\, am ales Wellesley, pe baza
unor fotografii care ì `nf\]i[au campusul [i `n special micul lac
Waban, care `mi amintea de lacul Winola. Le-am r\mas pe veci
`ndatorat\ acestor dou\ profesoare.
Nu mai [tiam pe nimeni care mergea la Wellesley. Cei mai mul]i
dintre prietenii mei aveau s\ frecventeze colegii din Midwest, ca s\
r\m`n\ aproape de cas\. P\rin]ii m-au condus cu ma[ina p`n\ la colegiu [i cumva ne-am r\t\cit prin Boston, ajung`nd `n Harvard Square,
unde i s-au confirmat tatei p\rerile cu privire la tinerii nonconformi[ti. Cu toate acestea, nici unul nu ne-a ie[it `n cale la Wellesley,
8/28/04
12:04 AM
Page 48
48
a[a c\ el p\rea s\ se fi lini[tit. Mama mi-a spus c\ a pl`ns tot drumul de o mie de mile `napoi din Massachusetts p`n\ `n Illinois.
Acum, c\ am trecut eu `ns\mi prin experien]a de a-mi l\sa fiica la o
universitate `ndep\rtat\, `n]eleg exact cum trebuie s\ se fi sim]it.
Dar la ora aceea priveam doar `nainte, spre viitor.
PROMO}IA 69
~n 1994, Frontline, serialul de televiziune al PBS, a produs un
documentar despre promo]ia 1969 de la Wellesley Promo]ia lui
Hillary. Era despre mine, desigur, dar era mult mai mult de at`t. Produc\torul, Rachel Dretzin, a explicat de ce Frontline a decis s\ examineze clasa noastr\ la dou\zeci [i cinci de ani dup\ ce absolviser\m:
Au parcurs o cale ca nici o alt\ genera]ie `naintea lor, `ntr-un timp al
schimb\rilor profunde [i al bulvers\rii pentru femei.
Colegele din anul meu au spus c\ Wellesley era o [coal\ de fete
atunci c`nd am `nceput noi [i un colegiu pentru femei c`nd am
absolvit. Acest sentiment spunea la fel de mult despre noi, pe c`t
spunea colegiul `nsu[i.
Am sosit la Wellesley aduc`nd cu mine convingerile politice ale
tat\lui meu [i visele mamei [i l-am p\r\sit cu propriile vise [i
convingeri. Dar `n acea prim\ zi, pe c`nd p\rin]ii mei se `ndep\rtau,
m-am sim]it singur\, cople[it\ [i scoas\ din mediul meu. Am cunoscut fete care merseser\ la [coli private, tr\iser\ `n str\in\tate,
vorbeau fluent alte limbi [i s\riser\ peste anul preparator datorit\
punctajelor mari ob]inute la testele pentru avansa]i. Ie[isem din ]ar\
numai o dat\, pentru a vedea partea canadian\ a cascadei Niagara.
Singurul meu contact cu limbile str\ine `l constituiser\ orele de
latin\ din liceu.
Nu am reu[it de la `nceput s\-mi intru `n ritm ca student la
Wellesley. Am fost `nscris\ la cursuri care s-au dovedit foarte
8/28/04
12:04 AM
Page 50
50
competitive. Lupta cu matematica [i geologia m-a convins, pentru

totdeauna, s\ renun] la ideea de a deveni doctor sau om de [tiin]\.
Profesorul de francez\ mi-a sugerat subtil: Domni[oar\, talentul
dumitale st\ `n alt\ parte.
La o lun\ dup\ `nceperea [colii mi-am sunat p\rin]ii [i le-am
spus c\ nu cred c\ s`nt suficient de de[teapt\ s\ fiu acolo. Tata mi-a
cerut s\ m\ `ntorc acas\, iar mama mi-a spus c\ nu vrea s\ m\ vad\
abandon`nd. Dup\ un debut nesigur, dubiile au `nceput s\ p\leasc\
[i am realizat c\ realmente nu m\ puteam `ntoarce acas\, a[a c\ a[
fi f\cut mai bine s\ `ncerc s\ merg mai departe.
~ntr-o noapte cu mult\ ninsoare din primul meu an la colegiu,
Margaret Clapp, pe atunci pre[edint\ a [colii, a sosit pe nea[teptate
la c\minul meu, Stone Davis, care era a[ezat pe coasta de deasupra
Lacului Waban. A intrat `n sala de mese [i a solicitat un num\r de
voluntari pentru a o ajuta s\ scuture z\pada de pe crengile copacilor din jur, ca s\ nu se rup\ sub greutate. Am mers de la copac
la copac prin z\pada care ne ajungea la genunchi sub un cer plin de
stele, condu[i de o femeie inteligent\, con[tient\ de surprizele [i
vulnerabilit\]ile naturii. Ea ne-a ghidat [i ne-a `ndemnat la lucru cu
aceea[i grij\ [i pe studen]i, [i pe profesori. ~n noaptea aceea am
decis c\ `mi g\sisem locul.
Madeleine Albright, care a fost ambasador la Na]iunile Unite
[i secretar de Stat `n administra]ia Clinton, `ncepuse Wellesley cu
zece ani `naintea mea. Am discutat adeseori cu ea despre diferen]ele dintre perioada `n care fusese ea acolo [i perioada mea.
Ea [i prietenele ei din anii 50 erau mai preocupate de g\sirea
unui so] [i mai pu]in de schimb\rile din lumea din afar\. Cu toate
acestea, [i ele au beneficiat de exemplul de la Wellesley [i de
a[tept\rile induse aici, cu privire la ceea ce o femeie putea s\ realizeze `n via]\ dac\ i se d\dea ocazia. At`t pe vremea lui Madeleine, c`t [i `n a mea, Wellesley punea accentul pe a te face
util\. Motoul latin al colegiului este Non ministrari sed ministrare Nu a fi slujit de al]ii, ci a sluji tu `nsu]i , o fraz\ `n
Istorie trqitq
51
plin\ concordan]\ cu educa]ia mea metodist\. La ora la care

soseam acolo, `n miezul unei ere de activism studen]esc, multe
dintre studente priveau acest moto ca un apel pentru femei de a
deveni mai implicate `n modelarea propriilor vie]i [i `n influen]area lumii din jurul lor.
Ceea ce am apreciat cel mai mult la Wellesley au fost prietenii
de o via]\ pe care mi i-am f\cut acolo [i oportunitatea oferit\ de
acest colegiu pentru femei de a ne preg\ti aripile [i min]ile pentru
c\l\toria continu\ spre autodefinire [i autocunoa[tere. Am `nv\]at
din p\]aniile pe care ni le povesteam una alteia, a[ezate `n cerc `n
dormitor sau `n timpul lungilor pr`nzuri luate `n cantina construit\
toat\ din sticl\. Am locuit `n acela[i c\min, Stone Davis, pe toat\
perioada celor patru ani petrecu]i aici [i am sf`r[it prin a `mp\r]i
un coridor cu alte cinci studente, care mi-au devenit prietene de o
via]\. Johanna Branson, o dansatoare `nalt\ din Lawrence, Kansas,
a devenit specialist\ `n istoria artei [i mi-a `mp\rt\[it dragostea ei
pentru tablouri [i film. Johanna a explicat `n documentarul f\cut
de Frontline c\ din prima zi la Wellesley ni s-a spus c\ eram
crema cremelor. Apoi a ad\ugat: Asta ar putea suna foarte elitist [i obraznic ast\zi. Dar la acea dat\, era un lucru minunat de
auzit dac\ erai fat\ nu trebuia s\ stai `n umbra nim\nui. Jinnet
Fowles, din Connecticut, [i ea student\ la Arte, ne punea `ntreb\ri
la care era greu de r\spuns despre ce credeam c\ putea fi cu adev\rat realizat prin ac]iunea studen]easc\. Jan Krigbaum, un spirit
liber din California, a adus un plus de entuziasm fiec\rei ini]iative
[i a ajutat la promovarea unui program de schimb latino-american.
Connie Hoenk, o blond\ cu p\rul lung din South Bend, Indiana,
era un caracter practic, o fat\ cu picioarele pe p\m`nt ale c\rei
opinii reflectau adeseori r\d\cinile noastre comune din Midwest.
Suzy Salomon, o fat\ inteligent\ [i muncitoare dintr-o alt\ suburbie din Chicago, care r`dea des [i cu u[urin]\, era `ntotdeauna gata
s\ ajute pe toat\ lumea.
8/28/04
12:04 AM
Page 52
Istorie trqitq
52
Dou\ studente din ani mai mari, Shelley Parry [i Laura Grosch,
ne-au devenit mentori. Aflat\ `n anul doi pe c`nd eu eram boboc,
Shelley avea o gra]ie [i o purtare deosebite pentru o t`n\r\. M\ privea
calm cu ochii ei mari [i inteligen]i, `n timp ce eu continuam s\-i
vorbesc despre nedrept\]ile reale sau imaginare din lume, [i apoi
c\uta sursa pasiunii mele sau faptele pe care `mi `ntemeiam pozi]ia
adoptat\. Dup\ absolvire, ea a predat `n Ghana [i `n alte ]\ri africane,
unde l-a `nt`lnit pe so]ul ei, australian, [i s-a stabilit, `n cele din urm\,
`n Australia. Colega de camer\ a lui Shelley era ne`mbl`nzita Laura
Grosch, o t`n\r\ de mare sensibilitate [i talent artistic. C`nd am
v\zut Speriat la nebunie, una dintre picturile Laurei aflate `n camera
ei, mi-a pl\cut at`t de mult `nc`t am cump\rat-o `n decursul mai multor ani `n rate mici. Mai at`rn\ [i ast\zi pe un perete din casa noastr\
din Chappaqua. Toate aceste fete s-au transformat `n femei a c\ror
prietenie m-a sus]inut [i m-a `ncurajat de-a lungul anilor.
Colegiul nostru exclusiv de fete a pus accentul pe realiz\rile
academice [i pe dezvoltarea spiritului organizatoric prin activit\]i
extra[colare, pe care le-am fi ratat altfel `ntr-un colegiu mixt. Nu
numai c\ femeile coordonau toate activit\]ile studen]e[ti de la
consiliile studen]e[ti p`n\ la ziare [i cluburi dar, de asemenea, se
sim]eau libere s\ `[i asume riscuri, s\ comit\ erori [i chiar s\ dea
gre[ una fa]\ de alta. Trecea drept un fapt normal ca pre[edintele
clasei, editorul ziarului [i cel mai bun student din fiecare domeniu
s\ fie o femeie. {i putea fi oricare dintre noi. Spre deosebire de
unele fete de[tepte din liceu, care se sim]eau presate s\ lase la o
parte propriile ambi]ii pentru a urma ni[te vie]i mai tradi]ionale,
colegele mele de la Wellesley voiau s\ le fie recunoscute abilit\]ile,
munca asidu\ [i performan]ele. Aceasta ar putea fi explica]ia faptului c\ exist\ un num\r dispropor]ionat de femei absolvente de
colegiu `n profesii `n care femeile tind s\ fie subreprezentate.
Absen]a b\ie]ilor ne-a eliberat mintea [i a creat un spa]iu sigur `n
care s\ putem ignora aparen]ele `n orice sens al cuv`ntului de
luni [i p`n\ vineri dup\-amiaza. Ne-am concentrat asupra studiilor
53
noastre f\r\ nimic care s\ ne distrag\ de la aceasta [i nu trebuia s\

ne `ngrijor\m de cum ar\tam atunci c`nd mergeam la ore. Dar, f\r\
b\ie]i `n campus, vie]ile noastre sociale erau canalizate c\tre
drume]ii [i ritualuri de `nt`lnire pe care le numiser\m mixere.
C`nd am sosit `n toamna anului 1965, colegiul `[i mai asuma `nc\
rolul de `nlocuitor de p\rinte pentru studente. Nu puteam primi
b\ie]i `n camer\ dec`t `ntre 2.00 [i 5.30 duminica dup\-amiaza, iar
atunci trebuia s\ ]inem u[ile `ntredeschise [i s\ urm\m ceea ce se
numea regula celor dou\ picioare: dou\, din cele patru, picioare
trebuiau s\ fie `n permanen]\ pe podea. ~n week-end, stingerea se
d\dea la unu noaptea, iar Route 9 care ducea de la Boston la
Wellesley era ca o pist\ de Grand Prix vinerea [i s`mb\ta seara,
c`nd b\ie]ii cu care ne `nt`lniser\m conduceau nebune[te `napoi
spre campus, ca s\ nu intr\m `n bucluc. Aveam birouri de recep]ie la
intrarea `n fiecare c\min, unde vizitatorii trebuiau s\ se prezinte [i
erau identifica]i printr-un sistem de clopo]ei [i anun]uri care ne notificau dac\ persoana care venise s\ ne vad\ era b\rbat sau femeie.
Un vizitator era o femeie, un apelant era un b\rbat. Anun]ul
privind un apelant nea[teptat `]i d\dea timp s\ te aranjezi sau s\ suni
la poart\ s\-i spui studentei de serviciu c\ nu e[ti disponibil\.
Prietenele mele [i cu mine studiam mult [i ne vedeam cu b\ie]i
de v`rsta noastr\, cei mai mul]i de la Harvard [i de la alte universit\]i din Ivy League, pe care ì cuno[team prin prieteni sau la a[a-numitele ceaiuri dansante. Muzica era de obicei at`t de tare `n timpul
acelor dansuri, `nc`t nu `n]elegeai nimic din ce ]i se spunea, `n afara
cazului `n care ie[eai afar\, ceea ce f\ceai doar cu cineva care `]i
trezise interesul. Odat\ am dansat ore `ntregi `n Alumni Hall din
campusul nostru cu un t`n\r al c\rui nume credeam c\ este Farce1,
ca s\ aflu ulterior c\ era Forrest. Am avut doar doi prieteni destul
de serio[i `nc`t s\-i prezint familiei mele, dar vizitele lor, dat\ fiind
atitudinea tat\lui meu fa]\ de oricare b\iat cu care m-a[ fi `nt`lnit,
1 Fars\ (n.tr.).
8/28/04
12:04 AM
Page 54
54
erau mai degrab\ un fel de h\r]uial\ dec`t ni[te `nt`lniri amicale.

Ambii tineri au supravie]uit, dar nu [i rela]iile noastre.
Date fiind vremurile pe care le traversam, am ajuns `n cur`nd s\
fim iritate de regulile arhaice de la Wellesley [i am cerut s\ fim
tratate ca ni[te adul]i. Am f\cut presiuni asupra administra]iei
colegiului s\ renun]e la regulile in loco parentis, ceea ce a [i f\cut
`ntr-un final, pe c`nd eram pre[edinta consiliului colegiului.
Aceast\ schimbare a coincis cu eliminarea unui program obligatoriu pe care studen]ii `l considerau opresiv.
Privind `napoi c\tre acei ani, am pu]ine regrete, dar nu s`nt convins\ c\ eliminarea cursului obligatoriu [i a supravegherii cvasiparentale au reprezentat un progres de dorit. Dou\ dintre cursurile
de la care am avut cel mai mult de `nv\]at au fost cursuri obligatorii,
iar acum [tiu mai bine s\ apreciez valoarea cursurilor centrale `ntr-un
set de discipline. Plimb`ndu-m\ prin c\minul mixt unde se afl\ fata
mea, la Stanford, v\z`nd fete [i b\ie]i peste tot pe coridoare, m\
`ntreb cum mai ajunge cineva `n ziua de azi s\ studieze c`t de c`t.
Pe la mijlocul anilor 60, campusul calm [i protejat de la Wellesley `ncepuse s\ absoarb\ [ocul evenimentelor din lumea din
afar\. De[i fusesem aleas\ pre[edinta Tinerilor Republicani din
colegiu `nc\ din primul an, dubiile mele cu privire la partid [i la
politicile acestuia se aflau `n continu\ cre[tere, mai ales c`nd era
vorba despre r\zboiul din Vietnam [i despre drepturile civile. Biserica mea d\duse elevilor care absolviser\ liceul un abonament la
revista Motive, care era publicat\ de Biserica Metodist\. ~n fiecare
lun\ citeam articole ce exprimau opinii `n clar\ contradic]ie cu
sursele mele obi[nuite de informa]ie. ~ncepusem, de asemenea, s\
citesc The New York Times, spre consternarea tatei [i `nc`ntarea
domni[oarei Fahlstrom. Am citit discursuri [i eseuri scrise de vulturi, porumbei [i de toate celelalte tipuri de comentatori. Ideile
mele, cele vechi [i cele noi, erau testate zilnic de profesorii mei de
[tiin]e politice, care m-au obligat s\-mi dezvolt `n]elegerea lumii [i
s\-mi examinez propriile idei preconcepute, atunci c`nd evenimentele
Istorie trqitq
55
`n curs ofereau suficient material pentru analiz\. Nu dup\ mult

timp, am realizat c\ p\rerile mele politice nu se mai sincronizau cu
Partidul Republican. Era timpul s\ renun] la pozi]ia de pre[edinte a
Tinerilor Republicani.
Vicepre[edintele organiza]iei [i prietena mea, Betsy Griffith, nu
numai c\ a devenit pre[edinte `n locul meu, dar a [i r\mas `n partid
`mpreun\ cu so]ul ei, consultantul politic John Deardourff. Ea s-a
zb\tut mult s\ `mpiedice partidul s\ adopte o linie politic\ dur\ [i a
fost un suporter acerb al amendamentului privind egalitatea `n
drepturi. {i-a luat doctoratul `n istorie [i a scris o biografie mult
apreciat\ a lui Elizabeth Cady Stanton, `nainte de a-[i pune experien]a de feminist\ [i educatoare de femei `n slujba {colii de fete de
la Madeira, Virginia de Nord, ca directoare a acelui colegiu. Toate
acestea erau `ns\ departe `n viitor c`nd am p\r\sit organiza]ia de
tineret a republicanilor din colegiul Wellesley [i m-am cufundat
ad`nc `n studierea problemelor Vietnamului.
Este greu de explicat tinerilor americani de ast\zi, `n special
c`nd de]inem o armat\ alc\tuit\ exclusiv din voluntari, c`t era de
obsedat\ genera]ia mea de R\zboiul din Vietnam. P\rin]ii no[tri
trecuser\ prin cel de Al Doilea R\zboi Mondial [i ne povestiser\
despre spiritul de sacrificiu al Americii din acele timpuri [i despre
consensul din r`ndul popula]iei, dup\ bombardamentul de la Pearl
Harbor, `n leg\tur\ cu necesitatea ca America s\ intre `n r\zboi. ~n
cazul Vietnamului, ]ara era divizat\, l\s`ndu-ne oarecum confuzi
cu privire la propriile sentimente. Eu [i prietenii mei discutam [i
dezb\team constant chestiunea r\zboiului. Cuno[team b\ie]i care
intraser\ `n programele ROTC1 [i a[teptau cu ner\bdare s\ mearg\
pe front dup\ absolvire, dar [i b\ie]i care inten]ionau s\ se opun\
directivei. Aveam conversa]ii lungi cu privire la ce am fi f\cut dac\
am fi fost b\rba]i, realiz`nd pe deplin c\ nu trebuia s\ ne confrunt\m cu acelea[i op]iuni. Era teribil de greu pentru toat\ lumea.
Un prieten de la Princeton a renun]at la [coal\ [i s-a `nrolat `n
1 Reserve Officers Training Corps.
8/28/04
12:04 AM
Page 56
Istorie trqitq
56
Marin\, deoarece, mi-a m\rturisit el, se s\turase de at`tea controverse [i de incertitudine.

Dezbaterea asupra Vietnamului a dus la formarea unor atitudini
puternice nu numai fa]\ de r\zboi, dar [i privind datoria [i dragostea
fa]\ de patrie. ~]i onorai patria dac\ luptai `ntr-un r\zboi pe care `l
considerai nedrept [i cu totul `mpotriva intereselor americane? Erai
lipsit de patriotism dac\ te foloseai de sistemul de am`nare sau de
hazard pentru a evita `ncorporarea? Mul]i dintre studen]ii pe care ì
[tiam [i care s-au opus [i au protestat `mpotriva ra]iunilor [i a moralit\]ii acelui r\zboi iubeau America la fel de mult c`t b\rba]ii [i
femeile care au mers la lupt\ f\r\ s\ ezite sau c`t cei care au ridicat
ulterior anumite semne de `ntrebare. Pentru mul]i tineri mai reflexivi
[i totodat\ mai prev\z\tori nu existau r\spunsuri simple, iar modalit\]ile de exprimare ale patriotismului erau diverse.
Unii scriitori [i politicieni contemporani au `ncercat s\ resping\
angoasa acelor ani, privind-o ca pe o `ntrupare a st\rii de comoditate
din societatea anilor 60. De fapt, exist\ unii oameni c\rora le-ar
pl\cea s\ poat\ rescrie istoria acelor vremuri pentru a [terge
mo[tenirea r\zboiului [i tulbur\rile sociale la care acesta a dat na[tere. Ei ar vrea s\ ne fac\ s\ credem c\ dezbaterile respective au
fost frivole, dar eu nu mi le amintesc astfel.
Vietnamul a avut mare importan]\ [i a schimbat ]ara pentru totdeauna. Aceast\ na]iune mai p\streaz\ `nc\ o rezerv\ de vinov\]ie
[i de dubii fa]\ de cei care au luptat sau nu atunci. De[i, ca femeie,
[tiam c\ nu puteam fi `ncorporat\, am petrecut nenum\rate ore
lupt`ndu-m\ cu propriile sentimente contradictorii.
Pe scurt, 1968 a fost un an umbrit de problema r\zboiului pentru ]ar\ [i pentru evolu]ia mea personal\ [i politic\. Evenimente
na]ionale [i interna]ionale se succedau cu repeziciune: ofensiva
Tet1, retragerea lui Lyndon Johnson din cursa pentru alegerile
1 Prima zi a Anului Nou vietnamez.
57
preziden]iale, asasinarea lui Martin Luther King Jr., asasinarea lui

Robert Kennedy [i ne`ncetata extindere a R\zboiului din Vietnam.
Pe c`nd eram `n anul `ntì de colegiu, trecusem de la a fi sus]in\toarea lui Goldwater la sus]inerea campaniei antir\zboi a lui
Eugene McCarthy, un senator democrat din Minnesota, care a concurat cu pre[edintele Johnson `n turul preliminar al alegerilor. De[i
admiram realiz\rile pe plan intern ale pre[edintelui Johnson, consideram c\ a sus]ine asiduu un r\zboi pe care `l mo[tenise era o
gre[eal\ tragic\. ~mpreun\ cu al]i c`]iva prieteni, plecam cu ma[inile
spre Manchester, New Hampshire, vinerea [i s`mb\ta, pentru a lipi
plicuri [i a vizita sec]iile de votare. Am avut [ansa de a-l `nt`lni pe
senatorul McCarthy c`nd s-a oprit odat\ la sediul s\u central pentru
a le mul]umi studen]ilor voluntari care participaser\ al\turi de el la
manifesta]iile `mpotriva r\zboiului. Aproape c\ l-a `nvins pe
Johnson `n alegerile primare din New Hampshire, iar, la 6 martie
1968, senatorul Robert F. Kennedy de New York s-a al\turat cursei.
Asasinarea doctorului King la 4 aprilie 1968, pe la sf`r[itul anului meu de juniorat, m-a umplut de triste]e [i de m`nie. ~n c`teva
ora[e au izbucnit tulbur\ri sociale. Ziua urm\toare m-am al\turat
unui mar[ de protest [i de doliu care s-a ]inut `n Post Office Square
din Boston. M-am `ntors `n campus purt`nd o banderol\ neagr\ [i
foarte `ngrijorat\ de viitorul care ì st\tea `n fa]\ Americii.
~nainte de a ajunge la Wellesley, singurii afro-americani pe care
ì [tiam erau oamenii angaja]i de tata la firma lui [i acas\. ~l
auzisem pe Dr. King vorbind [i participasem `n schimburile cu
tineri negri [i hispanici de la biserica noastr\, pe c`nd eram adolescent\. Dar nu avusesem nici un prieten, coleg sau vecin de
culoare p`n\ s\ ajung la colegiu. Karen Williamson, o student\ cu o
minte foarte ager\ [i independent\, a devenit una dintre primele
mele prietene acolo. ~ntr-o duminic\ diminea]a, am mers `mpreun\
la o biseric\ din afara campusului pentru a asista la slujb\. De[i
`mi pl\cea Karen [i a[ fi dorit s\ ajung s\ o cunosc mai bine, eram
jenat\ de motivele mele [i foarte con[tient\ c\ `ncercam s\ m\
desprind de un anumit trecut. Pe m\sur\ ce ajungeam s\ `mi
8/28/04
12:04 AM
Page 58
58
cunosc mai bine colegii de culoare, realizam c\ [i ei se sim]eau

jena]i. A[a dup\ cum eu sosisem la Wellesley dintr-un mediu predominant alb, la fel [i ei veneau din medii predominant negre.
Janet McDonald, o fat\ elegant\ [i st\p`n\ pe sine din New
Orleans, ne-a relatat o conversa]ie pe care o avusese cu p\rin]ii ei la
scurt timp dup\ sosirea la Wellesley. C`nd le-a spus ur\sc locul
\sta, to]i s`nt albi aici, tat\l ei a fost de acord s\ o lase s\ plece de
la colegiu, dar mama ei a insistat: Vei fi `n stare s\ faci fa]\ [i vei
r\m`ne acolo.
Sem\na foarte mult cu conversa]ia pe care o avusesem eu
`ns\mi cu ai mei. Ta]ii no[tri erau dornici ba chiar ner\bd\tori
s\ ne `ntoarcem acas\, `n timp ce mamele ne spuneau s\ r\m`nem.
Ceea ce am [i f\cut.
Karen, Fran Rusan, Alvia Wardlaw [i alte studente de culoare
au pus bazele lui Ethos, prima organiza]ie a afro-americanilor din
Wellesley, pentru a servi ca o re]ea social\ pentru studen]ii de
culoare [i totodat\ ca grup de lobby pentru rela]ia cu administra]ia
campusului. Dup\ asasinarea doctorului King, Ethos a `ndemnat
colegiul s\ devin\ mai sensibil la problemele rasiale, s\ recruteze
mai mul]i profesori [i studen]i de culoare [i a amenin]at c\ va intra
`n greva foamei `n cazul `n care colegiul nu ì va `ndeplini cererile.
Acesta a fost singurul protest deschis al studen]ilor de la Wellesley
de la sf`r[itul anilor 60. Colegiul a dat curs cererilor `naintate de
Ethos prin convocarea unei `nt`lniri cu `ntreaga studen]ime din
campus `n capela Houghton Memorial, d`nd ocazia membrilor
Ethos s\-[i prezinte problemele. ~nt`lnirea a `nceput `ns\ s\ se
dezintegreze `ntr-un haos teribil de strig\te. Kris Olson care, ca
mine, ca Nancy Gist [i Susan Graber, voia s\ urmeze mai t`rziu
Facultatea de Drept de la Yale s-a temut c\ studen]ii ar putea s\
`nchid\ campusul [i s\ porneasc\ greva. Tocmai fusesem aleas\
pre[edinte al consiliului studen]esc, a[a c\ Kris [i membrii Ethos
mi-au cerut s\ `ncerc s\ transform discu]ia `ntr-una mai productiv\
[i s\ transmit institu]iilor abilitate pl`ngerile pe care le `mp\rt\[eam
Istorie trqitq
59
multe dintre noi. Spre meritul lui Wellesley, s-a f\cut efortul de a
recruta mai mul]i profesori [i studen]i din r`ndul minorit\]ilor,
`ncercare ale c\rei rezultate s-au sim]it spre `nceputul anilor 70.
Asasinarea senatorului Robert F. Kennedy dou\ luni mai t`rziu,
pe 5 iunie 1968, mi-a ad`ncit disperarea privind soarta Americii.
M\ aflam acas\ c`nd a sosit vestea de la Los Angeles. Mama m-a
trezit din somn s\-mi spun\ c\ ceva teribil se `nt`mplase din nou.
Am stat la telefon aproape toat\ ziua cu Kevin OKeefe, un amic
din Chicago, de origine polonezo-irlandez\, care ì iubea pe cei din
familia Kennedy, din familia Daleys [i care era fascinat de emo]iile
date de politica la nivel `nalt. Ne pl\cea mult s\ discut\m politic\,
iar `n ziua respectiv\ era sup\rat la culme de pierderea lui John [i a
lui Robert Kennedy, `ntr-un moment `n care ]ara avea at`ta nevoie
de stilul lor de conducere plin de for]\ [i de tact. Am discutat
mult, [i atunci, [i `n anii care au urmat, `ntreb`ndu-ne dac\ ac]iunea politic\ merit\ toat\ suferin]a [i disputele pe care le atrage.
Atunci, ca [i acum, ne-am decis c\ merita, chiar [i numai pentru
a-i ]ine pe ceilal]i departe de ob]inerea puterii asupra noastr\, ca
s\ folosesc cuvintele lui Kevin.
M\ `nscrisesem pentru programul de stagii al lui Wellesley la
Washington [i, de[i m\ sim]eam consternat\ [i lipsit\ de vlag\
dup\ asasin\ri, continuam s\ fiu convins\ c\ trebuia s\ merg la
Washington. Programul de var\ de nou\ s\pt\m`ni plasa studen]i
`n diferite agen]ii [i birouri ale Congresului, pentru a-[i face o
prim\ idee despre cum func]ioneaz\ administra]ia. Am fost surprins\ c`nd profesorul Alan Schechter, directorul programului, un
mare profesor de [tiin]e politice [i, totodat\, coordonatorul meu
de tez\, m-a distribuit ca stagiar\ la conferin]a parlamentarilor
Partidului Republican. {tia c\ intrasem `n colegiu ca simpatizant\
a republicanilor [i c\ m\ `ndep\rtam acum de opiniile tat\lui
meu. A considerat c\ acest stagiu m\ va ajuta s\ `mi continuu
c\utarea propriului drum, indiferent ce a[ fi decis s\ fac mai
t`rziu. Am protestat f\r\ nici un rezultat [i am sf`r[it prin a face
8/28/04
12:04 AM
Page 60
Istorie trqitq
60
rapoarte pentru un grup condus de Gerald Ford, pe atunci lider al

minorit\]ii, [i care ì includea pe Melvin Laird, congresman de
Wisconsin, [i pe Charles Goodwell, congresman de New York, care
mi-au devenit prieteni [i sfetnici.
Stagiarii au pozat pentru fotografiile obligatorii cu membrii
Congresului, iar ani mai t`rziu, c`nd eram Prim\ Doamn\, i-am
spus fostului pre[edinte Ford c\ fusesem unul dintre miile de stagiari la a c\ror primire asistase `n incinta Capitoliului. Fotografia
mea `mpreun\ cu el [i cu liderii republicani l-a f\cut foarte fericit
pe tata; o avea at`rnat\ `n dormitor c`nd a murit. Am semnat o
copie a acelei fotografii [i i-am prezentat-o pre[edintelui Ford, cu
mul]umiri [i cu scuze pentru c\ m-am `ndep\rtat treptat de grup.
M\ g`ndesc la acea prim\ experien]\ `n Washington de fiecare
dat\ c`nd m\ `nt`lnesc cu propriii stagiari `n biroul senatorial. ~mi
amintesc, `n special, o sesiune ]inut\ de domnul Laird cu noi pentru a discuta despre R\zboiul din Vietnam. De[i `[i exprimase anumite `ngrijor\ri cu privire la felul `n care administra]ia Johnson
cheltuise fondurile pentru r\zboi [i despre cum cre[terea acestora
mersese dincolo de limitele impuse de autoritatea Congresului,
prin intermediul rezolu]iei Golful Tonkin, ca membru al Congresului r\m`nea un sus]in\tor al r\zboiului. ~n cadrul `nt`lnirii cu stagiarii, el a justificat implicarea Statelor Unite `n conflict [i a sus]inut
fervent cre[terea efectivelor militare. C`nd s-a oprit pentru a
r\spunde la `ntreb\ri, am citat avertismentul pre[edintelui Eisenhower cu privire la implicarea american\ `n conflicte pe uscat `n
Asia [i l-am `ntrebat dac\ el credea c\ o asemenea strategie ar
putea avea succes. De[i nu ne-am pus de acord, dup\ cum a demonstrat-o [i discu]ia noastr\ aprins\, m-am `ntors cu o impresie
foarte bun\ despre el [i o apreciere a dorin]ei pe care o manifestase
de a-[i explica [i ap\ra convingerile `n fa]a tinerilor. Ne-a luat `n
serios preocup\rile [i le-a tratat cu respect. Mai t`rziu, avea s\
devin\ secretar al Ap\r\rii pentru pre[edintele Nixon.
61
Congresmanul Charles Goodell, care era reprezentantul zonei de

vest a New York-ului, a fost ulterior numit de guvernatorul Nelson
Rockefeller ca senator `n locul lui Robert Kennedy, p`n\ la ]inerea
urm\toarelor alegeri. Goodell era un republican progresist, care a
fost `nvins `n alegerile din 1970 de mult mai conservatorul James
Buckley. Acesta din urm\ a pierdut `n 1976 `n fa]a lui Daniel Patrick
Moynihan, predecesorul meu, care [i-a men]inut pozi]ia timp de
dou\zeci [i patru de ani. C`nd am candidat la pozi]ia de senator `n
anul 2000, i-am `nc`ntat pe cei din Jamestown, ora[ul natal al lui
Goodell, spun`ndu-le c\ odat\ lucrasem pentru el. Spre finalul stagiului, Goodell ne-a cerut, mie [i altor c`torva colegi, s\ mergem cu
el la Conven]ia Partidului Republican ]inut\ la Miami, pentru a-l
sprijini pe guvernatorul Rockefeller `n `ncercarea sa de a ob]ine din
partea partidului nominalizarea `n pofida lui Richard Nixon. M-am
bucurat de [ansa care mi se d\dea [i am pornit-o spre Florida.
Conven]ia republican\ a fost prima mea privire din interior
asupra politicii de mare clas\, iar s\pt\m`na petrecut\ acolo mi s-a
p\rut ireal\ [i f\r\ odihn\. Hotelul Fontainebleau din Miami Beach
era primul hotel adev\rat la care st\tusem vreodat\, `ntruc`t familia
mea prefera sau s\ doarm\ `n ma[in\ `n drum spre lacul Winola,
sau s\ r\m`n\ `ntr-unul din micile moteluri aflate de-a lungul drumului. M\rimea, opulen]a [i serviciile pe care le punea la dispozi]ie
m-au uimit. Am `nc\ `naintea ochilor piersica imens\ `nvelit\ `n
[erve]el care mi-a fost adus\ pe o farfurioar\ atunci c`nd am cerut
cereale cu piersic\, `ntr-o diminea]\. Aveam un pat pe rotile care
fusese strecurat `ntr-o camer\ pe care o `mp\r]eam cu alte patru
femei, dar cred c\ nici una dintre noi nu a dormit prea mult.
F\ceam parte din echipa lui Rockefeller care se ocupa de alegerile preziden]iale, r\spunz`nd la telefoane [i transmi]`nd mesaje
de la [i c\tre emisarii politici [i delega]ii lui Rockefeller. T`rziu
`ntr-o noapte, unul dintre membrii staff-ului de campanie al lui
Rockefeller ne-a `ntrebat pe to]i cei din birou dac\ voiam s\-l `nt`lnim pe Frank Sinatra [i a primit ca r\spuns, a[a dup\ cum era de
8/28/04
12:04 AM
Page 62
62
a[teptat, o serie de strig\te entuziaste, de pl\cere [i ner\bdare. Am

mers `mpreun\ cu restul grupului `ntr-un apartament de la ultimul
etaj al unui hotel, unde am dat m`na cu Sinatra, care a simulat
politicos c\ era interesat s\ ne cunoasc\. Am luat ascensorul cu
John Wayne, care ap\ruse din senin [i s-a pl`ns tot drumul p`n\ jos
de m`ncarea proast\ pe care o g\sise sus.
De[i m-am bucurat de toate noile mele experien]e, de la serviciul de camer\ [i p`n\ la `nt`lnirile cu diferite celebrit\]i, [tiam c\
Rockefeller nu va fi nominalizat. Nominalizarea lui Richard Nixon
a cimentat ascensiunea unei ideologii conservatoare `n dauna celei
moderate `n cadrul Partidului Republican, o domina]ie care a devenit din ce `n ce mai pronun]at\ `n anii ce au urmat, pe m\sur\ ce
partidul [i-a continuat mi[carea spre dreapta, iar modera]ii s-au diminuat at`t ca num\r, c`t [i ca influen]\. Uneori cred c\ nu am fost
eu cea care a p\r\sit partidul, ci mai degrab\ partidul a fost cel care
m-a p\r\sit pe mine.
Am revenit acas\ `n Park Ridge dup\ Conven]ia republican\,
f\r\ nici un plan pentru s\pt\m`nile ce mai r\m`neau din var\,
except`nd vizitarea familiei [i a prietenilor [i preg\tirea pentru anul
terminal de la colegiu. Familia mea se afla `n c\l\toria anual\ la
lacul Winola, a[a c\ aveam casa numai pentru mine, ceea ce era
foarte bine, dat fiind faptul c\ eram sigur\ c\ altfel m-a[ fi certat
`ncontinuu cu tata `n privin]a lui Nixon [i a R\zboiului din Vietnam. Tata `l pl\cea realmente pe Nixon [i credea c\ ar fi un
pre[edinte excelent. Despre Vietnam, avea o pozi]ie ambivalent\.
Dubiile lui cu privire la `n]elepciunea interven]iei americane `n
Vietnam erau, de obicei, anulate de dezgustul fa]\ de tinerii hippy
cu p\rul lung, care protestaser\ `mpotriva acesteia.
Prietena mea apropiat\ Betsy Johnson tocmai se `ntorsese dup\
un an de studii `n Spania lui Franco. De[i multe se schimbaser\ fa]\
de anii de liceu elasticele de prins p\rul [i costuma[ele de flanel
pe care le purtam fuseser\ `nlocuite de p\rul lung l\sat pe spate [i
de blugii neconven]ionali o constant\ r\m\sese totu[i: puteam
Istorie trqitq
63
oric`nd s\ contez pe prietenia lui Betsy [i pe interesul comun pentru politic\. Nici una dintre noi nu pl\nuise s\ mearg\ la Chicago `n
perioada `n care se ]inea acolo Conven]ia democrat\. Dar, c`nd au
izbucnit proteste masive `n centrul ora[ului, am [tiut c\ aveam
ocazia s\ fim martore la evenimente istorice. Betsy m-a sunat [i
mi-a spus:
Trebuie s\ mergem s\ vedem cu ochii no[tri.
Iar eu am fost de acord.
Exact ca atunci c`nd merseser\m `n ora[ s\ verific\m listele de
votare `n primul an de liceu, am [tiut c\ nu era chip ca p\rin]ii
no[tri s\ ne lase s\ mergem, dac\ ar fi b\nuit ce pl\nuiam. Mama
era `n Pennsylvania, iar mama lui Betsy, Roslyn, plecase `n ora[ la
centrul Marshall Fields pentru a face cump\r\turi pentru pr`nz,
purt`nd rochie [i m\nu[i albe. A[a c\ Betsy i-a spus mamei ei:
Eu [i cu Hillary mergem la film.
A trecut s\ m\ ia cu ma[ina familiei [i duse am fost spre Grant
Park, epicentrul demonstra]iilor. Era ultima sear\ a Conven]iei [i
era iadul pe p\m`nt `n Grant Park. Puteai sim]i mirosul gazului lacrimogen `nainte de a vedea lan]ul de poli]i[ti. ~n mul]imea din
spatele nostru cineva a `njurat [i a aruncat cu o piatr\, care a fost c`t
pe ce s\ ne ating\. Betsy [i cu mine ne-am zb\tut s\ ie[im de acolo,
`n timp ce poli]ia alunga mul]imea cu bastoanele.
Prima persoan\ peste care am dat a fost o prieten\ din liceu pe
care nu o mai v\zusem de ceva vreme. Fiindc\ studia pentru a
deveni asistent\ medical\, se afla acolo ca voluntar\ `n cortul de
prim-ajutor, pans`nd protestatarii r\ni]i. Ne-a spus c\ ceea ce a
v\zut [i a f\cut acolo i-a radicalizat opiniile [i se temea `n mod sincer c\ ar putea izbucni o revolu]ie.
Eu [i Betsy am fost [ocate de brutalitatea de care d\dea dovad\
poli]ia `n Grant Park imagini surprinse de altfel [i de televiziunea
na]ional\. Dup\ cum a m\rturisit Betsy ulterior `n The Washington
Post, avusesem o copil\rie minunat\ `n Park Ridge, dar `n mod
evident nu avusesem parte de `ntreaga poveste.
8/28/04
12:04 AM
Page 64
Istorie trqitq
64
Kevin OKeefe [i cu mine am petrecut multe ore `n vara aceea

discut`nd despre `n]elesul no]iunii de revolu]ie [i dac\ ]ara noastr\
se va confrunta cu una. ~n ciuda evenimentelor ultimului an,
am`ndoi am fost de acord c\ a[a ceva nu se va `nt`mpla [i, chiar
dac\ s-ar `nt`mpla, noi nu vom participa la ea. {tiam c\, `n ciuda
deziluziei mele cu privire la politic\, ea reprezenta singura cale
democratic\ spre o schimbare pa[nic\ [i de durat\. Nu `mi imaginam pe vremea aceea c\ voi ajunge s\ candidez vreodat\, dar
[tiam c\ voiam s\ m\ implic at`t ca cet\]ean, c`t [i ca activist. ~n
mintea mea, Martin Luther King [i Mahatma Gandhi f\cuser\ mai
mult pentru schimbare, prin nesupunere civil\ [i nonviolen]\,
dec`t ar fi putut face vreodat\ un milion de demonstran]i care
arunc\ cu pietre.
Anul terminal de la Wellesley avea s\ `mi testeze [i s\ `mi defineasc\ [i mai bine credin]ele. Pentru teza final\ am analizat
lucrarea unui nativ din Chicago, implicat `n organizarea de activit\]i comunitare, numit Saul Alinsky, pe care `l cunoscusem cu o
var\ `n urm\. Alinsky era o personalitate pitoreasc\ [i controversat\ reu[ind, de-a lungul carierei sale, performan]a de a jigni pe
aproape toat\ lumea. Re]eta sa pentru schimbarea social\ cerea
organizarea celor mai mici detalii, pentru a-i `nv\]a pe oameni s\ se
descurce singuri, lupt`nd cu guvernul [i cu corpora]iile pentru a
ob]ine resursele [i puterea de a-[i `mbun\t\]i nivelul de trai. Eram
de acord cu unele dintre ideile lui Alinsky, `n special cu aceea de a
da putere oamenilor pentru a se ajuta singuri. Dar aveam un dezacord fundamental. El credea c\ sistemul se poate modifica numai
din exterior. Eu, nu. Mai t`rziu, c`nd am absolvit, mi-a acordat
ocazia de a lucra cu el [i a fost dezam\git s\ afle c\ decisesem s\
merg la Facultatea de Drept. Alinsky mi-a spus c\ va fi o pierdere
de timp, dar decizia mea era tocmai reflectarea faptului c\ eu
socoteam posibil\ schimbarea din interior a sistemului. Am luat
testul de admitere la Drept [i m-am `nscris la c`teva [coli.
65
Dup\ ce am fost acceptat\ la Harvard [i la Yale, nu am putut s\

m\ decid unde s\ merg, p`n\ c`nd am fost invitat\ la un cocteil la
Facultatea de Drept de la Harvard. Un prieten m-a prezentat unui
faimos profesor de drept de la Harvard, direct din The Paper Chase,
spun`nd:
Ea este Hillary Rodham. Tocmai `ncearc\ s\ se decid\ dac\ s\
vin\ la noi anul viitor sau s\ `ncheie un acord cu cel mai apropiat
competitor al nostru.
Marele om m-a concediat cu o privire rece, spun`nd:
Ei bine, `n primul r`nd noi nu avem un competitor apropiat. ~n
al doilea r`nd, nu mai avem nevoie de femei la Harvard.
~nclinam oricum c\tre Yale, dar aceast\ `nt`lnire mi-a alungat [i
ultimele dubii pe care le mai aveam.
Tot ce mai r\m`nea de f\cut era s\ termin Wellesley [i credeam
c\ aceasta se va petrece f\r\ vreun eveniment, p`n\ c`nd colega de
clas\ [i prietena mea Eleanor Eldie Acheson a decis c\ aveam
nevoie de un orator pentru absolvire. O `nt`lnisem pe Eldie, nepoata
secretarului de Stat al pre[edintelui Truman, Dean Acheson, la un
curs de politologie din primul an de facultate, unde trebuia s\ ne
prezent\m forma]ia politic\. Eldie a declarat ulterior `n The Boston
Globe c\ a fost [ocat\ s\ afle c\ nu numai Hillary, dar [i al]i oameni
foarte de[tep]i erau republicani. Descoperirea a deprimat-o, dar
explica de ce ace[tia c`[tigau alegerile din c`nd `n c`nd.
Wellesley nu avusese niciodat\ un orator student, iar pre[edinta
[colii, Ruth Adams, se opunea unei asemenea deschideri `n acel
moment. Nu se sim]ea `n largul ei `n mediul studen]esc din anii
60. ~n calitatea mea de pre[edinte al consiliului studen]esc aveam
`nt`lniri s\pt\m`nale cu ea, iar `ntrebarea ei obi[nuit\ era o variant\
a lui Freud: ce vor fetele? Sincer\ s\ fiu, cele mai multe dintre
noi nu aveam, `ntr-adev\r, nici o idee. Eram prinse `ntre un trecut
vetust [i un viitor imprevizibil. Eram adeseori impertinente, cinice
[i cu aere de superioritate fa]\ de adul]i [i de autorit\]i. A[a c\,
atunci c`nd Eldie a anun]at-o pe pre[edinta Adams c\ reprezenta un
8/28/04
12:04 AM
Page 66
66
grup de studen]i care doreau un student orator la cursul festiv, un

refuz ini]ial era de a[teptat. Apoi Eldie a plusat declar`nd c\, dac\
cererea era respins\, ea se angaja s\ conduc\ personal o contra-ceremonie de decernare a diplomelor. {i, a ad\ugat ea, era `ncrez\toare c\ bunicul s\u va participa la aceasta din urm\. C`nd Eldie
ne-a anun]at c\ ambele p\r]i r\m`neau neclintite pe propriile
pozi]ii, am mers s\ o v\d pe pre[edinta Adams `n c\su]a ei de pe
malul lacului Waban.
C`nd am `ntrebat-o care era obiec]ia real\, ea a r\spuns:
Nu s-a mai f\cut niciodat\.
Ei bine, am putea `ncerca, am spus.
Nu [tim cui o s\-i cear\ s\ vorbeasc\, a zis.
Ei bine, mi-au cerut mie, am continuat.
O s\ m\ mai g`ndesc.
~n final, pre[edinta Adams a fost de acord.
Entuziasmul prietenelor privind discursul pe care aveam s\-l ]in
m\ `ngrijora, `ntruc`t nu [tiam ce a[ fi putut spune s\ fie pe m\sura
celor patru ani tumultuo[i petrecu]i la Wellesley [i s\ reprezinte,
totodat\, o trimitere pertinent\ la viitorul nostru `nc\ necunoscut.
~n timpul anilor de juniorat [i seniorat, Johanna Branson [i cu
mine am locuit `ntr-un apartament spa]ios cu vedere spre lacul
Waban, la al treilea etaj al c\minului Davis. Petrecusem multe ore
st`nd `n pat [i privind pe geam la apele nemi[cate ale lacului, `ngrijor`ndu-m\ cu privire la orice, de la rela]iile mele [i p`n\ la credin]\
[i protestele antir\zboi. Acum, c`nd m\ g`ndeam la toate c`te ni se
`nt`mplaser\ mie [i prietenelor mele de c`nd, cu patru ani `n urm\,
p\rin]ii no[tri l\saser\ acolo ni[te fete cu mult diferite, m\ `ntrebam
cum a[ fi putut aduce un tribut c`t mai echitabil acelor timpuri pe
care le petrecuser\m `mpreun\. Din fericire, colegele mele mi-au
venit `n ajutor, trimi]`ndu-mi poeziile [i citatele preferate, `nt`mpl\ri ciudate culese de-a lungul c\l\toriilor comune, sugestii de
atitudini teatrale. Nancy Anne Scheibner, o serioas\ absolvent\
de religie, a compus un lung poem care a surprins cu exactitate
Istorie trqitq
67
spiritul acelei perioade. Am petrecut ore `ntregi discut`nd cu fetele

despre ce ar fi vrut s\ vorbesc [i `nc\ [i mai multe, `ncerc`nd s\ pun
ordine `n sfaturile disparate [i contradictorii pe care le primeam.
~n seara dinaintea absolvirii am ie[it s\ cinez cu un grup de
prieteni [i cu familiile lor [i ne-am `nt`lnit cu Eldie Acheson [i cu
familia sa. C`nd m-a prezentat bunicului s\u, i-a spus lui Dan
Acheson:
Ea este fata care va vorbi mìne.
Iar el a r\spuns:
Abia a[tept s\ aud ce vei avea de spus.
Sim]eam c\ m\ ia cu ame]eli. Nu [tiam `nc\ despre ce aveam s\
vorbesc [i m-am gr\bit `napoi spre dormitor, pentru a lucra toat\
noaptea ultima la colegiu.
P\rin]ii mei erau foarte emo]iona]i c\ fata lor avea s\ absolve,
dar mama avusese probleme de s\n\tate `n ultima vreme. Un doctor ì prescrisese medicamente pentru sub]ierea s`ngelui [i o
sf\tuise s\ nu c\l\toreasc\ o vreme. A[a c\, `n mod regretabil, ea
nu putea veni la festivitatea de la colegiu, iar tata nu avea chef s\
vin\ singur.
Totu[i, atunci c`nd le-am spus p\rin]ilor mei c\ aveam s\ ]in un
discurs, tata a decis c\ trebuia s\ fie de fa]\. {i, `n stilul tipic al familiei Rodham, a zburat la Boston t`rziu, `n noaptea dinaintea evenimentului, a r\mas `n aeroport peste noapte, a luat autobuzul spre
campus a doua zi, a asistat la ceremonie, a mers la Wellesley Inn s\
ia pr`nzul cu c`]iva prieteni de-ai mei [i cu familiile lor, iar apoi s-a
`ntors direct acas\. Ceea ce a contat pentru mine a fost c\ fusese de
fa]\ la absolvire, reduc`nd astfel dezam\girea pe care am sim]it-o
pentru absen]a mamei. Din multe puncte de vedere, acest moment ì
apar]inea ei la fel de mult c`t `mi apar]inea [i mie.
Diminea]a absolvirii, 31 mai 1969, era o zi tipic\ pentru New
England. Ne-am adunat `n careul academic pentru ceremonia de
premiere, pe peluza dintre bibliotec\ [i capel\. Pre[edinta Adams
m-a `ntrebat despre ce aveam de g`nd s\ vorbesc [i i-am r\spuns c\
8/28/04
12:04 AM
Page 68
Istorie trqitq
68
69
m\ mai g`ndeam `nc\. M-a prezentat senatorului Edward Brooke,
fa]\ este practicarea politicii ca o art\ de a tranforma `n posibil ceea
oratorul oficial al ceremoniei [i singurul membru de culoare al
ce pare imposibil.
Senatului, pentru care f\cusem campanie `n 1966, pe c`nd mai
Am vorbit apoi despre con[tientizarea discrepan]ei dintre a[-
eram o t`n\r\ republican\. Dup\ ce st\tusem treaz\ toat\ noaptea,
tept\rile cu care cei din anul meu veniser\ la colegiu [i realitatea pe
`ncerc`nd s\ str`ng laolalt\ un discurs `nchegat dintr-o mare de texte
care o tr\iser\m pe propria piele. Cei mai mul]i dintre noi veneam
scrise `n comun, p\rul `mi st\tea foarte r\u, iar ]inuta era accentuat\
din medii protejate, iar evenimentele personale [i publice cu care
de toca de student ca un cuibar pe care trebuia s\ o port `n
ne confruntaser\m ne f\cuser\ s\ punem sub semnul `ntreb\rii au-
diminea]a aceea. Fotogafiile cu mine `n ziua aceea s`nt de-a dreptul
tenticitatea, chiar realitatea, vie]ilor noastre de dinainte de colegiu.
`nsp\im`nt\toare.
Cei patru ani fuseser\ un rit de trecere diferit de cel al genera]iei
Discursul senatorului Brooke a subliniat faptul c\ pe agenda
p\rin]ilor no[tri, care trebuise s\ se confrunte cu probleme externe
]\rii noastre se afl\ probleme sociale profunde [i presante [i c\
mai mari, cum ar fi Marea Criz\ [i Al Doilea R\zboi Mondial. A[a
este nevoie de concentrarea celor mai bune energii ale tuturor
c\ `ncepuser\m s\ punem `ntreb\ri, `n primul r`nd despre politica
cet\]enilor s\i, `n special ale tinerilor dota]i, pentru a remedia aces-
de la Wellesley, apoi despre `n]elesul educa]iei `n artele liberale,
te disfunc]ionalit\]i. S-a declarat `mpotriva a ceea ce el numea
apoi despre drepturile civile, rolul femeilor [i Vietnam. Am ap\rat
protestul coercitiv. La acea dat\, discursul suna ca o ap\rare a
protestul ca fiind o `ncercare de a for]a crearea unei identit\]i a
politicii pre[edintelui Nixon, ]in`nd cont mai cu seam\ de ceea ce
acestei epoci, ca o modalitate de `mp\care cu umanitatea din
nu spunea, dec`t de ce spunea. Am a[teptat `n van s\ aud o afir-
noi. F\cea parte din experien]a american\ unic\, iar dac\ expe-
ma]ie `n spirijinul pl`ngerilor legitime [i al `ntreb\rilor dureroase
rimentul vie]ii umane nu va func]iona `n aceast\ ]ar\, `n aceast\
ale at`tor tineri americani, `n leg\tur\ cu direc]ia spre care se
epoc\, nu va func]iona niciunde.
`ndrepta ]ara noastr\. Am a[teptat s\ aud vreo men]iune despre

R\zboiul din Vietnam sau despre drepturile civile ale doctorului
C`nd, la repeti]ia general\ a festivit\]ii, `mi `ntrebasem colegele

ce ar fi vrut s\ transmit `n numele lor, toate au spus:
King sau ale senatorului Kennedy doi dintre eroii c\zu]i ai ge-
Vorbe[te despre `ncredere, vorbe[te despre lipsa de `ncredere `n
nera]iei noastre. Senatorul p\rea pe alt\ lungime de und\ fa]\ de
noi `n[ine precum [i `n ceilal]i. Vorbe[te despre pierderea `ncrederii.
auditoriul s\u: patru sute de tinere inteligente, con[tiente [i care `[i
Mi-am dat seama c`t era de greu s\ transmit un sentiment `ncer-
puneau `ntreb\ri. Cuvintele lui se adresau unui alt Wellesley, unul

care existase `nainte de prefacerile sociale ale anilor 60.
cat de o genera]ie `ntreag\.

~n final am vorbit despre str\dania de a stabili un respect reci-
M\ g`ndeam c`t de bine intuise Eldie faptul c\ un asemenea dis-
proc `ntre oameni. Printre cuvinte, `ns\, mi se `ntrez\rea teama,
curs previzibil va constitui o dezam\gire, dup\ cei patru ani prin
`mp\rt\[it\ de multe dintre noi, cu privire la viitor. Am f\cut referire
care trecuser\m [i noi, [i America. A[a c\ am tras ad`nc aer `n piept
la o conversa]ie pe care o avusesem `n ziua precedent\ cu mama unei
[i am `nceput prin a ap\ra sarcina indispensabil\ de a critica [i a
colege, care `mi spusese c\ nu ar vrea s\ fie `n locul meu pentru
protesta constructiv. Parafraz`nd poemul lui Anne Scheibner, pe
nimic `n lume. Nu ar vrea s\ tr\iasc\ `n ziua de ast\zi [i s\ trebuiasc\
care l-am citat `n final, am afirmat c\ provocarea care ne st\ `n
s\ priveasc\ la ceea ce vede `ntr-un viitor care ì produce team\.
8/28/04
12:04 AM
Page 70
70
Teama este `ntotdeauna cu noi, doar c\ nu avem timp pentru

ea. Nu acum, am zis.
Discursul a fost, a[a dup\ cum am admis, o `ncercare de a ajunge s\ `n]elegem o parte din lucrurile neexplicate, poate inexplicabile, pe care le sim]im, `ntruc`t ne afl\m `n explorarea unei lumi
pe care nici una dintre noi nu o `n]elege [i pe care `ncerc\m s\ o
cre\m cu toat\ aceast\ incertitudine. Se poate ca acest discurs s\ nu
fi fost cel mai coerent pe care l-am ]inut vreodat\, dar a atins o
coard\ sensibil\ `n inima promo]iei mele, care m-a `nt`mpinat cu
ova]ii entuziaste, `n parte, cred eu, pentru c\ eforturile mele de a
`n]elege timpul [i locul `n care ne aflam puse `n scen\ `n fa]a a
dou\ mii de spectatori erau reflectarea nenum\ratelor conversa]ii,
`ntreb\ri, dubii [i speran]e pe care fiecare dintre noi le purta `n sine
`n acel moment, nu numai ca absolvente ale colegiului Wellesley,
dar [i ca femei [i cet\]eni ai Americii, ale c\ror vie]i aveau s\
exemplifice schimb\rile [i op]iunile care se vor afla la dispozi]ia
genera]iei noastre la sf`r[itul secolului al XX-lea.
Mai t`rziu `n dup\-amiaza aceea am `notat pentru ultima oar\
`n lacul Waban. ~n loc s\ merg `ns\ pe micu]a plaj\ de l`ng\
debarcader, am decis s\ intru `n ap\ din apropierea c\minului
meu, o por]iune situat\ `n mod normal `n afara ariei-limit\ de
`not. Am r\mas `n costum de baie [i mi-am pus vraf blugii t\ia]i
[i tricoul, cu ochelarii de soare ca de aviator `n v`rf. Toate grijile
din lume `mi pieriser\ pe c`nd `notam spre mijlocul lacului [i,
datorit\ vederii mele slabe, `mprejurimile `mi p\reau ca dintr-un
tablou impresionist. ~mi pl\cuse timpul petrecut la Wellesley [i
aflasem o mare consolare `n frumuse]ea locurilor, indiferent de
anotimp. Baia din ziua aceea era felul meu de a-mi lua r\mas-bun
de la acele locuri. C`nd m-am `ntors la mal, nu am mai g\sit nici
hainele, nici ochelarii.
A trebuit s\ `ntreb un ofi]er de paz\ din campus dac\ nu `mi
v\zuse lucrurile. Mi-a spus c\ doamna pre[edinte Adams m\
v\zuse `not`nd din casa ei [i `l trimisese s\ mi le confi[te. ~n mod
Istorie trqitq
71
evident, ì p\rea foarte r\u c\ m\ l\sase s\ vorbesc la ceremonia

final\. Cu apa curg`nd pe mine, l-am urmat, oarecum orbe[te, pentru a-mi recupera bunurile.
Nu aveam nici cea mai mic\ b\nuial\ c\ discursul meu ar putea trezi interes dincolo de Wellesley. Sperasem numai ca prietenii mei s\ `[i vad\ `mplinite a[tept\rile, iar reac]ia lor pozitiv\
m-a bucurat din suflet. C`nd am sunat acas\, mama mi-a spus c\
primise nenum\rate telefoane de la reporteri [i televiziuni,
cer`ndu-mi s\ le acord interviuri [i apari]ii televizate. Am ap\rut
astfel `n interviul lui Irv Kupcinet de la un post local din Chicago,
iar revista Life ne-a prezentat, pe mine [i pe Ira Magaziner un
student activist, care adresase un discurs promo]iei sale la
absolvire, la Universitatea Brown. Mama mi-a spus c\ opiniile
despre discursul meu p\reau a fi `mp\r]ite de la cei extrem de
entuzia[ti a vorbit pentru o `ntreag\ genera]ie , p`n\ la cei
excesiv de critici cine se crede? Acoladele [i atacurile s-au
dovedit a fi un preludiu la ce avea s\ urmeze: nu am fost niciodat\ nici at`t de bun\ [i nici at`t de rea pe c`t au pretins cei mai
ferven]i sus]in\tori sau critici ai mei.
R\sufl`nd u[urat\, am pornit spre vara pe care am petrecut-o
lucr`nd prin Alaska, sp\l`nd vase `n parcul na]ional de pe Muntele
McKinley (cunoscut ast\zi drept Parcul [i Rezerva]ia Natural\
Denali) [i cur\]`nd pe[te `n Valdez, `ntr-o cresc\torie temporar\ de
somon, la un debarcader. Munca mea presupunea s\ port ni[te
cizme p`n\ la genunchi [i s\ stau `n apa plin\ de s`nge, pentru a
`ndep\rta ma]ele de somon cu o lingur\. C`nd nu o f\ceam destul
de repede, supraveghetorul ]ipa la mine s\ m\ mi[c mai iute. Apoi
am fost mutat\ la linia de asamblare, unde ajutam la ambalarea
somonului `n cutii, pentru a fi trimis undeva `n larg, la o fabric\
unde avea s\ fie preparat. Am observat la un moment dat c\ unii
dintre pe[ti ar\tau r\u. C`nd i-am spus directorului, m-a dat afar\ [i
mi-a spus s\ revin `n dup\-amiaza urm\toare s\-mi `ncasez ultimul
c`[tig. C`nd m-am prezentat a doua zi, `ns\, `ntreaga `ntreprindere
8/28/04
12:04 AM
Page 72
72
disp\ruse. ~n timpul unei vizite `n Alaska pe c`nd eram Prim\

Doamn\, am glumit `n fa]a unor ascult\tori c\, dintre toate slujbele
pe care le-am avut, cur\]area pe[tilor a fost cea mai bun\ preg\tire
pentru via]a de la Washington.
YALE
C`nd am intrat la Yale `n toamna lui 1969, eram una dintre cele
dou\zeci [i [apte de femei, din dou\ sute treizeci [i cinci de studen]i `nmatricula]i. Acum ar putea p\rea un num\r insignifiant, dar
pe atunci era o realizare [i `nsemna c\ femeile nu mai reprezentau
doar o firimitur\ din studen]ii de la Yale. ~n timp ce drepturile
femeilor p\reau s\ c`[tige teren spre sf`r[itul anilor 60, toate celelalte lucruri p\reau incerte [i imprevizibile. ~n afara cazului `n care
ai tr\it `n acele vremuri, este greu de imaginat c`t de polarizat
devenise peisajul politic american.
Profesorul Charles Reich, care a devenit cunoscut publicului
prin cartea The Greening of America, campa afar\ cu c`]iva studen]i, `ntr-un or\[el de cabane din mijlocul cur]ii Facult\]ii de
Drept, pentru a protesta contra establishment-ului, care, fire[te,
includea [i Facultatea de Drept de la Yale. Or\[elul de cabane a
rezistat c`teva s\pt\m`ni `nainte de a fi dezasamblat `n mod pa[nic.
Alte proteste `ns\ nu au fost la fel de pa[nice. Decada anilor 60,
care `ncepuse cu at`tea speran]e, sf`r[ea `ntr-o convulsie de
proteste [i violen]\. Activi[ti antir\zboi albi, din clasa de mijloc,
erau g\si]i complot`nd la fabricarea de bombe artizanale `n
beciurile caselor lor. Mi[carea nonviolent\ ce milita pentru
respectarea drepturilor civile, se scindase `n fac]iuni [i noi voci
ie[eau la suprafa]\ dintre locuitorii de culoare apar]in`nd Partidului Musulmanilor Negri [i Partidului Panterelor Negre. FBI-ul lui
8/28/04
12:04 AM
Page 74
74
J. Edgar Hoover se infiltrase `n grup\ri disidente [i, uneori, `nc\lca

legea pentru a produce perturb\ri `n s`nul acestora. Cei care `ncercau aplicarea legii nu distingeau `ntotdeauna `ntre tipul de opozi]ie
protejat de constitu]ie [i comportamentul criminal. Pe m\sur\ ce
spionajul intern [i contrainforma]iile se r\sp`ndeau sub administra]ia Nixon, p\rea, uneori, c\ guvernul nostru se afla `n r\zboi cu
propria popula]ie.
{coala de Drept de la Yale atr\sese `n mod tradi]ional studen]i
interesa]i de serviciul public, iar conversa]iile noastre `n interiorul
[i `n afara clasei reflectau `ngrijor\rile profunde cu privire la
evenimentele aflate `n desf\[urare `n ]ara noastr\. Yale `[i `ncuraja, de asemenea, studen]ii s\ ias\ `n lume [i s\ aplice teoriile pe
care le `nv\]aser\ `n clas\. Acea lume [i realit\]ile sale s-au
n\pustit cu t\rie asupra lui Yale `n aprilie 1970, c`nd opt Pantere
Negre, incluz`ndu-l pe liderul de partid Bobby Seale, au fost
inculpa]i pentru crim\ `n New Haven. Mii de protestatari m`nio[i,
convin[i c\ Panterelor Negre li se `ntinsese o curs\ de c\tre FBI [i
procurorii guvernamentali, au dat n\val\ `n centrul ora[ului. Au
izbucnit demonstra]ii `n campus [i `n ora[. Campusul se adunase
`ntr-un uria[ mar[ pentru sus]inerea Panterelor, c`nd am aflat,
t`rziu `n noaptea de 27 aprilie, c\ biblioteca interna]ional\ de
drept, de la subsolul facult\]ii, era `n fl\c\ri. ~ngrozit\, m-am
gr\bit s\ m\ al\tur unei brig\zi alc\tuite din profesori, func]ionari
ai universit\]ii [i studen]i, pentru a stinge focul [i a salva c\r]ile
distruse de foc [i ap\. Dup\ ce incendiul a fost stins, decanul
Facult\]ii de Drept, Louis Pollak, ne-a cerut tuturor s\ ne adun\m
`n aula facult\]ii. Decanul Pollak, un adev\rat gentleman universitar, `ntotdeauna cu un z`mbet pe buze [i cu u[a deschis\, ne-a cerut
s\ organiz\m patrule de securitate, dou\zeci [i patru de ore pe zi,
pentru perioada care mai r\m\sese p`n\ la sf`r[itul anului [colar.
Pe 30 aprilie, pre[edintele Nixon a anun]at c\ avea s\ trimit\
trupe `n Cambodgia, extinz`nd R\zboiul din Vietnam. Protestele
de strad\ au luat forma unor largi demonstra]ii, nu numai pentru
Istorie trqitq
75
sus]inerea unui proces cinstit pentru Pantere, dar [i pentru a

exprima opozi]ia fa]\ de ac]iunile de r\zboi ale lui Nixon. De-a
lungul `ntregii perioade de proteste studen]e[ti, pre[edintele Yale,
Kingman Brewster, [i parohul din campus, William Sloane Coffin,
adoptaser\ o pozi]ie conciliant\, ceea ce a ajutat Yale s\ evite problemele care ap\ruser\ `n alte p\r]i. Reverendul Coffin a devenit
lider na]ional al mi[c\rii antir\zboi prin critica sa moral\ bine
articulat\ asupra implic\rii Americii `n conflict. Pre[edintele
Brewster a r\spuns `ngrijor\rilor studen]ilor [i a apreciat nelini[tea resim]it\ de mul]i. A spus chiar c\ era sceptic `n leg\tur\
cu capacitatea revolu]ionarilor negri de a determina ]inerea unui
proces cinstit oriunde `n Statele Unite. Confruntat cu posibilitatea
unor demonstra]ii violente, Brewster a suspendat cursurile [i a
f\cut un anun] referitor la cantinele studen]e[ti, c\ vor fi deschise
pentru mas\ tuturor celor care vor dori s\ vin\. Ac]iunile [i
declara]iile lui i-au iritat pe mul]i dintre fo[tii studen]i de la Yale,
printre care pre[edintele Nixon [i vicepre[edintele Spiro Agnew.
Apoi, pe 4 mai, trupele G\rzii Na]ionale au deschis focul asupra
studen]ilor care protestau la Universitatea de Stat Kent `n Ohio. Patru
studen]i au fost uci[i. Fotografia unei tinere femei `ngenunchind deasupra trupului unui student mort reprezenta tot ceea ce, pe mine [i pe
mul]i al]ii, ne `nfrico[a [i ne trezea ura fa]\ de ce se `nt`mpla `n ]ara
noastr\. ~mi amintesc cum m-am n\pustit pl`ng`nd pe u[a facult\]ii [i
am dat peste profesorul Fritz Kessler, un refugiat care fugise din Germania lui Hitler. M-a `ntrebat care-i necazul, iar eu i-am r\spuns c\
nu `mi venea a crede ce se `nt`mpla; m-a `mb\rb\tat spun`ndu-mi c\,
pentru el, totul era c`t se poate de familiar.
Fidel\ educa]iei de acas\, eram o suporter\ a angaj\rii, [i nu a discontinuit\]ii sau a revolu]iei. Pe 7 mai, mi-am respectat o promisiune f\cut\ anterior de a ]ine un discurs la banchetul organizat cu
ocazia celei de a cincizecea anivers\ri a Ligii Femeilor Votante din
Washington, o invita]ie care se datora discursului meu de la ceremonia
de absolvire a colegiului. Am purtat o banderol\ neagr\ `n memoria
8/28/04
12:04 AM
Page 76
76
studen]ilor uci[i. ~nc\ o dat\, emo]iile mele erau vizibile atunci c`nd
am sus]inut c\ extinderea r\zboiului american din Vietnam `n Cambodgia era ilegal\ [i neconstitu]ional\. Am `ncercat s\ explic contextul `n care `ncepuser\ protestele, precum [i impactul avut de tragicul
incident de la Universitatea Kent asupra studen]ilor din Yale, care
votaser\ cu 239 la 12 pentru a aduna mai mult de trei sute de [coli
`ntr-o grev\ na]ional\ de protest contra extinderii lipsite de con[tiin]\
a unui r\zboi care nu ar fi trebuit s\ `nceap\ niciodat\. Fusesem
moderator la adunarea la care se ]inuse votarea [i [tiam c`t de `n serios
luau colegii mei at`t legea, c`t [i responsabilit\]ile lor de cet\]eni. Studen]ii la Drept, care nu se al\turaser\ anterior ac]iunilor de protest ale
altor sectoare ale universit\]ii, dezb\tuser\ chestiunea cu `n]elepciune,
chiar avoc\]e[te. Nu erau nici pe departe huligani, a[a cum ì catalogase pre[edintele Nixon pe to]i studen]ii protestatari.
Oratorul-cheie de la conven]ia Ligii a fost Marian Wright
Edelman, al c\rei exemplu m-a ajutat s\-mi orientez preferin]ele
profesionale spre drepturile copilului. Marian terminase {coala de
Drept de la Yale `n 1963 [i devenise prima femeie de culoare
admis\ `n baroul din Mississippi. {i-a petrecut perioada de mijloc
a anilor 60 conduc`nd biroul NAACP1 al Fondului de Protec]ie [i
Educa]ie Legal\ din Jackson, c\l\torind prin ]ar\ [i pun`nd bazele
unor programe inovatoare, risc`ndu-[i pielea pentru a promova libert\]ile civile `n Sud. Prima dat\ am aflat de Marian de la so]ul
ei, Peter Edelman, un absolvent al {colii de Drept de la Harvard,
care fusese func]ionar la Curtea Suprem\ `n serviciul lui Arthur
J. Goldberg [i lucrase pentru Bobby Kennedy. Peter `l `nso]ise pe
senatorul Kennedy `n Mississippi `n 1967, `ntr-o c\l\torie de culegere de date, ce trebuia s\ serveasc\ la expunerea unui raport privind gradul de s\r\cie [i de foamete din Sudul `ndep\rtat. Marian
era unul din ghizii senatorului `n aceast\ c\l\torie. Dup\ ce c\l\toria
1 National Association for the Advancement of Colored People, un grup de presiune
din Statele Unite care urm\re[te atragerea aten]iei popula]iei de culoare din ]ar\ asupra
drepturilor ei politice (n.red.).
Istorie trqitq
77
s-a sf`r[it, Marian a continuat s\ lucreze cu Peter, iar dup\ asasinarea senatorului Kennedy cei doi s-au c\s\torit.
Pe Peter Edelman l-am cunoscut la o conferin]\ na]ional\
privind dezvoltarea comunitar\, ]inut\ `n octombrie 1969, la Universitatea de Stat Colorado, din Fort Collins, sponsorizat\ de Lig\.
Liga invitase activi[ti din toat\ ]ara, pentru a discuta modurile `n
care tinerii ar putea fi implica]i de o manier\ pozitiv\ `n guvernare
[i `n politic\. Am fost invitat\ s\ lucrez pentru comitetul de conducere `mpreun\ cu Peter, care era pe vremea aceea director asociat al funda]iei Robert F. Kennedy Memorial, cu David Mixner, de
la Comitetul Moratoriului privind Vietnamul, [i cu Martin Slate, un
coleg de la Yale, care `mi era prieten de pe vremea c`nd el era la
Harvard, iar eu la Wellesley. Unul din lucrurile care ne uneau era
convingerea c\ trebuia amendat\ Constitu]ia pentru a cobor`
v`rsta de vot de la dou\zeci [i unu la optsprezece ani. Dac\ tinerii
erau destul de cop]i pentru a lupta, aveau [i dreptul s\ voteze.
Amendamentul 26 a trecut `n cele din urm\ `n 1971, dar tinerii
`ntre optsprezece [i dou\zeci [i patru de ani nu au votat `ntr-un
num\r at`t de mare pe c`t speraser\m noi [i acest grup de popula]ie are p`n\ ast\zi cel mai mic procentaj de `nregistrare [i de
prezen]\ la vot dintre toate grupele de v`rst\. Apatia lor face mai
pu]in probabil ca politicile noastre na]ionale s\ le reflecte problemele [i s\ le asigure viitorul.
~n timpul unei pauze a conferin]ei, st\team pe o banc\ [i discutam cu Peter Edelman, c`nd conversa]ia noastr\ a fost `ntrerupt\ de
un b\rbat `nalt, `mbr\cat elegant:
Ei bine, Peter, nu ai de g`nd s\ m\ prezin]i acestei serioase
tinere domni[oare? a `ntrebat el.
Aceasta a fost prima mea `nt`lnire cu Vernon Jordan, pe atunci
director al Proiectului de Educare a Electoratului din cadrul Consiliului Regional de Sud din Atlanta, un sus]in\tor al reducerii v`rstei
de votare. Vernon, avocat de[tept [i charismatic, veteran al mi[c\rii
pentru drepturile civile, mi-a devenit din ziua aceea prieten, iar mai
8/28/04
12:04 AM
Page 78
Istorie trqitq
78
t`rziu [i so]ului meu. El [i distinsa lui so]ie, Ann, pot fi `ntotdeauna

considera]i o bun\ companie [i sfetnici `n]elep]i.
Peter mi-a povestit despre planurile lui Marian de a pune
bazele unei organiza]ii de sprijin [i de consiliere `mpotriva
s\r\ciei [i m-a `ndemnat s\ o `nt`lnesc c`t pot de repede. C`teva
luni mai t`rziu, Marian `[i ]inea discursul la Yale. M-am prezentat dup\ finalul conferin]ei [i i-am solicitat o slujb\ de var\.
Mi-a spus c\ `mi poate oferi o slujb\, dar c\ nu m\ poate pl\ti.
Asta era din p\cate o problem\, `ntruc`t trebuia s\ c`[tig suficien]i bani pentru a suplimenta bursa pe care mi-o acordase
Wellesley pentru a studia dreptul [i pentru a restitui banii de
studiu ob]inu]i din `mprumuturi. Consiliul de Cercetare a Drepturilor Civile al studen]ilor `n drept mi-a acordat o burs\, pe
care am utilizat-o pe timpul verii 1970 pentru a lucra la Proiectul de cercetare Washington, demarat de Marian `n capital\.
Senatorul Walter Fritz Mondale din Minnesota, mai t`rziu
vicepre[edinte `n administra]ia Carter, a decis s\ ]in\ audieri la
Senat pentru a investiga condi]iile de munc\ [i de via]\ ale lucr\torilor fermieri emigran]i. Audierile din 1970 au coincis cu aniversarea a zece ani de la prezentarea faimosului documentar de
televiziune al lui Edward R. Murrow, Recolta ru[inii, care ì [ocase
pe americani `n 1960, prin expunerea tratamentului mizerabil
`ndurat de lucr\torii emigran]i. Marian mi-a dat sarcina de a face
cercetarea asupra st\rii de educa]ie [i de s\n\tate a copiilor emigran]i. Avusesem o serie de experien]e limitate cu copiii emigran]ilor, doar `n [coala primar\, unde frecventau c`teva luni pe an, [i
cu al]ii pe care biserica mi-i d\duse s\ le port de grij\ `n timpul
zilei ca baby-sitter, pe c`nd aveam vreo paisprezece ani. ~n fiecare
duminic\ diminea]a, `n timpul recoltei, mergeam cu c`]iva dintre
prietenii mei de la [coala de duminic\ `n campusul emigran]ilor,
unde aveam grij\ de copiii sub zece ani, `n timp ce fra]ii [i surorile
lor mai mari lucrau pe c`mp cu p\rin]ii.
79
Am cunoscut o feti]\ de [apte ani, Maria, care se preg\tea pentru prima comuniune, c`nd familia avea s\ se `ntoarc\ `n Mexic la
sf`r[itul culesului. Dar ea nu ar fi putut s\ efectueze aceast\ trecere, dac\ familia nu ar fi economisit destui bani pentru a-i
cump\ra o rochie alb\, cum se cuvenea. I-am spus mamei despre
Maria, iar ea m-a luat s\-i cump\r\m o rochi]\ frumoas\. C`nd i-am
ar\tat-o mamei Mariei, aceasta a `nceput s\ pl`ng\ [i a c\zut `n
genunchi s\-i s\rute mamei mìnile. Jenat\, mama tot repeta c\ [tia
c`t era de important pentru o feti]\ s\ se simt\ special\ `n acea zi.
Ani mai t`rziu, mi-am dat seama c\ mama trebuie s\ se fi identificat
cu Maria.
De[i ace[ti copii tr\iser\ vie]i grele, erau inteligen]i, optimi[ti [i
`[i iubeau p\rin]ii. Copiii l\sau orice ar fi f\cut `n acel moment
pentru a alerga `naintea p\rin]ilor, c`nd ace[tia se `ntorceau de la
c`mp. Ta]ii ì ridicau `n bra]e pe copiii extrem de `nc`nta]i, iar
mamele se aplecau s\ `[i `mbr\]i[eze pruncii care se mai t`rau `nc\
pe br`nci. Era exact ca `n cartierul meu c`nd ta]ii se `ntorceau din
ora[, dup\ munc\.
Dar, pe m\sur\ ce continuam cercetarea, am aflat despre c`t de
des lucr\torii fermieri [i copiii lor erau [i `nc\ mai s`nt lipsi]i de
bunuri de baz\, cum ar fi cazarea [i echipamentul sanitar. Cesar
Chavez pusese bazele Asocia]iei Na]ionale a Lucr\torilor Fermieri
`n 1962, organiz`nd lucr\torii de pe c`mpurile din California, dar
condi]iile din cea mai mare parte a ]\rii nu se schimbaser\ prea
mult din 1960 `ncoace.
Audierile la care am asistat `n iulie 1970 f\ceau parte dintr-o
serie de audieri pe care comisia senatorial\ le ]inuse pentru a
aduna m\rturii [i dovezi de la lucr\torii fermieri, avoca]i [i angajatori. Unii martori veniser\ cu dovezi privind anumite corpora]ii
de]inute de mari fermieri din Florida, `n care lucr\torii erau trata]i
la fel de prost ca `n urm\ cu zece ani. C`]iva studen]i pe care ì
[tiam de la Yale au asistat la lucr\ri `n numele clien]ilor corporati[ti, reprezenta]i de companiile de avoca]i pentru care lucrau ca
8/28/04
12:04 AM
Page 80
80
asocia]i pe timpul verii. Studen]ii respectivi mi-au povestit apoi

cum erau `nv\]a]i s\ repare imaginea [ifonat\ a clien]ilor. Le-am
sugerat c\ cea mai eficient\ metod\ ar fi fost `mbun\t\]irea tratamentului acordat lucr\torilor.
C`nd m-am `ntors la Yale pentru al doilea an de studii, `n
toamna lui 1970, m-am decis s\ m\ concentrez asupra felului `n
care legea afecta copiii. ~n mod tradi]ional, drepturile [i nevoile
copiilor erau acoperite de dreptul familiei [i erau, de obicei, definite prin orice ar fi dorit p\rin]ii, cu c`teva excep]ii notabile, cum
ar fi dreptul copilului de a primi tratamentul medical necesar
chiar [i `n ciuda obiec]iilor de natur\ religioas\ ale p\rin]ilor. ~ncep`nd cu anii 60, cur]ile g\siser\ situa]ii `n care copiii aveau,
`ntr-o anumit\ m\sur\, drepturi separate de cele ale p\rin]ilor lor.
Doi dintre profesorii mei de la Drept, Jay Katz [i Joe
Goldstein, mi-au `ncurajat interesul `n acest nou domeniu [i
mi-au sugerat s\ `nv\] mai mult despre dezvoltarea copilului, prin
intermediul unui curs ]inut la Centrul Yale de Studii asupra
Copilului. M-au trimis s\ `l `nt`lnesc pe directorul Centrului, doctor Al Solnit, [i pe [eful clinicii sale, doctor Sally Provence. I-am
convins s\ m\ lase s\ petrec un an la Centru, asist`nd la discu]iile
asupra diferitelor cazuri [i urm\rind sesiunile clinice. Doctorul
Solnit [i profesorul Goldstein mi-au cerut s\ lucrez ca asistent-cercet\tor pentru elaborarea c\r]ii Beyond the Best Interest of the
Child1, pe care o scriau `n colaborare cu Anna Freud, fiica lui
Sigmund. Am `nceput, de asemenea, s\ m\ consult cu personalul
medical de la spitalul Yale-New Haven cu privire la nou con[tientizata problem\ a abuzului asupra copilului [i am `nceput s\
schi]ez procedurile legale la care ar fi putut apela spitalele `n
eventualele cazuri de abuz.
Aceste activit\]i mergeau m`n\ `n m`n\ cu sarcinile mele de la
Oficiul de Servicii Legale din New Haven. Un t`n\r avocat de
1 Dincolo de cel mai mare interes al copilului (n.tr.).
Istorie trqitq
81
acolo, Penn Rhodeen, m-a `nv\]at c`t era de important pentru

copii s\ aib\ propriii avoca]i `n situa]ii ce presupuneau abuz [i
neglijen]\. Penn mi-a cerut s\ `l asist `n reprezentarea unei femei
afro-americane de cincizeci de ani, care luase `n grij\ o feti]\ de
doi ani metis\ chiar de la na[terea acesteia. Aceast\ femeie `[i
crescuse deja propriii copii [i voia s\ adopte feti]a. Departamentul
de servicii sociale din Connecticut [i-a urmat politica ce prevedea
c\ p\rin]ii-`ngrijitori nu pot adopta un copil [i luaser\ feti]a din
grija femeii, pentru a o plasa unei familii mai potrivite. Penn a
dat `n judecat\ administra]ia respectiv\, argument`nd c\ doica
fusese singura mam\ de care [tiuse feti]a vreodat\ [i c\ `ndep\rtarea acesteia i-ar putea cauza traume de durat\. ~n ciuda eforturilor noastre, am pierdut cazul, dar asta m-a `ndemnat s\ caut
mai departe modalit\]i pentru ca nevoile [i drepturile copiilor s\
fie recunoscute de sistemul legal. Am `n]eles c\ ceea ce voiam s\
realizez prin intermediul legii era s\ fac auzit\ vocea copiilor care
altfel nu erau asculta]i.
Primul meu articol de specialitate, intitulat Children Under the
Law, a fost publicat `n 1974, `n Harvard Educational Review. El
exploreaz\ deciziile dificile c\rora domeniul juridic [i societatea
trebuie s\ le fac\ fa]\, atunci c`nd copiii s`nt supu[i abuzurilor sau
s`nt neglija]i de propriile familii sau c`nd deciziile p\rin]ilor au
consecin]e poten]ial ireparabile, cum ar fi negarea dreptului la
`ngrijire medical\ sau al celui de a-[i continua [coala. Opiniile
mi-au fost modelate de ceea ce am observat ca voluntar la Serviciile Legale unde erau reprezenta]i copiii afla]i `n plasament
[i de experien]ele avute la Centrul de Studii asupra Copilului din
spitalul Yale-New Haven. Am acordat asisten]\ juridic\ medicilor
`n timpul vizitelor, c`nd `ncercau s\-[i dea seama dac\ r\nile copiilor erau rezultatul unor abuzuri [i, `n cazul `n care erau, dac\ era
mai bine s\ fie lua]i din grija familiei [i plasa]i sub tutela incert\ a
sistemului de `ngrijire a copilului. Erau decizii teribil de greu de
luat. Proveneam dintr-o familie foarte unit\ [i credeam `n dreptul
8/28/04
12:04 AM
Page 82
82
natural al p\rin]ilor de a-[i cre[te copiii dup\ cum consider\ ei

mai bine. Dar experien]ele mele din spitalul Yale-New Haven se
aflau foarte departe de educa]ia protectiv\ de suburbie pe care o
primisem.
Se poate s\ fi existat abuzuri asupra copiilor [i violen]\
domestic\ [i `n Park Ridge, dar eu nu am v\zut-o. Din contr\, `n
New Haven, am v\zut copii pe care p\rin]ii ì b\tuser\ [i ì arseser\, care fuseser\ l\sa]i singuri zile la r`nd `n apartamente sordide, copii ai c\ror p\rin]i nu `ncercaser\, ba chiar refuzaser\ s\
caute tratament medical. Tristul adev\r, dup\ cum am aflat, era c\
unii p\rin]ii renun]aser\ la drepturile de p\rinte [i cineva de
obicei un alt membru al familiei, dar, `n cele din urm\, statul
trebuia s\ intervin\ pentru a da copilului [ansa unui c\min iubitor
[i stabil.
M\ g`ndeam adesea la neglijen]a [i la tratamenul neadecvat
acordate propriei mele mame `n copil\rie, din partea p\rin]ilor [i
bunicilor ei, [i la modul `n care al]i adul]i iubitori au umplut vidul
emo]ional pentru a o ajuta. Mama a `ncercat s\ `ntoarc\ aceast\
favoare aduc`nd acas\ fete de la un orfelinat local pentru a o ajuta
la treburile din jurul casei. Voia s\ le acorde aceea[i [ans\ care ì
fusese dat\ ei, de a vedea cum func]ioneaz\ o familie intact\, care
se sus]inea reciproc.
Cine ar fi putut [ti c\ `n timpul campaniei preziden]iale din
1992, la aproape dou\zeci de ani de c`nd scrisesem acel articol,
republicani conservatori, precum Marilyn Quayle [i Pat
Buchanan, `mi vor r\st\lm\ci cuvintele pentru a m\ prezenta ca
pe o antifamilist\? Unii comentatori au pretins chiar c\ voiam
ca to]i copiii s\ poat\ s\ `[i dea `n judecat\ p\rin]ii, dac\ li se
spunea s\ duc\ gunoiul. Nu a[ fi putut prevedea interpret\rile
ulterioare ale lucr\rii mele [i nici circumstan]ele care i-au motivat pe republicani s\ m\ denun]e astfel. {i, cu siguran]\, nu am
[tiut c\ eram pe cale s\ cunosc persoana care avea s\-mi fac\
via]a s\ se roteasc\ `n direc]ii neb\nuite.
BILL CLINTON
Bill Clinton era greu de ratat `n toamna lui 1970. Sosise la
{coala de Drept de la Yale, ar\t`nd mai degrab\ ca un viking dec`t
ca un bursier Rhodes `ntorc`ndu-se dup\ doi ani petrecu]i `n
Europa, la Oxford. Era `nalt [i ar\tos, sub barba aceea ro[u-ar\mie
[i coama de p\r c`rlion]at. Avea [i o vitalitate ce p\rea s\ ì
]`[neasc\ prin to]i porii. C`nd l-am v\zut prima dat\ `n salonul pentru studen]i al Facult\]ii de Drept, vorbea cu `ncredere `n fa]a unei
audien]e vr\jite: {i nu numai asta, ci mai cre[tem [i cei mai
mari pepeni verzi din lume!
Mi-am `ntrebat un prieten:
Cine e \sta?
A, e Bill Clinton, a r\spuns. E din Arkansas [i numai despre
asta vorbe[te tot timpul.
Tot d\deam unul de altul prin campus, dar nu ne-am cunoscut
propriu-zis dec`t `ntr-o sear\ din prim\vara urm\toare, `n biblioteca
de drept a universit\]ii. Studiam `n bibliotec\, iar Bill st\tea pe hol,
discut`nd cu un alt student, Jeff Gleckel, care `ncerca s\ `l conving\
s\ scrie pentru Yale Law Journal. Am observat c\ se tot uita spre
mine. {i nu era pentru `ntìa oar\. A[a c\ m-am ridicat de la masa
la care eram, am p\[it spre el [i i-am spus:
Dac\ ai de g`nd s\ te tot ui]i la mine, iar eu s\-]i tot `ntorc
privirile, am face mai bine s\ ne cunoa[tem. S`nt Hillary Rodham.
8/28/04
12:04 AM
Page 84
84
Asta a fost tot. Dup\ cum poveste[te Bill, nu [i-a putut aminti
propriul nume.
Nu ne-am vorbit din nou p`n\ `n ultima zi de [coal\ din prim\vara lui 1971. S-a `nt`mplat s\ ie[im `n acela[i timp de la cursul
de drepturi politice [i civile al profesorului Thomas Emerson. Bill
m-a `ntrebat `ncotro o luam. Mergeam spre registratur\ pentru a m\
`nscrie la cursurile din semestrul urm\tor. Mi-a spus c\ se `ndrepta
spre acela[i loc. ~n timp ce mergeam, mi-a l\udat tricoul, care avea
pictat pe el un model cu o floare mare. C`nd i-am spus c\ mi-l
f\cuse mama, m-a `ntrebat despre familia mea [i locurile unde crescusem. Am stat la r`nd p`n\ am intrat `n secretariat. Secretara s-a
uitat `n sus [i a spus:
Bill, ce faci aici? Te-ai `nregistrat deja.
Am r`s c`nd mi-a m\rturisit c\ voise doar s\ petreac\ c`teva
minute cu mine [i am pornit `ntr-o lung\ plimbare, care s-a dovedit
a fi prima noastr\ `nt`lnire.
Am`ndoi voiser\m s\ vedem o expozi]ie a lui Mark Rothko la
Galeria de Art\ de la Yale, dar, din cauza unui conflict de munc\,
unele dintre cl\dirile universit\]ii, inclusiv muzeul, fuseser\ `nchise. ~n timp ce ne plimbam prin `mprejurimi, Bill a hot\r`t c\ puteam intra `n muzeu dac\ ne-am fi oferit s\ cur\]\m gunoiul care se
adunase `n curtea galeriei. Privindu-l cum discuta cu paznicul,
`ncerc`nd s\-l conving\ s\ ne lase `n\untru, i-am v\zut pentru
prima oar\ la lucru for]a de persuasiune. Aveam `ntregul muzeu pentru noi `n[ine. Ne-am plimbat prin galerii, vorbind despre Rothko [i
arta secolului XX. Admit c\ am fost surprins\ s\-i constat interesul
[i cuno[tin]ele `n domenii care p\reau, la prima vedere, str\ine unui
viking din Arkansas. Am ajuns, `n final, `n curtea muzeului, unde
m-am a[ezat `n poala statuii lui Henry Moore Draped Seated
Woman, [i am vorbit p`n\ t`rziu. L-am invitat pe Bill la petrecerea
dat\ de colega mea de camer\ Kwan Kwan Tan [i de mine `n seara
aceea pentru a s\rb\tori sf`r[itul de an. Kwan Kwan, de origine
chinez\, venise din Birmania la Yale pentru a-[i urma studiile de
Istorie trqitq
85
drept [i era o minunat\ colocatar\ [i o gra]ioas\ interpret\ de

dansuri birmaneze. Ea [i so]ul ei, Bill Wang, [i el student la Yale,
mi-au r\mas prieteni.
Bill a venit la petrecerea noastr\, dar abia dac\ a scos o vorb\.
~ntruc`t nu `l cuno[team foarte bine, am crezut c\ poate era timid,
c\ nu era un adept al mondenit\]ilor sau pur [i simplu c\ nu era `n
apele lui. Nu aveam prea mari speran]e s\ form\m un cuplu. ~n
plus, aveam un prieten pe vremea aceea, cu care `mi f\cusem planuri s\ ne petrecem week-end-ul afar\ din ora[. C`nd m-am `ntors
la Yale duminic\ seara t`rziu, Bill m-a sunat [i m-a auzit tu[ind violent, `ntruc`t r\cisem `n timpul excursiei.
Ai o voce groaznic\, mi-a spus el.
Treizeci de minute mai t`rziu b\tea la u[\ aduc`ndu-mi o sup\
de pui [i o sticl\ de suc de portocale. A intrat [i a [i `nceput s\ vorbeasc\. Era `n stare s\ comenteze orice, de la politica african\ p`n\
la muzica country. L-am `ntrebat cum de fusese at`t de t\cut la
petrecere.
Fiindc\ voiam s\ aflu mai multe despre tine [i prietenii t\i,
mi-a r\spuns.
~ncepeam s\ realizez c\ acest t`n\r din Arkansas era mult mai
complex dec`t o v\dea prima impresie. Chiar [i azi m\ mai uime[te
cu felul `n care leag\ ideile `n cuvinte [i face ca totul s\ sune ca o
muzic\. ~nc\ `mi mai place felul `n care g`nde[te [i felul `n care
arat\. Unul dintre primele lucruri pe care le-am remarcat la Bill au
fost mìnile. ~ncheieturile s`nt fine, iar degetele lungi [i abile, ca ale
chirurgilor. La `nceput, pe c`nd eram studen]i, `mi pl\cea s\-l
privesc `ntorc`nd paginile c\r]ilor. Acum mìnile sale arat\ semnele
trecerii timpului, dup\ mii de str`ngeri de m`n\, lovituri de golf [i
kilometri `ntregi de semn\turi. S`nt, ca [i proprietarul lor, b\tute de
vreme, dar `nc\ expresive, atr\g\toare [i pline de via]\.
La scurt timp dup\ ce Bill mi-a s\rit `n ajutor cu sup\ de pui [i
suc de portocale, am devenit inseparabili. ~ntre studiul intensiv pentru examenele finale [i terminarea primului meu an de cercetare
8/28/04
12:04 AM
Page 86
86
asupra copilului, petreceam ore `ntregi plimb`ndu-ne cu Opel-ul lui

mare, portocaliu `nchis, din 1970 cu adev\rat cea mai ur`t\ ma[in\
produs\ vreodat\ sau lenevind `n casa de pe plaja din Long Island
Sound, de l`ng\ Milford, Connecticut, unde locuia `mpreun\ cu
colegii lui de camer\, Doug Eakeley, Don Pogue [i Bill Coleman. ~n
timpul unei petreceri pe care am dat-o acolo `ntr-o noapte, Bill [i
cu mine am r\mas `n buc\t\rie discut`nd despre ce am vrea s\
facem dup\ absolvire. Nu [tiam `nc\ unde aveam s\ locuiesc [i ce o
s\ fac, `ntruc`t interesul meu pentru dreptul copilului [i drepturile
civile nu `mi dicta o cale anume. Bill era `ns\ foarte sigur: avea s\
se `ntoarc\ acas\ `n Arkansas [i s\ candideze pentru un post public.
Mul]i dintre colegii mei spuneau c\ inten]ionau s\ urmeze serviciul
public, dar Bill era singurul care era sigur c\ avea s\ o fac\.
I-am spus lui Bill despre planurile mele de var\ de a lucra ca
func]ionar pentru Treuhaft, Walker & Burnstein, o mic\ firm\ de
avocatur\ din Oakland, California, iar el m-a anun]at c\ dorea s\
mearg\ cu mine `n California. Eram uimit\. {tiam c\ se angajase s\
lucreze pentru campania preziden]ial\ a senatorului George
McGovern [i c\ [eful de campanie al acestuia, Gary Hart, ì ceruse
lui Bill s\ organizeze Sudul pentru McGovern. Perspectiva de a
merge cu ma[ina dintr-un stat sudic `n altul pentru a-i convinge pe
democra]i at`t s\-l sus]in\ pe McGovern, c`t [i s\ se opun\ politicii
lui Nixon din Vietnam, `l entuziasma teribil pe Bill. De[i mai
lucrase `n Arkansas `n campaniile senatorului J. William Fulbright
[i ale altora, iar `n Connecticut pentru Joe Duffey [i John Lieberman, nu avusese nicic`nd ocazia s\ fie implicat `n campania pentru
preziden]iale.
Am `ncercat s\ las ve[tile s\ se a[eze. Eram foarte `nc`ntat\.
Pentru ce vrei s\ renun]i la ocazia de a face ceva ce iube[ti ca
s\ m\ urmezi `n California? am `ntrebat.
Pentru cineva pe care-l iubesc, iat\ pentru ce, mi-a r\spuns.
Se decisese, mi-a spus, c\ eram f\cu]i unul pentru cel\lalt [i nu
voia s\ m\ lase s\ plec dup\ ce abia m\ g\sise.
Istorie trqitq
87
Bill [i cu mine `mp\r]eam un mic apartament `n apropierea unui

parc, nu departe de campusul Universit\]ii Berkeley, unde se d\duse
startul Mi[c\rii pentru Libertatea Cuv`ntului, `n 1964. Eu `mi petreceam cea mai mare parte a timpului lucr`nd pentru Mal Burnstein,
f\c`nd cercetare, scriind mo]iuni legale [i rapoarte pentru cazurile de
custodie a copilului. ~ntre timp, Bill explora Berkeley, Oakland [i
San Francisco. ~n week-end m\ lua prin locurile pe care le cercetase, cum ar fi un restaurant din North Beach sau un magazin cu
haine de marc\ de pe Telegraph Avenue. Am `ncercat s\-l `nv\]
tenis [i am`ndoi am experimentat g\titul. I-am preg\tit o tart\ de
piersici, ceva ce asociasem eu cu Arkansas-ul, de[i nu vizitasem
`nc\ acel stat, [i `mpreun\ am preparat o m`ncare de pui cu sos curry
delicioas\, pentru vreo ocazie `n care ar fi trebuit s\ fim gazde. Bill
`[i petrecea cea mai mare parte a timpului citind, `mp\rt\[indu-mi
apoi g`ndurile `n leg\tur\ cu c\r]i precum To the Finland Station de
Edmund Wilson. ~n timpul lungilor noastre plimb\ri, `ncepea adesea
s\ c`nte, `ng`n`nd frecvent unele dintre melodiile lui Elvis Presley
care ì pl\ceau cel mai mult.
Unele persoane au afirmat c\ [tiam c\ Bill va fi c`ndva
pre[edinte [i c\ m\ `nv`rteam prin jur spun`nd-o oricui st\tea s\ m\
asculte. Nu-mi amintesc s\ m\ fi g`ndit la asta dec`t cu ceva ani
mai t`rziu, dar odat\ am avut o `nt`lnire ciudat\ `ntr-un restaurant
din Berkeley. Trebuia s\-l `nt`lnesc pe Bill, dar am fost re]inut\ la
lucru [i am ajuns t`rziu. Nu era de g\sit nic\ieri [i l-am `ntrebat pe
un chelner dac\ nu v\zuse pe cineva cu semnalmentele lui. Un
client care st\tea `n apropiere a spus:
A stat mult\ vreme aici citind [i am intrat `n vorb\ cu el, discut`nd despre c\r]i. Nu-i cunosc numele, dar cred c\ `ntr-o zi va fi
pre[edinte.
Mda, sigur, dar [ti]i cumva `ncotro a luat-o? am `ntrebat.
La sf`r[itul verii, ne-am `ntors la New Haven [i am `nchiriat cu
dou\zeci [i [apte de dolari lunar parterul imobilului din Edgewood
Avenue, num\rul 21. Pentru banii ace[tia aveam o camer\ de zi cu
8/28/04
12:04 AM
Page 88
88
[emineu, un mic dormitor, o a treia camer\ care servea ca birou [i ca

sufragerie, o baie minuscul\ [i o buc\t\rie primitiv\. Podelele erau
at`t de denivelate `nc`t farfuriile ar fi alunecat de pe mas\ dac\ nu
i-am fi proptit picioarele cu buc\]i de lemn, pentru a o echilibra.
V`ntul vuia prin cr\p\turile din pere]ii pe care ì `mp\naser\m cu
ziare. Dar, `n ciuda tuturor acestor lucruri, am ]inut mult la prima
noastr\ cas\. Am cump\rat mobil\ de la Goodwill [i din magazinele
Armatei Salv\rii [i eram foarte m`ndri de decorul nostru studen]esc.
Apartamentul nostru era la o strad\ distan]\ de restaurantul de
pe Elm Street, pe care obi[nuiam s\-l frecvent\m `ntruc`t era
deschis non-stop. Centrul local al YMCA1 ]inea un curs de yoga
la care m-am `nscris, iar Bill a fost de acord s\ vin\ cu mine, dac\
promiteam s\ nu spun nim\nui despre asta. M\ `nso]ea, de asemenea, la Cathedral of Sweat, centrul sportiv `n stil gotic de la Yale,
pentru a alerga absen]i `n jurul pistei de la mezanin. O dat\ ce `ncepea s\ fug\, nu se mai oprea. Eu, da.
M`ncam adeseori la Basels, restaurantul grec preferat, [i ne
pl\cea s\ mergem la film la Lincoln, un mic cinematograf deschis
pe o strad\ reziden]ial\. ~ntr-o noapte, dup\ o furtun\ de z\pad\,
am decis s\ mergem la film. Str\zile nu fuseser\ cur\]ate `nc\, a[a
c\ mergeam p\[ind printre troiene, sim]indu-ne foarte vii [i
`ndr\gosti]i.
Am`ndoi trebuia s\ lucr\m pentru a ne pl\ti [coala, c\ci `mprumuturile pentru studen]i nu erau suficiente. Dar mai g\seam timp
pentru politic\. Bill s-a decis s\ deschid\ un sediu de sus]inere la
pre[edin]ie a lui McGovern `n New Haven, folosindu-[i propriii
bani pentru `nchirierea unui imobil la strad\. Cei mai mul]i voluntari erau studen]i [i profesori la Yale, pentru c\ [eful local al
Partidului Democrat, Arthur Barbieri, nu `l sus]inea pe McGovern.
Bill a aranjat s\ ne `nt`lnim cu domnul Barbieri la un restaurant
italian. ~n timpul pr`nzului, care a durat mult, Bill a pretins c\ are
1 Young Mens Christian Association Asocia]ia Tinerilor Cre[tini (n.tr.).
Istorie trqitq
89
opt sute de voluntari gata s\ ias\ `n strad\ pentru a organiza activit\]ile aparatului de partid din localitate. ~n cele din urm\, Barbieri a
acceptat s\-l sus]in\ pe McGovern. Ne-a invitat la o petrecere a
partidului organizat\ `ntr-un club local italian, Melebus Club, unde
avea s\-[i anun]e sus]inerea.
~n s\pt\m`na urm\toare am pornit `ntr-acolo cu ma[ina, ajung`nd
la o cl\dire tern\, unde am intrat pe o u[\ care ducea la ni[te sc\ri ce
coborau spre o serie de `nc\peri aflate la subsol. C`nd Barbieri s-a
ridicat s\ vorbeasc\ `n marea sal\ de recep]ii, a solicitat aten]ia
membrilor comitetului districtual local `n majoritate b\rb\]i care
se aflau de fa]\. A `nceput prin a vorbi despre R\zboiul din Vietnam, d`nd numele b\ie]ilor din New Haven care se aflau `n serviciu
militar, precum [i al celor care muriser\. Apoi a spus:
Acest r\zboi nu merit\ moartea nici unui alt b\iat. De aceea
va trebui s\-l sprijinim pe McGovern, care vrea s\-i aduc\ pe
b\ie]ii no[tri acas\.
Pozi]ia lui Barbieri nu a primit imediat acordul tuturor, dar, pe
m\sur\ ce noaptea avansa, [i-a sus]inut cazul p`n\ a ob]inut un vot
unanim de sus]inere. {i s-a ]inut de promisiune, mai `ntì la conven]ia de stat, apoi `n timpul alegerilor, c`nd New Haven a fost
unul dintre pu]inele locuri din America unde McGovern a ob]inut
mai multe voturi dec`t Nixon.
Dup\ Cr\ciun, Bill a venit cu ma[ina de la Hot Springs p`n\ la
Park Ridge, pentru a petrece c`teva zile cu familia mea. Am`ndoi
p\rin]ii mei `l cunoscuser\ vara anterioar\, dar eram `nc\ foarte
nelini[tit\ de `nt`lnire, cunosc`nd lipsa de inhibi]ie a tatei c`nd avea
ocazia de a-mi critica prietenii. M\ `ntrebam ce va spune despre un
democrat din Sud cu favori]i la Elvis. Mama mi-a spus c\ `n
ochii tatei nici un b\rbat nu avea s\ fie destul de bun pentru mine.
Ea `ns\ i-a apreciat lui Bill bunele maniere [i disponibilitatea de a
ajuta la sp\latul vaselor. Dar Bill a c`[tigat-o definitiv c`nd a g\sit-o
citind o carte de filosofie de la unul din cursurile pe care le urma la
colegiu [i a petrecut ora urm\toare discut`nd cu ea. Cu tata a mers
8/28/04
12:04 AM
Page 90
90
mai greu la `nceput, dar s-a `nc\lzit c`nd a venit vorba de jocurile
de c\r]i [i de meciurile de fotbal de la televizor. Fra]ii mei i-au
c\zut imediat `n vraj\. Prietenele mele `l pl\ceau, de asemenea.
Dup\ ce i l-am prezentat lui Betsy Johnson, mama ei, Roslyn, m-a
oprit pe c`nd plecam din casa lor [i mi-a spus:
Nu-mi pas\ ce faci, dar nu-l l\sa s\-]i scape. E singurul pe
care l-am v\zut f\c`ndu-te s\ r`zi.
Dup\ terminarea [colii `n prim\vara lui 1972, m-am `ntors la
Washington s\ lucrez pentru Marian Wright Edelman. Bill [i-a luat
o slujb\ cu norm\ `ntreag\ `n campania lui McGovern.
~ns\rcinarea mea principal\ `n vara lui 1972 era s\ adun
informa]ii despre e[ecul administra]iei Nixon `n a impune interdic]ia legal\ asupra acord\rii de excep]ii de la plata taxelor academiilor private segrega]ioniste, care se r\sp`ndiser\ `n Sud,
pentru a evita `nscrierea `n [colile publice mixte. Academiile
respective pretindeau c\ fuseser\ create la cererea p\rin]ilor care
se deciseser\ s\ `[i trimit\ copiii `n [coli private; nu avea nimic
de a face cu integrarea mixt\ `n [coli publice ordonat\ prin
hot\r`re judec\toreasc\. Am mers `n Atlanta pentru a `nt`lni
avoca]i [i speciali[ti `n drepturi civile, care adunau probe c\, din
contr\, academiile fuseser\ create cu singurul scop de a evita
mandatul constitu]ional al deciziilor Cur]ii Supreme, `ncep`nd cu
cazul Brown vs. Comisia de `nv\]\m`nt.
Ca parte a investiga]iei mele, am mers p`n\ `n Dothan, Alabama,
cu g`ndul de a poza `n t`n\r\ mam\ care dore[te s\ se mute `n zon\
[i este interesat\ de `nscrierea copilului `n academia exclusiv pentru
albi din localitate. M-am oprit mai `ntì `n sectorul negru din
Dothan, pentru a lua pr`nzul cu persoanele noastre locale de contact. ~n timp ce m`ncam burgeri [i beam ceai cu ghea]\ `ndulcit, ei
mi-au povestit c\ multe dintre departamentele [colare din zon\
scoteau c\r]ile [i echipamentele din [colile publice pentru a le
transfera c\tre a[a-numitele academii, care erau v\zute ca alternativ\ pentru elevii albi. La o [coal\ local\ privat\, am avut o
Istorie trqitq
91
`nt`lnire cu unul dintre administratori, pentru a discuta `nscrierea

copilului meu imaginar. Mi-am jucat rolul, pun`nd `ntreb\ri despre
program\ [i despre componen]a corpului de elevi. Am primit asigur\ri c\ nici un copil de culoare nu va fi `nscris la acea [coal\.
~n timp ce eu m\ luptam cu practicile discriminatorii, Bill era `n
Miami, lucr`nd pentru a-i asigura nominalizarea lui McGovern la
Conven]ia democrat\ din 13 iulie 1972. Dup\ conven]ie, Gary Hart
i-a cerut lui Bill s\ mearg\ `n Texas, `mpreun\ cu Taylor Branch,
pe atunci un t`n\r scriitor, pentru a se al\tura unui avocat din
Houston, Julius Glickman, `ntr-un triumvirat pentru conducerea
campaniei preziden]iale a lui McGovern `n acel stat. Bill m-a `ntrebat dac\ voiam [i eu s\ merg. Voiam, dar numai dac\ aveam ceva
clar de f\cut. Anne Wexler, o veteran\ `n organizarea de campanii,
pe care o [tiam din Connecticut [i care lucra pe atunci pentru
McGovern, mi-a oferit o slujb\: conducerea biroului de `nscriere a
electoratului din Texas. Am profitat de [ans\. De[i Bill era singura
persoan\ pe care o cuno[team c`nd am ajuns `n Austin, Texas, `n
august, mi-am f\cut imediat c`]iva dintre cei mai buni prieteni pe
care i-am avut vreodat\.
~n 1972, Austin mai era `nc\ un or\[el adormit `n compara]ie
cu Dallas sau Houston. Era, fire[te, capital\ de stat [i c\min al
Universit\]ii de Stat din Texas, dar p\rea mai caracteristic trecutului dec`t viitorului din Texas. Ar fi fost greu de prev\zut cre[terea
exploziv\ a companiilor de `nalt\ tehnologie care aveau s\ transforme micul or\[el din provincia deluroas\ a Texasului `ntr-un
ora[ din `nfloritoarea Sunbelt1.
Campania lui McGovern [i-a instalat sediul `ntr-o cl\dire goal\
de pe West Sixth Street. Eu de]ineam o mic\ `nc\pere pe care o
foloseam, de altfel, rareori, `ntruc`t `mi petreceam cea mai mare
parte a timpului pe teren, `ncerc`nd s\ `nregistrez pentru alegeri
1 Centura Soarelui, denumire generic\ pentru un [ir de ora[e din sud-vestul Statelor
Unite, care au `nregistrat un salt deosebit prin dezvoltarea `n aceast\ zon\ a industriei
de `nalt\ tehnologie (n.tr.).
8/28/04
12:04 AM
Page 92
92
tinerii care abia c\p\taser\ dreptul de vot, cei `ntre optsprezece [i

dou\zeci [i unu de ani, [i conduc`nd prin Texasul de Sud, `ncerc`nd
s\ `nscriu popula]ia neagr\ [i hispanic\. Roy Spence, Garry Mauro
[i Judy Trabulsi, to]i r\ma[i activi `n politica din Texas [i juc`nd un
rol important `n campania preziden]ial\ din 1992, au devenit elementul de baz\ al efortului nostru de a ajunge la tinerii votan]i. Ei
credeau c\ vor putea convinge s\ se `nscrie fiecare t`n\r de optsprezece ani din Texas, ceea ce ar fi `ntors orientarea electoratului
`n favoarea lui McGovern. Cel pu]in asta era p\rerea lor. Le pl\cea,
de asemenea, s\ se distreze [i m-au dus la Scholzs Beer Garden,
unde st\team afar\ la sf`r[itul zilei de lucru de optsprezece, dou\zeci de ore, `ntreb`ndu-ne ce am mai fi putut face `n fa]a cifrelor tot
mai cobor`te ale sondajelor.
Hispanicii din Texasul de Sud erau, fire[te, pruden]i `n prezen]a
fetei blonde din Chicago, care nu [tia o boab\ spaniol\. Mi-am
g\sit alia]i `n universitate, printre sindicatele muncitore[ti [i
avoca]ii din Asocia]ia Rural\ de Ajutor Legal din Texasul de Sud.
Unul dintre ghizii mei de-a lungul frontierei a fost Franklin Garcia,
un organizator de sindicat `n\sprit de lupte, care m-a dus `n locuri
unde nu a[ fi putut nicic`nd s\ merg singur\ [i a garantat pentru
mine `n fa]a mexicanilor americani, care erau `ngrijora]i c\ a[ putea
fi de la Serviciul de imigra]ie sau de la vreo alt\ agen]ie guvernamental\. ~ntr-o noapte, pe c`nd Bill se afla `n Brownsville pentru o
`nt`lnire cu liderii Partidului Democrat, am trecut `mpreun\ cu
Franklin [i l-am luat `n drumul nostru, peste grani]\, `n Matamoros,
unde Franklin ne promisese o mas\ de neuitat. Am ajuns `ntr-o
bodeg\ ce avea o trup\ de mariachi decent\ [i servea cel mai bun
unicul barbecue cabrito sau cap de capr\, pe care l-am m`ncat
vreodat\. Bill a adormit la mas\, `n timp ce eu am m`ncat pe c`t de
repede mi-au permis digestia [i limitele decen]ei.
Betsey Wright, care activase anterior `n Partidul Democrat din
Texas [i lucrase pentru Cauza Comun\, a venit s\ ne `nso]easc\ `n
campanie. Betsy crescuse `n Texasul de Vest [i terminase facultatea
Istorie trqitq
93
la Austin. Organizator politic de geniu, ea umblase peste tot prin

stat [i nu ne-a ascuns ceea ce `ncepusem [i noi s\ b\nuim: campania lui McGovern era sortit\ e[ecului. Chiar [i trecutul senatorului
McGovern pilot de bombardier , ulterior comemorat `n cartea
lui Stephen Ambrose The Wild Blue [i care ar fi trebuit s\ confere
credibilitate pozi]iei sale antir\zboi, a fost `ngropat sub avalan[a
atacurilor republicanilor [i a gre[elilor comise de propria campanie.
C`nd senatorul McGovern l-a ales pe Shriver pentru a-i urma senatorului Thomas Eagleton ca nominalizat din partea sa la func]ia de
vicepre[edinte, am sperat c\ at`t activitatea desf\[urat\ de acesta
pentru pre[edintele Kennedy, c`t [i rela]iile sale de familie cu
Kennedy, prin Eunice, sora lui Jack [i a lui Bobby, ar putea retrezi
interesul electoratului.
C`nd perioada de `nregistrare pe listele electorale s-a `ncheiat,
cu treizeci de zile `nainte de alegeri, Betsey mi-a cerut s\ ajut la
desf\[urarea campaniei din San Antonio. Am stat la o prieten\
din colegiu [i m-am desf\tat cu priveli[tile, sunetele, mirosurile
[i m`ncarea din acel ora[ frumos. M`ncam m`ncare mexican\ de
trei ori pe zi, de obicei la Mario, pe autostrad\, sau `n centru, la
Mi Tierra.
C`nd duci o campanie preziden]ial\ `ntr-un ora[ sau `ntr-un stat,
`ncerci `ntotdeauna s\ convingi sediul na]ional s\-]i trimit\ chiar
candida]ii sau cel pu]in al]i reprezentan]i de la v`rf. Shirley
MacLaine era cea mai cunoscut\ sus]in\toare a lui McGovern pe
care o adusesem la San Antonio p`n\ ce, de la centru, s-a anun]at c\
senatorul McGovern `nsu[i va veni pentru un miting la Alamo un
adev\rat simbol al e[ecului. Timp de mai mult de o s\pt\m`n\,
eforturile noastre s-au concentrat asupra mobiliz\rii unei mul]imi
c`t mai numeroase. Acea experien]\ m-a f\cut s\ realizez c`t era de
important ca personalul de la centru s\ respecte popula]ia local\. Ei
au trimis personal pentru planificarea logistic\ a vizitei candidatului. Aceasta a fost prima mea ocazie de a vedea la lucru o echip\
de speciali[ti `n campanii. Am `n]eles atunci c\ lucrau sub un stres
8/28/04
12:04 AM
Page 94
Istorie trqitq
94
imens, voiau ca toate lucrurile esen]iale telefoane, copiatoare,

scen\, scaune, sistem audio s\ fi fost instalate din timp [i c\,
`ntr-o curs\ foarte str`ns\ sau care era pe cale de a fi pierdut\, cineva trebuia s\ fie responsabil pentru plata facturilor. De fiecare dat\
c`nd echipa de speciali[ti cerea ceva, `mi spuneau c\ banii pentru
plata acelui lucru trebuiau `ncasa]i imediat. Dar banii nu au ap\rut
niciodat\. ~n noaptea marelui eveniment, McGovern a f\cut o
treab\ foarte bun\. Am adunat suficien]i bani pentru a-i pl\ti pe
furnizorii locali, ceea ce s-a dovedit a fi singura afacere profitabil\
din `ntreaga lun\ petrecut\ acolo.
Partenerul meu `n toate acestea a fost Sara Ehrman, membr\ a
personalului juridic de campanie al senatorului MvGovern, care `[i
luase concediu pentru a lucra `n campanie, iar mai t`rziu s-a mutat
`n Texas pentru a organiza opera]iuni `n teritoriu. Veteran `n ale
politicii [i cu o inteligen]\ efervescent\, Sara era `ntruparea c\ldurii
materne [i a activismului nedisimulat. Nu `ncerca niciodat\ s\-[i
`ndulceasc\ cuvintele sau s\-[i cosmetizeze opiniile, indiferent de
audien]\. Avea energia [i spiritul unei femei de dou\ ori mai tinere
pe care le mai p\streaz\ [i ast\zi. Conducea de o vreme campania
din San Antonio, c`nd am intrat `n biroul ei `ntr-o zi de octombrie
pentru a-i spune c\ venisem s\ ajut. Ne-am privit [i am decis c\ ne
va face pl\cere s\ lucr\m `mpreun\, iar acela a fost `nceputul unei
prietenii care mai dureaz\ [i ast\zi.
Era evident pentru toat\ lumea c\ Nixon avea s\-l `nving\ pe
McGovern `n alegerile din noiembrie. Dar, dup\ cum aveam s\
afl\m `n cur`nd, aceasta nu ì `mpiedicase pe Nixon [i pe cei care
au operat `n numele s\u s\ utilizeze ilegal fondurile de campanie
(pentru a nu men]iona agen]iile guvernamentale oficiale) pentru a
spiona opozi]ia [i a finan]a afaceri dubioase care s\ ajute la victoria
republicanilor. O mic\ p\trundere prin efrac]ie la birourile Comitetului Democrat din complexul Watergate pe 17 iunie 1972 va duce
la c\derea lui Richard Nixon. Se va reflecta, de asemenea, asupra
viitorului meu.
95
~nainte de a ne `ntoarce la cursurile noastre la Yale, la care ne

`nscriseser\m, dar la care nu participaser\m `nc\, Bill [i cu mine
am plecat `n prima noastr\ vacan]\ `mpreun\, la Zihuatanejo,
Mexic, pe atunci un or\[el `nc`nt\tor pe malul Pacificului. ~ntre
ie[irile `n larg la `not [i surf, petreceam o mare parte din timp rememor`ndu-ne alegerile [i e[ecul campaniei lui McGovern analiz\
ce a continuat luni de zile. At`t de multe lucruri merseser\ prost,
inclusiv Conven]ia democrat\ na]ional\, care fusese o gre[eal\.
Printre alte gre[eli tactice, McGovern ajunsese pe podium pentru
discursul de acceptare a candidaturii la miezul nop]ii, c`nd nimeni
din ]ar\ nu mai era treaz, dar\mite s\ mai [i priveasc\ o conven]ie
politic\ la televizor. Examin`nd experien]a noastr\ cu McGovern,
eu [i Bill am fost de acord c\ mai aveam mult de `nv\]at despre arta
de a face campanie politic\ [i despre puterea televiziunii. Acea
curs\ electoral\ din 1972 a constituit primul nostru rit de trecere `n
lumea politicii.
Dup\ absolvirea Dreptului `n prim\vara lui 1973, Bill m-a luat
`n prima mea excursie `n Europa, pentru a revizita locurile pe unde
b`ntuise ca bursier Rhodes. Am sosit `n Londra, iar Bill s-a dovedit
a fi un ghid remarcabil. Am petrecut ore `n [ir vizit`nd Westminster
Abbey, Tate Gallery [i Parlamentul. Ne-am plimbat `n jurul monumentului de la Stonehenge [i ne-am minunat de dealurile mai verzi
dec`t verdele ale }\rii Galilor. Ne-am propus s\ vizit\m c`t de
multe catedrale vom putea, ajuta]i de o carte cu h\r]i meticulos
desenate, ce acopereau o mil\ p\trat\ de teritoriu pe pagin\. Am
hoin\rit de la Salisbury p`n\ la Lincoln, Durham [i York, f\c`nd
pauze pentru a explora ruinele unei m\n\stiri devastate de trupele
lui Cromwell sau plimb`ndu-ne prin gr\dini minunate.
Pe `nserate, pe c`nd ne aflam `n frumosul Lake District, ne-am
trezit pe malurile lacului Ennerdale, iar acolo Bill mi-a cerut s\ m\
c\s\toresc cu el.
8/28/04
12:04 AM
Page 96
96
Eram `ndr\gostit\ la disperare de el, dar groaznic de confuz\ `n

leg\tur\ cu via]a [i cu viitorul meu. A[a c\ am spus: nu, nu
acum. Ceea ce voiam s\ spun de fapt era mai las\-mi ceva timp.
Mama suferise teribil dup\ divor]ul p\rin]ilor s\i, iar copil\ria ei
trist\ [i singuratic\ era `ntip\rit\ `n inima mea. {tiam c\ atunci c`nd
m\ voi decide s\ m\ c\s\toresc voiam s\ fie pe via]\. Privind `napoi
la acele vremuri [i la persoana care eram pe atunci, realizez c`t eram
de speriat\ de ideea de `ndatorire, `n general, [i de ardoarea lui Bill,
`n particular. M\ g`ndeam la el ca la o for]\ a naturii [i m\ `ntrebam
dac\ voi face fa]\ trecerii prin anotimpurile sale.
Bill Clinton este, mai presus de orice, perseverent. ~[i fixeaz\
]eluri, iar eu am fost unul dintre acestea. Mi-a cerut s\ m\ c\s\toresc cu el din nou [i din nou, iar eu spuneam `ntotdeauna Nu.
~n cele din urm\ a spus:
Ei bine, nu am de g`nd s\ te mai rog s\ te m\ri]i cu mine, iar
dac\ te vei decide vreodat\ s\ o faci, va trebui s\ mi-o spui singur\.
El avea s\ m\ a[tepte.
C|L|TOR PRIN ARKANSAS

Cur`nd dup\ ce ne-am `ntors din Europa, Bill s-a oferit s\ m\ ia
`ntr-o alt\ excursie de data aceasta `ntr-un loc pe care el `l numea
acas\.
Bill m-a a[teptat pe aeroportul din Little Rock `ntr-o diminea]\
`nsorit\ de var\ pe la sf`r[itul lui iunie. M-a condus cu ma[ina de-a
lungul unor str\zi cu case `n stil victorian, am trecut de re[edin]a
guvernatorului [i de Capitoliul de stat, construit pentru a imita
cl\direa Capitoliului din Washington. Ne-am continuat drumul
prin valea rùlui Arkansas, cu copaci de magnolii `nl\n]ui]i, [i apoi
prin mun]ii Ouachita, oprindu-ne s\ admir\m priveli[tele [i s\
vedem magazinele de ]ar\ pentru ca Bill s\ m\ prezinte oamenilor
[i locurilor pe care le iubea. C`nd a c\zut `nserarea am ajuns, `n
sf`r[it, `n Hot Springs, Arkansas.
C`nd l-am `nt`lnit prima oar\ pe Bill, petreceam ore `ntregi
povestindu-mi despre Hot Springs, cl\dit `n jurul unor izvoare
fierbin]i de sulf `n care indienii f\cuser\ baie timp de sute de ani
[i pe care Hernando De Soto le descoperise `n 1541, consider`ndu-le f`nt`ni ale tinere]ii. Cursele de care cu cai de ras\ [i
jocurile ilegale de noroc atr\seser\ indivizi precum Babe Ruth,
Al Capone [i Minnesota Fats. ~n copil\ria lui Bill, multe dintre
restaurantele din ora[ aveau aparate de jocuri, iar cluburile de
noapte prezentau arti[ti de variet\]i renumi]i prin anii 50, ca Peggy
Lee, Tony Bennett, Liberace [i Patti Page. Procurorul general Robert
8/28/04
12:04 AM
Page 98
98
Kennedy `nchisese toate opera]iunile ilegale de jocuri de noroc, ceea

ce a dus la sc\derea afacerilor marilor hoteluri, restaurantelor [i
b\ilor publice de pe Central Avenue. Dar ora[ul a re`nviat pe
m\sur\ ce tot mai mul]i pensionari au descoperit apele calde ale
`mprejurimilor, lacurile [i frumuse]ea natural\ a acestora, c`t [i spiritul generos al oamenilor din partea locului.
Hot Springs era elementul natural al Virginiei Cassidy Blythe
Clinton Dwire Kelley. Mama lui Bill se n\scuse `n Bodcaw,
Arkansas, [i crescuse `n apropiere, la Hope, opt mile spre sud-vest.
~n timpul celui de Al Doilea R\zboi Mondial a frecventat cursuri
de asisten]\ medical\ `n Louisiana [i acolo l-a cunoscut pe primul
ei so], William Jefferson Blythe. Dup\ r\zboi s-au mutat `n Chicago [i au locuit `n partea de nord a ora[ului, nu departe de locul
unde locuiser\ [i p\rin]ii mei. C`nd Virginia a r\mas `ns\rcinat\ cu
Bill, s-a `ntors acas\ la Hope pentru a a[tepta copilul. So]ul ei tocmai venea s\ o vad\, c`nd a avut un accident de ma[in\ fatal, `n
mai 1946. Virginia era o v\duv\ `n v`rst\ de dou\zeci [i trei de ani
c`nd s-a n\scut Bill, la 19 august 1946. A decis s\ mearg\ la New
Orleans s\ se preg\teasc\ pentru a deveni asistent-anestezist, c\ci
astfel ar fi f\cut mai mul]i bani pentru a se `ntre]ine pe ea [i pe fiul
ei. L-a l\sat pe Bill `n grija mamei [i a tat\lui ei, iar dup\ ce [i-a
luat diploma s-a `ntors la Hope s\-[i practice meseria.
~n 1950 s-a rec\s\torit cu Roger Clinton, un agent de v`nz\ri de
autoturisme, b\utor `nr\it, [i s-a mutat cu el `n Hot Springs, `n
1953. Problemele lui Roger cu b\utura s-au `nr\ut\]it de-a lungul
anilor [i devenise chiar violent. La cincisprezece ani, Bill era `n
sf`r[it destul de mare pentru a-[i `mpiedica tat\l vitreg s\ o bat\ pe
mama sa, cel pu]in atunci c`nd se afla `n preajm\. A `ncercat, de
asemenea, s\ aib\ grij\ de fratele s\u Roger, cu zece ani mai mic.
Virginia a r\mas din nou v\duv\ `n 1967, c`nd Roger Clinton a
murit dup\ o lung\ b\t\lie cu cancerul.
Ne `nt`lniser\m pentru prima oar\ `n New Haven, `n timpul
unei vizite pe care i-o f\cuse lui Bill `n prim\vara lui 1972.
Istorie trqitq
99
Fiecare din noi a fost tulburat\ de cealalt\. ~nainte ca Virginia

s\ soseasc\, `mi f\cusem singur\ p\rul (prost) pentru a economisi bani. Nu foloseam farduri [i cea mai mare parte a timpului purtam blugi [i tricouri. Nu eram Miss Arkansas [i, f\r\
`ndoial\, nici genul de fat\ de care Virginia s-ar fi a[teptat ca
fiul ei s\ se `ndr\gosteasc\. Indiferent ce altceva s-ar fi petrecut
`n via]a ei, Virginia se trezea devreme, `[i lipea genele false, `[i
aplica rujul de un ro[u viu [i ie[ea leg\n`ndu-se pe u[\. Stilul
meu o deruta, ca s\ nu mai spunem c\ nu-i pl\ceau nici ideile
mele stranii de yankeu.
M-am descurcat mult mai bine `n prietenia cu cel de-al treilea
so] al Virginiei, Jeff Dwire, care mi-a devenit aliat. De]inea un
salon de frumuse]e [i o trata pe Virginia ca pe o regin\. S-a purtat
dr\gu] cu mine din prima clip\ c`nd m-a v\zut [i m-a `ncurajat `n
permanen]\ `n `ncercarea mea de a construi o rela]ie amical\ cu
mama lui Bill. Jeff `mi spunea s\ ì las timp, iar ea se va deschide
mai mult c\tre mine.
S\ nu-]i faci griji! `mi spunea. Trebuie doar s\ se obi[nuiasc\
cu ideea. E greu pentru dou\ femei puternice s\ se `n]eleag\.
~n cele din urm\ Virginia [i cu mine am ajuns s\ ne respect\m
reciproc diferen]ele [i am nutrit o afec]iune ad`nc\. Am realizat c\
aveam `n comun ceva mai important dec`t ceea ce ne diferen]ia:
iubeam am`ndou\ acela[i b\rbat.
Bill se `ntorsese acas\ `n Arkansas [i `[i luase o slujb\ de profesor `n Fayetteville, la Facultatea de Drept a Universit\]ii din
Arkansas. Eu m\ mutasem `n Cambridge, Massachusettes, s\
lucrez pentru Marian Wright Edelman, la nou-creatul Fond pentru
Ap\rarea Copilului (CDF). Am `nchiriat etajul superior al unei case
vechi, unde locuiam singur\ pentru prima dat\. ~mi iubeam munca,
ce presupunea foarte multe c\l\torii [i contactul cu tot felul de probleme privind copiii [i adolescen]ii din ]ar\. ~n Carolina de Sud am
investigat felul `n care minorii erau de]inu]i `n `nchisori pentru
adul]i. Unii dintre adolescen]ii de paisprezece, cincisprezece ani pe
8/28/04
12:04 AM
Page 100
Istorie trqitq
100
care i-am intervievat se aflau `n `nchisoare pentru infrac]iuni minore. Al]ii erau r\uf\c\tori `nd`rji]i. ~n orice caz, nici unul dintre ei
nu ar fi trebuit s\ `mpart\ celula cu criminali adul]i periculo[i, care
ar fi putut profita de ei [i i-ar fi putut instrui mai departe `n activit\]i
criminale. CDF a condus un efort de separare a minorilor [i a `ncercat s\ le furnizeze mai mult\ protec]ie [i scurtarea pedepselor.
~n New Bedford, Massachusettes, am mers din u[\ `n u[\
`ncerc`nd s\ identific sursa unor statistici `ngrijor\toare. La CDF
f\ceam recens\m`nturi printre copiii de v`rst\ [colar\ [i comparam
aceste cifre cu cifrele de [colarizare. G\seam adeseori discrepan]e
semnificative [i doream s\ descoperim unde se aflau ace[ti copii.
B\tutul la u[i a fost revelator [i impresionant. Am g\sit copii care
nu merseser\ la [coal\ din cauza unor handicapuri fizice, cum erau
orbirea sau surzenia. Am g\sit [i copii de [coal\ care st\teau acas\
pentru a `ngriji de fra]ii lor mai mici, `n timp ce p\rin]ii erau la serviciu. Pe veranda din spate a casei familiei ei dintr-un cartier de
pescari de origine portughez\, am g\sit o feti]\ `n scaun cu rotile,
care mi-a spus c`t de mult `[i dorea s\ mearg\ la [coal\. {tia c\ nu
se poate duce pentru c\ nu poate s\ mearg\.
Am `naintat Congresului rezultatele cercet\rilor noastre. Doi
ani mai t`rziu, la presiunea CDF [i a altor sus]in\tori `nfoca]i, Congresul a votat legea privind educa]ia tuturor copiilor cu handicap,
care prevedea c\ [i copiii cu probleme fizice, emo]ionale sau de
`nv\]are vor fi `nscri[i `n sistemul de [coli publice.
~n ciuda satisfac]iei pe care mi-o d\dea munca, m\ sim]eam
singur\ [i `mi lipsea Bill mai mult dec`t puteam suporta. Pe timpul
verii d\dusem examenele de intrare `n barou at`t `n Arkansas, c`t [i
`n Washington, dar inima m\ tr\gea mai mult spre Arkansas. C`nd
am aflat c\ trecusem examenul pentru Arkansas, dar nu [i pentru
Washington, m-am g`ndit c\ poate rezultatele mele `ncercau s\-mi
spun\ ceva. Am cheltuit o mare parte din salariu pe factura de
telefon [i am fost teribil de fericit\ c`nd Bill a venit s\ m\ vad\ de
101
Ziua Recuno[tin]ei. Am petrecut timpul explor`nd Bostonul [i

vorbind despre viitorul nostru.
Bill mi-a spus c\ ì f\cea pl\cere s\ predea [i c\ avea o via]\
foarte pl\cut\ `n casa `nchiriat\ la marginea lui Fayetteville, un
or\[el universitar lini[tit [i prietenos. Dar sim]ea chemarea lumii
politice [i `ncerca s\ g\seasc\ un candidat pentru a se opune `n cursa
electoral\ singurului congresman republican din Arkansas, John
Paul Hammerschmidt. Nu g\sise nici un alt democrat `n nord-vestul statului doritor s\ candideze `mpotriva popularului oficial, care
avea patru mandate la activ, iar eu sim]eam c\ `ncepuse s\ analizeze posibilitatea de a intra el `nsu[i `n curs\. Dac\ decidea s\ o
fac\, nu eram sigur\ ce implica]ii ar fi avut pentru rela]ia noastr\.
Ne-am pus de acord c\, dup\ Cr\ciunul din 1973, voi veni `n
Arkansas pentru a `ncerca s\ vedem `mpreun\ `ncotro ne `ndreptam. C`nd am ajuns acolo pentru a s\rb\tori Anul Nou, Bill se
decisese s\ candideze pentru Congres. Credea c\ Partidul Republican va fi puternic afectat de scandalul Watergate [i chiar [i candida]ii cei mai puternici vor fi vulnerabili. Era foarte entuziasmat de
provocarea de a candida [i `ncepuse s\ `[i organizeze campania.
Cuno[team anun]ul f\cut la Washington prin care John Doar
fusese selec]ionat de c\tre Comisia Juridic\ a Camerei s\ conduc\
ancheta de punere sub acuzare a pre[edintelui Nixon. ~l `nt`lniser\m pe Doar la Yale, unde fusese judec\tor `n timpul unei
simul\ri de proces, `n prim\vara lui 1973. Ca directori ai Uniunii
Avoca]ilor, Bill [i cu mine eram responsabili de supravegherea
simul\rii de cazuri pentru unul din examene. Doar, ales ca judec\tor
al procesului, era un individ de tipul Gary Cooper: un avocat t\cut [i
slab din Wisconsin, care lucrase `n Departamentul de Justi]ie pe vremea lui Kennedy pentru a pune cap\t segreg\rii `n Sud. Pledase din
partea statului `n unele dintre cele mai dificile cazuri privind dreptul la vot de la curtea federal\ [i lucrase mult pe teren `n Mississippi [i Alabama `n timpul celor mai violente episoade din anii 60.
~n Jackson, Mississippi, intervenise `ntre protestatarii `nfierb`nta]i [i
8/28/04
12:04 AM
Page 102
102
poli]ie pentru a preveni un poten]ial masacru. ~i admiram curajul,

perseveren]a [i aplicarea metodic\ a legii.
~ntr-o zi pe la `nceputul lui ianuarie, pe c`nd `mi beam cafeaua
cu Bill `n buc\t\rie, a sunat telefonul. Era Doar, care `l ruga s\ se
al\ture echipei de acuzare pe care o organiza `n acel moment. I-a
spus lui Bill c\ ì ceruse lui Burke Marshall, vechiul s\u prieten [i
coleg de la Sec]ia de drepturi civile din Departamentul de Justi]ie,
s\-i recomande c`]iva tineri avoca]i cu care s\ lucreze `n echipa de
acuzare. Numele lui Bill fusese pus `n capul listei, al\turi de al]i
trei colegi de la Yale: Michael Conway, Rufus Cormier [i Hillary
Rodham. Bill i-a zis lui Doar c\ se decisese s\ candideze pentru
Congres, dar c\ spera ca ceilal]i de pe list\ s\ fie disponibili. Doar
a spus c\ m\ va suna pe mine. Mi-a oferit o pozi]ie `n echip\,
explic`ndu-mi c\ treaba va fi slab pl\tit\ [i c\ va presupune ore
lungi de lucru, care `n cea mai mare parte vor fi dificile [i monotone. Era, dup\ cum se spune, o ofert\ pe care n-o po]i refuza. Nu
`mi puteam imagina o misiune mai important\ `n acel moment de
r\scruce al istoriei Americii. Bill era foarte bucuros pentru mine [i
am`ndoi am fost u[ura]i s\ l\s\m discu]ia despre noi doi la o parte
pentru o vreme. Cu binecuv`ntarea lui Marian, mi-am f\cut bagajul
[i m-am mutat de la Cambridge, `ntr-o camer\ nelocuit\ din apartamentul Sarei Ehrman de la Washington. Aveam s\ trec prin cele
mai intense [i semnificative experien]e din via]a mea.
Cei patruzeci [i patru de procurori implica]i `n ancheta de
punere sub acuzare lucrau [apte zile pe s\pt\m`n\, baricada]i `n
vechiul Congressional Hotel de pe Dealul Capitoliului, peste
drum de Casa Alb\, `n sud-vestul Washington-ului. Aveam dou\zeci [i [ase de ani [i eram plin\ de respect fa]\ de compania `n
mijlocul c\reia m\ aflam [i de responsabilitatea istoric\ pe care
ne-o asumaser\m.
De[i Doar conducea `ntregul personal implicat `n anchet\, existau de fapt dou\ echipe de avoca]i, una selectat\ de Doar [i numit\
de directorul democrat al anchetei, congresmanul Peter Rodino de
Istorie trqitq
103
New Jersey, iar cealalt\, numit\ de membrul de rang `nalt al republicanilor, congresmanul Edward Hutchinson de Michigan, [i selectat\ de Albert Jenner, legendarul pledant al firmei Jenner & Block
din Chicago. Avoca]i specializa]i, afla]i sub direc]ia lui Doar, dirijau fiecare arie a investiga]iei. Unul dintre ei era Bernard Nussbaum, un procuror-adjunct experimentat [i b\t\ios din New York.
Un altul era Joe Woods, avocat din California, cu o inteligen]\
t\ioas\ [i cu standarde meticuloase, care mi-a supravegheat munca
`n ceea ce prive[te chestiunile de ordin procedural [i constitu]ional.
Bob Sack, un avocat cu un elegant stil scriitoricesc [i care ne destindea adeseori `n momentele mai dificile cu tot felul de expresii [i
cuvinte glume]e, a fost ulterior numit de Bill `n magistratura federal\. Dar cei mai mul]i dintre noi eram tineri absolven]i de Drept
pu[i pe treab\, dornici s\ lucr\m dou\zeci [i patru de ore pe zi `n
birouri ad-hoc, pentru a revizui documente, cercet`nd [i transcriind
`nregistr\ri audio.
Bill Weld, mai t`rziu devenit guvernator republican al statului
Massachusettes, a lucrat `mpreun\ cu mine `n echipa de probleme
constitu]ionale. Fred Altschuler, un excep]ional redactor de texte
legislative din California, mi-a cerut s\ `l ajut `n analizarea structurii de raportare a personalului de la Casa Alb\, pentru a determina ce decizii ar fi putut lua pre[edintele. ~mp\r]eam un birou cu
Tom Bell, un avocat din firma de avocatur\ a familiei Doar din
New Richmond, Wisconsin. Tom [i cu mine am petrecut multe
nop]i b\t`ndu-ne capul cu anumite chestiuni de fine]e `n interpretarea legal\, dar [i amuz`ndu-ne copios. Nu se lua prea `n serios
[i nici pe mine nu m\ l\sa s\ o fac.
Andrew Johnson fusese singurul alt pre[edinte `mpotriva c\ruia
se deschisese o ac]iune de acuzare, iar istoricii se puseser\ de acord
c\ `n acel caz Congresul abuzase de responsabilitatea sa constitu]ional\ solemn\, `n scopuri politice partizane. Dagmar Hamilton,
avocat [i profesor de managementul guvern\rii de la Universitatea
din Texas, f\cea investiga]ii printre cazurile de acuzare din istoria
8/28/04
12:04 AM
Page 104
104
Angliei; eu am preluat cazurile americane. Doar era hot\r`t s\ ]in\

un proces pe care istoria [i publicul s\ `l considere corect [i nep\rtinitor, indiferent de rezultat. Joe Woods [i cu mine am redactat
regulile procedurale ce urmau a fi prezentate Comisiei de Justi]ie
a Camerei. I-am `nso]it pe Doar [i pe Woods la o `nt`lnire public\ a
Comisiei [i am stat al\turi de ei la masa consiliului, `n timp ce Doar
a prezentat procedurile pe care voia ca membrii s\ le accepte.
Nu au existat scurgeri de informa]ie `n cadrul investiga]iei noastre, a[a c\ presa se lega de cel mai mic am\nunt care ar putea interesa pentru a raporta despre eveniment. ~ntruc`t femeile erau rare `n
acest mediu, simpla lor prezen]\ era considerat\ subiect de [tire. Singura problem\ pe care am avut-o a fost atunci c`nd un reporter m-a
`ntrebat cum m\ sim]eam `n pozi]ia de Jill Wine Volner a anchetei
de acuzare. V\zusem felul `n care ziari[tii `[i concentraser\ aten]ia
asupra lui Jill Wine Volner, t`n\ra avocat\ care lucrase `n biroul
procurorului special Leon Jaworsky. Volner condusese memorabilul
interogatoriu al lui Rose Mary Woods, secretara personal\ a lui
Nixon, `n leg\tur\ cu cele optsprezece minute [i jum\tate lips\ de pe
o caset\ de importan]\ major\. Abilit\]ile de avocat ale lui Volner [i
aspectul ei atractiv f\ceau subiectul multor articole.
John Doar era alergic la publicitate. A impus o politic\ strict\ de
confiden]ialitate total\, chiar de anonimat. Ne-a prevenit s\ nu
]inem jurnale, s\ arunc\m gunoaiele sensibile `n anumite pubele,
s\ nu vorbim niciodat\ despre munca noastr\ `n afara cl\dirii, s\ nu
atragem aten]ia asupra noastr\ [i s\ evit\m activit\]ile sociale de
orice tip (ca [i cum am fi avut timp). {tia c\ impunerea unei discre]ii totale era singurul mod de a ajunge la un proces cinstit [i
demn. C`nd l-a auzit pe reporter pun`nd `ntrebarea ce m\ compara
cu Volner, am [tiut c\ nu voi mai fi l\sat\ din nou `n public.
Dup\ ce am lucrat la proceduri, m-am aplecat asupra cercet\rii
privind bazele legale pentru procedura de acuzare a unui pre[edinte
[i am scris un lung memoriu `n care am prezentat pe scurt concluziile a ceea ce constituia [i nu constituia subiect al unei anchete
Istorie trqitq
105
de acuzare. Ani mai t`rziu, mi-am recitit memoriul. ~nc\ s`nt de

acord cu evaluarea tipurilor de infrac]iuni grave [i comportament
neadecvat elementele indicate de Constitu]ie ca f\c`nd subiectul
unei proceduri de acuzare.
~ncet, dar sigur, echipa de avoca]i a lui Doar a str`ns dovezi care
puteau sus]ine un caz conving\tor pentru acuzarea lui Richard
Nixon. Unul dintre cei mai meticulo[i, inspira]i [i exigen]i avoca]i
cu care am lucrat vreodat\, Doar a insistat ca nimeni s\ nu trag\
concluzii pripite, p`n\ ce nu vor fi evaluate toate faptele. ~n zilele
acelea dinaintea apari]iei computerelor personale, ne-a `ndemnat s\
]inem fi[e pentru a `nregistra faptele, aceea[i metod\ pe care o folosise `n procesele de drept civil `n care pledase. Pe fiecare fi[\ dactilografiam c`te un subiect data unei `nsemn\ri, subiectul unei
reuniuni [i referin]e la evenimente `nrudite. Apoi c\utam tipare
comune. Pe la sf`r[itul investiga]iei, adunasem mai mult de cinci
sute de mii de astfel de fi[e.
Munca noastr\ s-a accelerat atunci c`nd am primit casetele
solicitate de la Marele Juriu `n afacerea Watergate. Doar ne-a cerut
c`torva dintre noi s\ ascult\m casetele, pentru a le `n]elege mai
bine. Era o munc\ grea s\ stai singur `ntr-o camer\ f\r\ geamuri
`ncerc`nd s\ deslu[e[ti cuvintele pe care le auzeai, iar apoi s\ le
legi de un anumit context [i de anumite fapte. Apoi mai era ceea
ce eu numeam caseta casetelor. Richard Nixon se `nregistrase
ascult`nd casetele precedente pe care le f\cuse [i discut`nd cu
colaboratorii s\i ceea ce auzise pe ele. El justifica [i analiza ceea
ce spusese anterior, pentru a putea nega sau minimaliza implicarea
sa `n eforturile continue ale Casei Albe de a ocoli legile [i Constitu]ia. ~l auzeam pe pre[edinte spun`nd lucruri precum: Ceea ce
am vrut atunci s\ spun a fost sau iat\ ce `ncercam de fapt s\
spun Era extraordinar s\-l ascul]i pe pre[edinte f\c`nd repeti]ii
pentru propria sa pledoarie.
Pe 19 iulie 1974, Doar a prezentat capetele de acuzare care
specificau culpele imputate pre[edintelui. Comisia de Justi]ie a
8/28/04
12:04 AM
Page 106
Istorie trqitq
106
Camerei a aprobat trei capete de acuzare, cit`nd: abuz de putere,

obstruc]ionarea justi]iei [i dispre] la adresa Congresului. ~nvinuirile aduse pre[edintelui Nixon includeau plata unor martori pentru
a nu depune m\rturie sau pentru a le influen]a m\rturia, utilizarea
abuziv\ a Serviciului Intern de Venituri pentru a ob]ine informa]ii
privind taxele unor cet\]eni priva]i, utilizarea FBI-ului [i a Serviciului Secret pentru a spiona popula]ia american\ [i men]inerea
unei unit\]i de investiga]ie secrete `n cadrul biroului preziden]ial.
Voturile aveau s\ vin\ din dou\ direc]ii, reflect`nd `ncrederea at`t a
Congresului, c`t [i a publicului american. Apoi, pe 5 august, Casa
Alb\ a eliberat [i transcrierea unei casete din 23 iunie 1972,
numite adesea pu[ca fumeg`nd\, care ar\ta c\ Nixon aprobase
mu[amalizarea banilor cheltui]i `n scopuri ilegale de comitetul s\u
de realegere.
Nixon a demisionat din func]ia de pre[edinte la 9 august 1974,
scutind na]iunea de un vot chinuitor [i divizat `n Camer\ [i de un
proces `n Senat. Procesul lui Nixon a for]at un pre[edinte corupt s\
p\r\seasc\ biroul [i a reprezentat, totodat\, o victorie a Constitu]iei
[i a sistemului nostru judiciar. Chiar [i a[a, unii dintre noi, care
alc\tuiser\m comitetul de acuzare, am ie[it din aceast\ experien]\
afecta]i de gravitatea procesului. Puterea enorm\ a comitetelor
numite de Congres [i a procurorilor speciali era pe at`t de cinstit\ [i
de dreapt\ pe c`t i-o permiteau oamenii care lucrau pentru ea.
Dintr-o dat\ r\m\sesem f\r\ ocupa]ie. Grupul nostru str`ns legat
de avoca]i s-a `nt`lnit pentru o cin\ de adio `nainte de a se `mpr\[tia
`n cele patru v`nturi. Fiecare vorbea entuziasmat despre planurile
de viitor. Eu eram `nc\ indecis\, iar atunci c`nd Bert Jenner m-a
`ntrebat ce aveam s\ fac, i-am spus c\ voiam s\ devin avocat
pledant, cum era [i el. Mi-a spus c\ asta `mi va fi imposibil.
De ce? am `ntrebat.
Pentru c\ tu nu vei avea o so]ie.
Ce mai `nseamn\ [i asta?
107
Bert mi-a explicat c\, f\r\ o so]ie acas\, care s\ aib\ grij\ de
toate nevoile mele, nu voi fi niciodat\ `n stare s\ fac fa]\ cerin]elor
vie]ii de zi cu zi, cum ar fi de exemplu s\ m\ asigur c\ am [osete
curate pentru a m\ prezenta `n fa]a cur]ii. De atunci `ncoace m-am
tot `ntrebat dac\ Jenner `[i b\tuse joc de mine sau `ncerca s\-mi
arate c`t de dur\ ar putea fi pentru femei via]a de avocat. ~n cele
din urm\, nu a mai contat; am ales s\-mi urmez inima, nu capul.
M-am mutat `n Arkansas.
Ai `nnebunit? mi-a spus Sara Ehrman c`nd i-am dat vestea.
Pentru ce Dumnezeu s\ dai cu piciorul viitorului?
~n prim\vara aceea, ì cerusem lui Doar permisiunea de a-l vizita
pe Bill la Fayetteville. Nu i-a pl\cut ideea, dar morm\ind mi-a acordat un week-end liber. C`t am stat acolo am mers cu Bill la o cin\
`ntre prieteni, unde i-am `nt`lnit pe unii dintre colegii lui de la
Drept, incluz`ndu-l pe Wylie Davis, devenit apoi decan. Pe c`nd
plecam, Davis mi-a spus c\, dac\ voi dori vreodat\ s\ predau, s\-l
anun]. Acum decisesem c\ era momentul s\ dau curs acelei sugestii.
L-am sunat s\-l `ntreb dac\ oferta mai era valabil\, iar el mi-a r\spuns
afirmativ. L-am `ntrebat ce voi preda, iar el mi-a spus c\ voi vedea
c`nd voi ajunge acolo, peste zece zile, pentru a `ncepe cursurile.
Decizia de a m\ muta `n Arkansas nu venise din senin. Eu [i
Bill tot analizaser\m situa]ia dificil\ de la `nceputul rela]iei noastre.
Dac\ era s\ r\m`nem `mpreun\, unul din noi trebuia s\ lase de la
sine. Dat fiind finalul nea[teptat al lucrului meu la Washington, mi
se oferea timpul [i spa]iul pentru a da o [ans\ rela]iei noastre [i
Arkansas-ului. ~n ciuda ne`ncrederii sale, Sara s-a oferit s\ m\ conduc\ p`n\ acolo. La fiecare c`teva mile m\ `ntreba dac\ eram
con[tient\ de ceea ce f\ceam, iar eu ì d\deam acela[i r\spuns de
fiecare dat\:
Nu, dar merg oricum.
Uneori `n via]\ a trebuit s\ ascult cu mare grij\ de propriile sentimente pentru a m\ decide asupra a ceea ce era mai bine pentru
mine, iar asta te oblig\ uneori la luarea unor decizii de unul singur,
8/28/04
12:04 AM
Page 108
108
atunci c`nd prietenii [i familia pentru a l\sa la o parte presa [i

publicul `]i pun la `ndoial\ alegerile [i fac specula]ii asupra
motivelor pe care le-ai avut. M\ `ndr\gostisem de Bill pe c`nd eram
student\ la Drept [i voiam s\ fiu cu el. {tiam c\ eram `ntotdeauna
mai fericit\ cu Bill dec`t f\r\ el [i considerasem `ntotdeauna c\ voi
putea duce o via]\ `mplinit\ oriunde. Dac\ era s\ m\ dezvolt ca
individ, [tiam c\ venise vremea s\ fac dup\ cuvintele lui Eleanor
Roosevelt lucrul de care `mi era cel mai team\. A[a c\ mergeam
spre un loc unde nu mai tr\isem niciodat\ [i unde nu aveam prieteni
sau familie. Dar inima `mi spunea c\ merg `n direc]ia cea bun\.
~ntr-o sear\ fierbinte de august, `n ziua `n care am sosit, l-am
v\zut pe Bill ]in`nd un discurs electoral `n fa]a unei mul]imi apreciabile de oameni, `n pia]a ora[ului Bentonville. Eram impresionat\. Poate c\, `n ciuda circumstan]elor dure, avea o [ans\. Ziua
urm\toare am participat la recep]ia dat\ `n onoarea noilor profesori
de la Facultatea de Drept, oferit\ de Asocia]ia Baroului din districtul Washington la hotelul local Holiday Inn. Eram `n Arkansas de
mai pu]in de patruzeci [i opt de ore, dar mi se distribuiser\ deja
`ndatoririle. Aveam s\ predau drept penal [i cursuri de pledoarie [i
aveam s\ `ndrum Clinica de ajutor legal, precum [i proiectele
legate de `nchisoare, ambele sarcini presupun`nd supervizarea studen]ilor care furnizau asisten]\ legal\ celor s\raci [i celor afla]i `n
pu[c\rie. Trebuia s\ fac [i tot ce-mi st\tea `n putin]\ pentru a-l ajuta
pe Bill `n campanie.
Bill Bassett, pre[edintele Asocia]iei Baroului, m-a luat `ntr-un
tur de recunoa[tere, pentru a-i `nt`lni pe avoca]ii [i pe judec\torii
din partea locului. M-a prezentat lui Tom Butt, judec\torul cur]ii de
jurispruden]\, spun`nd:
Domnule judec\tor, ea este noua doamn\ profesoar\. Va
preda drept penal [i va conduce proiectele de ajutor legal.
Ei bine, a spus judec\torul Butt, privind `n jos spre mine, ne
bucur\m s\ v\ avem printre noi, dar trebuie s\ v\ previn c\ nu `mi
folose[te la nimic ajutorul legal [i s`nt foarte exigent.
Istorie trqitq
109
Am reu[it s\ schi]ez un z`mbet [i s\ spun:

{i eu m\ bucur s\ v\ cunosc, domnule judec\tor.
Dar m\ `ntrebam `n ce Dumnezeu m\ b\gasem.
Cursurile au `nceput a doua zi de diminea]\. Nu mai predasem
niciodat\ la o facultate de drept; eram pu]in mai `n v`rst\ dec`t cei
mai mul]i dintre studen]ii mei [i, cu siguran]\, mult mai t`n\r\ dec`t
unii. Singura alt\ femeie din facultate, Elizabeth Bess Osenbaugh, mi-a devenit prieten apropiat. Discutam despre problemele
de drept [i de via]\, de obicei `n timp ce degustam sandvi[uri de
curcan cu kaiser cel mai delicios lucru care se putea g\si la
Fayetteville. De[i aflat `n deceniul al optulea al vie]ii, Robert Leflar
preda `nc\ celebrul s\u curs de conflicte din lege `n Fayetteville [i
un nu mai pu]in faimos curs de judecare de recursuri la Facultatea
de Drept a Universit\]ii New York. El [i so]ia lui, Helen, m-au ajutat mult, iar `n timpul primei mele veri acolo m-au primit s\ locuiesc `n casa lor `n stil autohton, din lemn [i piatr\, f\cut\ dup\
planurile unui arhitect premiat din Arkansas, Fay Jones. Am avut o
serie de dezbateri prietene[ti cu Al Witte, care pretindea titlul de
cel mai dur profesor de drept din ]inut, dar `n sine era un om cu
adev\rat bl`nd. Am apreciat bun\tatea lui Milt Copeland, cu care
`mp\r]eam biroul. {i am admirat activismul [i cultura pedagogic\ a
lui Mort Gitelman, un campion al drepturilor civile.
Chiar c`nd `ncepea semestrul, so]ul Virginiei, Jeff Dwire, a
murit subit de stop cardiac. A fost foarte greu at`t pentru Virginia,
care devenea astfel v\duv\ a treia oar\, c`t [i pentru fratele lui Bill,
Roger, care era cu zece ani mai t`n\r [i avea o rela]ie foarte apropiat\ cu Jeff. Pierderea lui Jeff a fost, de altfel, dureroas\ pentru noi
to]i. Virginia `ndurase at`tea de-a lungul anilor. Eram uimit\ de
rezisten]a ei [i am observat aceea[i tr\s\tur\ la Bill, care ie[ise din
copil\ria dificil\ f\r\ nici o urm\ de am\r\ciune. Din contra, experien]ele prin care trecuse `l f\cuser\ mai sensibil [i optimist. Energia [i buna lui dispozi]ie atr\geau oamenii c\tre el [i s-a [tiut pu]in
8/28/04
12:04 AM
Page 110
110
despre circumstan]ele dureroase prin care trecuse `n via]\, `nainte

ca zvonurile s\ `nceap\ s\ circule `n timpul campaniei.
Bill s-a `ntors la campanie dup\ `nmorm`ntarea lui Jeff, iar eu
am explorat via]a dintr-un mic ora[ universitar. Dup\ intensitatea
tr\irii din Washington [i din New Haven, atmosfera prietenoas\ [i
lini[tit\, precum [i frumuse]ea ora[ului Fayetteville erau de o tonicitate bine venit\.
~ntr-o zi, st`nd la r`nd pentru a retrage bani, casiera m-a `ntrebat:
S`nte]i cumva noua doamn\ profesoar\ de drept?
I-am r\spuns c\ da, iar ea mi-a spus c\ unul dintre nepo]ii ei `mi
era student [i c\ spusese c\ nu m\ descurcam r\u. Alt\ dat\ am
sunat la informa]ii, c\ut`nd num\rul unui student care nu se prezentase la o conferin]\ organizat\ la curs. C`nd i-am spus operatoarei
numele studentului, ea mi-a r\spuns:
Nu e acas\.
Pardon?
E plecat cu cortul, m-a informat ea.
Nu mai tr\isem niciodat\ `nainte `ntr-un loc at`t de mic, de prietenos, de sudist, [i `mi pl\cea teribil. Am mers la jocurile de fotbal
ale echipei Arkansas Razorbacks [i am `nv\]at s\ chem porcii.
C`nd Bill se afla `n ora[, ne petreceam serile cu prietenii, m`nc`nd
fripturi la gr\tar, iar week-end-urile juc`nd volei acas\ la Richard
Richards, un alt coleg al nostru de la Facultatea de Drept. Sau ne
adunam pentru o rund\ de [arade, organizat\ de Bess Osenbaugh.
Carl Whillock, pe atunci administrator la universitate, [i
`nc`nt\toarea lui so]ie, Margaret, locuiau `ntr-o cas\ mare galben\
peste drum de [coal\. Au fost primii care m-au invitat `n vizit\ la
ei [i am devenit repede prieteni. Margaret fusese p\r\sit\ de
primul so] pe c`nd cei [ase copii ai ei aveau sub zece ani. ~n]elepciunea popular\ spunea c\ nici un b\rbat nu ar trebui s\-[i asume
povara unui mariaj cu o femeie divor]at\ [i cu [ase copii, indiferent
de c`t de atr\g\toare [i vivace ar fi fost acea femeie. Dar Carl nu a
urmat conven]iile, ci a semnat pentru `ntreaga `nc\rc\tur\. Odat\
Istorie trqitq
111
i-am prezentat-o pe Margaret lui Eppie Lederer, cunoscut\ altfel ca

Ann Landers.
Scumpete, so]ul t\u merit\ s\ fie f\cut sf`nt! a exclamat Eppie
dup\ ce a aflat povestea lui Margaret.
Avea dreptate.
Ann [i Morriss Henry ne-au devenit, de asemenea, prieteni
apropia]i. Ann, avocat\, era activ\ `n politic\ [i `n afacerile comunitare, at`t `n nume personal, c`t [i `n numele lui Morriss, care lucra
`n Senatul statului. Avea [i ea trei copii [i era profund implicat\ `n
programele [colare [i sportive ale acestora. Ann, care `[i exprima
liber opiniile, de altfel bine fondate, era o companie foarte pl\cut\.
Diane Blair mi-a devenit cea mai apropiat\ prieten\. Ca mine,
[i ea se mutase din Washington la Fayetteville, c`nd se c\s\torise
cu primul ei so]. Preda [tiin]e politice la universitate [i era considerat\ unul dintre cei mai buni profesori din campus. Jucam tenis
`mpreun\ [i ne `mprumutam c\r]ile preferate. A scris mult despre
politica din Arkansas [i din Sud, `n general, iar cartea ei despre
Hattie Caraway, o democrat\ din Arkansas, prima femeie aleas\ `n
Senat prin for]e proprii, era str\b\tut\ de convingerile sale privind
drepturile [i rolul femeilor `n societate.
~n timpul dezbaterii na]ionale privind ratificarea `n Constitu]ie a
Amendamentului pentru egalitatea `n drepturi, Diane l-a comb\tut
pe activistul ultraconservator Phyllis Schlafly `n fa]a `ntregii Adun\ri Generale din Arkansas. Am ajutat-o s\ se preg\teasc\ pentru
confruntarea din ziua Sf`ntului Valentin din 1975. Diane a c`[tigat
dezbaterea cu u[urin]\, dar am`ndou\ [tiam c\ `n Arkansas opozi]ia
combinat\, politico-religioas\, nu se va `nclina `n fa]a argumentelor
conving\toare de natur\ logic\ sau faptic\.
Diane [i cu mine ne `nt`lneam regulat pentru a lua pr`nzul la
sindicatul studen]esc. Alegeam `ntotdeauna o mas\ l`ng\ ferestrele
mari care d\deau spre colinele Ozark [i ne `mp\rt\[eam diferitele
ve[ti. Petreceam, de asemenea, multe ore [i cu Ann, `n piscina din
curtea din spate a lui Henry. Le pl\cea s\ asculte pove[ti despre
8/28/04
12:04 AM
Page 112
112
cazurile pe care le instrumentam la Clinica de ajutor legal [i le

ceream adeseori p\rerea `n leg\tur\ cu anumite atitudini pe care le
`nt`lnisem. ~ntr-o zi, procurorul districtual din Washington, Mahlon
Gibson, m-a sunat s\-mi spun\ c\ un prizonier din partea locului,
acuzat c\ ar fi violat o feti]\ de doisprezece ani, voia s\ fie reprezentat de o femeie avocat. Gibson i-a recomandat judec\torului
de la curtea penal\, Maupin Cummings, s\ m\ numeasc\ pe mine.
I-am spus lui Mahlon c\ nu m\ sim]eam `n largul meu s\ accept un
asemenea client, dar Mahlon mi-a reamintit discret c\ nu puteam
s\-l refuz pur [i simplu pe judec\tor. C`nd l-am vizitat pe presupusul violator `n `nchisoarea districtual\, am aflat c\ era un colector de g\ini, f\r\ educa]ie. Treaba lui era s\ adune g\ini de pe la
marile cresc\torii ale fermierilor din zon\ pentru una dintre fabricile care procesa carnea de pui. El a negat toate acuza]iile care i se
aduceau, afirm`nd c\ fata cu pricina, o rud\ `ndep\rtat\, inventase
`ntreaga poveste. Am condus o investiga]ie detaliat\ [i am ob]inut
m\rturia unui eminent specialist din New York, care a aruncat
`ndoiala asupra valorii probei de s`nge [i sperm\ pe care procurorul
o prezentase drept dovada vinov\]iei inculpatului `n cazul de viol.
Datorit\ acelei m\rturii, am putut negocia cu procurorul pentru ca
acuzatul s\ pledeze vinovat doar de abuz sexual. C`nd am ap\rut
cu clientul `n fa]a judec\torului Cummings pentru a prezenta
ap\rarea, acesta mi-a cerut s\ p\r\sesc sala c`t timp el avea s\ efectueze examin\rile necesare pentru a stabili baza faptic\ a pledoariei.
Am spus:
Dar, domnule judec\tor, nu pot pleca. S`nt avocatul s\u.
Bine, a spus judec\torul, dar nu pot s\ vorbesc despre asemenea lucruri `n fa]a unei doamne.
Domnule judec\tor, l-am asigurat eu, nu v\ g`ndi]i la mine
altfel dec`t ca la un avocat.
Judec\torul a ascultat ap\rarea inculpatului, apoi i-a citit sentin]a. La scurt timp dup\ aceea am discutat cu Ann Henry despre
stabilirea primei linii telefonice de urgen]\ privind violurile.
Istorie trqitq
113
La c`teva luni dup\ ce `ncepusem noua mea via]\, am primit un

telefon de la o femeie-gardian de la `nchisoarea Benton County, la
nord de Fayetteville. Ea mi-a povestit despre o femeie arestat\ pentru tulburarea lini[tii publice fiindc\ predicase din Evanghelie pe
str\zile din Bentonville; fusese programat\ s\ apar\ `n fa]a unui
judec\tor care decisese s\ o trimit\ la spitalul de boli mintale pentru c\ nimeni nu [tia ce s\ fac\ cu ea. Gardiana mi-a cerut s\ vin c`t
mai repede, pentru c\ ea nu credea c\ femeia e nebun\, ci doar
posedat\ de spiritul Domnului.
C`nd am ajuns la tribunal, am `nt`lnit-o pe femeia judecat\,
care p\rea un suflet blajin, `n rochia ei lung\ p`n\ la glezne [i
str`ng`nd la piept Biblia bine `nvelit\. Mi-a explicat c\ Iisus o
trimisese s\ predice la Bentonville [i c\, dac\ va fi eliberat\, se va
`ntoarce s\-[i continue misiunea. C`nd am aflat c\ era din California, l-am convins pe judec\tor s\ ì cumpere un bilet de autobuz
`napoi acas\, `n loc s\ dispun\ s\ fie `nchis\ `ntr-un ospiciu, [i am
convins-o [i pe femeie c\ `n California este mai mult\ nevoie de
ea dec`t `n Arkansas.
Bill c`[tigase primul tur al alegerilor pentru Congres din cadrul
Partidului Democrat, `n iunie, cu ceva ajutor din partea tat\lui meu
[i a fratelui meu Tony, care au petrecut c`teva s\pt\m`ni din mai
f\c`nd mult\ g\l\gie pentru campanie, lipind afi[e [i r\spunz`nd la
telefoane. ~nc\ mai s`nt uimit\ de faptul c\ un republican `nr\it ca
tat\l meu a muncit pentru alegerea lui Bill, m\rturie a c`t de mult
ajunsese s\-l iubeasc\ [i s\-l respecte.
P`n\ la Ziua Muncii, campania lui Bill luase av`nt din plin, iar
republicanii `ncepuser\ s\ ridice un baraj de atacuri personale [i de
trucuri murdare. Era prima mea confruntare de aproape cu eficacitatea minciunilor [i a manipul\rii `ntr-o campanie.
C`nd pre[edintele Nixon a fost `n Fayetteville `n 1969 pentru
meciul de fotbal dintre Texas [i Arkansas, un t`n\r s-a suit `ntr-un
copac pentru a protesta `mpotriva r\zboiului din Vietnam [i a
prezen]ei lui Nixon `n campus. Cinci ani mai t`rziu, oponen]ii
8/28/04
12:04 AM
Page 114
Istorie trqitq
114
politici ai lui Bill au pretins c\ el fusese individul din copac. Nu

conta c\ Bill studia pe vremea aceea la Oxford, Anglia, la patru mii
de mile dep\rtare. Patru ani mai t`rziu, am dat peste oameni care
mai credeau `nc\ `n acuza]ia respectiv\.
Unul dintre mesajele adresate de Bill aleg\torilor nu a fost
expediat de po[t\, iar baloturile cu c\r]i po[tale au fost ulterior
g\site aruncate `n spatele unui oficiu po[tal. {i alte incidente de sabotaj au fost raportate, dar nu a putut fi adus\ nici o dovad\ a existen]ei unui joc necinstit. C`nd a sosit noaptea alegerilor, `n noiembrie,
Bill a pierdut cu 6 000 de voturi dintr-un total de 170 000 48% fa]\
de 52%. T`rziu dup\ miezul nop]ii, pe c`nd Bill, Virginia, Roger [i
cu mine p\r\seam c\su]a ce ì servise lui Bill drept sediu de campanie, a sunat telefonul. Am ridicat receptorul, sigur\ c\ era vreunul dintre prietenii sau suporterii no[tri, care voia s\-[i exprime
simpatia. Cineva `ns\ a ]ipat `n telefon: S`nt at`t de bucuros c\
tic\losul de comunist [i iubitorul de cioroi Bill Clinton a pierdut!,
iar apoi a `nchis. M-am g`ndit ce oare a putut inspira o asemenea
r\bufnire. Era o `ntrebare pe care aveam s\ mi-o pun de multe ori
`n anii care au urmat.
La sf`r[itul anului [colar m-am decis s\ pornesc `ntr-o lung\
c\l\torie `napoi spre Chicago [i pe Coasta de Est, pentru a-mi vizita
prietenii [i unele persoane care `mi promiseser\ o slujb\. ~nc\ nu
eram sigur\ ce voiam s\ fac cu via]a mea. ~n drum spre aeroport,
am trecut cu Bill pe l`ng\ o cas\ mare de c\r\mid\ din apropierea
universit\]ii care avea semnul de v`nzare pe ea. Am spus `n
treac\t c\ mi se p\rea o cas\ dr\gu]\, dup\ care nu m-am mai g`ndit
la asta. Dup\ c`teva s\pt\m`ni de c\l\torie [i de g`ndit, m-am decis
c\ voiam s\ m\ `ntorc la via]a mea din Arkansas [i la Bill. C`nd
Bill a venit s\ m\ ia de la aeroport, m-a `ntrebat:
~]i mai aminte[ti de casa care ]i-a pl\cut? Ei bine, am
cump\rat-o, a[a c\ ai face bine s\ te c\s\tore[ti cu mine, pentru c\
nu a[ putea s\ locuiesc singur `n ea.
115
Bill m-a condus m`ndru p`n\ acolo [i mi-a deschis u[a. Casa
avea o verand\ acoperit\, o camer\ de zi cu un tavan luminat ca al
unei catedrale, cu [emineu [i o fereastr\ mare, un dormitor de o
m\rime apreciabil\, o baie [i o buc\t\rie care necesitau destul\
munc\ pentru a fi puse la punct. Bill cump\rase deja un pat vechi
de fier de la un magazin de piese antice [i fusese la Wal-Mart pentru cear[afuri [i prosoape.
De data asta am spus Da.
Am fost c\s\tori]i `n camera de zi, pe 11 octombrie 1975, de
c\tre reverendul Vic Nixon, un preot metodist local, a c\rui so]ie,
Freddie, lucrase pentru campania lui Bill. La ceremonie au participat [i p\rin]ii [i fra]ii mei, Virginia [i Roger, Johanna Branson,
Betsy Johnson Ebeling, acum c\s\torit\ cu colegul nostru de [coal\
Tom, F.H. Martin, care fusese trezorier `n campania lui Bill din
1974, [i so]ia acestuia Myrna, Marie Clinton, veri[oara lui Bill,
Dick Atkinson, un prieten de la Facultatea de Drept de la Yale, care
ni se al\turase la Facultatea de Drept din Fayetteville, Bess Osenbaugh [i Patty Howe, o prieten\ apropiat\ cu care Bill crescuse `n
Hot Springs. Am purtat o rochie de muselin\ cu broderie `n stil victorian, pe care o g\sisem cu o sear\ `nainte c`nd am ie[it cu mama la
cump\r\turi. Am intrat `n camer\ la bra]ul tatei, iar preotul a spus:
Cine va da aceast\ femeie?
To]i am privit spre tata, a[tept`nd. Dar el nu a spus nimic. ~n
cele din urm\, reverendul Nixon a spus:
Pute]i s\ v\ retrage]i acum, domnule Rodham.
Dup\ ceremonie, Ann [i Morriss Henry au dat o recep]ie `n
curtea lor imens\, unde au venit c`teva sute de prieteni pentru a
s\rb\tori cu noi.
Dup\ toate c`te s-au `nt`mplat de atunci `ncoace, am fost adeseori `ntrebat\ cum de eu [i Bill am r\mas `mpreun\. Nu este o
`ntrebare pe care s-o ascult cu bucurie, dar, dat\ fiind natura public\ a vie]ilor noastre, [tiu c\ aceast\ `ntrebare `mi va fi repetat\
din nou [i din nou. Ce pot spune pentru a explica o dragoste care
8/28/04
12:04 AM
Page 116
116
s-a prelungit peste decenii [i s-a amplificat o dat\ cu `nfruntarea

provoc\rilor vie]ii (cre[terea unui copil, `nmorm`ntarea p\rin]ilor,
sporirea grijii pentru familiile noastre), o via]\ `mplinit\ de prieteni, de o credin]\ comun\ [i de responsabilitate fa]\ de ]ar\? Tot
ce [tiu este c\ nimeni nu m\ `n]elege mai bine [i nu m\ poate face
s\ r`d a[a cum o face Bill. Chiar [i dup\ to]i ace[ti ani, el r\m`ne
cea mai interesant\, mai tonifiant\ [i mai plin\ de via]\ persoan\
pe care am cunoscut-o vreodat\. Bill Clinton [i cu mine am
`nceput o conversa]ie `n prim\vara lui 1971 [i, treizeci de ani mai
t`rziu, mai vorbim `nc\.
LITTLE ROCK
Prima victorie electoral\ a lui Bill Clinton ca procuror general
de Arkansas, `n 1976, a constituit o cotitur\ `n cariera lui. C`[tigase
primul tur al alegerilor din partid `n mai [i nu a avut nici un oponent din partea republicanilor. Marele spectacol `n anul acela a fost
dat de `ntrecerea electoral\ dintre Jimmy Carter [i Gerald Ford.
Bill [i cu mine `l `nt`lniser\m pe Carter cu un an `nainte c`nd
]inuse un discurs la Universitatea din Arkansas. ~i trimisese pe doi
dintre locotenen]ii s\i de v`rf, Jody Powell [i Frank Moore, la
Fayetteville pentru a ajuta la campania lui Bill din 1974 un semn
sigur c\ supraveghea peisajul politic din zon\, cu ochiul `ndreptat
spre alegerile na]ionale.
Carter mi s-a prezentat spun`nd: Bun\, s`nt Jimmy Carter [i am
de g`nd s\ devin pre[edinte. Asta mi-a atras aten]ia, a[a c\ l-am
privit [i l-am ascultat cu aten]ie. El `n]elegea starea care domnea `n
]ar\ [i pusese pariu c\ politica post-Watergate va crea deschiderea
pentru un nou-venit din afara Washington-ului care ar putea avea
trecere la aleg\torii din Sud. Carter a intuit corect c\ avea o [ans\
aici la fel ca oricare altul [i, dup\ cum sugera [i felul `n care se
prezentase, avea cu siguran]\ `ncrederea necesar\ pentru a intra `n
jocul sf`[ietor de ego-uri al unei campanii preziden]iale.
El a ghicit, de asemenea, c\ amnistia acordat\ lui Nixon de c\tre
pre[edintele Ford a constituit un avantaj pentru democra]i. De[i consideram c\ amnistia dat\ de Ford a fost o decizie bun\ pentru ]ar\, am
8/28/04
12:04 AM
Page 118
118
fost de acord cu analiza lui Carter c\ aceasta va reaminti aleg\torilor

c\ Gerald Ford fusese alesul lui Nixon pentru a succede la func]ia de
vicepre[edinte `n locul lui Spiro Agnew, c\zut `n dizgra]ie.
La finalul `nt`lnirii noastre, Carter m-a `ntrebat dac\ aveam
vreun sfat pentru el.
Ei bine, domnule guvernator, am spus, nu le-a[ spune oamenilor `ntr-o manier\ at`t de direct\ c\ voi fi pre[edinte. Asta ar
p\rea destul de arogant pentru unii.
Dar, a replicat el cu acel z`mbet caracteristic, chiar voi fi
pre[edinte.
Cu alegerea lui Bill asigurat\, am`ndoi ne-am sim]it liberi s\ ne
implic\m `n campania lui Carter, atunci c`nd acesta a devenit nominalizatul oficial al democra]ilor la pre[edin]ie. Am mers la conven]ia din iulie de la New York, ca s\ discut\m cu cei din echipa
lui despre cum puteam ajuta `n alegeri. Apoi am plecat `ntr-o glorioas\ vacan]\ de dou\ s\pt\m`ni `n Europa, care a inclus un
pelerinaj `n ora[ul basc Guernica. Dorisem s\ vizitez locul care inspirase capodopera lui Picasso de pe vremea c`nd Don Jones ar\tase grupului meu de tineri metodi[ti o reproducere a tabloului.
R\zboaiele secolului XX `ncepuser\ `n Guernica `n 1937, c`nd
Francisco Franco, dictatorul fascist al Spaniei, chemase Luftwaffe
for]a aerian\ a lui Hitler pentru a anihila ora[ul. Picasso a surprins oroarea [i panica masacrului `ntr-un tablou care a devenit o
emblem\ a luptei `mpotriva r\zboiului. C`nd, `n 1976, am p\[it
`mpreun\ cu Bill pe str\zile ora[ului [i am b\ut o cafea `n pia]a
central\, ora[ul reconstruit ar\ta ca oricare alt\ a[ezare de munte.
Dar pictura aceea `mi imprimase pentru totdeauna `n memorie
crima lui Franco.
La `ntoarcerea `n Fayetteville, oamenii din echipa lui Carter i-au
cerut lui Bill s\ conduc\ campania `n Arkansas, iar mie s\ fiu coordonator zonal `n Indiana. Indiana era un stat puternic republican,
dar Carter credea c\ r\d\cinile sale sudiste [i trecutul de fermier ar
putea s\-l fac\ atr\g\tor chiar [i aleg\torilor republicani de aici. Eu
Istorie trqitq
119
consideram asta o chestiune de perspectiv\, dar era un joc care

merita jucat. Treaba mea era s\ stabilesc o baz\ a campaniei `n
fiecare ]inut, ceea ce presupunea g\sirea de personal local pentru a
lucra sub direc]ia unor coordonatori regionali, cei mai mul]i adu[i
din alte zone ale ]\rii. Biroul de campanie din Indianapolis se g\sea `ntr-o cl\dire care g\zduise un magazin de aparatur\ casnic\ [i
o firm\ de `ncheiat cau]iuni. Eram chiar peste drum de `nchisoarea
ora[ului, iar firma cu neon intermitent Cau]iuni Bondsman
`nc\ mai at`rna deasupra afi[elor cu `nsemnele Carter-Mondale
din fa]a ferestrelor.
Am `nv\]at multe `n Indiana. ~ntr-o sear\ am luat cina cu un
grup de oameni mai `n v`rst\ care aveau sarcina s\-i `ndemne pe
cet\]eni la vot `n ziua alegerilor. Eram singura femeie de la mas\.
Nu mi-au dat nici un fel de detalii, iar eu i-am tot `ndemnat s\-mi
spun\ c`te apeluri telefonice pl\nuiau s\ fac\, de c`te ma[ini aveau
nevoie sau de c`]i oameni de sprijin, `n noaptea alegerilor. Dintr-o
dat\, unul dintre ei s-a `ntins peste mas\ [i m-a luat de guler:
Da e[ti amabil\ s\ taci odat\ din gur\? Dac\ am spus c\ o
s-o facem, o s-o facem [i nu trebuie s\-]i spunem ]ie cum!
M-am speriat. {tiam c\ b\use [i mai [tiam c\ to]i ochii erau
a]inti]i asupra mea. Inima `mi b\tea cu repeziciune `n timp ce `l
priveam `n ochi [i ì luam mìnile de pe g`tul meu spun`ndu-i:
~n primul r`nd, s\ nu mai pui niciodat\ m`na pe mine. ~n al
doilea r`nd, dac\ ai fi fost la fel de rapid cu r\spunsurile la
`ntreb\rile mele pe c`t ai fost cu mìnile, a[ fi avut deja informa]ia
care `mi trebuie pentru a-mi face datoria. {i a[ fi putut s\ v\ las
atunci `n pace ceea ce voi face acum.
Genunchii `mi tremurau, dar m-am ridicat [i am ie[it.
De[i Carter nu a c`[tigat `n Indiana, am fost extraordinar de
fericit\ c`nd a c`[tigat alegerile na]ionale [i abia am a[teptat s\ v\d
noua administra]ie la lucru. Dar eu [i Bill aveam alte probleme
mai urgente. Trebuia s\ ne mut\m `n Little Rock, ceea ce presupunea s\ p\r\sim casa `n care ne c\s\toriser\m. Am cump\rat o
8/28/04
12:04 AM
Page 120
120
cas\ de 300 de metri p\tra]i, pe o strad\ singuratic\ din sectorul

Hillcrest, nu departe de Capitoliu. Fayetteville era prea departe
pentru a face naveta, a[a c\ nu am mai putut continua s\ predau la
universitate, fapt care m-a `ntristat, `ntruc`t `mi pl\ceau colegii [i
studen]ii. Trebuia s\ m\ decid ce voiam s\ fac mai departe [i nu
credeam c\ ar fi indicat s\ lucrez pentru o institu]ie public\ sau `n
orice alt fel de post public, cum ar fi cel de procuror, ap\r\tor sau
avocat din oficiu, unde munca mea s-ar suprapune sau ar veni `n
conflict cu cea a procurorului general. ~ncepusem s\ m\ g`ndesc
serios s\ lucrez pentru o firm\ privat\, o alegere pe care o respinsesem anterior. Dar acum m\ g`ndeam c\ a reprezenta interesele
clien]ilor priva]i ar putea constitui o experien]\ important\ [i ne-ar
ajuta [i financiar, `ntruc`t salariul lui Bill ca procuror general se
ridica la 26 500 de dolari.
Firma Rose Law era cea mai venerabil\ firm\ de avocatur\ din
Arkansas [i de]inea reputa]ia de fi cea mai veche astfel de firm\ la
vest de Mississippi. Apucasem s\-l cunosc pe unul dintre partenerii
firmei, Vince Foster, pe vremea c`nd conduceam Clinica de ajutor
legal de la Facultatea de Drept. C`nd am `ncercat s\ trimit studen]i
`n tribunalul judec\torului Butt pentru a reprezenta clien]i care nu
`[i puteau permite plata unui avocat, judec\torul le-a cerut studen]ilor s\ `[i supun\ clien]ii unui regulament emis `n secolul
al XIX-lea, care permitea asisten]a legal\ gratuit\ numai `n cazul `n
care bunurile unei persoane valorau nu mai mult de zece dolari,
plus hainele de pe el. Erau ni[te standarde imposibil de atins pentru
oricine ar fi de]inut vreo ma[in\ veche, un televizor sau orice altceva care valora mai mult de zece dolari. Voiam s\ schimb regula, dar
aveam nevoie de Asocia]ia Baroului din Arkansas pentru a o face.
Doream, de asemenea, ca baroul s\ furnizeze asisten]\ financiar\
Clinicii de ajutor legal, pentru a ajuta la plata unui administrator,
care s\ lucreze cu norm\ `ntreag\, [i a secretariatului, care le
furniza viitorilor avoca]i o experien]\ real\ asupra lumii. Vince era
[eful comitetului din barou pentru chestiunile privind ajutorul
Istorie trqitq
121
legal, a[a c\ am mers s\-l v\d. Mi-a f\cut o list\ cu al]i avoca]i care
puteau s\ m\ ajute, inclusiv Henry Woods, cel mai bun avocat
pledant din stat, [i William R. Wilson Jr., care se autoproclama
`nc\p\]`nat ca un cat`r [i era, de asemenea, unul dintre cei mai
cunoscu]i avoca]i din `mprejurimi. Judec\torul Butt [i cu mine am
ap\rut `n fa]a comitetului executiv al baroului de stat [i ne-am
prezentat argumentele. Comitetul a votat pentru sus]inerea Clinicii
[i a contrasemnat anularea vechiului statut, mul]umit\ sus]inerii pe
care o primisem din partea lui Vince.
Dup\ alegerile din 1976, Vince [i un alt partener de la firma
Rose, Herbert C. Rule III, au venit la mine cu o ofert\. Pentru a se
`nscrie `n efortul continuu al firmei de a urma proceduri corecte,
Herb, un erudit absolvent de Yale, ob]inuse un aviz al Asocia]iei
Baroului American prin care se aproba angajarea de c\tre o firm\ de
avocatur\ a unui avocat c\s\torit cu un procuror general [i stabilise
pa[ii ce urmau a fi parcur[i pentru a evita conflictele de interese.
Nu to]i avoca]ii de la firma Rose erau la fel de entuzia[ti ca
Vince [i Herb de primirea unei femei `n colectiv. Nu existase niciodat\ o femeie-asociat, de[i firma angajase o func]ionar\ `n anii 40,
Elsijane Roy, care a r\mas `n firm\ doar c`]iva ani, `nainte de a
deveni func]ionar permanent `n slujba unui judec\tor federal. Ulterior numit\ de c\tre pre[edintele Carter pentru a-i succeda respectivului judec\tor, ea a devenit astfel prima femeie numit\ `n
magistratura federal\ `n Arkansas. Doi dintre partenerii seniori ai
firmei, Willian Nash [i J. Gaston Williamson, fuseser\ bursieri
Rhodes, iar Gaston f\cuse parte din comitetul care `l selectase pe
Bill pentru a deveni bursier Rhodes. Herb [i Vince m-au luat `ntr-un
tur de recunoa[tere, pentru a-i cunoa[te pe to]i cincisprezece `n
total. C`nd partenerii au votat pentru angajarea mea, Vince [i Herb
mi-au dat un exemplar din Timpuri grele de Charles Dickens. Dar
cine putea s\ [tie atunci ce dar potrivit avea s\ se dovedeasc\?
M-am al\turat sec]iei de litigii conduse de Phil Carroll, un om
extrem de decent, fost prizonier de r\zboi `n Germania [i avocat de
8/28/04
12:04 AM
Page 122
122
prim\ m`n\, care a devenit mai t`rziu pre[edintele Asocia]iei

Baroului din Arkansas. Cei doi avoca]i cu care am lucrat cel mai
mult au fost Vince [i Webster Hubbell.
Vince a fost unul dintre cei mai buni avoca]i cu care am lucrat
vreodat\ [i unul dintre cei mai buni prieteni pe care i-am avut.
Dac\ vi-l aminti]i pe Gregory Peck `n rolul lui Atticus Finch din
S\ ucizi o pas\re c`nt\toare, atunci vi-l pute]i imagina pe Vince. De
fapt, el ì sem\na, iar felul lui de a fi era similar: direct, curtenitor,
t\ios, dar laconic, genul de persoan\ pe care ]i-ai dori-o `n preajm\
`n vremuri de restri[te.
Vince [i cu mine aveam birouri pe acela[i coridor [i apelam la
aceea[i secretar\. El se n\scuse [i crescuse `n Hope, Arkansas.
Gr\dina din spatele casei copil\riei sale se `ntindea p`n\ la gr\dina
din spatele casei bunicilor lui Bill, unde acesta crescuse p`n\ la
patru ani. Bill [i Vince s-au jucat `mpreun\ pe c`nd erau b\ie]ei, dar
au pierdut mai apoi leg\tura, atunci c`nd Bill s-a mutat la Hot
Springs, `n 1953. C`nd Bill a candidat la postul de procuror general, Vince i-a devenit un suporter `nfocat.
Webb Hubbell era un b\rbat corpolent [i pl\cut, o fost\ vedet\
de fotbal de la Universitatea din Arkansas [i un juc\tor pasionat
de golf, ceea ce i-a pl\cut lui Bill de la bun `nceput. Era, de asemenea, un mare povestitor `ntr-un stat `n care povestirea este un
mod de via]\. Webb avea o mul]ime de experien]e acumulate `n
tot felul de domenii. A devenit `n cele din urm\ primar `n Little
Rock [i a func]ionat o vreme ca pre[edinte la Curtea Suprem\ din
Arkansas. Era o mare pl\cere s\ lucrezi cu el [i mai era [i un prieten loial [i devotat.
Hubbell ar\ta ca unul dintre b\ie]ii buni de demult, dar era un
polemist creativ [i `mi pl\cea teribil s\ stau s\-l ascult vorbind
despre tainele legisla]iei din Arkansas. Avea o memorie fenomenal\. Mai avea [i un spate cu n\b\d\i, care ì f\cea figuri din c`nd
`n c`nd. Odat\, am stat cu Webb la birou toat\ noaptea, lucr`nd la o
not\ care trebuia terminat\ p`n\ a doua zi. Webb s-a `ntins pe
Istorie trqitq
123
podea pe spatele care `l durea, cit`nd cazuri care mergeau p`n\ `n

secolul al XIX-lea; treaba mea era s\ alerg prin biblioteca de drept
[i s\ le adun.
~n primul proces cu jura]i de care m-am ocupat, am ap\rat o
companie ce producea conserve, `mpotriva unui reclamant care
g\sise resturi de la un [obolan `n conserva de porc cu fasole, pe
care o desf\cuse pentru cin\ `ntr-o sear\. Nu apucase s\ m\n`nce
din ea, dar sus]inea c\ simpla vedere fusese at`t de dezgust\toare,
`nc`t nu se mai putuse opri din scuipat, fapt ce `l f\cuse s\ nu-[i mai
poat\ s\ruta logodnica. El `ncepuse procesul prin a scuipa `ntr-o
batist\ [i afi[`nd o min\ nefericit\. Era clar c\ ceva nu mersese bine
`n fabrica unde se preg\tise conserva respectiv\, dar compania
refuza s\-i pl\teasc\ desp\gubiri reclamantului, sus]in`nd c\ acesta
nu fusese `n fapt v\t\mat `n nici un fel; `n plus, p\r]ile roz\torului,
care fuseser\ sterilizate, puteau fi considerate comestibile `n anumite p\r]i ale lumii. De[i eram foarte emo]ionat\ `n fa]a juriului,
mi-a venit sufletul la loc c`nd a trebuit s\-i conving c\ clientul meu
avea dreptate [i m-am sim]it u[urat\ c`nd juriul a acordat reclamantului numai desp\gubiri nominale. {i peste ani, Bill tot mai continua s\ glumeasc\ pe seama cazului fundul [obolanului [i s\-l
mimeze pe reclamant pretinz`nd c\ nu mai poate s\-[i s\rute iubita
pentru c\ era prea ocupat s\ scuipe.
Am continuat, de asemenea, s\ lucrez pentru drepturile copilului. Beryl Anthony, un avocat din El Dorado, mi-a cerut s\-l ajut s\
reprezinte un cuplu care dorea s\ adopte copilul pe care `l aveau `n
`ngrijire de doi ani [i jum\tate. Departamentul de Servicii pentru
Popula]ie din Arkansas refuzase, cit`nd un amendament ce interzicea p\rin]ilor `ngrijitori s\ adopte copii. ~nt`lnisem aceea[i situa]ie `n Connecticut pe c`nd lucram ca student `n serviciul de
ajutor legal. Beryl, c\s\torit cu sora mai mare a lui Vince, Sheila,
auzise de la Vince de interesul meu `n asemenea chestiuni. Nu am
ratat [ansa de a lucra la acest caz. Clien]ii no[tri, un agent de burs\
local [i so]ia acestuia, aveau mijloacele pentru a finan]a o ac]iune
8/28/04
12:04 AM
Page 124
124
eficient\ la adresa acestei politici. Departamentul de Servicii pentru

Popula]ie din Arkansas `[i avea propriii avoca]i, a[a c\ nu a trebuit
s\ m\ `ngrijorez c\ am putea ajunge s\ lupt\m `mpotriva procurorului general.
Beryl [i cu mine am prezentat m\rturii ale unor exper]i privind
fazele dezvolt\rii unui copil [i gradul `n care bun\starea emo]ional\ a acestuia depinde de prezen]a consecvent\ `n prima parte
a vie]ii a unei persoane care s\-i ofere afec]iune. L-am convins pe
judec\tor ca acordul semnat de p\rin]ii `ngrijitori prin care
acceptaser\ s\ nu adopte s\ nu fie aplicat, dac\ termenii acestuia
contraveneau intereselor copilului. Am c`[tigat cazul, dar victoria
noastr\ nu a modificat politica formal\ a statului privind plasarea
copiilor da]i `n `ngrijire, `ntruc`t statul nu a f\cut apel la acea
decizie. Din fericire, cazul nostru a servit ca precedent pe care
statul l-a adoptat `n cele din urm\. Beryl a fost ales pentru Congres
`n 1978, unde a func]ionat timp de paisprezece ani, iar Sheila
Foster Anthony a devenit ea `ns\[i avocat.
Experien]a mea din acest caz [i din altele m-a convins c\
Arkansas avea nevoie de o organiza]ie la nivel statal, devotat\
ap\r\rii drepturilor [i intereselor copilului. Nu eram singura care
g`ndea astfel. Doctor Bettye Caldwell, un profesor de recunoa[tere
interna]ional\ `n problema dezvolt\rii copilului, de la Universitatea
din Little Rock, a aflat despre munca mea [i mi-a cerut s\ formez o
asemenea organiza]ie `mpreun\ cu ea [i cu alte persoane din
Arkansas, `ngrijorate de statutul copilului `n acest stat. Am fondat
astfel Asocia]ia Sus]in\torilor Copilului [i Familiei din Arkansas,
care a ini]iat [i a condus reforme `n sistemul de protec]ie a copilului
[i continu\ s\ o fac\ [i ast\zi.
Pe c`nd lucram la diverse procese pentru firma Rose [i mai preluam cazuri de drepturile copilului pro bono, am `nv\]at [i despre
a[tept\rile [i dorin]ele neexprimate de mai mult ale vie]ii `n Sud.
So]iile oficialilor ale[i erau `n permanen]\ luate `n vizor. ~n 1974,
Barbara Pryor, so]ia guvernatorului ales, David Pryor, `[i atr\sese o
Istorie trqitq
125
critic\ dur\ pentru coafura ei nou\, cu p\rul scurt f\cut permanent.

~mi pl\cea Barbara [i consideram c\ aten]ia public\ `ndreptat\
asupra p\rului ei era ridicol\. (Pu]in [tiam eu.) Presupuneam c\,
so]ie [i mam\ ocupat\ a trei copii, ea se afla `n c\utarea unui stil
mai comod. ~ntr-un act de solidaritate, am decis s\-mi supun p\rul
`nc\p\]`nat unui permanent str`ns, care, m\ g`ndeam eu, `l va imita
pe cel al Barbarei. A trebuit s\ cer s\ mi se aplice permanentul de
dou\ ori pentru a ob]ine rezultatul dorit. C`nd am ap\rut cu p\rul
proasp\t frizat, Bill a scuturat din cap [i m-a `ntrebat pentru ce `mi
t\iasem [i `mi distrusesem p\rul lung.
Unul din motivele pentru care Vince [i Webb `mi deveniser\
buni prieteni era acela c\ am`ndoi m-au acceptat a[a cum eram,
adeseori glumind pe seama felului meu p\tima[ de a fi sau explic`ndu-mi cu r\bdare c\ unele dintre ideile mele nu vor putea fi
nicic`nd puse `n aplicare. Ne f\cuser\m un obicei din a evada de la
birou pentru a lua pr`nzul `mpreun\, adeseori merg`nd la un restaurant italian care se chema Villa. Era un local cu fe]e de mas\ `n
p\tr\]ele [i lum`n\ri `n sticle de Chianti, din apropierea Universit\]ii, unde puteam evita obi[nuitele mul]imi de oameni de afaceri.
Era distractiv s\ ne povestim `nt`mpl\ri despre b\t\liile duse prin
cur]ile de tribunal cu sistemul de drept din Arkansas sau pur [i simplu despre familiile noastre. Desigur, [i acest fapt a ridicat unele
spr`ncene. La acea vreme, `n Little Rock femeile nu luau masa cu
b\rba]i cu care nu erau c\s\torite.
De[i faptul c\ eram so]ia unui politician [i, `n acela[i timp, avocat `n tribunal ì f\cea pe oameni s\ discute despre mine atunci c`nd
ie[eam `n public, de obicei nu eram recunoscut\. Odat\, eu [i un alt
avocat am luat un mic avion pentru a zbura la Harrison, Arkansas,
pentru a pleda `ntr-un caz de acolo, dar, ajun[i pe aeroportul local,
nu am g\sit nici un taxi pentru a ne duce la destina]ie.
Merge cineva spre Harrison? am `ntrebat. Trebuie s\ ajungem
la tribunalul de acolo.
F\r\ a se `ntoarce s\ ne priveasc\, s-a oferit un om:
8/28/04
12:04 AM
Page 126
126
Eu merg. Haide]i!
Omul conducea o camionet\ veche plin\ cu ustensile, a[a c\ noi
st\team `nghesui]i pe bancheta din fa]\, `ndrept`ndu-ne spre Harrison. Am tot mers noi a[a, cu radioul tr`mbi]`nd `ntruna, p`n\ ce a
venit momentul [tirilor, iar crainicul a spus: Ast\zi, procurorul
general Bill Clinton a spus c\ `l va ancheta pe judec\torul X pentru
comportament neadecvat `n exerci]iul func]iunii... Dintr-o dat\,
[oferul nostru a ]ipat:
Bill Clinton! ~l cunoa[te]i pe nemernicul de Bill Clinton?
M-am `nviorat [i am spus:
Mda, `l cunosc. De fapt, s`nt c\s\torit\ cu el.
Asta a atras aten]ia omului asupra mea, s-a `ntors [i m-a privit
pentru prima dat\.
E[ti m\ritat\ cu Bill Clinton? Ei bine, este tic\losul meu preferat, iar eu s`nt pilotul lui.
~n momentul acela am observat c\ bunul nostru samaritean purta
un disc negru peste unul din ochi. Se numea Jay-cu-un-singur-ochi
[i, `n mod cert, `l purtase pe Bill cu avionul peste tot. Speram c\
b\tr`nul Jay conduce la fel de bine cum piloteaz\ [i i-am fost
recunosc\toare c`nd ne-a adus la tribunal `n siguran]\, chiar dac\ un
pic mai [ifona]i.
Anii 1978-1980 au fost printre cei mai dificili, mai emo]ionan]i, mai glorio[i [i mai durero[i din via]a mea. Dup\ at`]ia
ani `n care discutaser\m despre felul `n care Bill ar fi putut s\
amelioreze condi]iile de trai din Arkansas, el a ob]inut `n cele din
urm\ posibilitatea de a o face, atunci c`nd a fost ales guvernator
al statului, `n 1978. Bill [i-a `nceput mandatul de doi ani cu energia unui cal de curse care explodeaz\ prin poarta de start. F\cuse
zeci de promisiuni electorale [i a `nceput s\ le `ndeplineasc\ din
primele zile ale prelu\rii mandatului. La pu]in timp dup\ aceea,
livrase fiec\rui legislator c`te o carte groas\, detaliat\, asupra
bugetului [i prezentase ini]iative entuziaste privind crearea unui
Istorie trqitq
127
nou departament de dezvoltare economic\, reformarea sistemului

de asisten]\ medical\ din mediul rural, revizuirea sistemului statal
inadecvat de educa]ie [i repararea [oselelor din stat. ~ntruc`t era
nevoie de noi surse de venituri pentru a acoperi aceste cheltuieli,
`n special cele ce vizau `mbun\t\]irea drumurilor, aveau s\ fie ridicate taxele. Bill [i consilierii lui au considerat c\ oamenii vor
accepta o m\rire a taxei de `nmatriculare a ma[inilor, `n schimbul
promisiunii unor drumuri mai bune. Dar presupunerea s-a dovedit
extrem de eronat\.
~n 1979, am devenit partener la firma de avocatur\ Rose [i
m-am devotat cu mult\ energie muncii mele. G\zduiam adesea
evenimente sociale `n re[edin]a oficial\ a guvernatorului sau prezidam `nt`lniri ale Comitetului Consultativ de S\n\tate Rural\, pe
care Bill `mi ceruse s\-l conduc, ca parte a efortului lui de a
`mbun\t\]i accesul la un serviciu de s\n\tate de calitate `n regiunea
rural\ din Arkansas. Mi-am continuat colaborarea cu Marian
Wright Edelman [i Fondul de Ap\rare a Copilului, scop `n care
mergeam la Washington o dat\ la c`teva luni pentru a participa la
[edin]ele de consiliu. Pe baza muncii [i a experien]ei c`[tigate `n
timpul campaniei sale electorale, pre[edintele Carter m\ numise `n
consiliul director al Corpora]iei Serviciilor Legale, pozi]ie care trebuia confirmat\ de Senatul Statelor Unite. Corpora]ia era un program federal non-profit, creat de Congres [i de pre[edintele Nixon,
care acorda asisten]\ legal\ celor s\raci. Am lucrat `mpreun\ cu
Mickey Kantor, un fost avocat din oficiu, care reprezentase lucr\tori imigran]i din Florida. Mai t`rziu a devenit avocat de succes
`n Los Angeles [i a lucrat ca pre[edinte de campanie al lui Bill, `n
alegerile preziden]iale din 1992.
{i, ca [i cum toate acestea nu ar fi fost de ajuns, eu [i Bill `ncercam s\ avem [i un copil. Am`ndoi iubeam copiii [i to]i cei care au
copii [tiu c\ niciodat\ nu e timpul potrivit pentru a `ntemeia o
familie. Perioada primului mandat al lui Bill ca guvernator p\rea la
fel de nepotrivit\ ca oricare alta. Nu am avut noroc, p`n\ c`nd nu
8/28/04
12:04 AM
Page 128
Istorie trqitq
128
am decis s\ ne lu\m o vacan]\ `n Bermude, dovedind `nc\ o dat\

importan]a timpului liber.
L-am convins pe Bill s\ participe cu mine la orele Lamaze, un
fenomen suficient de nou pentru a-i determina pe mul]i s\ se
`ntrebe de ce era guvernatorul lor at`t de hot\r`t s\ fac\ un copil. Pe
c`nd eram `ns\rcinat\ `n [apte luni, eram `n tribunal, urm\rind un
proces cu Gaston Williamson [i discut`nd cu judec\torul, c`nd am
men]ionat c\ Bill [i cu mine frecventam orele de na[tere `n fiecare s`mb\t\ diminea]a.
Ce? a explodat judec\torul. L-am sus]inut `ntotdeauna pe
so]ul t\u, dar nu cred c\ un b\rbat are ce c\uta acolo unde se na[te
un copil!
{i nu glumea.
Prin aceea[i perioad\, `n ianuarie 1980, spitalul de copii din
Arkansas pl\nuia s\ construiasc\ o nou\ sec]ie [i avea nevoie de o
sporire de capital prin cre[terea nivelului obliga]iunilor. Doctori]a
Betty Lowe, directorul medical al spitalului [i, mai t`rziu, medicul
pediatru care a `ngrijit-o pe Chelsea, m-a rugat s\ merg cu un grup
de giran]i [i doctori ai spitalului pentru a sus]ine cazul `n fa]a
agen]iilor de rating de la New York. M\ f\cusem at`t de mare `nc`t
le d\deam emo]ii oamenilor, dar m-am dus [i timp de ani de zile
Betty povestea tuturor cum agen]iile de rating au fost de acord cu
planurile spitalului numai ca s\ scoat\ afar\ din biroul lor `nainte
de a na[te o so]ie de guvernator `ns\rcinat\ `n ultima lun\.
~ntruc`t data na[terii, a[teptat\ prin martie, se apropia, doctorul
mi-a recomandat s\ nu mai c\l\toresc, ceea ce m-a f\cut s\ pierd
cina anual\ de la Casa Alb\ dat\ `n cinstea guvernatorilor. Bill s-a
`ntors `n Little Rock miercuri, 27 februarie, exact c`nd mi se rupea
apa. Asta i-a panicat pe el [i pe poli]i[tii din escort\. Bill alerga
prin preajm\ cu lista Lamaze a obiectelor pe care trebuia s\ le ia la
spital. Aceasta con]inea [i recomandarea de a aduce o pungu]\ de
plastic umplut\ cu ghea]\ pentru perioada travaliului. Pe c`nd m\
t`ram spre ma[in\, am observat cum unul dintre poli]i[tii c\lare
129
`nc\rca `n portbagajul ma[inii un sac negru pentru resturi menajere

de o sut\ cincizeci de kilograme, umplut cu ghea]\.
Dup\ ce am ajuns la spital, a devenit clar c\ trebuia s\ fac o
cezarian\, ceea ce nu fusese anticipat. Bill a cerut ca spitalul s\
accepte s\-l lase [i pe el `n sala de opera]ii, un fapt f\r\ precedent.
Le-a spus administratorilor c\ fusese cu mama lui pentru a vedea
opera]ii [i [tia c\ totul avea s\ fie `n regul\. Faptul c\ era guvernator a ajutat cu certitudine `n a convinge Spitalul Baptist s\-l lase s\
intre. Cur`nd dup\ aceea politica s-a schimbat, permi]`nd ta]ilor s\
asiste la opera]iile cezariene `n sala de na[teri.
Na[terea fiicei noastre a fost cel mai miraculos [i mai `nfrico[\tor eveniment din via]a mea. Chelsea Victoria Clinton a venit
pe lume cu trei s\pt\m`ni mai devreme, la 27 februarie 1980, la
23.24, spre marea bucurie a lui Bill [i a familiilor noastre. ~n timp
ce eu `mi reveneam dup\ opera]ie, Bill a luat-o pe Chelsea `n bra]e
[i a purtat-o prin jurul spitalului `n c`teva tururi de apropiere
tat\-fiic\. ~i c`nta, o leg\na, o ar\ta m`ndru la toat\ lumea [i, `n
general, se comporta de parc\ el ar fi inventat ipostaza de tat\.
Chelsea ne-a ascultat de multe ori spun`nd pove[ti despre copil\ria ei. {tia c\ fusese numit\ dup\ versiunea lui Judy Collins a
c`ntecului lui Joni Mitchell Chelsea Morning, pe care tat\l ei [i
cu mine o ascultaser\m c`nd ne plimbam prin Chelsea, la Londra,
cu ocazia vacan]ei minunate pe care o petrecuser\m acolo `n timpul
Cr\ciunului din 1978. Bill a spus:
Dac\ o s\ avem vreodat\ o fat\, o s\-i spunem Chelsea.
{i a continuat s\ c`nte.
Chelsea [tie c`t de vr\jit\ am fost de sosirea ei [i c`t de neconsolat\ putea fi atunci c`nd pl`ngea, indiferent c`t de mult o leg\nam.
{tie cuvintele pe care i le spuneam `n efortul de a o calma [i, totodat\, de a m\ calma:
Chelsea, asta e ceva nou pentru am`ndou\. Nu am mai fost
mam\ `nainte, iar tu n-ai mai fost niciodat\ copil. Va trebui s\ ne
8/28/04
12:04 AM
Page 130
130
ajut\m reciproc [i s\ facem tot ce ne st\ `n putin]\ ca s\ o scoatem la cap\t.

Devreme, `n diminea]a de dup\ na[terea lui Chelsea, partenerul meu de la firm\, Joe Giroir, a sunat [i m-a `ntrebat dac\
voiam s\ fac o plimbare p`n\ la birou. Glumea, fire[te, dar p`n\ la
ora aceea nu `mi convinsesem partenerii s\ adopte formal un plan
de concediu de maternitate. De fapt, pe m\sur\ ce sarcina devenea tot mai evident\, ei `[i fereau privirile [i discutau despre orice
altceva dec`t despre planurile mele pentru c`nd avea s\ soseasc\
copilul. Totu[i, odat\ n\scut\ Chelsea, mi-au spus c\ pot s\-mi
iau liber c`t vreau.
Am putut s\-mi iau liber patru luni pentru a sta acas\ cu copilul,
dar cu venituri reduse. Ca partener, continuam s\ primesc un salariu
de baz\, dar venitul meu depindea de `ncas\rile pe care le ob]ineam
[i a sc\zut `n mod natural `n perioada `n care nu mai munceam. Nu
am uitat niciodat\ c`t de norocoas\ eram `n compara]ie cu multe alte
femei, fiindc\ aveam acest timp liber pentru copilul meu. At`t eu, c`t
[i Bill recuno[team necesitatea concediului de maternitate, de preferin]\ pl\tit. Am ie[it din aceast\ experien]\ deci[i s\ ne asigur\m
c\ tuturor p\rin]ilor li se va oferi posibilitatea de a sta acas\ cu
nou-n\scu]ii lor [i c\ se vor putea baza pe asisten]\ de maternitate
c`nd se vor `ntoarce la munc\. De aceea am fost at`t de fericit\ c`nd
prima lege semnat\ de Bill atunci c`nd a devenit pre[edinte a fost
Legea privind Concediul Medical [i Parental.
Locuiam `n re[edin]a guvernatorului, care avea un sistem de
sus]inere prev\zut din construc]ie pentru Chelsea. Eliza Ashley,
buc\t\reasa de nepre]uit care lucrase `n re[edin]\ de multe decenii,
era `nc`ntat\ c\ avea un copil `n cas\. Carolyn Huber, pe care o
convinsesem s\ p\r\seasc\ firma Rose pentru a administra re[edin]a pe durata primului mandat al lui Bill, era ca un membru al
familiei. Chelsea a ajuns s\ o priveasc\ ca pe o m\tu[\ [i ajutorul
acesteia a fost de nepre]uit. Dar niciodat\ nu am luat ca de la sine
`n]elese binecuv`nt\rile de care ne bucuram. De `ndat\ ce eu [i Bill
Istorie trqitq
131
ne-am decis s\ ne `ntemeiem o familie, `ncepusem s\ pl\nuiesc un

viitor financiar mai stabil.
Banii nu `nseamn\ aproape nimic pentru Bill Clinton. Nu se
opune activit\]ii de a face bani sau de a de]ine propriet\]i, ci pur [i
simplu nu au constituit nicic`nd o prioritate pentru el. E fericit
atunci c`nd are suficient ca s\-[i cumpere c\r]i, s\ mearg\ la film,
s\ ias\ la cin\ [i s\ c\l\toreasc\. Ceea ce era numai bine, ]in`nd
cont c\ `n postura de guvernator al statului Arkansas nu c`[tiga mai
mult de 35 000 de dolari pe an, f\r\ taxe. Acesta era un venit considerabil `n Arkansas, iar noi locuiam `n re[edin]a guvernatorului [i
de]ineam un fond oficial de cheltuieli care acoperea mesele, ceea ce
f\cea situa]ia [i mai bun\. Dar eu eram `ngrijorat\ c\, `ntruc`t politica reprezint\ o profesie inerent instabil\, trebuia s\ ne construim
un c\min adev\rat.
S`nt convins\ c\ am mo[tenit `ngrijor\rile de la tat\l meu care
de[i era de o zg`rcenie notorie, a f\cut investi]ii de[tepte, [i-a ]inut
copiii la colegiu [i a avut parte de o pensie confortabil\. Tata m-a
`nv\]at cum s\ urm\resc pia]a de schimburi `nc\ de pe c`nd eram la
[coal\ [i `mi amintea adesea c\ banii nu cresc `n copaci. Numai
prin munc\ grea, prin economii [i prin investi]ii prudente puteai
deveni independent financiar. Totu[i, nu d\dusem prea mare aten]ie
economiilor [i investi]iilor p`n\ ce nu am realizat c\, dac\ voiam ca
familia mea `n cre[tere s\ aib\ o rezerv\ financiar\, `mi revenea `n
mare parte responsabilitatea de a m\ `ngriji de aceasta. Am `nceput
s\ caut ocazii de care s\ pot profita. So]ul prietenei mele Diane
Blair cuno[tea dedesubturile pie]ei de m\rfuri [i era dispus s\ `mi
`mp\rt\[easc\ experien]a.
Cu vocea sa grav\, statura impun\toare [i p\rul argintiu, Jim
Blair era o figur\ impozant\ [i un avocat de excep]ie, a c\rui list\ de
clien]i includea gigantul produselor din carne de pui Tyson Foods.
Jim avea [i opinii politice foarte puternice. Era un sus]in\tor fervent
al drepturilor civile, se opusese R\zboiului din Vietnam [i ì sus]inuse pe senatorii Fulbright [i McGovern `mpotriva tendin]ei generale.
8/28/04
12:04 AM
Page 132
132
Fusese binecuv`ntat cu o personalitate deosebit de cald\ [i cu un

sim] al umorului `n]ep\tor. C`nd s-a c\s\torit cu Diane, a g\sit `n
aceasta un tovar\[ de suflet. Bill le-a celebrat ceremonia de
c\s\torie `n 1979, iar eu le-am fost doamn\ de onoare.
Pie]ele de m\rfuri se aflau `n plin av`nt pe la sf`r[itul anilor
70, iar Jim dezvoltase un sistem de nego] care ì aducea o avere.
Prin 1978, ì mergea at`t de bine `nc`t [i-a `ncurajat familia [i pe
cei mai buni prieteni s\ intre [i ei pe pia]\. Eram dispus\ s\ risc o
mie de dolari [i s\-l las pe Jim s\-mi c\l\uzeasc\ afacerile prin
intermediul unui agent cu un nume colorat, Robert Red Bone.
Red era un fost juc\tor de pocher, iar asta se potrivea perfect, dat\
fiind chemarea sa.
Pia]a de m\rfuri nu se aseam\n\ deloc cu pia]a de schimburi
de fapt, are mai multe `n comun cu Las Vegas-ul dec`t cu Wall
Street-ul. Ceea ce investitorii cump\r\ [i v`nd s`nt promisiuni
(cunoscute [i ca futures) de a cump\ra sau a vinde anumite
bunuri grù, cafea, vite la un pre] fix. Dac\ pre]ul este mai mare
atunci c`nd acele m\rfuri s`nt aduse pe pia]\, investitorul c`[tig\
bani. Uneori chiar foarte mul]i bani, fiindc\ fiecare dolar investit
poate produce de mai multe ori valoarea sa `n viitor. Fluctua]iile de
pre] de c`]iva cen]i s`nt amplificate de mii de ori. Pe de alt\ parte,
dac\ pia]a de carne de porc sau de porumb devine supraabundent\,
atunci pre]ul scade, iar investitorul pierde o avere.
M-am str\duit c`t am putut s\ m\ informez `n leg\tur\ cu
op]iunile futures de pe pia]a c\rnii de vit\ [i cu marjele de siguran]\
pe care le puteam lua pentru a face lucurile mai pu]in riscante. Am
c`[tigat [i am pierdut bani de-a lungul lunilor ce au urmat [i am
continuat s\ urm\resc pia]a `ndeaproape. Pentru un timp, mi-am
deschis chiar [i o mic\ afacere de brokeraj `mpreun\ cu o alt\ firm\
de investi]ii din Little Rock. Dar cur`nd dup\ ce am r\mas `ns\rcinat\ cu Chelsea, `n 1979, mi-am pierdut curajul pentru afacerile de
noroc. C`[tigurile pe care le acumulaser\m p`n\ atunci ne-au p\rut
deodat\ ni[te bani reali pe care ì puteam utiliza pentru educa]ia de
Istorie trqitq
133
mai t`rziu a copilului nostru. Am p\r\sit masa pariurilor cu 100 000

de dolari. Jim Blair [i ai lui au r\mas `n continuare pe pia]\ [i au
pierdut o mare parte din banii pe care ì c`[tigaser\.
Profitul mare ob]inut de pe urma investi]iilor mele a fost examinat `ndelung dup\ ce Bill a devenit pre[edinte, de[i nu a fost
niciodat\ ]inta unei investiga]ii serioase. Concluzia a fost c\, la fel
ca mul]i al]i investitori la acea dat\, fusesem foarte norocoas\. Bill
[i cu mine nu fuseser\m `ns\ la fel de noroco[i cu alte investi]ii pe
care le efectuaser\m `n acea perioad\. Nu numai c\ am pierdut bani
pentru o proprietate numit\ Whitewater Estates, ci investi]ia a atras
chiar [i o investiga]ie, cincisprezece ani mai t`rziu, care avea s\ se
prelungeasc\ pe perioada pre[edin]iei lui Bill.
Totul a `nceput `ntr-o zi din prim\vara lui 1978, c`nd un om
de afaceri implicat de mult timp `n politic\, numit Jim McDougal, ne-a abordat pentru a ne propune o afacere sigur\: Bill [i cu
mine am intrat `n parteneriat cu el [i cu t`n\ra lui so]ie, Susan,
pentru a cump\ra dou\ sute treizeci de acri de teren viran, situat
pe malul sudic al rùlui White din nordul statului Arkansas. Planul era s\ `mp\r]im terenul `n mici loturi pentru construirea unor
c\su]e de vacan]\, pe care s\ le vindem pentru profit. Pre]ul era
de 202 611,20 dolari.
Bill `l `nt`lnise pe McDougal `n 1968, pe c`nd Jim lucra `n campania pentru realegerea senatorului William J. Fulbright, la care
Bill, pe atunci `n v`rst\ de dou\zeci [i unu de ani, participa ca voluntar pe timpul verii. Jim McDougal era un adev\rat personaj:
[armant, spiritual [i excentric c`t era ziua de lung\. ~n costumele
sale albe [i cu Bentley-ul s\u albastru, McDougal ar\ta de parc\
tocmai ie[ise dintr-o pies\ a lui Tennessee Williams. ~n ciuda obiceiurilor sale excentrice, avea o reputa]ie foarte solid\. D\dea
impresia c\ f\cea afaceri cu toat\ lumea din stat, inclusiv cu
impecabilul Bill Fulbright, pe care `l ajutase s\ fac\ o gr\mad\ de
bani investind `n propriet\]i imobiliare. Aceste recomand\ri ni s-au
p\rut de `ncredere am`ndurora. Bill mai f\cuse o mic\ investi]ie `n
8/28/04
12:04 AM
Page 134
Istorie trqitq
134
afaceri imobiliare cu McDougal cu un an `nainte, investi]ie ce

adusese un profit rezonabil, a[a c\, atunci c`nd Jim a sugerat
Whitewater, ni s-a p\rut o afacere bun\.
Construc]iile de case `n regiunea Ozark din nordul Arkansas-ului
erau `n plin\ dezvoltare, datorit\ cererii celor care coborau dinspre
Chicago [i Detroit. Atrac]ia spre acele locuri era evident\: p\m`ntul
`mp\durit avea taxe de proprietate mici [i se `ntindea peste un
peisaj de ]ar\ minunat, `nconjurat de mun]i [i punctat de lacuri [i
rùri care ofereau unele dintre cele mai bune condi]ii de pescuit [i
de naviga]ie de agrement din ]ar\. Dac\ totul ar fi mers `n conformitate cu planul prev\zut, `n c`]iva ani ne-am fi recuperat investi]ia,
plus un oarecare profit, [i acesta ar fi fost sf`r[itul pove[tii. Am
f\cut `mprumuturi la banc\ pentru a cump\ra proprietatea respectiv\, ulterior transfer`nd drepturile de proprietate asupra lui Whitewater Development Company Inc., o entitate separat\ `n care at`t
noi, c`t [i familia McDougal de]ineam p\r]i egale. Bill [i cu mine
ne consideram investitori pasivi; Jim [i Susan administrau proiectul, de la care se a[tepta s\ se finan]eze singur, o dat\ ce loturile ar
fi `nceput s\ se v`nd\. Dar c`nd dezvoltarea investi]iei se afla sub
supraveghere, iar loturile erau gata de v`nzare, ratele dob`nzilor
atinseser\ cote uluitoare, ajung`nd p`n\ pe la 20% la sf`r[itul deceniului. Oamenii `ncepuser\ s\ nu-[i mai poat\ finan]a un al doilea
r`nd de case. Pentru a nu `nregistra o pierdere imens\, am preferat
s\ p\str\m Whitewater, aduc`nd ceva `mbun\t\]iri [i construind o
cas\-model, `n a[teptarea unui reviriment economic. Din c`nd `n
c`nd, de-a lungul anilor care au urmat, Jim ne-a cerut s\ scriem
cecuri pentru plata dob`nzilor sau pentru alte contribu]ii, iar noi nu
i-am pus nicic`nd la `ndoial\ judecata. Nu realizam din atitudinea
lui c\ Jim McDougal se transforma din excentric `n instabil
mintal [i c\ `ncepuse s\ se implice `ntr-o serie de afaceri dubioase.
Au trecut ani de zile p`n\ c`nd am `nceput s\ afl\m c`te ceva despre
via]a dubl\ pe care o ducea.
135
1980 a fost un an mare pentru noi. Eram p\rin]i, iar Bill candida pentru a fi reales. Contracandidatul s\u `n alegerile primare a
fost un fermier pensionar, fost cresc\tor de curcani, `n v`rst\ de
[aptezeci [i opt de ani, Monroe Schwarzlose, care a vorbit pe larg
`n numele democra]ilor din zona rural\, critic`nd m\rirea taxelor pe
ma[ini [i acumul`nd capital pe baza impresiei pe care o aveau unii
c\ Bill era rupt de realitatea din Arkansas. Schwarzlose a adunat
`n final o treime din voturi. Faptul c\ pre[edin]ia lui Jimmy Carter
era inundat\ de probleme nu ajuta defel. Economia ]\rii se scufunda `ncet, pe m\sur\ ce ratele la dob`nzi continuau s\ urce. Administra]ia era concentrat\ asupra unor crize interna]ionale, culmin`nd cu
luarea de ostatici `n Iran. Unele dintre aceste probleme s-au f\cut
sim]ite p`n\ `n Arkansas `n prim\vara [i `n vara lui 1980, c`nd sute
de refugia]i cubanezi cei mai mul]i proveni]i din `nchisorile [i din
spitalele de boli mintale ale lui Castro [i ajun[i `n Statele Unite pe
vasul de trist\ amintire Mariel au fost trimi[i `n tab\ra de plasament de la Fort Chaffee, Arkansas. Pe la sf`r[itul lui mai, refugia]ii s-au r\sculat [i sute dintre ei au n\v\lit afar\ din fort,
`ndrept`ndu-se spre comunitatea din apropiere de Fort Smith. {erifii de ]ar\ [i oamenii din partea locului [i-au `nc\rcat armele [i au
r\mas `n a[teptarea m\celului. Situa]ia a fost `nr\ut\]it\ de faptul c\
armata, aflat\ sub imperiul unei doctrine cunoscute drept posse
comitatus, nu avea autoritate `n afara bazei sale [i nu avea nici
m\car `mputernicire pentru a-i re]ine cu for]a pe de]inu]i, care, de
iure, nu erau prizonieri. Bill a trimis trupe c\lare [i oameni din
Garda Na]ional\ pentru a-i `nconjura pe cubanezi [i a ]ine situa]ia
sub control. Apoi a zburat acolo pentru a supraveghea opera]iunile.
Ac]iunile lui Bill au salvat multe vie]i [i au prevenit r\sp`ndirea
violen]elor. C`nd Bill s-a `ntors la fa]a locului c`teva zile mai t`rziu
pentru a constata consecin]ele, l-am urmat. Mai erau `nc\ semne pe
la sta]iile de benzin\: F\r\ rezerve, reveni]i mìne, iar `n fa]a
caselor: Vom trage pentru a ucide. Am participat, de asemenea, la
c`teva reuniuni deosebit de tensionate pe care le-a avut Bill cu
8/28/04
12:04 AM
Page 136
136
James Bulldog Drummond, generalul frustrat care se afla la

comanda fortului Chaffee, [i cu reprezentan]i ai Casei Albe. Bill
solicitase asisten]\ federal\ pentru a men]ine controlul asupra
de]inu]ilor, dar generalul Drummond spunea c\ era cu mìnile
legate din cauza anumitor ordine primite de sus. Mesajul Casei
Albe p\rea s\ fie: Nu v\ pl`nge]i, ci face]i ordine `n mizeria pe
care v-am f\cut-o. Bill asta [i f\cuse, dar trebuia s\ pl\teasc\ un
mare pre] politic pentru c\ `[i sus]inuse pre[edintele.
Dup\ rebeliunile din iunie, pre[edintele Carter ì promisese lui
Bill c\ nici un cubanez nu va mai fi trimis `n Arkansas. ~n august,
Casa Alb\ [i-a `nc\lcat promisiunea, `nchiz`nd unele tabere de refugia]i din Wisconsin [i Pennsylvania [i trimi]`nd [i mai mul]i refugia]i
la Fort Chaffee. Aceast\ r\sturnare de situa]ie a subminat [i mai mult
sus]inerea lui Bill Clinton [i a lui Jimmy Carter `n Arkansas.
Cei din Sud au o expresie pentru a descrie ceva sau pe cineva al
c\rui noroc se schimb\ `n r\u. Devenise clar c\ pre[edin]ia lui
Jimmy Carter era mu[cat\ de [arpe. Mai greu de admis era c\ [i
guvernarea lui Bill Clinton suferea de aceea[i soart\.
Oponentul republican al lui Bill, Frank White, `ncepuse s\ fac\
o campanie negativ\ la adresa lui Bill. Pe fundalul unor imagini cu
ni[te cubanezi tuciurii revolta]i, o voce anun]a c\ lui Bill Clinton
ì pas\ mai mult de Jimmy Carter dec`t de Arkansas. Ini]ial am
ignorat spoturile respective, g`ndindu-m\ c\ toat\ lumea din
Arkansas era con[tient\ de ce treab\ bun\ f\cuse Bill prin limitarea
violen]elor. Apoi am `nceput s\ adun `ntreb\ri de pe la `ntrunirile
de la [coal\ [i de la cluburi civice: De ce i-a l\sat guvernatorul pe
cubanezi s\ se r\scoale?, De ce nu i-a p\sat guvernatorului mai
mult de noi dec`t de pre[edintele Carter? Spoturi publicitare ca
acesta, ce demonstrau puterea mesajului negativ, au devenit tot
mai obi[nuite `n anii 80, `n mare parte datorit\ unei strategii utilizate de Comitetul Na]ional Conservator de Ac]iune Politic\
(NCPAC), `nfiin]at de republicani pentru a concepe [i rula publicitate negativ\ peste tot `n ]ar\. Prin octombrie, mi-am dat seama c\
Istorie trqitq
137
sondajele de opinie care `l ar\tau pe Bill `n frunte ar putea fi gre[ite

[i c\ Bill ar putea, de fapt, s\ piard\. Bill folosise un t`n\r dintr-o
bucat\, Dick Morris, pentru a se ocupa de sondaje `n campania de
succes din 1978, dar nimeni din personalul de campanie nu putuse
suferi s\ lucreze cu el, a[a c\ l-au convins pe Bill s\ angajeze pe
altcineva `n 1980. L-am chemat pe Morris s\-l `ntreb ce p\rere avea
despre ce se `nt`mpla. Mi-a spus c\ Bill se afla `n mare `ncurc\tur\
[i c\ avea s\ piard\ dac\ nu f\cea vreun gest tran[ant, cum ar fi s\
renun]e la taxa pe ma[ini sau s\-l repudieze pe Carter. Nu am reu[it
s\ conving pe nimeni s\ ignore sondajele care `l ar\tau pe Bill
c`[tig\tor. Bill `nsu[i era nehot\r`t. Nu voia s\ o rup\ `n mod public
cu pre[edintele [i nici s\ anun]e o sesiune special\ `n care s\ renun]e
la taxa pe ma[ini. A[a c\ pur [i simplu a continuat campania a[a
cum era [i a tot `ncercat s\ g\seasc\ explica]ii pentru aleg\tori.
Chiar `nainte de alegeri, am avut o conversa]ie tulbur\toare cu
unul dintre ofi]erii din Garda Na]ional\, care se aflase `n fruntea
unora dintre trupele chemate s\ readuc\ ordinea `n timpul r\scoalei
de la Fort Chaffee. El i-a spus lui Bill c\ m\tu[a lui mai `n v`rst\ ì
m\rturisise c\ avea s\ voteze cu Frank White, pentru c\ Bill permisese ca r\scoala cubanezilor s\ aib\ loc. C`nd ofi]erul ì explicase
c\ el fusese acolo [i [tia c\ guvernatorul Clinton oprise `n fapt r\scoala s\ se extind\, m\tu[a i-a replicat c\ nu era adev\rat, `ntruc`t
ea v\zuse la televizor ce se `nt`mplase. Spoturile negative ajunseser\ nu numai s\ ticluiasc\ [tirile, ci chiar s\ contrabalanseze martorii oculari. Acea campanie din 1980, `n care adev\rul `[i `ntorsese
capul, m-a convins de puterea extraordinar\ a reclamei negative de
a `ntoarce aleg\torii `mpotriva cuiva, prin distorsionarea realit\]ii.
Sondajele de final de campanie `l ar\tau pe Bill c`[tig\tor la o
distan]\ confortabil\, dar a pierdut cu 52 la 48 de procente. A fost
d\r`mat. Camera uria[\ de hotel `n care `[i ]inuse campania era
plin\ de prieteni [i de suporteri afla]i `n stare de [oc. A decis c\
avea s\ a[tepte p`n\ `n ziua urm\toare pentru a face orice fel de
comentariu public [i mi-a cerut s\ merg [i s\ le mul]umesc tuturor
8/28/04
12:04 AM
Page 138
Istorie trqitq
138
pentru ajutorul acordat [i s\-i invit la re[edin]a guvernatorului `n

diminea]a urm\toare. Adunarea din curtea din spate a fost ca un
priveghi. Bill pierduse dou\ alegeri o dat\ pentru Congres [i o
dat\ pentru men]inerea pozi]iei de guvernator [i mul]i s-au `ntrebat dac\ aceast\ `nfr`ngere nu `l va dobor`.
~nainte de sf`r[itul acelei s\pt\m`ni, ne-am g\sit o cas\ `n cartierul Hillcrest din Little Rock, `n apropiere de unde locuisem
`nainte. Casa avea o mansard\ pe care am transformat-o `n cre[\
pentru Chelsea. Bill [i cu mine s`ntem mari admiratori ai caselor
vechi [i ai mobilierului tradi]ional, a[a c\ am ie[it la v`n\toare prin
magazinele de chilipiruri [i de antichit\]i. C`nd ne-a vizitat Virginia, ne-a `ntrebat de ce ne plac at`t de mult lucrurile vechi. Dup\
cum ne explica ea, mi-am petrecut `ntrega via]\ `ncerc`nd s\ scap
de casele [i lucrurile vechi. C`nd [i-a dat seama de preferin]ele
noastre, ne-a trimis bucuroas\ o canapea `n stil victorian pe care o
]inea de ani de zile `n garaj.
Chelsea a fost singurul punct luminos din existen]a noastr\ `n
lunile care au urmat dup\ alegeri. Era prima nepoat\ care ap\rea
`n familiile noastre, a[a c\ mama lui Bill a fost mai mult dec`t fericit\ s\ fac\ munca de baby-sitter, ca de altfel [i p\rin]ii mei, atunci
c`nd au sosit `n vizit\. ~n noua cas\ pe care o cump\raser\m s-a
s\rb\torit prima aniversare a lui Chelsea, tot acolo a f\cut primii
pa[i, a `nv\]at s\ vorbeasc\ [i i-a dat tat\lui ei o lec]ie despre pericolele unor activit\]i simultane. ~ntr-o zi, Bill o ]inea `n bra]e `n
timp ce privea un meci de baschet la televizor, vorbind la telefon [i
complet`nd un careu de cuvinte `ncruci[ate. C`nd Chelsea a v\zut
c\ nu mai poate s\-i atrag\ aten]ia, l-a mu[cat de nas.
Bill [i-a luat o slujb\ la Wright, Lindsey [i Jennings, o firm\ de
avocatur\ din Little Rock. Unul dintre noii lui colegi, Bruce Lindsey, i-a devenit unul dintre cei mai apropia]i confiden]i. Dar `nainte
ca Frank White s\ se mute `n re[edin]\, Bill se afla deja neoficial `n
campanie pentru a-[i relua postul.
139
Presiunile exercitate asupra mea pentru a m\ conforma conven]iilor sociale crescuser\ drastic pe vremea c`nd Bill fusese guvernator `ntre 1978 [i 1980. Puteam s\ trec neobservat\, considerat\
doar pu]in nonconformist\, pe vremea c`nd eram so]ia procurorului
general, dar, ca Prim\ Doamn\ a Arkansas-ului, am fost pus\ `n
prim-plan [i m-am aflat adesea `n lumina reflectoarelor. {i pentru
prima dat\ mi-am dat seama de felul `n care op]iunile mele puteau
avea influen]\ asupra viitorului politic al so]ului meu.
P\rin]ii m-au `nv\]at s\ privesc calit\]ile interioare ale oamenilor, nu felul `n care se `mbrac\ sau titlurile pe care le poart\. Ca
atare mi-a fost oarecum dificil s\ `n]eleg importan]a pe care o au
conven]iile pentru al]ii. Am constatat cu uimire c\ unii aleg\tori
din Arkansas se sim]iser\ ofensa]i de faptul c\ `mi p\strasem
numele de domni[oar\.
Pentru c\ [tiam c\ aveam propriile interese profesionale [i nu
voiam s\ creez nici o confuzie sau conflict de interese cu cariera
politic\ a so]ului meu, mi se p\rea normal s\ continuu s\ folosesc
numele meu de domni[oar\. Pe Bill nu `l deranja acest aspect, dar pe
mamele noastre, da. Virginia a `nceput s\ pl`ng\ c`nd Bill i-a spus
despre asta, iar mama ne adresa scrisorile cu Domnul [i Doamna
Bill Clinton. Miresele care `[i p\strau numele de domni[oar\ deveniser\ mai numeroase `n anumite regiuni prin anii 70, dar erau `nc\
o raritate `n cea mai mare parte a ]\rii. {i asta includea [i Arkansas-ul. Era o decizie personal\, un mic (credeam eu) gest de afirmare a faptului c\, de[i luam `n serios uniunea noastr\, r\m`neam
eu `ns\mi. Eram, de asemenea, pragmatic\. C`nd ne-am c\s\torit,
eu predam, reprezentam cazuri `n instan]\, publicam [i ]ineam discursuri sub numele de Hillary Rodham. Mi-am p\strat numele dup\
ce Bill a fost ales `n pozi]ie oficial\ `n parte pentru c\ m-am g`ndit
c\ asta ne-ar putea ajuta s\ evit\m conflictele de interese. {i exist\
un caz pe care cred c\ l-a[ fi pierdut dac\ a[ fi luat numele lui Bill.
~l ajutam pe Phil Carroll s\ apere o companie care vindea [i
transporta pe calea ferat\ bu[teni trata]i cu creozot. Pe c`nd era
8/28/04
12:04 AM
Page 140
140
desc\rcat la destina]ie un transport, bu[tenii s-au desf\cut din

suporturile lor de pe vagoane [i i-au r\nit pe unii muncitori ai companiei care ì cump\rase. Procesul care a urmat s-a ]inut `n fa]a
unui judec\tor acuzat de conduit\ necorespunz\toare, `n special
datorit\ familiariz\rii sale excesive cu alcoolul. Conform legisla]iei din Arkansas, investiga]iile au fost conduse de procurorul
general, adic\ de so]ul meu. Judec\torul, care m\ cuno[tea doar ca
domni[oara Rodham, m\ urm\rea `ndeaproape, f\c`nd adeseori
comentarii de genul ce bine ar\]i ast\zi sau vino mai aproape, s\
te v\d mai bine.
La sf`r[itul prezent\rii cazului de c\tre reclamant, Phil s-a orientat spre o decizie direct\ `n favoarea clientului nostru, `ntruc`t nu
existase nici o prob\ care s\ dovedeasc\ vinov\]ia acestuia `n neglijen]a ce cauzase accidentul. Judec\torul a fost de acord [i a admis
mo]iunea. Eu [i Phil ne-am f\cut bagajele [i ne-am `ntors la Little
Rock. C`teva zile mai t`rziu, unul dintre procurorii pentru un alt caz
m-a sunat s\-mi spun\ ce se `nt`mplase c`t juriul ie[ise s\ dea verdictul. Judec\torul `ncepuse s\-i chestioneze pe avoca]ii din jur cu
privire la ancheta lui Bill Clinton, spun`ndu-le c`t de nedrept\]it se
sim]ea. ~n final, unul dintre ei l-a `ntrerupt [i i-a spus:
Domnule judec\tor, o [ti]i pe doamna avocat care a fost aici,
Hillary Rodham? Este so]ia lui Bill Clinton.
Ei, fir-ar s\ fie, dac\ a[ fi [tiut asta, a exclamat judec\torul, nu
ar fi ob]inut niciodat\ acel verdict direct!
~n iarna de dup\ `nfr`ngerea lui Bill, c`]iva prieteni [i sus]in\tori
au venit s\-mi vorbeasc\ despre posibilitatea de a folosi numele de
Clinton drept nume de familie. Ann Henry mi-a spus c\ unii oameni fuseser\ deranja]i s\ primeasc\ invita]ii la diferitele evenimente de la re[edin]a guvernatorului `n numele guvernatorului
Bill Clinton [i al lui Hillary Rodham. Anun]ul na[terii lui Chelsea,
care prezenta de asemenea cele dou\ nume ale noastre, furnizase
aparent un alt subiect fierbinte de conversa]ie prin stat. Oamenii
din Arkansas au reac]ionat fa]\ de mine `ntr-un mod similar celui `n
Istorie trqitq
141
care reac]ionase soacra mea c`nd m-a v\zut prima dat\: eram o
ciud\]enie din cauza rochiei, manierelor nordiste [i a utiliz\rii
numelui de domni[oar\.
Jim Blair glumise despre elaborarea unui scenariu complex pe
treptele Capitoliului. Bill urma s\-[i pun\ piciorul pe grumazul
meu, s\ m\ apuce de p\r [i s\ rosteasc\ ceva de genul: Femeie, de
acum `nainte o s\ por]i numele meu de familie [i cu asta basta!
Steagurile aveau s\ fluture, s-ar fi incantat imnuri, iar numele ar fi
fost schimbat.
Vernon Jordan sosise `n ora[ pentru un discurs [i m-a `ntrebat
dac\ voiam s\-i preg\tesc micul dejun, inclusiv gri[, `n casa noastr\, `n diminea]a urm\toare. ~n buc\t\rioara noastr\, `nghesuit pe
un sc\unel prea mic, a m`ncat din gri[ul instant pe care i-l preg\tisem [i m-a `ndemnat s\ `ncep de `ndat\ lucrul care trebuia f\cut:
s\-i folosesc numele lui Bill. Singura persoan\ care nu `mi ceruse,
nici m\car nu `mi vorbise despre aceasta era so]ul meu. El spunea
c\ numele meu m\ privea doar pe mine [i nu credea c\ viitorul lui
politic depindea `n vreun fel de acesta.
M-am decis c\ era mai important pentru Bill s\ devin\ din nou
guvernator, dec`t pentru mine s\-mi p\strez numele de domni[oar\.
A[a c\ atunci c`nd, la cea de a doua aniversare a lui Chelsea, Bill
[i-a anun]at inten]ia de a candida pentru un alt mandat, am `nceput
s\-mi spun Hillary Rodham Clinton.
Campania din 1982 a fost un efort de familie. Am `nc\rcat-o pe
Chelsea, cu trusa de scutece cu tot, `ntr-o ma[in\ mare condus\ de
un adev\rat prieten, Jimmy Red Jones, [i am condus de-a lungul
statului. Am `nceput `n sud, unde prim\vara mijea pe sub pini, [i am
sf`r[it `n Fayetteville `ntr-o furtun\ de z\pad\. Mi-a pl\cut `ntotdeauna s\ merg cu cortul [i s\ c\l\toresc prin Arkansas, oprindu-m\
pe la magazine de ]ar\, depozite cu v`nzare [i terase cu barbecue.
Este ca un proces continuu de `nv\]are a naturii umane, inclusiv a
propriei persoane. Fusesem surprins\ atunci c`nd, merg`nd din u[\
`n u[\ pentru campania lui Bill din 1978, g\sisem femei care `mi
8/28/04
12:04 AM
Page 142
Istorie trqitq
142
spuneau c\ so]ii lor merseser\ la vot pentru ele sau `nt`lnisem americani de origine african\ care credeau c\ mai exist\ tax\ pentru vot.
~n 1982, cu Chelsea `n bra]e sau ]in`ndu-ne de m`n\, am mers `n
sus [i `n jos pe str\zi pentru a `nt`lni aleg\torii. ~mi amintesc cum
am `nt`lnit ni[te tinere mame `n or\[elul Bald Knob. C`nd le-am
spus c\ b\gam m`na `n foc c\ se distrau de minune vorbind cu
copiii lor, una dintre ele m-a `ntrebat: De ce s\ vorbesc cu ea?
Oricum nu `mi poate r\spunde. {tiam de pe vremea studiilor mele
la Yale asupra copilului [i de la mama mea c`t era de important
s\ le vorbe[ti [i s\ le cite[ti copiilor pentru a le dezvolta vocabularul. Totu[i, c`nd am `ncercat s\ le explic asta, femeile s-au ar\tat
politicoase, dar ne`ncrez\toare.
Dup\ alegerea lui Bill din 1982, la re[edin]a oficial\ s-a `ntors
un guvernator mai umil [i mai matur, de[i nu mai pu]in hot\r`t s\
realizeze c`t mai mult posibil `n doi ani. {i era at`t de mult de f\cut!
Arkansas-ul era un stat s\rac, ultimul sau aproape ultimul din multe
puncte de vedere, de la procentul de absolven]i de colegiu [i p`n\ la
venitul pe locuitor. ~l ajutasem pe Bill la reforma din s\n\tate `n
perioada primului s\u mandat, stabilind cu succes o re]ea de clinici
rurale, reu[ind s\ recrut\m mai mul]i doctori, asistente [i moa[e `n
zonele rurale `n ciuda opozi]iei societ\]ii medicale din stat. C`nd
guvernatorul White a `ncercat s\-[i ]in\ promisiunea f\cut\ `n campania din 1980 de a dizolva re]eaua, oamenii au n\v\lit `n Capitoliu
pentru a protesta, iar White a trebuit s\ renun]e. Bill [i cu mine eram
de p\rere c\ Arkansas-ul nu va prospera niciodat\ f\r\ o reform\
din temelii a sistemului s\u educa]ional. Bill a anun]at c\ va `nfiin]a
un Comitet de Standarde de Educa]ie, cu scopul de a recomanda
reforme radicale `n `nv\]\m`nt, [i a vrut ca eu s\ conduc acest for.
Prezidasem deja Comitetul de S\n\tate Rural\, iar Bill mi-a
cerut s\ m\ ocup de educa]ie pentru c\ voia s\ dea `n felul acesta un
semnal despre seriozitatea inten]iilor lui. Nimeni, nici m\car eu, nu
am crezut c\ era o idee bun\. Dar Bill nu voia s\ aud\ de un refuz.
143
Prive[te partea frumoas\ a lucrurilor, a spus el. Dac\ vei avea

succes, prietenii no[tri se vor pl`nge c\ ai fi putut face chiar mai
mult. Iar inamicii, c\ ai mers prea departe. Dac\ nu vei realiza nimic,
prietenii vor spune: Nu ar fi trebuit niciodat\ s\ se bage `n afacerea
asta, iar inamicii: Vezi, nu a fost `n stare s\ realizeze nimic!
Bill era convins c\ luase o decizie corect\ [i, `n cele din urm\,
am acceptat.
Din nou fusese o mi[care politic\ riscant\. Perfec]ionarea sistemului educa]ional cerea o cre[tere a taxelor nicic`nd o idee
popular\. Comitetul, care num\ra cincisprezece membri, a recomandat de asemenea ca elevii s\ fie supu[i unor teste standardizate,
incluz`nd unul ce trebuia trecut dup\ clasa a opta. Dar punctul de
r\scruce al planului de reforme propus l-a constituit testarea obligatorie a profesorilor. De[i aceast\ m\sur\ a revoltat sindicatul
profesorilor, grupurile pentru drepturi civile [i alte grup\ri de o
importan]\ vital\ pentru Partidul Democrat `n Arkansas, am sim]it
c\ nu putem totu[i evita acest pas. Cum ne puteam a[tepta ca elevii
s\ aib\ rezultate bune la nivel statal, c`nd uneori profesorii lor l\sau
de dorit? Dezbaterea devenise at`t de `ncins\, `nc`t un bibliotecar
de la o [coal\ mi-a spus c\ eram mai jos dec`t p`ntecele unui
[arpe. Am `ncercat s\-mi reamintesc c\ nu eram criticat pentru
ceea ce eram eu, ca individ, ci pentru ceea ce reprezentam.
Aprobarea de c\tre legislativ a pachetului de reforme [i acordarea fondurilor necesare pentru implementarea acestora s-a transformat `ntr-o lupt\ pe via]\ [i pe moarte `ntre diferitele grupuri de
interese. Profesorii erau `ngrijora]i pentru posturile lor. Legislatorii
reprezent`nd zonele rurale s-au `nsp\im`ntat c\ planul va consolida
micile lor districte [colare. ~n mijlocul `nv\lm\[elii generale, m-am
prezentat `n fa]a unei sesiuni comune a Senatului [i Camerei legislative din Arkansas [i am pledat pentru aducerea de `mbun\t\]iri
tuturor [colilor, mari [i mici. Din nu [tiu ce motiv probabil o
combina]ie `ntre o `nclina]ie nativ\ [i mult\ experien]\ vorbitul `n
public a fost dintotdeauna unul din punctele mele forte. Am r`s
8/28/04
12:04 AM
Page 144
144
atunci c`nd Lloyd George, reprezentantul regiunii rurale Yell County, a anun]at mai t`rziu adunarea:
Ei bine, prieteni, se pare c\ nu l-am ales pe acel Clinton care
trebuia!
A fost un alt exemplu al fenomenului pe care eu `l numesc sindromul cìnelui vorbitor. Unii oameni s`nt `nc\ uimi]i c\ o femeie
(fie ea [i so]ie de guvernator, de director de companie, de vedet\ de
sport sau de c`nt\re] rock) `[i poate ]ine firea `n momente de presiune [i poate vorbi `ntr-o manier\ articulat\ [i bine informat\.
Cìnele poate vorbi! De fapt, adeseori constituie un avantaj ca publicul pe care inten]ionezi s\ `l convingi de un anumit lucru s\ te
subaprecieze la `nceput. A[ fi fost `n stare s\ latru `ntregul meu discurs pentru a garanta succesul reformei educa]iei!
Am c`[tigat c`teva voturi [i am pierdut alte c`teva [i a trebuit s\
ne judec\m la tribunal cu sindicatul profesorilor. Dar, pe la sf`r[itul
mandatului lui Bill, Arkansas-ul avea un plan bine stabilit de ridicare a standardelor educa]ionale, zeci de mii de copii aveau [ansa de
a-[i realiza poten]ialul de `nv\]are, iar profesorii ob]inuser\ o
cre[tere a salariilor dorit\ cu disperare. Am fost pl\cut impresionat\
mai ales c`nd Terrel Bell, secretar la Educa]ie `n administra]ia Reagan, a l\udat planul de reforme din Arkansas, coment`nd c\ Bill se
dovedise un lider de frunte `n educa]ie.
Succesul public al reformei legislative a educa]iei a fost urmat
de o provocare personal\ devastatoare. ~n iulie 1984, am primit
un telefon pe la mijlocul s\pt\m`nii de la Betsey Wright, care
devenise [efa de personal a lui Bill `n 1983, dup\ realegerea lui.
Mi-a spus c\ Bill se afla `n drum spre mine. Tocmai terminasem
masa cu ni[te prieteni, a[a c\ m-am scuzat [i am ie[it `n fa]a
restaurantului pentru a-l a[tepta pe Bill. Am stat `n ma[in\ `n
timp ce `mi spunea c\ poli]ia de stat tocmai `l anun]ase c\ fratele
s\u Roger se afla sub supravegherea lor. Poli]ia `l filmase pe c`nd
ì vindea droguri unui informator. Directorul poli]iei ì spusese lui
Bill c\ puteau fie s\-l aresteze imediat, fie s\ adune acuza]ii [i
Istorie trqitq
145
s\-l constr`ng\ s\ spun\ cine era furnizorul, adev\rata ]int\ a

poli]i[tilor. Roger vindea, sus]inea el, pentru a-[i finan]a obiceiul
serios de a consuma cocain\. Directorul `l `ntrebase dup\ aceea
pe Bill ce era de f\cut. Bill i-a r\spuns c\ nu avea de ales.
Opera]iunea `mpotriva lui Roger trebuia s\-[i urmeze cursul. Ca
frate mai mare `ns\, era torturat de ideea c\ fratele lui va intra, `n
cel mai bun caz, la pu[c\rie, iar `n cel mai r\u caz va sf`r[i dintr-o
supradoz\ de droguri.
Bill [i cu mine ne-am sim]it foarte vinova]i c\ nu observaser\m nici un semn al abuzului de droguri la Roger [i c\ nu
f\cuser\m nimic s\-l `mpiedic\m. Ne `ngrijora mai ales faptul
c\ aceste ve[ti pe care Bill le [tiuse dinainte o vor r\ni profund pe mama lui. ~n cele din urm\, a[teptarea a luat sf`r[it.
Roger a fost arestat [i acuzat de posesie [i de v`nzare de
cocain\. Bill le-a explicat [i lui Roger, [i Virginiei c\ [tiuse
despre anchet\, dar se sim]ise obligat s\ nu-i spun\ nimic mamei sale sau s\-[i avertizeze fratele. Virginia a fost [ocat\ de
acuza]ii [i de faptul c\ Bill [i cu mine [tiuser\m c\ Roger avea
s\ fie trimis la pu[c\rie. De[i ì `n]elegeam durerea [i m`nia, credeam cu adev\rat c\ Bill luase decizia cea bun\ c`nd nu-[i informase familia. Roger a acceptat s\ vad\ un psiholog `nainte de a
fi dus s\-[i isp\[easc\ pedeapsa. ~n decursul acelor [edin]e,
Roger a m\rturisit c`t de mult `[i ur`se tat\l, iar Virginia [i Bill
au aflat pentru prima oar\ c`t de profund fusese afectat Roger de
alcoolismul [i de violen]a tat\lui s\u. Bill [i-a dat seama c\
Roger, tr\ind `n starea sa de alcoolism, dar neg`nd-o [i, ca atare,
t\inuind-o, trebuia s\ suporte ni[te consecin]e a c\ror rezolvare
avea s\ dureze mul]i ani. Aceasta a fost una dintre multele probleme de familie c\rora a trebuit s\ le facem fa]\. Chiar [i cele
mai solide c\snicii pot fi zguduite de necazuri. ~n anii ce au
urmat aveam s\ ne mai `nt`lnim cu episoade tulburi, dar am fost
hot\r`]i s\ le dep\[im pe toate.
8/28/04
12:04 AM
Page 146
146
~ncep`nd cu 1987, mai mul]i lideri din Partidul Democrat l-au

tot `ndemnat pe Bill s\ `ncerce s\ candideze la pre[edin]ie `n 1988,
c`nd al doilea mandat al lui Ronald Reagan avea s\ se termine. At`t
Bill, c`t [i eu speram c\ senatorul Dale Bumpers se va decide s\
candideze, [i chiar am crezut c\ o va face. Fusese guvernator [i senator de prim\ clas\ [i ar fi putut fi un candidat na]ional excep]ional. Pe la sf`r[itul lui martie, `ns\, el s-a decis s\ nu candideze.
Interesul fa]\ de Bill a crescut atunci, iar el m-a `ntrebat ce p\rere
aveam despre aceast\ posibilitate. Nu credeam c\ ar trebui s\ candideze [i i-am spus-o. Se p\rea c\ vicepre[edintele Bush avea s\ fie
nominalizat succesor al lui Reagan, candid`nd ca un fel de substitut
al lui Reagan `n al treilea mandat. Mi se p\rea c\ Bush va fi greu de
`nvins. Dar mai existau [i alte motive. Bill fusese ales `n 1986 pentru un al patrulea mandat ca guvernator [i acesta ar fi fost primul
mandat de patru ani de la Reconstruc]ie. Nu fusese `nc\ pre[edinte
al Consiliului Director Democrat [i tocmai preluase pre[edin]ia
Asocia]iei Na]ionale a Guvernatorilor. Avea doar patruzeci de ani.
Mama sa avea probleme `n meseria de asistent\, iar fratele s\u se
afla `n proces de readaptare la via]a normal\, dup\ ce ie[ise din
`nchisoare. Dac\ toate acestea nu erau de ajuns, tata tocmai suferise
un atac de cord, a[a c\ p\rin]ii mei se mutaser\ la Little Rock pentru ca eu [i Bill s\-i putem ajuta. Am considerat c\ nu era momentul potrivit [i i-am spus lui Bill c\ nu eram convins\.
O zi spunea c\ va candida, `n ziua urm\toare era gata s\ renun]e. ~n cele din urm\, l-am convins s\-[i fixeze o dat\ p`n\ la care va
lua o decizie. Oricine `l cunoa[te pe Bill `n]elege c\ lui trebuie s\ i
se traseze o limit\, altfel va continua s\ exploreze fiecare aspect
pro sau contra. A ales data de 14 iulie [i a rezervat o camer\ la un
hotel pentru a-[i anun]a decizia oricare ar fi fost aceasta. C`]iva
prieteni de prin ]ar\ au venit s\ i se al\ture cu o zi `nainte. Unii `l
`mpingeau s\ candideze, `n timp ce al]ii considerau c\ era prematur
[i c\ mai trebuia s\ a[tepte. Bill analiza fiecare punct de vedere.
Am considerat un indiciu important faptul c\ el `nc\ mai dezb\tea,
Istorie trqitq
147
cu dou\zeci [i patru de ore `nainte de a-[i comunica public decizia.

Asta `mi spunea c\ `nclina `mpotriva candidaturii, dar c\ nu era
`nc\ preg\tit s\ `nchid\ aceast\ porti]\.
S-a scris mult despre decizia lui de a nu candida, dar `n cele din
urm\ totul s-a limitat la un singur cuv`nt: Chelsea. Carl Wagner, un
vechi activist democrat [i tat\ al unei fiice unice, i-a spus lui Bill c\
`[i va transforma pur [i simplu copilul `ntr-un orfan. Mickey Kantor i-a transmis practic acela[i mesaj pe c`nd st\tea de vorb\ cu Bill
`n veranda re[edin]ei guvernatorului. Chelsea a ie[it afar\ [i l-a
`ntrebat pe Bill despre planurile noastre de vacan]\. C`nd Bill i-a
spus c\ aceste planuri s-ar putea s\ nu mai existe dac\ se va decide
s\ candideze, Chelsea l-a privit [i a zis:
Atunci eu [i mama o s\ mergem f\r\ tine.
Asta a pecetluit decizia lui Bill.
Chelsea `ncepea s\ `n]eleag\ ce `nseamn\ s\ ai un tat\ aflat `n
ochii publicului. C`nd era mic\ [i Bill era guvernator, nu avea nici
cea mai vag\ idee despre munca lui. Odat\, pe c`nd avea vreo patru
ani, iar cineva a `ntrebat-o, a r\spuns:
Tata vorbe[te la telefon, bea cafele [i ]ine discursuri.
Campania pentru postul de guvernator din 1986 a fost prima `n
care ea era suficient de mare pentru a o putea urm\ri. Putea citi [i
urm\ri [tirile [i era astfel expus\ unora dintre r\ut\]ile pe care
politica pare s\ le genereze. Unul dintre contracandida]ii lui Bill
era Orval Faubus, fost guvernator de trist\ amintire, care sfidase un
ordin al tribunalului prin care se cerea alc\tuirea unor clase mixte
la Liceul Central din Little Rock, `n 1957. Pre[edintele Eisenhower
trimisese trupe pentru a restabili legea. ~ntruc`t eram `ngrijorat\ `n
leg\tur\ cu ce ar fi putut spune sau face Faubus [i sus]in\torii lui,
Bill [i cu mine am `ncercat s\ o preg\tim pe Chelsea pentru ce ar fi
putut auzi despre tat\l sau mama ei. St\team `n jurul mesei la cin\
[i jucam anumite roluri `n fa]a ei, pretinz`nd c\ ne aflam `n mijlocul
unor dezbateri, unul din noi fiind un oponent politic care `l critica
pe Bill c\ nu fusese un bun guvernator. Ochii lui Chelsea s-au f\cut
8/28/04
12:04 AM
Page 148
148
mari la auzul ideii c\ cineva ar putea spune lucruri rele despre

t\ticul ei.
~mi pl\cea mult `ndr\zneala de care d\dea dovad\ Chelsea, de[i
nu era `ntotdeauna u[or. Prin preajma Cr\ciunului 1988, am mers
s\ v`nez ra]e cu doctorul Frank Kumpuris, distins chirurg [i bun
prieten al meu, care m\ invitase s\ m\ al\tur lui, celor doi fii ai s\i,
Drew [i Dean, medici de asemenea, [i altor prieteni de-ai lor, la
cabana lor de v`n\toare. Nu mai tr\sesem cu pu[ca de pe vremea
zilelor petrecute cu tata la lacul Winola, dar mi-am spus c\ ar fi distractiv. {i astfel m-am trezit st`nd ad`nc cufundat\ `n apa `nghe]at\,
a[tept`nd zorile `n estul Arkansas-ului. C`nd soarele s-a ridicat pe
cer, ra]ele mi-au zburat deasupra capului [i am tras la noroc, lovind
o ra]\ dungat\. C`nd am ajuns acas\, Chelsea m\ a[tepta, scandalizat\ s\ afle, c`nd se sculase de diminea]\, c\ plecasem s\ ucid pe
m\mica sau pe t\ticul vreunei biete r\]u[te. Eforturile mele de a-i
explica cum st\teau lucrurile au fost inutile. Nu a mai vorbit cu
mine toat\ ziua.
De[i Bill se decisese s\ nu mai candideze `n 1988, nominalizatul din partea Partidului Democrat, guvernatorul de Massachusetts,
Michael Dukakis, i-a cerut lui s\ ]in\ discursul de nominalizare de
la Conven]ia Democrat\ din Atlanta. ~ntreaga poveste s-a dovedit
un fiasco. Dukakis [i echipa sa au rev\zut [i au aprobat dinainte
fiecare cuv`nt din textul lui Bill, dar discursul a fost mai lung dec`t
se a[teptaser\ delega]ii [i re]elele de televiziune. Unii dintre cei
prezen]i au `nceput s\ strige la Bill s\ termine mai repede. A fost o
prezentare umilitoare `n fa]a na]iunii [i mul]i observatori au presupus c\ viitorul politic al lui Bill era compromis. Cu toate acestea,
opt zile mai t`rziu el se afla la emisiunea lui Johnny Carson,
Tonight Show, glumind pe seama propriei erori [i c`nt`nd la saxofon. O alt\ revenire.
Dup\ ce Bill a fost reales guvernator `n 1990, democra]i de pretutindeni din ]ar\ l-au abordat `nc\ o dat\ pentru a-i cere s\ candideze
la pre[edin]ie. ~ncurajarea primit\ ar\ta c\ George H.W. Bush
Istorie trqitq
149
pierduse contactul cu realitatea celor mai mul]i americani. De[i

popularitatea lui Bush r\m\sese astronomic\ dup\ R\zboiul din
Golf, consideram c\ performan]ele lui pe plan intern `n special `n
economie `l f\ceau vulnerabil. Realizasem c`t de str\in era
pre[edintele Bush de cele mai multe probleme cu care se confrunta
America atunci c`nd am discutat cu el la summit-ul despre educa]ie
cu to]i guvernatorii, la Charlottesville, Virginia, `n septembrie
1989. Ca so]ie a copre[edintelui democrat al summit-ului, din
partea Asocia]iei Na]ionale a Guvernatorilor, am fost a[ezat\ al\turi de pre[edintele Bush, `n cadrul unei cine festive la Monticello.
Aveam o rela]ie cordial\ [i ne vedeam frecvent la Casa Alb\ sau la
`nt`lnirile anuale ale guvernatorilor. Am discutat despre sistemul de
s\n\tate american. I-am spus c\ era cel mai bun sistem din lume
dac\ aveai nevoie de un transplant de inim\, dar nu [i dac\ voiai ca
un copil s\ supravie]uiasc\ primei sale anivers\ri. Rata mortalit\]ii
infantile la acea dat\ ne plasa `n urma a optsprezece alte ]\ri industrializate, inclusiv Japonia, Canada [i Fran]a. Pre[edintele Bush s-a
ar\tat ne`ncrez\tor [i mi-a spus:
Nu se poate s\ ai dreptate `n privin]a asta.
V\ voi prezenta statisticile care o dovedesc, i-am spus.
O s\ ]i le ar\t pe ale mele, mi-a r\spuns.
~n ziua urm\toare, `n timpul unei [edin]e cu guvernatorii, i-a
strecurat o not\ lui Bill.
Spune-i lui Hillary c\ a avut dreptate.
De data asta am crezut c\ Bill trebuia s\ se g`ndeasc\ bine
dac\ voia s\ candideze sau nu. ~n iunie 1991, a participat la Conferin]a anual\ Bilderberg `n Europa, conferin]\ ce reunea lideri
din toat\ lumea. Dup\ ce i-a ascultat pe oficialii administra]iei
Bush justific`ndu-[i politica, m-a sunat s\-mi spun\ ce frustrat a
fost de re]etele lor pentru cre[terea economic\ [i, `n general, pentru orice altceva.
E o nebunie, mi-a spus. Nu facem nimic ca s\ preg\tim ]ara
pentru viitor.
8/28/04
12:04 AM
Page 150
150
Puteam s\ ghicesc at`t din tonul vocii, c`t [i din cuvintele sale
c\ se g`ndea deja serios la argumentele pe care le-ar aduce dac\
s-ar fi decis s\ candideze. ~[i `mbun\t\]ise statutul na]ional prin
munca depus\ `n cadrul Asocia]iei Na]ionale a Guvernatorilor [i
prin reputa]ia c`[tigat\ `n Arkansas prin reforma `nv\]\m`ntului,
prin bun\starea [i dezvoltarea economic\, considerate un succes.
La Conferin]a anual\ a guvernatorilor de la Seattle, `n august, nu
am fost surprins\ c`nd unii dintre colegii democra]i i-au spus c\
`l vor sus]ine dac\ se decide s\ candideze.
Dup\ Conferin]\, Bill, Chelsea [i cu mine am plecat `ntr-o scurt\
vacan]\ la Victoria [i la Vancouver, `n Canada, ca s\ putem discuta
pe `ndelete despre ce ar fi trebuit s\ facem. Chelsea, acum `n v`rst\
de unsprezece ani, era mult mai matur\ dec`t fusese cu patru ani `n
urm\ [i gata s\-[i spun\ opiniile. Am`ndou\ am fost de acord: Bill
putea fi un bun pre[edinte. Din fericire, campania pentru primul tur
avea s\ fie scurt\ [i mai concentrat\ dec`t de obicei, deoarece candida senatorul de Iowa, Tom Harkin, ceea ce `nsemna c\ Bill putea s\
treac\ peste `ntrunirea partidului din Iowa [i s\ mearg\ direct la
New Hampshire. Petrecuse mult timp acolo [i credea c\ va putea
concura `mpotriva senatorului de Massachusetts, Paul Tsongas, pentru votul noilor democra]i. Pe c`nd analiza cu noi diferitele
aspecte pro [i contra, a asigurat-o pe Chelsea c\ programul lui va
include toate evenimentele importante din via]a ei, cum ar fi reprezenta]ia anual\ a Baletului din Arkansas cu Sp\rg\torul de nuci,
[i c\ vom continua s\ ne petrecem week-end-ul Anului Nou a[a cum
o f\ceam de obicei. Nu a[ fi putut prevedea tot ce avea s\ se `nt`mple, dar credeam c\ Bill [tia bine ce trebuia f\cut pentru ]ar\ [i
era preg\tit pentru a duce o campanie electoral\ c`[tig\toare. Ne-am
g`ndit: Ce avem de pierdut? Chiar [i s\ dea gre[ candidatura lui
Bill, vom fi mul]umi]i s\ [tim c\ m\car a `ncercat nu numai s\
c`[tige, dar s\ aduc\ ceva nou pentru America. Ni se p\rea un risc
care merita asumat.
ODISEEA CAMPANIEI ELECTORALE

Am nceput s\-mi fac o idee despre ce `nseamn\ s\ supravie]uie[ti unei campanii electorale `n septembrie 1991, c`nd am
dat peste Hal Bruno pe coridoarele hotelului Biltmore din Los
Angeles. Bruno, un veteran al produc]iei de televiziune [i veche
cuno[tin]\ a mea, se afla `n ora[ pentru a c\uta poten]iali candida]i la pre[edin]ie, `n timpul adun\rii de toamn\ a Comitetului
Democrat Na]ional.
M-a `ntrebat ce mai fac.
Cred c\ i-am p\rut foarte confuz\.
Nu [tiu. Totul este nou pentru mine. Ai vreo sugestie?
Numai una, a spus el. Ai grij\ `n cine te `ncrezi. Ce faci acum
e diferit de tot ce ai v\zut `nainte. ~n plus, `ncearc\ s\ profi]i de
aceast\ oportunitate!
Era un sfat `n]elept, de[i era imposibil s\ te apuci de o `ntreprindere de o asemenea complexitate [i at`t de stresant\ ca o campanie electoral\, f\r\ s\ te `ncrezi `ntr-o mul]ime de oameni. Am
`nceput cu o serie de prieteni [i de profesioni[ti `n campanii electorale pe care [tiam c\ ne puteam baza.
De `ndat\ ce s-a decis, `n cursul lunii septembrie, s\ candideze,
Bill a contactat un grup de consilieri pentru a-[i putea lansa candidatura. Craig Smith, care ne-a ajutat de multe ori, a p\r\sit slujba
pe care o avea pentru guvernator [i s-a al\turat opera]iunilor electorale, p`n\ c`nd avea s\ fie pus\ la punct o campanie `n toat\ regula,
8/28/04
12:04 AM
Page 152
152
dup\ care a devenit director al opera]iunilor statale. Pe 2 octombrie 1991, mul]i dintre consilierii lui Bill se aflau la Little Rock
pentru a-l ajuta s\-[i conceap\ discursul de anun]are a candidaturii,
programat s\ aib\ loc `n ziua urm\toare. Scena de haos creativ din
re[edin]\ din acea noapte avea s\ fie tipic\ pentru `ntreaga campanie care a urmat. Stan Greenberg, specialistul `n sondaje, [i
Frank Greer, consilierul de pres\, `mpreun\ cu Al From, pre[edintele Consiliului de Conducere Democrat (DLC), [i Bruce Reed,
directorul politic al DLC, se tot `nv`rteau `n jurul lui Bill zi [i
noapte, `ncerc`nd s\-l ajute s\-[i termine discursul care avea s\ fie
crucial. Bill telefona, `[i citea discursurile anterioare [i se scufunda
printre t\vile cu m`ncare `ntinse pe mas\. Chelsea pe atunci de
unsprezece ani , o balerin\ `n devenire, dansa prin camere [i f\cea
piruete `n jurul tat\lui s\u [i al oaspe]ilor no[tri p`n\ venea ora de
culcare. La patru diminea]a discursul a fost gata.
A doua zi, la pr`nz, la Old State House din Little Rock, un Bill
Clinton plin de energie st\tea cu Chelsea [i cu mine `n fa]a unei
mul]imi de microfoane [i de camere de televiziune declar`ndu-[i
inten]ia de a candida la pre[edin]ie. Discursul sintetiza critica lui la
adresa administra]iei Bush. Oamenii din clasa de mijloc petrec mai
mult timp la lucru, mai pu]in timp cu copiii lor [i aduc acas\ mai
pu]ini bani, pentru a pl\ti mai mult pentru s\n\tate, cas\ [i educa]ie.
Ratele s\r\ciei s`nt `n cre[tere, str\zile s`nt mai proaste [i mai mul]i
copii cresc `n familii desp\r]ite. }ara noastr\ se `ndreapt\ `ntr-o direc]ie gre[it\, iar asta se `nt`mpl\ cu repeziciune. Se poticne[te, `[i pierde
direc]ia [i tot ceea ce reu[im s\ ob]inem de la Washington este un
statu quo al paraliziei, neglijen]\ [i egoism, nu c\l\uzire [i viziune.
Campania pe care voia el s\ o duc\ trebuia s\ fie una a ideilor,
nu a sloganelor [i trebuia s\ ofere conducerea care va restabili
visul american, va lupta pentru uitata clas\ de mijloc, va furniza
mai multe oportunit\]i, va cere mai mult\ responsabilitate de la
fiecare dintre noi [i va crea o comunitate puternic\ `n aceast\ mare
]ar\ a noastr\. ~n spatele acestei retorici existau planuri specifice
Istorie trqitq
153
pe care Bill avea s\ le prezinte pe durata campaniei pentru alegerile

primare, pentru a-i convinge pe aleg\torii democra]i c\ el avea cea
mai mare [ans\ de a-l `nfr`nge pe pre[edintele Bush.
Presa nu i-a dat prea multe [anse lui Bill, nici m\car la alegerile
primare, cu at`t mai pu]in la pre[edin]ie. Ini]ial a fost ignorat, catalogat drept un outsider pitoresc, dar obscur, frumu[el [i bine articulat, care, la cei patruzeci [i [ase de ani ai s\i, era prea t`n\r [i lipsit
de experien]\ pentru o asemenea treab\. ~ns\, pe m\sur\ ce mesajul
s\u de schimbare ajungea la poten]ialii aleg\tori, presa [i sus]in\torii pre[edintelui Bush au `nceput s\-l priveasc\ cu mai mult\
aten]ie pe Bill Clinton. {i pe mine.
Dac\ primii patruzeci [i patru de ani din via]a mea au `nsemnat educa]ie, cele treisprezece luni de campanie preziden]ial\ au
fost o revela]ie. ~n ciuda tuturor sfaturilor bune pe care le primisem [i a timpului pe care eu [i Bill `l petrecuser\m `n arena
politic\, eram totu[i nepreg\ti]i pentru jocul dur al politicii [i al
indiscre]iilor ne`ncetate pe care le presupunea candidatura la
pre[edin]ie. Bill a trebuit s\-[i sus]in\ peste tot `n ]ar\ credin]ele
politice, iar am`ndoi a trebuit s\ `ndur\m inspec]iile am\nun]ite
asupra fiec\rui aspect al vie]ilor noastre. A trebuit s\ ne obi[nuim
cu o pres\ na]ional\ care nu [tia mai nimic despre noi [i cu at`t
mai pu]in de unde veneam. {i a trebuit s\ ne ]inem `n frù emo]iile `n lumina reflectoarelor publicului `n decursul unei campanii
tot mai acerbe [i mai personalizate.
M-am bazat pe ajutorul prietenilor [i al personalului pentru a
ne ajuta s\ ie[im `nving\tori. Bill [i-a str`ns o echip\ formidabil\,
incluz`ndu-i pe James Carville [i Paul Begala, care concepuser\
campania pentru Senat a lui Harris Wofford din Pennsylvania, `n
1991. James, din Louisiana, fost pu[ca[ marin, s-a `mprietenit de
`ndat\ cu Bill. Am`ndoi `[i iubeau r\d\cinile sudiste, `[i adorau
mamele [i `n]elegeau c\ politica preziden]ial\ era o lupt\ corp la
corp. Paul, un texan talentat care, ocazional, servea drept translator pentru dialectul `nfocat al lui Carville, reunea pasiunea pentru
8/28/04
12:04 AM
Page 154
154
populism cu un angajament pentru civism o combina]ie dificil

de sus]inut. David Wilhelm, devenit ulterior director executiv de
campanie, era din Chicago [i [tia intuitiv cum s\ c`[tige competi]ia pentru delega]i pe teren, om cu om. Un alt nativ din
Chicago, Rahm Emanuel, era o persoan\ cu abilit\]i politice
bine [lefuite [i, totodat\, un geniu al colect\rii de fonduri; el a
devenit directorul financiar al campaniei. George Stephanopoulos, bursier Rhodes [i ajutor al lui Richard Gephardt, membru al
Congresului, a `n]eles care era maniera cea mai rapid\ [i cea
mai eficient\ pentru a r\spunde la atacurile politice [i cum s\
preia ofensiva cu presa. Bruce Reed, de asemenea bursier
Rhodes, care a venit s\ se al\ture campaniei de la Consiliul de
Conducere Democrat, avea un talent special pentru exprimarea
ideilor politice complexe `ntr-un limbaj simplu [i conving\tor [i
a contribuit semnificativ `n articularea mesajului campaniei lui
Bill. DLC [i fondatorul acestuia, Al From, au avut o implicare
esen]ial\ `n dezvoltarea politicilor [i a mesajului lui Bill din
cadrul campaniei.
Bill [i cu mine am contat, de asemenea, pe o devotat\ echip\
din Arkansas, ce ì includea pe Rodney Slater, Carol Willis, Diane
Blair, Ann Henry, Maurice Smith, Patty Howe Criner, Carl [i Margaret Whillock, Betsey Wright, Sheila Bronfman, Mack [i Donna
McLarty [i mul]i al]ii care [i-au l\sat la o parte vie]ile personale
pentru a-l alege pe primul pre[edinte din Arkansas.
~ncepusem s\-mi adun propria echip\ de `ndat\ ce Bill [i-a
anun]at candidatura. Aceasta a constituit o `ndep\rtare de la protocolul `n conformitate cu care echipa candidatului controla programul [i mesajul so]iei acestuia. La mine era altfel un lucru care
avea s\ se fac\ tot mai sim]it `n lunile ce au urmat.
Prima persoan\ pe care am chemat-o `n ajutor a fost Maggie
Williams, aflat\ pe atunci `ntr-un program de doctorat la Universitatea din Pennsylvania. Maggie [i cu mine lucraser\m `mpreun\ la
Fondul pentru Protec]ia Copilului, `n anii 80. ~i admiram abilit\]ile
Istorie trqitq
155
de conducere [i de comunicare [i eram `ncrez\toare `n capacitatea

ei de a rezolva cu aplomb orice situa]ie care s-ar fi ivit. De[i nu a
putut s\ ni se al\ture cu arme [i bagaje p`n\ c\tre sf`r[itul lui 1992,
ea [i-a oferit sfatul [i sus]inerea de-a lungul `ntregii campanii.
Trei tinere care au `nceput s\ lucreze pentru mine `n timpul
acestei campanii au devenit de nepre]uit [i au r\mas cu mine de-a
lungul celor opt ani petrecu]i la Casa Alb\. Patti Solis, fiica unor
emigran]i mexicani [i o `nfocat\ activist\ politic\, crescuse `n
Chicago [i lucrase pentru primarul Richard M. Daley. Nu programase niciodat\ o campanie electoral\, iar eu nu avusesem pe nimeni
niciodat\ care s\-mi spun\ ce trebuia s\ fac, unde [i c`nd, dar Patti a
devenit firesc programatorul meu, jongl`nd cu provoc\rile politicii [i cu oamenii, preg\tindu-se cu inteligen]\, hot\r`re [i cu mult
umor. Ea mi-a condus via]a timp de nou\ ani, devenind un prieten
apropiat [i un sfetnic de `ncredere pe care m\ bazez p`n\ ast\zi.
Capricia Penavic Marshall, o t`n\r\ avocat\ dinamic\ din Cleveland, era tot fiic\ de emigran]i mama ei din Mexic, iar tat\l,
refugiat croat din Iugoslavia lui Tito. C`nd l-a v\zut pe Bill la televizor cu ocazia unui discurs `n 1991, s-a decis c\ voia s\ se
implice `n campania lui [i a lucrat multe luni de zile s\ adune delega]i la conven]ia din Ohio. ~n cele din urm\, a fost angajat\ `n
echipa mea pentru a face munc\ de avangard\, o treab\ eminamente tinereasc\ [i o experien]\ educa]ional\ de prim rang `n
politic\ [i `n via]\. Capricia s-a cufundat `n munca ei ca un
adev\rat profesionist [i, `n ciuda unei prime c\l\torii nereu[ite,
c`nd m-a a[teptat `n Shreveport pe un alt aeroport dec`t cel care
trebuia, am dat lovitura. Inspira]ia de bun augur de care d\dea
dovad\ de fiecare dat\ `n situa]ii limit\ i-a fost ei [i mie de
folos atunci c`nd a devenit secretara pe probleme sociale a lui Bill,
`n perioada celui de-al doilea mandat al lui.
Kelly Craighead, o frumoas\ fost\ scufund\toare din California, era deja o experimentat\ planificatoare de `nt`lniri atunci c`nd
a devenit directorul meu de c\l\torii, ceea ce `nseamn\ c\ a fost
8/28/04
12:04 AM
Page 156
Istorie trqitq
156
supraveghetorul vie]ii mele pe drumuri. Oriunde am mers `n cei opt

ani care au urmat `n jurul cartierului sau al lumii Kelly a fost
al\turi de mine. Sloganul ei, E[ec `n planificare, plan e[uat, a
devenit mantra campaniei noastre. Nimeni nu a lucrat mai multe ore
sau mai din greu pentru a stabili p`n\ [i ultimul detaliu al fiec\rei
c\l\torii pe care am `ntreprins-o. Treaba ei era una foarte solicitant\
[i obositoare, cer`nd talentul combinat al unui general [i al unui
diplomat. Avea, de asemenea, o intui]ie excelent\, devotament [i
spirit `ntreprinz\tor. Faptul c\ [tiam c\ ea se `ngrije[te de programul
meu mi-a dat lini[tea necesar\ [i `ncrederea pentru a trece chiar [i
prin cele mai dificile momente `n anii petrecu]i la Casa Alb\.
Pe l`ng\ to]i tinerii care s-au gr\bit s\-[i ofere ajutorul, Brooke
Shearer s-a oferit voluntar s\ c\l\toreasc\ `mpreun\ cu mine.
Brooke, so]ul ei, Strobe Talbott, [i `ntreaga ei familie fuseser\ prieteni cu Bill de pe vremea c`nd el [i Strobe erau bursieri Rhodes. De
`ndat\ ce eu [i Bill am fost `mpreun\, ei au devenit [i prietenii mei.
Iar fiii lor s-au `mprietenit cu Chelsea. Brooke, care tr\ise la
Washington [i lucrase `n jurnalism, a venit cu o experien]\ bogat\
din presa na]ional\ [i cu un gust amar l\sat de absurdit\]ile unei
campanii electorale.
Am `nv\]at repede c\, `n cursa pentru pre[edin]ie, nimic nu este
nepermis. Comentarii sau gesturi inocente erupeau `n polemici la
doar c`teva secunde dup\ ce erau transmise prin re]elele de [tiri.
Zvonurile deveneau povestea zilei. {i, `n timp ce experien]ele noastre trecute ne p\reau nou\ `n[ine ca apar]in`nd istoriei `ndep\rtate,
fiecare detaliu al vie]ii noastre era examinat minu]ios [i trecut prin
sit\ de parc\ eram un sit arheologic. V\zusem asta `nainte `n campaniile altora: senatorul Ed Muskie ap\r`ndu-[i so]ia `n 1972 [i senatorul Bob Kerrey spun`nd o glum\ picant\ `n 1992, f\r\ s\
realizeze c\ st\tea chiar al\turi de un microfon cu giraf\ l\sat
deschis. Dar p`n\ s\ devii tu `nsu]i ]inta luminilor reflectoarelor,
pur [i simplu nu `]i po]i imagina c\ldura acestora.
157
~ntr-o sear\, pe c`nd eu [i Bill ne aflam `n turneu electoral `n

New Hampshire, el m-a prezentat unei mul]imi de sus]in\tori.
Repovestind cele dou\ decenii de lucru privind problemele copilului, Bill a spus `n glum\ c\ aveam un nou slogan: Cump\r\ unul [i
prime[ti unul gratis. A spus-o pentru a explica faptul c\, dac\ ar fi
fost ales, aveam s\ devin partener activ `n administra]ia sa [i aveam
s\ continuu s\ lupt pentru cauzele pentru care luptasem [i `n trecut.
Era o expresie bine g\sit\, iar personalul meu de campanie a preluat-o imediat. Prezentat\ pe larg `n pres\, expresia a c\p\tat `ns\
via]\ proprie, r\sp`ndit\ peste tot drept dovad\ a faptului c\ n\zuiam `n secret s\ devin copre[edinte al\turi de so]ul meu.
Nu fusesem suficient de expus\ anterior presei na]ionale pentru
a-mi da seama `n ce m\sur\ presa de [tiri era un etalon pentru orice
s-ar `nt`mpla `ntr-o campanie. Informa]ia, lu\rile de pozi]ie politice
[i citatele erau filtrate prin lentilele jurnali[tilor `nainte de a fi atins
publicul. Un candidat nu poate s\-[i transmit\ direct ideile f\r\ a fi
trecute prin filtrul presei, iar un ziarist nu poate consemna eficient
f\r\ a avea acces la candidat. ~n felul acesta, candida]ii [i reporterii
se afl\ `n pozi]ii de adversari, dar, `n acela[i timp, depind unul de
altul. E o rela]ie dificil\, delicat\, dar important\, iar eu nu am
ajuns s\ o `n]eleg pe deplin niciodat\.
Comentariul Cump\r\ unul [i prime[ti unul gratis ne-a amintit lui Bill [i mie c\ afirma]iile noastre puteau fi scoase din context
din cauza faptului c\ reporterii de [tiri nu aveau nici timpul [i nici
spa]iul necesar pentru a furniza `ntregul text al unei conversa]ii.
Simplitatea [i caracterul succint erau esen]iale pentru reporteri. {i
la fel st\teau lucrurile [i cu referirile f\cute `n grab\, [i cu frazele
`ntortocheate. Unul dintre mae[trii insinu\rilor politice s-a amestecat cur`nd `n aceasta.
Instinctele politice ale fostului pre[edinte Nixon r\m\seser\
neschimbate, iar el a comentat campania noastr\ `ntr-un interviu
acordat `n timpul unei vizite la Washington, pe la `nceputul lui februarie. Dac\ so]ia se dovede[te prea inteligent\ [i prea puternic\,
8/28/04
12:04 AM
Page 158
Istorie trqitq
158
a remarcat el, `l face pe b\rbat s\ par\ un bleg. A continuat spun`nd

c\ aleg\torii tind `n general s\ se pun\ de acord cu aprecierea cardinalului Richelieu, c\ inteligen]a nu i se potrive[te unei femei.
Acest om nu face niciodat\ nimic f\r\ un motiv `mi amintesc c\ am g`ndit c`nd am v\zut comentariul lui Nixon prezentat
`n The New York Times. L\s`nd la o parte aportul meu `n activitatea echipei care l-a pus sub acuzare `n 1974, b\nuiam c\ Nixon
`n]elesese mai bine dec`t mul]i al]ii amenin]area pe care o reprezenta Bill pentru republicani la postul de pre[edinte. Credea probabil c\, denigr`ndu-l pe Bill pentru c\ avusese curajul s\ ias\ la
ramp\ cu o so]ie plin\ de franche]e [i def\im`ndu-m\ ca nepotrivit\, va `ndep\rta aleg\torii dornici de schimbare, dar nesiguri
`nc\ `n privin]a noastr\.
De atunci, `ntreaga via]\ a lui Bill s-a aflat `n aten]ia presei.
Fusese `ntrebat mai multe lucruri privind via]a lui personal\ dec`t
oricare alt candidat la pre[edin]ie din istoria american\. ~n timp ce
presa de opinie se ab]inea de la a publica zvonuri f\r\ un fundament real, tabloidele de supermarket ofereau bani ghea]\ tuturor
celor care ar fi furnizat pove[ti [ocante din Arkansas. ~n cele din
urm\, ace[ti pescari `n ape tulburi au prins pe[ti[orul de aur.
M\ aflam `n campanie la Atlanta pe 23 ianuarie, c`nd Bill m-a
sunat s\ m\ previn\ `n leg\tur\ cu o poveste care tocmai ap\ruse
`ntr-un asemenea tabloid [i `n care o femeie, numit\ Gennifer
Flowers, pretindea c\ avusese timp de doisprezece ani o rela]ie cu
el. Mi-a spus c\ nu era adev\rat.
Echipa de campanie a intrat `ntr-o agita]ie teribil\ [i sim]eam c\
unii dintre ei credeau c\ `ntrecerea luase sf`r[it. I-am cerut lui
David Wilhelm s\ preg\teasc\ o conferin]\ pentru a le vorbi tuturor. Le-am spus atunci c\ ne aflam cu to]ii `n campanie pentru c\
aveam `ncredere c\ Bill putea face o schimbare `n ]ara noastr\ [i c\
depindea de aleg\tori s\ decid\ dac\ vom avea succes sau nu.
A[a c\, am terminat eu, s\ ne `ntoarcem la lucru.
159
Ca un virus care erupe, povestea lui Flowers [i-a f\cut loc `n

toat\ presa, de la Star, un tabloid de supermarket, [i p`n\ la Nightline, o emisiune de [tiri cu reputa]ie. ~n ciuda eforturilor noastre de
a ne continua munca, concentrarea total\ a presei asupra acestei
pove[ti a f\cut imposibil\ canalizarea aten]iei spre subiectele de
substan]\. Iar alegerile primare din New Hampshire se aflau la doar
c`teva s\pt\m`ni `naintea noastr\. Ceva trebuia f\cut. Prietenul nostru Harry Thomason, `mpreun\ cu Mickey Kantor, James Carville,
Paul Begala [i George Stephanopoulos ne-au consultat, pe Bill [i
pe mine, `n leg\tur\ cu ce era de f\cut. Ne-au recomandat s\
ap\rem `n emisiunea de s`mb\t\ noaptea 60 Minutes, imediat dup\
Super Bowl, pentru a prinde cea mai larg\ audien]\ posibil\. Le-a
luat mult s\ m\ conving\ c\ o asemenea ac]iune merita riscul
pierderea intimit\]ii [i poten]ialul impact pe care l-ar fi putut avea
asupra familiilor noastre, `n special asupra lui Chelsea. ~n cele din
urm\ am fost convins\ c\, dac\ nu rezolvam `n public aceast\
situa]ie, campania lui Bill avea s\ se termine `nainte s\ fi fost exprimat un singur vot.
Interviul de la 60 Minutes a avut loc pe 26 ianuarie `ntr-o
camer\ de la hotelul Boston, `ncep`nd cu ora 11 diminea]a. Camera
fusese transformat\ `n studio, cu r`nduri de reflectoare `nconjur`nd
canapeaua pe care urma s\ st\m eu [i Bill. La un moment dat `n
timpul interviului, unul dintre suporturile supra`nc\rcate cu reflectoare a c\zut `nspre mine. Bill l-a v\zut [i m-a tras la o parte, chiar
`n momentul `n care acesta c\dea cu zgomot pe locul unde st\tusem. Eram zguduit\ de `nt`mplare, iar Bill m-a str`ns cu putere la
piept, [optindu-mi `ntruna:
Te-am prins. Lini[te[te-te. Totul e `n regul\. Te iubesc.
Reporterul, Steve Kroft, a `nceput cu o serie de `ntreb\ri despre
rela]ia [i c\snicia noastr\. Ne-a `ntrebat dac\ Bill comisese vreun
adulter, dac\ fuseser\m desp\r]i]i vreodat\ sau dac\ ne g`ndiser\m
la posibilitatea unui divor]. Am refuzat s\ r\spundem la asemenea
`ntreb\ri extrem de personale `n leg\tur\ cu vie]ile noastre. Dar Bill
8/28/04
12:04 AM
Page 160
160
a admis c\ au existat clipe de m`hnire `n rela]ia noastr\ [i a ad\ugat

c\ l\sa la latitudinea aleg\torilor s\ decid\ dac\ asta `l descalifica
din cursa pentru pre[edin]ie.
Kroft: Cred c\ cei mai mul]i americani s`nt de acord c\ este un
fapt admirabil c\ a]i r\mas `mpreun\, c\ v-a]i rezolvat problemele, c\ p\re]i a fi ajuns la o anumit\ `n]elegere [i la un anumit aranjament.
Un aranjament? O `n]elegere? Poate Kroft `ncerca doar s\ ne
fac\ un compliment, dar felul `n care ne descria c\snicia era at`t de
departe de adev\r, `nc`t Bill s-a ar\tat ne`ncrez\tor. {i eu la fel.
Bill Clinton: Sta]i un moment. Ave]i `n fa]\ doi oameni care se
iubesc. Asta nu e o `n]elegere sau un aranjament. E o c\snicie. Un
lucru foarte diferit.
Mai bine l-a[ fi l\sat atunci pe el s\ aib\ ultimul cuv`nt, dar era
r`ndul meu s\ adaug ceva [i am f\cut-o.
Hillary Clinton: {ti]i, nu stau aici ca o femeie m\runt\ al\turi
de b\rbatul ei, precum Tammy Wynette. S`nt aici pentru c\ `l
iubesc, [i `l respect, [i pre]uiesc toate prin c`te a trecut, [i toate prin
c`te am trecut `mpreun\. {i [ti]i ce? Dac\ asta nu e destul pentru
oameni, pur [i simplu nu vota]i pentru el [i gata!
De[i interviul a durat cincizeci [i [ase de minute, CBS a transmis doar vreo zece, l\s`nd cea mai mare parte a informa]iei importante la o parte cel pu]in `n ceea ce m\ privea. Nu [tiusem c`t de
mult puteau s\ taie la montaj. Cu toate acestea, m\ sim]eam u[urat\
c\ se terminase. Bill [i cu mine am fost mul]umi]i de cum r\spunseser\m [i la fel au sim]it to]i cei care erau de partea noastr\. Evident, cei mai mul]i americani au fost de acord cu ideea noastr\ de
baz\, anume c\ alegerile ì priveau pe ei, nu c\snicia noastr\.
Dou\zeci [i trei de zile mai t`rziu, Bill a devenit cunoscut drept
Pu[tiul cu o revenire spectaculoas\ datorit\ locului al doilea pe
care a terminat alegerile primare din New Hampshire.
Pentru mine povestea nu s-a sf`r[it la fel de bine. Gafa la adresa
lui Tammy Wynette fusese spontan\ ca orice gaf\ [i brutal\.
Istorie trqitq
161
Desigur, nu m\ referisem la Tammy Wynette ca persoan\, ci la

c`ntecul ei Stand by Your Man. Dar nu fusesem destul de atent\
`n alegerea cuvintelor, iar comentariul meu a dezl\n]uit un torent de
reac]ii m`nioase. Am regretat felul `n care fusese interpretat\ toat\
povestea [i mi-am cerut scuze fa]\ de Tammy personal [i mai t`rziu
public, `ntr-un alt interviu de televiziune. Dar r\ul fusese f\cut. {i
ce era mai r\u avea s\ urmeze.
Pe la `nceputul lui martie, `n timp ce sezonul alegerilor primare `n cadrul Partidului Democrat se afla `n mare fierbere, fostul guvernator de California [i candidat la pre[edin]ie din partea
Partidului Democrat, Jerry Brown, a pornit ofensiva `mpotriva
lui Bill, concentr`ndu-se asupra practicii mele avoc\]e[ti [i a
firmei Rose, la care eram partener din 1979. Dup\ ce Bill a
devenit din nou guvernator al Arkansas-ului `n 1983, le-am cerut
partenerilor mei s\-mi calculeze partea din profituri, f\r\ a
include onorariile altor avoca]i pentru munca depus\ pentru stat
sau agen]ii ale statului. Firma Rose furniza de zeci de ani asemenea servicii guvernului din Arkansas. Nu exista nici un conflict
de interese, dar voiam s\ evit orice posibilitate de interpretare `n
acest sens. Firma a fost de acord. C`nd Frank White `ncercase s\
fac\ un subiect de scandal din asta `n campania pentru postul de
guvernator de Arkansas din 1986, s-a sim]it jenat c`nd a constatat c\ alte firme de avocatur\ primiser\ din partea statului
semnificativ mai multe afaceri de rezolvat dec`t firma Rose, `n
perioada c`t Bill Clinton fusese guvernator.
Hr\nit cu linguri]a cu informa]ii false de c\tre adversarii
politici ai lui Bill, Jerry Brown a folosit aceste acuza]ii pentru
dezbaterea din Chicago, cu dou\ zile `nainte de alegerile primare
din 17 martie, din Illinois [i Michigan. Brown l-a acuzat pe Bill
c\ d\dea afacerile statului la firma Rose pentru a-mi cre[te mie
veniturile. Era o acuza]ie de conjunctur\ [i veninoas\, care nu
avea nici o baz\ real\. {i aceasta a dus la faimosul incident
pr\jiturele [i ceai.
8/28/04
12:04 AM
Page 162
162
Bill [i cu mine ne aflam la cafeneaua Busy Bee din Chicago,

urm\ri]i de o mul]ime g\l\gioas\ cu camere de filmat [i microfoane. Cu alegerile primare din Illinois b\t`nd la u[\, reporterii se
aruncau asupra lui Bill cu `ntreb\ri despre recentele acuza]ii ale
lui Brown. Apoi un reporter m-a `ntrebat ce credeam despre
acuza]iile lui Brown la adresa noastr\. R\spunsul meu a fost lung
[i `n]ep\tor:
Am crezut, `n primul r`nd, c\ remarca a fost lamentabil\ [i
disperat\ [i am crezut, de asemenea, c\ era interesant\, `ntruc`t e
genul de lucruri ce se `nt`mpl\ femeilor care au propria via]\ [i
propria carier\. {i cred c\ e p\cat c\ se `nt`mpl\ astfel, dar mai cred
c\ e ceva cu care va trebui s\ ne obi[nuim. Femeile care au `ncercat
[i [i-au construit o carier\ care au `ncercat s\ duc\ o via]\ independent\ [i cu siguran]\ cele ca mine, care au [i un copil [tiu
c\ am `ncercat s\-mi conduc via]a cum am putut mai bine, dar presupun c\ tocmai acest fapt va face subiectul atacurilor. Dar nu este
adev\rat [i nu [tiu ce altceva s\ spun dec`t c\ mi se pare trist.
Apoi a urmat replica reporterului `ntreb`ndu-se dac\ nu a[ fi
putut evita aparen]a unui conflict de interese pe vremea c`nd so]ul
meu era guvernator.
A[ vrea s\ fi putut, i-am r\spuns. {ti]i, presupun c\ a[ fi putut
s\ stau acas\, s\ fac pr\jituri [i s\ beau ceai, dar am decis s\ `mi fac
meseria pe care o alesesem `nainte ca so]ul meu s\ intre `n via]a
public\. {i m-am str\duit mult s\ fiu foarte, foarte atent\ cu ceea ce
fac, [i asta e tot ce pot s\ v\ spun.
Nu a fost cel mai elocvent moment al meu. A[ fi putut s\ spun
Uita]i ce e, `n afar\ de a-mi fi abandonat parteneriatul de la firma
de avocatur\ [i de a sta acas\, nu a[ fi putut face nimic mai mult
pentru a evita aparen]a unui conflict de interese. ~n plus, am f\cut
destule pr\jituri [i am turnat suficient ceai la via]a mea!
Ajutoarele mele, con[tiente c\ presa prinsese comentariul cu
pr\jiturelele [i ceaiul, mi-au sugerat s\ vorbesc din nou cu reporterii pentru a explica mai `n detaliu [i de o manier\ mai
Istorie trqitq
163
articulat\ ce voisem s\ spun. De `ndat\ am [i ]inut o miniconferin]\

de pres\ la fa]a locului. Dar cu un efect limitat. La treisprezece
minute dup\ ce r\spunsesem la `ntreb\ri, o nou\ poveste se transmitea prin cablurile agen]iei Associated Press. CNN a preluat de
`ndat\ [i a retransmis vestea, urmat\ de o alt\ [tire spre dup\-amiaz\, care f\cea doar o mic\ referire la `ntrebarea ini]ial\ despre conflictele de interese [i firma Rose [i a redus tot ce spusesem la a[
fi putut sta acas\ s\ fac pr\jiturele [i s\ beau ceai. Tema principal\
a celor mai multe agen]ii de [tiri `n ziua aceea a fost c\ eu f\cusem o
gre[eal\ politic\ major\.
F\cusem o `ncercare stranie de a-mi explica situa]ia [i de a sugera c\ multe femei cu cariere [i vie]i complicate s`nt penalizate
pentru alegerile f\cute. Totul s-a transformat `ntr-o poveste despre
presupusa mea duritate la adresa femeilor cu copii care stau
acas\. Unii reporteri au amestecat chiar pr\jiturelele [i ceaiul
cu st`nd al\turi de b\rbatul meu ca Tammy Wynette `ntr-o singur\ fraz\, ca [i cum a[ fi exprimat ambele fraze din aceea[i
r\suflare [i nu la cincizeci [i una de zile distan]\. Controversa
care a urmat a constituit un avantaj pentru strategii republicani.
Liderii Partidului Republican m-au catalogat drept feminist\
radical\, o avocat\ militant\ feminist\ [i chiar liderul ideologic al unei administra]ii Clinton-Clinton care ar avansa o
agend\ radical\ feminist\.
Am primit sute de scrisori despre pr\jiturele [i ceai. Sus]in\torii [i-au oferit `ncuraj\rile [i m-au l\udat pentru a fi ap\rat
posibilitatea unor largi op]iuni pentru femei. Criticii s-au dovedit
venino[i. Una dintre scrisori s-a referit la mine ca fiind Anticrist,
iar o alta spunea c\ s`nt o insult\ pentru mamele americane. M\
`ngrijoram adeseori de c`t\ aten]ie acorda Chelsea acestor evenimente [i de c`t de mult o afectau. Nu mai avea [ase ani.
Unele dintre atacuri, fie c\ m\ demonizau ca femeie, mam\ sau
so]ie, fie c\ `mi interpretau spusele [i opiniile asupra diferitelor
chestiuni erau motivate politic [i inten]ionau s\ m\ fac\ s\ dau
8/28/04
12:04 AM
Page 164
164
`napoi. Altele reflectau m\sura `n care societatea noastr\ se obi[nuise

cu rolul `n schimbare al femeii. Mi-am adoptat o mantra proprie: ia
critica `n serios, dar nu [i personal. Dac\ exist\ o s\m`n]\ de adev\r
`n ea sau este meritat\, `ncearc\ s\ `nve]i din acea critic\. Dac\ nu,
las-o s\ treac\ pe l`ng\ tine. Mai u[or de spus dec`t de f\cut.
~n timp ce Bill vorbea despre schimbarea social\, eu o `ntruchipam. Aveam propriile opinii, interese [i o profesie. La bine sau
la r\u, eram `ntotdeauna franc\. Reprezentam o schimbare fundamental\ `n felul `n care func]ionau femeile `n societatea noastr\. Iar
dac\ so]ul meu ar fi c`[tigat, a[ fi ocupat o pozi]ie `n care `ndatoririle nu ar fi fost clar conturate, dar ac]iunile mele ar fi fost judecate
de oricine. Am ajuns `n cur`nd s\-mi dau seama c`t de mul]i oameni
aveau o idee fix\ despre rolul care trebuia atribuit unei so]ii de
pre[edinte. Am fost numit\ testul Rorschach pentru publicul
american, iar aceasta a fost o modalitate bine g\sit\ pentru a exprima reac]iile variate [i extreme pe care le st`rneam.
Nici admira]ia adulant\, nici furia virulent\ nu s-au apropiat de
adev\r. Am fost catalogat\ cum am fost, datorit\ pozi]iei [i gre[elilor
mele [i pentru c\ m\ transformasem `ntr-un simbol al femeilor din
genera]ia mea. De aceea, tot ce f\ceam sau spuneam [i chiar [i ce
`mbr\cam devenea un subiect fierbinte de dezbatere.
P\rul [i vestimenta]ia au fost primele mele indicii. Cea mai
mare parte a vie]ii acordasem o aten]ie redus\ hainelor pe care le
`mbr\cam. ~mi pl\ceau panglicile de p\r. Erau u[oare [i nu `mi
puteam imagina c\ ar putea sugera ceva bun, r\u sau indiferent
despre mine publicului american. Dar, `n timpul campaniei, unii
dintre prietenii mei au demarat o ac]iune pentru a-mi `mbun\t\]i
imaginea. Mi-au adus r`nduri de haine pe care s\ le `ncerc [i mi-au
spus c\ benti]a de p\r trebuia s\ dispar\.
Ceea ce ei `n]eleseser\ [i eu nu era c\ aspectul unei Prime
Doamne conteaz\. Nu m\ mai reprezentam doar pe mine. Ceream
poporului american s\ m\ lase s\-l reprezint, `ntr-un rol care transmitea totul, de la fascina]ie [i p`n\ la confortul matern.
Istorie trqitq
165
Buna mea prieten\ Linda Bloodworth-Thomason mi-a sugerat

ca un prieten al ei din Los Angeles, stilistul Christophe Schatteman, s\-mi taie p\rul. Era convins\ c\ asta `mi va `mbun\t\]i
imaginea. Eu consideram toat\ povestea o exagerare. Dar cur`nd
am devenit ca un copil `n magazinul de bomboane, `ncerc`nd fiecare stil pe care `l puteam proba. P\r lung, p\r scurt, `mpletit `n
codi]e, str`ns `n coc, aranjat cu bigudiuri sau r\sucit. Dar experimentele mele vaste `n ale coafurilor au atras tot felul de pove[ti
despre cum nu eram `n stare s\ m\ opresc la un anumit stil [i ce
anume revela acest fapt despre psihicul meu.
Tot pe la `nceputul campaniei mi-am f\cut o idee despre dificult\]ile pe care le presupune serviciul `ntr-o pozi]ie situat\ prin
defini]ie pe un loc secund. Eram `nlocuitorul principal al lui Bill pe
banda campaniei. Voiam s\-i sus]in campania [i s\-i promovez ideile, dar, dup\ cum `nv\]asem deja din remarca lui Bill: Cumperi
unul [i prime[ti unul gratis, trebuia s\ fiu atent\ unde puneam
piciorul. ~mi luasem concediu de la firma de avocatur\ [i `mi
d\dusem demisia din toate organiza]iile de caritate [i din consiliile
de administra]ie din care f\ceam parte. Aceasta a presupus [i
p\r\sirea consiliului de administra]ie al lui Wal-Mart, `n care st\tusem timp de [ase ani, la invita]ia lui Sam Walton, care m-a `nv\]at multe despre integritatea corporatist\ [i despre succes. Pe c`nd
func]ionam `n acest consiliu, am condus un comitet care se afla `n
c\utarea unor modalit\]i prin care Wal-Mart putea s\ devin\ mai
sensibil la problemele privind mediul [i am lucrat la promovarea
programului Buy America, destinat sus]inerii `n g\sirea unui loc
de munc\ pentru c`t mai multe persoane [i p\str\rii locurilor de
munc\ `n ]ar\. Demisia din consiliul de la Wal-Mart [i din altele,
cum ar fi cel de la Fondul pentru Ap\rarea Copilului, m-au f\cut
vulnerabil\ [i m-au tulburat. Lucrasem cu norm\ `ntreag\ pe timpul
c\sniciei mele cu Bill [i pre]uisem independen]a [i identitatea pe
care mi le furniza munca. Acum eram doar so]ia lui, o experien]\ stranie pentru mine.
8/28/04
12:04 AM
Page 166
166
Noul meu statut mi-a afectat c\minul `ntr-o chestiune absolut

banal\: comandasem noi articole de papet\rie pentru a r\spunde
tuturor scrisorilor de campanie pe care le primeam. Alesesem h`rtie
crem cu numele meu, Hillary Rodham Clinton, frumos imprimat `n
capul paginii, `n albastru marin. C`nd am deschis cutia cu h`rtii, am
v\zut c\ fusese schimbat\ comanda astfel `nc`t numele s\ fie
Hillary Clinton. Evident, cineva din echipa lui Bill decisese c\ era
mai indicat din punct de vedere politic s\ renun]e la Rodham, ca
[i cum acesta nu mai f\cea parte din identitatea mea. Am returnat
articolele de papet\rie [i am comandat un alt lot.
Dup\ ce Bill a c`[tigat alegerile primare din California, Ohio [i
New Jersey, pe 2 iunie, nominalizarea sa era asigurat\, dar alegerea
nu. Dup\ toat\ publicitatea negativ\ din timpul campaniei, era doar
al treilea `n sondaje, dup\ Ross Perot [i pre[edintele Bush. S-a decis s\ se prezinte din nou Americii [i a `nceput s\ apar\ pe la emisiunile de televiziune de mare popularitate. Mul]umit\ unei sugestii
f\cute de Mandy Grunwald, o consultant\ care se al\turase campaniei, a c`ntat la saxofon la The Arsenio Hall Show. Echipa lui m-a
convins, de asemenea, s\ acord mai multe interviuri [i s\ fiu subiectul unui articol din revista People, completat pe copert\ cu o
fotografie care o includea [i pe Chelsea. Nu am fost prea entuziasmat\, dar `n cele din urm\ m-am l\sat convins\ de argumentul c\
majoritatea americanilor nici m\car nu [tiau c\ avem un copil. Pe
de o parte, eram mul]umit\ c\ o ascunsesem pe Chelsea de pres\ [i
o protejasem `n timpul primei runde de alegeri, care se dovedise
extrem de brutal\. Pe de alt\ parte, credeam c\ a fi mam\ era cea
mai important\ `ndeletnicire pe care o avusesem vreodat\. Dac\
oamenii nu [tiau asta, cu siguran]\ c\ nu ne puteau `n]elege. Articolul a ie[it bine, dar m-a `ndemnat s\-mi reconsider opinia conform c\reia Chelsea `[i merita propria intimitate, care, credeam eu,
era esen]ial\ pentru orice copil pentru a-[i explora [i dezvolta propriul drum `n via]\. A[a c\ Bill [i cum mine am stabilit c`teva linii
directoare: c`nd Chelsea era cu noi ca parte a familiei particip`nd
Istorie trqitq
167
la vreun eveniment `mpreun\ cu mine sau cu Bill presa va face,

fire[te, referire [i la ea. Dar nu eram de acord cu mai multe articole
sau interviuri care s\ o priveasc\. Aceasta a fost una dintre cele mai
bune decizii pe care le-am luat eu [i Bill [i ne-am ]inut de ea `n cei
opt ani care au urmat. S`nt, de asemenea, mul]umit\ c\, `n afara
c`torva excep]ii, presa i-a respectat intimitatea [i dreptul de a fi
l\sat\ `n pace. At`ta timp c`t Chelsea nu le atr\gea aten]ia prin ceva
sau nu f\cea ceva de interes public, ea avea s\ fie `n afara ]intei lor.
~n iulie 1992, Partidul Democrat [i-a ]inut conven]ia la New
York pentru a-i nominaliza oficial pe Bill [i pe colegul s\u, senatorul de Tennessee Al Gore, la alegerile preziden]iale. New York-ul
s-a dovedit o alegere foarte bun\. De[i noi nu am avut nimic de
spus `n alegerea sa ca ora[-gazd\ a evenimentului, s-a `nt`mplat ca
New York-ul s\ fie unul dintre ora[ele noastre favorite din lume [i
am fost `nc`nta]i c\ era locul ales pentru nominalizarea lui Bill la
pre[edin]ie. Bill `l alesese pe Al dup\ un proces am\nun]it condus
de Warren Christopher, fost secretar de Stat adjunct [i distins avocat din California. ~i `nt`lnisem pe Al [i pe so]ia sa, Tipper, pe la
diferite evenimente politice organizate de-a lungul anilor 80, dar
nici Bill [i nici eu nu ì [tiam prea bine. Unii observatori politici au
fost surprin[i c\ Bill [i-a ales un coleg de campanie care ì sem\na
`ntr-at`t. Sudi[ti din state vecine, erau de v`rste apropiate, de aceea[i religie [i considera]i am`ndoi a fi cercet\tori serio[i ai politicii
publice. Bill respecta experien]a lui Al `n serviciul public [i credea
c\ aceasta ì va `nt\ri pozi]ia.
Mul]i oameni mi-au spus c\ fotografia care ne `nf\]i[a pe Al,
Tipper, copiii lor, Bill, Chelsea [i pe mine to]i st`nd `n veranda
re[edin]ei guvernatorului `n ziua `n care Bill [i-a anun]at public
alegerea surprindea perfect energia campaniei [i poten]ialul ei de
schimbare. Cred c\ ceea ce am sim]it `n ziua aceea reflecta emo]iile
multor americani. Era r`ndul unei noi genera]ii s\ preia conducerea,
iar oamenii p\reau optimi[ti cu privire la perspectivele unei noi
8/28/04
12:04 AM
Page 168
Istorie trqitq
168
direc]ii pentru ]ar\. ~n ultima noapte a conven]iei eram cu to]ii ferici]i [i exuberan]i, `mbr\]i[`ndu-ne [i dans`nd pe scen\.
~n diminea]a urm\toare, pe 17 iulie, am pornit `n c\l\toria magic\ cu autobuzul sau, dup\ cum am numit-o eu, Excep]ionalele
aventuri ale lui Bill, Al, Hillary [i Tipper.
Excursiile cu autobuzul erau produsul comun al lui David Wilhelm, managerul de campanie, [i al lui Susan Thomases, pe care
eu [i Bill o cuno[team de mai bine de dou\zeci de ani. Ne-a fost
prieten\ apropiat\ [i avocat de n\dejde, care a `n]eles c\ o campanie bine planificat\ trebuia s\ vorbeasc\ despre candidat, s\
ilustreze preocup\rile [i planurile sale, astfel `nc`t aleg\torii s\
`n]eleag\ care s`nt ra]iunile care `l anim\ [i ce pozi]ii `ncearc\
acesta s\ avanseze. Susan s-a mutat cu so]ul [i cu fiul ei `n Little
Rock pentru a supraveghea programarea campaniei la alegerile
generale. Ea [i David voiau s\ profite de entuziasmul [i de evenimentele de dup\ conven]ie [i au considerat c\ o caravan\, organizat\ cu autobuzul prin statele `n care urma s\ se poarte b\t\lia,
ar transmite vizual mesajul de parteneriat [i de schimbare de genera]ii pe care Bill [i Al o reprezentau, `mpreun\ cu sloganul
Punem oamenii pe primul loc.
C\l\toria cu autobuzul ne d\dea [ansa de a ne cunoa[te mai
bine. Bill, Al, Tipper [i cu mine am petrecut ore `ntregi vorbind,
m`nc`nd, f\c`nd cu m`na afar\ pe geam [i oprind convoiul de autobuze pentru a `ntreprinde mici ocoli[uri neprev\zute `n program.
Liber [i relaxat, Al era rapid `n a emite remarce scurte [i spirituale
sau comentarii pline de miez. S-a prins repede c\ o m`n\ de oameni
care ar fi ap\rut pe drum, indiferent de unde ne aflam sau ce or\
era, `l va tenta pe Bill s\ strige: Opri]i autobuzul. Al privea prin
fereastra din fa]\, vedea un suflet de om singur pe drum f\c`nd cu
m`na sau pur [i simplu privind, [i striga: Simt c\ se apropie o
escal\. C`nd am fost `nt`mpina]i de sute de suporteri r\bd\tori la
intrarea `n Erie, Pennsylvania, la dou\ diminea]a, Al a ]inut o versiune `n\l]\toare a discursului s\u electoral standard:
169
Ceea ce se afl\ sus costurile pentru s\n\tate [i ratele

dob`nzilor ar trebui s\ fie jos, iar ceea ce se afl\ jos ocuparea
for]ei de munc\ [i speran]a ar trebui s\ fie sus. Trebuie s\ schimb\m direc]ia.
Apoi ne-a anun]at pe noi trei, care abia ne mai ]ineam ochii
deschi[i:
Cred c\ v\d doi oameni care-[i beau cafeaua `n braseria
non-stop de dup\ col]. Haide]i s\ mergem s\-i vedem.
Chiar [i Bill a refuzat.
Am stat de vorb\ ore `ntregi cu Tipper despre experien]ele
noastre ca so]ii de politicieni, despre copiii no[tri [i despre ce speram s\ fac\ Bill [i Al pentru a rezolva problemele ]\rii. Tipper era
foarte pornit\ c`nd venea vorba despre versurile violente [i
pornografice din muzic\ `n anul 1985. I-am admirat dorin]a de a-[i
face auzit\ pozi]ia [i am aprobat critica ei la adresa anumitor
fenomene cu care se confruntase. ~i admiram, de asemenea, activitatea depus\ `n sprijinul celor f\r\ ad\post [i al bolnavilor mintal.
Fotograf de renume, ea a f\cut cronica ilustrat\ a campaniei cu
camera ei omniprezent\.
~ntr-o sear\, ne aflam `ntr-o zon\ rural\ de pe valea rùlui Ohio
[i ne opriser\m la ferma lui Gene Branstool pentru a face un gr\tar
[i a ne `nt`lni cu fermierii din partea locului. Pe c`nd ne preg\team
de plecare, Branstool ne-a spus c\ se adunase un grup de oameni la
o r\sp`ntie la c`teva mile dep\rtare [i c\ ar fi fost bine s\ ne oprim.
Era o noapte minunat\ de var\, iar oamenii [edeau pe tractoarele
lor flutur`nd steaguri, `n timp ce copiii st\teau a[eza]i pe marginea
drumului, ]in`nd pancarte `n mìni [i ur`ndu-ne bun venit. Fraza de
`nt`mpinare care mi-a pl\cut cel mai mult suna a[a: Da]i-ne opt
minute [i v\ vom da opt ani! ~n lumina palid\, am fost uimi]i s\
vedem mii de oameni umpl`nd c`mpul.
De la Vandalia, Illinois, p`n\ la St. Louis, Missouri, [i de la
Corsicana, Texas, p`n\ la Valdosta, Georgia, am fost `nt`mpina]i de
8/28/04
12:05 AM
Page 170
170
mul]imi imense asem\n\toare, radiind de o bucurie intens\, pe care

nu am mai `nt`lnit-o niciunde `n alt\ parte, `n politic\.
La `ntoarcerea `n Little Rock, imensul etaj al treilea al vechii
Arkansas Gazette Building servea ca sediu de campanie pentru Bill
Clinton. James Carville a insistat ca oamenii afla]i `n diferitele segmente ale echipei de campanie incluz`nd presa, departamentul
politic [i cel de cercetare s\ lucreze `mpreun\ `n acela[i spa]iu.
Era o manier\ magnific\ [i eficient\ de a diminua ierarhia [i de a
`ncuraja libera circula]ie a informa]iei [i a ideilor. ~n fiecare zi la
[apte diminea]a [i la [apte seara, Carville [i Stephanopoulos ]ineau
`nt`lniri `n sala care fusese denumit\ camera de r\zboi pentru a
prezenta nout\]ile zilei [i a formula r\spunsuri la [tirile din pres\ [i
la atacurile din partea echipei de campanie a lui Bush. Ideea era ca
nici un atac la adresa lui Bill s\ nu r\m`n\ f\r\ r\spuns. Pozi]ionarea
acestei camere le permitea lui Carville, lui Stephanopoulos [i
echipei de reac]ie rapid\ s\ reac]ioneze imediat pentru a corecta
distorsiunile create de opozi]ie [i s\ lucreze `ntr-o manier\ agresiv\,
pentru a face ca mesajul nostru s\ apar\ imediat.
~ntr-o sear\, telefonul lui Patti Solis a sunat `n cap\tul sediului
din Little Rock. Un alt ajutor de campanie, Steve Rabinowitz, s-a
gr\bit s\ ridice receptorul [i, f\r\ un motiv anume, i-a sc\pat:
Hillaryland!1 S-a sim]it foarte jenat c`nd mi-a recunoscut vocea
`n receptor, dar mie mi s-a p\rut c\ g\sise o porecl\ foarte simpatic\. {i lui Patti i-a pl\cut foarte mult, a[a c\ [i-a ag\]at un mic afi[
pe peretele din spatele biroului, pe care a scris Hillaryland.
Numele a fost p\strat.
~n timp, `ncrederea mea c\ Bill avea s\ c`[tige alegerile a crescut. Americanii `[i doreau un nou tip de conducere. Doisprezece
ani de republicani la Casa Alb\ sporiser\ de patru ori datoria
na]ional\, produseser\ deficite bugetare imense [i aflate `n cre[tere
[i conduseser\ la stagnarea economiei `n care prea mul]i oameni nu
reu[eau s\-[i g\seasc\ sau s\-[i p\streze o slujb\ decent\ sau s\-[i
1 Domeniul lui Hillary.
Istorie trqitq
171
permit\ o asigurare de s\n\tate pentru ei [i pentru copiii lor.

Pre[edintele Bush se opusese de dou\ ori prin veto adopt\rii Legii
privind Concediul Medical [i Parental [i redusese drepturile femeii.
De[i fusese un sus]in\tor al planific\rii familiale pe vremea c`nd
era ambasador la Na]iunile Unite [i congresman de Texas, Bush
devenise, ca vicepre[edinte [i apoi ca pre[edinte, un opozant al
liberei alegeri. Rata criminalit\]ii, [omajul, sistemul de asigur\ri
sociale [i cre[terea num\rului celor f\r\ locuin]\ dovedeau clar c\
administra]ia Bush p\rea s\ fi pierdut contactul cu nevoile ]\rii.
Lui Bill [i mie nici o alt\ chestiune nu ni se p\rea mai grav\
dec`t criza sistemului de s\n\tate. Oriunde mergeam, auzeam poveste dup\ poveste despre inechit\]ile sistemului de s\n\tate. Un
num\r tot mai mare de cet\]eni erau lipsi]i de `ngrijirea necesar\,
datorit\ faptului c\ erau neasigura]i [i nu aveau mijloacele materiale pentru a pl\ti facturile medicale.
~n New Hampshire, eu [i Bill i-am cunoscut pe Ronnie [i Rhonda
Machos, al c\ror fiu, Ronnie Jr., se n\scuse cu o problem\ serioas\ la
inim\. C`nd Ronnie [i-a pierdut slujba [i, `n consecin]\, asigurarea de
s\n\tate, s-a v\zut nevoit s\ acopere sume uria[e la facturile de medicamente pentru `ngrijirea de care avea nevoie copilul s\u. Familia
Gore ne-a povestit despre o alt\ familie, Philpott, din Georgia, al
c\rei b\iat `n v`rst\ de [apte ani, Brett, `mp\r]ise o camer\ de spital
cu t`n\rul Albert Gore, dup\ un foarte grav accident de ma[in\. Al [i
Tipper men]ionau adesea greut\]ile financiare cu care se confrunta
familia Philpott din cauza bolii lui Brett.
De[i fiecare din aceste pove[ti era `nduio[\toare, [tiam c\, pentru fiecare caz tragic despre care auzeam, existau alte mii ne[tiute.
Nu cred c\ Bill se a[tepta ca reforma din sistemul de s\n\tate s\
devin\ punctul central al campaniei sale. La urma urmelor, faimosul slogan din camera de r\zboi a lui James Carville era }ine]i
cont de economie, fraierilor. Dar pe m\sur\ ce Bill studia problema, devenea tot mai clar c\ reformarea sistemului de asigur\ri de
s\n\tate [i stoparea costurilor cresc`nde constituiau p\r]i integrante
8/28/04
12:05 AM
Page 172
172
ale revirimentului economiei [i ale asigur\rii nevoilor medicale

urgente ale popula]iei. Nu uita]i de s\n\tate, repeta Bill mereu
echipei sale. Ei au `nceput s\ adune date, incluz`nd un studiu f\cut
de Ira Magaziner, un pivot al mi[c\rilor sociale despre care
auzisem pentru prima dat\ `n 1969, c`nd ap\ruser\m `n revista Life
dup\ ce ]inuser\m discursurile de absolvire la colegiu. Bill `l
`nt`lnise pe Ira `n acela[i an, atunci c`nd Ira sosise `n Anglia, la
Oxford, ca bursier Rhodes.
Bill, Ira [i o echip\ de consilieri exper]i, aflat\ `n continu\ cre[tere, au `nceput s\ analizeze modul `n care s-ar fi putut aborda problema s\n\t\]ii, dup\ alegeri. Bill a prezentat planurile respective
`ntr-o carte editat\ pentru campanie care s-a numit Putting People
First, iar `ntr-un discurs ]inut `n septembrie [i-a delimitat obiectivele `n abordarea crizei din sistemul de s\n\tate. Reformele pe
care le-a trasat atunci includeau controlul asupra costurilor cresc`nde ale asisten]ei medicale, reducerea volumului de acte necesare
[i a birocra]iei din industria de asigur\ri, ieftinirea medicamentelor
cu re]et\ medical\ [i, cel mai important, garantarea asigur\rii medicale pentru to]i americanii. {tiam c\ `ncercarea de redresare a sistemului de s\n\tate va fi o provocare politic\ major\. Dar eram
`ncrez\tori c\, dac\ aleg\torii vor vota cu Bill Clinton pe 3 noiembrie, aceasta `nsemna c\ `[i doreau schimbarea.
~NVESTIREA ~N FUNC}IE
Eu [i Bill am petrecut ultimele dou\zeci [i patru de ore ale campaniei din 1992 str\b\t`nd ]ara `n lung [i `n lat, f\c`nd ultimele
opriri `n Philadelphia Pennsylvania, Cleveland Ohio, Detroit
Michigan, St. Louis Missouri, Paducah Kentucky, McAllen [i
Fort Worth Texas [i Albuquerque New Mexico. Am v\zut
soarele r\s\rind `n Denver (Colorado) [i pe la zece jum\tate am
aterizat `napoi la Little Rock, unde Chelsea ne a[tepta pe aeroport.
Dup\ o scurt\ oprire pentru a ne schimba hainele, to]i trei am mers
c\tre centrul de votare de care apar]ineam, unde mi-am depus cu
m`ndrie votul pentru Bill, ca s\-mi fie pre[edinte. Am petrecut ziua
aceea la re[edin]a guvernatorului, cu familia [i cu prietenii, d`nd
telefoane suporterilor din toat\ ]ara. La 10.47 seara, re]elele de televiziune anun]au c\ Bill c`[tigase alegerile.
De[i m\ a[teptasem la victorie, m-am sim]it cople[it\. Dup\ ce
pre[edintele Bush l-a chemat pe Bill pentru a-i confirma alegerea,
am mers cu Bill `n dormitor, am `nchis u[a [i ne-am rugat `mpreun\
pentru ajutorul lui Dumnezeu `n aceast\ misiune de o teribil\
onoare [i responsabilitate. Apoi am adunat pe toat\ lumea pentru a
merge `mpreun\ c\tre Old State House, acolo unde `ncepuse campania `n urm\ cu treisprezece luni. Ne-am al\turat familiei Gore `n
fa]a unei mul]imi imense de oameni din Arkansas, afla]i `ntr-o stare
de bucurie extatic\, [i a suporterilor arden]i veni]i din toate
col]urile Americii.
8/28/04
12:05 AM
Page 174
174
La doar c`teva ore, masa din buc\t\ria re[edin]ei guvernatoriale

devenise centrul nervos `n aceast\ perioad\ de tranzi]ie. ~n
urm\toarele s\pt\m`ni, poten]ialii nominaliza]i la un portofoliu ministerial intrau [i ie[eau de acolo, telefoanele sunau `ncontinuu [i erau consumate tone de m`ncare. Bill i-a cerut lui Warren
Christopher s\ preia conducerea [i s\ lucreze `mpreun\ cu Mickey
Kantor [i Vernon Jordan la g\sirea candida]ilor pentru pozi]iile de
importan]\ major\. S-au concentrat mai `ntì pe echipa din economie, `ntruc`t aceasta constituia prioritatea major\ a lui Bill. Senatorul de Texas, Lloyd Bentsen, a fost de acord s\ devin\ secretar al
Trezoreriei; Robert Rubin, copre[edinte al b\ncii de investi]ii
Goldman Sachs, a acceptat oferta lui Bill de a deveni primul director al unui Consiliu Economic Na]ional ce avea s\ fie creat `n
cur`nd; Laura DAndrea Tyson, profesoar\ de economie de la Universitatea Berkeley, a devenit pre[edinte al Consiliului Consilierilor
Economici; Gene Sperling, fost asistent al guvernatorului Mario
Cuomo din New York, a devenit adjunctul lui Rubin, iar mai t`rziu
i-a succedat `n func]ie; iar congresmanul Leon Panetta, pre[edintele
democrat al Comisiei de Buget din Camera Reprezentan]ilor, a
devenit director al Biroului de Management [i Buget. Ei au lucrat
`mpreun\ cu Bill pentru a trasa liniile directoare `n politica economic\ ce a pus na]iunea noastr\ pe drumul responsabilit\]ii fiscale
`n guvernare [i a adus o cre[tere f\r\ precedent a sectorului privat.
Ne confruntam [i cu problemele obi[nuite ale unei familii care
`[i schimb\ locul de munc\ [i reziden]a. ~n mijlocul activit\]ii de
construire a unei noi administra]ii, a trebuit s\ `mpachet\m lucrurile de la re[edin]a guvernatorial\, singurul c\min pe care `l
cunoscuse Chelsea, pentru a ne muta. {i `ntruc`t nu aveam o cas\
proprie, totul trebuia s\ mearg\ cu noi la Washington. Prietenii ni
s-au al\turat pentru a ne ajuta s\ organiz\m, s\ sort\m [i s\ a[ez\m
cutiile cu lucruri `n fiecare camer\. Loretta Avent, o prieten\ din
Arizona, care mi se al\turase `n campanie dup\ conven]ie, s-a ocupat de miile de cadouri care soseau de pretutindeni din lume,
Istorie trqitq
175
umpl`nd cu ele un `ntreg spa]iu de la subsol. Periodic, Loretta se

strecura `n sus pe sc\ri: Stai s\ vezi ce a mai venit. {i coboram
pentru a o g\si ]in`nd `n m`n\ un portret al lui Bill f\cut din scoici
montate pe un fond de catifea ro[ie sau o colec]ie de c\]elu[i din
plu[ `mbr\ca]i `n haine de copii trimis\ pisicii noastre t\rcate pe
nume Socks, acum devenit\ faimoas\.
A trebuit s\ g\sim o nou\ [coal\ la Washington pentru Chelsea,
care era aproape adolescent\ acum [i deloc mul]umit\ de perspectiva
de a-[i abandona via]a pe care [i-o construise p`n\ `n acest moment.
Bill [i cu mine ne `ntrebam cum am putea s\-i oferim o copil\rie normal\ la Casa Alb\, unde noua ei realitate va include, timp de
dou\zeci [i patru de ore pe zi, protec]ia Serviciului Secret. Hot\r`sem
deja s\ `l lu\m pe Socks la Washington, de[i fuseser\m preveni]i c\
nu i se va mai permite s\ hoin\reasc\ de unul singur pentru a aduna
p\s\ri moarte [i [oareci ca trofee. ~ntruc`t grilajul de la Casa Alb\ era
suficient de larg `nc`t s\ se poat\ strecura `n trafic, ne-am decis, de[i
cu greutate, c\-i va trebui les\ de c`te ori va ie[i afar\.
~mi luasem concediu pe toat\ durata campaniei, dar acum
mi-am dat demisia din avocatur\ [i am `nceput s\ adun personal
pentru biroul de Prim\ Doamn\, `n timp ce `l ajutam pe Bill c`t `mi
st\tea `n putin]\. Am`ndoi ne `mpiedicam de problema rolului pe
care aveam s\-l joc. Urma s\ am o pozi]ie, dar nu [i un serviciu. Cum puteam folosi aceast\ platform\ pentru a-mi ajuta so]ul
[i servi ]ara f\r\ s\-mi pierd propria voce?
Nu exist\ manual pentru Prime Doamne. Prime[ti slujba pentru
c\ b\rbatul cu care te-ai c\s\torit ajunge pre[edinte. Fiecare dintre
predecesoarele mele adusese la Casa Alb\ propria atitudine [i propriile a[tept\ri, pl\cerile [i aversiunile ei, visele [i `ndoielile.
Fiecare `[i modelase rolul astfel `nc`t s\ reflecte propriile interese [i
stil [i s\ echilibreze nevoile so]ului, ale familiei [i ale ]\rii. A[a
aveam s\ fac [i eu. Ca toate Primele Doamne de dinaintea mea, trebuia s\ decid ce voiam s\ fac cu oportunit\]ile [i cu responsabilit\]ile pe care le mo[tenisem.
8/28/04
12:05 AM
Page 176
176
De-a lungul anilor, rolul de Prim\ Doamn\ fusese perceput ca

fiind `n mare parte simbolic. Se a[teapt\ ca ea s\ reprezinte conceptul ideal [i `n mare parte mitic al femeii americane. Multe
foste Prime Doamne erau femei `mplinite `n via]\, dar adev\ratele
fapte privind ceea ce f\cuser\ `n via]\ erau l\sate la o parte, uitate
sau suprimate. La ora la care m\ preg\team s\ `mi preiau rolul,
istoria, `n sf`r[it, ajungea din urm\ realitatea. ~n martie 1992,
Muzeul Smithsonian de Istorie American\ [i-a revizuit populara
colec]ie de exponate ale Primelor Doamne, pentru a afirma rolurile
politice variate [i imaginile publice diverse ale acestor femei. Dincolo de rochii [i por]elanuri, muzeul expunea [i jacheta de camuflaj pe care o purtase Barbara Bush c`nd vizitase cu so]ul ei trupele
implicate `n opera]iunea Furtun\ `n de[ert [i prezenta un citat din
Martha Washington: S`nt mai degrab\ un prizonier de stat dec`t
orice altceva. Muzeograful-[ef al expozi]iei, Edith Mayo, [i Muzeul Smithsonian au fost critica]i c\ rescriu istoria [i diminueaz\
valorile familiale ale Primelor Doamne.
Studiind c\s\toriile fo[tilor pre[edin]i, am recunoscut c\ Bill [i
cu mine nu eram primul cuplu care se baza pe sprijinul reciproc, ca
parteneri, `n via]\ [i `n politic\. Datorit\ cercet\rilor efectuate de
Muzeul Smithsonian [i de istorici precum Carl Sferazza Anthony [i
David McCullough, [tim acum despre sfaturile politice al lui Abigail Adams c\tre so]ul ei, care i-au adus porecla de doamna pre[edint\; despre rolul din spatele scenei jucat de Helen Taft `n a-l
determina pe Theodore Roosevelt s\-l aleag\ pe so]ul ei ca succesor; despre pre[edin]ia neoficial\ a lui Edith Wilson dup\ atacul
suferit de so]ul ei; despre furtunile politice declan[ate de Eleanor
Roosevelt; [i despre revizuirile dure f\cute de Bess discursurilor [i
scrisorilor so]ului ei, Harry Truman.
A[a cum fusese cazul [i cu preceden]ii locuitori ai Casei Albe,
rela]ia pe care eu [i Bill Clinton o construiser\m `[i avea r\d\cinile
`n dragoste [i `n respect reciproc, `n `mp\rt\[irea acelora[i aspira]ii
[i realiz\ri, victorii [i `nfr`ngeri. Aceasta nu avea s\ se schimbe `n
Istorie trqitq
177
urma unor alegeri. Dup\ [aptesprezece ani de c\s\torie, ne eram

unul celuilalt cel mai puternic sus]in\tor, cel mai dur critic [i cel
mai bun prieten.
Cu toate acestea, nu ne era clar nici unuia dintre noi `n ce fel se
va potrivi acest parteneriat `n noua administra]ie Clinton. Bill nu
m\ putea numi `ntr-o func]ie oficial\, chiar dac\ ar fi vrut. Legile
contra nepotismului fuseser\ adoptate `nc\ de pe vremea c`nd
pre[edintele John F. Kennedy `l numise procuror general pe fratele
s\u Bobby. Dar nu existau legi care s\ m\ opreasc\ de la a continua
s\ fiu consilierul nepl\tit [i, `n unele cazuri, reprezentantul lui Bill
Clinton. Lucraser\m `mpreun\ at`ta timp, iar Bill [tia c\ putea avea
`ncredere `n mine. Fusese dintotdeauna ca de la sine `n]eles c\ voi
avea [i eu un rol `n guvernarea so]ului meu. Dar nu am [tiut cu precizie care va fi acesta p`n\ `nspre ultima faz\ a tranzi]iei, c`nd Bill
mi-a cerut s\ supervizez ini]iativa sa privind s\n\tatea.
Bill se afla `n curs de centralizare a politicii economice la Casa
Alb\ [i dorea s\ construiasc\ o structur\ similar\ pentru sistemul de
s\n\tate. Cu at`tea agen]ii guvernamentale care reclamau partea lor
din reform\, era `ngrijorat c\ r\zboaie administrative ar putea `n\bu[i
creativitatea [i abord\rile de tip nou. Bill a decis c\ Ira Magaziner
trebuia s\ coordoneze procesul din interiorul Casei Albe privind dezvoltarea legisla]iei respective [i a dorit ca eu s\ conduc ini]iativa de
a-l transforma `n lege. Bill inten]iona s\ anun]e numirea noastr\ imediat dup\ `nvestirea `n func]ie. Datorit\ experien]ei noastre din
Arkansas, unde Bill m\ numise s\ `ndrum comitetele pentru s\n\tate
`n mediul rural [i `n `nv\]\m`ntul public, nici unul din noi nu s-a
`ngrijorat prea mult de reac]iile pe care le-ar fi putut st`rni implicarea
mea. C`nd venea vorba de so]iile politicienilor, cu certitudine nu ne
a[teptam s\ fie capitala ]\rii mai conservatoare dec`t Arkansas-ul.
Era seara t`rziu c`nd am p\r\sit Little Rock, pe 16 ianuarie 1993.
Mii de prieteni [i suporteri st\teau `nghesui]i `ntr-un hangar uria[
din aeroportul din Little Rock pentru o emo]ionant\ ceremonie de
r\mas-bun. Eram foarte ner\bd\toare s\ v\d ce ne a[tepta, dar
8/28/04
12:05 AM
Page 178
178
entuziasmul meu avea un oarecare iz de melancolie. Lui Bill i s-au

umezit ochii atunci c`nd a recitat versurile unui c`ntec c\tre
mul]imea celor veni]i s\-[i ia r\mas-bun: Arkansas se afl\ ad`nc `n
inima mea [i a[a va r\m`ne mereu. Trec`nd prin ceea ce ni s-a
p\rut mai t`rziu ca o mie de `mbr\]i[\ri [i de flutur\ri de m`n\, am
urcat la bordul avionului charter. Odat\ afla]i `n aer, luminile din
Little Rock au disp\rut `n spatele norilor [i nu mai r\m\sese altceva de f\cut dec`t s\ privim `nainte.
Am zburat c\tre Charlottesville, Virginia, pentru a continua
c\l\toria c\tre Washington cu autobuzul, urm`nd ruta de 121 de
mile pe care Thomas Jefferson o urmase la `nvestirea sa, `n 1801.
Credeam c\ era o modalitate potrivit\ pentru a ini]ia pre[edin]ia lui
William Jefferson Clinton.
Diminea]a urm\toare ne-am `nt`lnit cu Al [i Tipper [i am vizitat
Monticello, casa pe care o proiectase Jefferson. Apoi ne-am suit
`mpreun\ `ntr-un alt autobuz, exact cum f\cuser\m `n timpul campaniei, [i ne-am `ndreptat spre nord c\tre Washington. Drumul
na]ional 29 era pres\rat cu mii de oameni care veniser\ s\ ne salute, ]in`nd baloane [i pancarte. Unii aveau pancarte f\cute acas\ cu
mesaje care s\ ne `ncurajeze, s\ ne felicite sau s\ ne admonesteze:
Bubbas pentru Bill, Cont\m pe tine, }ine-]i promisiunile
SIDA nu a[teapt\, S`nte]i sociali[ti, fraierilor. Preferata mea a
fost o pancart\ p\trat\, scris\ cu litere de m`n\, ce con]inea dou\
cuvinte: Binecuv`ntare, Compasiune.
Cerul era `nc\ senin, dar temperatura sc\dea cu repeziciune pe
c`nd intram `n Washington. Printr-un act al Providen]ei, nou-alesul
pre[edinte nepunctual ajungea la timp [i noi ne-am f\cut intrarea
`n Lincoln Memorial cu cinci minute mai devreme de primul
eveniment oficial concertul de pe treptele cl\dirii `n fa]a unei
mul]imi imense, care se `ntindea p`n\ la Mall. Harry Thomason,
Rahm Emanuel [i Mel French, un alt prieten din Arkansas, erau
impresarii festivit\]ilor de `nvestire. Harry [i Rahm au fost at`t de
u[ura]i s\ ne vad\ sosind, `nc`t s-au luat `n bra]e de bucurie.
Istorie trqitq
179
Nu mai st\tusem niciodat\ `ntr-o incint\ din sticl\ anti-glon] o

senza]ie stranie [i care te `nstr\ina oarecum de ceilal]i. Am fost, cu
toate acestea, recunosc\toare pentru micile re[ouri de la picioare,
`ntruc`t temperatura sc\zuse cu repeziciune. Diva pop Diana Ross a
interpretat o versiune spectaculoas\ a melodiei God Bless America.
Bob Dylan a c`ntat mul]imii adunate la Mall, exact a[a cum o f\cuse
`n ziua aceea din august 1963, c`nd Martin Luther King Jr. ]inuse de
pe acelea[i trepte faimosul s\u discurs Am un vis. M-am sim]it
extrem de norocoas\ c\-l v\zusem pe reverendul King vorbind pe
c`nd eram adolescent\ `n Chicago, iar acum [i aici `l ascultam, `n
onoarea so]ului meu, pe omul care a ajutat na]iunea s\ treac\ peste
istoria ei dureroas\:
Haide]i s\ construim un c\min american pentru secolul
al XXI-lea, `n care fiecare s\ aib\ un loc la mas\ [i nici un singur
copil s\ nu fie abandonat, a spus Bill. ~n aceast\ lume [i `n cea de
mìne, trebuie ori s\ `naint\m `mpreun\, ori deloc.
Soarele apunea pe c`nd Bill, Chelsea [i cu mine treceam `n
fruntea coloanei de oameni care s\rb\toreau, c`nt`nd [i dans`nd
peste Memorial Bridge.
Ne-am oprit de partea cealalt\ a rùlui Potomac, pentru a trage
clopotul ce se dorea o replic\ a lui Liberty Bell, d`nd astfel startul
unei s\rb\tori pe timpul c\reia mii de clopote ale speran]ei erau
trase simultan de-a lungul ]\rii [i chiar [i la bordul navetei Endeavor,
aflat\ pe orbit\ `n jurul P\m`ntului. Ne-am oprit o vreme pentru a
contempla focurile de artificii care aprindeau cerul nop]ii deasupra
capitalei. Apoi am pornit `ntr-o nou\ festivitate, [i apoi alta, [i alta.
Toate evenimentele `ncepuser\ s\ se amestece `ntr-un caleidoscop
de fe]e, scene [i voci.
~n timpul s\pt\m`nii inaugurale, familiile noastre [i personalul au
r\mas cu noi `n Blair House, re[edin]a de oaspe]i tradi]ional\ pentru
[efii de stat [i de guverne [i pentru pre[edin]ii ale[i. Casa Blair [i
personalul care lucra acolo, condus de Benedicte Valentiner, cunoscut\ ca doamna V., [i de adjunctul acesteia, Randy Baumgardner,
8/28/04
12:05 AM
Page 180
Istorie trqitq
180
ne-au f\cut s\ ne sim]im bineveni]i la re[edin]a lini[tit\ [i elegant\,

care a devenit o oaz\ de lini[te `ntr-o s\pt\m`n\ teribil de agitat\.
Casa Blair este faimoas\ pentru capacitatea ei de a se adapta oric\ror nevoi. Echipa noastr\ era anost\ `n compara]ie cu cea a unor
anumi]i [efi de stat care se aflaser\ acolo `n vizit\ [i care ceruser\
g\rzilor s\ r\m`n\ `n pielea goal\ pentru a se asigura c\ nu poart\
arm\ sau care veniser\ de acas\ cu propriii buc\tari pentru a le
prepara totul, de la capr\ la [arpe.
Bill a ]inut o mul]ime de discursuri `n s\pt\m`na aceea, dar `nc\
nu-l terminase de compus pe cel mai important din via]a lui: discursul inaugural. Bill scrie minunat [i este un orator `nzestrat care
vorbe[te pe `n]elesul tuturor, dar revizuirile constante la care `[i
supune textele [i schimb\rile de ultim minut `]i dau dureri de cap.
Nu a `nt`lnit `nc\ o propozi]ie cu care s\ nu se poat\ juca. Eram
obi[nuit\ cu rescrierile lui permanente, dar chiar [i eu sim]eam cum
`mi cre[te nelini[tea pe m\sur\ ce se apropia ziua respectiv\. Bill
lucra la text de c`te ori se ivea c`te un moment liber `ntre diferitele
evenimente.
So]ului meu ì place s\-i atr\g\ pe to]i cei din jur `n tumultul
s\u creator. David Kusnet principalul lui autor de discursuri,
Bruce Reed consilierul adjunct pe probleme de politic\ intern\,
George Stephanopoulos directorul de comunicare, Al Gore [i eu
`ns\mi am contribuit fiecare cu micile noastre idei. Bill [i-a cooptat
[i doi prieteni vechi: Tommy Caplan, un minunat d\ltuitor de
cuvinte [i romancier care ì fusese coleg de camer\ la Georgetown
University, [i Taylor Branch, c`[tig\torul Premiului Pulitzer, care
lucrase cu noi `n Texas la campania lui McGovern. ~n mijlocul procesului, Bill a primit o scrisoare de la pastorul Tim Healy, fost
pre[edinte la Georgetown [i director al Bibliotecii Centrale de la
New York. El [i cu Bill `mp\rt\[eau aceea[i leg\tur\ cu Georgetown, iar pastorul Healy tocmai ì scria acea scrisoare lui Bill, c`nd
a murit subit de un atac de cord, pe c`nd se `ntorcea acas\ dintr-o
c\l\torie. Scrisoarea fusese g\sit\ `n ma[ina de scris [i trimis\ lui
181
Bill, care a descoperit `n acest mesaj postum o fraz\ minunat\. Pastorul ì scrisese lui Bill c\ alegerea lui va for]a venirea prim\verii
[i va conduce la `nflorirea unor noi idei, speran]e [i energii care vor
revigora ]ara. Mi-au pl\cut mult aceste cuvinte, precum [i metafora
adecvat\ privind ambi]iile lui Bill `n leg\tur\ cu pre[edin]ia lui.
Era fascinant s\-l privesc pe so]ul meu `n s\pt\m`na aceea,
devenind pre[edinte `n fa]a ochilor mei. De-a lungul festivit\]ilor
de `nvestire `n func]ie, Bill a primit instruc]iuni de securitate ca s\
fie preg\tit pentru responsabilit\]ile istorice pe care urma s\ [i le
asume. Cu o agilitate remarcabil\, putea s\-[i abat\ aten]ia de la un
discurs de o importan]\ major\ la [tirile despre avioanele americane care bombardau Irak-ul, ca r\spuns la dispre]ul lui Saddam
Hussein pentru cererile ONU, [i p`n\ la rapoarte privind intensificarea conflictului `n Bosnia.
Mai scria la discurs cu o zi `nainte de ceremonia de `nvestire.
Pentru a-i l\sa timp de lucru, am fost de acord s\-i ]in locul la
evenimentele din dup\-amiaza aceea, de[i trebuia s\ ]in pasul cu
propriul program. ~n aceea[i dup\-amiaz\ a trebuit s\ apar [i `n
cadrul unor evenimente sponsorizate de cele dou\ institu]ii superioare de `nv\]\m`nt care m\ formaser\ Wellesley [i Yale. Pe drumul de `ntoarcere de la hotelul Mayflower, ma[ina a r\mas blocat\
`ntr-o mul]ime de oameni aduna]i la evenimentele inaugurale [i de
vehicule parcate pe Pennsylvania Avenue, la o arunc\tur\ de b\] de
Casa Blair. ~nt`rziasem at`t de mult [i eram at`t de frustrat\ de
`nt`mplare, `nc`t m-am dat jos din ma[in\ [i am `nceput s\ alerg
prin mijlocul traficului. Capricia Marshall, care privea de la o fereastr\ din Casa Blair, `nc\ mai r`de c`nd `[i aminte[te cum ar\tam
fugind printre ma[ini, cu tocuri [i `n rochia de flanel gri, cu Serviciul Secret aflat `n alarm\, alerg`nd `n urma mea.
Bill a terminat `n cele din urm\ de compus [i repetat marele
discurs, cu o or\ sau dou\ `nainte de diminea]a dinaintea prelu\rii
postului.
8/28/04
12:05 AM
Page 182
182
Am dormit foarte pu]in [i am `nceput acea zi extraordinar\ particip`nd la o slujb\ emo]ionant\, la biserica metropolitan\ A.M.E.1
Apoi am mers la Casa Alb\, unde familia Bush ne-a `nt`mpinat la
poarta de nord, `mpreun\ cu cìnii lor spaniel, Millie [i Ranger, care
li se tot `nv`rteau printre picioare. Au fost foarte primitori [i ne-au
f\cut s\ ne sim]im bine. De[i campania fusese dureroas\ pentru
ambele familii, Barbara Bush se ar\tase foarte amabil\ cu mine c`nd
ne `nt`lniser\m anterior, [i, dup\ alegeri, m\ condusese `ntr-un tur
de recunoa[tere prin apartamentele de la Casa Alb\. George Bush
fusese `ntotdeauna amabil atunci c`nd `l `nt`lnisem la conferin]ele
anuale ale Asocia]iei Na]ionale a Guvernatorilor [i st\tusem al\turi
de el la summit-ul privind educa]ia de la Charlottesville, ]inut la
Monticello `n 1989. C`nd conferin]a de var\ a guvernatorilor se
]inuse la Maine, `n 1983, familia Bush `[i deschisese propriet\]ile de
la Kennebunkport pentru a oferi un picnic fastuos cu fructe de mare.
Chelsea, care avea doar trei ani pe atunci, a venit cu noi, iar c`nd a
trebuit s\ mearg\ la baie, vicepre[edintele Bush a luat-o de m`nu]\
[i i-a ar\tat drumul.
Familia Gore ne-a `nso]it la Casa Alb\, `mpreun\ cu Alma [i
Ron Brown, care era director al DNC [i urma s\ fie numit secretar
la Comer], [i cu Linda [i Harry Thomason, care coprezidaser\
`nvestirea `n func]ie.
Pre[edintele [i doamna Bush ne-au `nso]it spre Camera Albastr\, unde am b\ut cafeaua [i am discutat una-alta timp de dou\zeci
de minute, p`n\ a venit momentul s\ ne `ndrept\m spre Capitoliu.
Bill a mers `n limuzina preziden]ial\ `mpreun\ cu George Bush, `n
timp ce eu [i Barbara ì urmam `ntr-o alt\ ma[in\. Mul]imile aliniate de-a lungul bulevardului au manifestat cu bucurie la trecerea
noastr\. Am admirat elanul doamnei Bush pe c`nd se preg\tea s\
vad\ un pre[edinte so]ul ei f\c`nd loc altuia.
La Capitoliu am mers pe latura vestic\, cu panorama ei care
`]i lua respira]ia dinspre Mall spre Washington Monument [i
1 African Methodist Episcopal.
Istorie trqitq
183
Lincoln Memorial. Mul]imea imens\ se `ntindea p`n\ dincolo de

Monument.
Urm`nd tradi]ia, fanfara marinei militare a Statelor Unite a intonat un ultim Hail to the Chief pentru George Bush chiar `nainte de
amiaz\, [i apoi din nou pentru noul pre[edinte, c`teva minute mai
t`rziu. Fusesem `ntotdeauna mi[cat\ de acele acorduri, iar acum m\
sim]eam emo]ionat\, dincolo de cuvinte, s\ le aud intonate pentru
so]ul meu. Chelsea [i cu mine am ]inut Biblia cu respect, c`nd Bill
[i-a depus jur\m`ntul de pre[edinte. Apoi ne-a str`ns pe am`ndou\
`n bra]e, ne-a s\rutat [i a [optit: V\ iubesc at`t de mult pe
am`ndou\!
Discursul lui Bill a pus accentul pe temele sacrificiului [i ale
serviciului `n slujba Americii [i a reiterat schimb\rile pe care le
promisese `n timpul campaniei. Tot ce e r\u `n America poate fi
vindecat prin tot ce este bun `n America, a spus el, chem`ndu-i pe
americani la o stagiune de serviciu pentru ajutorarea celor afla]i
`n nevoi la noi acas\ [i a celor din alte p\r]i ale lumii pe care trebuia s\-i sprijinim pentru a-[i cuceri democra]ia [i libertatea.
Dup\ ceremonia de depunere a jur\m`ntului, `n timp ce unii
dintre noii membri ai personalului se gr\beau c\tre Casa Alb\ pentru a `ncepe s\ despacheteze [i s\ ne aranjeze lucrurile, Bill [i cu
mine am pr`nzit `n Capitoliu cu membrii Congresului. A[a cum
mantia puterii trece de la un pre[edinte la altul `n amiaza zilei de
`nvestire, tot a[a trec [i posesiunile de la Casa Alb\. Lucrurile unui
pre[edinte [i ale familiei sale nu pot fi mutate `n Casa Alb\ `nainte
ca acesta s\ fie instalat oficial `n func]ie. La 12.01, c\rucioarele cu
bagajele lui George [i ale Barbarei Bush p\r\seau cl\direa, pe c`nd
ale noastre soseau. Bagajele, mobila [i sutele de cutii erau desc\rcate `ntr-o grab\ nebun\ `n cele c`teva ore dintre ceremonia de la
Capitoliu [i sf`r[itul paradei inaugurale. Asisten]ii no[tri se `mbulzeau pentru a localiza printre bagaje lucrurile de care era imediat\
nevoie [i `nghesuiau restul lucrurilor prin dulapurile [i prin camerele libere, pentru a le aranja mai t`rziu.
8/28/04
12:05 AM
Page 184
184
Procedurile de securitate de la Casa Alb\ cereau ca angaja]ii

mai importan]i s\ fie verifica]i de g\rzile `n uniform\ ale Serviciului Secret, un procedeu cunoscut sub acronimul WAVES1, care
vine de la Workers and Visitors Entry System2. O list\ a oaspe]ilor sau a lucr\torilor prescana]i este apoi trecut\ prin sistemul
WAVES de intrare `n Casa Alb\. Din nefericire, asistenta mea personal\, Capricia Marshall, nu a `n]eles prea bine func]ionarea sistemului. Credea c\ a fi salutat presupunea o str`ngere de m`n\ de
bun venit. Capricia, care nu ar fi l\sat pentru nimic `n lume ca
rochia mea pentru ceremonia de `nvestire s\-i scape din priviri `n
ziua aceea, o adusese personal de la Casa Blair, salut`nd cu m`na
g\rzile pe c`nd umbla de la poart\ la poart\, pentru a fi l\sat\
`n\untru. A r\mas ca m\rturie a puterii sale de persuasiune [i a
ulterioarei sale includeri `n sistemul WAVES faptul c\ rochia mea
de bal albastr\, acoperit\ cu dantel\ violet, a reu[it s\ treac\ de sistemul de securitate de la Casa Alb\ `n acea zi.
Dup\ pr`nz, Bill, Chelsea [i cu mine am mers `n ma[in\ de la
Capitoliu `n jos, pe drumul preg\tit pentru parada militar\, p`n\ la
Trezorerie; acolo, cu acordul ezitant al Serviciului Secret, am ie[it
din ma[in\ [i ne-am plimbat de-a lungul bulevardului Pennsylvania,
p`n\ la tribuna aranjat\ `n fa]a Casei Albe, unde m-am a[ezat pentru a privi parada trec`nd. ~ntruc`t democra]ii nu mai c`[tigaser\
alegerile de [aisprezece ani, toat\ lumea voia s\ participe. Noi nu
i-am putut refuza [i nici nu doream s\ o facem. Erau [ase fanfare
numai din Arkansas, `ntr-o parad\ care a durat trei ore.
Am p\[it pentru prima dat\ `n Casa Alb\ ca noii ei locuitori pe
la `nceputul serii, dup\ ce am urm\rit trec`nd [i ultimul val al
paradei. ~mi amintesc c\ m\ uitam `mprejur cu uimire la aceast\
cas\ pe care o vizitasem ca oaspete. Acum avea s\ fie c\minul
meu. ~n timp ce mergeam pe aleea spre Casa Alb\ [i urcam sc\rile
1 Salut\ri (n.tr.).
2 Sistemul de Intrare al Lucr\torilor [i Vizitatorilor.
Istorie trqitq
185
por]ii de nord intr`nd `n Marele Foaier, am fost dintr-o dat\ lovit\

de realitate: eram, de fapt, Prima Doamn\, c\s\torit\ cu pre[edintele Statelor Unite. Era primul dintr-o serie de momente `n care
aveam s\-mi amintesc c\ m\ contopeam cu istoria.
Membrii personalului permanent de la Casa Alb\, cam o sut\
de oameni, a[teptau `n Marele Foaier s\ ne ureze bun venit. Ace[tia
s`nt b\rba]ii [i femeile care au grij\ de cas\ [i `ndeplinesc dorin]ele
speciale ale reziden]ilor acesteia. Casa Alb\ `[i are propriii ingineri,
dulgheri, instalatori, gr\dinari, decoratori, `ngrijitori, buc\tari,
vale]i [i menajere, care `[i continu\ munca de la o administra]ie la
alta. ~ntreaga opera]iune este supravegheat\ de aprozi, un termen
pitoresc din secolul al XIX-lea, utilizat `nc\ pentru a descrie personalul administrativ. ~n anul 2000, mi-am publicat cea de a treia
carte, An Invitation to the White House, care a fost at`t un tribut la
adresa personalului permanent al Casei Albe, c`t [i o privire din
spatele cortinei asupra muncii extraordinare pe care o depun ei `n
fiecare zi.
Am fost escorta]i p`n\ la etajul al doilea, unde se aflau apartamentele private, care p\reau pustii, de vreme ce lucrurile noastre nu
fuseser\ despachetate. Dar nu aveam timp s\ ne `ngrijor\m pentru
toate acestea. Trebuia s\ ne preg\tim s\ ie[im.
Una dintre cele mai convenabile caracteristici ale re[edin]ei este
salonul de frumuse]e, instalat de Pat Nixon la etajul al doilea.
Chelsea, prietenele ei, mama, soacra [i cumnata mea, Maria, s-au
`mbulzit `n\untru [i s-au pus pe `nfrumuse]at ca ni[te Cenu[\rese,
pentru baluri.
Bill dorea s\ particip\m la fiecare din cele unsprezece baluri
inaugurale din acea sear\, [i nu doar pentru obi[nuitele cinci minute
de intrat [i f\cut cu m`na. Aveam de g`nd s\ s\rb\torim. Chelsea [i
patru dintre prietenele ei din Arkansas ne-au `nso]it la unele evenimente, inclusiv la balul MTV, `nainte de a se `ntoarce la Casa Alb\
pentru un somn binemeritat. Balul din Arkansas, ]inut `n Washington Convention Center, a fost cel mai mare [i cel mai distractiv
8/28/04
12:05 AM
Page 186
186
pentru noi, deoarece acolo se adunaser\ familiile [i prietenii no[tri,

precum [i dou\sprezece mii de suporteri. Ben E. King i-a `nm`nat
lui Bill un saxofon, iar mul]imea a izbucnit `n strig\te de bucurie.
Nimeni nu s-a distrat mai bine dec`t mama lui Bill, Virginia. A
fost frumoasa a cel pu]in trei dintre baluri. Probabil cuno[tea deja
jum\tate dintre petrec\re]i [i a ajuns cur`nd s\ cunoasc\ [i cealalt\
jum\tate. {i-a f\cut [i o prieten\ extraordinar\ `n noaptea aceea
Barbra Streisand. Ea [i Barbra au `nceput o prietenie la balul din
Arkansas care a continuat cu telefoane s\pt\m`nale pentru `ntregul
an care a urmat.
Bill [i cu mine am continuat cu celelalte baluri, iar spre sf`r[itul
serii dansaser\m pe at`t de multe versiuni ale melodiei Dont Stop
Thinking About Tomorrow, tema muzical\ neoficial\ a campaniei,
`nc`t a trebuit s\ m\ descal] pentru a da un dram de odihn\ bietelor
mele picioare. Nici unul din noi nu dorea ca acea noapte s\ se termine, dar `n cele din urm\ am reu[it s\-l t`r\sc pe Bill afar\ de la
balul Midwestern, din hotelul Sheraton, pe c`nd muzican]ii `ncepuser\ s\-[i str`ng\ instrumentele. Se f\cuse mai bine de dou\
diminea]a c`nd ne-am `ndreptat `napoi spre Casa Alb\.
C`nd am ie[it din ascensor `n re[edin]a de la etajul doi, ne-am
privit unul pe cel\lalt cu ne`ncredere: aceasta era acum casa noastr\. Prea obosi]i pentru a ne apuca s\ explor\m acest nou mediu,
ne-am pr\bu[it am`ndoi `n pat.
Dormeam de doar c`teva ore c`nd am auzit un cioc\nit gr\bit `n
u[a dormitorului.
Cioc, cioc, cioc.
Mmmmmce?
CIOC, CIOC, CIOC.
Bill s-a ridicat din pat, iar eu am b`jbìt prin `ntuneric dup\
ochelari, g`ndindu-m\ c\ aveam deja o urgen]\ din prima zi. Dintr-o
dat\ u[a s-a deschis cu zgomot [i a intrat `n camer\ un b\rbat `n
frac purt`nd o tav\ de argint cu micul dejun. Astfel `[i `ncepeau cei
din familia Bush ziua, cu micul dejun la pat la 5.30 diminea]a [i
Istorie trqitq
187
astfel fuseser\ obi[nui]i cei din personal. Dar primele cuvinte pe

care acest biet om le-a auzit din partea celui de al patruzeci [i unulea pre[edinte al Statelor Unite au fost:
Hei! Ce faci aici?
Niciodat\ nu v\zusem pe cineva ie[ind cu at`ta repeziciune
dintr-o camer\.
Bill [i cu mine am r`s pu]in [i ne-am potrivit la loc cuverturile
pentru a `ncerca s\ fur\m `nc\ o or\ de somn. M-a frapat faptul c\
at`t Casa Alb\, c`t [i noi, noii s\i ocupan]i, ne aflam `n curs de a `ntreprinde unele schimb\ri majore, `n via]a public\ [i `n cea privat\.
Pre[edin]ia Clinton reprezenta o schimbare politic\ [i de genera]ie ce avea s\ afecteze fiecare institu]ie din Washington. Dou\zeci din ultimii dou\zeci [i patru de ani, Casa Alb\ fusese domeniu
republican. Ocupan]ii s\i fuseser\ membri ai genera]iei p\rin]ilor
no[tri. Familia Reagan servise adeseori cina `n fa]a televizorului,
iar cei din familia Bush, conform cu nenum\rate m\rturii, se trezeau dis-de-diminea]\ pentru a-[i plimba cìnii, apoi citeau ziarele
[i priveau [tirile de diminea]\ la cele cinci televizoare aflate `n dormitoarele lor. Dup\ doisprezece ani, devotatul personal permanent
intrase `ntr-o rutin\ previzibil\ [i cu orar regulat. Copii nu mai
locuiser\ acolo `n permanen]\ de pe vremea c`nd Jimmy Carter
p\r\sise Casa Alb\, `n 1981. B\nuiam c\ stilul de via]\ neconven]ional al familiei noastre [i obiceiurile de munc\ de dou\zeci [i
patru de ore pe zi le erau la fel de nefamiliare pe c`t ne erau nou\
formalit\]ile de la Casa Alb\.
Campania lui Bill pusese accentul pe a pune oamenii pe
primul loc, a[a c\ `n prima zi petrecut\ la Casa Alb\ am vrut s\ ne
]inem de acea promisiune [i am invitat mii de oameni la o recep]ie,
mul]i dintre ei selecta]i printr-un sistem de loterie. To]i aveau bilete
de intrare [i st\tuser\ la coad\ `n `ntuneric de dinainte de r\s\ritul
soarelui pentru a ne `nt`lni, pe noi [i pe cei din familia Gore. Dar
nu prev\zuser\m c`t de mult ne va lua s\ salut\m pe fiecare `n parte
[i nu alocaser\m suficient timp. Cozile se `ntindeau de-a lungul
8/28/04
12:05 AM
Page 188
Istorie trqitq
188
cur]ii, de la poarta de est [i p`n\ la cea de sud, [i m-am sim]it

`ngrozitor c`nd am realizat c\ mul]i dintre oamenii care a[teptau
afar\ `n frig nu vor ajunge p`n\ `n Camera de Recep]ii Diplomatice,
`nainte s\ trebuiasc\ s\ p\r\sim locul. To]i patru am ie[it afar\ pentru a le spune celor r\ma[i c`t de r\u ne p\rea c\ nu mai puteam
r\m`ne s\ ì salut\m, dar c\ erau `n continuare bineveni]i s\ ne
viziteze casa.
Dup\ ce am terminat [i cu celelalte obliga]ii din dup\-amiaza
aceea, eu [i Bill am fost `n sf`r[it liberi s\ ne schimb\m `n haine
mai lejere [i s\ arunc\m o privire noului nostru c\min. Voiam s\
`mp\r]im cu p\rin]ii [i cu prietenii cei mai apropia]i bucuria acelor
prime zile de la Casa Alb\. La etajul al doilea se g\seau dou\
camere de oaspe]i, c\rora li se spunea Camera Reginei [i Dormitorul Lincoln, [i alte [apte camere de oaspe]i la etajul al treilea. Pe
l`ng\ Chelsea [i prietenele ei din Little Rock, st\teau cu noi p\rin]ii
no[tri, Hugh [i Dorothy Rodham [i Virginia [i Dick Kelley, [i fra]ii
no[tri, Hugh Rodham ([i so]ia lui, Maria), Tony Rodham [i Roger
Clinton. ~i invitasem [i pe patru dintre cei mai buni prieteni ai
no[tri, Diane [i Jim Blair [i Harry [i Linda Thomason, pentru a
petrece noaptea `mpreun\.
Harry [i Linda concepuser\ [i produseser\ c`teva emisiuni de
televiziune, incluz`nd emisiunile de mare succes Designing Women
[i Evening Shade, dar inimile lor nu p\r\siser\ niciodat\ ]inuturile
din Ozark. Harry crescuse `n Hampton, Arkansas, [i `ncepuse ca
antrenor de fotbal `n Little Rock. Linda provenea dintr-o familie de
avoca]i [i activi[ti din Poplar Bluff, Missouri, chiar dincolo de linia
ce demarca frontiera statului Arkansas. Cealalt\ persoan\ faimoas\
Dup\ o s\pt\m`n\ de festivit\]i inaugurale, care a trecut ca

v`ntul, m-am bucurat s\ m\ relaxez al\turi de oamenii pe care ì
[tiam de ani de zile [i `n care aveam `ncredere deplin\. Spre sear\,
ne-am decis s\ facem un tur prin buc\t\ria familiei, care se afla la
cap\tul Salonului de Vest. Harry [i Bill au verificat c\m\rile, `n
timp ce eu [i Linda am deschis frigiderul. Era gol, cu excep]ia
unui singur lucru: o sticl\ de vodc\ plin\ pe jum\tate. Am folosit
con]inutul pentru a `nchina `n cinstea noului pre[edinte [i a ]\rii [i
pentru viitor.
P\rin]ii no[tri merseser\ deja la culcare, iar Chelsea [i oaspe]ii
ei se lini[tiser\, `n sf`r[it. Cu o noapte `nainte fetele se `ntorseser\
devreme de la balul inaugural [i se distraser\ nevoie mare ie[ind la
v`n\toare cu m\turi, activitate `n care fuseser\ `ncurajate de `ngrijitori [i de aprozi. M\ g`ndisem c\ era o modalitate bun\ de a se distra [i a se obi[nui cu noul ei mediu. ~ngrijitorii veniser\ cu tot felul
de indicii, cum ar fi g\se[te tabloul cu o pas\re galben\ (Still
Life with Fruit, Goblet and Canary1, de Severin Roesen, `n Camera
Ro[ie) [i g\se[te camera `n care se spune c\ a fost v\zut\ o fantom\ (Dormitorul Lincoln, unde oaspe]ii m\rturisiser\ c\ au sim]it
o briz\ rece [i au v\zut figuri spectrale).
Nu cred `n fantome, dar am sim]it uneori cum Casa Alb\ era
b`ntuit\ de spectre ceva mai lume[ti. Spiritele administra]iilor trecute puteau fi g\site peste tot. Uneori l\sau chiar [i bile]ele. Lui
Harry [i Lindei li s-a dat Dormitorul Lincoln `n acea noapte. C`nd
s-au urcat `n patul lung, din lemn de trandafir, au g\sit o h`rtie
`mp\turit\ sub o pern\: Drag\ Linda, am fost aici primul [i m\
voi `ntoarce.
Era semnat Rush Limbaugh.
care se n\scuse `n acel petic de p\m`nt din Missouri, ne-a spus

Linda r`z`nd, era Rush Limbaugh, vedet\ de radio de dreapta, unul
dintre cei mai mari sus]in\tori ai pre[edintelui Bush. Familia Lindei
[i cea a lui Rush se [tiau de mult timp [i avuseser\ dintotdeauna o
rela]ie de rivalitate amiabil\.
189
1 Natur\ moart\ cu fruct, pocal [i canar (n.tr.).
8/28/04
12:05 AM
Page 190
Istorie trqitq
ARIPA DE EST, ARIPA DE VEST

Casa Alb\ este biroul pre[edintelui [i casa acestuia, dar este [i
muzeu na]ional. Modul s\u de organizare, am `nv\]at repede, este
asem\n\tor celui al unei unit\]i militare. Ani de zile lucrurile fuseser\ f\cute `ntr-o anumit\ manier\, adeseori de personalul care
lucrase acolo timp de decenii, perfect`nd felul `n care casa era condus\ [i conservat\. Gr\dinarul-[ef, Irv Williams, a `nceput serviciul
sub pre[edintele Truman. Personalul permanent [tia c\ ei erau cei
care confereau continuitatea de la o familie preziden]ial\ la alta.
Sub multe aspecte, ei erau p\str\torii pre[edin]iei ca institu]ie, de la
o administra]ie la urm\toarea. Noi eram doar locuitori temporari.
C`nd fostul pre[edinte Bush a venit pentru a-[i dezveli portretul
oficial `n timpul primului mandat al lui Bill, l-a v\zut pe George
Washington Hannie Jr., un majordom care lucrase aici mai bine de
dou\zeci [i cinci de ani.
George, mai e[ti `nc\ aici?
B\tr`nul valet i-a replicat:
Sigur, domnule. Pre[edin]ii vin [i pleac\. Dar George este
`ntotdeauna aici.
Ca `n multe institu]ii venerabile, schimbarea `[i f\cea loc cu
`ncetul la Casa Alb\. Sistemul de telefoane era o `ntoarcere `ntr-o
alt\ epoc\. Pentru a suna `n afara re[edin]ei trebuia s\ ridici receptorul [i s\ a[tep]i ca un operator al Casei Albe s\ formeze num\rul
pentru tine. ~n cele din urm\ m-am obi[nuit [i am ajuns s\ apreciez
191
operatorii r\bd\tori care lucrau la tabloul de comand\. C`nd `ntregul sistem a fost dotat cu tehnologie nou\, am continuat s\-mi fac
apelurile prin intermediul lor.
{tiam c\ nu o s\ m\ obi[nuiesc niciodat\ cu agentul de la Serviciul Secret postat la u[a dormitorului nostru. Era o procedur\
standard pentru fo[tii pre[edin]i, iar Serviciul era inflexibil `n privin]a men]inerii acesteia.
{i dac\ pre[edintele face un atac de cord `n miezul nop]ii?
m-a `ntrebat odat\ un agent atunci c`nd i-am sugerat s\ se a[eze la
baza sc\rilor, la parter, `n loc s\ stea cu noi la etajul al doilea.
Are patruzeci [i [ase de ani [i e `ntr-o stare de s\n\tate remarcabil\, am spus. Nu o s\ fac\ nici un atac de cord!
Serviciul Secret s-a adaptat nevoilor noastre [i noi la ale lor. La
urma urmelor, ei erau exper]ii atunci c`nd venea vorba de securitatea noastr\. Trebuia doar s\ g\sim o modalitate prin care s\ ì l\s\m
s\ `[i fac\ datoria, iar noi s\ ne vedem de vie]ile noastre. Timp de
doisprezece ani fuseser\ `nv\]a]i cu o rutin\ `n care spontaneitatea
era excep]ia, nu regula. Campania noastr\, cu ritmul ei frenetic [i
opririle frecvente, ì pusese la grea `ncercare pe agen]ii no[tri. Am
avut multe conversa]ii lungi cu agen]ii `ns\rcina]i s\ ne asigure
protec]ia. Unul dintre agen]ii-[ef, Don Flynn, mi-a spus:
Acum `n]eleg. E ca [i cum unul dintre noi ar fi pre[edinte. {i
nou\ ne-ar pl\cea s\ putem merge `n anumite locuri, s\ facem anumite lucruri [i s\ st\m seara p`n\ t`rziu.
Acel comentariu a ajutat la stabilirea unui ton de cooperare [i
a unei flexibilit\]i care a ajuns s\ caracterizeze rela]ia noastr\ cu
agen]ii de paz\. Bill, Chelsea [i cu mine nu avem dec`t cuvinte
de laud\ pentru curajul lor, pentru integritatea [i profesionalismul de care au dat dovad\ [i ne sim]im noroco[i c\ am r\mas
prieteni cu mul]i dintre agen]ii care ne-au protejat.
Maggie Williams fusese de acord s\ m\ ajute spre sf`r[itul campaniei preziden]iale din 1992, dar numai dac\ acceptam ca ea s\ se
`ntoarc\ la Philadelphia dup\ alegeri pentru a-[i termina doctoratul
8/28/04
12:05 AM
Page 192
192
la Penn. Odat\ alegerile terminate, mi-am dat seama c\ aveam mai

mult\ nevoie de ea ca oric`nd. Am rugat-o, am argumentat, am
implorat [i am amenin]at pentru a o convinge s\ r\m`n\ `n perioada
tranzi]iei [i apoi ca [ef de personal.
Prima noastr\ sarcin\ era s\ recrut\m membrii personalului, s\
alegem spa]iile pentru birouri [i s\ `nv\]\m dedesubturile `ndatoririlor tradi]ionale ale Primelor Doamne. De la administra]ia Truman
`ncoace, Primele Doamne [i personalul lor operaser\ `n `ntregime `n
Aripa de Est, care g\zduie[te dou\ etaje cu spa]ii pentru birouri, o
larg\ sal\ de primire pentru vizitatori, cinematograful Casei Albe [i
o lung\ colonad\ din sticl\ care se `ntinde de-a lungul gr\dinii de
est, pe care Lady Bird Johnson i-a dedicat-o lui Jackie Kennedy.
De-a lungul anilor, pe m\sur\ ce `ndatoririle Primelor Doamne se
extindeau, personalul lor devenea tot mai numeros [i mai specializat. Jackie Kennedy a fost prima care a avut propria secretar\ de
pres\. Lady Bird Johnson [i-a organizat structura personalului astfel
`nc`t s\ o reflecte pe aceea a Aripii de Vest. Directorul de personal al
lui Rosalynn Carter a func]ionat ca [ef de personal [i a participat la
`ntrunirile zilnice cu personalul pre[edintelui Carter. Nancy Reagan
a sporit num\rul [i importan]a personalului s\u la Casa Alb\.
~n Aripa de Vest se afl\ Biroul Oval [i Camera Roosevelt, Cabinetul [i Camera de Criz\ (unde se ]in `nt`lnirile de mare confiden]ialitate [i de unde se trimit [i se primesc diferite inform\ri
secrete), Sufrageria Casei Albe (unde se servesc mesele) [i birourile ce ad\postesc personalul superior al pre[edintelui. Restul personalului de la Casa Alb\ lucreaz\ peste alee, `n Old Executive
Office Building sau OEOB. Nici o Prim\ Doamn\ sau personalul ei
nu au avut vreodat\ birourile `n Aripa de Vest sau `n OEOB (care a
fost redenumit\ Eisenhower Executive Office Building).
De[i biroul vizitatorilor, cel al coresponden]elor personale [i al
secretarului social r\m`neau `n Aripa de Est, unii membri ai personalului meu aveau s\ fac\ parte din echipa din Aripa de Vest. M-am
g`ndit c\ trebuiau s\ se integreze [i fizic `n aceast\ structur\. Maggie
Istorie trqitq
193
[i-a sus]inut cauza `n fa]a personalului de tranzi]ie al lui Bill `n privin]a spa]iului pe care voiam s\-l ob]inem `n Aripa de Vest, a[a c\ `n
final biroul Primei Doamne a fost mutat `ntr-o serie de camere din
cap\tul coridorului lung, aflat la primul etaj al OEOB. Mi s-a distribuit un birou la etajul al doilea al Aripii de Vest, pe acela[i hol cu
departamentul de politic\ intern\. Acesta constituia un alt eveniment f\r\ precedent `n istoria Casei Albe [i a devenit `n cur`nd
hran\ pentru comedian]ii de la miezul nop]ii [i pentru firosco[ii din
politic\. O caricatur\ ap\rut\ `n acea perioad\ `nf\]i[a Casa Alb\ cu
un Birou Oval care cre[tea din acoperi[ul celui de-al doilea etaj.
Maggie a preluat titlul de asistent al pre[edintelui predecesorii
ei se numiser\ asisten]i adjunc]i ai pre[edintelui [i `n fiecare
diminea]\ la 7.30 asista la [edin]ele personalului superior, `mpreun\ cu consilierii de v`rf ai pre[edintelui. Am avut [i eu un consilier permanent de politic\ intern\, precum [i un autor de discursuri
preziden]iale pentru a lucra pe discursurile mele, `n special pe cele
legate de reforma din sistemul de s\n\tate. Personalul meu, alc\tuit
din dou\zeci de oameni, includea un adjunct al [efului de personal,
un secretar de pres\, un responsabil cu alc\tuirea programului, un
director de c\l\torii [i un responsabil cu alc\tuirea dosarului de
rapoarte zilnice. Doi dintre membrii ini]iali ai personalului meu se
mai afl\ [i ast\zi al\turi de mine: Pam Cicetti, un experimentat
asistent managerial care a devenit persoan\ bun\ la toate, [i Alice
Pushkar, director pentru coresponden]a Primei Doamne, care [i-a
asumat cu calm [i imagina]ie una dintre cele mai ingrate slujbe.
Aceste schimb\ri de amplasament [i de personal erau de o mare
importan]\, dac\ voiam s\ m\ implic `n agenda lui Bill, `n particular `n chestiuni ce priveau problemele femeilor, ale copiilor [i ale
familiei. Oamenii pe care ì angajasem erau devota]i acestor probleme [i ideii c\ guvernul putea [i trebuia s\ fie partener `n
crearea oportunit\]ilor pentru oameni dornici s\ munceasc\ bine [i
s\-[i asume responsabilit\]i. Cei mai mul]i dintre ace[tia veneau
din sectorul public sau din cadrul unor organiza]ii aflate `n slujba
8/28/04
12:05 AM
Page 194
194
amelior\rii condi]iilor economice, politice [i sociale ale persoanelor subreprezentate [i neprivilegiate.

Cur`nd, personalul meu a fost recunoscut `n cadrul administra]iei [i de c\tre pres\ ca fiind activ [i influent, fapt datorat `n
mare m\sur\ conducerii lui Maggie [i a lui Melanne Verveer,
[eful-adjunct al personalului meu. Melanne [i so]ul ei, Phil, fuseser\ prieteni cu Bill de pe c`nd erau colegi la Georgetown University, iar ea fusese timp `ndelungat activist al Partidului Democrat [i
un experimentat agent la Washington. Un adev\rat maestru al
politicii, care iubea complexitatea [i nuan]area, Melanne lucrase
ani de zile la Capitoliu [i `n lumea lobby-ului. Obi[nuiam s\
glumesc c\ nu exista persoan\ la Washington pe care ea s\ nu o
cunoasc\. Nu numai Melanne era o legend\ `n capitala ]\rii, ci [i
Rolodex-ul ei. Ultima oar\ num\ra [ase mii de nume. Nu se pot
cataloga toate proiectele pe care le-a conceput [i le-a condus
Melanne, mai `ntì ca adjunct, `n primul madat, apoi ca [ef al personalului meu. A devenit, de asemenea, un juc\tor-cheie `n echipa
pre[edintelui, sus]in`nd cauza politicilor privind femeile, drepturile
omului, serviciile legale [i artele.
~n cur`nd echipa mea a ajuns cunoscut\ la Casa Alb\ drept
Hillaryland. Eram pe deplin cufunda]i `n opera]iunile zilnice ale
Aripii de Vest, dar aveam [i mica noastr\ enclav\ `n cadrul Casei
Albe. Personalul meu `[i f\cea un merit din discre]ia, loialitatea [i
camaraderia sa [i aveam propriul etos. ~n timp ce Aripa de Vest mai
l\sa informa]ia s\ se scurg\, Hillaryland nu a f\cut-o niciodat\. ~n
timp ce consilierii la v`rf ai pre[edintelui se luptau pentru a ob]ine
birouri c`t mai mari `n apropierea Biroului Oval, personalul meu
superior `[i `mp\r]ea birourile cu asisten]ii mai tineri. Aveam
juc\rii [i creioane pentru copii `n sala principal\ de conferin]e [i
fiecare copil care ne-a vizitat vreodat\ [tia exact unde pitisem
pr\jiturelele. Odat\, de Cr\ciun, Melanne a comandat cocarde pe
care scria cu litere mici HILLARYLAND [i `mpreun\ am `nceput
s\ `mp\r]im titluri de membru onorific, de obicei so]iilor [i copiilor
Istorie trqitq
195
greu `ncerca]i ai personalului meu suprasolicitat. Calitatea de membru le permitea s\ ne viziteze oric`nd doreau [i s\ participe la toate
petrecerile noastre.
Opera]iunea Aripa de Vest se afla `n plin\ desf\[urare, dar obliga]iile mele din Aripa de Est `mi d\deau `nc\ de furc\. La doar
zece zile dup\ `nvestirea `n func]ie, Bill [i cu mine eram gazdele
primului mare eveniment cina anual\ a Asocia]iei Na]ionale a
Guvernatorilor (ANG). Bill fusese pre[edinte al ANG [i mul]i dintre cei care participau acum erau colegi [i prieteni pe care ì [tiam
de ani de zile. Voiam ca aceast\ cin\ s\ ias\ bine [i eram ner\bd\toare s\ dezmint zvonul, ap\rut prin pres\, conform c\ruia a[ fi
fost prea pu]in interesat\ de `ndeplinirea func]iilor tradi]ionale ale
unei Prime Doamne, care includeau supravegherea evenimentelor
sociale de la Casa Alb\. ~mi f\cuse pl\cere s\ `ndeplinesc asemenea obliga]ii `nainte, `n Arkansas, [i a[teptam cu ner\bdare s\ o fac
[i acum. Dar eu [i personalul meu aveam nevoie de o c\l\uz\.
Participasem la cinele de la Casa Alb\ din 1977 `ncoace, c`nd
pre[edintele [i doamna Carter `l invitaser\ pe procurorul general al
Arkansas-ului, Bill Clinton, [i pe so]ia acestuia la o cin\ `n onoarea
prim-ministrului Canadei, Pierre Trudeau, [i a so]iei sale, Margaret.
Ne `ntorseser\m `n fiecare an de atunci `ncoace, pe c`nd Bill era
guvernator, pentru cina pe care trebuia acum s\ o pl\nuiesc. Participarea la cin\ `n calitate de oaspe]i fusese mult mai pu]in solicitant\ dec`t g\zduirea ei acum.
Am beneficiat de ajutorul noii secretare sociale, Ann Stock, o
femeie energic\, de un gust [i un stil impecabile, care lucrase la
Casa Alb\ pentru pre[edintele Carter, iar apoi ca director executiv
la Bloomingdales. Ann [i cu mine am `ncercat diferite combina]ii
de fe]e de mas\ [i de vesel\ p`n\ ce ne-am oprit la por]elanurile
chineze[ti aurii cu marginile ro[ii achizi]ionate de doamna Reagan.
Am lucrat apoi la aranjarea locurilor, pentru a ne asigura c\ invita]ii se vor sim]i confortabil cu vecinii lor de mas\. Cuno[team
8/28/04
12:05 AM
Page 196
196
aproape pe toat\ lumea [i am decis s\-i aranj\m `n func]ie de

interese [i de personalitate. M-am consultat cu specialistul florar al
Casei Albe, Nancy Clarke, `ntruc`t ea a aranjat pe fiecare mas\
lalelele pe care le alesesem. Din acea zi, personalitatea vesel\ a lui
Nancy nu a `ncetat s\ m\ uimeasc\.
Fiecare or\ tr\it\ la Casa Alb\ revela c`te un obstacol nou [i
neprev\zut. Cu toate acestea, existau c`]iva oameni cu care se putea
discuta [i care `n]elegeau `n mod sincer prin ce treceam. Prietenii
apropia]i m\ sus]ineau [i erau `ntotdeauna disponibili pentru o
discu]ie prin telefon, dar nici unul dintre ei nu locuia la Casa Alb\.
Din fericire, una dintre persoanele cunoscute a locuit acolo [i a
`n]eles toate prin c`te am trecut. Ea a devenit o surs\ valoroas\ de
`n]elepciune, sfat [i sprijin.
Pe 26 ianuarie, o diminea]\ t\ioas\ de iarn\ la doar c`teva zile
dup\ `nvestirea `n func]ie, am zburat la New York cu naveta ce
f\cea cursele obi[nuite. A fost singurul meu zbor cu o linie comercial\ `n cei opt ani petrecu]i la Casa Alb\. Datorit\ cerin]elor de
securitate [i a inconvenientelor cauzate celorlal]i pasageri, am fost
de acord `n cele din urm\ s\ renun] la acel obicei al existen]ei
mele trecute. Oficial, mergeam la New York ca s\ primesc Premiul
Lewis Hine pentru activitatea mea `n domeniul drepturilor copilului [i pentru a vizita P.S.1 115, o [coal\ public\ local\, pentru a
promova cursurile voluntare. Dar aveam, de asemenea, s\ fac [i o
pauz\ neoficial\ pentru a lua pr`nzul cu Jacqueline Kennedy Onassis,
`n frumosul ei apartament de pe Fifth Avenue.
O mai `nt`lnisem pe Jackie de c`teva ori `nainte [i o vizitasem o
dat\ `n timpul campaniei din 1992. Fusese de la `nceput o sus]in\toare a lui Bill, contribuind financiar [i particip`nd la conven]ie.
Era o figur\ public\ de excep]ie, o persoan\ pe care am admirat-o
[i am respectat-o dintotdeauna. Jackie Kennedy nu fusese numai
o superb\ Prim\ Doamn\, aduc`nd gra]ie, stil [i inteligen]\ la Casa
Alb\, dar f\cuse [i o treab\ minunat\ cu educa]ia copiilor s\i.
1 Public School.
Istorie trqitq
197
Cu luni `n urm\, ì cerusem sfatul `n leg\tur\ cu implica]iile aducerii copiilor `n aten]ia publicului, iar `n timpul acestei vizite
speram s\ aflu mai mult despre cum se descurcase cu obiceiurile
`mp\m`ntenite ale Casei Albe. Trecuser\ treizeci de ani de c`nd
tr\ise acolo, dar sim]eam c\ nu se schimbase mult de atunci.
Serviciul Secret m-a depus la u[a apartamentului ei cu pu]in
`nainte de amiaz\, iar Jackie m-a `nt`mpinat la u[a ascensorului de
la etajul al cincisprezecelea. Era `mbr\cat\ impecabil, cu pantaloni
de m\tase `ntr-una din culorile ei tipice, o combina]ie de bej cu gri,
[i o bluz\ asortat\ cu dungi fine de culoarea piersicii. La [aizeci [i
trei de ani, r\m\sese la fel de frumoas\ [i plin\ de demnitate pe c`t
fusese c`nd intrase pentru prima oar\ `n con[tiin]a na]iunii, `n postura superbei so]ii de treizeci [i unu de ani a celui de-al doilea cel
mai t`n\r pre[edinte din istoria Americii.
Dup\ moartea pre[edintelui Kennedy, `n 1963, se retr\sese din
via]a public\ pentru mul]i ani, se c\s\torise cu magnatul armatorilor, Aristotel Onassis, iar mai t`rziu s-a lansat `ntr-o carier\ de
succes ca editor pentru una dintre cele mai bune case de editur\ din
New York. Primul lucru pe care l-am remarcat la apartamentul ei a
fost faptul c\ era plin ochi cu c\r]i. Se aflau peste tot pe [i sub
mese, `n spatele canapelelor [i al scaunelor. Teancul de c\r]i era at`t
de `nalt `n biroul ei, `nc`t `[i putea a[eza farfuria pe ele atunci c`nd
m`nca la birou. Este singura persoan\ din c`te cunosc care literalmente [i-a decorat apartamentul cu c\r]i, pe care apoi le-a `mpr\[tiat peste tot. Am `ncercat s\ imit efectul din apartamentul lui
Jackie cu toate c\r]ile pe care le aveam eu [i Bill. Fire[te, apartamentul nostru nu a ar\tat nicicum la fel de elegant.
Ne-am a[ezat la o mas\ `n col]ul camerei de zi, cu vedere spre
Central Park [i Metropolitan Museum, [i am continuat conversa]ia
`nceput\ `n timpul pr`nzului pe care `l luasem cu o var\ `n urm\.
Jackie mi-a dat sfaturi nepre]uite despre cum s\ m\ descurc cu lipsa
unei vie]i private [i mi-a povestit ce f\cuse ea pentru a-[i proteja
copiii, Caroline [i John. Mi-a spus c\ asigurarea unei vie]i normale
8/28/04
12:05 AM
Page 198
Istorie trqitq
198
199
pentru Chelsea avea s\ fie cea mai mare provocare c\reia eu [i Bill
cealalt\ era un salon unde putea s\-[i fac\ temele, s\ se uite la tele-
trebuia s\-i facem fa]\. Trebuia s\-i permitem lui Chelsea s\ creasc\
vizor, s\ asculte muzic\ sau s\-[i primeasc\ prietenii.
[i chiar s\ fac\ gre[eli, `n acela[i timp protej`nd-o de indiscre]iile la
I-am spus lui Jackie c`t de recunosc\toare ì eram c\ aranjase la
care avea s\ fie supus\ ca fiic\ a pre[edintelui. Copiii ei, mi-a spus,
etaj o sufragerie [i c\ transformasem oficiul majordomului `ntr-o
au avut norocul de a avea foarte mul]i veri[ori, tovar\[i de joac\ [i
mic\ buc\t\rie unde puteam lua masa `n familie `ntr-o atmosfer\
prieteni, mul]i dintre ei cu p\rin]i afla]i `n aten]ia public\. Sim]ea c\
mai relaxat\ [i mai neconve]ional\. ~ntr-o noapte, am declan[at o
lucrurile aveau s\ fie mult mai dificile cu un copil singur la p\rin]i.
criz\ culinar\. Chelsea nu se sim]ea bine [i eu am vrut s\-i preg\-
Va trebui s\ o protejezi pe Chelsea cu orice pre], mi-a spus ea.
tesc ou\ moi [i sos de mere, m`nc\rurile de alinare pe care i le
~nconjoar-o de prieteni [i rude, dar nu o r\sf\]a. Nu o l\sa s\ cread\
preg\tisem de fiecare dat\ `n anii de dinaintea [ederii la Casa Alb\.
c\ este special\ sau c\ i se cuvin anumite lucruri. }ine presa la dis-
M-am uitat prin mica buc\t\rie dup\ ustensilele necesare, iar apoi
tan]\ de ea, dac\ po]i, [i nu l\sa pe nimeni s\ se foloseasc\ de ea.
am chemat buc\tarul pentru a-i cere cele necesare. El [i `ntregul
Eu [i Bill luaser\m deja c`teva m\suri, con[tien]i fiind de
personal de la buc\t\rie au fost n\uci]i numai de ideea unei Prime
interesul public pentru Chelsea [i de fascina]ia na]ional\ privind
Doamne m`nuind nesupravegheat\ o tigaie de buc\t\rie! Au con-
cre[terea unui copil `n Casa Alb\. Decizia cu privire la [coala unde
tactat chiar personalul meu pentru a-i `ntreba dac\ g\team eu
aveam s\ o trimitem pe Chelsea inspirase dezbateri aprinse, `n ma-
`ns\mi fiindc\ eram nemul]umit\ de stilul lor de a g\ti. Acest inci-
re m\sur\ datorit\ semnifica]iei simbolice a acestei hot\r`ri. Am
dent mi-a amintit de experien]a similar\ a lui Eleanor Roosevelt
`n]eles, a[adar, dezam\girea sus]in\torilor `nv\]\m`ntului public
c`nd se adapta vie]ii de la Casa Alb\. Incon[tient, am f\cut mai
atunci c`nd am decis s\ o `nscriem la Sidwell Friends, o [coal\ pri-
multe lucruri care i-au [ocat pe aprozi, a scris `n autobiografia ei.
vat\ quaker, mai ales pentru c\ Chelsea frecventase [coli publice `n
Primul a fost c\ am insistat s\ `mi pornesc singur\ liftul, f\r\ s\
Arkansas. Dar decizia noastr\ se bazase pe un anumit fapt: [colile
a[tept vreun u[ier s\-l porneasc\ pentru mine. A[a ceva pur [i sim-
private erau propriet\]i private [i impuneau astfel bariere accesului
plu nu se f\cea de c\tre o so]ie de pre[edinte.
media. {colile publice nu o f\ceau. Ultimul lucru pe care `l doream
Am discutat cu Jackie [i despre Serviciul Secret [i despre pro-
pentru copilul nostru erau camerele de televiziune [i reporterii de
blemele neobi[nuite de securitate pe care le prezentau copiii unui
[tiri urm\rindu-ne fata de-a lungul zilei de [coal\, a[a cum f\cuser\
pre[edinte. Mi-a confirmat ceea ce b\nuiam [i eu, c\, de[i securi-
cu fiica pre[edintelui Carter, Amy, care urmase o [coal\ public\.
tatea era necesar\, era important s\ o fac pe Chelsea s\ `n]eleag\,
P`n\ acum, instinctele noastre [i sfaturile lui Jackie i-au fost de
a[a cum f\cuse [i Jackie cu copiii ei, c\ le datora respect oamenilor
folos lui Chelsea. S-a adaptat noii ei [coli la fel de u[or pe c`t era
care juraser\ s\ o protejeze. V\zusem copii de guvernatori d`nd
de a[teptat, de[i ì lipseau prietenii din Arkansas. Se instalase `n
ordine `n st`nga [i-n dreapta [i chiar sfid`nd poli]i[ti `n puterea
cele dou\ camere care ì fuseser\ distribuite la etajul al doilea. Ele
v`rstei, `ns\rcina]i s\-i p\zeasc\. Jackie mi-a povestit un episod `n
fuseser\ ale lui Caroline [i John, iar mai t`rziu ale Lyndei [i ale lui
care un copil ì luase bicicleta lui John, iar acesta chemase garda de
Luci Johnson, a[a c\ Jackie [tia exact unde se aflau. Una din ele
corp s\ i-o recupereze. C`nd a aflat, Jackie i-a spus lui John c\ pe
era acum dormitorul lui Chelsea, cu dou\ paturi gemene, iar
viitor va trebui s\-[i rezolve singur problemele. Echipele succesive
8/28/04
12:05 AM
Page 200
Istorie trqitq
200
de agen]i `ns\rcina]i cu paza lui Chelsea au `n]eles c\, pe c`t era

posibil, ea trebuia s\ duc\ via]a unei adolescente normale.
Serviciul utilizeaz\ nume de cod pentru proteja]ii lor [i fiecare
membru al familiei are un nume care `ncepe cu aceea[i liter\. Bill a
devenit eagle (vulturul), eu eram evergreen (ve[nic verde), iar
Chelsea, potrivit, energy (energia). Numele de cod sun\ preten]ios, dar reflect\ o realitate dur\: amenin]\rile permanente cer
vigilen]\ [i amestecul prompt al securit\]ii protectoare.
Jackie a vorbit cu franche]e despre atrac]iile bizare [i periculoase
pe care le trezeau politicienii charismatici. M-a avertizat c\ Bill, la
fel ca pre[edintele Kennedy, avea un magnetism personal care inspira sentimente puternice oamenilor. Nu mi-a spus-o niciodat\ deschis,
dar cred c\ voia s\-mi transmit\ c\ [i el ar fi putut deveni o ]int\.
Trebuie s\ fie foarte precaut, mi-a spus ea. Foarte atent.
~nc\ nu pricepeam cum am fi putut salva aparen]ele normalit\]ii
`n vie]ile noastre, dac\ trebuia s\ privim peste um\r oriunde
mergeam. Jackie [tia c\, spre deosebire de cuplurile preziden]iale
de dinainte, noi nu aveam propria cas\ sau re[edin]\ de vacan]\
unde s\ ne retragem uneori. M-a `ndemnat s\ folosesc Camp David
[i s\ stau pe la prieteni care aveau case mai departe de lume, unde
puteam evita c\ut\torii de curiozit\]i [i paparazzi.
Nu `ntreaga conversa]ie a fost la fel de serios\. Am b`rfit prietenii comuni [i chiar moda. Jackie era un etalon `n moda secolului
al XX-lea. Prietenii mei [i unii ziari[ti se luaser\ de felul `n care m\
`mbr\cam, de p\rul [i de machiajul meu `nc\ din ziua `n care Bill
`[i anun]ase candidatura. C`nd am `ntrebat-o dac\ ar fi trebuit s\ m\
prezint `n fa]a unei echipe de exper]i, a[a cum `mi recomandaser\
unii `n pres\, s-a ar\tat oripilat\.
Trebuie s\ fii tu `ns\]i, mi-a spus. Vei sf`r[i purt`nd ideile
altcuiva despre cine e[ti [i cum trebuie s\ ar\]i. Mai bine concentreaz\-te asupra a ceea ce este important pentru tine.
201
Vorbele ei au fost o adev\rat\ u[urare. Cu permisiunea tacit\ a

lui Jackie, m-am hot\r`t s\ continuu s\ m\ distrez, f\r\ s\ iau
lucrurile prea `n serios.
Dup\ ce am petrecut vreo dou\ ore vorbind astfel, se f\cuse `n
sf`r[it timpul s\ plec. Jackie m-a `ndemnat s\ o sun sau s\ iau
leg\tura cu ea, ori de c`te ori aveam `ntreb\ri sau aveam nevoie s\
stau de vorb\ cu cineva. P`n\ `n ziua mor]ii sale timpurii de cancer,
[aisprezece luni mai t`rziu, a r\mas o surs\ de inspira]ie [i de sfaturi bune pentru mine.
M-am sim]it mai sigur\ dup\ vizita la Jackie, dar aceast\ clip\
de r\gaz nu a ]inut mult timp. Acceptasem s\ acord primul meu
interviu `n pres\, `n calitate de Prim\ Doamn\, lui Marian Burros
de la The New York Times, ce relata de obicei despre prima cin\
oficial\ a fiec\rei noi administra]ii. Articolele ei se concentrau `n
general asupra alegerii florilor, m`nc\rii [i a orchestrei care asigura
atmosfera `n seara respectiv\. Am considerat c\ interviul `mi d\dea
[ansa de a-mi `mp\rt\[i ideile despre felul `n care inten]ionam s\
fac din Casa Alb\ o vitrin\ a culturii [i artei culinare americane.
M-am `nt`lnit cu Burros `n Camera Ro[ie, una dintre cele trei
camere de `nt`lnire de la etajul rezervat `nt`lnirilor oficiale, State
Floor, din re[edin]a executiv\. Ne-am a[ezat l`ng\ [emineu pe o
canapea American Empire din secolul al XIX-lea. Faimosul portret
din 1804 al lui Dolley Madison, so]ia pre[edintelui Madison [i una
dintre cele mai m\re]e predecesoare ale mele, f\cut de Gilbert
Stuart, at`rna pe un perete. Pe c`nd Burros [i cu mine st\team de
vorb\, am prins `n col]ul ochiului o imagine a lui Dolley. Fusese o
femeie extraordinar\, mult avansat\ fa]\ de timpurile `n care tr\ise,
faimoas\ pentru sociabilitate, pentru stilul personal care a dat
na[tere la adev\rate curente `n moda timpului (prefera turbanul),
pentru abilit\]ile politice [i curajul s\u deosebit. ~n timpul r\zboiului din 1812, c`nd trupele britanice invadatoare avansau `nspre
Washington, [i-a petrecut ziua preg\tind ceea ce avea s\ fie ultima
serat\ la Casa Alb\ pentru pre[edintele Madison [i consilierii lui
8/28/04
12:05 AM
Page 202
202
militari, care erau a[tepta]i s\ se `ntoarc\ de pe front. De[i a `n]eles

`n cele din urm\ c\ trebuia s\ evacueze re[edin]a, a refuzat s\ plece
p`n\ c`nd britanicii au ajuns practic la u[\. A fugit c\r`nd `n spate
haine, documente de stat importante [i c`teva obiecte de tezaur din
re[edin]\. Ultimul ei act a fost s\ cear\ ca portretul `n m\rime natural\ al lui George Washington f\cut de Gilbert Stuart s\ fie t\iat din
ram\, rulat [i pus la ad\post. La scurt timp dup\ fuga ei, amiralul
Cockburn [i oamenii lui au pr\dat Casa Alb\, au m`ncat bucatele
pe care ea le preg\tise pentru cin\ [i au dat foc re[edin]ei.
Voiam ca prima mea petrecere de sear\ de la Casa Alb\ s\ fie
memorabil\, dar nu at`t de memorabil\.
I-am spus lui Burros c\ voiam s\ ne punem amprenta asupra
Casei Albe a[a cum f\cuser\ [i celelalte cupluri dinaintea noastr\.
Am `nceput prin a introduce buc\t\rie american\ `n meniuri. De la
administra]ia Kennedy `ncoace, buc\t\ria de la Casa Alb\ fusese
domeniul francezilor. Am `n]eles-o pe Jackie de ce voise s\
`mbun\t\]easc\ mult lucrurile de la Casa Alb\, de la decor [i p`n\
la buc\t\rie, dar asta fusese atunci. ~n cele trei decenii care trecuser\ de c`nd ocupase ea Casa Alb\ buc\tarii americani revolu]ionaser\ arta g\titului, `ncep`nd cu incomparabilul duo Julia Child
[i Alice Waters. Child ne scrisese, mie [i lui Bill, pe la sf`r[itul lui
1992, `ndemn`ndu-ne s\ promov\m arta culinar\ american\, iar
Waters ne-a scris pentru a ne `ncuraja s\ angaj\m un buc\tar american. Am fost de acord cu ele. La urma urmelor, Casa Alb\ era
unul dintre cele mai vizibile simboluri ale culturii americane. L-am
angajat pe Walter Scheib, un buc\tar experimentat care se specializase `n buc\t\rie american\, preg\tit\ cu ingrediente mai proaspete [i mai u[oare, [i a introdus mai mult\ m`ncare [i vinuri
furnizate de produc\tori americani.
Cina s-a dovedit un mare succes, cu c`teva erori vizibile, din
fericire, numai pentru noi. Banchetul esen]ialmente american a
inclus creve]i afuma]i [i marina]i, mu[chi de vit\ la gr\tar, legume
fragede `n co[ de dovlecei [i cartofi aurii de Yukon cu ceap\ de
Istorie trqitq
203
Vidalia. Am m`ncat br`nz\ de capr\ din Massachusettes [i am b\ut

vinuri americane. Oaspe]ii no[tri au p\rut realmente `nc`nta]i, mai
ales dup\ prezentarea dup\ cin\ a unei piese `n stil Broadway, aranjat\ `n ultimul minut de premiatul nostru prieten James Naughton [i
care ì avea `n distribu]ie pe Lauren Bacall [i Carol Channing. Am
r\suflat u[urat\.
Povestea lui Burros a ap\rut pe prima pagin\ din The New
York Times pe 2 februarie [i a adus c`teva [tiri minore. Anun]am
printre altele c\ interziceam fumatul `n re[edin]a executiv\, precum
[i `n Aripile de Est [i de Vest, c\ broccoli se vor `ntoarce pe masa
de la Casa Alb\ (fuseser\ exila]i de familia Bush) [i c\ speram s\
facem Casa Alb\ mai accesibil\ publicului. Al\turi de text se afla o
fotografie a mea, purt`nd o rochie neagr\, de sear\, cu umerii goi,
crea]ie a Donnei Karan.
At`t articolul, c`t [i fotografia mi s-au p\rut inofensive, `n
schimb au inspirat o mul]ime de comentarii. Corpul de pres\ de la
Casa Alb\ nu a fost prea fericit s\ afle c\ acordasem exclusivitate
unui reporter a c\rui ocupa]ie de baz\ nu o constituia politica de la
Casa Alb\. Dup\ p\rerea lor, alegerea mea marca hot\r`rea de a
evita `ntreb\rile incomode cu privire la rolul meu `n arena politic\.
Unii critici au sugerat c\ povestea fusese conceput\ pentru a-mi
`ndulci imaginea [i a m\ portretiza ca o femeie tradi]ional\ `ntr-o
postur\ tradi]ional\. Unii dintre ap\r\torii mei cei mai `nfoca]i au
tratat, de asemenea, fotografia [i articolul ca o excep]ie, `ntruc`t
nici unul nu reflecta imaginea lor despre mine ca Prim\ Doamn\.
Dac\ aveam inten]ii serioase `n chestiuni substan]iale de politic\,
au ra]ionat ei, de ce am vorbit unui reporter despre m`ncare [i distrac]ie? Invers, dac\ eram cu adev\rat `ngrijorat\ de aranjamentele
florale [i de culoarea fe]elor de mas\, cum puteam fi creditat\ ca
suficient de serioas\ pentru a conduce un demers politic major?
Ce fel de mesaj voiam s\ transmit, la urma urmelor?
Mi s-a p\rut c\ oamenii nu m\ puteau percepe dec`t `ntr-un fel
sau `n altul fie ca o profesionist\ care munce[te din greu, fie ca o
8/28/04
12:05 AM
Page 204
204
gazd\ con[tiincioas\ [i primitoare. ~ncepeam s\ prind ceea ce Kathleen Hall Jamieson, distins\ profesoar\ de comunicare [i decan la
Annenberg School of Communication de la Universitatea din
Pennsylvania, avea s\ numeasc\ mai t`rziu dubla leg\tur\.
Stereotipiile de gen, spune Jamieson, le atrag `n capcan\ pe femei,
categoriz`ndu-le `n diferite feluri care nu reflect\ adev\rata complexitate a vie]ii lor. Devenea clar c\ oamenii care voiau s\ m\
potriveasc\ `ntr-un anumit tipar, tradi]ionalist sau feminist, nu vor
fi niciodat\ satisf\cu]i cu mine a[a cum s`nt adic\ cu rolurile
mele multiple [i uneori paradoxale.
Prietenele mele tr\iau `n aceea[i manier\. ~n orice zi, Diane
Blair se putea afla `n fa]a unei clase, pred`nd [tiin]e politice `nainte
de a se apuca de preg\tit cina pentru o mul]ime imens\ aflat\ la
casa familiei Blair de pe malul lacului. Melanne Verveer conducea
o `ntrunire de la Casa Alb\ acum, pentru ca peste dou\ minute s\
vorbeasc\ la telefon cu nepoata ei. Lissa Muscatine, o bursier\
Rhodes de la Harvard, care a n\scut trei copii pe c`nd lucra pentru
mine la Casa Alb\, putea fi `n avion corect`nd discursuri sau acas\
schimb`nd scutece. Care era adev\rata femeie? De fapt, cele mai
multe dintre noi jucam aceste roluri [i multe altele `n fiecare zi a
vie]ii noastre.
{tiu c`t de greu poate fi s\ `mpaci mai multe cereri, op]iuni [i
activit\]i disparate pe care femeile trebuie s\ le `ndeplineasc\ `n
fiecare zi. Cele mai multe dintre noi tr\im cu micile voci agasante
din interior, care ne chestioneaz\ `ntruna `n leg\tur\ cu alegerile
f\cute, [i cu un mare sentiment de vinov\]ie, indiferent de alegerea
f\cut\. ~n propria via]\ fusesem so]ie, mam\, fiic\, sor\, rud\, student, avocat, activist pentru drepturile copilului, profesor de drept,
cre[tin metodist, consilier politic, cet\]ean [i multe altele. Acum
eram un simbol iar asta era o experien]\ nou\.
Bill [i cu mine ne `ngrijoraser\m `n leg\tur\ cu problemele pe
care aveam s\ le `nt`mpin\m la Casa Alb\ atunci c`nd ne mutaser\m aici, dar nu m\ a[teptasem niciodat\ ca felul `n care aveam
Istorie trqitq
205
s\ `mi definesc rolul de Prim\ Doamn\ s\ genereze at`ta controvers\ [i confuzie. ~n mintea mea eram tradi]ionalist\ `n anumite
sensuri, iar `n altele, nu. ~mi p\sa de m`ncarea cu care ì serveam pe
oaspe]ii no[tri [i voiam totodat\ s\ `mbun\t\]esc sistemul de s\n\tate al americanilor. Pentru mine, nu era nimic contradictoriu `n
interesele [i `n activit\]ile mele.
Navigam prin ape necunoscute [i prin lipsa mea de experien]\
am contribuit uneori la perceperea mea eronat\. Mi-a luat o vreme
s\ `n]eleg c\ ceea ce mie nu mi se p\rea interesant ar putea p\rea
astfel multor oameni din America. Tr\iam `ntr-o epoc\ `n care unii
oameni `nc\ mai erau echivoci `n leg\tur\ cu femeile aflate `n
pozi]ii de responsabilitate [i de putere public\. ~n era schimb\rii
rolurilor sexelor, eu eram dovada num\rul unu a Americii.
To]i ochii americanilor erau a]inti]i asupra mea [i senza]ia era
cople[itoare. De c`nd devenisem protejat\ a Serviciului Secret la
Conven]ia Democrat\ de la New York din iulie 1992, `ncercasem
s\ m\ adaptez pierderii anonimatului. Ocazional, m\ strecuram
afar\ din Casa Alb\ purt`nd pulover, ochelari de soare [i [apc\ de
base-ball. ~mi pl\cea s\ m\ plimb p`n\ la Mall, s\ privesc monumentele sau s\ m\ plimb cu bicicleta de-a lungul canalului C & O
din Georgetown. M-am t`rguit cu Serviciul Secret s\ m\ lase
`nso]it\ doar de un agent, `mbr\cat `n haine de strad\, merg`nd pe
jos sau cu bicicleta al\turi de mine. Am aflat `ns\ `n cur`nd c\
]ineau tot timpul prin preajm\ una din ma[inile acelea complet
echipate, `n caz c\ s-ar fi ivit vreo situa]ie de urgen]\. Dac\ m\
mi[cam repede, chiar [i cei care credeau c\ m\ recunosc deveneau
nesiguri. ~ntr-o diminea]\, o familie care vizita pia]a mi-a cerut s\
le fac o fotografie `n fa]a monumentului lui Washington. Am acceptat imediat [i, pe c`nd ei st\teau gr\mad\ z`mbitori, l-am auzit pe
unul din copii spun`nd:
Mam\, doamna aceasta `mi pare cunoscut\.
Am ie[it din raza lor vizual\ `nainte s\ aflu dac\ `[i d\duser\
seama cine fusese fotograful.
8/28/04
12:05 AM
Page 206
206
Aceste momente de anonimat lini[tit erau trec\toare [i la fel era

[i timpul petrecut cu prietenii apropia]i. Unii dintre ei, din
Arkansas, veniser\ s\ lucreze `n administra]ia lui Bill, dar, ironia
sor]ii, ei se aflau printre cei care `mi lipseau cel mai mult `n acele
prime s\pt\m`ni. Pur [i simplu nu aveam timp s\ ne vedem.
Pe la `nceputul lui februarie, Bill [i cu mine i-am invitat pe
Vince Foster, devenit consilier-adjunct la Casa Alb\, pe Bruce
Lindsey, de asemenea `n biroul Consiliului [i unul dintre cei mai
apropia]i consilieri [i tovar\[i de c\l\torie ai lui Bill, [i pe Webb
Hubbell, procuror general asociat, la o cin\ restr`ns\ `n sufrageria
de la etajul al doilea al re[edin]ei, pentru a s\rb\tori cea de a
patruzecea aniversare a prietenei noastre Mary Steenburgen. Mary,
o prieten\ din Arkansas, f\cuse carier\ la Hollywood [i c`[tigase
chiar un premiu al Academiei pentru actorie, dar nu pierduse niciodat\ contactul cu r\d\cinile sale. Ea, Bruce, Vince [i Webb se
num\rau printre cei mai apropia]i prieteni ai no[tri [i `mi amintesc
de cina aceea ca fiind unul dintre ultimele momente lipsite de griji
pe care le-am petrecut `mpreun\. Timp de c`teva ore, am l\sat la o
parte preocup\rile zilei [i am vorbit despre adaptarea la Washington [i despre lucruri aflate `n afara timpului copii, [coal\, filme,
politic\. Mai pot `nc\ s\ `nchid ochii [i s\ `l v\d pe Vince st`nd la
mas\, p\r`nd obosit, dar fericit, ascult`nd conversa]ia noastr\ l\sat
pe spate, cu un z`mbet pe fa]\. ~n acel moment ar fi fost imposibil
s\ ghicesc tensiunea sub care tr\ia ca nou venit `n lumea politic\ de
la Washington.
SISTEMUL DE S|N|TATE
Pe 25 ianuarie, Bill ne-a invitat, pe mine [i pe al]i doi
oaspe]i, s\ lu\m pr`nzul `n micul birou preziden]ial de l`ng\
Biroul Oval: Carol Rasco, nou-numitul consilier de politic\ intern\ al Casei Albe, care lucrase `n administra]ia lui Bill `n
Arkansas, [i vechiul nostru prieten, Ira Magaziner, un consultant
de afaceri de succes, care scrisese un studiu cutremur\tor despre
costurile de asisten]\ medical\.
~nalt, cu un temperament t\ios [i puternic, Ira era `nclinat spre
`ngrijorare chiar [i `n timpurile cele mai bune, iar `n aceast\ zi
p\rea mai nervos ca oric`nd. ~n c`teva ore Bill pl\nuia s\ dezv\luie
echipa care se va ocupa de s\n\tate [i s\ anun]e c\ inten]ioneaz\ s\
efectueze o reform\ legislativ\ `n decursul primelor o sut\ de zile
ale mandatului. Pu]ini dintre membrii personalului de la Casa Alb\
[tiau c\ Bill `mi ceruse mie s\ prezidez aceast\ echip\ sau c\ Ira va
conduce opera]iunile de zi cu zi, din func]ia de consilier al pre[edintelui pentru politic\ [i planificare. Ira aflase despre aceast\
nou\ slujb\ cu numai zece zile `nainte de `nvestitura lui Bill.
Bill voia s\ abordeze reforma sistemului de s\n\tate dintr-o
nou\ perspectiv\, iar Ira, cu mintea sa str\lucitoare [i creativ\, avea
talentul necesar pentru a g\si modalit\]i inovatoare de a privi
lucrurile dintr-un alt unghi. Avea [i experien]\ `n lucrul cu sistemul
privat, ca proprietar al unei firme de consultan]\ de afaceri `n
8/28/04
12:05 AM
Page 208
208
Rhode Island, ce acorda consultan]\ unor companii multina]ionale

pentru a deveni mai productive [i mai profitabile.
Dup\ ce osp\tarii din marin\ ne-au adus m`ncarea din cantina
Casei Albe, Ira ne-a dat ni[te [tiri `ngrijor\toare: unii veterani ai
Capitoliului `l avertizaser\ c\ programarea prev\zut\ de noi pentru implementarea reformei `n s\n\tate `n o sut\ de zile era nerealist\. Fuseser\m `ncuraja]i de succesul electoral al lui Harris
Wofford, noul senator democrat de Pennsylvania, care folosise
drept platform\ de campanie reforma din s\n\tate [i spusese adeseori `n fa]a mul]imilor: Dac\ criminalii au dreptul la un avocat,
americanii care lucreaz\ au dreptul la un medic. Dar Ira recep]iona un alt mesaj.
Ei cred c\ o s\ fim distru[i, a spus Ira, care nu `[i atinsese
sandvi[ul. Vom avea nevoie de cel pu]in patru, cinci ani pentru a
pune laolalt\ un pachet legislativ care s\ treac\ de Congres.
La fel spun [i unii dintre prietenii mei, am zis.
M\ g`ndeam la acest lucru de mult timp, cu mult `nainte ca Bill
[i cu mine s\ intr\m `n politic\, [i credeam c\ dreptul la o asisten]\
medical\ care s\ nu coste o avere trebuia garantat fiec\rui american. {tiam c\ [i Ira era de aceea[i p\rere. A[a se poate explica de
ce nu am ie[it url`nd din birou atunci c`nd Bill a adus vorba pentru
prima dat\ s\ prezidez echipa special\ pentru reforma `n s\n\tate [i
s\ lucrez cu Ira la aceast\ ini]iativ\ purt`nd semn\tura guvernului.
De data aceasta, optimismul f\r\ limite al lui Bill [i ambi]ia lui
m-au ]inut `n scaun s\ nu fug.
Aud mereu acela[i lucru, a spus Bill. Dar trebuie s\ `ncerc\m.
Pur [i simplu trebuie s\ facem tot posibilul s\ mearg\.
Existau motive serioase pentru care trebuia s\ `mpingem
lucrurile mai departe. C`nd Bill devenea pre[edinte, treizeci [i [apte
de milioane de americani, dintre care cei mai mul]i muncitori [i
copii ai acestora, erau neasigura]i [i nu aveau acces la asisten]\
medical\ dec`t atunci c`nd ajungeau `ntr-o stare critic\. Chiar [i
pentru probleme medicale minore ajungeau s\ bat\ saloanele de
Istorie trqitq
209
urgen]\ ale spitalelor, unde `ngrijirea era mult mai scump\, sau
ajungeau la faliment `ncerc`nd s\ pl\teasc\ pentru urgen]ele medicale din buzunarul propriu. La `nceputul anilor 90, o sut\ de mii
de americani `[i pierdeau lunar acoperirea asigur\rii de s\n\tate [i
dou\ milioane erau temporar f\r\ acoperire, `ntruc`t se aflau `ntre
dou\ slujbe. ~ntreprinderile mici nu puteau oferi acoperire de s\n\tate pentru angaja]ii lor din cauza costului exploziv al primelor de
asigurare. Iar calitatea serviciului medical avusese [i ea de suferit:
`ntr-un efort de a controla costurile, companiile de asigur\ri refuzau sau `nt`rziau adesea tratamentul prescris de doctori pentru a-[i
proteja profitul.
Costurile cresc`nde ale `ngrijirii medicale subminau economia
na]ional\, sc\z`nd competitivitatea american\, erod`nd veniturile
salaria]ilor, cresc`nd procentajul falimentelor personale [i umfl`nd
deficitul bugetar. Ca na]iune, cheltuiam mai mult pentru s\n\tate
14% din PIB dec`t orice alt\ ]ar\ industrializat\. ~n 1992, patruzeci [i cinci de miliarde de dolari din costurile de s\n\tate au fost
da]i pe cheltuieli administrative, nu pe doctori, asistente, spitale,
case de `ngrijire sau al]i furnizori direc]i.
Acest cerc vicios al costurilor cresc`nde [i al declinului `n acoperire a fost generat `n mare parte num\rului cresc`nd de americani
neasigura]i. Pacien]ii f\r\ asigurare `[i puteau rareori permite s\-[i
acopere cheltuielile din buzunar, a[a `nc`t costurile erau absorbite
de doctorii [i spitalele care ì tratau. Doctorii [i spitalele, la r`ndul
lor, `[i crescuser\ ratele pentru a acoperi cheltuielile pentru pacien]ii care nu erau asigura]i [i nu puteau pl\ti, motiv pentru care,
uneori, ap\reau `n facturile spitalelor tablete de aspirin\ de doi dolari [i c`rje de dou\ mii patru sute de dolari. Asiguratorii, confrunta]i cu necesitatea de a acoperi rate tot mai crescute pentru doctori [i
spitale, au `nceput s\ reduc\ acoperirile asigur\rilor [i s\ ridice pre]ul
primelor, al cheltuielilor deductibile [i al copl\]ilor pentru persoanele
asigurate. ~ntruc`t pre]urile primelor au urcat, mai pu]ini patroni au
dorit sau [i-au putut permite s\ pl\teasc\ pentru asigurarea de
8/28/04
12:05 AM
Page 210
210
s\n\tate a angaja]ilor, a[a c\ [i mai mul]i oameni [i-au pierdut asigurarea. {i cercul vicios a continuat.
Rezolvarea acestor probleme era critic\ pentru bun\starea a
zeci de milioane de americani [i pentru na]iune `n totalitate. Dar
chiar [i a[a, [tiam c\ avea s\ fie o b\t\lie dur\. ~n cea mai mare
parte a secolului al XX-lea, pre[edin]ii `ncercaser\ s\ reformeze
sistemul de s\n\tate al ]\rii, cu un succes `ndoielnic. Pre[edintele
Theodore Roosevelt [i al]i lideri progresi[ti au fost printre primii
care au propus un sistem universal de acoperire de s\n\tate cu
aproape un secol `n urm\. ~n 1935, pre[edintele Franklin D. Roosevelt
a conceput un sistem de asigurare na]ional ca o completare la sistemul de asigur\ri sociale, piatra de temelie a New Deal-ului. Nu
s-a ajuns niciunde cu aceast\ idee, din cauza, `n mare parte, opozi]iei Asocia]iei Medicale Americane (AMA), un grup de lobby
reprezent`nd doctorii din ]ar\, care s-au temut de controlul guvernamental asupra practicii medicale.
Pre[edintele Truman a preluat cauza asigur\rii universale ca
parte a Fair Deal-ului [i a inclus-o `n platforma campaniei sale din
1948. {i ini]iativa lui a fost contracarat\ de opozi]ia bine organizat\
[i bine finan]at\ a AMA, a Camerei de Comer] a SUA [i a altora
care se opuneau existen]ei unei asigur\ri de s\n\tate na]ionale din
motive ideologice, suger`nd c\ aceasta ar fi fost legat\ de socialism
[i de comunism. Oponen]ii acestei idei mai credeau atunci, cum
mai cred [i ast\zi, c\ sistemul existent func]ioneaz\ suficient de
bine a[a cum e el, `n ciuda paradoxului c\, de[i Statele Unite cheltuiesc mai mul]i bani pentru s\n\tate dec`t orice alt\ ]ar\ industrializat\, nu furnizeaz\ totu[i asigurare medical\ pentru toat\ lumea.
Dup\ ce a pierdut disputa cu opozi]ia, Truman a propus o idee mai
modest\ [i mai practic\ de a furniza asigurare medical\ pentru
beneficiarii de asigurare social\.
De-a lungul anilor 40 [i 50, sindicatele s-au t`rguit pentru
primirea de beneficii pentru `ngrijirea medical\ `n contractele pe
care le negociau pentru lucr\tori. Al]i antreprenori au `nceput s\
Istorie trqitq
211
ofere asemenea beneficii lucr\torilor care nu f\ceau parte din sindicat. Aceasta a condus la existen]a unui sistem de `ngrijire medical\
diferit de la angajat la angajat, `n care suma asigurat\ depindea tot
mai mult de faptul c\ persoana respectiv\ era angajat\ sau nu.
~n 1965, ini]iativa Great Society a pre[edintelui Johnson a dus
la crearea lui Medicaid [i a lui Medicare, ce furnizeaz\ `ngrijire de
s\n\tate din fonduri federale pentru dou\ grupuri de persoane defavorizate s\racii [i b\tr`nii. Programele deservesc ast\zi [aptezeci
[i [ase de milioane de oameni. Efortul lui Johnson, posibil datorit\
victoriei cutremur\toare `n alegerile din 1964 [i majorit\]ii cov`r[itoare a democra]ilor `n Congres, reprezint\ `nc\ cel mai mare succes al politicii de s\n\tate a secolului al XX-lea [i realizarea visului
pre[edintelui Truman.
Finan]at\ prin contribu]ii din veniturile celor care lucreaz\,
Medicare i-a scutit de griji pe oamenii de peste [aizeci [i cinci de
ani, d`ndu-le posibilitatea s\ fac\ apel la servicii medicale [i spitaliz\ri. De[i Medicare nu acoper\ [i medicamentele prescrise de[i
ar trebui r\m`ne un serviciu popular [i crucial pentru americanii
mai `n v`rst\, iar costurile sale administrative s`nt mult mai sc\zute
dec`t cele ale companiilor care furnizeaz\ asigur\ri private de
s\n\tate. Medicaid, program care pl\te[te pentru `ngrijirea celor
mai s\raci americani [i a persoanelor cu handicap, este finan]at `n
comun de state [i de guvernul federal [i este administrat de state `n
conformitate cu legile federale. Mai vulnerabil\ politic dec`t
Medicare, `ntruc`t s\racii au mai pu]in\ putere politic\ dec`t pensionarii, Medicaid a fost, cu toate acestea, o man\ cereasc\ pentru
mul]i americani, `n special pentru copii [i femei gravide.
Pre[edintele Nixon a recunoscut efectele economice dezastruoase ale costurilor din s\n\tate [i a propus un sistem de asisten]\
medical\ universal, bazat pe ceea ce este cunoscut drept mandatul
antreprenorului: to]i antreprenorii vor fi obliga]i s\ pl\teasc\ beneficii limitate angaja]ilor lor. De[i `n timpul administra]iei Nixon
au fost introduse `n Congres nu mai pu]in de dou\zeci de propuneri
8/28/04
12:05 AM
Page 212
212
privind `ngrijirea de s\n\tate, nici una care viza o asigurare universal\ nu a ob]inut votul majoritar de la comitetul desemnat de Congres, p`n\ cu aproximativ dou\zeci de ani mai t`rziu, `n 1994.
Pre[edin]ii Ford [i Carter republican [i democrat au continuat reforma `n anii 70, dar s-au lovit de acelea[i obstacole
politice care blocaser\ schimbarea `n cea mai mare parte a secolului al XX-lea. De-a lungul c`torva zeci de ani, industria asigur\rilor
medicale devenise tot mai puternic\. Multe companii de asigur\ri
se opuneau existen]ei asigur\rii universale `ntruc`t se temeau c\
aceasta ar putea reduce sumele pe care le puteau ei `ncasa [i ar
limita capacitatea lor de a-i refuza pe pacien]ii cu risc ridicat. Unii
au crezut c\ acoperirea universal\ ar putea `nsemna gongul ce
anun]a moartea asigur\rilor private.
{ansele istorice erau `mpotriva lui Bill, pentru c\ pozi]iile fa]\
de reforma din s\n\tate erau diverse, chiar [i printre democra]i. A[a
cum s-a exprimat un expert, opiniile s`nt sus]inute teologic [i,
ca atare, impermeabile la ra]iune, la eviden]\ sau argumente. Dar
Bill sim]ea c\ trebuia s\ arate publicului [i Congresului c\ avea
dorin]a politic\ de a merge mai departe [i de a duce la `ndeplinire
promisiunea din timpul campaniei de a lua imediat m\suri `n privin]a `ngrijirii medicale. Reforma nu `nsemna doar o politic\ public\ bun\, care avea s\ ajute milioane de americani, ci era [i legat\
de reducerea deficitului bugetar.
~mp\rt\[eam `ngrijorarea profund\ a lui Bill privind economia
[i iresponsabilitatea fiscal\ a celor doisprezece ani anteriori, din
timpul administra]iilor Bush [i Reagan. Rapoartele recente privind
deficitul bugetar al administra]iei Bush camuflaser\ deficitul real
prin subestimarea efectelor unei economii `n stagnare, a impactului
costurilor din s\n\tate [i a cheltuielilor federale pe economii [i
`mprumuturi. Aceste costuri duseser\ la umflarea deficitului anticipat cu 387 de miliarde de dolari pe o perioad\ de patru ani cu
mult mai mult dec`t cifra estimat\ de administra]ia Bush c`nd
venise la Casa Alb\. Dar, dincolo de problemele bugetare, credeam
Istorie trqitq
213
c\ reforma din s\n\tate ì putea elibera de angoas\ pe oamenii care

lucrau `n ]ara noastr\ bogat\. Ca so]ie de guvernator [i acum de
pre[edinte, nu aveam de ce s\ `mi fac griji `n privin]a accesului
familiei mele la asisten]a medical\. {i credeam c\ nici al]ii nu ar
trebui s\-[i fac\.
Experien]a de pe vremea c`nd lucrasem `n consiliul de administra]ie al spitalului de copii din Arkansas [i prezidasem echipa
numit\ de guvernul statal pentru a organiza sistemul medical din
zona rural\ m\ familiarizase cu problemele inerente ale sistemului
nostru de s\n\tate, inclusiv cu jocurile politice din culisele reformei
[i cu impasurile financiare prin care treceau familiile care erau prea
bogate pentru a se `nscrie `n Medicaid, dar prea s\race pentru
a-[i suporta propriile cheltuieli de s\n\tate. C\l\torind de-a lungul
Arkansas-ului `n anii 80, iar apoi de-a lungul Statelor Unite `n timpul campaniei electorale, am `nt`lnit americani care mi-au `nt\rit
credin]a c\ trebuia s\ repar\m ceea ce nu mergea `n sistem. Angajamentul lui Bill pentru reform\ reprezenta cea mai mare speran]\ a
noastr\ de a garanta milioanelor de oameni care munceau asisten]a
medical\ pe care o meritau.
Bill, Ira, Carol [i cu mine am ie[it din Biroul Oval, am trecut
pe l`ng\ bustul lui Abraham Lincoln, crea]ie a lui Augustus
Saint-Gaudens, [i prin coridorul `ngust care duce `n Camera
Roosevelt, unde o mul]ime de secretari de cabinet, personal superior al Casei Albe [i jurnali[ti a[teptau rezultatele a ceea ce programul oficial prev\zuse drept `nt`lnire a echipei de lucru.
A p\[i `n Camera Roosevelt `nseamn\ s\ p\[e[ti `napoi `n istoria american\. E[ti `nconjurat de flamuri din fiecare campanie militar\ a Statelor Unite [i de steaguri apar]in`nd fiec\rei divizii a
armatei SUA, de portretele lui Theodore [i Franklin Roosevelt [i de
medalia Premiului Nobel pentru Pace pe care Theodore Roosevelt
a c`[tigat-o `n 1906 pentru medierea unei `n]elegeri `n r\zboiul
ruso-japonez. ~n perioada `n care am locuit la Casa Alb\ am
ad\ugat un mic bust de bronz al lui Eleanor Roosevelt, astfel `nc`t
8/28/04
12:05 AM
Page 214
Istorie trqitq
214
contribu]iile ei ca Roosevelt s\ fie, de asemenea, recunoscute `n

camera numit\ dup\ unchiul [i so]ul ei.
~n aceast\ sal\ istoric\, Bill a declarat c\ administra]ia lui va
prezenta Congresului `n termen de o sut\ de zile un plan de
reform\ a sistemului de s\n\tate, un plan care va ac]iona de o
manier\ forte pentru a controla costurile de s\n\tate `n America [i
va `ncepe s\ acorde asisten]\ medical\ pentru to]i americanii.
Apoi a anun]at c\ eu voi prezida nou-formata echip\ guvernamental\ `ns\rcinat\ cu reforma na]ional\ a asisten]ei medicale, care
ì va include pe secretarii de la S\n\tate [i Servicii Umane, de la
Trezorerie, Ap\rare, Comer] [i Munc\, precum [i pe directorii
Afacerilor Veteranilor [i ai Oficiului pentru Management [i Buget,
precum [i personal superior al Casei Albe. Bill a explicat c\ voi
lucra `mpreun\ cu Ira, cu membrii cabinetului [i cu al]ii pentru a
cl\di pe baza ideilor schi]ate `n timpul campaniei [i al discursului
de `nvestire.
Va trebui s\ lu\m unele decizii dificile pentru a ajunge s\
control\m costurile de `ngrijire medical\ [i pentru a furniza
asisten]\ pentru to]i, a spus el. ~i s`nt recunosc\tor lui Hillary pentru
c\ a acceptat s\ prezideze echipa special\ [i nu mai pu]in pentru c\
a fost de acord s\ `mpart\ cu mine `n felul acesta o parte din tensiunile pe care m\ a[tept s\ le genereze acest proiect.
Tensiunile au ap\rut, `ntr-adev\r, din toate p\r]ile. Anun]ul a
constituit o surpriz\ pentru Casa Alb\ [i agen]iile federale. Unii
membri din staff-ul lui Bill se a[teptaser\ s\ fiu numit\ consilier
pe probleme interne (lucru pe care eu [i Bill nu `l discutaser\m
niciodat\). Al]ii au crezut c\ m\ voi ocupa de problemele de
educa]ie sau de s\n\tate ale copiilor, `n mare parte datorit\ experien]ei trecute `n aceste domenii. Poate c\ ar fi trebui s\-i anun]\m
pe mai mul]i membri ai personalului despre asta, dar informa]iile
din interiorul Casei Albe se scurgeau deja `n afar\, iar Bill voia s\
anun]e vestea el `nsu[i [i s\ r\spund\ la primele `ntreb\ri care se
vor ridica.
215
Mul]i asisten]i de la Casa Alb\ au crezut c\ era o idee grozav\.

C`]iva dintre locotenen]ii-cheie ai lui Bill au sus]inut din toat\
inima ideea, inclusiv Robert Rubin, pre[edintele Consiliului Economic Na]ional [i mai t`rziu secretar al Trezoreriei. Unul dintre
prefera]ii mei din administra]ie, Bob, este fabulos de inteligent [i
un om de un succes remarcabil [i, cu toate acestea, foarte sever cu
el `nsu[i. Mai t`rziu avea s\ glumeasc\ `n leg\tur\ cu inspira]ia sa
politic\: nu credea c\ numirea mea va genera asemenea urm\ri.
{i eu am fost surprins\ de reac]ie.
Unii prieteni ne-au avertizat `n leg\tur\ cu ce ne a[tepta.
Ce i-ai f\cut so]ului t\u de s-a sup\rat at`t de r\u pe tine? m-a
`ntrebat Mario Cuomo, guvernatorul de New York, `n timpul unei
vizite la Casa Alb\.
Ce vrei s\ spui?
P\i, a r\spuns Mario, trebuie s\ fie tare sup\rat pe tine s\ te
numeasc\ responsabil\ pentru o sarcin\ care nu va atrage felicit\ri.
Am auzit avertismentele, dar nu am realizat pe deplin importan]a
`ntreprinderii `n care ne implicam. Activitatea mea din Arkansas ca
[ef al echipei pentru s\n\tatea rural\ [i al Comitetului de Standarde
de Educa]ie nu se putea compara nici pe departe ca m\rime sau
implica]ii cu sarcina reform\rii sistemului de s\n\tate. Dar ambele
eforturi au fost considerate realizabile, iar eu m\ sim]eam optimist\
[i ner\bd\toare s\ `ncep s\ lucrez la aceast\ nou\ provocare. Cea
mai mare problem\ p\rea a fi aceea a datei limit\ anun]ate de Bill.
C`[tigase alegerile `ntr-o curs\ `n trei, cu mai pu]in de jum\tate din
voturile populare 43% [i nu `[i putea permite s\ piard\ impulsul politic pe care `l dob`ndise la `nceputul mandatului. James
Carville, prietenul [i sfetnicul nostru [i una dintre cele mai str\lucitoare min]i tactice ale politicii americane, ì d\duse lui Bill
urm\torul avertisment:
Cu c`t acord\m mai mult timp ap\r\torilor statu quo-ului
pentru a se organiza, cu at`t vor fi mai capabili s\ reuneasc\
8/28/04
12:05 AM
Page 216
216
opozi]ia `mpotriva planului t\u [i cu at`t mai mari vor fi [ansele

lor de a-l sufoca.
Democra]ii din Congres ne `ndemnau, de asemenea, s\ ne
gr\bim. C`teva zile dup\ anun]ul lui Bill, liderul majorit\]ii din
Camera Reprezentan]ilor, Dick Gephardt, mi-a cerut s\ m\ `nt`lneasc\. Era cunoscut pe Capitoliu pentru r\d\cinile [i simpatiile
sale din Midwest, ca [i pentru competen]a `n domeniul bugetar.
Compasiunea lui pentru oamenii `n nevoie ì reflecta r\d\cinile, iar
angajamentul pentru reforma `n s\n\tate era stimulat [i de
`mboln\virea de cancer a fiului s\u, cu ani `n urm\. Prin pozi]ia pe
care o de]inea [i prin experien]a sa, Gephardt avea s\ fie o voce de
frunte `n deliber\rile din Camer\. Pe 3 februarie Gephardt [i asistentul s\u principal pe probleme de s\n\tate au sosit `n biroul meu
din Aripa de Vest pentru a discuta asupra strategiei. ~n ora care a
urmat l-am ascultat pe Gephardt `n timp ce-[i exprima dubiile
privind reforma. A fost o `nt`lnire extrem de intens\.
Una dintre grijile majore ale lui Gephardt era c\ vom fi incapabili s\ ì unim pe democra]i, care erau arareori uni]i, `n cele mai
fericite circumstan]e. Reforma sistemului de asisten]\ medical\
ad`ncise diviziunile existente. Mi-am amintit de o glum\ a b\tr`nului Will Rogers:
E[ti membru al vreunui partid politic organizat?
Nu, s`nt democrat.
Eram con[ient\ de poten]iala diviziune, dar speram c\ un Congres democrat se va ralia `n jurul unui pre[edinte democrat pentru a
ar\ta ce poate partidul s\ realizeze pentru America.
Membrii democra]i `ncepuser\ s\ vin\ cu propriile modele de
reform\ pentru a influen]a planurile pre[edintelui. Unii au propus o
abordare de tipul un singur platnic, dup\ modelele din Canada [i
Europa, care s\ `nlocuiasc\ sistemul actual de plat\ bazat pe antreprenor. Guvernul federal, prin plata taxelor, avea s\ devin\ unicul
finan]ator sau platnic al celei mai mari p\r]i a asisten]ei medicale. Unii favorizau extinderea gradual\ a lui Medicare, pentru a
Istorie trqitq
217
ajunge s\-i acopere `n final pe to]i posesorii de asigur\ri sociale din

America, `ncep`nd cu cei cu v`rste cuprinse `ntre cincizeci [i cinci
[i [aizeci [i cinci de ani.
Bill [i al]i democra]i respingeau modelele platnicului unic [i
ale lui Medicare, prefer`nd un sistem cvasiprivat numit competi]ie controlat\, care se baza pe for]ele pie]ei private pentru a
cobor` costurile prin concuren]\. Guvernul avea s\ de]in\ un rol
mai mic, incluz`nd stabilirea de standarde pentru pachetele de
beneficii [i sprijinul `n organizarea cooperativelor de achizi]ionare. Cooperativele erau grupuri de indivizi [i de firme care `[i
puneau laolalt\ resursele `n scopul achizi]ion\rii de asigur\ri.
~mpreun\, aveau capacitatea de a negocia cu companiile de asigur\ri pentru ob]inerea unor pre]uri [i beneficii mai mari [i puteau
utiliza p`rghiile de care dispuneau pentru a asigura o asisten]\ de
s\n\tate de o calitate superioar\. Cel mai bun model era planul
beneficiilor de s\n\tate al lucr\torilor federali, care acoperea
nou\ milioane de lucr\tori federali [i oferea membrilor s\i o serie
de op]iuni de asigurare. Pre]urile [i calitatea erau monitorizate de
administratorii planului.
~n cadrul competi]iei controlate, spitalele [i doctorii nu mai trebuiau s\ suporte cheltuielile trat\rii pacien]ilor care nu erau
acoperi]i de asigurare, `ntruc`t toat\ lumea avea s\ fie asigurat\ prin
Medicare, Medicaid, planurile de asigurare medical\ ale veteranilor
[i militarilor sau de unul dintre grupurile de achizi]ie.
Poate mai important era faptul c\ sistemul avea s\ permit\
pacien]ilor s\-[i aleag\ propriii medici, o chestiune care `n opinia
lui Bill nu trebuia negociat\.
Dat\ fiind multitudinea de abord\ri ale reformei sistemului de
s\n\tate, membrii Congresului se implicaser\ serios `n rezolvarea
problemei, ne-a spus Gephardt. Cu doar o s\pt\m`n\ `n urm\ ]inuse
o `ntrunire privind politica medical\ `n biroul s\u din Camera
Reprezentan]ilor, `n cadrul c\reia doi membri ai Congresului dezaprobaser\ at`t de vehement propunerea, `nc`t se ajunsese aproape la
8/28/04
12:05 AM
Page 218
218
lovituri. Gephardt avea sentimentul c\ cea mai bun\ [ans\ pentru

ca reforma s\ treac\ era s\ fie asociat\ unei legi bugetare cunoscute
drept Legea Reconcilierii Bugetului, pe care Congresul o vota `n
mod normal pe la sf`r[itul prim\verii. Reconcilierea combin\ o
varietate de decizii ale Congresului privind bugetul [i taxele `ntr-un
singur proiect de lege care poate fi aprobat sau dezaprobat printr-un
simplu vot majoritar `n Senat, f\r\ amenin]area unei obstruc]iuni, o
tactic\ de am`nare utilizat\ adesea pentru a sufoca o ini]iativ\ legislativ\ controversat\ [i care cerea [aizeci de voturi pentru a fi
respins\. Multe articole din buget, `n particular cele care se refer\
la politica fiscal\, s`nt at`t de complicate `nc`t dezbaterea lor poate
imobiliza continuarea procedurilor din Camer\ [i din Senat. Reconcilierea este un instrument procedural conceput pentru a `mpinge
prin Congres textele legislative mai controversate din domeniul
taxelor sau al cheltuielilor. Gephardt `mi sugera s\ `l utiliz\m `ntr-o
manier\ f\r\ precedent: pentru a legifera o transformare major\ `n
politica social\ american\.
Gephardt era sigur c\ republicanii din Senat vor obstruc]iona
orice pachet legislativ privind s\n\tatea pe care l-am fi propus. Mai
[tia [i c\ democra]ii din Senat vor reu[i cu greu s\ adune [aizeci de
voturi pentru a-i opri, dat fiind faptul c\ democra]ii de]ineau un
avantaj de numai cincizeci [i [ase la patruzeci [i patru. Strategia lui
Gephardt era, de aceea, s\ prevenim obstruc]ionarea prin plasarea
reformei din s\n\tate `n pachetul de reconciliere bugetar\. Ar fi
fost atunci necesar\ o majoritate simpl\ pentru ca actul s\ treac\,
iar vicepre[edintele Gore ar fi putut, la nevoie, s\ dea cel de al
cincizeci [i unulea vot.
Ira [i eu [tiam c\ echipa economic\ a lui Bill din cadrul Casei
Albe avea cel mai probabil s\ resping\ strategia reconcilierii
bugetare care ar fi inclus chestiunea s\n\t\]ii, `ntruc`t aceasta ar fi
complicat eforturile administra]iei ce vizau reducerea deficitului [i
planul economic. Am sf`r[it aici convorbirea noastr\ [i l-am dus pe
Gephardt `n Biroul Oval pentru a-[i sus]ine cauza direct `n fa]a lui
Istorie trqitq
219
Bill, care a fost convins de argumentul lui Gephardt [i ne-a cerut s\

discut\m ideea acestuia cu conducerea Senatului.
~narma]i cu sugestiile lui Gephardt [i cu `ncuraj\rile lui Bill, Ira
[i cu mine am m\r[\luit spre Capitoliu `n ziua urm\toare pentru a
ne `nt`lni cu liderul majorit\]ii din Senat, George Mitchell, `n biroul
acestuia. Aceasta a fost prima din sutele de vizite pe care le-am
f\cut la o serie de membri ai Congresului pentru a discuta despre
reforma din s\n\tate. Atitudinea bl`nd\ a lui Mitchell dezmin]ea
`nc\p\]`narea cu care ì conducea pe democra]ii din Senat. I-am
respectat p\rerea, iar el a fost de acord cu Gephardt. Legea privind
asisten]a de s\n\tate era imposibil de trecut dac\ nu f\cea parte
dintr-o procedur\ de reconciliere. Mitchell era [i el nelini[tit `n
leg\tur\ cu Comisia de Finan]e din Senat, care avea jurisdic]ie
asupra multor aspecte din legea privind asisten]a medical\. Era mai
ales `ngrijorat c\ pre[edintele acelei comisii, Daniel Patrick Moynihan din New York, un veteran democrat [i un sceptic al reformei
sistemului medical, avea s\ reac]ioneze negativ la acest plan.
Moynihan era un gigant intelectual, un universitar prin preg\tire
predase sociologie la Harvard `nainte de a candida pentru Senat [i
un expert `n chestiuni privind familia [i s\r\cia. El dorea ca
pre[edintele [i Congresul s\ se ocupe mai `ntì de reforma sistemului social. Nu se ar\tase mul]umit atunci c`nd Bill `[i anun]ase ]inta
de o sut\ de zile pentru legisla]ia privind asisten]a medical\ [i a
l\sat pe toat\ lumea s\ vad\ aceasta.
La `nceput pozi]ia lui m-a deranjat, dar mai t`rziu am `n]eles.
Bill [i cu mine `mp\rt\[eam devo]iunea senatorului Moynihan pentru reforma social\, dar Bill [i echipa lui economic\ estimau c\
guvernul nu va ajunge niciodat\ s\ controleze deficitul bugetar federal dac\ nu vor fi reduse costurile de s\n\tate. Ei ajunseser\ la
concluzia c\ reforma din sistemul de s\n\tate era esen]ial\ pentru
politica economic\ [i c\ bun\starea social\ mai putea s\ a[tepte.
Senatorul Moynihan anticipase c`t de greu ne va fi s\ trecem asisten]a medical\ prin comisia pe care o conducea. {tia c\ avea s\ fie
8/28/04
12:05 AM
Page 220
220
considerat responsabil pentru c\ a p\storit pachetul privind stimularea economic\ propus de Bill prin Comisia de Finan]e [i pe masa
Senatului. Aceast\ manevr\ avea s\ solicite o `ndem`nare [i o
sus]inere politic\ extraordinare. Unii republicani `[i f\cuser\ deja
cunoscut\ inten]ia de a vota `mpotriv\, indiferent de ce ar fi
con]inut. Iar unii democra]i trebuiau convin[i, `n special dac\
pachetul avea s\ presupun\ o cre[tere a taxelor.
Am p\r\sit biroul lui Mitchell cu o idee clar\ a ceea ce trebuia
f\cut, `n special `n privin]a reconcilierii. Acum trebuia s\ convingem echipa economic\ mai ales pe Leon Panetta, directorul Oficiului de Management [i Buget c\ includerea reformei
sistemului de s\n\tate `n cadrul procedurii de reconciliere avea s\
serveasc\ `ntregii strategii economice urm\rite de pre[edinte [i c\
nu va abate aten]ia de la planul de reducere a deficitului bugetar.
Bill dispunea de capital politic [i trebuia s\-l foloseasc\ pentru a
reduce deficitul, aceasta fiind una dintre promisiunile centrale ale
campaniei sale. ~n unele col]uri ale Aripii de Vest se vehicula
p\rerea c\ aten]ia lui Bill concentrat\ asupra s\n\t\]ii avea s\-i
`ndep\rteze pe americani de la mesajul economic al reformei [i
avea s\ tulbure apele politice.
Trebuia, de asemenea, s\-l convingem pe Robert C. Byrd, senator de Virginia de Vest, c\ reforma din s\n\tate `[i avea locul `n
reconciliere. Pre[edinte democrat al Comisiei de Bugete, Byrd slujise deja `n Senat treizeci [i patru de ani. Cu o ]inut\ nobil\ [i cu
p\rul argintiu, era istoricul neoficial al Senatului [i un geniu parlamentar, faimos pentru episoadele `n care se ridica `n picioare `n
mijlocul [edin]elor pentru a-[i uimi colegii cu citate din clasici. Era
foarte strict `n privin]a regulilor procedurale [i a bunei desf\[ur\ri a
[edin]elor [i inventase un obstacol procedural denumit regula
Byrd, ca s\ se asigure c\ articolele incluse `n Legea Reconcilierii
Bugetare priveau realmente legea bugetului [i a taxelor. Democra]ia avea de suferit, dup\ p\rerea lui, dac\ reconcilierea ar fi
fost `mpresurat\ de legi care aveau prea pu]in de a face cu bugetul
Istorie trqitq
221
]\rii. Legea privind asisten]a de s\n\tate putea fi considerat\, la

limit\, un act bugetar, `ntruc`t afecta cheltuielile [i taxele. Dar dac\
senatorul Byrd ar fi g`ndit diferit, am fi avut nevoie de un amendament de la regula lui pentru a permite trecerea m\surii `n cadrul
procedurii de reconciliere.
~ncetul cu `ncetul, `ncepeam s\ `n]eleg ce munte abrupt aveam
de urcat. Except`nd situa]iile de criz\ de propor]ii, trecerea prin legislativ a unui act economic sau privind s\n\tatea era mereu dificil\; s\ le treci pe am`ndou\ era aproape de neimaginat. Reforma
sistemului sanitar putea fi esen]ial\ pentru cre[terea pe termen lung
a economiei, dar nu [tiam c`t\ schimbare putea digera corpul
politic dintr-o `nghi]itur\.
Scopurile noastre erau suficient de simple: voiam un plan care
s\ se ocupe de toate aspectele sistemului de `ngrijire medical\ `n
locul unuia care ar fi ajustat diferitele aspecte marginale. Voiam s\
declan[\m un proces care s\ ia `n calcul o varietate de idei [i s\
permit\ discu]ii [i dezbateri s\n\toase. {i mai voiam s\ ader\m, pe
c`t ne era cu putin]\, la dorin]ele Congresului.
Aproape instantaneu, am intrat `n v`rtejul ac]iunii.
Bill `l `ns\rcinase pe Ira s\ demareze procesul de reform\ a
asisten]ei medicale, care s-a dovedit a fi o povar\ nemeritat\ pentru
un neini]iat `n mersul lucrurilor la Washington. Pe l`ng\ echipa special\ a pre[edintelui, care m\ includea pe mine, pe secretarii de
cabinet [i al]i oficiali de la Casa Alb\, Ira a organizat un grup de
lucru gigant alc\tuit din exper]i `mp\r]i]i `n echipe care aveau s\
analizeze fiecare aspect al asisten]ei medicale. Acest grup, cuprinz`nd nu mai pu]in de [ase sute de oameni din diferite agen]ii
guvernamentale, din Congres [i din diferite grupuri implicate `n
asisten]a medical\ [i care includea doctori, asistente, administratori
de spitale, economi[ti [i al]ii, se `nt`lnea regulat cu Ira pentru a dezbate [i a revizui `n detaliu aspectele specifice ale planului. Grupul
era at`t de mare, `nc`t unii membri au hot\r`t c\ nu se aflau `n centrul activit\]ii, acolo unde se desf\[ura munca real\. Unii s-au
8/28/04
12:05 AM
Page 222
222
sim]it marginaliza]i [i pur [i simplu au `ncetat s\ mai participe la

`ntruniri. Al]ii au devenit interesa]i numai de anumite aspecte,
foarte limitate, de pe agend\, care ì priveau direct, [i nu s-au mai
implicat `n rezultatul planului general. Pe scurt, `ncercarea de a
include c`t mai mul]i oameni pentru a reflecta punctele de vedere
cele mai diverse o idee bun\ `n principiu a sf`r[it prin a ne sl\bi
[i nu prin a ne `nt\ri pozi]ia.
Pe 24 februarie am primit o lovitur\ pe care nici unul dintre noi
nu o anticipase. Trei grupuri afiliate la industria conex\ asisten]ei
medicale au dat `n judecat\ echipa special\ pretinz`nd c\, `ntruc`t
din punct de vedere tehnic eu nu eram un angajat al guvernului
(Primele Doamne nu primesc un salariu), nu aveam dreptul legal de
a prezida, nici m\car de a participa la `nt`lnirile unei echipe de
lucru guvernamentale. Aceste grupuri g\siser\ o lege federal\
obscur\ al c\rei scop era s\ previn\ ca interese private s\
influen]eze `n secret deciziile guvernamentale [i s\ uzurpe publicului dreptul de a fi informat. Cu certitudine, nu era nimic secret cu
sutele de oameni care participau `n acest proces, dar presa, care nu
fusese invitat\ la `nt`lniri, s-a aruncat asupra subiectului. Dac\ mi
se permisese s\ particip la `ntruniri, pretindea acuzarea, legile
guvernului privind transparen]a cereau ca [edin]ele cu u[ile `nchise
s\ se deschid\ celor din afar\, inclusiv presei. Era o mi[care
politic\ abil\, menit\ s\ demonteze activitatea pe care o condusesem p`n\ acum `n domeniul `ngrijirii de s\n\tate [i s\ `ncurajeze,
`n r`ndul publicului [i al presei, impresia c\ ne ]ineam `ntrunirile
`n secret.
Cur`nd dup\ aceea, am primit [i mai multe ve[ti proaste, de
data aceasta din partea senatorului Byrd. Fiecare emisar democrat la
care ne puteam g`ndi, inclusiv pre[edintele, ì ceruse s\ includ\ `n
reconciliere reforma din sistemul s\n\t\]ii. Dar la 11 martie, `ntr-o
conversa]ie telefonic\ cu pre[edintele, senatorul a anun]at c\ se
opune, din motive procedurale, ca regula Byrd s\ fie exceptat\.
Senatului i se permitea s\ dezbat\ proiecte de lege prin procedura
Istorie trqitq
223
de reconciliere doar dou\zeci de ore, timp ce i se p\rea insuficient

lui Byrd pentru discutarea unui pachet legislativ privind reforma `n
s\n\tate, care era de o asemenea amploare. Pur [i simplu era o
chestiune mult prea complicat\ pentru a fi dezb\tut\ prin reconciliere, i-a spus el lui Bill. Acum, privind retrospectiv [i baz`ndu-m\ pe experien]a mea din Senat, s`nt de acord cu analiza lui. La
acel moment `ns\, faptul constituia un pas politic `napoi, care ne
for]a s\ ne refocaliz\m strategia [i s\ g\sim noi modalit\]i de a
trece reforma sanitar\ printr-un proces legislativ normal. ~n grab\,
am ]inut `nt`lniri cu membrii Senatului [i ai Camerei, pentru a-i
determina s\ se decid\ `n privin]a elementelor planului pe care
urma s\ `l prezent\m Congresului. Nu vedeam `n opozi]ia lui Byrd
un impediment pentru a continua. ~ncercam doar s\ ne mi[c\m prea
repede cu un act legislativ care avea s\ modifice fundamental politica social\ [i economic\ a Statelor Unite pentru anii urm\tori. {i
eram aproape de a pierde cursa.
~n acest climat, c\ruia i se ad\uga faptul c\ Bill trebuia s\ se
ocupe de aplanarea unor controverse privind prezen]a homosexualilor `n armat\ [i de nominaliz\rile pentru func]ia de procuror general, apreciam din plin orice succes pe care l-am fi `nregistrat. Pe
la mijlocul lui martie, Camera a votat pachetul propus de Bill
privind stimularea economic\, iar eu [i echipa mea ne-am decis s\
organiz\m mica noastr\ festivitate. Pe 19 martie, `n jur de dou\zeci
dintre noi ne-am reunit pentru a lua pr`nzul `n cantina-restaurant de
la Casa Alb\. Sala, cu pere]ii `mbr\ca]i `n lemn de stejar, cu
suveniruri din istoria marinei [i cu scaune tapi]ate cu piele, era un
loc perfect pentru a `ntre]ine conversa]ii private [i a r`de c`t de mult
puteam. Adunarea mi-a oferit ocazia rar\ de a l\sa la o parte formalismele [i a vorbi deschis asisten]ilor mei de `ncredere despre
orice subiect. Din momentul `n care am pus piciorul `n sal\, am
sim]it cum starea de spirit mi se schimb\, iar mintea mi s-a relaxat
pentru prima oar\ dup\ mult timp.
8/28/04
12:05 AM
Page 224
224
Pr`nzul sosise [i noi am `nceput s\ ne povestim `nt`mpl\rile din

primele s\pt\m`ni ale [ederii la Casa Alb\. Apoi am v\zut-o pe
Carolyn Huber intr`nd `n sal\. Vechea mea asistent\ din Arkansas
care m\ `nso]ise la Washington, Carolyn, a p\[it p`n\ aproape de
scaunul meu [i mi-a [optit la ureche:
Tat\l t\u a suferit un atac cerebral. E `n spital.
SF~R{ITUL UNEI VIE}I

Am p\r\sit sala de mese de la Casa Alb\ [i am urcat `n apartament s\-l sun pe Drew Kumpuris, medicul tat\lui meu din Little
Rock. El mi-a confirmat c\ acesta suferise un atac cerebral major [i
c\ fusese dus cu ambulan]a la Spitalul St. Vincent, unde z\cea
incon[tient la terapie intensiv\. Trebuie s\ vii imediat, mi-a spus
Drew. Am fugit s\ `l anun] pe Bill [i s\ `mpachetez c`teva lucruri.
~n c`teva ore, Chelsea, fratele meu Tony [i cu mine ne aflam `ntr-un
avion spre Arkansas, `ntr-o c\l\torie lung\ [i trist\ `napoi spre cas\.
Nu `mi amintesc c`nd am aterizat `n Little Rock `n seara aceea
[i nici cum am condus spre spital. Mama m\ a[tepta l`ng\ unitatea
de terapie intensiv\, p\r`nd stoars\ de vlag\ [i `ngrijorat\, dar
mul]umit\ s\ ne vad\.
Doctorul Kumpuris mi-a explicat c\ tata c\zuse `ntr-o com\
ad`nc\, ireversibil\. Puteam s\-l vizit\m, dar se `ndoia c\ va fi
con[tient c\ ne aflam acolo. La `nceput m-am `ntrebat dac\ era bine
s\ o las pe Chelsea s\-l vad\ pe bunicul ei, dar ea a insistat, iar eu
m-am l\sat `nduplecat\, [tiind c`t de apropiat\ se sim]ea de el. C`nd
am intrat, am fost u[urat\ s\ v\d c\ ar\ta aproape `mp\cat. ~ntruc`t
doctorii consideraser\ inutil s\ opereze pe creierul lui irecuperabil
afectat, nu l-am g\sit conectat la tentaculele de tuburi, perfuzii [i
monitoare de care avusese nevoie dup\ opera]ia de by-pass coronarian, din urm\ cu zece ani. De[i respira cu ajutorul unui respirator mecanic, l`ng\ patul lui se puteau vedea doar c`teva monitoare
8/28/04
12:05 AM
Page 226
226
[i perfuzii discrete. Chelsea [i cu mine l-am ]inut de m`n\. I-am

m`ngìat p\rul [i am vorbit cu el, ag\]`ndu-m\ `nc\ de o mic\ speran]\ c\ ar putea s\ deschid\ din nou ochii sau s\-mi str`ng\ m`na.
Chelsea s-a a[ezat pe pat al\turi de el [i i-a vorbit ore `ntregi.
Starea lui nu p\rea s\ o deranjeze. Am fost uimit\ de calmul cu
care trecea prin acea situa]ie.
Hugh a ajuns mai t`rziu `n noaptea aceea din Miami [i ni s-a
al\turat `n salonul tatei. A `nceput s\ ne povesteasc\ istorii de familie [i s\ c`nte, `n special acele c`ntece care ì f\ceau at`ta pl\cere
tatei. Una din tiradele sale frecvente f\cea referire la gustul sau
lipsa acestuia fra]ilor mei `n materie de emisiuni de televiziune.
Dispre]uia `n special c`ntecul de generic de la The Flinstones. A[a
c\ Hugh [i Tony au stat de o parte [i de alta a patului tatei [i i-au
c`ntat acel c`ntecel stupid, sper`nd s\-i provoace `n felul acesta vreo
reac]ie Termina]i cu zgomotul \la! a[a cum f\cea atunci c`nd
eram copii. Dar a[ vrea s\ cred c\, `ntr-un fel, a [tiut c\ eram acolo
pentru el, a[a cum fusese [i el pentru noi atunci c`nd eram copii.
Cea mai mare parte a timpului am petrecut-o veghind cu r`ndul
l`ng\ patul tatei, privind misterioasele semnale verzi urc`nd [i
cobor`nd pe ecranele monitoarelor, urm`nd suflului [i ]\c\nitului
aparatului de respirat. Centrul universului meu agitat de obliga]ii [i
`nt`lniri se contractase `n acel mic salon de spital din Little Rock,
p`n\ a devenit o lume `nchis\ `n sine `ns\[i, departe de toate grijile,
mai pu]in de cele care conteaz\ cel mai mult.
Bill a sosit duminic\, 21 martie. Am fost at`t de fericit\ s\ `l
v\d [i, pentru prima oar\ `n ultimele dou\ zile, m-am sim]it relaxat\, c`nd a preluat sarcina de a vorbi cu doctorii, ajut`ndu-m\ `n
decizia pe care trebuia s\ o iau `n cur`nd `n leg\tur\ cu tratamentul
tat\lui meu.
Carolyn Huber [i Lisa Caputo veniser\ de la Washington cu mine
[i cu Chelsea. Carolyn fusese foarte apropiat\ de p\rin]ii mei. O `nt`lnisem c`nd intrasem la firma de avocatur\ Rose, unde lucra de ani de
zile ca secretar\. Ea administrase re[edin]a guvernatorului din
Istorie trqitq
227
Arkansas pe perioada primului mandat al lui Bill, iar noi ì

ceruser\m s\ ni se al\ture la Casa Alb\ pentru a se ocupa de coresponden]a personal\.
Lisa Caputo `mi fusese secretar\ de pres\ de la conven]ie
`ncoace. Ea [i tat\l meu se simpatizaser\ de la prima `nt`lnire, c`nd
aflaser\ c\ erau am`ndoi din acela[i ]inut, Scranton-Wilkes-Barre,
din Pennsylvania. Hillary, te-ai descurcat foarte bine, mi-a spus
tata. Ai angajat pe cineva din ]ara Domnului!
Harry Thomason a venit [i el de pe Coasta de Vest [i a aranjat
c\l\toriile pentru Virginia [i pentru Dick Kelley, care fuseser\
pleca]i din ora[ [i au ajuns la spital duminic\ seara. Bill [i cu mine
credeam c\ fuseser\ la Las Vegas, destina]ia lor favorit\. Dar Harry
ne-a tras, pe mine [i pe Bill, deoparte pentru a ne da ni[te ve[ti mai
tragice. Ne-a spus, pe ocolite, c\ Virginia [i Dick nu se duseser\ `n
Nevada pentru vacan]\. Fuseser\ la Denver, unde Virginia `ncerca
diverse tratamente experimentale pentru cancerul care revenise [i
se extinsese dup\ mastectomia efectuat\ cu doi ani `n urm\. Nu
voia s\ [tim c`t de bolnav\ era, iar Harry spunea c\ avea s\ nege
dac\ am fi `ncercat s\ o `ntreb\m. Harry descoperise `n cele din
urm\ ce se `nt`mpla [i considera c\ trebuia s\ [tim [i noi. Bill [i cu
mine i-am mul]umit pentru grij\ [i bun\tate [i ne-am `ntors l`ng\
Virginia [i Dick, care vorbeau cu mama [i cu fra]ii mei. Ne-am
decis s\ respect\m pentru moment decizia Virginiei; era mai bine
s\ ne ocup\m pe r`nd de crizele familiale.
La o zi dup\ ce a sosit, Bill a trebuit s\ se `ntoarc\ la Washington.
Din fericire, Chelsea nu trebuia s\ lipseasc\ de la [coal\, `ntruc`t
era `n vacan]a de prim\var\. A r\mas cu mine `n Little Rock [i i-am
fost profund recunosc\toare c\ am avut-o o companie calm\ [i
iubitoare. Orele de a[teptare se transformau `n zile, iar starea tatei
r\m`nea critic\. Prieteni [i membri ai familiei `ncepuser\ s\
soseasc\ de pretutindeni pentru a-[i oferi sprijinul moral. Pentru a
face timpul s\ treac\ mai repede, jucam c\r]i sau dezlegam cuvinte
`ncruci[ate. Tony m-a `nv\]at s\ joc Tetris pe micul lui computer
8/28/04
12:05 AM
Page 228
228
portabil [i am stat ore `ntregi aranj`nd f\r\ s\ g`ndesc piesele geometrice care aluneau `n jos pe ecran.
Pur [i simplu nu m\ puteam concentra la datoriile mele de
Prim\ Doamn\. Mi-am anulat programul [i i-am cerut Lisei Caputo
s\ le spun\ lui Ira Magaziner [i tuturor celorlal]i s\ continue f\r\
mine. Tipper s-a strecurat cu gra]ie `n c`teva forumuri pe problema
s\n\t\]ii, care fuseser\ deja programate, iar Al a discutat `n locul
meu cu [efii Asocia]iei Medicilor din America, la Washington, [i a
prezidat prima `nt`lnire public\ a echipei speciale `n chestiunea
reformei na]ionale a sistemului de `ngrijire de s\n\tate. Nu puteam
s\-mi p\r\sesc p\rin]ii. ~n mod normal s`nt capabil\ s\ m\ ocup de
o mul]ime de lucruri `n acela[i timp, dar nu puteam pretinde c\
aceasta era o situa]ie normal\. {tiam c\ familia mea avea s\ se confrunte `n cur`nd cu decizia de a-i opri tatei aparatele care `l
men]ineau `n via]\.
Poate pentru a-mi distrage aten]ia `n timpul lungilor ore petrecute `n spital, am discutat cu doctorii de acolo, cu asistentele, cu
farmaci[tii, cu administratorii de spital [i cu membrii familiilor
pacien]ilor despre sistemul de `ngrijire medical\ existent. Unul dintre doctori mi-a spus c`t era de frustrant pentru el s\ prescrie re]ete
pentru unii dintre pacien]ii s\i Medicare, [tiind c\ nu `[i vor permite s\ le cumpere. Al]i pacien]i pl\teau pentru medicamentele lor,
dar luau doze mai mici dec`t cele prescrise, pentru a le face s\ ]in\
mai mult. Adesea, ace[ti pacien]i reveneau rapid `n spital. Problemele politicii de `ngrijire medical\ de care ne ocupam la
Washington deveniser\ acum parte a realit\]ii mele de zi cu zi.
Aceste confrunt\ri personale cu realitatea mi-au `nt\rit convingerea
at`t `n leg\tur\ cu dificultatea sarcinii pe care mi-o atribuise Bill, c`t
[i cu importan]a `mbun\t\]irii sistemului.
Bill s-a re`ntors la Little Rock duminic\, 28 martie, iar noi am
reunit familia [i ne-am `nt`lnit cu doctorii care ne-au enumerat
op]iunile de care dispuneam: Hugh Rodham era practic `n moarte
cerebral\, men]inut `n via]\ de ma[ini. Nici unul dintre noi nu [i-ar
Istorie trqitq
229
fi putut imagina c\ acel om teribil de independent ar fi vrut s\-l

]inem `n via]\ `n asemenea condi]ii. ~mi amintesc c`t de m`nios [i
de deprimat fusese dup\ opera]ia cvadrupl\ de by-pass coronarian
din 1983. Se bucurase de o s\n\tate de fier `n cea mai mare parte a
vie]ii [i pusese mare pre] pe independen]\. ~mi spusese atunci c\ ar
prefera s\ moar\, dec`t s\ fie bolnav [i neajutorat. Ce i se `nt`mpla
acum era mult mai r\u, de[i cel pu]in p\rea a nu fi con[tient de
condi]ia sa. Fiecare membru al familiei a fost de acord s\-i fie
`ndep\rtat\ ma[ina de respirat `n acea sear\, dup\ ce fiecare avea
s\-[i ia r\mas-bun, [i fie ca Domnul s\-l ia la sine. Doctorul Kumpuris ne-a spus c\ probabil va muri `n dou\zeci [i patru de ore.
Cu toate acestea, sufletul fostului juc\tor al echipei de fotbal Nittany Lions [i al fostului boxer nu era `nc\ preg\tit s\ ne p\r\seasc\.
Dup\ ce suportul de men]inere a vie]ii i-a fost `ndep\rtat, tata a `nceput s\ respire singur, iar inima continua s\ bat\. Bill a r\mas cu noi
p`n\ mar]i, c`nd trebuia s\ se `ntoarc\ la programul lui. Chelsea [i cu
mine ne-am decis s\ r\m`nem p`n\ la cap\t.
De[i `mi anulasem toate apari]iile publice, inclusiv [ansa de a
lovi prima minge `n meciul de deschidere al echipei Cubs de pe
Wrigley Field din Chicago, exista totu[i o obliga]ie pe care trebuia
s\ o respect. Liz Carpenter fusese secretara de pres\ a lui Lady Bird
Johnson, iar acum, printre multe alte activit\]i, g\zduia o serie de
prelegeri la Universitatea Texas din Austin. Cu multe luni `n urm\
ì acceptasem invita]ia de a vorbi pe 6 aprilie. Dat fiind c\ tat\l meu
se afla `ntre via]\ [i moarte, am sunat-o pentru a anula sau a reprograma apari]ia. Liz este o femeie plin\ de nerv [i descurc\rea]\ [i,
`ntr-un stil inimitabil, a refuzat orice r\spuns negativ. Avea s\-mi
r\peasc\ doar c`teva ore, mi-a spus, [i m\ va distrage pentru o
vreme de la starea `n care se afla tat\l meu. A f\cut-o chiar [i pe
Lady Bird s\ m\ sune pentru a m\ convinge. Liz [tia c`t de mult o
admiram pe Lady Bird Johnson, o femeie gra]ioas\ [i una dintre
cele mai competente [i influente Prime Doamne. ~n cele din urm\,
8/28/04
12:05 AM
Page 230
230
mi s-a p\rut mai u[or s\ accept s\ ]in discursul dec`t s\ tot continuu
s\ spun Nu.
Duminic\, 4 aprilie, tata se ag\]a `nc\ de via]\. Supravie]uise o
s\pt\m`n\ f\r\ sus]inere artificial\ [i f\r\ m`ncare. Spitalul a trebuit
s\ `l mute din sec]ia de terapie intensiv\ pentru a face loc altui
pacient. Acum st\tea `ntr-o camer\ normal\ de spital, culcat `n pat,
ar\t`nd de parc\ tocmai a]ipise [i avea `n cur`nd s\ se trezeasc\.
P\rea odihnit [i mai t`n\r dec`t cei optzeci [i doi de ani ai s\i.
Administra]ia spitalului ne spusese, mamei [i mie, c\ `n cur`nd
aveau s\ cear\ s\ ì fie introdus chirurgical un tub pentru hr\nire ca
s\ poat\ fi mutat `ntr-o cas\ de `ngrijire. Am`ndou\ ne rugam s\
putem evita acel co[mar. M\ g`ndeam la c`t de oribil i s-ar p\rea
tatei acel tub, mai ales c\ [i mai groaznic `n felul lui de a vedea
lucrurile economiile lui de o via]\ se vor duce pe `ngrijire medical\. Dar dac\ starea sa vegetativ\ persista, nu exista alternativ\.
Chelsea trebuia s\ se `ntoarc\ la [coal\, a[a c\ ne-am dus `napoi
la Casa Alb\, t`rziu, pe 4 aprilie. Dup\ dou\ zile am zburat spre
Austin. ~ntruc`t nu inten]ionasem s\ ]in acel discurs, a trebuit s\
scriu unul pe loc, iar c`nd am urcat `n avion nu aveam `nc\ nici cea
mai mic\ idee despre ce aveam de g`nd s\ spun.
Cred c\ atunci c`nd inimile ne s`nt pline de durere devenim mai
vulnerabili la lovituri, dar [i mai deschi[i la noi percep]ii. Nu [tiu
c`t de mult eram schimbat\ de moartea iminent\ a tat\lui meu, dar
multe dintre lucrurile cu care m\ luptasem ani de zile mi-au inundat dintr-o dat\ mintea. Discursul pe care l-am schi]at atunci nu a
fost nici dezl`nat, nici teribil de articulat, dar reprezenta o reflectare
f\r\ ocoli[uri a ceea ce g`ndeam la ora respectiv\.
Cu ani `n urm\, tot purtam cu mine o c\r]ulie pe care o umplusem de adnot\ri, citate inspirate, proverbe [i pasaje favorite din
Scriptur\. ~n avionul spre Austin am r\sfoit-o [i m-am oprit la un
extras dintr-un articol de ziar scris de Lee Atwater `nainte de a muri
de cancer la creier la v`rsta de patruzeci de ani. Atwater fusese un
fel de copil-minune al campaniilor electorale ale pre[edin]ilor
Istorie trqitq
231
Reagan [i George W. Bush [i un principal arhitect al ascenden]ei

republicane din anii 80. Era un lupt\tor de strad\ al politicii [i a
devenit faimos pentru tacticile sale lipsite de scrupule. S\ c`[tigi, a
proclamat Atwater, este tot ce conteaz\ p`n\ s-a `mboln\vit. Cu
pu]in `nainte s\ moar\ a scris despre vacuumul spiritual din inima
societ\]ii americane. Mesajul lui m-a mi[cat profund c`nd l-am
citit prima dat\, iar el p\rea [i mai important acum, a[a c\ m-am
decis s\-l citez `n alocu]iunea mea `n fa]a celor paisprezece mii de
oameni aduna]i pentru conferin]a lui Liz Carpenter.
Cu mult `nainte de a fi lovit de cancer, am sim]it c\ ceva se
`nt`mpla `n societatea american\, scria Atwater. Exista sentimentul printre oamenii din ]ar\ deopotriv\ republicani [i democra]i
c\ lipsea ceva din via]a lor ceva crucial Nu eram prea sigur ce
anume. Boala m-a ajutat s\ v\d c\ `n societate lipsea acela[i lucru
care lipsea [i `n mine: o inim\ mic\, un mare sim] al fr\]iei.
Anii 80 s-au concentrat `n jurul acumul\rii de avu]ii, de putere, de prestigiu. {tiu asta. Am acumulat eu `nsumi mai mult\
avu]ie, putere [i prestigiu dec`t mul]i. Dar po]i ajunge s\ ai tot ce
vrei [i tot s\ te sim]i gol. Ce putere n-a[ da acum `n schimbul a
ceva mai mult timp petrecut cu familia mea! Ce pre] nu a[ pl\ti
pentru o sear\ cu prietenii! A trebuit ca o boal\ letal\ s\ m\ pun\
fa]\ `n fa]\ cu acest adev\r, dar este un adev\r pe care ]ara, prins\
`n ambi]iile sale nebune [i `n dec\derea sa moral\, `l poate `nv\]a
de la mine
Am utilizat mai multe surse pentru a pune cap la cap un text
despre nevoia de a remodela societatea, redefinind ce `nseamn\
a fi o fiin]\ uman\ `n secolul al XX-lea, merg`nd spre un nou
mileniu
Avem nevoie de o nou\ politic\ a `n]elesului. Avem nevoie de
un nou etos al responsabilit\]ii individuale [i al iubirii. Avem
nevoie de o nou\ defini]ie a societ\]ii civile care s\ r\spund\ la
`ntreb\rile f\r\ r\spuns puse [i de for]ele pie]ei, [i de cele guvernamentale, de exemplu despre cum putem avea o societate care ne
8/28/04
12:05 AM
Page 232
Istorie trqitq
232
re`nc\rc\ [i ne face s\ sim]im c\ s`ntem parte a ceva mai mare dec`t

noi `n[ine.
Am sugerat un r\spuns la `ntrebarea acut\ a lui Lee Atwater:
Cine ne va conduce afar\ din acest vacuum spiritual? R\spunsul,
am spus eu, este: Cu to]ii.
C`nd am terminat discursul, le-am `mbr\]i[at pe Liz Carpenter,
pe guvernatorul Ann Richards [i pe Lady Bird Johnson. Apoi m-am
`ndreptat c\tre aeroport pentru a m\ `ntoarce la Casa Alb\, mi-am
v\zut fiica [i so]ul `nainte de a pleca din nou pentru a o ajuta pe
mama s\ fac\ fa]\ realit\]ii mut\rii tatei `ntr-o institu]ie de `ngrijire.
A fost o u[urare s\ [tiu c\ ]inusem discursul [i credeam c\ aici
se va sf`r[i `ntreaga poveste. Dar peste c`teva s\pt\m`ni, cuvintele
mele erau luate `n der`dere `ntr-un articol de prim\ pagin\ din
The New York Times Mazagine, intitulat cu r\utate Sf`nta Hillary.
Articolul desfiin]a dezbaterea mea despre spiritualitate ca fiind
facil\, predic\ moralist\, `mbr\cat\ `n jargonul fluid [i sentimental al New Age-ului. Am fost recunosc\toare atunci c`nd
mul]i oameni m-au sunat pentru a-mi mul]umi c\ ridicasem `ntreb\ri `n leg\tur\ cu sensul vie]ilor noastre [i al societ\]ii.
La o zi dup\ discursul de la Austin, tata a murit.
Nu m-am putut ab]ine s\ nu m\ g`ndesc la felul `n care se dezvoltase rela]ia mea cu tata de-a lungul timpului. L-am adorat pe
c`nd eram doar o feti]\. ~l priveam cu nesa] de la fereastr\ [i
alergam `n strad\ s\-l `nt`mpin c`nd se `ntorcea de la munc\. Sub
`ndrumarea [i `ncuraj\rile sale am jucat base-ball, fotbal [i baschet.
Am `ncercat s\ ob]in note bune pentru a-i c`[tiga bun\voin]a. Dar
pe m\sur\ ce cre[team, rela]ia mea cu el s-a schimbat inevitabil,
at`t datorit\ experien]elor mele, care se derulau `n timpuri [i `n
locuri at`t de diferite de cele ale lui, dar [i pentru c\ el se schimbase. Pierduse treptat energia care `l scotea afar\ s\ ne dea pase de
fotbal mie [i lui Hugh, pe c`nd alergam `n jurul ulmilor din fa]a
casei. A[a cum acei magnifici ulmi au murit de boli [i au trebuit
233
t\ia]i de prin toate cartierele din ]ar\ asemenea cu al nostru, tot astfel energia [i spiritul lui p\reau s\ se topeasc\ `n timp.
Tot mai mult, lumea lui imediat\ p\rea s\ se mic[oreze pe
m\sur\ ce [i-a pierdut tat\l [i apoi fra]ii `ntr-un interval scurt de
timp, pe la mijlocul anilor 60. Apoi, pe la `nceputul anilor 70, s-a
decis c\ f\cuse [i economisise destui bani, a[a c\ [i-a p\r\sit
munca [i a desfiin]at micu]a afacere. ~n timpul anilor mei de liceu
[i apoi de colegiu, rela]ia noastr\ a fost tot mai mult caracterizat\
ori de t\cere, atunci c`nd `ncercam s\ g\sesc ceva s\-i spun, ori de
certuri, pe care le provocam adesea, pentru c\ [tiam c\ avea s\ se ia
de mine pe subiecte de politic\ [i cultur\ Vietnam, hippy, feministele care renun]au la sutien, Nixon. Am `n]eles, de asemenea, c\
[i c`nd se r\stea la mine, `mi admira independen]a [i realiz\rile [i
m\ iubea din toat\ inima.
Am recitit de cur`nd scrisorile pe care mi le-a trimis c`nd eram
la Wellesley [i la Yale, de obicei ca r\spuns la telefoanele pline de
descurajare pe care le d\deam acas\, `n care `mi exprimam dubiile
`n leg\tur\ cu abilit\]ile mele sau confuzia `n leg\tur\ cu direc]ia `n
care se `ndrepta via]a mea. M\ `ndoiesc de faptul c\ oricine care l-a
`nt`lnit pe tata sau a fost subiectul criticilor sale caustice [i-ar putea
imagina vreodat\ dragostea tandr\ [i plin\ de sfaturi pe care mi-o
ar\ta `n aceste scrisori pentru a m\ sus]ine, a m\ `nt\ri [i a m\
determina s\ continuu.
Am respectat, de asemenea, dorin]a tatei de a-[i schimba opiniile, de[i rareori admitea c\ o face. Intrase `n via]\ cu toat\ mo[tenirea prejudec\]ilor imaginabile `n familia lui de protestan]i din
clasa muncitoare `mpotriva democra]ilor, a catolicilor, a evreilor
[i a negrilor [i `n general a oricui altcuiva considerat din afara
tribului. Exasperat\ de aceste atitudini, `n timpul vizitelor noastre
de var\ de pe lacul Winola, ì anun]am pe to]i cei din familia Rodham c\, atunci c`nd voi fi mare, inten]ionam s\ m\ m\rit cu un
democrat catolic o soart\ pe care ei o considerau cea mai grav\
de care puteam avea parte. De-a lungul timpului, tata s-a schimbat
8/28/04
12:05 AM
Page 234
234
[i s-a mai `nmuiat, `n mare parte datorit\ experien]elor pe care le-a

tr\it cu tot felul de oameni. Era coproprietarul unui imobil din centrul ora[ului Chicago, `mpreun\ cu un negru pe care a ajuns s\ `l
respecte [i s\ `l admire, ceea ce l-a f\cut s\-[i schimbe opinia
despre rase. C`nd am crescut [i m-am `ndr\gostit de un baptist
democrat din sud, tata a fost buim\cit, dar s-a adaptat [i a devenit
unul dintre cei mai ferven]i sus]in\tori ai lui Bill.
C`nd p\rin]ii mei s-au mutat la Little Rock `n 1987, [i-au luat
un apartament vecin cu cel de]inut de Larry Curbo, asistent medical, [i de doctorul Dillard Denson, neurolog. Ei au fost unii dintre
cei mai apropia]i prieteni ai mamei [i au `nceput s\ vin\ s\ ì
viziteze pe ai mei, s\ vorbesc\ despre pia]a de schimburi sau despre
politic\ [i s-o ajute pe mama la treburile casei. C`nd eu [i Bill
veneam `n vizit\, cei din armat\ [i din Serviciul Secret le foloseau
casa pe post de centru de comand\. ~ntr-o noapte, p\rin]ii mei se
uitau la televizor la o emisiune despre homosexuali. C`nd tata [i-a
exprimat dezaprobarea fa]\ de ace[tia, mama i-a spus:
Dar despre Dillard [i Larry ce crezi?
Ce vrei s\ spui? a `ntrebat el.
A[a c\ mama i-a explicat tatei c\ prietenii [i vecinii lui dragi
erau un cuplu de homosexuali, angaja]i `ntr-o rela]ie de durat\. Unul
dintre ultimele stereotipuri ale tatei a c\zut. Larry [i Dillard l-au vizitat pe tata la spital pe c`nd se afla `n com\. ~ntr-o noapte Larry i-a
]inut mamei locul c`teva ore ca s\ se poat\ duce acas\ s\ se odihneasc\. {i Larry a fost cel care l-a ]inut pe tata de m`n\ [i [i-a luat
r\mas-bun atunci c`nd a murit. Poate ca o coinciden]\ providen]ial\,
tata [i-a petrecut ultimele zile din via]\ `n Spitalul St. Vincent, un
minunat spital catolic, semn c\ o alt\ prejudecat\ a lui disp\ruse.
Devreme `n diminea]a urm\toare, Bill, Chelsea [i cu mine,
al\turi de un grup intim de rude [i prieteni, ne-am `ntors la Little
Rock pentru serviciul funebru de la biserica metodist\. Cu noi se
aflau fratele meu Tony, viitoarea sa so]ie, Nicole Boxer, prietena
mea bun\ Diane Blair, care r\m\sese cu noi, Bruce Lindsey, Vince
Istorie trqitq
235
Foster [i Webb Hubbell. Am fost impresionat\ c\ Al [i Tipper au

venit [i ei `mpreun\ cu Mack McLarty, unul dintre cei mai buni
prieteni din copil\rie ai lui Bill, acum [ef de personal la Casa Alb\,
[i cu so]ia sa, Donna. Biserica din acea Vinere Mare era `mpodobit\
pentru slujba O celebrare a Mor]ii [i ~nvierii, condus\ de preotul
paroh al bisericii, reverendul Ed Matthews, [i de preotul care ne
cununase pe Bill [i pe mine, reverendul Vic Nixon. Dup\ slujb\,
familia noastr\, `nso]it\ de Dillard [i Larry, de Carolyn [i doctorul
John Holden, unul dintre cei mai buni prieteni din Park Ridge ai fra]ilor mei, l-a dus pe tata acas\, `n Scranton. Dup\ cum ì st\tea `n caracter, tata `[i comandase [i `[i achitase locul de veci cu ani `n urm\.
Am avut o a doua slujb\ de `nmorm`ntare la biserica metodist\
de pe Court Street, la o strad\ distan]\ de casa unde crescuse tata.
Bill a ]inut un discurs funebru despre firea aprig\ [i devo]iunea lui
Hugh Rodham:
~n 1974, c`nd am participat `n prima campanie electoral\, candidam `ntr-un district al Congresului unde se aflau o mul]ime de
republicani din Middle West. Tata socru a sosit `ntr-un Cadillac cu
num\r de Illinois; nu a spus nim\nui c\ eram `ndr\gostit de fata lui;
s-a dus numai la oameni [i le-a spus:
{tiu c\ s`nte]i republicani [i la fel s`nt [i eu. Cred c\
democra]ii s`nt doar la un pas de a fi comuni[ti, dar pu[tiul \sta e
b\iat bun.
L-am `ngropat `n cimitirul de pe Washburn Street. Era o zi friguroas\ [i ploioas\ de aprilie, iar g`ndurile mele erau sumbre
asemenea cerului cenu[iu de deasupra. St\team [i ascultam acordurile gornistului G\rzii de Onoare Militare. Dup\ `nmorm`ntare,
am mers cu c`]iva prieteni ai tatei la un restaurant din apropiere,
unde i-am evocat amintirea.
Trebuia s\ s\rb\torim via]a tatei, dar eram cople[it\ de triste]e
pentru ceea ce avea s\-mi lipseasc\ de acum `nainte. M\ g`ndeam
la c`t de mult se bucurase s\ `l vad\ pe ginerele s\u `n postul de
pre[edinte [i c`t de mult `[i dorise s\ o vad\ pe Chelsea cresc`nd.
8/28/04
12:05 AM
Page 236
236
Pe c`nd Bill `[i preg\tea discursul funerar `n avionul dinspre Little

Rock, noi dep\nam pove[ti. Chelsea ne-a reamintit c\ bunicul s\u ì
spunea `ntotdeauna c\, atunci c`nd va absolvi colegiul, va `nchiria o
limuzin\ mare [i va veni s\ o ia, `mbr\cat `n costum alb. Avusese
multe vise care nu se vor mai `mplini. Dar ì eram recunosc\toare
pentru via]a, [ansele [i visele pe care mi le transmisese.
VINCE FOSTER
Bill, Chelsea [i cu mine am vrut s\ ne petrecem Pa[tele la
Camp David [i am invitat rudele mai apropiate [i prietenii care
veniser\ cu noi la Scranton. Aveam cu to]ii nevoie de timp pentru a
ne reveni dup\ `nmorm`ntare [i dup\ lungile s\pt\m`ni de `ngrijorare, iar Camp David era singurul paradis care s\ ne ofere pacea [i
intimitatea dup\ care t`njeam. Jackie Kennedy Onassis m\ `ncurajase s\ `mi ad\postesc via]a intim\ de familie `n acest loc retras,
`nconjurat de o rezerva]ie forestier\ dintre mun]ii Catoctin din
Maryland. Sfatul s\u simplu [i pragmatic s-a dovedit, ca `ntotdeauna, de folos. M\ bucura [i faptul c\ tata vizitase locul dup\ inaugurarea pre[edin]iei lui Bill. ~i mai sim]eam `nc\ prezen]a prin
cabanele rustice [i `mi mai aminteam de pl\cerea pe care o avusese
s\ vad\ locul pe care pre[edintele Eisenhower `l redenumise dup\
nepotul s\u, David. Acum ne aflam aici cu nepoata tat\lui meu,
Chelsea, pentru a-i pl`nge trecerea `n nefiin]\.
Acel Pa[te a fost ploios [i r\coros [i se potrivea perfect cu
starea `n care eram. Am plecat cu mama `ntr-o plimbare lung\ prin
ploaia fin\ [i am `ntrebat-o dac\ voia s\ vin\ s\ locuiasc\ `mpreun\
cu noi, la Casa Alb\. ~n felul ei caracteristic, independent, mi-a
spus c\ ar fi r\mas o vreme, dar c\ voia s\ se `ntoarc\ acas\ pentru
a participa la toate cele care se cuveneau dup\ moartea tatei. Mi-a
mul]umit pentru a-i fi invitat pe Dillard Denson [i pe Larry Curbo
8/28/04
12:05 AM
Page 238
238
la Camp David. {tia c\ vor continua s\-i fie prieteni de n\dejde `n

via]a ei solitar\ de aici `nainte.
Am participat la slujba de ~nviere `n capela recent construit\,
Evergreen Chapel, conceput\ `ntr-un cadru de lemn `n form\ de A,
cu vitralii care se potrivesc minunat cu decorul p\duros din preajm\.
M-am a[ezat `n strana mea [i am `nceput s\-mi amintesc cum ne
f\cea tata s\ ne sim]im jena]i, pe fra]ii mei [i pe mine, cu felul lui
de a intona imnuri, cu o voce puternic\ [i afon\. I-am mo[tenit
vocea, dar `n diminea]a aceea am c`ntat, sper`nd c\ notele discordante vor ajunge `n rai.
Fiind epuizat\ fizic [i emo]ional, ar fi trebuit poate s\ `mi acord
mai mult timp pentru a m\ odihni [i a ]ine doliu. Dar nu puteam
ignora chemarea `napoi la munc\. Ira `mi tot trimisese semnale
S.O.S., avertiz`ndu-m\ c\ ini]iativa privind `ngrijirea medical\ era
pus\ la col] de b\t\liile bugetare. {i mai era [i Chelsea, care trebuia
s\ se `ntoarc\ la [coal\ [i la via]a ei. Dup\ ce am petrecut `mpreun\
cu oaspe]ii no[tri la cina de Pa[te, Bill, Chelsea [i cu mine ne-am
re`ntors la Casa Alb\.
C`nd am intrat `n dormitorul nostru, duminic\ seara, am sim]it
c\ ceva nu era `n regul\. Am `nceput s\ desfac valizele [i am b\gat
de seam\ c\ unele piese de mobilier nu se aflau la locul lor.
Lucrurile de pe marginea patului fuseser\ mutate, iar `n suportul de
lemn pentru televizor, care st\tea `ntre ferestre pe peretele de sud,
fusese f\cut\ o gaur\. M-am `ntors `n salonul de zi din Aripa de
Vest [i `n holul apartamentului [i am remarcat c\ [i alte mobile fuseser\ deplasate. L-am chemat pe Gary Walters, aprodul-[ef, pentru
a-l `ntreba ce se petrecuse c`t fuseser\m noi pleca]i. Mi-a spus c\ o
echip\ de securitate c\utase prin lucrurile noastre pentru a vedea
dac\ nu se aflau implantate dispozitive de ascultare sau alte asemenea instala]ii care ne-ar fi afectat securitatea.
Nimeni din personalul meu sau din cel al pre[edintelui nu fusese informat `n leg\tur\ cu aceast\ opera]iune. Helen Dickey, o
prieten\ din Little Rock care locuia la etajul al treilea, auzise
Istorie trqitq
239
zgomote s`mb\t\ noaptea [i cobor`se s\ vad\ ce se petrece. Ni[te

oameni `narma]i, `mbr\ca]i `n negru, o `mpiedicaser\ s\ treac\,
ordon`ndu-i s\ p\r\seasc\ zona.
Mi-am amintit deodat\ de bile]elul lui Rush Limbaugh pus `n
Dormitorul Lincoln pentru Harry [i Linda. Am `nceput, de asemenea, s\-mi pun `ntreb\ri `n leg\tur\ cu sursa unor pove[ti bizare care
ap\ruser\ `n pres\, una cit`nd un angajat anonim al Serviciului Secret
care pretindea c\ aruncasem cu o lamp\ `n so]ul meu. ~n alte circumstan]e a[ fi r`s la ideea c\ un periodic de reputa]ie alesese s\ publice o
asemenea istorie ridicol\, bazat\ doar pe zvonuri r\ut\cioase.
La fel ca multe alte lucruri bune [i rele care s-au spus despre
mine de-a lungul anilor, m\rturiile privind temperamentul meu
legendar s`nt exagerate. Dar, `n acest caz, admit c\ eram pe cale
s\ explodez. L-am chemat pe Mack McLarty, [eful de personal al
lui Bill, [i pe David Watkins, directorul de management [i administra]ie de la Casa Alb\, pentru a-i informa cu exactitate asupra a
ceea ce descoperisem [i ce credeam despre asta. Voiam s\ m\ asigur c\ un asemenea lucru nu se va mai `nt`mpla niciodat\ f\r\
[tirea noastr\.
Mack [i David m-au l\sat s\ m\ desf\[or. Apoi s-au interesat
despre cele `nt`mplate [i m-au informat c\ aranjamentele `n vederea
perchezi]iei fuseser\ f\cute prin cabinetul aprodului-[ef. Mack a
dat ordine ca un asemenea lucru s\ nu se mai repete dec`t dac\ era
el informat [i se ob]inea aprobarea pre[edintelui.
Eram `ndurerat\ de moartea tatei [i fusesem r\v\[it\ de invazia
asupra intimit\]ii mele. Da, locuiam `ntr-o cas\ care apar]inea
poporului. Dar exist\ o `n]elegere tacit\ ca indivizilor care o ocup\
s\ li se permit\ un spa]iu al lor. Spa]iul nostru fusese violat, iar asta
m\ f\cea s\ simt c\ nu exista un loc `n care eu [i familia mea s\ ne
putem retrage pentru a ne alina triste]ea, singuri [i `n pace.
Nu am dormit prea mult `n noaptea aceea, care a fost oricum
una deosebit de scurt\. ~ncep`nd cu ora cinci diminea]a, p\rin]i [i
copii se aflau `n fa]a por]ilor pentru tradi]ionala s\rb\toare pascal\
8/28/04
12:05 AM
Page 240
240
a Rostogolirii ou\lor, care are loc `n fiecare an pe peluza sudic\ de

la Casa Alb\, `n lunea Pa[tilor. C`nd am privit afar\ pe geam pe la
opt diminea]a, am v\zut mii de copii aduna]i, cu lingurile `n mìni,
a[tept`nd s\ `mping\ peste peluz\ ou\le viu colorate. Erau foarte
`nc`nta]i s\ se afle acolo [i nu se putea s\ las ca starea mea de spirit s\ le distrug\ petrecerea. A[a c\ m-am `mbr\cat [i am ie[it
afar\ `n soare. La `nceput, am f\cut totul f\r\ tragere de inim\.
Apoi, bucuria [i r`setele copiilor `n timp ce se rostogoleau peste
paji[tea larg\ [i verde m-au emo]ionat [i m-au bine dispus.
Ultimele luni fuseser\ un `nceput dificil al unui sezon nemilos
la Washington. Privind retrospectiv, realizez c\ cel mai mult de-a
lungul acelor zile m-a sprijinit `n `ntreaga perioad\ petrecut\ la
Casa Alb\: familia, prietenii [i credin]a. Credin]a mea religioas\ a
fost dintotdeauna un aspect crucial al existen]ei mele. P`n\ s\ sufere
lovitura fatal\, tata `ngenunchea l`ng\ pat `n fiecare sear\ pentru
a-[i spune rug\ciunile. Iar eu ì `mp\rt\[eam credin]a `n puterea [i
importan]a rug\ciunii. Spuneam adeseori celor care m\ ascultau
vorbind c\, dac\ nu a[ fi crezut `n rug\ciune `nainte de 1992, anii
petrecu]i la Casa Alb\ m-ar fi convins oricum.
~nainte de atacul cerebral al tatei, am primit o invita]ie de la
buna mea preieten\ Linda Lader, care, `mpreun\ cu so]ul ei Phil,
lansaser\ week-end-urile Rena[terii, la care Bill, Chelsea [i cu
mine participam din 1983 `n timpul Anului Nou. Aceste adun\ri au
fost dintotdeauna stimulatoare [i ne-au adus mul]i prieteni.
Linda ne-a invitat pe Tipper [i pe mine la un pr`nz sponsorizat de grupul de rug\ciune al unei femei, care includea
republicani [i democra]i, printre ei pe Susan Baker, so]ia secretarului de Stat al primului pre[edinte Bush, James Baker, Joanne
Kemp, so]ia fostului congresman republican ([i viitor candidat la
vicepre[edin]ie) Jack Kemp [i pe Grace Nelson, c\s\torit\ acum
cu colegul meu de Senat, Bill Nelson, democrat din Florida.
Holly Leachman era liantul spiritual care m\ ajuta s\ trec mai
u[or peste toate [i mi-a devenit cur`nd bun\ prieten\. De-a lungul
Istorie trqitq
241
timpului petrecut la Casa Alb\, Holly `mi trimitea zilnic prin fax
c`te un pasaj din Scriptur\ sau c`te un mesaj de credin]\ [i venea
adeseori s\ m\ viziteze pentru a-mi ridica moralul sau a se ruga
cu mine.
Pr`nzul din 24 februarie 1993 s-a ]inut la Cedars, o proprietate
aflat\ pe rùl Potomac, ce servea drept cartier general Dejunului
Na]ional de Rug\ciune [i grupurilor de rug\ciune pe care le crease
peste tot `n lume. Doug Coe, de mult timp organizatorul Dejunului
de Rug\ciune, este o prezen]\ unic\ `n Washington: un mentor spiritual adev\rat [i un `ndrum\tor pentru oricine, indiferent de coloratur\ politic\ sau credin]\, care dore[te s\-[i aprofundeze rela]ia
cu Dumnezeu [i `[i ofer\ `n schimb serviciul `n slujba celor afla]i `n
nevoie. Doug a devenit surs\ de for]\ [i prietenie [i, la fel ca Holly,
`mi trimitea adesea note de `ncurajare. Toate aceste rela]ii au
`nceput la acel pr`nz extraordinar.
Fiecare dintre colegii de rug\ciune mi-a promis c\ se va ruga
pentru mine `n fiecare s\pt\m`n\. ~n plus, mi-au prezentat o carte
f\cut\ de m`n\ plin\ de mesaje [i citate din Biblie care sperau c\
m\ vor sus]ine `n perioada petrecut\ la Casa Alb\. Dintre miile de
daruri primite `n cei opt ani la Casa Alb\, pu]ine au fost mai
binevenite [i de pu]ine aveam mai mult\ nevoie ca de aceste dou\sprezece dovezi intangibile de `n]elepciune, pace, compasiune,
credin]\, camaraderie, viziune, iertare, binecuv`ntare, `n]elegere,
iubire, bucurie [i curaj. De-a lungul lunilor [i anilor care au urmat,
aceste femei au continuat s\ se roage cu credin]\ cu [i pentru mine.
Am apreciat grija lor [i voin]a de a face abstrac]ie de diviziunile
politice de la Washington pentru a-[i oferi ajutorul cuiva aflat `n
nevoie. Am apelat adeseori la c\r]ulia lor. Susan Baker m-a vizitat
[i mi-a scris, oferindu-[i `ncuraj\rile [i sprijinul `n diferite evenimente din via]a mea, de la pierderea tatei [i p`n\ la furtunile
politice care `mpresurau pre[edin]ia lui Bill.
Pe c`nd administra]ia se apropia de a o suta zi a mandatului, pe
la sf`r[itul lui aprilie, devenise evident c\ nu aveam cum s\
8/28/04
12:05 AM
Page 242
Istorie trqitq
242
respect\m limita autoimpus\ pentru pachetul de legi privind asigur\rile de s\n\tate, [i asta nu se datora faptului c\ petrecusem
dou\ s\pt\m`ni `n Little Rock. Informa]ii despre fiecare propunere
luat\ `n considera]ie, privind plata acoperirii asigur\rii universale
de s\n\tate, ajunseser\ `n pres\, impulsion`ndu-i pe membrii Congresului `n preg\tirea diferitelor strategii, `nainte ca orice decizie s\
fi fost luat\. Ne aflam deja `n defensiv\, `nainte s\ avem m\car un
plan. Am fost surprins\ de c`t de repede l\sau oamenii informa]ia
s\ se scurg\ spre jurnali[ti. Unii credeau c\ influen]eaz\ evenimentele, al]ii p\reau s\ t`njeasc\ dup\ sentimentul propriei importan]e, chiar dac\ erau cita]i doar ca surse anonime.
Na]iunea nu `[i revenise `nc\ `n urma rezultatului dezastruos al
evenimentelor din Waco, Texas, c`nd membrii unui grup numit
Branch Davidians tr\seser\, ucig`nd patru agen]i ai Serviciului pentru Arme, Alcool [i Tutun [i r\nind al]i dou\zeci, pe c`nd ace[tia
`ncercau s\ str`ng\ probe `mpotriva lor. ~n confruntarea care a urmat
pe 19 aprilie, membrii grupului au dat foc taberei [i cel pu]in optzeci de persoane au murit, inclusiv copii. A fost o pierdere groaznic\ de vie]i omene[ti [i, de[i o investiga]ie independent\ a decis c\
liderii sectan]ilor erau responsabili pentru incendiu [i pentru schimbul de focuri care dusese la at`tea pierderi de vie]i omene[ti, acest
fapt nu a putut `n nici un fel s\ atenueze regretul tuturor pentru
violen]ele [i mor]ile provocate de o perversiune a religiei.
~n fosta Iugoslavie, s`rbii bosniaci asediau ora[ul musulman
Srebrenica, prin[i `n frenezia epur\rii etnice. Era un alt exemplu
de antagonizare a diferen]elor religioase pentru a servi unor scopuri
politice. Presa de [tiri transmitea imagini groaznice ale civililor
masacra]i [i ale prizonierilor desc\rna]i, reminiscen]e ale atrocit\]ilor naziste `n Europa. Situa]ia devenea tot mai dramatic\ [i
umbra mor]ii cre[tea tot mai mult [i am fost profund dezgustat\ de
e[ecul Na]iunilor Unite `n `ncercarea de a interveni sau m\car de a
proteja popula]ia musulman\.
243
~n umbra acestor evenimente, Bill [i cu mine am fost gazdele la

Casa Alb\ a doisprezece pre[edin]i [i prim-mini[tri, care sosiser\
aici pentru inaugurarea Muzeului Holocaustului, la 22 aprilie. Unii
lideri care se aflau `n vizit\ f\ceau presiuni asupra Statelor Unite s\
se implice mai mult `n efortul Na]iunilor Unite de a opri m\celul
din Bosnia. Cel mai elocvent mesager al acestei pozi]ii a fost Elie
Wiesel, care a ]inut un discurs impresionant despre Bosnia `n
cadrul ceremoniei de deschidere a muzeului. Wiesel, un supravie]uitor al lag\relor de exterminare naziste [i laureat al Premiului
Nobel pentru pace, s-a `ntors c\tre Bill [i a spus:
Domnule Pre[edinte am mers `n fosta Iugoslavie Nu mai
pot dormi noaptea de c`nd am v\zut ce se `nt`mpl\ acolo. Spun asta
ca evreu. Trebuie s\ facem ceva pentru a opri v\rsarea de s`nge din
aceast\ ]ar\.
Citisem Noaptea, relatarea impresionant\ f\cut\ de Wiesel
despre perioada petrecut\ la Auschwitz [i Buchenwald lag\rele
de exterminare din Polonia [i Germania. ~i admiram scrierile [i devotamentul pentru drepturile omului, iar din ziua aceea, el [i so]ia
lui, Marion, mi-au devenit prieteni.
St`nd `n ploaia cenu[ie, am fost de acord cu spusele lui Elie,
fiind convins\ c\ singurul mod `n care se putea opri genocidul `n
Bosnia erau loviturile aeriene `mpotriva unor ]inte s`rbe[ti. {tiam
c\ Bill era frustrat de inabilitatea europenilor de a ac]iona, dup\ ce
insistaser\ c\ Bosnia se afla `n ograda lor [i aveau s\ se ocupe singuri de rezolvarea problemelor legate de aceasta. Bill s-a `nt`lnit cu
to]i consilierii s\i pentru a se sf\tui `n privin]a implic\rii Americii
`n efortul de impunere a p\cii [i a altor op]iuni privind finalizarea
conflictului. Situa]ia devenea tot mai dramatic\, iar cifra mor]ilor
se afla `n cre[tere.
Ne adaptam `n permanen]\ valului de ve[ti bune [i rele de acas\
[i din lume. Pe Capitoliu, republicanii demaraser\ `n Senat procedura de obstruc]ionare [i respinseser\ pachetul de legi privind stimularea economic\ propus de pre[edinte, dup\ ce acesta trecuse de
8/28/04
12:05 AM
Page 244
Istorie trqitq
244
245
Camer\. Cu at`t de multe evenimente derul`ndu-se `n paralel, au

fost puse `n umbr\ unele dintre cele mai bune momente ale administra]iei. Pentru a comemora Ziua P\m`ntului, pe 22 aprilie, Bill se
hot\r`se s\ semneze un important tratat interna]ional privind biodiversitatea, pe care pre[edintele Bush `l respinsese. ~n s\pt\m`na
urm\toare, el a anun]at deschiderea unui program de servicii na]ionale, AmeriCorps, care avea s\ re`nvie idealismul lui Peace Corps
[i VISTA1 [i s\ canalizeze energia tinerilor voluntari spre rezolvarea problemelor ]\rii noastre.
Oricare ar fi fost obliga]iile publice, Bill [i cu mine am `ncercat
s\ nu pierdem niciodat\ din vedere obliga]iile de p\rin]i fa]\ de
Chelsea. Participam la fiecare eveniment [colar [i r\m`neam cu ea
p`n\ `[i termina temele. Bill mai reu[ea s\ o ajute cu algebra de
clasa a opta, iar atunci c`nd se afla `n c\l\torie `n afara ora[ului ea ì
trimitea prin fax problemele [i apoi discutau `mpreun\ solu]iile.
Am continuat, de asemenea, s\ insist\m asupra intimit\]ii noastre,
spre consternarea unora din pres\ [i a personalului lui Bill. Biroul
de pres\ al Casei Albe `l convinsese pe Bill s\ permit\ celor de la
NBC s\ `l urmeze peste tot pentru a filma O zi din via]a pre[edintelui, care avea s\ fie dat pe post pe la `nceputul lui mai. Am acceptat s\ particip, dar am cerut ca Chelsea s\ fie scoas\ din program.
Personalul lui Bill a `ncercat s\-l conving\ c\ ar fi dat bine s\ fie
v\zut cu Chelsea la micul dejun sau discut`nd despre teme. C`nd
acest lucru nu a mers, produc\torul emisiunii a `ncercat s\ vin\ la
mine s\ m\ conving\. ~n cele din urm\, am fost sunat\ de Tom
Brokaw, coordonatorul echipei de filmare. Spre meritul lui, c`nd
am spus absolut nu, mi-a zis c\ `mi respect\ decizia.
Ne aflam, de asemenea, `n toiul activit\]ii de transformare a
sectoarelor private ale re[edin]ei `ntr-un adev\rat c\min. Asta presupunea vopsit [i pus tapet [i instalarea rafturilor pentru c\r]i, acolo
unde puteam. ~n mijlocul prafului general, al vopselelor [i al altor
chimicale utilizate pentru redecorare, Chelsea a f\cut o reac]ie respiratorie `nsp\im`nt\toare, la scurt timp dup\ Pa[te, iar eu am
devenit mai dornic\ dec`t oric`nd s\-i fiu aproape tot timpul. Am
`ncercat s\ p\str\m `ntre noi problema ei de s\n\tate [i pu]ini au
[tiut atunci c`t am fost de `ngrijorat\.
1 Voluntars in Service to America.
s\ fie intervievat\ `n direct de Katie Couric avea o alt\ `nf\]i[are.
Chelsea [i-a revenit pe m\sur\ ce am reu[it s\ ]inem alergiile

sub control. Pentru a ne `nveseli, am luat-o la New York s\ vedem
Teatrul American de Balet interpret`nd Frumoasa din P\durea
Adormit\. Asta se `nt`mpla `ntr-o etap\ `n care p\rul meu `mi d\dea
[i mai mult de furc\. Susan Thomases mi-a spus c\ trebuia neap\rat s\ `ncerc un anumit stilist, Frederic Fekkai. M-am l\sat prins\ `n
joc [i am `ntrebat dac\ nu putea s\ treac\ `n seara respectiv\ pe la
Waldorf-Astoria, unde st\team, `nainte s\ ie[im `n ora[. Mi-a pl\cut
de el imediat, a[a c\ am fost de acord s\ `ncerc ceva nou, o coafur\
f\r\ griji, similar\ cu cea a jurnalistei Diane Sawyer. P\rul a fost
cu certitudine mult mai scurt, iar schimbarea, dramatic\. Titlurile
interna]ionale nu au `nt`rziat s\ apar\.
Lisa Caputo, secretara mea de pres\, a aflat despre tunsoarea
mea de la Capricia Marshall, care fusese cu mine la New York.
S\ nu te enervezi pe mine, a spus ea. {i-a t\iat p\rul.
CE?!
Susan i-a adus un tip `n camera de hotel, iar c`nd a ie[it, p\rul
nu mai era.
O, Doamne.
Problema pentru Lisa nu era o gaf\ momentan\ de rela]ii publice se obi[nuise s\ se descurce cu asemenea pove[ti , ci o
chestiune mediatic\ mai serioas\. ~ntruc`t personalul meu crezuse
odat\ c\ va exista un pachet legislativ privind asigur\rile de s\n\tate
care va fi publicat prin mai, acceptasem s\ o las pe Katie Couric [i
pe cei de la emisiunea ei, Today, s\ m\ urmeze cu aparatul de filmat
prin Casa Alb\ `n anticiparea unui interviu major. NBC-ul petrecuse
ore `ntregi `n s\pt\m`na anterioar\ `nregistr`ndu-m\ `n postura unei
Prime Doamne cu p\rul lung p`n\ la umeri. Prima Doamn\ pe cale
8/28/04
12:05 AM
Page 246
246
{i nu exista nici o modalitate de a refilma `nregistr\rile anterioare,

astfel `nc`t s\ ar\t la fel de-a lungul `ntregului program.
Katie nici nu a clipit c`nd a sosit la Casa Alb\ [i m-a g\sit cu o
nou\ frez\. Nici nu s-a pl`ns de faptul c\ deux-pice-ul meu roz nu
se potrivea cu rochia ei de culoarea somonului. ~mi pl\cuse `ntotdeauna s\ o urm\resc la TV [i am fost `nc`ntat\ s\ aflu c\ era la fel
de pragmatic\ `n via]a de toate zilele pe c`t p\rea la televizor [i la
fel de bun\ la sport.
~nc\ mai `nv\]am cum s\ `mi aleg rochiile [i ce `nsemna s\ fii
Prima Doamn\ a Americii. Diferen]a dintre a fi so]ia unui guvernator
[i cea a unui pre[edinte este incomensurabil\. Dintr-o dat\, oamenii
din jurul t\u petrec o gr\mad\ de timp `ncerc`nd s\ anticipeze ce
te-ar putea face fericit\. Uneori, acei oameni nu te cunosc suficient
sau te `n]eleg gre[it. Orice spui este exagerat. {i trebuie s\ fii foarte
atent\ ce lucru `]i dore[ti, altfel `l vei primi `n cantit\]i industriale.
M\ aflam `ntr-una din primele mele c\l\toriile singur\ de c`nd
devenisem Prim\ Doamn\, c`nd un t`n\r asistent m-a `ntrebat:
Ce a]i dori s\ be]i `n timpul c\l\toriei?
{tii, chiar a[ sim]i nevoia s\ beau un doctor Pepper dietetic,
am spus.
Mul]i ani dup\ aceea, de fiecare dat\ c`nd deschideam frigiderul
camerei de hotel unde m\ aflam, era plin cu doctor Pepper dietetic.
Oamenii veneau la mine cu pahare de doctor Pepper cu ghea]\.
M-am sim]it ca ucenicul vr\jitorului, personajul Mickey Mouse din
desenul animat clasic, Fantasia: nu reu[eam s\ mai opresc ma[ina
doctor Pepper.
Aceasta este o poveste nevinovat\, dar implica]iile sale au fost
cople[itoare. A trebuit s\ recunosc c`t de mul]i oameni f\ceau tot ce
le st\tea `n putin]\ pentru a-mi fi pe plac [i c`t de departe puteau
ajunge cu interpretarea gre[it\ a spuselor mele. Pur [i simplu nu am
putut spune: Nu [tiu, ocup\-te tu, atunci c`nd mi se prezenta o
chestiune. Poate ar fi trebuit s\-mi dau seama de asta mai devreme.
Dar nu am f\cut-o p`n\ nu am fost confruntat\ cu consecin]ele unui
Istorie trqitq
247
comentariu f\cut `ntr-o doar\, dup\ ce aflasem despre pierderile

financiare cauzate de proasta administrare a fondurilor `n cadrul
Biroului de C\l\torii de la Casa Alb\. I-am spus [efului de personal
Mack McLarty c\, dac\ existau asemenea probleme, speram ca el
s\ se ocupe de ele.
Travelgate, a[a dup\ cum a ajuns s\ fie cunoscut `n pres\,
mi-ar fi luat `n jur de dou\, trei s\pt\m`ni din via]\; dar, `ntr-un climat politic partizan, a devenit `ntìa manifestare a unei obsesii
privind investiga]iile, care s-a perpetuat p`n\ `n mileniul urm\tor.
~nainte de a ne muta la Casa Alb\, nici Bill [i nici eu sau personalul din imediata noastr\ companie nu [tiuser\m de existen]a
unui Birou de C\l\torii la Casa Alb\. Acest Birou `nchiriaz\
avioane, rezerv\ camere la hotel, comand\ mese [i se ocup\ `n general de pres\, atunci c`nd aceasta c\l\tore[te cu pre[edintele. Costurile s`nt facturate `n conturile organiza]iilor de media. De[i nu
[tiam prea mult despre ce f\cea Biroul, cu certitudine nu voiam s\
ignor\m sau s\ p\rem c\ trecem u[or peste acuza]iile de abuz de
fonduri, oriunde ar fi ap\rut acestea `n Casa Alb\. Un audit efectuat de Peat Marwick de la KPMG1 revelase faptul c\ directorul
Biroului ]inea un registru `n afara contabilit\]ii, care dovedea c\
cecuri `n valoare de cel pu]in optsprezece mii de dolari nu fuseser\
decontate [i c\ registrele Biroului se aflau `n `nt`rziere. Pe baza
acestor probe, Mack [i Biroul Administrativ al Casei Albe au decis
s\ ì disponibilizeze pe angaja]i [i s\ reorganizeze departamentul.
Aceste ac]iuni, care le-au p\rut f\r\ prea mare importan]\ celor
care luaser\ decizia, au declan[at o adev\rat\ furtun\. C`nd Dee
Dee Myers, secretara de pres\ a pre[edintelui [i prima femeie care
de]inea o astfel de pozi]ie, a anun]at concedierile `n raportul de
diminea]\ din 19 mai 1993, am fost surprin[i de reac]iile din camera presei. Administra]ia `ncerca s\ protejeze interesele financiare ale presei, ca [i pe cele ale ]\rii, `n timp ce unii membri ai presei
erau concentra]i asupra faptului c\ unii confra]i din Biroul de
1Una dintre cele mai mari corpora]ii financiare din lume (n.red.).
8/28/04
12:05 AM
Page 248
248
C\l\torii, care lucreaz\ acolo pentru pre[edinte, fuseser\ concedia]i. Administra]ia a fost acuzat\ de amatorism [i de nepotism
`ntruc`t un angajat al Casei Albe, care era rud\ `ndep\rtat\ cu Bill
[i avea experien]\ `n efectuarea de aranjamente de c\l\torie, fusese
numit temporar director al Biroului remaniat. Bill Kennedy, fostul
meu partener de la firma de avocatur\, care lucra pe atunci `n
Biroul Administrativ, chemase FBI-ul pentru a investiga cazul,
acest fapt inflam`nd [i mai mult presa. Am cel mai mare respect
pentru onestitatea [i abilit\]ile de avocat ale lui Bill Kennedy.
Asemenea celor mai mul]i dintre noi, era [i el un nou-venit la
Washington [i un `ncep\tor `n metodele de aici. Nu [tiuse c\
leg\tura lui direct\ cu FBI-ul, pentru a-i solicita investigarea presupusului abuz de fonduri, avea s\ fie considerat\ o `nc\lcare flagrant\ a protocolului de la Washington.
Dup\ desf\[urarea unei anchete interne, ap\rut\ integral `n
pres\, Mack McLarty i-a sanc]ionat public pe unii oficiali din
administra]ie, printre care pe Watkins [i pe Kennedy, pentru slaba
presta]ie `n gestionarea problemei respective. Dar cel pu]in alte
[apte investiga]ii separate inclusiv cele conduse de Casa Alb\,
de Biroul de Contabilitate General\, de FBI [i de Biroul lui Kenneth Starr al Procurorului Independent nu au reu[it s\ dovedeasc\ nici un fel de ilegalitate, de contraven]ie sau de conflict de
interese comise de cineva din administra]ie [i au confirmat c\ suspiciunile ini]iale cu privire la Biroul de C\l\torii fuseser\ justificate. Procurorul independent, de exemplu, a ajuns la concluzia c\
decizia de a-i concedia pe angaja]ii politici ai Biroului fusese
legal\ [i c\ existau dovezi privind utilizarea improprie a fondurilor
[i alte nereguli. Departamentul de Justi]ie a g\sit suficiente probe
pentru a-l pune sub acuzare pe fostul director al Biroului, pentru
deturnare de fonduri. ~n conformitate cu rapoartele de pres\, el a
ales s\ pledeze vinovat `n cadrul unui proces penal [i s\ isp\[easc\
o scurt\ perioad\ de `nchisoare, dar procurorul a insistat pentru
`ncadrarea faptelor lui `n categoria infrac]iunilor grave. Dup\ ce
Istorie trqitq
249
c`]iva faimo[i jurnali[ti au depus m\rturie la proces, a fost `n cele

din urm\ achitat.
~n ciuda concluziilor unanime c\ nu existase nici o ilegalitate
`n modul `n care Casa Alb\ gestionase problema, aceasta a constituit o prim\ `nt`lnire extrem de nepromi]\toare cu presa de la Casa
Alb\. Nu cred c\ am mai fost vreodat\ pus\ `n situa]ia de a `nv\]a,
`ntr-un timp at`t de scurt, despre consecin]ele lui a spune sau a
face ceva `nainte de a [ti exact ce se `nt`mpl\. {i, mult\ vreme
dup\ aceea, m-am tot trezit `n miez de noapte `ngrozit\ la g`ndul
c\ tocmai ac]iunile [i reac]iile din jurul cazului Biroului de C\l\torii l-au `ndemnat pe Vince Foster s\-[i ia via]a. Vince Foster a
fost afectat de afacerea Biroului de C\l\torii. Un om meticulos,
decent [i onorabil, Vince a sim]it c\ ì dezam\gise pe pre[edinte, pe
Bill Kennedy, pe Mack McLarty [i pe mine fiindc\ nu reu[ise s\
`n]eleag\ [i s\ limiteze implica]iile dramei. Aparent, lovitura de gra]ie
a venit printr-o serie de editoriale veninoase publicate `n The Wall
Street Journal, care atacau integritatea [i competen]a avoca]ilor
din Arkansas din administra]ia Clinton. La 17 iunie 1993, un editorial intitulat Cine este Vince Foster? proclama c\ unul dintre cele
mai nelini[titoare lucruri `n leg\tur\ cu administra]ia era neglijen]a `n respectarea legii. ~n luna care a urmat, Journal a continuat campania editorial\ `n care descria Casa Alb\ a pre[edintelui
Clinton [i pe colegii mei de la firma de avocatur\ Rose ca pe un
fel de club corupt de comploti[ti.
Poate c\ eu [i Bill eram cam neexperimenta]i `n rolurile noastre
de la Casa Alb\, dar eram suficient de roda]i `n lumea dur\ a
politicii. {tiam c\ trebuia s\ nu ne pese de atacuri [i s\ ne concentr\m asupra lumii reale. Vince Foster nu de]inea asemenea
mecanisme de autoap\rare. El era nou `n bran[\ [i punea la inim\
tot ce i se spunea. De[i nu vom [ti niciodat\ ce anume ì trecea prin
minte `n acele ultime s\pt\m`ni de via]\, cred c\, pe m\sur\ ce
absorbea fiecare acuza]ie, se afunda tot mai tare `n durere [i `n
triste]e. Voi ajunge `n morm`nt dorindu-mi s\ fi petrecut mai mult
8/28/04
12:05 AM
Page 250
250
timp `mpreun\ cu el [i s\ fi observat cumva semnele disper\rii sale.

Dar era o persoan\ foarte re]inut\ [i nimeni nici so]ia sa Lisa, nici
cei mai apropia]i colegi sau sora sa Sheila, de care fusese dintotdeauna foarte apropiat nu a avut idee despre gravitatea depresiei
`n care se afla.
Ultima oar\ c`nd am vorbit cu Vince a fost, pare-mi-se, pe la
mijlocul lui iunie, `n seara din s`mb\ta de dinaintea Zilei Tat\lui.
Bill era plecat din ora[ pentru a ]ine un discurs de sf`r[it de an universitar, a[a c\ mi-am f\cut planuri s\ ies la cin\ cu Webb Hubbell
[i cu so]ia acestuia, Suzy, cu familia Foster [i cu c`teva alte cupluri
din Arkansas. Am aranjat s\ ne `nt`lnim `ntre [apte [i opt seara `n
casa familiei Hubbell.
Chiar c`nd m\ preg\team s\ ies din Casa Alb\, Lisa Caputo m-a
sunat s\-mi spun\ c\ articolul de fond de la rubrica Style din ziarul
Washington Post de a doua zi avea s\ fie dedicat tat\lui lui Bill,
William Blythe. Povestea avea s\ reveleze c\ acesta fusese c\s\torit
de cel pu]in dou\ ori `nainte de a o `nt`lni pe mama lui Bill ceva ce
nimeni din familie nu [tiuse [i avea s\ publice numele unui b\rbat
care pretindea a fi fratele vitreg al lui Bill. O Zi a Tat\lui fericit\.
Oficiul de pres\ al lui Bill mi-a cerut s\-l sun s\-i spun despre
articol, a[a `nc`t s\ nu fie surprins de `ntreb\rile reporterilor `n
leg\tur\ cu tat\l s\u. Apoi Bill [i cu mine trebuia s\ o g\sim pe
Virginia, care, de asemenea, nu avea nici o idee despre trecutul so]ului s\u. Eram foarte `ngrijorat\, `ntruc`t cancerul ei se `nr\ut\]ise
[i nu mai avea nevoie de [i mai mult stres.
C`nd am sunat acas\ la Webb pentru a-mi anula planurile de
cin\, a r\spuns Vince la telefon. I-am spus c\ nu mai puteam s\
ajung `n acea sear\.
Trebuie s\-l caut pe Bill [i apoi s\ o g\sim pe mama lui, i-am
spus. E mai bine s\ afle de la el despre povestea asta.
Oh, `mi pare r\u! a spus Vince.
{i mie la fel. {tii, m-am s\turat at`t de tare de toat\ povestea
asta.
Istorie trqitq
251
Asta a fost ultima oar\ c`nd `mi amintesc c\ am vorbit cu

Vince.
P`n\ la sf`r[itul lunii [i de-a lungul lui iulie, Vince a fost ocupat cu Bernie Nussbaum, consilierul de la Casa Alb\, cu alegerea
unor `nlocuitori pentru judec\torul Byron Whizzer White de la
Curtea Suprem\ pentru William Sessions, c\ruia i se ceruse s\ demisioneze din func]ia de director al FBI-ului. Eu mai `ncercam s\
p\strez reforma din sistemul de s\n\tate pe masa Congresului.
Eram, de asemenea, ocupat\ cu organizarea primei mele c\l\torii
`n str\in\tate `n postura de Prim\ Doamn\. Bill trebuia s\ participe
la summit-ul G-7, o `nt`lnire anual\ a liderilor din cele [apte ]\ri
cele mai industrializate din lume, care se ]inea la Tokyo la `nceputul lui iulie, iar eu `l `nso]eam.
Abia a[teptam s\ vizitez din nou Japonia. Fusesem acolo pe
c`nd Bill era guvernator [i `mi amintesc cum am stat `n fa]a por]ilor
palatului imperial, privind uimi]i la frumuse]ea cur]ilor interioare.
De data aceasta aveam s\ particip\m la o cin\ oficial\ `n interiorul
palatului, g\zduit\ de `mp\rat [i de `mp\r\teas\. Amabili, inteligen]i [i cu un dezvoltat sim] artistic, acest cuplu fascinant `ntruchipeaz\ gra]ia artei lor na]ionale, precum [i lini[tea gr\dinilor pe
care am avut `n sf`r[it ocazia s\ le vizitez c`nd am fost la palat. ~n
timpul acestei vizite m-am `nt`lnit cu un grup de femei japoneze de
vaz\ prima dintre zecile de astfel de `nt`lniri pe care aveam s\ le
]in `n lume , pentru a afla mai mult despre problemele cu care se
confruntau femeile pretutindeni.
Am fost cu deosebire `nc`ntat\ c\ mama a putut s\ ne `nso]easc\ `n c\l\torie. M-am g`ndit c\ i-ar fi de folos o schimbare radical\ de peisaj pentru a-[i reveni dup\ moartea tatei. S-a distrat de
minune cu noi `n Japonia [i `n Coreea, iar apoi am`ndou\ ne-am
`nt`lnit cu Chelsea `n Hawaii, unde am participat la o conferin]\
despre sistemul de `ngrijire de s\n\tate din acel stat. Pe 20 iulie,
Chelsea [i cu mine am luat avionul spre Arkansas pentru a o l\sa
pe mama [i a vizita c`]iva prieteni. ~n acea sear\, `ntre opt [i nou\,
8/28/04
12:05 AM
Page 252
252
Mack McLarty m-a sunat la mama acas\ pentru a-mi da vestea

`ngrozitoare: Vince Foster era mort; p\rea o sinucidere.
Am fost at`t de [ocat\, `nc`t nu `mi pot `nc\ da seama de [irul
evenimentelor care s-au succedat `n acea noapte. ~mi amintesc c\
am `nceput s\ pl`ng [i s\-i pun `ntreb\ri lui Mack. Pur [i simplu nu
puteam s\ cred. Sigur nu era o gre[eal\? Mack mi-a dat c`teva
detalii evazive despre faptul c\ trupul ì fusese descoperit `ntr-un
parc, despre arm\ [i despre cauza mor]ii: o gaur\ de glon] `n cap.
~mi cerea sfatul despre c`nd s\-i spun\ pre[edintelui. ~n acel
moment Bill ap\rea la CNN `n emisiunea lui Larry King, Larry
King Live, `n direct de la Casa Alb\, [i tocmai acceptase s\ prelungeasc\ emisiunea cu o jum\tate de or\. Mack m-a `ntrebat dac\
eram de p\rere c\ Bill trebuia s\ termine mai `ntì emisiunea. M-am
g`ndit c\ Mack trebuia s\ scurteze interviul pentru a-i spune lui Bill
c`t mai repede cu putin]\. Nu puteam suporta ideea c\ lui Bill i se
va spune `n direct la TV despre moartea tragic\ a unuia dintre cei
mai apropia]i prieteni ai lui.
De `ndat\ ce am `ncheiat convorbirea cu Mack, i-am spus mamei
[i lui Chelsea ce se `nt`mplase. Apoi am `nceput s\-i sun pe to]i cei
despre care `mi aminteam c\ `l cuno[teau pe Vince, sper`nd c\ cineva m\ va putea lumina cum [i de ce fusese cu putin]\ a[a ceva.
Aveam nevoie de informa]ie ca de oxigen. Eram `nnebunit\
pentru c\ m\ sim]eam at`t de departe [i nu puteam s\-mi dau seama
ce se `nt`mpla. De `ndat\ ce Bill a terminat emisiunea, l-am sunat.
P\rea foarte [ocat [i `mi tot repeta Cum a fost cu putin]\? [i Trebuia s\-l opresc cumva. Imediat ce am terminat convorbirea, Bill a
mers la casa pe care Vince [i Lisa o `nchiriaser\ `n Georgetown.
~ntr-una din numeroasele noastre convorbiri care au urmat mi-a
spus c\ Webb se dovedise un st`lp de for]\ [i de eficien]\, lu`ndu-[i
sarcina de a se ocupa de funeraliile care aveau s\ aib\ loc la Little
Rock [i de a face aranjamentele de transport, preg\tind tot ceea ce
trebuia f\cut pentru familie. ~i voi fi `ntotdeauna recunosc\toare lui
Webb pentru asta, iar c`nd am vorbit cu el, m-am oferit s\ `l ajut
Istorie trqitq
253
cum puteam. Am vorbit [i cu Lisa [i cu sora lui Vince, Sheila.

Nici una din noi nu putea crede ceea ce ni se spunea. Ne ag\]am
cu disperare de speran]a ira]ional\ c\ acest co[mar se ivise dintr-o
ne`n]elegere, o identificare eronat\.
Am sunat-o pe Maggie Williams, care ì era foarte devotat\ lui
Vince [i `l vedea zilnic. Dar ea nu reu[ea dec`t s\ pl`ng\ `n hohote,
a[a c\ am`ndou\ am `ncercat s\ vorbim printre lacrimi. Am sunat-o
pe Susan Thomases, care `l [tia pe Vince din 1980. Am sunat-o pe
Tipper Gore [i am `ntrebat-o dac\ credea cumva c\ ar fi trebuit s\
aducem consilieri la Casa Alb\ pentru a educa personalul `n
leg\tur\ cu depresia. Tipper a fost at`t reconfortant\, c`t [i util\,
explic`ndu-mi c\ multe sinucideri vin prin surprindere pentru c\ nu
[tim s\ citim semnalele de avertisment.
Am r\mas treaz\ toat\ noaptea, pl`ng`nd [i discut`nd cu prietenii. M\ `ntrebam ne`ncetat dac\ aceast\ tragedie ar fi putut fi
prevenit\, dac\ eu sau altcineva am fi observat ceva ciudat `n
comportamentul lui Vince. C`nd pagina editorial\ a lui The Wall
Street Journal `ncepuse s\-i fac\ rechizitoriul, ì spusesem s\ ì
ignore sfat care fusese u[or de dat, dar pentru Vince imposibil,
se pare, de urmat. A spus prietenilor comuni c\ el, prietenii [i
clien]ii lui citiser\ dintotdeauna The Journal `n Arkansas [i c\ nu
se putea imagina d`nd ochii cu acei oameni dup\ ce ace[tia vor fi
citit articolele despre el.
Serviciul funerar `n onoarea lui Vince s-a ]inut `n catedrala
St. Andrew din Little Rock. Vince nu era catolic, dar Lisa [i copiii
erau, [i ]inerea slujbei `n acel loc `nsemna mult pentru ei. Bill a
vorbit frumos despre omul special pe care `l [tiuse dintotdeauna [i
a sf`r[it cit`nd dintr-un c`ntec al lui Leon Russell: Te iubesc `ntr-un
loc unde nu exist\ spa]iu, nici timp./ Te iubesc pe via]\./ E[ti prietenul meu.
Dup\ slujb\, am mers cu ma[inile `ntr-un convoi lung, lugubru,
p`n\ la Hope, acolo unde se n\scuse [i crescuse Vince. Era o zi de
var\ incendiar\, iar c\ldura cre[tea `n valuri de peste dealurile
8/28/04
12:05 AM
Page 254
254
pr\fuite. Vince a fost `nmorm`ntat chiar la marginea ora[ului. Nu

putusem scoate nici un cuv`nt. Eram `mpietrit\. Tot ce sim]eam era
o intui]ie vag\ a faptului c\ Vince se afla `n sf`r[it la loc sigur,
`napoi acas\, acolo unde ì era locul.
Zilele care au urmat p\reau c\ trec cu `ncetinitorul, pe c`nd
`ncercam s\ ne `ntoarcem la activitatea zilnic\. Dar cei care fuseser\ apropia]i de Vince erau `nc\ obseda]i de `ntrebarea de ce?
Maggie, `n special, era distrus\. Bernie Nussbaum nu-[i putea ierta
faptul c\ fusese cu el `n acea zi [i nu observase nimic `n neregul\.
Fusese cea mai bun\ s\pt\m`n\ a Biroului Administrativ de la
`nceperea mandatului. Ruth Bader Ginsburg era pe cale s\ ob]in\
un loc la Curtea Suprem\ [i chiar `n diminea]a aceea pre[edintele `l
numise pe judec\torul Louis Freeh director al FBI-ului. Lui Bernie
i s-a p\rut c\ Vince era relaxat, chiar cu inima u[oar\.
Pe m\sur\ ce aflam mai mult despre depresia clinic\, am `nceput s\ `n]eleg faptul c\ Vince se poate s\ fi ar\tat mai fericit pentru c\ ideea mor]ii ì d\dea un sentiment de pace. Ca de obicei,
Vince avea un plan. Revolverul Colt al tat\lui s\u se afla deja `n
ma[in\. Este greu de imaginat durerea care poate face moartea s\
par\ o u[urare binevenit\, dar Vince o sim]ea. Am aflat mai t`rziu
c\ apelase la ajutor psihiatric cu c`teva zile `nainte de sinucidere,
dar fusese prea t`rziu pentru a-l salva. A condus ma[ina `ntr-un parc
izolat de l`ng\ Potomac, [i-a pus ]eava pistolului `n gur\ [i a ap\sat
pe tr\gaci.
La dou\ zile dup\ moartea lui Vince, Bernie Nussbaum a mers
`n biroul lui [i, `mpreun\ cu reprezentan]ii Departamentului de
Justi]ie [i ai FBI-ului, au rev\zut fiecare document pentru a c\uta
indicii care s\ aduc\ lumin\ asupra sinuciderii sale.
Bernie mai condusese o cercetare sumar\ `n c\utarea vreunui
bilet de adio `n noaptea `n care Vince murise, dar nu g\sise nimic.
Conform unor volume `ntregi de m\rturii adunate ulterior, `n cursul
acestei prime cercet\ri Bernie descoperise c\ Vince arhivase `n
biroul s\u unele dosare personale con]in`nd lucr\ri pe care le f\cuse
Istorie trqitq
255
pentru Bill [i pentru mine `n perioada c`nd fusese avocat `n Little

Rock, inclusiv dosare despre afacerea cu p\m`nt de la Whitewater.
Bernie i-a dat aceste dosare lui Maggie Williams, care le-a trimis la
re[edin]\, iar, cur`nd dup\ aceea, au fost transferate la biroul lui
Bob Barnett, avocatul nostru personal din Washington. ~ntruc`t
biroul lui Vince nu fusese niciodat\ considerat loc al crimei, aceste
ac]iuni erau de `n]eles, legale [i justificate. Dar cur`nd aveau s\
atrag\ industria teoriilor conspira]iei [i procurori care au `ncercat s\
dovedeasc\ faptul c\ Vince fusese ucis pentru a acoperi ceea ce
[tia despre Whitewater.
Aceste zvonuri trebuiau s\ se termine o dat\ cu raportul oficial
care ì declara moartea drept sinucidere [i cu foaia de h`rtie pe care
Bernie a g\sit-o rupt\ `n dou\zeci [i [apte de buc\]i pe fundul
servietei lui Vince. Nu era at`t un bilet de sinuciga[, c`t un bocet din
str\fundul inimii, o enumerare a lucrurilor care ì tulburau sufletul.
Nu am fost f\cut pentru o slujb\ `n centrul aten]iei publice, la
Washington. Aici, a aduce pe cineva la ruin\ e un sport, a scris el.
Publicul nu va crede `n nevinov\]ia familiei Clinton [i a
personalului lor credincios
Editorii de la WSJ mint f\r\ s\ se g`ndeasc\ la consecin]e.
Acele cuvinte m-au umplut de durere. Vince Foster era un om
bun care voise s\ `[i aduc\ contribu]ia la bun\starea ]\rii sale. Ar fi
putut continua s\ practice avocatura `n Little Rock, s\ ajung\ `ntr-o
zi pre[edinte al Asocia]iei Baroului din Arkansas [i s\ nu aud\ nici
un cuv`nt ur`t [optit la adresa lui. ~n loc de toate acestea, a venit la
Washington ca s\ lucreze pentru prietenul lui din Hope. Scurta
perioad\ petrecut\ `n serviciul public i-a distrus imaginea despre
sine [i, `n mintea lui, i-a afectat pentru totdeauna reputa]ia. La scurt
timp dup\ moartea sa, un comentator de la revista Time exprima
trista transformare a vie]ii lui Vince, folosind chiar cuvintele lui:
~nainte de a veni aici, spunea el, m\ g`ndeam la noi ca la ni[te
oameni buni. Nu vorbea numai despre el, ci despre to]i aceia dintre noi care f\cuser\m c\l\toria din Arkansas `ncoace.
8/28/04
12:05 AM
Page 256
Istorie trqitq
256
Cele [ase luni care trecuser\ de la exuberanta zi a `nvestirii `n

func]ie fuseser\ brutale. Tat\l meu [i unul dintre prietenii apropia]i
muriser\. So]ia lui Vince, copiii [i restul familiei erau devasta]i de
durere. Soacra mea era pe moarte. Pa[ii ezitan]i ai noii administra]ii
erau transforma]i literalmente `n cazuri federale. Nu [tiam `ncotro
s-o apuc, a[a c\ am f\cut ceea ce f\ceam de obicei c`nd eram confruntat\ cu situa]ii potrivnice: m-am aruncat `ntr-un program at`t de
`nc\rcat, `nc`t nu `mi l\sa timp pentru pl`ns. Acum v\d c\ eram pe
pilot automat, `mping`ndu-m\ spre `nt`lnirile privind asisten]a de
s\n\tate ]inute pe Capitoliu [i spre reuniunile unde trebuia s\
vorbesc, adeseori pe punctul de a izbucni `n pl`ns. Dac\ `nt`lneam
pe cineva care `mi amintea de tat\l meu sau d\deam peste un
comentariu r\ut\cios la adresa lui Vince, sim]eam de `ndat\ cum
`mi urc\ lacrimile `n ochi. S`nt sigur\ c\ uneori p\ream vulnerabil\,
trist\ sau poate chiar nervoas\ pentru c\ a[a [i eram. {tiam c\ trebuia s\ continuu [i s\ duc crucea durerii pe care o sim]eam `n sinea
mea. Aceasta a fost una dintre perioadele `n care doar propria
voin]\ m\ mai ]inea `n picioare.
Marea b\t\lie asupra bugetului s-a sf`r[it `n august, c`nd planul
economic propus de Bill a fost votat. ~nainte de vot, am discutat cu
unii democra]i care `nc\ ezitau, `ngrijora]i nu numai de votul dificil
asupra bugetului, ci [i de felul cum aveau s\ explice voturile la fel
de dificile care puteau s\ urmeze `n privin]a s\n\t\]ii, armelor [i
comer]ului. O republican\ din Congres m-a sunat s\-mi explice c\
era de acord cu obiectivul pre[edintelui de a reduce deficitul, dar c\
i se ordonase de c\tre conducerea partidului s\ voteze Nu, indiferent de convingerile proprii. ~n final, nici un republican nu a votat
pentru pachetul ponderat privind bugetul. S-a strecurat prin Camer\
la un vot diferen]\, iar vicepre[edintele Gore, `n rolul s\u oficial de
pre[edinte al Senatului, a trebuit s\ voteze pentru a `nclina balan]a
de 50-50. C`]iva democra]i mai curajo[i, cum ar fi deputata Marjorie Margolis Mezvinsky, care au f\cut ceea ce au considerat a fi
257
`n interesul pe termen lung al Americii, au pierdut `n alegerile

urm\toare.
Planul nu reflecta `ntocmai inten]iile administra]iei, dar semnala
`ntoarcerea responsabilit\]ii fiscale `n administra]ie [i `nceputul
unui reviriment al economiei na]ionale, f\r\ precedent `n istoria
american\. Planul a redus deficitul la jum\tate, a prelungit via]a lui
Medicare Trust Fund, a extins o reducere de taxe numit\ credit pe
taxa pe venit dob`ndit, de care beneficiau cincisprezece milioane de
muncitori americani cu venituri mici, a reformat programul de `mprumuturi acordate studen]ilor, care a economisit milioane de dolari
din buzunarul contribuabililor [i a creat zone de `mputernicire [i
cooperative antreprenoriale care acordau beneficii fiscale investi]iilor
`n comunit\]i slab dezvoltate. Pentru a sus]ine financiar aceste reforme, planul scotea bani din taxele pe benzin\ [i pe veniturile americanilor celor mai `nst\ri]i, care `n schimb primeau rate mai mici la
dob`nzi [i o pia]\ a schimburilor `n cre[tere pe m\sur\ ce economia
lua av`nt. Bill a semnat actul legislativ la 10 august 1993.
Pe la mijlocul lui august eram at`t de cufunda]i `n munc\, `nc`t
Bill [i cu mine a trebuit aproape s\ fim lega]i, du[i pe sus [i arunca]i `ntr-un avion pentru a pleca `n vacan]\ la Marthas Vineyard.
S-a dovedit a fi o perioad\ minunat\ [i t\m\duitoare pentru mine.
Ann [i Vernon Jordan ne-au convins s\ venim la Vineyard,
unde ei mergeau `n vacan]\ de ani de zile. Ne-au g\sit un loc perfect, `ntr-o cas\ mic\, izolat\, care ì apar]inea lui Robert McNamara,
secretarul Ap\r\rii din timpul lui Kennedy [i al lui Johnson.
Cabana cu dou\ dormitoare de la Cape Cod se afla pe malul iazului
Oyster, unul dintre cele mai mari iazuri cu ap\ salin\ de pe malul
vestic al insulei. Am dormit [i `notat [i am sim]it cum lunile de tensiune `ncepeau s\ se topeasc\.
La petrecerea dat\ de familia Jordan pe 19 august pentru a celebra a patruzeci [i [aptea aniversare a lui Bill au venit prieteni vechi
[i fe]e noi, care m-au f\cut s\ r`d [i s\ m\ relaxez. A fost unul dintre cele mai bune momente ale mele din ultima vreme. Jackie
8/28/04
12:05 AM
Page 258
258
Kennedy Onassis se afla acolo `mpreun\ cu vechiul ei partener,

Maurice Templesman. ~ntotdeaun\ gra]ioas\, Katharine Graham,
editoare la The Washington Post, a sosit `mpreun\ cu Bill [i Rose
Styron, care ne-au [i devenit prieteni de `ncredere.
Styron, un sudist crispat [i foarte inteligent, cu o fa]\ frumos
cioplit\ de vreme [i cu ochi p\trunz\tori, publicase recent Darkness
Visible: A Memoir of Madness1 `n care `[i relata lupta cu depresia
clinic\. I-am vorbit `n timpul cinei despre Vince [i ne-am continuat
conversa]ia a doua zi `n timpul unei lungi plimb\ri pe una dintre
frumoasele plaje de la Vineyard. Mi-a descris senza]ia cov`r[itoare
de pierdere [i de disperare care poate m\cina o persoan\ p`n\ c`nd
dorin]a de eliberare din durerea [i dezorientarea zilnic\ face ca
moartea s\ par\ o alegere preferabil\, ba chiar ra]ional\.
Am petrecut mult timp [i cu Jackie. Casa ei, `nconjurat\ de
c`teva sute din cei mai fruno[i acri de teren din Marthas Vineyard,
avea c\r]i [i flori peste tot, iar ferestrele d\deau spre dunele ce se
unduiau molatic p`n\ `nspre oceanul din zare. Casa avea aceea[i elegan]\ nepreten]ioas\ caracteristic\ pentru tot ceea ce f\cea Jackie.
~mi pl\cea s\-i v\d pe ea [i pe Maurice `mpreun\. Fermec\tor,
inteligent [i cu purt\ri fine, el radia iubire, respect [i grij\, dar [i
pl\cerea de a se afla `n compania ei. Se f\ceau s\ r`d\ unul din criteriile mele pentru judecarea unei rela]ii.
Jackie [i Maurice ne-au invitat s\ navig\m pe iahtul lui Maurice `mpreun\ cu Caroline Kennedy Schlossberg [i so]ul ei,
Ed Schlossberg, cu Ted [i Vicky Kennedy [i cu Ann [i Vernon Jordan. Caroline este unul dintre pu]inii oameni din lume care poate
`n]elege experien]a unic\ a lui Chelsea [i, de la acea vizit\ `ncoace,
a devenit un prieten receptiv [i un model pentru fiica mea. Ted
Kennedy, unchiul lui Caroline [i pater familias al clanului Kennedy, este unul dintre cei mai capabili senatori care au servit vreodat\ patria noastr\ [i, de asemenea, un marinar experimentat. Ne-a
]inut mereu aten]ia concentrat\ cu pove[tile lui despre pira]i [i
1 ~ntuneric vizibil: o biografie a nebuniei (n.tr.).
Istorie trqitq
259
b\t\lii navale, `n timp ce inteligenta [i efervescenta lui so]ie, Vicky,

ad\uga culoare `ntregii povestiri.
Am p\r\sit Menemsha Harbor `ntr-o zi minunat\ cu soare [i am
ancorat pe o insul\ din apropiere pentru a `nota `nainte de pr`nz.
Am mers sub punte s\-mi pun costumul de baie, iar c`nd m-am
`ntors pe punte, Jackie, Ted [i Bill erau deja `n ap\. Caroline [i
Chelsea se suiser\ pe platform\ la vreo unsprezece metri deasupra
apei. C`nd m-am uitat `n sus spre ele, au s\rit `mpreun\, lovind apa
oceanului cu zgomot.
S-au ridicat la suprafa]\ r`z`nd [i au `notat `napoi spre iaht pentru un alt salt.
Chelsea mi-a spus:
Haide, mam\, `ncearc\ [i tu!
Bine`n]eles, Ted [i Bill au `nceput s\ strige:
Haide, f\ o `ncercare f\ o `ncercare!
Din motive care `mi scap\ p`n\ `n ziua de ast\zi, am spus bine,
de acord. Nu mai am constitu]ia atletic\ de odinioar\, dar le-am
urmat pe Chelsea [i pe Caroline sus pe trambulina `ngust\. ~ncepeam deja s\ m\ g`ndesc: Cum de m-am b\gat `n treaba asta?
De `ndat\ ce Caroline [i Chelsea au ajuns pe platform\ buf!
s-au [i aruncat din nou. Acum, coco]at\ acolo sus de una singur\,
privind `n jos spre fe]ele mici care mergeau prin ap\ sub mine, am
stat s\ ascult strig\tele:
Haide! Haide! Sari!
Apoi am auzit vocea lui Jackie ridic`ndu-se peste a celorlal]i:
Nu o face, Hillary! Nu te l\sa influen]at\ de ei! Nu o face!
M-am g`ndit: Iat\ vocea `n]elepciunii [i a experien]ei. S`nt
sigur\ c\ Jackie spusese de nenum\rate ori Nu, pur [i simplu nu
voi face asta. {tia exact ce se petrecea `n mintea mea [i `mi venise
`n ajutor.
{tii ceva, ai dreptate! i-am strigat.
Am cobor`t `nceti[or, cu toat\ demnitatea de care am fost `n
stare. Apoi am intrat `n ap\ [i am plecat `not cu prietena mea Jackie.
8/28/04
12:05 AM
Page 260
Istorie trqitq
261
libertatea comer]ului era nevralgic\ pentru revigorarea economic\ a

]\rii [i c\ NAFTA cerea ac]iune imediat\. Crearea unei zone libere
de comer] `n America de Nord cea mai mare zon\ liber\ de
comer] din lume ar extinde exporturile Statelor Unite, ar crea noi
locuri de munc\ [i s-ar asigura c\ economia noastr\ culege foloasele, [i nu povara globaliz\rii. De[i privit\ ca nepopular\ de c\tre
SALA DE NA{TERI
sindicatele muncitore[ti, extinderea oportunit\]ilor de comer] era

un obiectiv major al administra]iei. Chestiunea era dac\ pre[edintele `[i putea concentra energia asupra a dou\ campanii legislative
`n acela[i timp. Eu sus]ineam c\ putea [i, mai mult, c\ am`narea
C`nd ne-am `ntors la Washington, cu o s\pt\m`n\ `nainte de

Ziua Muncii, cu o important\ victorie bugetar\ `n contul administra]iei, venise timpul pentru Casa Alb\ s\ se concentreze `n
`ntregime asupra ini]iativei privind asisten]a sanitar\. Sau cel pu]in
a[a speram. Termenul de o sut\ de zile stabilit de Bill fusese de
mult dep\[it, echipa special\ fusese dizolvat\ la sf`r[itul lui mai, iar
proiectul privind asisten]a sanitar\ fusese `mpins spre marginea
agendei politice timp de luni de zile, pentru ca pre[edintele [i
echipa lui legislativ\ [i economic\ s\ se poat\ concentra asupra
pachetului privind reducerea deficitului bugetar. Pe timpul verii
sunasem diferi]i membri ai Congresului, lupt`nd din greu pentru
a-l ajuta pe Bill s\ realizeze programul economic cheia de bolt\ a
`ntregului plan pe care `l inten]iona pentru ]ar\.
Dar chiar av`nd la activ victoria crucial\ pentru aprobarea bugetului, s\n\tatea trebuia `nc\ s\ concureze cu alte priorit\]i legislative. De la debutul administra]iei, secretarul Trezoreriei, Lloyd
Bentsen, ne avertizase `n leg\tur\ cu programarea prea str`ns\ a
chestiunii privind s\n\tatea, sceptic fiind c\ aceasta ar putea trece de
Congres `n mai pu]in de doi ani. Pe la sf`r[itul lui august, Bentsen,
secretarul de Stat Warren Christopher [i consilierul economic Bob
Rubin se ar\tau inflexibili `n leg\tur\ cu am`narea chestiunii
s\n\t\]ii pentru a merge mai departe cu Acordul Nord American
pentru Liberul Comer], cunoscut drept NAFTA. Ei considerau c\
reformei din s\n\tate avea s\-i sl\beasc\ mult [ansele de a fi

votat\. Dar decizia ì apar]inea lui Bill, iar pentru c\ NAFTA se
confrunta cu un termen-limit\ al orarului legislativ, el a decis c\ era
mai bine s\ ne ocup\m mai `ntì de ea.
Bill era, de asemenea, extrem de angajat `n `nt\rirea rela]iilor cu
vecinii no[tri cei mai apropia]i de la sud. Mexicul nu era numai
c\minul str\mo[esc a milioane de mexico-americani, dar se afla `n
acela[i timp `ntr-un profund proces de schimbare politic\ [i economic\, ce avea poten]ialul de a se r\sp`ndi de-a lungul Americii
Latine. Bill dorea s\-l sus]in\ pe pre[edintele Ernesto Zedillo,
economist prin forma]ie, `n `ncercarea lui de a schimba guvernul
dintr-un sistem politic unipartid `ntr-o democra]ie multipartit\, care
s\ se ocupe de problemele de durat\ privind s\r\cia [i corup]ia,
precum [i de chestiuni ca emigra]ia clandestin\, drogurile [i
comer]ul ilicit.
~nc\ o dat\, s\n\tatea trebuia s\ a[tepte. ~n orice caz, Ira [i cu
mine, `mpreun\ cu o suit\ de exper]i pe probleme de s\n\tate, am
continuat s\ schi]\m con]inutul unui act legislativ, care avea s\
ofere asisten]\ medical\ ieftin\ [i de calitate tuturor americanilor.
Victoriile legislative din timpul verii ne-au f\cut optimi[ti `n
leg\tur\ cu [ansele pe care le aveam. Ne tot aminteam c\ reforma
nu privea doar politici publice complexe, ci [i vie]ile oamenilor, iar
8/28/04
12:05 AM
Page 262
262
`n c\utarea mea de solu]ii, multe dintre acele existen]e se intersectaser\ cu a mea.

Pe c`nd Bill [i consilierii lui construiau o politic\ pentru
relansarea economiei, eu c\l\toream de-a lungul ]\rii ascult`ndu-i
pe americani vorbind despre dificult\]ile pe care le `nt`mpinau cu
costurile tot mai ridicate ale medicamentelor, cu tratamentul inechitabil [i cu h\]i[urile birocratice cu care trebuiau s\ se confrunte
`n fiecare zi. Din Louisiana p`n\ `n Montana [i din Florida p`n\ `n
Vermont, c\l\toriile mele mi-au `nt\rit `ncrederea c\ sistemul medical existent ar fi putut fi mai eficient [i mai pu]in costisitor dac\
se asigura c\ fiecare american care avea nevoie de asisten]\ medical\ ar fi primit-o.
Am vorbit cu oameni care `[i pierduser\ temporar asigurarea
pentru c\ `[i schimbaser\ locul de munc\ ceea ce se `nt`mpla
lunar cu aproximativ dou\ sute de mii de oameni. Am `nt`lnit
b\rba]i [i femei care descoperiser\ c\ nu puteau fi asigura]i dac\
aveau o circumstan]\ preexistent\, cum ar fi cancerul sau diabetul, ce fusese deja diagnosticat\ [i f\cea parte din arhiva medical\. Unii americani mai `n v`rst\ care tr\iau dintr-un venit fix
mi-au spus c\ fuseser\ for]a]i s\ aleag\ `ntre a-[i pl\ti chiria sau
a-[i cump\ra medicamentele prescrise. Spitalizarea tat\lui meu `mi
ar\tase c\, [i av`nd cea mai bun\ `ngrijire la dispozi]ie, a pierde pe
cineva drag este `ngrozitor de dureros. Nici nu voiam s\-mi imaginez c`t ar fi de greu dac\ pierderea ar fi fost evitabil\.
Am `nt`lnit, de asemenea, americani care mi-au umplut inima de
speran]\. ~ntr-o zi, c`nd am mers s\ discut cu reformatorii sistemului
de s\n\tate din Capitoliu, am remarcat un b\ie]el care st\tea `n
primul r`nd `ntr-un c\rucior cu rotile. Avea cel mai frumos z`mbet
posibil pe fe]i[oara lui dr\g\la[\ [i nu `mi puteam lua ochii de la el.
Chiar `nainte de a `ncepe s\ vorbesc, m-am dus p`n\ la el. C`nd
m-am aplecat s\ `l salut, [i-a aruncat bra]ele `n jurul g`tului meu.
L-am ridicat `n bra]e [i am descoperit c\ purta o centur\ de sus]inere
pe tot corpul, care c`nt\rea vreo dou\zeci de kilograme. M-am
Istorie trqitq
263
adresat audien]ei ]in`ndu-l `n bra]e. A[a l-am cunoscut pe Ryan

Moore, un b\ie]el de [apte ani din South Sioux City, Nebraska,
care se n\scuse cu o form\ rar\ de nanism. Familia lui se afla `ntr-o
lupt\ continu\ cu compania de asigur\ri pentru plata multiplelor
interven]ii chirurgicale [i a tratamentelor de care avea nevoie.
Situa]ia lui Ryan ì limitase capacitatea de a cre[te, dar nu ì afectase atitudinea pozitiv\. Ne-a fost at`t de simpatic mie [i echipei
mele, `nc`t Melanne a at`rnat o fotografie imens\ cu el pe holul din
Hillaryland. Pove[ti precum cea a lui Ryan ne-au ]inut concentra]i
asupra scopului luptei noastre de a aduce asigurarea medical\ `n
buzunarele tuturor americanilor, iar curajul lui de a spera `mi e
surs\ de inspira]ie p`n\ ast\zi.
Pe la `nceputul lui septembrie, Bill era concentrat asupra
preg\tirilor privind vizita prim-ministrului israelian Yitzhak
Rabin [i a liderului palestinian Yasser Arafat [i semnarea noului
acord de pace `n Orientul Mijlociu. ~nt`lnirea istoric\ a avut loc
pe peluza sudic\ de la Casa Alb\, la 13 septembrie 1993, [i a
fost rezultatul a luni de negociere la Oslo, Norvegia. Era important\ sus]inerea acordului de la Oslo de c\tre ]ara noastr\, pentru
c\ Statele Unite s`nt singurele care pot determina ambele p\r]i s\
implementeze efectiv termenii acordului [i `n care Israelul se
poate `ncrede. Popoarele din Orientul Mijlociu [i lumea `ntreag\
aveau s\-i vad\ pe prim-ministrul Rabin [i pe conduc\torul
Arafat angaj`ndu-se personal s\ respecte ceea ce reprezentan]ii
lor negociaser\.
~i `nt`lnisem pentru prima oar\ pe Yitzhak [i pe Leah Rabin `n
prim\vara aceea, c`nd se aflaser\ `ntr-o vizit\ de curtoazie la Casa
Alb\. Prim-ministrul, un om de statur\ medie, nu f\cea nimic pentru a capta aten]ia, dar demnitatea lui t\cut\ [i intensitatea caracterului s\u m-au atras ca pe mul]i al]ii spre el. Iradia o aur\ de
putere; era un om care m\ f\cea s\ m\ simt `n siguran]\. Leah, o
femeie care te frapa, cu p\r negru [i ochi alba[tri p\trunz\tori,
r\sp`ndea energie [i inteligen]\. Era bine instruit\, atent\ [i
8/28/04
12:05 AM
Page 264
264
cunosc\toare `n ale artelor. Acum, `n cea de a doua vizit\ la Casa

Alb\, a remarcat imediat unde mutasem anumite tablouri din colec]ia de art\ a Casei Albe. Leah era o femeie extrovertit\, `mp\rt\[indu-[i opiniile despre personalit\]i [i evenimente prin remarce
directe, care mi-au f\cut-o de `ndat\ simpatic\. Ambii membri ai
familiei Rabin erau reali[ti `n leg\tur\ cu problemele cu care se
confrunta Israelul. Credeau c\ nu aveau alt\ [ans\ dec`t s\ `ncerce
s\ garanteze un viitor sigur pentru na]iune, prin negocieri cu
du[manii lor declara]i. Atitudinea lor `mi amintea de vechea zical\
sper\ pentru mai bine, planific\ pentru mai r\u. Aceasta era [i
p\rerea mea, [i a lui Bill.
~n acea zi de bun augur, Bill l-a convins pe Yitzhak s\-i
str`ng\ m`na lui Arafat ca un semn clar al angaj\rii lor `n planul
de pace. Rabin a fost de acord, at`ta timp c`t i se garanta c\ nu va
exista [i un s\rut, un obicei arab larg r\sp`ndit. ~nainte de ceremonie, Bill [i Yitzhak au repetat atent o hilar\ str`ngere de m`n\,
Bill pretinz`nd c\ era Arafat, `n timp ce puneau la punct o
manevr\ complicat\ care s\-l `mpiedice pe liderul palestinian s\
se apropie prea mult.
Str`ngerea de m`n\ [i acordul, care p\rea s\ ofere o speran]\
nemai`nt`lnit\, au fost privite de unii israelieni [i arabi ca un pas
`napoi din perspectiva intereselor [i a credin]elor lor religioase,
care au condus ulterior la izbucnirea de violen]e [i la tragica moarte
a lui Rabin. Dar `n acea dup\-amiaz\ perfect\ sub un soare str\lucitor [i c\lduros care p\rea s\ transmit\ binecuv`ntarea lui Dumnezeu am sperat numai la bine [i m-am hot\r`t s\ fac tot ce `mi va
sta `n putin]\ s\ sus]in decizia curajoas\ a israelienilor de a-[i
asuma acel risc pentru o pace sigur\ [i durabil\.
Chiar `n timp ce lucra la aceste chestiuni variate [i presante,
Bill [i-a programat un discurs televizat `n care s\ se adreseze Congresului, la 22 septembrie, pentru a prezenta planul privind asisten]a medical\. Dup\ aceea, am fost chemat\ s\ depun m\rturie `n
fa]a a cinci comisii ale Congresului ce luau `n discu]ie chestiunea
Istorie trqitq
265
reformei din sistemul medical, reform\ care, speram noi, avea s\

demareze pe la `nceputul lui octombrie.
Orarul lunii septembrie era ambi]ios [i nu ne puteam permite mai
multe obstacole. De[i proiectul de lege nu fusese finalizat, Bill, Ira [i
cu mine doream s\ ì familiariz\m pe membrii democra]i cu con]inutul acestuia `nainte de marele discurs al lui Bill, astfel `nc`t ei s\
`n]eleag\ ra]ionamentul din spatele deciziei noastre. Dar cifrele brute
din raport trebuiau calculate [i confirmate de exper]ii bugetari, iar
aceasta avea s\ ia cu c`teva s\pt\m`ni mai mult dec`t fusese anticipat.
~n loc s\ r\sp`ndim un document nefinalizat, am creat o camer\ de
lectur\, unde membrii democra]i puteau s\ citeasc\ propunerea, cu
men]iunea c\ cifrele puteau s\ se schimbe. Au existat scurgeri de informa]ie privind con]inutul acestui document c\tre agen]iile de pres\,
iar relat\rile care au luat na[tere i-au f\cut pe mul]i din Congres s\
cread\ c\ acest proiect era documentul final. Deja circumspect `n
privin]a reformei din s\n\tate, senatorul Moynihan a depl`ns `ntreaga
`ntreprindere, spun`nd c\ se baza pe numere fanteziste.
Sus]in\torii [i oponen]ii reformei `ncepuser\ s\-[i organizeze
propriile campanii pentru influen]area rezultatului. Grupuri reprezent`nd consumatori, familii, muncitori, v`rstnici, spitale de copii [i
medici pediatri erau, `n cea mai mare parte, `n favoarea reformei.
Dar grupurile de afaceri, `n special ale micilor afaceri[ti, companiile farmaceutice [i gigan]ii asigur\rilor vedeau de mult timp reforma ca pe o amenin]are. Doctorii, de asemenea, obiectau la anumite
elemente specifice ale planului.
Nu mi-a luat mult timp pentru a observa c`t de bine organizat\
[i finan]at\ era opozi]ia. Pe la `nceputul lui septembrie, Asocia]ia
pentru Asigur\ri Medicale din America, un puternic grup de interese ce reprezenta companiile de asigur\ri din ]ar\, a lansat reclame
la televizor, concepute pentru a discredita reforma. Spoturile ar\tau
un cuplu aflat la masa din buc\t\rie, rev\z`ndu-[i facturile medicale, pl`ng`ndu-se `n gura mare c\ guvernul avea s\-i for]eze s\
semneze pentru un nou plan de s\n\tate pe care nu `l voiau.
8/28/04
12:05 AM
Page 266
266
Lucrurile se schimb\ [i nu `ntotdeauna `n mai bine. Guvernul ne-ar

putea obliga s\ alegem dintr-o serie de planuri de s\n\tate concepute de birocra]i, intona anun]ul. Era un spot neadev\rat [i care
inducea oamenii `n eroare, dar `n acela[i timp o tactic\ abil\ pentru
a ne speria, care a avut efectul scontat.
Pe 20 septembrie, cu dou\ zile `nainte ca Bill s\ dezv\luie planul Congresului [i na]iunii, mi-a cerut s\ m\ uit peste discursul pe
care tocmai `l primise de la sec]iunea de redactare a discursurilor.
De-a lungul anilor, Bill [i cu mine ne-am bazat `ntotdeauna pe sprijinul solid al celuilalt. Ne socoteam reciproc editori ori de c`t ori
lucram la c`te un discurs sau la o scrisoare mai importante. Era
duminic\ dup\-amiaza, iar eu [edeam `ntr-un fotoliu imens `ntr-una
din camerele preferate la ultimul etaj al Casei Albe Solarium
unde ne retr\geam adesea s\ ne relax\m, s\ juc\m c\r]i, s\ privim
la televizor [i, `n general, s\ ne sim]im ca o familie normal\.
R\sfoind rapid printre paginile discursului, mi-am dat seama c\ nu
fusese finalizat iar Bill trebuia s\-l prezinte `n mai pu]in de
patruzeci [i opt de ore. M-a cuprins panica. Am luat telefonul [i am
cerut operatorului de la Casa Alb\ s\ o sune pe Maggie. ~ntotdeauna calm\ `n mijlocul furtunii, ea a aruncat o privire pe discurs [i a
reunit de `ndat\ o `nt`lnire cu to]i consilierii de v`rf `n probleme de
s\n\tate [i cu autorii de discursuri pentru seara respectiv\. Peste
boluri cu nachos [i guacamole, eu [i Bill, `mpreun\ cu vreo dou\zeci de membri ai personalului, eram a[eza]i `n Solarium [i
`ntorceam pe toate p\r]ile diferitele teme ale discursului. Am sugerat ca reforma din s\n\tate s\ fie considerat\ parte a destinului
american, o metafor\ just\, dat fiind c\ `n viziunea lui Bill aceasta
era [ansa genera]iei noastre de a r\spunde obliga]iilor fa]\ de genera]iile viitoare. Ne-am oprit la tema destinului [i, cu un sentiment
combinat de grab\ [i de u[urare, le-am `nm`nat autorilor de discursuri o nou\ schi]\ de text. Cu implicarea constant\ al lui Bill `n
editare [i rescriere, ei au aranjat textul `ntr-o form\ satisf\c\toare
pentru apari]ia de mar]i noapte.
Istorie trqitq
267
Pre[edin]ii `[i adreseaz\ discursurile speciale c\tre Congres de

pe un podium aflat `n camera de gal\ a Camerei Reprezentan]ilor.
Este o sear\ a ritualurilor. C`nd pre[edintele intr\ `n sal\, un sergent
de armat\ aflat acolo anun]\ pe un ton solemn: Pre[edintele
Statelor Unite. Audien]a se ridic\ `n picioare, iar pre[edintele ì
salut\ pe membrii ambelor partide care, prin tradi]ie, s`nt a[eza]i pe
laturile opuse ale coridorului central. Apoi urc\ la pupitru [i `[i prive[te audien]a. Vicepre[edintele [i pre[edintele Camerei stau exact
`n spatele lui.
Prima Doamn\, `mpreun\ cu oaspe]ii Casei Albe [i cu al]i demnitari, st\ `ntr-o arie special\ a balconului, iar odinioar\ era un joc
de salon foarte agreat la Washington s\ ghice[ti cine va sta al\turi
de ea. La dreapta mea `n acea sear\ se afla unul dintre medicii
pediatri de frunte ai ]\rii [i unul dintre oamenii mei prefera]i, doctorul T. Berry Brazelton, cu care lucrasem zece ani `n probleme
privind copiii. Mai suprinz\tor era oaspetele din st`nga mea,
doctorul C. Everett Koop, chirurg pediatru prin forma]ie, care fusese medicul [ef al pre[edintelui Reagan, `ns\rcinat cu supravegherea Serviciului Na]ional de S\n\tate Public\. Cu barb\ [i cu
ochelari, era republican [i un inflexibil du[man al avortului, care
trecuse printr-o b\t\lie dur\ pentru confirmare. Bill [i cu mine
ajunseser\m s\-l admir\m mult pe doctorul Koop pentru pozi]iile lui
curajoase adoptate pe c`nd era medic [ef, avertiz`ndu-i pe americani
`n leg\tur\ cu pericolele consumului de tutun [i a r\sp`ndirii SIDA
[i duc`nd cruciade pentru imunizare, utilizarea prezervativelor, s\n\tatea mediului `nconjur\tor [i ameliorarea nutri]iei. Dup\ ce v\zuse
sl\biciunile sistemului, at`t din pozi]ia de medic, c`t [i de autor de
politici medicale, Koop devenise un avocat ardent al reformei `n
s\n\tate [i ne era sfetnic [i aliat de n\dejde.
Dup\ ce a invitat audien]a s\ se a[eze, Bill [i-a `nceput discursul. Spre meritul s\u, nici m\car eu n-am realizat c\ era ceva `n
neregul\. Am aflat mai t`rziu c\ unul dintre asisten]i plasase un alt
discurs pe monitor anume discursul privind ecomonia pe care
8/28/04
12:05 AM
Page 268
268
Bill `l ]inuse cu luni `n urm\. Bill este legendar pentru capacitatea

lui de improviza]ie [i de a vorbi liber, dar acest discurs era mult
prea lung [i important pentru a-l improviza `n `ntregime. Timp de
[apte minute extrem de tensionate, pe c`nd membrii echipei sale se
gr\beau s\ corecteze gre[eala, el [i-a ]inut discursul din memorie.
A fost un discurs grandios, un amestec perfect de pasiune,
`n]elepciune [i substan]\. Am fost foarte m`ndr\ de el `n seara
aceea. Era o cale curajoas\ pentru un nou pre[edinte. Franklin D.
Roosevelt g\sise un mod `ndr\zne] de a acorda americanilor `n
v`rst\ securitatea economic\ prin programul de securitate social\;
Bill dorea, prin reforma sistemului medical, s\ `mbun\t\]easc\ pe
scar\ larg\ calitatea vie]ii pentru zeci de milioane de americani. El
a ar\tat o carte de asigurat `n culorile ro[u, alb, albastru, care,
spera el, va fi emis\ fiec\rui american, anun]`nd lansarea unui plan
ce avea s\-i garanteze fiec\rui cet\]ean asigurare de s\n\tate [i
acces la `ngrijire medical\ ieftin\ [i de calitate.
Ne-am adunat `n seara aceasta pentru a scrie un nou capitol
din povestea american\, a spus Bill na]iunii. Dup\ mult
timp, dup\ zeci de ani de demar\ri false, trebuie s\ facem din acest
plan cea mai urgent\ prioritate a noastr\: s\ d\m fiec\rui american
securitatea medical\ [i `ngrijirea care nu i se va mai lua nicic`nd
`napoi, `ngrijirea care s\ se g\seasc\ `ntotdeauna acolo pentru el.
C`nd [i-a terminat discursul de cincizeci [i dou\ de minute,
audien]a l-a ova]ionat `n picioare. De[i unii dintre legislatorii republicani au ridicat de `ndat\ anumite probleme privind unele detalii
ale planului, cei mai mul]i reprezentan]i ai ambelor tabere au spus
c\ au admirat dorin]a lui Bill de a se ocupa de un subiect care ì
frustrase pe at`t de mul]i dintre predecesorii lui. A[a, dup\ cum s-a
exprimat un jurnalist, efortul reformei era asemenea urcu[ului pe
Everestul politicii sociale. ~ncepuser\m deja s\ urc\m pe c\rare. M\
sim]eam plin\ de entuziasm, dar circumspect\, con[tient\ c\ un discurs mobilizator era un lucru, `n timp ce conceperea [i votarea unei
legi era altul. Dar ì eram recunosc\toare lui Bill pentru abnega]ia [i
Istorie trqitq
269
elocven]a lui [i credeam c\ vom putea ajunge la un compromis,

`ntruc`t bun\starea economic\ [i social\ a ]\rii pe termen lung
depindea de aceasta.
Dup\ discurs ne-am suit `n coloana de automobile [i ne-am `ndreptat `napoi spre Casa Alb\. Planificaser\m o petrecere dup\ discurs, dar ne-am decis s\ mergem mai `ntì `n Old Executive Office
Building, unde personalul din s\n\tate lucra `n birouri p\trate, `nghesuite, amenajate `n sala 160. Bill [i cu mine le-am mul]umit pentru c\ [i-au petrecut zile [i nop]i lucr`nd la reform\. M-am suit pe un
scaun [i am declarat `n r`setele [i aplauzele celor din sal\ c\, dat\
fiind na[terea iminent\ a unui act privind s\n\tatea, acea camer\
avea s\ fie redenumit\ Sala de na[teri.
Aveam toate motivele s\ fim optimi[ti `n leg\tur\ cu planul
reformei, dat fiind c\ analizele ap\rute cu referire la discursul lui
Bill [i la punctele majore ale planului fuseser\ `n general pozitive. Publicul sus]inea reforma cu o majoritate cov`r[itoare. Rapoartele de pres\ l\udau planul [i eforturile noastre de a atinge un
consens. Ziarele titrau: REFORMA DIN S|N|TATE; CE A
MERS BINE?
De[i proiectul de lege nu avea s\ apar\ dec`t peste o lun\, eram
ner\bd\toare s\ `ncep audierile `n fa]a comisiilor `ns\rcinate cu supravegherea mersului reformei. La [ase zile dup\ discursul lui Bill,
pe 28 septembrie, am avut ocazia. Apari]ia mea `n fa]a comisiei din
Camer\ a marcat `ntìa ocazie `n care o Prim\ Doamn\ era martorul-cheie `ntr-o ini]iativ\ legislativ\ major\. Alte Prime Doamne
ap\ruser\ `n fa]a Congresului, inclusiv Eleanor Roosevelt [i Rosalyn Carter, care `n 1979 a sus]inut cre[terea fondurilor pentru
programele destinate pacien]ilor cu boli mintale [i echipamentelor
pentru tratamentul de recuperare.
C`nd am ajuns, camera de audieri era ticsit\ de oameni, iar eu
eram neobi[nuit de nervoas\. Fiecare scaun era ocupat [i nu exista
nici un milimetru de spa]iu liber de-a lungul pere]ilor laterali sau
din spatele s\lii. C`teva zeci de fotografi erau a[eza]i sau st\teau pe
8/28/04
12:05 AM
Page 270
270
podea, `n fa]a mesei martorilor, ap\s`nd cu furie pe butoanele

aparatelor atunci c`nd m-am a[ezat. Toate re]elele de televiziune `[i
trimiseser\ echipe de filmare pentru a `nregistra evenimentul.
Muncisem mult pentru a-mi preg\ti m\rturia. ~ntr-una din
sesiunile preg\titoare, Mandy Grunwald, atot[tiitoarea consultant\
de media, care lucrase cu James Carville `n campania din 1992 [i
continuase s\ lucreze pentru Comitetul Na]ional Democrat, m\
`ntrebase ce voiam cu adev\rat s\ transmit.
{tiam c\ nu `mi puteam permite s\ fac gre[eli faptice, dar nici
nu voiam ca povestirile despre suferin]ele [i angoasele umane s\ se
piard\ prin h\]i[ul politicii publice. Voiam ca vorbele mele s\
transmit\ dimensiunea real\, de via]\, a problemei asisten]ei medicale. M-am decis s\ pornesc de la experien]a personal\: de ce m\
preocupa at`t de mult ameliorarea politicii de s\n\tate. La ora 10
diminea]a pre[edintele comisiei, Dan Rostenkowski, acel politician
de [coal\ veche, greoi [i de nezdruncinat din Chicago, a dat semnalul de `ncepere a lucr\rilor [i m-a prezentat publicului.
~n timpul ultimelor luni, lucr`nd pentru a m\ informa `n leg\tur\ cu problemele cu care se confrunt\ na]iunea noastr\ [i cet\]enii americani `n privin]a `ngrijirii medicale, am avut multe de
`nv\]at, am spus eu. Motivul oficial pentru care m\ aflu aici ast\zi
este c\ mi s-a acordat aceast\ responsabilitate. Dar lucru mai
important pentru mine m\ aflu aici ca mam\, so]ie, fiic\, sor\,
femeie. M\ aflu aici `n calitate de cet\]ean american interesat de
s\n\tatea familiei sale [i de cea a na]iunii.
~n cele dou\ ore care au urmat am r\spuns la `ntreb\ri puse de
membrii comisiei. Mai t`rziu, `n aceea[i zi, am depus m\rturie `n
fa]a Comisiei pentru Comer] [i Energie, prezidat\ de unul dintre
membrii afla]i de cel mai mult timp `n serviciul Camerei [i un
vechi campion al reformei `n s\n\tate, congresmanul democrat de
Michigan, John Dingell. ~n cele dou\ zile care au urmat, am ap\rut
`n fa]a unei alte comisii din Camer\ [i a dou\ comisii din Senat.
Experien]a era fascinant\, solicitant\ [i epuizant\. Am fost fericit\
Istorie trqitq
271
c\ am avut [ansa de a vorbi `n public despre planul nostru [i am

fost `nc`ntat\ c\ analizele ulterioare au fost `n general pozitive.
Membrii Congresului mi-au aplaudat interven]ia [i, conform relat\rilor din [tiri, au fost impresiona]i de faptul c\ [tiam detaliile sistemului sanitar. Aceasta mi-a dat speran]\. Poate c\ m\rturia mea ì
ajutase pe oameni s\ `n]eleag\ de ce reforma era at`t de vital\ pentru cet\]enii americani [i familiile acestora, precum [i pentru starea
economiei. Am fost, de asemenea, teribil de u[urat\ s\ [tiu c\ trecusem peste asta [i c\ nu f\cusem nici o prostie de care s\ ne fie
jen\, mie sau so]ului meu, care se afla `n vizorul tuturor [i pentru
c\ m\ alesese s\ `l reprezint `ntr-o ini]iativ\ at`t de important\.
~n timp ce mul]i membri au apreciat cu sinceritate punctele delicate ale dezbaterii privind sistemul medical, am realizat c\ unele
reac]ii laudative la m\rturia mea erau doar cele mai recente exemple ale sindromului cìnelui vorbitor, despre care `nv\]asem pe
c`nd eram Prim\ Doamn\ `n Arkansas. Exist\ o opinie similar\
atribuit\ doctorului Samuel Johnson de c\tre Boswell: Domnule,
o femeie predic`nd e ca un cìne care merge pe picioarele de
dinapoi. Nu e bine f\cut, dar m\car te surprinde c\ exist\.
Multe aprecieri erau centrate pe faptul c\ nu folosisem noti]e [i
nu `mi consultasem asisten]ii [i c\, `n general, [tiam despre ce vorbeam. Pe scurt, chiar [i membrii comisiilor care mi-au f\cut complimente nu le-au f\cut pe baza substan]ei planului.
Am aflat, de asemenea, c\ popularitatea mea dincolo de Beltway,
receptarea pozitiv\ a mesajului meu `n Capitoliu [i dorin]a aparent\
a Congresului de a da drumul reformei din s\n\tate tr\seser\ semnalul de alarm\ printre republicani. Dac\ Bill Clinton reu[ea s\
treac\ un act legislativ care avea s\ furnizeze fiec\rui american
asigurare de s\n\tate, aceasta avea s\ constituie un uria[ impuls
spre un al doilea mandat ca pre[edinte consecin]\ pe care republicanii erau hot\r`]i s\ o pre`nt`mpine. Exper]ii no[tri politici au
sim]it apari]ia unei strategii a terenului p`rjolit `n fa]a adversarului
8/28/04
12:05 AM
Page 272
Istorie trqitq
272
pe care o preg\teau republicanii. Steve Ricchetti, [eful biroului de

rela]ii cu Senatul al Casei Albe, era `ngrijorat:
Vor `ncepe s\ te urm\reasc\, mi-a spus `ntr-o dup\-amiaz\ la
birou. E[ti prea puternic\ `n acest proces. Vor trebui s\ te
c\s\peasc\ `ntr-un fel sau altul.
L-am asigurat pe Steve c\ mai avusesem de a face cu asemenea cazuri [i c\, m\car acum, aveam s\ o fac pentru o idee `n care
credeam.
Dup\ apari]ia mea `n fa]a Congresului, era timpul pentru ceea
ce la Casa Alb\ se numea t\v\lug, o serie de discursuri [i `nt`lniri
`n care pre[edintele provoca aten]ia [i sus]inerea politicii sale. Bill
programase s\ fac\ t\v\lugul `n prima jum\tate a lunii octombrie,
`ncep`nd cu o c\l\torie `n California pe 3 octombrie, unde urma s\
aib\ `nt`lniri la prim\rii pentru a discuta reforma [i a c`[tiga c`t mai
mul]i aderen]i. Dar orice agend\ preziden]ial\ este subiect al interven]iei evenimentelor din afar\. Bill se afla `n drum spre California
pe 3 octombrie, c`nd a primit un telefon urgent de la camera de
criz\ a Casei Albe. Dou\ elicoptere Black Hawk fuseser\ dobor`te
`n Somalia. Detaliile erau vagi, dar era clar c\ fuseser\ uci[i solda]i
americani [i c\ violen]ele continuau. Trupele fuseser\ ini]ial trimise
`n ]ara devastat\ de foamete de c\tre pre[edintele Bush `n misiune
umanitar\, dar lucrurile se precipitaser\ `ntr-un efort mult mai agresiv de impunere a p\cii.
Fiecare pre[edinte trebuie s\ adopte rapid o strategie atunci c`nd
se desf\[oar\ evenimente tulburi: el poate opri orice alt\ opera]iune
[i se poate concentra numai asupra crizei sau se poate ocupa de
situa]ie `n timp ce `[i continu\ programul oficial. Bill a r\mas `n
California, dar a fost `n contact permanent cu echipa sa de securitate na]ional\. Apoi ve[tile s-au `nr\ut\]it: trupul unui soldat american fusese t`r`t pe str\zile din Mogadiscio, un act consternant de
barbarie, orchestrat de conduc\torul rebelilor somalieni, generalul
Mohamed Aideed.
273
Lui Bill i se aduceau ve[ti la fel de teribile [i din Rusia. Avusese loc o `ncercare de lovitur\ de stat militar\ `mpotriva pre[edintelui Boris El]`n. Pe 5 octombrie, la Culver City, California, Bill a
trebuit s\ `ntrerup\ o reuniune din sediul prim\riei privind reforma
sanitar\ pentru a se `ntoarce la Washington. ~n cele c`teva s\pt\m`ni
care au urmat, Bill, presa [i `ntreaga ]ar\ au fost concentra]i asupra
evenimentelor din Somalia [i a agita]iilor din Rusia, `n timp ce
reforma din s\n\tate ajunsese pe un loc secund.
Pl\nuiser\m ini]ial s\ prezent\m Congresului un rezumat al
principiilor care aveau s\ modeleze legisla]ia legat\ de reforma din
s\n\tate. Dar ulterior am aflat c\ congresmanul Dan Rostenkowski
dorea s\-i furniz\m un proiect de lege detaliat, complet, `n limbaj
legislativ. Ambi]ia de a da de la `nceput Congresului un proiect de
lege exhaustiv s-a dovedit a fi o sarcin\ extrem de dificil\ [i o
eroare tactic\ din partea noastr\. Ne g`ndiser\m c\ vor fi 250 de
pagini cel mult, dar, pe m\sur\ ce avansam cu redactarea lui, devenea tot mai clar c\ proiectul de lege avea s\ fie mult mai lung, `n
parte datorit\ faptului c\ planul era foarte complex [i `n parte pentru c\ acceptasem includerea anumitor cereri specifice ale unor
grupuri de interese. Academia American\ de Pediatrie, de exemplu,
insista ca legea s\ garanteze `n pachetul de beneficii nou\ vaccin\ri
pentru copil, precum [i [ase vizite medicale. Aceste cereri erau
poate justificate, dar ar fi trebuit negociate dup\ introducerea legii,
[i nu `n procesul de scriere. Legea Securit\]ii Medicale predat\ de
Casa Alb\ Congresului la 27 octombrie era lung\ de 1342 de pagini. C`teva s\pt\m`ni mai t`rziu, `n ultima zi a sesiunii Congresului [i f\r\ prea mult zgomot, liderul majorit\]ii din Senat, George
Mitchell, introducea propunerea pe ordinea de zi. De[i multe alte
legi care se ocup\ de chestiuni complexe ca energia sau bugetul au
mai mult de o mie de pagini, oponen]ii acestui proiect ne-au obiectat dimensiunea proiectului de lege. Noi propuneam modernizarea
[i simplificarea unei politici sociale majore, dar se p\rea c\ nu
puteam s\ ne moderniz\m sau s\ ne simplific\m propriul proiect de
8/28/04
12:05 AM
Page 274
274
lege. A fost o tactic\ inteligent\, care trecea cu vederea faptul c\

propunerea noastr\ ar fi eliminat miile de pagini de legisla]ie din
domeniul s\n\t\]ii, deja existente.
Cu at`t de multe pe cap a[ fi putut s\ uit de ziua mea de na[tere
de pe 26 octombrie. Dar echipa mea nu pierdea nici o ocazie de a
petrece. Banda de la Hillaryland a invitat la Casa Alb\ peste o sut\
de membri ai familiei [i prieteni pentru o petrecere-surpriz\ la cea
de a patruzeci [i [asea aniversare a mea. Am [tiut c\ era pe cale s\
se `nt`mple ceva c`nd m-am `ntors `n re[edin]\ dup\ `ntrunirile din
ziua respectiv\ cu senatorul Moynihan [i cu senatorul de Maryland,
Barbara Mikulski, veteran al Dealului Capitoliului, cunoscut\ ca
decanul femeilor senator.
Toate luminile din cas\ erau stinse. O pan\ de curent, mi s-a
spus. Acesta a fost primul indiciu: curentul nu se `ntrerupe niciodat\ la Casa Alb\. Am fost `nso]it\ p`n\ sus [i mi s-a cerut s\ port o
peruc\ neagr\ [i o fust\ larg\ dup\ moda colonial\, cu siguran]\,
[i o `ncercare de a imita moda introdus\ de Dolley Madison. Apoi
am fost condus\ jos `n State Floor, unde am fost `nt`mpinat\ de o
duzin\ de membri ai personalului cu peruci blonde reprezent`nd
o duzin\ de Hillary diferite Hillary cu panglic\ de p\r, Hillary
care g\te[te, Hillary din politica de s\n\tate. Bill se deghizase `n
pre[edintele James Madison (cu peruc\ alb\ [i pantaloni str`n[i pe
picior). L-am adorat pentru asta, dar m-am bucurat c\ tr\iam la
sf`r[itul secolului XX. Arat\ mai bine `n costum.
WHITEWATER
~n 1993, de Halloween, am r\sfoit un exemplar de duminic\ al
ziarului Washington Post [i am aflat c\ vechea noastr\ companie
din Arkansas, care ne adusese pierderi, revenea `n actualitate. Conform unor ,,surse guvernamentale, Resolution Trust Corporation
(RTC), o agen]ie federal\ care examineaz\ economiile [i `mprumuturile falimentare, pornise o anchet\ la Madison Guaranty Savings
and Loan, al c\rui proprietar era Jim McDougal. McDougal [i so]ia
lui, Susan, fuseser\ partenerii no[tri `n Whitewater Development
Company, o corpora]ie complet separat\, pentru a se `ngriji de
terenul achizi]ionat cu patru ani `nainte ca McDougal s\ cumpere
Madison Guaranty. Din cauza rela]iei noastre din trecut cu McDougal, am fost implica]i [i `n urm\toarele lui e[ecuri. ~n timpul cursei
preziden]iale, declara]iile ap\rute `n pres\, imediat infirmate,
sus]ineau c\ McDougal a beneficiat de favoruri din partea statului
c`nd Bill a fost guvernator, datorit\ leg\turilor noastre de afaceri.
Povestea a intrat `n umbr\ c`nd Bill [i cu mine am dovedit c\ pierduser\m bani `n investi]ia Whitewater [i c\, `n timp ce el era guvernator, Departamentul de Valori Mobiliare din Arkansas ì
`ndemnase pe func]ionarii federali s\-l `ndep\rteze pe McDougal [i
s\ lichideze Madison Guaranty.
Acum Washington Post declara c\ investigatorii RTC cerceteaz\ declara]iile pe care McDougal le-a folosit `n S & L pentru a
sustrage ilegal bani pentru campaniile politice din Arkansas,
8/28/04
12:05 AM
Page 276
276
incluz`nd campania din 1986 de realegere a guvernatorului. Am

fost convins\ c\ nu vor g\si nimic `n aceast\ privin]\. Bill [i cu
mine n-am depozitat [i nici n-am `mprumutat vreodat\ bani de la
Madison Guaranty. ~n ce prive[te contribu]iile pentru campanii,
Bill a sus]inut legea din Arkansas care impunea o limit\ strict\ de o
mie cinci sute de dolari drept contribu]ie pentru alegeri. McDougal
fusese deja pus sub acuza]ie, judecat [i achitat de guvernul federal
pentru gre[eli care rezultau din func]ionarea lui la Madison Guaranty `nainte ca Bill s\ candideze la pre[edin]ie.
Nici Bill, nici eu nu ne-am dat seama de semnifica]ia politic\ a
bru[tei reapari]ii a afacerii Whitewater [i probabil din acest motiv
am f\cut unele gre[eli legate de modul `n care noi am abordat aceast\
controvers\ din ce `n ce mai fierbinte. Dar nu mi-a[ fi imaginat vreodat\ c`t de departe vor merge adversarii no[tri.
Numele Whitewater a ajuns s\ reprezinte o investiga]ie f\r\
sf`r[it a vie]ii noastre, care i-a costat pe contribuabili peste [aptezeci
de milioane de dolari doar pentru investiga]ia condus\ de Procurorul
Independent [i niciodat\ nu a dovedit c\ noi am fi gre[it cu ceva. {i
Bill [i eu am cooperat voluntar cu investigatorii. De fiecare dat\ c`nd
veneau cu o schimbare, judecam problema cu deta[are, s\ ne asigur\m c\ nu am pierdut din vedere sau c\ nu am trecut peste nimic
esen]ial. Dar, deoarece afirma]iile se succedau cu repeziciune, am
realizat c\ alerg\m dup\ himere `ntr-o cas\ cu oglinzi: alergam `ntr-o
direc]ie doar ca s\ ne d\m seama c\ s-a ivit ceva `n spatele nostru.
Whitewater nu p\rea niciodat\ real\, pentru c\ nu era.
Scopul investiga]iilor era s\-l discrediteze pe pre[edinte [i
administra]ia [i s\ le reduc\ av`ntul. Nu conta c\ nu am f\cut nimic
r\u. Conta doar s\ i se dea publicului impresia c\ am gre[it cu
ceva. Nu avea importan]\ c\ investiga]iile ì costau pe contribuabili
zeci de milioane de dolari; era important doar c\ via]a noastr\ [i
munca pre[edintelui au fost, `n mod repetat, subminate. Whitewater
a fost `nceputul unei noi tactici `n lupta politic\: investiga]ia ca
arm\ pentru distrugerea politic\. Whitewater a devenit arma cea
Istorie trqitq
277
mai convenabil\ pe care adversarii no[tri o puteau folosi pentru

orice fel de atac `mpotriva noastr\. Whitewater a fost de la `nceput
un r\zboi politic [i a fost folosit din plin `n tot timpul pre[edin]iei
lui Bill Clinton.
La vremea respectiv\ `ns\, Whitewater mi se p\rea doar ca o
nou\ schimbare `ntr-o poveste veche cu ni[te personaje cunoscute
mai mult ceva care te deranjeaz\, dec`t o amenin]are.
Totu[i, dup\ felul `n care erau prezentate lucrurile `n articolul
din The Washington Post de Halloween [i `n unul asem\n\tor care
a urmat cur`nd `n The New York Times, ne-am g`ndit c\ ar trebui
s\ fim precau]i [i s\ ne angaj\m un avocat privat. Avocatul nostru
personal, Bob Barnett, se retr\sese din afacerea Whitewater fiindc\
so]ia lui, Rita Braver, era corespondent\ CBS pentru Casa Alb\.
Bob e democrat de mult timp [i partenerul de dezbateri preferat al
candida]ilor nominaliza]i de pre[edin]ia [i vicepre[edin]ia Partidului Democrat. ~n dezbaterile simulate care ì preg\tesc pe candida]ii
pentru stilurile retorice [i argumentele politice ale adversarilor, el ì
reprezint\ pe republicani lu`nd rolul vicepre[edintelui [i al pre[edintelui George Bush `mpotriva lui Geraldine Ferraro, membr\ a
Congresului `n 1984, a guvernatorului Michael Dukakis, `n 1988,
[i a guvernatorului Bill Clinton `n 1992. A jucat rolul secretarului
Ap\r\rii Dick Cheney, `mpotriva senatorului Joe Liebermanm, `n
dezbaterea pentru vicepreziden]ialele din 2000. {i chiar a luat rolul
congresmanului Rick Razio `n preg\tirea dezbaterilor mele `n
timpul cursei pentru Senat din 2000. Bob a devenit avocatul, consultantul [i consilierul meu `n 1992 [i n-a[ fi putut g\si un prieten
mai bun `n urm\torii ani.
Bob mi l-a recomandat pe David Kendall, colegul lui de la
Williams [i Connoly, pentru a ne reprezenta `n problema Whitewater. ~l cuno[team pe David de ani de zile. Cu toate c\ era cu c`]iva
ani mai `n v`rst\ dec`t mine [i Bill, fuseser\m colegi la Facultatea
de Drept de la Yale. Ca [i Bill, David era bursier Rhodes. Originar
din Midwest David a fost n\scut [i crescut `n ]inuturile rurale din
8/28/04
12:05 AM
Page 278
278
Indiana, la o ferm\ el [i cu mine aveam, astfel, o leg\tur\ natural\. Cur`nd, a devenit un om foarte important `n via]a noastr\.
David era perfect pentru aceast\ slujb\. Lucrase la Curtea Suprem\ pentru judec\torul Byron White [i avea experien]\ `n legisla]ia corporatist\ [i `n cazurile `n care era implicat\ mass-media.
{i-a reprezentat clien]ii `n c`teva din investiga]iile S & L din anii 80,
a[a c\ era familiarizat cu problemele. ~n acela[i timp, avea o con[tiin]\ social\ de nezdruncinat. Pe peretele biroului s\u at`rna o
copie a mandatului de arestare `n Mississippi, unde fusese `nchis
pentru o perioad\ scurt\ fiindc\ era activist pentru drepturi civile
`n timpul cursei pentru dreptul la vot `n Vara Libert\]ii din 1964.
~ntr-una din primele lui slujbe ca avocat, a ap\rat cazurile de pedeaps\ cu moartea pentru Fondul de Ap\rare Legal\ al NAACP.
Ca to]i avoca]ii buni, David avea talentul de a transforma fapte
care p\reau r\zle]e [i ne`nchegate `ntr-un discurs conving\tor. Dar
reconstituirea afacerii Whitewater i-a pus la `ncercare competen]ele. Mai `ntì, David a luat dosarele de la biroul lui Vince Foster,
care i-au fost date lui Bob Barnett dup\ moartea lui Vince. Apoi, a
descoperit alte documente din Washington p`n\ `n Flippin, Arkansas, l`ng\ proprietatea Whitewater.
Ne-am `nt`lnit cu David la Casa Alb\ aproape `n fiecare
s\pt\m`n\ din urm\toarele trei luni. Cum ascultam fascinat\, ne-a
spus ce aflase `n timp ce adunase neregulile din cazul Whitewater
[i identificase investi]iile din ce `n ce mai bizare ale lui Jim
McDougal. S\ `ncerci s\ reconstitui mormanul de documente al lui
McDougal `nsemna s\ intri `ntr-un nor de cea]\.
Nici eu, nici Bill nu am vizitat vreodat\ proprietatea Whitewater; am v\zut doar fotografii. David a hot\r`t c\ trebuia s\ vad\
locul ,,`n trei dimensiuni [i `n timp real pentru a `n]elege cazul.
A luat avionul spre sudul statului Missouri (care era mai aproape de
proprietatea noastr\ dec`t Little Rock), apoi a `nchiriat o ma[in\.
Dup\ ore `ntregi de condus pe str\zi `ntortocheate, `n cele din urm\
a luat-o pe drumul marcat de buldozer prin p\dure [i a ajuns
Istorie trqitq
279
noaptea t`rziu la proprietatea Whitewater. Din loc `n loc, erau

anun]uri pe care scria De v`nzare, dar nu era nimeni acas\. Dac\
s-ar fi `ntors c`teva luni mai t`rziu, dup\ ce ziari[tii se `ngr\m\diser\ s\ fotografieze [i s\ pun\ `ntreb\ri oric\rei persoane care
[tia ceva despre Whitewater, David ar fi v\zut un afi[ mare pe una
dintre pu]inele cl\diri locuite de acolo: Merge]i acas\, idio]ilor!
~n cele din urm\, David a l\sat un agent imobiliar local din
Flippin, pe nume Chris Wade, s\ se ocupe de problema propriet\]ilor de la Whitewater. Noi nu [tiam c\, `n mai 1985, McDougal v`nduse cele dou\zeci [i patru din loturile r\mase companiei lui
Wade. ~n ciuda faptului c\ `n acea perioad\ eram `nc\ parteneri,
McDougal nu ne-a informat despre asta. ~n schimb, ne-a cerut s\
semn\m c\ renun]\m la aceste p\m`nturi sau s\ ne oferim s\ `mp\r]im beneficiile de 35 000 de dolari. Nu [tiam nici c\ McDougal
a achizi]ionat `n aceast\ tranzac]ie un mic avion Piper Seminole,
care a devenit ,,avionul companiei.
P`n\ la mijlocul anilor 80, McDougal a fost pre[edintele unei
mici corpora]ii cel pu]in oficial. ~n 1982, cump\rase o mic\
afacere prosper\ Madison Guaranty [i, cur`nd, au ap\rut [i
profiturile financiare. McDougal aspira s\ fie bancher populist [i
avea idei grandioase. Din ce deducea David Kendall, multe dintre
afacerile lui McDougal erau de pus sub semnul `ntreb\rii. ~n terminologia lui David, McDougal f\cea ,,investi]ii excesiv de optimiste. Din nefericire, c`nd nu a putut acoperi cheltuielile,
McDougal a `nceput s\ `nv`rt\ banii, `mprumut`nd de la unul ca s\
dea altuia. Noi nu [tiam asta, a[a c\ o dat\ chiar a folosit compania
Whitewater pentru a cump\ra un teren l`ng\ un parc m\rgina[ la
sud de Little Rock, pe care l-a numit Castle Grande Estates. Grupului s\u de parteneri de afaceri [i planuri e[uate i-a luat ani de zile s\
se l\mureasc\ despre ce era vorba.
Madison Guaranty a `nceput ca mii de alte S & L-uri care au f\cut
mici `mprumuturi ipotecare pentru case. Apoi, `n 1982, administra]ia Reagan a modificat industria economiilor [i a `mprumuturilor.
8/28/04
12:05 AM
Page 280
280
Brusc, proprietari ca McDougal au putut s\ fac\ `mprumuturi mari,

necugetate, `n afara afacerii lor [i, `n cele din urm\, acestea au dus
`ntreaga industrie, inclusiv Madison Guaranty, la serioase probleme
financiare. O modalitate prin care administratorii financiari de la
S & L [i avoca]ii lor au `ncercat s\-[i salveze afacerile falimentare
a fost s\ creasc\ capitalul prin oferte de ac]iuni preferen]iale, permise prin legea federal\, dac\ aveau aprob\ri `n regul\ de la stat.
~n 1985, Rick Massey, un t`n\r avocat de la firma Rose, `mpreun\ cu un prieten care a lucrat pentru McDougal, a propus un astfel
de remediu pentru Madison Guaranty. Deoarece McDougal neglijase plata pentru serviciile legale anterioare de la Rose, firma a
insistat ca el s\ pl\teasc\ dou\ mii de dolari re]inere lunar\, `nainte
ca Massey s\ preia controlul. Partenerii mei mi-au cerut s\ pretind
aceast\ re]inere lunar\ de la McDougal [i s\ devin partener de
poli]\ al lui Massey deoarece, ca asociat junior, el nu putea s\
`nregistreze un client. Dup\ ce am rezolvat re]inerea, implicarea
mea `n aceast\ problem\ a fost minim\. Oferta de capital n-a fost
niciodat\ aprobat\ de cei din Arkansas, iar func]ionarii de la S & L
au preluat Madison Guaranty, l-au `nl\turat pe McDougal [i au
ini]iat o examinare a tranzac]iilor de la S & L datorit\ acuza]iilor c\
McDougal ac]iona pe cont propriu.
Investiga]ia federal\ urmat\ de acuza]ia de infrac]iune l-au f\cut
pe McDougal s\ se consume ani de zile. ~n 1986, ne-a c\utat [i
ne-a `ntrebat dac\ vrem s\ renun]\m la 50 de procente din compania Whitewater. Am crezut c\ e o idee grozav\. Ne f\cuser\m
investi]iile cu opt ani mai devreme [i ne-au costat mul]i bani. Dar
`nainte de a ne `n]elege asupra p\r]ii noastre, l-am rugat pe McDougal s\ ne retrag\ numele de pe ipotec\ [i, `n schimbul ob]inerii unui
procent de 100% din ceea ce a r\mas, s\-[i asume datoriile care
r\m`neau [i s\ ne scuteasc\ de orice responsabilitate de acum sau
de mai t`rziu. C`nd a refuzat s\ fac\ asta, a fost ca un semnal de
alarm\. Pentru prima oar\ de c`nd am devenit parteneri, `n 1978,
am cerut s\ v\d registrele contabile. Am fost `ntrebat\ de ce nu
f\cusem asta `nainte [i cum de fusesem at`t de ignorant\ `n ce
Istorie trqitq
281
prive[te ac]iunile lui McDougal. Mi-am pus [i eu aceast\ `ntrebare.

Am crezut c\ f\cusem o investi]ie proast\ [i c\ trebuia s\ pl\tesc
pre]ul pentru cump\rarea acestor case suplimentare doar sub form\
de rate cu dob`nd\. ~ns\ ne-am dat seama c\ eram `n pierdere [i c\
trebuia s\ a[tept\m p`n\ c`nd aveau s\ se schimbe pre]urile pe pia]\
sau p`n\ c`nd le puteam vinde. N-am avut nici un motiv s\-l iau la
`ntreb\ri pe McDougal, ale c\rui investi]ii fuseser\ `ncununate de
un succes impresionant `n anii 70 [i care, `mi imaginam eu, [tia s\
fac\ sit\ de m\tase din coad\ de cìne. Am continuat s\ pl\tesc tot
ceea ce McDougal spunea c\ dator\m [i mi-am v\zut `n continuare
de lucrurile importante din via]a mea, printre care dorin]a de a avea
copii, participarea la alegerile so]ului meu la fiecare doi ani [i
`ncercarea de a lucra `n justi]ie. De `ndat\ ce contabilul meu a analizat documentele Whitewater, str`nse cu ajutorul lui Susan
McDougal vreme de c`teva luni, mi-am dat seama c\ intr\rile contabile erau gre[ite [i c\ Whitewater era un fiasco. M-am hot\r`t ca,
`mpreun\ cu so]ul meu, s\ pun totul `n ordine [i apoi s\ ie[im din
harababura cu McDougal. Din cauza problemelor lui McDougal,
acest lucru a durat ani de zile.
Mai `ntì, am vrut s\ [tiu obliga]iile pe care corpora]ia le avea
fa]\ de IRS1, fa]\ de Departamentul Fiscal din Arkansas [i fa]\ de
taxele locale pentru teren. Whitewater nu a avut niciodat\ profituri,
dar era `nc\ obligat\ s\ pl\teasc\ taxe pe care, am aflat eu `n 1989,
McDougal nu le achitase `n ultimii ani. Nu pl\tise taxele pe proprietate, `n ciuda faptului c\ pe noi ne-a asigurat c\ o f\cuse. Pentru a
pune acum la dosar taxele nepl\tite, aveam nevoie de semn\tura
unui func]ionar de la compania Whitewater [i doar cei din familia
McDougal de]ineau titlurile. Am `ncercat timp de un an s\ iau
procur\ de la McDougal ca s\ pot s\ `nregistrez chitan]ele fiscale,
s\ le achit [i s\ v`nd proprietatea pentru a acoperi datoriile.
~ntre timp, via]a lui McDougal s-a schimbat `n r\u. So]ia lui,
Susan, l-a p\r\sit `n 1985 [i, mai t`rziu, s-a mutat `n California.
1 Internal Revenue Service, Fiscul din Statele Unite (n.red.).
8/28/04
12:05 AM
Page 282
282
~n anul urm\tor, a avut un atac cerebral care l-a sl\bit, i-a accentuat
depresia maniacal\ cu care, se pare, se lupta de c`tva timp. N-am
fost dornic\ s\-l contactez pe McDougal, a[a c\ `n 1990 am sunat-o
pe Susan `n California, i-am explicat ce voiam s\ fac [i am `ntrebat-o dac\ ea, `n calitate de secretar al companiei, voia s\-[i dea
semn\tura. A fost de acord, iar eu i-am trimis imediat formularele,
pe care ea le-a semnat [i mi le-a returnat. C`nd a aflat McDougal, a
]ipat la Susan `n telefon [i m-a sunat la birou s\ m\ amenin]e. Mi-l
f\cusem du[man.
McDougal a devenit [i mai `nver[unat dup\ ce a fost acuzat [i
judecat cu opt capete de acuzare federale pentru conspira]ie,
fraud\, declara]ii false [i evaziune fiscal\. A fost consultat `ntr-un
spital psihiatric `nainte de procesul din 1990. I-a cerut lui Bill s\ fie
martor pentru el, dar i-am spus lui Bill s\ nu fac\ asta. Bill e `ntotdeauna dornic s\ ajute pe oricine, mai ales pe vechii prieteni, dar eu
pur [i simplu nu am sim]it c\ se putea conta pe McDougal.
Am`ndoi ne-am dat seama c\ `l cuno[team foarte pu]in [i nu [tiam
exact ce f\cuse `n ace[ti ani. Dup\ ce judec\torii au pronun]at
sentin]a, McDougal m-a amenin]at din nou, de data aceasta
spun`ndu-mi c\ o s\ mi-o pl\teasc\ pentru c\ am `nregistrat chitan]ele fiscale.
{i s-a ]inut de cuv`nt, av`nd un sprijin considerabil din partea
adversarilor politici ai lui Bill. Sheffield Nelson, fost autoproclamat
CEO1 la Arkansas Louisiana Gas Company (Arkla), devenise
membru al Partidului Republican pentru a candida `mpotriva lui
Bill la func]ia de guvernator `n 1990. Obi[nuit s\ ob]in\ ce voia,
dup\ `nfr`ngere Nelson a devenit foarte r\zbun\tor. De `ndat\ ce
Bill [i-a anun]at candidatura pentru pre[edin]ie `n 1991, Nelson l-a
anun]at la Casa Alb\ pe Bush c\ e gata s\-i ofere tot sprijinul pentru a-l `nvinge pe Bill. ~n acest scop l-a convins pe McDougal s\-[i
exprime orice pl`ngere posibil\ `n leg\tur\ cu Bill [i cu mine,
indiferent dac\ era fondat\ sau nu.
1 Chief Execution Officer.
Istorie trqitq
283
Rezultatul a fost prima poveste Whitewater, un articol care a

ap\rut pe prima pagin\ a edi]iei de duminic\ din New York Times
`n martie 1992, `n toiul alegerilor primare ale democra]ilor.
Afirma]iile lui Jim McDougal erau citate trunchiat, infiltr`nd
deliberat informa]ii false despre parteneriatul nostru. Autorul articolului a f\cut mult caz de ,,leg\tura noastr\ complicat\ cu
McDougal [i insinua, `n mod eronat, c\ el ne adusese venituri din
afacerea Whitewater, primind, `n schimb, favoruri. ~n timp ce
titlurile tr`mbi]au c\ ,,Clinton s-a al\turat opera]iunii S & L, noi
f\cuser\m investi]ii cu McDougal cu patru ani `nainte ca Jim s\
cumpere S & L. Echipa lui Clinton l-a angajat imediat pe Jim Lyons,
un avocat respectat, cunosc\tor al dreptului corporatist, care a pl\tit
o firm\ de contabili care s\ se adune [i s\ explice opera]iunile contabile legate de investi]ia Whitewater.
Raportul Lyons, care a costat 25 000 de dolari [i a fost completat `n circa trei s\pt\m`ni, a dovedit c\ Bill [i cu mine eram responsabili `n aceea[i m\sur\ ca [i McDougal de `mprumutul ini]ial pe
care l-am luat pentru a achizi]iona proprietatea Whitewater [i c\ am
pierdut zeci de mii de dolari `n investi]ie ultima cifr\ fiind 46 000
de dolari. Zece ani [i zeci de milioane de dolari mai t`rziu, raportul
final Whitewater din 2002, realizat de procurorul independent care
a f\cut o investiga]ie separat\ `mputernicit\ de Resolution Trust
Corporation, `nt\rea declara]iile lui Lyons. Dup\ ce compania a
f\cut public raportul Lyons `n martie 1992, presa a abandonat
aceast\ problem\. Unii republicani [i alia]ii lor nu au renun]at `ns\
a[a de u[or. ~n august 1992, un investigator de la RTC cu o func]ie
ne`nsemnat\, L. Jean Lewis, a g\sit un am\nunt incriminator
privind Madison, pe care `ncerca s\-l lege de Bill [i de mine.
Chunk Banks, procurorul republican al Statelor Unite `n Little Rock,
numit de pre[edintele Bush `n func]ia de judec\tor federal, a fost
presat de Departamentul de Justi]ie s\ investigheze aceste incrimin\ri [i s\ prezinte aceste cita]ii marelui juriu, ceea ce `nsemna, `n
mod inevitabil, c\ toate acestea vor fi f\cute publice [i c\ eram
8/28/04
12:05 AM
Page 284
Istorie trqitq
284
implica]i, `ntr-o anumit\ m\sur\, `ntr-o investiga]ie penal\. Banks

a refuzat, exprim`ndu-[i surpriza c\ RTC nu i-a trimis aceste informa]ii cu trei ani `nainte, c`nd cercetase cazul Jim McDougal. Bank
a spus c\ acuza]iile respective nu-i d\deau nici un motiv s\ ne suspecteze de un comportament `mpotriva legii sau s\ ne investigheze
[i c\ se temea c\ o cercetare de ultim\ or\ va influen]a negativ [i
va prejudicia alegerile preziden]iale. Oarecum surprinz\tor, ultimul raport Whitewater ar\ta, de fapt, implicarea administra]iei
Bush `n `ncercarea de a veni cu un element surpriz\ cu doar c`teva
s\pt\m`ni `nainte de alegeri. Era implicat nu numai procurorul
general William Barr, dar [i avocatul Casei Albe, C. Boyden Gray,
care a `ncercat s\ descopere un posibil am\nunt incriminator la
adresa RTC, care s\ aib\ leg\tur\ cu noi. C`nd zvonurile Whitewater au ie[it din nou la suprafa]\ `n toamna anului 1993, nici unul
dintre oamenii de la Casa Alb\ nu [i-ar fi imaginat complexul de
for]e care convergea `n ceea ce avea s\ devin\ pentru adversarii
no[tri o perfect\ furtun\ politic\.
La mijlocul lui noiembrie, `n timp ce David Kendall era profund
implicat `n misiunea lui de g\sire a adev\rului, The Washington
Post punea Casei Albe o mul]ime de `ntreb\ri legate de Whitewater
[i de McDougal. ~n urm\toarele c`teva s\pt\m`ni, au `nceput mici
dezbateri interne `n serviciul administrativ privitor la r\spunsurile
care trebuiau date mass-mediei. S\ r\spundem la `ntreb\ri? S\ le
ar\t\m documente? Dac\ da, pe care dintre ele? Consultan]ii no[tri
politici, inclusiv George Stephanopoulos [i Maggie Williams, au
fost pentru prezentarea documentelor. De aceea[i p\rere a fost [i
David Gergen, care a func]ionat la Casa Alb\ pe timpul lui Nixon,
Ford [i Reagan [i acum f\cea parte din echipa lui Bill. Gergen era
convins c\ presa nu se va potoli p`n\ ce nu va ob]ine informa]iile,
dar c\, de `ndat\ ce le va primi, va c\uta altceva. Nu era nimic de
ascuns, de ce s\ nu le prezent\m documentele? Toat\ povestea va fi
b\lm\jit\ o vreme, apoi va disp\rea.
285
Dar David Kendall, Bernie Nussbaum [i Bruce Lindsey, to]i

avoca]i, au considerat c\ punerea la dispozi]ie a documentelor pentru pres\ ne ducea pe o pant\ alunecoas\. Deoarece raportul era
`nc\ par]ial [i se putea ca niciodat\ s\ nu fie complet, nu [tiau
r\spunsul la o mul]ime de `ntreb\ri legate de McDougal [i de afacerile lui. Presa nu ar fi fost mul]umit\, crez`nd c\ ascundem ceva,
c`nd, de fapt, nu mai aveam ce le spune. Ca avocat, `nclinam s\ fiu
de acord cu aceast\ p\rere. Bill n-a acordat mult\ aten]ie problemei, deoarece [tia c\ nu f\cuse nimic, c`t fusese guvernator, ca
s\-l favorizeze pe McDougal [i, mai mult, pierduse bani. Implicat
`n problemele pre[edin]iei, mi-a spus s\ decidem, eu [i David, cum
s\ rezolv\m aceast\ problem\.
Din cauza experien]ei noastre cu acuzarea lui Nixon din 1974,
Bernie [i eu am crezut c\ trebuie s\ cooper\m total cu investiga]ia
guvernamental\, astfel `nc`t nimeni s\ nu spun\ c\ nu d\m o m`n\
de ajutor sau c\ pretindem privilegii. A[a c\ l-am instruit pe David
s\ le transmit\ investigatorilor guvernamentali c\ o s\ le furniz\m
voluntar toate documentele [i c\ vom coopera cu investiga]iile
marelui juriu. Nu am crezut [i s-a dovedit c\ nu am dreptate c\
mass-media va cotinua s\ ne `nvinuiasc\ pentru c\ nu le-am ar\tat
acelea[i documente pe care oricum le prezentaser\m Departamentului de Justi]ie.
Chiar `nainte ca Departamentul de Justi]ie s\ emit\ o cita]ie,
am fost de acord s\ cooper\m total [i f\r\ `nt`rziere, oferindu-ne s\
prezent\m toate documentele pe care le puteam g\si `n leg\tur\ cu
Whitewater [i s\ renun]\m la toate privilegiile legate de aceste
documente pe care le puneam la dispozi]ie inclusiv munca pe
care Vince Foster a prestat-o pentru noi ca avocat personal.
~nc\ `ncrez\tori c\ aceast\ problem\ nu va duce la scandal, cum
se `nt`mplase `n timpul campaniei, ne-am `ndreptat spre Camp
David de Ziua Recuno[tin]ei. A fost o perioad\ dulce-amar\ pentru
noi. Tat\l meu nu era ca s\ stea la mas\, `ntrec`ndu-se cu Hugh [i
cu Tony la m`ncatul de copane sau cer`nd mai multe meri[oare [i
8/28/04
12:05 AM
Page 286
286
pepene murat dou\ dintre m`nc\rurile lui preferate din copil\rie.

{i [tiam c\ Virginia st\tea tot mai prost cu s\n\tatea. Era posibil ca
aceea s\ fie ultima noastr\ petrecere de Ziua Recuno[tin]ei `mpreun\ cu ea [i eram hot\r`]i s-o facem s\ se simt\ bine, av`nd grij\ de
ea, f\r\ s\ facem caz de asta, pentru c\ nu se potrivea cu stilul ei.
Virginia avea nevoie de o transfuzie de s`nge la fiecare c`teva zile,
a[a c\ am aranjat ca transfuzia s\ se fac\ la Camp David, unde
exist\ echipament medical complet pentru pre[edinte, familia lui,
oaspe]i [i pu[ca[ii marini `ncartirui]i acolo.
So]ului Virginiei, Dick, care luptase `n Marin\ `n Pacific `n timpul celui de Al Doilea R\zboi Mondial, ì pl\cea s\ vin\ la Camp
David. A petrecut mult timp vizit`nd locurile cu tinerii pu[ca[i
marini afla]i `n permisie, relax`ndu-se `n micul bar [i restaurant din
Hickory Lodge, din baz\. Virginiei ì pl\cea s\ stea cu el, b`nd tacticos, ascult`nd un caporal de dou\zeci de ani care-i povestea
despre familia lui [i despre o fat\ cu care pl\nuia s\ se c\s\toreasc\. O v\d [i acum pe Virginia, cu ochii min]ii, purt`nd cizme
ro[ii, pantaloni albi, pulover alb [i o jachet\ ro[ie de piele, glumind
[i r`z`nd cu Dick [i cu tinerii. Oricine a avut pl\cerea s\ petreac\
ceva timp cu Virginia a cunoscut o adev\rat\ americanc\ m\rinimoas\, vesel\, iubitoare de distrac]ie, lipsit\ de prejudec\]i [i de
prefec\torie.
La `nceputul lui noiembrie, presa scria c\ ì recidivase cancerul,
dar cei mai mul]i nu [tiau c`t de grav\ era starea ei, datorit\ atitudinii ei pozitive [i a faptului c\ ar\ta `nc\ foarte bine. Machiajul [i
genele false f\ceau parte din ]inuta ei, indiferent c`t de r\u se sim]ea. Christophe Schatteman, prietenul nostru coafor din Los Angeles, a venit cu avionul la Arkansas pentru a-i aranja Virginiei o
peruc\ dup\ chimioterapie, astfel `nc`t s\ arate exact ca p\rul ei
un gest nobil care spune mult despre el.
Fratele meu Tony se logodise de cur`nd cu Nicole Boxer, fiica
senatoarei de California, Barbara Boxer, [i a so]ului ei, Stewart.
Pl\nuiam o nunt\ `n prim\var\ la Casa Alb\, a[a c\ i-am invitat pe
Istorie trqitq
287
Nicole, pe p\rin]ii [i pe fratele ei, Dough, s\ vin\ cu noi la Camp

David la cina de Ziua Recuno[tin]ei.
La Camp David se lucra continuu, deoarece noul pre[edinte [i
Prima Doamn\ `[i puneau amprenta asupra locului. Re[edin]a fusese construit\ `n timpul recesiunii din anii 30. Pre[edintele
Roosevelt a decis, primul, s\ o foloseasc\ drept loc de odihn\ al
pre[edintelui, numindu-l ,,Shangri [i sporindu-i facilit\]ile. C`nd
am sosit noi acolo, era at`t o tab\r\ militar\, c`t [i un loc de refugiu
[i de odihn\. Erau zece c\su]e rustice pentru oaspe]i, toate cu nume
de copaci. Cea mai mare cas\ de oaspe]i, Plopul rezervat\
pre[edintelui, e a[ezat\ `n v`rful unui deal care coboar\ u[or p`n\ la
zona de verdea]\ plantat\ la ordinul pre[edintelui Eisenhower [i la
piscina ad\ugat\ de pre[edintele Nixon. Ferestrele camerei de zi
d\deau `n p\duricea care `nconjoar\ tab\ra. Gardurile de securitate
ale perimetrului, camerele de luat vederi [i patrulele Marinei Militare nu se v\d, permi]`nd vizitatorului s\ uite c\ `n acest loc
lini[tit e o baz\ militar\, devenit\ mai sigur\ datorit\ protec]iei speciale de care are nevoie pre[edintele.
Nucleul activit\]ii de la Camp este casa cea mai mare, Dafinul,
unde ne adunam s\ ne uit\m la meciurile de fotbal, s\ juc\m tot
felul de jocuri [i s\ st\m `n fa]a unui c\min din c\r\mid\, construit
pe dou\ niveluri, [i unde luam masa `mpreun\. Dup\ ce am petrecut c`tva timp acolo, m-am g`ndit c\ `nc\perea central\ ar putea fi
mai func]ional\ [i ar putea oferi o priveli[te mai pl\cut\. Erau
pu]ine ferestre pe peretele lung din spate, care d\dea spre p\dure, [i
o coloan\ uria[\ bloca fluen]a deplas\rii `n camer\. Am lucrat cu
oamenii din Marin\ [i cu prietena mea Kaki Hockersmith, decorator de interioare din Arkansas, pentru a `mbun\t\]i planurile pentru
o renovare care s\ elimine coloana [i s\ adauge ferestre care s\
aduc\ mai mult\ lumin\, deschiz`nd camera anotimpurilor
schimb\toare de afar\.
Buc\tarii [i osp\tarii Marinei ne-au preparat [i servit clasica cin\
de Ziua Recuno[tin]ei, pe care o a[teptau ambele p\r]i ale familiei
8/28/04
12:05 AM
Page 288
288
noastre. Pentru a `mbina tradi]iile familiei mele cu cele ale familiei

lui Bill am m`ncat deopotriv\ pìne de grù [i turte de m\lai, dar [i
pl\cinte cu dovleac [i cu carne tocat\. Mesele `mbel[ugate gemeau
sub greutatea m`nc\rii, `n timp ce toat\ lumea respecta o tradi]ie
f\r\ grani]\: `mbuibarea.
~n week-end, doi vechi prieteni, Strobe Talbott, mai t`rziu
ambasador al nostru `n Comunitatea Statelor Independente din
fosta Uniune Sovietic\ [i ulterior secretar-adjunct de Stat, [i
Brooke Shearer, director de programe la Casa Alb\ [i tovar\[ul
meu din campanii, au venit `n vizit\ cu fiii lor.
N-am vorbit prea mult despre Whitewater, pe care l-am `nregistrat ca pe un moment trec\tor. ~n schimb, am discutat despre evenimentele din ultimii ani. Speram, mai mult dec`t oric`nd, `n viitorul
]\rii. Trecuser\m printr-un an dificil, dar, `n termenii din agenda lui
Bill, a fost un an productiv. Sau, pentru a folosi o expresie de la cursele de cai care ar fi amuzat-o pe Virginia, poate ne-am mi[cat `ncet
c`nd am ie[it din padoc, dar `ncepeam s\ prindem vitez\. }ara d\dea
semne de reviriment economic [i cre[tea `ncrederea consumatorilor.
Rata [omajului cobor`se la 6,4% [i era cea mai sc\zut\ de la `nceputul anului 1991. Se achizi]ionau case noi, `n timp ce nivelul dob`nzii
[i al infla]iei era `n sc\dere. Pe l`ng\ planul economic, esen]ial pentru
o asemenea expansiune, Bill semnase Legea Serviciului Na]ional,
cre`nd AmeriCorps; de asemenea, semnase Legea privind Concediul
Medical [i Parental pe care pre[edintele Bush `l respinsese de dou\
ori, legisla]ia votan]ilor care se deplaseaz\ cu ma[ina, prin care se
facilita `nregistrarea aleg\torilor care lucrau pe ma[ini, ajutorul financiar direct pentru studen]i, ce reducea costurile pentru colegiu [i,
una din priorit\]ile lui Strobe, ajutorul economic pentru Rusia, prin
care inten]iona s\ sprijine t`n\ra democra]ie.
Ne-am `ntors din vacan]\ cu c`teva kilograme `n plus, dar cu
for]e proaspete. Am fost `n mod deosebit mul]umit\ c\ Bill a semnat
proiectul de lege Brady `n 30 noiembrie 1993. Ca [i Legea privind
Concediul Medical [i Parental, acest proiect de lege fusese respins
Istorie trqitq
289
de pre[edintele Bush. Mult am`nat\, era normal ca legea s\ cear\ o

perioad\ de a[teptare de cinci zile pentru a controla condi]iile oric\rui cump\r\tor al unui pistol. Proiectul de lege n-ar fi fost posibil
f\r\ eforturile neobosite ale lui James [i Sarah Brady. Jim, fost secretar de pres\ la Casa Alb\, avusese probleme cerebrale dup\ ce
fusese `mpu[cat `n cap, `n 1981, de un b\rbat cu probleme psihice,
care `ncerca s\-l asasineze pe pre[edintele Ronald Reagan. El [i
so]ia lui Sarah [i-au dedicat via]a pentru a ]ine armele de foc departe de m`na infractorilor [i a celor bolnavi psihic. Perseveren]a
lor [i-a ar\tat rezultatele c`nd Bill, flancat de so]ii Brady, a semnat
cea mai important\ lege privind controlul armelor din ultimii
dou\zeci [i cinci de ani. ~n anii urm\tori, nici un proprietar legitim
de arme nu [i-a pierdut armele, dar [ase sute de mii de evada]i, ho]i
[i infractori au fost `mpiedica]i s\ le cumpere.
NAFTA a fost ratificat\ `n 8 decembrie 1993, ceea ce `nsemna
c\ administra]ia putea s\-[i `ntoarc\ deplin aten]ia spre sus]inerea
reformei s\n\t\]ii. Pentru a p\stra av`ntul, doctorul Koop [i cu
mine am pornit din nou la drum. Pe 2 decembrie, am luat leg\tura
cu opt sute de medici [i profesioni[ti `n medicin\ care au venit la
Forumul pentru S\n\tate din Hanover, New Hampshire.
Doctorul Koop devenise un purt\tor de cuv`nt din ce `n ce mai
entuziast `n prezentarea planului nostru de s\n\tate. C`nd vorbea,
era ca [i cum ascultai un profet al Vechiului Testament. Spunea
adev\rul crud f\r\ s\ devin\ antipatic din aceast\ cauz\. Putea
spune: Avem prea mul]i speciali[ti `n medicin\, dar nu s`nt suficien]i medici generali[ti, iar publicul, plin de medici speciali[ti,
d\dea aprobator din cap.
Forumul de la New Hampshire a fost televizat, fiind un eveniment deosebit de important pentru a face cunoscute inten]iile noastre [i un bun prilej de a explica virtu]ile planului Clinton. M-am
implicat `n discu]ie. La un moment dat, m-am uitat spre public [i
am v\zut-o pe asistenta mea, Kelly Craighead, cobor`nd spre tribun\. Gesticula cu `nver[unare, ating`ndu-[i capul [i ar\t`nd apoi
8/28/04
12:05 AM
Page 290
Istorie trqitq
290
spre mine. Am continuat s\ vorbesc [i s\ ascult, f\r\ s\-mi dau

seama ce f\cea ea. Era din nou problema cu p\rul. Capricia Marshall, care era la Washington [i se uita la televizor, a observat o
[uvi]\ de p\r care st\tea ridicat\ `n v`rful capului. Ea b\nuia c\
publicul se uita, mai degrab\, la p\rul meu, `n loc s\ asculte ce
spuneam, a[a c\ a sunat-o pe Kelly pe celular:
F\-o s\-[i aranjeze p\rul!
Nu pot, se afl\ `n fa]a a sute de oameni.
Nu-mi pas\, trimite-i un semnal!
C`nd Kelly mi-a spus toat\ povestea dup\ terminarea evenimentului, am r`s `mpreun\. Mi-a trebuit mai mult de un an de zile s\
`n]eleg semnifica]ia nesemnificativului. De atunci `ncolo, am pus la
punct un sistem de gesturi f\cute cu m`na, precum cele pe care le
fac antrenorul [i juc\torul de pe teren, a[a `nc`t [tiam c`nd trebuia
s\-mi aranjez p\rul sau s\-mi [terg rujul de pe din]i.
C`nd m-am `ntors la Washington, s\rb\torile tradi]ionale de Cr\ciun de la Casa Alb\ erau `n plin\ desf\[urare. Puteam acum s\-mi
dau seama c`t de nerealist\ fusese planificarea programului meu de
Cr\ciun pe care fusesem obligat\ s\ o fac `ntr-o zi c\lduroas\ de
mai, c`nd administratorul Gary Walters mi-a spus:
{ti]i, doamn\ Clinton, `ncepe s\ fie t`rziu pentru planificarea
preg\tirilor de Cr\ciun.
Mi-a spus c\ trebuia s\ hot\r\sc modelul pentru o felicitare de
Cr\ciun reprezentativ\ pentru Casa Alb\, s\ aleg tema decora]iunilor [i s\ pl\nuiesc petrecerile pe care urma s\ le d\m `n decembrie. Iubesc foarte mult Cr\ciunul, dar Ziua Recuno[tin]ei a fost
`ntotdeauna momentul potrivit pentru a `ncepe s\ te g`nde[ti la
s\rb\torile de iarn\, a[a c\ interven]ia lui Gary a implicat o mare
schimbare `n modul meu de a-mi planifica lucrurile. Am fost `ns\
supus\ [i am f\cut ce mi s-a sugerat; am `nceput imediat s\ aleg din
fotografiile cu n\me]i de pe paji[tea din jurul Casei Albe, `ntr-o
perioad\ c`nd parfumul magnoliilor p\trundea prin ferestre.
291
Toate acele luni de preg\tire au meritat efortul. M-am hot\r`t s\

aleg tema me[te[uguri americane [i i-am invitat pe artizanii din
toat\ ]ara s\ trimit\ ornamente f\cute de m`n\, pe care le-am at`rnat
pe cei mai mult de treizeci de copaci din jurul re[edin]ei. Am
g\zduit, `n medie, o recep]ie sau o petrecere `n fiecare zi, timp de
trei s\pt\m`ni consecutiv. ~mi pl\cea s\ planific listele de bucate [i
activit\]ile [i s\ privesc zecile de voluntari care se `ngr\m\deau la
Casa Alb\ s\ ajute la ag\]area ornamentelor. Unul dintre tristele
rezultate ale atacurilor din 11 septembrie 2001 e c\ re[edin]a preziden]ial\ de la Casa Alb\ nu mai e at`t de deschis\ cum era c`t am
fost noi acolo. ~n primul Cr\ciun la Casa Alb\, aproximativ 150 000
de vizitatori au intrat `n `nc\perile destinate publicului pentru a
vedea decora]iunile [i pentru a gusta o pr\jitur\ sau dou\.
Deoarece, cu prilejul s\r\b\torilor, am vrut s\ aducem oameni de
toate credin]ele, am aprins ,,menorah pe care o comandasem pentru Casa Alb\ `n decembrie pentru a s\rb\tori Chanukah. Trei ani
mai t`rziu, am s\rb\torit primul Eid-al-Fitr la Casa Alb\, pentru a
marca sf`r[itul Ramadanului, luna de post musulman\.
Cr\ciunul e `ntotdeauna un eveniment important `n familia
Clinton. Bill [i Chelsea fac cump\r\turi, `mpacheteaz\ cadouri [i
decoreaz\ pomul cu mult entuziasm. ~mi place foarte mult s\-i v\d
cum `mpodobesc bradul `mpreun\, oprindu-se s\-[i aminteasc\
provenien]a fiec\rui ornament. Nici atunci nu s-a schimbat nimic,
cu toate c\ ne-a luat ceva timp p`n\ s\ g\sim ornamentele de
Cr\ciun ale familiei. Multe dintre lucrurile noastre r\m\seser\ `n
cutii pe care nu am pus nici o etichet\, `ngr\m\dite `n camerele de
la etajul al treilea din Casa Alb\ sau `n magazia preziden]ial\ din
Maryland. Totu[i, `n cele din urm\, [osetele pentru darurile de
Cr\ciun au at`rnat de marginea c\minului `n Camera Oval\ Galben\, `ntr-o cas\ `n care `ncepeam s\ ne sim]im `n largul nostru.
Acesta avea s\ fie ultimul Cr\ciun pentru Virginia, care era din
ce `n ce mai sl\bit\ [i avea nevoie de transfuzii regulate. ~nd`rjita
doamn\ Kelley era hot\r`t\ s\ tr\iasc\ fiecare din aceste ultime
8/28/04
12:05 AM
Page 292
292
clipe de via]\ la cea mai mare intensitate, iar Bill [i eu voiam ca ea

s\-[i petreac\ c`t mai mult timp posibil cu noi, a[a c\ am convins-o
s\ r\m`n\ o s\pt\m`n\. A fost de acord, dar a insistat c\ nu putea s\
stea [i de Anul Nou pentru c\ ea [i Dick mergeau la concertul Barbrei Streisand la Las Vegas. Virginia legase o prietenie str`ns\ cu
Barbra, care ì invitase s\-i fie oaspe]i la mult a[teptata ei `ntoarcere
pe scen\. Cred c\ Virginia `[i dorea s\ tr\iasc\ at`t c`t s\ poat\ face
aceast\ scurt\ deplasare, pentru c\ nimic nu-i pl\cea mai mult dec`t
s\ se plimbe prin cazinouri [i s\ aib\ ocazia s\ vad\ un spectacol al
Barbrei Streisand.
Obsesia presei `n leg\tur\ cu Whitewater a continuat pe tot parcursul vacan]ei, deoarece The New York Times, The Washington
Post [i Newsweek au venit cu am\nunte de senza]ie. Republicanii
din Camer\ [i Senat `n mod special Bob Dole au cerut o ,,trecere `n revist\ independent\ a problemei Whitewater. Editorii l-au
presat pe procurorul general Janet Reno s\ numeasc\ un procuror
special. Legea Procurorului Independent, votat\ dup\ scandalul
Watergate, expirase recent, iar investiga]iile trebuiau acum autorizate de procurorul general. Presiunea cre[tea pe zi ce trecea, cu
toate c\ nu existau motive `ntemeiate pentru a numi un procuror
special: o dovad\ credibil\ de `nc\lcare a legii.
Vince Foster n-a fost l\sat `n pace nici dincolo de morm`nt. Cu
o s\pt\m`n\ `naintea Cr\ciunului, presa a raportat c\ unele dosare,
inclusiv documentele Whitewater, au fost subtilizate din biroul lui
de Bernie Nussbaum. Departamentul de Justi]ie era, desigur, pe
deplin con[tient c\ dosarele personale fuseser\ retrase din biroul lui
`n prezen]a avoca]ilor de la Departamentul de Justi]ie [i a agen]ilor
FBI, `nm`nate avoca]ilor no[tri [i trimise apoi la Departamentul de
Justi]ie pentru examinare. Dar aceast\ scurgere de [tiri a pus paie
pe foc.
Apoi ne-am confruntat cu un aprig atac partizan. S`mb\t\,
18 decembrie, g\zduiam o recep]ie de vacan]\, c`nd David Kendall
m-a chemat la telefon.
Istorie trqitq
293
Hillary, mi-a spus el, trebuie s\-]i spun ceva foarte, foarte
ur`t
M-am a[ezat [i am ascultat cum David `mi prezenta pe scurt un
articol lung, detaliat, care urma s\ apar\ `n American Spectator, un
lunar de extrem\ dreapt\ care ataca, `n mod regulat, administra]ia.
Articolul, scris de David Brock, era plin de cele mai josnice
inven]ii pe care le-am auzit vreodat\, mai `nfior\toare dec`t mizeriile din tabloidele de supermarket. Principalele surse ale lui Brock
erau patru solda]i din fosta gard\ personal\ a lui Bill. Ei pretindeau,
printre altele, c\ ì aduceau femei lui Bill `n perioada c`nd fusese
guvernator. C`]iva ani mai t`rziu, Brock avea s\-[i retrag\ cuvintele,
scriind o m\rturie uimitoare despre motivele sale politice [i directivele din acea perioad\.
Ascult\, s`nt o gr\mad\ de nimicuri, dar vor fi date la tipar, a
spus David. Trebuie s\ fii preg\tit\.
M-am g`ndit mai `ntì la Chelsea, la mama [i la Virginia, care
deja trecuse prin prea multe.
Ce putem face? l-am `ntrebat pe David. Putem s\ facem ceva?
Sfatul lui a fost s\-mi p\strez calmul [i s\ nu spun nimic.
Comentariile noastre nu vor `mpiedica publicarea articolului.
Solda]ii n-au f\cut dec`t s\ se discrediteze pe ei `n[i[i, l\ud`ndu-se
f\r\ ru[ine c\ se a[teptau s\ fie r\spl\ti]i cu bani pentru ceea ce au
povestit. Doi dintre cei patru au fost de acord s\ li se dezv\luie
identitatea [i voiau chiar s\ scoat\ o carte. Mai mult, ei erau reprezenta]i de Cliff Jackson, unul din cei mai vehemen]i du[mani
politici ai lui Bill din Arkansas. Majoritatea inven]iilor lui Brock
erau prea vagi pentru a fi probate, iar anumite am\nunte au fost
dezmin]ite cu u[urin]\. Articolul pretindea, de exemplu, c\ eu
ordonasem ca grinzile de la poarta vilei guvernatorului s\ fie distruse pentru a acoperi presupusele leg\turi ale lui Bill; `n realitate,
n-au existat astfel de grinzi la vil\. Din nefericire, faptul c\ sursele
lui Brock erau solda]i care lucraser\ pentru Bill d\dea zvonurilor o
oarecare credibilitate.
8/28/04
12:05 AM
Page 294
294
Cred c\ articolul nu [i-a f\cut pe deplin efectul p`n\ `n seara

urm\toare, la petrecerea de Cr\ciun dat\ pentru prieteni [i familie
la Casa Alb\. Lisa Caputo mi-a spus c\ doi dintre solda]i `[i prezentau zgomotos pove[tile pe CNN `n seara aceea [i c\ Los Angeles
Times urma s\-[i publice versiunea legat\ de declara]iile solda]ilor.
Era prea mult. M\ `ntrebam dac\ ceea ce Bill voise s\ fac\ pentru
]ar\ merita suferin]a [i umilin]a pe care urmau s\ le `ndure familiile
[i prietenii no[tri. Probabil c\ se citea pe fa]a mea c\ eram distrus\,
deoarece Bob Barnett a venit s\ ne `ntrebe dac\ putea s\ ne fie de
folos. I-am spus c\, p`n\ `n ziua urm\toare, trebuia s\ ne hot\r`m
cum s\ r\spundem. Am sugerat s\ mergem sus cu Bill c`teva
minute pentru a sta de vorb\. Bill a intrat `n holul central. Cu
ochelarii lui foarte mari [i cu tr\s\turi bl`nde, Bob are figura
unchiului preferat. Acum vorbea cu o voce lini[titoare, `ncerc`nd,
`n mod evident, s\ vad\ dac\, dup\ tot ce se `nt`mplase `n acel an,
mai aveam puterea s\ `nfrunt\m aceast\ provocare.
M-am uitat la el [i i-am spus:
S`nt at`t de s\tul\ de toate astea.
A dat din cap.
Pre[edintele a fost ales [i tu trebuie s\ faci fa]\ situa]iei pentru
]ar\, pentru familia ta.
Nu-mi spunea nimic nou [i nu era prima dat\ c`nd mi se spunea c\
ac]iunile [i cuvintele mele puteau fie s\ consolideze, fie s\ submineze
pre[edin]ia lui Bill. Am vrut s\-i spun: Bill a fost ales pre[edinte, nu
eu! Ra]ional vorbind, `n]elegeam c\ Bob avea dreptate [i c\ va trebui
s\-mi folosesc toat\ energia r\mas\. Eram dornic\ s\ `ncerc. Dar m\
sim]eam at`t de obosit\! {i `n acel moment foarte singur\.
Mi-am dat seama c\ atacurile la adresa reputa]iei noastre
puteau s\ pericliteze str\dania lui Bill de a pune ]ara pe un alt f\ga[. Chiar din timpul campaniei, am v\zut cum republicanii voiau
s\ atace Casa Alb\. Adversarii politici ai lui Bill au `n]eles c`t de
mare era miza [i asta m-a f\cut s\ vreau s\ ripostez. Am cobor`t
din nou la petrecere.
Istorie trqitq
295
Programasem c`teva `ntrevederi cu presa, pe care n-am putut s\

le anulez. Pe 21 decembrie am avut o `nt`lnire de sf`r[it de an cu
Helen Thomas, decanul corpului de pres\ al Casei Albe [i jurnalist\ renumit\, [i cu al]i reporteri. Evident, m-au `ntrebat despre
articolul din Spectator [i m-am hot\r`t s\ le dau un r\spuns. Nu credeam c\ era o coinciden]\ c\ aceste atacuri ap\reau tocmai c`nd
pozi]ia lui Bill `n sondaje era cel mai bine consolidat\ [i le-am spus
asta. Credeam, de asemenea, c\ pove[tile au fost n\scocite din
motive de partizanat politic [i ideologic.
Cred c\ so]ul meu a dovedit c\ e un om care se preocup\
profund [i adev\rat de aceast\ ]ar\ [i c\ respect\ pre[edin]ia
{i dup\ aceste lucruri ar trebui s\-l judece pe so]ul meu americanii
cu o g`ndire normal\. {i toate aceste minciuni vor ajunge s\ fie
considerate ni[te mizerii, a[a cum e [i normal.
Nu era tocmai r\spunsul calm, lini[tit pe care David `l
recomandase.
Cu toate c\ r\ul fusese f\cut, presa a `nceput `n cele din urm\ s\
examineze motivele solda]ilor. S-a dovedit c\ doi erau furio[i pentru c\ `l socoteau pe Bill nerecunosc\tor fa]\ de ei. Fuseser\, de
asemenea, supu[i unei investiga]ii pentru o fraud\ legat\ de o
pretins\ asigurare a unui vehicul al statului pe care `l conduceau [i
care fusese distrus `n 1990. Un alt soldat, care pretinsese `n raport
c\ Bill ì oferise o slujb\ federal\ `n schimbul t\cerii, a semnat mai
t`rziu o depozi]ie sub jur\m`nt, `n care spunea c\ nu se `nt`mplase
niciodat\ ceea ce a declarat. Dar au trecut aproape zece ani p`n\ s\
afl\m `ntreaga poveste `nfior\toare care a devenit cunoscut\ sub
numele de ,,Troopergate.
Pe David Brock, autorul articolului din Spectator, l-a mustrat
con[tiin]a `n 1998 [i [i-a cerut public scuze lui Bill [i mie pentru
minciunile pe care le-a r\sp`ndit despre noi. Dorise cu at`ta ardoare
s\ fie bine v\zut de activi[tii de dreapta, `nc`t s-a l\sat folosit
politic chiar c`nd avea dubii despre sursele sale. Memoriile sale,
publicate `n 2002, fac o trecere `n revist\ a anilor `n care el `nsu[i
8/28/04
12:05 AM
Page 296
296
se descrie ca un om lovit de dreapta. El afirm\ c\ pe l`ng\ salariul primit de la publica]ia Spectator, i se d\deau `n plus bani `n
secret ca s\ descopere [i s\ publice orice mizerie pe care cineva ar
fi spus-o despre noi. Printre patronii s\i secre]i era [i magnatul din
Chicago, Peter Smith, un suporter de baz\ al lui Newt Gingrich.
Smith l-a pl\tit pe Brock s\ c\l\toreasc\ `n Arkansas [i s\ discute
cu solda]ii, aranjament facilitat de Cliff Jackson. Dup\ afirma]iile
lui Brock, succesul articolului cu declara]iile solda]ilor l-a inspirat
pe Richard Mellon Scaife, un miliardar ultraconservator din Pittsburgh, s\ inventeze calomnii similare printr-un proiect clandestin
numit Proiectul Arkansas. Prin intermediul unei funda]ii educa]ionale, Scaife a pompat sute de mii de dolari `n Spectator pentru
a-[i sus]ine r\zbunarea `mpotriva lui Clinton.
Intriga descris\ de Brock [i de al]ii e distorsionat\, iar personajele s`nt absurde. Dar e important ca americanii s\ [tie ce s-a
`nt`mplat `n spatele scenei [i s\ `n]eleag\ sensul opera]iunii
Troopergate, scandalurile din ziare care au precedat-o [i cele care
au urmat. Acesta a fost un r\zboi politic `nver[unat.
~n `ncercarea de a-mi construi o carier\ `nfloritoare de dreapta ca provocator de scandaluri, scrie Brock, m-am l\sat implicat
de oameni cu bani, de dreapta, `ntr-o tentativ\ ciudat\ [i, uneori,
ridicol\ de a-l `mpro[ca cu noroi pe Clinton, folosind declara]ii
personale deplasate. Ac]ion`nd `n timpul campaniei electorale
`mpreun\ cu organiza]ia oficial\ GOP1, dar nefiind membru al ei,
sau cu aparatul de partid [i mult sub standardele publicului american [i ale corpului de pres\, efortul meu a dep\[it cu mult
cercet\rile tipice ale opozi]iei conduse de campaniile politice nu
doar prin caracterul lui secret, ci [i prin lipsa de respect fa]\ de
probe, probitate sau principii profesionale. Aceste activit\]i au
fost ni[te indicii foarte timpurii care s\ arate c`t de departe va
merge dreapta `n urm\toarele decade `n `ncercarea de a distruge
familia Clinton.
1 Grand Old Party.
Istorie trqitq
297
~mpreun\ cu al]i membri ai Proiectului secret Arkansas al lui

Scaife, Brock [i-a luat sarcina de a planta [i hr\ni semin]ele `ndoielii legate de persoana lui Clinton [i de capacitatea lui de guvernare. Conform memoriilor lui Brock, ,,]ara trebuia s\ vad\ un
scenariu fictiv f\cut `n `ntregime de dreapta republican\ de fapt,
din momentul c`nd ei p\[iser\ din Arkansas pe scena na]ional\, ]ara
nu mai v\zuse niciodat\ familia Clinton.
~ntr-o diminea]\ geroas\ dintre Cr\ciun [i Anul Nou, Maggie
Williams [i cu mine ne beam cafeaua `n locul nostru preferat din
re[edin]\, camera de zi din Aripa de Vest, `n fa]a unei ferestre mari
`n form\ de evantai. Vorbeam [i frunz\ream ziarele. Majoritatea discutau pe prima pagin\, de la un cap\t la altul, despre Whitewater.
Hei, uit\-te aici! a zis Maggie, d`ndu-mi un exemplar din
USA Today. Spune c\ tu [i pre[edintele s`nte]i cei mai admira]i
oameni din lume.
Nu [tiam dac\ trebuia s\ r`d sau s\ pl`ng. Tot ce puteam face
era s\ sper c\ poporul american `[i va men]ine sim]ul drept\]ii [i
bunele inten]ii, a[a cum eu `ncercam s\ le men]in pe ale mele.
8/28/04
12:05 AM
Page 298
Istorie trqitq
PROCURORUL INDEPENDENT
Zgomotul unui telefon care sun\ `n mijlocul nop]ii e unul dintre
cele mai nepl\cute. C`nd telefonul din dormitorul nostru a `nceput
s\ sune mult dup\ miezul nop]ii, pe 6 ianuarie 1994, de cealalt\
parte a firului era Dick Kelley, care `l anun]a pe Bill c\ mama lui
tocmai murise `n somn `n casa ei din Hot Springs.
N-am mai dormit `n noaptea aceea, fiind ocupa]i s\ d\m [i s\
primim telefoane. Bill a vorbit de dou\ ori cu fratele s\u Roger.
Am luat leg\tura cu una dintre cele mai apropiate prietene, Patry
Howe Criner, care copil\rise cu Bill, [i am rugat-o s\ fac\, `mpreun\ cu Dick, aranjamentele funerare. Al Gore a sunat pe la trei
diminea]a. Am trezit-o pe Chelsea [i am adus-o `n dormitor ca s\-i
putem spune ce s-a `nt`mplat. Fusese foarte apropiat\ de bunica ei,
pe care o numea Ginger. Acum `[i pierduse doi dintre bunici, `n
mai pu]in de un an.
~nainte de a se cr\pa de ziu\, Oficiul de Pres\ al Casei Albe a
f\cut public\ vestea mor]ii Virginiei, iar c`nd am pornit televizorul
din dormitorul nostru, am v\zut prima secven]\ de [tiri: ,,Mama
pre[edintelui a murit `n aceast\ diminea]\ devreme, dup\ o lung\
lupt\ cu cancerul. Modul acesta de prezentare insista parc\ pe ireversibilitatea mor]ii ei. Nu ne uitam aproape niciodat\ la [tirile de
diminea]\, dar zgomotul de fundal ne mai ab\tea parc\ g`ndurile.
Apoi Bob Dole [i Newt Gingrich au ap\rut `n emisiunea Today,
dinainte programat\. Au `nceput s\ vorbeasc\ despre Whitewater:
299
Mie mi se pare c\ se cere numirea unui procuror independent, a

spus Dole.
M-am uitat la fa]a lui Bill. Era vizibil distrus. Bill fusese educat
de mama lui s\ nu-i loveasc\ pe oameni atunci c`nd au o suferin]\
[i s\-]i tratezi chiar [i adversarii cu decen]\, `n via]\ sau `n politic\.
C`]iva ani mai t`rziu, cineva i-a spus lui Bob Dole c`t de mult l-au
r\nit pe Bill cuvintele lui `n acea zi [i, pentru a-[i sp\la obrazul, i-a
trimis lui Bill o scrisoare `n care `[i cerea scuze.
Bill l-a rugat pe vicepre[edinte s\ rosteasc\ el un discurs programat pentru Milwankee `n dup\-amiaza aceea, `nc`t s\ poat\
pleca imediat `n Arkansas. Eu am fost ocupat\ s\ contactez familia
[i prietenii [i s\-i ajut cu aranjamentele de c\l\torie. Chelsea [i cu
mine am luat avionul spre Hot Springs `n ziua urm\toare [i am
mers direct la casa de l`ng\ lac a Virginiei [i a lui Dick, unde i-am
g\sit pe prietenii [i pe membrii familiei st`nd `n camerele modeste.
Barbra Streisand a venit cu avionul din California, iar prezen]a ei a
adus o not\ de emo]ie [i de farmec care i-ar fi pl\cut Virginiei. Am
stat acolo s\ bem cafea [i s\ m`nc\m gr\mezile de bucate care apar
la orice funeralii din Arkansas. Am povestit pe r`nd amintiri din
via]a uimitoare a Virginiei, autobiografia ei av`nd s\ fie publicat\
cu un titlu cum nu se poate mai potrivit: Conduc`nd cu inima. N-o
s-o vad\ niciodat\ publicat\, dar cartea poveste[te o via]\ cu totul
remarcabil\ [i onest\. S`nt convins\ c\, dac\ ar fi tr\it s\-i fac\
publicitate, nu numai c\ ar fi fost un best-seller, dar i-ar fi ajutat pe
oameni s\-l `n]eleag\ mai bine pe Bill. C`teva ore mai t`rziu, casa
era `nc\ plin\ ca o biseric\ `ntr-o duminic\ de Pa[te, dar, f\r\
prezen]a Virginiei, p\rea c\ lipse[te cu des\v`r[ire corul.
Nu exist\ `n Hot Springs o biseric\ suficient de `nc\p\toare
pentru a-i ad\posti pe prietenii de-o via]\ ai Virginiei. Serviciul
memorial a trebuit ]inut la Convention Center din Hot Springs.
Bill mi-a spus:
Dac\ vremea ar fi fost mai frumoas\, am fi putut folosi pista
de curse Oaklawn. Mamei i-ar fi pl\cut nespus!
8/28/04
12:05 AM
Page 300
300
Am z`mbit g`ndindu-m\ la pista plin\ de mii de fani care

alearg\ aclam`nd pe unul de-al lor.
Pe m\sur\ ce procesiunea funerar\ `nainta spre Hot Springs `n
diminea]a urm\toare, str\zile se `mp`nzeau de oameni care veneau
s\-[i arate respectul. Serviciul funerar s\rb\torea via]a Virginiei cu
imnuri [i cu pove[ti, dar nimic nu putea prinde esen]a acestei femei
unice, care `mp\rt\[ise dragostea ei de via]\ cu cei cu care `[i `ncruci[a drumurile.
Dup\ funeralii, ne-am `ndreptat cu ma[ina spre cimitirul din
Hope, unde trupul Virginiei urma s\ se odihneasc\ al\turi de cele
ale p\rin]ilor ei [i al primului s\u so], Bill Blythe. Virginia se
`ntorsese acas\ la Hope.
Air Force One ne-a luat de la aeroportul din Hope pentru un
zbor trist `napoi spre Washington. Avionul era plin de membri ai
familiei [i de prieteni care au `ncercat s\-i ridice moralul lui Bill.
Dar chiar [i `n ziua `n care [i-a `nmorm`ntat mama, Bill nu a putut
s\ evite problema Whitewater.
Personalul Casei Albe [i avoca]ii au t\b\r`t pe pre[edinte. Toat\
lumea era `ngrijorat\ c\ zarva creat\ de numirea unui procuror special diminua importan]a mesajului lui Bill, dar nimeni nu putea
prezice dac\ alegerea unui nou procuror va potoli spiritele. C`nd
am aterizat la Baza Andrews [i am luat elicopterul spre Casa Alb\,
Bill era evident obosit de dezbatere. Trebuia s\ se `ntoarc\ la
Andrews pentru a zbura spre Europa `n noaptea aceea pentru
`nt`lniri programate de mult\ vreme la Bruxelles [i la Praga `n
leg\tur\ cu extinderea NATO, urmate de o vizit\ de stat `n Rusia
pentru a discuta `ngrijor\rile pre[edintelui Boris El]`n privind planurile NATO de extindere c\tre est. ~nainte ca Bill s\ plece, mi-a
spus clar c\ voia ca problema Whitewater s\ fie rezolvat\ `ntr-un
fel sau altul, [i asta cur`nd.
Pl\nuisem s\ merg cu Bill la Moscova pentru vizita de stat din
13 ianuarie. La funeraliile Virginiei, ne-am hot\r`t s-o lu\m [i pe
Chelsea, pentru c\ nu voiam s-o l\s\m la Casa Alb\ `ntr-o perioad\
Istorie trqitq
301
at`t de trist\. {tiam c\ trebuia luat\ o decizie `n leg\tur\ cu

procurorul special `nainte de plecare. ~n duminica aceea, au ap\rut
la talk-show-uri politice c`]iva lideri democra]i pentru a-[i exprima
acordul `n leg\tur\ cu alegerea unui procuror special. Nici unul din
ei nu putea s\ explice cu exactitate de ce acest pas era potrivit sau
necesar. P\reau prin[i de v`rtej [i aten]i la presiunea exercitat\ de
pres\. Situa]ia era prielnic\, dar eu `mi pierdeam incisivitatea.
Instinctul meu curajos, ca avocat [i veteran al echipei care cercetase acuza]iile Watergate, `mi spunea s\ cooperez total cu orice
investiga]ie legitim\, dar s\ am puterea s\ m\ opun unor cercet\ri
haotice. O investiga]ie ,,special\ trebuia s\ fie fondat\ numai pe
dovezi credibile de infrac]iune [i nu existau astfel de dovezi. F\r\
acestea, numirea unui procuror special stabilea un precedent teribil: de atunci `ncolo, pentru orice acuza]ie nefondat\ `mpotriva
pre[edintelui, indiferent de perioada vizat\, se putea cere competen]a unui procuror special.
Consilierii politici ai pre[edintelui preziceau c\ ne va fi impus
`n cele din urm\ un procuror special [i au fost de p\rere c\ era mai
bine s\ alegem unul [i s\ sc\p\m de aceast\ problem\. George
Stephanopoulos a studiat numirile anterioare de procurori independen]i [i a citat cazul pre[edintelui Carter [i al fratelui s\u, Billy,
investiga]i pentru un `mprumut dubios, f\cut unui depozit de
arahide la mijlocul anilor 70. Procurorul special solicitat de Carter
[i-a terminat investiga]ia `n [apte luni [i i-a disculpat pe fra]ii
Carter. Acest lucru era `ncurajator. Pe de alt\ parte, investiga]ia
cunoscut\ sub numele de afacerea Iran-Contra, `nceput\ `n timpul administra]iei Reagan-Bush, a continuat timp de [apte ani. ~n
acest caz, existau activit\]i ilegale f\cute de func]ionarii de la Casa
Alb\ [i de la alte organiza]ii guvernamentale legate de politica
extern\ a ]\rii. C`teva persoane oficiale din administra]ie au fost
puse sub acuzare, inclusiv secretarul Ap\r\rii, Caspar Weinberger,
[i locotenent-colonelul Oliver North, care a lucrat pentru Consiliul
de Securitate Na]ional\.
8/28/04
12:05 AM
Page 302
302
Doar David Kendall, Bernie Nussbaum [i David Gergen au fost

de acord cu mine c\ ar trebui s\ ne opunem numirii unui procuror
special. Gergen considera func]ia de procuror special o ,,propunere
periculoas\. Oamenii din echipa lui Bill au venit unul c`te unul s\ m\
influen]eze, fiecare transmi]`ndu-mi acela[i mesaj: voi distruge pre[edin]ia so]ului meu dac\ nu le voi sus]ine strategia. Whitewater trebuie s\ dispar\ de pe primele pagini ale ziarelor, astfel `nc`t s\ putem
continua afacerile administra]iei, inclusiv reforma pentru s\n\tate.
Am considerat c\ trebuie s\ facem distinc]ia `ntre a ne ap\ra
terenul c`nd aveam dreptate [i a accepta oportunit\]ile politice [i
presiunea din partea presei. E gre[it s\ cerem un procuror, am
spus. Dar nu i-am putut face s\ se r\zg`ndeasc\.
Pe 3 ianuarie, Harold Ickes, un vechi prieten [i consilier din
campania din 1992, a intrat `n administra]ie ca [ef-adjunct al
Personalului. Bill l-a rugat pe Harold, un avocat extrem de dinamic, cu p\r auriu, s\ coordoneze campania pentru s\n\tate. Timp
de c`teva zile a fost preocupat s\ organizeze Echipa de r\spuns la
Whitewater, alc\tuit\ din c`]iva consilieri experimenta]i [i membri ai echipei de rela]ii cu media [i ai biroului consultativ. Harold
era cel mai bun avocat c`nd trebuia s\ lup]i `n ring [i, asemenea lui
Kendall, era un veteran al mi[c\rii pentru drepturi civile `n Sud
de fapt, Harold fusese at`t de grav b\tut `n timp ce-i organiza pe
aleg\torii de culoare din Mississippi, `nc`t `[i pierduse un rinichi.
Cu toate c\ `[i petrecuse o mare parte din tinere]e ascuz`ndu-[i
originea la un moment dat s-a `ndeletnicit cu `ngrijirea cailor ,
era fiul lui Harold Ickes Senior, unul din pilonii cabinetului Franklin D. Roosevelt. Politica pulsa `n venele lui Harold, iar Casa
Alb\ p\rea s\ fie habitatul lui.
Harold a f\cut tot posibilul s\ ]in\ sub control dezbaterea
Whitewater, dar fr\m`nt\rile au continuat `n Aripa de Vest. Fiecare
noutate ne `mpingea spre o decizie crucial\. ~n ziua c`nd m-am
`ntors din Hot Springs la Casa Alb\, Harold mi-a spus f\r\ chef c\
ajunsese la concluzia c\ trebuia s\ cerem un procuror special.
Istorie trqitq
303
Mar]i seara, pe 11 ianuarie, am aranjat o teleconferin]\ cu Bill,

care se afla la Praga. M-am `nt`lnit cu David Kendall `n Biroul Oval,
`nc\rca]i cu propunerile lui Bill pentru o dezbatere final\ a problemei. Scena mi-a amintit de un desen animat pe care `l v\zusem: un
om st`nd `n fa]a a dou\ u[i, evident `ncerc`nd s\ se hot\rasc\ pe care
s\ intre. O inscrip]ie de deasupra u[ii spunea: S\ te ia naiba dac\
intri, iar cealalt\ spunea: S\ te ia naiba dac\ nu intri.
Era noapte deplin\ `n Europa. Bill era stors de puteri [i exasperat dup\ c`teva zile `n care nu auzise altceva dec`t `ntreb\ri legate
de Whitewater, puse de pres\. Era, de asemenea, distrus c\ `[i pierduse mama, o prezen]\ constant\ `n via]a lui [i principalul lui
sus]in\tor, care i-a oferit dragoste [i sprijin necondi]ionat. ~mi p\rea
r\u pentru el [i a[ fi vrut s\ nu fie obligat s\ ia o astfel de hot\r`re
crucial\ `n aceste `mprejur\ri. Era foarte r\gu[it, iar noi trebuia s\
ne aplec\m spre telefonul de conferin]e pentru a-i auzi vocea.
Nu [tiu c`t mai pot `ndura asta, a spus el, frustrat c\ presa n-a
vrut s\ vorbeasc\ despre expansiunea istoric\ a NATO, care avea s\
deschid\ cur`nd u[a ]\rilor din fostul Pact de la Var[ovia. Tot ce
voiau s\ [tie era de ce ocoleam o investiga]ie independent\.
{edin]a a fost deschis\ de George Stephanopoulos, care a
prezentat cu calm argumentele politice pentru numirea unui procuror special. A spus c\ un procuror special `l va sc\pa pe Bill de
atacurile presei, c\ acest lucru era inevitabil [i c\ orice alt\ `nt`rziere ne-ar distruge agenda legislativ\.
Apoi Bernie Nussbaum a f\cut o pledoarie conving\toare pentru
pozi]ia lui. Ca [i mine, Bernie [tia c\ se vor face presiuni mari ca
procurorii s\ vin\ cu acuza]ii pentru a-[i justifica str\daniile. A[a cum
accentua Bernie, noi `napoiaser\m documentele Departamentului de
Justi]ie [i, deoarece nu era nici o dovad\ credibil\ c\ exist\ vreo
neregul\, nu putea fi impus un procuror special `n condi]iile legii.
Puteam doar s\ solicit\m unul, ceea ce p\rea cu adev\rat absurd. Un
scandal politic era de preferat unui posibil nesf`r[it proces legal.
8/28/04
12:05 AM
Page 304
304
Dup\ c`teva replici aprinse, Bill, extenuat, era s\tul de c`te

auzise. Am `ncheiat [edin]a, rug`ndu-l doar pe David Kendall s\
mai r\m`n\ pentru c`teva cuvinte cu pre[edintele.
~nc\perea a fost lini[tit\ c`teva momente, apoi Bill a `nceput s\
vorbeasc\.
P\rerea mea este c\ trebuie s\ numim `ntr-adev\r un procuror
special, a spus el. Nu avem nimic de ascuns, dar, dac\ lucrurile
continu\ a[a, problema aceasta ne va ocupa tot timpul.
Era timpul s\ pun c\r]ile pe mas\.
{tiu c\ trebuie s\ trecem peste asta, am spus, dar depinde
de tine.
David Kendall era cu totul de partea lui Bernie. Am`ndoi erau
avoca]i experimenta]i care au `n]eles c\ [i cel nevinovat poate fi
persecutat. Dar erau dep\[i]i ca num\r de consilierii politici care
voiau doar ca presa s\ schimbe subiectul. David a p\r\sit camera,
iar eu am ridicat receptorul s\ vorbesc singur\ cu Bill.
De ce nu te mai g`nde[ti la aceast\ decizie? i-am spus. Dac\
`nc\ e[ti dornic s-o faci, vom trimite o cerere procurorului general,
mìne diminea]\.
Nu, a spus el, s\ ispr\vim cu asta!
Cu toate c\ se temea la fel de mult ca mine [i considera c\
subestim\m consecin]ele acestei decizii, mi-a spus s\ continu\m cu
solicitarea. M-am sim]it `ngrozitor. A fost constr`ns s\ ia o decizie
cu care nu era de acord. Dar din cauza presiunii pe care o suportam, nu g\seam alt\ ie[ire.
Am intrat `n biroul lui Bernie Nussbaum pentru a-i spune
ve[tile proaste [i mi-am `mbr\]i[at vechiul prieten. Cu toate c\ era
t`rziu, Bernie a `nceput s\-i scrie o scrisoare lui Janet Reno, comunic`ndu-i solicitarea formal\ a pre[edintelui ca procurorul general
s\ numeasc\ un procuror special pentru a conduce o investiga]ie
independent\ legat\ de Whitewater.
Nu vom [ti niciodat\ dac\ Congresul ne-ar fi impus `n cele din
urm\ s\ numim un procuror independent. {i nu vom [ti niciodat\
Istorie trqitq
305
dac\, chiar d`ndu-le ziari[tilor de la The Washington Post un set de

documente personale inevitabil incomplete, am fi evitat numirea
unui procuror special. Cu `n]elepciunea dat\ de experien]\, mi-a[
dori s\ m\ fi str\duit mai mult [i s\ nu m\ fi l\sat convins\ s\
adopt calea minimei rezisten]e. Bernie [i David aveau dreptate. Am
fost prin[i `ntr-o curs\ pe care analistul legal Jeffrey Toobin a
descris-o mai t`rziu ca politizarea sistemului justi]iei infrac]ionale [i
infrac]ionalizarea sistemului politic. Acest impas socotit efemer a
solicitat energia administra]iei pentru urm\torii [apte ani, a invadat
nedrept via]a unor oameni nevinova]i [i a distras aten]ia Americii
de la problemele interne [i externe.
Optimismul `nn\scut al lui Bill [i flexibilitatea lui l-au ajutat s\-[i
continue drumul, m-au inspirat pe mine [i a f\cut posibil\ punerea
`n aplicare a majorit\]ii planurilor sale pentru America p`n\ la sf`r[itul celor dou\ mandate. Toate acestea `ns\ aveau s\ se `nt`mple `n
viitor. Chelsea [i cu mine am urcat la bordul avionului pentru a fi
al\turi de Bill `n Rusia.
Zborul spre Moscova a fost plin de turbulen]e [i m-am sim]it
foarte r\u c`nd am cobor`t din avion. Chelsea a urcat `n ma[in\ cu
Capricia Marshall, iar eu am intrat `n limuzina oficial\ cu Alice
Stover Pickering, so]ia ambasadorului nostru `n Rusia, Thomas
Pickering. Am`ndoi ocupaser\ numeroase posturi `n Externe `n
`ntreaga lume. Tom Pickering a func]ionat ulterior cu distinc]ie `n
func]ia de subsecretar de Stat pentru Afaceri Politice `n timpul lui
Madeleine Albright. ~n timp ce ne `ndreptam cu ma[ina pentru a
m\ `nt`lni cu Naina El]`n, mi s-a f\cut r\u de la stomac. Convoiul
de ma[ini care mergeau `n vitez\, precedate [i urmate de ma[ini de
poli]ie ruse[ti, nu se putea opri. Scaunul din spate al limuzinei era
gol-golu], f\r\ o can\, un prosop sau un [erve]el la vedere. Mi-am
aplecat capul `ntr-o parte [i am vomat pe podea. Alice Pickering
s-a pref\cut c\ nu observ\ nimic [i pentru a diminua st`njeneala
a continuat s\-mi arate diferite locuri sau cl\diri pe l`ng\ care
treceam. N-a spus niciodat\ nici un cuv`nt nim\nui, ceea ce am
8/28/04
12:05 AM
Page 306
306
apreciat profund. P`n\ s\ ajungem la re[edin]a oficial\ a ambasadorului, m\ sim]eam pu]in mai bine. Dup\ un du[ rapid, dup\ ce
mi-am schimbat hainele [i dup\ cruciala `nt`lnire cu o periu]\ de
din]i, am fost gata s\-mi `ncep programul.
A[teptam cu ner\bdare s-o `nt`lnesc pe doamna El]`n, pe care
avusesem pl\cerea s-o cunosc la Tokyo `n vara anterioar\. Naina
lucrase ca inginer cosntructor la Ecaterinburg, unde so]ul ei fusese
[ef regional al Partidului Comunist. Avea un s\n\tos sim] al
umorului, iar noi am r`s tot drumul, `ntr-o zi cu apari]ii publice [i
mese private cu demnitari locali.
Aceast\ prim\ vizit\ `n Rusia avea scopul de a consolida
rela]iile dintre Bill [i pre[edintele El]`n ca s\ poat\ s\ abordeze `n
mod constructiv probleme precum cea a distrugerii arsenalului
nuclear al Uniunii Sovietice [i expansiunea NATO spre est. ~n timp
ce so]ii no[tri discutau la nivel `nalt, eu [i Naina am vizitat un spital proasp\t v\ruit `n cinstea vizitei noastre [i am vorbit despre sistemul de s\n\tate din ]\rile noastre. Cel din Rusia se deteriora din
cauza lipsei de sus]inere din partea guvernului care exista alt\dat\.
Doctorii pe care i-am `nt`lnit au fost curio[i s\ afle despre planurile
noastre de reform\ `n domeniul s\n\t\]ii. Ei au recunoscut `nalta
calitate a medicinei americane, dar au criticat e[ecul nostru `n a
asigura s\n\tatea tuturor. {i ei `mp\rt\[eau ]elul nostru de a avea
asigurare medical\ pentru to]i, dar aveau greut\]i `n a-l realiza.
~n cele din urm\, seara m-am `nt`lnit cu Bill. Familia El]`n a
oferit un dineu oficial care a `nceput `ntr-o not\ primitoare `n
Sala Sf`ntul Vladimir, de cur`nd renovat\, [i a continuat cu o cin\
`n Sala Fa]etelor, o camer\ cu multe oglinzi [i una dintre cele mai
frumoase pe care am v\zut-o `n c\l\toriile mele `n lume. Am stat la
mas\ l`ng\ pre[edintele El]`n, al\turi de care nu mai fusesem `ntr-o
vizit\ de amploare. A vorbit cu verv\ despre m`ncare [i vin, spun`ndu-mi cu toat\ seriozitatea c\ vinul ro[u i-a protejat pe marinarii ru[i de pe submarinele nucleare de efectele malefice ale
stron]iului 90. ~ntotdeauna mi-a pl\cut vinul ro[u.
Istorie trqitq
307
Chelsea a venit cu noi dup\ cin\ pentru petrecerea din Sala

Sf`ntul Gheorghe, iar apoi Boris [i Naina ne-au condus `ntr-un tur
mai am\nun]it `n camerele private ale Kremlinului, unde ne-am
petrecut noaptea. Ne-a pl\cut extrem de mult familia El]`n [i
speram s\-i mai vedem.
~n diminea]a urm\toare, c`nd coloana de ma[ini p\r\sea
Kremlinul, Chelsea [i Capricia au r\mas oarecum `n urm\, st`nd
pe trepte cu agentul lui Chelsea din Serviciile Secrete [i cu unul
din `nso]itorii lui Bill. {i-au dat seama de situa]ie c`nd au v\zut
ultima ma[in\ plec`nd [i doi oameni str`ng`nd covorul ro[u.
Agentul [i Capricia au v\zut o dubi]\ alb\ [i au fugit spre ea,
hot\r`]i s\ se urce. {oferul, care `mp\r]ea ni[te h`rtii, vorbea engleza. De `ndat\ ce a `n]eles ce se `nt`mplase, i-a luat pe cei patru
pe locurile din spate ale dubi]ei [i a gonit spre aeroport, ocolind
blocajul poli]iei. ~ns\ li s-a refuzat intrarea `n aeroport. Serviciile
de securitate ruse[ti au recunoscut-o pe Chelsea, dar nu-[i puteau
imagina de ce nu era cu noi `n\untru. ~n timp ce `ncercau s\
l\mureasc\ confuzia, Chelsea [i tovar\[ii ei [i-au luat bagajele [i
au `nceput s\ alerge spre terminal. Nu mi-am dat seama c\ Chelsea
lipsea p`n\ nu am ajuns la bordul avionului, iar ei veneau g`fìnd
spre terminal. Pare amuzant acum, dar atunci am fost foarte `ngrijorat\. M-am hot\r`t s\ nu le mai pierd din ochi pe Chelsea [i pe
Capricia pentru tot restul c\l\toriei.
Urm\torul nostru popas, ora[ul Minsk, din Belarus, a fost unul
dintre locurile cu cea mai deprimant\ `nf\]i[are din c`te am vizitat,
arhitectura lui evoc`nd stilul `ntunecat [i aura amenin]\toare a
comunismului autoritar; vremea era ploioas\ [i cenu[ie. ~n ciuda
eforturilor bieloruse de a construi o ]ar\ independent\ [i democratic\,
au `nt`mpinat foarte multe piedici `n a-[i atinge scopul. Intelectualii
[i profesorii universitari pe care i-am `nt`lnit, care au `ncercat s\ conduc\ guvernul dup\ pr\bu[irea Uniunii Sovietice, nu p\reau s\ fie pe
placul nostalgicilor ideologiei comuniste. Itinerarul nostru a fost pres\rat cu am\nunte care aminteau de dezastrele trecutului. Am depus
8/28/04
12:05 AM
Page 308
Istorie trqitq
308
flori `n memoria a aproximativ trei sute de mii de oameni care fuseser\ uci[i de poli]ia secret\ stalinist\. Vizita la un spital care trata
copii cu forme de cancer provocate de evenimentele de la Cernob`l
mi-a dezv\luit dureros `ncercarea Uniunii Sovietice de a camufla
accidentul de la centrala nuclear\ [i poten]ialele pericole ale puterii
nucleare, inclusiv ale prolifer\rii armelor nucleare.
Singurul eveniment luminos a fost magnificul spectacol cu
Carmina Burana, o adaptare pentru balet prezentat\ la Marea Oper\
de Stat. Chelsea [i eu am stat pe marginea scaunelor privind cu
nespus\ `nc`ntare. ~n anii care au urmat vizitei noastre, Republica
Belarus nu a avut o via]\ prea bun\, fiind din nou guvernat\ de un
regim autoritar al fo[tilor comuni[ti sovietici care ignor\ libertatea
presei [i drepturile omului.
Pe 20 ianuarie 1994, la aniversarea unui an a administra]iei,
Janet Reno a anun]at numirea lui Robert Fiske `n func]ia de procuror
special. Fiske era republican [i foarte apreciat ca judec\tor competent
[i corect, cu experien]\ `n domeniul procuraturii. Pre[edintele Ford `l
numise procuror al Statelor Unite pentru districtul de sud din New
York [i `[i men]inuse aceast\ func]ie [i `n timpul pre[edin]iei Carter.
Acum lucra pentru o firm\ de avocatur\ din New York. Fiske a
promis s\ realizeze o investiga]ie rapid\ [i impar]ial\ [i [i-a p\r\sit
locul de munc\ pentru a-[i putea dedica tot timpul [i energia termin\rii cercet\rilor. Dac\ ar fi fost l\sat s\-[i fac\ treaba, grijile mele,
ale lui Bernie, David [i Bill s-ar fi dovedit nefondate.
C`teva zile mai t`rziu, pre[edintele a prezentat discursul c\tre
na]iune, plin de elan [i speran]\. La o obiec]ie a lui David Gergen,
Bill a ad\ugat c`teva remarce legate de reforma s\n\t\]ii, `ntr-un
mod oarecum teatral: a ar\tat cu un stilou spre podium, promi]`nd
s\ resping\ prin veto orice lege legat\ de s\n\tate care nu ar propune o asiguare pentru to]i cet\]enii. Gergen, care lucrase [i sub
administra]iile Nixon, Ford [i Reagan, era `ngrijorat c\ gestul fusese prea agresiv. M-am al\turat celor care alc\tuiau discursurile [i
consilierilor politici care credeau c\ va fi un semnal vizual eficient
309
dac\ Bill `[i va men]ine cu t\rie hot\r`rea. Preocuparea lui George

s-a dovedit merituoas\, deoarece ne zb\team pentru orice lucru
care ne putea ajuta s\ ne atingem obiectivele.
Dup\ s\pt\m`ni `ntregi de tensiune, am profitat de ocazie ca s\
conduc delega]ia american\ la Lillehammer, Norvegia, pentru
Jocurile Olimpice de iarn\ din 1994. Bill m-a rugat s\ merg [i am
hot\r`t s\ o iau [i pe Chelsea. ~n ciuda `ncurc\turii de la sf`r[it, ì
pl\cuse foarte mult vizita noastr\ `n Rusia [i m-am bucurat s-o v\d
relaxat\ [i z`mbind mai mult. Dup\ venirea la Washington, suferise
foarte multe pierderi: doi bunici, o prieten\ de [coal\ de la Little
Rock, care a murit `ntr-un accident de schi, [i Vince Foster, a c\rui
so]ie, Lisa, o `nv\]ase s\ `noate `n piscina din spatele cur]ii familiei
Foster [i ai c\ror copii ì erau prieteni. Faptul c\ se mutase la
Washington [i f\cea parte din Prima Familie n-a fost mai u[or pentru ea dec`t pentru noi.
Lillehammer era un or\[el `nc`nt\tor [i oferea un cadru perfect
pentru `nt`lnirea olimpic\. Responsabilul nostru ne-a rezervat
camere `ntr-un hotel mic din afara ora[ului, care avea propria pist\
de schi. Pentru ceremonia de deschidere, unde trebuia s\ ne
reprezent\m ]ara, Chelsea [i cu mine ar\tam de parc\ eram la Polul
Nord, `nfofolite `n costumul c\lduros de schi. Spre deosebire de
noi, delega]ia european\, format\ `n majoritate din membri ai
familiilor regale, cum era prin]esa Anne a Angliei, purta haine elegante de ca[mir [i capul descoperit. Am v\zut norvegieni robu[ti
care `[i puseser\ corturile `n p\durile `nz\pezite ca s\ poat\ vedea
mai bine probele de schi alpin. Un moment-cheie al deplas\rii `n
Norvegia a fost `nt`lnirea cu Gro Brundtland, doctor `n medicin\,
pe atunci prim-minstru al Norvegiei.
Prim-ministrul Brundtland m-a invitat s\ lu\m micul dejun la
Maihaugen Folk Museum, un ad\post rustic cu un c\min mare `n
care se auzea focul arz`nd. Primul lucru pe care mi l-a spus c`nd
ne-am a[ezat a fost:
8/28/04
12:05 AM
Page 310
Istorie trqitq
310
Am citit despre planurile pentru reforma s\n\t\]ii [i am c`teva

`ntreb\ri.
Din acel moment mi-a r\mas prieten\ pe via]\. Am fost at`t de
fericit\ s\ g\sesc pe cineva care citise planul [i, mai mult, s\ [i vrea
s\ vorbeasc\ despre el. Desigur, conta [i faptul c\ era medic, dar
am fost impresionat\ [i `nc`ntat\. Dup\ o mas\ cu pe[te, pìne,
br`nz\ [i o cafea tare, am comparat meritele relative ale modelelor
de protec]ie a s\n\t\]ii din Europa [i apoi am discutat alte subiecte
asem\n\toare. Mai t`rziu, Brundtland a p\r\sit c`mpul politic
norvegian pentru a conduce Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii, unde
[i-a pus din plin `n practic\ ini]iativele pe care [i eu le-am sus]inut,
legate de tuberculoz\, HIV/SIDA [i `mpotriva fumatului.
Aceasta a fost prima mea ie[ire oficial\ `n care nu am fost
`nso]it\ de pre[edinte. M-am bucurat s\-l reprezint pe el [i ]ara mea
[i am profitat de programul lejer. Am [i schiat pu]in, i-am sus]inut
pe schiorii no[tri, printre care medaliatul la slalom [i la cobor`re,
Tommy Moe, [i am stat `n z\pad\, privindu-i pe sportivi cum trec
`n vitez\ pe l`ng\ mine. Am avut [i ocazia de a discuta `n lini[te cu
Chelsea. E foarte istea]\ [i curioas\ [i [tiam c\ urm\re[te episoadele Whitewater din pres\. A[ putea spune c\ nu se hot\ra dac\
s\-mi pun\ `ntreb\ri `n leg\tur\ cu asta sau s\ m\ lase s\ uit totul.
M\ chinuia `ntrebarea dac\ e bine s\-mi m\rturisesc frustr\rile `n
fa]a ei `n leg\tur\ cu ce se `nt`mpla sau s\ o cru] c`t mai mult de
asta, nu numai de atacurile politice, ci [i de propria furie [i
deziluzie. Era o lupt\ constant\ [i am`ndou\ trebuia s\ tragem din
greu pentru a ne men]ine echilibrul.
Dup\ cum era de a[teptat, numirea unui procuror special a mai
potolit spiritele `n problema Whitewater pre] de c`teva zile. Dar,
exact cum am prezis, un val de noi acuza]ii [i zvonuri a `nceput s\
alimenteze scandalul. Newt Gingrich [i senatorul republican de
New York, Al DAmato, au cerut audieri, at`t `n Camer\, c`t [i `n
Senat, s\ verifice declara]iile Whitewater.
311
Robert Fiske a reu[it s\ `mpiedice audierile, avertiz`ndu-i pe

republicanii combativi c\ riscau s\ se suprapun\ cu investiga]iile
lui. S-a mi[cat rapid, dup\ cum a promis, transmi]`nd cita]ii martorilor [i plas`ndu-i `naintea juriilor din Washington [i Little Rock.
Fiske a chestionat c`]iva consilieri de la Casa Alb\ `n leg\tur\
cu acuza]iile incriminatoare `mpotriva lui Madisom Guaranty,
f\cute de Resolution Trust Corporation, care era o agen]ie a Trezoreriei. El era interesat de orice contact al Aripei de Vest cu secretarul adjunct al Trezoreriei, Roger Altman, legat de trimiterile `n
instan]\ [i de hot\r`rea lui Altman de a renun]a la func]ia de [ef al
RTC. Din c`te am `n]eles eu din [irul evenimentelor, Casa Alb\ [i
Departamentul de Trezorerie au discutat aceast\ problem\ doar
c`nd au `nceput cercet\rile presei, `n toamna anului 1993, [i le-au
cerut un r\spuns. Aceste cercet\ri erau consecin]ele unor scurgeri
de informa]ii nerelevante din investiga]ia presupus confiden]ial\ a
RTC. Cu toate c\ Fiske [i cei care urm\reau investiga]ia au considerat aceste contacte legale, ca [i `n cazul multor alte aspecte ale
`ncurc\turii Whitewater republicanii au continuat valul de acuza]ii
`mpotriva lui Altman [i a celorlal]i. C`nd raportul final Whitewater
a fost publicat `n 2002, confirm`nd contactele pe care Casa Alb\
le-a avut cu oficialii RTC `n toamna lui 1992, n-am auzit nici un
protest similar. ~n cele din urm\, Roger Altman, un om onest [i
extrem de capabil, care a servit pre[edin]ia [i ]ara `n mod remarcabil, [i-a dat demisia pentru a se putea `ntoarce la via]a privat\, a[a
cum a f\cut-o [i vechiul meu prieten Bernie Nussbaum, alt\ persoan\ public\ devotat\.
Au fost dimine]i `n prim\vara anului 1994 c`nd m\ trezeam
suferind pentru to]i prietenii, asocia]ii [i rudele care au disp\rut din
via]a noastr\ sau au fost ataca]i pe nedrept: tata, Virginia, Vince,
Bernie, Roger. {i uneori presa era at`t de dezl\n]uit\ `nc`t p\rea s\
afecteze [i bursa de valori. Pe 11 martie 1994, The Washington Post a
publicat un articol cu titlul: ZVONURILE DESPRE WHITEWATER COBOAR| INDICELE DON JONES CU 23 DE PUNCTE.
8/28/04
12:05 AM
Page 312
312
~n aceea[i zi, Roger Ailes, atunci pre[edinte al CNBC [i acum director la Fox, a acuzat pre[edin]ia de mu[amalizare `n afacerea Whitewater care include fraud\ cu terenurile, contribu]ii ilegale, abuz
de putere ascunderea unei sinucideri posibil\ crim\.
Apoi, la mijlocul lui martie, Webb Hubbell a demisionat pe
nea[teptate din Departamentul de Justi]ie. Articolele ziarelor scriau
c\ firma Rose pl\nuia s\ depun\ o pl`ngere `mpotriva lui cu Asocia]ia Baroului din Arkansas pentru completarea unor poli]e
dubioase, inclusiv plata exagerat\ impus\ clien]ilor [i supradimensionarea nivelului cheltuielilor sale. Declara]iile erau destul
de serioase pentru a-i compromite pozi]ia. Eu `ns\ m\ obi[nuisem
s\ dau peste acuza]ii nefondate, a[a c\ am socotit c\ [i Webb a
fost acuzat pe nedrept. L-am `nt`lnit la etajul al treilea al Casei
Albe, `n Solarium, pentru a-l `ntreba ce se `nt`mpl\. Webb mi-a
spus c\ a intrat `ntr-o disput\ cu c`]iva dintre fo[tii no[tri
parteneri privind costurile unei nerespect\ri de contract pe care le
preluase, pe baz\ de contingen]\, pentru socrul s\u, Seth Ward.
Webb pierduse procesul, iar Seth a refuzat s\ pl\teasc\ costurile.
Cunosc`ndu-l pe Seth, trebuie s\ admit c\ p\rea plauzibil. Webb
mi-a spus c\ lucra la rezolvarea problemei cu partenerii lui de la
Rose [i m-a asigurat c\ disputa se va rezolva. L-am crezut [i l-am
`ntrebat ce pot s\ fac s\-l ajut. Mi-a spus c\ a pus oameni care s\
cerceteze [i c\ era `ncrez\tor c\ va fi bine p`n\ c`nd se va spulbera aceast\ ne`n]elegere.
Investiga]iile `n leg\tur\ cu Whitewater [i c\ut\rile presei erau
acum conduse de Echipa de r\spuns la Whitewater pe care Mack,
Maggie [i al]i membri ai personalului superior o doriser\ organizat\ pentru a `ncepe s\ centralizeze toat\ discu]ia problemei.
Au existat patru motive pentru care am creat aceast\ echip\
numit\ `n glum\ Mae[tri dezastrului, condus\ de Harold Ickes.
Mai `ntì, am vrut ca ei s\ se centreze asupra muncii importante a
administra]iei. ~n al doilea r`nd, dac\ o problem\ prive[te pe toat\
lumea, nimeni nu mai e responsabil de ea. ~n al treilea r`nd, echipa
Istorie trqitq
313
lui Fiske trimitea at`t de multe cita]ii, `nc`t trebuia s\ avem un sistem organizat pentru a studia dosarele [i a furniza r\spunsurile. {i,
`n cele din urm\, dac\ membrii personalului vorbeau despre Whitewater cu Bill, sau cu mine, sau `ntre ei, deveneau mai vulnerabili la
depozi]iile lungi, la taxele legale [i la temerile generale.
Am fost `ngrijorat\ mai ales pentru membrii echipei mele
Maggie Williams, Lisa Caputo, Capricia Marshall [i al]ii care au
muncit din greu [i au fost r\spl\ti]i cu cita]ii [i pl\]i legale ustur\toare. O dat\ ce Maggie a fost prins\ `n investiga]ie, n-am putut
s\-i cer sfatul sau s\-i aduc vreo alinare. E doar meritul for]ei sale
personale [i a t\riei suflete[ti a tuturor celor care lucreaz\ pentru
mine c\ nimeni nu s-a pl`ns sau nu a evitat greut\]ile cu care a trebuit s\ se confrunte.
David Kendall a devenit principala mea leg\tur\ cu lumea de
afar\ [i l-am considerat ca pe un dar de la Dumnezeu. ~nc\ de la
`nceput, m-a sf\tuit s\ nu citesc articolele din ziar [i s\ nu m\ uit la
reportajele de la televizor privind investiga]iile sau orice alt scandal legat de asta. Oamenii din echip\ `mi f\ceau o revist\ a presei
cu lucrurile pe care trebuia s\ le cunosc dac\ a[ fi fost interogat\ de
mass-media. David m-a sf\tuit s\ nu `ncerc s\ aflu mai mult.
E slujba mea, a spus el. Unul dintre motivele pentru care `]i
angajezi avoca]i este c\ ei trebuie s\-[i fac\ griji pentru tine.
Bine`n]eles c\ David citea totul [i se `ngrijora obsesiv g`ndindu-se la ce va urma. Eu `ns\mi s`nt o personalitate obsesiv\, iar
aceste instruc]iuni erau greu de urmat. Dar am `nv\]at s\-l las pe
David s\ fac\ selec]ia.
La fiecare c`teva zile, Maggie `[i v`ra capul `n biroul meu [i
spunea: David Kendall vrea s\ vorbeasc\ cu tine. C`nd intra, ea
p\r\sea camera. La fiecare `nt`lnire, David continua s\ depene
povestea lui Jim McDougal [i a afacerilor lui personale [i financiare [i am avut de aflat ceva de fiecare dat\.
Am `ncercat s\-mi explic singur\ noile informa]ii. Vorbeam cu
Bill doar c`nd ap\rea o situa]ie critic\. Am `ncercat s\-l cru] ca s\
8/28/04
12:05 AM
Page 314
314
se poat\ concentra asupra `ndatoririlor de la birou. Se spune adesea

c\ a fi pre[edinte e una dintre cele mai singuratice slujbe din lume.
Harry Truman se referea c`ndva la Casa Alb\ ca la bijuteria
coroanei din sistemul penal american. Bill `[i iubea munca, dar era
evident c\ r\zboiul politic se ascu]ea [i am `ncercat s\-l protejez de
acest lucru c`t de mult puteam.
David era capabil s\ rezolve toate necunoscutele din raportul
care sus]inea afirma]ia noastr\ c\ pierduser\m bani `n afacerea
Whitewater [i n-am fost niciodat\ implica]i `n afacerile [i `n
ma[ina]iunile lui McDougal cu S & L. David ne-a adus, de asemenea, unele [tiri nepl\cute despre ni[te gre[eli pe care le-a g\sit `n
vechile noastre documente financiare. Studiase `n am\nun]ime
fiecare foaie de h`rtie pe care i-o d\dusem, ca un miner care caut\
aur, [i ap\ruse cu c`teva mostre de pepit\. Una a fost o gre[eal\ `n
raportul Lyons care calcula pierderile noastre din afacerea Whitewater ca fiind mai mari de 68 000 de dolari. A trebuit s\ reducem
aceast\ cifr\ la 22 000 de dolari dup\ ce David a g\sit un cec semnat de Bill pentru a-[i ajuta mama s\ cumpere casa din Hot Springs
care fusese, `n mod incorect, identificat ca plat\ de `mprumut `n
opera]iunea Whitewater. David a descoperit, de asemenea, c\ `ntr-o
chitan]\ din 1980 contabilul nostru public din Little Rock f\cuse o
gre[eal\. O declara]ie incomplet\ de la o firm\ de brokeri l-a adus
`n situa]ia de a pretinde o pierdere de 1 000 de dolari pentru noi
c`nd, de fapt, noi ob]inuser\m aproape 6 500 de dolari din tranzac]ii. Termenul de prescrip]ie expirase, dar am hot\r`t de bun\voie
s\ `ndrept\m lucrurile din Arkansas [i din IRS scriind un cec de
14 615 dolari pentru taxe [i dob`nd\.
Deoarece majoritatea `nregistr\rilor noastre financiare au fost
prezentate presei sau au fost f\cute publice, ele au generat alte interpret\ri. La mijlocul lui martie, The New York Times a publicat pe
prima pagin\ un articol cu titlul UN AVOCAT ~NSEMNAT DIN
ARKANSAS A AJUTAT-O PE HILLARY CLINTON S| OB}IN|
UN MARE PROFIT. Articolul relata cu acurate]e profiturile pe
Istorie trqitq
315
care le-am ob]inut din pia]a de m\rfuri `n 1979. Dar deducea, `n

mod fals, c\ prietenul nostru apropiat, Jim Blair, tr\sese oarecum
sforile pentru a ob]ine favorurile lui Bill Clinton pentru unul dintre
clien]ii s\i, Tyson Foods. Articolul era plin de lucruri inexacte
despre rela]ia lui Blair [i Don Tyson cu Bill, c`nd el era guvernator.
Totu[i, m\ `ntrebam de ce astfel de articole se tip\reau `nainte de a
fi verificate. Dac\ Tyson `l avea pe Bill la degetul mic, cum
pretindea Times, de ce Tyson l-a sprijinit pe adversarul lui Bill,
Frank White, `n 1980 [i 1982 `n cursa guvernamental\?
Jim era destul de generos pentru a-[i `mp\rt\[i experien]a din
domeniul comer]ului cu familia [i cu prietenii. Cu ajutorul lui, eu
am intrat `n aceast\ pia]\ schimb\toare [i am transformat 1 000 de
dolari `n 10 000 `ntr-un timp scurt. Am fost destul de norocoas\ c\
mi-am pierdut s`ngele rece [i am ie[it din afacere `nainte ca pia]a s\
cad\. A[ fi putut face asta f\r\ Jim? Nu. Trebuia s\-mi pl\tesc brokerul cu mai mult de 18 000 de dolari pentru taxe de brokeraj `n
afacerea mea? Da. Influen]a comer]ul meu deciziile lui Bill ca
guvernator? Absolut deloc.
De `ndat\ ce afacerea mea cu m\rfuri a ie[it la iveal\, Casa
Alb\ a numit exper]i care s\-mi verifice `nregistr\rile. Leo
Melamed, fostul [ef de la Chicago Mercantile Exchange, republican, m-a avertizat c\, dac\-i ceream p\rerea, mi-o va da, indiferent
de impact. Dup\ o serioas\ verificare a tranzac]iilor mele, a ajuns la
concluzia c\ nu gre[isem cu nimic. Controversa, `n opinia lui, era o
,,furtun\ `ntr-o cea[c\ de ceai. Nu m-au surprins concluziile lui.
Declara]iile noastre de impunere din 1979, care raportau o cre[tere
semnificativ\ a veniturilor din comer]ul cu m\rfuri, au fost revizuite din punct de vedere contabil de IRS, iar registrele contabile
erau toate `n regul\. De fapt, IRS revizuise contabil fiecare plat\ pe
care am pus-o la dosar, din fiecare an de c`nd Bill era la Casa Alb\.
Acum `mi dau seama c\ acuza]iile constante proveniser\ din
rela]iile mele cu presa. Am ]inut prea mult timp la distan]\ corpul de
pres\ al Casei Albe. Pentru c\ voiam ca mass-media s\ vorbeasc\
8/28/04
12:05 AM
Page 316
Istorie trqitq
316
despre reforma s\n\t\]ii, am oferit interviuri coresponden]ilor din

toat\ ]ara. Corpul de pres\ al Casei Albe ajungea cu greu la mine.
Mi-a luat timp s\ `n]eleg c\ resentimentele lor erau justificate.
P`n\ la sf`r[itul lui aprilie 1994, am fost destul de `ncrez\toare
`n cercet\rile lui David Kendall [i `n capacitatea mea de a `n]elege
afacerea Whitewater [i problemele care rezultau din ea [i eram gata
s\-i ofer presei ceea ce voia: pe mine.
Am chemat-o pe [efa personalului [i i-am spus:
Maggie, vreau s\ fac asta. S\ anun]\m o conferin]\ de pres\!
{tii c\ va trebui s\ r\spunzi la toate `ntreb\rile, indiferent ce
vei fi `ntrebat\.
{tiu. S`nt gata!
Am discutat despre planul meu doar cu pre[edintele, cu David
Kendall [i cu Maggie. Pentru preg\tiri, m-am sf\tuit confiden]ial
cu Lisa, cu consilierul Casei Albe, Lloyd Cutler, cu Harold Ickes [i
cu Mandy Grunwald. Nu-mi doream o parad\ de consilieri din
Aripa de Vest care s\-mi bat\ mereu la u[\, d`ndu-mi sfaturi despre
cum s\ abordez o `ntrebare sau alta. Voiam s\ vorbesc c`t mai
deschis posibil.
~n diminea]a zilei de 22 aprilie, Casa Alb\ a anun]at c\ Prima
Doamn\ va r\spunde la `ntreb\ri `n dup\-amiaza aceea. Speram c\
o schimbare a scenariului va `ncuraja presa la o abordare diferit\ a
problemelor.
Nu m-am g`ndit cu ce ar trebui s\ m\ `mbrac pentru acel eveniment alegerea hainelor e aproape `ntotdeauna o hot\r`re de ultim
moment. Mi-a venit s\-mi pun o fust\ neagr\ [i un pulover roz.
C`]iva reporteri au interpretat imediat acest lucru ca o `ncercare de
a-mi `ndulci imaginea, iar `ntrevederea mea de [aizeci [i opt de
minute cu cea de-a patra putere `n stat va r\m`ne `n istorie sub
numele de Conferin]a de pres\ roz.
Am stat `n fa]a mul]imii de reporteri [i a cameramanilor care
umpleau `nc\perea.
317
}in s\ v\ mul]umesc tuturor c\ a]i venit, am `nceput eu. Am

dorit ca aceast\ conferin]\ de pres\ s\ aib\ loc, deoarece mi-am dat
seama c\, `n ciuda deplas\rilor mele `n ]ar\ [i a faptului c\ am
r\spuns la `ntreb\ri, mul]i dintre dumneavoastr\ nu a]i fost mul]umi]i
nici de `ntreb\ri [i nici de r\spunsuri. Iar s\pt\m`na trecut\ Helen a
spus: Nu pot s\ c\l\toresc cu ea, deci cum pot s\-i pun `ntreb\ri?
Din acest motiv s`ntem aici, iar tu, Helen, pui prima `ntrebare.
Helen Thomas a mers direct la ]int\.
Ave]i cuno[tin]\ de ni[te bani care ar fi putut fi transfera]i de
la Madison proiectului Whitewater sau oric\reia dintre campaniile
politice ale so]ului dumneavoastr\?
Categoric, nu. Nu cunosc nici un astfel de transfer.
De fapt, pe aceea[i tem\ a profiturilor din comer] e dificil
pentru un nespecialist [i, probabil, pentru mul]i exper]i s\ se uite la
totalul investi]iilor [i la m\rimea profitului. Pute]i s\ explica]i `n
vreun fel?
{i am `nceput s\ explic. {i s\ explic. {i s\ explic din nou. Unul
dup\ altul, reporterii m\ `ntrebau tot ce le trecea prin cap despre
Whitewater, iar eu le r\spundeam p`n\ `ncepeau s\-mi pun\ aceea[i
`ntrebare `n moduri diferite. Le-am fost recunosc\toare pentru
`ntreb\ri, pentru c\ mi-au dat o [ans\ s\ `nf\]i[ez tot ce [tiam `n
acel moment. Am putut, de asemenea, s\ r\spund la o problem\
care m\ s`cìse `nc\ de la `nceput. Am fost `ntrebat\ dac\ am sim]it
c\ re]inerea mea `n a furniza informa]ii presei a ajutat `n crearea
unei oarecare impresii c\ `ncercam s\ ascund ceva.
Da, am sim]it, am spus. {i cred c\ e unul dintre lucrurile pe
care le regret cel mai mult [i unul dintre motivele pentru care am
solicitat aceast\ conferin]\ Cred c\ dac\ a existat un lucru pe
care mama [i tata mi l-au spus de mai mult de un milion de ori,
acesta a fost: Nu asculta ce spun al]ii. Nu te ghida dup\ p\rerile
oamenilor. {tii, trebuie s\ tr\ie[ti pentru tine. {i cred c\ a fost un
sfat bun. {i mai cred c\ acel sfat [i credin]a mea `n el, combinate cu
sim]ul intimit\]ii m-au dus, poate, la mai pu]in\ `n]elegere dec`t
8/28/04
12:05 AM
Page 318
318
aveam nevoie pentru a fi de interes, at`t pentru pres\, c`t [i pentru

public, precum [i pentru dreptul lor de a [ti lucruri care m\ priveau
doar pe mine [i pe so]ul meu. Deci, ave]i dreptate. ~ntotdeauna am
crezut `ntr-o zon\ a intimit\]ii. {i i-am spus zilele trecute unui prieten c\ simt c\, dup\ ce am rezistat mult timp, am f\cut ce trebuia.
Aceste ultime cuvinte i-au f\cut pe to]i s\ r`d\.
Dup\ conferin]a de pres\, David [i cu mine am b\ut ceva
`mpreun\ `n Salonul de zi din Aripa de Vest c`nd soarele apunea
dup\ ferestre. De[i toat\ lumea era de p\rere c\ m-am descurcat
bine, m\ sim]eam `ntristat\ [i, c`nd am analizat evenimentele, i-am
spus lui David:
{tii, ei nu se vor opri aici. Vor continua s\ vin\ la noi, indiferent ce facem. Chiar nu prea avem de ales `n aceast\ privin]\.
Chiar `n noaptea aceea, Richard Nixon, care suferise un atac
patru zile mai devreme, a decedat la v`rsta de optzeci [i unu de ani.
La `nceputul prim\verii anului 1993, Nixon i-a trimis lui Bill o
scrisoare plin\ de observa]ii inteligente despre Rusia, iar Bill mi
le-a citit, spun`nd c\ Nixon a fost o figur\ str\lucitoare [i tragic\.
Bill l-a invitat pe fostul pre[edinte la Casa Alb\ pentru a discuta
despre Rusia, iar Chelsea [i eu l-am salutat c`nd a ie[it din liftul de
la etajul al doilea. El i-a spus lui Chelsea c\ fiicele lui au studiat la
aceea[i [coal\ cu ea, Sidwell Friends. Apoi s-a `ntors spre mine:
{tii, am `ncercat s\ pun la punct sistemul de s\n\tate cu mai
bine de dou\zeci de ani `n urm\. Trebuie rezolvat\ c`ndva aceast\
problem\.
{tiu, i-am r\spuns, iar noi am fi mai boga]i ast\zi dac\ propunerea dumneavoastr\ ar fi reu[it.
Una dintre femeile din articolul ap\rut `n American Spectator a
ridicat problema portretului f\cut ei de solda]ii din Arkansas. Cu
toate c\ `n articol a fost numit\ Paula, ea a pretins `n fa]a prietenilor ei, iar familia a recunoscut-o ca fiind femeia cu care Bill trebuia s\ se `nt`lneasc\ la hotelul din Little Rock `n timpul unei
Istorie trqitq
319
conven]ii, iar mai t`rziu ì spusese unui soldat c\ voia s\ fie ,,prietena guvernatorului.
La o conven]ie a Comitetului Conservator de Ac]iune Politic\
]inut\ `n luna februarie, Paula Corbin Jones a ]inut o conferin]\ de
pres\ [i p\rea s\ se identifice cu Paula din articol. Cliff Jackson,
care `ncerca s\ c`[tige bani pentru fondul Troopergate Whistleblower, a prezentat-o presei. Ea a spus c\ vrea s\ i se reabiliteze
numele. Dar, `n loc s\ nege cele spuse `n Spectator, l-a acuzat pe
Bill Clinton de h\r]uire sexual\, spun`nd c\ i-a f\cut avansuri
nedorite. La `nceput, presa de opinie nu a ]inut cont de spusele lui
Jones, deoarece credibilitatea ei era pus\ la `ndoial\ de asocierea cu
Jackson [i cu solda]ii nemul]umi]i. Ne a[teptam ca aceast\ poveste
s\ se sting\, ca [i celelalte scandaluri mincinoase.
Dar la 6 mai 1994, cu dou\ zile `nainte ca termenul de prescrip]ie s\ expire, Paula Jones a depus o pl`ngere civil\ `mpotriva
pre[edintelui Statelor Unite, cer`ndu-i suma de 700 000 de dolari
pentru pagube morale. Cineva ridica miza `n acest joc. Ea s-a mutat
din paginile ziarelor `n tribunal.
8/28/04
12:05 AM
Page 320
Istorie trqitq
321
vor reduce prerogativele [i profiturile companiilor de asigur\ri.

Pentru a crea dubii legate de reform\, grupul a lansat o a doua
rund\ de avertismente, imagin`nd un cuplu numit Harry [i Louise.
St`nd la mas\, Harry [i Louise n\scoceau `ntreb\ri ingenioase,
legate de planul pentru s\n\tate, [i se `ntrebau cu voce tare ce i-ar
putea costa. Prin asta se inte]iona s\ se exploateze temerile a 85%
ZIUA Z
dintre americanii care aveau deja asigurare medical\ [i erau `ngrijora]i c\ ar putea r\m`ne f\r\ ea.
Pentru Dineul Gridiron, Bill [i cu mine am hot\r`t s\ punem `n
Washington este un ora[ al ritualurilor [i unul dintre cele mai

respectate este Dineul Gridiron, o `nt`lnire la cravat\ alb\ `n care
jurnali[tii cei mai de seam\ ai Washingtonului se costumeaz\, iau
roluri de clovni [i c`nt\ c`ntece `n care se face haz pe seama administra]iei curente, incluz`ndu-i pe pre[edinte [i pe Prima Doamn\.
Printre oaspe]ii de la dineu se afl\ cei [aizeci de membri ai clubului, precum [i colegii lor [i demnitari din lumea politic\, a afacerilor [i din domeniul jurnalistic. Clubul Gridiron nu prea e `n ton cu
vremurile. Femeile nu au fost admise p`n\ `n 1975. (Eleanor
Roosevelt d\dea petreceri pe care le numea Gridironul v\duvelor
pentru so]iile excluse de la petrecere [i pentru jurnaliste.) ~n 1992,
reporterul de la Casa Alb\, Helen Thomas a fost aleas\ prima
femeie pre[edinte. Membrii clubului r\m`n foarte selec]i, iar invita]iile la acest eveniment al prim\verii s`nt printre cele mai r`vnite
din ora[. Primul Cuplu e prezent aproape `ntotdeauna [i st\ `n
locuri special amenajate, f\r\ s\ se supere, indiferent ce se spune
despre ei. Uneori, vin ei `n[i[i cu glume.
~n martie 1994, c`nd s-a desf\[urat a 109-a edi]ie a Dineului
Gridiron, Bill [i cu mine [tiam c\ nu rezolvasem planul administra]iei pentru s\n\tate cu suficient\ claritate [i simplitate pentru a
primi sus]inerea public\ sau a motiva Congresul s\ ac]ioneze `n
fa]a adversarilor plini de bani [i bine organiza]i. Asocia]ia de Asigurare a S\n\t\]ii din America se temea c\ planurile administra]iei
scen\ o parodie a spotului de televiziune care prezenta probleme

legate de asigurare, cu Bill `n rolul lui Harry [i cu mine `n rolul
lui Louise. Aveam o [ans\ de a expune tacticile folosite de adversarii no[tri pentru a panica popula]ia [i, totodat\, ne distram.
Mandy Grunwald [i comediantul Al Franken au scris un scenariu,
Bill [i eu l-am memorat [i, dup\ c`teva repeti]ii, am `nregistrat pe o
caset\ video versiunea lui Harry [i Louise.
Era cam a[a: Bill [i cu mine st\team pe canapea el `ntr-o
c\ma[\ ecosez, b`nd o cafea, iar eu cu un pulover albastru marin [i
o fust\ uit`ndu-ne la un masiv vraf de h`rtii ce reprezentau Legea
Asigur\rilor de S\n\tate.
Bun\, Louise, cum a fost ziua de ast\zi?
Mm, bun\, Harry p`n\ acum.
Oh, Louise, ar\]i de parc\ ai fi v\zut o fantom\.
Ei, e mai r\u dec`t at`t. Tocmai am citit planul Clinton de
asigurare a s\n\t\]ii.
Reforma s\n\t\]ii mi se pare o idee grozav\.
Ei bine, [tiu, dar unele detalii m\ sperie de moarte.
Ce anume?
De exemplu, la pagina 3 764 se spune c\ ne-am putea `mboln\vi o dat\ cu planul de asigurare a s\n\t\]ii.
Dar e `ngrozitor.
8/28/04
12:05 AM
Page 322
322
Ei bine, [tiu. {i uit\-te la asta, e [i mai [i. La pagina 12 743

nu, am `n]eles gre[it la pagina 27 665 se spune c\, `n cele din
urm\, to]i o s\ murim.
Cu planul pentru s\n\tate Clinton? Vrei s\ spui c\, dup\ ce Bill
[i Hillary vor pune to]i birocra]ii [i taxele pe noi, tot o s\ murim?
Chiar [i Leon Panetta.
O, ce `nfrico[\tor! N-am fost at`t de speriat `n via]a mea.
Nici eu, Harry.
Trebuie s\ existe o solu]ie mai bun\.
Crainicul:
Pl\tit\ de Coali]ia Care V\ Sperie de V\ Cad Pantalonii.
Era un spectacol atipic pentru Primul Cuplu, iar publicul l-a
gustat din plin. Dineul Gridiron se presupune a fi neoficial, iar jurnali[tii care particip\ nu trebuie s\ scrie despre el. Dar, de obicei, `n
ziua urm\toare apar articole `n leg\tur\ cu c`ntecele [i cu parodiile
prezentate. Spectacolul nostru `nregistrat pe banda video a fost
v\zut de foarte mult\ lume, chiar reluat `n c`teva spectacole de
duminic\ diminea]\. Cu toate c\ unii ,,c\rturari au speculat c\ satira ar atrage, pur [i simplu, aten]ia asupra adev\ra]ilor Harry [i
Louise, am fost bucuroas\ c\ am putut s\ pun `ntreb\ri privind tonul
lobby-ului campaniei de asigur\ri [i despre absurditatea preten]iilor
ei. Mai mult dec`t at`t, injectarea unei doze de frivolitate `ntr-o situa]ie care, altfel, era lipsit\ de umor, te f\cea s\ te sim]i bine.
~n timp ce mica noastr\ parodie i-a amuzat din plin pe oamenii
politici [i pe jurnali[ti, [tiam c\ pierdem r\zboiul rela]iilor publice
`n privin]a reformei s\n\t\]ii. Chiar [i un pre[edinte popular, cu o
pozi]ie solid\, nu putea avea un impact la fel de mare ca aceia care
au cheltuit sute de milioane de dolari pentru a deforma o problem\
prin reclame derutante [i negative sau prin alte mijloace. Trebuia,
de asemenea, s\ `nfrunt\m puterea companiilor farmaceutice, care
se temeau c\, dac\ se controleaz\ pre]ul medicamentelor prescrise,
profiturile lor se vor diminua, precum [i industria asigur\rilor, care
cheltuise enorm `n campania `mpotriva acoperirii generalizate cu
Istorie trqitq
323
asigur\ri de s\n\tate. Iar unii dintre sus]in\torii no[tri `[i pierdeau

entuziasmul pentru c\ nu le erau satisf\cute toate dorin]ele. ~n sf`r[it,
propunerea noastr\ de reform\ a fost complex\ de la `nceput ceea
ce a f\cut ca rela]iile cu publicul s\ fie un co[mar. Virtual, oricare din
grupurile de interese putea obiecta ceva planului.
Ne-am dat seama c\ opozi]ia fa]\ de reforma s\n\t\]ii, prin
ac]iuni precum Whitewater, a fost parte din r\zboiul politic care era
mai puternic dec`t Bill sau dec`t problemele pe care le `nfruntaser\m p`n\ atunci. Eram `n prima linie a unui conflict ideologic
care se amplifica `ntre democra]ii de centru [i un Partid Republican
care se orienta din ce `n ce mai mult spre dreapta. Erau `n joc
no]iunile americanilor despre guvern [i democra]ie [i direc]ia pe
care o va lua ]ara noastr\ `n anii urm\tori. Ne-am dat seama c\ nu
exist\ limite `n acest r\zboi [i c\ adversarii no[tri erau mai bine
dota]i cu armele r\zboiului politic: bani, pres\ [i organizare.
Patru luni mai devreme, `n decembrie 1993, William Kristol,
strateg al republicanilor [i scriitor, [ef de personal pentru fostul
vicepre[edinte Dan Quayle [i pre[edinte al Proiectului pentru
Viitorul Republican, trimisese un memoriu liderilor republicani din
Congres, `ndemn`ndu-i s\ distrug\ reforma s\n\t\]ii. ,,Planul, a
scris el, e o serioas\ amenin]are politic\ pentru Partidul Republican, iar distrugerea lui va fi o mare problem\ pentru pre[edinte.
Nu aducea obiec]ii planului `n privin]a meritelor sale; el aplica logica politic\ de partid. I-a instruit pe republicani s\ nu negocieze
sau s\ fac\ compromisuri. Singura strategie bun\, dup\ p\rerea lui
Kristol, era s\ distrug\ planul cu totul. Memoriul nu-i men]iona
`ns\ pe milioanele de americani f\r\ asigurare.
~n acord cu memoriul lui Kristol, Jack Kemp [i fostul membru
al cabinetului Reagan, William Bennett, au sus]inut GOP1 `ntr-o
campanie prin radio [i televiziune care a urm\rit distrugerea
reformei s\n\t\]ii. ~n ora[ele mai mari sau mai mici pe care le-am
1 Grand Old Party, epitet folosit pentru Partidul Republican `nc\ din 1880 (n.red.).
8/28/04
12:05 AM
Page 324
324
vizitat pentru a promova planul, tendin]a era, `n general, de critic\

a reformei din cauza abunden]ei publicit\]ii negative.
Memoriul lui Kristol adresat liderilor republicani membri ai
Congresului a avut efectul scontat. ~ncep`nd cu alegerile intermediare care se anun]au `n noiembrie, republicanii modera]i ai Congresului, care erau dedica]i reformei, au `nceput s\ se distan]eze de
planul administra]iei. Senatorul Dole era cu adev\rat interesat de
reforma s\n\t\]ii, dar voia s\ candideze la pre[edin]ie `n 1996. Nu
putea s\-i ia lui Bill nici o victorie legislativ\, mai ales dup\ succesele lui legate de buget, legea Brady [i NAFTA1. Ne-am oferit s\
lucr\m cu senatorul Dole la un proiect de lege [i, prin extensie,
s\-i acord\m credit. Senatorul sugerase s\ ne prezent\m proiectul
de lege, mai `ntì, [i apoi s\ `ncerc\m un compromis. Dar acest
lucru nu s-a `nt`mplat niciodat\. Strategia lui Kristol c`[tiga teren.
La fiecare pas `nainte p\rea c\ facem doi pa[i `napoi. Dou\
importante grupuri de afaceri Camera de Comer] [i Asocia]ia
Na]ional\ a Produc\torilor ì spuseser\ lui Ira la mijlocul anului
1993 c\ doar una din componentele de baz\ ale legii le era de
ajuns, anume mandatul antreprenorului, care urma s\ cear\ `ntreprinderilor cu mai mult de cincizeci de angaja]i s\ ofere asigurare
de s\n\tate for]ei lor de munc\. Aceste grupuri de afaceri [tiau c\
majoritatea managerilor care aveau mul]i oameni `n subordine deja
ofereau asigur\ri de s\n\tate [i concluzia era c\ mandatul ì va
elimina pe cei care lucrau pe cont propriu. Totu[i, p`n\ la sf`r[itul
lui martie 1994, c`nd o subcomisie a Camerei a votat 6 la 5 pentru
mandatul de antreprenor, aceste dou\ grupuri, presate de republicani [i de oponen]ii reformei, `[i f\cuser\ cunoscute pozi]iile.
Mandatul era, `n mod clar, supus controverselor, iar Bill a `nceput
s\ fac\ ni[te concesii [i compromisuri cu Congresul. Cu toate c\ el
amenin]ase s\ se opun\ prin veto oric\rei legisla]ii care nu includea
o acoperire universal\, a ar\tat c\ putea fi de acord cu un proiect
mai redus. Aceasta era doar o parte a t`rguielilor naturale care erau
de a[teptat `n timpul dezbaterilor parlamentare [i deschidea calea
1 North American Free Trade Association.
Istorie trqitq
325
Senatului pentru luarea `n considera]ie a propunerii sus]inute de

membrii Comisiei de Finan]e, conduse de senatorul Moynihan,
de a asigura 95% din americani `n loc de 100%. Nici m\car aceast\
concesie nu ne-a adus mai mul]i sus]in\tori. Dimpotriv\, am pierdut sprijinul multora care erau de partea noastr\ [i care au sim]it c\,
dac\ s`ntem de acord cu mai pu]in de 100%, ne p\r\seam, `ntr-un
fel, cauza.
~n prim\var\, Dan Rostenkowski a fost pus sub [aptesprezece
capete de acuzare pentru `ncercare de a frauda guvernul. Am pierdut, astfel, un aliat de baz\ din Camer\, deoarece, `n cele din urm\,
[i-a dat demisia [i a fost condamnat. Dup\ aceasta au urmat ve[tile
descurajatoare cum c\ George Mitchell, liderul majorit\]ii din
Senat, a decis s\ nu candideze pentru realegere, ceea ce `nsemna c\
democratul cel mai puternic [i principalul sus]in\tor al legii noastre
era, de fapt, pe linie moart\.
Ne-am dat seama c\ reforma s\n\t\]ii era mult prea sinuoas\
pentru mul]i membri ai Congresului. Dat fiind volumul mare de legi
pe care trebuiau s\ le voteze, majoritatea membrilor se concentrau
pe legile remise comisiilor din care f\ceau parte [i nu aveau timp s\
afle complica]iile fiec\rei probleme ap\rute `n Camer\ sau `n Senat.
Dar am fost surprins\ s\ `nt`lnesc mai mult de un congresman care
nu [tia diferen]a dintre Medicare [i Medicaid, ambele asigur\ri de
s\n\tate federale. Al]ii nu aveau idee ce fel de acoperire de s\n\tate
primeau din partea guvernului. Newt Gingrich, care `n 1995 avea s\
devin\ pre[edintele republican al Camerei, sus]inea `n timpul unei
apari]ii `n Meet the Press din 1994 c\ nu avea asigurare de s\n\tate
guvernamental\, ci c\ a cump\rat-o de la Blue Cross Blue Shield.
De fapt, poli]a lui era una dintre multele oferite angaja]ilor federali
prin Planul de asigur\ri de s\n\tate pentru func]ionarii federali. Iar
guvernul acoperea 75% din factura lunar\ de patru sute de dolari
pentru Gingrich [i al]i membri ai Congresului.
Aceast\ lacun\ `n cuno[tin]e a devenit evident\ pentru mine la
o `nt`lnire pe care am avut-o `n Capitoliu `ntr-o zi cu un grup de
8/28/04
12:05 AM
Page 326
326
senatori. Invitat\ s\ r\spund la `ntreb\rile legate de planul administra]iei, distribuisem o bro[ur\ care s\ fac\ un rezumat a ceea ce
propuseser\m. Senatorul Ted Kennedy, unul dintre adev\ra]ii
exper]i din Senat `n domeniul s\n\t\]ii [i `n multe alte probleme, se
l\sa cu scaunul pe spate c`nd asculta `ntreb\rile puse r`nd pe r`nd
de colegii lui. ~n cele din urm\, picioarele din fa]\ ale scaunului s\u
au lovit podeaua, iar el a izbucnit:
Dac\ arunca]i o privire la pagina treizeci [i patru a materialului prezentat `n rezumat, ve]i g\si r\spunsul la `ntrebare.
El cuno[tea din memorie fiecare detaliu inclusiv num\rul
paginii.
Chiar unul dintre sus]in\torii no[tri a creat probleme. Una dintre cele mai importante organiza]ii `n campania pentru reform\ a
fost Asocia]ia American\ a Pensionarilor (AARP). Influentul lobby
al cet\]enilor de v`rst\ `naintat\ a `nceput s\ lanseze reclame `n
martie 1994, cer`nd Congresului s\ voteze o lege a s\n\t\]ii care
avea s\ cear\ asigurare pentru acoperirea re]etelor. AARP era ferm\
`n privin]a prescrierii de medicamente exact `n aceea[i m\sur\ `n
care eram [i eu. Cu toate c\ AARP inten]iona s\ ne ajute, felul lor
de a face publicitate avea un efect distructiv, deoarece ì f\cea pe
oameni s\ cread\ c\ planul nostru nu con]inea un amendament pentru re]ete ceea ce nu era adev\rat.
Am muncit din greu pentru a men]ine `mpreun\ for]ele favorabile reformei. Dar puteam ob]ine doar cincisprezece milioane de
dolari pentru o campanie de informare public\ [i pentru a recruta
oameni care s\ vorbeasc\ despre planul nostru `n toat\ ]ara. Eram
cu des\v`r[ire cople[i]i de num\rul mare al celor care ni se opuneau
[i care, dup\ calcule estimative, au investit cel pu]in trei sute de
milioane de dolari `n campania lor `mpotriva reformei.
Distorsiunile produse de industria asigur\rilor au fost at`t de
eficiente, `nc`t mul]i americani nu au `n]eles c\ elementele-cheie
ale reformei, pe care, de altfel, o sus]ineau, erau, de fapt, `n planul
Clinton. Un articol din The Wall Street Journal din 10 martie 1994
Istorie trqitq
327
rezuma dilema noastr\ `n titlul MUL}I NU-{I DAU SEAMA C|

LE PLACE PLANUL CLINTON. Autorul articolului explica faptul c\, `n vreme ce americanii sus]ineau cu t\rie anumite elemente ale
planului Clinton, pre[edintele Clinton pierde b\t\lia `n definirea
propriei legi privind s\n\tatea. Prin b`lbìelile publicit\]ii negative la
televiziune [i prin critici t\ioase, rivalii reformei ridic\ dubii legate
de planul Clinton mai rapid dec`t pre[edintele [i Hillary Rodham
Clinton pot s\ explice. Dac\ perechea Clinton nu `nl\tur\ confuzia,
elementele majore ale legii lor r\m`n sub semnul `ntreb\rii.
~n timp ce Casa Alb\ era ocupat\ cu reforma s\n\t\]ii [i cu
opera]iunea Whitewater, celelalte ]\ri aveau alte probleme. La
`nceputul lunii mai, ONU a `nt\rit sanc]iunile asupra juntei militare
din Haiti, iar noul val al refugia]ilor haitieni s-a `ndreptat spre
]\rmurile Americii. Ap\rea astfel o criz\ [i Bill a sim]it c\ trebuie
s\-l roage pe Al Gore s\-l reprezinte `ntr-o c\l\torie spre Africa de
Sud pentru inaugurarea pre[edin]iei lui Nelson Mandela. Tipper [i
eu ne-am al\turat lui Al Gore ca membri ai delega]iei Statelor
Unite. Eram foarte emo]ionat\ la g`ndul c\ participam la un eveniment at`t de important. ~n anii 80, sus]inusem boicotarea Africii de
Sud, sper`nd c\ regimul apartheid va ceda `n fa]a presiunii interna]ionale. ~n ziua `n care Mandela a fost eliberat din `nchisoare, `n
februarie 1990, Bill a trezit-o pe Chelsea `nainte de a se lumina ca
s\ poat\ urm\ri `mpreun\ acele evenimente dramatice.
Am zburat cu avionul timp de [aisprezece ore spre Johannesburg. Tovar\[ii mei de drum n-au dormit toat\ noaptea, juc`nd
c\r]i, ascult`nd muzic\ [i vorbind cu extaz despre schimb\rile
istorice la care urmau s\ fie martori. Dup\ ce a stat dou\zeci [i
[apte de ani `n `nchisoare pentru c\ a complotat `mpotriva regimului de apartheid al guvernului Africii de Sud, Nelson Mandela
c`[tigase primele alegeri interrasiale [i devenise primul pre[edinte
de culoare. Lupta pentru eliberare din Africa de Sud era profund
legat\ de mi[carea pentru drepturi civile din America [i era
8/28/04
12:05 AM
Page 328
Istorie trqitq
328
sus]inut\ de lideri americani de origine african\, dintre care mul]i

veneau acum cu noi pentru a-l felicita pe Nelson Mandela.
Am aterizat undeva la periferia Johannesburg-ului, un ora[
mare, modern, din ]inuturile centrale aride ale Africii de Sud. ~n
seara aceea am v\zut un spectacol la celebrul Market Theatre, unde
ani de zile Athol Fugard [i al]i scriitori de scenarii sfidaser\ cenzura guvernului [i descriseser\ agonia apartheid-ului. Dup\ aceea,
am fost du[i la o cin\ cu specialit\]i africane asortate, al\turi de
carne [i salate. Nu m-am av`ntat prea mult `n m`nc\ruri, cum au
f\cut-o Maggie [i ceilal]i care m\ `nso]eau [i care au `ndr\znit s\
guste l\custe pr\jite [i r`me.
Delega]ia noastr\ a mers cu ma[inile spre nord, spre capitala
Pretoria. Deoarece schimbarea oficial\ a puterii nu se f\cea dec`t
dup\ numirea noului pre[edinte, re[edin]a de stat a pre[edintelui
era ocupat\ de F.W. de Klerk. ~n diminea]a urm\toare, `n timp ce
Al Gore s-a `nt`lnit cu de Klerk [i cu mini[trii lui, Tipper [i cu mine
am luat micul dejun cu doamna Marike de Klerk [i cu so]iile oficialilor din Partidul Na]ional. Am stat `ntr-o camer\ cu mobilier de
lemn, bogat decorat\ cu ]es\turi [i cu bibelouri din por]elan.
O Suzan\ lene[\ din mijlocul unei mese mari rotunde era `nc\rcat\
cu gemuri, pìne, biscui]i [i ou\ clasicul dejun olandez de ferm\.
Cu toate c\ am vorbit despre hran\, copii [i vreme, pretextul nerostit plutea `n aer: `n c`teva ore, lumea `n care locuiau aceste femei
avea s\ dispar\ pentru totdeauna.
Cincizeci de mii de oameni au participat la ceremonia de `nvestire, un spectacol de s\rb\toare, de u[urare [i reabilitare. Toat\
lumea se minuna de transferul de putere `ntr-o ]ar\ at`t de devastat\
de teama [i de ura rasial\. Colin Powell, membru al delega]iei
noastre, a fost mi[cat p`n\ la lacrimi de spectacolul aerian al avia]iei sud africane. Avioanele traversau cerul br\zduindu-l cu ro[u,
negru, verde, albastru, alb [i auriu, culorile steagului na]ional.
C`]iva ani mai devreme, acelea[i avioane erau un simbol pregnant
329
al puterii militare a apartheid-ului; acum ele `[i desf\[urau aripile

pentru a-l s\rb\tori pe noul lor conduc\tor de culoare.
Discursul lui Mandela a denun]at discriminarea rasial\ [i sexual\, dou\ prejudec\]i ad`nc implantate `n societatea african\ [i `n
multe alte p\r]i ale lumii. C`nd am p\r\sit ceremonia, l-am v\zut pe
reverendul Jesse Jackson pl`ng`nd de bucurie. S-a aplecat spre
mine [i mi-a spus:
Ai crezut vreodat\ c\ vreunul din noi va tr\i s\ vad\ ziua
aceasta?
Ne-am `ntors cu tot convoiul de ma[ini la re[edin]a preziden]ial\ [i am g\sit-o transformat\ `n `ntregime. Lungul nostru drum
cu ma[ina peste paji[tile [erpuitoare, care cu doar c`teva ore
`nainte fusese `n]esat de solda]i `narma]i, era acum plin de tobo[ari
`n costume str\lucitoare [i de dansatori de pe tot cuprinsul Africii
de Sud. Starea de spirit era degajat\ [i vesel\, ca [i cum aerul se
schimbase dup\-amiaza. Am fost pofti]i `n cas\ pentru a bea
cocteiluri [i pentru a ne `nt`lni cu zecile de [efi de stat [i cu delega]iile lor. Una dintre preocup\rile mele a fost Fidel Castro.
Func]ionarii din Departamentul de Stat m\ avertizaser\ dinainte c\
Fidel Castro voia s\ m\ cunoasc\. Ei mi-au spus s\-l evit cu orice
pre], deoarece nu aveam nici o rela]ie diplomatic\ cu Cuba, f\r\ s\
mai lu\m `n calcul embargoul.
Nu po]i s\-i str`ngi m`na, mi-au spus ei. Nu po]i s\ vorbe[ti
cu el.
Chiar dac\ m-a[ fi `nt`lnit din `nt`mplare cu el, grup\rile anti-Castro
din Florida ar fi `nnebunit.
Adesea `mi aruncam privirile de jur `mprejur `n timpul recep]iei,
c\ut`ndu-i `n mul]ime barba stufoas\ [i c\runt\. ~n mijlocul unei
conversa]ii fascinante cu un om ca regele Mswati III al Swazilandului, l-am z\rit dintr-o dat\ pe Castro venind spre mine, iar eu m-am
`ndreptat repede spre un col] `ndep\rtat al camerei. Era ridicol, dar
[tiam c\ o singur\ fotografie, o afirma]ie `nt`mpl\toare sau o `nt`lnire accidental\ ar fi putut deveni subiect de [tiri.
8/28/04
12:05 AM
Page 330
330
Pr`nzul a fost servit sub un cort enorm de p`nz\ alb\. Mandela s-a
ridicat pentru a se adresa oaspe]ilor. ~mi place foarte mult s\-l aud
vorbind `n stilul acela lent, demn, care e `n acela[i timp oficial [i viu,
plin de umor de bun\ calitate. A spus formulele conven]ionale de
bun venit. Apoi a spus ceva ce m-a umplut de team\ [i de respect:
de[i era foarte bucuros s\ g\zduiasc\ at`t de mul]i demnitari, era [i
mai bucuros s\ fie al\turi de trei dintre cei care l-au ]inut `n `nchisoarea din Insula Robben [i care l-au tratat cu respect `n timpul
deten]iei. El i-a rugat s\ se ridice ca s\-i poat\ prezenta mul]imii.
Spiritul s\u generos era stimulator [i `n acela[i timp modest.
Luni de zile fusesem preocupat\ de ostilit\]ile de la Washington, de
atacurile r\u inten]ionate legate de Whitewater, Vince Foster [i oficiul de c\l\torii. Dar iat\-l pe Mandela care f\cea onorurile pentru
cei trei b\rba]i care-l ]inuser\ prizonier.
C`nd am ajuns s\-l cunosc mai bine pe Mandela, mi-a explicat c\
`n tinere]e avea un spirit vulcanic. ~n `nchisoare a `nv\]at s\-[i controleze emo]iile pentru a supravie]ui. ~n anii de deten]ie a avut timpul
[i motiva]ia necesare pentru a face o introspec]ie ad`nc\ [i a-[i `nfr`nge frica interioar\. Mi-a reamintit c\ recuno[tin]a [i iertarea, care adesea rezult\ din durere [i suferin]\, cer o disciplin\ extraordinar\. ~n
ziua `n care deten]ia lui a luat sf`r[it, `mi povestea el, ,,c`nd am ie[it pe
u[\ spre poarta care m\ ducea spre libertate, [tiam c\, dac\ nu-mi voi
l\sa `n urm\ am\r\ciunea [i ura, a[ fi ca [i r\mas `n `nchisoare.
Medit`nd `nc\ la exemplul lui Mandela `n noaptea `n care m-am
`ntors din Africa de Sud, m-am al\turat altor cinci foste Prime
Doamne la Gala de la National Garden. Am fost pre[edinta de
onoare a evenimentului la Gr\dina Botanic\ a Statelor Unite pentru
a ajuta la colectarea de fonduri pentru construirea unei noi gr\dini, o
amintire vie pe Mall, dedicat\ Primelor Doamne din epoca modern\
[i onor`ndu-le contribu]ia la binele na]iunii.
Am fost `nc`ntat\ c\ Lady Bird Johnson a putut s\ vin\. Am
corespondat, `n timpul [ederii mele la Casa Alb\, iar ea a fost un
corespondent care m-a lini[tit [i m-a sus]inut. Am admirat t\ria ei
Istorie trqitq
331
discret\ [i gra]ia cu care `[i onorase pozi]ia de Prim\ Doamn\. Ea a

`nceput un program de `nfrumuse]are care consta `n plantarea de
flori s\lbatice pe mii de mile de-a lungul [oselelor Statelor Unite [i
ne-a f\cut s\ apreciem peisajul natural. Datorit\ ac]iunilor ini]iate
de Lady Bird, o `ntreag\ genera]ie de americani a `nv\]at un nou
respect pentru mediul `nconjur\tor [i a fost inspirat\ s\-l men]in\.
Ea a sus]inut [i Head Start, un program de studiu pentru copii
handicapa]i. Iar c`nd venea `n campanii, colinda Sudul pentru a-[i
ajuta so]ul `n cursa din 1964 `mpotriva lui Barry Goldwater. C`nd
Casa Alb\ trecea prin greut\]i, a `n]eles c\ politica preziden]ial\
cerea implicare [i sacrificiu. Cu inteligen]\ [i compasiune, [tia s\
se men]in\ pe pozi]ie `ntr-o lume dominat\ de personalitatea cople[itoare a lui Lyndon Johnson.
Fotografiile din seara galei erau ale unor p\str\toare de tradi]ie:
Lady Bird, Barbara Bush, Nancy Reagan, Rosalynn Carter, Betty
Ford [i eu. Era o imagine deosebit\: toate Primele Doamne aflate
`n via]\ st`nd pe scen\ `mpreun\ `n afar\ de una.
C`teva luni mai devreme, lui Jackie Kennedy Onassis i se diagnosticase o form\ de cancer care, de[i mortal, evolua lent uneori.
Prin urmare, nu putea fi cu noi. Ni se spusese c\ fusese operat\, dar
nu [i c`t de repede ì sl\biser\ puterile. Av`nd un caracter puternic,
a `ncercat s\ fie discret\ cu starea s\n\t\]ii sale, cum f\cuse `ntotdeauna `n via]\.
La 19 mai 1994, Jackie a murit `n apartamentul ei din New
York, cu Caroline, John [i Maurice l`ng\ ea. ~n diminea]a
urm\toare, devreme, am mers `n Gr\dina Jacqueline Kennedy, dincolo de colonadele de est ale Casei Albe, pentru a ne `mp\rt\[i
g`ndurile cu c`]iva oameni de pres\, personal [i prieteni.
Bill i-a recunoscut contribu]ia la binele ]\rii, iar eu am vorbit
despre devotamentul ei fa]\ de copii [i nepo]i:
Ea a explicat c`ndva importan]a faptului de a-]i petrece timpul
cu familia [i a spus: Dac\ [tii cum s\-]i cre[ti copiii, nu cred c\
altceva conteaz\ mai mult. Am fost `ntru totul de acord.
8/28/04
12:05 AM
Page 332
332
Am participat la funeraliile ei din New York la biserica

romano-catolic\ St. Ignatius de Loyola [i apoi am luat avionul
spre Washington cu familia [i cu prietenii apropia]i. Bill ne-a luat
de la aeroport [i a venit cu noi la morm`nt, unde Jackie a fost
`ngropat\ al\turi de pre[edintele John F. Kennedy, b\ie]elul ei
Patrick, [i o fiic\ f\r\ nume, n\scut\ moart\. Dup\ slujba de la
cimitir am mers cu clanul extins al familiei Kennedy la casa din
apropiere a lui Ethel Kennedy, Hickory Hill.
Dou\ s\pt\m`ni mai t`rziu, John F. Kennedy Jr. ne-a trimis, mie
[i lui Bill, o scrisoare de m`n\ pe care am apreciat-o `n mod
deosebit: Vreau ca am`ndoi s\ `n]elege]i c`t de mult a `nsemnat
pentru mama prietenia cu voi, scria el. ,,De c`nd a p\r\sit Washingtonul ea a rezistat doar men]in`nd aceast\ leg\tur\ emo]ional\
cu voi sau cu solicit\rile institu]ionale datorate faptului c\ era o
fost\ Prim\ Doamn\. Asta, datorit\ amintirilor retr\ite [i dorin]ei
de a rezista `ntr-un rol de-o via]\ care nu i se potrivea `ntocmai.
Totu[i, p\rea pe deplin fericit\ c\ `[i putea permite s\ `[i retr\iasc\
via]a prin dumneavoastr\. A ajutat-o foarte mult, fie c\ discuta despre riscurile de a cre[te copii `n acele `mprejur\ri (riscant, `ntr-adev\r), fie poate fiindc\ erau multe asem\n\ri `ntre pre[edin]ia
dumneavoastr\ [i cea a tat\lui meu.
La `nceputul lui iunie 1994, Bill [i eu am c\l\torit `n Anglia
pentru a comemora a cincizecea aniversare a debarc\rii `n Normandia, care a condus spre finalul celui de Al Doilea R\zboi Mondial
`n Europa. Maiestatea sa, regina Elisabeta a II-a, ne-a invitat s\
petrecem noaptea pe iahtul regal HMS Britannia [i am fost
emo]ionat\ la g`ndul de a cunoa[te familia regal\. ~l `nt`lnisem pe
prin]ul Charles cu un an `n urm\, la o mic\ serat\ g\zduit\ de
familia Gore. Era `nc`nt\tor, cu un spirit iute [i cu autoironie. C`nd
Bill [i eu am urcat pe Britannia, am fost condu[i la regin\, la prin]ul Philip [i la regina-mam\ care ne-au `nt`mpinat oferindu-ne ceva
de b\ut. C`nd am prezentat-o pe organizatoarea vizitei mele, Kelly
Istorie trqitq
333
Craighead, regina-mam\ ne-a surprins `ntreb`nd-o pe Kelly dac\

i-ar pl\cea s\ r\m`n\ pe iaht s\ cineze cu ea [i cu c`]iva aghiotan]i
tineri ai reginei. Kelly a spus c\ ar fi `nc`ntat\, dar c\ trebuia s\
vad\ dac\ `[i poate p\r\si atribu]iile. Kelly m-a urmat `n cabin\ [i
m-a `ntrebat ce s\ fac\. I-am spus c\ trebuie s\ r\m`n\ f\r\ discu]ie.
Putea altcineva s-o `nlocuiasc\ la dineul oficial din acea sear\ cu
regina [i cu prin]ul Philip. S-a gr\bit s\-i spun\ unuia dintre
aghiotan]i, dar s-a `ntors speriat\ pentru c\ i se spusese c\ trebuia
s\ aib\ ]inut\ oficial\ pentru dineu. Costumul ei negru nu se
potrivea. Mi-am scos toate hainele elegante [i am ajutat-o pe Kelly
s\ aleag\ o `mbr\c\minte potrivit\ pentru cina cu regina-mam\.
La dineul cel mare, am stat `ntre prin]ul Philip [i prim-ministrul
John Major, `n capul mesei, care era destul de lung\ pentru a
`nc\pea to]i regii, reginele, prim-mini[trii [i pre[edin]ii prezen]i. De
pe platforma ridicat\, m-am uitat la camera mare, aglomerat\.
Peste cinci sute de oaspe]i s-au adunat pentru a comemora alian]a
anglo-american\ victorioas\ `n Ziua Z. ~ntre ei se aflau fosta
prim-ministru Margaret Thatcher, a c\rei carier\ am urm\rit-o cu
mult interes, Mary Soames, fiica `n via]\ a lui Churchill, [i nepotul
s\u Winston, fiul Pamelei Harriman. Era u[or s\ intri `n vorb\ cu
Major. Mi-a f\cut pl\cere s\ stau de vorb\ cu el despre personalit\]ile din mul]ime [i s\-l ascult c`nd vorbea despre teribilul
accident de ma[in\ avut `n tinere]e, c`nd a muncit `n Nigeria. Fusese imobilizat timp de c`teva luni [i `[i revenise dup\ o perioad\
de recuperare lung\ [i dureroas\.
Prin]ul Philip, un om cu o conversa]ie foarte rafinat\, [i-a
`mp\r]it cu grij\ timpul `ntre mine [i doamna din cealalt\ parte,
Maiestatea sa regina Paola a Belgiei. F\c`nd pauze la momentul
potrivit, el `[i `ntorcea capul de la ea la mine [i din nou la ea c`nd
vorbea despre marin\ [i istoria navei Britannia. Regina, care st\tea
l`ng\ Bill, purta o coroan\ cu diamante str\lucitoare care sc`nteiau
c`nd d\dea din cap [i r`dea la ceea ce ì spunea Bill. ~nf\]i[area,
polite]ea [i rezerva ei mi-au amintit de mama. Am o mare admira]ie
8/28/04
12:05 AM
Page 334
334
[i simpatie pentru modul `n care s-a achitat de obliga]iile pe care [i

le-a luat ca t`n\r\ femeie dup\ moartea tat\lui s\u. Era greu pentru
mine, care aveam o experien]\ mult mai limitat\, s\-mi imaginez
cum a reu[it s\-[i men]in\ atitudinea impun\toare [i s\-[i asume un
rol at`t de `nalt decenii `ntregi `n vremuri at`t de dificile [i de schimb\toare. C`nd Chelsea avea nou\ ani, Bill [i cu mine am luat-o cu noi
`ntr-o scurt\ vacan]\ la Londra. Tot ce a vrut s\ fac\ a fost s\ se
`nt`lneasc\ cu regina [i cu prin]esa Diana, dar n-am putut s\
aranj\m atunci acest lucru. Am luat-o totu[i la o expozi]ie despre
istoria tuturor regilor [i reginelor Angliei. A studiat cu aten]ie tot ce
a v\zut, petrec`nd aproape o or\ s\ citeasc\ descrierea fiec\rui
monarh [i apoi a luat-o de la cap\t. C`nd a terminat, mi-a zis:
Mami, cred c\ e o treab\ foarte grea s\ fii rege sau regin\.
~n diminea]a de dup\ grandiosul nostru dineu, am `nt`lnit-o pe
prin]esa Diana pentru prima dat\ la Drumhead Service, o ceremonie religioas\ tradi]ional\ pentru for]ele armate angajate,
moment la care trupele nu pot fi retrase din b\t\lie. Ceremonia a
fost ]inut\ pe domeniile Bazei Regale de Marin\, un loc `nconjurat
de gr\dini care se `ntindeau de-a lungul unei esplanade la ocean.
Printre veterani [i spectatori se afla Diana, cu un aer `nstr\inat, de[i
nu divor]ase `nc\ de Charles. A venit singur\ la ceremonie. Am
privit-o c`nd a salutat mul]imea de suporteri care, `n mod clar, o
iubeau foarte mult. Era o prezen]\ captivant\. Deosebit de frumoas\, atr\gea oamenii cu privirea ei, aplec`ndu-[i capul pentru a-i
saluta `n timp ce-[i ridica privirea. Radia via]\ [i o oarecare vulnerabilitate pe care am g\sit-o sf`[ietoare. Cu toate c\ nu prea aveam
timp de stat de vorb\ `n timpul acestei vizite, am ajuns s-o cunosc
[i s\-mi plac\. Diana era o femeie chinuit\ de obliga]ii [i interese,
dar voia cu adev\rat s\ aib\ o contribu]ie, s\ fac\ astfel `nc`t via]a
ei s\ aib\ o `nsemn\tate. A devenit un sus]in\tor al luptei `mpotriva
SIDA [i a eradic\rii minelor antipersonal. Era [i o mam\ devotat\
[i, de fiecare dat\ c`nd ne `nt`lneam, discutam problema educ\rii
copiilor pentru via]a public\.
Istorie trqitq
335
Mai t`rziu, `n dup\-amiaza aceea, am urcat pe Britannia [i am

navigat spre Canalul M`necii, unde ne-am al\turat unui lung [ir
de nave, inclusiv Jeremiah OBrien, unul dintre vasele folosite de
guvernul Statelor Unite pentru a furniza provizii Angliei `n timpul
r\zboiului. Am fost transfera]i pe George Washington, un portavion
ancorat departe de ]\rmul Fran]ei. Aceasta a fost prima mea vizit\
`ntr-un ora[ plutitor, cu o popula]ie de [ase mii de marinari [i
pu[ca[i marini. ~n timp ce Bill `[i concepea discursul pe care urma
s\-l rosteasc\ a doua zi, am f\cut o plimbare pe puntea de zbor, una
dintre cele mai periculoase sta]ii de lucru din For]ele Armate. Imagina]i-v\ curajul [i antrenamentul de care ai nevoie pentru a decola
[i a ateriza cu un avion cu reac]ie pe acel t\r`m plutitor american
din mijlocul oceanului. Din cabina c\pitanului, aflat\ deasupra
pun]ii, am privit portavionul enorm [i am `n]eles puterea pe care o
reprezenta. Am luat cina `n buc\t\ria vaporului, care avea m\rimea
unui bufet cu autoservire, `mpreun\ cu c`]iva membri ai echipajului, dintre care majoritatea p\reau s\ aib\ optsprezece-nou\sprezece ani. Cu cincizeci de ani `nainte, tineri de v`rsta lor invadaser\
]\rmurile Normandiei `n Ziua Z. Cu toate c\ citisem cartea lui
Stephen Ambrose, Ziua Z, nu eram preg\tit\ pentru `n\l]imea
st`ncilor care au trebuit escaladate de for]ele aliate ce s-au luptat s\
ajung\ pe ]\rmuri `n 6 iunie 1944. Pointe-du-Hoc p\rea impenetrabil [i i-am ascultat cu respect pe veteranii care-l escaladaser\.
Rela]ia lui Bill cu milit\ria nu fusese prea bun\, a[a c\ a vorbit
mult despre Ziua Z. Ca [i mine, s-a opus R\zboiului din Vietnam,
consider`nd c\ nu are nici o baz\ [i c\ e greu de c`[tigat. Datorit\
muncii lui `n timpul colegiului pentru senatorul Fulbright cu
Comisia pentru Rela]ii Externe a Senatului, la sf`r[itul anilor 60, el
[tia atunci ceea ce acum [tim to]i: guvernul Statelor Unite a indus `n
eroare publicul `n leg\tur\ cu amploarea implic\rii noastre, puterea
alia]ilor vietnamezi, incidentul din Golful Tonkin, succesul strategiei noastre militare, cifra mor]ilor [i alte date care au prelungit
conflictul [i au sacrificat multe vie]i. Bill a `ncercat s\ explice
8/28/04
12:05 AM
Page 336
336
presim]irile lui `n leg\tur\ cu r\zboiul `ntr-o scrisoare c\tre decanul

Universit\]ii din Arkansas, `n 1969. ~n hot\r`rea de a se retrage din
program [i de a l\sa totul `n voia sor]ii, el a descris lupta interioar\
pe care mul]i tineri au dus-o `ntre dragostea de ]ar\ [i recrutarea
`ntr-un r\zboi pe care nu-l puteau sus]ine. C`nd l-am `nt`lnit pe Bill
prima oar\, am vorbit ne`ncetat despre r\zboiul din Vietnam,
despre obliga]iile contradictorii pe care le-am sim]it ca tineri americani care ne iubeam ]ara, dar ne opuneam acelui r\zboi. Am`ndoi
[tiam angoasa acelor vremuri [i fiecare din noi a avut prieteni care
au fost `nscri[i pe liste, recruta]i, au rezistat sau au obiectat ferm.
Patru dintre colegii de clas\ ai lui Bill din liceul din Hot Springs au
fost uci[i `n Vietnam. {tiam c\ Bill respecta serviciul militar, c\ s-ar
fi `nrolat el `nsu[i dac\ ar fi fost solicitat [i c\ ar fi participat
bucuros [i la Al Doilea R\zboi Mondial, un r\zboi ale c\rui scopuri
erau foarte clare. Dar Vietnamul a testat mintea [i con[tiin]a multora din genera]ia mea, deoarece p\rea contrar intereselor [i valorilor
na]ionale americane. Ca primul pre[edinte modern care s-a maturizat `n timpul R\zboiului din Vietnam, Bill a dus cu sine la Casa
Alb\ sentimentele ambigue ale ]\rii fa]\ de r\zboi. {i credea c\ a
venit timpul pentru reconcilierea `ntre americani [i pentru deschiderea unui nou capitol de cooperare cu fostul du[man.
Cu sprijinul multor veterani ai R\zboiului din Vietnam care
lucrau la Congres, `n 1994 Bill a ridicat embargoul american impus
Vietnamului [i, un an mai t`rziu, a normalizat rela]iile `ntre cele
dou\ ]\ri. Guvernul vietnamez a continuat s\ fac\ eforturi sincere
pentru a-i depista pe solda]ii americani da]i disp\ru]i sau f\cu]i prizonieri [i, `n 2000, Bill avea s\ fie primul pre[edinte american care
s\ pun\ piciorul pe p\m`nt vietnamez dup\ ce trupele SUA au
p\r\sit ]ara `n 1975. Ac]iunile lui diplomatice curajoase au adus
tribut pentru mai mult de 58 000 de americani care [i-au sacrificat
via]a `n junglele din sud-estul Asiei [i au ajutat ]ara noastr\ s\ vindece o ran\ veche [i s\ g\seasc\ o cale de comunicare `ntre noi [i
poporul vietnamez.
Istorie trqitq
337
Una dintre primele provoc\ri preziden]iale a devenit promisiunea f\cut\ `n timpul campaniei de a-i l\sa pe homosexuali [i pe
lesbiene s\ satisfac\ serviciul militar, at`ta timp c`t orientarea lor
sexual\ nu compromitea `n nici un fel performan]ele [i coeziunea
unit\]ilor. Am fost de acord cu pozi]ia de bun sim] c\ disciplina [i
codul militar ar trebui s\ fie foarte strict [i categoric `mpotriva
comportamentului, nu a orient\rii sexuale. Problema a ap\rut `n
1993 [i a devenit c`mpul de lupt\ `ntre convingeri ferm opuse. Cei
care sus]ineau c\ homosexualii serviser\ cu distinc]ie `n fiecare
r\zboi din istoria noastr\ [i c\ trebuia s\ li se permit\ s\ fac\ acest
lucru se aflau `n net\ minoritate printre membrii for]elor armate [i
ai Congresului. Opinia public\ era mai clar `mp\r]it\, dar, cum se
`nt`mpl\ adesea, cei care se opuneau schimb\rii erau mai fermi [i
se f\ceau mai clar auzi]i dec`t cei care erau pentru. M-a deranjat
ipocrizia. Cu doar trei ani `n urm\, `n timpul R\zboiului din Golf,
solda]ii cunoscu]i ca homosexuali at`t b\rba]i, c`t [i femei au
fost trimi[i la lupt\ pentru c\ se [tia c\ ]ara avea nevoie de ei pentru
a-[i `ndeplini misiunea. Dup\ ce r\zboiul s-a sf`r[it, c`nd presta]ia
lor nu a mai fost de folos, au fost `nl\tura]i din cauza orient\rii lor
sexuale, ceea ce mi se p\rea inadmisibil.
Bill [tia c\ o atare atitudine nu aducea capital politic, dar `l deranja c\ nu putea s\-l coving\ pe [eful de Stat Major s\ accepte
realitatea c\ homosexualii [i lesbienele au servit, servesc [i vor
servi `n armat\ [i s\ determine o schimbare de viziune care ar
m\ri standardele de bun\ comportare pentru to]i. Dup\ ce at`t
Camera, c`t [i Senatul [i-au exprimat opozi]ia prin veto, Bill a convenit un compromis: Nu `ntreba, nu spune. Conform acestei
politici, unui superior i se interzice s\-l `ntrebe pe un soldat dac\
este sau nu homosexual. Dac\ `ntrebarea e pus\, nu exist\ obliga]ia
de a r\spunde. Dar aceast\ politic\ n-a func]ionat. Cei suspecta]i a
fi homosexuali s`nt `nc\ b\tu]i sau h\r]ui]i, iar num\rul celor
respin[i de la `nrolare pentru aceast\ problem\ a crescut, de fapt.
~n anul 2000, cel mai apropiat aliat al nostru, Marea Britanie, [i-a
8/28/04
12:05 AM
Page 338
338
schimbat politica pentru a permite homosexualilor s\ participe la

serviciul militar, [i acest lucru nu a generat nici o problem\; Canada a ridicat interdic]ia privind homosexualii `n 1992. Noi, ca societate, mai avem mult p`n\ s\ ajungem acolo. A[ vrea doar ca
opozi]ia s\-l asculte pe Barry Goldwater, o oglind\ a drepturilor
americane [i un declarat sus]in\tor al drepturilor homosexualilor,
pe care le consider\ congruente cu principiile lui conservatoare.
Legat de aceast\ problem\ a homosexualilor `n armat\, a spus:
Nu trebuie s\ fii impecabil pentru a lupta [i a muri pentru ]ar\.
Trebuie doar s\ ]inte[ti impecabil.
Bill s-a adresat veteranilor americani din genera]ia p\rin]ilor
no[tri, `n discursul rostit la Colleville-sur-Mer, la cimitirul american
din Normandia pentru solda]ii celui de Al Doilea R\zboi Mondial.
S`ntem copiii sacrificiului vostru, a spus el.
Ace[ti bravi americani s-au al\turat armatei [i lupt\torilor din
Rezisten]\ ai Marii Britanii, Norvegiei, Fran]ei, Belgiei, Olandei,
Danemarcei [i ai celorlal]i care s-au opus nazismului [i au `nt\rit o
alian]\ istoric\ ce continua s\ lege Statele Unite [i Europa o
jum\tate de secol mai t`rziu. Genera]ia de aur a `n]eles c\ americanii [i europenii erau uni]i `ntr-o ac]iune comun\, una care a condus la victoria `n R\zboiul Rece [i a ajutat la r\sp`ndirea libert\]ii [i
a democra]iei pe c`teva continente. Dat\ fiind situa]ia incert\ a
lumii de ast\zi, leg\turile istorice ale Americii cu Europa, at`t de
evidente pe aceste ]inuturi normande, r\m`n o cheie pentru securitate global\, prosperitate [i speran]\ de pace.
Discursul lui Bill de comemorare a Zilei Z a fost `n mod
deosebit emo]ionant pentru el, deoarece primise de cur`nd o copie a
dosarelor militare ale tat\lui s\u [i a istoriei unit\]ii lui, care participase la invazia Italiei. Urm\rind istoria serviciului militar al
tat\lui s\u `n c`teva ziare, Bill a primit o scrisoare de la un b\rbat
din New Jersey care emigrase din Nettuno, Italia. ~n tinere]e, se
`mprietenise cu un soldat american care lupta `n unit\]ile de motorizate invadatoare. Soldatul, care `l `nv\]ase pe t`n\r s\ repare
Istorie trqitq
339
ma[ini [i camioane, era tat\l lui Bill, William Blythe. Bill a fost
emo]ionat s\ aud\ toate acestea despre tat\l lui [i s-a sim]it legat de
acel soldat [i de tat\l pe care nu apucase s\ `l cunoasc\ de
vreme ce `ncerca s\ exprime recuno[tin]a genera]iei noastre pentru
tot ceea ce el [i alte milioane de oameni au f\cut pentru na]iunea
noastr\ [i pentru lume.
C\l\toria aceea a fost emo]ionant\ [i pentru mine. Voiam ca
pre[edin]ia lui Bill s\ fie `ncunuat\ de succes nu doar pentru c\ el
era so]ul meu [i `l iubeam, ci [i pentru c\ `mi iubeam ]ara [i credeam c\ el este omul potrivit s-o conduc\ la sf`r[itul secolului XX.
8/28/04
12:05 AM
Page 340
Istorie trqitq
PAUZA DE LA MIJLOCUL
MANDATULUI
Aretha Franklin a ]inut un concert `n Rose Garden `ntr-o noapte
de neuitat, `n iunie, ca parte a seriei de spectacole date de Casa
Alb\, ulterior televizate. Ea s-a plimbat ca o regin\ printre mesele
invi]atilor, care o priveau extazia]i c`nd c`nta din repertoriul gospel
[i soul `mpreun\ cu c`nt\re]ul Lou Rowls. Apoi a trecut la melodii
de spectacol [i s-a aplecat spre Bill, care se leg\na `n scaun [i c`nta:
Z`mbe[te, ce rost are s\ pl`ngi...
Zece zile mai t`rziu, Robert Fiske a prezentat rezultatele preliminarii ale investiga]iei rapide f\cute `n cazul Whitewater: mai
`ntì, nimeni din Casa Alb\ sub administra]ia Clinton sau din
Departamentul de Trezorerie nu a `ncercat s\ influen]eze ancheta
RTC. ~n al doilea r`nd, Fiske a ajuns la aceea[i p\rere cu FBI-ul [i
cu poli]ia, c\ moartea lui Vince Foster a fost o sinucidere. A ajuns
apoi la concluzia c\ nu exista nici o dovad\ c\ sinuciderea lui avea
vreo leg\tur\ cu Whitewater.
Spre disperarea multor republicani de dreapta, care alimentaser\ pe fa]\ specula]iile despre moartea lui Vince, Fiske nu a
f\cut nici o acuza]ie. C`]iva comentatori conservatori [i membri ai
Congresului, cum era senatorul republican de Carolina de Nord,
Lauch Faircloth, au vrut s\-l `ndep\rteze pe Fiske. Ironia sor]ii, `n
ziua `n care rezultatele lui Fiske au fost f\cute publice, so]ul meu i-a
341
netezit calea spre `nlocuire semn`nd re`nnoirea legii Procurorului

Independent pe care i-o trimisese Congresul. Era ceva ce promisese
s\ fac\ [i s-a ]inut de cuv`nt.
Din cauza criticii republicane din ce `n ce mai intense la adresa
lui Fiske, eu obiectasem la semnarea hot\r`rii, dac\ numirea lui
Fiske nu avea o acoperire legal\. M\ temeam c\ republicanii [i
alia]ii lor din serviciul judiciar, condu[i de William Rehnquist, vor
g\si o modalitate de a-l `ndep\rta pe Fiske, deoarece era impar]ial
[i expeditiv. Lloyd Cutler avea acelea[i temeri. El `l `nlocuise pe
Bernie Nussbaum `n func]ia de consilier al Casei Albe. Lloyd e
unul dintre cei mai mari oameni ai Washingtonului, fost consilier al
pre[edintelui Carter [i `ndrum\tor al multor lideri politici. Avocat
de prim\ clas\, a ajutat la construirea uneia dintre cele mai prestigioase firme de avocatur\ din America. C`nd i-am vorbit despre
temerile mele, mi-a spus s\ nu m\ `ngrijorez. Lloyd, un adev\rat
gentleman, a considerat ca avea de-a face cu oameni care aveau
acelea[i maniere [i chiar mi-a spus c\ [i-ar m`nca p\l\ria dac\
Fiske ar fi `nlocuit.
Conform noii legi care acum intra `n vigoare, procurorul independent trebuia ales de o Divizie special\, format\ din trei judec\tori
federali, ale[i de pre[edintele Cur]ii Supreme. Rehnquist `l alesese cu
grij\ pe David Sentelle, un republican ultraconservator din Carolina
de Nord, pentru a conduce Divizia special\.
Dup\ cum relatau [tirile, judec\torul Sentelle a fost v\zut la
mijlocul lunii iulie lu`nd pr`nzul cu Faircloth [i cu senatorul Jesse
Helms, unul dintre criticii `nd`rji]i ai so]ului meu. Poate a fost o
coinciden]\; Sentelle a pretins mai t`rziu c\ erau doar vechi prieteni
[i discutau despre probleme de prostat\. Dar `n 5 august, c`teva
s\pt\m`ni dup\ acel pr`nz, Divizia special\ a anun]at numirea unui
nou procuror independent. Robert Fiske era dat afar\, locul lui
fiind luat de Kenneth Starr.
Starr era un republican de patruzeci [i opt de ani, fost judec\tor
la cur]i de apeluri, devenit [ef al contenciosului `n timpul primei
8/28/04
12:05 AM
Page 342
342
administra]ii Bush o cale tradi]ional\ c\tre Curtea Suprem\.

A fost partener la Kirkland [i Ellis, o firm\ de avocatur\ profitabil\, care ap\ra companiile de tutun. Starr era un conservator convins; spre deosebire de Fiske, n-a fost niciodat\ procuror. ~[i
exprimase categoric p\rerea despre procesul Paulei Jones, ap\r`nd
la televiziune `n prim\vara aceea, pentru a sus]ine `ndrept\]irea lui
Jones de a-l da `n judecat\ pe pre[edinte [i `ndemn`nd la rezolvarea
urgent\ a acestui caz. De asemenea, se oferise s\ scrie o interven]ie
`n favoarea ei. Pornind de la datele acestor conflicte de interese,
cinci fo[ti pre[edin]i ai Asocia]iei Baroului American au sugerat
`ndep\rtarea lui Starr din func]ia de procuror independent. Ei au
conceput, de asemenea, o declara]ie, prin care puneau sub semnul
`ntreb\rii competen]a celor trei judec\tori care `l selectaser\.
Alegerea lui Starr a `ncetinit considerabil progresul investiga]iilor. Majoritatea oamenilor din echipa lui Fiske au demisionat, `n
loc s\ lucreze pentru el. Starr nu a vrut s\-[i abandoneze practica
judec\toreasc\, a[a cum a f\cut-o Fiske, [i astfel lucra cu jum\tate
de norm\; Starr nu avea deloc experien]\ `n drept penal, a[a c\
`nv\]a `nc\. ~n ciuda `mputernicirii din statut, conform c\reia conducea o investiga]ie `ntr-un mod prompt, responsabil [i eficient,
Starr nu a stabilit niciodat\ un orar [i nici nu a ar\tat vreo grab\,
spre deosebire de Fiske, care inten]ionase s\ termine investiga]ia
p`n\ la sf`r[itul anului 1994. Scopul lui Starr p\rea s\ fie de la
`nceput acela de a p\stra problema `n actualitate cel pu]in p`n\ la
alegerile din 1996.
Din cauza acestor conflicte de interese care cauzau probleme [i a
semnalelor de alarm\ timpurii, era clar c\ Starr `l `nlocuia pe Fiske
nu pentru a continua o investiga]ie independent\, ci pentru scopuri
partizane. Am [tiut de la `nceput care aveau s\ fie problemele, dar [i
c\ nu puteam s\ fac nimic `n aceast\ privin]\. Trebuia totu[i s\ am
`ncredere `n sistemul nostru de justi]ie [i s\ sper la ce e mai bine. I-am
amintit totu[i lui Lloyd Cutler de oferta lui de a-[i m`nca p\l\ria [i
i-am sugerat s\-[i aleag\ una din fibre naturale.
Istorie trqitq
343
Politica partizan\ nu era ceva nou la Washington; se datora

zonei. Dar descurajator [i r\u pentru ]ar\ era politica de distrugere
personal\ campanii viscerale, r\u inten]ionate, care vizau ruinarea
vie]ii oamenilor politici.
Pe tot parcursul prim\verii [i al verii, invita]i de dreapta ai posturilor de radio cu acoperire na]ional\ `[i provocau ascult\torii cu
inven]ii `nfrico[\toare legate de Washington. Rush Limbaugh le-a
spus, printre altele, celor dou\zeci de milioane de ascult\tori radio ai
s\i c\ Whitewater are leg\tur\ cu reforma pentru s\n\tate. Iar eu
am `n]eles `n cele din urm\ c\, `ntr-adev\r, avea. Investiga]ia Whitewater aflat\ `n plin\ desf\[urare, `n ciuda descoperirilor lui Fiske,
urm\rea subminarea cu orice pre] a planurilor de progres. Limbaugh
[i al]ii nu au prea criticat con]inutul Legii S\n\t\]ii sau orice alt\
politic\ pe care au introdus-o democra]ii. Dac\ ai crede tot ce s-a auzit
la radio `n 1994, ai ajunge la concluzia c\ pre[edintele era comunist,
iar Prima Doamn\ o uciga[\ [i c\ `mpreun\ complotau pentru a
deposeda popula]ia de arme, pentru a o face s\ renun]e la medicul de
familie (dac\ aveau) `n favoarea unui sistem de s\n\tate socialist.
~ntr-o dup\-amiaz\ de la sf`r[itul lui iulie, la Seattle, am intrat
`n ora[ `nso]ind convoiul de propagand\ a reformei `n sistemul
s\n\t\]ii. Inspira]i de Freedom Riders care c\l\toreau cu autobuzul
prin Sud la `nceputul anilor 60, pentru a r\sp`ndi mesajul elimin\rii discrimin\rii rasiale, sus]in\torii reformei pentru s\n\tate au
organizat tururi ale ]\rii cu autobuze, `n vara anului 1994. Ideea a
fost de a se face propagand\ planului pentru s\n\tate la nivelurile
cele mai de jos [i de a aduna mul]imile de pe Coasta de Vest p`n\ la
Washington, ar\t`nd Congresului c\ existau sus]in\tori ai legii.
Am `nceput `n Portland, Oregon, unde am trimis primele trupe
de propagandi[ti. A fost un eveniment animat, `n ciuda caniculei [i
a celor str`n[i `n locul unde ne desf\[uram campania, care organizaser\ o manifesta]ie de protest. C`nd autobuzele au plecat, dintr-un
mic avion s-a desf\[urat un banner pe care scria: Fi]i aten]i la caravana mincinoas\! Era o ac]iune costisitoare.
8/28/04
12:05 AM
Page 344
344
Invita]ii posturilor locale [i na]ionale ì incitaser\ toat\

s\pt\m`na pe cei care erau `mpotriva noastr\. Unul dintre ei i-a
sf\tuit pe ascult\tori s\ vin\ [i s\-i arate lui Hillary ce credeau
despre mine. Chemarea la arme a atras sute de sus]in\tori ferven]i
ai dreptei: sus]in\tori rezervi[ti, cei care protestau `mpotriva taxelor, angaja]i din clinici. Cel pu]in jum\tate din cei 4 500 de
oameni care au venit s\-mi asculte discursul erau protestatari.
Serviciul Secret m-a avertizat c\ ar putea ap\rea probleme. Pentru prima oara am fost de acord s\ port vest\ antiglon]. P`n\ atunci
m\ obi[nuisem cu constanta prezen]\ a securit\]ii, cu ideea c\
discu]iile mele intime erau ascultate de angaja]ii Serviciului Secret,
care uneori p\reau c\ [tiu mai multe despre mine [i familia mea
dec`t [tiau cei mai apropia]i prieteni. {i m\ mai `ndemnaser\ s\ evit
anumite locuri sau s\ port veste de protec]ie; acum, pentru prima
oar\, le-am luat `n seam\ avertismentele. A fost una dintre pu]inele
d\]i c`nd m-am sim]it `ntr-un pericol fizic adev\rat. ~n timpul
mitingului, de abia `mi auzeam vocea din cauza huiduielilor [i a
protestelor. Dup\ ce mi-am terminat discursul, protestatarii s-au
adunat `n jurul limuzinei. Din ma[in\ vedeam o mul]ime de b\rba]i
de dou\zeci-treizeci de ani. N-o s\ uit niciodat\ privirea din ochii
lor [i gurile deformate de ]ipetele `ndreptate `mpotriva mea, `n timp
ce agen]ii de ordine `ncercau s\-i `ndep\rteze. Serviciul Secret a
f\cut c`teva arest\ri `n ziua aceea [i a confiscat dou\ arme [i un
cu]it ascunse de cei din mul]ime.
Nici `nt`mpl\tor [i nici spontan, acest protest era parte a unei
campanii foarte bine organizate de a `ntrerupe cursa convoiului de
autobuze [i de a-i neutraliza mesajul, dup\ cum au observat
jurnali[tii David Broder [i Haynes Johnson. ~n orice loc se opreau
autobuzele, erau `nt`mpinate de demonstran]i. Protestele erau evident
sponsorizate de un grup de interese politice cu un nume care suna
bine Cet\]eni pentru o Economie S\n\toas\ (CES). Reporterii au
descoperit `n cele din urm\ [i au dest\inuit faptul c\ CES a lucrat
m`n\ `n m`n\ cu biroul de la Washington al lui Newt Gingrich.
Istorie trqitq
345
{i, dup\ cum au scris Broder [i Johnson `n cartea lor The System,
generosul sponsor din spatele grupului nu era altul dec`t singuraticul, dar tot mai activul Richard Mellon Scaife, miliardarul cu
orient\ri de dreapta care finan]a [i Proiectul Arkansas.
C`nd ne-am `ntors la Washington dup\ c\l\toria cu autobuzul,
am continuat s\ `ncerc\m s\ ajungem la un compromis cu republicanii din Congres, privitor la anumite aspecte ale reformei. L-am
admirat pe senatorul John Chafee de Rhode Island pentru verticalitatea principiilor sale [i pentru stilul lui decent; fusese sus]in\tor al
reformei `nc\ de la apari]ie [i un pledant pentru acoperire universal\. Senatorul Chafee lucrase cu colegii lui republicani la dezvoltarea propriei propuneri [i spera c\, `mbin`nd planul lui cu al
nostru, va aduna suficien]i partizani din ambele tabere pentru a
putea aproba legea. Chafee a f\cut eforturi eroice de a construi o
punte peste pr\pastia dintre republicani [i democra]i, men]in`ndu-[i
efortul chiar c`nd a devenit singurul republican care lupta `nc\ pentru reform\. ~n cele din urm\, [i el [i-a abandonat cauza. F\r\ singurul suporter republican, reforma pentru s\n\tate era ca un pacient
pe moarte c\ruia i se d\dea ultima `mp\rt\[anie.
Chiar [i a[a, am f\cut un ultim efort de a-i aduce pe republicani
la un compromis. Senatorul Kennedy l-a presat pe Chafee `nc\ o
dat\, `ns\ f\r\ nici un rezultat. La o `nt`lnire fierbinte de la Casa
Alb\, c`]iva dintre consilierii lui Bill sus]ineau c\ trebuia s\ se
adreseze public na]iunii [i s\-i explice cum conducerea republican\
`ncercase s\ discrediteze reforma. Putea vorbi despre `ncerc\rile lui
de a realiza un consens [i putea `ntreba de ce Dole, Gingrich [i al]ii
nu erau dornici s\ vin\ la masa tratativelor. Mesajul lui ar fi fost o
provocare preziden]ial\ la adresa Congresului, care s\ rezolve problema. Alt grup argumenta vehement c\ era mai prudent s\ lase
legea la o parte, f\r\ a se mai face caz. ~nainte de alegeri, credeau c\
nu aveam nevoie de alt\ controvers\ [i `[i f\ceau griji c\ interven]ia
pre[edintelui ar atrage [i mai mult aten]ia asupra e[ecului politic.
8/28/04
12:05 AM
Page 346
346
Eu credeam c\ ]ara trebuia s\-l vad\ pe pre[edinte lupt`ndu-se,

chiar dac\ era s\ piard\, [i c\ ar trebui s\ `ncerc\m s\ ob]inem
sus]inerea Senatului. Compromisul Comisiei de Finan]e se votase
`n afara comisiei [i senatorul Mitchell, ca lider al majorit\]ii, putea
s\ aduc\ problema `n discu]ie `n mod direct. Chiar dac\ strategia
respectiv\ a fost obstruc]ionat\ de republicani, dup\ cum preziseser\ c`]iva din tab\ra noastr\, am crezut c\ situa]ia ar putea fi `n
favoarea noastr\. Membrii Congresului ar fi mai r\spunz\tori fa]\
de aleg\tori `n vederea alegerilor din noiembrie. Iar democra]ii nu
vor fi l\sa]i `n situa]ia cea mai dezavantajoas\, adic\ f\r\ ca republicanii s\ trebuiasc\ s\ voteze `mpotriva reformei [i cu majoritatea
democrat\ e[u`nd `n abrogarea noii legisla]ii. Strategia mai precaut\ c`[tiga teren, `n timp ce reforma pentru s\n\tate disp\rea f\r\
s\ se fac\ auzit\. Cred [i acum c\ nu am ales varianta bun\. Renun]area f\r\ lupt\ public\ i-a demoralizat pe democra]i [i a l\sat
opozi]ia s\ rescrie istoria.
Dup\ dou\sprezece luni, ne-am recunoscut `nfr`n]i. {tiam c\ am
`ndep\rtat de noi un num\r important de oameni, exper]i `n domeniul
s\n\t\]ii [i profesioni[ti, precum [i pe unii dintre alia]ii no[tri din
domeniul legislativ. Pe l`ng\ aceasta, n-am putut niciodat\ s\ convingem majoritatea americanilor cu asigurare de s\n\tate c\ nu vor
trebui s\ renun]e la beneficiile [i la preferin]ele lor medicale, pentru a
ajuta minoritatea americanilor f\r\ asigurare. Nici nu am putut s\-i
convingem c\ reforma ì va proteja de pierderea asigur\rilor [i c\ va
face mai ieftin ajutorul medical de care beneficiau.
Bill [i eu am fost descuraja]i [i dezam\gi]i. {tiam c\ [i eu
contribuisem la e[ecul nostru, at`t din cauza pa[ilor mei gre[i]i,
c`t [i pentru c\ subestimasem rezisten]a pe care urma s-o `nt`mpin ca Prim\ Doamn\ cu o misiune politic\. Mi-a p\rut r\u [i
pentru Ira, care fusese mult criticat pe nedrept [i f\r\ nici o dovad\. Bill a apreciat munca lui [i l-a rugat s\ conduc\ Grupul de
Lucru al Administra]iei pentru Comer] Electronic. Ira a lucrat admirabil pentru a ajuta guvernul s\ `ncurajeze comer]ul electronic.
Istorie trqitq
347
A fost cur`nd l\udat `n comunit\]ile de afaceri pentru intui]ia lui [i a

devenit cunoscut drept }arul Internetului. Dar cea mai mare gre[eal\
a noastr\ a fost c\ am `ncercat s\ facem prea mult, prea repede.
Acestea fiind spuse, eu totu[i cred c\ am avut dreptate s\
`ncerc\m. Munca noastr\ din 1993 [i 1994 a preg\tit drumul pentru
ceea ce c`]iva economi[ti au numit Factorul Hillary, restric]ia
privind cre[terea de pre]uri impus\ de furnizorii medicali [i de
companiile farmaceutice, `n anii 1990. A ajutat, de asemenea, la
dezvoltarea ideilor [i a voin]ei politice care a condus la importante
reforme mai mici `n anii urm\tori. Datorit\ unor lideri ca senatorul
Kennedy sau Nancy Kassebaum, republican\ din Kansas, na]iunea
avea acum o lege care garanta c\ muncitorii nu-[i vor pierde asigur\rile c`nd `[i vor schimba slujba. Am lucrat `n spatele cortinei
cu senatorul Kennedy pentru a ajuta la crearea Programului de
Asigur\ri pentru S\n\tatea Copiilor (PASC), care a oferit p`n\ `n
anul 2003 asigur\ri pentru mai mult de cinci milioane de copii cu
p\rin]i `n c`mpul muncii, care erau prea `nst\ri]i pentru a li se oferi
ajutor Medicaid, dar nu-[i puteau permite o asigurare privat\.
PASC reprezenta cea mai mare extindere a acoperirii prin asigur\ri
publice de s\n\tate de la adoptarea Medicaid `n 1965 [i, pentru
prima dat\ `n doisprezece ani, a ajutat la reducerea num\rului de
americani f\r\ asigurare de s\n\tate.
Bill a semnat o serie de legi la care lucrasem eu, inclusiv legi
care garantau femeilor dreptul de a sta `n spital mai mult de
dou\zeci [i patru de ore dup\ na[tere, legi referitoare la promovarea mamografiilor [i a controlului prostatei, la intensificarea
cercet\rilor privind diabetul [i la `mbun\t\]irea ratei de vaccinare a
copiilor, astfel `nc`t 90% dintre copiii `n v`rst\ de doi ani erau pentru prima dat\ p`n\ atunci imuniza]i `mpotriva celor mai serioase
boli ale copil\riei. Bill a abordat problema tutunului, `ncerc`nd s\
exercite o influen]\ asupra membrilor Congresului, [i a `nceput s\
vorbeasc\ despre HIV [i SIDA at`t acas\, c`t [i `n toat\ lumea. {i-a
folosit prerogativele preziden]iale pentru a extinde drepturile
8/28/04
12:05 AM
Page 348
348
pacien]ilor la mai mult de optzeci [i cinci de milioane de americani.

Cei cu probleme s-au `nscris `n planurile federale de s\n\tate [i `n
cele legate de Medicare, Medicaid [i Sistemul de s\n\tate pentru
veterani. Nici una dintre aceste ac]iuni nu a reprezentat o schimbare radical\ `n sistemul de s\n\tate. Dar, luate `mpreun\, aceste
reforme de politic\ social\ au `mbun\t\]it via]a a zeci de milioane
de americani.
C`nt\rind lucrurile, cred c\ am luat decizia corect\ de a reforma
`ntregul sistem. Datorit\ unor noi probleme economice [i de buget
din 1990 p`n\ `n anul 2002, costurile pentru asigur\ri au crescut din
nou mult mai repede dec`t infla]ia, num\rul de persoane f\r\ asigur\ri a sporit, iar Medicare nu putea acoperi num\rul de medicamente cu re]et\. Cei care au finan]at reclamele cu Harry [i Louise
poate o duc acum mai bine, dar poporul american nu. ~ntr-o zi vom
regla sistemul. C`nd o vom face, va fi rezultatul a mai mult de cincizeci de ani de eforturi f\cute de Harry Truman, Richard Nixon,
Jimmy Carter, Bill [i eu. Da, m\ bucur [i acum c\ am `ncercat.
Numele lui Bill nu a ap\rut pe buletinele de vot la alegerile
intermediare pentru Congres din 1994, dar am`ndoi [tiam c\ pre[edin]ia lui va face parte din calculele electorale [i c\ demersurile
din domeniul s\n\t\]ii vor afecta, probabil, rezultatul alegerilor. Au
existat [i al]i factori, inclusiv una dintre pu]inele direc]ii previzibile
din politica Statelor Unite: `n]elepciunea din b\tr`ni spune c\ partidul care controleaz\ Casa Alb\ de obicei pierde locuri `n Congres
la alegerile de la mijlocul mandatului. Acest lucru poate reflecta o
dorin]\ ad`nc\ printre aleg\tori de a men]ine o balan]\ a puterii la
Washington astfel `nc`t s\ nu-l lase niciodat\ pe pre[edinte s\ aib\
o autoritate at`t de mare `nc`t s\ cread\ c\ se poate comporta ca un
rege. O modalitate de a-l men]ine pe aceast\ direc]ie este a-i reduce
sus]inerea `n Congres. C`nd economia e la p\m`nt sau c`nd al]i factori diminueaz\ popularitatea pre[edintelui, pierderile de la mijlocul mandatului pot fi [i mai mari.
Istorie trqitq
349
Newt Gingrich [i cohorta lui de republicani revolu]ionari,

dup\ cum se autocaracterizaser\, p\reau dornici s\ urmeze aceast\
direc]ie. ~n septembrie, Gingrich st\tea pe treptele Capitoliului,
`nconjurat de al]ii cu idei similare, pentru a-[i dezv\lui planul prin
care s\ ob]in\ victoria de la mijlocul mandatului: un Contract cu
America. Contractul, care oferea bazele pentru propunerile republicane de abolire a Departamentului Educa]iei, f\cea multe reduceri de buget la Medicare, Medicaid, educa]ie [i mediu [i reducea
drastic creditele alocate muncitorilor s\raci pentru plata taxelor, a
ajuns s\ fie cunoscut la Casa Alb\ sub numele de Contractul pe
America din cauza pagubelor pe care le-ar fi cauzat ]\rii. Cifrele
din agenda lui contradictorie nu cre[teau. Nu po]i s\ cre[ti cheltuielile militare, s\ scazi taxele [i s\ echilibrezi balan]a bugetului federal dac\ nu reduci mult din ceea ce ofer\ guvernul. Gingrich
conta pe faptul c\ aleg\torii st\teau prost cu aritmetica. Contractul
era o strategie de a da o dimensiune na]ional\ alegerilor locale [i de
a transforma cursa pentru Congres `ntr-un referendum `n termeni
republicani: negativi fa]\ de administra]ia Clinton [i pozitivi fa]\ de
Contractul lor.
~n politica american\, candida]ii [i oficialit\]ile publice se
bazeaz\ pe sondajele de opinie pentru a estima p\rerile, dar pu]ini
vor s\ admit\ acest lucru, pentru c\ se tem c\ mass-media [i publicul ì vor acuza de faptul c\ i-au influen]at pe aleg\tori. Dar sondajele nu le spun politicienilor ce s\ cread\ sau ce strategie politic\
s\ adopte; ele s`nt unelte de diagnosticare ce ì ajut\ pe politicieni
s\ aleag\ calea cea mai eficient\ pentru un anumit [ir de ac]iuni,
baz`ndu-se pe o `n]elegere a reac]iei aleg\torilor. Medicii ascult\
inima cu stetoscopul; politicienii ì ascult\ pe aleg\tori prin sondajele de opinie. ~n campaniile electorale, sondarea opiniei aleg\torilor ì ajut\ pe candida]i s\-[i dea seama de punctele lor tari sau
slabe. O dat\ ce oficialii ale[i s-au instalat `n birourile lor, sondajele
de opinie judicioase pot s\-i ajute s\ ac]ioneze efectiv pentru a-[i
atinge scopurile. Cea mai bun\ sondare politic\ a opiniei publice
8/28/04
12:05 AM
Page 350
350
presupune pu]in\ [tiin]\ statistic\, pu]in\ psihologie [i pu]in\

alchimie. Cheia este urm\toarea: pentru a ob]ine r\spunsuri care s\-]i
fie de folos, trebuie s\ pui `ntreb\rile potrivite unui num\r reprezentativ de posibili aleg\tori.
Pe m\sur\ ce ne apropiam de alegerile de la mijlocul mandatului, `n noiembrie, sf\tuitorii politici ai lui Bill ne-au asigurat c\
democra]ii erau `ntr-o form\ relativ bun\. Dar eu eram `ngrijorat\.
Dup\ s\pt\m`ni `ntregi `n care am zburat `n toat\ ]ara pentru campania `n favoarea candida]ilor democra]i, nu puteam s\ `nl\tur sentimentul c\ sondajele de opinie f\cute de alte grup\ri, precum [i
cele f\cute de democra]i nu aveau o baz\ solid\. B\nuiam c\ sondajele nu m\surau, `n ad`ncul politicii americane, curentele de
opozi]ie vehement\ ale dreptei [i indiferen]a demoralizatoare a
sus]in\torilor no[tri. Unul dintre secretele `n]elegerii sondajelor de
opinie este identificarea intensit\]ii sentimentelor aleg\torilor.
Majoritatea aleg\torilor pot spune c\ ì intereseaz\ m\surile de siguran]\ legate de arme, dar nu s`nt at`t de fermi ca minoritatea
aleg\torilor care se opun oric\rui fel de control asupra armelor.
Ace[tia din urm\ par s\ voteze pentru sau `mpotriva unui candidat
doar `n func]ie de acest lucru, considerat problem\-cheie. Majoritatea voteaz\ av`nd `n vedere alte probleme sau nu voteaz\ deloc.
{tiam c\ multe din realiz\rile administra]iei puteau fi considerate
probleme-cheie. Majoritatea aleg\torilor republicani s-au opus
vehement taxelor pe venituri mari pentru reducerea deficitelor sau
legii Brady [i interzicerii armelor de atac, care a fost votat\ `n 1994
[i a f\cut ilegal\ producerea, vinderea sau posedarea a nou\sprezece dintre cele mai periculoase arme semiautomate. Asocia]ia
Na]ional\ a Armelor, dreapta religioas\ [i grupul `mpotriva taxelor
pe profit erau mai motivate ca oric`nd.
{tiam, de asemenea, c\ nucleul sus]in\torilor Partidului Democrat s-a sim]it deziluzionat de e[ecul nostru `n reforma s\n\t\]ii
sau tr\da]i de raportul administra]iei cu NAFTA [i m\ temeam c\
dezam\girea lor ar putea umbri toate realiz\rile pozitive ale
Istorie trqitq
351
administra]iei [i ale liderilor democra]i. Democra]ii nu p\reau s\ fie

prea gr\bi]i s\ mearg\ la vot. Mul]i aleg\tori independen]i sau
nehot\r`]i nu vedeau `nc\ semne de `mbun\t\]ire a economiei sau
efectele salutare ale deficitului redus pe rata dob`nzii [i ale cre[terii
num\rului locurilor de munc\.
~n octombrie l-am sunat la telefon pe Dick Morris cer`ndu-i o
p\rere obiectiv\ `n leg\tur\ cu proiectele noastre. Bill [i cu mine
l-am considerat pe Morris un realizator de sondaje creativ [i un
strateg genial, dar avea [i defecte serioase. ~ntì de toate, nu sim]ea
nici o mustrare de con[tiin]\ c\ lupta pe dou\ fronturi, de partea
tuturor. Cu toate c\ `l ajutase pe Bill s\ c`[tige cinci curse guvernamentale, a lucrat [i pentru senatorii republicani conservatori de
Mississippi, Trent Lott, [i de Carolina de Nord, Jesse Helms. Specialitatea lui Morris era s\ identifice aleg\torii care oscilau `ntre
cele dou\ partide. Sfaturile lui erau uneori neclare. Trebuia s\ faci
o selec]ie [i s\ extragi observa]iile [i ideile folositoare. Iar abilit\]ile lui erau dintre cele mai nea[teptate. Cu toate acestea, credeam
c\ analiza lui Morris ar putea fi instructiv\, dac\ puteam s\-l
implic\m cu grij\ [i `n mod discret. Cu p\rerile lui sceptice despre
oameni [i politic\, Morris era opusul mereu optimistului Bill Clinton. F\cea din ]`n]ar arm\sar: unde Bill vedea o linie argintie `n
fiecare nor, Morris vedea furtuni cu tunete.
~ncep`nd din 1978, Morris a lucrat pentru Bill `n campaniile
lui guvernamentale, cu excep]ia celei pierdute `n 1980. Dar p`n\
`n 1991, Morris recrutase mai mul]i candida]i republicani, [i nici
unul dintre democra]ii din structura puterii nu-l pl\cea [i nu avea
`ncredere `n el. Consilierii lui Bill l-au convins s\ nu-l foloseasc\
pe Morris pentru campania preziden]ial\. I-am telefonat `n
octombrie 1994.
Dick, i-am spus, aceste alegeri nu-mi par `n regul\.
I-am spus c\ nu credeam `n sondajele cu rezultat pozitiv [i c\
voiam s\ [tiu ce crede.
Dac\ `l conving pe Bill s\ te solicite, ne aju]i?
8/28/04
12:05 AM
Page 352
352
Morris lucra pentru patru candida]i republicani, dar nu acesta

era motivul re]inerii sale.
Nu-mi place felul `n care am fost tratat, Hillary, a spus Morris
cu accentul lui iute newyorkez. Oamenii au fost at`t de r\i cu mine!
{tiu, [tiu, Dick. Dar oamenii te socotesc un tip dificil.
L-am asigurat c\ va sta de vorb\ doar cu Bill [i cu mine [i c\
vom `ncerca s\ `n]elegem starea de spirit a aleg\torilor [i ceea ce
voiau s\ fac\ democra]ii. Morris n-a putut rezista provoc\rii.
A conceput un set de `ntreb\ri pentru a verifica starea de spirit a
na]iunii [i ne-a `mp\rt\[it rezultatele sondajelor sale, care erau descurajante. ~n ciuda uria[elor eforturi economice pe care le f\cuse
Bill deficitul `ncepea, `n sf`r[it, s\ fie ]inut sub control, fuseser\
create sute de mii de slujbe [i economia `ncepea s\ `nregistreze
cre[teri majoritatea oamenilor nu ]ineau cu adev\rat cont de
aceast\ redresare [i nu credeau `nc\ `n ea. Mul]i dintre cei care credeau nu le d\deau democra]ilor nici o [ans\. Morris ne-a spus c\
partidul avea mari probleme [i cea mai mare speran]\ pentru
schimbarea situa]iei era ca democra]ii candida]i s\ insiste asupra
victoriilor concrete pe care oamenii le puteau recunoa[te sau aplauda, cum erau legea Brady, cea privind concediul parental [i AmeriCorps. El a sus]inut c\ acest lucru ar putea ajuta la reabilitarea
democra]ilor. ~n loc s\ polemizeze `mpotriva Contractului, ceea ce
f\ceau majoritatea candida]ilor democra]i, trebuia s\ fim mai explici]i cu privire la realiz\rile noastre. Bill a fost de acord [i a `ncercat
s\-i conving\ pe liderii Congresului s\ pretind\ recunoa[tere pentru
ceea ce f\cuser\ [i s\ se apere `mpotriva atacurilor violente.
Cu dou\ s\pt\m`ni `nainte de alegeri, Bill [i cu mine am f\cut o
scurt\ pauz\ `n preocup\rile noastre legate de alegerile de la
mijlocul mandatului [i am c\l\torit spre Orientul Mijlociu, unde
Bill a fost martor la semnarea acordului de pace israeliano-iordanian. Iar eu mi-am s\rb\torit cea de-a patruzeci [i [aptea aniversare
`n trei ]\ri diferite Egipt, Iordania [i Israel. Pe 26 octombrie am
v\zut piramidele de la Giseh `n lumina dimine]ii, iar, `n timp ce
Istorie trqitq
353
Bill se `nt`lnea cu pre[edintele Mubarak [i cu Yasser Arafat pentru

a discuta despre procesul de pace din Orientul Mijlociu, so]ia
pre[edintelui Mubarak, Suzanne, a g\zduit un mic dejun, cu tort, `n
cinstea zilei mele de na[tere, `n sufrageria care d\dea spre Sfinx.
Hosni [i Suzanne Mubarak s`nt un cuplu impresionant. Suzanne
are masteratul `n sociologie [i este o militant\ energic\ pentru
diversificarea op]iunilor femeilor [i ale copiilor [i pentru `mbun\t\]irea educa]iei lor `n Egipt, `n ciuda opozi]iei unor fundamentali[ti islamici. Pre[edintele Mubarak are stilul [i figura unui vechi
faraon se face uneori aceast\ compara]ie ast\zi. De]ine puterea
din 1981, c`nd a fost asasinat Anwar Sadat. ~n acele zile, a `ncercat
s\ guverneze Egiptul control`ndu-i pe extremi[tii musulmani, care
au f\cut c`teva `ncerc\ri de a-l asasina. Ca [i al]i lideri arabi pe care
i-am `nt`lnit, Mubarak a recunoscut dilema cu care se confrunta `n
guvernarea ]\rii, datorat\ tensiunilor dintre o minoritate educat\, cu
vederi occidentale, care urm\rea modernizarea, [i o majoritate mai
conservatoare, a c\rei team\ pentru pierderea valorilor [i a modului
tradi]ional de via]\ poate fi manipulat\ politic. S\-]i men]ii echilibrul [i s\ r\mì `n via]\ e o provocare intimidant\, dar tacticile
lui Mubarak au dus uneori la critici c\ ar fi prea autocrat.
Am luat avionul de la Cairo spre Marele Rift din Iordania, pentru semnarea tratatului de pace dintre Iordania [i Israel, care punea
cap\t unei st\ri oficiale de r\zboi `ntre cele dou\ ]\ri. }inutul arid
de la punctul de grani]\ Avana mi-a amintit de scenariul din Cele
zece porunci. Dar m\re]ia spectacolului [i a evenimentului dep\[ea
cu mult orice poveste dramatic\ de la Hollywood. Doi lideri
vizionari `[i asumau riscuri personale [i politice pentru pace.
Solda]i c\li]i pe c`mpul de lupt\, prim-ministrul Rabin [i regele
Hussein bin Talal nu au renun]at niciodat\ la speran]a `ntr-un viitor
mai bun pentru poporul lor.
Nu trebuia s\ [tii c\ Hussein descindea din profetul Mahomed
pentru a-]i da imediat seama de prezen]a lui impun\toare [i de
noble]ea lui `nn\scut\. Cu toate c\ era mic de statur\, avea un aer
8/28/04
12:05 AM
Page 354
354
de lider. Transmitea o combina]ie unic\ de bl`nde]e [i putere. Discursul lui era nuan]at, marcat de folosirea lui sir [i maam. Totu[i,
z`mbetul prezent `ntotdeauna pe buze [i purtarea moderat\ ì accentuau demnitatea [i puterea. Era un supravie]uitor care inten]iona s\
g\seasc\ un loc pentru na]iunea lui `ntr-o conjunctur\ geopolitic\
primejdioas\.
Partenera lui de via]a, regina Noor, fost\ Lisa Najeeb Halaby,
e de origine american\ [i a absolvit la Princetown. Tat\l ei, fostul
pre[edinte al Liniilor Aeriene Pan American, avea descenden]\
siriano-libanez\, iar mama ei era suedez\. Noor era licen]iat\ `n
arhitectur\ [i planificare urbanistic\ [i lucra ca director de planific\ri pentru Liniile Aeriene Regale Iordaniene c`nd l-a `nt`lnit pe
rege, s-a `ndr\gostit de el [i s-au c\s\torit. Str\lucea de m`ndrie [i
de afec]iune c`nd era `n prezen]a lui [i a copiilor, r`z`nd cu u[urin]\
[i adesea `mpreun\ cu ei. A devenit ad`nc implicat\ `n dezvoltarea
educa]ional\ [i economic\ a ]\rii ei de adop]ie [i i-a reprezentat
pozi]ia [i aspira]iile `n America [i `n `ntreaga lume. Cu inteligen]a
[i farmecul ei [i cu sprijinul so]ului, ea `[i `ndrepta ]ara spre modernizarea abord\rii problemelor femeilor [i ale copiilor. Bill [i cu
mine a[teptam cu ner\bdare s\ ne petrecem timpul `n particular,
`mpreun\ cu regele [i regina.
~n acea str\lucitoare [i fierbinte amiaz\ din Marele Rift, Noor,
`mbr\cat\ `n turcoaz, frumoas\ ca un top model, era vizibil
`nc`ntat\ de implicarea ei `n procesul de pace. Din coinciden]\, purtam [i eu ceva turcoaz, ceea ce a provocat o remarc\ din partea
unei femei din mul]ime: Acum [tim c\ turcoazul este culoarea
p\cii. Dup\ ceremonie, Bill [i cu mine am mers cu ma[ina `mpreun\ cu regele [i regina la casa lor de vacan]\ din Aqaba, pe
]\rmul M\rii Ro[ii. Noor m-a surprins celebr`ndu-mi ziua de
na[tere cu un al doilea tort, av`nd `n v`rf lum`n\ri pe care nu am
putut s\ le sting. Regele s-a oferit, `n glum\, s\-mi sar\ `n ajutor.
N-a avut mai mult succes dec`t mine. Cu o str\lucire `n ochi, regele
a spus: Uneori nici chiar ordinele regelui nu s`nt luate `n seam\.
Istorie trqitq
355
M\ g`ndesc adesea la acea dup\-amiaz\ perfect\ c`nd speran]a pentru pace era at`t de mare.
Mai t`rziu `n acea zi, Bill a devenit primul pre[edinte american
care se adresa unei sesiuni reunite a parlamentului iordanian, `n
capitala Amman. Zborul cu avionul `ncepea s\-[i spun\ cuv`ntul,
iar petrecerea de adio a fost extenuant\. Am stat `n sal\ privindu-l
pe Bill cum vorbe[te, `n timp ce to]i cei din jurul meu, lideri ai personalului de la Casa Alb\ [i oficiali ai cabinetului `ncepeau s\ se
lase pe spate deoarece, r`nd pe r`nd, pierdeau b\t\lia cu somnul.
Am continuat s\-mi `nfig unghiile `n palm\ [i s\-mi ciupesc bra]ele
un truc pe care l-am `nv\]at de la agen]ii mei din Serviciul Secret.
Pentru a doua oar\ am luat masa cu regele [i regina, o cin\ privat\
la re[edin]a lor oficial\. Nu era un palat `n adev\ratul sens al
cuv`ntului, ci, mai degrab\, o cas\ mare [i confortabil\, mobilat\
modest, dar cu mult bun-gust. Eram patru [i am m`ncat la o mas\
rotund\ din col]ul unei camere calde [i primitoare. Ne-am petrecut
noaptea `n palatul al-Hashimiya, o cas\ regal\ modern\ pentru
oaspe]i, situat\ pe un deal din nordul ora[ului cu o priveli[te splendid\ spre dealurile inundate de soare [i spre minaretele din de[erticul regat ha[emit.
Din Iordania am mers `n Israel, unde Leah Rabin avea preg\tit
un al treilea tort pentru ziua mea de na[tere, iar Bill a rostit un alt
discurs istoric de data aceasta `n fa]a Knessetului la Ierusalim. ~n
drum spre cas\, am avut sentimentul c\ Israelul era cu un pas mai
aproape de securitate [i pace.
Aceast\ vizit\ a fixat mai clar obiectivele lui Bill `n politica
extern\. Pe l`ng\ rolul s\u esen]ial `n reducerea tensiunilor din
Orientul Mijlociu, el se concentra acum pe lungile decenii de conflicte din Irlanda de Nord. {i, dup\ un an foarte greu de diploma]ie
[i debarcarea trupelor americane `n Haiti, `n cele din urm\ junta
militar\ a fost de acord s\ cedeze [i s\ recunoasc\ puterea
pre[edintelui ales, Jean-Bertrand Aristide. Departe de privirile
publicului [i ale presei, criza nuclear\ din Coreea de Nord fusese
8/28/04
12:05 AM
Page 356
356
dezamorsat\ pentru moment, ca rezultat al acordului din 1994 `n

care Coreea de Nord a acceptat s\ `nghe]e programul de fabricare a
armelor nucleare [i, `n cele din urm\, s\ le distrug\ `n schimbul
ajutorului de la Statele Unite, Japonia [i Coreea de Sud. Cu toate c\
am aflat mai t`rziu c\ nord-coreeni au `nc\lcat `n]elegerea cel pu]in
`n spirit, dac\ nu chiar `n liter\, `n acel moment semnarea acordului
a pre`nt`mpinat un poten]ial conflict militar. Dac\ nu se ajungea la
o `n]elegere, Coreea de Nord ar fi produs suficient plutoniu p`n\ `n
anul 2002 pentru a face zeci de arme nucleare sau pentru a deveni o
fabric\ de plutoniu, v`nz`nd substan]a cea mai letal\ din lume celor
mai importan]i ofertan]i.
Ac]iunile lui Bill pe scena mondial\ l-au f\cut s\ urce `n sondajele de opinie din ultima s\pt\m`n\ a lunii octombrie [i a fost
`ndemnat s\ mearg\ `n campanii pentru a-i sus]ine pe candida]ii
democra]i. Ca `ntotdeauna, a cerut p\rerile multor prieteni [i confiden]i, consilieri mai mult sau mai pu]in oficiali.
Sim]eam c\ ar fi fost mai bine pentru Bill s\ nu mearg\ prea
mult `n campanii dac\ poporul american prefera s\-l vad\ `n postura de om de stat, nu de politician. ~n cele din urm\, Bill n-a putut
rezista atrac]iei campaniilor [i a devenit [eful de campanie pentru
partidul s\u.
Fusese o perioad\ nelini[tit\, at`t `n ]ar\, c`t [i la Casa Alb\, unde
au avut loc dou\ incidente alarmante. ~n septembrie, un om s-a
pr\bu[it cu un avion mic `n re[edin]a principal\, la vest de porticul
dinspre sud. Din `nt`mplare, `n noaptea aceea noi dormeam `n Casa
Blair, pentru c\ lucr\rile de `nlocuire a sistemului de `nc\lzire [i de
aer condi]ionat din re[edin]\ ne-au for]at s\ ie[im din apartamentele noastre private. Pilotul a murit `n accident [i nimeni nu [tie
exact de ce a avut loc acea cascadorie. ~n aparen]\ era deprimat [i
voia s\ atrag\ aten]ia, dar poate nu a vrut s\ se sinucid\. Totu[i,
faptul c\ a trecut de sistemele de securitate cu at`ta u[urin]\ ar fi
trebuit s\ atrag\ tuturor aten]ia asupra pericolelor pe care le putea
ridica fie [i un mic avion.
Istorie trqitq
357
Apoi, pe 29 octombrie, eram la o `ntrunire electoral\ cu senatorul Dianne Feinstein la San Francisco, c`nd Serviciul Secret m-a
condus `ntr-o mic\ sal\ al\turat\. George Rogers mi-a spus c\
pre[edintele era la telefon [i c\ voia s\ vorbeasc\ cu mine.
Nu vreau s\-]i faci griji, mi-a spus Bill, dar voiam s\-]i spun
c\ cineva a tras spre Casa Alb\.
Un om cu o hain\ de ploaie se plimba pe l`ng\ gardul din Pennsylvania Avenue, c`nd deodat\ a scos o arm\ semiautomat\ de sub
hain\ [i a deschis focul. C`]iva trec\tori l-au imobilizat `nainte de
a-[i re`nc\rca pu[ca [i, `n mod miraculos, nimeni nu a fost r\nit.
Era o zi de s`mb\t\ [i Chelsea era `n casa unei prietene, `n timp ce
Bill era sus [i se uita la un meci de fotbal. Nu au fost niciodat\ `n
pericol fizic, dar era deconcertant s\ afli c\, `nainte de a `ncepe s\
trag\, omul cu arma v\zuse pe terenurile de l`ng\ Casa Alb\ un om
`nalt, grizonat, care de la distan]\ sem\na cu pre[edintele. Agresorul era un m`nuitor nu foarte priceput al armei, care `l amenin]ase
pe un senator pentru c\ era furios din cauza legii Brady [i a interzicerii armelor. Cu o lun\ mai devreme, noua lege `l `mpiedicase
s\-[i cumpere un pistol. C`nd m-am `ntors la Casa Alb\ am cercetat-o atent [i totul p\rea normal, cu excep]ia c`torva g\uri l\sate
de gloan]e `n fa]ada din Aripa de Vest.
Mai t`rziu `n acea zi, Bill [i cu mine am stat de vorb\ cu Dick
Morris la telefon `n biroul meu de l`ng\ dormitorul din Casa Alb\.
El analizase datele sondajelor pe care le adunase [i ne-a spus c\
vom pierde decisiv at`t `n Camer\, c`t [i `n Senat.
Am primit ve[tile proaste care `mi confirmau intui]iile. {i Bill
credea `n evaluarea lui Morris. El a f\cut singurul lucru pe care-l credea folositor `n condi]iile date [i anume s\ conduc\ [i mai sus]inut
campania. ~n s\pt\m`na aceea a colindat ]ara, ajung`nd `n Detroit,
Duluth [i `n alte locuri din vest [i din est. Nu a contat prea mult.
Mi-am `nceput programul `n ziua alegerilor ca `ntr-o zi oarecare.
Am salutat-o pe Eva Ahtisaari, Prima Doamn\ a Finlandei, [i pe Tipper Gore. M-am `nt`lnit cu Marike de Clerk, fosta Prim\ Doamn\ a
8/28/04
12:05 AM
Page 358
358
Africii de Sud, care vizita Washington-ul. Spre sf`r[itul dup\-amiezii

starea de spirit de la Casa Alb\ era ca dup\ o `nmorm`ntare.
Bill [i cu mine am cinat `mpreun\ cu Chelsea `n mica buc\t\rie
de la etajul al doilea. Voiam s\ fim singuri c`nd auzeam rezultatele
alegerilor, care prevesteau un dezastru total. Cu toate c\ senatorul
Feinstein aproape c`[tigase realegerea, democra]ii au pierdut opt
locuri `n Senat [i un zdrobitor num\r de cincizeci [i patru de locuri
`n Camer\ f\c`nd loc majorit\]ii republicane pentru prima oar\ de
la pre[edin]ia lui Eisenhower. Democra]ii care au candidat fuseser\
`nfr`n]i pretutindeni. Gigan]ii partidelor, cum ar fi Tom Foley din
Washington [i guvernatorul Mario Cuomo din New York, au pierdut
alegerile. Prietena mea Ann Richards a pierdut guvernarea Texasului `n favoarea unui b\rbat cu nume celebru: George W. Bush.
~n cele din urm\, Chelsea s-a retras `n camera ei s\ se preg\teasc\ pentru [coal\. Bill [i cu mine am r\mas singuri la masa
din buc\t\rie, urm\rind pe ecranul televizorului [i `ncerc`nd s\ d\m
un sens rezultatelor. Poporul american ne trimisese un mesaj puternic. Rezultatele alegerilor erau zdrobitor de nefavorabile, cu mai
pu]in de jum\tate dintre aleg\torii `nregistra]i prezen]i la vot [i cu
un num\r semnificativ mai mare de absen]i democra]i dec`t republicani. Singura lic\rire de lumin\ `n acest peisaj `nfrico[\tor era c\
mandatul uria[ al republicanilor reflecta votul a mai pu]in de un
sfert din electorat.
Totu[i, acest lucru nu a temperat bucuria lui Newt Gingrich `n
fa]a camerelor de filmat `n noaptea aceea, pentru a pretinde merite
pentru victoria republicanilor. {tia deja c\ va deveni urm\torul
pre[edinte al Camerei, primul republican care s\ de]in\ acea
pozi]ie din 1954. S-a oferit cu generozitate s\ lucreze cu democra]ii pentru a trece Contractul cu America prin Congres `ntr-un
timp record. Era descurajant s\-]i imaginezi urm\torii doi ani cu
Camera [i Senatul controlate de republicani. B\t\liile politice
aveau s\ fie [i mai `nver[unate, iar administra]ia `n defensiv\ pentru a-[i men]ine ceea ce c`[tigase pentru ]ar\. Cu o conducere
Istorie trqitq
359
republican\ era foarte probabil c\ Congresul va demonstra

adev\rul aforismului lui Lyndon Johnson: Democra]ii fac legile;
republicanii investigheaz\.
Dezamagit\, m-am `ntrebat c`t de mare era vina mea `n acest
dezastru: dac\ am pierdut alegerile din cauza programului pentru
s\n\tate; dac\ m\ jucasem cu acceptarea de c\tre cet\]eni a rolului
meu activ [i am pierdut. {i m-am str\duit s\ `n]eleg cum devenisem un fel de paratr\snet pentru furia oamenilor.
Bill era distrus [i era dureros s\ v\d at`ta suferin]\ la cineva pe
care-l iubeam at`t de mult. ~ncercase s\ fac\ ce crezuse c\ e bine
pentru America [i [tia c\ at`t succesele lui, c`t [i `nfr`ngerile ajutaser\ la `nfr`ngerea prietenilor [i alia]ilor s\i. ~mi aduc aminte cum
s-a sim]it c`nd a pierdut `n 1974 [i `n 1980; acum era mai r\u; miza
era mai mare [i a sim]it c\ [i-a dezam\git partidul.
Era nevoie de timp, dar Bill era hot\r`t s\ `n]eleag\ ce nu mersese bine `n aceste alegeri [i s\-[i dea seama cum s\-[i articuleze [i
s\-[i reevalueze agenda. Ca `ntotdeauna, am `nceput o conversa]ie
care avea s\ continue luni de zile. Am avut `nt`lniri cu prieteni [i
consilieri `n leg\tur\ cu ce urma s\ fac\ Bill. Mai mult dec`t orice,
voiam ca pre[edin]ia lui Bill s\ fie `ncununat\ de succes. Aveam
`ncredere `n el [i `n speran]ele lui pentru viitorul na]iunii. {tiam, de
asemenea, c\ voiam s\-i fiu un partener de folos [i un sprijin eficient pentru problemele care m\ preocupaser\ tot timpul vie]ii.
Numai c\ nu [tiam cum aveam s\ ajung acolo pornind de unde
eram acum.
8/28/04
12:05 AM
Page 360
Istorie trqitq
361
Nu [tii niciodat\ c`t e de tare p`n\ c`nd n-o pui `n ap\ fierbinte.
Era timpul s\ discut din nou cu Eleanor.
Adesea glumeam `n discursurile mele c\ aveam conversa]ii imaginare cu doamna Roosevelt pentru a-i cere sfatul `n diferite probleme. E, de fapt, un exerci]iu mintal folositor `n analizarea
problemelor, dac\ alegi persoana potrivit\ pe care s-o vizualizezi.
CONVERSA}II CU ELEANOR
Eleanor Roosevelt era ideal\. Urm\rindu-i cariera, am descoperit c\

e una dintre cele mai controversate Prime Doamne. Oriunde mergeam, doamna Roosevelt p\rea s\ fi fost acolo `naintea mea. Am
vizitat ora[e pr\fuite, `mprejurimile s\race ale New York-ului [i avan-
Exist\ un vechi blestem chinezesc: Fie s\ tr\ie[ti `n vremuri
posturi `ndep\rtate, cum era Uzbekistanul, unde Eleanor `[i croise
interesante, care a devenit o glum\ obi[nuit\ `n familia noastr\. Bill
deja drum. Ea a luptat cu succes pentru multe cauze importante pen-
[i cu mine ne `ntrebam unul pe cel\lalt: Ei, ce zici, ]i se par intere-
tru mine: drepturile civile, legile legate de maternitate, refugia]i [i
sante vremurile? Acest adjectiv nu descria experien]a. S\pt\m`nile
drepturile omului. A fost aspru criticat\ de pres\ [i de anumite per-
care au urmat dezastrului alegerilor de la mijlocul mandatului au fost
soane din guvern pentru c\ a `ncercat s\ defineasc\ rolul Primei
dintre cele mai dificile din toat\ perioada c`t am stat la Casa Alb\. ~n
Doamne `n termeni proprii. Eleanor a fost caracterizat\ `n fel [i chip,
zilele mele mai bune, am `ncercat s\ v\d `nfr`ngerea ca parte a decli-
de la agitator comunist p`n\ la bab\, care-[i bag\ nasul unde nu-i
nului normal [i a cursului ciclului electoral, datorate schimb\rii pie]ei
fierbe oala. A fost un ghimpe `n coast\ pentru anumi]i membri din
politice. ~n zilele proaste, m-am `nvinov\]it c\ nu am lucrat cum tre-
administra]ia so]ului ei secretarul de la Interne, Harold Ickes Sr.
buie la sistemul de s\n\tate, c\ am abordat problema prea n\valnic [i
(tat\l [efului de personal al lui Bill) s-a pl`ns c\ ea n-ar trebui s\ se
mi-am `nt\r`tat adversarii. Erau mul]i oameni `n interiorul [i `n
amestece, ci s\ se limiteze la cro[etat [i pentru directorul FBI,
afara Casei Albe gata s\ arate cu degetul. Erau greu de ignorat
J. Edgar Hoover, pe care `l scotea din min]i. Dar spiritul [i devota-
b`rfa [i bomb\neala, dar Bill [i cu mine ne-am axat pe ceea ce
mentul ei erau de neclintit [i nu [i-a l\sat niciodat\ criticii s\-i pun\
puteam face pentru a ne aduna for]ele. Trebuia s\ dezvolt\m o nou\
be]e `n roate.
strategie pentru un nou mediu politic.
A[adar, ce ar avea de spus doamna Roosevelt despre problemele
~ntr-o diminea]\ trist\ de noiembrie m-am oprit la birou dup\ o
mele actuale? Nu prea multe, cred. Dup\ p\rerea ei, nu avea sens s\
`nt`lnire cu Bill `n Biroul Oval [i m-am uitat la fotografiile
dramatizezi problemele de zi cu zi. Pur [i simplu trebuia s\-]i con-
`nr\mate ale lui Eleanor Roosevelt puse pe mas\. S`nt o mare
tinui treaba [i s\ faci tot ce `]i st\ `n putere `n `mprejur\rile date.
admiratoare a doamnei Roosevelt [i de mult timp colec]ionez por-
Controversa poate duce la o izolare `ngrozitoare, dar Eleanor
trete [i fotografii care-mi amintesc de cariera ei. V\z`ndu-i fa]a
Roosevelt avea prieteni buni pe care se baza [i-o sprijineau c`nd se
calm\, hot\r`t\, mi-au venit `n minte c`teva din vorbele ei `n]elepte:
sim]ea nesigur\ sau avea probleme `n lumea politicii. Consilierul
O femeie e ca un plicule] cu ceai, spunea doamna Roosevelt.
de baz\ al lui Franklin D. Roosevelt, Louis Howe, ì fusese
8/28/04
12:05 AM
Page 362
Istorie trqitq
362
363
confident, al\turi de reporterul de la Associated Press, Lorena
`nt`lnirile Chix. Deoarece acestea erau animate, deschise [i com-
Hickok, [i de secretara ei personal\, Malvina Tommy Thompson.
plet libere, participam ori de c`te ori puteam.
Eu am fost norocoas\ s\ fiu `nconjurat\ de un personal mi-
Membrele Chix se adunaser\ pentru aceast\ `nt`lnire `n istorica
nunat, loial, [i de un mare cerc de prieteni. Cu toate c\ nu mi-o
Map Room1 de la etajul `ntì al re[edin]ei. Aici, pre[edintele
puteam `nchipui pe doamna Roosevelt vorbind cu confiden]ii ei,
Franklin D. Roosevelt `mpreun\ cu Winston Churchill [i al]i lideri
am `ncercat. Prietenele mele din Arkansas, Diane Blair [i Ann
alia]i au pus la cale mi[c\rile trupelor `n timpul celui de Al Doilea
Henry, care au vizitat Casa Alb\ `n timpul s\pt\m`nilor de dup\
R\zboi Mondial, pe h\r]ile militare at`rnate de pere]i. Treizeci de
alegeri [i care m\ cuno[teau bine, mi-au oferit sprijin precum [i
ani mai t`rziu, `n timpul R\zboiului din Vietnam, Henry Kissinger,
analize de perspectiv\ utile `n privin]a politicii [i a istoriei.
atunci secretar de Stat, [i ambasadorul sovietic `n Statele Unite s-au
Prieteni din ]ar\ [i de peste hotare au sunat s\ vad\ dac\ `mi era
`nt`lnit `n Map Room, dup\ ce pre[edintele Nixon a ordonat mi-
bine. Regina Noor urm\rea politica american\ din Amman. Ea mi-a
narea portului Haiphong. La `nceputurile administra]iei Ford, ca-
telefonat cur`nd dup\ alegerile de la mijlocul mandatului pentru a
mera a fost transformat\ `ntr-un depozit.
m\ `ncuraja. C`nd familia ei trecea prin perioade dificile, mi-a zis,
C`nd i-am descoperit istoria, m-am decis s\ renovez `nc\perea [i
`[i spuneau unul altuia c\ trebuie s\ sold\]easc\ mai departe. Mi-a
s\-i redau grandoarea. Am g\sit acolo una dintre h\r]ile strategice
pl\cut expresia [i am `nceput s\ o folosesc pentru a-mi `ncuraja
originale ale lui Roosevelt, care ar\ta pozi]ia alia]ilor `n Europa `n
oamenii. Totu[i, uneori eu eram cea care avea nevoie de sus]inere.
anul 1945. Harta fusese f\cut\ sul [i p\strat\ de t`n\rul aghiotant al
~ntr-o diminea]\ de pe la sf`r[itul lui noiembrie, Maggie

Williams a convocat o adunare de zece femei ale c\ror p\reri le
pre[edintelui, George Elsey, care a donat-o Casei Albe c`nd a aflat

c\ voiam s\ renovez camera. Am at`rnat-o deasupra c\minului.
apreciam `n mod deosebit: Patti, organizatoarea programului meu,
Harta a provocat emo]ia vizitatorilor care tr\iser\ `n timpul celui
Ann, secretara social\ de la Casa Alb\, Lisa, secretara mea de
de Al Doilea R\zboi Mondial. C`nd profesorul Uwe Reinhardt un
pres\, Lissa, cea care-mi scrie discursurile, Melanne, [ef-adjunct al
economist de origine german\ care m-a sf\tuit `n leg\tur\ cu sis-
personalului, Mandy Grunwald, Susan Thomases, Ann Lewis, o
temul s\n\t\]ii a v\zut-o, ochii i s-au umplut de lacrimi. Mi-a
democrat\ activist\ de mult timp [i iscusit analist politic, care a
spus c\, b\iat fiind, el [i mama lui au r\mas `n Germania, `n timp
ap\rut adesea la televiziune ap\r`nd proiectele mele [i pe cele ale
ce tat\l lui fusese trimis pe frontul rusesc. Uwe mi-a ar\tat pe hart\
administra]iei; [i Evelyn Lieberman, o prezen]\ formidabil\ `n
unde s-au ascuns el [i mama lui pentru a evita lupta [i bombarda-
Hillaryland, unde se ocupa de logistic\ [i de conexiuni de pro-
mentele [i cum l-au salvat solda]ii americani. Alt\ dat\, Bill [i cu
grame. Ea a devenit ulterior prima femeie cu func]ia de [ef-ad-
mine am luat cina `n fa]a [emineului din Map Room, `mpreun\ cu
junct al personalului de la Casa Alb\ [i mai apoi a fost numit\
Hilary Jones, un vechi prieten din Arkansas care luptase pe frontul
subsecretar de Stat pentru Diploma]ie [i Afaceri Publice sub
european. Hilary mi-a ar\tat pe hart\ drumul f\cut de unitatea lui
Madeleine Albright. Aceste femei se `nt`lneau o dat\ pe s\pt\m`n\
c\tre nord, `n timpul luptelor din Italia.
pentru a discuta idei [i strategii politice. Evelyn, `n stilul ei

obraznic, a inventat un nume pentru toate `ntrunirile femeilor:
1 Camera h\r]ilor.
8/28/04
12:05 AM
Page 364
364
Datorit\ istoriei camerei, mi se p\rea potrivit ca `nt`lnirea `n

care s\-mi clarific strategia s\ aib\ loc acolo. Maggie a convocat
aceste adun\ri pentru c\ a `n]eles c\ `n presiunea de la Casa Alb\
era important ca eu s\ am un loc unde puteam s\ spun tot ce
g`ndeam, f\r\ s\ m\ tem de interpret\ri gre[ite sau de scornelile
presei. Credea c\ aceste `nt`lniri ne vor fi de folos tuturor mai
ales mie pentru a ne concentra din nou asupra problemelor
importante [i pentru a ne reafirma `ncrederea `n programele [i planurile administra]iei.
Femeile st\teau deja `n jurul unei mese p\trate c`nd am intrat eu.
P`n\ `n acel moment putusem s\-mi ascund sup\rarea [i descurajarea
fa]\ de to]i membrii personalului meu, cu excep]ia lui Maggie, care
p\rea s\ [tie exact cum m\ sim]eam, fie c\ o ar\tam, fie c\ nu. Acum
totul a ie[it la suprafa]\. Ab]in`ndu-m\ s\ nu pl`ng, cu o voce pierit\,
mi-am cerut scuze. ~mi p\rea r\u c\, probabil, am dezam\git pe toat\
lumea [i am contribuit la `nfr`ngerea noastr\. Nu se va mai repeta.
Le-am spus c\ m\ g`ndeam la retragerea din via]a politic\ activ\ [i
din obliga]iile de partid, `n principal pentru c\ nu voiam s\ `mpiedic
munca so]ului meu. {i mi-am anulat participarea la un forum despre
Primele Doamne `n seara aceea, un eveniment organizat de Universitatea George Washington [i moderat de un prieten de-al meu,
istoricul Carl Sferrazza Anthony. Nu g\seam nici un motiv s\ merg.
Toat\ lumea asculta cu calm, `n perfect\ lini[te. Apoi, r`nd pe r`nd,
fiecare mi-a spus de ce nu trebuie s\ renun] sau s\ m\ retrag. Prea
mul]i al]i oameni, `n special femei, contau pe mine.
Lissa Muscatine a descris o discu]ie pe care o avusese recent la
un curs de la Universitatea American\, unde a explicat munca ei ca
scriitoare de discursuri la Casa Alb\. Le-a spus studen]ilor c\
pre[edintele [i cu mine am f\cut mai mult dec`t s\ ne ocup\m de
drepturile femeilor la locul de munc\. Casa Alb\ o angajase pe
Lissa chiar dac\ era `ns\rcinat\ cu gemeni c`nd a concurat pentru
slujb\. Ea le-a spus studen]ilor c\, atunci c`nd s-a `ntors s\ lucreze
pentru mine cu norm\ `ntreag\, dup\ concediul de maternitate, am
Istorie trqitq
365
`ncurajat-o s\-[i organizeze orarul [i s\ lucreze acas\ dac\ era

nevoie, ca s\-[i poat\ petrece timpul cu copiii. Dup\ curs, zeci de
tinere s-au adunat `n jurul ei pentru a-i pune `ntreb\ri [i pentru a-i
spune c`t de `ncurajator era s\ aud\ c\ exist\ mame care lucrau la
Casa Alb\.
Tinerii v\d `n tine un exemplu pentru via]a lor. Tu e[ti un
model, a spus Lissa. Ce fel de mesaj vei transmite dac\ te-ai retrage
din via]a activ\?
~ncurajat\ de sprijinul prietenelor mele, m-am dus din sim]ul
datoriei la Hotelul Mayflower `n acea sear\, pentru forumul
Primelor Doamne. Publicul era entuziast [i clar de partea mea, ceea
ce era `ncurajator. M-am sim]it plin\ de energie [i de speran]\ pentru prima dat\ de la alegeri [i gata s\ intru `n lupt\, mai ales acum
c\ Bill avea de-a face cu un Congres controlat de republicani [i de
liderii lor combatan]i. Eleanor Roosevelt a spus odat\: Dac\ m\
simt deprimat\, merg s\ lucrez.
Era un sfat bun [i pentru mine.
Newt Gingrich `mi d\duse prilejul perfect. De cur`nd pre[edinte
republican al Camerei, era dornic s\-[i arate abilit\]ile politice.
Aproape imediat, impulsivitatea [i emfaza lui de dreapta au ridicat
steaguri ro[ii pentru el [i partidul lui, c`nd s-a iscat o controvers\
minor\ privind remarcele f\cute de el `n leg\tur\ cu reforma asisten]ei sociale [i cu orfelinatele. C`]iva republicani sugeraser\ c\ statul putea reduce aloca]iile prin plasarea `n orfelinate a copiilor unor
mame care beneficiau de asisten]\ social\. Ideea era de a interzice
statelor s\ mai pl\teasc\ aloca]ii pentru dou\ grupuri de copii: cei a
c\ror paternitate nu era stabilit\ [i cei n\scu]i `n afara c\s\toriei de
tinere cu v`rsta sub optsprezece ani. Economiile, `n conformitate cu
aceast\ propunere, urmau a fi folosite pentru a `nfiin]a orfelinate [i
pentru a construi locuin]e sociale pentru mamele singure.
Credeam c\ era o idee oribil\. Toat\ munca pe care o f\cusem
cu copiii m-a convins c\ le este aproape totdeauna cel mai bine
al\turi de famiile lor, c\ s\r\cia nu e o descalificare pentru ni[te
8/28/04
12:05 AM
Page 366
366
p\rin]i buni, c\ sprijinul financiar [i social pentru familiile cu probleme, inclusiv s\r\cia, trebuia s\ fie un prim pas, `nainte ca noi s\
le abandon\m [i s\ le lu\m copiii. Doar c`nd copiii s`nt `n pericol
din cauza abuzurilor ori neglija]i, guvernul ar trebui s\ intervin\,
s\-i apere [i s\-i mute `n locuin]e alternative, departe de cas\.
~ntr-un discurs `n fa]a femeilor din New York, pe 30 noiembrie
1994, i-am criticat pe Gingrich [i echipa lui republican\ pentru promovarea legisla]iei care-i pedepsea pe copii pentru acte pe care nu
le puteau controla. Am spus c\ remarcele lui despre orfani erau
absurde [i incredibile. Ironia sor]ii, am g`ndit: `n campania din
1992, republicanii m\ etichetaser\ ca antifamilie deoarece am
sprijinit luarea copiilor neglija]i [i r\u trata]i de l`ng\ p\rin]ii care
nu puteau sau nu voiau s\ aib\ grij\ de ei. Acum republicanii propuneau `ndep\rtarea copiilor de p\rin]ii lor pur [i simplu pentru c\
erau n\scu]i `n afara c\sniciei sau din mame s\race.
C`teva zile mai t`rziu, Gingrich a ap\rut `n NBC la emisiunea
Meet the Press [i mi-a replicat:
I-a[ cere s\ mearg\ la Blockbuster [i s\ `nchirieze filmul lui
Mickey Rooney despre Boys Town [un orfelinat]... Nu-i `n]eleg pe
liberalii care tr\iesc `n enclave ale siguran]ei [i care spun: O, ar fi
un lucru teribil. Uita]i-v\ la familia lui Norman Rockwell care s-a
destr\mat...
I-am r\spuns lui Gingrich printr-un lung articol din Newsweek.
Concluzia mea era: Acesta e un mare amestec al guvernului `n
via]a cet\]enilor, `n cel mai r\u mod.
Articolul din Newsweek a mai potolit dezbaterea despre orfelinate, dar atmosfera a devenit mai ciudat\ dup\ ce mama lui Gingrich,
crez`nd c\ nu e `n direct, i-a spus lui Connie Chung `ntr-un interviu
televizat c\ fiul ei m\ numea c\]ea c`nd vorbea despre mine.
M-am hot\r`t s\ ignor ultima rund\ de atacuri [i s\ `ncerc s\-l
abordez `n alt mod pe Gingrich: i-am trimis o not\ scris\ de m`n\,
invit`ndu-l pe el [i familia lui s\ fac\ un tur al Casei Albe. C`teva
s\pt\m`ni mai t`rziu, Gingrich, so]ia lui de atunci, Marianne, sora
Istorie trqitq
367
lui, Susan, [i mama lui au venit cu mine s\ facem acest tur. ~n

afara faptului c\ vizita a avut loc, ea n-a fost memorabil\, cu
excep]ia unui scurt schimb de opinii `n timp ce ne beam ceaiul
`ntr-un salon. Uit`ndu-se la mobil\, Gingrich a `nceput s\ laude
istoria Americii. So]ia lui l-a `ntrerupt imediat.
{tii, el va continua `n felul acesta, fie c\ [tie despre ce vorbe[te, fie c\ nu, a spus Marianne.
Mama lui Gingrich a s\rit imediat s\-i ia ap\rarea.
Newty e istoric, a spus ea, Newty `ntotdeauna [tie despre ce
vorbe[te.
~ntr-un fel, h\r]uielile de dup\ alegeri mi-au fost de folos, pentru
c\ m-au f\cut s\ m\ str\duiesc s\ g\sesc un mod pozitiv de a r\spunde diatribelor de dreapta. Mi-am dat seama c\ trebuia s\-mi spun
propriul punct de vedere [i s\-mi definesc propriile valori `ntr-un fel
care ar putea fi evaluat direct de oameni, f\r\ a mai fi distorsionat
sau prost interpretat. Scrierea articolului din Newsweek parc\ mi-a
m\rit poten]ialul propriei voci. Am `nceput s\ m\ g`ndesc la conceperea unor proiecte mai ambi]ioase, `n care s\-mi spun p\rerea
depre necesitatea `ncrederii `n sine [i a sistemelor de suport social `n
`mbun\t\]irea vie]ii oamenilor. Voiam s\ scriu o carte despre cre[terea copiilor `n lumea de ast\zi [i s\ atrag oamenii `n jurul ideii c\
e nevoie de un sat `ntreg pentru a cre[te un copil, dup\ cum spune
un proverb african. Nu scrisesem niciodat\ o carte, dar am cunoscut
cur`nd oameni care scriseser\ [i care mi-au oferit ajutor.
Bill [i cu mine o cunoscuser\m pe Marianne Williamson, o autoare
de best-seller-uri, la una din `ntrunirile Renaissance Weekends, [i ea
sugerase s\ ne `nt`lnim cu un grup de oameni din afara lumii politice,
pentru a discuta obiectivele lui Bill pentru cei doi ani de mandat
r\ma[i. Aceast\ propunere mi-a atins o coard\ sensibil\ [i am invitat-o
s\ convoace o adunare la Camp David, pe 30 [i 31 decembrie.
Lista de oaspe]i a lui Williamson ì includea pe Tony Robbins, a
c\rui carte Awaken the Giant Within1 era un best-seller na]ional, [i
1 De[tept`ndu-l pe uria[ul din\untru.
8/28/04
12:05 AM
Page 368
Istorie trqitq
368
pe Stephen R. Covey, care a scris foarte populara carte 7 Habits of

Highly Effective People1. Dac\ milioane de americani le ascultau
sfaturile, m\ g`ndeam c\ ar putea fi de folos s\ ascult [i eu ce au de
spus. Williamson le-a invitat, de asemenea, pe Mary Catherine
Bateson [i pe Jean Houston. Profesor, autor, antropolog [i fiica
antropologilor Gregory Bateson [i Margaret Mead, Bateson se specializase `n antropologie cultural\ [i `n problema genurilor. Eram
deja o mare admiratoare a c\r]ii ei din 1989, Composing a Life2,
care descria felul cum femeile `[i construiesc via]a, combin`nd
ingredientele vie]ii de zi cu zi `n modul cel mai potrivit pentru ele.
Op]iunile nu mai s`nt guvernate de conven]iile care, `n mod
tradi]ional, au determinat rolurile femeilor. Noi nu numai c\ putem,
dar [i trebuie s\ fim imaginative [i s\ improviz\m c`nd trecem prin
via]\, trebuie s\ profit\m de talentele unice [i de prilejurile favorabile [i s\ reac]ion\m la schimb\rile neprev\zute [i la cotiturile pe
care le `nt`lnim `n cale.
M-am trezit absorbit\ `ntr-o conversa]ie de ore `ntregi cu Mary
Catherine [i cu Jean Houston, scriitoare [i lector despre istoria
femeilor, culturile indigene [i mitologie. ~n timp ce Mary Catherine
vorbe[te academic, moale [i prefer\ pantofii fini [i vestele, Jean `[i
pune cape colorate [i caftane [i domin\ camera cu prezen]a ei
masiv\ [i cu spiritul ei deschis. E o enciclopedie pe dou\ picioare,
recit`nd poezii, pasaje din marile opere ale literaturii, evenimente
istorice [i date [tiin]ifice `n acela[i timp. Are un bagaj nesecat de
glume bune [i de jocuri de cuvinte [i e gata s\ le dezv\luie oricui e
dispus s\ r`d\ pe s\turate.
Jean [i Mary Catherine erau experte `n dou\ subiecte de importan]\ imediat\ pentru mine. Ambele scriseser\ numeroase c\r]i, iar
eu aveam nevoie de ajutor [i de sfaturi de la autori experimenta]i.
Fusesem, de asemenea, rugat\ de c\tre Departamentul de Stat s\
reprezint Statele Unite `ntr-o vizit\ `n cinci ]\ri din sudul Asiei.
Aceast\ vizit\ era crucial\ pentru mine [i am fost ner\bd\toare s\

`ncep preg\tirile. Jean [i Mary Catherine c\l\toriser\ mult `n zon\,
a[a c\ le-am invitat s\-[i `mp\rt\[easc\ impresiile cu mine [i cu
`nso]itorii mei `nainte de a pleca spre sudul Asiei, `n martie, [i din
nou, dup\ `ntoarcere.
Am rezistat ideii de a exploata titlul de Prim\ Doamn\, prefer`nd s\ m\ concentrez pe ac]iuni [i politici specifice. Nu cred `n
simboluri, deoarece pot fi manipulate [i folosite gre[it, [i `ntotdeauna am socotit c\ oamenii ar trebui judeca]i pe baza ac]iunilor lor [i
a consecin]elor acestora, nu `n func]ie de ceea ce pretind sau par a
fi. O Prim\ Doamn\ ocup\ o pozi]ie important\; puterea ei deriv\
din cea a pre[edintelui, nu e independent\. Acest lucru explic\, `n
parte, st`ng\cia mea `n anumite momente ale rolului de Prim\
Doamn\. ~nc\ de c`nd eram mic\, m-am str\duit s\ am o voin]\
proprie [i s\-mi men]in independen]a. Oric`t de mult `mi iubeam
so]ul [i ]ara, a fost dificil s\ m\ acomodez cu statutul de ve[nic
`nlocuitor. Mary Catherine [i Jean m-au ajutat s\ `n]eleg mai bine
c\ rolul de Prim\ Doamn\ e profund simbolic [i c\ mai bine m-a[
g`ndi cum s\-l exploatez mai eficient acas\ [i pe scena lumii.
Mary Catherine sus]inea c\ ac]iunile simbolice erau legitime [i
c\ simbolul poate fi eficient. Credea, de exemplu, c\ simpla
c\l\torie spre Asia de Sud ca Prim\ Doamn\, `mpreun\ cu Chelsea,
va transmite un mesaj despre importan]a fiicelor. Dac\ am vizita
femei s\race de la ]ar\ ar `nsemna s\ le sporim importan]a. Am
`n]eles ce voia s\ spun\ [i cur`nd m-am l\sat convins\ de ideea c\
puteam promova programul Clinton printr-o ac]iune simbolic\.
Prietenia mea cu Jean a fost dezv\luit\ un an mai t`rziu, `ntr-o
carte scris\ de Bob Woodward, The Choice1, despre campania
politic\ din 1996. Woodward o numea pe Jane, `n mod melodramatic, consilierul meu spiritual [i tot el a descris unele exerci]ii
verbale pe care ea mi le-a prezentat mie [i echipei mele pentru a ne
1 {apte obiceiuri ale oamenilor foarte eficien]i.
2 Alc\tuind o via]\.
369
1 Alegerea.
8/28/04
12:05 AM
Page 370
Istorie trqitq
370
ajuta s\ g\sim noi modalit\]i de a privi munca pe care o f\ceam.

}inea mor]i[ s\ vorbeasc\ despre perioada `n care Jean mi-a cerut
s\-mi imaginez o conversa]ie cu Eleanor Roosevelt. Deoarece adesea o invocam pe Eleanor `n discursurile mele [i chiar f\ceam
referire la conversa]iile imaginare cu ea pentru a-mi l\muri problemele, nu mi-a fost greu s\ r\spund la sugestia lui Jean [i n-am
a[teptat niciodat\ ca asta s\ st`rneasc\ vreun interes. Dar un pasaj
din cartea lui Woodward despre exerci]iul respectiv era transcris pe
prima pagin\ din Washington Post, ca un expozeu.
~n noaptea aceea Jim [i Diane Blair luau cina cu noi la Casa
Alb\, iar Jim a zis:
Ei bine, Hill, dup\ afacerea asta cu Eleanor cred c\ nu trebuie
s\-]i mai faci probleme pentru Whitewater.
Ce vrei s\ spui?
Ei bine, dac\ te mai investigheaz\, acum po]i s\ pledezi pentru nebunie.
~n ziua de dup\ articolul din Post, am ap\rut la o `ntrunire
anual\ de familie, g\zduit\ de Al [i Tipper Gore `n Tennessee.
Cu pu]in `nainte de sosire am avut una dintre conversa]iile
mele cu Eleanor Roosevelt, am spus eu, declan[`nd rafale de r`sete
[i aplauze. {i ea crede c\ e o idee minunat\.
Autoironia era pentru mine o unealt\ esen]ial\ de supravie]uire
[i preferabil\ alternativei retragerii `n bunc\r, cu toat\ tenta]ia din
aceste ultime luni, dup\ ce democra]ii pierduser\ controlul asupra
Camerei [i a Senatului.
Bill [i cu mine [tiam c\ un Congres republican va continua cel
pu]in doi ani de atunci `ncolo investiga]iile Whitewater, iar Kenneth Starr p\rea s\ fie revigorat de rezultatele alegerilor. La sf`r[itul
lui noiembrie, Webb Hubbell a c\zut `n plasa lui Starr.
Webb demisionase din slujba lui de la Departamentul de Justi]ie
`n martie, cu un an `n urm\, pentru a evita orice controvers\, zicea
el, `n timp ce contracara acuza]iile c\ `[i `nc\rcase la plat\ clien]ii
de la firma de avocatur\ Rose. Webb n-a recunoscut niciodat\ c\
371
existau anumite dovezi care justificau acuza]iile `mpotriva lui.

Chiar c`nd venise la Camp David `n vara anterioar\ pentru a juca
golf cu Bill, ne-a asigurat c\ e nevinovat.
Dar `n 1994, de Ziua Recuno[tin]ei, eram la Camp David c`nd
am auzit un reportaj la radio c\ Webb Hubbell [i Jim Guy Tucker,
guvernatorul de Arkansas care i-a urmat lui Bill, vor fi pu[i sub
acuzare. P`n\ acum auzisem multe reportaje de pres\ neconforme
cu realitatea. Cu toate c\ m-au `ntristat aceste [tiri, am presupus c\
erau false. {tiam, de asemenea, c\, fie c\ are vreo baz\ real\, fie c\
nu, aceast\ [tire se va r\sp`ndi extrem de rapid [i Webb (sau avocatul lui) trebuia s\ r\spund\ imediat. Bill [i eu l-am sunat pe Webb
acas\, unde rumenea curcanul. Dup\ ce i-a urat o Zi a Recuno[tin]ei fericit\, Bill mi-a dat telefonul.
I-am spus lui Webb ce auzisem despre acuza]iile `mpotriva lui.
Trebuie s\ dai dezmin]ire imediat, i-am spus. Nu po]i s\ la[i
s\ circule asemenea informa]ii false. E groaznic.
Webb mi-a zis c\ nu primise nici o scrisoare de la procurori
care s\-l informeze c\ era ]inta poten]ial\ a unei acuza]ii penale.
Apoi a schimbat brusc subiectul, spun`ndu-mi pe cine avea invita]i
la mas\ [i ce g\teau el [i so]ia lui, Suzy. M-a enervat non[alan]a
lui. Fie c\ nu a luat `n serios reportajul, m-am g`ndit, fie c\ nu voia
s\ se lase tulburat de el. Telefonul acela din Ziua Recuno[tin]ei a
fost ultimul pe care eu [i Bill i l-am dat lui Webb. ~n memoriile
sale, Friends in High Places1, Webb explica faptul c\ avocatul lui
primise o scrisoare cu o zi `naintea conversa]iei noastre telefonice,
dar se hot\r`se s\ a[tepte p`n\ dup\ Ziua Recuno[tin]ei pentru a-i
spune lui Webb. El recunoa[te, de asemenea, c\ acuza]iile `mpotriva lui erau adev\rate [i c\ furase de la firma de avocatur\ `ntr-o
`ncercare zadarnic\ de a-[i achita ni[te datorii pe care le ascunsese
de familie [i de prieteni.
Pe 6 decembrie 1994, biroul lui Starr a anun]at c\ Hubbell a fost
g\sit vinovat de fraud\ [i de evaziune fiscal\. El a m\rturisit c\ `ntre
1 Prieteni sus-pu[i.
8/28/04
12:05 AM
Page 372
372
1989 [i 1992 a falsificat mai mult de patru sute de chitan]e pentru

a-[i acoperi cheltuielile personale, `n[el`ndu-[i clien]ii [i partenerii
de la firma de avocatur\ Rose cu cel pu]in 394 000 de dolari.
Eram [ocat\. Webb fusese un coleg de `ncredere [i era foarte
admirat ca lider civic `n Arkansas. Fusese un prieten drag. ~mi petrecusem foarte multe ore `n tov\r\[ia lui. Ideea c\ i-a `n[elat [i i-a
min]it pe cei mai apropia]i dintre ai lui era extrem de trist\. Aceasta
mic\ problem\ `nsemna o nou\ `nte]ire a luptei pe c`mpul de b\t\lie
Whitewater [i devenea greu de `nfruntat.
De Cr\ciun am primit dou\ daruri identice. Anne Bartley, o prieten\ din Arkansas care f\cea acte de caritate [i se oferise s\ lucreze
voluntar la Casa Alb\, [i Eileen Bakke, pe care o cuno[team de la
Renaissance Weekends [i din grupul meu de rug\ciune, mi-au dat
fiecare o copie a ~ntoarcerii fiului risipitor de Henry Nouwen, un
preot olandez. Nouwen exploreaz\ parabola lui Iisus despre cel mai
t`n\r din cei doi fra]i care-[i p\r\sise tat\l [i fratele pentru a tr\i o
via]a u[uratic\. Atunci c`nd, `n cele din urm\, s-a `ntors acas\, a fost
`nt`mpinat de tat\ [i respins de fratele mai mare, care fusese mai
supus. ~n timpul perioadelor stresante din 1993 [i 1994, citisem
Biblia [i alte c\r]i despre religie [i spiritualitate. Familia noastr\
frecventa, de obicei, biserica metodist\ din Washington, iar eu
m-am sim]it foarte `ncurajat\ de predici [i de sprijinul personal
oferit de comunitate [i de preot, reverendul doctor Phil Wogaman.
Grupul meu de rug\ciune a continuat s\ se roage pentru mine, ca [i
pentru mul]i al]i oameni din `ntreaga lume. Acest lucru ne-a ajutat
foarte mult. Dar o formulare din cartea lui Nouwen m-a frapat ca o
epifanie: disciplina recuno[tin]ei. Aveam at`tea lucruri pentru
care s\ fiu recunosc\toare, chiar `n toiul pierderii alegerilor, al
e[ecului legat de eforturile zadarnice pentru aplicarea reformei `n
sistemul s\n\t\]ii, al atacurilor partizane [i acuzatoare [i al mor]ii
celor pe care ì iubisem. Trebuia doar s\ m\ disciplinez [i s\-mi
aduc aminte cu c`t de mult m-a binecuv`ntat Dumnezeu.
AICI NU SE VORBE{TE
LIMBAJUL T|CERII
~ntr-o dup\-amiaz\ rece de la sf`r[itul lunii martie 1995, mi-am
`nceput prima vizit\ de durat\ peste hotare, nefiind `nso]it\ de
pre[edinte. Patruzeci [i unu de pasageri au umplut avionul guvernamental [i au zburat de la Baza Andrews a For]elor Aeriene, pentru o vizit\ oficial\ de dou\sprezece zile `n cinci ]\ri din sudul
Asiei. Tovar\[ii mei de drum erau membri ai personalului Casei
Albe sau ai Departamentului de Stat, membri ai presei, agen]i ai
Serviciului Secret, Jan Piercy, prietena mea de la Wellesley [i
director executiv al B\ncii Mondiale a Statelor Unite, [i, mai presus de toate, Chelsea. Vizita noastr\ a coincis `n mod fericit cu
vacan]a [colar\ de prim\var\. Tocmai `mplinise cincisprezece ani [i
`ncepea s\ devin\ o t`n\r\ echilibrat\ [i matur\. Voiam s\ `mp\rt\[esc cu ea c`teva dintre ultimele aventuri ale copil\riei [i eram
curioas\ s\ v\d cum reac]ioneaz\ `n fa]a lumii extraordinare `n care
urma s\ intr\m, s-o v\d prin ochii ei, precum [i printr-ai mei.
Dup\ un zbor de [aptesprezece ore, am aterizat `n Islamabad,
Pakistan, seara t`rziu, pe o furtun\ cumplit\. Departamentul de Stat
`mi ceruse s\ vizitez subcontinentul pentru a eviden]ia implicarea
administra]iei `n regiune, deoarece nici pre[edintele [i nici
vicepre[edintele nu puteau face cur`nd o vizit\ `n zon\. Vizita mea
voia s\ demonstreze c\ aceast\ regiune strategic\ [i `n continu\
8/28/04
12:05 AM
Page 374
374
schimbare era important\ pentru Statele Unite [i dorea s\-i asigure

pe liderii din tot sudul Asiei c\ Bill le sprijinea eforturile de consolidare a democra]iei, de extindere a pie]elor libere [i de promovare a toleran]ei [i a drepturilor omului, inclusiv ale femeilor.
Prezen]a mea `n regiune era considerat\ un semn de preocupare [i
de implicare.
Cu toate c\ nu puteam petrece mult timp `n fiecare ]ar\, voiam
s\ m\ `nt`lnesc cu c`t mai multe femei pentru a accentua corela]ia
dintre progresul femeilor [i statutul social [i economic al ]\rii.
Problemele de dezvoltare m-au interesat `nc\ din timpul c`nd
lucram cu Bill pentru comunit\]ile s\race din ]inuturile rurale ale
Arkansas-ului, dar aceasta era prima mea implicare serioas\ `n dezvoltarea lumii. Am f\cut c`teva preg\tiri la `nceputul lui martie,
c`nd am c\l\torit spre Copenhaga, Danemarca, pentru a reprezenta
Statele Unite la summit-ul pentru Dezvoltare Social\ al Na]iunilor
Unite. Conferin]a mi-a `nt\rit convingerea c\ oamenii [i comunit\]ile lumii s`nt mai legate [i mai interdependente ca oric`nd `n
istoria umanit\]ii [i c\ americanii vor fi afecta]i de s\r\cia, boala [i
dezvoltarea popoarelor aflate la cap\tul lumii.
Chinezii au o vorb\ veche care spune c\ femeile sus]in jum\tate
din cer, dar `n cea mai mare parte a lumii, `n realitate, sus]in mai
mult de jum\tate. Femeile au o mare responsabilitate `n bun\starea
familiei. Totu[i, munca lor e adesea subestimat\ [i nu e r\spl\tit\
corespunz\tor de familie sau de economia oficial\. Aceste inechit\]i s`nt foarte vizibile `n Asia de Sud, unde mai mult de un miliard de oameni tr\iesc `ntr-o s\r\cie `nfior\toare majoritatea
femei [i copii. Bietele femei [i fete s`nt oprimate [i sufer\ din cauza
regimurilor discriminatorii, li se interzic educa]ia [i asisten]a medical\ [i s`nt victimizate cu o violen]\ care `[i are r\d\cinile `n
tradi]ie. Oamenii legii adesea `nchid ochii `n fa]a infrac]iunilor care
includ lovirea so]iilor, arderea mireselor [i uciderea pruncilor de sex
feminin; `n anumite comunit\]i, femeile violate pot fi duse la
`nchisoare pentru adulter. ~n ciuda acestor prejudec\]i `nr\d\cinate,
Istorie trqitq
375
au fost semne de schimbare pretutindeni `n subcontinentul indian, `n

[colile de fete [i `n programele care dau femeilor posibilitatea s\ se
afirme, oferindu-le [ansa de a-[i c`[tiga propriile venituri.
Guvernul Statelor Unite a sus]inut multe proiecte `ncununate de
succes, dar noua majoritate republican\ din Senat [i Camer\
urm\rea s\ taie masiv din ajutoarele pentru str\in\tate, care se ridicau la mai pu]in de 1% din bugetul federal. Am sus]inut mult timp
Agen]ia Statelor Unite pentru Dezvoltare Interna]ional\ USAID
[i am sperat s\ m\ folosesc de reflectoarele mass-media care m\
`nso]eau ca Prim\ Doamn\ pentru a demonstra impactul tangibil al
programelor ini]iate de Statele Unite pentru dezvoltarea lumii.
Diminuarea acestui ajutor va d\una femeilor cu probleme deosebite
[i va contrazice strategiile care s-au dovedit a fi `n beneficiul ]\rilor
s\race [i al Statelor Unite. C`nd femeile sufer\, sufer\ [i copiii lor,
iar economia stagneaz\, afect`nd, `n cele din urm\, poten]ialele
pie]e pentru produsele Statelor Unite. Iar c`nd femeile s`nt victime,
stabilitatea familiilor, a comunit\]ilor [i a na]iunilor se erodeaz\,
pun`nd `n pericol proiectele pentru democra]ie [i prosperitate pe
plan global.
Violen]a [i instabilitatea au afectat toate ]\rile pe care urma s\ le
vizitez. Cu doar trei s\pt\m`ni `nainte de sosirea noastr\ `n Pakistan,
extremi[tii musulmani atacaser\ o dubi]\ `n care se aflau angaja]i ai
consulatului Statelor Unite la Karachi. Doi dintre ei fuseser\ uci[i.
Iar Ramzi Yousef, unul dintre participan]ii la complotul din 1993,
care viza atentatul cu bomb\ de la World Trade Center, fusese recent
arestat `n Pakistan [i extr\dat `n Statele Unite pentru a fi judecat.
Serviciul Secret era agitat din cauza acestei vizite [i ar fi preferat
s\-mi limitez c\l\toria la incinte guvernamentale [i la locuri de
`nt`lnire izolate. Se aflau `ntr-un dezacord amuzant cu Departamentul
de Stat, care voia s\ m\ trimit\ `n punctele fierbin]i de pe glob
locuri unde conflictele `n desf\[urare f\ceau dificil\ asigurarea securit\]ii pentru pre[edinte sau vicepre[edinte. Scopul misiunii mele era
s\ `nt`lnesc femei de la ]ar\, dar [i din ora[e [i, evit`nd itinerariile
8/28/04
12:05 AM
Page 376
376
previzibile, s\ intru `n sate, unde locuiau majoritatea oamenilor.

Echipaje de avangard\ [i exper]i `n securitate au pl\nuit cu grij\
fiecare oprire, iar eu eram foarte con[tient\ de c`t de greu [i de neobi[nuit era pentru ]\rile gazd\ [i pentru ambasade s\ g\zduiasc\ o
vizit\ at`t de special\. Eforturile suplimentare pe care le f\cuser\ pentru mine m-au determinat s\-mi fructific prezen]a c`t mai bine posibil.
C`nd soarele a r\s\rit peste dealurile Margalla, am v\zut Islamabadul pentru prima oar\. Un ora[ bine proiectat, cu bulevarde
largi `nconjurate de mun]i verzi nu prea `nal]i, o vitrin\ a arhitecturii moderne de la mijlocul secolului [i a proiectelor de re`mp\durire, tipic pentru multe capitale care s-au ridicat dup\ ce [i-au
c`[tigat independen]a na]ional\, construite cu inten]ii bune [i cu
ajutor extern. La `nceput, nu am sim]it deloc c\ eram `n sudul
Asiei. Dar senza]ia a disp\rut de `ndat\ ce i-am dat un telefon de
curtoazie lui Begum Nasreen Leghari, so]ia pre[edintelui Pakistanului, Faruq Ahmad Khan Leghari.
Elegant `mbr\cat\, doamna Leghari vorbea o englez\ excelent\
cu accent britanic, ritmat. Tr\ia `n condi]ii de strict\ izolare, `ntr-un
salon al femeilor (purdah), f\r\ a fi v\zut\ de b\rb\]ii care nu
f\ceau parte din familie. Trebuia s\ fie complet acoperit\ cu voaluri
`n rarele ocazii c`nd p\r\sea casa. Nu a participat la inaugurarea
pre[edin]iei so]ului ei, dar s-a uitat la ceremonie la televizor. C`nd
m-a invitat la ea acas\, la etajul al doilea al re[edin]ei preziden]iale,
puteam fi `nso]it\ doar de femei [i de agen]i ai Serviciului Secret.
Doamna Leghari m-a `ntrebat o gr\mad\ de lucruri despre America. Eram `n egal\ m\sur\ interesat\ de via]a ei [i am `ntrebat-o dac\
voia o schimbare pentru urm\toarea genera]ie de femei din familia
sa. Am aflat c\ fiica ei, de cur`nd c\s\torit\, era pe lista de invita]i
la un dineu de propor]ii la Lahore, la care mergeam [i eu `n seara
urm\toare, [i i-am cerut l\muriri doamnei Leghari `n leg\tur\ cu
aceast\ contradic]ie.
E alegerea so]ului ei, a spus ea. Ea nu mai st\ `n casa noastr\.
Face ce vrea.
Istorie trqitq
377
Acceptase statutul [i libertatea de mi[care a fiicei, pentru c\

ginerele f\cuse aceste alegeri `n numele ei. So]ia fiului doamnei
Leghari locuia totu[i `n salonul femeilor, pentru c\ fiul ei alesese
calea tradi]ional\ pe care o urma [i tat\l s\u.
Contradic]iile din Pakistan au devenit mai clare la urm\torul
eveniment la care am participat o mas\ dat\ `n onoarea mea de
prim-ministrul Benazir Bhutto la care au luat parte c`teva femei de
seam\ din Pakistan. Era ca [i cum a[ fi f\cut un brusc salt `nainte
de c`teva secole. Printre aceste femei erau unele instruite [i active,
precum [i o femeie pilot, o c`nt\rea]\, o femeie bancher [i una
superintendent adjunct de poli]ie. Ele `[i aveau propriile ambi]ii [i
cariere [i, desigur, toate eram invitatele liderei alese a Pakistanului.
Benazir Bhutto, o femeie inteligent\ [i cu personalitate, atunci
`n jurul v`rstei de patruzeci de ani, era n\scut\ `ntr-o familie de
seam\ [i educat\ la Harvard [i la Oxford. Tat\l ei, Zulfikar Ali
Bhutto, prim-ministrul populist al Pakistanului `n anii 70, a fost
`nl\turat printr-un puci [i mai t`rziu sp`nzurat. Dup\ moartea lui,
Benazir [i-a petrecut ani `ntregi `n arest la domiciliu. La sf`r[itul
anilor 80, ea a devenit lider al vechiului partid politic al tat\lui
s\u. Bhutto era singura celebritate pe care o v\zusem din spatele
unui cordon de protec]ie. Chelsea [i cu mine ne plimbam prin Londra `n timpul unei vacan]e de var\, `n 1989. Am observat o mare
mul]ime adun`ndu-se `n fa]a hotelului Ritz [i i-am `ntrebat pe
oameni ce a[teptau. Au spus c\ Benazir Bhutto st\tea la hotel [i
era a[teptat\ s\ soseasc\. Chelsea [i cu mine am a[teptat p`n\ c`nd
coloana oficial\ a oprit la hotel. Am privit-o pe Bhutto, `nf\[urat\
`ntr-un voal galben, ie[ind din limuzina ei [i strecur`ndu-se `n hol.
P\rea gra]ioas\, lini[tit\ [i concentrat\.
~n 1990, guvernul ei a fost dizolvat din cauza acuza]iilor de
corup]ie, dar partidul a c`[tigat din nou `n alegerile din 1993. Pakistanul era din ce `n ce mai tulburat de violen]a cresc`nd\ [i de
lipsa general\ a ordinii, mai ales la Karachi. Legea [i ordinea fuseser\ periclitate de cre[terea num\rului uciga[ilor etnici [i
8/28/04
12:05 AM
Page 378
378
sectan]i. Existau, de asemenea, zvonuri exagerate despre corup]ie,

care-i implicau pe Asif Zardari, so]ul lui Bhutto, [i pe sus]in\torii lor.
La masa dat\ pentru mine, Benazir a condus o discu]ie despre
schimbarea rolului femeilor `n ]ara ei [i a spus o glum\ despre statutul so]ului ei, ca partener politic.
Dup\ cum sus]in ziarele din Pakistan, a spus ea, domnul Asif
Zadari este prim-ministrul de facto al ]\rii. So]ul meu `mi spune:
Doar Prima Doamn\ poate s\-[i dea seama c\ nu e adev\rat.
Bhutto recuno[tea dificult\]ile pe care le `nfruntau femeile
care nu respectau tradi]ia [i aveau roluri de frunte `n via]a public\. Ea a f\cut referire cu iscusin]\ at`t la problemele pe care le
avusesem eu de `nfruntat `n timpul [ederii mele la Casa Alb\, c`t
[i la propria situa]ie.
Femeile care se confrunt\ cu probleme dure [i exploreaz\
teritorii noi ajung adesea pe t\r`mul primitor al ignor\rii, a
`ncheiat ea.
~ntr-o `nt`lnire privat\ cu prim-ministrul, am discutat despre
apropiata ei vizit\ la Washington `n aprilie [i mi-am petrecut timpul
cu so]ul ei [i cu copiii lor. Deoarece auzisem c\ mariajul lor fusese
aranjat, am g\sit rela]ia lor deosebit de interesant\. Se tachinau u[or
c`nd erau `mpreun\ [i p\reau cu adev\rat `ndr\gosti]i. Dar la mai
multe luni dup\ vizita mea, acuza]iile de corup]ie `mpotriva lor au devenit mai dure [i, `n august 1996, Bhutto [i-a avansat so]ul `ntr-un
post din cabinet. P`n\ la 5 noiembrie 1996, a fost `ndep\rtat\, fiind
`nvinuit\ c\ Zardari [i-a folosit pozi]ia pentru `mbog\]irea personal\.
El a fost acuzat de corup]ie [i `nchis; ea [i-a p\r\sit ]ara `mpreun\ cu
copiii, fiind amenin]at\ cu arestul [i neav`nd dreptul s\ se `ntoarc\.
Nu am cum s\ [tiu dac\ acuza]iile `mpotriva lui Bhutto [i a
so]ului ei erau fondate sau nu. {tiu `ns\ c\, `n scurtul timp c`t am
fost acolo, m-am mi[cat `ntr-o lume de contraste de ne`nchipuit.
Nasreen Leghari [i Benazir Bhutto proveneau din aceea[i cultur\.
Pre[edintele Leghari [i-a pus so]ia `n purdah, `n timp ce Ali Bhutto
[i-a trimis fiica la Harvard. O c\s\torie aranjat\ p\rea s\ produc\ o
Istorie trqitq
379
adev\rat\ `nc`ntare. Pakistanul, India, Bangladeshul [i Sri Lanka au

fost toate guvernate de femei pre[edinte sau prim-minstru alese
`ntr-o regiune `n care femeile s`nt at`t de desconsiderate `nc`t feti]ele abia n\scute pot fi ucise sau abandonate.
Voiam s\ [tiu ce va fi cu viitoarea genera]ie a femeilor educate
din Pakistan, dintre care pe unele le-am `nt`lnit `n urm\toarea zi la
Colegiul de fete din Islamabad, liceul lui Benazir Bhutto. Multe dintre preocup\rile lor `mi erau familiare, deoarece eram mama unei
tinere curioase [i `ntreprinz\toare. Fetele `[i exprimau preocuparea
privind modul `n care ar putea schimba societatea [i unde [i-ar g\si
cel mai bine locul ca femei cu o `nalt\ educa]ie.
N-o s\ g\se[ti niciodat\ un b\rbat ideal, a spus o fat\. Trebuie
s\ fii mult mai realist\.
Vocea ei mi-a r\mas `n ureche. Ea f\cea parte dintr-o cultur\ `n
care alegerea so]ului apar]inea rareori femeii. Totu[i, cuno[tea destul
de multe realit\]i ale vie]ii moderne contemporane, pentru a-[i da
seama de echivocul op]iunilor femeilor `n orice punct de pe p\m`nt.
Am continuat acea conversa]ie despre op]iunile femeilor c`nd
am vizitat Universitatea de Management din Lahore, unde femeile
studiau afaceri. Programul era sus]inut, `n parte, de americanii pakistanezi care `n]elegeau c\ economia Pakistanului [i standardul de
via]\ nu vor avansa niciodat\ dac\ femeile nu erau educate [i implicate activ. Nimeni nu se `ndoia de succesul emigran]ilor sud-asiatici `n America, unde au prosperat `n afaceri [i `n profesiile lor.
Succesul lor `n ]ara noastr\ a ilustrat importan]a bunei func]ion\ri a unui guvern necorupt, a pie]ei libere, a societ\]ii care pune
pre] pe indivizi, inclusiv pe fete [i pe femei o cultur\ care tolereaz\ toate tradi]iile religioase [i care se desf\[oar\ `ntr-un mediu
f\r\ violen]\ [i r\zboi.
Nici o ]ar\ din sudul Asiei nu `ndeplinise `nc\ toate aceste
condi]ii. B\rba]ii [i femeile care ar fi putut s\ contribuie la progresul propriei ]\ri contribuie, `n schimb, la al ]\rii noastre. Sri
Lanka, de exemplu, unde mi-am `ncheiat vizita, avea o rat\ mare
8/28/04
12:05 AM
Page 380
380
de alfabetizare at`t `n r`ndul b\rba]ilor, c`t [i al femeilor, dar ]ara

tr\ise `n teroare ani de zile din cauza insurgen]ei gherilei hinduse
Tigrii din Tamil `mpotriva majorit\]ii budiste a popula]iei [i `mpotriva guvernului. Ne`mbl`nzita campanie de teroare a subminat
poten]ialul ]\rii de cre[tere economic\ [i pentru investi]iile externe.
~nainte de a pleca din Islamabad, Chelsea [i cu mine am f\cut o
vizit\ omagial\ la Moscheea Faisal, denumit\ astfel `n cinstea fostului rege saudit. E una dintre cele mai mari moschei din lume. Cu
minarete de aproape o sut\ de metri `n\l]ime [i o bolt\ magnific\,
aceast\ moschee modern\ era una dintre cele o mie cinci sute pe
care guvernul saudit [i cet\]enii priva]i le construiau pe [ase continente. Ne-am scos pantofii [i am mers `n vastele camere de
rug\ciune [i `n cur]ile proiectate s\ g\zduiasc\ p`n\ la o sut\ de mii
de credincio[i. Chelsea, care studiase la [coal\ istoria [i cultura
Islamului, i-a pus ghidului nostru `ntreb\ri din care se vedea c\ e
bine informat\. Ca [i Biblia iudeo-cre[tin\, Coranul e deschis la
diferite interpret\ri, dintre care majoritatea promoveaz\ coexisten]a pa[nic\ a oamenilor de alte religii. Wahhabism-ul `ns\ nu
accept\ acest lucru. Wahhabism-ul e o ramur\ ultraconservatoare a
islamului saudit, care c`[tig\ adep]i `n lume. De[i respect profund
ideile de baz\ ale religiei islamice, wahhabism-ul m\ `ngrijoreaz\
pentru c\ e o form\ rapid r\sp`ndit\ a fundamentalismului islamic,
ce exclude femeile de la participarea deplin\ `n societate, promoveaz\ intoleran]a religioas\ [i, `n varianta lui cea mai extrem\,
cum am aflat gra]ie lui Osama bin Laden, e de acord cu folosirea
terorii [i a violen]ei.
~n ziua urm\toare, am vizitat ambasada pentru a sta de vorb\ cu
membrii personalului american [i pakistanez, care erau extrem de
[oca]i de crimele recente `mpotriva colegilor din Karachi. Am vrut
s\ le recunosc public curajul `n servirea ]\rii [i s\ ì asigur c\, `n
ciuda unor voci izolate din Congres, serviciile lor erau inestimabile
[i apreciate de pre[edinte [i de milioane de cet\]eni americani.
Aceasta a fost o aluzie clar\ la c`]iva republicani din Camer\, care
Istorie trqitq
381
se l\udau c\ nu au pa[apoarte, c\ n-au c\l\torit niciodat\ `n afara

grani]elor ]\rii [i c\ pl\nuiau s\ modifice bugetul Departamentului
de Stat. Voiam, de asemenea, s\ mul]umesc angaja]ilor ambasadei
pentru toat\ munca lor suplimentar\ f\cut\ pentru vizita mea. Pentru
ei, cea mai bun\ parte a vizitei unui VIP e momentul c`nd avionul
diplomatic decoleaz\ [i pot s\ dea o petrecere pentru a-[i reveni.
Am glumit c\ poate m-a[ preface doar c\ plec [i apoi m-a[ strecura
`napoi s\ petrec `mpreun\ cu ei.
~n condi]ii de securitate extraordinare am zburat spre Lahore,
capitala Punjab-ului. Pakistanezii se temeau at`t de mult de un incident, `nc`t [i-au pozi]ionat sute de solda]i de-a lungul drumului de la
aeroport. Spre deosebire de Islamabadul modern, Lahore este un
vechi a[ez\m`nt cu o glorioas\ arhitectur\ mogul\. Drumurile nu
erau `mp`nzite de trafic, ca de obicei, iar ora[ul, care `n mod curent
frem\ta, p\rea depopulat. De o parte [i de alta a drumului fuseser\
at`rnate f`[ii de p`nz\ colorat\, pentru a ascunde mahalalele aflate
de-a lungul [oselei. Dar acolo unde p`nza c\zuse la p\m`nt, vedeam
copii [i cìni vl\gui]i scormonind prin mormane de gunoi.
Am mers cu ma[ina `ntr-un sat care, `n ciuda lipsei de electricitate, era considerat avantajat pentru c\ avea un dispensar [i o [coal\
pentru fete. Dispensarul era o cl\dire din blocuri de beton puse
unul peste altul [i condus\ de o m`n\ de doctori [i tehnicieni care
aveau `n grij\ 150 000 de oameni. Personalul era eroic `n eforturile
lui, dar ì lipseau multe resurse esen]iale. Am adus dona]ii const`nd
`n provizii de medicamente [i inventar de strict\ necesitate [i am
`ncercat s\ facem acest lucru `n toate locurile pe care le-am vizitat.
Pacien]ii, `n majoritate mame cu copii, st\teau t\cu]i pe b\ncile de
l`ng\ perete. P\reau uimi]i s\ vad\ at`t de mul]i americani `n satul
lor mic, dar ne-au permis cu gra]ie, lui Chelsea [i mie, s\ le ]inem
`n bra]e bebelu[ii [i s\ le punem `ntreb\ri printr-un translator.
O alt\ cl\dire de beton, aflat\ la o sut\ de metri, era [coala primar\ pentru fete. La asta p\rea s\ se limiteze educa]ia lor, deoarece
cea mai apropiat\ [coal\ medie era doar pentru b\ie]i. Am stat de
8/28/04
12:05 AM
Page 382
382
vorb\ cu o femeie care avea zece copii, cinci b\ie]i [i cinci fete. ~[i
trimisese b\ie]ii la [coala medie, dar fetele nu aveau unde s\
mearg\ deoarece nu puteau c\l\tori p`n\ la cea mai apropiat\
[coal\ medie sau nu o puteau frecventa. Voia o [coal\ medie `n
apropiere pentru fete. Vorbea foarte deschis despre controlul na[terii [i spunea c\, dac\ ar fi [tiut atunci ce [tie acum, n-ar fi avut
at`t de mul]i copii. Am fost `n vizit\ la o familie cu multe genera]ii,
numeroas\, chiar `n spatele [colii, cu copii [i animale alerg`nd prin
curte. Cei mai v`rstnici st\teau `n hamac [i priveau agita]ia creat\
de vizita noastr\, `n timp ce capul familiei m-a salutat cu c\ldur\ [i
mi-a ar\tat c`teva dintre locuin]ele cu o singur\ camer\, care aveau
locuri anume pentru dormit [i pentru mas\, pentru fiecare familie
`n parte. Activit\]ile comune aveau loc afar\, unde femeile se
adunau pentru a preg\ti m`ncarea [i a o g\ti. Dou\ fete i-au ar\tat
lui Chelsea cum se folose[te kohl-ul negru cu care `[i vopseau
ochii. Moda e o preocupare feminin\ universal\.
M-am g`ndit mult cum s\ ne `mbr\c\m pentru aceast\ vizit\.
Am vrut s\ ne sim]im lejer, iar sub ar[i]\ mi-au prins bine p\l\riile
[i hainele de bumbac pe care mi le `mpachetasem. Nu voiam s\-i
jignesc pe oamenii din comunit\]ile pe care le vizitam, dar eram
precaut\ `n a `mbr\]i[a obiceiurile care reflectau o cultur\ ce restric]iona via]a [i drepturile femeilor. ~n istoricul tur al Indiei [i Pakistanului f\cut de Jackie Kennedy `n 1962, ea a fost fotografiat\
purt`nd haine f\r\ m`neci [i fuste p`n\ la genunchi ca s\ nu mai
amintim de sari-ul care-i l\sa abdomenul dezvelit, ceea ce a provocat senza]ie la nivel interna]ional. Opinia public\ p\rea c\ devenise
[i mai conservatoare `n sudul Asiei. Am consultat exper]ii Departamentului de Stat, care ne-au oferit sugestii despre cum s\ ne purt\m `n ]\ri str\ine f\r\ s\ facem pe nimeni s\ se simt\ st`njenit sau
s\ ne jignim gazdele. Instruc]iunile pentru Asia de Sud ne avertizau
`mpotriva `ncruci[\rii picioarelor, a ar\tatului cu degetul, a lu\rii
mesei cu necurata m`n\ st`ng\ sau a contactului fizic cu persoane
de sex opus, inclusiv str`ngerea mìnii.
Istorie trqitq
383
M-am `ngrijit s\ iau cu mine c`teva e[arfe lungi pe care mi le

puteam pune pe umeri sau pe cap dac\ intram `ntr-o moschee. Am
observat felul `n care Benazir Bhutto `[i acoperea p\rul cu o e[arf\
u[oar\. Purta o form\ local\ de rochie, numit\ [alvar kamiz, o
tunic\ lung\, curg\toare, peste pantalonii largi, care erau [i practici,
[i atractivi. Chelsea [i cu mine am hot\r`t s\ `ncerc\m acest stil.
Pentru dineul fantezist de la Lahore Fort din seara aceea, am purtat
un [alvar kamiz de m\tase ro[ie, iar Chelsea unul verde-turcoaz
care se potrivea cu ochii ei. Guvernatorul din Punjab a invitat cinci
sute de oaspe]i la fort\rea]a de piatr\ ro[ie, c`ndva sediu al imperiului medieval mogul, care se afla pe un deal de unde se vedea
ora[ul. Am sosit `ntr-o sear\ senin\, `nstelat\ [i am cobor`t din
ma[ini `ntr-un decor scos parc\ din O mie [i una de nop]i. Sub
focul artificiilor, trupe de muzicieni [i de dansatori ne-au salutat de
pe fiecare parte a unui lung covor ro[u. C\milele [i caii erau
`mpodobi]i cu harna[amente str\lucitoare [i scumpe [i se leg\nau
pe muzic\ de flaut. Chelsea [i cu mine am fost poftite [i conduse
`n\untru. St\team ]in`ndu-ne de m`n\, uimite. Dou\ turnuri uria[e,
modelate de v`nt, str\juiau intrarea `n fort\rea]\, unde mii de l\mpi
cu ulei lic\reau [i luminau curtea [i c\r\rile, iar aerul era `nmiresmat de petale de trandafir. M-am uitat la `nc`nt\toarea mea fiic\,
devenit\ adolescent\ parc\ dintr-o dat\, `nf\[urat\ `n m\tase
str\lucitoare [i a[ fi vrut ca Bill s\ fie acolo s\ o vad\.
Seara s-a `ncheiat cu drumul spre aeroport [i zborul spre New
Delhi. Voisem s\ vizitez India `nc\ din primul an de colegiu c`nd
Margaret Clapp, pre[edint\ la Wellesley, p\r\sise America pentru a
conduce un colegiu de femei `n Madurai, India. ~nainte de a pleca,
a venit `n dormitoarele noastre descriindu-ne ce va face acolo. O
invidiam. ~nainte de a m\ decide pentru drept, m\ g`ndisem s\
merg `n India pentru a studia sau a preda. Un sfert de secol mai
t`rziu, mergeam pentru prima dat\ acolo, pentru a-mi reprezenta
]ara. Bill m\ rugase s\ merg pentru c\ voia s\ supravegheze dezvoltarea bunelor rela]ii cu India dup\ patruzeci de ani de politic\
8/28/04
12:05 AM
Page 384
384
indian\ de nealiniere [i dup\ str`nsele ei leg\turi cu Uniunea Sovietic\ `n timpul R\zboiului Rece. Voiam s\ v\d eu `ns\mi cea mai
mare democra]ie a lumii [i s\ aflu mai multe despre eforturile
f\cute pentru a stimula dezvoltarea [i drepturile femeilor. Am fost
emo]ionat\ g`ndindu-m\ ce voi vedea, cu toate c\ [tiam c\ timpul
va fi limitat.
~n prima zi am avut un program aglomerat care includea o
vizit\ la unul dintre orfelinatele Maicii Tereza, unde fetele
dep\[eau ca num\r b\ie]ii, pentru c\ familiile lor nu apreciau la
fel fiicele ca fii. Maica Tereza era `ntr-o c\l\torie `n str\in\tate,
dar sora Priscilla ne-a prezentat locul. Copila[ii, bine `ngriji]i,
`ntindeau m`nu]ele, iar Chelsea [i cu mine ì ridicam `n bra]e `n
timp ce sora Priscilla ne povestea despre fiecare dintre ei. Unele
feti]e fuseser\ abandonate `n strad\; cel mai adesea, erau l\sate la
orfelinate de mame care nu puteau s\ aib\ grij\ de ele sau spuneau c\ familia nu le dorea. Unii copii aveau picioare diforme
sau buze de iepure sau alte anomalii fizice [i fuseser\ abandona]i
de familiile prea s\race s\ le pl\teasc\ tratamentul medical.
Mul]i copii erau adopta]i de occidentali, cu toate c\ adop]ia `n
India `ncepea s\ devin\ un lucru obi[nuit. Sora Priscilla mi-a
spus c\, datorit\ vizitei mele, administra]ia local\ a pavat str\zile
pr\fuite, lucru pe care, r`z`nd, `l considera un mic miracol.
Am luat pr`nzul cu un grup de indience la Casa Roosevelt,
re[edin]a ambasadorului, iar cina cu pre[edintele Shanker Dayal
Sharma. ~n ziua urm\toare, trebuia s\ m\ `nt`lnesc cu prim-ministrul P.V. Narasimha Rao. Era important s\ fac acelea[i lucruri pe
care le f\cusem `n Pakistan, ca s\ nu jignesc pe nimeni, deoarece
[tiam c\ ambele ]\ri erau atente la aceste am\nunte.
Am fost de acord s\ ]in un discurs despre drepturile femeilor la
Funda]ia Rajiv Gandhi, dar aveam greut\]i `n a-l scrie. C\utam o
imagine clar\, care s\ exprime ce voiam s\ spun. La masa femeilor,
Meenakshi Gopinath, directoare la Lady Sri Ram College, un gimnaziu, mi-a prezentat o poezie scris\ de m`n\ de una dintre elevele
Istorie trqitq
385
ei, Anasuya Sengupta. Aceasta m-a inspirat. Se numea Lini[te [i

`ncepea `n felul urm\tor:
Prea multe femei
Din prea multe ]\ri
Vorbesc aceea[i limb\.
A t\cerii...
Nu-mi puteam scoate din minte aceast\ poezie. Deoarece am
lucrat la discursul meu p`n\ noaptea t`rziu, mi-am dat seama c\
puteam folosi poezia pentru a-mi transmite convingerea c\ problemele care afecteaz\ femeile [i fetele nu ar trebui ignorate ca fiind minore sau marginale, ci ar trebui complet integrate `n decizii
de politic\ intern\ [i extern\. Negarea sau neglijarea educa]iei [i a
grijii elementare pentru s\n\tatea femeilor e o problem\ a drepturilor omului. Pentru prea mult timp, vocile a jum\tate dintre
cet\]enii lumii nu au fost auzite de guvernele lor. Vocea femeilor a
devenit tema mea [i m-am hot\r`t s\-mi `nchei discursul cit`nd
aceast\ poezie.
Funda]ia Rajiv Gandhi, numit\ dup\ prim-ministrul asasinat, a
fost `nfiin]at\ de Sonia, v\duva lui, care m\ invitase s\ vorbesc. Cu
voce moale, n\scut\ dintr-o mam\ italianc\, Sonia Gandhi se
`ndr\gostise de Rajiv, frumosul fiu al prim-ministrului Indira Gandhi,
c`nd erau studen]i la Cambridge, `n Anglia. S-au c\s\torit [i s-au
mutat `n India. Din c`te se spune, Sonia `[i cre[tea fericit\ copiii, c`nd
s-a `nt`mplat nenorocirea. Mai `ntì, cumnatul ei, Sanjay despre
care mul]i credeau c\ `[i va urma mama [i bunicul, Jawaharlal
Nehru, `n politic\ a murit `ntr-un accident de avion. Apoi, `n
1984, Indira Gandhi a fost asasinat\ de propriile g\rzi de corp.
Rajiv, presupusul mo[tenitor la conducerea Partidului Congresului,
a devenit prim-minstru. Dar, `n timpul campaniei pentru alegerile
din 1991, a fost ucis `ntr-un atentat sinuciga[ cu bomb\ de c\tre
membrii gherilei Tigrii din Tamil, care purtau r\zboi cu guvernul
din Sri Lanka [i cu cel indian care `l sus]inea. Sonia Gandhi a intrat
8/28/04
12:05 AM
Page 386
Istorie trqitq
386
`n via]a politic\ ca simbol al continuit\]ii `n Partidul Congresului.

A devenit o voce public\ `n siajul devastatoarei ei tragedii personale.
C`nd s\-mi rostesc discursul, oboseala [i nesomnul au `nceput
s\-[i spun\ cuv`ntul. De abia puteam s\ v\d paginile, dar am
`ncheiat cu aceste versuri din poezia lui Anasuya:
C\ut\m doar s\ oferim cuvinte
celor care nu pot vorbi
(prea multe femei
din prea multe ]\ri)
T`njesc doar s\ uit
Durerea ascuns\ `n t\cerea
Bunicii mele.
Poezia a atins o coard\ sensibil\ a auditoriului, mul]i fiind mi[ca]i c\ m-am folosit de g`ndurile unei fete de [coal\ pentru a evoca
condi]ia femeii de pretutindeni. Anasuya, adorabil\, smerit\ [i
timid\ `n fa]a publicit\]ii pe care a st`rnit-o, a fost uimit\ c\ femei
de pe tot globul cereau copii ale poeziei.
Cuvintele ei i-au impresionat [i pe tovar\[ii mei de c\l\torie din
corpul de pres\ de la Washington, care au fost de acord cu ceea ce
spuneam despre via]a [i drepturile femeilor. Dup\ discurs, reporterii m-au `ntrebat de ce nu am ridicat cu mai mult timp `n urm\
aceast\ problem\. Am `n]eles `ntrebarea, cu toate c\ luptam de
dou\zeci [i cinci de ani la `mbun\t\]irea statutului [i a demnit\]ii
femeilor [i copiilor din America. ~n aceast\ regiune, unde purdah [i
fe]itele abandonate coexistau cu femeile prim-minstru, puteam s\
v\d problema mai de la distan]\ [i la fel se `nt`mpla [i cu presa.
Reforma s\n\t\]ii, concediul parental, impozitul pe venit [i regula
general\ a t\cerii, c`nd era vorba de avorturi, f\ceau toate parte din
aceea[i tem\: a da oamenilor posibilitatea s\ fac\ alegerile despre
care hot\rau c\ s`nt bune pentru ei [i pentru familiile lor. C\l\torind
`n jurul lumii, mi-am clarificat acest lucru. O parte dintre motive
387
erau limpezi: reporterii ale[i pentru a-mi comenta vizita erau un

public atent. Dar era adev\rat [i faptul c\ mesajul meu peste hotare
a transmis c`teva sugestii politice [i pentru activit\]ile de acas\.
Transformarea din rela]ia mea cu presa a fost una dintre surprizele pl\cute ale vizitei. Ca veteranii diferitelor armate ale unui
vechi r\zboi, ne-am `nceput c\l\toria fiind pruden]i unii cu ceilal]i.
Dar, pe m\sur\ ce zilele se scurgeau, `ncepeam s\ ne vedem `ntr-o
lumin\ diferit\. Regulile de baz\ au ajutat foarte mult, cred eu: tot
ceea ce se `nt`mpla `n avion sau `n hotel era considerat confiden]ial,
a[a cum era tot ce spunea sau f\cea Chelsea. Deoarece eram
`ncrez\toare c\ reporterii aveau s\ respecte acest cod rutier, m\
sim]eam mai `n largul meu s\-mi deschid inima `n fa]a lor. M-a ajutat, de asemenea, faptul c\ eu [i presa `mp\rt\[eam acelea[i experien]e, `ncep`nd de la intrarea noastr\ `n alte culturi, p`n\ la
momentele de relaxare `n grup de la cinele neoficiale.
Corpul de pres\, care niciodat\ nu se mai `nt`lnise cu Chelsea, ì
remarca acum echilibrul [i t\ria de caracter. ~ntr-o zi ì ajuta pe
copiii subnutri]i [i at`t de fragili `nc`t tres\reau la cea mai u[oar\
atingere, iar c`teva ore mai t`rziu, lua masa cu un prim-ministru.
A pus `ntreb\ri pertinente [i a f\cut remarce inteligente [i, natural,
mul]i jurnali[ti au `nceput s\ m\ s`cìe s\ le `ng\dui s\ o citeze. ~n
cele din urm\ am fost de acord dup\ ce am vizitat Taj Mahal [i ea a
zis: C`nd eram mic\, acest loc era pentru mine o `ntruchipare a
palatelor din basme. Vedeam fotografii [i visam c\ s`nt prin]es\ sau
ceva de genul acesta. Acum, c\ s`nt aici, mi se pare spectaculos.
Era un comentariu minunat [i care nu facea r\u nim\nui, dar
imediat mi-am dorit s\ nu le fi oferit acest prilej. Aveau s\ fie greu
de refuzat mai t`rziu. De `ndat\ ce reporterii au ob]inut citatul, Lisa
Caputo, secretara mea de pres\, a fost asaltat\ de jurnali[tii de televiziune, dispera]i s-o pun\ pe Chelsea s\ repete citatul pe band\.
A trebuit s\ le reamintesc tuturor regulile de baz\ [i mi-am propus
s\ ]in minte ca, atunci c`nd ne `ntoarcem la Washington, s\ m\
g`ndesc la posibilitatea de a o ]ine pe Chelsea `n purdah!
8/28/04
12:05 AM
Page 388
388
Cele mai vii amintiri ale mele despre India nu erau legate de Taj
Mahal, oric`t era de impresionant, ci de cele dou\ vizite f\cute `n
ora[ul Ahmadabad, `n statul Gujarat. Prima a fost la ashram-ul simplu al lui Mahatma Gandhi, unde el c\uta o retragere meditativ\
din str\dania zilnic\ de a crea o Indie independent\. Priva]iunile pe
care le v\zusem `n simplitatea vie]ii lui mi-au amintit de excesele
mele. Credin]a lui Gandhi `n rezisten]a non-violent\ la opresiune [i
`n nevoia de a organiza grupuri mari de opozi]ie `mpotriva politicii
guvernamentale a influen]at mi[carea american\ pentru drepturi
civile [i a fost decisiv\ `n campania lui Martin Luther King pentru
`ncetarea segrega]iei rasiale. ~n propria ]ar\, via]a lui Gandhi [i
principiile `ncrederii `n sine [i ale respingerii sistemului de cast\ au
inspirat o femeie remarcabil\, Ela Bhatt. Urm`nd exemplul lui
Gandhi, ea a fondat `n 1971 Self-Employed Womens Association
(SEWA). Liz Moynihan, extraordinara so]ie a senatorului Moynihan, m\ prezentase lui Bhatt [i m-a `ncurajat s\ fac un drum p`n\
la SEWA s\ v\d cu ochii mei ce poate face o femeie hot\r`t\.
At`t sindicat, c`t [i mi[care a femeilor, SEWA afirma c\ are
peste o sut\ cincizeci de mii de membre, inclusiv dintre cele mai
s\race, mai pu]in educate [i mai marginalizate femei din India.
Aceste femei se c\s\toriser\ printr-un aranjament [i tr\iau `n gospod\ria so]ilor, sub ochii aten]i ai soacrelor. Unele tr\iser\ `n purdah p`n\ la moartea so]ilor, aveau un handicap sau erau p\r\site [i
trebuiau s\-[i sprijine familiile; toate se zb\teau s\ supravie]uiasc\
de la o zi la alta. SEWA oferea `mprumuturi mici pentru a le putea
ajuta s\-[i c`[tige propriul venit [i oferea, `n acela[i timp, alfabetizare minim\ [i preg\tire pentru afaceri. Ela Bhatt mi-a ar\tat registrele mari ]inute `n biroul cu o singur\ camer\ de la SEWA, `n
care erau `nscrise `mprumuturile [i pl\]ile. Prin acest sistem de
microfinan]are, SEWA oferea un loc de munc\ pentru mii de
femei [i le schimba radical atitudinea fa]\ de rolul femeii.
Vestea vizitei mele s-a r\sp`ndit `n satele din Gujarat [i aproape
o mie de femei s-au adunat la miting, unele din ele merg`nd pe jos
Istorie trqitq
389
nou\ sau zece ore pe c\r\rile fierbin]i [i pr\fuite ale zonelor rurale.
Mi s-au umplut ochii de lacrimi c`nd le-am v\zut a[tept`ndu-m\
sub un cort mare. P\reau un curcubeu mi[c\tor de fiin]e umane
c`nd `[i f\ceau v`nt `n sari-urile lor de culoarea safirului, a smaraldului [i a rubinului. Erau de religie musulman\ [i hindus\, unele
din ele din cea mai de jos cast\ hindus\. Confec]ionau zmee sau
vindeau legume, iar Chelsea s-a a[ezat l`ng\ ele.
Una c`te una, femeile s-au ridicat `n picioare s\-mi spun\ cum
SEWA le schimbase via]a, nu doar datorit\ micilor `mprumuturi pe
care le primeau [i ajutorului oferit `n afacerile lor, ci [i gra]ie solidarit\]ii pe care o sim]eau cu celelalte femei. O femeie a atins o
coard\ sensibil\ comun\ c`nd a explicat c\ nu se mai teme de
soacra ei. ~n cultura lor, soacra exercit\ `n mod tradi]ional un control rigid asupra so]iei fiului de `ndat\ ce cuplul se c\s\tore[te [i
locuie[te cu familia lui. Av`nd taraba ei `n pia]\, venitul ì d\dea
acestei femei o independen]\ binevenit\. A ad\ugat c\ nu se mai
temea nici de poli]ie, pentru c\ un grup de v`nz\tori sprijini]i material de SEWA o proteja acum de h\r]uiala ofi]erilor prea zelo[i din
pia]\. Alura demn\, fe]ele armonioase [i ochii farda]i cu kohl ale
vorbitoarelor nu te f\ceau s\ le b\nuie[ti via]a grea.
La sf`r[it, am fost rugat\ s\ fac remarcele de `ncheiere. C`nd am
terminat, Ela Bhatt a luat microfonul [i a anun]at c\ femeile voiau
s\-[i exprime recuno[tin]a pentru prima mea vizit\ `n India. Dintr-o
dat\, ele au t`[nit `n picioare ca un fulger colorat [i mi[c\tor [i au
`nceput s\ c`nte We Shall Overcome. Am fost cople[it\ [i bucuroas\
s\ m\ aflu `n mijlocul unor femei care se str\duiau s\-[i dep\[easc\
propriile greut\]i, precum [i oprimarea care dura de secole. Pentru
mine, erau o dovad\ vie a importan]ei drepturilor omului.
~nc\ m\ g`ndeam la fe]ele [i la cuvintele lor `n urm\toarea zi
c`nd am zburat de la nivelul m\rii spre capitala Nepalului, Kathmandu, aflat\ `n mijlocul mun]ilor Himalaya, `ntr-o vale joas\, la o
altitudine de aproximativ 1 300 de metri, la fel ca Salt Lake City.
8/28/04
12:05 AM
Page 390
390
~ntr-o zi senin\, se poate vedea panorama piscurilor acoperite cu

z\pad\ care `nconjoar\ ora[ul.
Peisajele Nepalului s`nt dintre cele mai frumoase din lume, dar
zonele locuite ale ]\rii s`nt supraaglomerate. Fecalele umane s`nt
folosite pentru a fertiliza solul, iar apa curat\ e o raritate. Americanii pe care i-am `nt`lnit `mi povesteau cu to]ii c\ s-au `mboln\vit
dup\ ce au tr\it o vreme `n Nepal, iar acest lucru suna ca un
inevitabil rit de trecere. Membrii For]elor de Pace au venit s\ m\
vad\, purt`nd tricouri pe care erau `nscrise toate bolile c\rora le
supravie]uiser\.
Ne-am luat m\suri de precau]ie extraordinare, deoarece eram doar
la jum\tatea vizitei [i o singur\ zi de boal\ ne-ar fi dat peste cap tot
programul. Gazdele noastre s-au str\duit s\ ne `n]eleag\ `ngrijorarea.
Mam\, n-o s\ crezi ce mi-au spus agen]ii Serviciului Secret,
mi-a zis Chelsea `ngrijorat\, `n prima zi. Au spus c\ piscina hotelului a fost golit\ `nainte de sosirea noastr\ [i apoi umplut\ cu ap\
`mbuteliat\.
N-am [tiut niciodat\ dac\ era adev\rat, dar nu m-ar fi surprins.
~n timpul unei vizite de curtoazie la palatul regal, am fost primi]i
de regele Birendra Bir Bikram Shah Dev [i de regina Aishwarya
`ntr-o `nc\pere care avea pe podea o blan\ uria[\ de tigru. Regina
m-a `nt`mpinat la sosirea pe aeroport [i mi-a spus c\ abia a[tepta s\
stea de vorb\ cu mine. Am sperat c\ voi avea ocazia s\ discut cu ea
probleme de s\n\tate [i de educa]ia fetelor, dar a vorbit exclusiv
regele. P`n\ nu de mult, el domnise peste un ]inut total izolat de
lumea de afar\. Acum ]ara trecea printr-o tranzi]ie la un guvern
reprezentativ [i el voia s\ discut\m despre poten]ialul ajutor american [i despre investi]ii. Nepalul se confrunta, de asemenea, cu
violen]e [i cu nelini[ti cauzate de gherilele maoiste din ]ar\. Aceasta
s-a dovedit a fi, totu[i, o amenin]are mai mic\ pentru familia regal\
dec`t nebunia din interiorul palatului. E `nc\ greu de acceptat soarta
regelui [i a reginei [i a opt membri ai familiei `mpu[ca]i mortal
chiar `n acel palat c`]iva ani mai t`rziu. Asasinul lor, dup\ rapoartele
Istorie trqitq
391
oficiale, a fost prin]ul mo[tenitor, furios c\ nu i se permisese s\ se

c\s\toreasc\ din dragoste.
Devreme `n diminea]a urm\toare, am ie[it cu Chelsea la o plimbare lung\ pe dealurile care str\juiau ora[ul. Oamenii st\teau pe marginea drumului s\ se uite la noi c`nd treceam, iar o feti]\ cu ochi
str\lucitori, de vreo zece sau unsprezece ani, a venit cu noi. Nu vorbea bine engleza, rostea mai mult nume de locuri, de exemplu New
York City sau California, pe care le asocia cu adjective de genul
mare sau fericit. Apoi d\dea aprobator din cap sau r`dea de parc\
eram prietene care aveau o conversa]ie lung\. M-a cucerit complet.
Cu c`t ajungeam mai sus, cu at`t vedeam mai bine c\ fiecare buc\]ic\
de p\m`nt avea o utilizare precis\ case, ferme terasate, drumuri sau
m\n\stiri budiste, care se vedeau ca ni[te puncte pe versan]ii dealurilor. Am auzit dang\tul clopotelor de la m\n\stirea din apropiere
[i am v\zut steagurile albe de rug\ciune flutur`nd de pe ziduri. C`nd
ne-am `ntors la ma[inile noastre, tat\l fetei ne a[tepta. Aflasem c\ nu
mergea la [coal\, dar `ncerca s\ prind\ din zbor engleza al\tur`ndu-se
turi[tilor. I-am f\cut complimente tat\lui pentru inteligen]a fiicei, dar
m\ tem c\ nu am putut s\ comunic\m eficient. Cu toate c\ [tiam c\
banii nu erau un mijloc potrivit pentru recuno[tin]\ [i preocupare, am
vrut ca tat\l ei s\ [tie c\ ì apreciam fiica. Speram ca atitudinea fa]\
de munc\ [i poten]ialul ei s\ o fac\ apreciat\ `n familie [i i-am `ncurajat s\ se g`ndeasc\ la diferite drumuri `n via]\ pentru ea. M-am
`ntrebat adesea ce s-a `nt`mplat cu ea.
Mai t`rziu `n diminea]a aceea, am vizitat un dispensar pentru
femei, fondat de femeile americane care locuiau `n Nepal. }ara
avea una dintre cele mai ridicate mortalit\]i la mame [i la copii
aproximativ 830 de decese materne pentru fiecare 100 000 de na[teri, `n compara]ie cu media din lume de 400 [i cu cea american\
de mai pu]in de [apte. Clinicile, un parteneriat `ntre USAID1,
Salva]i Copiii [i guvernul nepalez, au `ncercat o abordare de
1 U.S. Agency International Development, agen]ia guvernamental\ american\ care acord\
asisten]\ economic\ [i umanitar\ `n toat\ lumea, de peste 40 de ani (n.red.).
8/28/04
12:05 AM
Page 392
392
bun-sim], cu o tehnologie neperformant\ pentru `ngrijirea preventiv\, [i au stabilit un program care s\ le ofere femeilor `ns\rcinate [i
moa[elor echipamente de siguran]\ pentru acas\. Echipamentele
constau `n folii de plastic, o bucat\ de s\pun, o bucat\ de sfoar\,
cear\ [i o lam\. ~n Nepal, o folie de plastic pentru o femeie aflat\ `n
durerile na[terii, s\pun pentru ca o moa[\ s\ se spele pe mìni [i
ustensile sfoar\ pentru a lega cordonul ombilical [i o lam\ curat\
pentru a-l t\ia pot s\ fac\ diferen]a dintre via]\ [i moarte pentru o
mam\ [i nou-n\scutul ei.
La un popas la Parcul Na]ional Regal Chitwan din sudul
Nepalului, am mers cu Chelsea pe un elefant. Ca s\ fiu sincer\,
dac\ n-a[ fi [tiut c\ voi fi fotografiat\ pentru posteritate, mi-a[ fi
pus o pereche de blue jeans. ~n schimb, eram `mbr\cat\ ca `n filmul
Out of Africa, cu fust\, c\ma[\ kaki [i p\l\rie de paie. Imaginea cu
Chelsea [i cu mine, care a f\cut `nconjurul lumii, ar\ta un fericit
cuplu mam\-fiic\ coco]at pe pachidermul nostru [i privind un
rinocer asiatic rar. Mai t`rziu, c`nd ne-am `ntors la Washington,
James Carville a remarcat:
Nu-]i place la nebunie chestia asta? ~]i petreci doi ani `ncerc`nd s\ `mbun\t\]e[ti starea de s\n\tate a oamenilor, iar ei `ncearc\
s\ te ucid\. Tu [i Chelsea c\l\ri]i un elefant, iar ei te-au `ndr\git!
Bangladeshul, cea mai populat\ ]ar\ de pe p\m`nt, prezenta cel
mai vizibil contrast `ntre boga]ie [i s\r\cie din c`te am v\zut `n
sudul Asiei. Uit`ndu-m\ pe fereastra hotelului din Dhaka, vedeam
un gard de lemn care desp\r]ea buruienile [i gr\mezile de gunoi de
piscina [i chio[curile unde vizitatori ca mine se puteau bucura de o
b\utur\ sau de o baie. Era ca [i cum m-a[ fi uitat la un caleidoscop
al economiei globale. Aici autorit\]ile nu f\ceau nici un efort s\
ascund\ s\r\cia `nd\r\tul unor p`nzeturi colorate [i str\lucitoare.
Ora[ul era de la un cap\t la cel\lalt `mp`nzit de oameni, mai mul]i
oameni pe metru p\trat dec`t am v\zut `n oricare alt\ parte a lumii,
to]i mi[c`ndu-se `n ma[ini mici care `n]eseau drumurile sau `n
mul]imi uria[e care furnicau pe acele drumuri. Nu o dat\, am
Istorie trqitq
393
tres\rit pentru c\ ma[inile treceau razant pe l`ng\ grupurile de

oameni. Ie[ind afar\ `n c\ldur\ [i umezeal\, era ca [i cum a[ fi
intrat `ntr-o saun\. Dar aceasta era alt\ ]ar\ pe care voiam de mult
s\ o vizitez, pentru c\ de aici porniser\ dou\ proiecte recunoscute
interna]ional Centrul Interna]ional pentru Studiul Bolilor Diareice
din Dhaka, Bangladesh, [i Banca Grameen, un pionier al microcreditelor pozitive. Centrul este un foarte bun exemplu pentru rezultatele pozitive ob]inute din ajutorul extern. Dizenteria poate duce la
moarte, mai ales `n cazul copiilor, `n p\r]ile lumii unde exist\ surse
limitate de ap\ potabil\ curat\. Centrul a dezvoltat terapia de rehidratare oral\, o solu]ie compus\ `n principal din sare, zah\r [i ap\,
u[or de administrat, datorit\ c\reia a fost salvat\ via]a a milioane
de copii. Aceast\ solu]ie simpl\ [i ieftin\ a adus cu sine unul dintre
cele mai importante progrese ale medicinei secolului, iar spitalul
care a descoperit-o se bucur\ de sprijin american. Succesul ei este,
de asemenea, un model pentru un tratament cu tehnologie neavansat\ [i costuri minime dezvoltat `n str\in\tate [i care poate fi
preluat [i de Statele Unite.
Aflasem pentru prima oar\ despre Banca Grameen cu mai mult
de zece ani `n urm\, c`nd Bill [i cu mine l-am invitat pe fondatorul
b\ncii, doctorul Muhammad Yunus, la Little Rock, pentru a discuta cum ar putea ajuta programele de `mprumut prin microcredite
c`teva dintre cele mai s\race comunita]i din Arkansas. Banca
Grameen acord\ `mprumuturi femeilor foarte s\race, care nu au alt
acces la credit. Cu `mprumuturi care se ridic\, `n medie, la cincizeci de dolari, femeile au `nceput mici afaceri cum ar fi confec]ionarea de rochii, ]esutul [i munca la ferm\ care le-au ajutat pe
ele [i familiile lor s\ scape de s\r\cie. Aceste femei au dovedit nu
doar c\ `[i pot asuma riscul creditului Banca Grameen are un procent de returnare a creditelor de 98% , ci [i c\ s`nt foarte econome
[i c\ tind s\ reinvesteasc\ profiturile `n afacerea [i `n familia lor.
Am ajutat la punerea pe picioare a b\ncii de dezvoltare [i a grupurilor de micro`mprumut din Arkansas [i am vrut s\ promovez
8/28/04
12:05 AM
Page 394
Istorie trqitq
394
micro`mprumuturile pretutindeni `n Statele Unite, dup\ modelul de

succes al lui Yunus cu Banca Grameen. Ei au furnizat sau au facilitat asisten]\ pentru programele similare din toat\ lumea, distribuind
3,7 miliarde de dolari `n `mprumuturi la 2,4 milioane de membri,
cu debitori `n mai mult de patruzeci [i unu de mii de sate din
Bangladesh [i din alte locuri.
Dar acest triumf `n a ajuta femeile f\r\ posibilit\]i s\-[i c`[tige
independen]a a f\cut din Banca Grameen ([i din alte programe similare) o ]int\ pentru fundamentali[tii islamici. Cu dou\ zile
`nainte de sosirea noastr\ `n Dhaka, vreo dou\ mii de extremi[ti au
m\r[\luit pe str\zile capitalei pentru a acuza organiza]iile laice de
ajutorare `nvinuindu-le de `ncercarea de a le face pe femei s\
desconsidere o interpretare strict\ a Coranului. ~n lunile care au
precedat vizita noastr\, b\ncile din sat [i [colile de fete au fost arse,
iar una dintre scriitoarele de seam\ ale Bangladeshului a primit
amenin]\ri cu moartea.
Unul dintre cele mai nelini[titoare aspecte ale securita]ii e c\ nu
[tii niciodat\ cum s\ identifici un moment cu adev\rat periculos.
Serviciul Secret a primit informa]ii c\ un grup extremist ar putea
`ncerca s\-mi tulbure vizita. ~n timp ce c\l\toream `n afara capitalei
pentru a vizita dou\ sate din sud-vestul Bangladeshului, zbur`nd cu
un avion de transport C-130 al For]elor Aeriene ale Statelor Unite,
am fost din nou `n alert\ maxim\. ~n satul Jessore, am vizitat o
[coala primar\ unde guvernul testa un program care r\spl\tea cu
bani [i hran\ familiile care le permiteau fiicelor lor s\ mearg\ la
[coal\. P\rea o nou\ tentativ\ de a convinge familiile s\-[i trimit\
fetele la [coal\ `n primul r`nd, [i apoi s\ le lase s\ stea acolo. Noi
am ap\rut la [coal\, care era `n mijlocul c`mpului, [i am intrat `n
s\lile de clas\ pentru a sta de vorb\ cu elevele [i profesorii lor. ~n
timp ce discutam cu copiii, am observat o mi[care afar\ [i i-am
v\zut pe agen]ii Serviciului Secret alerg`nd de colo-colo. Mii de
s\teni au ap\rut din neant, rev\rs`ndu-se `n valuri mici, de dou\zeci, treizeci de oameni, dup\ c`te mi-am dat seama. Nu aveam
395
idee de unde vin [i ce mesaj voiau s\ transmit\. N-am aflat niciodat\, pentru c\ agen]ii mei ne-au scos afar\ de acolo, tem`ndu-se
de mul]imea pe care era posibil s\ nu o poat\ controla.
Vizita noastr\ la Banca Grameen `n satul Mashihata a meritat
`nfruntarea mul]imilor [i drumul lung cu hurduc\turi. Am fost invitat\ s\ vizitez dou\ sate unul hindus [i unul musulman , dar nu
puteam s\ le v\d pe am`ndou\ din cauza programului `nc\rcat. ~n
mod remarcabil, femeile musulmane au hot\r`t s\ vin\ `n satul hindus s\ ne `nt`lneasc\.
Swagatam, Hillary, swagatam, Chelsea strigau copiii `n bengali, Bun venit, Hillary, bun venit, Chelsea. Vechiul meu prieten
Muhammad Yunus era acolo pentru a m\ saluta, av`nd mostre de
haine pe care unele femei care `mprumutau de la Grameen le
f\cuser\ pentru v`nzare. At`t Chelsea, c`t [i eu purtam `mbr\c\minte
similar\, pe care el ne-o trimisese la hotel. Era `nc`ntat. Ne-a spus
c`teva vorbe, relu`nd ca un ecou tema pe care o dezvoltasem `n discursurile mele.
Femeile au poten]ial, a spus el. {i accesul la credit nu e doar
un mod eficient de a lupta `mpotriva s\r\ciei, e [i un drept fundamental al omului.
M-am a[ezat sub un pavilion de paie, `nconjurat\ de femei hinduse [i musulmane, care mi-au povestit cum veniser\ `mpreun\,
sfid`ndu-i pe fundamentali[ti. Le-am spus c\ eram acolo s\ le
ascult [i s\ `nv\].
O femeie musulman\ s-a ridicat [i a zis:
Ne-am s\turat de preo]ii musulmani care `ntotdeauna `ncearc\
s\ marginalizeze femeile.
Am `ntrebat-o cu ce fel de probleme se confruntau [i mi-a spus:
Ne-au amenin]at c\ ne vor pedepsi dac\ mai lu\m `mprumuturi
de la banc\. Ne-au spus c\ oamenii de la banc\ ne vor fura copiii.
Le-am zis s\ ne lase `n pace. ~ncerc\m s\-i ajut\m pe copiii no[tri s\
aib\ o via]\ mai bun\.
8/28/04
12:05 AM
Page 396
396
Femeile mi-au pus `ntreb\ri pentru a `ncerca s\ coreleze experien]ele mele cu ale lor.
Ave]i vite acas\? m-a `ntrebat una.
Nu, i-am r\spuns, z`mbind spre corpul de pres\ cu care, `ntre
timp, ajunsesem ca membrii unei mari familii, dac\ nu-i numeri pe
cei din corpul de pres\.
Americanii au `nceput s\ r`d\ `n hohote, `n timp ce femeile din
Bangladesh se g`ndeau la `n]elesul glumei mele.
~]i c`[tigi propriul venit? a `ntrebat o femeie cu un punct ro[u
decorativ sau teep, pe frunte, `ntre ochi, semnific`nd, conform tradi]iei, c\ era c\s\torit\.
Nu-mi c`[tig propriul venit acum c`nd so]ul meu este
pre[edinte, i-am spus, `ntreb`ndu-m\ cum s\ explic cu ce m\ ocupam. Le-am spus c\, la un moment dat, c`[tigam mai mult dec`t
so]ul meu [i c\ m-am hot\r`t s\-mi c`[tig din nou propriul venit.
Copiii din sat au jucat o pies\ de teatru pentru noi [i c`teva
femei s-au apropiat de Chelsea [i de mine pentru a ne ar\ta cum s\
purt\m propriul nostru teep [i cum s\ `nf\[ur\m un sari. Am fost
uimit\ de spiritul pozitiv al oamenilor pe care i-am `nt`lnit `n acest
sat s\rac, izolat, care tr\ia f\r\ electricitate [i ap\ curent\, dar cu
speran]\, mul]umit\, `n parte, func]ion\rii B\ncii Grameen.
Nu am fost singura impresionat\ de femeile din sat. Unul dintre
ziari[tii americani care a stat l`ng\ mine, ascult`nd discu]ia noastr\,
s-a aplecat [i mi-a [optit:
Aici nu se vorbe[te limbajul t\cerii.
OKLAHOMA CITY
Primei Doamne ì pare r\u c\ nu poate fi cu voi `n seara
aceasta, a spus Bill Clinton mul]imii de ziari[ti [i politicieni din
Washington, `n martie 1995. Dac\ crede]i asta, a continuat el, am
ni[te p\m`nt `n Arkansas pe care a[ dori s\ vi-l v`nd.
Era alt\ Cin\ Gridiron, dar de data aceasta nu puteam fi acolo
pentru c\ eram `n drum spre sudul Asiei, a[a c\ am `nregistrat
dinainte o parodie de cinci minute a filmului de succes Forrest
Gump, pentru a fi v\zut\ la sf`r[itul spectacolului.
Se f\cea c\ a c\zut din cer o pan\ alb\ [i a aterizat `n fa]a Casei
Albe l`ng\ o banc\ din parc, unde eu, Hillary Gump, st\team cu o
cutie de bomboane `n poal\.
Mama mi-a spus `ntotdeauna despre Casa Alb\ c\ e ca o cutie
cu bomboane de ciocolat\, spuneam eu, imit`ndu-l c`t puteam pe Tom
Hanks. E dragu]\ pe dinafar\, dar `n\untru s`nt o gr\mad\ de ]icni]i.
Fragmentul, scris [i regizat de autorul [i comicul Al Franken,
celebru prin Saturday Night Live, era o aluzie at`t la film, c`t [i la
via]a mea, prezent`nd scene din copil\rie, zile de la colegiu [i din
cariera politic\. Mandy Grunwald, Paul Begala [i Jay Leno, moderatorul de la Tonight Show, contribuiser\ cu idei. De fiecare dat\
c`nd camera se `ntorcea spre mine pe banc\, purtam o peruc\ diferit\, o aluzie amuzant\ la coafura mea mereu `n schimbare. La
sf`r[itul spectacolului, Bill a ap\rut `n rol secundar. S-a a[ezat l`ng\
mine pe banc\, mi-a luat cutia cu bomboane de ciocolat\, oferindu-mi
8/28/04
12:05 AM
Page 398
398
una `n schimb [i apoi `ntreb`ndu-m\ dac\ nu i-a[ putea da ni[te

cartofi pai.
C`nd Chelsea [i cu mine l-am sunat pe Bill s\ ne spun\ efectul
`nregistr\rii, mi-a zis c\ spectacolul a fost foarte apreciat. Pu]ine
alte lucruri pe care am `ncercat s\ le facem la Washington merseser\m at`t de bine.
C`nd m-am `ntors din Asia, pre[edintele [i administra]ia se
preg\teau s\ ia `n discu]ie cu Congresul republican Contractul cu
America. Newt Gingrich a trecut mare parte din Contractul s\u prin
Camera dominat\ de republicani `n primele o sut\ de zile ale celui
de-al 104-lea Congres, dar numai dou\ dintre propuneri fuseser\
aprobate ca legi. Ac]iunea legislativ\ s-a mutat `n Senat, unde existau `nc\ destui democra]i care s\ se opun\ sau s\ sus]in\ un veto
preziden]ial. Bill trebuia s\ hot\rasc\ s\ `ncerce fie s\ reformuleze
legile propuse de republicani prin amenin]area cu un veto, fie s\
ofere propriile alternative. ~n cele din urm\, a f\cut [i una, [i alta.
De asemenea, [i-a luat revan[a `n confruntarea cu un opozant care
declarase deschis pre[edin]ia lui ca fiind irelevant\.
Casa Alb\ se oprise parc\ pe loc de la alegerile de la mijlocul
mandatului [i era timpul s\ se aleag\ o nou\ strategie. Se [tie c\
Bill e mult mai r\bd\tor dec`t mine [i, c`nd toat\ lumea `l `ndemna
s\ fie mai combativ, chiar mai agresiv cu Gingrich, el r\spundea c\
oamenii trebuie s\ `n]eleag\ `n ce domenii el [i republicanii aveau
puncte de vedere diferite. ~n felul acesta lupta nu va mai fi `ntre
Bill Clinton [i Newt Gingrich, ci `ntre neconcordan]a opiniilor lor
privind reducerea de buget la Medicare, Medicaid, `nv\]\m`nt [i
protec]ia mediului.
Bill avea o ciudat\ abilitate de a vedea lucrurile `n perspectiv\
`n politic\, de a c`nt\ri consecin]ele mi[c\rii fiec\rui personaj
politic [i de a face planuri pe termen lung. {tia c\ o b\t\lie adev\rat\ asupra bugetului se va da spre sf`r[itul anului [i c\, pentru el [i
pentru pre[edin]ia lui, anul 1996 era ]inta succesului. La `nceput,
Bill ne-a sf\tuit s\ avem r\bdare pentru c\, a presupus el [i pe
Istorie trqitq
399
bun\ dreptate, s-a dovedit , aleg\torii vor fi obosi]i de exager\rile

republicanilor [i vor `ncepe s\ se team\ de schimb\rile radicale pe
care le-au propus. Dar c`nd Gingrich [i-a anun]at inten]ia de a
s\rb\tori realiz\rile Congresului republican cu un discurs f\r\ precedent adresat na]iunii, Bill a hot\r`t c\ era timpul s\ ia ini]iativa.
~n aprilie 1995, la Dallas, Bill a transformat ceea ce trebuia s\
fie un discurs despre problemele educa]iei `ntr-un manifest pentru
propria administra]ie. A subliniat c\ realizase o reducere a deficitelor [i crease noi locuri de munc\ [i a spus ce urm\rea `n continuare: cre[terea salariului minim pe economie, `mbun\t\]iri `n
domeniul asigur\rilor de s\n\tate [i mic[orarea taxelor pentru clasa
mijlocie. A atacat aspectele negative ale Contractului republican,
cum era legea asigur\rilor sociale, consider`nd-o neeficient\ pentru cei din produc]ie [i dur\ pentru copii. A criticat reducerile de
buget pentru educa]ie [i diverse programe colaterale, cum erau
pr`nzul de la [coal\ [i vaccinarea copiilor. A preg\tit terenul pentru
compromisuri care s\ evite blocajul guvernului. Dac\ republicanii nu
cooperau, responsabilitatea de a fi dez\magit publicul american va
c\dea asupra lor [i a lui Gingrich. A fost un discurs nemaipomenit, `n
care [i-a expus p\rerile, dar a pus opozi]ia `n gard\.
~ntreaga primavar\ a anului 1995 Bill s-a consultat permanent
cu prietenii [i cu alia]ii, `nt`lnindu-se [i schimb`nd opinii pentru
a-[i concepe [i dezvolta strategia. L-am `ncurajat pe Bill s\-l
includ\ pe Dick Morris printre consilierii lui pentru noua stategie,
unul dintre motive fiind c\ Morris ì consiliase pe republicani, iar
intui]ia lui despre ce ar putea s\ g`ndeasc\ republicanii era de folos,
deoarece Bill `ncerca s\ fac\ progrese. Morris putea fi [i un folositor canal de acces spre opozi]ie c`nd Bill voia s\ introduc\ o idee.
La `nceput, implicarea lui Morris a fost ]inut\ oarecum secret\
dar, dup\ discursul de la Dallas, Bill s-a hot\r`t s\-l prezinte personalului de la Casa Alb\. O parte din sus]in\torii lui Bill au fost
nepl\cut surprin[i c`nd au aflat c\ Dick Morris era consilier al
pre[edintelui de mai bine de [ase luni. Harold Ickes era `ngrozit,
8/28/04
12:05 AM
Page 400
400
deoarece el [i Morris fuseser\ `n conflict personal [i ideologic `n

urm\ cu dou\zeci [i cinci de ani, c`nd erau `n fac]iunea democratic\
din Manhattan. George Stephanopoulos era dezolat c\ Bill urmeaz\
sfaturile unui cameleon politic de genul lui Morris [i nu era
bucuros c\ trebuia s\ intre `n competi]ie cu un consilier rival. Lui
Leon Panetta nu-i pl\cea caracterul lui Morris [i nici felul `n care
am\gise ierarhia din Aripa de Vest. ~ngrijorarea fiec\ruia era justificat\, dar prezen]a lui Morris a fost mai de folos dec`t ne a[teptam.
Dup\ pierderea Congresului, mul]i dintre consilierii lui Bill
mergeau prin Aripa de Vest ca ni[te solda]i [oca]i de explozii. Dar
nimic nu-i une[te mai mult pe oameni dec`t un du[man comun. Nu
numai c\ acum aveau Congresul republican care s\-i motiveze, dar
`l aveau [i pe Dick Morris.
Una dintre cele mai puternice tr\s\turi ale lui Bill este `nclina]ia
de a aduna opinii disparate [i de a le selecta apoi pentru a ajunge la
propria concluzie. {i-a provocat personalul [i pe el `nsu[i pun`nd
laolalt\ oameni a c\ror experien]\ varia [i cu ale c\ror vederi eram
adesea `n contradic]ie. Era un mod de a-i ]ine pe to]i, dar `n special
pe el `nsu[i, `n form\. ~ntr-un mediu rarefiat cum e cel de la Casa
Alb\, nu cred c\ po]i s\-]i permi]i s\ ai `n preajm\ oameni ale c\ror
temperamente [i puncte de vedere s`nt `ntotdeauna `n sincronie.
~nt`lnirile se pot derula dup\ program, dar consensul ob]inut u[or
poate s\ duc\, `n timp, la decizii gre[ite. Arunc`ndu-l pe Dick
Morris `n mijlocul lor, atitudinile [i ambi]iile din Aripa de Vest
puneau `n eviden]\ performan]a fiec\ruia.
Pentru statistici [i analize, Morris a depins de Mark Penn, un
analist de sondaje inteligent [i tenace care lucra pentru Comitetul
Na]ional Democrat. Penn [i cu partenerul lui de afaceri, Doug
Schoen, alt strateg politic experimentat, au f\cut cercet\ri care s\
ajute la conturarea comunic\rii `n Casa Alb\. Ei, `mpreun\ cu Morris,
au `nceput s\ participe la `ntrunirile s\pt\m`nale de miercuri seara
din Camera Oval\ Galben\. Bill [i cu mine am `nv\]at cum s\ trat\m
cu umor p\rerile lui Morris [i s\-i trecem cu vederea `ng`mfarea [i
Istorie trqitq
401
ie[irile teatrale. El era un bun antidot pentru `n]elepciunea conven]ional\ [i un impuls pentru iner]ia birocratic\ de la Casa Alb\.
Influen]a lui asupra administra]iei Clinton a fost adesea exagerat\,
uneori de criticii liberali, cel mai adesea chiar de Morris. Dar el a
ajutat, `ntr-adev\r, la dezvoltarea unei strategii de a trece prin zidul
obstruc]ioni[tilor republicani care blocau agenda legislativ\ a lui
Bill [i [i-o promovau pe a lor.
C`nd taberele adverse s`nt pe pozi]ii opuse [i nici una nu crede
c\-[i poate permite s\ fie v\zut\ f\c`nd un pas c\tre cealalt\, ele se
pot hot\r` s\ se mi[te spre o a treia pozi]ie ca v`rful triunghiului
iar acest lucru se nume[te triangula]ie. Aceasta e `n esen]\ o
reafirmare a filozofiei pe care Bill a dezvoltat-o ca guvernator [i ca
pre[edinte al Consiliului Democrat. ~n campania din 1992, a c`[tigat trec`nd peste politicile moarte ale ambelor partide [i cre`nd un
centru dinamic. Mai mult dec`t demodatul compromis politic
`ntre diferen]e, triangula]ia reflecta modul de lucru pe care Bill
promisese s\-l aduc\ la Washington.
De exemplu, c`nd republicanii au pretins c\ ei au ini]iat reforma
asigur\rilor sociale, o problem\ la care Bill lucra din 1980 [i pe
care se angajase s-o duc\ la bun sf`r[it `naintea expir\rii primului
mandat, Bill a evitat s\ nege. ~n schimb, a sprijinit obiectivele
reformei, dar a insistat asupra schimb\rilor care ar fi `mbun\t\]it
legisla]ia [i ar fi atras suficient sprijin politic de la republicanii mai
modera]i [i democra]i pentru a `nfr`nge extrema republican\.
Desigur, `n politic\, `ntocmai ca `n via]\, r\ul se ascunde `n am\nunte. Pentru detaliile reformei asigur\rilor sociale sau ale negocierii bugetului s-a luptat din greu [i s-au ivit dificult\]i [i totul
sem\na cu un cub Rubik mai degrab\ dec`t cu un triunghi isoscel.
Cu toate c\ Morris a infuzat idei [i energie `n propunerile lui
Bill, el nu s-a implicat `n implementarea lor. Acest lucru i-a revenit
lui Leon Panetta [i celorlal]i membri ai administra]iei. Leon
devenise [ef de personal `n iunie 1994, `nlocuindu-l pe Mack
McLarty, care `[i f\cuse datoria irepro[abil `n toate `mprejur\rile
8/28/04
12:05 AM
Page 402
402
dificile din primul an [i jum\tate. Panetta, un ochi de [oim `n

depistarea deficitelor c`nd fusese `n Congres ca reprezentant al Californiei, fusese alegerea lui Bill pentru conducerea Biroului de
Management [i Buget [i jucase un rol principal `n conceperea planului de reducere a deficitelor [i apoi `n trecerea lui prin Congres.
Ca [ef al personalului, a fost foarte strict, impun`nd un control mai
mare asupra programului pre[edintelui [i `mpiedic`ndu-i pe consilieri s\ intre `n Biroul Oval c`nd voiau ei. Experien]a lui `n Congres [i cea legat\ de buget s-au dovedit a fi de importan]\ crucial\
pentru lupta pentru buget care avea s\ urmeze.
Noua majoritate republican\ c\uta c\i legale pentru a-[i pune `n
aplicare agenda radical\. Au `nceput cu legea anual\ a bugetului,
`ncerc`nd s\ compromit\ programele prin anularea finan]\rilor.
Voiau s\-i anuleze guvernului federal prerogativele de a interveni cu
anumite reglementari `n unele domenii, cum ar fi protec]ia consumatorului [i a mediului, sprijinul pentru muncitorii s\raci, controlul
taxelor [i altele. Programul lui Lyndon Johnson cu rezultate `n
Medicare, Medicaid [i legisla]ia drepturilor civile istorice a fost
denun]at de Newt Gingrich ca fiind un sistem de valori anticultural [i un lung experiment de guvernare care a e[uat.
Bill [i cu mine eram tot mai tulbura]i de fervoarea cu care liderii GOP foloseau vorbe umflate pentru a ataca guvernul, comunitatea [i chiar no]iuni fundamentale ale societ\]ii. Ei p\reau s\
cread\ c\ individualismul rigid [i demodat era tot ce conteaz\ la
sf`r[itul secolului al XX-lea `n America, desigur mai pu]in atunci
c`nd sus]in\torii lor voiau favoruri legislative. M\ consider o individualist\ convins\ [i cumva rigid\ poate [i un pic rudimentar\
dar cred c\, `n calitate de cet\]ean american, m\ `nscriu `ntr-o re]ea
mutual\ de drepturi, privilegii [i responsabilit\]i.
~n acest context al retoricii republicane extreme mi-am publicat
cartea It Takes a Village1. Pledoaria lui Gingrich despre orfelinate
1 Este nevoie de un sat, titlu ce face trimitere la un proverb african, este nevoie de un
sat `ntreg pentru a cre[te un copil, citat [i `n aceast\ carte (n. red.).
Istorie trqitq
403
pentru copiii s\raci n\scu]i `n afara c\sniciei m-a impulsionat.

Dup\ ce `mi petrecusem ani de zile f\c`ndu-mi griji cum s\-i protejez [i s\-i ajut pe copii, acum m\ temeam c\ extremismul politic i-ar
putea condamna pe cei s\raci [i vulnerabili la un viitor dickensian.
Cu toate c\ nu era o carte politic\ `n sens partizan, voiam s\ descrie
o viziune diferit\ de punctele de vedere nemiloase, elitiste [i nerealiste care emanau din Capitoliu.
~n ciuda aripii de dreapta care denun]a tendin]e liberale `n
mass-media, realitatea era c\ vocile care se auzeau cel mai tare [i
erau cele mai eficiente `n pres\ erau de orice orientare, dar nu liberale. ~n schimb, discursul public era din ce `n ce mai dominat de
firosco[i reac]ionari [i de personalit\]i de radio [i de televiziune.
M-am hot\r`t s\ transmit direct publicului g`ndurile [i opiniile mele
scriindu-le eu `ns\mi. La sf`r[itul lui iulie, am `nceput s\ scriu o
rubric\ s\pt\m`nal\ la ziar, intitulat\ Discut`nd `nc\ o dat\,
c\lc`nd din nou pe urmele lui Eleanor Roosevelt, care avusese o
rubric\ [ase zile pe s\pt\m`n\ Ziua mea din 1935 p`n\ `n
1962. Primele mele articole abordau subiecte variate de la a
[aptezeci [i cincea aniversare a sufragiului femeilor, la s\rb\torirea
vacan]elor cu familia. Exerci]iul punerii ideilor pe h`rtie m-a f\cut
s\ `n]eleg mai bine cum s\ `mi abordez rolul `n calitate de
sus]in\tor al administra]iei, deoarece am `nceput s\ m\ centrez pe
proiecte domestice mai m\runte, care erau mai u[or de realizat
dec`t eforturile uria[e din domeniul reformei s\n\t\]ii. Pe agenda
mea se aflau acum problemele s\n\t\]ii copilului, prevenirea cancerului la s`n [i protejarea fondurilor pentru televiziunea public\,
servicii legale [i art\.
Am aflat mai multe at`t despre r\sp`ndirea [i impactul cancerului
la s`n, c`t [i despre obstacolele `n prevenirea [i tratarea lui din
discu]iile cu pacien]i, doctori [i cele care i-au supravie]uit, la sesiunile de ascultare care au avut loc `n centrele [i `n spitalele importante din ]ar\. Particip`nd la o `nt`lnire a National Breast Cancer
Coalition (NBCC) la Williamsburg, Virginia, `n timpul campaniei
8/28/04
12:05 AM
Page 404
Istorie trqitq
404
din 1992, am fost uimit\ de puterea supravie]uitoarelor cancerului

la s`n. C`nd autobuzul care transporta participan]i s-a defectat pe
[osea, femeile s-au dat pur [i simplu jos [i au f\cut autostopul tot
restul drumului. Am lucrat cu NBCC, fondat\ de o supravie]uitoare
[i sus]in\toare hot\r`t\, Fran Visco, sprijin`nd efortul administra]iei
de a ob]ine mai multe fonduri pentru cercet\ri [i tratament extins
pentru femeile f\r\ asigurare.
M-am `nt`lnit adesea cu supravie]uitoare ale cancerului la s`n la
Casa Alb\. Prin experien]ele soacrei mele [i ale multor alte persoane, am `n]eles teama [i nesiguran]a care `nso]esc un diagnostic
de cancer. Una dintre cele mai devotate voluntare din biroul meu
de la Casa Alb\, Miriam Leverage, s-a luptat cu cancerul la s`n
timp de [ase ani `nainte de a muri din cauza bolii, `n 1996, dup\ o
lupt\ curajoas\. Profesoar\ ie[it\ la pensie [i bunic\ m`ndr\, Miriam a suferit dou\ opera]ii, tratament cu radia]ii [i cinci [edin]e de
chimioterapie. ~ntotdeauna ne-a amintit, mie [i oamenilor din jurul
meu, s\ ne facem examin\ri [i mamograme `n mod regulat, lucru pe
care l-am f\cut `n fiecare an de c`nd am `mplinit patruzeci de ani.
Am lansat Campania de con[tientizare a mamografiei o dat\
cu Ziua mamei `n 1995, pentru con[tientizarea importan]ei detect\rii din timp [i pentru a m\ asigura c\ femeile `nscrise `n programul Medicare profitau de avantajul de a face mamografie. Doar 40%
dintre femeile mai `n v`rst\ ale c\ror mamograme au fost pl\tite de
Medicare au f\cut, de fapt, investiga]ia. Pentru c\ e probabil ca una
din opt femei din ]ara noastr\ s\ aib\ cancer la s`n, detectarea
timpurie e esen]ial\. Am lucrat cu sponsori din corpora]ii, cu profesioni[ti din domeniul rela]iilor publice [i cu reprezentan]i ai consumatorilor la campaniile Mamo-gram pentru a `ncuraja femeile
`n v`rst\ s\-[i fac\ mamograme [i s\ priceap\ beneficiile detect\rii
timpurii. Campania na]ional\ includea diferite inser]ii `n felicit\rile
de Ziua mamei, amintindu-le mamelor de importan]a mamogramelor repetate, precum [i o expozi]ie promo]ional\, pungi pentru cump\r\turi cu inscrip]ii [i anun]uri ale serviciului public. ~n
405
urm\torii c`]iva ani, am lucrat la extinderea programului Medicare

astfel `nc`t c`t mai multe femei s\-[i fac\ mamogramele anuale,
f\r\ s\ trebuiasc\ s\ pl\teasc\, [i am fost foarte mul]umit\ c`nd
Bill a anun]at noi reglement\ri pentru siguran]a [i calitatea mamografiei. Aceste eforturi s-au potrivit cu munca mea de sus]inere a
unei finan]\ri sporite at`t pentru cercet\rile privind detectarea cancerului mamar, pentru tratamentul [i poten]iala lui vindecare, c`t [i
pentru a lansa un timbru cu cancerul la s`n `mpreun\ cu Serviciul
Po[tal al Statelor Unite care oferea pentru aceste cercet\ri o parte
din `ncas\ri.
Una dintre cele mai uimitoare [i mai sf`[ietoare probleme care
m\ preocupau c`nd traversam Statele Unite a fost sindromul
R\zboiului din Golf. Mii de b\rba]i [i femei, care luptaser\ pentru
na]iunea noastr\ ca militari `n Golful Persic `n timpul opera]iunii
Furtun\ `n De[ert `n 1991, au suferit de o varietate de dureri [i
manifest\ri, dintre care oboseala cronic\, deranjamente gastro-intestinale, erup]ii pe piele [i probleme respiratorii. Am primit nenum\rate scrisori de la solda]ii care `[i riscaser\ via]a pentru ]ar\ [i nu
puteau s\-[i p\streze slujba sau s\-[i sus]in\ familia din cauza bolii.
Unul dintre veteranii pe care i-am `nt`lnit, colonelul Herbert Smith,
a dus o via]\ s\n\toas\ [i productiv\ `nainte de a ajunge `n Goful
Persic. ~n timpul opera]iunii Furtun\ `n De[ert, i-au ap\rut noduli
limfatici proeminen]i, erup]ii pe piele, oboseal\, dureri de articula]ii [i febr\. Dup\ [ase luni `n Golf, a trebuit s\ se `ntoarc\ acas\.
Totu[i, doctorii nu au putut s\-i diagnosticheze boala [i s\-i ofere
un tratament.
Era sf`[ietor s\-l auzi pe colonelul Smith cum descria drama de a
tr\i zi de zi f\r\ s\ [tie de ce s-a `mboln\vit. Chiar mai r\u pentru
colonelul Smith era scepticismul `n leg\tur\ cu boala lui, manifestat
de unii medici militari. Un doctor militar l-a acuzat c\ se preface c\
are anemie pentru a primi beneficii de boal\. Colonelul Smith a avut
probleme cerebrale [i cu sistemul vestibular, care l-au afectat foarte
8/28/04
12:05 AM
Page 406
Istorie trqitq
406
407
serios [i nu i-au permis s\-[i continue munca. {i totu[i, problemele

lui [i cele ale celorlal]i solda]i nu au fost luate `n seam\.
Am cerut un studiu complex [i cuprinz\tor al sindromului R\zboiul din Golf, incluz`nd eforturile de a determina dac\ trupele
noastre ar fi putut fi expuse la agen]i chimici [i biologici sau ar fi
putut fi afectate de incendierea pu]urilor petroliere, de radia]ii sau de
alte toxine. M-am `nt`lnit cu oficiali din Departamentul de Ap\rare,
al Afacerilor Militare, al S\n\t\]ii [i al Serviciilor Umane pentru a
hot\r` ceea ce ar trebui s\ fac\ guvernul at`t pentru a r\spunde
nevoilor acestor solda]i, c`t [i pentru a `mpiedica apari]ia unor astfel
de probleme `n viitor. Am sugerat `nfiin]area unui Comitet Consultativ Preziden]ial, pe care l-a numit Bill, pentru a revedea problema.
Mai t`rziu, a semnat o lege pentru a acoperi cheltuielile de boal\
pentru veteranii din Golf cu boli nediagnosticate [i a `ndemnat
Administra]ia Veteranilor s\ pun\ la punct sisteme mai eficiente
pentru observarea [i monitorizarea trupelor noastre `n viitor.
Astfel de probleme domestice au dominat agenda mea de la
Casa Alb\ `n timpul prim\verii 1995. Apoi, aten]ia `ntregii na]iuni
s-a `ndreptat spre o tragedie de ne`n]eles.
Pentru mine, ziua de 19 aprilie a `nceput ca o zi obi[nuit\ de
`nt`lniri [i `ntrevederi. ~n jurul orei 11 diminea]a st\team `n scaunul
meu preferat din salonul de zi din Aripa de Vest, uit`ndu-m\ peste
problemele ce se cereau programate `mpreun\ cu Maggie [i cu
Patti, c`nd Bill a sunat urgent din Biroul Oval cu vestea c\ a fost o
explozie `n cl\direa birourilor federale din Oklahoma City. Toate
trei am mers imediat `n buc\t\rie [i am pornit televizorul pentru a
vedea pe ecran primele imagini transmise de la fa]a locului.
Am aflat `n urm\toarele c`teva ore c\ dezastrul fusese produs de
o bomb\, dar nimeni nu putea s\ ofere informa]ii sigure despre responsabilul acestui eveniment. Bill a trimis imediat `n Oklahoma City
echipe de la FEMA1, FBI [i alte agen]ii guvernamentale pentru a rezolva urgen]ele [i a demara investiga]iile. Deoarece birourile federale
fuseser\ distruse de explozie, mul]i dintre angaja]ii cu func]ii impor-
1 Federal Emergency Management Army.
p\rin]ii lor st\teau l`ng\ ei.
tante erau mor]i sau r\ni]i. Un agent al Serviciului Secret care

p\r\sise Casa Alb\ cu doar [apte luni `n urm\, fiind deta[at la Oklahoma, era unul dintre cei cinci agen]i uci[i `n ziua aceea. Printre cei o
sut\ [aizeci [i opt de oameni nevinova]i care au murit `n deflagra]ie
se aflau nou\sprezece copii, dintre care majoritatea erau `n centrul de
`ngrijire zilnic\ de la etajul al doilea al cl\dirii.
Imaginile din Oklahoma City erau tulbur\toare: o feti]\, moale
ca o p\pu[\ de c`rp\, era scoas\ de sub d\r`m\turile fumeg`nde de
un pompier cu inima fr`nt\; un lucr\tor din birouri, `ngrozit, era
ridicat pe o targ\. Familiaritatea cadrului [i num\rul victimelor au
ab\tut tragedia asupra Americii `ntr-un fel `n care alte atrocit\]i de
p`n\ acum nu putuser\ s-o fac\. Acesta era [i scopul atentatului.
Ni s-a adus aminte, de asemenea, c\ birocra]ii care erau `ntotdeauna ]inta r\zvr\ti]ilor antiguvernamentali puteau fi vecinii no[tri,
prietenii sau rudele, c\ aveau propriile vie]i [i c\-i puteam pierde.
Primul lucru de care aveau nevoie oamenii erau informa]iile
despre atentat [i apoi asigurarea c\ s-a f\cut tot posibilul pentru a-i
proteja de alte eventuale atacuri. Eram `n mod deosebit `ngrijorat\
pentru copiii care erau con[tien]i de explozia de la centrul de `ngrijire pentru copii [i poate se temeau c\ propriile [coli nu erau `n siguran]\. Am stat de vorb\ cu Chelsea [i m-am consultat cu ea `n
leg\tur\ cu modalit\]ile de lini[tire a copiilor.
S`mb\t\, dup\ atentat, `ntr-o transmisiune de radio [i televiziune, Bill [i cu mine am stat de vorb\ cu un grup de copii ai c\ror
p\rin]i erau angaja]i federali care lucrau la acelea[i agen]ii federale
ca [i cele atacate la Oklahoma. Ne-am g`ndit c\ era important s\
vorbim `n calitate de mam\ [i tat\ despre anxiet\]ile provocate de o
astfel de tragedie.
E normal s\ fi]i `ngrijora]i de un lucru at`t de r\u, le-a spus
Bill copiilor care [edeau pe covorul din Biroul Oval, `n timp ce
8/28/04
12:05 AM
Page 408
408
Vreau s\ [ti]i c\ p\rin]ii vo[tri v\ iubesc [i vor face tot ce le

st\ `n putere s\ aib\ grij\ de voi [i s\ v\ protejeze, am spus. ~n
lume exist\ mai mul]i oameni buni dec`t r\i.
Bill le-a spus copiilor c\ vom prinde [i vom pedepsi pe oricine
ar fi cel care pusese la cale atentatul. Apoi i-am rugat s\-[i exprime
propriile lor g`nduri despre el.
A fost groaznic, a spus un copil.
~mi pare r\u pentru oamenii care au murit, a spus altul.
O `ntrebare mi-a fr`nt inima [i n-am putut s\ r\spund la ea.
Cine ar vrea s\ fac\ asta unor copii care nu le-au f\cut niciodat\ nimic?
Restul ]\rii `l vedea pe Bill a[a cum `l [tiam eu, un om cu o
empatie nemai`nt`lnit\ [i cu capacitatea de a-i coaliza pe oameni `n
momente dificile. ~nainte de a pleca `n ziua urm\toare s\ vizit\m
familiile victimelor [i s\ particip\m la serviciul religios, am plantat un copac un corn la Casa Alb\ `n memoria victimelor. Bill
[i cu mine ne-am `nt`lnit `n particular cu o parte din victime [i cu
familiile lor `nainte de a participa la ceremonialul religios de propor]ii, unde Bill [i reverendul Billy Graham au luat cuv`ntul,
ajut`nd la vindecarea unei na]iuni r\nite. Ori de c`te ori `l vedeam
pe Bill `mbr\]i[`ndu-i pe membrii familiilor care suspinau, vorbind
cu prietenii distru[i sau consol`ndu-i pe cei grav r\ni]i, m\ `ndr\gosteam din nou de el. Mila lui `[i trage seva din sentimente foarte
ad`nci de grij\ [i compasiune care ì dau posibilitatea s\-i aline pe
cei afla]i `n suferin]\.
P`n\ s\ ajungem `n Oklahoma City, fusese deja arestat un suspect care avea leg\turi cu grupurile antiguvernamentale militante.
Se p\rea c\ Timothy McVeigh alesese ziua de 19 aprilie pentru a
ataca ]ara pe care a ajuns s-o dispre]uiasc\ ca s\ marcheze aniversarea teribilului incendiu de la Waco, `n care muriser\ optzeci de
membri ai sectei davidiene, inclusiv copii. McVeigh [i oamenii lui
reprezentau cele mai alienate [i mai violente elemente ale extremei
drepte, ale c\ror ac]iuni i-au impresionat pe to]i americanii sensibili.
Istorie trqitq
409
Talk-show-urile radio de extrem\ dreapt\ [i website-urile intensificau atmosfera de ostilitate cu retorica intoleran]ei lor, a furiei [i a
paranoiei antiguvernamentale, dar atentatul cu bomb\ de la Oklahoma City p\rea s\ descurajeze mi[carea militan]ilor [i s\-i marginalizeze pe cei mai `nver[una]i du[mani a c\ror voce se
transmitea prin undele radio.
Bill a vorbit cu hot\r`re `mpotriva celor care cultivau ura [i a
celor r\zvr\ti]i contra guvernului, `ntr-un discurs rostit `n ziua
acord\rii diplomelor la Universitatea de Stat din Michigan, la
`nceputul lui mai. Nu e nimic patriotic `n ura fa]\ de ]ara ta sau `n
preten]ia c\ po]i s\-]i iube[ti ]ara, dar s\-]i ur\[ti guvernul.
~n timp ce aten]ia `ntregii ]\ri era `ndreptat\ spre tragedia din
Oklahoma City, Biroul Procurorului Independent nu a pierdut vremea. S`mb\t\, 22 aprilie, dup\ `nt`lnirea cu copiii `n Biroul Oval,
Kenneth Starr [i oamenii lui au sosit la Casa Alb\ pentru a lua
declara]ii la cald, de la mine [i de la pre[edinte. Fusesem chestionat\ de Robert Fiske `n anul anterior, `nainte ca el s\ fie `nlocuit,
dar aceasta era prima `nt`lnire cu Starr [i echipa lui. Nici eu [i nici
David Kendall nu am fost superficiali `n preg\tirea interviului.
{tiind c\ fiecare cuv`nt rostit ne va fi disecat, David a insistat s\ m\
preg\tesc c`t mai bine `n acest timp scurt, indiferent c`t de ocupat\
eram. Acest lucru `nsemna adesea s\ ne `nt`lnim seara foarte t`rziu
sau s\-mi petrec ore `n [ir disec`nd informa]iile pe care mi le transmitea `n dosare mari, negre. Am `nceput s\ m\ `ngrozesc la vederea
acelor dosare, deoarece erau memento-uri palpabile ale trivialit\]ilor
[i chi]ibu[\riilor pe care le aveam de `nfruntat la proces sub jur\m`nt,
oricare din ele put`nd s\ m\ incrimineze pe baze legale.
Bill a r\spuns `ntreb\rilor `n biroul preziden]ial de la etajul al
doilea al re[edin]ei. Reprezentau Casa Alb\ Abner Mikva, fost
membru al Congresului [i judec\tor federal, acum consilier la Casa
Alb\, [i Jane Sherburne, avocat pledant experimentat care `[i p\r\sise propria firm\ pentru a se ocupa de problemele legale privitoare
la aceast\ investiga]ie. Erau `nsoti]i de avoca]ii no[tri particulari,
8/28/04
12:05 AM
Page 410
410
David Kendall [i partenera lui, Nicole Seligman, doi dintre cei mai
inteligen]i [i mai grijulii oameni pe care i-am cunoscut vreodat\.
Starr [i al]i trei juri[ti st\teau de o parte a lungii mese de conferin]e,
adus\ acolo pentru interviuri. Noi st\team de cealalt\ parte.
C`nd a ie[it din camer\, dup\ discu]ie, Bill mi-a spus c\ `nt`lnirea cu Starr fusese amiabil\ [i, spre uimirea mea, Bill a rugat-o pe
Jane Sherburne s\ le prezinte lui Starr [i asisten]ilor lui dormitorul
Lincoln, care era al\turi. ~ntr-un mod oarecum caracteristic, nu eram
preg\tit\ s\ fiu la fel de amabil\ cum era so]ul meu, iar aceasta era
doar prima ilustrare a diferen]elor dintre felul lui Bill [i al meu de a-l
trata pe Starr. Am`ndoi eram sub presiunea unei furtuni care putea s\
se declan[eze `mpotriva noastr\, dar eu p\ream s\ fiu scufundat\ de
fiecare adiere de v`nt, `n timp ce Bill continua s\ ]in\ neab\tut linia
de plutire. M\ `nfuriau ideea `nver[una]ilor partizani republicani
care scotoceau prin via]a noastr\, aten]i la fiecare cec pe care `l
scriseser\m timp de dou\zeci de ani, precum [i h\r]uirea prietenilor
no[tri, pe motive dintre cele mai ne`nsemnate.
Republicanii au deschis un nou front c`nd Al DAmato, senatorul republican de New York [i pre[edinte al Comisiei Bancare a
Senatului, a `nceput audierile `n cazul Whitewater. Mai apoi am
f\cut pace cu senatorul DAmato, acum unul dintre cei mai importan]i oameni din circumscrip]ia mea electoral\, dar audierile conduse de el, de colegii lui senatori republicani [i de personalul lor au
adus mari pagube morale [i b\ne[ti unor oameni nevinova]i.
~n ciuda concluziei lui Fiske c\ moartea lui Vince Foster a fost
o sinucidere f\r\ leg\tur\ cu Whitewater, DAmato p\rea s\ aib\ o
fixa]ie asupra mor]ii lui Vince [i ì chema `n fa]a camerelor de luat
vederi pe consilierii din trecut [i din prezent de la Casa Alb\ pentru
a le pune `ntreb\ri legate de tristul eveniment. Maggie Williams, de
obicei echilibrat\ [i puternic\, a izbucnit `n lacrimi dup\ `ntreb\rile
necru]\toare legate de evenimentele din preajma mor]ii lui Vince
Foster. Era insuportabil s-o vezi pe Maggie `ntoars\ pe o parte [i pe
alta la nesf`r[it [i s\ [tii c\ acest lucru nu avea s\ se termine cur`nd.
Istorie trqitq
411
DAmato a f\cut-o mincinoas\ pe prietena mea Susan Thomas,

c`nd `ncerca s\-i r\spund\ la `ntreb\ri. Lupta ei de zeci de ani cu o
scleroz\ multipl\ ì afectase memoria, dar se str\duia din r\sputeri
s\ fac\ fa]\ interogatoriului nemilos. N-am putut s-o consolez nici
pe ea [i nici pe al]ii care au fost prin[i `n acest co[mar, deoarece
orice discu]ie aveam cu cineva despre orice problem\ aleas\ de
investigatori pentru interogatoriu putea fi considerat\ `n]elegere
secret\ sau transmitere de informa]ii. A trebuit s\ evit orice discu]ie
care putea face pe cineva s\ spun\ Da dac\ era `ntrebat sau `ntrebat\ dac\ vorbise cu mine.
St`nd pe tu[\, neput`nd vorbi pentru a-mi ap\ra prietenii [i colegii, neav`nd nici m\car voie s\ discut cu ei despre nedrept\]ile pe
care le sufereau, iat\ unul dintre cele mai grele lucruri pe care l-am
f\cut vreodat\. {i avea s\ fie [i mai r\u.
8/28/04
12:05 AM
Page 412
Istorie trqitq
DREPTURILE FEMEILOR
S~NT DREPTURI ALE OMULUI
Arestarea unui disident nu e un lucru neobi[nuit `n China, iar
`ncarcerarea lui Harry Wu s-ar putea s\ fi atras prea pu]in aten]ia
mass-mediei americane. Dar China fusese aleas\ pentru a g\zdui
apropiata edi]ie cea de-a patra a Conferin]ei Interna]ionale a
Na]iunilor Unite pentru Problemele Femeilor. Eu urma s\ m\ aflu
acolo `n calitate de pre[edinte onorific al delega]iei Statelor Unite.
Wu, un activist pentru drepturile omului care petrecuse nou\sprezece ani ca prizonier politic `n lag\rele de munc\ din China `nainte
de a emigra `n Statele Unite, fusese arestat de autorit\]ile chineze la
19 iunie 1995, pe c`nd `ncerca s\ intre pe teritoriul provinciei
Xinjiang din Kazakhstanul vecin.
Cu toate c\ avea o viz\ pentru a intra `n China, a fost acuzat de
spionaj [i aruncat `n `nchisoare, urm`nd s\ fie judecat. Peste noapte,
Harry Wu a devenit foarte cunoscut [i participarea SUA la conferin]a femeilor era pus\ sub semnul `ndoielii, deoarece grupuri
militante pentru drepturile omului, activi[ti americani de origine
chinez\ [i unii membri ai Congresului `ndemnau poporul american
la boicot. Eu le sus]ineam cauza, dar eram dezam\git\ c\, `nc\ o
dat\, trebuiau sacrificate problemele esen]iale ale femeilor.
~n mod tipic, guvernele (inclusiv cel al Statelor Unite) `[i limitau politica extern\ la probleme diplomatice, militare [i comerciale,
413
subiecte de discu]ie des `nt`lnite `n majoritatea tratatelor, pactelor [i

negocierilor. Doar rareori erau dezb\tute `n `nt`lnirile de politic\
extern\ probleme ca s\n\tatea femeilor, educa]ia fetelor, lipsa drepturilor legale [i politice pentru femei sau izolarea lor economic\.
Totu[i, `mi era clar c\, `n noua economie global\, ]\rilor [i regiunilor individuale le va fi greu s\ fac\ progrese economice [i sociale
dac\ un procent dispropor]ionat al popula]iei feminine r\m`nea
s\rac, needucat, cu o s\n\tate precar\ [i privat de drepturi civile.
Conferin]a Na]iunilor Unite care discuta problemele femeilor se
voia un forum important, care s\ dea na]iunilor posibilitatea de a
dezbate subiecte cum s`nt s\n\tatea mamei [i copilului, microfinan]area, violen]a `n familie, educa]ia fetelor, planificarea familial\,
dreptul la vot al femeilor, proprietatea [i drepturile legale. Trebuia
s\ se ofere, de asemenea, o rar\ posibilitate pentru femeile din
`ntrega lume de a-[i `mp\rt\[i experien]a, informa]iile [i strategiile
pentru ac]iunile viitoare din ]\rile lor. Conferin]a se ]ine, de obicei,
din cinci `n cinci ani [i speram c\ prezen]a mea va m\ri implicarea
Statelor Unite `n rezolvarea nevoilor [i a drepturilor femeilor `n
politica interna]ional\.
Eu militasem pentru problemele femeilor [i copiilor din Statele
Unite timp de dou\zeci [i cinci de ani [i, cu toate c\ femeile din
]ara noastr\ au beneficiat de avantaje economice [i politice, nu
acela[i lucru poate fi spus despre marea majoritate a femeilor din
lume. Totu[i, `n mod practic, nimeni din cei care cred c\ pot atrage
aten]ia mass-mediei nu `ncerca s\ le sus]in\.
~n momentul arest\rii lui Harry Wu, personalul meu [i cu mine
eram ad`nc implica]i `n planificarea conferin]ei. Dar ap\ruser\
proteste din partea obi[nui]ilor b\nuitori din Congres care sim]eau
c\ Statele Unite nu trebuie s\ participe. Printre ei se aflau [i senatorii Jesse Helms [i Phil Gramm, care au anun]at c\ `ntrunirea
p\rea a fi un festival neautorizat care sus]inea sentimentul
antifamilie [i antiamerican. Unii membri ai Congresului erau
sceptici `n privin]a oric\rui eveniment sponsorizat de Na]iunile
8/28/04
12:05 AM
Page 414
414
Unite [i erau, `n aceea[i m\sur\, ne`ncrez\tori `n privin]a unei

adun\ri care avea ca punct central de discu]ie problemele femeilor.
Vaticanul, care `[i f\cea foarte clar auzit\ vocea c`nd se aducea `n
discu]ie subiectul avorturilor, [i-a unit for]ele cu mai multe ]\ri
islamice `ngrijorate c\ aceast\ conferin]\ va deveni o platform\
interna]ional\ de promovare a drepturilor femeii, c\rora ei li se
opuneau. Iar unii oameni politici americani de st`nga nu au fost
`nc`nta]i de perspectiva particip\rii Statelor Unite, deoarece guvernul
chinez afirma c\ organiza]iile non-guvernamentale (ONG) care
promovau s\n\tatea mamelor, dreptul femeilor la proprietate, microfinan]area [i multe altele ar putea fi excluse de la `nt`lnirea oficial\.
Autorit\]ile chineze au `ngreunat ob]inerea vizelor spre China pentru
activi[tii tibetani. Mai mult, era larg r\sp`ndit\ nelini[tea, pe care o
`mp\rt\[eam [i eu, `n leg\tur\ cu sumbrul bilan] al ]\rii gazd\ privind
drepturile omului [i cu politica ei barbar\ de a trece cu vederea avorturile for]ate ca mijloc de a impune politica unui singur copil.
Fiind susceptibil\ la preocup\rile din spectrul politic, am lucrat
cu Melanne Verveer [i cu personalul pre[edintelui la alegerea delega]iei pentru Beijing. Bill a numit oameni din domenii diverse pentru a ne reprezenta na]iunea, inclusiv pe republicanul Tom Kean,
fost guvernator de New Jersey, pe sora Dorothy Ann Kelly,
pre[edinta Colegiului din New Rochelle, [i pe doctori]a Laila
Al-Marayati, vicepre[edint\ a Ligii Femeilor Musulmane. Madeleine
Albright, atunci ambasador al Statelor Unite la Na]iunile Unite, era
liderul oficial al delega]iei.
Luni `ntregi de `nt`lniri [i de sesiuni strategice cu reprezentan]i
de la Na]iunile Unite [i din alte ]\ri au fost aruncate `n uitare dup\
`ncarcerarea lui Wu. ~n urm\toarele [ase s\pt\m`ni nu au lipsit controversele dac\ Statele Unite trebuiau s\ trimit\ o delega]ie la conferin]\ [i dac\ eu trebuia s\ fac parte din ea. Am fost tulburat\ mai
ales de o scrisoare personal\ sosit\ din partea doamnei Wu, care era,
pe drept cuv`nt, `ngrijorat\ de soarta so]ului ei [i sim]ea c\ participarea mea la conferin]\ va trimite un semnal c`t de mic liderilor
Istorie trqitq
415
de la Beijing `n leg\tur\ cu hot\r`rea Statelor Unite de a face presiuni pentru eliberarea lui Harry.
Era o preocupare legitim\ pentru mine [i ceilal]i de la Casa Alb\
[i Departamentul de Stat. {tiam c\ guvernul chinez voia s\ utilizeze
conferin]a ca mijloc de propagand\ pentru a-[i `mbun\t\]i imaginea
`n lume. Dac\ mergeam, contribuiam la aceast\ dorin]\ a guvernului
chinez. Dac\ boicotam `nsemna publicitate negativ\ pentru conducerea chinez\. Noi eram `ntr-o rela]ie diplomatic\ `n care deten]ia
lui Wu [i participarea mea la conferin]\ erau `n str`ns\ leg\tur\.
Guvernul nostru a continuat s\ afirme `n cercuri publice [i private
c\ nu voi participa dac\ domnul Wu r\m`nea sub arest. C`nd dezacordurile au devenit mai vehemente [i rezolvarea lor p\rea improbabil\, m-am hot\r`t s\ plec oricum, `n calitate de cet\]ean privat.
Complicarea deciziei era, `n aceea[i m\sur\, un motiv serios
de `ngrijorare privind rela]iile dintre Statele Unite [i China `n ansamblu. Cre[teau tensiunile legate de ne`n]elegerile privind Taiwanul, de proliferarea nuclear\, de v`nzarea de c\tre China a
rachetelor M-II Pakistanului [i de abuzurile continue `n privin]a
drepturilor omului. Rela]iile s-au deteriorat [i mai mult la mijlocul lui august, c`nd chinezii au f\cut exerci]ii militare ostentative `n Str`mtoarea Taiwan.
Cu mai pu]in de o lun\ `nainte de `nceperea conferin]ei, guvernul chinez a decis c\ nu `[i putea permite s\ genereze mai mult\
publicitate negativ\. ~ntr-un proces m\sluit, la Wuhan, pe 24 august,
un tribunal chinez l-a declarat pe Harry Wu vinovat de spionaj [i
l-a expulzat din ]ar\. Unii comentatori de pres\ [i chiar Wu `nsu[i
au fost convin[i c\ Statele Unite au f\cut un compromis cu
chinezii: Wu va fi eliberat, dar numai dac\ eu eram de acord s\ vin
la conferin]\ [i s\ m\ ab]in de la remarce critice privind guvernul
]\rii gazd\. ~n mod clar, era un moment diplomatic delicat, dar n-a
existat niciodat\ un qui pro quo `ntre guvernul nostru [i China.
Odat\ cazul Wu rezolvat, Casa Alb\ [i Departamentul de Stat au
hot\r`t ca eu s\ fac aceast\ vizit\.
8/28/04
12:05 AM
Page 416
416
~ntors acas\ `n California, domnul Wu mi-a criticat decizia,

reafirm`nd c\ participarea mea la conferin]\ ar putea constitui o aprobare tacit\ a `nc\lc\rii drepturilor omului de c\tre China. Nancy
Pelosi, reprezentanta Californiei `n Congres, m-a chemat s\-mi spun\
c\ prezen]a ar fi un succes pentru rela]iile publice chineze. Eram cu
Bill `n vacan]\ la Jackson Hole, Wyoming, [i am discutat am\nun]it
aceast\ problem\, lu`nd `n considera]ie p\rerile pro [i contra. El mi-a
sus]inut p\rerea c\, o dat\ ce Wu a fost eliberat, cel mai bun mod de
a ne confrunta cu chinezii `n privin]a drepturilor omului era pe cale
direct\, `n ]ara lor. La o `ntrunire `n Wyoming, la care se s\rb\torea a
[aptezeci [i cincea aniversare a amendamentului constitu]ional
privind extinderea dreptului de vot [i la femei, Bill a prezentat problema [i a ap\rat participarea Statelor Unite ca fiind important\ pentru drepturile femeilor. Mesajul lui era: Conferin]a reprezint\ o
ocazie semnificativ\ `n lupta pentru consolidarea statutului femeii.
La sf`r[itul lui august, vacan]a familiei noastre `n mun]ii Tetons
se apropia de sf`r[it. Am stat `ntr-o cas\ construit\ `n stil western,
proprietate a senatorului Jay Rockeffeller [i a so]iei lui, Sharon,
unde mi-am petrecut majoritatea timpului lucr`nd la cartea mea,
privindu-i cu invidie pe Bill [i pe Chelsea care mergeau `n excursii
sau c\l\reau `ntr-unul dintre cele mai frumoase locuri ale ]\rii noastre. Chelsea, care `[i petrecuse cinci s\pt\m`ni `ntr-o tab\r\ cu program riguros din sudul statului Colorado, f\c`nd rafting, c\]\r`ndu-se
pe mun]i, construind ad\posturi `n copaci [i dezvolt`ndu-[i alte
abilit\]i `n aer liber, ne-a convins s\ mergem `ntr-o excursie cu cortul.
Nu mai mersesem cu cortul de c`nd eram la colegiu, iar Bill nu fusese niciodat\, dac\ nu ]inem seama de noaptea petrecut\ dormind `n
ma[ina sa `n parcarea Yosemite, `n timp ce traversam ]ara. Eram
curajo[i, dar nu aveam nici un punct de reper. C`nd le-am spus
agen]ilor de la Serviciile Secrete c\ voiam s\ mergem `n excursie [i
s\ ne oprim cu cortul `ntr-un loc izolat din Parcul Na]ional Grand
Teton, au intrat `n alert\. C`nd am sosit la locul de camping, ei
Istorie trqitq
417
`nconjuraser\ perimetrul [i puseser\ agen]i de paz\ care s\ patruleze

cu ochelari cu infraro[u. Chelsea a r`s de ideea noastr\ de a ne
ad\posti `ntr-un cort cu podea de lemn [i cu saltele gonflabile.
Am plecat din Wyoming spre Hawaii, unde Bill a ]inut un discurs la Pearl Harbour la a cincizecea comemorare a victoriei `mpotriva Japoniei [i la Cimitirul Na]ional Memorial al Pacificului pe
2 septembrie 1995. Cimitirul, cunoscut mai bine sub numele de
Punchbowl pentru plasarea lui `n craterul unui vulcan stins, are mai
mult de 33 000 de morminte ale celor care [i-au pierdut via]a pe
frontul din Pacific `n timpul celui de Al Doilea R\zboi Mondial,
inclusiv ale celor uci[i la Pearl Harbor [i, mai t`rziu, `n Coreea [i
Vietnam. Imaginea acelor morminte, a miilor de veterani din Al
Doilea R\zboi Mondial [i a familiilor lor care au participat la serviciul religios, era un memento solemn al sacrificiilor extraordinare
f\cute pentru libertatea noastr\.
Am stat treaz\ toat\ noaptea `n c\su]a pe care am ocupat-o la
Baza Naval\ Kaneohe, lucr`nd la cartea mea [i retu[`nd discursul
pentru Beijing. Un rezultat fericit al incidentului Harry Wu a fost
faptul c\ a generat o foarte mare publicitate pentru conferin]a
Na]iunilor Unite. Toate privirile erau acum a]intite spre Beijing [i
[tiam c\ vor fi a]intite [i asupra mea. Lucram `mpreun\ cu personalul meu la observa]iile care aveau s\ apere cu for]\ pozi]ia
Statelor Unite `n privin]a drepturilor omului [i s\ r\sp`ndeasc\ no]iuni fundamentale legate de drepturile femeilor. Am criticat abuzurile guvernului chinez, inclusiv avorturile for]ate [i obi[nuin]a de
a `ngr\di libertatea de exprimare [i adun\rile libere. Nu dup\ mult
timp, eram `n avionul Air Force pentru aproape paisprezece ore de
zbor spre Beijing, dar f\r\ `nso]itorul meu preferat. Chelsea a trebuit
s\ se `ntoarc\ la Washington cu tat\l ei, pentru a `ncepe [coala.
Dup\ ce am luat cina `n avion, luminile s-au stins [i majoritatea
pasagerilor s-au `nvelit `n p\turi [i s-au ghemuit s\ doarm\ c`nd am
traversat Pacificul. Dar echipa care concepea discursul `nc\ avea de
lucru. Eram la a cincea sau a [asea variant\ [i trebuia s\ ar\t\m textul
8/28/04
12:05 AM
Page 418
418
exper]ilor no[tri `n politic\ extern\, care ni se al\turaser\ `n Honolulu, `nso]i]i de al]i oficiali ai administra]iei [i ai personalului:
Winston Lord, fostul ambasador `n China, un b\rbat foarte elegant,
pe care Bill l-a numit secretar de Stat adjunct pentru Asia de Est [i
Afaceri `n Pacific, Eric Schwartz, specialist `n drepturile omului la
Consiliul Na]ional de Securitate [i Madeleine Albright, care st\tea
ghemuit\ la o mas\ de lucru slab luminat\ [i corecta textul. Munca
lor consta `n a depista orice lips\ de acurate]e sau mici inadverten]e
diplomatice. Date fiind evenimentele precedente, un singur cuv`nt
gre[it din acest discurs putea duce la o harababur\ diplomatic\.
Revizia lor era critic\, [tiam, dar am fost `ntotdeauna atent\ c`nd
interveneau exper]ii. Adesea ei erau at`t de dornici s\ fie foarte
clari `n nuan]e, s\ scrie un discurs diplomatic impecabil, `nc`t transformau un discurs bun `ntr-unul dezordonat. Nu a fost cazul, de
data aceasta.
Ce vrei s\ ob]ii? m\ `ntrebase Madeleine mai devreme.
Vreau s\ deschid o fereastr\ c`t mai larg\ pentru femei [i fete,
am spus.
Madeleine, Win [i Eric mi-au recomandat s\ insist asupra unei
por]iuni care definea drepturile omului [i s\ m\ refer la o recent\
ratificare a acestora la Conferin]a Interna]ional\ pentru Drepturile
Omului de la Viena. Au sugerat s\ insist\m asupra pasajelor legate
de efectele r\zboiului asupra femeilor, mai ales r\sp`ndirea devastatoare a violului ca tactic\ de r\zboi [i num\rul cresc`nd al
femeilor refugiate din cauza conflictelor violente. Cel mai important lucru a fost c\ au `n]eles c\ puterea discursului st\tea `n simplitatea [i `n emo]ia lui. Au avut grij\ la acurate]ea discursului, dar au
fost `n acela[i timp aten]i s\ nu intervin\ major `n el.
Brady Williamson, un avocat din Wisconsin care plecase `naintea echipei mele, era zilnic `ntrebat de oficialii chinezi despre ceea
ce urma s\ spun `n discursul meu. Ei au transmis clar mesajul c\ ì
bucura prezen]a mea la conferin]\, dar nu voiau s\ fie st`njeni]i de
cuvintele mele [i sperau c\ ,,voi aprecia ospitalitatea Chinei.
Istorie trqitq
419
~n astfel de vizite, somnul e foarte pre]ios. Foarte rar dormim

`ndeajuns [i s`ntem obi[nui]i s\ mergem la `ntruniri, dineuri [i alte
evenimente cu pleoapele grele de oboseal\ [i mo]\ind. C`nd, `n cele
din urm\, am sosit la China World Hotel, unul dintre hotelurile de
lux pentru vizitatorii str\ini din Beijing, era trecut de miezul nop]ii.
Am avut timp s\ dorm doar c`teva ore `nainte de a porni spre prima
mea `nt`lnire oficial\ de mar]i diminea]a, un colocviu despre
s\n\tatea femeii, sponsorizat de Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii, la
care am vorbit despre discrepan]a `n sistemul s\n\t\]ii dintre femeile
din ]\rile bogate, cum era a noastr\, [i cele din ]\rile s\race.
~n cele din urm\, a sosit momentul s\ intru `n sala plenului, care
sem\na cu Na]iunile Unite, numai c\ era mai mic\. Cu toate c\
]inusem mii de discursuri, eram emo]ionat\. Eram pasionat\ de
subiect [i vorbeam ca reprezentant al ]\rii mele. Miza era mare
pentru Statele Unite, pentru conferin]\, pentru femeile din toat\
lumea [i pentru mine. Dac\ aceast\ conferin]\ nu d\dea rezultate,
avea s\ fie privit\ ca un alt prilej pierdut de a stimula opinia general\ privind `mbun\t\]irea condi]iilor [i diversificarea op]iunilor
pentru femei [i fete. Nu voiam s\-mi pun `n dificultate sau s\-mi
dezam\gesc ]ara, so]ul sau pe mine. {i nu voiam nici s\ irosesc o
posibilitate rar\ de a promova cauza drepturilor femeilor.
Delega]ia noastr\ fusese ocupat\ s\ discute cu alte delega]ii
despre modul de exprimare `n planul de ac]iune al conferin]ei.
C`]iva delega]i nu erau de acord, `n mod evident, cu programul
american pentru femei. Faptul c\ drepturile omului erau o chestiune emo]ional\ a f\cut ca prezentarea discursului s\ fie mai dificil\ pentru mine. ~nv\]asem `n timpul reformei s\n\t\]ii c\
sentimentele mele foarte profunde m-au ajutat rar `n prezentarea
public\ a unui comunicat. Acum trebuia s\ m\ asigur c\ tonul sau
timbrul vocii mele nu va distorsiona mesajul. Fie c\ ne place, fie c\
nu, femeile s`nt `ntotdeauna subiectul criticilor, dac\ se manifest\
prea emo]ional `n public.
8/28/04
12:05 AM
Page 420
Istorie trqitq
420
Uit`ndu-m\ `n sal\, am v\zut femei [i b\rba]i de toate culorile [i

rasele, unii `mbr\ca]i occidental [i mul]i `n costumele tradi]ionale
ale ]\rilor lor. Majoritatea aveau c\[ti pentru a asculta traducerile
simultane ale discursurilor. Acesta era un element-surpriz\, pe care
nu-l anticipasem: c`nd vorbeam, nu exista nici o reac]ie la cuvintele
mele [i mi-a fost greu s\ g\sesc un ritm sau s\-mi dau seama de
reac]ia mul]imii pentru c\ pauzele din propozi]iile [i paragrafele
mele `n englez\ nu coincideau cu cele din zecile de limbi ale delega]ilor care le ascultau.
Dup\ ce i-am mul]umit Gertrudei Mongella, secretarul general
al conferin]ei, am `nceput prin a spune c\ m\ bucuram c\ luam
parte la aceast\ mare `ntrunire a femeilor:
Aceasta e cu adev\rat o s\rb\toare o s\rb\toare a contribu]iilor pe care femeile le aduc `n fiecare aspect al vie]ii: acas\, la
slujb\, `n comunitate, ca mame, so]ii, surori, fiice, studente, muncitoare, cet\]ene [i lideri... Oric`t de diferite am p\rea, exist\ mult
mai multe lucrurile care ne unesc dec`t cele care ne despart. Avem
un viitor comun. {i ne afl\m aici pentru a g\si un teren comun astfel `nc`t s\ contribuim la aducerea unei noi demnit\]i [i a respectului pentru femei [i fete `n toat\ lumea [i, str\duindu-ne `n aceast\
direc]ie, s\ aducem mai mult\ putere [i stabilitate [i familiilor.
Voiam ca discursul s\ fie simplu, accesibil [i lipsit de ambiguitate `n mesajul lui c\ drepturile femeilor nu s`nt separate, nici subsidiare drepturilor omului [i s\ transmit faptul c\ este foarte
important ca femeile s\ ia decizii proprii `n via]\. M-am referit la
experien]ele mele [i am descris femeile [i fetele pe care le-am
`nt`lnit `n toat\ lumea, care lucrau pentru promovarea educa]iei, a
sistemului de s\n\tate, a independen]ei economice, a drepturilor
legale [i a particip\rii politice [i pentru `ncetarea inechit\]ilor [i a
nedrept\]ilor pe care le sufer\ `n mod dispropor]ionat femeile din
majoritatea ]\rilor.
S\ scot la iveal\ realitatea `n acest discurs `nsemna s\ fiu explicit\ `n privin]a nedrept\]ii comportamentului guvernului chinez.
421
Conducerea chinez\ interzisese organiza]iilor non-guvernamentale

s\ ]in\ forumul ONG la principala conferin]\ din Beijing. Ei au
for]at organiza]iile non-guvernamentale, care erau implicate `n ac]iuni de la `ngrijirea prenatal\ la micro`mprumuturi, s\ fac\ o
schimbare provizorie a locului lor de func]ionare `n or\[elul
Huairou, la vreo [aizeci de kilometri spre nord, unde erau pu]ine
facilit\]i [i condi]ii de cazare. Cu toate c\ nu am amintit de China [i
de nici o alt\ ]ar\, era foarte clar care erau violatorii drepturilor
umane la care m\ refeream.
Cred c\ `n ajunul unui nou mileniu, e timpul s\ rupem
t\cerea. E timpul s\ st\m aici, la Beijing, [i lumea s\ aud\ c\ nu
mai e acceptabil s\ discut\m despre drepturile femeilor ca fiind
separate de drepturile omului De prea mult timp, istoria femeilor
a fost o istorie a t\cerii. Chiar [i ast\zi exist\ oameni care `ncearc\
s\ fac\ s\ nu ni se mai aud\ vorbele.
Vocile acestei conferin]e [i ale femeilor din Huairou trebuie
auzite clar [i cuprinz\tor: este o violare a drepturilor omului c`nd
copiilor li se refuz\ hrana sau c`nd s`nt `neca]i, sau sufoca]i, sau li
se rupe [ira spin\rii, pentru simplul fapt c\ s-au n\scut fete.
E o violare a drepturilor omului c`nd femeile [i fetele s`nt
v`ndute ca sclave pentru a face prostitu]ie.
E o violare a drepturilor omului c`nd femeile s`nt udate cu benzin\, li se d\ foc [i s`nt arse de vii pentru c\ zestrea lor de nunt\ e
considerat\ prea mic\.
E o violare a drepturilor omului c`nd femeile s`nt violate `n
propriile comunit\]i [i c`nd mii de femei s`nt supuse violului ca
tactic\ sau prad\ de r\zboi.
E o violare a drepturilor omului c`nd una dintre principalele
cauze ale mor]ii femeilor `ntre paisprezece [i patruzeci [i patru de
ani `n `ntreaga lume este violen]a la care s`nt supuse `n propriile
case, de propriile rude.
E o violare a drepturilor omului c`nd fetele s`nt brutalizate prin
practici degradante [i dureroase de mutilare genital\.
E o violare a drepturilor omului c`nd femeilor li se interzice
dreptul de a hot\r` `n privin]a propriilor familii, inclusiv c`nd s`nt
for]ate s\ avorteze sau s`nt sterilizate `mpotriva voin]ei lor.
8/28/04
12:05 AM
Page 422
Istorie trqitq
422
Dac\ de la aceast\ conferin]\ va r\suna ecoul unui mesaj, acela

s\ fie c\ drepturile omului s`nt drepturile femeilor [i c\ drepturile femeilor s`nt drepturi ale omului, o dat\ pentru totdeauna.
Mi-am `ncheiat discursul cu un apel la ac]iune la `ntoarcerea

`n ]\rile noastre [i re`nnoirea eforturilor de `mbun\t\]ire a posibilit\]ilor educa]ionale, de s\n\tate, legale [i politice pentru femei.
C`nd am rostit ultimele cuvinte V\ mul]umesc foarte mult.
Dumnezeu s\ v\ binecuv`nteze pe voi, munca voastr\ [i pe to]i cei
care se vor bucura de rezultatele ei , delega]ii, serio[i [i cu fe]e
`mpietrite, au ]`[nit deodat\ de pe locurile lor pentru a m\ ova]iona.
Delega]ii s-au gr\bit s\ m\ ating\, s\ spun\ cuvinte de apreciere [i
s\-mi mul]umeasc\ pentru c\ venisem. Chiar [i delegatul de la Vatican m-a felicitat pentru discurs. Pe hol, femeile se `ntindeau peste
balustrade [i coborau `n grab\ s\ m\ ia de m`n\. Am fost emo]ionat\
c\ mesajul meu avusese rezonan]\ [i era o u[urare pentru mine c\ [i
rapoartele de pres\ erau bune. Editorialul din The New York Times
scria c\ discursul a fost poate cel mai bun moment al ei `n via]a public\. Ceea ce nu [tiam `n acel moment era c\ discursul meu de
dou\zeci [i unu de minute avea s\ devin\ un manifest pentru
femeile din toat\ lumea. P`n\ ast\zi, oric`nd c\l\toresc `n str\in\tate, femeile vin la mine cit`nd cuvinte din discursul de la Beijing sau `nm`n`ndu-mi exemplare pe care s\ le dau autograful.
Reac]ia guvernului chinez nu a fost la fel de pozitiv\. Am aflat
mai t`rziu c\ guvernul mascase discursul meu de pe televizoarele cu
circuit `nchis `n sala de conferin]e, emi]`nd doar p\r]i ale conferin]ei.
~n timp ce oficialii chinezi `ncercau s\ controleze ceea ce
auzeau compatrio]ii lor, ei `n[i[i au ]inut s\ fie surprinz\tor de bine
informa]i, dup\ cum am aflat c`nd ne-am retras la hotel pentru a ne
odihni c`teva ore dup\ discurs. Nu mai v\zusem un ziar de c`nd
plecasem din Hawaii [i le-am spus `ntr-o doar\ consilierilor mei c\
ar fi bine s\ am un exemplar din International Herald Tribune.
Peste c`teva minute, am auzit un cioc\nit `n u[a camerei. Sosise
423
imediat ziarul. Dar nu am nici cea mai mic\ idee cine auzise c\ `l
voiam sau cine mi-l adusese.
~nainte de a pleca spre China, primisem relat\ri pe scurt de la
Departamentul de Stat [i de la Serviciul Secret, care includeau
informa]ii ale serviciilor de spionaj, precum [i probleme diplomatice [i de protocol. Fusesem prevenit\ c\ orice spuneam sau f\ceam
va fi `nregistrat pe band\, mai ales `n camera de hotel.
Fie c\ sosirea ziarului fusese o coinciden]\, fie un exemplu de
func]ionare a securit\]ii guvernului chinez, a st`rnit r`sete serioase
[i ne-am dat seama c\ to]i eram tensiona]i peste m\sur\ fiindc\
puteam fi supraveghea]i sau `nregistra]i. Din acel moment, oamenii
din echipa mea priveau clipind la ecranul televizorului [i vorbeau
`n veioze, cer`nd cu voce tare pizza, friptur\ [i milkshake `n speran]a c\ oamenii din serviciul de securitate vor ap\rea din nou cu
ele. Dar dup\ trei zile, doar ziarul ap\ruse la u[\.
~n ziua de dup\ discursul de la Beijing, am mers la Huairou
pentru a le vorbi reprezentan]ilor organiza]iilor non-guvernamentale al c\ror forum fusese scos din conferin]a principal\. ~ntre cei
care m\ `nso]eau era o alt\ membr\ a delega]iei Statelor Unite,
Donna Shalala, secretar\ pentru S\n\tate [i Servicii Umane, foarte
dedicat\ administra]iei [i care a lucrat `n cabinetul lui Bill timp de
opt ani. Era cunoscut\ pentru implicarea ei neobosit\ `n problemele
`mbun\t\]irii s\n\t\]ii [i bun\st\rii americanilor, iar devotamentul
ei urma s\ fie testat `n Huairou. Era o zi mohor`t\. Ploaia c\dea;
aerul era rece. Am condus spre nord `ntr-o rulot\ mic\, trec`nd pe
l`ng\ c`mpii netede [i pe l`ng\ parcele cu orez spre locul de desf\[urare a forumului ONG. Cu toate c\ fuseser\ precau]i s\ mute forumul la o distan]\ de o or\ cu ma[ina de adunarea Na]iunilor Unite,
oficialii chinezi erau `nc\ `ngrijora]i de miile de activiste din
Huariou. ~n opinia lor, prezen]a mea urm\rea s\ le pun\ be]e `n
roate. Erau neferici]i c\ le criticasem guvernul `n discursul meu ]inut
cu o zi `n urm\ [i trebuie s\ fi fost [i mai preocupa]i de ceea ce le
voi spune femeilor pe care ei nu le acceptaser\ `n Beijing.
8/28/04
12:05 AM
Page 424
424
Din cauza ploii, forumul a trebuit s\ se mute `n interiorul unui

cinematograf improvizat, iar pe mine m\ a[teptau trei mii de oameni, dublul capacit\]ii acelei s\li. Alte sute `ncercau s\ intre.
Dup\ ce au stat afar\, `n ploaia abundent\, timp de c`teva ore, cu
noroiul mustind sub picioare, aceste activiste au fost blocate de
poli]ia chinez\. C`nd ma[ina mea s-a apropriat de sal\, poli]ia, cu
bastoane `n m`n\, `mpingea mul]imea, `ndep\rt`nd-o de intrare. Nu
era deloc o confruntare politicoas\. Cum poli]ia le `mpingea din ce
`n ce mai tare, multe femei din mul]ime se str\duiau s\-[i men]in\
echilibrul. Unele au c\zut `n marea alunecoas\ de noroi.
Melanne sosise `naintea mea cu Neel Lattimore, adjunct al secretarului de pres\, celebru pentru iscusin]a lui `n a manevra
rela]iile mele cu presa. Neel a adus profesionalism [i umor `n una
dintre cele mai delicate slujbe de la Casa Alb\. Cum Melanne era
`mpins\ `n fa]\ [i `n spate de mul]imea aflat\ `n deriv\, un agent al
Serviciului Secret a recunoscut-o [i [i-a `ntins m`na lung\, pe care
ea a apucat-o ca pe un colac de salvare, `n timp ce el pur [i simplu
a tras-o `n\untru. Curajoasa Kelly Craighead a intrat `n mul]ime cu
agen]ii Serviciului Secret [i i-a g\sit pe Donna [i pe al]i membri
care lipseau din grupul meu [i i-a adus `n\untru. C`nd ne-am str`ns
laolalt\, erau uzi, dar nimeni nu era stors de puteri. Neel avea grij\
de oamenii no[tri de pres\ [i i-a `nt`mpinat la autobuz, r\m`n`nd `n
urm\ pentru a se asigura c\ toat\ lumea era `n siguran]\. C`nd a
`nceput s\-[i croiasc\ drum prin mul]imea `mbibat\ de ploaie, nu a
izbutit s\ `nainteze. A cerut ajutor unuia dintre oficialii chinezi care
monitorizau mul]imea, dar a fost `mpins [i s-a ]ipat la el, `n cele din
urm\ fiind for]at s\ p\r\seasc\ zona `mpreun\ cu ei. N-a putut intra
s\ ne g\seasc\ [i ei nu l-au l\sat s\ ne a[tepte l`ng\ ma[inile noastre.
~n final, s-a `ntors la Beijing singur. Poli]ia chinez\, prin tacticile ei
dure din afara s\lii, nu a f\cut dec`t s\-i a]`]e [i mai mult pe reprezentan]ii organiza]iilor non-guvernamentale, care c`ntau, ]ipau, b\teau
din palme [i chiuiau c`nd eu am urcat pe scen\. Iubeam acest spirit
al lor [i le-am spus c`t de mult ì admiram [i c`t apreciam munca
Istorie trqitq
425
desf\[urat\ de aceste grupuri, care erau adesea puse `n situa]ii periculoase, pentru a construi [i sus]ine societatea civil\ [i democra]ia.
ONG-urile s`nt for]e care ajut\ la ]inerea sub observa]ie a sectorului
privat [i a guvernului. Am vorbit despre ONG-urile pe care le
v\zusem `n ac]iune `n alte p\r]i ale lumii, iar apoi am citit T\cere,
poezia scris\ pentru mine de eleva din New Delhi. Se pare c\ a fost
antidotul perfect pentru `ncercarea guvernului chinez de a anihila
forumul ONG [i de a reduce la t\cere cuvintele [i ideile at`tor
femei. Am fost `mb\rb\tat\ de curajul [i de pasiunea unor femei
care c\l\toriser\ mii de kilometri, cu mari eforturi, pentru a rupe
t\cerea [i a-[i face auzite vocile `n ap\rarea cauzei lor. Chiar [i
dup\ mul]i ani, scenele la care am fost martor\ la Huairou mi-au
r\mas ad`nc `ntip\rite `n minte. Rareori vede cineva at`t de tangibil,
`ntr-un singur loc, diferen]ele dintre via]a `ntr-o societate liber\ [i
via]a sub control guvernamental.
O dat\ ce a devenit clar c\ voi face controversata vizit\ `n
China, administra]ia a cerut s\ m\ opresc o zi [i `n Mongolia, fost
satelit sovietic, ce a preferat `n 1990 calea democra]iei dec`t s\
urmeze o conducere comunist\, cum era cea a ]\rii vecine, China.
T`n\ra democra]ie `nt`mpina mari greut\]i pentru c\ robinetul ajutorului sovietic fusese `nchis [i ]ara se confrunta cu dificult\]i economice. Era important pentru Statele Unite s\-[i arate sprijinul
pentru poporul mongol [i pentru conducerea nou-aleas\, iar o vizit\
din partea Primei Doamne `n una dintre cele mai `ndep\rtate capitale ale lumii era un mod de a o face.
Ulan Bator este cea mai r\coroas\ capital\ a lumii [i nici chiar
la `nceputul lui septembrie z\pada nu e un lucru neobi[nuit. Dar am
sosit `ntr-o zi deosebit de senin\, pe un soare str\lucitor. Am condus aproximativ patruzeci [i cinci de minute pe [oselele care
br\zdau c`mpiile `nalte, pentru a vizita una dintre miile de familii
nomade din Mongolia. Trei genera]ii ale acestei familii locuiau `n
dou\ corturi mari, cunoscute sub numele de ger, f\cute din postav
8/28/04
12:05 AM
Page 426
426
gros, `ntins peste un cadru de lemn. Adusesem `n dar o [a confec]ionat\ manual, iar c`nd i-am dat-o bunicului patriarh, i-am explicat
c\ so]ul meu venea dintr-o zon\ cu cai [i vaci. Pun`nd `ntreb\ri
printr-un interpret, am aflat c\ acela era locul unde `[i stabileau
locuin]a de var\ [i c\ se preg\teau s\ plece cur`nd spre casa lor de
iarn\, undeva l`ng\ de[ertul Gobi, unde vremea este mai bl`nd\.
C\l\toreau cu lucrurile de strict\ necesitate, cu calul [i cu c\ru]a, [i
se hr\neau cu carne, lapte de iap\ [i produse lactate f\cute din el,
`ntocmai cum f\cuser\ str\mo[ii lor cu sute de ani `n urm\. Via]a
lor `n step\ era uimitoare prin vastitatea ei, prin senin\tate [i prin
frumuse]ea natural\. Copiii familiei c\l\reau pe cai, iar frumoasa [i
t`n\ra lor mam\ mi-a ar\tat cum s\ mulg o iap\. ~n\untrul ger-ului
familiei, fiecare centimetru p\trat avea o utilizare func]ional\. Singurul semn al tehnologiei moderne era un radio tranzistor vechi [i
ruginit. Conform ospitalit\]ii `n Mongolia, ni s-a oferit un vas cu
lapte de iap\ fermentat. Mi s-a p\rut c\ are un gust ca de iaurt l\sat
de pe o zi pe alta, nu ceva dup\ care s\ m\ dau `n v`nt, dar nu at`t
de `ngrozitor `nc`t s\ nu pot s\-l sorb cu polite]e. Le-am oferit cu
generozitate ni[te mostre din presa american\, dar to]i au refuzat.
~n ziua urm\toare, c`nd unul dintre medicii de la Casa Alb\ care
c\l\torea cu noi `n vizitele peste hotare noi ì spuneam doctorul
Doom a aflat despre aventura mea culinar\, mi-a ordonat s\
urmez un tratament serios cu antibiotice, pentru a `mpiedica s\ m\
contaminez cu o cumplit\ boal\ de la animale. Nu [tii c\ te po]i
`mboln\vi de la laptele nefiert? m-a apostrofat el. Eram fascinat\
de acest loc [i de via]a oamenilor, dar aveam programat s\ iau
pr`nzul cu pre[edintele Ochirbat, urmat de un ceai cu un grup de
femei [i apoi un cuv`nt adresat studen]ilor de la Universitatea
Na]ional\. Trebuia s\ plec\m.
~n Ulan Bator nu erau urme ale culturii mongole indigene, deoarece sovieticii distruseser\ majoritatea cl\dirilor [i a monumentelor
specific mongole [i le `nlocuiser\ cu blocuri searbede, specifice
erei staliniste. Oamenilor li se interzisese chiar [i s\ rosteasc\
Istorie trqitq
427
numele lui Ginghis Han, liderul care a condus vastul imperiu mongol `n secolul al XIII-lea. Pe c`nd mergeam spre Ulan Bator,
oamenii st\teau grupa]i pe marginea [oselei, pentru a privi curio[i
cum treceau ma[inile noastre. Nu ne f\ceau semn cu m`na [i nici
nu strigau, cum fac de obicei mul]imile `n multe ]\ri; respectul era
oferit `n lini[te. Am apreciat extraordinara primire f\cut\ unui demnitar american, cu toate c\ am aflat mai t`rziu c\ [irul de ma[ini a
fost o atrac]ie la fel de mare ca [i propria-mi persoan\.
Dup\ fiecare paragraf al discursului meu de la universitate a trebuit s\ m\ opresc, pentru c\ vorbele mele erau traduse `n mongol\.
Am vorbit despre curajul poporului mongol [i al conducerii lui,
`ndemn`ndu-i s\-[i continue lupta pentru democra]ie. Winston Lord a
venit cu ideea c\ Mongolia ar trebui dat\ ca exemplu pentru oricine se
`ndoie[te de puterea democra]iei de a prinde r\d\cini `n locuri unde
acest lucru nu e de a[teptat. Iar Lissa a c`ntat un refren: L\sa]i-i s\
vin\ `n Mongolia! De atunci `nainte, ori de c`te ori am vizitat o ]ar\
care se str\duia s\ devin\ democratic\, `ncepeam s\ c`nt\m refrenul:
L\sa]i-i s\ vin\ `n Mongolia! {i a[a ar [i trebui s\ fac\.
~n zborul spre cas\, m-am g`ndit c`te dintre femeile pe care le-am
`nt`lnit p\reau s\ se identifice cu problemele care m\ preocupau pe
mine [i pe fiecare dintre ele, d`ndu-mi un profund sentiment al
leg\turii [i al solidarit\]ii cu femeile din `ntreaga lume. Poate c\ eu
mi-am definit ideile `n aceast\ vizit\, dar femeile pe care le-am `nt`lnit
meritau respectul lumii datorit\ vie]ii [i realiz\rilor lor `n pofida
nenum\ratelor piedici. Cu siguran]\ [i-au c`[tigat tot respectul meu.
8/28/04
12:05 AM
Page 428
Istorie trqitq
~NTRERUPEREA ACTIVIT|}II
M-am `ntors din Asia la timp pentru a o preg\ti pe Chelsea pentru noul an [colar. Cu toate c\ `nc\ se bucura de impulsul meu matern de a o ajuta, avea cincisprezece ani [i era dornic\ s\-[i testeze
independen]a. I-am dat voie s\ plece singur\, c`nd mi-a cerut s-o
las s\ c\l\toreasc\ `mpreun\ cu prietenii ei, `n loc s\ merg mereu `n
urma ei `ntr-o ma[in\ condus\ de agen]i ai Serviciului Secret.
Voiam s-o las s\ tr\iasc\ exact ca o adolescent\ obi[nuit\, cu toate
c\ [tiam am`ndou\ c\ situa]ia ei este oricum, dar nu obi[nuit\. ~n
ciuda diferen]elor evidente pe care le impunea via]a de la Casa
Alb\, `[i petrecea timpul `n mijlocul prietenilor, la [coal\, la biseric\ [i la balet. Cinci zile pe s\pt\m`n\, dup\ [coal\, lua c`teva
lec]ii de balet la {coala de Balet din Washington, apoi se `ntorcea la
Casa Alb\, pentru a rezolva mul]imea de teme pentru acas\ pe care
o primeau cei care voiau s\ se `nscrie la colegiu. Chelsea nu mai
avea nevoie [i nici nu se mai bucura `ntotdeauna de prezen]a mea
protectoare, a[a c\ aveam timp s\ m\ ocup de terminarea c\r]ii
mele It Takes a Village. Am dedicat multe ore scrisului [i m-am
str\duit s\ termin totul p`n\ la Ziua Recuno[tin]ei.
Pl\nuiam s\ merg `n America Latin\ `n octombrie, pentru prima
dat\, pentru a participa la `ntrunirea anual\ a Primelor Doamne din
emisfera vestic\. Bill [i cu mine g\zduiser\m o `nt`lnire la nivel `nalt
a Americilor la Miami, `n decembrie 1994, care ne-a dat prilejul s\
`nt`lnim liderii din toate emisferele [i pe so]iile lor. Bill era hot\r`t ca
429
Statele Unite s\ joace un rol pozitiv `n promovarea valorilor democratice `n zon\, deoarece fiecare ]ar\ cu excep]ia Cubei avea
acum o democra]ie. Aceasta era o veste bun\ pentru oamenii din
zon\ [i pentru Statele Unite, dar guvernul american trebuia s\-i ajute
pe vecinii no[tri s\ fac\ progrese pentru `mbun\t\]irea economiei,
`nl\turarea s\r\ciei, sc\derea analfabetismului [i `mbun\t\]irea sistemului de s\n\tate. Sf`r[itul conflictelor interne [i promisiunea unui
comer] extins [i a posibilit\]ilor de investi]ii puteau ridica standardul
de via]\ [i puteau duce, `ntr-o zi, la o alian]\ a acestor ]\ri, `ncep`nd
de la Canada arctic\ p`n\ la punctul cel mai sudic al Argentinei. Dar
era nevoie de o munc\ enorm\ pentru a crea posibilitatea unei astfel
de prosperit\]i.
Totu[i, `n aceast\ c\l\torie m\ `ndreptam spre sud s\ v\d dezvoltarea programelor implementate de Statele Unite pentru femei [i
copii, al c\ror statut reflecta direct progresul politic [i economic al
unei na]iuni. Eram dornic\ s\ lucrez cu oamenii de acolo pentru a
dezvolta [i a implementa un program comun de eradicare a pojarului [i de reducere a ratei mortalit\]ii materne `n zon\. ~n trecut,
politica american\ `n regiune vizase ob]inerea de ajutor extern pentru grup\rile militare care se opuneau comunismului [i socialismului, dar uneori f\ceau represalii asupra propriilor cet\]eni. Guverne
americane succesive au sprijinit regimuri care comiteau `nc\lc\ri
ale drepturilor omului din El Salvador p`n\ `n Chile. Administra]ia
Clinton a sperat s\ clarifice faptul c\ Statele Unite nu vor mai ignora astfel de abuzuri.
M-am oprit mai `ntì `n Nicaragua, ]ar\ cu peste patru milioane de
locuitori, marca]i de anii de r\zboi civil [i de un cutremur de propor]ii care aproape a distrus capitala Managua `n 1972. Violeta
Chamorro, prima femeie pre[edinte a statului Nicaragua, conducea
un guvern ambi]ios, dar fragil, `ntr-o ]ar\ care `n ultimele decade
cunoscuse doar dictatura [i r\zboiul. ~n 1990, la una din primele
alegeri democratice legale din istoria acestei ]\ri, pre[edintele
Chamorro s-a bucurat de o victorie surprinz\toare ca lider al mi[c\rii
8/28/04
12:05 AM
Page 430
Istorie trqitq
430
431
de opozi]ie. O femeie elegant\, care atr\gea privirile, m-a `nt`m-
Chile fusese ani de zile sub brutalul regim dictatorial al gene-
pinat la re[edin]a din Managua. O transformase `ntr-un mausoleu
ralului Augusto Pinochet, care abdicase `n 1989. Sub pre[edintele
pentru fostul ei so], `nver[unat editor de ziar, asasinat de for]ele
democrat Eduardo Frei, Chile devenea un model global de succes
loiale dictatorului Anastasio Somoza, `n 1978. ~n curte se afla ma-
economic [i politic. So]ia lui Frei, Marta Larrachea de Frei, era o
[ina ciuruit\ de gloan]e a so]ului ei un memento mori al mediului
Prim\ Doamn\ pe placul inimii mele. Ajutat\ de un grup de profe-
periculos `n care guverna. ~nc\ o dat\, am fost uimit\ de curajul
sioni[ti, ea rezolva probleme de genul microfinan]\rilor sau al
unei femei a c\rei tragedie personal\ a dus-o la lupta pentru demo-
reformei educa]iei. La un proiect pentru microcredite `n capitala
cra]ie [i `mpotriva puterii nelegitime.
]\rii, Santiago, eu [i Marta am `nt`lnit o femeie care se `mprumu-
~n unul dintre cele mai s\race cartiere din Managua, am vizitat
tase pentru a cump\ra o ma[in\ nou\ de cusut necesar\ afacerii ei
femei care formaser\ un grup de microcredite de `mprumut numit
`n confec]ii. C`nd ne-a spus c\ se sim]ea ca o pas\re eliberat\ din
Mamele unite, sprijinit de USAID [i condus de Funda]ia pentru
colivie, am sperat c\ toate femeile vor fi libere `n cele din urm\ [i
Asisten]\ Interna]ional\ Comunitar\ (FINCA). Aceste femei erau
vor fi preg\tite s\ fac\ propriile alegeri `n via]\ precum cele patru
un exemplu excelent de succes al ajutorului extern american pus `n
fiice ale Martei sau fiica mea.
practic\. Ele mi-au ar\tat produsele pe care le f\cuser\ sau le
Fernando Henrique Cardoso, pre[edinte al Braziliei din 1994,
achizi]ionaser\ spre rev`nzare plase pentru ]`n]ari, produse de
venise [i el la conducere hot\r`t s\ revitalizeze economia dup\ o
panifica]ie, piese pentru automobile. Una dintre femei m-a surprins
perioad\ de instabilitate. So]ia lui, Ruth Cardoso, sociolog, avea o
c`nd a spus c\ m-a v\zut la televizor, vizit`nd locul unde s-a pus `n
pozi]ie oficial\ `n guvernul so]ului ei, lucr`nd la `mbun\t\]irea
aplicare proiectul SEWA, `n Ahmadabad, India. Indiencele s`nt ca
condi]iilor de via]\ ale brazilienilor s\raci din ora[ele aglomerate [i
noi? m-a `ntrebat ea. I-am spus c\ [i femeile pe care le-am `nt`lnit
din vastele zone rurale. M-am `nt`lnit cu familia Cardoso la
`n India voiau s\-[i `mbun\t\]easc\ via]a c`[tig`nd bani care s\ le
re[edin]a preziden]ial\ din Brasilia, un complex modernist din
dea posibilitatea de a-[i trimite copiii la [coal\, de a-[i aranja case-
sticl\, o]el [i marmur\. La adunarea convocat\ de Ruth, am discutat
le [i de a reinvesti profiturile `n afaceri proprii. ~nt`lnirea aceasta
despre statutul femeilor `n Brazilia. Era o evaluare mixt\. Pentru
mi-a `nt\rit hot\r`rea de a depune `n continuare eforturi pentru a
femeile educate, cu stare, alegerile erau multiple, `n mare contrast
cre[te suma de bani pe care guvernul nostru o investea `n proiectele
cu majoritatea femeilor din Brazilia care nu aveau nici educa]ie [i
de microcredit din lume [i de a stabili proiecte de microcredit `n
nici posibilit\]i. Familia Cardoso mi-a spus c\ aveau ca prim scop
]ara noastr\. ~n 1994, sus]inusem crearea unui fond de dezvoltare
schimbarea sistemului educa]ional, `n care inegalitatea era intensi-
financiar\ care s\ sprijine b\ncile de pe teritoriul Statelor Unite
ficat\, pentru c\ educa]ia primar\ public\ se desf\[ura `n multe
care ofereau finan]\ri, `mprumuturi [i sume de bani oamenilor din
p\r]i ale ]\rii doar c`teva ore pe zi, limit`nd astfel posibilit\]ile unei
zone afectate, ignora]i de b\ncile tradi]ionale. Eram convins\ c\
bune educa]ii doar la cei care `[i puteau permite s\ frecventeze
microcreditele puteau ajuta oamenii, dar majoritatea ]\rilor aveau
[coli private sau profesori priva]i. Accesul la o educa]ie mai `nalt\
nevoie de politici economice na]ionale bune, cum erau cele din
era, `n general, gratuit pentru to]i absolven]ii, dar majoritatea f\-
Chile, unde am f\cut urm\toarea vizit\.
ceau parte din p\turile de sus ale societ\]ii.
8/28/04
12:05 AM
Page 432
432
Discrepan]a dintre boga]i [i s\raci ie[ea mai clar `n eviden]\ `n

Salvador de Bahia, aflat pe coasta Braziliei. Binecunoscut pentru
amestecul interesant de influen]e culturale, Salvadorul este un ora[
care pulseaz\ de influen]ele afro-brazilienilor, ai c\ror str\mo[i fuseser\ adu[i acolo ca sclavi. ~ntr-o pia]\ plin\ de b\ie]i joviali, cu
chef de via]\, am privit spectacolul unui grup Olodum, o senza]ie
local\, care a devenit cunoscut\ sub numele de Trupa lui Paul
Simon. Av`nd `n componen]\ zeci de b\ie]i care b\teau `n tobe de
toate formele [i m\rimile, Olodum c`nta o muzic\ electrizant\
asurzitoare, care f\cea mul]imea s\ danseze `n strad\.
Dac\ Olodum ilustra expresia pozitiv\ a vie]ii oamenilor din
Salvador, o maternitate pe care am vizitat-o `n diminea]a urm\toare
scotea `n eviden]\ dificult\]ile vie]ii de zi cu zi. Jum\tate dintre
pacien]i erau mame cu copii nou-n\scu]i; cealalt\ jum\tate erau
pacientele de la ginecologie, multe dintre ele afl`ndu-se acolo din
cauza avorturilor prost f\cute. Ministrul S\n\t\]ii, care `mi era ghid
la vizita din spital, mi-a spus deschis c\, `n ciuda legilor `mpotriva
avorturilor, femeile bogate au acces la contracep]ie dac\ fac
aceast\ alegere; femeile s\race, nu.
P`n\ s\ sosesc la Asuncin, capitala Paraguayului, pentru
`nt`lnirea cu Primele Doamne, v\zusem dovada a milioane de probleme cu care se confrunta America Latin\, precum [i solu]iile
cele mai importante. La conferin]\, am lucrat `mpreun\ la un plan
de vaccinare a copiilor `mpotriva pojarului [i la extinderea posibilit\]ii fetelor de a merge la [coal\. ~n drumul spre o recep]ie
g\zduit\ de pre[edintele Juan Carlos Wasmosy [i de so]ia lui,
Maria Teresa Carrasco de Wasmosy, la palatul preziden]ial, m-am
urcat `n autobuz [i am g\sit un loc liber l`ng\ o doamn\ cu o
`nf\]i[are pl\cut\, cu p\rul alb. Mi se p\rea o figur\ familiar\, dar
nu puteam s\-mi amintesc cine era. ~ncerc`nd s\ o identific, am
`ntrebat-o c`t ì luase s\ ajung\ `n Paraguay (lucru care avea s\-mi
dea indicii despre a[ezarea geografic\ a ]\rii din care venea) [i
cum mergeau treburile acolo.
Istorie trqitq
433
Bine, mi-a spus ea cu o fa]\ `mpietrit\. Cu excep]ia embargoului.

M\ a[ezasem tocmai l`ng\ Vilma Espin, cumnata lui Fidel Castro, care `l reprezenta la conferin]\. Din fericire, nimeni nu a interpretat gre[it a[ezarea mea acolo, ca o `ncercare de apropiere de Cuba.
Cu toate c\ aceast\ vizit\ a durat doar cinci zile, s-a transformat
`ntr-un proiect pentru viitoarele mele c\l\torii `n America Central\ [i
de Sud [i `n Marea Caraibilor, iar contactele mele personale au consolidat valoarea rela]iilor care s\ u[ureze calea spre cooperare `n
proiecte importante. Deja v\zusem importan]a unor astfel de rela]ii
`n contexul din Orientul Mijlociu. Cu c`teva s\pt\m`ni `nainte de
vizita mea `n America Latin\, regina Noor a Iordanului, Leah Rabin
[i Suzanne Mubarak veniser\ la Washington cu so]ii lor pentru
semnarea unui acord de pace istoric ce punea cap\t ocupa]iei militare
israeliene `n anumite ora[e din Cisiordania. ~nainte de ceremonia oficial\ de semnare, `n 28 septembrie 1995, am organizat la Casa Alb\
un ceai pentru so]iile liderilor din Orientul Mijlociu. ~n Camera Oval\
Galben\ de la etajul al doilea, Leah, Suzanne, Noor [i cu mine ne-am
salutat ca ni[te vechi prietene. Ne-am dat silin]a s\ o `nt`mpin\m
bine pe noua membr\ a grupului, Suha Arafat, so]ia liderului palestinian. Eram curioas\ `n privin]a ei. {tiam c\ provine dintr-o familie
palestinian\ important\ [i c\ mama ei, Raymonda Tawil, era o celebr\ poet\ [i eseist\, o femeie neconven]ional\ `n cultura ei. Suha,
care lucrase pentru PLO1 `nainte de c\s\toria ei surprinz\toare, era
mult mai t`n\r\ dec`t Arafat. De cur`nd n\scuse o feti]\, iar acest
lucru ne-a dat motiv de conversa]ie. Fiecare am `ncercat s\ o facem
s\ se simt\ confortabil, dar ea nu prea p\rea `n largul ei.
Leah, Suzanne, Noor [i cu mine am discutat adesea despre
negocierile aflate `n desf\[urare. Nu schimbam secrete de stat, dar
aveam acces la informa]ii neoficiale [i idei generale, iar Noor sau
Leah uneori m\ sunau pentru un mesaj pe care regele sau prim-ministrul `l transmitea pre[edintelui pe c\i neoficiale.
1 Palestine Liberation Organization, organiza]ie format\ din c`teva grupuri palestiniene
care se opun Israelului (n.red.).
8/28/04
12:05 AM
Page 434
434
Acum `mi amintesc de acea dup\-amiaz\ lini[tit\ din toamna anului 1995, ca de o perioad\ de calm `naintea unei furtuni groaznice.
St`nd de vorb\ despre semnarea tratatului, mai t`rziu `n cursul
zilei, regele Hussein a glumit cu mine pe seama regulii de interzicere a fumatului pe care o introdusesem la Casa Alb\.
Cel pu]in nici prim-ministrul Rabin [i nici eu nu am fumat c`t
am fost aici Mul]umesc foarte mult pentru influen]a bun\ pe care
a]i avut-o `n aceast\ privin]\.
M-am oferit s\ abrog aceast\ regul\ pentru el [i pentru premierul Rabin, dar a refuzat orice privilegiu.
Pe deasupra, va garanta c\ `nt`lnirile s`nt scurte! a ad\ugat el.
Recep]ia din seara aceea de la Galeria Corcoran aflat\ `n
apropiere s-a transformat `ntr-un maraton oratoric. C`nd Yitzhak
Rabin, care a urmat dup\ discursul epopeic al lui Yasser Arafat, s-a
urcat `n cele din urm\ la tribun\, s-a uitat direct la Arafat [i a spus:
{ti]i, `n Israel este o vorb\: ce sport evreiesc cuno[ti?
Scrierea discursurilor.
S-a oprit pentru aplauze.
~ncep s\ cred, domnule pre[edinte Arafat, c\ mai-mai s`nte]i
evreu.
Arafat a gustat gluma, `n timp ce restul publicului r`dea.
~ntors acas\, Rabin a f\cut toate eforturile pentru a asigura un
viitor `n care Israelul s\ fie `n afara pericolului violen]ei [i terorismului. ~n mod tragic, nu a tr\it s\-[i realizeze visul.
S`mb\t\, 4 noiembrie 1995, eram sus, lucr`nd la cartea mea, c`nd
Bill m-a sunat s\-mi spun\ c\ Rabin fusese `mpu[cat c`nd plecase
de la o `ntrunire de pace `n Tel Aviv. Asasinul nu era un palestinian
sau un arab, ci un israelian fanatic de dreapta care `l condamna pe
Rabin pentru negocierile cu palestinienii [i acordul teritorii `n schimbul p\cii. Am alergat jos [i l-am g\sit pe Bill `nconjurat de consilieri. L-am prins `n bra]e [i l-am ]inut a[a. Era o pierdere profund
personal\. L-am admirat pe Rabin ca lider, iar Bill `l considera prieten chiar un model patern. Ne-am retras `n dormitor pentru a fi
Istorie trqitq
435
singuri cu durerea noastr\. Dou\ ore mai t`rziu, Bill a rostit una
dintre cele mai elocvente [i mai mi[c\toare declara]ii ale pre[edin]iei sale, lu`ndu-[i r\mas-bun de la un mare lider [i prieten.
~n seara aceasta, p\m`ntul pentru care [i-a dat via]a este `n
doliu. Dar vreau ca lumea s\-[i aminteasc\ de faptul c\ prim-ministrul Rabin a spus aceste cuvinte la Casa Alb\, cu doar o lun\ `n
urm\: S\ nu l\s\m p\m`ntul pe care curg lapte [i miere s\ devin\ un
p\m`nt pe care curg s`nge [i lacrimi. S\ `mpiedic\m s\ se `nt`mple
acest lucru. Acum depinde de noi, de to]i cei din Israel, din Orientul
Mijlociu [i din `ntreaga lume, care t`njesc dup\ pace [i o iubesc, s\
ne asigur\m c\ nu se va mai `nt`mpla. Yitzhak Rabin a fost partenerul [i prietenul meu. L-am admirat [i l-am iubit foarte mult.
Deoarece cuvintele nu pot exprima adev\ratele mele sentimente,
l\sa]i-m\ doar s\ spun shalom, chaver la revedere, prietene!
Aceste ultime cuvinte rostite `n ebraic\ s-au transformat `ntr-un
hohot de pl`ns care le-a `nt\rit. C`nd am ajuns `n Israel pentru
funeraliile lui Rabin, am v\zut buc\]i mari de carton sau de p`nz\
pe care erau citate cuvintele lui Bill.
Bill a invitat o delega]ie distins\ incluz`ndu-i pe fo[tii pre[edin]i Jimmy Carter [i George H.W. Bush, pe pre[edintele [efilor
de personal [i patruzeci de membri ai Congresului s\ c\l\toreasc\
`mpreun\ cu noi pentru a participa la funeraliile de la Ierusalim
pe 6 noiembrie. C`nd am sosit, Bill [i cu mine am mers imediat s\
o vedem pe Leah la re[edin]a ei. Mi se fr`ngea inima pentru ea. Ca
[i Jackie Kennedy, era cu so]ul ei c`nd fusese `mpu[cat. P\rea tras\
la fa]\ [i mai b\tr`n\ dec`t cu c`teva s\pt\m`ni `n urm\, la Washington. Nu prea avem cuvinte potrivite pentru triste]ea noastr\. La serviciul funerar de la cimitirul Har Herzl, regi arabi, prim-mini[tri [i
pre[edin]i [i-au ar\tat regretul pentru un r\zboinic care murise pentru pace. Dup\ ce Bill [i-a rostit necrologul, Leah l-a `mbr\]i[at
`ndelung. Cel mai puternic tribut era cel mai personal. Nepoata lui
Rabin, Noa Ben Artzi-Pelossof, i-a vorbit iubitului s\u bunic:
8/28/04
12:05 AM
Page 436
436
Bunicule, tu ai fost st`lpul de foc ce lumina `n tab\r\, iar

acum noi s`ntem doar o tab\r\ l\sat\ singur\ `n `ntuneric [i ne este
at`t de frig!
Din motive de securitate, Arafat nu a participat la funeralii, dar
Bill s-a `nt`lnit cu Mubarak, cu Hussein [i cu Shimon Peres, prim-ministru interimar, care negociase Acordul de la Oslo [i `mp\r]ise Premiul Nobel pentru Pace cu Arafat [i Rabin, `n 1994. A[a cum
elocvent ne-a amintit nepoata lui Rabin, pacea este ca un c\min
fragil, un foc care trebuie `ntre]inut tot timpul ca s\ nu moar\.
~n lungul zbor `napoi spre Washington, Bill i-a invitat pe pre[edin]ii Carter [i Bush s\ mearg\ cu el `n sala de conferin]e a Air
Force One pentru a dep\na amintiri despre Rabin [i pentru a discuta despre procesul de pace `n Orientul Mijlociu. Carter supervizase
cu succes Acordul de la Camp David dintre Israel [i Egipt, iar Bush
participase la Conferin]a de la Madrid, care a str`ns laolalt\ pentru
discu]ii de pace toate p\r]ile implicate din Orientul Mijlociu. C`nd,
`n cele din urm\, s-a hot\r`t s\ se odihneasc\ pu]in, Bill [i cu mine
ne-am `ndreptat spre zona preziden]ial\ din fa]a avionului, care
avea un birou, o baie [i un compartiment cu dou\ canapele. Bill [i
cu mine nu [tiam sigur cum trebuie s\ g\zduim doi fo[ti pre[edin]i,
a[a c\ le-am oferit paturile rabatabile din relativ confortabilele [i
spa]ioasele cabinete ale medicului [i ale surorii medicale. Restul
invita]ilor no[tri s-au `ntins pe canapele sau `n locurile lor din cabinele VIP aflate `n spatele avionului. C`teva zile mai t`rziu, am aflat
c\ Newt Gingrich fusese nemul]umit de g\zduire [i de faptul c\ el
[i al]ii trebuiser\ s\ foloseasc\ ie[irea pe scara din spate, c`nd
avionul a sosit la Baza Andrews a For]elor Aeriene.
~nc\ din prim\vara precedent\ se preg\tise o dezbatere asupra
bugetului federal, c`nd republicanii care controlau Congresul au
`nceput s\ proiecteze legi de finan]are care s\ reflecte principiile contractului lor cu America. Ei voiau s\ realizeze at`t o reducere substan]ial\ a taxelor, c`t [i un buget care s-ar fi echilibrat abia peste [apte
ani, o combina]ie care sfida legile aritmeticii [i putea fi realizat\ doar
Istorie trqitq
437
cu mari reduceri `n domeniul educa]iei, al protec]iei mediului [i al

programelor de s\n\tate, cum erau Medicare [i Medicaid. Au venit
cu un set de propuneri pentru reforma asisten]ei sociale, care
includeau idei de inginerie social\ draconice, precum neacordarea
ajutorului social pe via]\ mamelor singure sub optsprezece ani.
Au votat anularea unui proiect de sc\dere a primelor de asigurare,
cresc`nd astfel efectiv ratele acestora pentru pensionari.
Bill a fost `ntotdeauna dornic s\ lucreze cu republicanii, dar
bugetul lor era inacceptabil. El a spus c\ se va opune prin veto
oric\rei legi care va ataca Medicare, ce ì va afecta pe copii sau ì
va l\sa pe b\tr`ni `n nesiguran]\. A anun]at c\ va pune la dispozi]ie
propriul buget echilibrat, f\r\ reducerile drastice [i cifrele false ale
planului Gingrich. P`n\ la sf`r[itul verii, republicanii `nc\ nu
c\zuser\ de acord `n privin]a bugetului, iar la sf`r[itul anului fiscal,
la 30 septembrie, guvernul r\m`nea f\r\ fonduri de operare. Congresul [i pre[edintele au c\zut de acord asupra unei hot\r`ri de
continuare o prelungire temporar\ a exerci]iului bugetar care
autoriza Trezoreria s\ emit\ cecuri, `n timp ce negocierile continuau. Dar aceast\ hot\r`re de umplere a golurilor urma s\ expire pe
13 noiembrie, la miezul nop]ii, [i nu exista nici un buget nou [i nici
un acord de extindere a celui vechi.
Deoarece se apropia termenul limit\ pentru buget, eu `ncercam
s\ respect propriul termen limit\ pentru cartea neterminat\, scriind
[i rescriind nebune[te capitolele. Dar am c`nt\rit, direct sau prin personalul meu, c`t de crucial consideram eu faptul ca Bill s\ se opun\
priorit\]ilor bugetului, a[a cum fuseser\ ele stabilite de Gingrich.
~n ciuda amenin]\rilor republicanilor c\ vor `nchide guvernul,
Bill a respins noua rezolu]ie pe care i-au trimis-o dup\ funeraliile lui
Rabin, care era chiar mai dur\. Gingrich p\rea s\ joace `n rolul
puiului politician, dar `[i subestimase adversarii. Bill a respins
prin veto [i aceast\ hot\r`re.
~n timp ce Bill era implicat `n negocieri nesf`r[ite `n Aripa de Vest,
venea adesea s\ m\ `ntrebe ce credeam despre o anumit\ problem\.
8/28/04
12:05 AM
Page 438
438
{tia c\ m\ intereseaz\ propunerile republicanilor privind Medicare

[i Medicaid [i l-am `ntrebat dac\ un membru al personalului meu
Jennifer Klein putea participa la negocieri [i putea analiza [i
explica exact cum anume sugestiile republicanilor ar putea pune `n
pericol Medicare sau distruge Medicaid. ~n privin]a acestor subiecte sensibile voiam acces direct la oamenii lui Bill. El a fost de
acord [i, c`t au durat disputele pentru buget, Jen l-a ajutat pe Chris
Jennings sf\tuitorul principal al pre[edintelui `n probleme de
s\n\tate [i persoana pe a c\rei experien]\ m\ puteam baza, `n tot
timpul [ederii mele la Casa Alb\ s\ conduc\ eforturile administra]iei de a proteja aceste programe [i altele privind s\n\tatea.
Pe 13 noiembrie, guvernul r\m`nea f\r\ bani pe care s\-i poat\
cheltui, iar pre[edintele, pentru a respecta legea, trebuia s\ opreasc\
activitatea administra]iei. Aceasta era o decizie capital\ pentru Bill.
Era `ngrijorat din cauza efectelor `nchiderii u[ilor guvernului [i a
concedierii a peste 800 000 de lucr\tori federali. Doar angaja]ii considera]i esen]iali puteau r\m`ne `n mod legal `n posturile lor, `ns\
muncind f\r\ s\ fie pl\ti]i. Nu a fost finan]at un program ca Meals
on Wheels1, expun`nd la risc aproximativ [ase sute de mii de persoane `n v`rst\ care depindeau de el. Administra]ia federal\ nu putea
realiza mii de v`nz\ri de case. Departamentul pentru Problemele Veteranilor a `ncetat s\ le mai pl\teasc\ at`t v\duvelor unor veterani, c`t
[i altor beneficiari poli]ele de asigurare de via]\ care li se cuveneau.
Parcul Na]ional Yellowstone [i Marele Canion i-au `ntors pe vizitatori din drum. Dou\ camioane `nc\rcate cu brazi de Cr\ciun, destina]i s\ ajung\ la Parada p\cii de la Washington, au fost oprite undeva
`n estul statului Ohio, pentru c\ administra]ia Parcului Na]ional nu
putea s\-i descarce [i nici s\-i planteze pentru ceremonie.
O lini[te ciudat\ s-a a[ternut peste Casa Alb\. Majoritatea angaja]ilor din re[edin]\ [i din Aripa de Est au fost trimi[i acas\. Serviciul Secret era considerat esen]ial; func]ionarii [i cei care aveau
grij\ de flori, nu. Personalul din Aripa de Est a fost redus de la
1 Mas\ pe ro]i, servirea mesei la domiciliu (n.red.).
Istorie trqitq
439
patru sute treizeci la aproximativ nou\zeci de persoane; personalul

meu oficial a fost redus la patru oameni. Voluntarii `ncercau s\ ì
`nlocuiasc\ pentru a face fa]\ muncii care nu `nceta `n nici o `mprejurare. Dar acestea erau inconveniente mici. Dac\ nu se lua nici o
hot\r`re, problemele reale urmau s\ apar\ la `nceputul lunii, c`nd
trebuiau achitate pl\]ile guvernului. {i eram `ngrijorat\ `n leg\tur\
cu ceea ce vom face dac\ ar fi ap\rut alt\ urgen]\ na]ional\ sau alt\
criz\ interna]ional\.
Fiecare grup d\dea vina pe cel\lalt pentru colapsul guvernului,
dar Gingrich s-a `n]eles pe 15 noiembrie cu ni[te reporteri la un
mic dejun. Gingrich a sugerat c\ trimisese Casei Albe o versiune
mai inflexibil\ [i dur\ a bugetului pentru c\ sim]ise c\ Bill `l
umilise `n Air Force One, `n timpul `ntoarcerii de la funeraliile
prim-ministrului Rabin.
Este p\cat, dar cred c\ este omene[te, a spus Gingrich. Stai `n
avion dou\zeci [i patru de ore [i nimeni nu vorbe[te cu tine, apoi ]i
se spune s\ cobori din avion pe u[a din spate Te `ntrebi pur [i
simplu unde le s`nt manierele. Unde le e polite]ea?
~n ziua urm\toare, pe prima pagin\ a ziarului New York Daily
News era scris cu litere enorme PL~NGI, COPILE! deasupra unei
caricaturi a lui Gingrich `n scutece. ~n dup\-amiaza aceea, Casa Alb\
a dat la iveal\ o fotografie f\cut\ de fotograful Casei Albe, Bob
McNeely. Era Gingrich `n avion vorbind cu pre[edintele [i cu liderul
majorit\]ii, Dole, p\r`nd perfect mul]umit. Vorbele lui Gingrich [i
fotografia erau `n toat\ mass-media. Cu o remarc\ autoindulgent\, el
[i-a garantat credibilitatea [i a dat asigur\ri c\ poporul american [tia
s\ blameze Congresul, nu administra]ia, pentru colapsul guvernamental. Lupta nu se terminase, dar c`mpul de b\taie se schimba.
Guvernul a fost `nchis timp de [ase zile, cea mai lung\ perioad\
din istorie. Ambele p\r]i au hot\r`t, `n cele din urm\, o alt\ prelungire
a exerci]iului bugetar care s\ finan]eze guvernul p`n\ la 15 decembrie.
Mul]i oameni `nduraser\ o team\ enorm\ [i greut\]i, dar, pentru a
salva ]ara, era esen]ial ca Bill s\ r\m`n\ pe pozi]ie.
8/28/04
12:05 AM
Page 440
440
C`nd privesc programul nostru din ultimele trei luni ale anului
1995, e greu de crezut c`te evenimente [i probleme am rezolvat. ~n
cele din urm\, am f\cut retu[urile finale pentru It Takes a Village `n
timpul unei alte Zile a Recuno[tin]ei la Camp David, `nconjurat\ de
familie [i de prieteni apropia]i. Apoi a venit vremea s\ `ncepem
anotimpul s\rb\torilor de iarn\ cu Parada P\cii [i cu ceremonia
na]ional\ de luminare a bradului, cu acel brad care ne-a fost trimis
`n cele din urm\, c`nd guvernul s-a redeschis.
Pe 28 noiembrie, Bill [i cu mine ne-am `mbarcat pentru o vizit\
oficial\ `n Anglia, Irlanda, Germania [i Spania. Prima oar\ am fost
`n Anglia `n 1973 cu Bill, c`nd am pierdut `nceputul anului universitar la Facultatea de Drept de la Yale. Deoarece nu prea aveam
bani, am zburat cu bilet redus pentru studen]i mai pu]in de o sut\
de dolari fiecare , am stat `n locuri ieftine care ofereau [i micul
dejun sau pe la prieteni [i ne-am f\cut programul pe care `l doream.
~n 1995 `ns\ ne `ntorceam `n Anglia cu Air Force One, mergeam pe
str\zi `ntr-o limuzin\ blindat\ [i fiecare minut ne era programat.
Rela]ia lui Bill cu prim-ministrul Major `ncepuse s\-[i piard\
din cordialitate c`nd am aflat c\ guvernul Major a cooperat cu
prima administra]ie Bush, `ncerc`nd s\ g\seasc\ dovezi ale ac]iunilor lui Bill `n Anglia, din timpul protestelor studen]e[ti `mpotriva
R\zboiului din Vietnam. Nu existau astfel de dovezi, dar amestecul
evident al conservatorilor englezi `n politica american\ ne punea pe
g`nduri. Rela]iile au `nceput s\ devin\ [i mai reci `n 1994, c`nd Bill
i-a acordat o viz\ lui Gerry Adams, conduc\torul Sinn Fein, aripa
politic\ a Armatei Republicane Irlandeze (IRA).
Nici un pre[edinte american nu se implicase vreodat\ `n medierea problemelor irlandezilor, dar Bill era hot\r`t s\ ajute la g\sirea
unei solu]ii. Nu era nici un dubiu c\ Adams fusese implicat cumva
`n activit\]ile IRA, iar Departamentul de Stat a fost de acord cu
argumentele guvernului britanic `mpotriva acord\rii vizei. Dar guvernul irlandez hot\r`se c\ avea rost s\ negocieze cu Adams [i Sinn
Fein [i a considerat c\ Bill putea juca un rol `n crearea mediului
Istorie trqitq
441
propice care s\ preg\teasc\ terenul pentru tratativele de pace. ~n

acest caz [i `n altele, Bill dorea s\-[i asume riscuri politice pentru a
demonstra c\ nu po]i fi `n termeni de pace cu prietenii [i nu po]i
ajunge la pace cu du[manii dec`t dac\ e[ti dispus s\ stai de vorb\
cu ei. El a hot\r`t s\ acorde viza, iar `ncercarea lui a avut succes. ~n
Irlanda de Nord s-a ajuns la un armisti]iu, iar noi ne preg\team s\
mergem la Belfast pentru a s\rb\tori.
Dintre toate vizitele pe care le-am efectuat `n timpul celor opt
ani de pre[edin]ie ai lui Bill, aceasta a fost printre cele mai speciale.
Bill era m`ndru de ascenden]a lui irlandez\ prin mam\. Chelsea se
`ndr\gostise de basmele populare irlandeze c`nd era mic\. Ea v\zuse
Irlanda pentru prima dat\ `n 1994, `n plin\ noapte, la Aeroportul
Shannon, `n timpul unei opriri pentru umplerea rezervoarelor cu
combustibil `n zborul nostru spre Rusia. A `ntrebat dac\ poate ie[i
pe c`mp s\ ating\ p\m`ntul Irlandei. M-am uitat la ea cum a luat
ni[te fire de nisip [i le-a pus `ntr-o sticl\ s\ le ia acas\. Una dintre
c\r]ile preferate ale lui Bill [i ale lui Chelsea era Cum au salvat
irlandezii civiliza]ia de Thomas Cahill, pe care Bill le-o d\dea prietenilor [i colegilor. Cu excep]ia opririi de la Aeroportul Shannon,
nici unul din noi nu mai fusese `n Irlanda, nici `n nord, nici `n sud.
Acum am sim]it rezonan]a emo]ionant\ a frumosului salut gaelic tradi]ional: Cad mle filte De o sut\ de ori bun venit.
Primul nostru popas `n Belfast a fost la uzina Mackie, unde se
asamblau ma[ini textile [i una dintre pu]inele din Irlanda de Nord
care a integrat cu succes at`t angaja]i catolici, c`t [i protestan]i. Doi
copii, o feti]\ catolic\ al c\rei tat\ fusese ucis `n 1987, [i un b\iat
protestant l-au `nt`mpinat pe Bill ]in`ndu-se de m`n\. Din cauza istoriei separatismului sectar, majoritatea oamenilor din Belfast
tr\iau `n cartiere separate religios [i frecventau [coli aflate sub
tutela bisericii. Aceast\ apari]ie `nfr\]it\ voia s\ simbolizeze o nou\
viziune asupra viitorului.
~n timp ce Bill s-a `nt`lnit cu diverse fac]iuni, eu m-am dus singur\ la o `nt`lnire cu femei lidere ale mi[c\rii pentru pace. Deoarece
8/28/04
12:05 AM
Page 442
442
erau dornice s\ dezamorseze aceast\ segregare religioas\, g\siser\

subiecte de discu]ie comune. La restaurantul Lamplighter Traditional
Fish and Chips, am `nt`lnit-o pe Joyce McCartan, o remarcabil\
doamn\ de [aizeci [i cinci de ani, care `n 1987 fondase Centrul de
Informare pentru Femei, dup\ ce fiul ei de [aptesprezece ani fusese
`mpu[cat mortal de protestan]i. ~[i pierduse mai mult de doisprezece membri ai familiei `n atacuri violente. Joyce [i alte femei
`nfiin]aser\ centrul ca s\ fie o cas\ sigur\: un loc `n care femeile de
ambele religii s\ vin\ [i s\ discute despre nevoile [i temerile lor.
{omajul era mare [i at`t femeile catolice, c`t [i cele protestante erau
`ngrijorate pentru tinerii f\r\ ocupa]ie. Cele nou\ femei care st\teau
`n jurul mesei descriau c`t de speriate [i de `ngrijorate au fost c`nd fiii
[i so]ii lor au plecat de acas\ [i c`t de u[urate c`nd s-au `ntors teferi.
Femeile ì fac pe b\rba]i s\-[i bage min]ile `n cap, a spus Joyce.
Aceste femei sperau c\ armisti]iul se va men]ine [i violen]a se va
sf`r[i o dat\ pentru totdeauna. ~[i turnau ceai din c\ni mari,
obi[nuite, din o]el inoxidabil [i, c`nd am remarcat c`t de bine se
p\stra ceaiul cald `n acestea, Joyce a insistat s\ iau o can\ care s\-mi
aminteasc\ de ele. Am folosit cana aceea crestat\ pentru ceai `n
fiecare zi, `n mica buc\t\rie de la Casa Alb\. C`nd Joyce a murit, la
scurt timp dup\ vizita noastr\, m-am sim]it onorat\ s\ fiu rechemat\
la Belfast, `n 1997, pentru a rosti prima un cuv`nt `n memoria lui
Joyce McCartan la Universitatea din Ulster. Am adus cana de ceai
cu mine [i am pus-o pe catedr\ c`nd am vorbit despre curajul unor
femei irlandeze ca Joyce care, la masa de buc\t\rie [i peste c\nile cu
ceai, contribuiser\ la consolidarea drumului c\tre pace.
Din Belfast am luat elicopterul [i ne-am `ndreptat spre Derry
de-a lungul coastei Irlandei de Nord. Derry e locul de origine al lui
John Hume, unul dintre ini]iatorii [i lupt\torii pentru procesul de
pace, care a `mp\r]it Premiul Nobel pentru Pace cu David Trimble,
liderul celui mai mare partid protestant Partidul Unionist Ulster.
Un b\rbat mare, ciufulit, cu fa]\ bl`nd\ [i vorb\ dulce, Hume era liderul Partidului Social Democrat al Muncii, fondat `n 1970 pentru
Istorie trqitq
443
a `ncerca aprobarea unei rezolu]ii de pace. Fusese `n prima linie a

frontului pentru non-violen]\ [i reconciliere timp de zeci de ani, iar
Bill voia s\ fac\ public, `n comunitatea lui Hume, riscul pe care
acesta [i-l asumase pentru pace. Strig`nd: ~l vrem pe Bill, `l vrem
pe Bill, zeci de mii de oameni au umplut str\zile pe un frig cumplit, pentru a spune c\ s`nt de acord cu Bill [i cu America, iar eu
am fost cuprins\ de m`ndrie [i de respect pentru so]ul meu.
O alt\ mul]ime de propor]ii ne a[tepta la prim\rie c`nd ne-am
`ntors la Belfast pentru ceremonia de aprindere a luminilor `n
bradul de Cr\ciun. Un t`n\r angajat al Marinei care `l `nso]ea pe
pre[edinte a trecut `n revist\ mul]imea:
Oamenii ace[tia seam\n\ to]i `ntre ei, a spus el. De ce se ucid
unii pe al]ii?
Am stat `n fa]a mul]imii [i am citit fragmente din scrisorile copiilor care `[i exprimau speran]a pentru o pace de durat\. Apoi Bill,
av`nd l`ng\ el doi tineri autori ai scrisorilor, a ap\sat pe comutatorul
care a aprins luminile `n bradul de Cr\ciun. {i el a vorbit despre
speran]\ [i pace [i le-a spus tuturor celor aduna]i la acea festivitate
c\ acea zi din Belfast [i din Derry [i din ]inutul Londonderry ne va
r\m`ne `n inimi ca una dintre cele mai remarcabile din via]a noastr\.
Am fost de acord din toat\ inima.
Ne-am `ncheiat seara cu o recep]ie la Universitatea Queens,
sponsorizat\ de secretarul englez pentru Irlanda de Nord, Sir Patrick Mayhew, la care au participat reprezentan]i ai diferitelor
grup\ri. Mul]i fuseser\ `mpreun\ `n aceea[i `nc\pere doar o singur\
dat\ `nainte, c`nd au venit la Casa Alb\ pentru a s\rb\tori ziua
Sf`ntului Patrick, `n martie, cu un an `n urm\. La `ntrunirea de la
Belfast, conducerea catolic\ a stat l`ng\ orchestr\, `n timp ce protestan]ii s-au a[ezat `n partea opus\ a `nc\perii. Ian Paisley, `nver[unatul lider protestant al Partidului Democrat Unionist, [i-a f\cut
[i el apari]ia, dar nu a vrut s\ dea m`na cu papista[ii. Asemenea
fundamentali[tilor de pretutindeni, p\rea blocat `ntr-un alt timp [i
nu voia s\-i fac\ loc unei noi realit\]i.
8/28/04
12:05 AM
Page 444
444
~n ziua urm\toare am zburat spre capitala Irlandei, Dublin. De

la `nceputul anilor 90, economi[tii au `nceput s\ numeasc\ Irlanda
tigrul celtic datorit\ explozivei cre[teri economice [i a noii prosperit\]i care i-a adus `napoi acas\ pe emigran]ii irlandezi. Bill o
numise pe Jean Kennedy Smith, sora pre[edintelui Kennedy, ambasador `n Irlanda `n 1993 [i ea [i-a f\cut datoria `n mod remarcabil. La Dublin, i-am f\cut o vizit\ oficial\ de curtoazie lui Mary
Robinson, prima femeie pre[edinte a Irlandei, la re[edin]a ei oficial\, ras an Uachtarin. Pre[edinta Robinson [i so]ul ei, Nick,
erau foarte reali[ti [i comunicativi, dedica]i procesului de pace irlandez [i ner\bd\tori s\ aud\ nout\]i din Belfast [i Derry. Ne-a ar\tat o
lumin\ care continua s\ ard\ `n fa]a ferestrei, pentru a-i `nt`mpina pe
to]i cei care, dup\ ce plecaser\ din Irlanda, se `ntorceau acas\.
De aici ne-am `ndreptat spre Galeriile Na]ionale pentru a le
vorbi femeilor din nordul [i din sudul Irlandei. ~ntr-un discurs
transmis `n direct de televiziunea na]ional\ irlandez\, am l\udat
curajul femeilor din Irlanda care luptaser\ pentru pace. Am f\cut o
glum\ cu o personalitate a televiziunii irlandeze care invitase de
cur`nd un grup de femei din domeniul juridic la emisiunea sa Cine
are grij\ de copii? Am z`mbit [i am spus:
Abia a[tept ziua c`nd b\rba]ilor li se va pune aceea[i `ntrebare.
~n Irlanda aveau loc dezbateri `nver[unate `n leg\tur\ cu op]iunile care le s`nt `ng\duite femeilor, mai ales `n ceea ce prive[te
via]a de familie. Cu o s\pt\m`n\ `n urm\, irlandezii reu[iser\ cu
greu s\ legalizeze divor]ul `n urma unui referendum, dep\[ind
opozi]ia `nver[unat\ a bisericii romano-catolice. Femeile care participau la eveniment [tiau foarte bine c\, `n ciuda progresului f\cut
de femei din punct de vedere economic, politic [i social, existau
`nc\ multe obstacole.
M-am `nt`lnit cu Bill la Banca Irlandei, l`ng\ College Green of
Trinity University, unde ne-am petrecut timpul cu Bono [i cu al]i
membrii ai trupei U2, cu care ne-am `mprietenit. Am lucrat cu
Bono la problemele majore care `l preocupau reducerea datoriilor
Istorie trqitq
445
]\rilor s\race [i mai multe resurse `n lupta cu HIV/SIDA. C`nd am

p\[it pe scena ridicat\ pentru discursul lui Bill, mi s-a t\iat respira]ia. Erau, probabil, o sut\ de mii de oameni `ngr\m\di]i pe
str\zile `nguste [i pe spa]iile verzi pentru a-l auzi pe pre[edintele
american vorbind. Bill a `ndemnat mul]imea imens\ la lupta pentru
pace, spun`nd c\ nici un conflict nu e at`t de dificil, `nc`t s\ r\m`n\
nesolu]ionat pentru totdeauna [i c\ [i cei care doresc r\zboiul ar
putea s\ `nceap\ s\ lupte pentru un viitor pa[nic.
Dup\ alt discurs, ]inut `n fa]a Parlamentului irlandez, cunoscut
sub numele de Dil, am pornit pe str\zi pentru a face ni[te
cump\r\turi [i pentru a vizita Cassidys Pub. Oamenii no[tri au
folosit toate informa]iile posibile pentru a-l identifica pe orice
Cassidy care s-ar fi putut `nrudi cu Bill [i au venit cu noi `n\untru
pentru un pahar de Guinness. Am ajuns cur`nd la concluzia c\ to]i
irlandezii s`nt `nrudi]i, `ntr-un fel sau altul.
C`nd am vizitat re[edin]a ambasadorului Smith, `n seara aceea,
am fost emo]iona]i s\-l `nt`lnim pe Seamus Heaney, poetul c`[tig\tor al Premiului Nobel, [i pe so]ia lui Marie. Poezia lui Heaney,
Vindecarea la Troia, l-a inspirat pe Bill s\ spun\ c\ `n acest
moment Irlanda era un loc unde speran]a [i istoria se `ng`n\.
Irlanda m-a revigorat [i m-a inspirat [i mi-a[ fi dorit s\ pot face
pachet toate acele sentimente [i s\ le duc cu mine acas\.
8/28/04
12:05 AM
Page 446
Istorie trqitq
VREMEA DECLARA}IILOR
Cuvintele rostite de Bill la plecarea din Belfast Fie ca spiritul
Cr\ciunului, dominat de pace [i bun\ `n]elegere, s\ creasc\ [i s\
`nfloreasc\ `n voi nu ajunseser\ p`n\ `n Washington, unde
b\t\liile partizane au continuat [i `n perioada s\rb\torilor. La balul
anual al Congresului, g\zduit la Casa Alb\ pe 5 decembrie, au participat aceia[i oameni care se luptau cu Bill `n privin]a bugetului [i
ne `mpodobeau casa cu cita]ii. Cu toate acestea, erau ner\bd\tori s\
se afle `n linia de primire din salonul de recep]ii diplomatice [i s\
fie fotografia]i cu noi. Desigur c\ Bill i-a `nt`mpinat c\lduros pe
to]i. Abia a doua zi [i-a scos sabia `n fa]a liderilor republicani, c`nd
s-a opus prin veto la proiectul de reconciliere a bugetului pe [apte
ani, pentru anul fiscal 1996.
Republicanii reduseser\ drastic bugetul pentru protec]ia mediului, fondurile pentru educa]ie [i pentru programele sociale pentru
femei, copii [i b\tr`ni, inclusiv pentru programele Medicare [i
Medicaid. Bill a semnat vetoul s\u cu acela[i stilou cu care Lyndon
Johnson semnase, cu treizeci de ani `n urm\, constituirea legal\ a
Medicare. Bill a ar\tat c\ erau `n joc dou\ c\i de viitor foarte diferite pentru America. {tia c\ republicanii nu dispuneau de num\rul
necesar de voturi pentru a dep\[i vetoul pre[edintelui, a[a c\ i-a
`ndemnat s\-[i domoleasc\ pozi]iile [i s\ negocieze cu Casa Alb\
dep\[irea impasului. Dar revolu]ionarii proaspe]i ai lui Gingrich nu
447
au renun]at la cruciada lor ideologic\ pentru demontarea puterii

guvernului federal.
Dreptul administra]iei de a cheltui bani a expirat din nou `n
noaptea de 16 decembrie. De data aceasta era o `ntrerupere par]ial\ a activit\]ii unii lucr\tori federali erau `n concediu, f\r\ s\
fie pl\ti]i p`n\ la reluarea activit\]ii. O greutate teribil\ ap\sa
asupra oamenilor, mai ales c\ era vremea s\rb\torilor. ~nainte de
vacan]a de Cr\ciun a Congresului, care `ncepea pe 22 decembrie,
republicanii lui Gingrich [i-au sporit cruzimea prin prezentarea
unei legi radicale de reform\ de asisten]\ social\ care, l\sat\ `n
vigoare, ar fi d\unat milioanelor de femei [i de copii dezavantaja]i.
Reforma asisten]ei sociale fusese dezb\tut\ de membrii echipei
lui Bill din vremea campaniei electorale, c`nd acesta a promis s\
duc\ la cap\t reforma asisten]ei sociale a[a cum [tim noi. Am fost
de acord c\ sistemul era [ubred [i trebuia reparat, dar eram hot\r`t\
ca reforma pe care o vom face s\ asigure re]eaua necesar\ de stimuli
pentru ca indivizii s\ treac\ de la asisten]a social\ `n procesul
muncii. Mi-am exprimat adesea punctul de vedere cu fermitate at`t
`n fa]a so]ului meu, c`t [i `n fa]a membrilor echipei sale `ns\rcinate
cu realizarea reformei. Mi-am sus]inut opinia conform c\reia orice
pachet de reform\ trebuie s\ p\streze Medicaid [i s\ acorde `ngrijire
copiilor mamelor angajate `n munc\. De[i nu am intervenit `n dezbaterea public\, am participat intens la cea din spatele u[ilor. M-am
exprimat foarte clar `n discu]iile cu Bill [i consilierii s\i politici din
Aripa de Vest, c`nd am spus c\ m\ voi opune `n mod public dac\ ei
vor crea un proiect de lege cvasirepublican, lipsit de generozitate [i
d\un\tor femeilor [i copiilor. Am `n]eles dilema lui Bill [i am vrut
s\-i influen]ez decizia. Echipa lui a lucrat cu a mea [i astfel am progresat `n conturarea unei modalit\]i de combatere a republicanilor.
Pre[edintele [i-a `ndeplinit promisiunea [i s-a opus prin veto proiectului de asisten]\ social\ al acestora.
~n cele din urm\, republicanii au ie[it responsabili at`t pentru
impasul bugetar, c`t [i pentru `ntreruperile de activitate, iar sc\derea
8/28/04
12:05 AM
Page 448
448
popularit\]ii lor a dus la apari]ia fisurilor `n frontul unit al partidului. P`n\ `n ianuarie, senatorul Bob Dole, probabil av`nd `n vedere
campania sa preziden]ial\ `n New Hampshire, a `nceput s\ fac\ ni[te
compromisuri. Strategia lui Gingrich de a-l v`na pe Bill e[uase; am
sim]it astfel o mare u[urare c\ puteam re`ncepe activitatea de guvernare [i puteam pl\ti iar angaja]ii, acum c\ Bill triumfase.
C`nd s-a deschis a doua sesiune a celui de-al 104-lea Congres,
pe 3 ianuarie 1996, doar trei puncte minore ale Contractului lui
Gingrich fuseser\ aprobate. Bill se opusese de unsprezece ori. Reu[ise s\ previn\ reduceri dezastruoase de buget pentru Medicare [i
Medicaid [i s\ salveze programe precum AmeriCorps [i Legal Aid,
care fuseser\ pe lista de desfiin]are. P`n\ la sf`r[itul lunii, cele dou\
p\r]i au ajuns la un acord de finan]are de compromis [i au
re`nceput activit\]ile de guvernare.
Una dintre institu]iile neafectate de `ntreruperea activit\]ii a fost
Comisia Bancar\ a Senatului, a c\rei activitate a fost considerat\
esen]ial\. F\r\ pauz\, ea a continuat s\ ne t`rasc\ prietenii,
avoca]ii [i asocia]ii pe Capitoliu, `ncerc`nd s\ ob]in\ dovezi ale
vinei noastre, `n timp ce spitalele nu aveau bani s\-[i trateze pacien]ii, [i al]i angaja]i ai guvernului erau `n concediu f\r\ plat\.
Pe 29 noiembrie, `n timp ce noi eram `n Europa, martorul-cheie al
republicanilor, L. Jean Lewis, a fost examinat de senatorul Paul Sarbanes de Maryland [i de consilierul democrat al comisiei lui DAmato,
Richard Ben-Veniste. Lewis era angajata RTC care prezentase un document incriminator `n august 1992, cu FBI-ul [i cu procurorul din
Little Rock, `n care ì numea ca suspec]i de fraud\ nu numai pe so]ii
McDougal, dar [i pe to]i cei care, sus]inu]i de McDougal, contribuiser\ la adunarea de fonduri pentru Bill la Madison Guaranty, `n 1985.
Ne-a numit, pe Bill [i pe mine, ca posibili martori. Ben-Veniste a
acuzat-o pe Lewis c\ urm\rea cu obstina]ie s\ ne fac\ r\u [i c\
prezentase acel document chiar `naintea alegerilor din 1992 pentru a
influen]a rezultatele lor. Conform raportului final Whitewater, publicat `n 2002, acest efort preelectoral de a ne implica `ntr-o anchet\
Istorie trqitq
449
penal\ a fost `ncurajat de oameni de la Casa Alb\ din vremea mandatului lui Bush, precum [i de cei de la Departamentul de Justi]ie.
Pentru a respinge m\rturia ei `n fa]a Comisiei Bancare,
Ben-Veniste a examinat-o mai mult\ vreme pe Lewis, suger`nd c\
aceasta a min]it c`nd a afirmat c\ `nregistrase din gre[eal\ o convorbire cu un angajat al RTC, care o vizitase la biroul ei din Kansas
City. Ben-Veniste a f\cut-o pe Lewis s\ afirme c\, pe c`nd era republican conservator, nu a avut nici o dorin]\ de a-i face r\u lui Bill [i
nu-l f\cuse niciodat\ mincinos. Apoi Ben-Veniste a prezentat o
scrisoare pe care ea o scrisese `n 1992 care dovedea exact contrariul.
Democra]ii au adus [i ei dovezi c\ Lewis `ncercase s\ produc\ o
linie de tricouri imprimate cu mesaje `n care eram critica]i, Bill [i cu
mine. ~nainte de finalul interogatoriului, Lewis a le[inat [i a trebuit
s\ fie ajutat\ s\ ias\ din sala de audieri.
Publicul a aflat pu]ine din desf\[urarea dramei Whitewater.
Dintre canalele de televiziune, doar C-SPAN a furnizat detalii
despre audierea lui Lewis. La c`teva zile dup\ aceast\ m\rturie
memorabil\ [i autodistructiv\, The New York Times a continuat s\
acorde credit acuza]iilor nefondate ale lui Lewis [i s\ o numeasc\
martorul principal. Neintimidat\ de aceste fapte, comisia lui
DAmato a continuat s\ `mi cerceteze leg\turile cu economiile [i cu
`mprumuturile lui McDougal. Investiga]ia lui Ken Starr trebuia s\
fie confiden]ial\, dar echipa lui era maestr\ `n a l\sa informa]iile s\
se scurg\ spre pres\.
Spre sf`r[itul anului 1995, Dick Morris a venit s\ m\ vad\ pentru
a-mi transmite un mesaj bizar: urma s\ fiu acuzat\ de ceva `nc\
neclar, iar apropia]ii lui Starr `mi sugerau s\ accept acuza]ia [i s\-i
cer lui Bill gra]ierea `nainte de proces. Am crezut c\ Morris f\cea un
serviciu clien]ilor s\i republicani, a[a c\ mi-am ales cu grij\ cuvintele:
Spune-le informatorilor t\i s\ le raporteze oamenilor lui
Starr c\, de[i nu am f\cut nimic r\u, s`nt con[tient\ c\, a[a cum
spunea Edward Bennett Williams, un procuror poate acuza [i un
sandvi[ cu [unc\, dac\ vrea. Iar dac\ Starr m\ acuz\, nu voi cere
8/28/04
12:05 AM
Page 450
Istorie trqitq
450
niciodat\ gra]ierea. Voi merge la proces [i `l voi da `n vileag c\

este un impostor.
E[ti sigur\ c\ vrei s\ le spun asta? m-a `ntrebat Morris.
Cuv`nt cu cuv`nt, am replicat.
Din cauza scandalului privind bugetul [i `ntreruperile de activitate,
un moment important `n investiga]ia Whitewater a trecut aproape
neobservat: constat\rile raportului RTC `n privin]a Whitewater au fost
f\cute publice chiar `nainte de Cr\ciun. Acest raport independent a
confirmat declara]ia noastr\ c\ Bill [i cu mine avuseser\m o implicare
minim\ `n investi]ia Whitewater [i nici o leg\tur\ cu pr\bu[irea lui
Madison Guaranty. Dup\ examinarea a patruzeci [i [apte de martori,
consultarea a 200 000 de documente [i cheltuirea a 3,6 milioane de
dolari, anchetatorii RTC nu au g\sit nici o dovad\ `mpotriva noastr\ [i
nici o baz\ faptic\ pentru vreun aspect al scandalului Whitewater.
Raportul a fost foarte pu]in prezentat `n pres\, a[a cum a fost trecut\ cu vederea [i m\rturia lui Jean Lewis. USA Today nici nu l-a
consemnat; The Washington Post a `ngropat [tirea `n al doilea paragraf al unui articol de prim\ pagin\ despre cita]iile Whitewater, iar
The New York Times a scris c`teva paragrafe. Republicanii au calificat investiga]ia ca fiind prea restr`ns\ [i [i-au continuat audierile.
Am fost `ncurajat\ de aceast\ [tire c`nd m-am `nt`lnit cu David
Kendall la Casa Alb\ `n diminea]a zilei de 4 ianuarie 1996, la una
dintre sesiunile noastre periodice de informare. David a `ncercat
`ntotdeauna s\ fac\ lucrurile clare la `nt`lnirile noastre, fotocopiind
caricaturile politice care ì pl\ceau sau decup`nd [tirile de senza]ie
cele mai groaznice, precum Hillary d\ na[tere unui copil extraterestru sau ce se mai n\scocise toat\ s\pt\m`na.
Ne-am `nt`lnit `n salonul dintre dormitorul principal [i Biroul
Galben Oval, la al doilea etaj al re[edin]ei. Membrii familiilor Bush
[i Reagan folosiser\ aceast\ camer\ ca s\ se relaxeze [i s\ se uite la
televizor, iar Harry Truman [i Franklin Roosevelt folosiser\ aceast\
`nc\pere pe post de dormitor. Bill [i cu mine am pus aici un televizor, o mas\ de jucat c\r]i, o canapea confortabil\ [i un fotoliu.
451
La pr`nz, `n timpul `nt`lnirii noastre, un curier a cioc\nit la u[\ [i

i-a `nm`nat un bile]el lui David; el l-a `ndoit [i l-a pus `n buzunar.
C`nd ne-am terminat discu]ia, a plecat.
A doua zi de diminea]\, a sunat [i a `ntrebat dac\ ne putem
vedea.
A ap\rut ceva, a spus el.
David mi-a explicat c\ bile]elul pe care-l primise `n urm\ cu o
zi era de la Carolyn Huber, care ì cerea s\ treac\ la plecare pe la
biroul ei din Aripa de Est. Carolyn, asistenta noastr\ de mult\
vreme `n Arkansas, a venit la Washington s\ se ocupe de coresponden]a noastr\ personal\ [i s\ pun\ `n ordine, s\ catalogheze [i s\
arhiveze h`rtiile noastre personale de la carnete de note vechi din
[coal\, la poze de vacan]\ [i discursuri importante care erau
depozitate acum `n sute de cutii prin diverse locuri `n re[edin]\ [i la
un depozit al Casei Albe din Maryland. David o ruga adesea pe
Carolyn s\ `l ajute s\ g\seasc\ documentele cerute de consilierul
independent [i, de-a lungul ultimelor luni, ea ì predase mii de
pagini de documente din cutiile noastre [i din dosarele ei.
C`nd David a ajuns la biroul ei, Carolyn i-a `nm`nat un teanc de
h`rtii. David [i-a dat seama imediat ce erau: un document din 1992
despre activitatea juridic\ desf\[urat\ de mine [i de al]ii la firma de
avocatur\ Rose pentru Madison Guaranty `n intervalul 1985-1986.
De[i `nregistr\rile documentelor de plat\ de la Madison Guaranty
erau incluse `n cita]iile consilierului independent, locul cel mai probabil `n care puteau fi g\site erau dosarele firmei Rose [i ale Madison Guaranty. Absen]a lor din dosarele noastre nu ne-a surprins,
nici pe David [i nici pe mine, de[i a[teptam cu ner\bdare apari]ia
lor, de vreme ce eram sigur\ c\ ele vor sluji drept m\rturie a afirma]iilor mele despre activitatea juridic\ pe care o desf\[urasem.
Am r\suflat u[urat\ c`nd am aflat c\ fuseser\, `n sf`r[it, g\site.
Unde au fost? l-am `ntrebat.
8/28/04
12:05 AM
Page 452
Istorie trqitq
452
Nu [tiu, a spus David. Carolyn a dat peste ele din `nt`mplare

c`nd c\uta `ntr-o cutie cu h`rtii din biroul ei. De `ndat\ ce [i-a dat
seama ce erau, mi-a trimis bile]elul.
Ce se va `nt`mpla acum? l-am `ntrebat pe David.
Ei bine, vestea bun\ e c\ le-am g\sit. Vestea proast\ e c\ acest
lucru d\ presei [i procurorilor posibilitatea s\ reia `ntreaga agita]ie.
{i a[a a fost. William Safire, fost scriitor de discursuri pentru
Nixon, m-a numit mincinoas\ `nn\scut\ `n articolul s\u din
The New York Times. Poza mea a ap\rut pe coperta revistei
Newsweek sub titlul SF~NT| SAU P|C|TOAS|? {i au
re`nceput discu]iile despre o cita]ie din partea marelui juriu [i
despre o posibil\ acuza]ie `n investiga]ia Whitewater.
Copia documentelor de plat\, am dedus mai t`rziu, era f\cut\
probabil `n campania din 1992, a[a `nc`t echipa campaniei lui Bill
[i firma de avocatur\ Rose s\ poat\ r\spunde `ntreb\rilor presei
despre Madison Guaranty, Jim McDougal [i Whitewater. Vince
Foster, care se ocupa de dosar la vremea respectiv\, f\cuse `nsemn\ri pe documente. Am crezut c\ se va ]ine seama [i de ceea ce
declarasem p`n\ atunci tot timpul: c\ activitatea mea pentru economiile [i `mprumuturile lui McDougal, desf\[urat\ cu mult timp `n
urm\, fusese minim\, ca timp [i compensa]ii.
453
pl\ceam, s\ vin\ cu alte teme de discu]ie. Nu era cea mai bun\

metod\ de a `ncepe un turneu de lansare a c\r]ii `n unsprezece ora[e,
dar am venit `n `nt`mpinarea [ansei de a r\spunde ultimelor acuza]ii.
C`nd camerele au `nceput s\ filmeze, ea a mers direct la ]int\.
Doamn\ Clinton, `n loc ca noua dumneavoastr\ carte s\
devin\ subiect de discu]ie, a]i devenit dumneavoastr\. Cum a]i
ajuns `n aceast\ situa]ie `ncurcat\ `n care credibilitatea v\ este pus\
sub semnul `ntreb\rii?
O, [i eu m\ `ntreb acest lucru `n fiecare zi, Barbara, deoarece
este surprinz\tor [i derutant pentru mine. Dar `n ultimii patru ani
ne-au tot fost puse `ntreb\ri [i, `n cele din urm\, ele [i-au primit
r\spuns [i s-au stins, iar altele noi le-au luat locul. Facem tot ce ne
st\ `n putin]\ s\ le r\spundem.
S`nte]i sup\rat\?
Din c`nd `n c`nd s`nt pu]in sup\rat\, pu]in trist\, pu]in furioas\. Cred c\ e normal. Dar [tiu c\ toate acestea s`nt parte din statutul
nostru [i continu\m s\ ne croim drum printre ele [i s\ le dep\[im.
C`nd Barbara Walters m-a `ntrebat despre documentele care
lipseau, am spus:
{tii, cu o lun\ `n urm\, oamenii se agitau pentru c\ documentele de plat\ se pierduser\ [i credeau c\ le-a distrus cineva. Acum,
Pe 9 ianuarie 1996, cu ajutorul atent al angaja]ilor de la Casa

Alb\, Camera Verde a fost transformat\ `ntr-un studio de televiziune
pentru interviul meu cu Barbara Walters. Tehnicienii au `ntins cabluri
pe podea [i au montat un echipament care sc\lda camera `ntr-o
lumin\ aurie at`t de bl`nd\ [i de am\gitoare, `nc`t chiar [i portretul lui
Benjamin Franklin, cu pudr\ [i cu peruc\, aflat deasupra [emineului,
p\rea s\ str\luceasc\ de tinere]e. Barbara [i cu mine ne-am `ntre]inut
`n mod pl\cut `n timp ce echipa ajusta nivelul sunetului.
Interviul fusese programat pentru aceast\ dat\ cu mult timp
`nainte, pentru a promova cartea mea It Takes a Village, `n ajunul
apari]iei. Acum m\ a[teptam ca Barbara, pe care o admiram [i o
c`nd s-au g\sit, iar se agit\. Dar m\ bucur c\ documentele au fost

g\site. A[ fi vrut ca acest lucru s\ se fi `nt`mplat cu un an sau doi `n
urm\, pentru c\ ele dovedesc ceea ce am afirmat de la bun `nceput.
Am lucrat `n medie o or\ pe s\pt\m`n\ timp de cincisprezece luni.
Bine`n]eles c\ aceasta nu a fost munc\ mult\ pentru mine.
Barbara nu `n]elegea de ce documentele au fost a[a de greu
de g\sit.
Cum se desf\[oar\ c\utarea documentelor dumneavoastr\?
Este o nebunie
Nu `n]eleg.
8/28/04
12:05 AM
Page 454
454
Dar cred c\ oamenii au nevoie s\ `n]eleag\ c\ s`nt milioane de

h`rtii `n Casa Alb\ [i vreme de peste doi ani oamenii au c\utat
s`rguincio[i.
Era greu de transpus `n cuvinte dezordinea `n care tr\iser\m de
c`nd ne mutaser\m la Casa Alb\. Sosiser\m `n 1993 cu toate
bunurile noastre lume[ti `mpachetate la `nt`mplare `n cutii, `n mare
parte deoarece nu aveam o cas\ `n care s\ ne ]inem lucrurile. La
scurt timp dup\ ce ne-am mutat `n re[edin]\, ne-am aflat `n mijlocul unei renov\ri majore a sistemului de `nc\lzire [i al celui de
aer condi]ionat pentru a aduce Casa Alb\ la standardele energetice
ecologice. A trebuit s\ ne `ndes\m cutiile `n dulapuri [i `n camerele
libere, `n timp ce lucr\torii puneau tuburi noi `n tavane [i `n pere]i.
~n fiecare s\pt\m`n\ trebuia s\ ne mut\m iar cutiile, ca s\ fim cu un
pas `naintea celor care renovau.
~n timpul verii lui 1995, lucr\rile de introducere a tuburilor se
f\ceau la acoperi[ [i la etajul al treilea, o zon\ neprotocolar\ `n care
se g\seau camere suplimentare pentru oaspe]i, solarul, un birou, o
sal\ de sport, o sp\l\torie [i c`teva spa]ii de depozitare. ~ntr-una
dintre acestea, pe care am numit-o camera c\r]ilor, am pus c`teva
rafturi pentru a face fa]\ afluxului de c\r]i. Av`nd u[i care d\deau `n
sp\l\torie, `n sala de sport [i `ntr-un mic hol folosit de personalul
re[edin]ei, acest spa]iu era unul dintre cele mai ocupate locuri din
cl\dire; oamenii treceau pe aici la orice or\ din zi [i din noapte. Am
pus mese pentru cutiile cu h`rtii [i cu lucruri personale, care erau
mereu mutate de la un depozit din afar\ `n Casa Alb\ [i `napoi, pentru a putea fi examinate [i catalogate. Carolyn Huber avea [i ea `n
aceast\ camer\ c`teva dulapuri cu dosare pentru rapoartele pe care le
f\cea. {i, pentru a complica mai mult lucrurile, mesele erau adesea
acoperite cu cear[afuri pentru a le proteja de tencuiala [i praful care
c\deau din tavan `n timpul lucr\rilor de renovare.
C\utarea ne`ntrerupt\ a documentelor, ca reac]ie la cita]ii, a sporit
dezordinea. David Kendall ne-a cerut s\ instal\m un copiator `n camera c\r]ilor pentru ca el [i asisten]ii s\i s\ poat\ copia documentele
Istorie trqitq
455
`nainte s\ le predea Biroului Consiliului Independent. Carolyn a

m\rturisit c\ atunci, `n vara lui 1995, g\sise un teanc de h`rtii
`ndoite pe una dintre mese. A crezut c\ erau documente vechi l\sate
pentru a le `nregistra. F\r\ s\-[i dea seama de importan]a lor, le-a
aruncat `ntr-o cutie cu alte documente, ce a fost luat\ la biroul ei,
deja `n]esat de cutii pe care urma s\ le sorteze c`nd avea s\ aib\
ceva timp la dispozi]ie. C`teva luni mai t`rziu, c`nd a `nceput s\
pun\ ordine `n acele lucruri, a desf\cut h`rtiile [i le-a recunoscut ca
fiind documentele de plat\ pierdute cu mult timp `n urm\.
Carolyn a f\cut ceea ce trebuia: l-a chemat imediat pe David
pentru a-i spune despre descoperirea ei. F\cuse tot ce-i st\tuse `n
putin]\ pentru a ]ine piept unei avalan[e de h`r]oage [i cererilor din
cita]ii. A[a cum a recunoscut [i ea, uneori a avut nevoie de ceva
timp pentru a le rezolva pe toate. Nu am vorbit cu Carolyn despre
documentele de plat\ pentru c\ nu am vrut s\ fiu acuzat\ c\ ì
influen]ez declara]ia. Dar am `ncredere deplin\ `n ea [i [tiu c\ neaten]ia ei a fost nevinovat\, iar gre[eala este de `n]eles.
Comisia senatorului DAmato a trecut imediat la c\utarea dovezilor niciodat\ g\site de obstruc]ionare [i sperjur `n descoperirea
documentelor de plat\. S-a cerut imediat o finan]are suplimentar\
pentru o perioad\ de dou\-trei luni pentru a completa audierile, care ì
costaser\ deja pe contribuabili aproape 900 000 de dolari. C`teva luni
mai t`rziu, RTC a `nregistrat un raport suplimentar care confirma faptul c\ documentele de plat\ sus]ineau declara]iile mele cu privire la
activitatea mea juridic\. Bine`n]eles c\ nu am avut nici un motiv s\ le
ascund [i am regretat c\ nu fuseser\ g\site mai devreme.
{i a[a mai departe. Audierile [i articolele din pres\ au continuat
[i, de fiecare dat\ c`nd d\deam un interviu unui moderator al unei
emisiuni radio sau unui realizator de talk-show matinal pentru a
discuta despre It Takes a Village, eram `ntrebat\ despre documentele de plat\. Singurele momente fericite din acea lun\ au fost apari]iile mele `n libr\rii, [coli, spitale de copii [i `n alte programe de
8/28/04
12:05 AM
Page 456
Istorie trqitq
456
sprijinire a copiilor [i a familiilor din toat\ ]ara. Mul]imile erau

uria[e, iar publicul cald [i apropiat, o dovad\ `n plus a rupturii dintre Washington [i restul ]\rii.
Aceast\ ruptur\ este unul dintre motivele pentru care am vrut s\
scriu cartea It Takes a Village. C`nd m\ g`ndeam la greut\]ile din ce
`n ce mai mari ale copiilor din America, m\ izbea ineficien]a retoricii partizane, `n cre[tere la Washington, cu privire la rezolvarea
problemelor cu care se confruntau ace[ti copii.
Multe dintre credin]ele mele despre ceea ce este mai bun pentru
copii [i familiile lor nu se `ncadreaz\ `n nici o categorie politic\ sau
ideologic\ [i mul]i dintre oamenii pe care i-am cunoscut `n turneul
de lansare a c\r]ii mi-au spus c\ [i ei simt la fel. Cei care st\teau la
coad\ ore `ntregi nu voiau s\ vorbeasc\ despre cele mai recente
evenimente din capitala ]\rii. Voiau s\ vorbeasc\ despre c`t de greu
este s\ g\se[ti `ngrijire de calitate pentru copii [i pe care s\ ]i-o po]i
permite, despre problemele cre[terii copiilor f\r\ ajutorul familiei
`n sens mai larg, despre greut\]ile cre[terii copiilor `ntr-o cultur\ de
mas\ care promoveaz\ prea des comportamentele periculoase [i
deformeaz\ valorile, despre importan]a unor [coli bune [i a unor
taxe de [colarizare accesibile [i despre multe alte probleme cu care
se confrunt\ p\rin]ii [i al]i adul]i `n lumea aceasta care sufer\ transform\ri rapide. Discu]iile acestea m-au `ncurajat [i am sperat ca
aceast\ carte s\ ajute la promovarea unei dezbateri na]ionale despre
ce este mai bun pentru copiii Americii.
It Takes a Village oferea informa]ii despre idei [i programe dezvoltate la nivelul comunit\]ii [i care contau pentru vie]ile copiilor [i
ale familiilor. Adesea, un program model dintr-o comunitate nu
este preluat `n alta pentru c\ s`nt prea pu]ine canale de comunicare.
De exemplu, un grup de p\rin]i interesa]i din Atlanta ar putea beneficia [i ei dac\ afl\ despre un program extra[colar nou pentru adolescen]ii cu probleme din Los Angeles. Am vrut s\ fac vizibile
eforturile fundamentale `ncununate de succes, care ar putea avea
rezonan]\ `n `ntreaga ]ar\. Am sperat c\ a[ putea crea un precedent
457
pentru ac]iuni de caritate `n favoarea copiilor, de vreme ce ofeream

tot profitul ob]inut din drepturile de autor. ~n final, am putut contribui cu aproape un milion de dolari.
Turneul de promovare a c\r]ii mi-a oferit [i momente de satisfac]ie personal\. ~n Ann Arbor, Michigan, pe 17 ianuarie, zeci de
oameni au venit la libr\rie purt`nd tricouri pe care era inscrip]ionat:
Hillary Fan Club. Ruth [i Gene Love, un cuplu de pensionari din
Silver Spring, Maryland, `nfiin]aser\ fun-club-ul `n buc\t\ria lor,
`n 1992. Erau sute de membri `n toat\ ]ara [i c`teva filiale interna]ionale. So]ii Love (gr\itor nume) mi-au devenit prieteni minuna]i
care p\reau s\ [tie `ntotdeauna c`nd aveam nevoie de `ncurajare.
C`nd c\l\toream, trimiteau fanii s\ m\ `nt`mpine cu z`mbete, tricouri [i pancarte confec]ionate `n cas\.
La San Francisco, James Carville mi-a organizat o cin\ la un
restaurant pe care tocmai `l cump\rase [i a invitat c`]iva prieteni
apropia]i pentru a m\ `nveseli. Prietena mea Susie Buell a spus c\
nu urm\rea toate dramele care se petreceau la Washington, dar avea
ceva s\-mi spun\: Binecuv`ntat\ s\-]i fie inima!
Era tot ce aveam nevoie s\ aud.
~n timpul aceluia[i turneu, pe 19 ianuarie 1996, am ]inut un
discurs la Colegiul Wellesley, pentru mine o adev\rat\ alma mater,
[i am `nnoptat `n casa pre[edintelui, Diana Chapman Walsh. Casa
este situat\ pe malul lacului Waban. M-am trezit devreme a doua
zi [i am f\cut o plimbare lung\ pe poteca ce `nconjoar\ lacul.
Tocmai m\ `ntorsesem, c`nd David a sunat s\-mi spun\ c\
Kenneth Starr emisese o cita]ie s\ m\ prezint `n fa]a marelui juriu
pentru a depune m\rturie despre absen]a documentelor de plat\.
De data aceasta nu mai erau acele depozi]ii lini[tite la Casa Alb\.
Trebuia s\ depun m\rturie `n fa]a `ntregului mare juriu `n
s\pt\m`na ce urma. Eram tulburat\ [i totu[i [tiam c\ nu-mi
puteam exprima sentimentele fa]\ de nimeni, cu excep]ia lui Bill
[i a avoca]ilor mei.
8/28/04
12:05 AM
Page 458
Istorie trqitq
458
Melanne insistase s\ m\ `nso]easc\ `n c\l\torie fiindc\ [tia c`t

de dificil va fi turneul `n condi]iile de presiune zilnic\ la care eram
459
`ntregului proces. Jura]ii `[i f\ceau meseria de cet\]eni. Au meritat

respectul meu; nu acela[i lucru pot spune despre avoca]ii lui Starr.
supus\ de `ntreb\rile presei. Aceast\ dovad\ de prietenie a costat-o
David a afirmat `n fa]a procurorilor lui Starr c\ obliga]ia de a m\
at`t emo]ional, c`t [i material: a trebuit s\ `nfrunte al\turi de mine
prezenta `n fa]a marelui juriu era nejustificat\ [i reprezenta un abuz
momentele dure [i s\-[i pl\teasc\ [i drumul. Acea zi la Wellesley a
al procesului. A[ fi putut fi chestionat\ `n particular sub jur\m`nt,
fost dificil\ pentru mine mai ales fiindc\ nu-i puteam spune lui
a[a cum fusesem [i p`n\ atunci, chiar cu `nregistrare video. Dar
Melanne ce se `nt`mpla. Mai r\u, [i ea a fost cuprins\ de tulburarea
Starr a insistat pentru citarea mea `n fa]a cur]ii. Unul dintre sco-
mea [i a `nceput s\ fac\ diverse presupuneri `n locul meu. Nu voi
purile sale va fi fost s\ m\ umileasc\ public, dar eram hot\r`t\ s\
uita niciodat\ bun\tatea [i loialitatea ei.
nu-i permit s\ m\ calce `n picioare. S`nt probabil prima so]ie de
M-am `ntors la Casa Alb\ descurajat\ [i jenat\, `ngrijorat\ at`t
pre[edinte care depunea m\rturie `n fa]a marelui juriu, dar o f\ceam
c\ ultima `ntors\tur\ a evenimentelor ar putea distruge [i dramul de
`n termenii stabili]i de mine. David mi-a spus c\ puteam evita foto-
credibilitate pe care-l mai aveam, c`t [i de ce va `nsemna acest
grafii [i echipele de televiziune `n afara tribunalului, l\s`nd limuzina
lucru pentru pre[edin]ia lui Bill. El era tulburat [i preocupat pentru
Serviciului Secret `n parcarea de la subsol [i lu`nd liftul p`n\ la al
mine. ~mi tot spunea c`t ì pare de r\u c\ nu a putut s\ m\ protejeze
treilea etaj. I-am respins propunerea. Am considerat c\, dac\ m-a[
de toate acestea.
furi[a `n cl\dire, a[ l\sa impresia c\ am ceva de ascuns.
{i Chelsea era `ngrijorat\ pentru mine. Urm\rise pas cu pas
C`nd ma[ina a oprit `n fa]a Tribunalului Districtual al Statelor
desf\[urarea investiga]iilor, uneori chiar mai mult dec`t mi-a[ fi
Unite pentru Districtul Columbia, la ora 1.45 `n dup\-amiaza zilei
dorit. A[a cum eu voiam s\ o ap\r pe ea, [i ea voia s\ m\ protejeze
de 26 ianuarie 1996, am cobor`t, am z`mbit mul]imii [i i-am f\cut
[i s\ m\ consoleze. La `nceput, am `ncercat s\ evit s\ o `mpov\rez
cu m`na, apoi am intrat. {tiam c\ trebuie s\-mi ascund adev\ratele
cu tot ceea ce era `n sufletul meu, dar apoi mi-am dat seama c\, pe
sentimente `n leg\tur\ cu Starr [i cu demersurile sale. Toat\ s\pt\-
m\sur\ ce cre[tea, se sim]ea mai bine dac\ [tia ce simt.
m`na m\ preg\tisem mental [i spiritual pentru acest moment.
Bill ì manevrase cu iscusin]\ pe republicani `n privin]a `ntreruperilor de activitate ale administra]iei, dar succesul s\u politic nu
ne putea proteja pe nici unul din noi de abuzurile proceselor
Respir\ ad`nc, `mi tot spuneam, [i roag\-te s\-]i ajute Dumnezeu.

~n timp ce m\ preg\team s\ intru `n sal\, le-am f\cut cu m`na
avoca]ilor mei s`rguincio[i [i le-am strigat:
penale. Se sim]ea lipsit de putere `n fa]a lui Starr [i a alia]ilor s\i.
Noroc! S\ pornim la lupt\!
M`nia nu este cea mai bun\ stare de spirit ca s\ te preg\te[ti pentru
Marele juriu s-a `ntrunit `n marea sal\ de judecat\ de la etajul al
apari]ia `n fa]a marelui juriu. Faptul c\ eram avocat m-a ajutat
treilea. Conform procedurilor federale privind marile jurii, martorii
cumva, pentru c\ am `n]eles procesul. Dar nu am putut m`nca [i
nu pot intra `n sal\ cu avocatul lor. A[a c\ eram singur\. To]i cei
dormi timp de o s\pt\m`n\ `nainte de `nf\]i[are; am sl\bit zece ki-
dou\zeci [i trei de mari jura]i, cu excep]ia a doi, erau prezen]i: zece
lograme dar nu aceasta este metoda de sl\bit pe care o recomand.
erau femei [i majoritatea erau afro-americani. P\reau reprezentativi
De[i am lucrat la m\rturia mea, care era simpl\ [i direct\, m-am
pentru districtul `n care serveau. Fiecare dintre cei opt adjunc]i
concentrat mai mult pe cum s\-mi st\p`nesc m`nia pe parcursul
b\rba]i ai lui Ken Starr ar\tau exact ca el.
8/28/04
12:05 AM
Page 460
460
Starr a l\sat `ntreb\rile pe seama unuia dintre adjunc]ii s\i, iar

el st\tea la masa procurorului [i se uita lung la mine. Am r\spuns
la toate `ntreb\rile, chiar dac\ multe s-au repetat de c`teva ori. ~n
timpul uneia dintre cele trei pauze, eram pe coridor [i un jurat a
venit la mine [i m-a `ntrebat dac\ vreau s\-i dau un autograf pe
cartea It Takes a Village. M-am uitat la David, care z`mbea satisf\cut, [i i-am dat autograful cerut. Mai t`rziu am aflat c\, dup\ o
cercetare a acestui incident, juratul a fost demis.
Dup\ patru ore s-a terminat. ~ntr-o camer\ al\turat\, mi-am
consultat repede avoca]ii, David [i Nicole Seligman [i Jack Quinn,
noul consilier la Casa Alb\, [i Jane Sherburne. Am discutat despre
ce s\ le spun reporterilor care m\ a[teptau ner\bd\tori. Merg`nd
spre ie[ire am trecut pe l`ng\ birouri [i am observat c\ nimeni nu
plecase acas\. Mul]i oameni st\teau s\ `mi fac\ cu m`na [i s\ `mi
spun\ cuvinte `ncurajatoare.
Se `ntunecase c`nd am ie[it [i am acceptat s\ r\spund la c`teva
`ntreb\ri ale presei. Voiau s\ [tie cum m\ sim]eam.
A fost o zi lung\, am spus.
A]i fi preferat s\ fi]i `n alt\ parte ast\zi?
O, `ntr-o mie de alte locuri!
C`nd am fost `ntrebat\ despre absen]a documentelor de plat\,
le-am spus:
{i eu, ca toat\ lumea, a[ vrea s\ [tiu cum au ap\rut aceste
documente dup\ at`]ia ani. Am `ncercat s\ colaborez la investiga]ie
c`t am putut.
Am f\cut cu m`na mul]imii c`nd m-am urcat `n limuzin\ pentru
a reveni la Casa Alb\. C`nd am ajuns `n salonul diplomatic de
recep]ii, Bill [i Chelsea m\ a[teptau; m-au `mbr\]i[at [i erau ner\bd\tori s\ afle cum au decurs lucrurile. Le-am spus c\ m\ bucuram
c\ totul s-a terminat.
~n articolele de pres\ care au urmat acestui eveniment s-a scris
mult despre haina de l`n\ neagr\, brodat\, cu falduri, pe care o purtasem `n acea zi. Un reporter notase c\ haina avea aplicat pe spate un
Istorie trqitq
461
dragon de aur, ceea ce i-a determinat pe comentatori s\-i g\seasc\

semnifica]ia: era un totem? Eram o domni]\-dragon? Casa Alb\ a fost
obligat\ s\ fac\ o declara]ie prin care s\ anun]e c\ aplica]ia de pe
haina f\cut\ de Connie Fails, prietena mea designer din Little Rock,
nu avea nici o semnifica]ie: era un simplu model abstract despre care
un autor de articole de mod\ a scris c\ ar\ta ca un art deco ce imita
scoicile. Biroul meu de pres\ le-a amintit reporterilor c\ purtasem
haina aceea [i `n timpul evenimentelor inaugurale din 1993 c`nd nimeni nu a comentat desenul , dar acest lucru nu a pus cap\t discu]iilor. Haina s-a transformat `ntr-un test politic Rorschach la
Washington, dup\ cum bine a scris un reporter. {i destul de aproape
de adev\r.
Seara urm\toare mi-am impus s\ iau parte la un alt ritual de la
Washington, cina de la Clubul Alfalfa. Acesta este un club care are
un singur scop: s\ fac\ o satir\ a nominaliz\rilor preziden]iale `n
timpul unei cine la patru ace. M-am a[ezat, `mpreun\ cu so]ul meu
[i cu un grup de mini[tri [i de judec\tori de la Curtea Suprem\, pe
locurile de pe estrada din sala de bal a hotelului Capital Hilton.
Candidatul satirizat `n acel an a fost Colin Powell. S-a ridicat s\
vorbeasc\ [i a salutat demnitarii prezen]i:
Doamnelor [i domnilor, extremi[ti republicani, democra]i [i
al]ii f\r\ importan]\, invita]i cita]i.
Am presupus c\ doar eu m\ `ncadram `n aceast\ ultim\ categorie. Am ridicat m`na [i am r`s c`nd Powell s-a `ntors [i mi-a
z`mbit cu r\utate. Dup\ ce Powell a terminat de vorbit, unul dintre
consilierii lui Bill a venit la mine [i mi-a [optit:
~nainte s\ depui m\rturie de cel pu]in cinci ori `n fa]a marelui
juriu, a[a cum am f\cut eu, e[ti ca plevu[ca, nu contezi.
8/28/04
12:05 AM
Page 462
Istorie trqitq
ZONE DE R|ZBOI
Cunosc`nd importan]a rela]iei lungi [i complexe pe care America o avea cu Fran]a, Bill [i cu mine a[teptam cu ner\bdare prima
cin\ de stat pentru pre[edintele francez Jacques Chirac [i so]ia sa,
Bernadette, `n februarie 1996. Politician conservator din partidul
lui de Gaulle, Chirac fusese primarul Parisului timp de optsprezece
ani. De[i vorbe[te fluent engleza [i a c\l\torit mult `n America `n
tinere]e, afec]iunea sa pentru Statele Unite nu s-a tradus `ntotdeauna printr-o ac]iune `n sprijinul politicii noastre. Bill s-a str\duit din
greu s\ c`[tige sprijinul Fran]ei, mai ales `n 1999, c`nd a convins
Fran]a s\ fie de partea NATO `n loviturile aeriene de condamnare a
epur\rii etnice din Kosovo, `n ciuda lipsei unei rezolu]ii specifice a
Na]iunilor Unite.
Diploma]ia este un domeniu delicat, chiar [i c`nd este vorba
despre rela]iile cu propriii alia]i. Colaborarea str`ns\ [i respectul
reciproc dintre ]\rile noastre `[i au r\d\cinile `n ajutorul pe care
Fran]a ni l-a acordat `n timpul Revolu]iei, dar au fost [i momente `n
istorie c`nd politica francez\ [i cea american\ au fost divergente,
iar rela]iile `ncordate; un exemplu `l constituie r\zboiul condus de
Statele Unite `n Irak [i c\ruia guvernul francez i s-a opus deschis [i
cu vehemen]\.
Primul obstacol `n organizarea cinei a fost meniul. Francezii
s`nt renumi]i pentru buc\t\ria lor, a[a c\ m-am str\duit s\ li se
serveasc\ o mas\ perfect\ la Casa Alb\. Buc\tarul nostru, Walter
463
Scheib, era american, iar specializarea [i-o f\cuse tot `n America.

Cu toate acestea, nu a fost deloc intimidat [i m-a asigurat c\ va face
o combina]ie `ntre tradi]iile celor dou\ buc\t\rii.
Mesele rotunde din sufragerie au fost acoperite cu damasc,
cristaluri, argint\rie [i trandafiri. Era mijlocul iernii [i ninsese `n
Washington. Diploma]ii, oamenii de afaceri, arti[tii [i starurile de
cinema vorbeau despre homar cu l\mìe [i sup\ cu vinete coapte,
miel la gr\tar, piure de cartofi, toate servite cu cele mai bune vinuri
americane. De la aceast\ prim\ cin\ la `nt`lnirile noastre ulterioare
cu Chirac, Bill [i cu mine am descoperit c\, dac\ lumea diploma]iei
este `n[el\toare, ea este [i plin\ de surprize.
Bine`n]eles c\ iubesc multe lucruri americane, inclusiv m`nc\rurile, a spus pre[edintele Chirac, a[ezat la dreapta mea. {ti]i, am
lucrat `ntr-un restaurant Howard Johnson.
~n ciuda unor ocazionale divergen]e politice serioase dintre
Statele Unite [i Fran]a, Bill [i cu mine am p\strat un dialog pl\cut
cu familia Chirac `n timpul [ederii noastre la Casa Alb\ [i m-am
bucurat de o vizit\ pe care am f\cut-o cu Bernadette Chirac `n centrul Fran]ei. Nepoat\ a aghiotantului generalului de Gaulle, Bernadette este o femeie elegant\ [i cultivat\, care, din 1971, era
demnitar local din partea unei circumscrip]ii electorale din regiunea
Corezze. Din c`te [tiam eu, era singura so]ie de pre[edinte care fusese aleas\ pe meritele ei. Am fost fascinat\ de statutul independent
pe care [i-l crease [i de povestirile ei despre cum mergea singur\,
pe jos sau cu ma[ina, din cas\ `n cas\, pentru a solicita voturile
oamenilor. Mai t`rziu, m-a invitat s\ o `nso]esc `ntr-o vizit\ `n circumscrip]ia sa [i, `n mai 1998, am f\cut un tur minunat cu ea `n
Corezze, cunosc`ndu-i pe cei pe care ì reprezenta.
La scurt timp dup\ aceasta, am s\rb\torit un alt moment important `n familie: a [aisprezecea aniversare a lui Chelsea. Nu-mi
venea s\ cred c`t de repede crescuse. P\rea c\ ieri lua primele lec]ii
de dans [i se `ncol\cea `n poala mea s\-i citesc o carte. Acum m\
8/28/04
12:05 AM
Page 464
464
ajunsese `n `n\l]ime [i voia s\-[i ia permis de conducere. Acest

lucru era destul de `nsp\im`nt\tor, dar mai `nsp\im`nt\tor era c\
tat\l ei o `nv\]a s\ [ofeze.
Serviciile Secrete nu l-au l\sat niciodat\ pe Bill s\ [ofeze `n
afara terenului de golf, ceea ce era un lucru bun. Nu vreau s\ spun
c\ so]ul meu nu are `nclina]ii mecanice, dar `n fiece clip\ ì trec
at`tea informa]ii prin minte `nc`t adesea nu-[i d\ seama `ncotro
merge. Dar a ]inut s\ `[i fac\ datoria de tat\ [i a `mprumutat o
ma[in\ de la Serviciile Secrete din Camp David.
Dup\ prima lec]ie de mers `napoi [i de parcare lateral\, m-am
`nt`lnit cu Chelsea c`nd se `ntorcea la vil\:
Ei? Cum a mers?
Cred c\ tata a `nv\]at multe, mi-a r\spuns.
Nu este niciodat\ u[or s\ fii copil de pre[edinte: `]i pierzi anonimatul, e[ti supravegheat tot timpul. Chiar [i c`nd Chelsea a mai
crescut, Bill [i cu mine eram hot\r`]i s\ facem `n a[a fel `nc`t s\
duc\ o via]\ normal\ pe c`t era posibil. Ne-am str\duit s\ ne facem
programul c`t mai liber posibil ca s\ putem cina `n buc\t\ria familiei cu ea, s\ ne povestim lucrurile care ni s-au `nt`mplat peste zi, s\
ne facem planuri pentru sf`r[itul de s\pt\m`n\, s\ mergem `n excursii `n familie. Indiferent ce se petrecea, am `ncercat s\ fiu la etajul
doi c`nd se `ntorcea de la balet, `n caz c\ avea nevoie s\ vorbeasc\
cu cineva. Cel pu]in voiam s\ o v\d `nainte s\ dispar\ `n camera ei.
De asemenea, am `ncercat s\ o protej\m de investiga]iile [i de
articolele dure din pres\, dar s`nt sigur\ c\ acestea au f\cut via]a la
Casa Alb\ mai fascinant\ pentru Chelsea. Au obligat-o s\ se maturizeze mai devreme [i s\ analizeze oamenii, identific`ndu-i astfel pe
lingu[itori [i pe fal[ii prieteni [i descotorosindu-se de ei, cre`ndu-[i
rela]ii cu cei care pot fi prieteni adev\ra]i [i r\m`n al\turi de ea p`n\
t`rziu, `n via]\.
I-am s\rb\torit a [aisprezecea aniversare pe 27 februarie 1996,
merg`nd la Teatrul Na]ional [i vizion`nd spectacolul Mizerabilii.
Apoi i-am invitat prietenii pentru sf`r[itul de s\pt\m`n\ la Camp
Istorie trqitq
465
David. Chelsea a stabilit jocurile; printre ele era [i o partid\ de

paintball1. Pu[ca[ii marini `ncartirui]i aici erau doar cu c`]iva ani
mai mari dec`t invita]ii, a[a c\ au format echipa advers\ de adolescen]i care alergau prin p\dure [i se `mpro[cau unii pe al]ii cu
bilu]e colorate. Bill d\dea indica]ii [i stabilea strategia de b\taie
pentru echipa care p\rea s\ z\boveasc\. Dup\ cin\, `ncheiat\ cu un
tort enorm preparat de ne`ntrecutul patiser Roland Mesnier de la
Casa Alb\, ne-am adunat la Hickory Lodge pentru a ne uita la filme
sau a juca bowling pe culoarul instalat de pre[edintele Eisenhower.
Dup\ miezul nop]ii, Bill [i cu mine am recunoscut c\ nu mai aveam
[aisprezece ani [i ne-am retras.
Chelsea [i prietenii ei se g`ndeau deja la facultate. De[i m\
durea c\, `n cur`nd, nu o vom mai avea acas\, am `ncercat s\ nu o
influen]ez spun`ndu-i ce sim]eam. Speram doar c\ va alege un campus apropiat de Washington.
~n fiecare an, [coala Sidwell Friends g\zduie[te o sear\ a colegiilor pentru viitori studen]i [i p\rin]ii lor. Bill [i cu mine am `nso]it-o
pe Chelsea pentru a-i asculta pe reprezentan]ii diverselor colegii, prezent`nd oferta lor educa]ional\ [i modalit\]ile de `nscriere. Chelsea a
fost t\cut\ la `ntoarcere. Apoi, dintr-o dat\, a spus:
{ti]i, cred c\ a[ vrea s\ vizitez Universitatea Stanford.
Uit`nd tot ce [tiam despre psihologia invers\ [i despre dinamica
mam\-fiic\, am izbucnit:
Cum? Stanford e prea departe. Nu se poate s\ mergi a[a
departe. E tocmai pe Coasta de Vest, la trei fuse orare distan]\. Nu
o s\ reu[im s\ te vedem niciodat\.
Bill m-a str`ns de m`n\ [i i-a spus lui Chelsea:
Iubito, po]i merge unde vrei tu.
Desigur [tiam c\, dac\ voia s\ mearg\ la Stanford [i era acceptat\, a[ fi fost fericit\ pentru ea. Mi-l aminteam foarte bine pe tata,
care nu-mi d\dea posibilitatea alegerii, iar Bill [i cu mine am jurat
1 Un fel de ho]ii [i vardi[tii `n care adversarii se `mpu[c\ cu bile de vopsea care se
sparg la contactul cu trupul (n.red.).
8/28/04
12:05 AM
Page 466
466
s\ nu facem asta niciodat\. Cu toate acestea, am sperat adesea c\

Chelsea va r\m`ne `n zona Washingtonului. Dar conversa]ia m-a
silit s\ fac fa]\ realit\]ii: indiferent unde mergea, `ntr-un an [i
jum\tate avea s\ ne p\r\seasc\. Poate c\ ea era preg\tit\, dar eu nu
eram [i m-am hot\r`t s\ petrec [i mai mult timp cu ea sau, cel pu]in,
at`t c`t `mi va permite ea.
Departamenul de Stat `mi ceruse s\ merg ca emisar `n Bosnia-Her]egovina pentru a consolida importan]a Acordului de pace
de la Dayton, care fusese semnat `n noiembrie. Cuceririle teritoriale
ale coali]iei croato-musulmane ajutate de Statele Unite, cuplate cu
bombardamentele NATO pe care Bill le sus]inuse ca necesare, i-au
obligat `n cele din urm\ pe s`rbi s\ negocieze o `n]elegere. Urma s\
m\ opresc [i la bazele militare americane din Germania [i din Italia
[i s\ petrec o s\pt\m`n\ `n Turcia [i `n Grecia, dou\ aliate importante ale Statelor Unite [i ale NATO, `ntre care rela]iile fuseser\
`ncordate `n ce privea Ciprul [i alte probleme nerezolvate.
Bill [i cu mine am discutat dac\ Chelsea ar trebui s\ evite etapa
Bosnia a c\l\toriei. Am c`nt\rit riscurile [i am decis c\, dac\ se vor
lua precau]iile necesare, vom fi am`ndou\ `n siguran]\. Era destul de
matur\ s\ `nve]e din aceast\ experien]\. ~n plus, urma s\ c\l\torim
cu o trup\ a USO1 `n care erau [i c`nt\rea]a Sheryl Crow [i actorul
de comedie Sinbad, to]i dispu[i s\-[i asume riscurile c\l\toriei.
Am crezut c\ Bill, secretarul de Stat Warren Christopher [i trimisul s\u special, ambasadorul Richard Holbrooke, f\cuser\ un
miracol la Dayton conving`ndu-i pe s`rbi, pe croa]i [i pe musulmani
s\ pun\ cap\t luptelor [i s\ fie de acord cu o nou\ form\ de guvernare. Pentru a izola grup\rile combatante [i a stabili securitatea,
Statele Unite trimiseser\ `n zon\ optsprezece mii de solda]i `n trupe de
men]inere a p\cii, c\rora li se al\turau patruzeci de mii din alte ]\ri.
Administra]ia dorea s\ dea un semnal puternic c\ acordurile de pace
trebuie respectate [i `nt\rite. Echipa mea obi[nuia s\ m\ tachineze
spun`ndu-mi c\ Departamentul de Stat avea o directiv\: dac\ locul era
prea mic, prea periculos sau prea s\rac, trimite]i-o pe Hillary. Acest
1 United Service Organizations.
Istorie trqitq
467
lucru nu m\ deranja, deoarece locurile `ndep\rtate [i nesigure erau

cele mai provocatoare. Eram onorat\ s\ merg `n Bosnia.
Duminic\, 24 martie, avionul nostru a aterizat la Baza aerian\
Ramstein din Germania, l`ng\ Baumholder, sediul Diviziei ~ntì
Blindate, care furnizase cele mai multe for]e americane `n Bosnia.
Poporul german ne `nt`mpinase c\lduros cu doi ani `n urm\, la
Berlin, pe Bill [i pe mine, la s\rb\torirea re`ntregirii Germaniei,
c`nd am trecut prin Poarta Brandenburg `mpreun\ cu cancelarul [i
doamna Kohl [i am p\[it pe p\m`ntul care, p`n\ `n 1989, fusese
parte a Germaniei comuniste. Helmut Kohl, un om minunat, emotiv [i chiar glume], a devenit prietenul lui Bill [i partenerul s\u politic. Kohl era devotat ac]iunii de dep\[ire a celor patruzeci de ani
de separare politic\ din ]ara sa [i procesului de fuziune a Estului [i
Vestului `ntr-o singur\ na]iune german\. De asemenea, sus]inea
crearea Uniunii Europene, adoptarea unei monede unice [i sprijinea
Statele Unite `n eforturile de `ncheiere a conflictelor din Balcani.
Cooperarea dintre ]\rile noastre era un exemplu viu al alian]ei postbelice care urm\rea realizarea p\cii [i a securit\]ii `n Europa.
Dup\ sosirea la Baumholder, Chelsea [i cu mine am participat la
slujbe religioase, ne-am `nt`lnit cu familiile trupelor noastre [i am
participat la o reprezenta]ie a lui Sheryl [i a lui Sinbad. ~n jurul orei
6.30 a doua zi de diminea]\, echipa noastr\ s-a `mbarcat `ntr-un
avion de transport C-17 [i am decolat `ndrept`ndu-ne spre Baza aerian\ Tuzla din Bosnia-Her]egovina. Pe l`ng\ arti[ti, aduceam saci
de scrisori [i daruri pentru trupe [i chiar dona]ii din partea unor
companii americane: 2 200 de cartele telefonice pentru distan]e mari
[i 300 de casete video cu filme. Casa Alb\ contribuise cu [ase cutii
de M & Ms cu sigiliul preziden]ial pe ele. Pentru copiii din Bosnia,
care pierduser\ ani de [coal\ din cauza r\zboiului, companiile
americane donaser\ rechizite [colare [i juc\rii.
Am petrecut cele o sut\ de minute de zbor vorbind cu membrii
echipajului [i cu corpul de pres\. Pilotul, la vremea aceea una dintre cele patru femei-pilot de C-17, zbura foarte sus deasupra ]\rii
8/28/04
12:05 AM
Page 468
468
devastate, la o `n\l]ime la care nu puteau ajunge proiectilele sol-aer.

De[i oficial schimbul de focuri `ncetase, fiecare dintre noi trebuia
s\ poarte o vest\ de protec]ie `n avion, iar Serviciul Secret ne-a
mutat, pe Chelsea [i pe mine, `n carlinga blindat\ `n timpul ateriz\rii. Deasupra pistei de aterizare, c\pitanul a `nclinat o arip\ [i a
f\cut o aterizare aproape perpendicular\ pentru a evita posibilele
tiruri de la sol.
Condi]iile de securitate se schimbau frecvent `n fosta Iugoslavie, iar `n ultima vreme se deterioraser\ din nou. Din cauza rapoartelor despre existen]a ]inta[ilor de elit\ pe dealurile din jurul
pistei, am fost nevoi]i s\ scurt\m un eveniment organizat pe pist\
cu copiii din zon\, de[i aveam timp s\ ne `nt`lnim cu ei [i cu profesorii lor [i s\ afl\m c`t de mult se str\duiser\ `n timpul r\zboiului
s\ continue orele de clas\ oriunde g\seau un loc sigur. O feti]\ de
opt ani mi-a dat o copie a unei poezii pe care o scrisese [i care se
numea Pace. Chelsea [i cu mine am d\ruit obiectele [colare pe care le
adusesem [i scrisorile din partea copiilor din clasa a [aptea din Baumholder, ai c\ror p\rin]i [i profesori ini]iaser\ un program prieteni prin
coresponden]\. Apoi am fost du[i `n grab\ la baza american\ fortificat\ din Tuzla, unde peste dou\ mii de solda]i americani, ru[i, canadieni, britanici [i polonezi erau `ncartirui]i `ntr-un ora[ de corturi.
Sheryl Crow, Sinbad, Chelsea [i cu mine am zburat cu elicoptere Black Hawk pentru a vizita solda]ii din avanposturi. Eram
flanca]i de elicoptere de lupt\, o indica]ie a pericolului care pa[te o
misiune de men]inere a p\cii. Am aterizat la Camp Bedrock [i la
Camp Alicia, avanposturi militare din nord-estul Bosniei. Am urm\rit o demonstra]ie de deminare a c`mpurilor [i a [oselelor f\cut\
de trupele noastre o misiune crunt\ [i, `n acela[i timp, o alt\ dovad\ a vie]ii pline de pericole pe care o duceau solda]ii no[tri.
Mul]i dintre cei de acas\ se `ntrebau care este rolul Americii `n
Bosnia. Unii sus]ineau c\ solda]ii nu ar trebui implica]i `n men]inerea p\cii, de[i acest lucru a f\cut parte din misiunea noastr\ militar\ istoric\ `n locuri [i la momente disparate, precum de[ertul
Istorie trqitq
469
Sinai, dup\ acordul de pace dintre Israel [i Egipt, [i zona demilitarizat\, dup\ R\zboiul din Coreea. Al]ii sus]ineau c\ trupele europene,
nu cele americane ar trebui s\ poarte responsabilitatea pentru men]inerea siguran]ei grani]elor `n Bosnia. Din cauza acestor p\reri, am
stat de vorb\ cu solda]ii [i cu ofi]erii lor, le-am cerut opinia `n leg\tur\ cu starea de fapt [i le-am ascultat g`ndurile despre misiunea la
care participau. Unul dintre locotenen]i mi-a spus c\ nu `n]elesese ce
rol ar putea juca Statele Unite p`n\ nu a v\zut el `nsu[i Bosnia.
~nainte s\ venim, a spus, era greu s\ ne imagin\m ce se petrecea aici.
Mi-a descris grupurile etnice care locuiser\ `mpreun\ `n condi]ii
de pace [i care dintr-o dat\ au `nceput luptele din motive religioase.
Dac\ merge]i prin sate, pute]i vedea toate pagubele, mi-a
spus. Ve]i vedea case cu acoperi[urile smulse. Ve]i vedea zone `ntregi complet bombardate. Ve]i vedea oameni care au fost nevoi]i
s\ supravie]uiasc\ ani buni cu foarte pu]in\ m`ncare [i ap\. Dar
acum, oriunde am merge, copiii ne fac cu m`na [i ne z`mbesc, mi-a
spus. Pentru mine acesta este un motiv suficient pentru a fi aici.
Am privit la aspectul dezolant al r\zboiului de la fereastra elicopterului. De departe, totul p\rea frumos [i verde, specific unei
Europe pastorale. Dar dac\ zburam la o `n\l]ime mai mic\, se vedeau multe case f\r\ acoperi[ [i pu]ine cl\diri neatinse de gloan]e.
P\m`ntul nu era arat, ci sf`[iat de obuze. Era prim\var\, dar nimeni
nu se ocupa de cultivat, din cauza pericolului pe care-l reprezentau
minele [i tr\g\torii de elit\. Nici p\durile [i drumurile nu erau sigure. Era groaznic s\ vezi c`t\ suferin]\ era `n jur [i c`t de multe
erau de f\cut `nainte ca oamenii s\ re`nceap\ o via]\ normal\.
Pl\nuisem o oprire la Sarajevo pentru o `nt`lnire cu o delega]ie
multietnic\ [i pentru a asculta p\rerile lor despre ce ar putea face
guvernul Statelor Unite [i organiza]iile non-guvernamentale pentru a
ajuta o societate sf`[iat\ de r\zboi. Probleme de securitate m-au obligat s\ anulez c\l\toria la Sarajevo, dar oamenii cu care urma s\ m\
`nt`lnesc au fost at`t de dezam\gi]i, `nc`t au insistat s\ se aventureze
8/28/04
12:05 AM
Page 470
470
`ntr-o c\l\torie de vreo sut\ de kilometri pe drumuri nesigure p`n\

la Tuzla, pentru a m\ `nt`lni.
Ne-am str`ns `n sala de conferin]e a comandamentului militar
american. Oaspe]ii mei, printre care primul cardinal bosniac al
Bisericii Romano-Catolice [i mitropolitul Bisericii Ortodoxe din
Republica S`rb\, erau epuiza]i de `ncercarea prin care trecuser\,
dar ner\bd\tori s\ vorbeasc\. Mi-au povestit ce s-au str\duit s\
fac\ pentru a men]ine o aparen]\ de normalitate `ntr-o lume
`ntoars\ pe dos de r\zboi. Mi-au relatat despre [ocul resim]it
c`nd prietenii [i colegii de o via]\ nu mai vorbeau cu ei [i chiar
le erau ostili. C`nd a `nceput violen]a, bombele [i luneti[tii au
devenit un mod de via]\. {eful bosniac al serviciului de traumatisme de la spitalul din Kosovo mi-a spus c\ spitalul a r\mas
deschis chiar [i dup\ ce se terminaser\ proviziile [i se `ntrerupsese
alimentarea cu energie. O educatoare croat\, care-[i pierduse fiul
de doisprezece ani `n asediul ora[ului Sarajevo, mi-a povestit cum
grupa ei s-a mic[orat c`nd copiii au fugit `mpreun\ cu familiile lor,
au `ncetat s\ mai vin\ la [coal\ sau au devenit victime ale violen]ei
haotice [i arbitrare. Un jurnalist s`rb, care fusese b\tut [i `ntemni]at de concet\]enii s\i pentru c\ `ncercase s\-i protejeze pe musulmanii bosniaci, mi-a confirmat c\ traumele psihice s`nt adesea
mai ad`nci dec`t cele fizice. ~n multe locuri pe care le-am vizitat,
efectele r\zboiului asupra inimilor [i min]ilor oamenilor r\m`neau vizibile chiar zeci de ani mai t`rziu, uneori chiar secole.
Reconstruc]ia infrastructurii dup\ r\zboi este una, restabilirea
`ncrederii printre oameni este alta.
Dup\ `nt`lnire, am f\cut un tur al taberei, am examinat condi]iile de via]\ ale solda]ilor [i pe cele din infirmerii, din popot\ [i
din locurile de recreere. C`nd Sheryl [i Sinbad s-au `ntors la Tuzla,
au ]inut un spectacol. Chelsea a l\sat o impresie pl\cut\ asupra solda]ilor [i a familiilor lor, le-a str`ns m`na, a dat autografe, plin\ de
c\ldur\ [i de gra]ie. A fost chiar introdus\ `n spectacol: sergentul
major care prezenta spectacolul a invitat-o la microfon, iar Chelsea,
Istorie trqitq
471
f\r\ pic de trac, s-a urcat pe scen\ [i am`ndoi au improvizat o scenet\ comic\.
Numele t\u este Chelsea? a `ntrebat-o `n glum\ sergentul
major.
Cam a[a, a r\spuns ea r`z`nd.
Apoi a `ndemnat-o s\ imite uralele militare pe care le auzise din
mul]ime.
Uraaa!
A fost bine, a spus el. Mai `ncearc\ o dat\.
URAAA! a urlat ea.
Publicul a `nceput s\ aplaude [i s\ scoat\ urale r\gu[ite, la
r`ndul s\u.
De[i regulile de pres\ obi[nuite s-au aplicat [i de data aceasta
nici un interviu cu Chelsea, nici o fotografie neautorizat\ ea a
fost mai `ncrez\toare `n sine ca niciodat\ `n aceast\ excursie. Ca [i
tat\l ei, era din fire prietenoas\ [i curioas\ [i se sim]ea `n largul ei
`n mijlocul oamenilor. C`nd am vizitat trupele americane sta]ionate
`n Aviano, Italia, ceva mai t`rziu `n aceea[i zi, a dat dovad\ de [i
mai mult entuziasm. Mi s-a al\turat pentru o fotografie de grup cu
pilo]ii [i mecanicii for]elor aeriene. C`nd ne `ndep\rtam, o voce a
strigat `n urma noastr\:
Salut, Chelsea! Cum merg lec]iile de [ofat?
Chelsea s-a `ntors s\ r\spund\ t`n\rului `n uniform\ de lupt\,
care, evident, urm\rise ultimele articole din pres\ despre ea.
Bine, a spus ea z`mbind.
A mai mers pu]in, apoi s-a `ntors iar [i a strigat:
Fii atent dac\ vii `n Washington!
Aceast\ c\l\torie a l\sat impresii de durat\ asupra mea [i a lui
Chelsea. Eram foarte m`ndre de b\rba]ii [i de femeile noastre `n
uniform\, care ar\taser\ lumii `ntregi cele mai de pre] valori americane. Dac\ locuitorii din Balcani mai doreau [i alte dovezi ale beneficiilor aduse de pluralism, tot ce aveau de f\cut era s\ stea la o
mas\ `n popota din Tuzla sau Camp Bedrock sau Camp Alicia,
8/28/04
12:05 AM
Page 472
472
`nconjura]i de o mul]ime de oameni de culoare, de diverse religii,

limbi [i obiceiuri. Aceast\ diversitate este una dintre for]ele
Americii [i ar putea fi [i a lor.
~nainte de a `ncheia aceast\ c\l\torie la Istanbul [i la Atena, am
zburat din capitala Turciei, Ankara, p`n\ la Efes, un ora[ antic grecesc de pe coasta de vest a actualei Turcii, foarte frumos restaurat.
Era o zi perfect\, `nsorit\, senin\. Priveli[tea coastei `]i t\ia respira]ia. La fel albastrul-verzui al M\rii Egee. ~mi aduc aminte c\ m\
g`ndeam ce zi perfect\ era pentru zburat [i ce moment extraordinar
pentru care merita s\ tr\ie[ti.
M-am `ntors la Washington `n ultima zi din martie, obosit\
fizic, dar cu multe informa]ii [i impresii pe care voiam s\ i le
`mp\rt\[esc [i lui Bill. Problemele din Bosnia le f\ceau pe cele din
Washington s\ par\ mici [i ne`nsemnate. Aici povestea continua.
Dar, ca o schimbare, Ken Starr era cercetat.
~ntr-un editorial critic la adresa procurorului independent,
The New York Times `l mustra aspru pe Starr deoarece `[i continuase activitatea `n biroul s\u privat de avocatur\, care ì aducea
un milion de dolari pe an, `n timp ce investiga Casa Alb\. Cazul,
se men]iona `n editorial, necesita un procuror nep\rtinitor [i neinfluen]abil, dar nu punea problema cererii demisiei lui Starr din
calitatea de procuror independent, argument`ndu-se inexplicabil,
`n opinia mea c\ aceast\ investiga]ie, posibil nedreapt\,
avansase prea mult pentru a fi luat\ de la `nceput. Cu toate acestea era `ncurajator c\ presa atr\gea aten]ia publicului asupra faptului c\ Starr reprezenta legal firme, precum fabrici de ]ig\ri, ale
c\ror interese erau `n conflict deschis cu cele ale administra]iei
Clinton. C`nd Kenneth Starr a fost desemnat procuror independent, nu a fost obligat s\ renun]e la parteneriatul din firma de avocatur\ Kirkland & Ellis; nici nu s-a sim]it obligat s\ renun]e la
profiturile din particip\rile la procesele direct influen]ate de politica administra]iei Clinton.
Istorie trqitq
473
C`]iva ziari[ti `ndr\zne]i, precum Gene Lyons de la Arkansas

Democrat-Gazette [i Joe Conason de la New York Observer,
scriseser\ `n publica]ii cu circula]ie restr`ns\ despre conflictul de
interese al lui Starr, dar acum subiectul `ncepea s\-[i fac\ loc [i `n
presa central\.
Veteran al administra]iei Reagan [i al celei dintì administra]ii
Bush, Starr era binecunoscut ca partizan al republicanilor. Mai
pu]in cunoscute erau leg\turile sale cu dreapta religioas\ [i cu
Paula Jones. Dar rela]iile sale de afaceri cu oponen]ii no[tri politici
nu fuseser\ p`n\ de cur`nd luate `n seam\.
Pe 11 martie 1996, USA Today a scris c\ Starr c`[tiga trei sute
nou\zeci de dolari pe or\ pentru a reprezenta statul Wisconsin `n
efortul de a sprijini un program educa]ional c\ruia administra]ia
Clinton i se opunea. Cheltuielile erau suportate de funda]ia arhiconservatoare Bradley. Lista continua: un articol din revista
The Nation prezenta faptele care dovedeau c\ Starr se afla `n conflict de interese c`nd, `n calitatea sa de procuror cu jum\tate de
norm\, a investigat RTC, `n timp ce RTC ì investiga firma de avocatur\, Kirkland & Ellis, pentru neglijen]\ `n cazul Denver S & L.
~n joc erau interesele pecuniare ale lui Starr, iar conflictul de
interese era marginal, chiar ignorat de pres\. Starr ar fi trebuit s\ se
recuze din investiga]ia RTC. {i, `n vreme ce `n]elegerea dintre RTC
[i firma sa de avocatur\, care pl\tea 325 000 de dolari, era ]inut\
secret\ printr-un acord de confiden]ialitate, fiecare aspect al activit\]ii juridice a firmei Rose pentru Madison Guaranty era `n am\nunt verificat de RTC, de Congres [i de pres\. Nu exista nici o
anchet\ privind acordurile [i ac]iunile lui Starr.
Apari]ia brusc\ a articolelor nefavorabile nu a avut nici un efect
vizibil asupra lui Starr. A ignorat avertismentul ziarului The New
York Times de a-[i p\r\si firma [i toate procesele p`n\ la `ncheierea
sarcinilor sale `n investiga]ia Whitewater. Dimpotriv\, pe 2 aprilie,
procurorul independent a pledat `ntr-un caz important `n favoarea a
patru mari firme de tutun la Curtea de Apel din New Orleans.
8/28/04
12:05 AM
Page 474
Istorie trqitq
474
Am fost `nsp\im`ntat\ de ipocrizia unor norme care ì absolveau pe Starr [i pe protectorii s\i de responsabilitate, `n timp ce
fac]iunea conservatoare juca pe fa]\ cartea conflictului de interese pentru a-i elimina pe avoca]ii [i pe anchetatorii non-partizani. Robert Fiske, procurorul special ini]ial, fusese `nlocuit `n
august 1994 pentru a-i face loc lui Starr. Fiske a fost destituit pe
motiv de conflict de interese, mult mai pu]in `nsemnat dec`t
numeroasele conflicte politice [i financiare care ar fi trebuit s\ previn\ numirea lui Starr, `n primul r`nd, [i apoi ar fi trebuit s\ impun\
demisia lui `n mai multe momente ale mandatului s\u.
Starr s-a folosit de o reclama]ie privind un pretins conflict de
interese pentru a destitui dintr-un caz pe unul dintre cei mai prestigio[i juri[ti de pe banca federal\ din Arkansas, deoarece judec\torul luase o decizie `mpotriva sa. Acest caz nu avea nici o
leg\tur\ cu Bill [i cu mine; nici m\car cu Madison Guaranty, cu
McDougal sau cu altcineva implicat `n investiga]ia Whitewater.
Starr se folosise de puterea sa `n calitate de procuror independent
pentru a-l acuza pe Jim Guy Tucker, guvernatorul democrat din
Arkansas care i-a urmat lui Bill, de fraud\ [i de conspira]ie `n achizi]ionarea sta]iilor de televiziune prin cablu din Texas [i Florida. ~n
iunie 1995, Starr s-a folosit de amenin]\ri [i de incrimin\ri pentru a
intimida, amenin]`nd pe oricine putea [i aranj`nd afaceri cu oricine
ar fi spus ceva orice! pentru a ne incrimina pe Bill [i pe mine.
Judec\torul districtual Henry Woods a fost numit `n cazul Tucker [i,
dup\ examinarea faptelor, a respins acuza]ia lui Starr pe motiv c\ nu
avea nimic de-a face cu cazul Whitewater. Conform interpret\rii
date de Woods legii, Starr `[i dep\[ise autoritatea. Starr a f\cut apel
[i a cerut ca judec\torul Woods s\ fie `nlocuit din acest caz.
Judec\torul Woods, fost agent FBI [i un distins avocat, fusese
`nvestit de c\tre pre[edintele Jimmy Carter. La [aptezeci [i [apte de
ani, punea cap\t unei cariere str\lucite de jurist [i de campion al
ap\r\rii drepturilor omului `n Sud. ~n mai mult de cincisprezece ani
475
pe banc\, el `[i c`[tigase reputa]ia de judec\tor drept, care d\ decizii

greu de comb\tut, p`n\ a ie[it `n calea lui Starr.
Cei trei judec\tori din juriul cur]ii federale care au audiat
apelul lui Starr erau conservatori republicani, numi]i la Curtea de
Apel de c\tre pre[edin]ii Reagan [i Bush. Cei trei judec\tori au
aprobat ambele cereri ale lui Starr restabilirea acuza]iei [i `nlocuirea lui Woods nu pentru c\ credeau c\ ar putea fi influen]at,
ci pe motiv c\ articole critice din ziare [i reviste ar putea crea
aparen]a prejudicierii.
Aceast\ hot\r`re neobi[nuit\ [i f\r\ precedent m-a ofensat ca
avocat. Unui procuror nu ar trebui s\ i se permit\ s\ `nlocuiasc\ un
judec\tor dintr-un caz doar pentru c\ nu-i convine hot\r`rea lui. {i,
`n acest caz, Starr nu a mers mai `ntì la judec\torul Woods pentru
a-i cere s\ se recuze. Dac\ ar fi procedat astfel, judec\torul s-ar fi
putut ap\ra, ar fi r\spuns argumentelor lui Starr, ar fi aranjat o
audiere [i ar fi f\cut o `nregistrare. De vreme ce Starr a f\cut prima
mi[care la Curtea de Apel, judec\torul Woods nu a avut posibilitatea s\ reac]ioneze.
Rapoarte compromi]\toare la adresa judec\torului Woods au mai
existat pe vremea lui Justice Jim Johnson, un vechi politician segrega]ionist din Arkansas care c`[tigase sprijinul Ku-Klux-Klan `n
cursa sa pentru func]ia de guvernator [i care ì dispre]uia pe Bill [i
pe judec\torul Woods pentru vederile lor liberale asupra problemei
rasiale. Atacul lui Johnson `mpotriva lui Woods [i a aproape oric\rui politician din Arkansas a ajuns `n Washington Times. Editorialul era plin de informa]ii false, pe care o mare parte a presei le-a
luat ca adev\ruri. Dup\ `nl\turarea sa, judec\torul Woods a declarat
pentru Los Angeles Times: M\ disting prin faptul c\ am fost singurul judec\tor din istoria anglo-american\ care a fost `nl\turat
dintr-un caz pe baza articolelor din pres\.
Mi-a p\rut r\u c\ Jim Guy Tucker [i so]ia sa, Betty, fuseser\
prin[i `n ac]iunea lui Starr. ~n ciuda eforturilor acestuia, Jim Guy,
care pierduse alegerile primare pentru postul de guvernator `n 1982
8/28/04
12:05 AM
Page 476
476
`n fa]a lui Bill, nu ar fi declarat lucruri neadev\rate despre noi.

Acest lucru nu l-a `mpiedicat pe Starr s\ vin\ cu o alt\ acuza]ie care
`l aducea pe Tucker `n fa]a justi]iei `mpotriva lui Jim [i Susan
McDougal `n Little Rock, Arkansas, `n martie 1996.
De data aceasta, Tucker [i so]ii McDougal erau acuza]i de conspira]ie, `n[el\torie, neutilizare corect\ a fondurilor S & L [i de falsificarea unor date `n registrele S & L. Majoritatea acuza]iilor ce li
se aduceau proveneau de la David Hale, un dubios om de afaceri
republican din Arkansas. Acuza]ia sus]inea faptul c\ Hale f\cuse o
`n]elegere cu Jim McDougal pentru a ob]ine `mprumuturi de la
Madison Guaranty [i de la Small Business Administration (SBA)
pentru diferite proiecte, inclusiv pentru tranzac]ii cu terenuri sau
pentru companiile lui Hale, ale so]ilor McDougal [i ale lui Jim
Tucker, c\ aceste `mprumuturi nu erau rambursate [i c\ `ntrebuin]\rile [i justific\rile `mprumuturilor erau declarate `n mod fals.
Acuza]ia nu cuprindea nici o referire la Whitewater Development
Co. Inc., la pre[edinte sau la mine.
Hale era expert `n ho]ii [i un actor bun `n rolul s\u secund, [i
avea [i de ce. Coopera cu Starr, sper`nd c\ va evita s\ ajung\ la
pu[c\rie pentru crimele pe care le f\cuse. Small Business Administration, care `mprumutase companiei lui Hale milioane de dolari `n
sprijinul `ntreprinderilor mici [i al unor oameni cu venituri reduse,
a raportat c\ pierduse 3,4 milioane de dolari din cauza activit\]ilor
incorecte [i a tranzac]iilor interzise ale lui Hale. SBA a pus compania sa `n calitate de `ncasator [i, `n 1994, Hale a pledat vinovat de
conspira]ie la `n[elarea SBA cu 900 000 de dolari, dar aplicarea
sentin]ei a fost am`nat\ doi ani, p`n\ la procesul McDougal-Tucker.
Povestea lui se schimbase mult `ntre timp [i era ner\bd\tor s\
furnizeze orice dovad\ pe care o doreau procurorii s\i. Avoca]ii
ap\r\rii s-au str\duit s\-l conving\ pe judec\tor s\ admit\ m\rturia
despre leg\turile lui Hale cu activi[ti de dreapta, despre pl\]ile de la
Biroul procurorului independent, despre cele peste patruzeci de
convorbiri telefonice ale sale cu Justice Jim Johnson dinainte [i de
Istorie trqitq
477
dup\ `n]elegerea sa cu Starr, precum [i despre consultan]a juridic\

gratuit\ pe care o primise de la avocatul Ted Olson, un prieten
vechi al lui Kenneth Starr [i avocat `n Proiectul Arkansas [i pentru
American Spectator, publica]ie de propagand\ de arip\ dreapt\.
Ulterior, Olson avea s\ induc\ `n eroare Comisia Juridic\ a Senatului `n leg\tur\ cu implicarea sa `n aceste activit\]i `n perioada premerg\toare numirii sale `n func]ia de avocat general `n timpul
mandatului lui George W. Bush. ~n ciuda caracterului s\u evaziv, a
fost confirmat.
De[i judec\torul procesului McDougal-Tucker nu a admis `n
documentele cur]ii dovezi ale celor mai multe dintre leg\turile lucrative ale lui Hale [i `ntreaga poveste nu a fost dezv\luit\ ani de-a
r`ndul, totu[i detalii despre tainicul Proiect Arkansas au `nceput s\
ajung\ la urechile publicului. Hale era un pion bine pl\tit `ntr-o
campanie secret\ de discreditare a lui Bill [i de distrugere a administra]iei sale. Hale nu numai c\ a fost pl\tit cu 56 000 de dolari bani
ghea]\ de c\tre Biroul procurorului independent dup\ ce a fost de
acord s\ depun\ m\rturie, ci a fost pl\tit `n ascuns [i `n cadrul Proiectului Arkansas. Ziaristul David Brock a dezv\luit mai t`rziu c\ Hale a
fost pl\tit din fondurile secrete educa]ionale ale lui American
Spectator finan]at de Richard Mellon Scaife. Brock scria mai t`rziu:
La `nceputul s\u... Proiectul Arkansas a fost un mijloc ascuns de
sus]inere a lui Hale pentru a-l implica pe Clinton `ntr-o infrac]iune.
C`nd judec\torului Henry Woods i-au fost ar\tate probele de
complicitate a grupului `n def\imarea sa, el a cerut o anchet\ federal\
a Proiectului Arkansas. Judec\torii federali din districtul s\u care
fuseser\ numi]i at`t de democra]i, c`t [i de republicani au sus]inut
cererea sa. Dar nu a avut loc nici o anchet\ asupra acuza]iilor judec\torului Woods. Acesta a dob`ndit statutul de senior `n 1995 [i a
murit `n 2002. A fost unul dintre nenum\ra]ii oameni buni, discredita]i de politica partizan\ a lui Starr.
C`nd Biroul procurorului independent a terminat prezentarea
cazului, bazat foarte mult pe m\rturia lui Hale, Jim McDougal a
8/28/04
12:05 AM
Page 478
478
insistat s\ depun\ m\rturie `n ap\rarea sa. Mul]i au observat c\

m\rturia sa a adus daune propriei ap\r\ri cre`nd probleme pentru
to]i cei trei ap\r\tori. Procurorii au fost capabili s\-i acuze pe cei trei
pe motive de complot `mpotriva siguran]ei statului. Tucker a demisionat din func]ia de guvernator `n timp ce `ncerca s\ fac\ apel. Iar
Kenneth Starr i-a silit pe Jim [i pe Susan McDougal s\ produc\
dovezi incriminatorii care nu existau.
Pe m\sur\ ce faptele `ntortocheate ale investiga]iei Whitewater
au `nceput s\ ias\ la iveal\ `n instan]\, am resim]it o u[oar\ schimbare `n presiunea atmosferei de la Washington. Pe Capitoliu, senatorul DAmato a pus cap\t audierilor `n investiga]ia Whitewater
c`nd democra]ii au amenin]at un obstruc]ionist cu blocarea fondurilor. Pentru prima dat\ `n at`]ia ani, `ncepeam s\ sper c\ am
putea dep\[i faza Whitewater [i merge mai departe.
Totu[i, `n ciuda acestor momente pline de speran]\, prim\vara
lui 1996 nu era menit\ s\ fie un moment al s\rb\torii. Pe 3 aprilie,
un avion T-43 al For]elor Aeriene, av`ndu-i la bord pe secretarul
comer]ului Ron Brown, echipa sa [i o delega]ie din partea oamenilor de afaceri, s-a pr\bu[it de un deal de pe coasta Croa]iei, `n
timpul unei furtuni violente. Ron mergea `n Balcani pentru promovarea investi]iilor [i comer]ului americane ca parte a strategiei
de pace pe termen lung `n acea regiune. Era o atitudine tipic\ pentru Ron `n guvern. El a `n]eles instinctiv c\ promovarea economiei
globale era foarte potrivit\ pentru interesele strategice ale Americii
[i pentru afacerile americane. Ron, al]i treizeci [i doi de americani
[i doi croa]i au murit `n acel accident.
Am fost distrus\. Ron [i so]ia sa, Alma, ne erau prieteni dragi.
Fuseser\ printre alia]ii no[tri cei mai loiali `n campania din 1992,
c`nd Ron fusese pre[edinte al Comitetului Democrat Na]ional. El a
condus partidul cu aplomb [i cu umor `n sui[urile [i `n cobor`[urile
din acea campanie. Chiar [i atunci c`nd planurile lui Bill sl\beau `n
fa]a atacurilor ne`ndur\toare, Ron nu a ezitat. Sim]ea c\ Bill putea
s\ c`[tige [i c\ va c`[tiga dac\ democra]ii perseverau. {i a avut
Istorie trqitq
479
dreptate. Ron a fost [i foarte glume]. Avea mereu o fa]\ z`mbitoare

[i clipea des; astfel putea `nveseli pe oricine. {i eu m-am bucurat
de aceast\ calitate a sa din c`nd `n c`nd. Tot timpul `mi spunea:
Nu-i l\sa pe pl`ng\cio[i s\ te doboare.
La aflarea ve[tii, Bill [i cu mine am mers s\ o vedem pe Alma
[i pe copii, Michael [i Tracey. Casa lor, plin\ de rude [i de prieteni,
p\rea locul unei `nt`lniri de ~nviere, de vreme ce to]i am r`s, am
pl`ns [i am dep\nat amintiri despre Ron. Mai t`rziu am aflat c\
avionul `n care se aflase Ron era cel cu care Chelsea [i cu mine
zburaser\m cu o s\pt\m`n\ `n urm\, `n acea dup\-amiaz\ senin\,
deasupra Turciei; chiar [i echipajul era, `n mare parte, acela[i.
Bill [i cu mine am `nt`mpinat avionul care transporta cele treizeci [i dou\ de sicrie `nvelite `n drapelul na]ional, la Baza Aerian\
Dover, din Delaware. Printre victime se mai aflau [i Lawry Payne,
un b\rbat de[tept [i `ntreprinz\tor care organizase c`teva dintre
c\l\toriile mele, [i Adam Darling, un func]ionar de la Departamentul Comer]ului, `n v`rst\ de dou\zeci [i nou\ de ani, care devenise
preferatul lui Bill [i al meu dup\ ce se oferise `n campania din 1992
s\ `l sprijine pe Bill f\c`nd turul ]\rii pe biciclet\.
~n scurtul s\u discurs de pe pista de aterizare, Bill ne-a amintit
c\ victimele accidentului c\zute `n slujba ]\rii reprezentau tot ceea
ce America avea mai bun de oferit.
Soarele apune ast\zi, a spus el `n timp ce eu clipeam `nl\crimat\. C`nd va r\s\ri din nou, va fi diminea]a zilei de Pa[ti o zi
care marcheaz\ trecerea de la pierdere [i disperare la speran]\ [i
m`ntuire, o zi care, mai mult dec`t oricare alta, ne aminte[te c\ via]a
este mai mult dec`t ceea ce [tim... uneori, chiar mai mult dec`t
putem `ndura. Dar via]a este etern\... Ceea ce au f\cut ei c`nd lumina soarelui str\lucea va r\m`ne cu noi de-a pururi.
8/28/04
12:05 AM
Page 480
Istorie trqitq
481
O parte a c\l\toriei am `ntreprins-o `mpreun\ cu ambasadorul

nostru la Na]iunile Unite [i mai t`rziu secretar de Stat, Madeleine
Albright, a c\rei familie fugise de nazi[ti ini]ial `n Cehoslovacia,
unde se n\scuse, apoi revenise dup\ r\zboi, pentru a fi iar nevoit\
s\ fug\ o dat\ cu venirea la putere a comuni[tilor. ~n cele din urm\,
s-au stabilit `n Statele Unite. Madeleine `ns\[i a fost o emblem\ a
VARA LA PRAGA
oportunit\]ilor [i a promisiunilor reprezentate de democra]ie.

C\l\toria mea a `nceput `n Bucure[ti, c`ndva una dintre cele mai
frumoase capitale europene. Bucure[tiul a fost comparat cu Parisul la
`nceputul secolului al XX-lea, dar a pierdut mult din elegan]\ [i
C`nd am mers pentru prima dat\ `n Europa Central\ [i de Est,
str\lucire `n timpul celor patruzeci de ani de guvernare comunist\.
dup\ 4 iulie 1996, comunismul fusese `nlocuit cu democra]ia `n
R\m\[i]e ale unei epoci cosmopolite se p\strau `nc\ `n cl\dirile
]\rile din fostul bloc sovietic. Sute de milioane de oameni fuseser\
ne`ngrijite, dat`nd de la sf`r[itul secolului [i situate pe bulevarde
elibera]i de sub tirania din spatele Cortinei de Fier, dar, dup\ cum
largi, populate c`ndva de cafenele. Arhitectura dominant\ acum era
urma s\ v\d cu ochii mei, `mbr\]i[area valorilor democratice era
realismul socialist `n stil sovietic, vizibil chiar [i `n scheletele goale
doar primul pas. Crearea guvernelor democratice func]ionale, a pie-
ale cl\dirilor gigantice, care nu au mai fost terminate.
]elor libere [i a societ\]ilor civile dup\ zeci de ani de conducere
Nimeni nu poate m\sura suferin]ele din Romnia de dinainte de
dictatorial\ cere timp, eforturi [i r\bdare, precum [i ajutor financiar
c\derea violent\ a lui Nicolae Ceau[escu, dictatorul comunist care,
[i investi]ii, preg\tire tehnic\ [i ajutor moral de la ]\ri ca a noastr\.
`mpreun\ cu so]ia sa, a terorizat na]iunea ani `ntregi, p`n\ c`nd a
Ca parte a agendei sale de politic\ extern\, Bill a sprijinit l\r-
fost `nl\turat [i executat, pe 25 decembrie 1989. Prima mea oprire a
girea NATO de la Oceanul Atlantic spre est, pentru a cuprinde
fost `n Pia]a Revolu]iei, unde am depus flori la monumentul vic-
]\rile fostului Pact de la Var[ovia. A considerat c\ acest lucru era
timelor revolu]iei care l-a r\sturnat pe Ceau[escu. M-am `nt`lnit cu
esen]ial pentru `nt\rirea rela]iilor pe termen lung ale Americii cu
reprezentan]i ai Asocia]iei 21 Decembrie, care [i-au luat numele de
Europa [i pentru integrarea european\ ulterioar\. Au existat [i
la prima zi a evenimentelor. Ei mi-au spus povestea revolu]iei lor.
opozi]ii serioase la l\rgirea NATO, din interiorul Statelor Unite, dar
O mul]ime de trei mii de romni se adunaser\ s\ m\ salute `n cea
[i din Rusia care nu dorea s\ vad\ NATO la grani]ele sale. Provo-
mai important\ pia]\ din ora[, un decor minunat, distrus de g\urile
carea pentru Bill [i pentru echipa sa era s\ stabileasc\ ce ]\ri erau
produse de gloan]e `n pere]ii cl\dirilor din jur. Am fost surprins\ de
deja eligibile ca membre NATO [i s\ p\streze por]ile deschise pen-
haitele de cìni vagabonzi de pe str\zi a[a ceva nu am mai v\zut
tru alte ]\ri central [i est-europene care aspirau la statutul de mem-
`n nici un alt ora[ [i l-am `ntrebat pe ghidul nostru despre ei.
bre NATO, asigur`ndu-le ajutor ne`ntrerupt. Mi s-a cerut s\-l reprezint
S`nt pretutindeni, mi-a spus. Oamenii nu-[i pot permite s\-i
pe Bill `ntr-o regiune despre care el credea c\ are nevoie de `ncura-
]in\ ca animale de acas\ [i nu exist\ nici o metod\ de a-i str`nge de
jarea [i solidaritatea Statelor Unite.
pe str\zi.
8/28/04
12:17 AM
Page 482
482
Cìnii s-au dovedit a fi un semn al unei neglijen]e [i mai mari

din Romnia.
Printre mo[tenirile l\sate de regimul comunist se num\rau [i
copiii bolnavi de SIDA, `n num\r din ce `n ce mai mare. Ceau[escu
interzisese controlul na[terilor [i avorturile, insist`nd asupra faptului c\ femeile trebuie s\ aduc\ pe lume copii pentru binele statului.
Femeile mi-au povestit cum erau transportate `n fiecare lun\ de la
serviciu pentru a fi controlate de doctorii regimului, a c\ror datorie
era s\ se asigure c\ nu foloseau contraceptive [i nu f\ceau `ntreruperi de sarcin\. O femeie g\sit\ `ns\rcinat\ era supravegheat\ p`n\
n\[tea. Nu mi-a[ putea imagina o experien]\ mai umilitoare: femei
st`nd la r`nd [i dezbr\c`ndu-se, a[tept`ndu-i pe medici s\ le consulte
sub ochii aten]i ai poli]iei. C`nd `mi ap\r pozi]ia `n favoarea dreptului de a alege al femeilor, `n dezbaterile despre avort din ]ara noastr\, m\ refer adesea la Romnia, unde sarcina putea fi supravegheat\
`n numele statului, [i la China, unde i se poate pune cap\t `n mod
for]at. Un motiv pentru care continuu s\ m\ opun eforturilor de
incriminare a avortului este c\ nu cred c\ sistemele de guvernare au
vreun drept s\ dicteze, prin lege sau prin ac]iunea poli]iei, deciziile
cele mai personale ale unei femei. ~n Romnia, ca [i `n alte p\r]i,
s-au n\scut mul]i copii nedori]i sau `n familii care nu `[i puteau
permite s\ ì creasc\. Ei ajungeau sub tutela statului [i `n orfelinate. Adesea bolnavi [i subnutri]i, erau trata]i cu transfuzii de
s`nge, pe care Ceau[escu le-a promovat ca politic\ de guvernare.
C`nd rezervele de s`nge ale Romniei au fost infestate cu virusul
HIV, ]ara a suferit o adev\rat\ catastrof\: r\sp`ndirea unei boli
groaznice SIDA. La un orfelinat din Bucure[ti, am v\zut, `mpreun\ cu cei care m\ `nso]eau, copii care aveau tumori, al]ii care se
stingeau pe m\sur\ ce SIDA le distrugea corpul. ~n vreme ce unii
dintre `nso]itorii mei s-au retras `ntr-un col], pl`ng`nd, mi-am spus
c\ trebuie s\ fiu tare, pentru c\ altminteri, dac\ mi-a[ pierde calmul, a[ confirma situa]ia f\r\ speran]\ a acestor copii [i a adul]ilor
care ì `ngrijesc.
Istorie trqitq
483
Noul guvern romn a muncit neostenit, cu ajutorul asisten]ei

str\ine, pentru a `mbun\t\]i `ngrijirea copiilor [i pentru a permite
mai multe adop]ii de c\tre familii din afara Romniei. Totu[i, sistemul adop]iilor era marcat de corup]ie. Acuza]iile conform c\rora
copiii erau v`ndu]i celui care oferea pre]ul cel mai mare au dus la
interzicerea, `n anul 2001, a adop]iilor interna]ionale dup\ ce Uniunea European\ a criticat practicile din Romnia. Mai este nevoie
de str\danii pentru eliminarea corup]iei [i modernizarea sistemului
de asisten]\ a copilului. Dar, de la vizita mea, Romnia, care a f\cut
progrese impresionante `n condi]ii foarte nefavorabile, este membru `n devenire at`t al NATO, c`t [i al UE.
Polonia f\cuse un progres economic [i politic important p`n\ `n
1996. Pre[edintele Aleksander Kwaniewski vorbea foarte bine
engleza [i c\l\torise prin Statele Unite `nainte s\ intre `n politic\, `n
calitate de membru al Partidului Comunist Polonez. Prelu`nd puterea `n 1995, la v`rsta de patruzeci [i unu de ani, el intra `n contrast de genera]ie cu primul pre[edinte democratic ales, Lech
Wasa, conduc\torul eroic al revoltelor sindicatului Solidaritatea
din Gdansk din 1980. Solidaritatea a fost un instrument `n r\sturnarea comunismului `n Polonia, iar Wasa, care c`[tigase Premiul
Nobel pentru pace `n 1983, era pre[edinte `n timpul primei vizite
pe care Bill [i cu mine o f\cuser\m la Var[ovia, `n 1994. La cina
oficial\ la care ne `nt`mpinase `mpreun\ cu so]ia sa, Danuta, a izbucnit o discu]ie aprins\ `ntre so]ii Wasa, care ap\rau procesul rapid de
schimbare economic\, [i un reprezentant al fermierilor, care sus]inea
un ritm mai lent [i o protec]ie economic\ mai bun\. Multe dintre
deciziile economice dificile ale Poloniei, inevitabile de altfel `n trecerea de la o economie de stat la una de pia]\, au fost luate `n timpul
mandatului Wasa. Partidul s\u a pierdut urm\toarele alegeri `n
1995, iar el a fost `nlocuit de Kwaniewski, care a l\rgit baza postcomunist\ a partidului s\u pentru a include [i tineri.
Jolanta Kwaniewski, so]ia noului pre[edinte, m-a `nso]it la
Cracovia, unde turnurile gotice [i clopotni]ele gri reprezint\
8/28/04
12:17 AM
Page 484
484
atrac]iile unuia dintre cele mai bine p\strate ora[e medievale ale
Europei. Am`ndou\ eram mame de fete, [i acest lucru a animat
discu]iile noastre despre responsabilit\]ile [i pl\cerile inerente
cre[terii lor. I-am vizitat `mpreun\ pe cei doi intelectuali pe care
comuni[tii ì numiser\ disiden]i Jerzy Turowicz [i Czeslaw
Miosz. Turowicz publicase un s\pt\m`nal catolic timp de cincizeci
de ani, `n ciuda presiunilor constante venite din partea autorit\]ilor
Partidului Comunist de a `ntrerupe tip\rirea lui. Miosz, care
c`[tigase Premiul Nobel pentru literatur\ `n 1980, pentru un volum
ce cuprindea Confiscarea puterii [i G`ndirea captiv\, pledase `n
favoarea g`ndirii libere [i a libert\]ii de exprimare pe parcursul
`ntregii epoci comuniste. Ace[ti doi oameni extraordinari, al c\ror
curaj [i ale c\ror convingeri ì sus]inuser\ mult timp pe cei din
`ntreaga lume care g`ndeau ca ei, p\reau aproape nostalgici dup\
claritatea moral\ a luptei lor `mpotriva comunismului.
Am `nt`lnit sentimente similare [i printre al]ii care supravie]uiser\
anilor de nazism [i de comunism, c`nd binele [i r\ul se defineau at`t
de u[or. Nu exist\ o m\rturie mai `nfrico[\toare despre puterea r\ului
dec`t lag\rele de concentrare de la Auschwitz [i Birkenau. Documentarele [i filmele de lung metraj despre insalubrele cl\diri de
c\r\mid\ de la Auschwitz [i despre lungile [i t\cutele [ine de tren de
la Birkenau nu pot transmite oroarea acestor locuri `n care evrei,
disiden]i polonezi, ]igani [i al]ii erau trimi[i la moarte. Am vizitat
`nc\peri pline cu haine de copii, cu ochelari, pantofi, proteze dentare
[i p\r uman dovezi t\cute, dar incriminatorii ale atrocit\]ilor
naziste. Eram `mpietrit\ c`nd m\ g`ndeam la milioanele de oameni
ale c\ror vie]i au fost curmate `n chip brutal. Ne-am oprit pe [inele
care duceau spre camerele de gazare [i ghidul mi-a spus c\, atunci
c`nd trupele aliate au eliberat Polonia, nazi[tii au dinamitat crematoriile pentru a distruge dovezile faptelor lor.
~mi aduc aminte c\ pe la vreo zece ani am mers cu tata la un bar
de pe rùl Susquehanna, l`ng\ cabana noastr\ de pe lacul Winola.
~n timp ce barmanul vorbea cu tata, am observat numerele tatuate
Istorie trqitq
485
la `ncheietura mìnii sale. Mai t`rziu l-am `ntrebat pe tata ce era cu

ele [i mi-a explicat c\ barmanul fusese prizonier american de r\zboi, prins de nazi[ti. Am mai pus [i alte `ntreb\ri [i tata mi-a spus
c\ nazi[tii tatuaser\ numere pe bra]ele a milioane de evrei [i i-au
gazat sau i-au folosit ca sclavi `n lag\rele de concentrare. {tiam c\
so]ul bunicii Della, Max Rosenberg, era evreu [i eram `ngrozit\ c\
cineva ca el putea fi omor`t doar din cauza religiei sale. Este greu
s\ `n]elegi asemenea nenorociri dup\ at`ta timp, dar la urm\toarea
mea oprire, `n Var[ovia, am cunoscut oameni pentru care aceast\
problem\ devenise foarte personal\.
Dou\zeci de oameni m\ a[teptau `n sala de `nt`lniri a Centrului
Comunit\]ii Evreie[ti al Funda]iei Ronald S. Lauder. Ei aflaser\ `n
ultimii ani c\ erau evrei. Un b\rbat `n v`rst\ de cincizeci de ani aflase
de la femeia pe care o considera mama sa c\ p\rin]ii lui naturali i-l
d\duser\ ei, pentru a-l feri de Holocaust. O adolescent\ aflase de la
p\rin]ii ei c\ bunicii din partea mamei nu recunoscuser\ c\ erau
evrei, pentru a nu fi trimi[i `n lag\rele de concentrare. Acum aceast\
t`n\r\ urma s\ decid\ ce era. ~n c\l\toria pe care am f\cut-o din nou
`n octombrie 1999 `n Polonia, am vizitat Funda]ia pentru a recunoa[te restabilirea iudaismului `n Polonia. Dup\ ce presa a prezentat discursul meu, Funda]ia a primit telefoane [i scrisori de la evrei
polonezi de la ]ar\, care spuneau c\, p`n\ la citirea ve[tii despre
vizita mea, credeau c\ s`nt singurii evrei r\ma[i `n Polonia.
De fapt, Madeleine Albright, pe care am `nt`lnit-o `n Republica
Ceh\, trecuse printr-o experien]\ similar\. C`t a fost copil, nu a
[tiut c\ p\rin]ii ei erau evrei. Fusese crescut\ ca o catolic\, dar
cur`nd avea s\ afle prin intermediul unui ziarist care se ocupa de
biografia ei c\ trei dintre bunicii ei muriser\ `n lag\rele de concentrare ale nazi[tilor. Familia ei emigrase din Cehoslovacia `n
Anglia [i apoi la Denver, unde Madeleine a terminat liceul `nainte
s\ se `nscrie la Wellesley. De[i a fost surprins\ de vestea originii
sale evreie[ti, mi-a spus c\ a `n]eles eforturile p\rin]ilor de a-[i
proteja copiii.
8/28/04
12:17 AM
Page 486
486
Madeleine [i cu mine ne-am `nt`lnit cu pre[edintele Vclav

Havel, dramaturgul [i ap\r\torul drepturilor omului care f\cuse
`nchisoare pentru activit\]ile sale disidente. Dup\ Revolu]ia de Catifea din 1989, care a transformat pe cale pa[nic\ Cehoslovacia
comunist\ `n democra]ie, Havel a devenit primul pre[edinte al
na]iunii. Trei ani mai t`rziu, c`nd Cehoslovacia s-a `mp\r]it `n dou\
]\ri diferite Slovacia [i Cehia a fost ales pre[edinte al Republicii Cehe.
~l `nt`lnisem pentru prima dat\ pe Havel la Washington `n 1993,
la deschiderea Muzeului Holocaustului. Era bun prieten cu Madeleine, care `[i petrecuse primii ani ai copil\riei la Praga [i vorbea
fluent limba ceh\. Deja o persoan\ cunoscut\ `n toat\ lumea la vremea aceea, Havel era timid, dar elocvent, glume] [i fascinant. L-am
g\sit extrem de captivant. Pe el [i pe Bill ì lega pasiunea pentru
muzic\. Havel i-a d\ruit lui Bill un saxofon `n prima c\l\torie a lui
Bill la Praga, `n 1994. Atunci au vizitat `mpreun\ un club de jazz
care fusese centrul Revolu]iei de Catifea. Havel a insistat ca Bill s\
c`nte al\turi de muzicieni [i apoi l-a acompaniat la tamburin\. Interpret\rile lui Bill, Summertime, My funny Valentine [i alte c`ntece pe
care le-au c`ntat `mpreun\, au fost puse pe un CD, care a devenit
obiect de cult la Praga.
R\mas v\duv de cur`nd, Havel ne-a invitat la cin\, pe Madeleine
[i pe mine, `n casa lui particular\, nu `n cartierul preziden]ial oficial
de la Castelul Praga. C`nd ma[ina a oprit, el a[tepta pe trotuar cu
un buchet de flori [i un mic dar, o coroni]\ sculptat\ din aluminiu,
f\cut\ de unul dintre prietenii s\i arti[ti.
Dup\ o cin\ plin\ de via]\, Havel ne-a dus la plimbare prin ora[ul
vechi [i peste celebrul Pod Carol, locul preferat al muzicienilor, al
adolescen]ilor [i al turi[tilor. Pe vremea c`nd fusese disident, podul
era un loc de `nt`lnire unde oamenii puteau c`nta sau face schimb de
casete procurate la negru [i de mesaje nedetectate de autorit\]i. Muzica, mai ales cea rock, american\, era un instrument pentru p\strarea
vie a speran]ei dup\ interdic]iile sovietice din 1968. ~n 1977, Havel
Istorie trqitq
487
a condus protestele `mpotriva arest\rii [i judec\rii forma]iei rock

cehoslovace Plastic People of the Universe1, numit\ astfel dup\
versurile lui Frank Zappa. Pentru c\ semnase un manifest al drepturilor omului cunoscut sub numele de Carta 77, fusese condamnat
la munc\ silnic\ pentru subversiune; atunci s-a concentrat asupra
ideilor sale literare, care i-au u[urat deten]ia. Colec]ia de scrisori
din `nchisoare pentru ultima sa so]ie, Olga, este acum o oper\ clasic\ a literaturii disidente.
Havel, filozof politic [i dramaturg, credea c\ globalizarea a exacerbat adesea rivalit\]ile na]ionale [i etnice. ~n loc s\-i uneasc\ pe
oameni `ntr-o cultur\ global\ comun\, o cultur\ de mas\ `n care
fiecare poart\ blugi, m\n`nc\ aceea[i m`ncare de fast-food [i ascult\
aceea[i muzic\ nu ì apropie neap\rat pe oameni. Mai degrab\,
sus]inea el, poate s\ ì fac\ mai pu]in siguri de identitatea lor [i, drept
rezultat, poate duce la extremisme inclusiv fundamentalism religios, violen]\, terorism, epurare etnic\ [i chiar genocid pentru a
confirma [i p\stra identit\]i diferite. Teoria lui Havel avea relevan]\
mai ales pentru noile democra]ii din Europa Central\ [i de Est, unde
intoleran]a [i tensiunile na]ionaliste `ncepuser\ s\ r\bufneasc\, mai
ales `n fosta Iugoslavie [i `n fosta Uniune Sovietic\.
Havel a f\cut lobby cu succes la Bill [i la al]i lideri americani
pentru a muta sediul postului de radio Europa Liber\ de la Berlin la
Praga. ~n timpul R\zboiului Rece, guvernul SUA finan]ase Radio
Europa Liber\ pentru a `nfrunta propaganda comunist\ `n `ntregul
imperiu sovietic. Havel a considerat c\, `n Europa de dup\ R\zboiul Rece, care nu mai era divizat\ de Cortina de Fier, Europa Liber\ trebuia s\ aib\ un rol nou, acela de a promova democra]ia.
At`t Bill, c`t [i Congresul SUA au fost de acord cu Havel [i, `n
1994, au aprobat mutarea sediului la Praga, unde a fost instalat `n
parlamentul `n vechi stil sovietic, `ntr-unul dintre col]urile istoricei
Pie]e Venceslas. Aici se opriser\ tancurile sovietice dup\ ce
1 Oameni de plastic ai Universului (n.tr.).
8/28/04
12:17 AM
Page 488
Istorie trqitq
488
p\trunseser\ `n ora[ pentru a suprima o mi[care democratic\, ce

`ncol]ise `n vara anului 1968. Havel a `n]eles simbolismul politic.
Am vorbit la Europa Liber\ pe 4 iulie un mesaj de Ziua Independen]ei transmis milioanelor de ascult\tori din Europa Central\
[i de Est [i din CSI. Am apreciat rolul pe care Radio Europa Liber\
`l jucase `nainte de revolu]ie, c`nd mul]i cehi `[i ]ineau radiourile
`ndreptate spre fereastr\ pentru a putea prinde semnalul Europei
Libere [i a intra pe frecven]a posturilor din vest. Inspirat\ de avertismentele lui Havel despre neajunsurile globaliz\rii [i ale omogeniz\rii culturale, am `ndemnat la o alian]\ a valorilor democratice
care ar ajuta oamenii s\ se confrunte cu `ntreb\rile inevitabile ale
secolului al XXI-lea, precum raportul dintre drepturile individului
[i ale societ\]ii, cre[terea familiilor `n mijlocul presiunilor mass-mediei
[i ale unei culturi de consum, p\strarea m`ndriei etnice [i a identit\]ii na]ionale `n paralel cu o cooperare regional\ [i global\.
Am spus c\ democra]ia este o munc\ `n desf\[urare, una pe
care chiar [i na]iunea noastr\, dup\ mai mult de dou\ secole, mai
`ncearc\ s\ o fac\ perfect\. Construirea [i `ntre]inerea unei societ\]i
libere este ca un taburet cu trei picioare: un picior este guvernarea
democratic\, al doilea este o economie de pia]\ liber\, iar al treilea
este societatea civil\ asocia]iile civice, institu]iile religioase, eforturile voluntare, ONG-urile [i actele individuale f\cute de cet\]eni;
toate acestea `mpreun\ ]es p`nza vie]ii democratice. ~n noile ]\ri
libere, societatea civil\ este la fel de important\ ca alegerile libere
[i pia]a liber\ pentru p\trunderea valorilor democratice `n inimile
cet\]enilor, `n min]ile [i `n vie]ile lor zilnice.
Am `ncheiat cu o povestire pe care mi-o spusese Madeleine
despre o vizit\ pe care o f\cuse ea prin vestul Republicii Cehe `n
1995, pentru a s\rb\tori a cincizecea aniversare a sf`r[itului celui
de Al Doilea R\zboi Mondial. ~n fiecare ora[ pe care l-a vizitat, cehii
fluturau steaguri americane cu patruzeci [i opt de stele. Trupele
americane `mp\r]iser\ steagurile `n urm\ cu o jum\tate de secol, iar
489
cehii le p\straser\ sub domina]ia sovietic\, a[a cum `[i p\straser\

credin]a `n libertatea ce avea s\ revin\.
Am fost `nc`ntat\ s\ petrec ceva timp cu Madeleine dup\ c\l\toria noastr\ din 1995, `n China, la conferin]a femeilor de sub
egida Na]iunilor Unite. Eram hot\r`te s\ construim ceea ce se `ncepuse la Beijing [i s\ continu\m s\ pled\m pentru importan]a problemelor femeii [i a dezvolt\rii sociale `n politica extern\ a Statelor
Unite. Dup\ ce ea a devenit secretar de Stat, luam regulat masa
`mpreun\ `n sufrageria ei de la etajul al [aptelea al Departamentului
de Stat. Al\turi de noi erau [i Elaine Shocas, [efa personalului, [i
Melanne. De-a lungul timpului am schimbat idei [i am contribuit la
modificarea agendei politice externe, astfel `nc`t s\ reflecte mai bine
valorile democratice de egalitate [i de toleran]\ ale na]iunii noastre.
Madeleine [i cu mine am devenit aliate, deoarece aveam experien]e [i amintiri comune, printre ele num\r`ndu-se Colegiul Wellesley. Am devenit [i prietene, iar `n cele trei zile petrecute la Praga
am vorbit ne`ntrerupt `n timpul unei c\l\torii superbe cu vaporul pe
rùl V`ltava, pe l`ng\ Castelul Praga, `n timp ce erau lansate `n
onoarea noastr\ focuri de artificii, pe 4 iulie. Ne-am plimbat prin
Praga, iar ea `mi ar\ta frumuse]ile locului [i ì saluta pe oameni `n
ceha ei matern\.
Un moment al c\l\toriei noastre a demonstrat ingeniozitatea [i
pragmatismul ei. ~nainte de `nt`lnirea cu prim-ministrul Vclav
Klaus, trebuia s\ trecem `n revist\ c`teva informa]ii diplomatice
confiden]iale, dar nu aveam un loc `n care s\ ne putem `nt`lni singure. Deodat\ Madeleine m-a apucat de m`n\ [i m-a tras spre u[\.
Urmeaz\-m\, a spus.
Urm\torul lucru pe care mi-l amintesc este c\ ne aflam la
toalet\ locul perfect [i singurul disponibil pentru ca dou\ femei
s\ poarte o conversa]ie privat\.
De la Praga am plecat `mpreun\ la Bratislava, capitala Slovaciei
[i sediul guvernului condus atunci de prim-ministrul Vladimr
Meiar o revenire la regimul autoritar. El voia s\ scoat\ `n afara
8/28/04
12:19 AM
Page 490
490
legii organiza]iile non-guvernamentale, pe care le considera amenin]\ri la adresa guvern\rii sale. ~naintea c\l\toriei noastre, reprezentan]ii ONG-urilor m\ `ntrebaser\ dac\ a[ dori s\ iau parte la o
`ntrunire programat\ `n timpul vizitei mele pentru a atrage mai
mult aten]ia asupra tratamentului represiv al lui Meiar referitor la
aceste organiza]ii [i a scoate `n eviden]\ lipsa sa de interes pentru
democra]ie. Prezen]a mea la `nt`lnirea ]inut\ la Oper\, sediul
Orchestrei Filarmonice Slovace, i-a `ndemnat pe participan]i s\ vorbeasc\ deschis despre probleme precum drepturile minorit\]ilor,
protec]ia mediului [i defectele procedurilor de vot [i s\ critice `ncerc\rile guvernului de a pune cap\t ac]iunilor lor [i de a le incrimina.
Dintre to]i liderii mondiali cu care m-am `nt`lnit `n particular,
doar doi s-au comportat de o manier\ pe care am considerat-o deranjant\ pentru mine: Robert Mugabe `n Zimbabwe, care chicotea
ne`ncetat [i nepotrivit, `n vreme ce t`n\ra sa so]ie `ntre]inea conversa]ia, [i Meiar, cu care m-am `nt`lnit mai t`rziu `n aceea[i zi la
birourile guvernului. Fost boxer, s-a a[ezat pe un cap\t al unei
canapele mici; eu m-am a[ezat la cel\lalt cap\t. I-am spus c\ am fost
impresionat\ de ONG-uri [i de ceea ce `ntreprindeau ele. S-a aplecat
spre mine [i, pe un ton amenin]\tor, `ncle[t`ndu-[i [i descle[t`ndu-[i
mereu pumnii, a vorbit cu `ng`mfare despre duplicitatea lor [i despre
amenin]\rile tr\d\toare ale acestora la adresa statului. P`n\ la sf`r[itul
`nt`lnirii noastre, m-am str`ns `n col]ul canapelei, `ngrozit\ de atitudinea lui de intimidare [i de furia abia controlat\. Poporul slovac
nu l-a mai ales `n septembrie 1998, gra]ie ONG-urilor care au mobilizat electoratul s\ voteze pentru schimbare.
Toate ]\rile pe care le-am vizitat voiau s\ discute despre posibilitatea de a fi membre NATO, iar `n Ungaria am discutat despre
aceste lucruri `ntr-o `nt`lnire privat\ cu prim-ministrul Gyula Horn.
Eram `n favoarea expansiunii NATO, a[a c\ am `ncercat s\ fiu
`ncurajatoare. M-am `nt`lnit [i cu pre[edintele ungar rpd Gncz,
un personaj eroic care avea ca tr\s\tur\ distinctiv\ faptul c\ fusese
de partea proast\ at`t `n vremea nazi[tilor, c`t [i `n cea a
Istorie trqitq
491
comuni[tilor. Dramaturg ca [i Havel, a fost primul pre[edinte ales

de unguri `n trecerea spre democra]ie. C`nd m-a `nt`mpinat `n m\rea]a cl\dire ce servea drept re[edin]\ preziden]ial\, mi-a m\rturisit
c\ nu [tia ce s\ fac\ cu at`tea `nc\peri.
S`ntem doar eu [i so]ia, a spus. Nou\ ne este suficient un dormitor. Poate c\ ar trebui s\ invit\m mai mul]i oameni s\ locuiasc\ aici!
Gncz, grizonat [i glume], ar\ta ca Sf`ntul Nicolae. Purtarea sa
a devenit serioas\ c`nd am discutat despre Balcani. {i-a exprimat
teama c\ Europa, [i chiar [i Vestul, se afla `ntr-o lupt\ lung\ cu un
conflict etnic. F\c`nd un comentariu care mai apoi s-a dovedit profetic, a avertizat `n privin]a extremi[tilor islamici [i a afirmat c\
acelea[i impulsuri expansioniste care duseser\ Imperiul Otoman la
por]ile Budapestei `n secolul al XVI-lea `ncol]eau printre fundamentali[tii musulmani, care au respins pluralismul laic al democra]iilor moderne [i libertatea celorlal]i, din cauza religiei.
Adesea oamenii se `ntreab\ c`t\ libertate am avut s\ vizitez
ora[ele acestea [i dac\ am putut merge undeva f\r\ escorta Serviciului Secret. De cele mai multe ori am c\l\torit `n coloane de
ma[ini, `nconjurat\ de agen]i. Dar `n Budapesta am putut merge la
vestitul restaurant Gundel unde am luat masa `n gr\din\, la lumina
felinarelor [i `n acordurile unor serenade interpretate de un violonist. Apoi, `ntr-o dup\-amiaz\ minunat\, am avut vreo dou\ ore
libere pentru a vizita ora[ul vechi. Melanne, Lissa, Kelly [i Roshann
Parris s-au str\duit s\ se deghizeze `n turiste. Agentul meu [ef, Bob
McDonough, singurul care m\ `nso]ea, a procedat la fel. Eu purtam
o p\l\rie de paie, ochelari de soare, un tricou obi[nuit [i pantaloni.
Am pornit pe str\zile `nguste ale ora[ului, am trecut de magazine,
de b\ile publice [i am intrat `n catedrala neogotic\. Singura concesie a fost c\ guvernul local a insistat s\ m\ protejeze c`t timp
eram `n ]ara lor, a[a c\ doi agen]i de securitate unguri purt`nd
costume negre, pantofi cu talp\ groas\ [i arme mergeau la c`]iva
pa[i `n urma noastr\. Eram prin ora[ de mai mult de o or\, c`nd un
turist american a strigat de pe cealalt\ parte a str\zii:
8/28/04
12:05 AM
Page 492
492
Bun\, Hillary!
Nu mai eram incognito, oamenii au `nceput s\ se uite la mine,
`mi f\ceau cu m`na [i m\ salutau. Am dat m`na cu ei [i i-am salutat,
apoi mi-am reluat plimbarea pentru alte c`teva ore.
Mai t`rziu am fost saluta]i de un cuplu de americani tineri, care
au `ntrebat dac\ puteau face fotografii cu mine. B\rbatul servea `n
armat\ [i era sta]ionat `n Bosnia. {tia c\ ì vizitasem cu c`teva luni
`n urm\ [i era ner\bd\tor s\-mi `mp\rt\[easc\ experien]a lui:
P`n\ acum totul este bine, a spus el `ntr-o clasic\ american\
laconic\.
~nt`lnirea cu acest t`n\r sincer [i cu so]ia sa mi-a amintit de
temerile pre[edintelui Gncz pentru viitorul amenin]at de conflicte
[i m-am `ntrebat ce ne a[teapt\ pe noi to]i.
MASA DIN BUC|T|RIE

S`nt adepta ceremoniilor mari, emo]ionante, iar deschiderea pe
19 iulie 1996 a Jocurilor Olimpice de la Atlanta a fost un astfel de
moment. Bill a declarat deschise jocurile `n prezen]a unei fanfare
de corni [i de talgere, urmate de un cor de oper\ ale c\rui acorduri
au `nv\luit zecile de mii de atle]i [i de spectatori aduna]i pe Stadionul Olimpic. Muhammad Ali, tremur`nd din cauza maladiei
Parkinson, [i-a `nt\rit bra]ul drept [i a ]inut tor]a arz`nd\ pentru a
aprinde flac\ra olimpic\. A fost un moment de neuitat pentru `ntreaga lume [i pentru campionul bolnav.
Ceremonia s-a transformat `n groaz\ o s\pt\m`n\ mai t`rziu,
c`nd a explodat o bomb\ `n Centennial Olympic Park, `n apropierea
jocurilor, ucig`nd o femeie [i r\nind o sut\ unsprezece oameni. Bill
a calificat atacul drept un act de teroare. Am depus flori `n parc,
`n apropierea locului `n care se produsese atacul.
La c`teva zile dup\ aceasta, FBI-ul a numit drept posibil suspect
un agent de securitate cu jum\tate de norm\, Richard Jewell. Acesta, considerat la `nceput erou pentru c\ descoperise bomba, s-a luptat s\ se apere `mpotriva acuza]iei. Timp de c`teva luni presa i-a
supravegheat casa zi [i noapte. Spre sf`r[itul lui octombrie, Jewell a
fost achitat, iar atacul a fost pus pe seama lui Eric Rudolph, un
activist fanatic `mpotriva avortului, despre care s-a crezut c\ fugise
`n s\lb\ticia mun]ilor Apala[i [i nu a fost niciodat\ prins.
8/28/04
12:05 AM
Page 494
494
Atacul din timpul Olimpiadei a adus un sf`r[it tulbur\tor unei

veri marcate de evenimente tragice, printre care pr\bu[irea Zborului 800 un avion de pasageri c\zut `n Atlantic dup\ decolarea de
pe aeroportul Kennedy din New York [i atacul terorist asupra
Turnurilor Khobar, o instala]ie militar\ a SUA `n Arabia Saudit\,
care s-a soldat cu moartea a nou\sprezece americani.
De la prima sa declara]ie c\tre na]iune, Bill d\duse alarma `n
privin]a terorismului interna]ional. ~n anii 80, terorismul nu era
privit ca o amenin]are ap\s\toare la adresa securit\]ii na]ionale,
de[i peste cinci sute de americani au fost uci[i de terori[ti `n acel
deceniu. ~n 1993, aten]ia lui Bill a fost sporit\ de atacul de la World
Trade Center, iar `n 1995 de cel de la Oklahoma City. ~n discursurile sale publice [i private el a atras mereu aten]ia asupra faptului
c\ deschiderea grani]elor, tehnologia [i modalit\]ile u[oare de c\l\torie le ofereau terori[tilor oportunit\]i [i mijloace noi de r\sp`ndire
a violen]ei [i a terorii. S-a aplecat asupra bibliografiei pe aceast\
tem\ [i avea `nt`lniri regulate cu exper]i `n r\zboaie chimice [i biologice. Adesea se `ntorcea la re[edin]\ `ngrijorat [i `mi povestea
despre `nt`lnirile sale. Ceea ce afla `l `nsp\im`nta. ~n 1995, a trimis
Congresului o propunere legislativ\ antiterorism cuprinz\toare
privind consolidarea legii de urm\rire `n justi]ie a terori[tilor,
interzicerea subven]iilor care alimentau cu bani cauzele [i organiza]iile teroriste [i intensificarea controlului armelor biologice [i
chimice. Pachetul legislativ care a fost aprobat `n 1996 omitea elementele-cheie cerute de el, a[a c\ a mers la Congres cer`nd cre[terea finan]\rii [i a autorit\]ii, inclusiv m\suri de interceptare [i de
identificare chimic\. Totu[i, a fost greu s\ atrag\ aten]ia public\ [i
sprijinul Congresului pentru ac]iunile pe care le considera necesare.
Agendele democra]ilor [i ale republicanilor erau dominate de
chestiuni concrete `n lunile de dinaintea conven]iilor politice de
var\. Republicanii erau cu problemele lor obi[nuite: domolirea liberalilor cheltuitori [i programe de tehnologie social\: asisten]\
social\, dreptul la avort, controlul armelor, protec]ia mediului.
Istorie trqitq
495
Campania de realegere a lui Bill s-a concentrat asupra politicilor

guvernamentale despre care el sus]inea c\ ar construi comunitatea,
ar l\rgi oportunit\]ile, ar necesita responsabilitate [i ar r\spl\ti
ac]iunile `ntreprinz\toare.
M-am g`ndit cum s\ prezint problemele pentru care m\ luptam [i
cum s\ le leg mai bine de preocup\rile oamenilor. Nenum\rate
familii, chiar [i a mea, se adunau adesea dup\ [coal\ [i dup\ serviciu
`n jurul mesei din buc\t\rie pentru a discuta temele zilei. Am `nceput
s\ prezint Partidului Democrat problemele ca [i cum ar fi fost problemele mesei din buc\t\rie, care a devenit o sintagm\-cheie `n
campanie. Discu]iile pe aceast\ tem\ i-au f\cut pe c`]iva firosco[i de
la Washington s\ vorbeasc\ ironic despre feminizarea politicii, o
`ncercare de marginalizare, chiar de trivializare, a unor politici precum abandonul familial, extinderea mamografiilor pentru femeile
b\tr`ne sau spitalizarea corespunz\toare a mamelor dup\ na[tere.
Cu toate acestea `n minte, mi-am inventat un termen al meu
umanizarea politicii pentru a promova public ideea c\ problemele mesei din buc\t\rie aveau importan]\ pentru toat\ lumea,
nu doar pentru femei.
P`n\ `n 1996, a[a cum promisese `n campania din 1992, Bill
redusese cu mai mult de jum\tate deficitul bugetar al ]\rii, condusese o economie care se dezvoltase rapid [i crease zece milioane
de locuri de munc\, redusese taxele pentru cincisprezece milioane de
muncitori cu salarii mici, ì protejase pe muncitori de pierderea
asigur\rii de s\n\tate c`nd r\m`neau f\r\ loc de munc\ [i ridicase
nivelul salariului minim. {i am avut succes `n aprobarea primei
reforme a legii de adop]ie din ]ara noastr\: un credit nerambursabil
`n valoare de p`n\ la cinci mii de dolari pentru fiecare copil adoptat
[i unul de [ase mii de dolari pentru cei care `nfiau copii cu nevoi
speciale, precum [i interzicerea refuzului sau am`n\rii adop]iei pe
motive de ras\, culoare sau na]ionalitate. De c`nd lucrasem, ca student\ la Drept, pentru copiii adoptivi speram s\ le pot `mbun\t\]i
[ansele de a-[i g\si familii permanente `n care s\ fie iubi]i. Aceste
8/28/04
12:05 AM
Page 496
496
prevederi noi au ajutat `n aceast\ privin]\, dar [tiam c\ mai erau

multe de f\cut. Am convocat exper]ii `n adop]ii `ntr-o serie de `nt`lniri
la Casa Alb\ `n 1996 [i am `ntocmit un proiect care a dus la aprobarea
Legii de Adop]ie [i de Siguran]\ a Familiei `n 1997, care, pentru
prima dat\, furniza fiec\rui stat stimulente materiale pentru trecerea
copiilor din centrele de `ngrijire `n case adoptive permanente.
Trecuse [i vremea sistemului de asisten]\ social\ vechi de [aizeci
de ani, care crease genera]ii de americani dependen]i de asisten]a
social\. Bill promisese c\ `l va supune reformei, iar Casa Alb\ fusese
implicat\ luni de zile `n negocieri dificile [i `n conflicte politice.
Republicanii [tiau c\ electoratul dorea reforma asisten]ei sociale [i
sperau fie c\ `l vor determina pe Bill s\ aprobe o reform\ cu prevederi prea `mpov\r\toare pentru femei [i copii, refuz`nd servicii vitale
unor milioane de persoane care aveau nevoie de ele, fie c\ `n alegerile care urmau vor folosi `mpotriva lui vetoul la propunerile lor
aspre. Dar reforma asisten]ei sociale a devenit un succes pentru Bill.
Am sus]inut cu putere c\ era nevoie s\ schimb\m sistemul, de[i am
pl\tit pentru sprijinul pe care l-am acordat reformei.
Primul program de asisten]\ social\ a fost introdus `n America
`n anii 30 pentru a veni `n ajutorul v\duvelor cu copii, `ntr-un
moment `n care era greu pentru femei s\-[i g\seasc\ un loc de
munc\. P`n\ la mijlocul anilor 70, procentul na[terilor printre mamele nec\s\torite a crescut, iar p`n\ la mijlocul anilor 80 mamele
nec\s\torite reprezentau majoritatea cov`r[itoare a celor care beneficiau de asisten]\ social\. ~n general, erau femei f\r\ prea mult\
educa]ie [i capabile s\ `ndeplineasc\ pu]ine slujbe. Chiar dac\ `[i
g\seau de lucru, nu c`[tigau suficient ca s\ scape de s\r\cie sau nu
g\seau slujbe cu asigurare de s\n\tate pentru copiii lor. De aceea nu
erau motivate s\ renun]e la asisten]a social\ pentru a lucra. A sta acas\
a devenit o alegere `n]eleapt\, pe termen scurt, pentru unele dintre ele,
dar acest lucru a dus la apari]ia unei clase dependente de asisten]a
social\, determin`nd astfel revolt\ `n r`ndurile contribuabililor, mai
ales ale celor cu venituri mici. Nu am considerat cinstit ca o mam\
Istorie trqitq
497
s\ g\seasc\ o modalitate de `ngrijire a copilului [i totodat\ s\ se

scoale devreme ca s\ plece la serviciu, iar alta s\ stea acas\ [i s\
se bazeze pe asisten]a social\.
~n timpul primului mandat de guvernator al lui Bill, statul
Arkansas a participat la un proiect demonstrativ al administra]iei
Carter, menit s\ sprijine [i s\ `ncurajeze oamenii s\ treac\ de la
asisten]a social\ la munc\. {apte ani mai t`rziu, `n 1987, [i apoi [i
`n 1988, Bill a fost principalul guvernator democrat care lucra la o
reform\ a asisten]ei sociale `mpreun\ cu Congresul [i cu Casa Alb\
`n timpul mandatului Reagan. El a prezidat audierile Asocia]iei
Na]ionale a Guvernatorilor, `n care a prezentat m\rturii ale femeilor
care ie[iser\ din cadrul programului de asisten]\ social\ ca urmare
a planului pus `n aplicare de el `n Arkansas. Ele au spus c`t de
mul]umite erau acum de ele [i de perspectivele pentru copiii lor.
Bill a fost invitat la ceremonia din octombrie 1988, c`nd pre[edintele Reagan a semnat o lege de reform\ a asisten]ei sociale, care
cuprindea multe dintre prevederile g`ndite de el [i de guvernatori.
~n 1991, c`nd Bill [i-a lansat campania preziden]ial\, era clar c\
reformele nu aduseser\ mult\ schimbare, deoarece administra]ia
Bush nu finan]ase noile programe sau le implementase `n mod
agresiv `n state. Bill a promis s\ duc\ la cap\t reforma asisten]ei
sociale a[a cum [tim noi [i s\ transforme programul `ntr-unul care
s\ fie `n avantajul muncii [i al familiei.
La vremea `nvestirii lui Bill, programul american de asisten]\
social\, Ajutor pentru Familiile cu Copii Dependen]i sau AFCD,
primea mai mult de jum\tate din fonduri de la guvernul federal, dar
acestea erau administrate de c\tre state, care contribuiau cu 17 p`n\
la 50% din bani. Legea federal\ impunea acordarea de ajutor mamelor [i copiilor s\raci, dar statele erau cele care fixau cuantumul lunar.
Drept rezultat, erau cincizeci de sisteme diferite care acordau ajutoare
merg`nd de la 821 de dolari pentru o familie cu doi copii `n Alaska [i
p`n\ la doar 137 de dolari `n Alabama. Beneficiarii AFCD primeau [i
cupoane de mas\ [i asisten]\ medical\ din partea Medicaid.
8/28/04
12:05 AM
Page 498
Istorie trqitq
498
Pe agenda legislativ\ din 1993 [i 1994, planul economic,

NAFTA, legea penal\ [i `ngrijirea medical\ au fost prioritare fa]\
de reforma asisten]ei sociale. C`nd republicanii au preluat controlul
asupra Congresului, aveau propriile idei despre cum trebuie f\cut\
reforma `n sistem. Au stabilit norme clare privind perioada c`t o
persoan\ intra `n sfera de ac]iune a programului de asisten]\ social\, au blocat fondurile pentru asisten]\ social\ care mergeau c\tre
state, inclusiv pentru Medicaid, pentru pr`nzul la [coal\ [i cupoanele de mas\, au sistat acordarea tuturor beneficiilor imigran]ilor
legali, chiar [i ale celor care lucrau [i pl\teau taxe, au introdus, prin
Newt Gingrich, un sistem de orfelinate pentru cazarea [i `ngrijirea
copiilor nelegitimi ai mamelor adolescente. Planul republican ì
stimula foarte pu]in pe oameni ca s\ `nceap\ s\ munceasc\.
Bill [i cu mine, `mpreun\ cu al]i membri ai Congresului care
doreau o reform\ eficient\, am fost de p\rere c\ oamenii ap]i de
munc\ ar trebui s\ munceasc\. Dar am recunoscut c\ asisten]a [i
`ncurajarea erau necesare pentru a-i ajuta s\-[i g\seasc\ un loc de
munc\ [i s\ ias\ din sistemul de asisten]\ social\. O reform\ de
succes necesita investi]ii masive `n educa]ie [i `n preg\tire, subven]ii pentru `ngrijirea copiilor [i pentru mijloacele de transport,
asisten]\ medical\, scutiri de taxe pentru cei care angajau persoane
din r`ndurile celor din programul de asisten]\ social\ [i eforturi mai
mari pentru colectarea ajutoarelor pentru copii. Ne-am opus reducerii beneficiilor pentru imigran]ii legali [i ducerii `n orfelinate a
copiilor proveni]i din familii s\race.
Spre sf`r[itul anului 1995, administra]ia [i Congresul au demarat procesul de aprobare a legii. Au urmat multe aranjamente
politice. Cred c\ mul]i republicani sperau c\, dac\ vor p\stra suficiente pilule otr\vitoare `n lege, `l vor pune pe pre[edinte `ntr-o
postur\ proast\. Dac\ semna proiectul de lege, dezam\gea multe
circumscrip]ii democrate importante [i l\sa f\r\ ap\rare milioane
de copii. Dac\ i s-ar fi opus, republicanii ar fi avut un avantaj
499
foarte mare `n alegerile din 1996 `n fa]a aleg\torilor care doreau

reform\ [i nu cuno[teau detaliile legisla]iei.
Unele persoane de la Casa Alb\ l-au `ndemnat pe pre[edinte s\
semneze proiectul, indiferent de forma `n care va veni el de la Congres. Altminteri, sus]ineau ei, at`t el, c`t [i democra]ii din Congres
vor pl\ti un pre] foarte mare la alegerile ce urmau. Mul]i nu erau de
acord cu acest mod de a g`ndi, sus]in`nd c\ singura solu]ie pentru
Bill era s\ dejoace planurile republicanilor [i s\-i conving\ pe
aleg\tori c\ [i el dorea reforma. Sentimentele mele despre asisten]a
social\ erau probabil mai complicate dec`t ale so]ului meu. Consideram c\ sistemul avea nevoie urgent\ de reform\, dar petrecusem
timp ca sus]in\tor al copiilor [i al femeilor cuprinse `n sistem [i
[tiam c\ asisten]a social\ era adesea un sprijin esen]ial pentru
familiile s\race. Da, am v\zut c\ unii abuzau de ea, dar am v\zut [i
c\ salvase oameni care se folosiser\ de ea pentru a traversa o perioad\ proast\. De[i `n particular adusesem argumente `mpotriva deciziilor administra]iei, niciodat\ nu m-am opus public politicii ei
sau deciziilor lui Bill. Totu[i le-am spus, lui [i echipei sale, c\ m\
voi opune public oric\rei reforme care nu oferea asisten]\ medical\
prin Medicaid, o garan]ie federal\ pentru cupoanele de mas\ [i
asisten]\ pentru `ngrijirea copiilor, `nc`t oamenii s\ se poat\ duce la
munc\. Am considerat c\ aceste tipuri de ajutoare ar trebui s\ fie
disponibile [i pentru muncitorii s\raci, pentru a-i ajuta s\ dep\[easc\ pragul s\r\ciei.
Republicanii au aprobat un proiect de lege care prevedea o
perioad\ determinat\ pe durata c\reia o persoan\ putea beneficia de
asisten]\ social\, nu acorda sprijin pentru intrarea `n procesul muncii, nici beneficii pentru imigran]ii legali, dar sista supravegherea
federal\ [i responsabilitatea pentru felul `n care statele cheltuiau
banii federali pentru asisten]\ social\. Pe scurt, statele aveau libertatea s\ stabileasc\ ce s\ ofere lunar `ngrijire pentru copii,
cupoane de mas\ sau `ngrijire medical\ sau s\ le ofere pe toate.
Dup\ o dezbatere aprins\ la Casa Alb\, pre[edintele s-a opus prin
8/28/04
12:05 AM
Page 500
500
veto la acest proiect. Apoi republicanii au propus un alt proiect cu

schimb\ri minime. Nu a fost nevoie s\ intervin, pentru c\ Bill [tia
foarte bine c\ nu `l putea aproba nici pe acesta. L-a respins,
aduc`nd argumentul c\ `ngrijirea era un drept al tuturor copiilor
s\raci; la fel [i hrana [i asisten]a medical\.
Al treilea proiect aprobat de Congres avea sprijinul majorit\]ii
democra]ilor din Camer\ [i din Senat. Oferea sprijin financiar mai
mare pentru integrare `n munc\ [i pentru `ngrijirea copiilor [i restabilea garan]ii federale pentru cupoanele de mas\ [i asisten]a medical\. Dar reducea [i mai mult beneficiile imigran]ilor legali,
impunea o limit\ de cinci ani pe via]\ `n care o persoan\ putea
primi asisten]\ social\ federal\ [i men]inea statu quo pentru limitele beneficiilor lunare, l\s`nd statelor libertate `n stabilirea acestora. Aloca]iile federale pentru asisten]a social\ c\tre state au fost
stabilite la cuantumul pe care statele l-au primit la `nceputul anilor 90,
c`nd asisten]a social\ se acorda pe perioad\ nedeterminat\. Acest
lucru `nsemna c\ statele trebuiau s\ aib\ resursele financiare pentru
a furniza re]eaua de siguran]\ necesar\ unei adev\rate reforme [i
stimulentele materiale pentru a aloca fonduri substan]iale programelor care sprijineau [i `ncurajau munca [i independen]a.
~n cele din urm\, pre[edintele a semnat acest al treilea proiect.
~n ciuda punctelor sale slabe, el reprezenta un prim pas `n reformarea sistemului na]ional de asisten]\ social\. Am fost de acord ca
Bill s\-l semneze [i m-am str\duit s\ ajut la cre[terea num\rului de
voturi necesare pentru ca proiectul s\ fie aprobat de[i at`t legisla]ia, c`t [i Bill erau aspru critica]i de unii liberali, de grupurile care
ì protejau pe imigran]i [i de majoritatea celor care lucrau `n sistemul asisten]ei sociale. Bill a jurat s\ lupte pentru restabilirea drepturilor imigran]ilor [i, p`n\ `n 1998, a f\cut pa[i `nainte, de[i nu
mul]i, `n restabilirea securit\]ii sociale [i a cupoanelor de mas\ pentru anumite clase de imigran]i legali, inclusiv pentru copii, b\tr`ni
[i invalizi. Am`ndoi am considerat acceptabil\ blocarea fondurilor
de asisten]\ social\, pentru c\ oricum statele stabileau cuantumul
Istorie trqitq
501
beneficiilor [i tot ele urmau s\ primeasc\ mai mul]i bani pentru a

favoriza procesul de integrare a oamenilor `n munc\. Mai mult m\
preocupa limita de cinci ani pe via]\, deoarece ea se aplica indiferent
de c`t de bine sau prost mergea economia, dac\ existau locuri de munc\ sau nu, dar am sim]it c\ aceasta era o [ans\ istoric\ de schimbare a
unui sistem bazat pe dependen]\ `ntr-unul bazat pe independen]\.
Legisla]ia nu era nicicum perfect\, dar aici intervine politica
pragmatic\. Era de preferat s\ se semneze o m\sur\ pe care, se [tia,
administra]ia democrat\ era `n stare s\ o implementeze corespunz\tor. Dac\ s-ar fi opus [i a treia oar\ reformei `n asisten]a social\,
Bill le-ar fi oferit republicanilor un avantaj politic. ~n ajunul dezastruoaselor alegeri din 1994, el era preocupat de posibila sc\dere a
num\rului sus]in\torilor democra]i, lucru care i-ar fi pus `n pericol
posibilitatea s\ protejeze politicile sociale `n viitor.
Decizia lui Bill [i faptul c\ eu o aprobasem i-au jignit pe unii
dintre cei mai loiali sus]in\tori ai no[tri, inclusiv pe prietenii de-o
via]\ Marian Wright Edelman [i so]ul ei, Peter Edelman, secretar
adjunct la S\n\tate. Av`nd `n vedere trecutul meu legat de Fondul
pentru Protec]ia Copiilor, ei sperau c\ m\ voi opune m\surii [i nu
`n]elegeau de ce o aprobasem. Credeau, `ntr-adev\r, c\ legea era o
ru[ine, imposibil de aplicat [i d\un\toare copiilor. Toate acestea
Marian le-a transmis printr-o scrisoare deschis\ adresat\ pre[edintelui [i publicat\ `n The Washington Post.
~n perioada dureroas\ ce a urmat, mi-am dat seama c\ dep\[isem statutul de avocat [i devenisem politician. Nu `mi modificasem convingerile, dar nu eram de acord cu opiniile [i `nfl\c\rarea
so]ilor Edelman [i ale altora care obiectaser\ `mpotriva legii. Ca
avoca]i, ei nu erau obliga]i s\ recurg\ la compromisuri [i, spre
deosebire de Bill, nu trebuiau s\ negocieze cu Newt Gingrich [i
Bob Dole sau s\-[i fac\ griji pentru p\strarea unei balan]e politice
`n Congres. Mi-am amintit foarte bine `nfr`ngerea efortului nostru
de reformare a asisten]ei medicale, cauzat\, `n parte, de neacceptarea
compromisurilor. ~n politic\ nu trebuie s\ faci compromisuri `n
8/28/04
12:05 AM
Page 502
502
privin]a principiilor [i a valorilor, ci trebuie s\ dispui de strategii

[i de tactici suficient de flexibile ca s\ permit\ progresul, mai ales
`n condi]iile politice dificile cu care ne confruntam noi. Voiam s\
adopt\m o reform\ care s\ motiveze [i s\ furnizeze femeilor mijloacele necesare pentru a avea o via]\ mai bun\ pentru ele [i pentru copiii lor. Acum, c`nd vechiul sistem de asisten]\ social\
fusese `nlocuit, speram s\ convingem [i poporul american s\ ia
m\suri `mpotriva s\r\ciei [i a consecin]elor sale: familii cu un
singur p\rinte sau f\r\ p\rin]i, condi]ii improprii de locuit, [coli
necorespunz\toare [i lipsa asisten]ei medicale. Am sperat c\
reforma asisten]ei sociale va fi doar `nceputul [i nicidecum sf`r[itul preocup\rilor noastre pentru cei s\raci.
La c`teva s\pt\m`ni de la semnarea proiectului de c\tre Bill,
Peter Edelman [i Mary Jo Bane, o alt\ prieten\, secretar adjunct la
S\n\tate, care lucrase la reforma asisten]ei sociale, [i-au dat demisia, `n semn de protest. Era o decizie bazat\ pe principii ferme,
pe care am acceptat-o [i chiar am admirat-o, `n ciuda faptului c\
aveam o alt\ viziune asupra meritelor [i perspectivelor oferite de
legisla]ie. M\ mai `nt`lneam din c`nd `n c`nd cu Marian [i cu Peter
`n societate [i am fost emo]ionat\ c`nd Bill i-a conferit lui Marian
Medalia Libert\]ii pentru `ntreaga ei activitate `n sprijinul drepturilor civile [i ale copilului, pe 9 august 2000. Ea a fost un mentor
important `n via]a mea, iar dezacordul nostru `n privin]a asisten]ei
sociale era trist [i dificil.
C`nd Bill [i cu mine am p\r\sit Casa Alb\, num\rul celor care
beneficiau de asisten]\ social\ sc\zuse cu 40%, de la 14,1 milioane
la 5,8 milioane; milioane de p\rin]i `[i g\siser\ un loc de munc\.
Statele continuau s\ ì ajute pe cei care lucrau cu jum\tate de norm\
sau aveau salarii mici, acord`ndu-le ajutor medical [i cupoane de
mas\. P`n\ `n ianuarie 2001, s\r\cia copiilor sc\zuse cu peste 25%
[i atingea cel mai mic nivel de dup\ 1979. Reforma asisten]ei
sociale, cre[terea salariului minim, reducerea taxelor pentru cei cu
salarii mici [i `nflorirea economiei scoseser\ aproape 8 milioane
Istorie trqitq
503
de oameni din s\r\cie de o sut\ de ori mai mul]i dec`t `n timpul

mandatului Reagan.
O contribu]ie semnificativ\ la succesul reformei l-a avut Parteneriatul de la asisten]\ social\ la munc\. Bill ì ceruse prietenului
s\u de o via]\, Eli Segal, s\ lanseze acest program ca mijloc de `ncurajare a `ntreprinz\torilor pentru a angaja persoane care beneficiaser\ de asisten]\ social\. Eli, un om de afaceri prosper, lucrase
cu Bill `n campania McGovern [i fusese [eful personalului `n campania din 1992. Ca asistent al pre[edintelui, era `ns\rcinat cu
crearea National Service Corporation [i a AmeriCorps. Eli lucrase
`ndeaproape cu Shirley Sagawa, consilier politic din echipa mea, la
elaborarea legisla]iei care ini]iase programul, [i a devenit primul
director executiv al corpora]iei. AmeriCorps a oferit ajutor comunitar [i burse [colare la mai mult de 200 000 de tineri `ntre anii 1994
[i 2000, lucr`nd `n parteneriat cu firme [i comunit\]i. Eli a urmat
acela[i model pentru Parteneriatul de la asisten]\ social\ la munc\,
care `nrola `ntreprinz\tori pentru a angaja [i forma fo[ti beneficiari
ai asisten]ei sociale. Sub conducerea sa, Parteneriatul a `nflorit,
av`nd peste 20 000 de firme care ofereau formare, locuri de munc\
[i independen]\ la 1,1 milioane de beneficiari de ajutoare sociale.
Reforma asisten]ei sociale a fost implementat\ `ntr-o vreme `n
care economia mergea bine.
Adev\ratul test va avea loc atunci c`nd economia va suferi iar
o c\dere, iar num\rul asista]ilor social va cre[te. Legisla]ia trebuie
revizuit\ [i, `n calitate de senator, inten]ionez s\ lucrez pentru a-i
ajusta deficien]ele. Beneficiile imigran]ilor legali care munceau [i
pl\teau taxe mai mari de cinci miliarde de dolari trebuiau restituite
integral. Limitarea la cinci ani pentru aceste beneficii ar trebui
eliminat\ pentru cei care `[i pierd slujbele `ntr-o economie care nu
ofer\ multe locuri de munc\. Trebuiau cheltui]i mai mul]i bani
pentru educa]ie [i preg\tire profesional\. Statele trebuiau s\ fie
responsabile pentru felul `n care se cheltuiau banii federali pentru
asisten]\ social\.
8/28/04
12:05 AM
Page 504
Istorie trqitq
504
Deoarece Bill c`[tigase de partea sa mai mul]i americani `n

lunile care au precedat alegerile din 1996, adversarii s\i `ncercau s\
505
Casa Alb\ a recunoscut aceast\ confuzie [i [i-a cerut scuze. Cu toate

acestea, Filegate s-a ad\ugat listei de investiga]ii a lui Starr.
g\seasc\ orice ca s\-i scad\ popularitatea. Revista Time a recunos-
~nainte de `ncheierea acestei pove[ti, un agent FBI a spus celor
cut mi[carea aceasta la `nceputul lunii iulie, c`nd a publicat un arti-
din Comisia Juridic\ a Senatului c\, din verificarea f\cut\ lui Craig
col cu titlul Factorul Starr [i `n care se nota: Luni `ntregi Clinton
Livingstone, reie[ea c\ acesta primise postul de [ef al siguran]ei
[i-a a[teptat rivalul care s\ transforme cursa din 1996 `ntr-o ade-
personalului la Casa Alb\ datorit\ prieteniei dintre mine [i mama
v\rat\ b\t\lie. Se pare c\, `n sf`r[it, l-a g\sit [i nu este Bob Dole.
lui. De fapt, doamna Livingstone [i cu mine nu ne cuno[team, dar
Toate problemele serioase cu care s-a confruntat pre[edintele au
fuseser\m fotografiate `mpreun\ `ntr-un grup mai mare la petre-
cumva leg\tur\ cu Kenneth Starr... Cum campania lui Dole nu
cerea de Cr\ciun de la Casa Alb\. Eram la Bucure[ti, la o [coal\ pe
reu[e[te s\ atrag\ sus]in\tori, republicanii sper\ s\ dob`ndeasc\
care guvernul nostru o ajuta s\-[i restructureze curriculum-ul, c`nd
pre[edin]ia recurg`nd la cita]ii [i acuza]ii.
un reporter american m-a `ntrebat despre rela]ia mea cu familia
Ultimul pseudoscandal pare s\ fi fost programat pentru var\ [i
Livingstone. I-am spus c\ nu-mi aminteam s\-l fi cunoscut pe
privea ac]iunile a doi angaja]i de la Casa Alb\, Craig Livingstone [i
Craig sau pe mama sa, dar, dac\ m-a[ fi `nt`lnit cu ea, a[ fi spus:
Anthony Marceca, din Biroul pentru Siguran]a Personalului.
S`nte]i doamna Livingstone, presupun.
~n 1993, ei ceruser\ FBI-ului dosarele de]in\torilor de parole de
~n luna august, am luat-o pe Chelsea `ntr-un tur al colegiilor `n
securitate din Casa Alb\ pentru a-i `nregistra pe to]i cei de aici care
New England. De[i m\ temeam de momentul `n care va pleca la
aveau o legitima]ie valabil\. Biroul pentru Siguran]a Personalului,
colegiu, eram ner\bd\toare s\ vizitez colegiile cu ea. Speram c\ se
`n ciuda numelui s\u, nu se ocupa cu verific\ri de siguran]\
va `ndr\gosti de Wellesley, alma mater pentru mine, sau, cel pu]in,
aceast\ sarcin\ revenea FBI-ului. Nu era responsabil nici pentru
va alege un colegiu de pe Coasta de Est, astfel `nc`t s\ o pot vizita
siguran]\ aceasta era treaba Serviciului Secret. Niciodat\ nu
cu u[urin]\ sau ea s\ vin\ acas\ c`nd avea chef. Am aranjat cu Ser-
mi-am dat seama ce altceva f\cea, dar [tiu c\ ]inea eviden]a anga-
viciul Secret s\ c\l\torim dintr-un campus `n altul `ntr-o ma[in\
ja]ilor curen]i de la Casa Alb\, asigur`ndu-se c\ verific\rile erau
obi[nuit\, cu c`t mai pu]ini agen]i. Am vizitat [ase campusuri f\r\
actualizate, [i f\cea instructaje pentru siguran]a personalului de la
s\ atragem aten]ia asupra noastr\ [i a[ fi fost `nc`ntat\ dac\ ar fi
Casa Alb\. C`nd pre[edintele Bush a p\r\sit Casa Alb\ `n ianuarie
ales unul dintre ele.
1993, oamenii s\i au luat toate dosarele Biroului pentru Siguran]a
Totu[i, Chelsea era ner\bd\toare s\ vad\ Stanford, a[a c\ am
Personalului lucru care le era permis pentru Biblioteca Bush.
mers la Palo Alto. Rectorul de atunci, Condoleezza Rice, ne-a
Administra]ia care a urmat nu avea nici un dosar propriu (except`nd
`nt`mpinat c\lduros la `nceputul unei zile `n care am f\cut o vizit\ ce
`nregistr\rile Serviciului Secret) al angaja]ilor de la Casa Alb\.
a captivat-o pe Chelsea. ~i pl\ceau a[ezarea universit\]ii printre
Livingstone [i Marceca `ncercau s\ refac\ aceste eviden]e c`nd au
dealuri, clima temperat\ [i arhitectura `n stil Mission. C`nd l-am
primit de la FBI sute de dosare, inclusiv ale unor func]ionari ai lui
sunat seara pe Bill, i-am spus c\ Stanford p\rea s\ fie alegerea lui
Reagan [i Bush. Nu [i-au dat seama de gre[eal\. C`nd alt angajat a
Chelsea acesta era pre]ul pe care `l pl\team pentru cre[terea unui
observat-o, a trimis dosarele la arhiv\, `n loc s\ le returneze FBI-ului.
copil independent.
8/28/04
12:05 AM
Page 506
506
Pentru vacan]a de var\ am ales din nou Jackson Hole, Wyoming.

Anul care trecuse `ncercasem s\ termin It Takes a Village, iar acum
eram liber\ s\ m\ plimb cu Bill [i cu Chelsea pe paji[tile cu flori
s\lbatice din Grand Tetons [i s\ explor\m Parcul Na]ional Yellowstone. Paji[tile [i gheizerele erau p\strate pentru genera]iile viitoare
de americani din anul 1872, c`nd guvernul desemnase Yellowstone
primul parc na]ional al ]\rii [i al lumii. De atunci, parcurile
na]ionale ale Americii au fost un model pentru alte ]\ri, pentru a-[i
proteja mo[tenirea natural\. De c`te ori vizitam vreunul dintre parcurile noastre na]ionale, `mi aminteam c`t de bogat\ era ]ara noastr\
`n resurse naturale. Datoria noastr\ nu const\ doar `n a p\stra
peisajele frumoase; trebuie s\ avem grij\ [i de echilibrul mediului.
~n Yellowstone, unde lupii gri fuseser\ extermina]i de v`n\torii de
bl\nuri, biologii au reintrodus o popula]ie pu]in numeroas\, pentru
a ajuta la refacerea rela]iei naturale `ntre pr\d\tor [i prad\. ~n timpul vizitei noastre `n Yellowstone, Chelsea, Bill [i cu mine am mers
p`n\ la ]arcul `n care o hait\ de lupi era aclimatizat\ pentru a putea
fi pus\ ulterior `n libertate. Nu erau reporteri `n jur, doar angaja]i ai
parcului, noi [i c`]iva agen]i ai Serviciului Secret, care nu `[i
`nchipuiser\ niciodat\ c\ vor trebui s\ apere familia pre[edintelui
de o hait\ de lupi adev\ra]i.
Bill a anun]at un acord istoric de `ncetare a lucrului `ntr-o min\
de aur, proprietate a unei companii str\ine, de la marginea parcului
Yellowstone, deoarece amenin]a mediul de acolo. Cu c`t `naintam `n
v`rst\, cu at`t eram mai preocupat\ de protejarea P\m`ntului `mpotriva unor daune inutile [i ireversibile. O economie puternic\ [i un
mediu s\n\tos nu s`nt scopuri care se exclud reciproc de fapt, ele
merg m`n\ `n m`n\, de vreme ce `ntreaga via]\ [i activitate economic\ depind, `n ultim\ instan]\, de mediul natural. ~n anii petrecu]i la
Casa Alb\, am sus]inut `nverzirea acesteia, un proiect care
urm\rea `mbun\t\]irea efectelor de mediu ale cl\dirii, prin sc\derea
consumului de energie, reciclare [i alte m\suri. Printr-un program
pe care l-am promovat eu, Salva]i Comorile Americii, am adunat
Istorie trqitq
507
bani pentru parcurile noastre [i am vizitat multe dintre ele. Am ajutat planurile lui Bill [i ale lui Al de a proteja terenurile, de cur\]are a
aerului [i a apei, de abordare `ntr-o nou\ perpectiv\ a schimb\rilor
climaterice [i de conservare a surselor de energie. Dar principala
mea preocupare au devenit efectele factorilor de mediu asupra
s\n\t\]ii. Studiul pe care l-am f\cut asupra bolilor veteranilor din
R\zboiul din Golf [i cercetarea privind cre[terea num\rului de astmatici printre copii [i a cancerului la s`n printre femei, m-au convins c\ efectele mediului asupra s\n\t\]ii necesit\ o abordare pe
termen lung.
Conven]ia Republican\ s-a deschis la San Diego, pe 12 august.
Conform tradi]iei, partidul care ]ine conven]ia beneficiaz\ de publicitate nelimitat\ la nominalizarea candida]ilor s\i [i la transmiterea
mesajului de campanie. Candidatul celuilalt partid st\ lini[tit deoparte, ceea ce `mi convenea, de vreme ce consideram c\ aveam cu
to]ii nevoie de o pauz\. Nu am urm\rit discursurile la televizor, dar
am aflat imediat de la prieteni despre observa]iile f\cute de Elizabeth Dole, `n a doua sear\ a conven]iei. Fostul secretar de cabinet
al lui Reagan [i Bush a p\truns `n mul]ime cu microfonul `n m`n\
[i a vorbit cu dragoste despre so]ul ei, despre cariera [i convingerile
lui. Echilibrat\ [i inteligent\, ea era avocat de forma]ie [i un
sus]in\tor politic care, prin prezen]a [i elocven]a ei, a consolidat
campania so]ului s\u. {i, de[i Bob Dole era un contracandidat puternic pentru noi, m-am bucurat s\ v\d o femeie care nu scap\
ocazia [i culege aprecierea pe care o merit\. Este o `ntors\tur\ ciudat\ a sor]ii c\ acum am`ndou\ s`ntem `n Senat.
Discursul doamnei Dole a dus la compara]ii `ntre noi. Nici nu a
p\r\sit bine scena, c\ echipa mea a fost imediat bombardat\ cu
`ntreb\ri despre cum inten]ionam s\-mi construiesc discursul de la
Conven]ia Democrat\. Reporterii se `ntrebau dac\ voi sta la tribun\
sau voi merge printre oameni, ca ea. De[i era tentant s\ `ncerc ceva
nou, am considerat c\ voi r\m`ne la propriile teme [i la stilul meu.
8/28/04
12:05 AM
Page 508
Istorie trqitq
508
Am sosit `n Chicago duminic\, 25 august, cu trei zile `naintea

lui Bill, care venea cu un tren din Virginia de Vest, `mpreun\ cu
Chelsea. Betsy Ebeling organizase o petrecere pentru familia mea
[i pentru prieteni la restaurantul Rivas, situat pe Digul Marinei, cu
vedere spre lacul Michigan. Am sim]it imediat `nc`ntarea celor din
Chicago pentru c\ erau gazdele conven]iei. Primarul Richard
M. Daley, fiul omonim al ultimului gigant politic al ora[ului Chicago, f\cuse o munc\ extraordinar\ preg\tind ora[ul pentru conven]ie:
pe str\zi erau copaci, nu protestatari care s\ demonstreze `mpotriva
unui r\zboi nedorit, a[a cum se `nt`mplase `n timpul conven]iei din
1968, c`nd tat\l s\u era primar. De data aceasta totul a ie[it bine.
Discursul meu `n fa]a delega]ilor, programat pentru seara de
mar]i, marca primul moment `n care o so]ie de pre[edinte se adresa
televizat la o conven]ie politic\ na]ional\. Eleanor Roosevelt a fost
prima so]ie de pre[edinte care s-a adresat conven]iei, `n 1940, `n
perioada premerg\toare apari]iei televiziunii. Cele patruzeci [i opt
de ore de dinaintea discursului au fost pline de evenimente. M-am
adresat Comitetului Democrat al Femeilor, m-am `nt`lnit cu diferite
delega]ii din partea statelor, am fost la deschiderea unui parc `n
onoarea lui Jane Addams [i am vizitat o [coal\. Am mai lucrat [i la
discurs, care `nc\ nu era gata mar]i seara, c`nd am mers la United
Center pentru a exersa citirea de pe prompter. Centrul este sediul
echipei de baschet Chicago Bulls, campioan\ mondial\, care a fost
o surs\ de inspira]ie pentru cocardele mele politice. ~n 1996, Bulls
ì achizi]ionase pe incomparabilii Michael Jordan, Scottie Pippen,
pe care ì [tiam din Arkansas, [i pe b\iatul r\u al NBA-ului, Dennis Rodman. Cocardele politice v`ndute la conven]ie ne `nf\]i[au pe
mine [i pe Rodman cu p\r multicolor [i cu urm\torul text: Hillary
Rodman Clinton: c`t de rea vrea s\ fie.
Nici mar]i diminea]a nu m\ sim]eam mul]umit\ de discursul
meu. ~i sim]eam lipsa lui Bill, care era `nc\ `n tren [i nu-l puteam
contacta, de[i aveam nevoie de `ncurajarea [i de ajutorul lui. ~n mai
pu]in de dou\sprezece ore urma s\ m\ adresez celei mai mari
509
audien]e din via]a mea [i m\ chinuiam s\ g\sesc cuvintele potrivite

pentru a-mi transmite preocup\rile [i convingerile.
Bob Dole a devenit salvatorul meu involuntar. Mi-am dat seama
ca lovit\ de tr\snet. ~n discursul s\u de acceptare de la Conven]ia
Republican\, atacase premisa c\r]ii mele It Takes a Village. A folosit
gre[it no]iunea mea de sat ca metafor\ pentru stat [i a dedus c\ eu
[i, prin extensie, democra]ii favorizam intruziunea guvern\rii `n toate
aspectele vie]ii americane. {i, dup\ devastarea virtual\ a familiei
americane, piatra de temelie pe care a fost fondat\ aceast\ ]ar\, ni se
spune c\ e nevoie de un sat, adic\ de o colectivitate, adic\ de stat,
pentru a cre[te un copil, a spus `n discursul s\u. Cu tot respectul
cuvenit, s`nt aici s\ o contrazic: nu este nevoie de un sat pentru a
cre[te un copil. E nevoie de o familie.
Dole nu a `n]eles mesajul c\r]ii, [i anume c\ responsabilitatea
cre[terii copiilor revine `n primul r`nd familiei [i c\ satul metafor\
pentru societate `n general are responsabilitatea culturii, economiei
[i mediului `n care cre[te copilul. Poli]istul care patruleaz\, profesorul
din clas\, legiuitorul care promoveaz\ legi [i produc\torul care decide
ce filme s\ se fac\, to]i au o influen]\ asupra copiilor Americii.
M-am ag\]at de tema satului [i mi-am construit discursul `n
jurul ei. Apoi am mers `n c\m\ru]a din subsolul United Center pentru ultima repeti]ie cu Michael Sheehan, un antrenor media extraordinar, care a f\cut eforturi foarte mari s\ m\ `nve]e s\ folosesc
prompterul, cu care nu mai lucrasem `nainte [i nu reu[eam s\-l
st\p`nesc. De[i, `n cele din urm\, mi-a[ fi g\sit cuvintele pe care le
c\utam, a[ fi stricat discursul dac\ `l citeam ca un robot, a[a c\ a
trebuit s\ repet p`n\ a fost bine.
~n sf`r[it, era timpul s\ merg. Chelsea petrecuse dou\ zile cu
Bill `n c\l\toria cu trenul, dar `l p\r\sise ca s\ fie cu mine. Era
`mpreun\ cu mama [i cu fra]ii mei, cu Dick Kelley, Diane Blair,
Betsy Ebeling [i cu o mul]ime de prieteni. De unde st\teau vedeau
foarte bine podiumul.
8/28/04
12:05 AM
Page 510
Istorie trqitq
510
Aproape dou\zeci de mii de oameni se aflau `n holul conven]iei, iar atmosfera era de `nalt\ ]inut\. Doi dintre cei mai buni oratori ai partidului nostru fostul guvernator de New York, Mario
Cuomo, [i liderul drepturilor civile, Jesse Jackson au vorbit
`naintea mea, rede[tept`nd credin]a democrat\ cu discursuri de
mod\ veche care tr`mbi]au valorile partidului.
C`nd m\ `ndreptam spre scen\, mul]imea a izbucnit `n aplauze
frenetice, scand`nd, b\t`nd din picioare, lucru care m-a impresionat
[i m-a ajutat s\-mi domolesc emo]ia. Mi[c\rile cu care ì `ndemnam
s\ se a[eze erau `n zadar, a[a c\ i-am salutat [i am l\sat bucuria lor
s\ se reverse asupra mea.
~n cele din urm\, uralele s-au domolit [i am `nceput s\ vorbesc.
Remarcele mele erau simple [i directe. Le-am cerut oamenilor s\-[i
imagineze cum va fi lumea c`nd Chelsea va avea v`rsta mea de
acum, adic\ `n 2028.
Un lucru de care s`ntem siguri este c\ va fi diferit\. Nu
neap\rat mai bun\. Progresul depinde de alegerile pe care le facem
noi ast\zi pentru mìne [i de felul `n care ne ap\r\m valorile.
Dup\ ce am atins probleme precum `mbun\t\]irea legisla]iei
familiei, simplificarea legilor de adop]ie [i promovarea unei legi
care s\ garanteze c\ mamele [i nou-n\scu]ii nu s`nt trimi[i acas\
mai devreme de patruzeci [i opt de ore dup\ na[tere, am trecut la
r\spunsul pentru Bob Dole:
Pentru Bill [i pentru mine nici o experien]\ nu a fost mai fascinant\, mai recompensant\ [i mai umil\ dec`t cre[terea fiicei noastre.
Am `nv\]at c\, pentru a cre[te un copil fericit, s\n\tos [i `ncrez\tor `n
viitor, este nevoie de o familie. Este nevoie de profesori. De preot.
De oameni de afaceri. De lideri ai comunit\]ii. De cei care au grij\
de s\n\tatea [i de siguran]a noastr\. Este nevoie de noi to]i.
Da, este nevoie de un sat.
{i este nevoie de un pre[edinte.
Este nevoie de un pre[edinte care crede nu doar `n poten]ialul
copilului s\u, ci `n al tuturor copiilor, care crede nu doar `n puterea
familei sale, ci [i `n cea a familiei americane.
Este nevoie de Bill Clinton.
511
Mul]imea a izbucnit iar. Credeau, f\r\ `ndoial\, c\ lui Bill ì p\sa

de copii, dar `n]elegeau [i c\ m\ confruntam direct cu individualismul
radical al republicanilor [i cu vederile `nguste [i nerealiste despre cele
necesare cre[terii copiilor la sf`r[itul secolului al XX-lea.
Miercuri seara am mers cu Chelsea s\ ne `nt`lnim cu Bill, care a
cobor`t din tren cu ve[ti triste. O gazet\ de scandal urma s\ publice
un articol `n care se pretindea c\ Dick Morris pl\tise o prostituat\
s\ vin\ des la hotelul `n care st\tuse c`nd fusese `n Washington.
Gazeta, ap\rut\ joi, o cita pe larg pe prostituat\. Ea spunea c\ Morris se l\udase c\ mi-a scris discursul pentru conven]ie, ca [i pe cel
pentru vicepre[edinte ceea ce nu era adev\rat. Morris [i-a dat
demisia din campanie, iar Bill a trimis o declara]ie `n care ì
mul]umea pentru munca depus\ [i `l numea un strateg politic
extraordinar. Dup\ plecarea lui Morris, campania a mers mai
departe f\r\ `ntrerupere, av`ndu-l pe Mark Penn, care a continuat s\
fac\ cercet\ri [i analize serioase.
Apari]ia lui Bill `n fa]a conven]iei pentru a accepta nominalizarea
a atras dup\ sine o demonstra]ie a delega]ilor, c`nd a p\[it pe scen\
joi seara. C`nd a `nceput s\ vorbeasc\, a captat aten]ia publicului [i a
folosit-o cu pricepere pentru a-[i consolida pozi]ia de conduc\tor `n
exerci]iu al Americii. A reamintit progresul f\cut de America din
1992, c`t timp a fost el pre[edinte. Chelsea [i cu mine `l priveam
m`ndre `n vreme ce `[i demonstra virtuozitatea. Dup\ dou\ treimi din
discurs, am cobor`t [i noi pe scen\ al\turi de el pentru partea final\.
P`n\ am ajuns noi `n spatele scenei, el `ncepuse concluziile. A `ncheiat revenind la campania sa din 1992 [i afirm`nd c\ dup\ ace[ti
patru ani buni, dar [i grei, `nc\ mai cred `ntr-un loc numit Speran]\,
un loc numit America. La fel credeam [i eu.
8/28/04
12:05 AM
Page 512
Istorie trqitq
AL DOILEA MANDAT
Bill [i cu mine am petrecut ultima zi a celei de-a doua campanii
zbur`nd `n diverse locuri din ]ar\, `ntr-o goan\ nebuneasc\ dup\
voturi. Eram la limita puterilor; nu am dat crezare rezultatelor
par]iale, ci am a[teptat `nchiderea urnelor. Cu fiecare or\ care trecea,
starea de spirit din Air Force One se intensifica pe m\sur\ ce c\p\tam mai mult\ `ncredere c\ Bill va fi primul pre[edinte democrat,
dup\ Franklin Roosevelt, ales `n dou\ mandate succesive. ~n ajunul
alegerilor, Bill, Chelsea [i cu mine eram foarte ner\bd\tori [i nu am
`nchis ochii toat\ noaptea. America era cuprins\ de febra nebun\ a
unui dans al acelei perioade [i, undeva `n Missouri, `n toiul nop]ii,
Chelsea mergea `n fruntea sus]in\torilor no[tri [i improviza Macarena (to]i ar\tam ca ni[te turi[ti `ntr-un camping care alungau ]`n]ari).
C`nd Mike McCurry, secretarul de pres\ al pre[edintelui, a prezentat
pe scurt presei activit\]ile, st`nd pe scara avionului, nu a uitat s\ men]ioneze: comandatul suprem a dansat `n manier\ preziden]ial\.
Dup\ ora dou\ noaptea, ne preg\team s\ ateriz\m la Little Rock.
Nu era nici o `ndoial\ c\ vom vota [i apoi vom a[tepta rezultatele `n Arkansas, locul `n care `ncepuse c\l\toria lui Bill spre
Casa Alb\. Ne-am instalat la un hotel din centrul ora[ului, ne-am
odihnit [i am fost vizita]i de prieteni [i de familie. Zeci de mii de
oameni se adunau deja `n Little Rock, `n a[teptarea s\rb\toririi victoriei la `nchiderea urnelor. Am ap\rut `n public doar c`nd ne-am
513
dus s\ vot\m [i am participat la un pr`nz oficial g\zduit de senatorul David Pryor, care se pensiona `n acel an.
Eram recunosc\toare s\ fiu `nconjurat\ de fe]e familiare; sim]eam sprijinul oferit de mul]imea de acas\, dar nostalgia plutea `n
aer: toat\ lumea [tia c\ era ultima curs\ a lui Bill pentru pre[edin]ie.
Un pre[edinte are dreptul doar la dou\ mandate. Cel care a ajuns s\
participe la o campanie atinge punctul final `n ultima sa curs\. Mai
era un curent subteran care str\b\tea mul]imea vesel\. La discursul
]inut la pr`nzul oficial, senatorul Pryor ne-a amintit de procurorul
independent, care `nc\ nu-[i terminase investiga]ia.
Cred c\ cele mai multe aplauze `n Arkansas se ob]in spun`nd:
S\ c`[tig\m aceste alegeri [i s\-l l\s\m pe Ken Starr s\ mearg\
acas\, a spus el.
A subliniat c\ investiga]ia a distrus multe vie]i, a afectat financiar
mul]i oameni Credem c\ a sosit vremea ca ei s\ ne lase `n pace.
C`nd am aflat c\ Bill c`[tigase deta[at alegerile, am sim]it c\
era mai mult dec`t o victorie pentru pre[edinte: era o r\zbunare a
poporului american care s-a asigurat c\ alegerile vizaser\ lucruri
importante pentru ei locuri de munc\, familie, c\min, economie ,
nu ranchiune politice vechi [i scandaluri false. Mesajul nostru r\zb\tuse prin atmosfera `nc\rcat\ de la Washington [i ajunsese la
electorat. Sloganul campaniei din 1992 Miza noastr\: economia era `nc\ operativ, dar cu un nou accent pe efectele refacerii
economiei asupra vie]ii tuturor americanilor. {tiam c\ preocup\rile
personale ale oamenilor ar putea deveni politice dac\ se vor face
auzi]i prin intermediul vocilor [i al voturilor lor.
Zilele alegerilor s`nt o tortur\: nu po]i face altceva dec`t s\
a[tep]i. Pentru a m\ destinde, am luat pr`nzul cu c`]iva prieteni la
Does Eat Place, un restaurant care era o copie redus\ a legendarului Does din Greenville, Mississippi. Apoi am mers cu ma[ina la
mama, `n zona Hillcrest din Little Rock, conving`ndu-l pe agentul
meu, Don Flynn, s\ stea `n dreapta mea. Tot drumul c`t am condus,
Don a fost alb ca varul. De atunci nu am mai pus m`na pe volan.
8/28/04
12:05 AM
Page 514
514
Dup\ miezul nop]ii, dup\ discursul de concesiune al lui Dole,

Bill [i cu mine ne-am dat m`na [i, `mpreun\ cu so]ii Gore, am ie[it
din vechiul sediu al parlamentului din Arkansas, locul de lansare a
campaniei lui Bill, pe 3 octombrie 1991.
Puteam distinge fe]ele prietenilor [i sus]in\torilor no[tri `n
marea de oameni [i mi-am adus aminte de prima vizit\ `n acest loc,
`n ianuarie 1977, la recep]ia dat\ pentru cei veni]i s\ asiste la
jur\m`ntul depus de Bill la `nvestirea `n func]ia de procuror general
al statului Arkansas. Eram recunosc\toare celor de aici pentru tot
sprijinul acordat pe parcursul at`tor ani [i sim]eam emo]ia profund\
a lui Bill.
Mul]umesc locuitorilor iubitului meu stat de ba[tin\, a spus
el. N-a[ vrea s\ fiu nic\ieri altundeva `n aceast\ sear\. ~n fa]a acestui vechi Capitoliu, care a fost martorul multor evenimente din
via]a mea [i din istoria statului, v\ mul]umesc c\ mi-a]i fost al\turi
at`ta timp, c\ nu a]i renun]at niciodat\, ci a]i [tiut `ntotdeauna c\
s`ntem capabili de mai bine.
Bill avea [ansa s\ construiasc\ un pod spre secolul al XXI-lea,
iar eu urma s\ fac tot ce-mi st\tea `n putin]\ pentru a-l ajuta. Ucenicia din timpul primului mandat m\ `nv\]ase s\ m\ folosesc mai eficient de pozi]ia pe care o de]ineam at`t `n public, c`t [i `n particular.
Trecusem de la rolul de consilier-[ef pe probleme medicale al lui
Bill, de la m\rturiile `n fa]a Congresului, de la discursurile publice,
c\l\toriile prin ]ar\ [i `nt`lnirile cu al]i lideri din Congres, la un rol
la fel de activ `n spatele scenei publice, `n cei doi ani care au urmat
alegerilor de la mijlocul mandatului, din 1994.
~ncepusem s\ lucrez la Casa Alb\ [i cu al]i oficiali ai administra]iei pentru a salva servicii vitale [i programe vizate de Gingrich
[i de republicani. Am mai petrecut doi ani ajut`ndu-i pe consilierii
pre[edintelui s\ nuan]eze reforma asisten]ei sociale [i s\ st\vileasc\
reducerile bugetare din serviciile legale, din cultur\, educa]ie, Medicare [i Medicaid. Ca parte a efortului nostru `n reforma s\n\t\]ii,
am insistat pe l`ng\ democra]i [i republicani pe Dealul Capitolului
Istorie trqitq
515
pentru demararea unui program amplu de vaccinare a copiilor la

pre]uri accesibile sau chiar gratuit.
~n perspectiva celui de-al doilea mandat al lui Bill am planificat s\
discut public despre conturarea unei politici a Casei Albe `n leg\tur\
cu problemele femeilor, copiilor [i familiilor. ~n ciuda `mbun\t\]irii
condi]iilor materiale oferite de o economie avansat\ ca a noastr\,
familiile tr\iau `n mare `ncordare. Pr\pastia dintre boga]i [i s\raci se
ad`ncea. Am vrut s\ protejez re]eaua de asisten]\ social\ `ngrijire
medical\, educa]ie, pensii, salarii [i locuri de munc\ aflat\ `n pericolul de a distruge cet\]eni mai pu]in ap]i s\ fac\ fa]\ schimb\rilor
rezultate din revolu]ia high-tech [i dintr-o cultur\ de consum global\.
Lucrasem `mpreun\ cu Bill, `n timpul campaniei preziden]iale din
1996, la probleme precum abandonul familial, `mprumuturile studen]e[ti, `ngrijirea medical\ pentru copii [i b\tr`ni [i cre[terea salariului minim. Bill era `n topul preferin]elor electoratului [i ne-am putut
concentra asupra eforturilor de `mbun\t\]ire a vie]ii oamenilor. Strig\tul republicanilor `mpotriva unui aparat guvernamental amplu era
menit s\ scad\ `ncrederea oamenilor `n eficacitatea unor programe
federale acceptate pe scar\ larg\ securitate social\, Medicare [i
educa]ie public\. Prin ini]iativa Reinventarea guvern\rii condus\ de
vicepre[edintele Gore, aparatul de guvernare federal\ era cel mai
redus din timpul administra]iei Kennedy `ncoace. {tiam c\ rolul federal trebuia s\ fie eficace [i vizibil: trebuia s\ fie mai mult\ poli]ie pe
str\zi, de exemplu, sau mai mul]i profesori pentru o clas\. Acest lucru
`nsemna s\-i ascul]i pe americani.
~n 1994 am organizat la Departamentul Muncii cel mai amplu
studiu asupra femeilor angajate. El reflecta `ngrijor\rile milioanelor
de lucr\toare, ce reprezentau aproape jum\tate din for]a de munc\ a
]\rii. Indiferent de venit [i de formare, ele aveau dou\ preocup\ri
dominante: `ngrijirea de calitate [i accesibil\ pentru copii [i echilibrarea rela]iei dintre serviciu [i via]a de familie. C`t am crescut-o
pe Chelsea, m\ bazasem pe prieteni, pe familie [i pe al]i `ngrijitori
8/28/04
12:05 AM
Page 516
516
care veneau la noi acas\, c`nd Bill [i cu mine eram la serviciu.

Majoritatea p\rin]ilor nu s`nt at`t de noroco[i.
Am cunoscut femei care participaser\ la studiu pentru a `nv\]a
mai multe despre vie]ile lor. O mam\ din New York a descris secretul supravie]uirii ei zilnice: Totul e planificat. Ne-a descris orarul
ei: se scula la [ase diminea]a, se preg\tea pentru serviciu, prepara
micul dejun, hr\nea pisica, `l trezea pe fiul ei de nou\ ani. C\lca
rufe, `n timp ce el se preg\tea pentru [coal\. ~l ducea la [coal\ [i
apoi mergea la serviciu p`n\ la cinci dup\-amiaza, dup\ care `[i lua
fiul de la [coal\. Preg\tea cina, `l ajuta la teme, pl\tea facturile sau
deretica prin cas\ [i apoi c\dea fr`nt\ `n pat. Era m`ndr\ c\ putea
s\-[i `ntre]in\ familia [i reu[ise s\ devin\ din contabil\ cu jum\tate
de norm\ secretar executiv cu norm\ `ntreag\, dar avea un orar care
o solicita foarte mult. A[a cum mi-a spus o asistent\ medical\ de
treizeci [i [apte de ani din Santa Fe, trebuie s\ fim so]ie [i mam\,
s\ ne facem meseria [i abia apoi s\ fim noi `n[ine.
Mama din New York era recunosc\toare c\ exista programul
extra[colar organizat de Police Athletic League (PAL). Poli]ia
local\ mi-a spus c\ finan]a astfel de programe fiindc\ ei `n]elegeau
astfel lucrurile: dac\ un p\rinte care lucreaz\ vrea s\-[i [tie copilul
`n siguran]\, trebuie s\ existe un mediu sigur [i productiv `n programul extra[colar. Cu toate acestea, mul]i p\rin]i nu au acces la
programe bune sau la `ngrijire de calitate pentru copiii pre[colari.
Nu erau multe firme care asigurau `ngrijire pentru copiii angaja]ilor
lor; la cre[e copiii se `mboln\veau, iar majoritatea aveau taxe prea
mari pentru programul prelungit. O mam\ din Boston mi-a spus c\
uneori s\rea peste pauza de pr`nz pentru a putea pleca mai devreme
de la serviciu ca s\-[i ia de la cre[\ copilul de trei ani. Situa]ia ei
era una obi[nuit\. Un vicepre[edinte de banc\ pe care l-am cunoscut `n Atlanta mi-a spus:
Aproape c\ dau peste pietoni `ncerc`nd s\ ajung la timp la o
cre[\ din centru [i s\ evit taxele de program prelungit dup\ [ase seara.
O judec\toare federal\ mi-a explicat:
Istorie trqitq
517
C`nd eram avocat, to]i colegii aveau so]ii casnice. Nu `[i f\ceau
griji pentru ridicarea hainelor de la cur\]\torie sau pentru a-i lua pe
copii de la cre[\ sau de la [coal\.
Suna asem\n\tor cu ceea ce-mi spusese Albert Jenner `n 1974,
c`nd am sugerat c\ mi-ar pl\cea s\ fiu avocat, iar el mi-a zis c\ n-a[
putea pentru c\ nu aveam o so]ie.
~n 1994, doctorul David Hamburg, pre[edintele Corpora]iei
Carnegie, m-a `ncurajat s\ m\ folosesc de postura mea de Prim\
Doamn\ pentru a pune `n eviden]\ deficien]ele `n `ngrijirea copiilor
`n America [i pentru a `ncuraja un sprijin federal sporit pentru
p\rin]ii angaja]i. ~n timpul dezbaterilor pentru reforma asisten]ei
sociale din 1996, insistasem ca administra]ia s\ considere accesul
la `ngrijirea copiilor drept ingredient de baz\ pentru a le sprijini pe
mamele nevoia[e s\ intre din programul de asisten]\ social\ `n
activitatea productiv\. Ulterior mi-am extins mesajul, dup\ ce am
studiat rezultatele unei noi cercet\ri care indicau importan]a stimul\rii min]ilor copiilor `n primii ani de via]\. Ideea era s\ afl\m
cum anume `ngrijirea copiilor poate reflecta aceast\ cercetare [i
stimula dezvoltarea `n prima parte a copil\riei. Am sprijinit programul care ì `ncuraja pe medici s\ prescrie adul]ilor s\ le citeasc\
bebelu[ilor. M-am `nt`lnit cu mul]i exper]i `n `ngrijirea copiilor [i
am c\l\torit prin ]ar\ pentru a vedea diverse metode de `mbun\t\]ire
a calit\]ii `ngrijirii copiilor [i de remediere a num\rului mic de
op]iuni de `ngrijire aflate la dispozi]ia p\rin]ilor cu un loc de munc\.
La Miami, m-am `nt`lnit cu liderii oamenilor de afaceri pentru a discuta despre responsabilitatea companiilor pentru `ngrijirea copiilor;
a urmat o `ntrunire la Casa Alb\ care a pus `n lumin\ programele
`ncununate de succes ale unor firme diferite. La baza Marinei din
Quantico, Virginia, am vizitat unul dintre cele mai bune centre de
`ngrijire a copiilor pentru familiile angaja]ilor `n cadrul armatei;
speram ca acesta s\ fie un exemplu pentru restul societ\]ii.
Am convocat dou\ conferin]e la Casa Alb\, una av`nd ca
tem\ primele faze ale dezvolt\rii copilului [i `nv\]area, iar a
8/28/04
12:05 AM
Page 518
518
doua `ngrijirea copilului. Am adunat exper]i, avoca]i, oameni de

afaceri [i politicieni pentru a atrage aten]ia `ntregii na]iuni asupra
unor aspecte critice din via]a de familie [i pentru a schi]a ini]iative
federale de ajutare a celor angaja]i, astfel `nc`t s\ fie muncitori productivi, dar [i p\rin]i responsabili. Echipa mea a continuat s\ colaboreze str`ns cu consilierii pe probleme interne ai pre[edintelui `n
vederea realiz\rii planurilor anun]ate de Bill `n discursul c\tre
na]iune din 1998. Eram m`ndr\ c\ administra]ia aprobase o investi]ie de dou\zeci de miliarde de dolari pentru `mbun\t\]irea `ngrijirii copiilor `n urm\torii cinci ani. Fondurile urmau s\ fie folosite
pentru a favoriza accesul familiilor cu venituri mici la programele
de `ngrijire a copiilor [i pentru g\sirea unor op]iuni de programe
prelungite pentru copiii mai mari, pentru a extinde Head Start [i
pentru a face scutiri de taxe firmelor care investeau `n `ngrijirea
copiilor. A fost creat un fond de asisten]\ financiar\ pentru state [i
pentru comunit\]i care s\ le ajute `n eforturile de cre[tere a calit\]ii
`ngrijirii copiilor. M-am str\duit s\ fac mai accesibil\ `ngrijirea
dup\ orele de curs; `n 1998, administra]ia a introdus un program
pentru centrele de `nv\]are din comunitatea secolului al XXI-lea,
care sporea [ansele a aproximativ 1,3 milioane de copii de a participa la [colile de var\ [i la programele de `ngrijire dup\ orele de
curs. Acestea din urm\ au dus la cre[terea performan]elor la matematic\ [i citire, la sc\derea violen]ei `ntre tineri [i a consumului de
droguri, asigur`nd astfel p\rin]ilor mai mult\ lini[te.
Am continuat s\ sprijin ini]iativele pe probleme interne `n
apari]iile mele publice, `n discursuri [i `n convorbirile telefonice cu
membri ai Congresului [i cu organiza]ii externe. Vreme de opt ani,
talentata mea echip\ pentru probleme de afaceri interne Shirley
Sagawa, Jennifer Klein, Nicole Rabner, Neera Tanden, Ann
OLeary, Heather Howard [i Ruby Shamir a fost nepre]uit\. ~mpreun\ cu Bill, am convocat sesiuni de strategie a Casei Albe pentru
st\vilirea violen]ei din pres\ `ndreptate `mpotriva copiilor, pentru
`mbun\t\]irea educa]iei elevilor hispanici, care abandonau [coala `n
Istorie trqitq
519
num\r mare, [i pentru extinderea posibilit\]ilor de munc\ [i de

educa]ie ale adolescen]ilor americani.
Prima lege aprobat\ de Bill `n 1993 a fost Legea privind concediul medical [i parental, sus]inut\ de senatorul democrat de
Connecticut Christopher Dodd; aceasta permitea multor milioane
de angaja]i s\-[i ia p`n\ la dou\sprezece s\pt\m`ni de concediu f\r\
plat\ pentru nevoile familiale sau pentru a-i `ngriji pe membrii de
familie bolnavi, f\r\ teama c\ `[i vor pierde locul de munc\. Milioane de americani au profitat de protec]ia oferit\ de lege [i au
descoperit profunda diferen]\ pe care aceasta o f\cea `n via]a lor.
O femeie din Colorado mi-a scris c\ so]ul ei murise recent de o
boal\ de inim\ dup\ c`]iva ani de suferin]\. Conform legii din 1993,
ea putuse s\-[i ia concediu pentru a-l duce la doctor [i la vizitele
medicale la spital [i pentru a-i alina durerea la sf`r[it. Nu a fost
nevoit\ s\ petreac\ ultimele luni critice din via]a so]ului ei f\c`ndu-[i griji c\ va r\m`ne f\r\ slujb\ dup\ moartea lui.
Mi-am `ndemnat echipa s\ vin\ cu idei noi pentru `mbun\t\]irea
legii [i am colaborat cu Departamentul Muncii, cu Biroul de Management al Personalului [i cu Parteneriatul Na]ional pentru Femei
[i Familii, pentru a modifica legea astfel `nc`t angaja]ii s\ poat\
beneficia de p`n\ la dou\sprezece s\pt\m`ni de concediu medical
cu plat\ pentru a-i `ngriji pe membrii bolnavi ai familiei. Am sperat
c\ acest sistem federal va deveni model pentru `ntreaga ]ar\ [i am
insistat pentru un regulament care s\ permit\ statelor s\ foloseasc\
propriul sistem de asigur\ri pentru [omeri din care s\ pl\teasc\
concediul proaspe]ilor p\rin]i. Cel pu]in [aisprezece state au avut `n
vedere aceste propuneri, c`nd administra]ia Bush le-a eliminat, resping`nd orice sprijin pentru tinerii p\rin]i.
Reforma falimentului propus\ Congresului amenin]a subminarea sprijinului acordat tinerelor cupluri [i copiilor, pe care se bazau multe femei. Num\rul americanilor falimenta]i crescuse cu
400% `n dou\zeci de ani, ceea ce avea implica]ii asupra stabilit\]ii
economiei na]ionale. Foloseau mul]i americani falimentul doar ca
8/28/04
12:05 AM
Page 520
520
instrument de a sc\pa de plata datoriilor? Cre[terea num\rului de

falimenta]i era cauza unui sistem bancar iresponsabil [i unei industrii
de c\r]i de credit care solicitase [i acordase un num\r nejustificat de
credite? Sau responsabili erau americanii care nu erau `n stare s\-[i
gestioneze veniturile? Felul `n care politicienii au r\spuns la aceste
`ntreb\ri a determinat solu]iile politice adoptate. Cei care credeau c\
industria c\r]ilor de credit purta vina au favorizat solu]iile care limitau tacticile agresive de aprobare a acord\rii de credite pentru cei
care prezentau riscuri pentru banc\. Cei care credeau c\ oamenii
foloseau sistemul pentru a evita plata datoriilor au preferat solu]iile
care f\ceau mai greoaie procedura de declarare a falimentului sau
care limitau suma debitului nerambursabil `n cazuri de faliment.
Am descoperit c\ din aceste discu]ii lipseau referirile la ce se
`nt`mpl\ cu femeile [i cu copiii care depindeau de sprijinul legal
acordat so]iilor [i copiilor [i care nu era pl\tit. Sute de mii de cazuri
de faliment aduceau femeile `n procese `n `ncercarea de a recupera
ace[ti bani. Am recunoscut c\ modific\rile aduse legii falimentului
vor produce schimb\ri importante pentru femei [i pentru familii. ~n
cazurile de faliment, companiile de creditare doreau ca facturile
nepl\tite s\ aib\ aceea[i prioritate ca [i obliga]iile de sprijin pentru
so]ii [i copii. Asta `nsemna c\ femeile trebuiau s\ concureze cu
Visa [i MasterCard pentru a-[i recupera sprijinul financiar pentru
copil. Am considerat c\ obliga]iile de `ngrijire a copilului ar trebui
s\ fie pe primul loc [i c\ reforma legii falimentului trebuia s\ fie
echilibrat\, a[tept`nd mai mult\ responsabilitate at`t din partea debitorilor, c`t [i din cea a creditorilor. ~n 1998, am adus argumente
pentru ca pre[edintele s\ se opun\ unei versiuni a legii care
favoriza dispropor]ionat industria credit\rilor fa]\ de consumatori;
mai t`rziu, am lucrat cu membri ai Congresului pentru stabilirea
protec]iei consumatorului prin aceast\ lege [i pentru a ad\uga unele
prevederi pentru protejarea femeilor [i a familiilor. ~n Senat, una
dintre primele m\suri pe care le-am propus sporea protec]ia
femeilor [i a copiilor.
Istorie trqitq
521
Cre[terea economic\ a femeilor a `nsemnat [i continuarea luptei

pentru salarii egale [i securitatea pensiilor. Femeile `nc\ nu s`nt
pl\tite la fel ca b\rba]ii, iar multe dintre ele nu au un venit potrivit
la pensie, ci se bazeaz\ pe casele de ajutor social. Structura acestora se `ntemeiaz\ pe no]iuni `nvechite care `nc\ mai privesc femeile
drept sus]in\tori de familie de m`na a doua sau nici m\car at`t.
Remunerarea unui angajat se face `n func]ie de contribu]iile sale
din perioada `n care a fost angajat. Majoritatea femeilor c`[tig\ mai
pu]in dec`t b\rba]ii [i adesea nu primesc pensii private; `n cazul lor
s`nt mai mari [ansele de a avea o slujb\ cu jum\tate de norm\, s\
fie angajate o perioad\ mai scurt\ [i s\ tr\iasc\ singure la pensie
pentru c\, `n medie, tr\iesc mai mult dec`t so]ii lor. Pe multe femei
`n v`rst\ asisten]a social\ le salveaz\ de s\r\cie lucie. Hot\r`t\ s\
p\strez solvabilitatea acestei re]ele importante, am condus conferin]a de la Casa Alb\ pe tema asisten]ei sociale din 1998, pentru
explorarea discrimin\rii structurale din sistem a femeilor.
Femeile [i copiii sufereau [i din cauza lipsei de egalitate din
sistemul de `ngrijire medical\, unul dintre motivele care m-au
determinat s\ lucrez la reform\. Am condus eforturile administra]iei de a pune cap\t unei metode folosite `n spitale [i conform
c\reia mamele [i copiii erau trimi[i acas\ la dou\zeci [i patru de ore
dup\ na[tere. Acum femeile pot sta `n spital patruzeci [i opt de
ore dup\ o na[tere normal\ [i nou\zeci [i [ase dup\ o cezarian\.
Inspirat\ de via]a activistei Elizabeth Glaser, care comb\tuse
SIDA, am `nceput s\ lucrez [i pentru o mai bun\ testare [i etichetare
a medicamentelor pentru copii, inclusiv a celor `mpotriva SIDA.
Am cunoscut-o pe Elizabeth la Conven]ia Democrat\ din 1992,
unde a impresionat audien]a vorbind despre faptul c\ a contractat
SIDA din cauza unei transfuzii de s`nge la na[terea fiicei sale, Ariel,
`n 1981. F\r\ s\ [tie c\ a fost infectat\, Elizabeth a dat boala [i fiicei
sale, prin al\ptare, iar ulterior fiului ei, Jake, `n p`ntece. Elizabeth
era scandalizat\ c\ medica]ia existent\ nu le era administrat\ [i
copiilor, din cauz\ c\ siguran]a [i eficacitatea medicamentelor nu
8/28/04
12:05 AM
Page 522
Istorie trqitq
522
fuseser\ testate [i pe copii. ~mpreun\ cu so]ul ei, Paul Glaser, au

privit neputincio[i cum fiica lor a murit la [apte ani.
Elizabeth a f\cut din pierderea suferit\ de ea o misiune `n
numele copiilor bolnavi de SIDA, a `ntemeiat Funda]ia Pediatric\
SIDA pentru sprijinirea [i `ncurajarea cercet\rii `n prevenirea [i
tratamentul SIDA la copii. P`n\ la moartea ei, `n 1994, am lucrat
`mpreun\ pentru ca medicamentele s\ fie `n mod corespunz\tor testate [i administrate copiilor. Apoi am continuat s\ lucrez `n
amintirea ei. Jake a beneficiat de progresul realizat [i o duce bine.
~n vreme ce unele medicamente nu s`nt disponibile pentru copiii
grav bolnavi, altele s`nt prescrise `n mod obi[nuit, f\r\ cunoa[terea
doz\rii potrivite sau a poten]ialelor efecte secundare d\un\toare. Jen
Klein, membru al echipei mele care a condus campania de succes a
Casei Albe pentru `mbun\t\]irea cunoa[terii [i a test\rii medicamentelor, era bine informat `n aceast\ problem\, pentru c\ fiul s\u,
Jacob, lua medicamente `mpotriva astmului. ~n 1998, Administra]ia
pentru Hran\ [i Medicamente a introdus condi]ia test\rii medicamentelor pentru copii de c\tre companiile produc\toare, `ns\ unele
companii au dat administra]ia `n judecat\ la un tribunal federal pe
motiv c\ nu avea autoritatea de a cere testarea. ~n calitate de senator,
am lucrat la aprobarea unei legi care s\ dea administra]iei puterea
necesar\ pentru a face ceea ce sus]inea Elizabeth.
Datorit\ discursului pe care `l ]inusem la Beijing cu un an `n
urm\, popularitatea mea `n lume crescuse extrem de mult, iar biroul era bombardat cu cereri prin care eram rugat\ s\ ]in discursuri
[i s\ iau parte la `nt`lniri `n care erau tratate subiecte legate de
femeile din ]\rile vizitate. ~nainte de Beijing, c`nd c\l\toream `n
str\in\tate `n vizite oficiale, `l `nso]eam pe Bill c`nd era cazul [i
luam parte la programele care m\ implicau `n calitate de so]ie de
pre[edinte. La mijlocul lui noiembrie, c`nd am f\cut vizite oficiale
`n Australia, Filipine [i Thailanda, am dat curs at`t programului
meu, c`t [i celui al lui Bill. ~n Australia, dup\ ce m-am oprit la
523
Sidney [i Canberra, am vizitat Marele Recif. La Port Douglas, Bill

a anun]at c\ America sus]ine ini]iativa interna]ional\ pentru recifele
coraliere, al c\rei scop era st\vilirea eroziunii recifelor din `ntreaga
lume, apoi am luat un vapor spre Marea de Corali. Eram ner\bd\toare s\ intru `n ap\.
Haide]i, b\ie]i! le-am spus celor din echipa mea. Via]a e prea
scurt\ ca s\-]i pese c\ ]i se ud\ p\rul.
C`nd pre[edintele merge s\ `noate, are loc o adev\rat\ mobilizare de for]e. Scafandri de la Marin\ [i agen]i ai Serviciului
Secret purt`nd costume [i m\[ti speciale se `nv`rteau `n jurul nostru
`n timp ce noi doi ne uitam uimi]i la o scoic\ imens\ [i la sutele de
pe[ti colora]i din apele de culoarea peruzelei.
Au mai fost [i alte momente frumoase `n timpul acelei c\l\torii.
Bill a jucat golf cu legendarul Greg Norman, Marele rechin alb al
Australiei, dup\ ce, `n timpul zborului, se antrenase pe coridoarele
din Air Force One. Eu am vizitat celebra Oper\ din Sidney, unde am
vorbit cu un grup de distinse doamne despre alegerile preziden]iale [i
despre aten]ia cu care eu [i Bill trataser\m subiecte legate de femei [i
de familie, ceea ce unii critici au considerat a fi feminizarea
politicii, dar care `n viziunea mea era umanizarea politicii.
~ntr-o rezerva]ie natural\, Bill a luat `n bra]e un urs koala, pe
nume Chelsea. A fost o mic\ surpriz\ sau un exemplu fericit de
neglijen]\ c\ a ajuns exact l`ng\ animal. Unul dintre angaja]ii permanen]i ai Casei Albe `[i asumase sarcina de a-l proteja pe Bill `n
str\in\tate `mpotriva oric\rui atac alergic. La Canberra, `n timpul
unei vizite de curtoazie la casa guvernatorului, Bill [i cu mine
st\team cu Sir William [i cu Lady Deane [i admiram imensa lor
peluz\. Lady Deane s-a `ntors c\tre Bill [i i-a spus:
Ne pare r\u de canguri. Credem c\ i-au prins pe to]i.
Bill era uimit.
Despre ce vorbi]i? am `ntrebat.
8/28/04
12:05 AM
Page 524
524
Of, drag\. Ni s-a spus s\ adun\m to]i cangurii de pe peluz\,

pentru c\, dac\ unul dintre ei ar ajunge l`ng\ pre[edinte, i-ar putea
provoca o reac]ie alergic\, a spus ea.
Bill nu e alergic la canguri, dar cineva a spus c\ este, a[a c\
impulsul de a-l proteja a triumfat. Angaja]ii no[tri loiali din echipa
de preg\tire a vizitelor erau dornici s\ ajute [i le s`nt recunosc\toare pentru eforturile lor sus]inute de a anticipa nevoile noastre,
dar m\ sim]eam teribil c`nd solicitudinea lor devenea o piedic\
pentru cei din jurul nostru. La o cin\ oficial\ organizat\ pentru noi
de pre[edintele Franois Mitterrand [i de so]ia lui, Danielle, la
Palatul Elyse `n 1994, doamna Mitterrand [i-a cerut scuze c\
mesele p\reau at`t de goale `n lipsa aranjamentelor florale.
Ce vre]i s\ spune]i? am `ntrebat.
Mi s-a spus c\ pre[edintele e alergic la flori.
Nu e alergic nici la flori, a[a cum a spus personalului s\u ani
`ntregi, dar, de obicei, f\r\ folos. N-am fi realizat nimic f\r\ ajutorul
unui personal at`t de bun, dar, uneori, c\p\tam mai mult ajutor dec`t
aveam nevoie.
Se [tia c\ `n timpul c\l\toriilor `mpreun\ cu pre[edintele `mi
concentram discu]iile asupra chestiunilor legate de femei, s\n\tate, educa]ie, drepturile omului, mediu `nconjur\tor [i asupra
unor m\suri esen]iale precum microcreditarea zonelor economice
aflate la `nceput de drum. De obicei, m\ desp\r]eam de delega]ia
oficial\ a lui Bill, ca s\ m\ `nt`lnesc cu femei la ele acas\ sau la
locul de munc\, ca s\ fac un tur al spitalelor, care, prin metode
noi, extinseser\ `ngrijirea medical\ la copii [i la familie, ca s\
vizitez [coli, mai ales de fete. Astfel am aflat multe despre cultura
local\ [i mi-am consolidat mesajul c\ prosperitatea unei na]iuni
este legat\ de bun\starea fetelor [i a femeilor.
~n prima noastr\ vizit\ din 1994 `n Filipine, Bill [i cu mine am
vizitat Corregidor, baza american\ care c\zuse `n mìnile japonezilor
`n Al Doilea R\zboi Mondial. Acolo, generalul Douglas MacArthur
a fost obligat s\ abandoneze insulele, promi]`nd totu[i c\ m\ voi
Istorie trqitq
525
`ntoarce. Solda]ii filipinezi luptaser\ curajos al\turi de americani,

preg\tind calea `ntoarcerii lui MacArthur `n 1944. Dup\ cel de Al
Doilea R\zboi Mondial, filipinezii suportaser\ decenii de schimb\ri
politice dureroase [i oamenii `nc\ `[i reveneau dup\ efectele celor
dou\zeci [i unu de ani de regim autocratic al lui Ferdinand Marcos.
Corazon Aquino, al c\rei so] fusese asasinat pentru c\ se opusese
lui Marcos, condusese mi[carea de restaurare a democra]iei `n ]ara
ei. ~n 1986 Cory Aquino a candidat la pre[edin]ie `mpotriva lui
Marcos. Acesta a fost declarat c`[tig\tor, dar victoria lui a fost pus\
pe seama `n[el\toriei [i a intimid\rii. Protestele populare au dus la
demisia lui Marcos, iar Aquino a devenit pre[edinte alt\ femeie
`mpins\ `n via]a politic\ `n urma unui e[ec personal.
Pre[edintei Aquino i-a urmat Fidel Ramos, fost general instruit
la West Point, care a dat o f\r`m\ de umor responsabilit\]ilor sale
dificile. El [i so]ia sa, Amelita, ne-au fost gazde `n timpul celor
dou\ c\l\torii la Manila. La pr`nzul oficial din 1994, a insistat ca
Bill s\ c`nte la saxofon, iar c`nd acesta a ezitat, Ramos a aranjat
ca orchestra, acompaniat\ la pian de doamna Ramos, s\-l determine pe Bill s\ c`nte. Doamna Ramos mi-a ar\tat vesel\ una dintre
numeroasele c\m\ri din fosta re[edin]\ preziden]ial\, `nc\ plin\ de
pantofi pe care i-a purtat c`ndva Imelda Marcos.
Dup\ ce am vorbit `n cadrul unei conferin]e la care au participat
mii de femei de peste tot din Filipine, am plecat din Manila spre
nordul deluros al Thailandei [i f\r`m\ s\ m\ `nt`lnesc cu Bill `n
Bangkok, unde vizita noastr\ oficial\, ale c\rei gazde erau regele
Bhumibol Adulyadej [i regina Sirikit, a coincis cu s\rb\torirea a
cincizeci de ani de domnie a monarhului.
Zbur`nd spre ora[ul Chiang Rai, de l`ng\ frontiera dintre Laos [i
Birmania, mi-au `nc`ntat privirea planta]iile de orez [i rùrile [erpuitoare. Pe pista de aterizare am fost `nt`mpinat\ de muzican]i care
b\teau `n tobe [i talgere [i c`ntau la sah, un instrument cu sunet
melancolic [i p\trunz\tor. Fete purt`nd ve[minte tribale tradi]ionale
dansau, f\c`nd s\ se mi[te, `n mod spectaculos, aranjamentele florale
8/28/04
12:05 AM
Page 526
526
[i lum`n\rile prinse la `ncheieturile mìnilor. Sosirea mea a coincis cu

Festivalul Loy Krathong, c`nd str\zile s`nt pline de oameni care s\rb\toresc `n drum spre rùl Mae Ping `n care vor arunca buchete de
flori [i lum`n\ri. Mi s-a spus c\ vechiul obicei simbolizeaz\ sf`r[itul
necazurilor dintr-un an [i speran]ele `n cel care vine.
Speran]a simbolizat\ de acest ritual era `n contrast izbitor cu
vie]ile cumplite ale tinerelor pe care le-am vizitat mai t`rziu `ntr-un
centru de reabilitare pentru foste prostituate. Aceast\ regiune din
nordul Thailandei f\cea parte din Triunghiul de aur, epicentru al
traficului de toate felurile: droguri, contraband\ [i femei. Mi s-a
spus c\ o parte (10% sau mai mult) din fetele zonei erau constr`nse
s\ se prostitueze. Multe erau v`ndute `nainte de a ajunge la pubertate, `ntruc`t clien]ii preferau fete tinere, convin[i, `n mod fals, c\
nu se vor contamina cu SIDA, o boal\ frecvent\ printre prostituate.
La Centrul New Life din Chiang Mai, misionari americani le ofereau prostituatelor un loc sigur [i [ansa de a deprinde unele abilit\]i
tehnice de care aveau nevoie pentru a se `ntre]ine singure. Aici am
`nt`lnit o fat\ care fusese v`ndut\ la opt ani de tat\l ei, dependent de
opiu. Dup\ c`]iva ani ea a fugit [i s-a `ntors acas\ doar pentru a fi
v`ndut\ din nou unui bordel. Acum, revenit\ la Centru, la numai
doisprezece ani, murea de SIDA. I se dezlipea carnea de pe ea, iar
eu, apropiindu-m\, priveam `ncremenit\ cum `[i aduna toat\ puterea ca s\-[i str`ng\ mìnile `n tradi]ionalul salut thailandez. Am
`ngenuncheat l`ng\ scaunul ei [i am `ncercat s\-i vorbesc prin intermediul translatorului. Nu avea putere s\ vorbeasc\. N-am putut
dec`t s\ o ]in de m`n\. La scurt timp dup\ vizita mea a murit.
~ntr-o vizit\ a unui sat, am descoperit o dovad\ tulbur\toare a
economiei de cerere [i ofert\ care provocase moartea fetei. Ghizii
mi-au explicat c\ fiecare cas\ cu anten\ de televizor pe acoperi[
ad\postea o familie bogat\ iar, `n cele mai multe cazuri, una care
`[i v`nduse o fat\ `n traficul cu carne vie. Familiile din cocioabe,
f\r\ televizor, fie au refuzat, fie n-au avut fete de v`nzare. Aceast\
vizit\ mi-a `nt\rit hot\r`rea de a interrela]iona politica global\ cu
Istorie trqitq
527
vie]ile de zi cu zi din zone restr`nse. La `nt`lnirea cu reprezentan]ii

guvernului thailandez [i cu grupurile de femei, am discutat planul
guvernului de a stopa traficul de carne vie, `n special cu fete, din
Bangkok, prin pedepsirea cu `nchisoarea a proprietarilor de bordeluri, a clien]ilor [i a familiilor care `[i v`nd copiii spre prostituare. Traficul de carne vie este o `nc\lcare a drepturilor omului, care
`nrobe[te fete [i femei, destabilizeaz\ economia din multe regiuni,
la fel ca traficul de droguri. Thailanda nu e un caz unic. Pe parcursul c\l\toriilor mele, am `nceput s\ `n]eleg c`t de mult se dezvoltase
industria traficului de carne vie `n special cel de femei. Ast\zi,
Departamentul de Stat estimeaz\ c\, `n fiecare an, patru milioane de
oameni, care adesea tr\iesc `ntr-o s\r\cie lucie, s`nt supu[i acestui
trafic. Am `nceput s\ discut despre aceast\ `ngrozitoare violare a
drepturilor omului [i s\ presez administra]ia s\ fie `n fruntea unui
program global de combatere a ei. ~n Turcia, la Istanbul, la `nt`lnirea
OSCE din 1999, am f\cut parte dintr-un comitet de lansare a unui
program interna]ional. Am lucrat cu Departamentul de Stat [i cu
membri ai Congresului care se ocupau deja de acest subiect. Legea
pentru protejarea victimelor traficului, intrat `n vigoare `n 2000,
ac]ioneaz\ acum ajut`nd femeile v`ndute `n Statele Unite [i oferind
asisten]\ [i consiliere juridic\ guvernelor [i organiza]iilor non-guvernamentale `n combaterea acestui flagel.
Am zburat `napoi la Washington la timp pentru Ziua Recuno[tin]ei [i am organizat o `nt`lnire de familie la Camp David. Printre
invita]i erau Harry [i Linda, precum [i fratele lui Harry, Danny
Thomason, care `l cuno[tea pe Bill din 1968, atunci c`nd Danny
predase la o [coal\ din Hot Springs. Partea cea mai bun\ era c\
aveam acum doi nepo]i: Zachary, fiul lui Tony, [i Tyler, fiul lui Roger.
B\rba]ii au jucat golf `n ciuda vremii friguroase, concur`nd pentru
ceea ce ei numeau trofeul Camp David. Am luat masa [i ne-am
petrecut timpul `n vila Dafinul, unde era un televizor cu ecran
mare a[ezat astfel `nc`t fiecare mi[care din meciurile de fotbal s\
8/28/04
12:05 AM
Page 528
Istorie trqitq
528
poat\ fi v\zut\ din orice col] al camerei. La cin\ am votat la ce film

s\ ne uit\m, seara, `n cinematograful din campus.
Republicanii pierduser\ nou\ locuri `n Camer\ [i dou\ `n Senat,
dar `nc\ mai controlau ambele camere ale Congresului [i d\deau
mai multe posturi de conducere ideologilor dec`t modera]ilor sau
pragmaticilor. Noul pre[edinte din Camer\ al Comisiei de Reform\
[i Supraveghere Guvernamental\, republicanul Dan Burton din
Indiana, era teoreticianul principal al Capitoliului `n probleme de
conspira]ie. El devenise cunoscut `n urma unei `ncerc\ri bizare de a
dovedi c\ Vince Foster fusese ucis: `n curtea din spatele casei
tr\sese `ntr-un pepene cu un pistol de calibru 38.
Numero[i republicani-cheie, inclusiv Trent Lott, liderul majorit\]ii din Senat, promiseser\ s\ continue investigarea administra]iei
Clinton, consider`nd c\ asta era responsabilitatea lor. Dar ancheta
Whitewater p\rea s\ piard\ teren. ~n iunie, senatorul DAmato
suspendase audierile sale. ~n ciuda chestion\rilor prelungite, Kenneth Starr nu reu[ise s\ smulg\ nici o informa]ie util\ de la Webb
Hubbell, care f\cea optsprezece luni de `nchisoare federal\ pentru
escrocarea clien]ilor [i a partenerilor s\i.
Pentru c\ se apropia cea de-a doua ceremonie de `nvestire a
lui Bill, s-au f\cut o serie de schimb\ri `n cabinetul [i `n r`ndul personalului de la Casa Alb\. Leon Panetta, [eful personalului, a
hot\r`t s\ se `ntoarc\ la via]a privat\ `n California. Erskine Bowles,
om de afaceri din Carolina de Nord, prieten de `ncredere [i adjunct
al lui Leon, urma s\-i ia locul. So]ia lui Erskine, Crandall, femeie
de afaceri priceput\ [i de succes, fusese coleg\ cu mine la Wellesley. Harold Ickes, prieten vechi care pornise la drum cu Bill `n
1991 [i f\cuse o treab\ extraordinar\ la New York `n timpul campaniei din 1992, s-a `ntors la firma lui de avocatur\ [i de consultan]\ `n afaceri. Evelyn Lieberman a preluat conducerea postului de
radio Vocea Americii. George Stephanopoulos a plecat s\ predea [i
s\-[i scrie memoriile.
529
{i eu am r\mas f\r\ [ef de personal. Maggie a vrut s\ se

`ntoarc\ la via]a ei. Nu inten]ionase niciodat\ s\ stea mai mult de
un mandat [i i-am `n]eles decizia. ~mpreun\ cu so]ul ei, Bill Barrett, s-au mutat la Paris. M-am bucurat pentru ea: Maggie fusese
expus\ unor insulte `ngrozitoare `n timpul investiga]iilor am\nun]ite. Desigur nu fusese singura persoan\ prins\ `n v`rtej, dar am
v\zut-o zi de zi [i [tiam prin ce trecuse `n ultimii ani.
Melanne Verveer a devenit noua mea [ef\ de personal. Fusese
l`ng\ mine aproape `n toate c\l\toriile `n str\in\tate [i era o for]\
electrizant\ `n spatele mi[c\rii interna]ionale pe care o organizam
pentru preg\tirea femeilor pentru posturi de conducere. O tov\r\[ie
minunat\, Melanne st\p`nea chestiunile legislative foarte bine [i
avea multe cuno[tin]e `n Congres.
Dup\ alegeri, multe posturi din guvern au r\mas libere, inclusiv
cel de secretar de Stat. De la `nceputul lui noiembrie, c`nd Warren
Christopher [i-a anun]at retragerea iminent\, Washington-ul fusese
preocupat s\ ghiceasc\ cine `l va `nlocui. Exista o list\ cu poten]iali
`nlocuitori, fiecare cu sus]in\torii lui.
Am sperat c\ Bill o va numi pe Madeleine Albright ca prima
femeie secretar de Stat. Consideram c\ se descurcase de minune
p`n\ atunci `n slujba Statelor Unite [i eram impresionat\ de aptitudinile ei de diplomat, de implicarea sa profund\ `n probleme mondiale [i de curajul ei. Mai admiram [i fluen]a cu care vorbea
franceza, rusa, ceha, polona, ca s\ nu mai vorbim de englez\
cuno[tea patru limbi `n plus fa]\ de mine. Ea recomandase angajamentul militar al SUA `n Balcani [i, din multe puncte de vedere,
via]a ei reflecta drumul parcurs de Europa [i de America `n ultima
jum\tate de secol. Madeleine se identifica cu dorin]ele de libertate
[i democra]ie ale oamenilor.
Unii dintre cei care se ocupau de politica extern\ la Washington
au lansat propriile puncte de vedere [i imediat s-a declan[at o campanie de zvonuri `mpotriva lui Madeleine: era prea `ndr\znea]\,
prea agresiv\, nepreg\tit\, liderii anumitor ]\ri nu vor vrea s\ aib\
8/28/04
12:05 AM
Page 530
530
de-a face cu o femeie. ~n noiembrie 1996 a ap\rut un articol `n

The Washington Post `n care se sus]inea c\ la Casa Alb\ o considerau doar un candidat de rang secund. Probabil lansat\ de unul
dintre oponen]ii ei cu scopul de a-i sabota candidatura, tactica a dat
gre[, atr\g`nd [i mai mult aten]ia asupra preg\tirii lui Madeleine.
Acum candidatura ei trebuia luat\ `n serios.
N-am discutat niciodat\ cu Madeleine despre candidatura ei [i
nici m\car cei mai apropia]i oameni ai mei nu [tiau c\ `l `ncurajam
pe Bill s\ o includ\ `n lista lui. Singura persoan\, cu excep]ia
so]ului meu, cu care am discutat despre numirea ei a fost Pamela
Harriman, atunci ambasador al SUA `n Fran]a. C`teva zile dup\
apari]ia articolului `n The Washington Post, Pamela a venit s\ m\
viziteze. ~n ciuda celor patru ani petrecu]i la Paris, era `nc\ la
curent cu b`rfele de la Washington [i mi-a pus tot felul de `ntreb\ri
curioase legate de Madeleine Albright.
Am vorbit cu toat\ lumea, mi-a zis cu accentul ei britanic
`nc`nt\tor. {tii, unii chiar cred c\ Madeleine ar putea fi numit\
secretar de Stat.
Chiar a[a?
Da, tu ce p\rere ai?
N-a[ fi surprins\ dac\ s-ar `nt`mpla.
Nu?
Nu, cred c\ a f\cut treab\ bun\ [i mai cred c\, dac\ tot exist\
egalitate, ar fi bine ca o femeie s\ de]in\ aceast\ pozi]ie.
Nu [tiu dac\ e chiar a[a. Nu s`nt sigur\. Mai s`nt [i al]ii care
au preg\tirea necesar\, m-a prevenit Pamela.
{tiu c\ s`nt, dar n-a[ paria `mpotriva lui Madeleine dac\ a[ fi
`n locul t\u.
{tiam c\ p\rerea mea era una ca oricare altele, deoarece Bill lua
astfel de decizii singur. A[a c\ l-am ascultat `n timp ce se fr\m`nta
[i, uneori, mai strecuram c`te un comentariu sau o `ntrebare. C`nd
m-a `ntrebat despre Madeleine, i-a spus c\ nu existase suporter mai
`nfocat al politicilor lui [i c\ `[i f\cea meseria cu convingere. Am
Istorie trqitq
531
mai ad\ugat c\ numirea ei ar face multe fete [i femei s\ se m`ndreasc\. N-am [tiut sigur pe cine va alege Bill p`n\ pe 5 decembrie 1996, c`nd a chemat-o `n cele din urm\ pe Madeleine [i i-a
cerut s\ fie secretar de Stat. Am fost `nc`ntat\. Dup\ ce numirea a
fost f\cut\ public\, am primit o not\ de la Pamela Harriman, `n care
`mi scria: Nu voi paria niciodat\ `mpotriva ta sau a lui Madeleine.
Madeleine a devenit prima femeie secretar de Stat din istorie [i,
cel pu]in `n timpul mandatului ei, drepturile [i nevoile femeilor au
fost incluse pe agenda de lucru a politicii externe din America.
A f\cut clar acest lucru `n 1997, c`nd a fost gazda s\rb\toririi Zilei
Interna]ionale a Femeii `n cadrul Departamentului de Stat. M-am
sim]it onorat\ s\ `mp\r]im acela[i podium atunci c`nd am discutat
despre importan]a drepturilor femeii pentru progresul global. Am
protestat `mpotriva regimului barbar al talibanilor din Afghanistan.
Consideram c\ Statele Unite n-ar trebui s\ recunoasc\ guvernul lor,
pentru c\ oprima femeile, iar companiile n-ar trebui s\ `ncheie contracte pentru construirea de conducte sau s\ fac\ orice alte investi]ii
de ordin comercial.
~n timpul celei de-a doua ceremonii de `nvestire am fost mai
relaxat\ [i m-am bucurat de evenimente, f\r\ s\ m\ `ngrijorez c\
eram pe punctul de a adormi `n picioare. De data aceasta, nu am
mai tr\it acelea[i sentimente de emo]ie [i team\ ca `n 1993. Desigur,
lumea noastr\ era cu totul alta acum. Am sim]it c\ intru `ntr-un nou
capitol din via]a mea, precum o]elul trecut prin foc: un pic mai
aspru la margini, dar mai rezistent, mai flexibil. Cei patru ani de
pre[edin]ie `l transformaser\ pe Bill, d`ndu-i o anumit\ gravitate
care era evident\ pe fa]\ [i `n priviri. Avea doar cincizeci de ani,
dar p\rul ì era aproape alb [i, pentru prima oar\ `n via]\, `[i ar\ta
v`rsta. Dar `[i mai p\stra z`mbetul copil\resc, spiritul ascu]it [i optimismul contagios de care m\ `ndr\gostisem cu dou\zeci [i cinci de
ani `n urm\. ~nc\ mai sim]eam cum m\ aprind c`nd intra `n camer\
[i `nc\ m\ mai trezeam admir`ndu-i fa]a frumoas\. Credeam
8/28/04
12:05 AM
Page 532
532
am`ndoi, `n continuare, `n importan]a serviciului public [i fiecare

era prietenul cel mai bun al celuilalt. De[i avuseser\m problemele
noastre, `nc\ ne mai f\ceam unul pe cel\lalt s\ r`dem. Acest lucru
`mi d\dea certitudinea c\ puteam duce p`n\ la cap\t `nc\ un mandat
la Casa Alb\.
Nu mai eram aceea[i persoan\ care purtase rochia albastru-violet `n 1993. Nici nu mai intram `n ea dup\ bucatele pe care le
m`ncasem patru ani la Casa Alb\. {i nu numai c\ `mb\tr`nisem, dar
[i p\rul se f\cuse mai blond. Stilurile schimb\toare ale coafurilor
mele `nc\ se mai discutau `n pres\, dar aveam aprobarea redac]iei
de mod\. M\ `mprietenisem cu designerul Oscar de la Renta [i cu
str\lucitoarea lui so]ie, Annette, dup\ ce ne-am `nt`lnit la prima
recep]ie Kennedy Center Honors, g\zduit\ de Bill [i de mine la
Casa Alb\, `n 1993. Eu purtam una dintre rochiile realizate de el,
pe care o cump\rasem dintr-un magazin. A v\zut-o c`nd `nt`mpinam oaspe]ii [i mi-a spus c`t de flatat se simte [i [i-a oferit serviciile. ~mi pl\ceau la nebunie crea]iile lui elegante [i, pentru a doua
rund\ de baluri de `nvestire, mi-a creat o rochie extraordinar\, brodat\ cu aur, [i o cap\ din satin. La ceremonia de depunere a jur\m`ntului am purtat unul dintre costumele sale f\cut din l`n\ de
culoarea coralului [i o hain\ asortat\. Am renun]at la p\l\rie,
sfid`nd tradi]ia [i urm`nd sfatul lui Oscar. Singura critic\ pe care
am primit-o `n acea zi, `n privin]a vestimenta]iei, a fost c\ am purtat o bro[\ la hain\; fusese alegerea mea. ~mi plac bro[ele.
Dar [i eu am avut un comentariu de f\cut. Chelsea a noastr\,
care mergea pe [aptesprezece ani, a cobor`t de la etaj `ntr-o hain\
care ì venea p`n\ la jum\tatea pulpei, iar eu nu mi-am dat seama ce
avea pe dedesubt p`n\ n-am fost cu to]ii gata de plecare. Z\risem
cu coada ochiului o fust\ scurt\ [i am cerut s\ v\d ce costum
poart\. S-a deschis la hain\ [i fotograful Diane Walker, care se
ocupa de culise pentru Time, mi-a surprins fa]a. Era prea t`rziu ca
Chelsea s\ se schimbe [i poate c\ nici n-ar fi f\cut-o, chiar dac\ a[
fi implorat-o. I s-a dat foarte mult\ aten]ie `n timpul paradei, c`nd a
Istorie trqitq
533
defilat f\r\ hain\, dar ea a f\cut semn din m`n\, a z`mbit [i s-a descurcat, sigur\ pe sine [i cu aplomb. Mai devreme `n aceea[i zi, la
pr`nzul de pe Capitoliu, avusese nevoie de toat\ st\p`nirea de sine [i
de tot sim]ul umorului.
Republicanii de]ineau puterea `n Congres, prin urmare ei au
hot\r`t aranjarea scaunelor pentru pr`nzul tradi]ional. Poate cineva
a vrut s\ fac\ o glum\ c`nd m-a a[ezat l`ng\ Newt Gingrich, iar pe
Chelsea au pus-o `ntre Tom DeLay, organizatorul republicanilor `n
Camer\, [i nonagenarul Strom Thurmond, senator din partea Carolinei de Sud. DeLay, care spusese tot felul de lucruri oribile la
adresa tat\lui lui Chelsea, se purta prietenos, iar ea r\spundea la fel.
A vorbit despre fiica lui care lucra `n biroul s\u [i despre c`t de
important este s\-]i implici familia `n via]a public\. S-a oferit s\
fac\ `mpreun\ cu Chelsea un tur al Capitoliului.
{i Strom Thurmond a conversat un pic:
{tii cum am reu[it s\ tr\iesc at`t de mult? a `ntrebat-o pe
Chelsea.
Thurmond avea nou\zeci [i cinci de ani. Era cel mai b\tr`n soldat care s-a para[utat `n spatele frontului din Normandia chiar
`nainte de ziua Z, [i fusese c\s\torit cu dou\ foste regine ale frumuse]ii. ~n decursul a zece ani, de la [aizeci la [aptezeci de ani,
concepuse patru copii.
Flot\ri! Flot\ri `ntr-o m`n\! a sf\tuit-o pe Chelsea. {i niciodat\ s\ nu m\n`nci ceva mai mare dec`t un ou. Am m`ncat [ase
mese pe zi, de m\rimea unui ou.
Chelsea a dat din cap politicoas\ [i [i-a ales salata. Se servea un
alt fel de m`ncare.
Cred c\ e[ti aproape la fel de dr\gu]\ ca mama ta, i-a zis senatorul cu [armul lui sudic, care `l f\cuse faimos.
Pe la mijlocul mesei a spus, dus pe g`nduri:
E[ti la fel de dr\gu]\ ca mama ta. Este cu adev\rat dr\gu]\ [i
tu e[ti dr\gu]\. Da. E[ti. E[ti la fel de dr\gu]\ ca mama ta.
C`nd s-a servit desertul, Thurmond a spus:
8/28/04
12:05 AM
Page 534
534
Cred c\ e[ti mai dr\gu]\ ca mama ta. Da. {i dac\ a[ fi mai

t`n\r cu [aptezeci de ani, ]i-a[ face curte.
Discu]ia mea din timpul pr`nzului nu a fost la fel de vie precum cea
a lui Chelsea. Newt Gingrich p\rea `nfr`nt. Nu am vorbit despre nimic
special. Ce mai face mama dumneavoastr\? Bine, mul]umesc. Dar
a dumneavoastr\? Fuseser\ c`]iva ani grei pentru Gingrich.
De[i fusese reales pre[edinte al Camerei Reprezentan]ilor, nu se
mai bucura de popularitate na]ional\ [i pierduse teren `n Camer\.
De asemenea, Comisia de etic\ `l acuzase de diverse gre[eli. Acuzat
c\ folosise, `n mod necorespunz\tor, organiza]ii scutite de taxe pentru finan]area unei serii de conferin]e politice [i c\, apoi, indusese `n
eroare comisia `n ceea ce prive[te finan]area, Gingrich a pretins c\
era o simpl\ gre[eal\ [i l-a `nvinov\]it pe avocatul lui. Comisia
descoperise c\ d\duse declara]ii false de treisprezece ori `n timpul
investiga]iei. A fost mustrat [i amendat. M\ `ndoiam c\ probleme
lui `l vor `mpiedica s\ prelungeasc\ investiga]iile Whitewater c`t de
mult putea. De fapt, n-am putut sc\pa de teama care m\ `ncerca de
la pr`nz, din timpul ceremoniei de depunere a jur\m`ntului.
Ziua era `nnorat\ [i rece, iar pe Capitoliu atmosfera se sim]ea [i
mai rece. Conform tradi]iei, pre[edintele Cur]ii Supreme se ocup\
de jur\m`ntul fiec\rui pre[edinte, dar nici Bill, nici eu nu agream
ideea de a tr\i un moment at`t de important al\turi de William
Rehnquist, care ne dispre]uia pe noi [i politica noastr\. La `nceputul carierei sale, c`nd era secretar al judec\torului Robert Jackson
de la Curtea Suprem\, Rehnquist a scris un memoriu `n care
sus]inea cu vehemen]\ decizia prosegrega]ie a Cur]ii Supreme din
1896, un caz numit Plessy vs. Ferguson, care a formulat doctrina
separat, dar egal. El a aprobat `n Texas o lege prin care doar
albilor li se permitea s\ ia parte la alegerile primare. ~n 1952 el
scria: A sosit momentul pentru Curte s\ admit\ faptul c\ albilor din
Sud nu le plac oamenii de culoare. ~n 1964, conform m\rturiilor
sale, Rehnquist s-a ocupat de contestarea op]iunilor de vot ale aleg\torilor de culoare din Arizona. ~n 1970, ca adjunct al procurorului
Istorie trqitq
535
general `n administra]ia Richard Nixon, a propus un amendament

prin care s\ se limiteze [i s\ se `mpiedice aplicarea deciziei de dezagregare [colilor din 1954, Brown vs. Comisia de `nv\]\m`nt. Din
momentul `n care fusese numit la curte de c\tre Nixon `n 1971,
a `ncercat s\ dea `napoi progresele f\cute de justi]ie `n privin]a problemelor rasiale [i prin extensiune [i pe cele f\cute de ]ar\. De
exemplu, a fost singurul care a votat `n favoarea scutirii de taxe a
Universit\]ii Bob Jones, care interzicea `nt`lnirile interrasiale [i
care, pe baza acestei interdic]ii, ducea o politic\ de expulzare. Nu a
f\cut eforturi s\-[i ascund\ rela]iile de prietenie cu mul]i dintre conservatorii care `ncercaser\ s\ submineze autoritatea lui Bill ca
pre[edinte, `nc\ de la prima `nvestire `n func]ie. A[a cum avea s\ afle
lumea mai t`rziu din cazul Bush vs. Gore, perioada `ndelungat\
petrecut\ `n serviciul Cur]ii Supreme ca judec\tor nu i-a mic[orat
zelul ideologic sau partizan.
I-am sugerat lui Bill s\-i cear\ fie judec\torului Ruth Bader
Ginsburg, fie judec\torului Stephen Breyer, s\ se ocupe de depunerea jur\m`ntului. Dar respectul lui Bill fa]\ de tradi]ie a triumfat.
~n discursul s\u de `nvestire, Bill a vorbit de reconciliere [i a
numit discriminarea rasial\ drept blestemul permanent al Americii. El i-a `ndemnat pe americani s\ f\ureasc\ noi leg\turi care
s\ ì uneasc\.
C`nd a sosit momentul, Chelsea [i cu mine am ]inut Biblia pe
care Bill a pus m`na st`ng\, `n timp ce pe cea dreapt\ a ridicat-o
pentru jur\m`nt. Dup\ ce a jurat, a dat m`na cu judec\torul.
Noroc, i-a urat Rehnquist, f\r\ s\ z`mbeasc\.
Ceva din tonul lui m-a f\cut s\ cred c\ vom avea nevoie de noroc.
8/28/04
12:05 AM
Page 536
Istorie trqitq
~N AFRICA
Dup\ ce so]ul meu a jucat a doua oar\ golf cu Greg Norman, a
trebuit s\ stea dou\ luni `n c`rje. Nu a c\zut `ntr-un denisipator [i
nici nu a f\cut vreo mi[care cu amplitudine mare pur [i simplu a
c\lcat gre[it pe scara `ntunecat\ din fa]a casei lui Norman, din
Florida. A c\zut pe spate [i [i-a rupt mu[chii coapsei drepte `ntr-o
propor]ie de 90%. Era chiar dup\ ora unu noaptea, vinerea, pe
14 martie 1997. ~n drum spre spital, m-a sunat s\-mi spun\ ce
p\]ise. ~l durea cumplit, dar `ncerca, a[a cum spunea el, s\ pun `n
fa]\ piciorul zdrav\n. M-am bucurat c\ `[i p\strase sim]ul umorului, dar eram `ngrijorat\. Singura lui preocupare era s\ se `ntoarc\
la Casa Alb\, apoi s\ zboare la Helsinki, `n Finlanda, pentru o
`nt`lnire planificat\ de mult\ vreme cu Boris El]`n pentru miercurea
care urma indiferent de ce spuneau medicii. Am sunat-o pe doctori]a Connie Mariano, directorul clinicii Casei Albe [i medicul
pre[edintelui, pentru a-i cere p\rerea. Mi-a spus c\ Bill va avea
nevoie de opera]ie, dar c\ nu era nici o problem\ s\ se `ntoarc\ din
Florida [i s\ fie operat la Washington.
M-am `nt`lnit cu Air Force One la Baza Andrews, vineri diminea]a, [i am privit de pe pist\ cum un grup de agen]i din Serviciul
Secret `mi c\rau so]ul din avion. L-au pus pe un scaun cu rotile
`ntr-un lift hidraulic portabil [i l-au cobor`t pe p\m`nt. Am venit cu
Bill cu ma[ina p`n\ la Spitalul Naval Bethesda, unde a fost operat
la picior. Bill era vesel, `n ciuda durerii cr`ncene, [i `nc\ dornic s\
537
plece la Helsinki. I-am cerut s\ a[tepte p`n\ c`nd vom [ti cum a
decurs opera]ia, dar el decisese deja c\ va fi `n regul\. Bill `mi
aminte[te adesea de b\iatul care sap\ `ntr-un grajd plin de b\legar.
Dac\ `l `ntreab\ cineva de ce face asta, el r\spunde:
Cu tot b\legarul de aici, trebuie s\ fie [i un ponei pe undeva.
A refuzat s\ i se fac\ anestezie general\ [i s\ ia calmante
deoarece, ca pre[edinte, trebuia s\ fie de veghe zi [i noapte. Asta
era o problem\. Opera]ia de care avea nevoie pentru a-i prinde
mu[chii pe tendoane p`n\ la rotul\ era dureroas\ [i necesita migal\.
Dac\ ar fi fost anesteziat complet, conform amendamentului 25 al
Constitu]iei, ar fi trebuit s\ cedeze temporar puterea vicepre[edintelui. Acest lucru se `nt`mplase ultima oar\ `n 1985, c`nd pre[edintele Reagan a fost operat de cancer la colon. Bill era hot\r`t s\
nu cear\ predarea temporar\ a puterii. ~nt`lnirea cu El]`n avea ca
tem\ expansiunea NATO, c\reia ru[ii i se opuneau cu vehemen]\.
Bill nu voia s\ alimenteze presa cu articole `n care s\ se vorbeasc\
despre sl\biciunea sau vulnerabilitatea sa. A optat pentru o anestezie local\ [i a vorbit cu doctorii despre muzica lui Lyle Lovett,
care constituia muzica de fond `n sala de opera]ii, `n timp ce chirurgul ortoped [i echipa sa f\ceau g\uri `n rotula lui, prindeau
mu[chii, apoi coseau capetele de p\r]ile neafectate.
~n timpul opera]iei, am a[teptat cu ner\bdare `ntr-o rezerv\
special\ pentru pre[edinte [i familia lui. Dup\ orele de [coal\ a
venit [i Chelsea. Familia noastr\ a fost binecuv`ntat\ cu o s\n\tate
bun\. O singur\ dat\ am fost internat\ `n spital: c`nd am n\scut. ~n
afar\ de problemele lui Bill cu sinusurile, dar pe care oricum le
rezolvase prin tratament ambulatoriu, la `nceputul anilor 80, [i de
opera]ia de amigdalit\ a lui Chelsea de mai t`rziu, nici unul dintre
noi nu fusese operat.
~n cele din urm\, dup\ trei ore de opera]ie, Bill a fost transportat `n rezerv\ la 4.43 dup\-amiaza. Era palid [i epuizat, dar cu
moralul ridicat, deoarece doctori]a Mariano [i chirurgul ne-au spus
c\ opera]ia reu[ise [i existau [anse mari pentru o refacere complet\.
8/28/04
12:05 AM
Page 538
538
Chelsea [i cu mine ne uitaser\m la un film cu Cary Grant, iar

primele cuvinte ale lui Bill au fost:
Pe ce canal e turneul de baschet?
Am schimbat canalul la meciul din March Madness.
~n afar\ de echipa Razorbacks, Bill nu mai voia s\ vorbeasc\ dec`t
de c\l\toria lui `n Finlanda. Doctori]a Mariano [i chirurgii mi-au
explicat care s`nt riscurile la care se expune `ntreprinz`nd o c\l\torie
lung\ cu avionul [i mi-au cerut s\-l conving s\ nu plece. Am spus c\
voi `ncerca, at`ta vreme c`t de asta depindea s\n\tatea lui, dar m\
`ndoiam c\ voi reu[i. L-am sunat pe Sandy Berger, consilierul pe
probleme de securitate na]ional\ al lui Bill, care, `mpreun\ cu so]ia
sa, Susan, ne erau prieteni din anii 70. Sandy st\p`ne[te bine problemele [i are abilitatea de a tria faptele [i argumentele c`nd ì ofer\
pre[edintelui op]iuni pe care s\ le ia `n seam\. El m-a `ncurajat `n
munca mea de peste ocean [i credea c\ dezvoltarea [i problemele
drepturilor omului erau elemente-cheie pe agenda politic\ a oric\rei
]\ri. A explicat importan]a c\l\toriei lui Bill la Helsinki [i de ce
spera el c\ Bill se va putea duce, dar a recunoscut c\ nu ar trebui s\
mearg\ dac\ medicii ì interzic. I-am transmis lui Bill mesajul lui
Sandy: ar trebui s\ se conformeze celor spuse de medici.
Ei bine, n-am s-o fac, a spus Bill. O s\ m\ duc.
Am sunat-o pe doctori]a Mariano, av`ndu-l pe Bill l`ng\ mine.
Uita]i, vrea s\ se duc\ la Helsinki. A[a c\ va trebui s\ g\sim o
modalitate de a-l duce [i aduce `napoi `n siguran]\.
Dar nu poate c\l\tori at`ta vreme cu avionul, a protestat ea.
Pot ap\rea cheaguri de s`nge.
Mi-am privit so]ul care frem\ta de ner\bdare [i mi-am dat
seama c\ oricum ar fi plecat.
Ce spun? a `ntrebat.
Nu poate veni El]`n aici?
Nu, trebuie s\ m\ duc.
Se duce la Helsinki, i-am spus doctori]ei Mariano. Ave]i grij\
s\ nu fac\ cheaguri.
Istorie trqitq
539
Va trebui s\-l `mpachet\m `n ghea]\.

Atunci `mpacheta]i-l!
Doctori]a Mariano a fost `nduplecat\ `n cele din urm\ [i a
`nceput s\ adune o echip\ medical\ pentru zborul `n Finlanda.
Chelsea [i cu mine am plecat de la spital pu]in mai t`rziu pentru
ca ea s\ se preg\teasc\ pentru Balul Operei din Viena, organizat de
ambasada Austriei. Luase lec]ii de vals, iar tat\l ei insistase s\
mearg\. S`mb\t\ m-am `ntors la spital dup\ ce am f\cut un tur al
locuin]ei preziden]iale, `ncerc`nd s\ identific posibilele obstacole
pentru un scaun cu rotile sau pentru mersul `n c`rje. Ajutat\ de un
terapeut de la Marin\, am `ntocmit o list\ cu ceea ce trebuia f\cut
`nainte de `ntoarcerea lui Bill acas\: trebuiau `ntinse covoare [i
sfori, trebuia instalat\ o balustrad\ la du[, mobila trebuia mutat\.
Acest exerci]iu m-a f\cut s\ `mi dau seama cum e via]a pentru cei
`n scaun cu rotile, inclusiv pentru un fost ocupant al Casei Albe,
Franklin Delano Roosevelt.
Duminic\, Bill a sosit la Casa Alb\ `ntr-o ma[in\ mare `n care
intrase pe scaunul cu rotile; ]inea piciorul `ntins `nainte. A mers
direct `n pat, dar, `n loc s\ se culce, a `nghi]it Tylenol [i s-a uitat la
televizor la finalele de baschet.
S`mb\t\ urma s\ plec cu Chelsea `n Africa. M-am g`ndit c\ ar
trebui s\ anulez c\l\toria [i s\-l `nso]esc pe Bill la Helsinki sau, cel
pu]in, s\ am`n plecarea noastr\ p`n\ dup\ a lui. Nici nu a vrut s\
aud\. Dac\ ne schimbam planurile, i-am fi f\cut pe unii s\ cread\
c\ opera]ia nu reu[ise. Am recurs la un compromis: Bill va pleca la
Helsinki, a[a cum fusese stabilit, iar Chelsea [i cu mine vom pleca
`n Africa duminic\, adic\ o zi mai t`rziu.
~n afar\ de jurnali[tii [i de fotografii care m\ `nso]eau `n mod
obi[nuit, revista Vogue a trimis-o pe mult apreciata fotograf\ Annie
Leibovitz s\ fac\ o cronic\ a c\l\toriei noastre. De[i vestit\ pentru
portretele pe care le f\cuse celebrit\]ilor, ea urma s\ prind\ frumuse]ea africanilor [i a peisajului locuit de ei. Fusesem de acord s\
scriu articolul care `nso]ea fotografiile lui Leibovitz [i voiam s\ pun
8/28/04
12:05 AM
Page 540
540
`n lumin\ eforturile africanilor `n[i[i sprijini]i de administra]ia american\ [i de institu]iile private de caritate, s\ vorbesc despre drepturile femeii, s\ sus]in democra]ia [i s\ ì `ncurajez pe americani s\
afle mai multe despre Africa. Importan]a acestui ultim obiectiv a
fost pus\ `n lumin\ c`nd un ziarist m-a `ntrebat `nainte de c\l\torie:
Care este capitala Africii?
M\ bucuram c\ [i Chelsea m\ `nso]ea. Prezen]a ei trimitea un
mesaj `n acele regiuni `n care nevoile [i abilit\]ile tinerelor fete
erau adesea trecute cu vederea: pre[edintele Statelor Unite are o
fiic\ despre care consider\ c\ merit\ educa]ia [i `ngrijirea medical\
necesare pentru a-[i atinge poten]ialul cu care a fost `nzestrat\.
Ne-am oprit mai `ntì `n Senegal, teritoriu ancestral a milioane de
americani v`ndu]i ca sclavi prin Insula Goree, dincolo de coasta
Dakarului, capitala senegalez\. ~n micul fort `n care erau ]inu]i
sclavii, `nc\ mai erau lan]uri pe pere]ii muceg\i]i ai celulelor, dovezi
clare ale r\ut\]ii umane. Pe aici erau du[i cei nevinova]i, lua]i din
s`nul familiilor, redu[i la statutul de sclavi [i trecu]i prin Poarta F\r\
~ntoarcere, depu[i pe plaj\ [i `mbarca]i `n [alupe pentru a fi transporta]i p`n\ la cor\biile ancorate `n larg. Am `nchis ochii [i am respirat aerul umed cu miros de vechi, imagin`ndu-mi disperarea ce m-ar
cuprinde dac\ eu sau fiica mea am fi r\pite [i transformate `n sclave.
Mai t`rziu am aflat despre eforturile de eliminare a unei practici
rituale pe care o consider o alt\ form\ de sclavie mutilarea genital\ a femeii. ~n satul Saam Njaay, la o or\ [i jum\tate de Dakar, se
preg\tea o revolu]ie `n via]a [i s\n\tatea femeilor. Molly Melching,
fost\ voluntar\ `n Peace Corps, st\tuse `n Senegal pentru cofinan]area Tostan, o organiza]ie non-guvernamental\ inovatoare, care
ini]ia afaceri mici [i proiecte educa]ionale la sate. ~n urma activit\]ilor Tostan, femeile au `nceput s\ vorbeasc\ despre durerile [i
efectele grave asupra s\n\t\]ii inclusiv moartea provocate de
practica veche de t\iere a organelor genitale ale fetelor `nainte de
pubertate. Dup\ ce Totsan a organizat o discu]ie cu `ntregul sat, to]i
locuitorii au votat pentru stoparea acestei practici. Liderii b\rba]i
Istorie trqitq
541
din sat au mers [i `n alte sate [i au explicat care erau efectele negative produse de aceast\ practic\; [i locuitorii din acele sate au votat
pentru interzicerea ei. Mi[carea s-a extins, iar liderii ei i-au cerut
pre[edintelui Abdou Diouf s\ scoat\ aceast\ practic\ `n afara legii `n
toat\ ]ara. La `nt`lnirea cu pre[edintele Diouf, am l\udat aceast\
mi[care [i am `ncurajat cererea oamenilor de a aproba legisla]ia
necesar\ pentru interzicerea practicii. Am trimis [i o scrisoare de
sprijin organiza]iei Tostan [i au folosit-o `n campania lor. Legea a
fost votat\ un an mai t`rziu, dar a fost greu de pus `n practic\. Practicile rituale ad`nc `mp\m`ntenite s`nt greu de schimbat.
Acest exemplu de ac]iune popular\ pentru `mbun\t\]irea vie]ii
oamenilor mi-a dat speran]\ `n timpul c\l\toriei noastre `n Africa
de Sud, simbolul schimb\rilor de pe continent. Nelson Mandela a
fost unul dintre liderii schimb\rii. Altul a fost arhiepiscopul
Desmond Tutu, cel care a vorbit `n numele mi[c\rii antiapartheid
[i l-a inspirat pe Mandela `n `nfiin]area Comisiei pentru adev\r [i
reconciliere. M-am `nt`lnit cu episcopul Tutu [i cu membri ai Comisiei la Cape Town, `ntr-o sal\ de conferin]e obi[nuit\, `n care se
luau m\rturii ale victimelor [i ale autorilor violen]elor, ca modalitate de prezentare a adev\rului [i de `ncurajare a reconcilierii `ntre
rase, dup\ genera]ii de nedreptate [i brutalitate. Mandela [i Tutu au
`n]eles importan]a institu]ionaliz\rii iert\rii. Prin procesul ini]iat de
ei, cei care comiseser\ crime puteau p\[i `n fa]\ [i m\rturisi, primind `n schimb amnistierea. ~n felul acesta victimele puteau primi
r\spunsuri la `ntreb\rile lor. A[a cum a spus una dintre victime:
Vreau s\ iert, dar am nevoie s\ [tiu pe cine [i de ce s\ iert.
Mandela a dat un exemplu de iertare. C`nd ne-a condus, pe
Chelsea [i pe mine, s\ vizit\m `nchisoarea de pe Insula Robben, `n
care st\tuse timp de optsprezece ani, ne-a explicat c\ a avut la dispozi]ie ani `ntregi s\ se g`ndeasc\ ce va face c`nd va ie[i de acolo.
A trecut prin propriul proces de adev\r [i de reconciliere, care l-a
condus la afirma]ia pe care a f\cut-o la intrarea sa `n func]ie, c`nd
i-a prezentat pe trei dintre fo[tii s\i temniceri. Iertarea nu e u[oar\,
8/28/04
12:05 AM
Page 542
542
oriunde [i oric`nd. Pierderea vie]ii sau a libert\]ii este `ntotdeauna

dureroas\, cu at`t mai mult dac\ rezult\ din ceea ce Dr. Martin
Luther King a numit pìnea uscat\ a urii. Pentru cei mai mul]i
dintre noi, bie]i muritori, este mai u[or s\ dorim s\ punem cap\t
vechilor socoteli dec`t s\ iert\m. Mandela a ar\tat lumii cum s\
ierte [i s\ mearg\ mai departe.
Ca tot restul continentului, Africa de Sud `nc\ se mai lupta cu
s\r\cia, cu crimele, cu boala, dar eram `ncurajat\ de speran]a ce
str\lucea pe fe]ele elevilor de la copiii `n uniforme care `nv\]au
limba englez\ `ntr-o clas\ din Soweto (mul]umit\, `n parte, unui
proiect USAID), p`n\ la oamenii de [tiin]\ [i poe]ii `n devenire de la
Universitatea din Cape Town. C`nd am ]inut un discurs pe o paji[te
pr\fuit\ la marginea ora[ului, am `nt`lnit femei care cl\deau un viitor
mai bun pentru ele [i pentru copiii lor. Cu fe]ele pictate `n culori rituale, cu vocile reunite `ntr-un c`ntec, `mpingeau roabe, v\rsau beton
[i amestecau vopseaua pentru noile lor locuin]e. ~nainte st\tuser\ `n
condi]ii deplorabile; acum formaser\ asocia]ii de locuit [i de creditare, lu`nd ca model Asocia]ia femeilor, pe care o vizitasem `n
India. Din economii `[i cump\raser\ lope]i, vopsea [i ciment [i
`nv\]aser\ cum s\ toarne funda]ii; `n felul acesta au format propria
comunitate. C`nd le-am vizitat `mpreun\ cu Chelsea, construiser\
deja optsprezece case; c`nd am venit cu Bill, un an mai t`rziu, aveau
gata o sut\ patru. Mi-a pl\cut foarte mult un vers dintr-un c`ntec al
lor; tradus, sun\ cam a[a: putere, bani [i cunoa[tere nu putem face
nimic f\r\ ele. Un sfat bun pentru femeile din `ntreaga lume.
Am plecat din Africa de Sud con[tient\ de experien]ele dureroase prin care trecuser\ liderii ei, dar optimist\ `n ceea ce privea
viitorul. ~ns\ `n Zimbabwe, ]ar\ vecin\ Africii de Sud, am g\sit o
conducere care reteza aripile oric\rei promisiuni de mai bine.
Robert Mugabe, [eful statului din 1980, c`nd ]ara [i-a c`[tigat independen]a, devenise din ce `n ce mai autocrat [i ostil du[manilor de
dinainte. A vorbit pu]in `n timpul vizitei mele la re[edin]a preziden]ial\ din capitala Harare. Era foarte atent la t`n\ra sa so]ie,
Istorie trqitq
543
Grace, `n timp ce discutam cu ea, [i izbucnea `n r`s din c`nd `n c`nd,

f\r\ vreun motiv. Am crezut c\ era instabil mintal [i periculos;
speram c\ va abdica de la putere. P\rerea mea a fost confirmat\ `n
ultimii ani, c`nd Mugabe a reprimat opozi]ia politic\ [i a aprobat o
campanie de teroare care s\-i alunge pe fermierii albi de pe
p\m`nturile lor [i s\ ì intimideze pe negrii care ar fi vrut s\-l r\stoarne de la putere. {i-a condus ]ara la haos [i la foamete.
M-am `nt`lnit mai t`rziu cu un grup de femei implicate `n politic\
la o galerie de art\ din Harare. Ele mi-au descris discrepan]ele dintre
drepturile de care beneficiau pe h`rtie [i vechile obiceiuri [i atitudini
care dominau. Mi-au povestit despre femei b\tute de so]ii lor pentru
c\ aveau comport\ri rele sau purtau pantaloni. O femeie a sintetizat problemele lor `ntr-o singur\ fraz\: At`ta vreme c`t legea le permite b\rba]ilor s\ aib\ dou\ neveste, dar femeilor le interzice s\ aib\
doi b\rba]i, nu ai de-a face cu realitatea.
Am plecat din Harare demoralizat\ de proasta calitate a serviciilor pentru popula]ie [i de e[ecurile unui lider care de]inuse prea
mult timp puterea. Dar moralul mi-a crescut `n urm\torul punct al
c\l\toriei mele, cascada Victoria, unde rùl Zambezi se pr\bu[e[te
`ntr-un defileu magnific. Chelsea [i cu mine am mers prin cea]a
care se ridica din apa ce c\dea, pentru ca apoi s\ se transforme
`ntr-un curcubeu sclipitor `n soarele de diminea]\. Frumuse]ea
Africii `]i taie respira]ia; resursele naturale trebuie protejate concomitent cu extinderea posibilit\]ilor economice ale oamenilor. Dar
acest lucru nu este u[or de realizat, a[a cum am aflat `n timpul
vizitei `n Tanzania, o ]ar\ `ntins\ din estul Africii, format\ `n 1964
din dou\ foste colonii ale c\ror nume m-au fermecat `n copil\rie:
Tanganica [i Zanzibar. ~n capital\, Dar es Salaam, m-am `nt`lnit cu
pre[edintele Benjamin Mkapa, fost jurnalist, o persoan\ vesel\,
care se str\duise s\ dezvolte o economie na]ional\ bazat\ pe resursele naturale ale ]\rii [i pe pozi]ia geografic\ strategic\ la Oceanul
Indian. Cu aprobarea deplin\ din partea so]iei sale, Anna Mkapa,
[i a femeilor-mini[tri care au participat la `nt`lnirea noastr\, l-am
8/28/04
12:05 AM
Page 544
544
`ncurajat pe pre[edinte s\ elimine legile care interziceau femeilor

s\ aib\ [i s\ mo[teneasc\ proprietate restric]ii injuste care diminuau poten]ialul economic al unei jum\t\]i din popula]ia ]\rii.
~n 1999, Tanzania a aprobat legea terenurilor [i legea satului, care
anulau [i `nlocuiau legile ce discriminau drepturile femeilor.
Tanzania are [i un rol important `n instaurarea [i men]inerea
p\cii `n Africa Central\. ~n Arusha, am vizitat Tribunalul Penal
Interna]ional pentru Rwanda, care investiga genocidele. Succesul
acestui tribunal, care are puterea s\-i pedepseasc\ pe criminalii de
r\zboi, este foarte important pentru to]i africanii, dar mai ales pentru femei [i copii, care s`nt adesea primele victime ale luptelor de
strad\. ~n Rwanda, violurile se petreceau la scar\ larg\; erau arme
tactice `n violen]a genocid\ care s-a dezl\n]uit acolo, `n 1994. La
Kampala, Uganda, m-am `nt`lnit cu o delega]ie din partea unor
femei din Rwanda ale c\ror voci bl`nde vorbeau despre ororile prin
care trecuser\. O t`n\r\ mi-a descris cum, dup\ ce fusese atacat\ cu
un cu]it, a `ncercat s\-[i reprind\ bra]ul par]ial sf`rtecat cu un cordon, `n timp ce c\uta `n zadar `ngrijire medical\. Dup\ ce s-a infectat, [i-a t\iat singur\ bra]ul. Femeile mi-au dat un album de
fotografii care `nf\]i[au oase, cranii, supravie]uitori n\uci]i [i copii
orfani. Abia am putu s\ m\ uit la ele. ~mi pare foarte r\u de e[ecul
omenirii, inclusiv al administra]iei so]ului meu, `n `ncercarea de a
pune cap\t genocidului.
Uganda era memorabil\ din alte motive. ~n fa]a epidemiei
africane de SIDA, guvernul Ugandei a luat o m\sur\ de prevenire a
r\sp`ndirii virusului HIV, printr-o campanie de interven]ie [i de
educa]ie. Consecin]ele acestei maladii endemice au fost [i s`nt
resim]ite cel mai mult `n Africa subsaharian\, o regiune `n care se
`nregistreaz\ peste 70% dintre cazurile mondiale de SIDA. Nici un
segment al societ\]ii nu a sc\pat neatins. ~n unele dintre ]\rile cu
cele mai multe cazuri, cum este Uganda, mortalitatea infantil\ a
atins cote alarmante la sf`r[itul anilor 90, iar speran]a de via]\ a
sc\zut. Economiile au suferit de pe urma sc\derii for]ei de munc\ [i
Istorie trqitq
545
a sistemului sanitar supra`nc\rcat. ~n timpul administra]iei lui Bill,

Statele Unite [i-au triplat `n doar doi ani fondurile pentru programele interna]ionale de prevenire [i de tratament [i pentru infrastructura de s\n\tate. USAID a sporit distribuirea de prezervative,
ajung`nd la un miliard `n toat\ lumea, iar Statele Unite au colaborat
cu alte ]\ri la crearea [i finan]area unui parteneriat mondial care s\
dezvolte strategii coordonate de lupt\ `mpotriva bolii. Cunosc`nd
nevoile urgente ale Africii, Bill a semnat o ordonan]\ pentru a face
mai accesibile medicamentele [i tehnologia necesare `n cazurile de
SIDA din ]\rile africane subsahariene. Peace Corps a preg\tit 2 400 de
voluntari pentru a fi instructori SIDA.
Cu ajutorul USAID a fost `nfiin]at la Kampala un centru de
consiliere [i de testare anonim\. Pe drumul de la aeroport la
Entebbe, am v\zut panouri cu abc-ul prevenirii `mboln\virii de
SIDA: ~nfr`neaz\-te, Fii fidel sau Folose[te prezervativul. Campania era condus\ de pre[edintele charismatic al Ugandei, Yoweri
Museveni, care credea `n confruntarea cu problemele ignorate at`ta
vreme pe `ntregul continent. ~n aceea[i m\sur\ s-a implicat `n campanie [i so]ia sa, Janet, participant activ la via]a politic\ a ]\rii.
C`nd am ajutat la deschiderea Centrului Informa]ional SIDA, am
aflat de la un doctor american de acolo c\ practica de testare [i de
furnizare a rezultatelor `n aceea[i zi, ini]iat\ la clinic\, era folosit\
[i `n Statele Unite. Asisten]a pe care o ofeream peste hotare ajuta la
avansarea cercet\rilor pentru un vaccin [i o modalitate de vindecare `n Uganda, dar din asta beneficiau [i Statele Unite.
Nu exist\ problem\ mai delicat\ `n Africa dec`t stoparea conflictelor tribale, religioase, na]ionale care distrug vie]i [i `mpiedic\ dezvoltarea pe toate planurile. Eritrea este cea mai nou\ na]iune
din Africa, o democra]ie ap\rut\ `n urma unui r\zboi civil de independen]\ de treizeci de ani, desf\[urat cu Etiopia, unde femeile au
luptat cot la cot cu b\rba]ii. C`nd am cobor`t din avion la Asmara, am
v\zut un steag ro[u, alb [i albastru pe care scria: DA, CHIAR ESTE
NEVOIE DE UN SAT. Femei `mbr\cate `n rochii viu colorate m-au
8/28/04
12:05 AM
Page 546
546
`nt`mpinat, arunc`nd `n mine cu floricele de porumb, o practic\ de

`nt`mpinare menit\ s\-i protejeze pe vizitatori de for]ele rele [i s\ le
aduc\ noroc. Pe drumul de la aeroport am `nt`lnit un alt panou mare
pe care scria: BINE AI VENIT, SOR|!
Pre[edintele din Eritrea, Isaias Afwerki, [i so]ia sa, Saba Haile,
o fost\ lupt\toare pentru libertate, locuiau `n casa lor mic\, proprietate personal\, dar m-au primit la palatul preziden]ial. ~n timp ce
asistam la o reprezenta]ie a dansatorilor populari `n curtea construit\ de italieni `n vremea ocupa]iei coloniale, l-am `ntrebat pe
pre[edintele Afwerki, care renun]ase la studiile universitare pentru
a lupta `n mi[carea de rezisten]\, dac\ avusese vreodat\ timp s\
danseze `n cursul lungului lor r\zboi.
Desigur, a replicat el. Dansam ca s\ ne amintim de vremurile
bune de dinaintea r\zboiului.
La sf`r[itul lui mai 1998, a izbucnit din nou conflictul `ntre Etiopia
[i Eritrea privind frontiera. Mii de oameni au fost uci[i, iar promisiunea de pace era am`nat\ `n mod tragic pentru ambele popoare. Bill
i-a trimis `n regiune pe Tony Lake, fostul s\u consilier pe probleme de
securitate na]ional\, [i pe Susan Rice, secretar de Stat adjunct pentru
problemele Africii. ~n cele din urm\, administra]ia Clinton a ajutat la
mijlocirea unui acord de pace. Acum sper ca poten]ialul pentru un
viitor mai bun, pe care l-am v\zut acolo al\turi de floricele de
porumb [i de dans , s\ se realizeze `n ambele ]\ri.
La `ntoarcerea din Africa, Chelsea [i cu mine i-am povestit lui
Bill aventurile noastre. Summit-ul s\u cu Boris El]`n fusese fructuos,
dar nu la fel de edificator [i exotic precum excursia noastr\. Piciorul
lui Bill se vindeca, dar el `nc\ mai [chiop\ta `n c`rje prin Casa Alb\.
Opozi]ia republican\ nu era dispus\ s\-i acorde timp pentru vindecare. Cu o lun\ `n urm\, `n februarie 1997, cariera de procuror a lui
Kenneth Starr luase o `ntors\tur\ ciudat\, c`nd anun]ase c\ demisioneaz\ din func]ia de procuror independent pentru a o accepta pe
cea de decan al Facult\]ii de Drept din cadrul Universit\]ii Pepperdine [i de director al noii {coli de Politic\ Public\. Dar strategia
Istorie trqitq
547
de renun]are a lui Starr a e[uat c`nd aripa dreapt\ i-a interzis s\

p\r\seasc\ investiga]ia `nainte s\ g\seasc\ ceva care s\ ne incrimineze. ~n aceea[i vreme, ni[te ziari[ti au descoperit un fir ce `l
lega pe procurorul independent, care pretindea s\ fie impar]ial, de
unul dintre patronii s\i partizani convin[i. S-a dovedit c\ decanatul
lui Starr era `nso]it de un cadou generos din partea lui Richard
Mellon Scaife, membru `n consiliul de conducere al Universit\]ii
Pepperdine. La c`teva zile, Starr a cedat presiunilor de dreapta [i s-a
r\zg`ndit: nu a mai acceptat noua func]ie. A anun]at c\ va r\m`ne
procuror independent p`n\ `[i va duce sarcinile la `ndeplinire.
Nu [tiu dac\ ne-ar fi fost mai bine cu sau f\r\ Starr, dar o consecin]\ a r\m`nerii lui a fost un efort mai disperat de a g\si ceva
care s\ justifice continuarea investiga]iilor. David Kendall, care
monitoriza presa `n leg\tur\ cu Whitewater, a remarcat o cre[tere
a pove[tilor care plecau din biroul lui Starr. Ziarele scriau c\
anchetatorii reanalizau surse din Arkansas, precum g\rzile de
corp, pentru a examina via]a personal\ a pre[edintelui. ~ntre timp,
Jim McDougal f\cuse o `n]elegere cu procurorii s\i pentru reducerea sentin]ei. Era ner\bd\tor s\ acorde interviuri [i [i-a schimbat declara]ia, `ncerc`nd iar s\ ne implice, pe Bill [i pe mine, `n
schemele sale. Fosta sa so]ie, Susan, suferea `n `nchisoare, pentru
c\ refuzase s\ depun\ m\rturie `n leg\tur\ cu Whitewater, sus]in`nd c\ totul este o capcan\ pentru a o acuza de sperjur deoarece
dezv\luise adev\rul. Oricine crede c\ procurorii nu pot abuza de
sistemul de justi]ie american ar trebui s\ citeasc\ cartea lui Susan,
The Woman Who Wouldnt Talk: Why I refused to Testify Against
the Clintons and What I Learned in Jail.1 Este o povestire cutremur\toare despre abuzul suferit din cauza oamenilor lui Starr [i o
dovad\ c\ protejarea libert\]ii noastre depinde de garantarea legii
pentru fiecare.
1 Femeia care nu vrea s\ vorbeasc\: de ce am refuzat s\ depun m\rturie `mpotriva
so]ilor Clinton [i ce am `nv\]at `n `nchisoare.
8/28/04
12:05 AM
Page 548
548
Starr [i membrii echipei lui p\reau s\ lase s\ transpire m\rturii

secrete, lucru care era `mpotriva legii. ~ntr-un articol din New York
Times Magazine de pe 1 iunie 1997, Starr punea sub semnul `ntreb\rii sinceritatea mea [i f\cea aluzii la o posibil\ acuza]ie de
obstruc]ionare a justi]iei. Pentru David Kendall aceasta a fost pic\tura care a umplut paharul: a considerat c\ sosise momentul pentru
contraofensiv\. A scris o scrisoare, cu care Bill [i cu mine am fost de
acord, `n care `l acuza pe Starr de declan[area unei campanii de
scurgere de informa]ii [i de def\imare `n pres\. Trei fo[ti procurori
speciali, inclusiv fostul procuror conservator republican al Statelor
Unite, au fost de acord `n mod public cu Kendall c\ purtarea procurorului independent era ru[inoas\. Dar r\zboiul public a continuat.
~ntre timp, procesul de h\r]uire sexual\ intentat de Paula Jones a
ajuns `n a doua faz\. ~n ianuarie, Bob Bennett, avocatul lui Bill `n
acest proces, sus]inuse `n fa]a Cur]ii Supreme a Statelor Unite c\ un
pre[edinte n-ar trebui constr`ns s\ se apere `n procese civile at`ta
vreme c`t era `n func]ie. Dac\ acest lucru era permis, orice pre[edinte
putea fi implicat `n procese intentate de inamicii politici sau de amatorii de publicitate, lucru care ar fi `mpiedicat `ndeplinirea corect\ a
sarcinilor sale de [ef al executivului. Dar pe 27 mai 1997, to]i cei
nou\ judec\tori au fost de acord c\ privilegiul pre[edintelui nu se
aplica [i la procese civile, iar cazul Jones vs. Clinton putea continua.
Am considerat c\ era o decizie incorect\ [i o invita]ie deschis\ pentru inamicii politici s\-l dea `n judecat\ pe pre[edinte.
Chelsea a ales s\ mearg\ la Stanford, la 3 000 de mile dep\rtare,
iar eu priveam cu un nod `n stomac absolvirea liceului [i plecarea ei
la colegiu. Am `ncercat s\ nu-mi exteriorizez sentimentele, de team\
s\ nu-i stric acest moment pl\cut din via]\. M-am consolat petrec`nd
cu ea c`t de mult timp puteam [i m-am al\turat altor mame care sufereau de aceast\ desp\r]ire iminent\, `n timpul unei luni de preg\tiri
intense pentru s\rb\toarea Sidwell Friends: spectacolul mam\-fiic\.
Mamele fiicelor de la Sidwell s`nt `ncurajate s\ ia parte la o sear\
Istorie trqitq
549
cu scenete vesele pe seama absolven]ilor. Am f\cut echip\ cu

mamele prietenelor lui Chelsea pentru o scenet\ `n care fiecare dintre noi juca rolul fiicei sale. Rolul meu presupunea multe piruete,
ca o balerin\, [i convorbiri telefonice `n care f\ceam planuri unde
s\ ie[im `n ora[. ~n prima scenet\ trebuia s\ ne `nf\[ur\m `n ni[te
cear[afuri, ca ni[te togi, [i s\ c`nt\m I Believe I Can Fly. Am reu[it
s\ g\sesc actri]a de dou\ parale din mine, dar, din fericire pentru
Chelsea, vocea mea a fost acoperit\ de a celorlalte mame `n timpul
num\rului muzical de deschidere.
Ceremonia de absolvire a promo]iei 1997 de la Sidwell Friends
nu a avut nimic special fa]\ de cele din al]i ani, cu excep]ia faptului
c\ discursul de deschidere a fost rostit de pre[edintele Statelor
Unite. Cuvintele sale m-au f\cut s\ l\crimez atunci c`nd le-a atras
aten]ia absolven]ilor asupra faptului c\ p\rin]ii lor pot p\rea pu]in
tri[ti sau se pot comporta mai ciudat. Vede]i, ast\zi ne amintim de
prima voastr\ zi de [coal\ [i de toate succesele voastre [i de eforturile f\cute de atunci. De[i v-am crescut pentru a ajunge `n acest
moment al desp\r]irii [i s`ntem foarte m`ndri de voi, o p\rticic\ din
noi t`nje[te s\ v\ mai ]in\ `n bra]e, ca atunci c`nd abia f\cea]i primii
pa[i, [i s\ v\ mai citeasc\ `nc\ o dat\ pove[ti. C`nd ne-am `ntors
de la ceremonie, tot personalul de la Casa Alb\ se str`nsese `ntr-un
salon pentru a o felicita pe Chelsea. Toat\ lumea a primit o bucat\
din tortul de absolvire, f\cut de Roland Mesnier [i modelat `n
form\ de carte deschis\. Ace[ti oameni o cunoscuser\ pe Chelsea
de c`nd era mic\; a crescut [i a `nflorit sub ochii lor.
8/28/04
12:05 AM
Page 550
Istorie trqitq
VOCI IMPORTANTE
~n pragul verii, administra]ia se preg\tea pentru trei proiecte
importante: negocierea bugetului cu Congresul, organizarea unui
summit economic la Denver, Colorado, [i organizarea unei `nt`lniri
la nivel `nalt la Madrid, pe tema expansiunii NATO.
Una dintre cele mai importante lec]ii pe care le-am `nv\]at ca
Prim\ Doamn\ a fost c\ afacerile de stat [i politica ]\rii depind de
rela]iile personale dintre lideri. Chiar [i ]\ri cu ideologii diferite pot
ajunge la `n]elegeri [i pot forma alian]e dac\ liderii lor se cunosc [i
au `ncredere unul `n cel\lalt. Dar acest tip de diploma]ie necesit\
rela]ii continue [i dialog neprotocolar `ntre lideri; acesta este unul
dintre motivele pentru care pre[edintele, vicepre[edintele [i cu
mine am f\cut excursii frecvente peste ocean.
Summit-ul G-7, `nt`lnirea anual\ a ]\rilor cel mai puternic industrializate SUA, Marea Britanie, Fran]a, Germania, Japonia, Italia [i
Canada a devenit din ce `n ce mai mult at`t un forum politic, c`t [i
unul economic. Rusia fusese invitat\ la summit-urile G-7 anterioare,
dar, `ncep`nd cu 1997, c`nd Statele Unite au g\zduit `nt`lnirea din
Denver, Boris El]`n pleda pentru includerea ]\rii sale ca membru cu
drepturi depline. Ministerele de Finan]e din c`teva state membre s-au
opus acestei schimb\ri, pe motivul c\ Rusia avea o economie `nc\
slab\, dependent\ de Grupul celor 7 [i de institu]iile financiare interna]ionale de ajutor [i, cel mai adesea, se opunea reformelor necesare
pentru o prosperitate de durat\. Dar Bill [i colegii s\i au considerat
551
c\ era important s\-l ajute pe El]`n, transmi]`nd astfel un mesaj

important poporului rus despre avantajele cooper\rii cu Statele
Unite, Europa [i Japonia. A[a c\ Rusia a fost invitat\, iar `ntrunirea
din iunie de la Denver a fost imediat numit\ summit-ul celor 8,
ulterior devenind [i oficial G-8.
Bill era hot\r`t s\-l aduc\ pe El]`n printre liderii mondiali.
Strategia era s\ creasc\ popularitatea lui El]`n `n Rusia, pentru c\ el
era perceput drept speran]a de democra]ie a Rusiei, [i s\-i determine pe ru[i s\ accepte expansiunea NATO `n estul Europei.
Madeleine Albright [i Strobe Talbott, secretar de Stat adjunct [i
expert `n problemele cu Rusia, erau principalii arhitec]i ai acestui
demers al administra]iei. Madeleine a lucrat f\r\ `ntrerupere pentru
a pune Moscova pe orbita vestic\; acest lucru i-a atras o porecl\ din
partea ru[ilor: Madame Steel1.
La `nceputul mandatului lui Bill, am `ntrebat ce valoare au
vizitele de stat `n care b\rba]ii se `nchideau la `nt`lniri [i la discu]ii,
iar so]iile erau conduse s\ viziteze obiective turistice. Acum mi-am
dat seama c\, fiind `n rela]ii bune cu so]iile [efilor de stat, am ajutat
la realizarea unor convorbiri productive `ntre ace[tia. Multe dintre
ele erau companii pl\cute, unele devenindu-mi chiar bune prietene.
La Denver, le-am invitat pe so]iile pre[edin]ilor `ntr-o c\l\torie
cu trenul p`n\ `n sta]iunea de schi Winter Park, pentru a lua masa
de pr`nz `ntr-un restaurant din care se vedeau crestele Mun]ilor
St`nco[i din Colorado. De[i abia `ncepeam s\ o cunosc pe Cherie
Blair, so]ia proasp\tului prim-minstru al Marii Britanii, Tony Blair,
o pl\ceam foarte mult. Pe celelalte le cuno[team de la `nt`lnirile
anterioare [i eram emo]ionat\ s\ o v\d pe Naina El]`n evolu`nd `n
rolul ei de la prima noastr\ `nt`lnire, la Tokio, `n 1993. Fusese
inginer constructor [i lucrase `n re]eaua hidrologic\ pentru ca,
apoi, s\ intre `n apele schimb\toare ale politicii ruse. De la `nceput
a fost original\ [i hot\r`t\ `n ce prive[te problemele copiilor [i
nevoile de `ngrijire medical\. ~n 1995, am ajutat-o s\ g\seasc\ o
1 Doamna de fier (n.tr.).
8/28/04
12:05 AM
Page 552
Istorie trqitq
552
553
dona]ie pentru o formul\ de nutri]ie de care Rusia avea nevoie pen-
Mesele s`nt un element important `n diploma]ie [i, uneori, unul
tru tratarea copiilor suferinzi de fenilketonurie, o boal\ ereditar\ ce
`n[el\tor. ~n seara de dinaintea `nt`lnirii convocate la Denver, Ma-
afecteaz\ sistemul nervos central.
deleine Albright l-a invitat la cin\ pe omologul s\u rus, Evgheni
Aline Chrtien, al c\rei so], Jean, fusese ales prim-minstru al
Primakov. L-a servit cu o delicates\ regional\ numit\ stridii de
Canadei `n 1993, era inteligent\, cu un sim] de observa]ie foarte
munte un eufemism pentru testiculele de vit\ pr\jite. Le-am
dezvoltat [i elegant\. Am fost impresionat\ de autodisciplina ei [i
asigurat pe doamne c\ acest fel de m`ncare nu era inclus `n meniul
de dorin]a de a face fa]\ noilor provoc\ri. ~n timpul celor opt ani `n
preg\tit pentru ele.
care ne-am v\zut, a studiat pianul [i a exersat mereu. {tia s\ se [i
De fiecare dat\ c`nd c\l\toream `n str\in\tate, Departamentul de
distreze. Ne sim]isem foarte bine patin`nd `mpreun\ pe canalele
Stat ne d\dea pliante cu informa]ii despre ]\rile pe care le vizitam,
`nghe]ate din jurul ora[ului Ottawa, `n 1995. Kamiko Hashimoto,
precum [i sugestii protocolare. Uneori, eram avertizat\ cu privire la
plin\ de via]\ [i curioas\, mi-a l\sat o impresia extraordinar\.
m`nc\rurile neobi[nuite care mi-ar putea fi servite [i cum puteam
Flavia Prodi din Italia, profesoar\ serioas\ [i preocupat\, a `ncercat
evita s\ le m\n`nc, f\r\ s\-mi jignesc gazdele. Un vechi func]ionar
s\ explice politica italian\, care p\rea s\ se schimbe mereu, `n
de la Externe mi-a sugerat s\ `nv`rt m`ncarea prin farfurie pentru a
vreme ce societatea [i cultura italian\ r\m`neau nemodificate,
simula consumarea ei, o [mecherie bine cunoscut\ de copiii de cinci
indiferent cine conducea ]ara.
ani. Dar nici un manual diplomatic nu m\ putea preg\ti pentru expe-
~n timp ce trenul `nainta prin peisajul spectaculos, c`]iva
rien]a pe care am avut-o `n timpul cinei cu Boris El]`n.
oameni s-au adunat de-a lungul [inei ca s\ ne fac\ cu m`na, iar
~mi place El]`n [i `l respect; `l consider un adev\rat erou care a
c`]iva purtau pancarte de bun-venit pentru oaspetele noastre. Apoi,
salvat de dou\ ori democra]ia din Rusia: mai `ntì, c`nd s-a urcat pe
c`nd st\team pe platforma ultimului vagon, doi tineri au ap\rut din
un tanc `n Pia]a Ro[ie `n 1991 [i a vorbit, sfid`nd `ncercarea de lovi-
senin, s-au aplecat, [i-au dat jos pantalonii [i ne-au l\sat perplexe.
tur\ militar\, [i apoi `n 1993, c`nd, printr-un complot militar, s-a
Pe moment am fost `ngrozit\, dar ulterior a trebuit s\ r`d de un
`ncercat preluarea Casei Albe ruse[ti, iar El]`n a sus]inut cu t\rie de-
asemenea interludiu ireveren]ios [i de neuitat la itinerarul pl\nuit
mocra]ia, av`nd un sprijin puternic din partea lui Bill [i a altor lideri
cu grij\ de mine.
mondiali. ~n felul s\u, este [i o companie pl\cut\. Este m\rinimos [i
De[i `ntrunirile de la Denver erau serioase [i adesea tensionate,

am `ncercat s\ facem astfel `nc`t fiecare s\ se simt\ `n largul s\u la
`ntotdeauna m\ poate face s\ r`d. Desigur, are reputa]ia de a fi imprevizibil [i se pare c\ ì place s\ bea un pahar, ba chiar dou\.
evenimentele sociale din timpul serii. ~n ap\rarea vechiului Vest
St\team adesea l`ng\ el la mesele oficiale; Bill era de cealalt\
s\lbatic, cina principal\ a avut ca tem\ pioneratul, agrementat\ cu
parte a lui, iar Naina l`ng\ Bill. Nu vorbea engleza, dar un tra-
[arpe cu clopo]ei [i bivol, un minirodeo [i o forma]ie country [i
duc\tor care st\tea `n spatele lui ne f\cea cunoscute vorbele sale cu
western. Bill le-a dat `n dar oaspe]ilor cizme de cow-boy. Premierii
aceea[i voce profund\ [i iritant\, nepierz`nd nici o inflexiune a lui
Ryutaro Hashimoto al Japoniei [i Jean Chrtien al Canadei [i-au
Boris. Abia se atingea de m`ncare. C`nd felurile de m`ncare ne erau
pus imediat cizmele [i [i-au suflecat pantalonii pentru a le face
puse `n fa]\, el le d\dea deoparte [i le ignora, `n vreme ce continua
vizibile c`nd au venit la cin\.
s\ ne spun\ pove[ti. Uneori, `ns\[i m`ncarea devenea poveste.
8/28/04
12:05 AM
Page 554
554
C`nd so]ii El]`n ne-au primit la noua ambasad\ a Rusiei din

Washington, `n septembrie 1994, Bill [i cu mine am stat al\turi de
ei pe un podium `n fa]a a zeci de mese la care erau oficiali americani [i ru[i. Dintr-o dat\, El]`n ne-a f\cut semn, mie [i lui Bill, s\
ne aplec\m spre el:
Heel-lary, a zis. Beel! Uita]i-v\ la oamenii de acolo! {ti]i ce
g`ndesc? To]i se `ntreab\: Cum pot fi Boris [i cu Bill acolo sus, iar
noi nu?
Era un comentariu relevant. El]`n era mai inteligent dec`t
socoteau unii dintre consilierii s\i [i era con[tient c\ la Kremlin [i
la Departamentul de Stat se credea c\ nu este suficient de cizelat [i
de acceptabil. Mai [tia [i c\ unii dintre ace[ti oameni dezaprobau
exuberan]a lui Bill [i dispre]uiau originile sale din Arkansas. Am
z`mbit [i ne-am luat furculi]ele `n m`n\, dar el a continuat:
Ha!
A r`s [i s-a `ntors spre pre[edinte:
Am o trata]ie special\ pentru tine, Bill!
Pe mas\, `n fa]a noastr\, era pus un purcelu[ umplut. Dintr-o
singur\ mi[care, El]`n a t\iat o ureche [i i-a dat-o so]ului meu. Pe
cealalt\ a t\iat-o pentru el, a dus-o la gur\ [i a mu[cat o bucat\,
fac`ndu-i semn lui Bill s\ procedeze la fel.
Pentru noi! a spus el, ridic`nd ce ì mai r\m\sese din ureche,
de parc\ ar fi fost un pahar cu [ampanie.
Din fericire, Bill Clinton are un stomac bun. Poate m`nca orice
[i acesta este unul dintre multele sale talente politice. Eu `ns\ nu
s`nt a[a, iar El]`n [tia. ~i pl\cea s\ m\ tachineze, iar atunci m-am
bucurat c\ porcul are doar dou\ urechi.
C`]iva ani mai t`rziu, spre sf`r[itul mandatelor celor doi, am luat
ultima cin\ oficial\ la Kremlin. S-a servit `n sala cu cupol\ Sf`nta Caterina, una dintre cele mai `nc`nt\toare s\li de cin\ decorate din palatul
vechi. Pe la jum\tatea mesei, El]`n mi-a zis pe tonul s\u conspirativ:
Heel-lary! O s\-mi fie dor de tine. Am o poz\ cu tine `n biroul
meu. M\ uit la ea `n fiecare zi.
Istorie trqitq
555
~n ochi avea o str\lucire de viclenie.

~]i mul]umesc, Boris, am spus. Sper c\ ne vom mai vedea din
c`nd `n c`nd.
Da, trebuie s\ vii s\ m\ vezi, trebuie s\-mi promi]i c\ a[a o
s\ faci.
Sper c\ te voi revedea cur`nd, Boris.
Bun, a spus el. Acum, Hillary, am preg\tit o trata]ie special\
pentru tine `n seara asta.
Despre ce este vorba?
Nu-]i spun. Ai r\bdare p`n\ sose[te!
Am m`ncat toate felurile de m`ncare preg\tite, iar `nainte de
desert, un chelner a adus pe mas\ boluri cu sup\ fierbinte.
Despre asta era vorba, Hillary, a spus Boris, r`njind `n timp ce
adulmeca aburii p\trunz\tori. Mmm! Delicios!
Ce este? am `ntrebat [i am luat lingura `n m`n\.
A f\cut o pauz\ teatral\ [i apoi:
Buze de elan!
~n mod sigur ceea ce plutea `n sup\ era setul meu de buze de
elan. Formele gelatinoase ar\tau ca ni[te benzi de cauciuc care-[i
pierduser\ elasticitatea; le-am `nv`rtit prin bol p`n\ c`nd chelnerul
le-a luat. Am gustat multe feluri neobi[nuite de m`ncare, dar buzele
de elan dep\[eau orice limit\.
~nt`lnirea de la Denver a fost un succes, dar crearea unor rela]ii
bune cu Rusia era un proiect pe termen lung, care s-a prelungit p`n\ la
summit-ul NATO de la Madrid, `n iulie. Bill [i cu mine am plecat `n
Europa cu c`teva zile `nainte de conferin]\, pentru a vizita Insula Majorca din Mediterana, fiind invita]i de regele Juan Carlos I [i de regina
Sofia a Spaniei. Ajun[i acolo, am dat de Chelsea [i Nickie Davidson,
prietenul ei cel mai bun din liceu, care c\l\toreau `mpreun\.
~ntotdeauna a[teptam cu ner\bdare s\ petrec `n prezen]a lui
Juan Carlos [i a Sofiei, care erau o companie extraordinar\; erau
calzi, veseli, cu picioarele pe p\m`nt [i `ntotdeauna fascinan]i.
~n 1993, ne-am `nt`lnit cu regele, cu regina [i cu fiul lor, Felipe,
8/28/04
12:05 AM
Page 556
556
care era `nscris la Universitatea Georgetown din Washington. Admiram `n mod special curajul regelui c`nd se opusese fascismului `n
]ara sa. A devenit [ef al statului la treizeci [i [apte de ani, dup\
moartea lui Franco, `n 1975. Imediat [i-a f\cut cunoscut\ inten]ia de
a restabili democra]ia `n Spania. ~n 1981, a z\d\rnicit singur `ncercarea de preluare armat\ a Parlamentului; a ap\rut la televizor, l-a
denun]at pe liderul loviturii [i a ordonat trupelor sale s\ se retrag\ `n
cazarm\. Sofia, prin]es\ a Greciei la c\s\toria cu Juan Carlos, este
asistent medical pediatru [i la fel de `nc`nt\toare ca so]ul ei. Are
spirit filantropic [i a organizat multe programe de microcreditare cu
mult timp `nainte ca al]ii s\ [tie ce `nseamn\ acest lucru.
Am mers apoi la Madrid la summit-ul membrilor NATO.
Prim-ministrul spaniol Jos Mara Aznar [i so]ia sa, Ana Botella,
au dat o cin\ privat\ `n gr\dina Palatului Moncloa, re[edin]a lor
oficial\, pentru liderii NATO [i so]iile lor. Angajamentul lui Bill
de a extinde NATO s-a realizat c`nd Polonia, Ungaria [i Republica
Ceh\ au fost invitate s\ adere. ~n seara urm\toare, regele [i regina
au g\zduit o cin\ cu mul]i invita]i `n palatul `n stil neoclasic din
centrul Madridului, pentru a s\rb\tori momentul istoric. Vizitasem
prima dat\ palatul `n 1995, c`nd cei doi au oferit o cin\ restr`ns\.
Adev\rata distrac]ie a `nceput dup\ ce am m`ncat, c`nd regele ne-a
condus `ntr-un tur al palatului. Ne-a m\rturisit c\ habar nu avea ce
se afla `n multe dintre camere, a[a c\ va inventa pove[ti pentru
fiecare u[\ pe care o va deschide. Foarte repede fiecare dintre noi a
ajuns s\ spun\ pove[ti despre evenimente imaginare care s-ar fi
petrecut acolo. At`t regele, c`t [i regina aveau un extraordinar sim] al
umorului; momentul care mi-a pl\cut cel mai mult a fost c`nd Bill [i
regele se uitau la cea mai lung\ mas\ pe care am v\zut-o vreodat\
(ar\ta de parc\ o sut\ de oameni ar fi putut sta la ea) [i discutau
despre alergarea `n jurul ei. Doi ani mai t`rziu, la aceast\ mas\ au
stat, la un dineu oficial, [efi de state [i de guverne din toat\ Europa.
Dup\ ce ne-am `ndeplinit sarcinile oficiale, Sofia [i Juan Carlos
ne-au luat, pe Bill, pe Chelsea [i pe mine, la Palatul Alhambra din
Istorie trqitq
557
Granada. La `nceputul rela]iei noastre, Bill `mi spusese c\ cel mai

frumos peisaj natural pe care `l v\zuse vreodat\ era apusul de soare
`n Marele Canion, iar cel mai frumos lucru creat de m`na omeneasc\ era Palatul Alhambra, luminat de razele soarelui c`nd apune
peste c`mpiile din Granada. C`nd i-am povestit acest lucru regelui,
a insistat s\ mergem s\-l v\d. Am f\cut cu to]ii un tur al castelului
[i apoi am cinat la un restaurant `ntr-o cas\ secular\, cu o priveli[te
splendid\ a palatului. Am v\zut apusul de soare sc\ld`nd zidurile
cu o lumin\ roz-ruginie. O dat\ cu l\sarea `ntunericului, luminile
palatului `ncepeau s\ se aprind\, la fel de splendide.
Dup\ o astfel de sear\, sim]eam c\ pot pluti spre urm\toarea
destina]ie Viena unde eram un vorbitor-cheie la forumul Voci
importante: femeile `n democra]ie. Conceput\ [i organizat\ de
Swanee Hunt, ambasadorul nostru `n Austria, [i sus]inut\ de
Melanne Verveer, aceast\ `nt`lnire a mii de europence renumite
reprezenta lansarea oficial\ a ini]iativei Democratice Voci Importante sus]inute de guvernul Statelor Unite.
}ineam la acest proiect un prim exemplu al eforturilor administra]iei de cuprindere a problemelor femeilor `n politica extern\.
O prelungire a Beijing-ului, ini]iativa Voci Importante a adunat reprezentante ale guvernului nostru, ale ONG-urilor [i ale companiilor interna]ionale ca s\ promoveze progresul femeilor `n trei
domenii: construirea democra]iei, consolidarea economiei [i realizarea p\cii. ~n prea multe ]\ri femeile `nc\ nu aveau dreptul s\ participe la via]a politic\, s\ aib\ un venit independent, s\ de]in\
proprietate sau s\ se bucure de protec]ie `mpotriva violen]ei [i a
abuzurilor. Cu ajutorul Na]iunilor Unite, al B\ncii Mondiale, al
Uniunii Europene, al B\ncii Inter-American [i al altor organiza]ii,
Voci Importante furnizeaz\ asisten]\ tehnic\, seminare de formare
[i posibilit\]i de lucru `n re]ea care le ofer\ femeilor instrumentele
[i resursele necesare pentru a promova societatea civil\, economia
de pia]\ [i participarea politic\ `n ]\rile lor.
8/28/04
12:05 AM
Page 558
Istorie trqitq
558
Am considerat c\ din retorica noastr\ diplomatic\ pe tema

democra]iei [i a pie]ei libere lipsea aten]ia personal\ acordat\ dezvolt\rii politice [i individuale. Femeile [i copiii sufereau cel mai
mult `n tranzi]ia de la comunism la capitalism [i democra]ie, deoarece nu se mai puteau baza pe veniturile fixe caracteristice economiilor centralizate [i nici pe educa]ia [i `ngrijirea medical\ gratuite
furnizate de stat. Voci Importante `ncuraja antreprenoriatul femeilor
`n diverse locuri din Africa de Sud p`n\ `n }\rile Baltice, sprijinea
eforturile de implicare a femeilor `n sfera politic\ `n Kuwait [i `n
Irlanda de Nord [i mobiliza femeile pentru a combate traficul de
copii [i femei `n Ucraina [i `n Rusia. Printr-un parteneriat mondial
non-profit, organiza]ia continu\ s\ preg\teasc\ femeile din `ntreaga
lume; multe dintre ele au devenit lideri politici `n ]\rile lor.
Orarul nostru agitat s-a lini[tit suficient `n august pentru a ne
putea `ntoarce la Marthas Vineyard pentru vacan]a de var\. Aici ne
sim]eam bine [i relaxa]i. ~ntr-o zi, am fost convins\ s\ `ncerc o
rund\ de golf cu Bill, al c\rui picior se vindecase `ndeajuns pentru
a-i permite s\ se `ntoarc\ la activitatea lui preferat\ de petrecere a
timpului liber. S\ fiu sincer\, nu-mi place golful. {i joc foarte
prost. S`nt de acord cu Mark Twain care spunea: Golful este o
plimbare bun\ stricat\.
Aversiunea mea fa]\ de acest sport se explic\ printr-un incident
care s-a petrecut `n vara de dinaintea clasei a noua, c`nd singura
modalitate de a o convinge pe mama s\ m\ lase s\ m\ `nt`lnesc cu
un anumit b\iat din liceu era s\ merg cu el la golf dup\-amiaza.
Eram oarb\ ca un liliac [i bine`n]eles c\ eram prea `ncrezut\ s\ port
ochelari. Nu vedeam mingea de golf, dar m\ hot\r`sem s\ lovesc
orice era alb. Mi-am luat av`ntul necesar [i mingea s-a f\cut praf.
Lovisem o ciuperc\ alb\. Am luat `n dou\ r`nduri lec]ii de la un
profesionist, am purtat lentile de contact, dar performan]ele mele
nu s-au `mbun\t\]it. Am preferat s\ citesc [i s\ `not `n timp ce Bill
juca `mpreun\ cu Vernon Jordan [i cu al]i amici.
559
~n ultimul week-end din august, Bill [i cu mine participam la o

petrecere pe plaj\, c`nd un membru al echipei noastre mi-a [optit
ceva la ureche. Am privit de la distan]\ [i am v\zut [ocul de pe fa]a
lui Bill. Apoi am auzit [i vestea: prin]esa Diana avusese un accident groaznic de ma[in\ la Paris. Nu ne venea s\ credem.
Am plecat de la petrecere [i l-am sunat imediat pe noul nostru
ambasador `n Fran]a, Felix Rohatyn; o `nlocuise pe Pamela Harriman, care murise prematur `n acel an. Nu am dormit toat\ noaptea;
sunam la Londra [i la Paris s\ vedem ce se mai `nt`mpla. ~nc\ ne
era greu s\ credem c\ o femeie at`t de t`n\r\ [i de plin\ de via]\ ca
Diana putuse s\ moar\ dintr-o dat\.
Ultima oar\ o v\zusem pe Diana cu dou\ luni `n urm\, la Casa
Alb\. Vorbise cu mult\ pasiune [i pricepere despre cele dou\ cauze
majore pe care le sus]inea: interzicerea minelor antipersonal [i educarea oamenilor despre HIV/SIDA. P\rea mult mai st\p`n\ pe ea de
la desp\r]irea de Charles [i mi se p\rea c\ abia acum devenea ea
`ns\[i. Am vorbit despre viitoarea ei c\l\torie `n Thailanda, pentru
a face cunoscute riscurile implicate de SIDA, [i `n Africa, pentru
distrugerea minelor antipersonal. Mi-a spus c\ spera ca fiii ei s\
studieze `n America `ntr-o bun\ zi [i m-am oferit s\ ì ajut. Privea
cu `ncredere `n viitor, ceea ce a f\cut moartea ei [i mai tragic\.
A doua zi, devreme, am primit un telefon de la un reprezentant
al familiei ei, care m-a `ntrebat dac\ pot participa la funeralii `n
Londra. Eram onorat\. ~n timpul slujbei de la Westminster Abbey,
unde am stat al\turi de familia Blair [i de membrii familiei regale,
inima mea era al\turi de cei doi fii ai Dianei, pe care ì iubise at`t
de mult. Catedrala `n care soacra Dianei fusese `ncoronat\ regin\ cu
patruzeci [i patru de ani `n urm\ era plin\ de lume, mai mult de un
milion de oameni erau aduna]i pe str\zi [i ascultau slujba la boxele
montate pentru public. Alte sute de milioane din `ntreaga lume o
vedeau la televizor. C`nd a vorbit fratele Dianei, Charles, i-a `nvinuit pe membrii familiei regale de felul `n care s-au purtat cu sora lui;
am auzit aplauzele mul]imii la cuvintele sale. Suna de parc\ un
8/28/04
12:05 AM
Page 560
560
tunet s-ar fi perpetuat de la mile distan]\ peste mul]ime [i c\p\ta

intensitate pe m\sur\ ce treacea pe str\zi, prin u[ile catedralei [i
pe pardoseala de piatr\ din fa]a acesteia. Cei din zona `n care
st\team noi p\reau s\ `nghe]e la auzul aplauzelor. Elton John a
c`ntat A Candle In the Wind, cu versuri noi, care surprindeau via]a
fragil\ [i scurt\ a prin]esei.
Cu o zi `nainte de funeraliile Dianei, lumea pierduse o alt\ mare
personalitate: Maica Tereza a murit la Calcutta. ~n ciuda diferen]elor evidente, fiecare dintre aceste dou\ femei avea darul de a-i
depista pe cei vulnerabili [i neglija]i [i se folosea de celebritatea sa
pentru a-i ajuta pe cei din jur. Fotografiile care le `nf\]i[au pe cele
dou\ transmiteau c\ldura rela]iei dintre ele; fiecare `mi vorbise cu
afec]iune despre cealalt\.
De la funeraliile Dianei ne-am `ntors la Marthas Vineyard, iar
apoi am mers la funeraliile Maicii Tereza. Casa Alb\ a cerut unei
delega]ii distinse de americani, care o cunoscuser\ sau o spijiniser\
pe Maica Tereza, s\ m\ `nso]easc\. Printre ei era Eunice Shriver,
care era `n convalescen]\ dup\ o boal\ grea. A ignorat sfaturile
medicilor [i a mers, st`nd pe scaun tot drumul [i refuz`nd s\ se
`ntind\ pe o canapea, pe care i-o pusesem la dispozi]ie `n partea din
fa]\ a avionului. A spus rug\ciunile `mpreun\ cu misionarii milei,
ce reprezentau turma de credincio[i a Maicii Tereza `n America.
Eram recunosc\toare c\ `mi puteam reprezenta so]ul [i ]ara pentru a
da ultimul omagiu unei femei care impresionase o lume `ntreag\
prin credin]a ei nestr\mutat\ [i prin pragmatism.
Sicriul deschis al Maicii Tereza a fost purtat prin mijlocul
mul]imii adunate pe str\zile din Calcutta p`n\ la capela plin\ de
oameni. Slujba a durat c`teva ore, deoarece conduc\torii fiec\rei
]\ri [i delega]ii au fost chema]i pe r`nd s\ depun\ o coroan\ de flori
albe. Am avut mult timp la dispozi]ie s\ reflectez asupra rela]iei
mele scurte, dar educative cu Maica Tereza.
Ne cunoscuser\m `n februarie 1994, la o ceremonie religioas\
`ntr-o sal\ de bal a unui hotel din Washington. ~mi aduc aminte c\
Istorie trqitq
561
m-a mirat s\ v\d ce statur\ mic\ avea [i am observat c\ purta doar

[osete [i sandale `n toiul unei ierni reci. Tocmai ]inuse un discurs
`mpotriva avortului [i voia s\-mi vorbeasc\. Era foarte direct\. Nu
era de acord cu convingerile mele `n leg\tur\ cu dreptul femeii de a
alege [i mi-a m\rturisit acest lucru. De-a lungul anilor, mi-a trimis
zeci de mesaje cu acela[i con]inut formulat `n mod bl`nd. Nu m-a
moralizat [i nu m-a certat niciodat\; mustr\rile ei veneau `ntotdeauna din suflet. Am respectat foarte mult pozi]ia ei fa]\ de
problema avortului, dar consideram c\ era foarte periculos s\ dai
fiec\rui stat puterea de a pedepsi penal femeile [i doctorii. Consider c\ este un teren minat s\ la[i statul s\ controleze reproducerea
[i am v\zut consecin]ele unui asemenea control `n China [i `n
Romnia comunist\. Nu eram de acord nici cu opozi]ia sa [i a
Bisericii Catolice fa]\ de controlul na[terilor. Cu toate acestea,
sprijin dreptul omului cu credin]\ s\ condamne avortul [i s\ `ncerce
s\ conving\ femeile, f\r\ s\ le oblige sau s\ le incrimineze, s\ nu
aleag\ avortul `n loc de adop]ie.
De[i nu `mp\rt\[eam acelea[i opinii `n leg\tur\ cu avortul [i cu
controlul na[terilor, Maica Tereza [i cu mine am g\sit multe puncte
comune `n alte domenii, precum importan]a adop]iei. ~mp\rt\[eam
convingerea c\ adop]ia era o alegere mult mai bun\ dec`t avortul
copiilor neplanifica]i sau nedori]i. La prima noastr\ `nt`lnire mi-a
povestit despre orfelinatele ei din India [i mi-a cerut ajutor pentru
crearea unor astfel de orfelinate, `n care copiii s\ fie ]inu]i p`n\ la
adop]ie, [i la Washington.
C`nd am fost de acord s\ iau parte la proiect, Maica Tereza [i-a
ar\tat talentul `n a face lobby. Dac\ sim]ea c\ lucrurile s`nt l\sate s\
t\r\g\neze, `mi trimitea o scrisoare `n care m\ `ntreba ce progrese au
mai fost f\cute. A pus emisari s\ m\ `ncurajeze. M\ suna din Vietnam, din India, mereu cu acela[i mesaj: c`nd e gata orfelinatul meu?
S-a dovedit a fi mai greu dec`t mi-am imaginat s\ pun birocra]ia
din Washington la treab\ pentru realizarea orfelinatului. Nici m\car
Casa Alb\ nu s-a bucurat de mai mare trecere pe l`ng\ autorit\]ile
8/28/04
12:05 AM
Page 562
562
din domeniu. ~n cele din urm\, `n iunie 1995, orfelinatul Maica

Tereza a fost deschis `ntr-o suburbie pl\cut\ a ora[ului Washington.
Maica Tereza a venit de la Calcutta [i ne-am `nt`lnit pentru ceremonia de deschidere. Ca un copil fericit, m-a apucat de bra] cu m`na ei
mic\, dar puternic\ [i m-a tras pe sc\ri `n sus pentru a vedea
camerele proasp\t zugr\vite ale copiilor [i r`ndurile de p\tu]uri care
a[teptau s\ g\zduiasc\ bebelu[ii. Entuziasmul ei era irezistibil.
~n]elesesem p`n\ atunci cum aceast\ c\lug\ri]\ umil\ putea mi[ca
popoare `ntregi dup\ voin]a ei.
Influen]a de care se bucurase s-a v\zut foarte bine `n capela din
Calcutta unde pre[edin]i [i prim-mini[trii au `ngenuncheat `n fa]a
sicriului ei descoperit. Mi-am imaginat-o privind de sus aceast\
scen\ [i g`ndindu-se cum i-ar putea determina pe to]i cei de acolo
s\ ì ajute pe cei s\raci din ]\rile lor.
Maica Tereza a l\sat o mo[tenire puternic\ [i o succesoare bine
preg\tit\ Sora Nirmala, o misionar\ a milei care lucrase mul]i ani
cu ea. Dup\ slujb\, Sora Nirmala m-a invitat s\ vizitez orfelinatul
lor din Calcutta [i mi-a cerut s\ avem o `nt`lnire particular\ la Casa
Maicii, sediul Ordinului lor. C`nd am ajuns, m-a condus `ntr-o camer\ v\ruit\, luminat\ doar de lum`n\ri. C`nd ochii mei s-au acomodat cu lumina de acolo, am v\zut sicriul `nchis al Maicii Tereza
adus aici pentru totdeauna. C\lug\ri]ele formaser\ un cerc `n jurul
lui [i se rugau `n picioare. Sora Nirmala mi-a cerut s\ spun o
rug\ciune. Am fost luat\ prin surprindere [i am ezitat, sim]indu-m\
nepotrivit\ pentru ocazie. Apoi mi-am plecat capul [i am mul]umit
Domnului pentru privilegiul de a fi cunoscut-o `n timpul [ederii ei
pe p\m`nt pe aceast\ femeie micu]\, puternic\ [i sf`nt\. Eram convins\ c\ ea ne privea din rai cum `ncercam s\-i urm\m sfatul de a-L
iubi pe Dumnezeu [i de a ne iubi unii pe al]ii.
Pe la jum\tatea lui septembrie a sosit momentul de care m\
temeam de ani `ntregi: Chelsea se muta `n California pentru `nceputul anului, ca boboc la Stanford. Pentru a trece c`t mai u[or de
Istorie trqitq
563
acest moment dificil din via]\, am petrecut s\pt\m`nile dinainte

f\c`nd liste cu cele necesare la [coal\. Am mers `mpreun\ s\ cump\r\m lucruri pe care numai o mam\ le poate considera esen]iale
pentru via]a la c\min.
Speram ca sosirea ei `n campus la jum\tatea lui septembrie 1997
s\ nu atrag\ aten]ia. Conducerea de la Stanford a fost receptiv\ la
preocup\rile noastre pentru discre]ie [i a colaborat cu Serviciul
Secret `n problemele de securitate pentru a-i asigura lui Chelsea o
via]\ normal\ la colegiu. De[i urma s\ fie protejat\ zi [i noapte,
acest lucru trebuia s\ se fac\ discret, pentru binele lui Chelsea [i al
universit\]ii. Agen]ii tineri numi]i pentru aceast\ misiune urmau s\
se `mbrace ca studen]ii [i erau caza]i `n camere vecine cu a ei. Cei
de la Stanford au limitat accesul presei `n campus.
Chelsea, Bill [i cu mine am sosit la Palo Alto `ntr-o zi minunat\
de toamn\. La cererea celor de la Stanford, am fost de acord s\
facem o fotografie `n prima zi la campus pentru a-i satisface pe cei
aproape dou\ sute de jurnali[ti din `ntreaga lume, care doreau imagini [i comentarii despre sosirea lui Chelsea. ~n rest, a fost l\sat\ `n
pace de pres\ [i [i-a `nceput studen]ia la fel ca ceilal]i 1 659 de studen]i din acea promo]ie de la Stanford.
Casa ei era acum o camer\ `ntr-un c\min cu trei etaje. Cump\r\turile de ultim moment [i f\cutul bagajelor m\ obosiser\ foarte
tare [i, ca orice mam\, am inspectat camera imediat. Camera lui
Chelsea, pe care o `mp\r]ea cu o coleg\, era destul de mic\, abia
intrau un pat dublu, dou\ birouri [i dou\ dulapuri. M-am pus pe
treab\, `ncerc`nd zadarnic s\ fac ordine `n lucrurile lui Chelsea, s\
aranjez dulapurile, s\ pun prosoape [i cear[afuri [i s\ deretic prin
camer\. ~n tot acest timp f\ceam observa]ii dese:
Ce-ar fi s\-]i depozitezi sub pat hainele de dus la cur\]at?
Uite, \sta e un loc bun s\-]i pui obiectele de toalet\. Nu cred c\ ar
trebui s\-]i aranjezi a[a biroul.
~ntre timp, Bill, ca to]i ta]ii, p\rea c\ intr\ `ntr-o trans\ care-i
`n]epenea mi[c\rile odat\ trecut\ poarta campusului. Insistase s\-i
8/28/04
12:05 AM
Page 564
564
care el bagajele lui Chelsea. ~narmat apoi cu o p`rghie mic\ a `ncercat

s\ despart\ paturile, la dorin]a celor dou\ viitoare colege de camer\.
Dup\ ce [i-a dat seama c\ pentru acest lucru trebuie s\ `ntoarc\ patul
invers, s-a dus p`n\ la fereastr\, s-a oprit [i s-a uitat lung, ca un cìne
care tocmai fusese trimis `n ring. Metoda mea de a face fa]\ separ\rii
de fiica mea aproape c\ a `nnebunit-o pe Chelsea [i m-am bucurat s\
aud c\ experien]a noastr\ nu era unic\. La adunarea cu p\rin]ii [i cu
studen]ii, Blake Harris, purt\torul de cuv`nt al studen]ilor, ne-a
descris-o `n mod hilar pe mama sa `n urm\ cu c`]iva ani:
P\rin]i, a]i f\cut tot ce v-a stat `n putin]\. {i o s\ v\ fie dor
de copiii vo[tri c`nd ve]i pleca de aici disear\. Iar lor o s\ le fie
dor de voi peste vreo lun\ [i vreme de vreo cincisprezece minute.
De exemplu, p\rin]ii mei: mama a pl`ns c`nd am plecat s\ vizitez
colegiile. C`nd am ajuns aici abia a[tepta s\ mai fac\ o vreme pe
mama. A decis c\ era absolut crucial s\ `mi pun\ h`rtie `n sertarele
dulapului de haine. {i am l\sat-o s\ pun\. Nu m\ l\sa inima s\-i
spun c\, dac\ lucrurile mele aveau s\ fie vreodat\ curate, era pu]in
probabil s\ g\seasc\ drumul spre rafturi.
Chelsea [i cu mine ne-am uitat una la cealalt\ [i ne-a bufnit
r`sul. Cel pu]in am sim]it c\ nu eram singura.
Dup\-amiaza t`rziu era vremea ca p\rin]ii s\ plece, l\s`ndu-i pe
studen]i s\-[i aranjeze [i s\-[i rearanjeze obiectele f\r\ interven]ia
lor. Majoritatea celorlalte mame [i cu mine ne-am adunat lucrurile,
inclusiv h`rtia nefolosit\ pentru sertare, [i am `nceput s\ ne c\ut\m
drum spre ie[ire. Dup\ s\pt\m`ni de planuri, de cump\r\turi, de
`mpachet\ri, despachet\ri [i organizare, ne o]elisem pentru acest
moment. Cumva eram gata s\ le spunem la revedere copiilor no[tri
[i s\-i l\s\m s\ `nceap\ o via]\ nou\.
Totu[i, privindu-i pe ta]i, mi-am dat seama c\ ei nu erau
preg\ti]i. C`nd a venit clipa plec\rii, s-au trezit din cea]a colectiv\
care-i cuprinsese, neferici]i de perspectiva de a-[i p\r\si copiii.
Cum adic\, e timpul s\ plec\m? a spus Bill. Chiar trebuie s\
plec\m acum? Nu ne putem `ntoarce dup\ cin\?
A TREIA CALE
Spre sf`r[itul anului 1997, am vizitat Chequers, re[edin]a oficial\ de la ]ar\ a prim-ministrului englez; familia Blair m\ invitase
la o `nt`lnire restr`ns\ a anali[tilor politici americani [i britanici.
Gazdele noastre m-au c\l\uzit `ntr-o vizit\ minunat\. Inelul reginei
Elizabeta I. Masa lui Napoleon de pe Insula Sf`nta Elena. Pasajul
secret al lui Cromwell. Camera `nchisorii, numit\ astfel deoarece
Lady Mary Grey fusese `nchis\ acolo timp de doi ani, pe la
jum\tatea secolului al XVI-lea, pentru c\ se c\s\torise f\r\ acordul
familiei regale. Acestea erau doar c`teva dintre r\m\[i]ele istoriei
printre care tr\ia premierul britanic, `n mijlocul unor coridoare
`nguste, al unor sc\ri `n form\ de spiral\, unghere [i ruine ale
m\re]iei de secol XVI.
Tony Blair fusese ales cu [ase luni `n urm\ pe baza unei platforme de idei progresiste care au re`nnoit g`ndirea tradi]ional\ a
Partidului Laburist `n leg\tur\ cu temele sociale [i economice. ~n
urma alegerii sale, a recunoscut c\ Bill ì inspirase pe el [i pe
colegii s\i de partid `n trasarea unei direc]ii diferite, `n condi]iile `n
care Regatul Unit [i Europa se confruntau cu problemele globaliz\rii [i ale securit\]ii economice [i politice.
Tony [i Cherie Blair se concentraser\ asupra multora dintre
temele la care Bill [i cu mine ne g`ndeam de mul]i ani. Am descoperit aceast\ simbioz\ politic\ pe vremea c`nd Tony mai era pre[edintele Partidului Laburist. Prietenul nostru comun, Sid
8/28/04
12:05 AM
Page 566
566
Blumenthal, jurnalist american care scrisese foarte mult despre

politica american\ [i cea britanic\, a insistat s\ ne `nt`lnim. Sid era
prietenul lui Bill [i al meu de mul]i ani [i apreciam analiza sa
politic\ [i mintea lui ascu]it\. A `nceput s\ lucreze la Casa Alb\ `n
1997, iar so]ia sa, Jackie, organizator cu experien]\ [i avocat, a fost
primit\ `n administra]ie, `n 1996.
Voi [i so]ii Blair sim]i]i la fel `n politic\, mi-a spus Sid. Trebuie s\ v\ cunoa[te]i.
~n 1996, la o recep]ie dat\ de Sid [i de Jackie `n casa lor pentru
Tony, m-au invitat [i pe mine. L-am g\sit pe Blair la aperitiv; timp
de treizeci de minute am fost prin[i `ntr-o conversa]ie despre politica din ]\rile noastre. Am sim]it dintr-o dat\ o leg\tur\ `ntre noi. {i
el `ncerca s\ g\seasc\ alternative la retorica liberal\ tradi]ional\, la
premisele [i pozi]iile ei, cu speran]a c\ va descoperi o metod\ de
cre[tere economic\, de sporire a `ncrederii `n sine a individului, de
dreptate social\ `ntr-o er\ informa]ional\ a globaliz\rii.
Oricum le-a]i spune noii democra]ii, noii laburi[ti, a treia
cale sau centrul vital , Tony Blair [i Bill Clinton `mp\rt\[esc
acelea[i vederi politice. ~ntrebarea cu care se confrunta fiecare din
ei era cum s\ revigoreze o mi[care progresist\ care-[i pierduse
elanul pe parcursul anilor 70 [i 80, d`nd na[tere Reagan-ismului
`n Statele Unite [i Thatcher-ismului `n Marea Britanie.
Partidul Republican din Statele Unite se pricepuse s\ stimuleze
ideile conservatoare dup\ r\sun\toarea `nfr`ngere a senatorului
Barry Goldwater de c\tre Lyndon B. Johnson, `n alegerile preziden]iale din 1964. {oca]i de pierderea suferit\ de partidul lor, c`]iva
miliardari republicani s-au implicat `ntr-o strategie de creare a unei
filozofii politice conservatoare, ba chiar de arip\ dreapt\, [i de dezvoltare a unor politici specifice pentru progresul acesteia. Au pl\tit
exper]i, au preg\tit profesori [i seminare de formare, au creat
canale de pres\ pentru transmiterea ideilor [i a opiniilor. P`n\ `n
1980, `ncepuser\ s\ finan]eze campanii de reclam\ politic\ prin
Comitetul Na]ional Conservator de Ac]iune Politic\ (CNCAP), una
Istorie trqitq
567
dintre primele organiza]ii politice care foloseau presa ca vehicul de

campanie negativ\. Prin po[t\ [i prin reclame de televiziune,
CNCAP a `nc\lcat un tabu acceptat `n alegerile na]ionale [i locale,
atac`nd depozi]iile [i pozi]iile oponen]ilor cu mai mult\ asprime [i
urm\rindu-i pe candida]ii democra]i personal [i f\r\ `ncetare. Era
un atac incorect al dreptei republicane, care a ajuns la putere cu o
alt\ fa]\ public\: Ronald Reagan, `ncrez\tor `n sine, optimist. A c`[tigat pre[edin]ia de dou\ ori `n anii 80, iar republicanii au ob]inut
multe locuri `n Congres.
Eram sceptic\ `n leg\tur\ cu efectele unei campanii negative
c`nd am v\zut-o de aproape, pentru prima dat\, `n campania lui Bill
de realegere `n postul de guvernator, `n 1980. Dar nu am avut dreptate. De[i toat\ lumea o dispre]uie[te, campania negativ\ s-a
dovedit at`t de eficient\, `nc`t ambele partide au adoptat-o, de[i
republicanii [i grupurile de interese aliate cu ei o folosesc mai mult
dec`t democra]ii. Majoritatea candida]ilor consider\ c\ nu au alt\
cale dec`t s\ r\spund\ [i s\ contraatace, dar falsitatea [i distorsiunile create de publicitatea negativ\ au sl\bit `ncrederea nu numai `n
candida]i, dar [i `n sistemul politic.
Noi [i britanicii avem sisteme politice [i metode de campanie
diferite, dar Bill [i cu mine avem `n comun cu so]ii Blair lupta pentru impunerea ideilor progresiste `n arena politic\. Succesul electoral al lui Bill se datoreaz\ abilit\]ilor sale politice combinate cu
`n]elegerea faptului c\ Partidul Democrat [i-a cam pierdut prospe]imea [i cu solu]iile pe care el le-a propus. Partidul a condus ]ara `n
timpul Marii Crize, al celui de Al Doilea R\zboi Mondial, al R\zboiului Rece [i al revolu]iei pentru drepturi civice. Era vremea ca liderii lui s\ reg`ndeasc\ felul `n care valorile na]ionale de baz\ puteau
fi transpuse `n solu]ii moderne pentru problemele ridicate de securitatea global\ de la `nceputul secolului al XXI-lea [i de schimbarea
modului de lucru [i de via]\ `n America. Bill a `ncercat s\-i fac\ pe
democra]i s\ dep\[easc\ politica trecutului dreapta versus st`nga,
liberali versus conservatori, patronat versus muncitori, dezvoltare
8/28/04
12:05 AM
Page 568
568
versus mediu, proguvernare versus antiguvernare pentru a crea

un centru dinamic. A lucrat cu Consiliul Democrat de Conducere
[i, printre al]ii, cu fondatorul [i cu pre[edintele lui, Al From. Bill a
devenit unul dintre primii democra]i care au oferit `n anii 80 o nou\
filozofie democrat\ [i au organizat partidul `n jurul unei viziuni
moderne asupra guvern\rii. Ei sus]ineau parteneriatul cu sectorul
privat [i cu cet\]enii pentru a promova oportunit\]ile economice,
responsabilitatea individual\ [i un mai mare sim] al comunit\]ii.
~n eforturile sale de reformare a Partidului Laburist, Blair a
schi]at acelea[i teme de cealalt\ parte a Atlanticului. ~mi aduc
aminte c\ eram la Londra pe la sf`r[itul anilor 80 [i urm\ream la
televizor Conven]ia anual\ a laburi[tilor. M-a uimit c`]i vorbitori se
adresau unul celuilalt cu tovar\[, o amintire lingvistic\ dintr-un
trecut discreditat. Dup\ aproape dou\ decade de domina]ie a Partidului Conservator, Blair a ap\rut ca o figur\ charismatic\, energic\ a Partidului Laburist. Dup\ alegerea sa ca prim-minstru `n
mai 1997, l-a invitat pe Bill la Londra `ntr-o vizit\ oficial\, [i cu
acel prilej am avut tot timpul subiecte de conversa]ie.
Tony [i Cherie, am`ndoi avoca]i pledan]i, se cunoscuser\ ca
angaja]i la [coala de avocatur\ din Londra. ~n 1997, aveau trei
copii. Cherie [i-a continuat activitatea juridic\, prelu`nd cazuri
penale dificile [i reprezent`nd clien]i la Curtea European\ a Drepturilor Omului. ~n 1995, a fost numit\ avocat al Cur]ii Regale o
mare onoare [i a lucrat ca judec\tor din c`nd `n c`nd. Am admirat
felul `n care `[i f\cea meseria chiar [i `n cazurile `n care trebuia s\
critice guvernul. S-a specializat `n litigii de munc\, iar c`]iva dintre
clien]ii ei erau notabili, chiar controversa]i. ~n 1998, a reprezentat
un angajat homosexual al companiei na]ionale de c\i ferate, care
pretindea drepturi egale cu colegii s\i, care nu erau homosexuali.
Nu-mi puteam imagina o Prim\ Doamn\ d`nd `n judecat\ guvernul
Statelor Unite `n condi]ii asem\n\toare!
Ca so]ie a noului prim-ministru, Cherie s-a confruntat dintr-o
dat\ cu o avalan[\ de cereri [i de responsabilit\]i publice; nu avea
Istorie trqitq
569
o echip\ care s\ o ajute, cu excep]ia a doi angaja]i cu jum\tate de

norm\ pentru programare [i coresponden]\. So]ia unui prim-ministru are un rol mai pu]in simbolic dec`t o Prim\ Doamn\, pentru c\
regina sau alt membru al familiei regale `ndepline[te sarcinile
cuvenite. C`nd m-am `nt`lnit cu Cherie, era ner\bd\toare s\ discut\m despre cum s\ fac\ fa]\ responsabilit\]ilor ei. Am `ncurajat-o
s\ fie natural\, un lucru greu, dup\ cum am descoperit, [i am `ncercat s\-i retrezesc instinctele de protejare a propriilor copii; am
sf\tuit-o s\-i ]in\ departe de articolele din ziare. Ea primise deja
botezul focului `n diminea]a ce a urmat alegerilor, c`nd a deschis
u[a casei, doar `n c\ma[\ de noapte, pentru a lua un buchet de flori
ce-i fusese trimis, [i a fost fotografiat\.
C`nd ne-am `nt`lnit to]i patru la o cin\ la Le Pont de la Tour, un
restaurant de l`ng\ Turnul Londrei, pe Tamisa, conversa]ia nu a
l`ncezit nici un moment. Am discutat despre problemele din sistemul educa]ional [i al asisten]ei sociale [i despre influen]a cresc`nd\ a presei. Ne-am decis atunci s\ ini]iem o discu]ie `ntre
consilierii no[tri pentru a cerceta ideile [i strategiile comune.
Organizarea primei `nt`lniri a durat c`teva luni din cauza rezisten]ei oficialilor din ambele ]\ri. Consiliul de Securitate Na]ional\
[i Ministerul de Externe britanic se temeau c\ vom jigni alte ]\ri [i
na]iuni prietene, dac\ vom ]ine `nt`lniri la care participau doar
Statele Unite [i Marea Britanie. Am considerat c\, dac\ a[a-numita
rela]ie special\ dintre ]\rile noastre `nsemna ceva, atunci cu siguran]\ `nt`lnirile noastre neoficiale, bilaterale nu-i vor jigni pe alia]ii
no[tri. Bill [i cu mine am perseverat, deoarece [tiam c\ ambele ]\ri
pot `nv\]a una de la cealalt\ [i pot crea un mediu politic constructiv. Totu[i, am f\cut concesii. Pentru a nu atrage prea tare aten]ia,
Bill nu a participat la prima `nt`lnire care a avut loc la Chequers, la
dorin]a lui Tony. Am mai decis s\ ne concentr\m asupra problemelor interne, ocolind posibilele implica]ii de politic\ extern\
ale `nt`lnirilor bilaterale; am recunoscut c\ `n epoca globaliz\rii
politica intern\ are consecin]e interna]ionale importante.
8/28/04
12:05 AM
Page 570
570
Pe lista final\ a participan]ilor americani erau Melanne, Al

From, Sid Blumenthal, atunci asistent al pre[edintelui, Andrew
Cuomo, secretar pe probleme de locuin]e [i dezvoltare urban\,
Larry Summers, secretar adjunct al Trezoreriei, Frank Raines, director la Administra]ie [i Buget, Don Baer, scriitor de discursuri [i consultant, prof. Joseph Nye de la Kennedy School of Government de
la Universitatea Harvard. Blair i-a invitat pe Anthony Giddens,
directorul {colii de Economie din Londra, [i membri ai guvernului
s\u, printre care erau Gordon Brown, ministru de Finan]e, Peter
Mandelson, ministru f\r\ portofoliu, baroneasa Margaret Jay, vicepre[edintele Casei Lorzilor, [i David Miliband, director de Politic\.
Am plecat din Washington pe 30 octombrie [i m-am oprit `ntì la
Dublin [i Belfast. Bertie Ahern a organizat o recep]ie `n Sala St. Patrick,
la Castelul din Dublin. Ahern, politician priceput [i afabil, s-a
dovedit un prim-ministru eficient [i un sus]in\tor hot\r`t al procesului de pace. Se desp\r]ise de so]ia sa de c`]iva ani [i avea o rela]ie cu
Celia Larkin, o femeie `nc`nt\toare [i plin\ de via]\. Rela]ia lor era
unul dintre acele secrete pe care le [tie toat\ lumea, dar nimeni nu le
recunoa[te public. Bertie a ales ocazia vizitei mele pentru a ie[i `n
public. ~n timp ce ambasadorul Jean Kennedy Smith m-a `nso]it pe
scen\ pentru a ne adresa mul]imii, Bertie [i Celia au urcat pe sc\ri.
Presa irlandez\ era electrizat\. Imediat dup\ ce Bertie [i cu mine am
terminat de vorbit, s-au repezit la telefoane [i computere. Susan
Garrity, reporter la Irish Times, corespondent\ la Washington,
venit\ cu mine s\ transmit\ despre c\l\torie, mi-a spus mai t`rziu c\
a auzit un reporter strig`nd `n telefon:
{i-a adus amanta pe scen\, al\turi de Prima Doamn\. ~]i vine
s\ crezi? Prima Doamn\!
Aceast\ [tire r\scolitoare nu a avut nici un impact asupra carierei politice a lui Ahern, care a fost reales `n 2002. Desigur c\ nu a
fost subiect de conversa]ie la cina la care am participat al\turi de
cei doi [i de c`]iva dintre irlandezii mei prefera]i: Seamus [i Marie
Heaney [i Frank McCourt, autorul c\r]ii Angelas Ashes.
Istorie trqitq
571
A doua zi de diminea]\ am zburat la Belfast pentru a ]ine prima

conferin]\ `n memoria lui Joyce McCartan la Universitatea din
Ulster. Am vorbit despre devotamentul ne`ntrerupt al lui Joyce pentru pace [i am l\udat femeile asemenea ei, care, `n ciuda pierderilor
personale, au contribuit la o mai bun\ `n]elegere `ntre tradi]ii `n
timpul conflictelor interreligioase [i care acum joac\ un rol `n procesul de pace. Le admiram `n mod special pe Monica McWilliams
[i Pearl Sager, care reprezentau Coali]ia Femeilor la discu]iile ce
aveau loc sub conducerea fostului senator George Mitchell, desemnat de Bill s\ conduc\ negocierile.
~n aceast\ excursie am fost martora importan]ei contactelor
ne`ntrerupte `ntre catolici [i protestan]i, la o mas\ rotund\ desf\[urat\ `n Sala Waterfront, la care au participat tineri din ambele comunit\]i. Conferin]e precum aceasta sprijineau procesul de pace [i
adunau laolalt\ studen]i care nu s-ar fi `nt`lnit `n alte circumstan]e.
Locuiau `n cartiere separate [i mergeau la [coli cu regim dogmatic
sever. Mi-a r\mas `n memorie ce mi-a spus un t`n\r c`nd l-am `ntrebat ce crede el c\ trebuie pentru instaurarea unei p\ci de durat\.
Trebuie s\ mergem to]i la acelea[i [coli, a[a cum fac americanii, mi-a r\spuns el.
Un motiv pentru care sprijin `mbun\t\]irea sistemului [colar
public prin standarde mai `nalte [i responsabilit\]i mai mari este
acela c\ aduce laolalt\ copii de diverse rase, religii [i tradi]ii [i, de-a
lungul timpului, a modelat [i a sus]inut democra]ia pluralist\ de la
noi. Doar c`teva ]\ri din lume beneficiaz\ de aceast\ diversitate `n
sistemul educativ. Pe m\sur\ ce societatea se diversific\, va deveni
mai important pentru copii s\ studieze `mpreun\ [i s\ `nve]e s\ tolereze [i s\ respecte diferen]ele.
La conferin]a din Belfast a fost [i Marjorie Mo Mowlam,
secretarul de Stat britanic pentru Irlanda de Nord. Mo tocmai
ispr\vise ni[te tratamente `mpotriva unei tumori benigne pe creier,
care f\cuser\ s\-i cad\ p\rul. Purta peruc\ [i, mai t`rziu, m-a `ntrebat dac\ m\ deranjeaz\ dac\ o d\ jos. Am aflat c\ a[a f\cea la
8/28/04
12:05 AM
Page 572
572
`nt`lnirile oficiale: `[i expunea capul chel cu c`teva firicele de p\r

blond. M-am `ntrebat dac\ era o metod\ subtil\ de a sugera c\ nu
avea nimic de ascuns din ceea ce f\cea pentru procesul de pace sau
o modalitate, nu a[a de subtil\, de a sugera c\ era mai interesat\ de
esen]\ dec`t de aparen]\. Mo mi-a devenit o prieten\ `nc`nt\toare.
Am zburat de la Belfast la Londra [i apoi am mers cu ma[ina
patruzeci de mile spre nord, p`n\ la Buckinghamshire, unde Chequers se `ntinde pe o suprafa]\ de o mie de acri de p\m`nt; terenurile sale s`nt traversate de c\r\ri pietruite [i de gr\dini `ngrijite.
O u[\ masiv\ marcheaz\ intrarea `n casa feudal\ din c\r\mid\
ro[ie, care serve[te drept locuin]\ de week-end pentru prim-mini[tri
`nc\ din 1921, dup\ ce a fost l\sat\ mo[tenire guvernului britanic.
Tony m-a a[teptat la u[\; purta blugi [i avea pe buze z`mbetul s\u
de b\iat bine crescut.
~n acea sear\, familia Blair, Melanne [i cu mine am servit cina
`n particular [i am stat p`n\ t`rziu `n fa]a [emineului mare de piatr\,
discut`nd despre multe teme, de la El]`n [i cercul s\u, la perfidia
francez\ `n privin]a Iranului [i a Irakului [i la implicarea Statelor
Unite `n Bosnia. Am mai discutat [i despre ceea ce Tony numea
oboseala celular\, care era parte a vie]ii publice `n timpurile
noastre, [i despre leg\tura dintre credin]a religioas\ [i serviciul
public. Am`ndoi ne tr\geam credin]ele politice din credin]a religioas\, care ne modela devotamentul fa]\ de ac]iunile sociale. Am
vorbit despre profesiunea de credin]\ a lui John Wesley, pe care o
pusesem la inim\ c`nd am fost confirmat\ `n biserica metodist\
Tr\ie[te fiecare zi, f\c`nd c`t de mult bine po]i, `n toate modurile
`n care `l po]i face [i despre ceea ce teologii au descris drept
chemarea datoriei [i imboldul harului.
A doua zi de diminea]\, au sosit [i ceilal]i participan]i americani
[i britanici. La cafea, `n Marele Salon, la al doilea etaj, am discutat
despre modalit\]i de sprijinire a familiilor `n cre[terea copiilor, precum [i despre politici educa]ionale [i de angajare. Dup\ discu]ii,
ne-am plimbat prin gr\din\ admir`nd paji[tile verzi luxuriante care
Istorie trqitq
573
se `ntindeau la orizont. Anglia este gri [i umed\ toamna t`rziu, dar

`n acea zi cerul era de un albastru intens, iar soarele str\lucea, conferind culori intense `mprejurimilor. Uit`ndu-m\ peste tufele de
trandafiri [i dincolo de gazon, mi-am dat seama c\, de[i Chequers
este p\zit [i securizat, nu exista un gard vizibil sau vreun semn c\
era proprietate guvernamental\ izolat\.
La cin\ am stat al\turi de Tony Giddens, `nv\]at str\lucit [i prolific, care scrisese foarte mult despre a treia cale. Mi-a spus c\,
atunci c`nd se va scrie istoria s`ngeroas\ a secolului al XX-lea,
modificarea statutului femeii se va vedea ca o schimbare istoric\, la
fel de profund\ precum progresul extraordinar al tehnologiei sau
ap\rarea [i proliferarea democra]iei occidentale.
De `ndat\ ce ne-am `ntors `n Statele Unite, Sid [i cu mine i-am
rezumat lui Bill cele discutate `n Marea Britanie [i i-am recomandat s\ continue `nt`lnirile pentru a treia cale, ceea ce a [i f\cut.
Una dintre ele a fost g\zduit\ la Casa Alb\, `n timpul vizitei oficiale din 1998 a lui Blair. S-a decis continuarea `nt`lnirilor care s\-i
adune [i pe al]i lideri care g`ndesc la fel inclusiv pe premierul
italian Romano Prodi [i pe prim-ministrul suedez Goran Persson, la
`nt`lnirea de la Universitatea New York, `n septembrie 1998 , precum [i pe cancelarul german Gerhard Schroeder, premierul italian
Massimo DAlema [i pe pre[edintele brazilian Fernando Henrique
Cardoso, la cea din Floren]a, `n noiembrie 1999.
~nt`lnirile celei de-a treia c\i au adus administra]iei o nou\
modalitate de lucru cu alia]ii tradi]ionali. {i aveam doar c`]iva alia]i
mai buni dec`t Italia. Bill [i cu mine vizitaser\m Toscana [i Vene]ia
`n 1987, cu un grup de guvernatori, [i c\utam un pretext s\ merg iar
acolo. ~n 1994, am mers la summit-ul G-7 de la Napoli, g\zduit de
prim-ministrul Silvio Berlusconi. ~mi `ndeplineam o dorin]\ veche:
explorarea artei [i culturii napolitane, vizitarea Pompeiului, a or\[elului Ravello [i a Coastei amalfitane. A[ fi vrut s\ stau mai mult
timp acolo sau s\ revin [i cu alt\ ocazie. {i c`nd am fost la Roma
m-am bucurat de fiecare moment; am fost `nc`ntat\ c`nd a fost
8/28/04
12:05 AM
Page 574
574
aleas\ Floren]a pentru conferin]a organizat\ de Universitatea New

York, sub conducerea lui John Sexton, pe vremea aceea decan al
Facult\]ii de Drept, ast\zi pre[edintele Universit\]ii. Aceste vizite `n
Italia mi-au dat [ansa de a petrece timp cu mai mul]i prim-mini[tri
Berlusconi, Prodi, DAlema [i Carlo Ciampi, to]i buni alia]i, mai ales
`n ce prive[te Kosovo, Bosnia [i expansiunea NATO.
La Palermo, `n Sicilia, am participat la un program de preg\tire
a conduc\torilor organiza]iei Voci Importante [i am ]inut un discurs
`n Opera de cur`nd restaurat\, la o conferin]\ sponsorizat\ de
Leoluca Orlando, primarul ora[ului. Acesta credea `n puterea culturii de a schimba via]a [i societatea. Condusese o campanie important\ de eliberare a ora[ului de sub influen]a Mafiei. I-a `ndrumat [i
organizat pe [colari s\ adopte un monument pe care s\-l `ngrijeasc\, instaur`nd astfel responsabilitatea civic\ [i preocuparea.
A avut adesea discu]ii cu preo]i [i cu oameni de afaceri pentru a-i
`ncuraja s\ `l ajute `n procesul de eliminare a domina]iei terorii
asupra oamenilor. ~n cele din urm\, dup\ o serie de asasinate cu
s`nge rece ale unor func]ionari publici, femeile din Palermo au ajuns la cap\tul r\bd\rii. Au at`rnat cear[afuri albe la ferestre pe care
au scris cu litere mari: BASTA Destul. Aceast\ demonstra]ie
colectiv\ de for]\, combinat\ cu demonstra]ii populare, a fost un
punct de schimbare `n lupta Siciliei cu Mafia.
Conducerea creativ\ a lui Orlando era un exemplu viu de abordare specific\ a celei de-a treia c\i de rezolvare a problemelor;
ea a adus concet\]enilor s\i sf`r[itul fricii [i al violen]ei. Deschiderea spre idei care ar putea `mbun\t\]i via]a oamenilor este semnul
unui bun spirit de conducere, dar, uneori, conduc\torii au nevoie
de `ncurajare, mai ales dac\ este vorba despre noi democra]ii ce
`ncearc\, pentru prima dat\, s\ aplice principiile egalit\]ii [i guvern\rii proprii. Administra]ia a crezut c\ vizitele la nivel `nalt erau
importante pentru eforturile noastre de stabilire de rela]ii diplomatice cu democra]iile recente. {i a[a am ajuns s\ m\ aflu `ntr-un
avion gata de decolare spre Kazahstan, Kirghizstan, Uzbekistan,
Istorie trqitq
575
Ucraina [i Rusia Siberia, mai exact unele dintre cele mai `ndep\rtate locuri pe care le-am vizitat. Dar mai `ntì trebuia s\ ajungem
acolo, ceea ce s-a dovedit mai sup\r\tor dec`t m\ a[teptam.
C\l\toream tot cu Kelly, cu Melanne [i cu Karen Finney, secretarul meu adjunct de pres\, o femeie t`n\r\, `nalt\ [i cu umor.
Am decolat de la Baza Aerian\ Andrews `n noaptea de duminic\,
9 noiembrie, la bordul unui Boeing 707, folosit `n trecut drept Air
Force One. Am zburat vreo zece minute [i m\ uitam pe cartea
despre Kazakhstan, prima noastr\ oprire, c`nd un membru al echipajului mi-a spus calm c\ trebuia s\ ne `ntoarcem la Andrews din
cauza unor probleme la motor. Nu m-a `ngrijorat acest lucru. {tiam
c\ un avion mare poate zbura cu trei din cele patru motoare cu care
este dotat. {i aveam `ncredere deplin\ `n pilo]ii Air Force, cei mai
buni din lume. M-am `ntors la lectura mea.
Am aterizat u[or la Andrews cu doar trei motoare `n func]iune
[i am fost `nt`mpina]i imediat de ma[ini de pompieri cu sirenele `n
func]iune. ~n timp ce mecanicii investigau problemele, l-am sunat
pe Bill s\-i spun despre `nt`rziere, optimist\ c\ voi putea decola din
nou dup\ ce motoarele vor fi reparate.
Dup\ c`teva ore ni s-a spus c\ nu puteam decola p`n\ a doua zi
dup\-amiaza, a[a c\ la miezul nop]ii am plecat cu to]ii acas\. C`nd
am ajuns la Casa Alb\, l-am g\sit pe Bill vorbind la telefon cu
Chelsea, care era `n camera ei [i v\zuse un buletin de [tiri pe CNN:
Avionul Primei Doamne se `ntoarce... scurgeri de combustibil...
to]i de la bord s`nt `n siguran]\. Am primit un telefon de la mama,
care voia doar s\-mi aud\ vocea. Au sunat [i al]i prieteni dup\ ce
au v\zut titlul din Washington Post: AVIONUL PRIMEI
DOAMNE CEDEAZ|; C|L|TORIA ~N ASIA CENTRAL|
ESTE AM~NAT|. Cu tot cancanul pe care l-au f\cut, p\rea c\ fusesem para[utat\ din avion.
Am plecat a doua zi, c`nd repara]iile s-au terminat. C\l\toria nu
era pentru cei slabi de `nger. Am aterizat pe piste de p\m`nt, f\r\
lumini; santinele cu lope]i `ncercau s\ desz\pezeasc\ avionul [i
8/28/04
12:05 AM
Page 576
576
beau mult\ vodc\ la fiecare oprire, la orice or\ din zi [i din noapte.
A fost una dintre cele mai exotice [i mai interesante c\l\torii pe
care am f\cut-o `n timpul [ederii mele la Casa Alb\. A[a-numitele
Stans, muntoase, sterpe [i foarte frumoase, erau punctul de plecare al vechiului Drum al M\t\sii, parcurs de Marco Polo. Mul]i
dintre locuitorii din Kazahstan, Kirghizstan [i Uzbekistan, unii dintre ei purt`nd `nc\ costumele tradi]ionale indigene, erau descenden]ii Hoardei de Aur, ai solda]ilor lui Gingis [i ai lui Kublai Han.
~n era postsovietic\, `ncercau s\ creeze un echivalent modern al
Drumului M\t\sii, pentru ca economia [i ]\rile lor s\ `nfloreasc\ `n
secolul al XXI-lea. De[i rusificat\ `n timpul erei sovietice, fiecare
]ar\ [i-a p\strat particularit\]ile etnice distincte [i o popula]ie surprinz\tor de divers\.
Kazahstan este o ]ar\ bogat\ `n petrol [i gaze naturale, cu
poten]ial de cre[tere a nivelului de trai al cet\]enilor s\i, presupun`nd, desigur, c\ veniturile nu se pierd din cauza corup]iei. Am
vizitat un centru mic de bun\stare a femeilor, finan]at cu ajutor
str\in, din partea Statelor Unite. Din cauza lipsei contraceptivelor,
pe vremea comunismului avortul devenise o metod\ obi[nuit\ de
planificare familial\. Politica administra]iei Clinton era s\ fac\
avortul sigur, legal [i rar. Am lucrat pentru descurajarea avortului
[i diminuarea r\sp`ndirii bolilor cu transmitere sexual\, prin acordarea de ajutor pentru planificarea familial\ [i pentru `mbun\t\]irea
s\n\t\]ii mamelor. Aceast\ politic\ era `n contradic]ie cu regula
impus\ de pre[edintele Reagan, continuat\ de Bush [i abrogat\ de
Clinton `n a doua zi a mandatului s\u ([i reintrodus\, mai t`rziu, de
George W. Bush). Reluarea ajutorului american `ncepea s\-[i arate
roadele. Medicii din clinica Almaty mi-au spus c\ rata avortului [i
a mortalit\]ii mamelor era `n sc\dere, o dovad\ `n plus a faptului c\
politica noastr\ era mai eficient\ `n `mpu]inarea avorturilor dec`t
programul anticontraceptiv al republicanilor.
{tiam c\ `n Kirghizstan, vecina din sud-est a Kazahstanului,
era nevoie de medicamente. ~mpreun\ cu Richard Morningstar,
Istorie trqitq
577
consilierul pre[edintelui pe probleme de asisten]\ pentru noile state

independente ale fostei Uniuni Sovietice, am pl\nuit aducerea
c`torva pale]i cu cele strict necesare pentru asisten]\ umanitar\
medicamente, aparatur\ medical\ [i haine, `n valoare de dou\ milioane de dolari.
C`nd am ajuns `n capitala Uzbekistanului, Ta[kent, am mers
direct la `nt`lnirea cu pre[edintele Islam Karimov, fost comunist
sovietic av`nd reputa]ie de autoritar care, s-a dovedit, era fascinat
de so]ul meu. A `ntrebat cum a r\mas Bill `n leg\tur\ cu oamenii,
f\r\ a-[i pierde autoritatea de pre[edinte. Karimov, ca mul]i omologi ai s\i din noile state independente, nu avea experien]\ cu
democra]ia. Nu exista nici un fel de program\ [colar\ pentru ca
ace[ti conduc\tori s\ `nve]e obiceiurile oficiale [i neoficiale care
stau la baza teoriei [i practicii democra]iei.
~n inimile [i min]ile musulmanilor din Asia Central\ era o lupt\
ne`ncetat\. ~n Vest, Karimov era criticat pentru adoptarea unei atitudini severe fa]\ de fundamentali[tii islamici, dar el ì vedea ca agitatori politici. Dorea s\ instaureze toleran]a religioas\, dup\ cum am
aflat c`nd am vizitat o sinagog\ redeschis\ recent, pe o alee dintr-o
zon\ l\turalnic\ din Buhara, unul dintre ora[ele comerciale vechi de
pe Drumul M\t\sii. L-am `nt`lnit pe rabin. Mi-a explicat cum
r\m\[i]ele unei comunit\]i evreie[ti c`ndva `nfloritoare, dat`nd din
vremea diasporei ce a urmat distrugerii Templului din Ierusalim `n
70 `.Hr., au supravie]uit mongolilor [i sovieticilor, iar acum se bucurau de toleran]\ [i de protec]ie din partea conducerii lui Karimov.
~n Pia]a Registan, `n Samarkand, Karimov mi-a spus cu m`ndrie
`n glas c\ Shir Dor Madrassa, o [coal\ islamic\ istoric\ pentru
b\ie]i, accepta iar elevi [i ì `nv\]a interpret\rile tradi]ionale ale
Islamului, care avea r\d\cini `n Asia Central\, spre deosebire de
interpret\rile preluate din unele ]\rile arabe care ì radicalizaser\ [i
ì militarizaser\ pe unii uzbeci. Mi-a vorbit despre for]ele care voiau s\ destabilizeze conducerea sa [i s\ stabileasc\ un stat islamic,
precum cel al talibanilor, care pe atunci controlau Afghanistanul.
8/28/04
12:05 AM
Page 578
Istorie trqitq
578
De[i `ncuraja re`nceperea activit\]ii religioase, nu tolera opozi]ia

politic\ finan]at\ din afar\ [i camuflat\ de preten]ii religioase.
Ca american, v\z`nd Shir Dor Madrassa, eram contrariat\. Dup\
at`]ia ani de opresiune sovietic\, aceste [coli religioase erau deschise
[i `nfloritoare, dar eram `ngrijorat\ de lipsa posibilit\]ilor educa]ionale pentru fete [i de faptul c\ [coli asem\n\toare din alte p\r]i
deveniser\ exportatoare de fundamentali[ti radicali. ~n zilele ce au
urmat atacului din 11 septembrie 2001, mi-am amintit de Shir Dor
Madrassa [i de alte asemenea [coli pe care le vizitasem. ~n America
termenul madrassa este pus `n leg\tur\ cu taberele de preg\tire [i
de sp\lare a creierului pentru extremi[ti [i poten]iali terori[ti.
~n ]\rile `n curs de dezvoltare, infrastructura educa]ional\ at`t
pentru b\ie]i, c`t [i pentru fete trebuie s\ fie o prioritate, iar
`n]elegerea rolului jucat de madrassa `n lumea islamic\ este crucial\. ~n ]\ri precum Pakistan, unde [colile publice s`nt adesea inaccesibile, ele pot fi singura [ans\ a copiilor cu p\rin]i s\raci, dar
ambi]io[i, de[i educa]ia acolo se poate limita la memorarea Coranului `n limba arab\. Noul fundamentalism din Asia poate fi identificat `n mi[c\rile conduse de arabi [i `n madrassa. Karimov, care
se temea de influen]a extern\, `ncerca s\ cultive toleran]a religioas\
care caracterizase Asia Central\ `n trecut. Dac\ Statele Unite ar
acorda ]\rilor un ajutor mai mare pentru crearea [colilor publice
nonradicale, ar putea economisi bani [i salva vie]i prin evitarea
conflictelor [i actelor teroriste.
Vestea vizitei noastre se r\sp`ndise `n Samarkand. C`nd Karimov
[i cu mine plecam de la un proiect sponsorizat prin USAID, care
promova exportul de obiecte me[te[ug\re[ti produse de femei, am
v\zut adunat\ o mare mul]ime `n jurul c\reia poli]ia omniprezent\
f\cuse un cordon pentru a o ]ine la distan]\. I-am spus lui Karimov:
{ti]i, domnule pre[edinte, dac\ so]ul meu ar fi aici, ar traversa
strada [i ar da m`na cu oamenii.
Da?
579
Da, pentru c\ `n democra]ie ace[ti oameni dicteaz\. Bill ar

trece de cordon nu doar pentru c\ e un om prietenos, ci pentru c\
[tie pentru cine lucreaz\.
Bine, s\ mergem.
Spre uimirea ajutoarelor sale, a poli]iei [i a mul]imii, pre[edintele a mers p`n\ la oameni [i a `ntins m`na, care i-a fost prins\ de
c`]iva uzbeci foarte ner\bd\tori.
M-am `ntors acas\ pentru a s\rb\tori o victorie legislativ\, semnarea Legii de adop]ie [i de siguran]\ a familiei, pe 19 noiembrie.
Reforma `n adop]ii era foarte important\ pentru mine `nc\ de pe vremea c`nd eram la Facultatea de Drept din Yale [i reprezentasem `n
instan]\ o mam\ care `ngrijea un copil [i dorea s\-l adopte.
~n timpul primului mandat al lui Bill, lucrasem cu Dave Thomas,
republican convins, fondatorul lan]ului de fast-food Wendys, [i cu
al]i conduc\tori de companii [i de funda]ii pentru conturarea reformei pentru adop]ie. Dave fusese adoptat [i a investit mult\ energie [i
resurse `n aceast\ reform\. La acea vreme 500 000 de copii americani
r\m\seser\ `n purgatoriul sistemului federal de `ngrijire. Pentru mai
mult de 100 000 dintre ei nu mai era drum de `ntoarcere acas\ [i
doar 20 000 `[i g\seau familii la care s\ stea permanent. Speram c\
prin noua legisla]ie vom putea gr\bi procesul [i vom `nl\tura barierele arbitrare care st\teau `n calea adop]iilor.
Deanna Mopin, o adolescent\ din Arkansas care intrase `n institu]iile de `ngrijire la v`rsta de cinci ani, dup\ ce se abuzase de ea `n
propria familie, era unul dintre vorbitorii principali la o s\rb\toare
a Lunii Na]ionale a Adop]iilor, organizat\ la Casa Alb\ `n 1995.
Timid\ [i st`njenit\, mi-a descris cum era s\ tr\ie[ti sub acela[i
acoperi[ cu al]i nou\ copii abandona]i: nu putea merge la film,
nu-[i putea cump\ra haine de [coal\ f\r\ permisiunea p\rin]ilor
casei [i a doi angaja]i sociali. C`nd am rev\zut-o pe Deanna, era
deja adoptat\ [i devenise o t`n\r\ fericit\ [i st\p`n\ pe sine.
Echipa mea pe probleme de politic\ intern\ a lucrat ne`ntrerupt
cu administra]ia [i Congresul la noua legisla]ie care prevedea
8/28/04
12:05 AM
Page 580
580
stimulente financiare pentru state, eforturi de men]inere a unit\]ii

familiilor `n condi]ii potrivite [i gr\birea lu\rii deciziilor pentru
adop]ii [i pentru `ncetarea drepturilor parentale `n caz de abuz [i
neglijen]\. Adoptarea acestei legi a fost instructiv\. Am `nv\]at c\,
lucr`nd cu un Congres recalcitrant, am putea s\ ne mi[c\m mai
rapid spre o ]int\ precis\ dec`t dac\ am sus]ine ini]iative mai ample,
precum reforma de asisten]\ medical\ [i social\.
Modific\rile aduse legii federale a adop]iei urmau s\ gr\beasc\
plasarea a mii de copii `n locuin]e permanente. Legisla]ia reprezint\
o modificare fundamental\ `n principiile asisten]ei pentru copii, pornind de la prezum]ia c\ preocuparea de baz\ trebuie s\ fie `ntoarcerea
copiilor la p\rin]ii lor naturali, pentru care s\n\tatea [i siguran]a copilului s`nt priorit\]i absolute, scria The Washington Post. Unul dintre aspectele cele mai surprinz\toare [i mul]umitoare ale acestui
succes legislativ a fost ocazia de a lucra cu Tom DeLay, probabil cel
mai mare partizan al conservatorismului extrem de la Casa Alb\. ~ns\,
`n aceast\ problem\, a fost statornic `n sprijinul acordat. ~mpreun\ cu
so]ia sa, avusese grij\ de copiii din institu]iile de `ngrijire [i, dup\ ce
am devenit senator, am continuat s\ colabor\m.
La cinci ani de la semnarea Legii de adop]ie [i de siguran]\ a
familiei, num\rul copiilor adopta]i s-a dublat, dep\[ind a[tept\rile
legisla]iei. Totu[i, mi-am dat seama c\ aproximativ 20 000 de copii
nu se mai `ncadrau `n sistemul de `ngrijire din cauza v`rstei: trecuser\ de optsprezece ani, f\r\ s\ fie adopta]i. Chiar `n perioada
c`nd se confrunt\ cu o tranzi]ie critic\ la o via]\ independent\, ei nu
se mai pot bucura de sprijin financiar din partea statului [i un
num\r dispropor]onat de mare dintre ei r\m`n pe drumuri, f\r\
asigur\ri de s\n\tate sau alt sprijin vital. ~ntr-o c\l\torie la Berkeley, am cunoscut un grup de tineri din California Youth Connection, o organiza]ie de sprijin a copiilor mai mari din centrele de
`ngrijire [i a celor care au p\r\sit de cur`nd aceste centre. Puneau
accentul pe dificultatea de a `ncepe o via]\ de adult f\r\ sprijinul
sufletesc, social [i financiar pe care ]i-l ofer\ o familie. Joy Warren,
Istorie trqitq
581
o absolvent\ blond\ frumoas\, [i-a petrecut mare parte din adolescen]\ `n centre temporare de `ngrijire, dar a reu[it s\ se concentreze asupra studiilor [i a fost admis\ la Berkeley [i apoi la Yale.
Joy avea dou\ surori mai mici, iar una din ele `nc\ mai era `ntr-un
centru de `ngrijire; acest lucru cre[tea presiunea ce ap\sa asupra ei
privind asumarea responsabilit\]ilor de adult la o v`rst\ timpurie.
A fost angajat\ `n biroul meu de la Casa Alb\; `mi ajuta echipa `n
realizarea de noi proiecte de lege pentru cei care dep\[eau v`rsta
p`n\ la care erau admi[i `n centre. Am lucrat `mpreun\ cu senatorul
republican John Chafee de Rhode Island [i cu senatorul democrat
Jay Rockefeller de Virginia de Vest la o lege din 1999 care furniza
tinerilor tocmai ie[i]i din centre acces la asisten]a medical\, posibilit\]i de educa]ie, preg\tire pentru locul de munc\, o locuin]\,
consiliere [i alte servicii necesare.
Am `mplinit cincizeci de ani `n octombrie; de[i se spune c\ este
un moment dificil, mi se p\rea un lucru nesemnificativ pe l`ng\
faptul c\ Chelsea nu mai locuia cu noi. Zilele [i nop]ile mele erau
pline de `nt`lniri [i de evenimente care se prelungeau p`n\ la
s\rb\tori, dar eram surprins\ c`t de s\rac\ p\rea Casa Alb\ f\r\
sunetul muzicii care venea din camera ei [i f\r\ r`setul ei [i al prietenelor ei c`nd st\teau de vorb\ [i m`ncau pizza `n solar. ~mi era dor
de piruetele ei. Uneori `l g\seam pe Bill st`nd `n dormitorul ei [i
privind `n jur cu nostalgie. A trebuit s\ recunosc faptul c\ am`ndoi
eram `ncremeni]i `ntr-un cli[eu de genera]ie, un jalon important `n
via]\ pe care numai membrii cu con[tiin]\ de sine ai genera]iei
noastre l-ar defini ca pe un sindrom. Puiul ne zburase din cuib.
De[i aveam mai mult\ libertate s\ ie[im seara `n ora[, `ntoarcerea
`ntr-o cas\ lini[tit\ era trist\. Cuibul nostru trebuia reumplut: era
vremea s\ ne lu\m un cìne.
Nu mai avuseser\m unul de c`nd ne murise cocherul Zeke, `n
1990. Iubisem acel cìne [i era greu s\ g\sim altul care s\-l `nlocuiasc\.
La scurt\ vreme dup\ ce l-a `ngropat pe Zeke, Chelsea a venit acas\ cu
8/28/04
12:05 AM
Page 582
Istorie trqitq
582
un pisoi alb cu negru pe care l-a numit Socks; l-am luat cu noi la Casa
Alb\, unde era clar c\ nu voia s\ aib\ alt\ companie animal\.
Dar dup\ ce Bill a fost ales pentru al doilea mandat [i [tiam c\
Chelsea va pleca la colegiu, am `nceput s\ ne g`ndim s\ ne lu\m un
alt cìne. Am luat o carte despre cìni [i to]i trei am petrecut mult\
vreme uit`ndu-ne la poze [i citind despre diversele rase. Chelsea
voia un cìne mic, pe care s\-l ia dup\ ea, `n vreme ce Bill voia
unul mare, cu care s\ alerge. ~n cele din urm\, a decis c\ un
labrador era ceea ce ne trebuia, av`nd dimensiunile [i temperamentul potrivite pentru familia noastr\ [i Casa Alb\.
Am vrut s\-i dau lui Bill cìnele drept cadou de Cr\ciun, a[a c\
am mers s\ g\sesc c\]elu[ul ideal. La `nceputul lui decembrie, un
labrador de trei luni a s\rit `n bra]ele pre[edintelui [i s-au pl\cut
imediat. Tot ce mai trebuia s\ facem era s\-i g\sim un nume. Am
tot ezitat [i am f\cut liste `ntregi. Oamenii ne trimiteau scrisori cu
sugestii. Dou\ nume erau candidatele mele preferate: Arkanpaws [i
Clin Tin Tin.
Procesul ne sc\pa din m`n\ [i am considerat c\ era vremea s\-i
d\m micu]ului un nume. ~n cele din urm\, ne-am oprit la un nume
simplu [i, dup\ noi, nobil: Buddy.
Buddy era porecla unchiului preferat al so]ului meu, Oren
Grisham, st\p`n [i antrenor devotat de cìni, care murise `n
prim\vara ce trecuse. C`nd Bill cre[tea la Hope, unchiul Buddy `l
l\sa s\ se joace cu cìnii s\i de v`n\toare. Cu c`t vorbea mai mult
despre noul cìne, cu at`t Bill `[i amintea mai mult de unchiul
Buddy [i devenea mai clar c\ trebuia s\-i d\m cìnelui numele s\u.
Singura problem\, `n opinia mea, era c\ unul dintre majordomii de
la Casa Alb\ se numea Buddy Carter. Nu voiam s\ se supere c\ ne
583
C`teva luni mai t`rziu, c`nd am trimis cìnele la sterilizat, Buddy

Carter a intrat `n re[edin]\ d`nd din cap [i bomb\nind:
Azi nu e o zi bun\ pentru Buddy. Deloc.
Micul labrador s-a obi[nuit repede cu so]ul meu [i cu programul lui. Dormea la picioarele lui `n Biroul Oval [i st\tea treaz p`n\
noaptea t`rziu. Se potriveau perfect unul cu cel\lalt, de vreme ce
Buddy avea sau a preluat multe dintre tr\s\turile lui Bill. Buddy
iubea oamenii, era binedispus, optimist, se putea concentra cu o
intensitate nemai`nt`lnit\. Era obsedat de dou\ lucruri: m`ncarea [i
mingile de tenis. Era maniac atunci c`nd v`na mingi. Dac\ `l l\sai,
fugea dup\ minge p`n\ c\dea fr`nt de oboseal\. Apoi se ridica [i
mergea s\-[i primeasc\ cina.
A devenit repede centrul vie]ii noastre de familie, ceea ce pentru
Socks era de ne`ndurat. El primise toat\ aten]ia noastr\ ani de-a
r`ndul. ~ntr-una dintre fotografiile mele preferate era Socks `nconjurat de fotografi `n fa]a re[edin]ei guvernatorului din Arkansas,
`nainte s\ ne mut\m la Washington. Din p\cate, Socks `l dispre]uia
pe Buddy. Ne-am str\duit s\-i facem s\ se `n]eleag\. Dar, dac\ ì
l\sam `n acee[i camer\, la `ntoarcere `l g\seam pe Socks cu spatele
arcuit, scuip`ndu-l pe Buddy, care era concentrat s\ v`neze pisica de
sub canapea. Socks avea gheare neascu]ite, dar nu pierdea niciodat\
ocazia s\-l loveasc\ pe Buddy; odat\ l-a lovit direct `n nas. Am`ndoi
aveau fanii lor [i primeau mii de scrisori, cele mai multe de la
copiii care `[i exprimau afec]iunea [i preferin]a pentru unul sau
cel\lalt. De fapt, am fost nevoit\ s\ `nfiin]ez o unitate de coresponden]\ separat\ cu ei, pentru a le r\spunde la mail-uri. ~n 1998,
am publicat unele dintre scrisori `n Dear Socks, Dear Buddy,
oferind beneficiile Funda]iei Na]ionale a Parcurilor, organiza]ia care
str`ngea fonduri pentru parcurile na]ionale.
numim cìnele Buddy. L-am `ntrebat [i chiar i-a pl\cut ideea. De

fapt, am crezut c\ `ncepuse s\ se identifice cu acel cìne.
Buddy a mai f\cut o pozn\, ne spunea `n glum\ c`nd cìnele
rodea ziarul. Nu eu, cel\lalt Buddy.
Cr\ciunul a venit [i a trecut f\r\ s\-mi dau seama. Am plecat la

Hilton Head, `n Carolina de Sud, pentru S\pt\m`na Rena[terii [i o
`nt`lnire cu 1 500 de prieteni [i cuno[tin]e.
8/28/04
12:05 AM
Page 584
584
Eram ner\bd\toare s\-i rev\d pe prietenii no[tri [i mi-au pl\cut

conversa]iile lungi [i serioase din acea s\pt\m`n\. Dar aveam
nevoie de odihn\ [i abia a[teptam s\ vin\ cele patru zile pe care
pl\nuisem s\ le petrecem dup\ Anul Nou la St. Thomas, `n Insulele
Virgine americane. Vizitaser\m aceste locuri cu un an `nainte c`nd
st\tuser\m `ntr-o cas\ cu vedere la Golful Magens. Anul acesta
urma s\ ne `ntoarcem `n acela[i loc, dar ne `nso]ea [i Buddy.
Am aterizat pe micul aeroport din capitala Charlotte Amalie [i
am mers cu ma[ina pe [oseaua care [erpuia printre mun]i, cu nuci
de cocos [i mango pe margine, `n drumul nostru spre locul solitar
din partea de nord a insulei. Aerul cald [i briza tropical\ erau binevenite; la fel casa, construit\ pe un deal [i av`nd sc\ri care
duceau la plaja mic\ de la poale. Serviciul Secret era cazat l`ng\
noi, iar paza de coast\ interzisese accesul b\rcilor `n golf, pentru a
ne asigura protec]ia [i intimitatea. Dac\ te uitai peste ap\, nu
vedeai nici urm\ de via]\. Era un loc idilic.
Bill, Chelsea [i cu mine ne-am petrecut vacan]a cu activit\]ile
noastre obi[nuite: am jucat c\r]i, jocuri de cuvinte [i am rezolvat un
puzzle de o mie de piese. Am adus cu noi multe c\r]i pe care le-am
citit [i apoi le-am discutat. Am mai `notat, ne-am plimbat, am f\cut
jogging, excursii [i am mers pe biciclet\. De obicei, Bill nu pierde
nici o ocazie s\ joace golf; de vreme ce vacan]ele noastre coincid
cu perioada campionatelor de fotbal [i de baschet, locul `n care ne
caz\m trebuie s\ aib\ o recep]ie bun\ a canalelor de televiziune.
Totu[i, nu eram `ntr-adev\r singuri. Serviciul Secret era la datorie
`n apropiere, iar osp\tarii din Marin\ care c\l\toreau cu pre[edintele erau gata s\ g\teasc\ sau s\ fac\ ordine oric`nd era nevoie.
Bine`n]eles c\ eram `nso]i]i de echipa strict necesar\: medicul, asistenta, consilierii militari, echipa de pres\ [i consilierii pe probleme
de securitate. Dar ne obi[nuiser\m cu aceast\ situa]ie, iar ei ne
respectau intimitatea. Nu ca paparazzi.
~ntr-o dup\-amiaz\, pe la jum\tatea excursiei, Bill [i cu mine
ne-am pus costumele de baie [i am cobor`t pe plaj\ pentru a merge
Istorie trqitq
585
s\ `not\m. Nu [tiam c\ un fotograf al Agen]iei France-Press era

ascuns `n tufi[urile de pe plaja public\ din cealalt\ parte a golfului.
Probabil c\ a avut lentile foarte bune la teleobiectiv, fiindc\ a doua
zi `n ziarele din toat\ lumea a ap\rut o fotografie cu noi dans`nd
lent pe plaj\. Mike McCurry, secretarul de pres\ al Casei Albe, era
sup\rat din cauza `nc\lc\rii intimit\]ii [i a faptului c\ fotograful se
ascundea prin tufi[uri [i f\cea poze pe furi[. Evident, incidentul a
ridicat `ntreb\ri cu privire la securitate [i intimitate. Dac\ e[ti suficient de aproape ca s\ faci o poz\ cu un teleobiectiv, e[ti suficient
de aproape s\ `mpu[ti. Bill nu era sup\rat. Lui i-a pl\cut poza.
~n pres\ a izbucnit o dezbatere dac\ fotograful violase etica jurnalistic\ [i intimitatea noastr\ din interese desfr`nate. Aceasta a dus
la specula]ii din partea unor ziari[ti, care spuneau c\ noi pozaser\m pentru acel fotograf, cu speran]a c\ `mbr\]i[area noastr\ va
fi imortalizat\ pe pelicul\.
Ei! La un interviu la radio, c`teva s\pt\m`ni mai t`rziu, am spus:
Ar\ta]i-mi o femeie de cincizeci de ani care ar poza `n costum
de baie cu spatele la aparat.
Ei bine, poate cele care arat\ bine din orice unghi, precum
Cher, Jane Fonda sau Tina Turner.
Dar nu eu.
8/28/04
12:05 AM
Page 586
Istorie trqitq
587
Reagan, p`n\ la prima administra]ie Bush. Dar nu a fost nici conspira]ie, nici delict. Cu un an `nainte, Starr recunoscuse, `n cele
din urm\, c\ Vince Foster se sinucisese, `ntr-adev\r. (~n urm\ cu
trei ani, Robert Fiske ajunsese la aceea[i concluzie, dar a mai fost
nevoie de `nc\ patru anchete oficiale, inclusiv cea lui Starr, pentru
a o confirma.) De asemenea, Starr intrase `ntr-o zon\ moart\ `n
LA LUPT|
cercet\rile sale viz`nd afacerea Whitewater. Natura investiga]iei

ne-a urm\rit dincolo de u[ile Casei Albe pentru c\ s-au furnizat
informa]ii gre[ite, care au generat sute de pove[ti de pres\ timp
de multe luni.
Mul]umesc, doamn\ Clinton, a spus unul dintre avoca]ii lui

Kenneth Starr. Asta este tot pentru moment.
David Kendall st\tea l`ng\ mine `n Camera de negocieri, `n timpul `ntrevederii cu procurorul independent, chemat s\ clarifice ni[te
chestiuni finale legate de proasta utilizare a unor dosare FBI.
Trebuie s\ pun\ aceste `ntreb\ri, pentru a-[i face datoria, m-a
asigurat David.
Avea dreptate: `ntreb\rile au fost scurte [i formale. Kenneth
Starr a fost prezent, dar n-a spus nimic `n timpul celor zece minute
de chestionare.
Mai t`rziu David a remarcat c\ procurorii p\ruser\ mai
`ng`mfa]i dec`t de obicei precum pisicile care au `nghi]it
canarul, a[a cum se exprimase un avocat din camer\ , dar n-am
observat nimic neobi[nuit `n acea diminea]\. Eram doar recunosc\toare c\ se `ncheiase `nc\ unul dintre cazurile nescandaloase
aflate sub ancheta consiliului independent. Era 14 ianuarie 1998,
[i ancheta lui Starr era `n al patrulea an. Ca orice alt\ investiga]ie
din portofoliul procurorului independent, Filegate era un teren
arid. Un angajat de rang mijlociu din cadrul Biroului de Securitate a Personalului de la Casa Alb\ f\cuse o gre[eal\ atunci c`nd a
cerut de la FBI, folosind o list\ veche, rezumate ale dosarelor de
personal. ~n mod eronat, i se trimiseser\ dosare cu privire la
de]in\tori de parole de securitate, `ncep`nd de la administra]ia
Cel mai interesant litigiu care n\[tea discu]ii `n contradictoriu

era un caz civil f\r\ leg\tur\ cu ancheta consiliului independent.
Echipa de avoca]i a Paulei Jones era pl\tit\ [i ghidat\ de Institutul
Rutherford, o organiza]ie de consiliere juridic\ gratuit\, cu orientare
de dreapta fundamentalist\. Avoca]ii lui Bill se a[teptau s\ nu se
ajung\ la proces, dar Curtea Suprem\ hot\r`se derularea cazului. De
aceea, at`t Jones, c`t [i pre[edintele erau `ndrept\]i]i s\ depun\
m\rturie. Bill era programat pentru data de 17 ianuarie 1998.
De[i existaser\ posibilit\]i de rezolvare a situa]iei `n afara
instan]ei, m-am opus ideii, consider`nd c\ plata unei sume pentru a
sc\pa de un proces nepl\cut ar crea un precedent teribil pre[edintelui. Procesele nu s-ar fi terminat niciodat\. Desigur c\, la o
privire ulterioar\ asupra evenimetelor, respingerea unei `n]elegeri
cu Jones a fost considerat\ cea de-a doua mare gre[eal\ tactic\
f\cut\ pe parcursul investiga]iilor [i proceselor. Prima gre[eal\ a
fost solicitarea numirii unui procuror independent.
Bill st\tuse p`n\ t`rziu, cu o noapte `nainte, ca s\-[i preg\teasc\
m\rturia. La plecare, i-am urat noroc [i l-am `mbr\]i[at cu putere.
L-am a[teptat acas\ [i, c`nd s-a `ntors, p\rea agitat [i epuizat. La
`ntrebarea mea cum crede c\ a mers, mi-a r\spuns c\ era o fars\ [i
c\ tot procesul ì repugn\. De[i pl\nuisem s\ ie[im cu prietenii la un
restaurant, a vrut s\ contramand\m totul [i s\ cin\m lini[ti]i acas\.
8/28/04
12:05 AM
Page 588
588
Ca de obicei la `nceputul anului, agenda fiec\ruia era plin\

ochi. ~n fiecare s\pt\m`n\ la Casa Alb\ aveau loc tratative cu
privire la viitoarea declara]ie c\tre na]iune. De vreme ce se `ndrepta c\tre un buget echilibrat, pre[edintele a pl\nuit major\ri importante pentru Medicare [i educa]ie, precum [i cre[terea sumelor
alocate pentru `ngrijirea copiilor, cu scopul de a dubla num\rul
copiilor beneficiari, a[a cum m\ sf\tuise personalul meu.
Apoi, miercuri diminea]\, pe 21 ianuarie, Bill m-a trezit devreme. S-a a[ezat pe marginea patului [i a zis:
~n ziarele de azi e o [tire de care ar trebui s\ afli.
Despre ce vorbe[ti?
Mi-a povestit c\ presa vorbea despre o leg\tur\ `ntre el [i o
fost\ angajat\ stagiar\ de la Casa Alb\ c\reia el ì ceruse s\ mint\
`n fa]a avoca]ilor Paulei Jones. Starr ceruse [i ob]inuse permisiunea
procurorului general Janet Reno de a examina posibilele acuza]ii
`mpotriva pre[edintelui.
Bill mi-a spus c\ Monica Lewinsky a fost o angajat\ cu care se
`mprietenise cu doi ani `n urm\, c`nd aceasta f\cea voluntariat `n
Aripa de Vest, `n timpul `ntreruperii de activitate a guvernului. Vorbise cu ea de c`teva ori [i ea ì ceruse ajutor `n c\utarea unei slujbe.
A[a era firea lui Bill. Mi-a spus c\ ea ì `n]elesese gre[it aten]ia,
lucru care se mai `nt`mplase de zeci de ori `nainte. Era un scenariu
at`t de cunoscut, c\ mi-a fost u[or s\ consider acuza]iile ca fiind
nefondate. P`n\ atunci suportasem mai mult de [ase ani de preten]ii
ne`ntemeiate formulate de acelea[i grupuri de persoane implicate `n
cazul Jones [i ancheta Starr.
L-am tot `ntrebat pe Bill despre poveste. El a continuat s\ nege
orice comportament deplasat [i s\ afirme c\ aten]ia i-a fost
`n]eleas\ gre[it.
Niciodat\ nu voi `n]elege cu adev\rat ce a fost `n mintea so]ului
meu `n ziua aceea. Tot ce [tiu e c\ [i personalului [i prietenilor le
spusese aceea[i poveste: nu se `nt`mplase nimic deplasat. De ce a
sim]it nevoia s\ ne mint\ [i s\ ne dezam\geasc\ e povestea lui [i
Istorie trqitq
589
trebuie s\ ne-o spun\ `n felul lui. ~ntr-o lume mai bun\, acest gen
de conversa]ie `ntre so]i i-ar fi privit doar pe ei. De[i `ncercasem
mult timp s\ ap\r ce mai r\m\sese din intimitatea noastr\, nu
puteam face nimic acum.
Pentru mine, `ncurc\tura cu Lewinsky era un alt scandal murdar, pus la cale de oponen]ii politici. De fapt, de c`nd `[i `ncepuse
via]a public\, Bill fusese acuzat de tot soiul de lucruri, de la
droguri la conceperea unui copil cu o prostituat\ din Little Rock,
iar eu am fost f\cut\ hoa]\ [i criminal\. M-am a[teptat ca, p`n\ la
urm\, povestea cu angajata s\ devin\ o poveste lipsit\ de importan]\ `ntr-un ziar de scandal.
Mi-am crezut so]ul c`nd mi-a spus c\ acuza]iile nu s`nt adev\rate,
dar am realizat c\ ne aflam `n fa]a unei alte anchete oribile, exact `n
momentul `n care credeam c\ problemele noastre cu justi]ia se terminaser\. Am [tiut, totodat\, c\ pericolul politic era real. Starr transformase o ac]iune civil\ s`cìetoare `ntr-o investiga]ie penal\, pe care,
f\r\ `ndoial\, ar fi prelungit-o c`t mai mult cu putin]\. Din informa]iile adversarilor (tab\ra Jones [i Biroul procurorului independent)
ajunse `n pres\, reie[ea c\ depozi]ia pre[edintelui se b\tea cap `n cap
cu alte descrieri ale rela]iei sale cu Lewinsky. Se pare c\ `ntreb\rile
din depozi]ia lui Jones au fost formulate `n a[a fel `nc`t s\ reias\
acuza]ia de sperjur care ar fi justificat cererea de demitere a pre[edintelui sau aducerea sa `n fa]a tribunalului.
Erau prea multe ve[ti proaste pentru o singur\ diminea]\. Dar
[tiam c\ am`ndoi trebuia s\ ne `ndeplinim sarcinile cotidiene. ~n
Aripa de Vest consilierii umblau de colo p`n\ colo murmur`nd `n
telefoane [i [u[otind `n spatele u[ilor `nchise. Trebuia s\ asigur\m
personalul Casei Albe c\ vom `nfrunta criza [i c\ s`ntem preg\ti]i
s\ lupt\m din nou, a[a cum f\cuser\m [i `n trecut. {tiam c\ to]i m\
vor c\uta pentru detalii [i c\ cel mai bun lucru pe care `l puteam
face pentru mine [i cei din jurul meu era s\ m\ prefac `n continuare.
A[ fi avut nevoie de mai mult timp s\ m\ preg\tesc pentru prima
mea apari]ie `n public, dar n-a fost a[a. ~n aceea dup\-amiaz\,
8/28/04
12:05 AM
Page 590
590
aveam programat un discurs pe probleme de drept civil `n cadrul

unei mari adun\ri la Colegiul Goucher. M\ invitase un vechi prieten al nostru, Taylor Branch, autor al unei c\r]i despre Martin
Luther King, Parting the Waters, premiat\ cu Premiul Pulitzer. {i
pentru c\ nu voiam s\-i dezam\gesc pe cei din colegiu sau pe Taylor, a c\rui so]ie lucra pentru mine, m-am `ndreptat c\tre gara
Union [i am luat un tren c\tre Baltimore.
~n timpul c\l\toriei cu trenul mi-a f\cut bine telefonul lui David
Kendall, care era singura persoan\, `n afara so]ului meu, cu care
sim]eam c\ pot comunica liber. Cu un an `n urm\, Starr ceruse
printr-o cita]ie s\ i se pun\ la dispozi]ie note din conversa]iile pe
care le avusesem cu avoca]ii Casei Albe despre Whitewater [i curtea
hot\r`se c\ avoca]ilor pl\ti]i de guvern nu li se aplic\ principiul confiden]ialit\]ii. Dup\ spusele lui David era posibil ca [i acum procurorul independent s\ citeze fiecare angajat, prieten, membru de
familie care ar fi putut da informa]ii despre cazul Lewinsky.
~n timp ce trenul huruia prin suburbiile din Maryland, David
mi-a spus c\ auzise ni[te zvonuri `nc\ din ajunul depozi]iei lui
Jones [i c\ ziari[tii `l `ntrebaser\ [i despre implicarea unei alte
femei `n caz. El s-a g`ndit c\ treaba ar putea lua o `ntors\tur\ ur`t\,
dar nu at`t de ur`t\ `nc`t s\ dea alarma. Mi-a confirmat c\ pe data de
16 ianuarie procurorul general Reno a trimis o scrisoare completului de judecat\ alc\tuit din trei judec\tori, recomand`ndu-le s\-i
permit\ lui Starr extinderea anchetei `n cazul Lewinsky [i a unei
posibile obstruc]ion\ri a justi]iei. Mai t`rziu, am aflat c\ sugestia lui
Reno se baza pe informa]ii false [i incomplete furnizate de procurorul independent. Bill fusese obstruc]ionat din toate p\r]ile, iar
nedreptatea `ntregii afacerii m-a determinat [i mai mult s\-i fiu
al\turi `n combaterea acuza]iilor.
Am ales s\ lupt `n continuare, dar nu era pl\cut s\ aud ce se
spunea la adresa so]ului meu. {tiam c\ oamenii se `ntrebau: Cum
se poate trezi diminea]a? Cum poate s\ ias\ singur\ `n public?
Chiar dac\ nu crede acuza]iile, tot trebuie s\ fie dureros pentru ea.
Istorie trqitq
591
Era dureros. Afirma]ia lui Eleanor Roosevelt c\ `n via]a politic\

fiecare femeie trebuie s\ renun]e la pudoare devenise ca o rug\ciune pentru mine `n momentele de criz\. Nu-i de mirare c\, o dat\
cu trecerea timpului, masca pe care o purtam se `ngro[ase. Asta
`ns\ nu u[ura lucrurile, le f\cea doar mai u[or de suportat. Nu te
treze[ti pur [i simplu `ntr-o diminea]\ [i-]i spui c\ de acum `nainte
nu vei mai l\sa nimic r\u s\ te deranjeze. Pentru mine a fost o
experien]\ prin care a trebuit s\ trec singur\.
Mi-era team\ c\ armura pe care mi-o creasem ar putea s\ m\
`ndep\rteze de adev\ratele mele sentimente, c\ a[ putea s\ m\
transform `ntr-o caricatur\ fragil\, a[a cum m\ numiser\ unii critici. Trebuia s\ ]in cont de sentimentele mele [i s\ hot\r\sc ce era
mai bine pentru mine, f\r\ s\-mi pese ce spuneau sau g`ndeau al]ii.
{i a[a este destul de greu s\-]i p\strezi con[tiin]a de sine `n public,
dar acum era de dou\ ori mai dificil.
Dup\ ce am ]inut discursul la adunarea de la Goucher, m-am
`ntors `n gar\ la Baltimore, unde m\ a[tepta un grup de reporteri [i
cameramani. ~n via]a mea nu fusesem at`t de asaltat\ de `ntreb\ri.
La un moment dat, cineva a `ntrebat:
Crede]i c\ acuza]iile s`nt false?
Normal c\ s`nt false categoric, am r\spuns eu, oprindu-m\
[i `ntorc`ndu-m\ c\tre microfoane. Este foarte dureros de fiecare
dat\ c`nd cineva drag este atacat [i supus unor acuza]ii necru]\toare, a[a cum a fost so]ul meu.
De ce este atacat Bill Clinton?
C`nd nu a putut fi `nfr`nt politic, s-a `ncercat subminarea
autorit\]ii lui ca pre[edinte, distrugerea multora din realiz\rile lui,
atacarea `n mod direct.
Nu era prima oar\ c`nd d\deam o astfel de declara]ie [i nici
ultima. Cu pu]in noroc, oamenii puteau `ncepe s\ `n]eleag\. ~n viziunea mea, procurorii, uz`nd [i abuz`nd de autoritatea lor, `ncercau
s\ deturneze planurile pre[edin]iei cu scopul de a c`[tiga din nou
puterea politic\ pe care o pierduser\ la votare. ~n acel moment,
8/28/04
12:05 AM
Page 592
592
ac]iunile lor priveau pe toat\ lumea, a[a c\ am sim]it c\ aveam

dubla responsabilitate de a-mi ap\ra [i so]ul, [i ]ara. Neput`nd s\ ì
atace succesele politice repurtate [i nici popularitatea, `l denigrau
[i, deopotriv\, [i pe mine. Miza era foarte mare.
Ca [i mine, Bill nu a renun]at la nici una dintre obliga]iile lui. A dat
interviuri, deja programate, Postului Na]ional de Radio, televiziunilor
Roll Call [i PBS. A discutat politic\ extern\ [i a f\cut referiri la urm\torul discurs despre starea na]iunii, programat\ pentru miercuri, 27 ianuarie. ~ntreb\rilor despre via]a lui personal\ le-a dat lini[tit acela[i
r\spuns: acuza]iile erau false. Nu a cerut nim\nui s\ mint\. Va coopera
cu anchetatorii, `ns\, pentru moment, nu poate spune mai multe.
Vechiul nostru prieten Harry Thomason a venit s\ ne sprijine
moral. Ca produc\tor de televiziune, Harry considera declara]iile lui
Bill prea nesigure [i, de aceea, l-a `ndemnat s\ arate c`t de jignit era
de ceea ce se spunea la adresa lui. Asta a [i f\cut. Pe 26 ianuarie, la
o conferin]\ de pres\ despre finan]area unui program de `ngrijire a
copiilor dup\ terminarea orelor de studiu, av`ndu-l al\turi pe Al
Gore, pe secretarul Educa]iei [i pe mine, pre[edintele a negat cu
vehemen]\ c\ ar fi `ntre]inut rela]ii sexuale cu Lewinsky. Date fiind
circumstan]ele, i-am `n]eles ie[irea plin\ de furie.
La Washington, scandalul a luat mari propor]ii. ~n fiecare zi
ap\reau noi date despre tacticile de prindere `n capcan\ a pre[edintelui, `n care intrau [i `nregistr\ri secrete, ilegale. Administra]ia a
f\cut o `ncercare lamentabil\ dar temerar\ de a dezv\lui `n prealabil unele ini]iative din declara]ia c\tre na]iune, dar mass-media era
impregnat\ cu specula]ii [i previziuni legate de abilitatea pre[edintelui de a r\m`ne `n func]ie.
A doua zi urma s\ fie prezentat discursul despre starea na]iunii
[i aveam programat\, de mult timp, o apari]ie la emisiunea Today,
iar o contramandare ar fi dat na[tere unei avalan[e de specula]ii.
A[a c\ m-am dus, `ncrez\toare c\ [tiam adev\rul, dar `ngrozit\ de
perspectiva discut\rii unor astfel de probleme pe postul na]ional.
Consilierii no[tri au intervenit cu tot felul de sfaturi. Unii erau
Istorie trqitq
593
`ngrijora]i c\ mi l-a[ pune `n cap pe Starr, dac\ a[ vorbi despre

natura p\rtinitoare a investiga]iei sale. David Kendall nu a considerat c\ era nevoie s\ impun\ constr`ngeri.
~n aceea diminea]\, Matt Lauer era gazda emisiunii, f\r\ Katie
Couric, al c\rei so], Jay Monahan, decedase cu trei zile `nainte, `n
urma unui cancer la colon. Toat\ lumea era sobr\ la Centrul
Rockefeller din New York. M-am a[ezat `n fa]a lui Matt [i, imediat dup\ [tirile de la ora [apte, a `nceput interviul.
~n ultima vreme, `n mintea acestui popor n-a fost dec`t o singur\ `ntrebare. Ce tip de rela]ie exist\ `ntre so]ul dumneavoastr\ [i
Monica Lewinsky? V-a dat detalii despre aceast\ rela]ie?
Am discutat destul de mult pe marginea acestui subiect [i cred
c\, pe m\sur\ ce situa]ia se va limpezi, oamenii vor primi mai
multe detalii. Dar la momentul de fa]\ s`ntem `n mijlocul unei
adev\rate frenezii, oamenii vorbesc vrute [i nevrute [i creeaz\ confuzie. De c`nd am intrat `n via]a politic\ [i mai ales de c`nd so]ul
meu [i-a depus candidatura prima oar\, am `nv\]at c\ `n astfel de
cazuri cel mai bun lucru este s\ ai r\bdare, s\ respiri ad`nc [i
adev\rul va ie[i la iveal\.
Lauer a povestit c\ prietenul nostru James Carville descrisese
situa]ia ca un r\zboi `ntre pre[edinte [i Kenneth Starr.
A]i spus unor prietenii apropia]i c\ aceasta este ultima mare
b\t\lie [i c\ una dintre p\r]i se va pr\bu[i.
Nu [tiu dac\ m-am exprimat chiar at`t de tran[ant, este mai
degrab\ o replic\ potrivit\ `ntr-un film. Dar, `ntr-adev\r, cred c\ este
o lupt\. Privi]i persoanele care s`nt implicate `n aceast\ afacere [i
care s-au trezit `ntr-o situa]ie dificil\. Aici este o poveste fascinant\
pentru to]i cei interesa]i s\ afle [i s\ scrie despre ea; este o mare
conspira]ie a dreptei, pus\ la cale `mpotriva so]ului meu `nc\ din
ziua `n care [i-a anun]at candidatura. C`]iva ziari[ti au descoperit-o
[i au explicat-o, dar nu a fost `n `ntregime expus\ publicului american. De fapt, `n mod bizar, actuala situa]ie ar putea s\ o fac\.
8/28/04
12:05 AM
Page 594
Istorie trqitq
594
Mai t`rziu, c`nd David Kendall m-a sunat s\ discut\m despre

apari]ia mea la televiziune, i-am spus c\ m\ g`ndisem la el `n timp
ce mergeam la interviu.
}i-am auzit vorbele `n]elepte sun`ndu-mi `n ureche, i-am zis.
{i ce vorbe incredibil de `n]elepte ai auzit? m-a `ntrebat el
`nghi]ind momeala.
La naiba cu ei, am r`s.
David, care a fost crescut ca un Quaker, a chicotit [i a zis timid:
Este o veche expresie Quaker.
Ce? La dracu cu ei?
De data asta am r`s am`ndoi pe s\turate.
~n mod evident, exprimarea mare conspira]ie i-a atras aten]ia
lui Starr care, contrar obiceiului, s-a pl`ns c\ ì denigrasem motivele [i a denumit no]iunea de conspira]ie o prostie. Cìnele lovit
url\, a[a cum se spune `n Arkansas. Se pare c\ afirma]ia mea
atinsese o coard\ sensibil\.
Uit`ndu-m\ `n urm\, `mi dau seama c\ a[ fi putut s\-mi exprim
punctul de vedere cu mai mult\ diploma]ie, `ns\ `mi men]in p\rerea
despre caracterul investiga]iei lui Starr. La aceea vreme nu [tiam
dac\ acuza]iile `mpotriva lui Bill erau adev\rate, dar [tiam despre
leg\tura dintre Starr [i oponen]ii politici ai so]ului meu. Cred cu
adev\rat c\ a fost [i `nc\ mai este o re]ea de grupuri [i de indivizi
care vor s\ `ntoarc\ timpul `napoi `n multe dintre progresele f\cute
de aceast\ ]ar\, `ncep`nd cu drepturile cet\]ene[ti [i cu cele ale
femeilor p`n\ la reglementarea problemelor de mediu [i cele ale
consumatorului. Pentru a-[i atinge scopul, folosesc toate instrumentele pe care le au la dispozi]ie: bani, putere, influen]\, mass-media
[i politic\. ~n ultimii ani, st\p`nesc [i tehnica distrugerii personale.
Stimula]i de extremi[tii care, de decenii, lupt\ `mpotriva politicienilor [i a ideilor progresiste, aceste grup\ri s`nt sponsorizate de
corpora]ii, funda]ii [i indivizi ca Richard Mellon Scaife. Multe
dintre numele lor s`nt deja `n eviden]a public\ drept consecin]\ a
595
activit\]ii unor ziari[ti cu ini]iativ\. C`]iva din mass-media au `nceput s\ fac\ cercet\ri.
~ntre timp, se f\ceau specula]ii pe baza discursului despre starea
na]iunii din acea noapte: va face pre[edintele vreo referire la scandal?
(Nu a f\cut.) Vor boicota membrii Congresului discursul? (Doar c`]iva
au f\cut-o, de[i unii republicani [i-au stors creierii toat\ noaptea.) Va
ap\rea Prima Doamn\ s\-[i sus]in\ so]ul? Normal c\ am ap\rut.
Desigur c\ eram `ngrijora]i cu to]ii de modul `n care va fi
`nt`mpinat Bill. Dar, din momentul `n care mi-am luat locul pe
scaun `n Camer\, am [tiut c\ totul va merge bine. Am fost `nt`mpinat\ cu o cascad\ de aplauze pline de `n]elegere [i de strig\tele
c`torva femei din public. C`nd Bill a p\[it `n sal\ relaxat [i sigur pe
sine, a primit ova]ii [i mai puternice. Discursul ]inut a fost electrizant, cu adev\rat unul dintre cele mai bune din cariera lui. A recapitulat progresele pe care ]ara le f\cuse `n ultimii cinci ani [i a
schi]at m\surile pe care le va lua pentru a `nt\ri succesele din timpul
guvern\rii lui. Spre surprinderea unora din partidul nostru [i spre
consternarea opozi]iei, el a promis c\ va propune un buget federal
echilibrat, cu trei ani `nainte de termen, [i c\ va salva mai `ntì
Securitatea na]ional\, pentru a face fa]\ la iminentul val de pension\ri. Economia prospera [i Bill a propus o cre[tere a salariului
minim. A pledat [i `n favoarea unor m\riri substan]iale de fonduri
pentru programele de educa]ie, de s\n\tate [i de `ngrijire a copilului.
Am dep\[it faza discu]iilor sterile dintre cei care sus]ineau c\
guvernul este de vin\ [i cei care sus]ineau exact contrariul, a spus.
Am g\sit o a treia cale. Avem cel mai mic guvern din ultimii treizeci [i cinci de ani, dar este unul mai eficient [i mai progresist.
Avem un guvern mai mic, dar o na]iune mai puternic\.
~n urm\ cu c`teva luni, acceptasem s\ vorbesc la Forumul
anual pe probleme de economie mondial\, care se desf\[ura, de obicei, la Davos, un s\tuc frumos din zona Alpilor elve]ieni. ~n luna
februarie, cam dou\ mii de oameni de afaceri importan]i, politicieni, lideri ai mi[c\rilor civice [i intelectuali din toat\ lumea se
8/28/04
12:05 AM
Page 596
596
adunau s\ vorbeasc\ despre chestiuni mondiale, s\ `ncheie noi

alian]e sau s\ le consolideze pe cele vechi. Era pentru prima oar\
c`nd participam la forum [i, `nc\ o dat\, contramandarea nu intra
`n discu]ie.
M-am sim]it u[urat\ c\ unii dintre participan]ii americanii la
Davos erau vechi prieteni, inclusiv Vernon Jordan [i primarul
Richard Daley. Elie [i Marion Wiesel erau extrem de amabili. Faptul c\ Elie a supravie]uit Holocaustului a f\cut din el un om foarte
`n]eleg\tor. ~ntotdeauna era loc `n inima lui pentru durerea unui prieten. M-a `nt`mpinat cu o `mbr\]i[are puternic\ [i m-a `ntrebat:
Ce se `nt`mpl\ cu America? De ce fac asta?
Nu [tiu, am r\spuns.
Vreau doar s\ [tii c\ eu [i Marion `]i s`ntem al\turi [i vrem s\
te ajut\m.
Atitudinea lor plin\ de `n]elegere a fost cel mai pl\cut dar pe
care mi-l puteau face.
Nici unul dintre cei prezen]i la Davos nu a pomenit de scandalul de la Washington, de[i [i-au dat silin]a s\-mi fie de ajutor,
m-au `ntrebat cum o mai duc, m-au invitat la cin\ sau s\ iau loc
al\turi de ei.
~ntotdeauna r\spundeam c\ s`nt bine. Nu puteam spune mai
multe.
Discursul meu a mers bine, `n ciuda titlului mai pu]in interesant
pe care l-au sugerat organizatorii: Priorit\]i individuale [i colective ale secolului al XXI-lea. Am descris cele trei componente
esen]iale ale unei societ\]i moderne: un guvern eficient, o
economie de pia]\ liber\ [i o societate civil\ activ\. ~n afara guvernului [i a pie]ei, `n cea de-a treia component\ intr\ tot ceea ce este
necesar unei vie]i, care s\ merite tr\it\: familie, credin]\, asocia]ie
voluntar\, art\, cultur\. Am vorbit [i despre a[tept\rile [i realit\]ile
din via]a omului.
Nu exist\ fiin]\ uman\ perfect\, am spus. Nu exist\ pia]\ perfect\ dec`t `n teoriile abstracte ale economi[tilor. Nu exist\ guvern
Istorie trqitq
597
perfect dec`t `n visele oamenilor politici. {i nu exist\ societate perfect\. Trebuie s\ accept\m oamenii a[a cum s`nt.
O lec]ie pe care o `nv\]am zi de zi.
~n diminea]a de dup\ discurs, am cobor`t pe pantele din
apropiere. Nu am fost niciodat\ un schior bun, dar `mi place
sportul. Era minunat s\ m\ pierd total `n senza]ia fizic\ aerul
rece, proasp\t a c\rui atingere o sim]eam u[or, `n timp ce alunecam
pe p`rtie, dorindu-mi s\ schiez ore `n [ir. Chiar [i cu Serviciul
Secret pe urmele mele, am sim]it pentru c`teva secunde c\ m-am
desprins de p\m`nt.
8/28/04
12:05 AM
Page 598
Istorie trqitq
IMAGIN~ND VIITORUL
Uneori, inamicii politici apar `n locuri nea[teptate. ~n calitate de
proprietari temporari ai Casei Albe, Bill [i cu mine le-am deschis
u[ile pentru `nt`lniri de vacan]\ [i festivit\]i importante [i n-am
trecut pe lista neagr\ pe cei care nu agreau politica noastr\. Aceast\
atitudine a dus la un moment de st`njeneal\ la primirea oaspe]ilor.
Pe 21 ianuarie 1998, dup\ ce a izbucnit afacerea Lewinsky, eram
gazda unei cine simandicoase care s\rb\torea completarea str`ngerii
de capital pentru Fondul de dotare a Casei Albe, o organiza]ie
non-profit care str`nge bani din sectorul privat pentru proiecte
de restaurare la Casa Alb\. Ini]iat de Rosalynn Carter [i continuat
de Barbara Bush, fondul avea ca scop str`ngerea a dou\zeci [i cinci
de milioane de dolari. Cam jum\tate din aceast\ sum\ fusese str`ns\ `nainte ca eu s\ devin Prim\ Doamn\ [i am fost `nc`ntat\ s\ pot
contribui [i apoi chiar s\ dep\[esc scopul ini]ial. Am f\cut aceast\
activitate cu mare dragoste fa]\ de Casa Alb\, iar cina reprezenta
posibilitatea de a mul]umi tuturor celor care contribuiser\.
Bill [i cu mine ne primeam invita]ii `n Camera Albastr\, c`nd
un b\rbat palid ne `ntinse m`na. ~n timp ce aghiotantul militar ì
anun]a numele, iar un fotograf al Casei Albe se preg\tea s\-i fac\ o
poz\, mi-am dat seama c\ era Richard Mellon Scaife, miliardarul
care finan]ase campania pe termen lung de distrugere a pre[edintelui Bill Clinton. Nu `l `nt`lnisem niciodat\ pe Scaife [i totu[i l-am
`nt`mpinat ca pe oricare alt oaspete. Momentul a trecut neobservat,
599
dar mai t`rziu, c`nd a fost transmis\ lista de invita]i, unii ziari[ti au
fost [oca]i s\ afle c\ am `ncuviin]at prezen]a sa. La `ntrebarea de ce
fusese invitat, am r\spuns c\ Scaife avea tot dreptul s\ participe la
eveniment, datorit\ contribu]iei sale financiare pentru conservarea
Casei Albe din timpul administra]iei Bush, dar eram uimit\ c\ el a
venit s\ `[i `nt`lneasc\ inamicul.
Urm\torul nostru eveniment de gal\ a fost cina oficial\ din 5 februarie 1998, dat\ `n onoarea lui Tony Blair. Dat\ fiind prietenia
dintre noi [i so]ii Blair, precum [i leg\turile istorice [i rela]ia special\ dintre na]iunile noastre, am vrut s\ `ndep\rtez obstacolele din
calea familiei Blair. {i am reu[it, cu cea mai mare cin\ pe care a
g\zduit-o vreodat\ Casa Alb\, care s-a desf\[urat `n Camera de Est,
pentru c\ Sala de recep]ie era prea mic\. Dup\ cin\, le-am cerut lui
Sir Elton John [i lui Stevie Wonder s\ c`nte `mpreun\, un adev\rat
duet muzical anglo-american.
C`nd pre[edintele Camerei, Newt Gingrich, a acceptat invita]ia
noastr\ la cin\, am hot\r`t s\ `l a[ez `n st`nga mea, `n timp ce Blair,
conform etichetei, st\tea la dreapta. Gingrich `l admira pe Blair ca
lider politic al transform\rilor, cum se autodefinise c`ndva. Eram
curioas\ s\ aflu ce [i-ar putea spune unul altuia [i speram s\ aflu ce
g`ndea Gingrich despre ultimele acuza]ii ale lui Starr. O serie de
comentatori l\saser\ s\ se strecoare ideea acuz\rii [i, de[i nu exista
nici o baz\ constitu]ional\ pentru o asemenea procedur\, [tiam c\
asta nu ì va `mpiedica pe republicani s\ `ncerce. Gingrich era
cheia: dac\ `[i d\dea acordul, urmau momente grele pentru ]ar\.
Dup\ o lung\ discu]ie `n timpul cinei despre expansiunea
NATO [i despre Bosnia [i Irak, Gingrich s-a aplecat spre mine:
Acuza]iile `mpotriva so]ului dumneavoastr\ s`nt ru[inoase,
a spus el. {i cred c\ este incorect modul `n care anumite persoane
`ncearc\ s\ profite de acest lucru. Chiar dac\ ar fi adev\rat, nu
`nseamn\ nimic. Asta nu duce la nimic.
Asta [i speram s\ aud, dar am fost surprins\. Mai t`rziu, le-am
spus lui Bill [i lui David Kendall c\ Gingrich nu credea c\ acuza]iile
8/28/04
12:05 AM
Page 600
Istorie trqitq
600
`mpotriva lui Bill s`nt serioase. ~ns\ c`nd a condus atacul republicanilor `mpotriva lui Bill, a avut o atitudine complet diferit\. Totu[i,
pentru moment, am luat conversa]ia ca o dovad\ a firii imprevizibile [i complicate a lui Gingrich. (Peste c`teva luni, c`nd infidelit\]ile lui Gingrich au fost dezv\luite, am `n]eles de ce Gingrich
ar fi vrut s\ resping\ subiectul.) ~n februarie, Starr a decis s\ citeze
membri ai Serviciului Secret pentru a-i for]a s\ depun\ m\rturie `n
fa]a marelui juriu. Starr c\uta ceva care s\ contrazic\ declara]ia lui
Bill `n cazul Jones [i voia ca agen]ii s\ relateze conversa]ii sau
activit\]i pe care ar fi putut s\ le aud\ sau s\ le vad\ `n timpul serviciului. For]area agen]ilor Serviciului Secret s\ depun\ m\rturie
era un act f\r\ precedent [i cita]iile lui Starr ì puneau `ntr-o
situa]ie imposibil\. Agen]ii s`nt profesioni[ti care nu se implic\ `n
politic\ [i ale c\ror slujbe presupun multe ore de munc\, condi]ii
dificile [i o presiune uria[\. ~n mod inevitabil, ei s`nt martori la confiden]ele celor pe care ì supravegheaz\, confiden]e despre care ei
[tiu c\ nu trebuie divulgate. Dac\ pre[edintele nu ar avea `ncredere
`n agen]i, nu li s-ar permite s\ stea suficient de aproape pentru a
p\stra siguran]a pre[edintelui [i a familiei lui s\ nu trag\ cu urechea pentru procurorul independent sau alte corpuri de anchet\.
~i respect [i ì admir pe agen]ii pe care i-am `nt`lnit `n cursul
anilor. Protectorul [i protejatul fac un efort extraordinar s\ men]in\
o distan]\ profesional\, dar c`nd petrec fiecare or\ unul `n compania celuilalt se dezvolt\ rela]ii de `ncredere [i de grij\ reciproc\. Eu
[i familia mea am ajuns s\ ì cunoa[tem pe agen]i `n calitatea lor de
fiin]e umane, calde, amuzante [i grijulii. George Rogers, Don
Flynn, A.T. Smith [i Steven Ricciardi, care au fost succesiv agen]ii
mei principali, au g\sit invariabil balan]a exact\ dintre profesionalism [i familiaritate. Nu voi uita niciodat\ calmul lui Steve Ricciardi de dup\ atacul de la 11 septembrie, c`nd a sunat-o pe Chelsea
care era cu prietenul ei, Nickie Davidson, `n Manhattan, ca s\ se
asigure c\ era `n siguran]\.
601
Lew Merletti, un veteran din Vietnam care condusese Divizia

de Protec]ie Preziden]ial\ (DPP) [i care a devenit mai t`rziu directorul Serviciului Secret, s-a `nt`lnit cu agen]ii lui Starr [i i-a avertizat c\ for]area agen]ilor s\ depun\ m\rturie va compromite
`ncrederea dintre ei [i pre[edinte, submin`nd siguran]a preziden]ial\
pentru totdeauna. Dup\ ce i-a supravegheat pe pre[edin]ii Reagan,
Bush [i Clinton, aprecierea lui Merletti se baza pe o vast\ experien]\ `n domeniu. Fo[tii [efi ai Serviciului Secret au fost de acord.
Trezoreria, care supravegheaz\ Serviciul, a cerut cur]ii s\ resping\
solicitarea lui Starr, iar fostul pre[edinte Bush a trimis scrisori prin
care se opunea `ncerc\rii lui Starr de a-i for]a pe agen]i s\ depun\
m\rturie. Dar Starr a insistat cu cita]iile. Condi]iile `n care lucrau
agen]ii [i rolul cu totul singular al Serviciului Secret au contat
foarte pu]in pentru el. ~n iulie, l-a for]at pe Larry Cockell, [ef al
DPP, s\ depun\ m\rturie [i a `naintat mo]iuni pentru a-i for]a [i pe
al]ii. ~n ultim\ instan]\, Curtea a considerat c\ cererea lui Starr era
legal\ spre deosebire de avocat [i client sau doctor [i pacient,
rela]ia dintre agent [i protejat nu era una confiden]ial\. ~nainte de
sf`r[itul anului, Starr for]ase mai mult de dou\zeci [i patru de
agen]i de la Casa Alb\ s\ depun\ m\rturie.
La `nceputul prim\verii 1998, publicul p\rea s\tul de investiga]ia lui Starr. Mul]i americani s-au sim]it jigni]i [i au reac]ionat la
dezv\luirile senza]ionale ale procurorului independent [i au recunoscut c\, chiar dac\ Bill ar fi gre[it `n via]a lui personal\, p\catele
sale nu l-au `mpiedicat s\ `[i fac\ datoria ca pre[edinte.
Presa a `nceput s\ urm\reasc\ pista unei ac]iuni organizate contra noastr\. Pe 9 februarie, `n revista Newsweek a ap\rut un articol
intitulat Conspira]ie sau coinciden]\?. Articolul puncta leg\turile
dintre dou\zeci [i trei de politicieni, colaboratori, directori media,
scriitori, avoca]i, organiza]ii [i al]ii care au fost subiectul scandalurilor investigate de Starr.
Apoi, `n edi]ia din aprilie a revistei Esquire, David Brock a
scris o scrisoare deschis\ pre[edintelui, prin care se scuza pentru
8/28/04
12:05 AM
Page 602
602
istoria Troopergate, care fusese publicat\ `n American Spectator, `n 1994, [i `n care se vorbea despre procesul Paula Jones.
Era `nceputul crizei de con[tiin]\ a lui Brock. Cartea acestuia,
Blinded by the Right, oferea informa]ii ample despre propria-i
complicitate `n campania de distrugere a lui Bill [i a administra]iei sale, precum [i hot\r`rea, tacticile [i obiectivele dreptei
`n America.
Am luat ini]iativa unor m\suri legale. Biroului procurorului
independent i s-a interzis, prin lege federal\, s\ dezv\luie informa]ii secrete ale marelui juriu. {i totu[i, informa]iile plecau `n mod
obi[nuit din biroul lui Starr c\tre un grup select de reporteri, ale
c\ror articole erau `n favoarea procurorului independent. David
Kendall a ]inut o conferin]\ de pres\ pentru a anun]a c\ cere
judec\toarei Norma Holloway Johnson, care supraveghea marele
juriu Whitewater, s\ interzic\ divulgarea unor astfel de informa]ii.
Aceast\ ac]iune a avut efectul scontat. Nu au mai existat scurgeri
de informa]ie, pentru o vreme.
Pe `ntì aprilie, c`nd Bill [i cu mine ne aflam `n str\in\tate, `n
ultima parte a vizitei preziden]iale `n Africa, Bob Bennett l-a sunat
pe pre[edinte ca s\-i transmit\ c\ judec\toarea Susan Webber
Wright hot\r`se s\ renun]e la cazul Paula Jones, descoperind c\ nu
exist\ nici o baz\ legal\ sau faptic\.
~n timpul prim\verii, Starr l-a angajat pe Charles Bakaly, un
maestru `n materie de rela]ii publice, pentru a-[i `mbun\t\]i imaginea. ~n iunie, poate cu ajutorul acestuia, Starr a ]inut un discurs `n
fa]a baroului din Carolina de Nord `n care se compara cu Atticus
Finch, curajosul avocat alb din romanul S\ ucizi o pas\re c`nt\toare
al lui Harper Lee. ~n roman, Finch preia cazul unui negru acuzat de
violarea unei femei albe din micul lui ora[ din Alabama. ~ntr-un act
de mare curaj, Finch s-a opus puterii dezl\n]uite a unui procuror
care deformase dovezile pentru a-i servi propriilor interese.
V\zusem mul]i Atticus Finch `n Vince Foster, dar [i compara]ia f\cut\ de Starr, un om pentru care sensul superiorit\]ii morale justifica
Istorie trqitq
603
`nc\lcarea regulilor, procedurilor [i decen]ei, era prea mult pentru

mine [i David. ~n ziarul The New York Times din 3 iunie, Kendall
a scris: Ca [i Atticus, oficialii trebuie s\ fie sceptici `n ceea ce
prive[te motivele lor, motivele oponen]ilor [i chiar `n privin]a propriei versiuni asupra adev\rului.
La mijlocul lunii iunie, judec\toarea Johnson a conchis c\ exista
posibilitatea unei scurgeri de informa]ii [i c\ David ar putea s\-i
citeze `n instan]\ pe Starr [i pe subordona]ii s\i s\ depisteze sursa
acestei scurgeri. Confiden]ialitatea marelui juriu este vital\ `ntruc`t
un mare juriu federal are, literalmente, multiple posibilit\]i de investigare. Conform legii, procedurile marelui juriu trebuie ]inute secrete
fa]\ de cei ancheta]i, dar nu acuza]i. Judec\toarea Johnson a aflat c\
informa]iile despre investiga]ia procurorului independent ajunse la
urechea presei fuseser\ serioase [i repetate [i c\ defini]ia dat\ de
procuror termenului confiden]ialitate era prea `ngust\. Ironia sor]ii,
decizia ei, care era `n favoarea noastr\, de[i transmis\ mascat pentru
c\ se lega de procedurile marelui juriu, a fost, la vremea respectiv\,
printre pu]inele informa]ii care nu au parvenit presei.
~n ciuda complotului, Bill [i-a continuat activitatea `n cursul
primei jum\t\]i a anului 1998, lupt`ndu-se cu banda celor trei
Gingrich, DeLay [i Dick Armey. M-am opus planului lor de eliminare a unor cheltuieli din buget [i de subminare a sprijinului federal pentru desf\[urarea de activit\]i culturale `n ]ar\. ~n 1995,
publicasem `n The New York Times un articol despre c`t de important este suportul federal `n art\. De asemenea, am ap\rut la posturi
de televiziune [i am adus la Casa Alb\ personaje din Sesame Street
pentru o conferin]\ de pres\. Marionetele erau salvate, dar am continuat s\ lupt\m pentru a men]ine spijinul limitat, dar important pe
care guvernul federal `l oferea sferei artistice.
Bill avea un nou candidat pentru postul de ambasador al
Statelor Unite la ONU, Richard Holbrooke, pe care republicanii din
Senat nu doreau s\-l accepte. Holbrooke negociase acordurile de
pace de la Dayton [i fusese ambasadorul lui Bill `n Germania [i
8/28/04
12:05 AM
Page 604
604
secretar de Stat adjunct pe probleme canadiene [i europene, `n

prima parte a mandatului. Dick avea inamici `nver[una]i, `n general
din cauza reputa]iei sale. Era extrem de inteligent, puternic,
`ndr\zne]. ~n timpul negocierilor pentru stoparea r\zboiului din
Bosnia, Dick m\ suna din c`nd `n c`nd s\ discut\m c`te o chestiune
[i s\-mi cear\ s\-i trimit informa]ii lui Bill. ~n iunie 1998, c`nd Bill
l-a nominalizat pe Dick pentru postul de ambasador, detractorii lui
Dick au `ncercat s\ `mpiedice numirea sa `n func]ie. Eu [i cu
Melanie am muncit din greu s\-i ob]inem numirea [i s\-l determin\m s\ treac\ peste procesul tot mai accentuat prin care oamenii
califica]i s`nt `mpiedica]i s\ accepte numiri `n posturi importante.
Dup\ paisprezece luni, Dick a ie[it victorios [i `n august 1999 a plecat la Na]iunile Unite unde, `n cadrul Congresului, a pus problema
achit\rii contribu]iei noastre fa]\ de ONU [i a lucrat cu secretarul
general Kofi Annan la transformarea pandemiei HIV/SIDA `ntr-o
prioritate a Na]iunilor Unite.
Punctul de atrac]ie al prim\verii l-a constituit `ndelung anticipata c\l\torie a lui Bill `n Africa, prima sa vizit\ pe acest continent [i
prima vizit\ extins\ p`n\ `n zona sub-saharian\ a Africii, f\cut\ de
un pre[edinte aflat la putere. ~nc\ de c`nd ne cunoscuser\m, Bill m\
f\cuse s\ v\d dincolo de grani]a ]\rii noastre, iar acum era r`ndul
meu s\-i ar\t ce descoperisem.
Am ajuns la Accra, capitala statului Ghana, pe 23 martie 1998,
[i am fost `nt`mpina]i de cea mai mare mul]ime pe care o v\zusem
vreodat\. Mai mult de jum\tate de milion de oameni se adunaser\
`n c\ldura chinuitoare din Pia]a Independen]ei ca s\ `l aud\ pe Bill
vorbind. ~nc\ din 1973, c`nd Bill m\ luase cu el `n Anglia [i `n
Fran]a, `mi f\cuse pl\cere s\ c\l\toresc cu el. Profita de fiecare
ocazie public\ pentru a cunoa[te al]i oameni [i ì pl\cea s\ `ncerce
noi experien]e.
St`nd pe scen\ `n fa]a imensei mul]imi, mi-a spus s\ m\ uit `n
spate la r`ndurile de regi tribali care purtau robe [i erau `mpodobi]i
cu bijuterii din aur. M-a str`ns de m`n\ [i mi-a zis:
Istorie trqitq
605
S`ntem departe de Arkansas, micu]\ Hiry.

~ntr-adev\r, eram departe. Pre[edintele statului Ghana, Jerry
Rawlings, [i so]ia sa, Nana Konadu, au dat un pr`nz `n cinstea
noastr\, `n incinta castelului Osu, re[edin]a oficial\ a pre[edintelui.
~n carcera subteran\ a castelului fuseser\ c`ndva ]inu]i sclavi [i
condamna]i. Rawlings, ajuns la putere `n 1979 `n urma unei lovituri
militare, [i-a pus `n mare `ncurc\tur\ criticii prin aducerea stabilit\]ii `n ]ar\. Ales pre[edinte `n 1992 [i reales `n 1996, a renun]at
`n mod pa[nic la func]ia sa `n cadrul unei campanii electorale libere
din 2000. Eu [i so]ia lui, o femeie gra]ioas\ care purta haine din
stof\, realizate dup\ propriile tipare extraordinare, ne aflam `ntr-o
leg\tur\ intim\: Hagar Sam o moa[\ din Ghana care asistase at`t
la na[terea lui Chelsea `n Little Rock, c`t [i la na[terea celor patru
copii Rawlings. Ca mul]i oameni `ntreprinz\tori din lume, Hagar
[i-a continuat educa]ia `n America, studiind la Spitalul Baptist din
Little Rock [i lucr`nd cu obstetricianul meu.
Fiecare zi era o revela]ie pentru Bill. ~n Uganda, pre[edintele
`mpreun\ cu doamna Museveni ne-au dus `n satul Wanyange, l`ng\
izvoarele Nilului. Le cerusem celor doi pre[edin]i s\ sublinieze rezultatele pozitive ale microcreditelor. Din cas\ `n cas\, am v\zut dovezi
ale succesului: cei care se `mprumutaser\ [i-au folosit creditul s\
construiasc\ ad\posturi pentru iepuri, s\ cumpere o oal\ de g\tit mai
mare pentru a vinde m`ncare mai mult\ sau s\ achizi]ioneze bunuri
pentru a le comercializa. ~n fa]a uneia dintre case so]ul meu a dat nas
`n nas cu un alt Bill Clinton un b\iat `n v`rst\ de doi ani, pe care
mama lui `l numise a[a `n onoarea pre[edintelui american.
Bill a vrut s\ mearg\ `n Rwanda s\-i `nt`lneasc\ pe supravie]uitorii genocidului. Conform celor mai bune estim\ri, `n mai pu]in
de patru luni au fost omor`]i `ntre cinci sute de mii [i un milion de
oameni. Din cauza problemelor de securitate `nc\ nerezolvate, Serviciul Secret a insistat ca `nt`lnirile s\ aib\ loc la aeroport. St`nd
`ntr-un bar al aeroportului cu supravie]uitorii unuia dintre cele mai
groaznice genociduri din istoria omenirii, mi-am amintit, din nou,
8/28/04
12:05 AM
Page 606
606
ce pot s\-[i fac\ oamenii unul altuia. Timp de dou\ ore, victim\
dup\ victim\ a povestit calm `mprejur\rile `n care el sau ea se
`nt`lnise cu diavolul. Nici o ]ar\ sau organiza]ie interna]ional\, inclusiv Statele Unite, nu a intervenit s\ stopeze crimele. Ar fi fost dificil
ca Statele Unite s\ trimit\ trupe la un timp at`t de scurt dup\
pierderea solda]ilor americani `n Somalia [i `ntr-o perioad\ `n care
administra]ia `ncerca s\ pun\ cap\t epur\rii etnice din Bosnia. Dar
Bill [i-a exprimat `n public regretul c\ ]ara noastr\ [i comunitatea
interna]ional\ nu f\cuser\ mai mult pentru oprirea acestei groz\vii.
~n Cape Town, am fost `nt`mpina]i de pre[edintele Mandela,
care i-a cerut lui Bill s\ ]in\ un discurs `n fa]a Parlamentului sud-african. Dup\ aceea, am luat pr`nzul cu un grup de parlamentari de
rase diferite care, `nainte de declararea independen]ei, nu s-ar fi
`nt`lnit unul cu cel\lalt `n societate. Bill a vizitat [i Victoria
Mxenge pentru a vedea cele mai mult de o sut\ de case construite
de la vizita mea cu Chelsea `n urm\ cu un an. Femeile d\duser\
unei str\zi numele meu [i mi-au oferit, ca suvenir, o t\bli]\ cu
numele meu pe ea.
Vara era pe sf`r[ite `n Africa de Sud [i aerul se r\cise, c`nd Bill
`mpreun\ cu Mandela s-au `ndreptat spre blocurile de celule din
Insula Robben. Prizonierilor negri li se ceruse s\ poarte pantaloni
scur]i, c`nd lucrau `n minele de piatr\ de pe insul\, chiar [i pe
vreme rea. Restul prizonierilor purtau pantaloni lungi. ~n timpul
orelor monotone de spargere a pietrei, Mandela desena litere `n
praful de calcar, `ncerc`nd s\ ì `nve]e pe prizonieri s\ citeasc\,
atunci c`nd g\rzile nu ì supravegheau. Ani de expunere la praful
caustic au afectat canalele lacrimale ale lui Mandela provoc`ndu-i
l\crim\ri [i m`nc\rimi. Dar ochii ì str\luceau de fiecare dat\ c`nd
era `n prezen]a noii lui iubiri, Graa Machel, v\duva lui Samora
Machel, pre[edintele Mozambicului, care murise `ntr-un accident
de avion, `n 1986. Ea era o lumin\ c\l\uzitoare `n ]ara fr\m`ntat\
de r\zboi [i sus]inuse cauza femeilor [i a copiilor din Africa. C\s\toria lui Mandela cu Winnie, care inclusese perioade de separare,
Istorie trqitq
607
`nchisoare [i exil, n-a rezistat. ~n prezen]a lui Graa, el era `n mod

evident nelini[tit. ~n iulie 1998, s-au c\s\torit la imboldul vechiului
s\u prieten arhiepiscopul Tutu.
Mandela a insistat s\ `l chem\m pe numele s\u tribal colocvial,
Madiba. Ne sim]eam mult mai bine spun`ndu-i domnule pre[edinte. Pur [i simplu `l admiram foarte mult [i era o onoare s\ fim
`n compania lui. De mai multe ori Mandela ne-a `ntrebat de ce nu o
luasem [i pe Chelsea cu noi.
S\ ì spune]i c\ trebuie s\ m\ vad\ c`nd voi veni `n Statele
Unite, indiferent unde voi fi, a spus el.
{i noi ne-am dorit ca Chelsea s\ fie cu noi. Eram `n drum spre
Botswana, o ]ar\ cu sol arid [i cu cea mai mare rat\ de `mboln\viri
cu HIV din lume, de[i cu cele mai mari venituri pe cap de locuitor
din Africa sub-saharian\. Guvernul `ncerca s\ `[i foloseasc\
resursele pentru a combate r\sp`ndirea bolii [i `ncerca s\ furnizeze
tratament, dar costurile erau foarte mari f\r\ ajutor interna]ional.
Aceast\ vizit\ l-a convins pe Bill s\ for]eze triplarea fondului SUA
pentru programele interna]ionale SIDA `n doar doi ani [i s\ `[i ia o
obliga]ie financiar\ substan]ial\ pentru crearea unui vaccin.
De[i excursia noastr\ fusese animat\, Bill totu[i nu avusese
ocazia s\ vad\ via]a s\lbatic\ de care eu [i Chelsea ne bucuraser\m
cu un an `n urm\. ~n timpul unei scurte vizite la Parcul Na]ional
Chobe, Bill [i cu mine ne-am trezit `n zori pentru a ne bucura de
faun\. Dup\ ce am v\zut elefan]i, hipopotami, vulturi [i o leoaic\
cu patru pui, ne-am petrecut dup\-amiaza navig`nd pe rùl Chobe.
Am stat singuri la pupa unui vapora[, `n timp ce soarele apunea,
`ntr-o zi pe care nu o voi uita niciodat\.
La finalul c\l\toriei, Bill a mers la Gore Island `n Senegal, un
loc pe care eu `l vizitasem `nainte. El a v\zut U[a f\r\ de ~ntoarcere
[i [i-a exprimat regretul fa]\ de rolul jucat de America `n sclavagism. Declara]ia a fost controversat\ `n America, dar eu am considerat-o potrivit\. Cuvintele conteaz\, iar cuvintele unui pre[edinte
american c`nt\resc mult `n lume. Exprim`ndu-[i regretul fa]\ de
8/28/04
12:05 AM
Page 608
608
genocidul din Rwanda [i fa]\ de rolul american `n sclavagism, a

trimis un mesaj de grij\ [i de respect pentru africanii care se confrunt\ cu provoc\rile s\r\ciei, bolii, represiunii, foametei, analfabetismului [i r\zboiului. Dar Africa nu are nevoie doar de cuvinte.
Are nevoie de investi]ii [i comer] dac\ economia ei se va dezvolta
vreodat\. Acest lucru cere at`t schimb\ri semnificative `n majoritatea guvernelor, c`t [i un parteneriat cu Statele Unite. De aceea,
Legea de dezvoltare [i oportunitate african\, pe care Bill a propus-o
[i pe care Congresul a acceptat-o, este at`t de necesar\. El stimuleaz\ companiile americane s\ investeasc\ `n Africa.
Dup\ o lun\, tot vorbind [i g`ndindu-ne la Africa, Bill [i cu
mine am pornit spre China pentru o vizit\ oficial\. Eram `nc`ntat\
c\ le-am putut lua pe Chelsea [i pe mama cu mine [i c\ puteam sta
o perioad\ mai lung\, ce `mi permitea s\ v\d mai multe dec`t
v\zusem `n timpul vizitei mele din 1995.
Economia Chinei se moderniza deja, iar direc]iile `n care evolua
aveau un impact direct asupra intereselor americane. Bill a favorizat leg\turile cu China, dar, a[a cum aflasem `n 1995, era mai
u[or de spus dec`t de f\cut. Ne-am `mbarcat pentru vizita oficial\
de mult timp planificat\, sper`nd s\ putem discuta despre `nc\lc\rile drepturilor omului `n China, `n acela[i timp deschiz`nd calea
produselor americane pe pia]a chinez\ [i ajung`nd la o `n]elegere
privind Taiwanul. Un act de echilibru dificil.
Pentru c\ era o vizit\ oficial\, guvernul chinez a insistat asupra
organiz\rii unei ceremonii de sosire `n Beijing. De obicei, `n Statele Unite, aceste ceremonii au loc pe peluza sudic\ a Casei Albe,
`n timp ce, `n China, ele se desf\[oar\ `n Pia]a Tiananmen. Bill [i
cu mine am discutat dac\ ar trebui s\ lu\m parte la ceremonia din
Pia]a Tiananmen, unde autorit\]ile chineze utilizaser\ tancuri pentru a suprima demonstra]iile prodemocratice din iunie 1989. Bill nu
a vrut s\ par\ c\ aprob\ tacticile de represiune [i de `nc\lcare a
drepturilor omului, dar a `n]eles importan]a istoric\ a pie]ei [i a
acceptat cererea chinezilor. Evenimentele din Tiananmen m\
Istorie trqitq
609
urm\reau, `mi aminteam de Pia]\ a[a cum o v\zusem `ntr-o

secven]\ televizat\ `n 1989 studen]i construind o machet\ numit\
Zei]a Democra]iei care sem\na cu Statuia Libert\]ii, sfid`nd ni[te
solda]i care sem\nau mult cu cei din garda de onoare a[eza]i `n
forma]ie `n a[teptarea inspec]iei pre[edintelui Statelor Unite.
M\ `nt`lnisem cu pre[edintele Jiang Zemin `n octombrie 1997,
c`nd el [i so]ia lui, Wang Ieping, au venit `n vizit\ oficial\ `n SUA.
Jiang vorbea englez\ [i conversa cu u[urin]\. ~nainte de vizit\,
mul]i dintre prietenii mei m-au rugat s\ `l `ntreb despre opresiunea
chinez\ `n Tibet. M\ `nt`lnisem cu Dalai Lama pentru a discuta
situa]ia dificil\ a celor din Tibet, a[a c\ l-am rugat pe pre[edintele
Jiang s\ `mi explice opresiunea tibetanilor [i a religiei lor.
Ce vrei s\ spui? Tibetul este o regiune istoric\ a Chinei.
Chinezii s`nt eliberatorii poporului tibetan. Am citit istoria din bibliotecile noastre [i [tiu c\ tibetanii tr\iesc mai bine dec`t `nainte.
Dar cum r\m`ne cu tradi]iile [i cu dreptul lor s\ `[i aleag\
religia?
Dintr-o dat\ a devenit irascibil [i chiar a b\tut cu pumnul `n
mas\.
Au fost victimele religiei, acum s`nt elibera]i de feudalism.
~n ciuda unei dezvolt\ri globale a culturii, acelea[i fapte pot fi [i
s`nt adesea privite din perspective istorice [i culturale complet
diferite [i cuv`ntul libertate este definit pentru a se potrivi op]iunii
politice a cuiva. Totu[i, nu am crezut c\ Jiang, care este o personalitate complex\ [i a reu[it s\ deschid\ [i s\ modernizeze economia
chinez\, a fost cinstit cu mine `n chestiunea Tibetului. Chinezii, din
motive istorice [i psihologice, erau obseda]i s\ previn\ dezintegrarea intern\. ~n cazul Tibetului, aceast\ obsesie a condus la reac]ii
exagerate [i la opresiune, a[a cum se `nt`mpl\ de obicei.
~n timpul vizitei `n China, Bill [i cu mine am pus, din nou, problema Tibetului [i a viol\rii drepturilor omului `n China. Dup\ cum
era de a[teptat, liderii chinezii au fost de ne`nduplecat [i au schimbat subiectul. C`nd s`nt `ntrebat\ de ce un pre[edinte american ar
8/28/04
12:05 AM
Page 610
610
trebuie s\ viziteze o ]ar\ cu care avem profunde divergen]e de

opinie, r\spunsul meu este invariabil: America, na]iunea cu cea mai
mare varietate de culturi din istoria omenirii, de]ine acum puteri de
neegalat. Dar nu putem tr\i izola]i [i f\r\ s\ [tim nimic despre alte
]\ri [i perspectivele lor. Cunosc`nd mai multe despre lumea `n care
tr\iesc, cu care s`nt `n competi]ie [i cooperare, liderii [i poporul
nostru progreseaz\. Indiferent de c`te avem `n comun cu oamenii
de pretutindeni, istoria, geografia [i cultura produc diferen]e profunde [i acestea pot fi dep\[ite numai prin experien]\ [i prin rela]ii
directe. O vizit\ preziden]ial\ la nivel `nalt, prin aten]ia pe care o
genereaz\ at`t `n ]ara vizitat\, c`t [i `n America, poate crea cel pu]in
o baz\ pentru `n]elegere [i `ncredere. Deoarece China este o ]ar\
at`t de important\ se cerea o vizit\ oficial\.
Centrul pentru Studierea Dreptului de c\tre Femei [i Servicii
Legale de la Universitatea Beijing este un mic birou de consiliere
juridic\, surprinz\tor de asem\n\tor cu cel pentru care lucrasem ca
profesoar\ de drept la Universitatea din Arkansas. Centrul folosea
`n mod energic legea pentru a sprijini drepturile femeilor. Un prim
pas `n aplicarea legii protec]iei drepturilor femeilor a fost f\cut `n
1992. Centrul `ncercase s\ impun\ legea, aduc`nd pe rol un proces
al unor muncitoare care nu fuseser\ pl\tite de luni de zile, d`nd `n
judecat\ un antreprenor care a for]at femei inginer s\ `[i dea
demisia mai repede dec`t colegii lor b\rba]i [i ajut`nd la aducerea `n
fa]a justi]iei a unui violator. Am `nt`lnit multe dintre clientele Centrului, inclusiv o femeie concediat\ pentru c\ `[i n\scuse primul
copil f\r\ aprobarea cabinetului de consiliere familial\ a companiei
pentru care lucra. ~nfiin]at `n 1995 cu ajutorul Funda]iei Ford, Centrul consiliase deja aproape patru mii de oameni [i oferise servicii
legale gratuite `n peste o sut\ de cazuri. A fost `ncurajator s\ v\d
acest gen de consiliere, precum [i experimentul de democra]ie
rural\ f\cut de China. Schimbarea `n China este o certitudine; `ns\
progresul c\tre o libertate mai mare nu este. Cred c\ Statele Unite
au o mare [ans\ s\ dezvolte leg\turi mai str`nse.
Istorie trqitq
611
Guvernul chinez ne-a surprins permi]`nd difuzarea necenzurat\

a conferin]ei de pres\ ]inute de Bill [i de Jiang `n timpul c\reia a
avut o conversa]ie lung\ despre drepturile omului [i despre Tibet
[i discursul lui Bill c\tre studen]ii de la Universitatea Beijing, `n
care a subliniat c\ libertatea real\ presupune mai mult dec`t libertatea economic\.
Bill, Chelsea, mama [i cu mine am f\cut o vizit\ a Ora[ului
Interzis [i a Marelui Zid. Am fost la slujba de duminic\ la biserica
protestant\ Chongwenmen, interzis\ multora, ca s\ demonstr\m
public sprijinul nostru pentru o libertate religioas\ mai mare `n
China. ~ntr-o diminea]\ devreme, am vizitat pia]a murdar\, un
t`rg unde v`nz\torii care nu puteau s\ ob]in\ un spa]iu `n cortul permanent `[i expuneau marfa pe p\turi `n mizeria din afara cortului.
Pre[edintele Jiang a dat `n onoarea noastr\ un dineu oficial magnific `n Marea Sal\ a Poporului, unde am fost delecta]i cu muzic\
tradi]ional\ chinez\ [i occidental\. ~nainte de sf`r[itul reprezenta]iei
muzicale, ambii lideri au dirijat cu r`ndul forma]ia Armata
Eliber\rii Poporului. ~n noaptea urm\toare, Jiang ne-a invitat pe
to]i la un dineu intim la palat, unde el [i al]i oficiali de rang `nalt
locuiau `mpreun\ cu familiile lor. Dup\ cina din camera de servire
a ceaiului, ne-am plimbat `n noaptea de var\ [i ne-am a[ezat pe
malul unui lac mic. Luminile din Beijing lic\reau `n dep\rtare.
Dac\ Beijing este un Washington, Shanghai este un New York.
Programul lui Bill era plin de `nt`lniri cu oameni de afaceri [i o vizit\
la Bursa de valori din Shanghai. Am dat peste o alt\ amuzant\, dar
relevant\ `nt`mplare despre controlul guvernului chinez. Pl\nuisem
un pr`nz intim la un restaurant, ca o pauz\ `n programul oficial. C`nd
am ajuns, Bob Barnett, care vizitase `nainte restaurantul, mi-a spus
c\ poli]ia ap\ruse cu c`teva ore `nainte [i le spusese tuturor celor care
lucrau `n magazinele din apropiere s\ plece. Ei au fost `nlocui]i cu
tineri atr\g\tori purt`nd haine occidentale.
La Biblioteca din Shanghai, care era un monument arhitectonic,
am vorbit despre situa]ia femeilor, construindu-mi discursul `n
8/28/04
12:05 AM
Page 612
612
jurul unui vechi aforism chinez, conform c\ruia femeile sus]in

jum\tate din ceruri. Dar de cele mai multe ori, am ad\ugat eu, c`nd
combin\ munca domestic\ nepl\tit\ cu activitatea productiv\ pl\tit\, femeile ajung s\ sus]in\ mai mult de jum\tate.
Pentru a accentua libertatea religioas\, am f\cut, `mpreun\ cu
ministrul Albright, o vizit\ la sinagoga Ohel Rachel. Sinagoga fusese restaurat\ de cur`nd, fiind una dintre numeroasele sinagogi
construite de marea comunitate de evrei, care `nflorise `n secolele
al XIX-lea [i al XX-lea, c`nd ace[tia s-au `ndreptat spre Shanghai,
dinspre Europa [i Rusia. Majoritatea evreilor au p\r\sit China dup\
instalarea comuni[tilor la putere pentru c\ guvernul n-a acceptat,
oficial, iudaismul [i sinagogile. Ohel Rachel fusese folosit\ mult
timp drept depozit. Rabinul Arthur Schneier de la sinagoga din
Park East din New York, care `mpreun\ cu cardinalul Theodore
McCarrick [i cu doctorul Donald Argue ì relataser\ lui Bill despre
statutul libert\]ii religioase `n China, a adus o nou\ Tora.
De la ritmul frenetic din Shanghai am zburat spre Guilin, locul
favorit al arti[tilor, de secole. Rùl Li curgea u[or printre doi mun]i
de calcar, care ar\tau precum turla unei biserici. Multe dintre picturile chineze[ti `nf\]i[au acest minunat peisaj.
De `ndat\ ce ne-am `ntors din China, ne-am concentrat aten]ia
asupra istoriei noastre cultural-artistice [i asupra s\rb\toririi mileniului, eveniment la care m\ g`ndisem de luni de zile. Democra]ia
impune mari rezerve de capital intelectual, pentru a continua aventura `ntemeietorilor na]iunii noastre, gigan]i intelectuali care, prin
imagina]ie [i principii filozofice, au prefigurat [i apoi au dat
na[tere sistemului nostru puternic de guvernare. Sus]inerea democra]iei de mai bine de dou\ sute dou\zeci [i cinci de ani presupune
c\ cet\]enii `n]eleg istoria bogat\ a na]iunii noastre, leg\turile productive cu celelalte ]\ri [i pot s\ `[i imagineze viitorul copiilor lor.
~n ultimii c`]iva ani fusesem preocupat\ de anti-intelectualismul
frivol din discursul nostru politic. Unii membri ai Congresului afirmaser\ cu m`ndrie c\ nu c\l\toriser\ `n str\in\tate niciodat\.
Istorie trqitq
613
Intrarea `n noul mileniu oferea posibilitatea etal\rii istoriei, culturii [i ideilor care au f\cut din America na]iunea cu cea mai lung\
democra]ie din istoria umanit\]ii [i care s`nt cruciale preg\tirii
cet\]enilor no[tri pentru viitor. Am vrut s\ atrag aten]ia asupra istoriei culturale [i artistice a Americii. Am implicat-o [i pe Ellen
McCulloch-Lovell, [ef-adjunct al departamentului de personal, `n
ac]iunea de `nt`mpinare a mileniului. ~mpreun\ am ales o tem\ care
s\ schi]eze ce a[teptam de la str\daniile noastre: Cinste[te trecutul,
imagineaz\-]i viitorul.
Am organizat o serie de prelegeri la Casa Alb\, `n care profesori, istorici, arti[ti, oameni de [tiin]\ au explorat domenii vaste, de
la r\d\cinile culturale ale jazz-ului american p`n\ la geneza istoriei
femeilor. Str\lucitul om de [tiin]\ Stephen Hawking a dezb\tut cele
mai noi chestiuni de cosmologie. Dr. Vinton Cerf [i Dr. Eric Lander au discutat Proiectul Genomului Uman, legat de dezv\luirea
secretelor `nzestr\rii noastre genetice. {tim c\ 99,9% dintre fiin]ele umane s`nt asem\n\toare din punct de vedere genetic, lucru
care are importante implica]ii pentru o coexisten]\ lini[tit\ `ntr-o
lume at`t de violent\. Marele trompetist Wynton Marsalis a
demonstrat de ce muzica jazz este muzica democra]iei. Poe]i
importan]i [i-au citit operele `n prezen]a adolescen]ilor. Aceste
forumuri au devenit primele cybercasts la Casa Alb\, permi]`nd
oamenilor de pretutindeni s\ participe la aceste forumuri [i apoi la
sesiuni de `ntreb\ri [i r\spunsuri.
Am ini]iat Salva]i comorile Americii, un program de restaurare [i de recunoa[tere a locurilor [i a operelor artistice de importan]\ istoric\ [i cultural\ din `ntreaga ]ar\. ~n fiecare comunitate
exist\ ceva un monument, o cl\dire, o oper\ de art\ care vorbe[te despre cine s`ntem noi, americanii. Totu[i, noi prea des neglij\m istoria [i nu `nv\]\m nimic din faptele ei. Drapelul Statelor
Unite, care a inspirat compunerea imnului na]ional, at`rn\, zdren]uit,
`n Muzeul Na]ional de Istorie. Restaurarea lui serioas\ ar costa milioane; pierderea lui ar fi inestimabil\.
8/28/04
12:05 AM
Page 614
Istorie trqitq
614
La `nceputul programului Salva]i comorile Americii, eu [i

Bill am anun]at o dona]ie de zece milioane de dolari din partea lui
Ralph Lauren [i a Companiei Polo pentru restaurarea steagului care
inspirase imnul na]ional. ~n urm\torii doi ani programul Salva]i
comorile Americii a str`ns [aizeci de milioane de dolari de la
guvernul federal [i cincizeci de milioane din dona]ii private. Banii
au fost folosi]i pentru restaurarea filmelor vechi, renovarea de
a[ez\ri istorice, remobilarea teatrelor [i salvarea altor p\r]i din
mo[tenirea Americii.
~n iulie, am plecat `ntr-o excursie de patru zile cu autocarul la
Seneca Falls, New York, f\c`nd opriri `n locuri importante: Fort
McHenry `n Baltimore, fabrica lui Thomas Edison `n New Jersey,
cartierul militar general al lui George Washington `n Newburgh,
New York, un parc `n Victor, New York, dedicat culturii indienilor
irochezi [i casa lui Harriet Tubman din Auburn, New York.
Harriet Tubman este una dintre eroinele mele favorite. Fost\
sclav\, a evadat pentru ca apoi s\ se `ntoarc\ plin\ de curaj `n Sud
ca s\ ì elibereze [i pe al]ii. De[i f\r\ [coal\, aceast\ femeie extraordinar\ a fost sor\ medical\ [i cerceta[ `n Armata Statelor Unite,
`n timpul R\zboiului Civil, [i s-a ocupat cu str`ngerea de fonduri
pentru a oferi educa]ie, haine [i ad\post copiilor negri proasp\t
elibera]i `n timpul Reconstruc]iei. Ea a fost o for]\ `n sine [i surs\
de inspira]ie pentru americanii de toate rasele. Dac\ e[ti obosit,
continu\. Dac\ ]i-e team\, continu\. Dac\ ]i-e foame, continu\.
Dac\ vrei s\ gu[ti libertatea, continu\, le spunea ea sclavilor pe
care ì conducea pe drumul de la sclavie la libertate.
Momentul emo]ionant al turului nostru l-a constituit evenimentul din Parcul Istoric Na]ional al Drepturilor Femeilor din
Seneca Falls, la care au luat parte [aisprezece mii de oameni.
Evenimentul marca o sut\ cincizeci de ani de la campania pentru
dreptul de vot al femeilor, condus\ de Elizabeth Cady Stanton [i
de Susan B. Anthony.
615
Inspirat\ de ce a reprezentat acest or\[el `n istoria femeilor [i a

Americii, mi-am `nceput discursul cu povestea lui Charlotte Woodward, o t`n\r\ de nou\sprezece ani care f\cea m\nu[i [i tr\ise la
Waterloo, o localitate din vecin\tate, cu un secol [i jum\tate `n
urm\. Am cerut publicului s\-[i imagineze existen]a ei (lucra pentru un salariu mic, [tia c\, dac\ se c\s\tore[te, salariul, copii [i
chiar hainele de pe ea vor apar]ine so]ului), s\-[i imagineze curiozitatea [i emo]ia ei din 19 iulie 1848, c`nd s-a `ndreptat spre Seneca
Falls, `ntr-o c\ru]\. Se ducea s\ ia parte la prima Conven]ie pentru
drepturile femeilor din America, iar pe drum a `nt`lnit altele ca ea,
care formau o lung\ procesiune pe drumul c\tre egalitate.
Am vorbit de Frederick Douglass, un aboli]ionist negru, care a
venit la Seneca Falls s\-[i continue lupta de-o via]\ pentru libertate.
M-am `ntrebat: ce p\rere ar avea b\rba]ii [i femeile curajoase care
au semnat aceast\ declara]ie, dac\ ar afla c`te femei nu au votat. Ar
fi uimite [i revoltate... Acum o sut\ cincizeci de ani, femeile din
Seneca Falls erau obligate s\ tac\. Azi, femeile, noi, femeile, ne
oblig\m singure s\ p\str\m t\cerea. Avem o [ans\. Avem o voce.
~n final, le-am `ndemnat pe femei s\ se ghideze dup\ `n]elepciunea [i viziunile celor care se adunaser\ aici, c`ndva.
Viitorul, ca [i trecutul [i prezentul, nu va fi [i nu poate fi perfect. Fetele [i nepoatele noastre vor avea de `nfruntat noi provoc\ri,
pe care nu ni le putem imagina azi. Dar fiecare dintre noi poate
ajuta la preg\tirea pentru provoc\rile viitorului, f\c`nd tot ce se
poate pentru a sus]ine dreptatea [i egalitatea, drepturile femeilor [i
ale omenirii, indiferent de costuri [i de riscuri.
Prim\vara [i vara descoperirilor mele se sf`r[eau pe acest t\r`m
istoric. Fusesem martor\ la instaurarea fragil\ a democra]iei `n
China, `n Africa, `n Europa de Est [i `n America Latin\. Drumul lor
spre democra]ie era acela[i drum parcurs [i de America. Leg\tura
dintre Harriet Tubman [i Nelson Mandela era o parte dintr-o existen]\ uman\ asem\n\toare [i `ncercam s\ g\sesc cea mai bun\
modalitate de a o cinsti. Pentru c\ se v\rsase at`ta s`nge pentru
8/28/04
12:05 AM
Page 616
616
dreptul la vot, am ajuns s\ `l privesc ca pe un sacrament laic. Participarea la alegeri e un tribut adus celor care s-au sacrificat pentru
dreptul nostru de a ne vota liderii.
M-am `ntors acas\ cu o viziune re`nnoit\ asupra sistemului nostru de guvern\m`nt, imperfect, dar puternic, [i cu noi idei despre
cum s\ `l fac s\ func]ioneze `n favoarea tuturor cet\]enilor. {i, c`nd
m\ g`ndeam la obstacolele pe care `nc\ le mai `nfruntam, eu [i cu
Bill, la Washington, mi-a trecut prin minte c\ Harriet Tubman ne
d\duse [tafeta [i ne obliga s\ continu\m.
AUGUST 1998
August 1998 a fost o lun\ s`ngeroas\, iar evenimentele p\reau
s\ arate c\ timpurile se schimbau la sf`r[itul unui deceniu. ~n cea
mai mare parte a lumii, mijlocul anilor 90 a fost o perioad\ de stabilitate [i de progres. Imperiul sovietic s-a destr\mat f\r\ un nou
r\zboi mondial, iar Rusia colabora cu Statele Unite [i cu Europa
pentru construirea unui viitor mai sigur. Africa de Sud a avut
alegeri libere. Teoretic, toat\ America Latin\ se bucura de
democra]ie. Epurarea etnic\ din Bosnia `ncetase [i `ncepuse reconstruc]ia. Convorbirile de pace [i acordul de `ncetare a focului din
Irlanda de Nord erau pe drumul cel bun. ~n ciuda unor `nt`mpl\ri
teribile, liderii din Orientul Mijlociu se `ndreptau spre pace. Ca de
obicei, existau zone de conflict [i suferin]\ peste tot `n lume, dar `n
multe cazuri ostilit\]ile `ncetaser\.
Aceast\ perioad\ de calm relativ a fost spulberat\ pe 7 august,
c`nd la ambasadele SUA din Kenya [i Tanzania terori[ti islamici au
pus la cale dou\ atentate cu bomb\ simultane, r\nind peste cinci
mii de oameni [i omor`nd dou\ sute [aizeci [i patru, dintre care
doisprezece americani. Cele mai multe victime au fost angaja]i
africani [i trec\tori. Au fost cele mai grave atacuri dintr-o serie
asupra ]intelor americane de peste ocean [i un `nceput a ceea ce
avea s\ urmeze. Bill era mai concentrat ca oric`nd ca s\ g\seasc\
motivele acestei campanii a terorii [i s\-i izoleze pe liderii ei. Era
din ce `n ce mai evident pentru serviciile de informa]ii c\ un exilat
8/28/04
12:05 AM
Page 618
Istorie trqitq
618
saudit diabolic, pe nume Osama bin Laden, organiza [i finan]a o

mare parte dintre actele de terorism din lumea musulman\, iar
atacurile lui erau din ce `n ce mai mari [i mai `ndr\zne]e.
~n Irak, Saddam Hussein sfida cererile ONU privind accesul
nelimitat al inspectorilor la diferite obiective, f\r\ o notificare prealabil\. Bill a c\zut de acord cu oficialii ONU [i cu alia]ii SUA s\-i
ofere un r\spuns pe m\sur\ lui Hussein. A fost remarcabil pentru
toat\ lumea, mai pu]in pentru cei care `l cuno[teau, c\ Bill reu[ise
s\ se desprind\ din controversele politice din jurul lui [i s\ se concentreze asupra crizelor interna]ionale. Dar lui Bill [i echipei lui de
securitate na]ional\ le era dificil s\ `ndrepte aten]ia Congresului [i
resursele guvernamentale c\tre amenin]\rile din ]ar\ [i din str\in\tate. Poate [i pentru c\ mass-media, Congresul [i FBI-ul `[i concentrau aten]ia asupra vie]ii particulare a pre[edintelui.
Spre sf`r[itul lunii iulie, am aflat de la David Kendall c\ Starr ì
oferise imunitate Monic\i Lewinsky. Ea a depus m\rturie `n fa]a
marelui juriu pentru Whitewater, pe 6 august. Starr era hot\r`t s\-l
citeze pe pre[edinte s\ depun\ m\rturie, iar Bill trebuia s\ se
hot\rasc\ dac\ s\ coopereze sau nu. Echipa de avoca]i a lui Bill s-a
opus ideii, fiindc\ cel vizat de o investiga]ie nu ar trebui s\ depun\
m\rturie `n fa]a unui mare juriu. Dac\ s-ar fi ajuns la proces, orice
ar fi spus putea fi folosit `mpotriva lui. Dar presiunea politic\ pentru m\rturie era imens\. Alegerile se apropiau [i Bill nu dorea ca
aceast\ problem\ s\ le afecteze. Credeam c\ Bill trebuie s\ depun\
m\rturie, dar nu vedeam `n asta un motiv de `ngrijorare. Era doar
`nc\ un obstacol. David Kendall ne informa cu regularitate, pe
mine [i pe Bill, despre evolu]ia anchetei lui Starr [i [tiam c\ procurorii ceruser\ o mostr\ de s`nge de la pre[edinte f\r\ s\ specifice
pentru ce anume. David credea c\ Biroul procurorului independent
`ncerca s\-l sperie pe Bill `nainte de m\rturie.
{tiam din experien]\ c\ apari]ia `n fa]a marelui juriu poate stresa o persoan\. Vineri noaptea, pe 14 august, m-am `nt`lnit cu Bob
Barnett la Casa Alb\ ca s\ discut\m despre alte probleme [i despre
619
starea mea de spirit. Dup\ ce am terminat, Bob m-a `ntrebat dac\

s`nt `ngrijorat\.
Nu, dar `mi pare r\u c\ trebuie s\ trecem prin at`tea, am spus.
Dar dac\ situa]ia este mai complicat\ dec`t crezi? a spus
atunci Bob.
Nu cred c\ este. Am discutat aceast\ problem\ cu Bill de mai
multe ori.
Dar dac\ Starr g\se[te ceva? a insistat Bob.
Baz`ndu-m\ pe experien]a mea, nu a[ crede nimic din ce face
sau spune Starr.
Trebuie s\ te g`nde[ti c\ ar putea fi ceva adev\rat.
Ascult\, Bob, so]ul meu o fi av`nd defectele lui, dar nu m-a
min]it niciodat\.
~n diminea]a urm\toare, s`mb\t\ 15 august, Bill m-a trezit a[a
cum f\cuse cu luni de zile `n urm\. De aceast\ dat\ nu a stat l`ng\
pat, ci se plimba prin camer\. Mi-a spus pentru prima dat\ c\
situa]ia era mult mai serioas\ dec`t p\rea. ~[i d\dea seama c\ va trebui s\ recunoasc\ faptul c\ a avut o rela]ie intim\ nepotrivit\. Mi-a
spus c\ ceea ce se `nt`mplase `ntre ei a fost de scurt\ durat\ [i sporadic. Nu putuse s\-mi spun\ `n urm\ cu c`teva luni pentru c\ i-a
fost ru[ine s\ recunoasc\ [i [tia c`t de sup\rat\ voi fi.
Respiram greu. ~ncerc`nd s\ trag aer `n piept, am `nceput s\
pl`ng [i s\ ]ip la el.
Ce `nseamn\ asta? Ce vrei s\ spui? De ce m-ai min]it?
Eram furioas\ [i furia `mi cre[tea continuu. El repeta mereu:
~mi pare r\u. ~mi pare at`t de r\u. Am `ncercat s\ v\ protejez
pe tine [i pe Chelsea.
Nu puteam s\ cred ce auzeam. P`n\ atunci m\ g`ndisem c\ fusese o prostie s\ acorde aten]ie tinerei [i eram convins\ c\ Bill fusese
tras pe sfoar\. Nu puteam s\ cred c\ a f\cut ceva care s\ pericliteze
c\s\toria [i familia noastr\. Eram uimit\, r\nit\ [i furioas\ c\ l-am
crezut la `nceput.
8/28/04
12:05 AM
Page 620
620
Atunci mi-am dat seama c\ trebuie s\ ì spunem lui Chelsea.

C`nd i-am zis c\ trebuie s\ afle de la el, i s-au umezit ochii. Tr\dase
`ncrederea `n c\s\toria noastr\ [i am`ndoi [tiam c\ poate fi o
gre[eal\ ireparabil\. Iar Chelsea trebuia s\ [tie c\ o min]ise [i pe
ea. Aceste momente au fost groaznice pentru noi. Nu [tiam dac\
mariajul nostru putea sau trebuia s\ reziste unei asemenea
tr\d\ri, dar [tiam c\ trebuie s\ m\ g`ndesc `n lini[te la ceea ce
sim]eam. Aveam nevoie disperat\ s\ vorbesc cu cineva, a[a c\ am
sunat o prieten\, care era [i consilier, pentru un sfat. A fost cea mai
[ocant\, dureroas\ [i nimicitoare experien]\ din via]a mea. Nu
`n]elegeam ce trebuie s\ fac, dar [tiam c\ trebuie s\ am calmul
necesar ca s\-mi dau seama de sentimentele mele.
Din fericire, nu aveam programat\ nici o apari]ie public\ la acel
sf`r[it de s\pt\m`n\. Trebuia s\ fim `n vacan]\, dar am`naser\m plecarea spre Marthas Vineyard p`n\ dup\ apari]ia lui Bill `n fa]a
marelui juriu. ~n ciuda dezastrului emo]ional din jurul lui, Bill trebuia s\ `[i preg\teasc\ m\rturia [i discursul pe care urma s\-l ]in\
`n fa]a na]iunii.
Pe c`nd noi luptam cu aceast\ criz\ emo]ional\ [i public\, un alt
eveniment ne-a trezit la cruda realitate: `n Omagh, Irlanda de Nord,
un grup de republicani irlandezi a detonat o ma[in\-capcan\ `ntr-o
pia]\ aglomerat\, ucig`nd dou\zeci [i opt de persoane, r\nind alte
dou\ sute [i afect`nd grav procesul de pace la care Bill muncise at`t
de mult. C`nd am aflat num\rul victimelor, s`mb\t\ dup\-amiaz\,
mi-am adus aminte de discu]iile purtate cu femei din toate p\r]ile
Irlandei. Vorbeam despre tot felul de probleme [i c\utam o cale
pentru pace [i `n]elegere. Asta trebuia s\ `ncerc [i eu s\ fac `n
mijlocul propriilor probleme.
Bill a depus m\rturie timp de patru ore, luni, la Casa Alb\. Starr
fusese de acord s\ retrag\ cita]ia [i depozi]ia voluntar\ a fost `nregistrat\ [i transmis\ marelui juriu printr-un sistem `nchis. Astfel,
Bill a fost scutit de o apari]ie ru[inoas\: primul pre[edinte chemat
`n fa]a marelui juriu. Dar a fost singura umilin]\ de care a sc\pat `n
Istorie trqitq
621
acea zi. C`nd s-a `ncheiat, la 18.25, Bill a ie[it din camer\ lini[tit,
dar foarte sup\rat. Nu am fost acolo c`nd a depus m\rturie [i nu
eram preg\tit\ s\ vorbesc cu el, dar mi-am dat seama, dup\ cum
ar\ta, c\ trecuse printr-un adev\rat calvar.
David Kendall a informat re]elele de televiziune c\ Bill se va
adresa na]iunii la ora zece. C`]iva dintre cei mai de `ncredere consilieri ai lui Bill Chuck Ruff, Paul Begala, Mickey Kantor, James
Carville, Rahm Emanuel, Harry [i Linda Thomason s-au `nt`lnit
ca s\ `l ajute cu discursul. Erau acolo David Kendall, dar [i Chelsea,
care `ncerca s\ `n]eleag\ ce se `nt`mpl\. Ini]ial, nu m-am dus. Nu
eram dispus\ s\ `l ajut pe Bill s\ scrie o declara]ie despre un subiect
care lovise `n decen]a [i `n intimitatea mea. P`n\ la urm\, poate din
obi[nuin]\, din curiozitate sau din dragoste, am urcat. C`nd am intrat
`n camer\ la ora zece, cineva a oprit repede sonorul televizorului.
{tiau c\ nu puteam s\ aud ceea ce se transmitea. C`nd am `ntrebat
cum merge, era clar c\ Bill `nc\ nu se hot\r`se ce s\ spun\.
Dorea ca oamenii s\ afle c`t de mult regret\ c\ [i-a min]it familia, prietenii [i ]ara, dar c\ nu min]ise `n m\rturia din cazul Jones,
pentru c\ `ntreb\rile au fost st`ngace, dar sunau ca un labirint legal.
F\cuse o gre[eal\ teribil\, `ncercase s\ o treac\ sub t\cere [i acum
voia s\ cear\ iertare. Totodat\, credea c\ nu-[i putea permite s\
par\ vulnerabil `n fa]a inamicilor politici sau ai na]iunii. ~n zilele
premerg\toare confesiunii `n fa]a mea, discutaser\m despre punctul
mort, foarte periculos, la care ajunseser\m `n Irak, [i despre
anun]ul lui Saddam Hussein din 5 august, prin care interzicea
inspec]iile ONU, pun`nd astfel paie pe foc `ntr-o situa]ie deja tensionat\. {i doar noi doi [i echipa lui Bill de politic\ extern\ [tiam
c\, la c`teva ore dup\ m\rturisirea gre[elilor personale, SUA va
lansa un atac cu rachete asupra unei tabere de antrenament a lui
Osama bin Laden din Afghanistan. La ora atacului, bin Laden [i
locotenen]ii lui ar fi trebuit s\ fie acolo. Atacul `nsemna r\zbunarea
pentru atentatele de la ambasadele din Kenya [i din Tanzania. Pentru c\ o lume `ntreag\ ne urm\rea mul]i `ntreb`ndu-se de ce at`ta
8/28/04
12:05 AM
Page 622
Istorie trqitq
622
agita]ie Bill nu credea c\ pre[edintele SUA putea s\-[i permit\ s\

par\ vl\guit.
Pe m\sur\ ce ora declara]iei se apropia, toat\ lumea emitea
p\reri [i asta nu `l ajuta pe Bill. El dorea s\ foloseasc\ aceast\
ocazie pentru a sublinia nedreptatea [i gre[elile investiga]iei lui
Starr, dar exista o `ntrebare serioas\: dac\ s\ vizeze sau nu
procurorul independent. De[i eram furioas\ pe el, vedeam c`t de
sup\rat este [i `mi era greu. ~ntr-un t`rziu am spus:
Bill, \sta este discursul t\u. Tu e[ti cel care s-a b\gat `n
`ncurc\tura asta, numai tu po]i decide ce s\ faci.
Apoi, eu [i Chelsea am plecat din camer\.
P`n\ la urm\, Bill a r\mas singur [i [i-a scris discursul. A fost
criticat pentru c\ nu [i-a cerut scuze suficient (sau, mai degrab\,
pentru c\ nu a p\rut sincer [i pentru c\ l-a criticat pe Starr). ~nc\
eram prea sup\rat\ ca s\ am o p\rere. James Carville, cel mai sincer prieten pe care `l aveam, credea c\ atacarea lui Starr fusese o
gre[eal\. Era momentul s\ se admit\ gre[eala [i gata. ~nc\ nu [tiu
cine a avut dreptate. Presa nu a primit bine discursul, dar, `n
urm\toarele zile, reac]iile americanilor indicau c\ ei considerau c\
o rela]ie `ntre doi adul]i este privat\ [i nu credeau c\ afecteaz\
capacitatea unei persoane de a-[i `ndeplini `ndatoririle, fie la tribunal, fie `n sala de opera]ie, `n Congres sau `n Biroul Oval. Cota lui
Bill `n sondajele de opinie r\m`nea `nalt\, dar, `n ceea ce m\
prive[te, atinsese fundul oceanului.
Ultimul lucru pe care mi-l doream era s\ plec `n vacan]\, [i
totu[i voiam cu disperare s\ plec din Washington. Chelsea voise s\
mergem din nou la Marthas Vineyard, unde era a[teptat\ de prieteni. A[a c\ to]i trei am plecat spre insul\ `n dup\-amiaza urm\toare. L-am luat [i pe Buddy, cìnele, s\ ì ]in\ companie lui Bill.
Era singurul membru al familiei care mai era dispus s-o fac\.
Chiar `nainte s\ plec\m, Marsha Berry, secretara mea de pres\,
a f\cut o declara]ie din partea mea:
623
Evident, aceasta nu este cea mai bun\ zi din via]a doamnei

Clinton. Este un moment c`nd se bazeaz\ pe credin]a ei religioas\
puternic\.
P`n\ ne-am instalat `n casa de oaspe]i, adrenalina crizei s-a risipit [i am r\mas doar cu o triste]e profund\, cu dezam\gire [i furie.
Abia vorbeam cu Bill [i, c`nd o f\ceam, era doar o tirad\ de cuvinte.
Citeam. M\ plimbam pe plaj\. El dormea la parter, eu la etaj. Zilele
erau mai u[oare ca nop]ile. Ce faci c`nd cel mai bun prieten, cel care
te ajut\ s\ treci prin cele mai grele momente, este cel care te-a r\nit?
M\ sim]eam teribil de singur\. {i Bill la fel. ~ncerca s\ se explice [i
s\-[i cear\ iertare. Dar eu nu eram preg\tit\ s\ stau `n aceea[i camer\ cu el, iar iertarea nu era o op]iune. Trebuia s\ caut ad`nc `n
mine [i `n credin]a mea ca s\ mai cred `n c\s\toria noastr\, s\ g\sesc
o cale spre `n]elegere. ~n acest moment, chiar nu [tiam ce voi face.
La scurt timp dup\ ce am ajuns, Bill s-a `ntors la Casa Alb\ s\
supravegheze atacul cu rachete asupra uneia dintre taberele de antrenament din Afghanistan a lui Osama bin Laden. SUA a[teptaser\
confirmarea c\ bin Laden [i ajutoarele lui erau `n taberele-]int\.
Rachetele l-au ratat, c\z`nd asupra obiectivului doar la c`teva ore
dup\ ce Osama plecase. De[i erau dovezi clare c\ bin Laden era
responsabil pentru atacurile asupra ambasadelor, Bill a fost criticat
c\ a ordonat atacul. A fost acuzat c\ a f\cut-o ca s\ distrag\ aten]ia
de la problemele lui [i de la ideea acuz\rii vehiculat\ din ce `n ce
mai mult at`t de c\tre republicani, c`t [i de comentatori, care nu
`n]elegeau pericolele terorismului, `n general, [i ce reprezentau bin
Laden [i al Qaeda, `n special.
Apoi Bill s-a `ntors `ntr-o cas\ t\cut\. Chelsea [i-a petrecut
majoritatea timpului cu prietenii no[tri, Jill [i Ken Iscol, [i fiul lor,
Zack. Ei [i-au oferit casa [i sufletele pentru fiica mea r\nit\ [i confuz\. Era teribil c`nd eu [i Bill ne aflam `n aceea[i camer\, dar era
greu s\ schimb\m situa]ia. Mass-media p`ndea insula de c`nd sosiser\m [i erau gata s\ se n\pusteasc\ dac\ ap\ream `n public. Nu
aveam dispozi]ia necesar\ pentru a ie[i cu prietenii, dar am fost
8/28/04
12:05 AM
Page 624
624
impresionat\ de felul `n care ace[tia s-au raliat `n ajutorul nostru.

Vernon [i Ann Jordan erau al\turi de noi. Katharine Graham, care
trecuse [i ea prin drama infidelit\]ii, m-a invitat la pr`nz. Apoi,
Walter Cronkite ne-a invitat pe to]i pe vasul lui.
La `nceput, nu am vrut s\ mergem. Dar Walter [i so]ia lui,
Betsy, aveau o atitudine `mp\ciuitoare fa]\ de cei care cereau capul
lui Bill [i m\ criticau c\ `l suport.
Este incredibil, a spus Walter. De ce nu `[i v\d de via]a lor
ace[ti oameni? Am tr\it destul s\ [tiu c\ [i c\s\toriile bune au momentele lor grele. Nimeni nu este perfect. Hai s\ mergem cu barca
pe mare!
Am acceptat oferta lui. De[i eram prea amor]it\ ca s\ m\ pot
relaxa, a fost pl\cut s\ fiu `n largul oceanului f\r\ grija familiei.
Grija amabil\ a familiei Cronkite mi-a ridicat moralul.
Maurice Templesman, care venea la Marthas Vineyard `n fiecare var\, s-a purtat extraordinar. Am `nceput s\ `l cunosc mai bine
dup\ moartea lui Jackie [i ne vizita la Casa Alb\. A sunat s\ `ntrebe
dac\ poate veni. Ne-am `nt`lnit pe iahtul lui `ntr-o sear\ [i am privit
luminile vapoarelor care intrau `n portul Menemsha. A vorbit
despre Jackie, c\reia ì sim]ea lipsa, [i mi-a spus c\ `n]elegea c`t de
greu a fost uneori.
{tiu c\ so]ul t\u te iube[te, a spus. {i sper s\ `l po]i ierta.
Maurice nu voia s\-mi invadeze intimitatea [i m-a sf\tuit cu
bl`nde]e. Am acceptat cu recuno[tin]\. Dup\ ce am vorbit, a fost
o mare u[urare s\ stau pur [i simplu aproape de ap\, l`ng\ un
bun prieten.
M-am uitat la cerul nop]ii [i la pleiada de stele str\lucitoare, a[a
cum f\ceam `n Ridge Park c`nd eram copil, st`nd pe p\tur\ cu
mama. De c`nd marinarii au `nceput explorarea lumii, folosind
stelele pentru a-[i g\si drumul `napoi spre cas\, constela]iile nu s-au
schimbat deloc, m\ g`ndeam eu. Mi-am g\sit [i men]inut drumul `n
via]\ cu noroc [i credin]\ oarb\. Acum aveam nevoie de tot ajutorul
pe care `l puteam primi.
Istorie trqitq
625
Eram recunosc\toare pentru sprijinul [i sfaturile primite `n

aceast\ perioad\, `n special de la Don Jones, preotul tinere]ii mele,
care `mi devenise prieten pe via]\. Don mi-a amintit de o predic\
clasic\ a teologului Paul Tillich Tu e[ti primit, pe care Don a citit-o, odat\, grupului nostru de tineri `n Ridge Park. Premisa este c\,
`n via]\, p\catul [i fericirea nu pot exista separat; nici una nu exist\
f\r\ cealalt\. Harul divin se pogoar\ asupra noastr\ c`nd s`ntem
`ndurera]i [i nelini[ti]i, scria Tillich. Se `nt`mpl\ sau nu.
Harul divin coboar\. P`n\ se pogora, preocuparea mea principal\ era s\ supravie]uiesc unei noi zile.
8/28/04
12:05 AM
Page 626
Istorie trqitq
PUNEREA SUB ACUZARE

P`n\ la sf`r[itul lunii august, a fost o atmosfer\ destins\, ba
chiar pa[nic\, `n familia noastr\. De[i aveam inima sf`[iat\ [i eram
dezam\git\ de Bill, orele de singur\tate m-au f\cut s\ recunosc
faptul c\ `l iubesc. Ceea ce nu [tiam totu[i era dac\ mariajul nostru
va rezista. Era mai u[or s\ prevezi ce-]i rezerva ziua de mìne dec`t
viitorul. Ne `ntorceam la Washington [i la un r\zboi politic ce nu se
termina niciodat\. Nu hot\r`sem dac\ s\ lupt pentru so]ul meu [i
pentru c\snicia mea, dar eram decis\ s\ lupt pentru pre[edinte.
A trebuit s\ las la o parte sentimentele [i s\ m\ concentrez
asupra a ceea ce aveam de f\cut pentru mine. ~ndeplinirea `ndatoririlor personale presupunea o atitudine [i o judecat\ diferite de
cele publice. De mai bine de dou\zeci de ani, `mp\r]isem cu Bill
bucurii [i greut\]i, `mi era so], cel mai bun prieten [i partener. Era
un tat\ iubitor. Acum, din motive pe care va trebui s\ le explice,
`mi tr\dase `ncrederea, m\ r\nise profund [i d\duse inamicilor s\i
un subiect palpabil de exploatat, dup\ ce ani de zile `ndurase acuza]iile lor false, anchetele [i procesele partizane.
Sentimentele mele erau `n contradic]ie cu credin]ele mele
politice. Ca so]ie, voiam s\-i sucesc g`tul lui Bill. Dar el nu era
doar so]ul meu, era [i pre[edintele meu. Conducea America [i
lumea `ntr-un mod `n care eu credeam. Indiferent de ceea ce f\cuse,
am considerat c\ nimeni nu merit\ tratamentul abuziv pe care `l
primise el. Intimitatea lui, a mea, a Monic\i Lewinsky [i a familiilor
627
noastre fusese violat\ `ntr-o manier\ crud\ [i nejustificat\. Cred c\

so]ul meu gre[ea, moralmente: m\ min]ea pe mine [i inducea `n
eroare poporul american. Mai [tiu c\, prin gre[eala lui, nu `[i tr\dase ]ara. Tot ce `nv\]asem din ancheta Watergate m-a convins c\
nu exista temei pentru acuzarea lui Bill. Dac\ persoane ca Starr [i
ca alia]ii lui ar putea ignora Constitu]ia [i abuza de putere, av`nd ca
]int\ ideologic\ `ndep\rtarea unui pre[edinte, m-a[ teme pentru
poporul meu.
Erau `n balan]\ mandatul lui Bill, institu]ia preziden]ial\ [i
integritatea Constitu]iei. {tiam c\ ceea ce aveam s\ spunem [i s\
facem `n urm\toarele zile va influen]a nu numai viitorul meu [i al
lui Bill, ci [i al Americii. {i c\s\toria mea era `n balan]\ [i nu [tiam
deloc `n ce direc]ie se vor `nclina talgerele.
Via]a a mers `nainte [i eu o dat\ cu ea. Pe 1 septembrie, l-am
`nso]it pe Bill la Moscova, pentru o alt\ vizit\ oficial\, [i apoi, `n
Irlanda, s\ ne `nt`lnim cu so]ii Blair [i s\ ne plimb\m pe str\zile din
Omagh, unde au avut loc atentatele cu bombe. Detonarea a cinci
sute de kilograme de explozibil `ntr-o zon\ comercial\ aglomerat\
nu a avut succesul scontat de autorii actului. Nu a f\cut dec`t s\ ì
stimuleze pe oameni s\ lupte [i mai mult pentru pace. {oca]i,
fanaticii de ambele p\r]i ale conflictului [i-au domolit elanurile.
Gerry Adams, lider Sinn Fein, bra]ul politic al IRA, a anun]at
public faptul c\ violen]a din r\zboiul de [aptezeci [i [apte de ani
`mpotriva domina]iei britanice era o amintire. Dup\ declara]ia lui
Adams, David Trimble, liderul Partidului Unionist Ulster, a acceptat s\ se `nt`lneasc\ cu Sinn Fein pentru prima oar\. Cu to]ii au
c\zut de acord c\ nu ar fi fost posibile progrese at`t de impresionante f\r\ implicarea direct\ a lui Bill [i a trimisului s\u special
George Mitchell, fost lider al majorit\]ii din Senat.
Tragedia din Omagh era o dovad\ a riscurilor pe care Bill era
dispus s\ [i le asume pentru pacea lumii, una dintre faptele bune
f\cute de Bill care a petrecut multe ore s\ ì conving\ pe irlandezi,
bosniaci, s`rbi, croa]i, kosovari, israelieni, palestinieni, greci, turci,
8/28/04
12:05 AM
Page 628
628
birmanezi [i pe al]ii s\ renun]e la discordiile din trecut [i s\

dep\[easc\ barierele din drumul p\cii. Uneori, eforturile lui aveau
succes, alteori nu. Multe dintre succesele lui au fost fragile, a[a
cum aveam s\ afl\m mai t`rziu, c`nd procesul de pace din Orientul
Mijlociu s-a pr\bu[it. Dar chiar e[ecurile ì for]au pe oameni s\
lupte cu durerea. ~ntotdeauna am fost m`ndr\ [i recunosc\toare c\
Bill a continuat s\ lupte pentru pace [i reconciliere.
Imensul contingent de reporteri care l-au urmat pe pre[edinte `n
Rusia [i `n Irlanda c\uta mai mult dec`t o poveste despre o misiune
de pace. Ne supravegheau, `ndeaproape, pentru a descoperi starea
c\sniciei noastre. St\team `mpreun\ sau nu? Eram `ncruntat\ sau
pl`ngeam `n spatele ochelarilor fumurii? {i ce semnifica]ie avea
puloverul pe care l-am cump\rat pentru Bill la Dublin [i pe care l-a
purtat la Limerick, la primul lui meci de golf dup\ mai bine de o
lun\? Voiam cu disperare s\ restabilesc o parte din intimitatea mea
[i a familiei mele, dar m\ `ntrebam dac\ mai era posibil.
C`nd Bill era `n negocieri cu lideri externi, a fost admonestat
public de c\tre Joe Lieberman, senator din Connecticut. Lieberman, care fusese prietenul lui Bill pe c`nd acesta lucrase la prima
lui campanie pentru senatul statului Connecticut, la `nceputul anilor 70, a luat cuv`ntul `n fa]a Senatului pentru a cataloga comportamentul lui Bill drept imoral [i v\t\m\tor, `ntruc`t ofer\ marii
familii americane un mesaj de comportament acceptabil.
C`nd reporterii din Irlanda i-au cerut s\-i r\spund\ lui Liberman, Bill a replicat:
~n esen]\, s`nt de acord cu el. Am spus, deja, c\ am f\cut o
gre[eal\. Una de neiertat [i `mi pare r\u. ~mi pare foarte r\u.
Au fost primele scuze exprimate public, din lungul [ir de scuze
pe care [i le-a cerut de-a lungul `ncerc\rii sale de reabilitare. Am
realizat `ns\ c\ acestea nu vor fi niciodat\ suficiente pentru `mbl`nzirea republicanilor [i nu ar putea `mpiedica o disociere `n
Partidul Democrat. Al]i lideri democra]i, printre care [i Richard
Gephardt, congresman de Missouri, senatorul de New York Daniel
Istorie trqitq
629
Patrick Moynihan [i senatorul de Nebraska Bob Kerrey, au condamnat faptele pre[edintelui [i au considerat c\ el ar trebui, `ntr-un
fel, tras la r\spundere. Dar nici unul nu a recomandat aducerea lui
`n fa]a juriului.
C`nd ne-am `ntors la Casa Alb\, `n mintea mea erau tot felul de
probleme personale [i politice. Eu [i Bill acceptaser\m s\ particip\m la un program de consiliere marital\ pentru a hot\r` dac\ ne
salv\m c\snicia sau nu. Pe de o parte, eram [ocat\ emo]ional [i
`ncercam s\ fac fa]\ loviturii pe care tocmai o primisem. Pe de alt\
parte, `l consideram pe Bill un om bun [i un mare pre[edinte. Am
socotit atacul procurorului independent drept un r\zboi politic [i
am r\mas de partea lui Bill.
C`nd s`nt `ntrebat\ cum am putut s\ merg mai departe `ntr-o
perioad\ at`t de dificil\, r\spund c\ nu e un lucru ie[it din comun s\
te treze[ti diminea]a [i s\ te duci la munc\ chiar [i c`nd familia ta
trece printr-o criz\. Fiecare dintre noi a trebuit s\ fac\ asta c`ndva
[i at`t Prima Doamn\, c`t [i o femeie obi[nuit\ trebuie s\ procedeze
la fel `n asemenea cazuri. A trebuit s\-mi joc rolul p`n\ la cap\t, `n
fa]a publicului.
Chiar dac\ nu [tiam ce se va `nt`mpla cu via]a mea personal\,
eram convins\ c\ gre[eala lui Bill [i efortul lui gre[it direc]ionat
de a o ascunde nu constituiau o baz\ legal\ sau istoric\ pentru a-l
acuza. Trebuia s\ ne dea socoteal\ mie [i fetei noastre, dar nu
`ntr-un proces public.
~ns\ [tiam [i c\ opozi]ia ar putea folosi presa pentru a crea o
atmosfer\ `n care tensiunea politic\ s\ creasc\ at`t de mult, `nc`t s\
cear\ punerea sub acuzare sau demisia, indiferent de ce spune
legea. Eram nelini[tit\ c\ democra]ii ar putea cere demisia lui Bill
[i am `ncercat s\ m\ concentrez s\ ì ajut s\ fie reale[i `n noiembrie. De[i majoritatea s-a declarat contra punerii sub acuzare, mul]i
democra]i credeau c\, dac\ nu `l sanc]ioneaz\ pe Bill pentru fapta
lui, `[i vor pierde func]ia. ~n unele districte, `ngrijorarea era fondat\. Oricum, `n mai toat\ ]ara, punerea sub acuzare [i investiga]ia
8/28/04
12:05 AM
Page 630
630
lui Starr ì puteau pune `ntr-o lumin\ favorabil\ pe candida]ii

republicani, care `ncercau s\ exploateze procesul.
La `nceputul lui septembrie, David Kendall a descoperit c\
Biroul procurorului independent se preg\tea s\ trimit\ cazul la Comisia Juridic\ a Camerei care urma s\ decid\ dac\ punerea sub
acuzare va fi supus\ la vot `n plenul Camerei Reprezentan]ilor. Studiasem aceast\ parte de drept `n 1974, c`nd a trebuit, printre alte
atribu]ii, s\ scriu un memoriu pentru Comisia Juridic\, `n care s\
punctez procedurile de acuzare a unui pre[edinte, [i un altul, legat
de dovezile necesare cerute de Constitu]ie. Conform Constitu]iei,
Camera trebuia s\ aprobe, prin vot majoritar, capetele de acuzare
care seam\n\ cu rechizitoriul unui demnitar federal. Apoi, capetele
de acuzare s`nt trimise la Senat pentru proces. De[i, `ntr-un proces
penal, juriul trebuie s\ fie unanim asupra verdictului de vinov\]ie, la
Senat ajunge o majoritate de doar dou\ treimi pentru a ob]ine verdictul de condamnare [i demitere din func]ie. Constitu]ia limiteaz\
punerea sub acuzare pentru delicte foarte serioase: tr\dare, mit\ sau
alte crime [i delicte majore. P\rin]ii Fondatori au conceput punerea
sub acuzare ca pe un proces lent [i serios, plec`nd de la premisa c\
demiterea din func]ie a unui demnitar [i, mai ales, a unui pre[edinte
nu ar trebui s\ fie tratat\ cu superficialitate.
~n 1868, Camera Reprezentan]ilor l-a acuzat pe pre[edintele
Andrew Johnson, pentru c\ nesocotise dorin]a Congresului de a
derula, `n Sud, un proces de reconstruc]ie `n urma R\zboiului Civil.
~n viziunea mea, Camera a f\cut o gre[eal\, dar ei cel pu]in au
ac]ionat `mpotriva lui Johnson lu`nd `n considera]ie activitatea lui de
pre[edinte. Johnson a fost judecat [i achitat `n Senat cu un singur
vot `n plus `n favoarea lui. Richard Nixon a fost al doilea pre[edinte
american care a trecut prin procedurile acuz\rii, iar eu [tiam cu c`t\
grij\ s-au folosit probele marelui juriu, urm`nd, `ntocmai, spiritul [i
litera Constitu]iei. Aceast\ investiga]ie s-a desf\[urat sub auspiciile
unei stricte securit\]i [i confiden]ialit\]i timp de opt luni, `nainte ca
articolele acuz\rii lui Nixon s\ fie prezentate Comisiei Juridice.
Istorie trqitq
631
Pre[edintele Comisiei Peter Rodino [i consilierul special John Doar

au dovedit un profesionalism non-partizan discret.
David Kendall a cerut o copie, `n avans, a raportului procurorului independent c\tre Camer\ ca s\ poat\ formula un r\spuns
cerere bazat\ pe dreptate [i pe precedentul creat de cazul Nixon.
Starr a refuzat. Pe 9 septembrie, subordona]ii lui Starr au transportat `n dou\ camionete copii ale raportului Starr, care avea peste
110 000 de cuvinte, `mpreun\ cu treizeci [i [ase de cutii cu documente anexe, [i le-au dat sergentului de paz\ pe treptele Capitoliului. Pu]ina `n]elegere de care a dat dovad\ Starr a fost `nfrico[\toare
[i a fost dep\[it\ de decizia rapid\ a Comisiei Camerei de a face
raportul disponibil pe Internet.
Legea federal\ cere ca dovezile marelui juriu s\ fie p\strate `n
regim de confiden]ialitate, pentru ca declara]ia unui martor, f\cut\
unui procuror, dar f\r\ s\ fie urmat\ de un contrainterogatoriu, s\
nu poat\ prejudicia un caz sau v\t\ma o persoan\. Acesta este unul
din principiile de baz\ din sistemul nostru juridic. Raportul lui
Starr era o compila]ie de declara]ii neprelucrate ale unor martori
care nu au fost niciodat\ supu[i unui contrainterogatoriu [i a fost
f\cut public, f\r\ obiectivitate [i cump\nire.
Nu am citit raportul Starr, dar am aflat c\, de-a lungul celor
445 de pagini ale sale, cuv`ntul sex (sau diverse forme ale lui)
apare de 581 de ori. Whitewater, presupusul subiect al probei lui
Starr, apare de patru ori, ca s\ dau o cifr\, ca [i Procurorul Independent Whitewater. Raportul lui Starr era degradant pentru pre[edinte [i pentru Constitu]ie. Dezv\luirea lui public\ a `nsemnat un
moment josnic `n istoria Americii.
Starr a cerut Comisiei Juridice din Camer\ s\ ia `n considera]ie
unsprezece posibile capete de acuzare. Eram convins\ c\ `[i
dep\[ise autoritatea legal\. Constitu]ia cere ca legislativul nu procurorul independent, care este o crea]ie a executivului [i a puterii
judec\tore[ti s\ investigheze probele acuz\rii. Datoria lui Starr
era s\ dea un raport impar]ial comisiei, care, prin propriul personal,
8/28/04
12:05 AM
Page 632
632
s\ pun\ probele cap la cap. Starr, `ns\, s-a numit el `nsu[i [i

procuror, [i judec\tor, [i juriu `n zelul s\u de a-l acuza pe Bill. {i
cu c`t eram mai convins\ c\ Starr abuza de putere, cu at`t mai mult
eram de partea lui Bill cel pu]in politic.
Pe lista capetelor de acuzare alc\tuit\ de Starr erau `nvinuiri cum
c\ pre[edintele min]ise sub jur\m`nt `n leg\tur\ cu comportamentul
s\u, obstruc]ionase justi]ia [i abuzase de func]ia sa. Bill nu a obstruc]ionat niciodat\ justi]ia [i nu a abuzat de func]ia sa. Bill [i-a men]inut
declara]ia c\ nu min]ise sub jur\m`nt. {i chiar dac\ a f\cut-o sau nu,
depunerea de m\rturie mincinoas\, `ntr-un proces civil legat de o
chestiune personal\, nu constituie temei legal de acuzare, conform
majorit\]ii exper]ilor [i istoricilor `n materie constitu]ional\.
A doua zi dup\ ce Starr a `naintat raportul c\tre Congres, eu [i
Bill am luat parte la o recep]ie a Consiliului democrat de afaceri,
unde l-am prezentat pe Bill ca so]ul meu [i pre[edintele nostru.
Personal, `ncercam s\-l iert pe Bill, iar furia provocat\ de detractorii lui m\ ajuta s\ `mi ating scopul. Aveam agenda plin\ de evenimente mondene [i m-am prezentat la fiecare. ~n ziua aceea, aveau
loc o `nt`lnire legat\ de prevenirea cancerului de colon, o recep]ie
AmeriCorps [i multe altele. Dac\ personalul Casei Albe vedea c\
activitatea mea continu\ ca de obicei, speram ca ei s\ fac\ acela[i
lucru. Dac\ eu puteam face fa]\, [i ei puteau.
S\pt\m`ni `ntregi, Bill [i-a cerut iertare `n fa]a mea, a lui
Chelsea, a prietenilor, a membrilor Cabinetului, a colegilor, pentru
c\ ne-a min]it [i indus `n eroare. La `nceputul lui septembrie, la o
rug\ciune de mic dejun cu lideri religio[i, [i-a recunoscut p\catele
[i [i-a exprimat rug\mintea de a fi iertat de c\tre poporul american,
spun`nd totodat\ c\ nu va renun]a la postul s\u.
~mi voi instrui avoca]ii s\ construiasc\ o ap\rare s\n\toas\,
folosind toate argumentele disponibile. Nu trebuie s\ se ascund\
faptul c\ am gre[it. Dac\ m\ c\iesc cu adev\rat, ]ara, eu [i familia
mea vor avea de c`[tigat. Din aceast\ istorie, copiii acestei ]\ri pot
`nv\]a c\ cinstea este important\, iar egoismul este un lucru r\u,
Istorie trqitq
633
c\ Dumnezeu este singurul care ne poate schimba [i care ne d\ putere s\ mergem mai departe.
Destinul politic al lui Bill era legat de poporul american. Le-a
cerut `n]elegere [i, apoi, s-a `ntors s\ munceasc\ pentru ei cu
aceea[i abnega]ie din prima zi la Casa Alb\. Am continuat [edin]ele de consiliere marital\, care ne for]au s\ avem discu]ii pe care
anii de campanii ne`ntrerupte nu ni le permiseser\. Voiam s\ ne
salv\m c\snicia dac\ puteam.
Modul `n care publicul a r\spuns regretului sincer al lui Bill
mi-a ridicat moralul. Sus]inerea acordat\ pre[edintelui a r\mas constant\ de-a lungul crizei. Dintre americani, 60% considerau c\
Congresul nu ar trebui s\ `nceap\ procedura de acuzare, c\ Bill nu
ar trebui s\ demisioneze [i c\ detaliile din raportul Starr s`nt
nepotrivite, iar acest procentaj era `ntr-o continu\ cre[tere,
ating`nd, `n final, cifra de 70%. Fapt ce demonstra c\ poporul
american este cinstit [i solidar.
De[i punerea sub acuzare nu era nici popular\, nici justificat\
constitu]ional, m-am g`ndit c\ republicanii din Camer\ vor `ncerca
materializarea ei dac\ socoteau c\ e posibil. Singurul mod de a
evita punerea sub acuzare era s\ ie[im bine la alegerile din noiembrie. Dar de regul\ partidul de guvern\m`nt la Casa Alb\ pierde
locuri `n Congres la alegerile de la mijlocul mandatului, a[a cum
s-a `nt`mplat `n 1994 [i, mai ales, c`nd este vorba despre un al
doilea mandat al pre[edintelui. Situa]ia politic\ a pre[edintelui ì
nelini[tea, `n mod justificat, pe candida]ii democra]i.
Pe 15 septembrie, m-am `nt`lnit la Casa Alb\ cu un grup de
dou\zeci [i patru de femei-deputat democrate. Reprezentantele
democrate au luat loc pe scaune [i pe canapele, `n timp ce majordomii serveau cafea [i pateuri. Veniser\ s\ m\ `ndemne s\ m\
implic public `n campania electoral\, dar [i pentru a vedea `n ce
stare m\ aflu [i ce planuri de viitor am. De `ndat\ ce [i-au dat
seama c\ aveam de g`nd s\ sus]in Constitu]ia, pre[edintele [i Partidul Democrat, mi-au cerut s\ m\ al\tur lor.
8/28/04
12:05 AM
Page 634
634
Am discutat despre cum s\ abatem aten]ia aleg\torilor de la

punerea sub acuzare a pre[edintelui [i s-o `ndrept\m c\tre ceea ce
conta cu adev\rat pentru ei reducerea diferen]ei de clas\,
construirea de [coli, securitate social\, reforma asisten]ei medicale,
`mbun\t\]irea condi]iilor de trai ale orfanilor [i a procedurilor sistemului de adop]ie, protec]ia mediului.
V\ ajut at`t c`t pot. Dar am nevoie de voi s\ men]ine]i partidul
unit, iar pe membrii Partidului Democrat, acolo unde le este locul,
adic\ `n limitele constitu]iei [i l`ng\ pre[edinte.
Dup\ `nt`lnire, reprezentanta Lynn Woolsey a declarat reporterilor:
Nu am venit aici ca s\ vorbim despre comportarea
pre[edintelui. Am venit aici s\ vorbim despre ceea ce conteaz\
pentru popor.
Lynn Woolsey a explicat mai t`rziu:
I-am spus c\ noi, femeile, putem face multe lucruri `n situa]ii
de criz\. A[a c\ i-am cerut s\ se urce `ntr-un avion [i s\ se opreasc\
acolo unde vocea ei trebuie s\ se fac\ auzit\.
A[a am [i f\cut. Particip`nd la numeroase campanii pentru congres, aveam un program care m\ ]inea ocupat\ toat\ ziua. Nop]ile
erau `ns\ foarte grele, mai ales dup\ ce Chelsea a plecat la Stanford. De[i eram doar noi doi, situa]ia era incomod\. Nu-l evitam
a[a cum f\cusem `nainte, dar exista o oarecare tensiune `ntre noi [i
nu mai r`deam `mpreun\ ca pe vremuri.
Nu s`nt genul de persoan\ care s\ se exteriorizeze [i s\ se
v\ic\reasc\ tot timpul, nici m\car fa]\ de cei mai apropia]i prieteni.
Mama este la fel. Avem tendin]a s\ fim propriii consilieri, iar
aceast\ tendin]\ s-a acutizat c`nd am intrat `n via]a public\. Sosirea
prietenelor mele Diane Blair [i Betsy Ebeling, pentru a petrece
c`teva zile cu mine la mijlocul lui septembrie, a fost binevenit\.
Am fost binecuv`ntat\ cu prieteni buni, dar, imediat ce investiga]ia
implacabil\ a `nceput, m-am sim]it obligat\ s\ le ]in departe de
orice implicare. Dup\ august 1998, m-am sim]it [i mai izolat\, pentru c\ nu am vrut s\ mai discut cu Bill ca `nainte. Petreceam mult
Istorie trqitq
635
timp singur\, citind [i rug`ndu-m\. Faptul c\ aveam prieteni pe

l`ng\ mine, care m\ [tiau de o via]\, care m\ v\zuser\ `ns\rcinat\,
bolnav\, trist\ [i fericit\ [i care `n]elegeau prin ce trec, m\ f\cea s\
m\ simt mai bine.
Pe 17 septembrie, `n timpul vizitei celor dou\ prietene ale mele,
m-a sunat Stevie Wonder s\ m\ `ntrebe dac\ poate s\ treac\ pe la
mine. Cu o noapte `nainte luase parte la o cin\ oficial\ dat\ `n
onoarea pre[edintelui ceh Vclav Havel [i a so]iei lui, Dagmar, [i
voia s\ vin\ s\-mi c`nte o melodie scris\ pentru mine.
Capricia i-a `nso]it pe Stevie, pe asistentul lui [i pe unul din fii
s\i la etajul doi al re[edin]ei, unde era un pian a[ezat sub un tablou
imens de Willem de Kooning. Diane [i Betsy s-au a[ezat pe o
comod\, iar eu pe un sc\unel, c`nd Stevie a `nceput s\ c`nte o
melodie r\scolitoare. Nu terminase de compus textul, dar avea ca
subiect puterea de a ierta [i refrenul era Nu trebuie s\ mergi pe
ap\.... ~n timp ce c`nta, eu mi-am tot mutat scaunul p`n\ ce am
ajuns l`ng\ pian. C`nd Stevie a terminat, toate aveam lacrimi `n
ochi. A fost cel mai frumos gest f\cut de cineva `n aceast\ perioad\
at`t de dificil\.
Am fost impresionat\ [i c`nd editorul-[ef al revistei Vogue,
Anna Winntour, m-a sunat s\ `mi propun\ un articol [i o [edin]\
foto pentru num\rul din decembrie al revistei. A avut curaj s\ fac\
aceast\ ofert\, iar eu am fost inspirat\ s\ accept. De fapt, experien]a a f\cut adev\rate minuni cu starea mea de spirit. Pentru poza
de copert\, am purtat o splendid\ crea]ie Oscar de la Renta. Pentru
o zi am evadat `ntr-o lume de arti[ti ai machiajului [i ai modei de
`nalt\ ]inut\. Fotografii lui Annie Leibovitz erau minuna]i [i mi-au
dat [ansa s\ ar\t bine, `n ciuda faptului c\ m\ sim]eam execrabil.
Ziua de 21 septembrie, c`nd Bill s-a adresat sesiunii de deschidere a Na]iunilor Unite la New York, ne-a jucat o fars\ stupid\.
Dac\ republicanii au v\zut c\ raportul Starr nu l-a determinat pe
Bill s\ demisioneze, au transmis m\rturia `nregistrat\ a lui Bill.
C`nd Bill intra `n Sala Adun\rii Generale, `nt`mpinat de ova]ii
8/28/04
12:05 AM
Page 636
Istorie trqitq
636
neobi[nuite [i entuziaste, pe toate posturile de televiziune importante se transmitea simultan o caset\ care con]inea anchetarea sa
din august, realizat\ de subordona]ii lui Starr. ~n timp ce orele chinuitoare de anchet\ se difuzau peste tot, Bill a ]inut un discurs
despre amenin]area cresc`nd\ a terorismului interna]ional [i despre
nevoia stringent\ ca ]\rile civilizate s\ adopte m\suri. S`nt sigur\
c\ pu]ini americani care l-au auzit au luat atitudine. C`nd a terminat
de vorbit, pre[edin]i, premieri [i delega]i l-au aplaudat `ndelung [i
cu c\ldur\. Primirea f\cut\ de egalii s\i a confirmat bogata activitate pe care Bill a desf\[urat-o ca pre[edinte.
Bill s-a `nt`lnit [i cu Nawaz Sharif, prim-ministrul Pakistanului,
pentru a discuta stoparea prolifer\rii nucleare `n Pakistan [i `n ]\rile
din subcontinent. S-a `nt`lnit, de asemenea, [i cu secretarul general
Kofi Annan, cu care a abordat sfidarea hot\r`rilor Na]iunilor Unite
de c\tre Irak. Mai t`rziu, am luat `mpreun\ parte la un forum pe
probleme de economie global\ la Universitatea New York. ~n cadrul
acestui forum, au mai fost prezen]i premierul italian Romano Prodi,
prim-ministrul suedez Goran Persson, pre[edintele bulgar Petar
Stoianov [i prietenul nostru, prim-ministrul britanic Tony Blair.
A doua zi, c`nd m-am `ntors la Casa Alb\, trucul republicanilor
cu difuzarea anchetei p\rea c\ d\duse gre[. Difuzarea spectacolului
`n care pre[edintele era calm, `n timp ce era bombardat cu `ntreb\ri
libidinoase la care nimeni nu ar vrea s\ r\spund\, nu a f\cut dec`t
s\ creasc\ p\rerea de r\u a poporului american fa]\ de situa]ia
nepl\cut\ a lui Bill.
~n seara urm\toare, Nelson Mandela, care luase [i el parte la
sesiunea Na]iunilor Unite, ne-a vizitat `mpreun\ cu so]ia lui, Graa
Machel. La o recep]ie la Casa Alb\ `n onoarea liderilor religio[i
afro-americani, Mandela [i-a exprimat dragostea autentic\ [i respectul fa]\ de pre[edinte. Dup\ ce a l\udat leg\turile str`nse pe care
Bill le realizase cu Africa de Sud [i cu restul continentului, Mandela a men]ionat cu delicate]e:
637
Noi spunem adesea c\ moralitatea nu ne permite s\ ne abandon\m prietenii.

S-a `ntors c\tre Bill [i i s-a adresat direct:
{i, `n noaptea asta, trebuie s\ spunem c\ ne g`ndim cu to]ii la
situa]ia dificil\ [i nesigur\ `n care te afli.
Mandela a st`rnit aplauze [i r`sete c`nd a garantat c\ nu intervine `n problemele interne ale ]\rii. Dar era evident c\ le cerea
americanilor s\ pun\ cap\t spectacolului acuz\rii. Ca de obicei,
Mandela, care `[i `nghi]ise m`nia [i ì iertase pe temnicerii lui, a
fost filozofic.
Dac\ a[tept\rile noastre, dac\ rug\ciunile noastre cele mai
fierbin]i [i dac\ visele noastre nu se realizeaz\, atunci ar trebui s\
re]inem c\ gloria cea mai mare `n via]\ nu este s\ nu cazi, ci s\ te
ridici mereu dup\ ce ai c\zut.
~nc\ `ncercam s\ m\ ridic. Cu fiecare zi care trecea `mi recl\deam, treptat, via]a. Iertarea lui Bill era o provocare, iertarea
complotului organizat de dreapta m\ dep\[ea. Dac\ Mandela a
putut ierta, `ncercam [i eu. Dar era greu, chiar [i cu ajutorul prietenilor [i al altor modele.
La c`teva zile dup\ vizita lui Mandela, Dalai Lama m-a sunat la
telefon la Casa Alb\. C`nd ne-am `nt`lnit, mi-a adus un batic alb de
rug\ciune [i mi-a zis c\ se g`ndea adesea la lupta mea. M-a `ncurajat s\ fiu puternic\ [i s\ nu las durerea [i nedreptatea s\ m\
am\rasc\ [i s\ m\ `nfurie. Mesajul s\u se al\tura sprijinului pe care
`l primeam de la grupul meu de rug\ciune, mai ales de la Holly
Leachman [i Susan Baker, care m\ vizitau [i se rugau cu mine, de
la agentul Brian Stafford, [eful personalului de paz\ al pre[edintelui, [i de la Mike McCurry, secretarul de pres\ al pre[edintelui.
Fiecare s-a ab\tut de la drumul s\u, ca s\ vad\ cum fac fa]\
condi]iilor tensionate `n care tr\iam. Membrii democra]i ai Congresului m-au sunat s\ m\ `ntrebe ce voiam s\ fac\. Un congresman
mi-a zis:
Hillary, dac\ ai fi sora mea, l-a[ pocni pe Bill `n nas.
8/28/04
12:05 AM
Page 638
Istorie trqitq
638
L-am asigurat c\ ì apreciez grija, dar chiar nu am nevoie de un

asemenea ajutor. Unii republicani au m\rturisit c\ dezaprobau
decizia partidului lor de punere sub acuzare.
Pe 7 octombrie, o delega]ie de noi membri ai Camerei a venit s\
m\ vad\ la Casa Alb\. Din nou ne-am `ntrunit la ora c`nd razele
soarelui p\trundeau pe fereastr\. Erau `ngrijora]i c\ republicanii vor
for]a votarea punerii sub acuzare `nainte de alegerile de la mijlocul
mandatului. I-am `ncurajat c`t am putut mai bine, spun`ndu-le:
Nu-i putem l\sa s\-l dea jos pe pre[edinte. Nu a[a. S`nte]i
membri ai Congresului. Datoria voastr\ este s\ proteja]i Constitu]ia
[i s\ face]i ce este drept pentru ]ar\. A[a c\, la treab\!
Apoi, baz`ndu-m\ pe situa]ia pe care o `nt`lnisem cu dou\zeci [i
cinci de ani `n urm\, le-am explicat ce spune Constitu]ia despre
punerea sub acuzare, cum au prev\zut P\rin]ii Fondatori c\ va fi
aplicat\ punerea sub acuzare [i cum fusese interpretat\ de mai mult
de dou\ sute de ani. La sf`r[itul `nt`lnirii, i-am mai asigurat c\, dac\
se va supune la vot, at`t eu, c`t [i pre[edintele vrem ca ei s\ ]in\ cont
de con[tiin]\ [i de aleg\tori, c\ vom `n]elege orice decizie luat\.
Democra]ii [i cei c`]iva republicani modera]i considerau c\ cea
mai indicat\ reac]ie la comportamentul lui Bill era o mo]iune de
cenzur\. Dar republicanii atotputernici s-au opus, cu fermitate,
compromisului. Henry Hyde, pre[edintele Comisiei Juridice din
Camer\, a ridiculizat mo]iunea de cenzur\ ca acuzare. Hyde era de
ne`nduplecat. El socotea Casa Alb\ vinovat\ pentru un articol din
16 septembrie din Salon, o revist\ de pe Internet, `n care se dezv\luise aventura de lung\ durat\ pe care o avusese prin anii 60,
c`nd era c\s\torit cu r\posata lui so]ie. Hyde [i-a numit infidelitatea, care se petrecuse c`nd avea patruzeci de ani, o impruden]\ a
tinere]ii. Era indignat c\ presa a expus o problem\ at`t de personal\ [i republicanii au cerut o anchetare a revistei. ~n ciuda diferen]elor politice [i ideologice, eram al\turi de Hyde [i, `n acela[i
timp, eram uimit\ c\ el nu remarcase natura dubl\ a reac]iei lui.
639
Mi-am petrecut toamna `ntr-o campanie-maraton prin diverse

p\r]i ale ]\rii. I-am `ndemnat pe oameni s\ voteze ca [i cum vie]ile
lor ar depinde de asta. M-am concentrat asupra zonelor unde cursa
era str`ns\ [i popularitatea mea crescut\. A[a cum f\cusem cu [ase
ani `n urm\, am sus]inut campania dur\ pentru Barbara Boxer, care
`[i ap\ra locul `n Senat `mpotriva unui candidat puternic din California, precum [i campania pentru Patty Murray, senatoarea denumit\ m\mica `n teni[i din Washington. Am `ncercat s\ `l ajut [i
pe senatorul Carol Mosley Braun `n Illinois. ~nainte de sf`r[itul
maratonului, m-am oprit `n Ohio, `n Nevada [i `napoi `n Arkansas,
`n favoarea unei tinere candidate la Senat, Blanche Lincoln.
Trebuie s\ trimitem un semnal foarte clar conducerii republicanilor din Congres c\ americanilor le pas\ de probleme adev\rate.
Lor le pas\ de educa]ie, de asigur\rile de s\n\tate [i de securitate
social\, am spus unei mul]imi din Janesville, Wisconsin.
Mi-am pus tot sufletul `n campania lui Charles Schumer pentru
a-l `nfr`nge pe senatorul de New York, Al DAmato. Chuck
Schumer, un democrat progresist inteligent, a fost unul dintre cei
mai fideli suporteri ai lui Bill. DAmato prezidase audierile Whitewater din Senat, unde adusese `n fa]a comisiei secretare nevinovate, aprozi [i o d\dac\ de la Casa Alb\, [i nu aflase nimic de la ei,
doar c\ ì `nc\rcase cu note de plat\ legale. Candidatura solid\ a lui
Schumer ì periclita locul lui DAmato.
M\ aflam la New York ca s\ str`ng fonduri pentru Schumer,
c`nd mi-am dat seama c\ piciorul meu drept era at`t de umflat, c\
nu m\ puteam `nc\l]a. C`nd am ajuns la Casa Alb\, am sunat-o pe
doctori]a Connie Mariano. Dup\ o examinare rapid\ a piciorului,
aceasta m-a trimis la Spitalul Naval Bethesda ca s\ se depisteze
dac\ nu cumva era un cheag de s`nge cu care m\ procopsisem de
pe urma peregrin\rilor mele ne`ntrerupte prin ]ar\. ~ntr-adev\r,
aveam un mare cheag la piciorul drept, care necesita tratament imediat. Doctori]a mi-a recomandat repaus la pat [i anticoagulante,
timp de o s\pt\m`n\. De[i voiam s\ am grij\ de mine, eram hot\r`t\
8/28/04
12:05 AM
Page 640
Istorie trqitq
640
s\ nu anulez nici o activitate legat\ de campanie. A[a c\ am f\cut

un compromis. A trimis o sor\ medical\ s\-mi administreze medicamentele [i s\-mi urm\reasc\ starea s\n\t\]ii.
Pentru c\ se apropia ziua vot\rii, republicanii au lansat o alt\
campanie focalizat\ pe scandal. Nu le-a ie[it jocul. Aleg\torii
p\reau mai dezgusta]i de tacticile politice ale republicanilor dec`t
de via]a personal\ a pre[edintelui. Cred c\ am fi ob]inut [i mai
multe voturi, dac\ mai mul]i democra]i i-ar fi sus]inut pe republicani pentru fervoarea lor de a vota punerea sub acuzare. Dar a
lupta `mpotriva uzan]elor `n]elepte de la Washington era prea riscant pentru majoritatea candida]ilor. Firosco[ii prevedeau o und\
de [oc republican\.
~n ziua alegerilor, pe m\sur\ ce soseau rezultatele sondajelor de
la urne, Bill era optimist. A stat `mpreun\ cu personalul `n biroul
lui John Podesta [i a monitorizat rezultatele. John, un consilier
politic inteligent, care lucrase ca secretar de personal pentru Bill `n
primul s\u mandat, se `ntorsese `n calitate de [ef de personal dup\
ce lui Erskine Bowles ì expirase termenul de angajare. Un consilier ì ar\tase lui Bill cum s\ caute pe Internet [i el st\tea la computerul lui John, explor`nd cu ner\bdare site-uri politice. Ca de
obicei, eram prea nervoas\ s\ urm\resc voturile. A[a c\ le-am invitat pe Maggie [i pe Cheryl Mills, o avocat\ des\v`r[it\, s\ mergem
la cinematograf s\ vedem o ecranizare Oprah Winfrey dup\ romanul Beloved de Toni Horrison. C`nd am ap\rut mai t`rziu, ve[tile
erau bune: alegerile au r\mas `n istorie. Democra]ii au c`[tigat cinci
locuri `n Camer\ [i au redus avansul republicanilor. Acum erau 223
la 211. Senatul avea 55 de republicani [i 45 de democra]i. Barbara
Boxer a fost realeas\ `n Senat, iar cea mai bun\ veste a nop]ii era
c\ Chuck Schumer `l `nvinsese pe Al DAmato la New York.
Republicanii [i ziari[tii s-au g`ndit c\ democra]ii vor pierde p`n\ la
treizeci de locuri `n Camer\ [i patru, maxim [ase, `n Senat. ~n
schimb, democra]ii au c`[tigat locuri `n Camer\ [i era pentru prima
641
oar\, din 1822, c`nd acest lucru se `nt`mpla partidului unui

pre[edinte aflat la cel de-al doilea mandat al s\u.
Cur`nd a mai urmat o surpriz\. Trei zile mai t`rziu, vineri 6 noiembrie, senatorul Moynihan a dat un interviu legendarului om de
televiziune Gabe Pressman din New York, `n care anun]a c\ nu va
mai candida pentru cel de-al cincilea mandat. Interviul urma s\ fie
difuzat duminic\ diminea]\, dar s-a aflat mai devreme.
Mai t`rziu `n aceea[i noapte, o centralist\ al Casei Albe a prins
o discu]ie `ntre Charlie Rangel, congresman veteran din Harlem, [i
un prieten:
Tocmai am auzit c\ senatorul Moynihan vrea s\ se retrag\.
Sper c\ ai luat `n considera]ie retragerea sa [i vei candida, pentru c\
eu cred c\ ai [anse s\ c`[tigi.
Oh, Charlie, am spus. S`nt onorat\ c\ te-ai g`ndit la mine, dar
nu s`nt interesat\ [i, `n afar\ de asta, avem alte probleme importante de rezolvat acum.
{tiu, a spus el. Dar vorbesc serios. Vreau s\ te g`nde[ti la asta.
S-ar putea s\ fi vorbit serios, dar ideea de a candida pentru
scaunul senatorului Moynihan mi se p\rea absurd\, de[i nu era
pentru prima oar\ c`nd se `nt`mpla. Cu un an `n urm\ la Casa Alb\,
`n cadrul unei recep]ii de Cr\ciun, prietena mea Judith Hope, [efa
Partidului Democratic la New York, mi-a spus c\ nu crede c\
Moynihan va mai candida.
Dac\ nu mai candideaz\, a[ vrea s\ candidezi tu, mi-a zis.
Atunci comentariul ei mi s-a p\rut nefiresc [i `mi men]in
p\rerea [i acum.
Aveam alte lucruri `n minte.
8/28/04
12:05 AM
Page 642
Istorie trqitq
~N A{TEPTAREA HARULUI
Alegerile de la jum\tatea mandatului din 1998 au adus o nou\
surpriz\: Newt Gingrich s-a retras din func]ia de pre[edinte al
Camerei Reprezentan]ilor [i [i-a anun]at demisia. Ini]ial, p\rea o
victorie pentru noi [i, probabil, renun]area la punerea lui Bill sub
acuzare. Bob Livingstone, congresman de Louisiana, era succesorul lui Gingrich, dar Tom Delay, reprezentantul majorit\]ii [i
adev\rata putere a grupului republican, i-a for]at pe republicani s\
se opun\ oric\rui compromis, cum ar fi fost o mo]iune de cenzur\.
C`nd Erskine Bowles l-a `ntrebat pe Gingrich de ce republicanii
doresc s\ urmeze o cale care nu era nici corect\, nici constitu]ional\, acesta a replicat:
Pentru c\ putem.
Investiga]ia Whitewater [i procesul intentat de Paula Jones, care
declan[aser\ aceast\ controvers\ constitu]ional\, erau departe de a
fi uitate. Avoca]ii Paulei Jones f\cuser\ apel la decizia judec\torului Wright de a `nchide dosarul [i, `n ultima lun\, trimiseser\ semnale c\ ea ar fi fost dispus\ s\ renun]e pentru un milion de dolari.
Legea era clar `n favoarea lui Bill, dar completul de trei judec\tori
al Cur]ii de Apel era dominat de aceia[i doi republicani conservatori care emiseser\ o hot\r`re inatacabil\ prin care `l eliminaser\,
dintr-un caz legat de Whitewater, pe judec\torul Henry Woods, pe
baza unor articole ap\rute `n pres\. Av`nd `n vedere ce se `nt`mplase p`n\ atunci, Bill se temea c\ politicienii vor `nc\lca legea, iar
643
judec\torii vor l\sa procesul s\ continue. Pe 13 noiembrie, avocatul

lui Bill, Bob Bennett, i-a spus c\ Jones acceptase s\ renun]e la
acuza]ii contra sumei de 850 000 de dolari. De[i nu dorea s\ accepte
o ofert\ `ntr-un caz deja c`[tigat, pe care judec\torul Wright `l
declarase f\r\ baz\ legal\, Bill a decis c\ era singura modalitate de a
pune cap\t acestei pove[ti. Nu [i-a cerut scuze [i nu a recunoscut
vreo gre[eal\. Bennett a spus simplu:
Pre[edintele a decis c\ nu va mai pierde nici m\car o or\ cu
aceast\ poveste.
{i a[a s-a terminat.
C`teva s\pt\m`ni am tot a[teptat s\ vin\ un val de cita]ii
emise de Comisia Juridic\ a Camerei, a[a cum se `nt`mplase `n
cazul punerii sub acuzare a lui Nixon din 1974. Responsabilitatea comisiei este s\ fac\ o investiga]ie proprie, nu s\ dea gir
gratuit acuza]iilor procurorului independent. Am fost dezgustat\
c`nd Hyde l-a anun]at c\-l va chema pe Kenneth Starr ca martor
principal al comisiei. Starr a vorbit ne`ntrerupt timp de dou\ ore
[i apoi a r\spuns `ntreb\rilor p`n\ seara. Era aproape nou\ seara
c`nd i-a fost acordat\ lui David Kendall [ansa de a-l contrainteroga pe Starr. Cu o limit\ de timp ridicol\, impus\ de majoritatea republican\ a comisiei, David a `nceput cu un rezumat al
procesului:
Sarcina mea este s\ r\spund celor dou\ ore de m\rturie
ne`ntrerupt\ a procurorului independent, dar [i unei investiga]ii de
patru ani, de 45 de milioane de dolari, care a implicat cel pu]in
dou\zeci [i opt de avoca]i, [aptezeci [i opt de agen]i FBI [i un
num\r nedeclarat de detectivi particulari, unei investiga]ii care a
generat, `n urma num\r\torii computerizate, 114 532 de articole de
pres\ tip\rite, 2 513 de minute televizate, ca s\ nu mai vorbim de
prezentarea scandalului zi [i noapte, `n re]elele de televiziune prin
cablu; un referat de 445 de pagini; 50 000 de pagini de documente
secrete aduse ca m\rturie `n fa]a marelui juriu; patru ore de m\rturii
filmate; dou\zeci [i dou\ de ore de m\rturii `nregistrate pe casete
8/28/04
12:05 AM
Page 644
644
audio, o parte din ele fiind ob]inute ilegal, [i m\rturiile zecilor de

oameni, nici unul dintre ei nefiind interoga]i de avocatul ap\r\rii.
{i am treizeci de minute pentru asta.
~n timpul procesului `n stil comunist, Starr a fost nevoit s\
admit\ c\ nu a interogat personal nici m\car un singur martor
ap\rut `n fa]a marelui juriu. Nu avea nimic de ad\ugat referatului s\u. Dar a anun]at c\ Biroul procurorului independent l-a
declarat nevinovat pe pre[edinte `n a[a-zisele dosare Travelgate
[i Filegate.
Barney Frank, un membru iscusit [i inteligent al Congresului,
democrat din Massachusetts, l-a `ntrebat pe Starr c`nd a ajuns la
acea concluzie.
Acum c`teva luni, a spus Starr.
De ce nu a]i comunicat asta `nainte de alegeri, c`nd a]i f\cut
public un referat negativ privitor la pre[edinte? De ce abia acum,
la c`teva s\pt\m`ni dup\ alegeri, ne spune]i c\ pre[edintele este
nevinovat?
Procurorul independent nu avea nici un r\spuns.
~n ziua urm\toare, Sam Dash, consilierul etic al Biroului
procurorului independent, care p\rea s\ fi uitat gre[elile anterioare ale lui Starr [i ale subordona]ilor lui, a demisionat `n semn
de protest fa]\ de m\rturia lui Starr. Dash, fost consilier-[ef al
Comisiei senatoriale Watergate `n 1973 [i `n 1974, a f\cut public\ o scrisoare prin care `l acuza pe Starr de abuz `n func]ie,
implic`ndu-se ilegal `n procesul de acuzare. Demisia sa nu a avut
nici un efect asupra procesului. {i nici o scrisoare deschis\ a
patru sute de istorici, inclusiv a lui Arthur M. Schlesinger Jr., de
la Universitatea New York, a lui Sean Wilentz de la Universitatea Princeton [i a lui C. Vann Woodward de la Universitatea
Yale, care au cerut Congresului s\ resping\ acuza]iile, `ntruc`t nu
fuseser\ `ndeplinite condi]iile constitu]ionale. Declara]ia lor ar
trebui predat\ `n orele de educa]ie civic\:
Istorie trqitq
645
At`t ca istorici, c`t [i ca cet\]eni depl`ngem `ncercarea de

punere sub acuzare a pre[edintelui. Credem c\ aceast\ cale, dac\
va avea succes, va afecta grav ordinea constitu]ional\.
Conform Constitu]iei noastre, punerea sub acuzare a pre[edintelui este un pas grav [i important. Fondatorii au rezervat aceast\
procedur\ pentru crime [i delicte majore `n exerci]iul func]iunii.
Acuzarea pre[edintelui pentru orice alt motiv, spune James Madison, `l poate obliga pe pre[edinte s\ `[i exercite atribu]iile doar
atunci c`nd dore[te Senatul, deranj`nd sistemul de verific\ri reciproce [i echilibru care ne fere[te de abuzuri ale puterii.
De[i nu trecem cu vederea comportamentul `n via]a particular\
a pre[edintelui Clinton sau `ncerc\rile lui de a crea o imagine fals\,
acuza]iile ce i se aduc s`nt departe de ceea ce ar putea constitui
bazele inculp\rii unui pre[edinte, a[a cum au fost concepute de
Fondatori. Votul Camerei Reprezentan]ilor de a ini]ia o investiga]ie
public\ a creat un precedent pentru cei care vor c\uta un motiv s\
`nl\ture un pre[edinte.
Asemenea eforturi pentru acuzarea unui pre[edinte nu au mai
fost `n toat\ istoria noastr\. Aceste noi procese s`nt o amenin]are
pentru viitorul institu]iilor noastre. Dac\ procesul va continua, va
l\sa o pre[edin]ie desfigurat\ [i sl\bit\, la mila oric\rui Congres.
Pre[edin]ia, nucleul istoric conducerii `n momentele grele ale
na]iunii, va fi schiload\ `n fa]\ provoc\rilor viitorului.
Avem de f\cut o alegere `ntre a p\stra sau a distruge Constitu]ia noastr\. Vrem oare s\ stabilim un precedent pentru
h\r]uirea pre[edin]ilor `n viitor [i s\ bloc\m activitatea guvernului
cu o astfel de acuza]ie? Sau vrem s\ protej\m constitu]ia [i s\
revenim la problemele na]iunii?
V\ rug\m, democra]i, republicani [i independen]i, s\ v\ opune]i acestei primejdioase puneri sub acuzare [i s\ cere]i restabilirea
normalit\]ii activit\]ii guvernului federal.
La `nceputul lunii decembrie, tat\l vicepre[edintelui, Albert

Gore Sr., a murit la v`rsta de nou\zeci [i unu de ani, `n casa lui din
Carthage, Tennessee. Pe 8 decembrie, Bill [i cu mine am zburat la
Nashville pentru slujba religioas\ la War Memorial Auditorium.
8/28/04
12:05 AM
Page 646
646
Al Gore a stat l`ng\ sicriul acoperit cu steagul Americii [i a f\cut

un elogiu tat\lui s\u, c`ndva un senator puternic [i curajos, care
[i-a pierdut locul `n 1970 pentru c\ s-a opus R\zboiului din Vietnam. Al a vorbit din inim\, cu umor [i compasiune, [i a fost cel
mai bun discurs pe care l-a ]inut vreodat\.
Mul]i oameni spuneau c\ scandalul punerii sub acuzare a afectat rela]ia noastr\ cu familia Gore. Al [i Tipper au fost la fel de
[oca]i [i de dezam\gi]i c`nd Bill [i-a admis, `n august, gre[eala, dar
am`ndoi ne-au sus]inut, politic [i personal, `n timpul scandalului.
Erau `ntotdeauna l`ng\ noi, ori de c`te ori aveam nevoie de ei, uneori, la rug\mintea noastr\, alteori pentru c\ sim]eau c\ aveam
nevoie de ei.
De pe 11 decembrie p`n\ pe 12 diminea]a, Comisia Juridic\ a
votat pe linie de partid pentru a trimite Camerei spre votare patru
capete de acuzare. Nu am fost surprin[i, de[i mai speraser\m s\
ob]inem un compromis care s\ implice doar o mo]iune de cenzur\.
C`nd Congresul a `nceput procesul, Bill s-a concentrat asupra
`ndatoririlor oficiale, iar eu asupra alor mele. Credeam cu t\rie
c\, `n calitate de Prim\ Doamn\, trebuia s\-mi `ndeplinesc `ndatoririle publice, inclusiv s\ fac o c\l\torie, al\turi de al]i membri
ai Congresului, la Puerto Rico, `n Republica Dominican\ [i Haiti
pentru a ajuta [i alina cet\]enii care fuseser\ afecta]i de uraganul
Georges. Programul meu nu `mi l\sa nici o clip\ de lini[te. Nu
am crezut niciodat\ c\ m\ pot bucura de luxul de a m\ a[eza `n
pat [i relaxa.
~ntre 12 [i 25 decembrie, am vizitat `mpreun\ cu Bill Orientul Mijlociu. Am fost `mpreun\ cu prim-ministrul Benjamin
Bibi Netanyahu [i so]ia lui, Sara, la Masada, un simbol al
rezisten]ei [i al martiriului evreiesc, pe care `l vizitasem cu
[aptesprezece ani `n urm\, `ntr-un tur al P\m`ntului Sf`nt condus
de pastorul baptist al lui Bill, doctorul W.O. Vaught. ~ntre timp
acesta murise [i deseori `mi doream s\ fi fost aproape ca pastor
s\-l sf\tuiasc\ [i s\ ì dea alinare lui Bill. Eram `ns\ recunosc\toare
Istorie trqitq
647
c\ al]i trei preo]i l-au c\l\uzit pe Bill reverendul Phil Wogaman, reverendul Tony Campolo [i reverendul Gordon MacDonald s-au `nt`lnit [i s-au rugat deseori cu el atunci c`nd c\uta
iertare [i `n]elegere.
~n acel tur, vizitaser\m [i Bethlehemul; acum ne-am `ntors cu
Yasser Arafat s\ vizit\m Biserica Na[terii Domnului, unde am c`ntat
colinde de Cr\ciun cu palestinienii cre[tini, sper`nd la ob]inerea p\cii.
Bill avea programate un discurs important `n Consiliul Na]ional
Palestinian [i `nt`lniri cu palestinieni. Aterizarea la noul Aeroport
Interna]ional Gaza a fost un eveniment deosebit, construirea acestuia
fiind unul dintre punctele Acordului de Pace Wye, mediat de Bill `ntre
Arafat [i Netanyahu, pentru stimularea economiei palestinienilor.
De[i Orientul Mijlociu p\rea sigur [i calm, Bill `l monitoriza cu
aten]ie pe Saddam Hussein, care refuza s\ permit\ reluarea
inspec]iilor ONU `n Irak. Din punct de vedere politic, era un moment foarte prost pentru o ac]iune militar\ `n Irak. Cu votul privind
punerea sub acuzare at`t de aproape, orice ac]iune a pre[edintelui
putea fi interpretat\ ca o `ncercare de distragere sau de `nt`rziere a
Congresului. Pe de alt\ parte, dac\ Bill ar fi am`nat atacurile
aeriene asupra Irakului, putea fi acuzat c\ sacrific\ siguran]a na]ional\ pentru a evita problemele politice. Luna sf`nt\ a Ramadanului
se apropia, iar posibilitatea de declan[are a atacului se pierdea. Pe
16 decembrie, consilierii pe probleme de ap\rare l-au anun]at pe
Bill c\ era momentul potrivit. Bill a ordonat declan[area loviturilor
aeriene pentru a nimici armele de distrugere `n mas\ cunoscute sau
b\nuite [i alte obiective militare.
Conducerea republican\, evident sceptic\, a am`nat procesul de
punere sub acuzare c`nd a `nceput bombardamentul.
Decizia lui Clinton de a bombarda Irakul este strig\toare la
cer `ntruc`t folose[te for]a militar\ `n scop personal, a spus congresmanul republican Joel Hefley.
Trent Lott, liderul majorit\]ii republicane din Senat, a comentat
`n public decizia pre[edintelui:
8/28/04
12:05 AM
Page 648
Istorie trqitq
648
At`t momentul, c`t [i ac]iunea s`nt sub semnul `ntreb\rii.

Lott a dat `napoi c`nd afirma]ia lui a fost interpretat\ ca un
semn c\ politica este mai important\ dec`t securitatea na]ional\ `n
acest Congres.
Conducerea Camerei era hot\r`t\ s\ for]eze votarea punerii sub
acuzare, `nainte ca majoritatea republican\ s\ se reduc\ la
unsprezece membri `n ianuarie. Pe 18 decembrie, c`nd bombele
`ncepuser\ s\ cad\ `n Irak, dezbaterea `ncepuse. M\ ab]inusem s\
dau vreo declara]ie public\ timp de c`teva luni, dar `n aceea
diminea]\ am vorbit cu un grup de reporteri `n fa]a Casei Albe.
Cred c\ majoritatea americanilor `mi `mp\rt\[esc `ncrederea [i m`ndria fa]\ de ce face pre[edintele pentru ]ara noastr\.
{i acum c`nd s\rb\torim Cr\ciunul, Hanukka [i Ramadanul un
moment de reflec]ie [i de reconciliere pentru oameni ar trebui
s\ punem cap\t diviz\rilor, pentru c\ putem face at`t de multe
`mpreun\.
Dick Gephardt m-a rugat s\ m\ `nt`lnesc cu nucleul democratic
al Camerei la Dealul Capitolului, chiar `nainte de votarea articolelor punerii sub acuzare. ~n diminea]a urm\toare, `n fa]a
democra]ilor, am mul]umit tuturor pentru respectarea Constitu]iei,
pre[edin]iei [i liderului partidului lor, so]ul meu.
Poate c\ to]i s`nte]i sup\ra]i pe Bill Clinton. ~n mod sigur, nici
pe mine nu m\ bucur\ ce a f\cut so]ul meu. Dar punerea sub
acuzare nu e o solu]ie. Miza e prea mare ca s\ uit\m de problemele
cu adev\rat importante.
Le-am amintit c\ to]i s`ntem cet\]eni americani care respect\
legea [i dator\m sistemului nostru de guvernare respectarea Constitu]iei. Punerea sub acuzare era parte a unui r\zboi politic, `nceput
de oameni hot\r`]i s\ saboteze agenda pre[edintelui `n privin]a
economiei, educa]iei, securit\]ii sociale, s\n\t\]ii, asigur\rilor medicale, mediului [i p\cii `n Irlanda de Nord, `n Balcani [i `n Orientul Mijlociu tot ceea noi, democra]ii, sprijinim. Nu puteam l\sa s\
649
se `nt`mple asta. {i oricare ar fi fost rezultatul votului, Bill Clinton

nu va demisiona.
To]i [tiam c\ efortul pe ultima sut\ de metri pentru evitarea
punerii sub acuzare va e[ua. Ie[ind prin coridoarele de marmur\
care fuseser\ martorii istoriei americane, `mi p\rea r\u pentru ]ara
mea c\ci abuzase de sistemul nostru juridic pentru o lovitur\ de
stat a Congresului. Ca absolvent\ a Facult\]ii de Drept, studiasem
motiva]iile politice ale punerii sub acuzare a pre[edintelui
Andrew Johnson. Ca membru al personalului auxiliar al comisiei
Congresului care `l investigase pe Richard Nixon, [tiam c`t de
mult am muncit pentru a ne asigura c\ procesul acuz\rii era
corect [i constitu]ional.
Acest eveniment grav a fost aproape dep\[it de o dram\ bizar\
din Camer\. ~n noaptea de dinaintea vot\rii, Bob Livingston,
pre[edintele desemnat al Camerei Reprezentan]ilor, a fost acuzat de
adulter. P`n\ s`mb\t\ diminea]\, c`nd Livingston [i-a luat locul `n
aula din Capitoliu, toat\ lumea aflase c\ `[i recunoscuse gre[eala.
La c`teva minute dup\ ce a cerut demisia pre[edintelui, printre
`ntreb\ri [i strig\te furioase, el [i-a uimit audien]a d`ndu-[i demisia
din postul de pre[edinte al Camerei, `nc\ o victim\ a campaniei de
distrugere a propriului partid. Ca [i Gingrich, a p\r\sit Camera.
Dou\ articole au fost respinse, dou\ adoptate. Bill a fost acuzat
de m\rturie mincinoas\ `n fa]a marelui juriu [i de obstruc]ionarea
justi]iei. Urma s\ fie judecat de Senatul Statelor Unite.
Dup\ votarea punerii sub acuzare, o delega]ie a democra]ilor
a venit cu autobuzul de la Capitoliu la Casa Alb\ `n semn de
solidaritate cu pre[edintele. Am ie[it la bra] cu Bill din Biroul
Oval, ca s\ ne `nt`lnim cu ei `n Gr\dina Trandafirilor. Al Gore a
f\cut o declara]ie emo]ionant\ caracteriz`nd votul Camerei ca
un mare deserviciu f\cut unui om care va fi descris `n c\r]ile
de istorie ca unul dintre cei mai mari pre[edin]i. Popularitatea
lui Al, ca [i a mea, cre[tea. Poporul american `[i d\duse seama
de ce se `nt`mpla.
8/28/04
12:05 AM
Page 650
Istorie trqitq
650
Bill le-a mul]umit tuturor celor care l-au sprijinit [i le-a promis
c\ nu va renun]a. ~[i va servi ]ara p`n\ `n ultima or\ din ultima zi
a mandatului. A fost o `nt`lnire curios de vesel\, lu`nd `n considera]ie teribilul eveniment care se `nt`mplase, [i eram recunosc\toare pentru sprijinul public acordat lui Bill. Dar m\ str\duiam
s\-mi ascund durerea pe care o sim]eam `n suflet. C`nd `nt`lnirea
s-a terminat [i m-am `ntors la re[edin]\, cu greu m\ mai puteam
]ine pe picioare.
Momentul era foarte prost pentru c\ era Cr\ciun [i, cu sau f\r\
acuzare, Casa Alb\ organiza recep]ii zi [i noapte, iar asta presupunea s\ primesc invita]ii ore `n [ir. Un timp am supravie]uit,
dar, cur`nd, n-am mai rezistat, m-am pr\bu[it [i nu m\ mai puteam
mi[ca, victim\ a tensiunii acumulate [i a pantofilor. Doctorul care
m-a consultat a chemat un terapeut de la Marin\. Dup\ ce acesta
m-a examinat, m-a `ntrebat:
Doamn\, a]i purtat tocuri `n ultima vreme?
Da.
Nu ar trebui s\ mai purta]i tocuri.
Niciodat\?
Ei bine, da, niciodat\.
S-a uitat curios la mine [i m-a `ntrebat:
Cu tot respectul, de ce a]i vrea s\ o face]i?
Era reconfortant [i ciudat s\-mi petrec s\rb\torile f\c`nd
acela[i lucruri ca `ntotdeauna, `n ciuda unui proces care plutea
`n atmosfer\ ca un musafir nepoftit [i nedorit. Am primit sute
de scrisori de sus]inere. Una dintre cele mai frumoase a fost
de la Lady Bird Johnson, care urm\rise evenimentele de acas\,
din Texas:
Drag\ Hillary,
M-ai f\cut un om fericit! C`nd te-am v\zut la televizor la bra]
cu pre[edintele (era peluza sudic\?), amintindu-ne de progresele pe
care ]ara le-a f\cut `n multe domenii, printre care se num\ra educa]ia [i s\n\tatea, [i c`te mai s`nt de f\cut, m-am rugat pentru tine.
651
Apoi, am aflat c\ te-ai dus la Dealul Capitolului ca s\ vorbe[ti cu

democra]ii [i s\ le ceri sprijinul.
Atitudinea ta m-a f\cut s\ m\ simt bine [i cred c\ mul]i concet\]eni g`ndesc la fel.
Salut\ri [i admira]ie,
Lady Bird Johnson
Cuvintele ei izvor`te din experien]\ [i bun\tate m-au `nduio[at.

Era [i reconfortant s\ v\d c\ cineva, care a `n]eles `n ce tensiune
tr\iam, [i-a dat seama de ce eram at`t de hot\r`t\ s\-mi sus]in so]ul.
~nc\ o dat\ ne-am petrecut ajunul Anului Nou la Hilton
Head, `n Carolina de Sud. Mul]i prieteni [i colegi au venit s\ ne
`ncurajeze [i s\-i mul]umeasc\ lui Bill pentru activitatea sa ca
pre[edinte. Cel mai frumos omagiu a venit din partea amiralului
Elmo Zumwalt Jr., fost [ef al opera]iunilor navale din timpul
R\zboiului din Vietman. Amiralul Zumwalt a ]inut un discurs
adresat lui Chelsea [i intitulat Dac\ acestea ar fi ultimele mele
cuvinte. El dorea ca Chelsea s\ nu piard\ din vedere niciodat\
realiz\rile tat\lui ei, chiar dac\ situa]ia din Congres era
amenin]\toare.
Tat\l t\u, comandantul meu [ef, va r\m`ne `n istorie ca
pre[edintele care a recuperat cei cincisprezece ani de declin ai puterii noastre militare, asigur`nd supravie]uirea for]elor noastre
armate..., care a oprit crimele din Haiti, din Bosnia, din Irlanda [i
din Kosovo..., care a continuat procesul de pace `n Orientul
Mijlociu..., care a ini]iat dezbaterea [i ac]iunea pentru a `mbun\t\]i
securitatea social\, sistemul de s\n\tate [i cel educa]ional...
Tot el i-a zis lui Chelsea c\ mama ei va r\m`ne `n istorie
pentru c\ a fost o deschiz\toare de drumuri `n ce prive[te
drepturile femeilor [i ale copiilor, pentru c\ a `ncercat s\ le `mbun\t\]easc\ via]a, dar [i pentru sus]inerea familiei `n situa]iile
de criz\. Pentru Chelsea [i pentru mine cuvintele lui au fost un
dar nepre]uit.
8/28/04
12:05 AM
Page 652
Istorie trqitq
652
Din p\cate, au fost ultimele cuvinte pe care Chelsea le-a auzit

de la amiralul Zumwalt, care a murit un an mai t`rziu. El va r\m`ne
`n istorie ca unul dintre cei mai mari patrio]i [i binef\c\tori ai genera]iei sale, iar pentru mine [i pentru familia mea un prieten
adev\rat.
Procesul din Senat a `nceput pe 7 ianuarie 1999, cur`nd dup\ ce
al o sut\ [aselea Congres [i-a `nceput mandatul. C`nd a intrat `n
sala Senatului, judec\torul William Rehnquist purta, `n locul robei
judec\tore[ti obi[nuite, un costum cu panglici aurite la m`neci, pe
care [i-l confec]ionase singur. La `ntreb\rile presei, a r\spuns c\ se
inspirase din comedia Iolanthe, o produc]ie Gilbert & Sullivan. C`t
de inspirat se `mbr\case ca s\ prezideze o fars\ politic\!
Am evitat s\ urm\resc procesul la televizor, pe de-o parte
pentru c\ `n viziunea mea era o aplicare profund incorect\ a
Constitu]iei, iar pe de alt\ parte, pentru c\ nu puteam face nimic
care s\-i schimbe cursul. Cazul lui Bill era `n mìnile unei echipe
extraordinare de avoca]i ai Casei Albe din care f\ceau parte consilierul Chuck Ruff, consilierul-adjunct Cheryl Mills, Lanny
Breuer, Bruce Lindsey [i Greg Craig, care p\r\sise un post important `n cadrul Departamentului de Stat pentru a se al\tura personalului Casei Albe, [i avoca]ii s\i personali, David Kendall [i
partenera acestuia, Nicole Seligman.
M\ `nt`lnisem cu aceast\ echip\ pentru a le oferi sugestii
legate de strategie [i de prezentare, dar, `n afar\ de sprijinul
meu verbal, n-am putut contribui cu mai mult. Pentru c\ `n
Camer\ votarea punerii sub acuzare a fost considerat\ ca o condamnare, republicanii au fost trimi[i `n Senat `n calitate de
procurori. Ei trebuiau s\ prezinte dovezile acuz\rii, `n timp
ce avoca]ii lui Bill `l ap\rau. N-au fost prezen]i martori. Totul
a povestit `n cartea sa, The Clinton Wars, culisele fascinante ale

procesului.
Constitu]ia cere ca dou\ treimi din Senat s\ voteze condamnarea pre[edintelui pentru ca acesta s\ poat\ fi destituit. Lucru
care nu se `nt`mplase `nc\ `n istoria Americii [i nu m\ a[teptam s\
se `nt`mple acum. Nimeni nu se g`ndise c\ [aizeci [i [apte de senatori vor vota condamnarea [i, poate de aceea, n-au considerat c\ ar
fi trebuit m\car s\ p\streze aparen]ele unei proceduri profesioniste.
N-au fost respectate dec`t pu]ine proceduri sau probe. Ca urmare,
procesul nu a fost unul real, ci mai degrab\ tirada unui grup care
`mi denun]a so]ul.
~n timpul celor cinci s\pt\m`ni de spectacol, avoca]ii lui Bill [i-au
construit ap\rarea pe baza legilor [i a faptelor la care sper ca istoricii [i speciali[tii `n drept s\ apeleze pentru a `ncerca s\ `n]eleag\
acest moment regretabil din istoria Americii. ~ntr-o dezbatere
aprins\, Cheryl a respins pozi]ia acuz\rii cum c\ achitarea lui Bill
ar submina nu numai legea, dar [i drepturile civile ale na]iunii.
Mills, o afro-americanc\, a declarat:
Nu m\ `ngrijoreaz\ drepturile civile, deoarece realiz\rile
pre[edintelui `n privin]a drepturilor civile, a drepturilor femeilor [i
ale noastre, ale tuturor nu pot fi puse sub acuzare... M\ aflu azi aici
pentru c\ pre[edintele Bill Clinton a considerat c\ pot s\-l reprezint.
Dale Bumpers, fost senator de Arkansas, maestru orator [i prieten
apropiat al lui Bill, a sus]inut o pledoarie extraordinar\ `n favoarea
achit\rii, `mpletind istoria Americii cu povestiri din Arkansas. Ne-a
atras aten]ia c\, de fapt, era judecat\ Constitu]ia. ~n autobiografia lui,
The Best Lawyer in a One-Lawyer Town1, Bumpers relateaz\ cum
Bill `l rugase s\ vorbeasc\ `n numele lui. Dup\ ce a meditat asupra
propunerii, Bumpers [i-a dat seama c\ fiecare familie din America
ar putea, `ntr-un fel sau altul, s\ tr\iasc\ drama lui Bill, procesele [i
necazurile f\c`nd parte din drama uman\ [i, atunci, a `ntrebat:
s-a bazat pe m\rturia marelui juriu [i pe depozi]iile lui Sid Blumenthal, Vernon Jordan [i ale Monic\i Lewinsky. Sid Blumenthal
653
1 Cel mai bun avocat dintr-un ora[ cu un singur avocat (n.tr.).
8/28/04
12:05 AM
Page 654
654
Unde s`nt iertarea [i izb\virea, `nsu[i fundamentul cre[tin\t\]ii?

De-a lungul procesului, nu m-am `ndoit c\ vom triumfa `n cele
din urm\. Credin]a era cea care `mi d\dea putere `n fiecare zi. A[a
cum spune un proverb pe care l-am auzit la [coala de duminic\:
credin]\ `nseamn\ s\ te arunci de pe o st`nc\ [i s\ te a[tep]i la una
din dou\ ori s\ cazi pe p\m`nt solid, ori s\ `nve]i s\ zbori.
~NDR|ZNE{TE S| CONCUREZI
Discu]iile politice de pe Dealul Capitoliului au dat o `ntors\tur\
curioas\ specula]iilor tot mai insistente despre intrarea mea `n cursa
pentru Senat, ca reprezentant al New York-ului. ~nc\ nu m\ interesa s\ candidez pentru scaunul senatorului Moynihan, dar, la
`nceputul anului 1999, conducerea democrat\ a derulat o adev\rat\
campanie pentru a m\ convinge. Tom Daschle, liderul minorit\]ii
din Senat, pe care `l respectam foarte mult, a sunat s\ m\ `ncurajeze. La fel au f\cut [i al]i democra]i din New York [i din ]ar\.
Oric`t de flatant\ era aten]ia care mi se acorda, consideram c\ erau
al]i democra]i mai `n m\sur\ s\ intre `n cursa electoral\: deputata
Nita Lowey, revizorul de stat din New York, H. Carl McCall, [i
Andrew Cuomo, secretarul Departamentului de Dezvoltare Urban\
[i Edilitar\ din cadrul administra]iei Clinton.
Posibilul nominalizat republican, primarul ora[ului New York,
Rudolph Giuliani, era un contracandidat de temut pentru orice
democrat. Liderii partidului, `ngrijora]i de pierderea unui scaun
democrat, `ncercau s\ g\seasc\ un candidat la fel de puternic care
s\ poat\ str`nge sumele imense de bani necesare unei astfel de
curse. ~ntr-un fel, eram o alegere disperat\ o persoan\ public\
foarte cunoscut\, care putea contrabalansa profilul na]ional al lui
Giuliani [i buzunarele doldora din partidul lui. ~n acest context, n-a
fost surprinz\tor faptul c\, `n timpul emisiunii Meet the Press de la
NBC, s-a discutat despre posibila mea candidatur\.
8/28/04
12:05 AM
Page 656
Istorie trqitq
656
S`mb\t\, 3 ianuarie, a fost invitat senatorul de New Jersey,

Robert Torricelli, [eful Comitetului pentru campania senatorial\
democrat\, care se ocupa de recrutarea candida]ilor [i de str`ngerea
de fonduri pentru campaniile democrate. ~nainte de emisiune,
gazda, Tim Russert, `l `ntrebase pe Torricelli despre curs\ [i a
anun]at, `n direct, c\ Torricelli credea c\ voi candida.
C`nd am auzit, l-am sunat pe Torricelli:
Bob, vorbe[ti despre via]a mea. {tii c\ nu candidez. De ce
spui astfel de lucruri?
Torricelli nu a r\spuns, [tiind foarte bine c\ d\duse startul cursei
electorale. Andrew Cuomo [i Carl McCall au ie[it singuri din
curs\, aleg`nd s\-[i concentreze aten]ia asupra competi]iei din 2002
pentru postul de guvernator.
Nita Lowey a declarat c\ se va g`ndi dac\ s\ `nceap\ sau nu o
campanie pe cont propriu.
Toate aceste discu]ii n-au f\cut dec`t s\ `nmul]easc\ specula]iile
publice privind posibila mea candidatur\. C`]iva prieteni m-au `ndemnat s\ nu candidez. {i echipa mea de profesioni[ti de la Casa
Alb\ s-a opus ideii. Cu to]ii erau `ngrijora]i de presiunile [i de implica]iile emo]ionale la care a[ fi fost supus\ `ntr-o campanie de durat\.
Pe 7 februarie, c`nd regele Hussein al Iordaniei a murit dup\ o
lupt\ curajoas\ cu cancerul, Bill [i cu mine am l\sat totul deoparte
pentru c`teva zile [i am pornit `ntr-o lung\ [i trist\ c\l\torie c\tre
Amman. Fo[tii pre[edin]i Ford, Carter [i Bush au zburat cu Air
Force One. Perspectivele de pace din Orientul Mijlociu au suferit
pierderi ireparabile o dat\ cu moartea a doi mari oameni, Rabin [i,
acum, Hussein. Str\zile din Amman erau pline de oameni `n doliu,
veni]i din toate col]urile lumii. Regina Noor, `mbr\cat\ `n negru [i
purt`nd un batic alb pe cap, ì `nt`mpina cu gra]ie pe demnitarii care
veniser\ s\ aduc\ un ultim omagiu remarcabilului ei so]. Cu pu]in
timp `nainte de moartea sa, regele `l desemnase ca succesor la tron
pe fiul s\u mai mare Abdullah. Regele Abdullah [i regina Rania au
657
dep\[it a[tept\rile prin energia [i diploma]ia cu care [i-au `ndeplinit

responsabilit\]ile ce le reveneau.
C`nd ne-am `ntors acas\ de la `nmorm`ntarea regelui, procesul
de punere sub acuzare plana asupra familiei noastre ca un nor
negru. Bill [i cu mine ne str\duiam `nc\ s\ ne refacem rela]ia [i
`ncercam s\ o protej\m pe Chelsea de ceea ce se petrecea pe Capitoliu. ~n toat\ aceast\ `nv\lm\[eal\ mai era [i presiunea public\;
a[a c\ am sim]it c\ trebuia s\ iau o decizie `n privin]a cursei pentru
Senat, o decizie care urma s\ aib\ at`t consecin]e imediate, c`t [i pe
termen lung asupra vie]ii [i familiei mele.
O discu]ie cu Harold Ickes, expert pe probleme politice la New
York, m-a convins c\ trebuie s\ informez opinia public\ despre
depunerea candidaturii mele [i c\ trebuie s\ iau `n serios campania.
Cea mai mare calitate a lui Harold ca prieten este franche]ea dus\
p`n\ la extreme. De[i este un om `nc`nt\tor, are o voce care te poate
speria de moarte, chiar [i atunci c`nd face complimente. ~n felul s\u
pitoresc de a vorbi, mi-a dat ni[te sfaturi:
Dac\ tu crezi c\ nu vei candida, atunci f\ o declara]ie. Dar
dac\ `nc\ mai meditezi asupra subiectului, nu spune nimic deocamdat\. Cu punerea sub acuzare care `nc\ nu s-a terminat, oricum
nimeni nu te va obliga.
Am hot\r`t am`ndoi s\ ne `nt`lnim pe 12 februarie, c`nd Senatul
avea s\ voteze, dup\ toate probabilit\]ile, punerea sub acuzare.
Eram `ncrez\toare c\ majoritatea Senatului se va ghida dup\ Constitu]ie [i va vota pentru achitare. ~n timp ce a[teptam rezultatul, `l
ascultam cu aten]ie pe Harold care `mi descria atmosfera politic\ de
la New York [i `mi explica ce probleme presupune o campanie
pentru Senatul acestui stat. A `ntins o hart\ mare pe care am studiat-o am`ndoi cu aten]ie ore `n [ir. ~n tot acest timp mi-a vorbit
despre obstacolele pe care urma s\ le `nfrunt. Mi-a indicat ora[e de
la Montauk la Plattsburgh [i la Niagara Falls [i a reie[it c\ pentru a
face o campanie printre cei nou\sprezece milioane de locuitori ai
New York-ului, trebuia s\ parcurg un stat de aproximativ o sut\
treizeci de mii de kilometri p\tra]i. ~n afar\ de asta, trebuia s\
8/28/04
12:05 AM
Page 658
658
cunosc mersul politicii locale, diferen]ele mari de personalitate,

cultur\ [i economie dintre ora[ul propriu zis [i zonele suburbane.
Ora[ul New York are propriul univers: at`t o mare de politicieni
afla]i `n competi]ie, c`t [i grupuri de interese. Cele cinci districte ale
metropolei s`nt ca ni[te ministate individuale, fiecare av`nd nevoi [i
probleme diferite de alte ]inuturi [i ora[e dinspre nord, dar [i de
zonele suburbane din `nvecinatele Long Island [i Westchester.
Cum `nt`nirea noastr\ a durat ore `n [ir, Harold a punctat
aspectele negative ale intr\rii mele `n cursa electoral\. Nu eram din
New York, nu candidasem niciodat\ [i aveam un contracandidat
puternic: Giuliani. La New York, nici o femeie nu c`[tigase pe cont
propriu la nivel local. Partidul Republican va face tot ce ì va sta `n
putere pentru a m\ denigra. O campanie putea fi nepl\cut\ [i m\
putea afecta emo]ional. {i cum s\-mi depun candidatura la New
York c`t\ vreme eram Prim\ Doamn\? Lista a continuat.
Nici m\car nu [tiu dac\ ai fi un candidat bun, Hillary, a spus el.
Nici eu nu [tiam.
~n acea dup\-amiaz\, `n Senat s-a votat cu o majoritate confortabil\ achitarea lui Bill. Nici o acuza]ie `mpotriva lui nu a `ntrunit
majoritatea de voturi, dar\mite cele dou\ treimi necesare. Rezultatul
`n sine nu a fost surprinz\tor, a fost doar o u[urare. Mai presus de
toate, Constitu]ia [i pre[edintele r\m\seser\ neatin[i.
Nu m\ hot\r`sem `nc\ s\ candidez, dar, datorit\ lui Harold,
aveam o viziune mai realist\ asupra no]iunii de campanie. Pe 16 februarie biroul meu a transmis un comunicat de pres\, prin care a
anun]at c\ m\ voi g`ndi foarte serios la o poten]ial\ candidatur\ [i c\
m\ voi decide `n cursul anului.
Harold mi-a dat o list\ cu o sut\ de persoane din New York pe
care am `nceput s\ le sun [i s\ le dau `nt`lnire `ncep`nd cu senatorul Moynihan [i so]ia lui, Liz, care condusese campaniile so]ului
ei [i cuno[tea foarte bine convingerile politice de la New York.
Senatorul Moynihan [i-a oferit cu generozitate sprijinul public,
spun`ndu-i lui Tim Russert de la NBC, care lucrase pentru el
Istorie trqitq
659
c`ndva, c\ entuziasmul meu de Illinois-Arkansas, m\re], t`n\r [i

str\lucitor se potrivea statului New York [i locuitorilor lui. Tot el a
mai spus ar fi binevenit\ [i va c`[tiga. Aceast\ declara]ie [i mai
ales adjectivul t`n\r m-au uimit. M-am consultat [i cu fo[tii primari ai ora[ului New York, Ed Koch [i David Dinkins, care m-au
`ncurajat [i m-au sus]inut. Senatorul Schumer, care tocmai f\cuse
fa]\ unei campanii individuale brutale, mi-a fost de mare ajutor. {eful grupului democrat Sheldon Silver, Judith Hope, de]in\toarea unor
`nalte func]ii `n partid, [i membri ai Congresului precum [i primari,
legislatori de stat, pre[edin]i de districte, lideri de sindicat, activi[ti [i
prieteni, to]i [i-au `mp\rt\[it propriile puncte de vedere. La fel a f\cut
[i Robert F. Kennedy Jr., un adept al mi[c\rii ecologiste, fiul predecesorului lui Moynihan. S-a ar\tat entuziasmat [i a promis s\ m\
sf\tuiasc\ `n problemele de mediu importante pentru stat.
Totu[i, pe c`t de mult m-au `ncurajat unii, pe at`t s-au chinuit
al]ii s\ m\ fac\ s\ renun]. Mai ales prietenii apropia]i nu puteau
`n]elege de ce aveam `n vedere o campanie istovitoare pentru
Senat, ]in`nd cont de tribula]iile emo]ionale din ultimii c`]iva ani.
Via]a `n campania electoral\ avea s\ fie un co[mar pe l`ng\ confortul [i siguran]a de la Casa Alb\. Fiecare zi urma s\ `nceap\ diminea]a devreme [i s\ se termine cu pu]in `nainte de ivirea zorilor.
Aceast\ existen]\ de r\t\citor `nsemna s\ m\n`nc pe fug\, `n avion,
s\ fiu tot timpul pe drumuri [i s\ stau pe la prieteni, `n timpul
c\l\toriilor mele. Dar partea cea mai proast\ era c\ urma s\ petrec
foarte pu]in timp cu familia [i chiar [i mai pu]in cu prietenii.
Nu [tiam dac\ eram potrivit\ pentru Congres. Luni de zile m\
g`ndisem la ce voi face dup\ Casa Alb\. Unii prieteni sus]ineau c\
a[ avea mai mult\ influen]\ promov`nd schimbarea la nivel interna]ional mai de grab\ dec`t `ntr-un Senat cu o sut\ de membri.
Dup\ aproape treizeci de ani de avocatur\ [i opt ani ca Prim\
Doamn\, acumulasem o vast\ experien]\ legat\ de femei, copii [i
familie. Chiar dac\ ie[eam c`[tig\toare, nu eram sigur\ c\ merit\ s\
renun] la statutul de net\g\duit pe care `l aveam, `n favoarea unei
8/28/04
12:05 AM
Page 660
660
campanii politice intense [i a cerin]elor vie]ii de politician. {i mai

erau [i alte variante de luat `n considera]ie. Primisem diverse oferte: s\ conduc funda]ii, s\ fiu gazda unei emisiuni de televiziune, s\
devin directorul unui colegiu sau CEO1 `ntr-o corpora]ie. Erau ni[te variante atr\g\toare [i mult mai confortabile dec`t perspectiva
unei curse dure pentru Senat.
Mandy Grunwald, consilier mass-media cu experien]\, combatant `n campaniile recente ale senatorului Moynihan [i crescut\ `n
New York, a dat glas avertismentelor lui Harold. Mi-a atras aten]ia
c\ va trebui s\ `nv\] s\ `nfrunt presa agresiv\ de la New York
(ceea ce nu reprezenta unul dintre talentele mele). Mandy mi-a
explicat pe [leau c\ nu voi avea nici o `nlesnire sau `n]elegere doar
pentru c\ eram nou-venit\. Aici presa nu trecea cu vederea gre[elile. Adesea, ele s`nt exagerate `n ziarele de scandal, s`nt difuzate
`n repetate r`nduri pe posturile locale de televiziune [i disecate de
autorii de editoriale. Nici prezentatorii radio nu le rateaz\. {i asta
n-ar fi tot. }in`nd cont de aspectul istoric al situa]iei o Prim\
Doamn\ candidat\ pentru Senat s-ar putea ca presa s\ acorde
mai mult\ aten]ie, dec`t de obicei, campaniei mele. Doar perspectiva candidaturii mele f\cuse mass-media na]ional\ [i interna]ional\ s\ dea n\val\ `n biroul meu de pres\, de la Casa Alb\, cu
cereri de interviuri.
M\ mai `ngrijorau [i apele `n[el\toare ale scenei politice de la
New York. Cet\]eni de seam\ ai statului mi-au spus c\ n-a[ putea
c`[tiga vreodat\, pentru c\ nu eram irlandez\, italianc\, catolic\ sau
evreic\; or, `ntr-un stat at`t de variat, identitatea etnic\ era imperativ\. O alt\ provocare neobi[nuit\ o constituiau reprezentantele
democrate [i `n mod particular femeile cu experien]\ `n profesiilor
lor, de v`rsta mea, pe care `n mod normal trebuia s\ m\ bazez, dar
care erau sceptice `n privin]a motivelor pentru care am r\mas
c\s\torit\ cu Bill.
1 Chief Executive Officer.
Istorie trqitq
661
~ntr-o zi, `n timp ce enumeram la obstacolele pe care le aveam

de `nfruntat, am fost `ntrerupt\ de Patti Solis Doyle, consilier
politic abil [i cea care `mi organiza programul:
Hillary, pur [i simplu nu cred c\ po]i c`[tiga cursa asta.
Era at`t de sigur\ c\ nu trebuia s\ candidez, `nc`t ea [i so]ul ei,
Jim, au `nceput s\-[i fac\ planuri s\ se mute `napoi la Chicago.
Echipa mea de la Casa Alb\ avea alte motive de `ngrijorare `n
privin]a posibilei mele candidaturi pentru Senatul SUA din
ipostaza de Prim\ Doamn\. Ei se ocupau `n continuare de activitatea mea `n politica intern\. Voiau s\ se asigure c\ voi continua
aceste activit\]i, chiar dac\ voi candida. I-am asigurat c\, indiferent dac\ voi candida sau nu, m\ voi ocupa de tot ceea ce ini]iasem de la Salva]i comorile Americii p`n\ la programul de
`ngrijire a copiilor dup\ terminarea orelor de curs. Perspectiva
unei campanii mai punea o problem\: oare mai putem continua s\
fiu reprezentantul intereselor americane `n str\in\tate? ~n timpul
mandatului lui Bill, c\l\torisem prin lume [i pledasem pentru
drepturile femeilor, pentru drepturile omului, pentru toleran]\ religioas\ [i democra]ie. Pentru a sus]ine o campanie la New York nu
mi-ar fi fost de folos s\ g`ndesc [i s\ ac]ionez global. ~n timpul deliber\rilor mele, a trebuit s\ fac vizite oficiale `n Egipt, Tunisia,
Maroc [i o c\l\torie `ntr-o tab\r\ de refugia]i din Kosovo, de-a lungul grani]ei Macedoniei. Sus]inusem campania lui Bill la NATO
privind `ndep\rtarea cu for]a, cu ajutorul loviturilor aeriene, a trupelor lui Miloevic din Kosovo. I-am ajutat pe macedoneni s\-[i
redeschid\ fabricile de textile pentru a evita instabilitatea economic\ ce ar fi putut submina scopul NATO `ntoarcerea celor din
Kosovo la casele lor.
Pe m\sur\ ce trecea prim\vara, `mpreun\ cu consilieri [i cu
prieteni am tocat m\runt toate scenariile campaniei mele [i
fiecare discu]ie se termina cu o dezbatere aprins\ despre viitorul
meu. Unul dintre subiectele abordate se cheam\, eufemistic,
problema so]ului. ~n cazul meu era un adev\r spus doar pe
8/28/04
12:05 AM
Page 662
662
jum\tate. Este `ntotdeauna dificil s\-]i `nchipui rolul potrivit pentru so]ia sau so]ul unui candidat politic. Dilema mea era unic\.
Unii considerau c\ nu voi putea niciodat\ s\ devin o voce politic\
independent\ [i asta pentru c\ Bill era, `nc\, at`t de cunoscut la
New York [i o figur\ politic\ at`t de dominant\ `n America. Al]ii
considerau c\ opiniile controversate despre Bill ar denatura
mesajul meu. Considera]iile legate de problema so]ului meu erau
am\gitoare. Dac\ mi-a[ anun]a candidatura `n cadrul unui eveniment de deschidere, va sta pre[edintele SUA lini[tit `n spatele
meu pe scen\ sau va lua [i el cuv`ntul? De-a lungul cursei electorale va face campanie pentru mine, a[a cum ar face-o pentru al]i
candida]i democra]i din ]ar\, sau m\ va delega s\-i fiu din nou
`nlocuitor? Trebuia trasat\ o linie bine definit\ `ntre afirmarea
mea `n calitate de candidat pe cont propriu [i avantajul poten]ial
oferit de sprijinul [i sfatul pre[edintelui.
Acest proces de luare a unei decizii a avut [i o parte bun\: faptul c\ eu [i so]ul meu vorbeam din nou, dar nu despre viitorul rela]iei noastre. Cu trecerea timpului, am `nceput s\ ne destindem
am`ndoi. Era dornic s\ fie de folos, iar eu primeam cu bun\voin]\
implicarea lui. Bill a discutat cu calm [i `n profunzime fiecare
temere a mea [i a evaluat cu grij\ [ansele de izb`nd\. Acum se
schimbaser\ rolurile, pentru c\ el juca pentru mine rolul pe care eu
`l interpretasem `ntotdeauna pentru el. Dup\ ce [i-a spus p\rerea, eu
trebuia s\ iau hot\r`rea. Am`ndoi [tiam c\, dac\ voi candida, voi fi
pe cont propriu, a[a cum nu mai fusesem nicic`nd `nainte. Uneori
mi se p\rea o idee minunat\, pentru ca `n secunda urm\toare s\ mi
se par\ o nebunie. A[a c\ am tot c`nt\rit situa]ia, a[tept`nd s\ se
`nt`mple o minune.
Aveam nevoie de un impuls. ~n cele din urm\ el a venit, dar nu
din partea unui consilier politic sau lider democrat. ~n martie m-am
dus `n New York City ca s\ iau parte, al\turi de legenda tenisului
Billie Jean King, la un eveniment HBO de promovare a femeilor `n
sport. Ne-am adunat la o [coal\ de cartier din Manhattan, unde ni
Istorie trqitq
663
s-au al\turat zeci de atlete tinere, care au fost a[ezate pe o scen\

decorat\ cu un panou imens, pe care scria ~ndr\zne[te s\ intri `n
competi]ie, titlul filmului HBO. Sofia Totti, c\pitanul echipei feminine de baschet, m-a prezentat. C`nd am vrut s\-i `ntind m`na, ea
s-a `nclinat spre mine [i mi-a [optit:
~ndr\zne[te s\ concurezi, doamn\ Clinton! ~ndr\zne[te s\
intri `n competi]ie!
Comentariul ei m-a luat prin surprindere `ntr-at`t `nc`t, plec`nd,
am `nceput s\ m\ g`ndesc: s-ar putea s\-mi fie team\ s\ fac ceva ce
le `ndemnasem pe nenum\rate femei s\ fac\? De ce stau `n dubiu `n
privin]a acestei curse? De ce nu o iau mai `n serios? Poate ar trebui
s\ `ndr\znesc.
~ncurajarea Sofiei Totti [i a multora altora mi-a amintit de o
scen\ dintr-unul din filmele mele preferate, A League of Their
Own. Vedeta unei echipe profesioniste de baschet feminin, interpretat\ de Geena Davis, vrea s\ p\r\seasc\ echipa `nainte de sf`r[itul sezonului ca s\ se `ntoarc\ acas\ cu so]ul ei. C`nd antrenorul
echipei, interpretat de Tom Hanks, o `ntreab\ care este motivul
deciziei, ea ì spune:
A devenit prea greu.
Atunci Hanks ì d\ urm\toarea replic\:
Trebuie s\ fie greu. Dac\ nu ar fi, ar face-o toat\ lumea dificultatea o face s\ fie un lucru m\re].
Dup\ ani de zile `n care am fost so]ie de om politic, nu prea
[tiam dac\ s\ intru `n aren\, dar am `nceput s\ m\ g`ndesc la faptul
c\ mi-ar pl\cea un rol independent `n politic\. Peste tot `n Statele
Unite vorbisem despre importan]a particip\rii femeilor la via]a
politic\, a realiz\rii unui birou electoral care s\ foloseasc\ opiniile
lor `n trasarea unei politici moderne [i a unui viitor pentru na]iunile
lor. Cum puteam rata o astfel de ocazie?
Mul]i dintre prietenii mei nu erau convin[i. ~ntr-o dup\-amiaz\ de prim\var\, m\ plimbam cu Maggie Williams. Prieten\ [i
consilier `n acela[i timp, Maggie e o femeie de mare perspicacitate
8/28/04
12:05 AM
Page 664
664
politic\. {tia c\ timpul zboar\ [i c\ trebuie s\ iau o hot\r`re. Mai

mult de o or\ i-am vorbit despre indecizia mea.
Pur [i simplu nu [tiu ce s\ fac, i-am spus.
Cred c\ este foarte delicat. {i to]i cei care ]in la tine `]i vor
spune acela[i lucru.
Cred c\ s-ar putea s\ candidez, am spus.
Reac]ia lui Maggie nu m-a surprins. Nu a vrut s\ m\ r\neasc\,
dar, `ncerc`nd s\ m\ conving\ s\ renun], mi-a dat motive s\ merg
mai departe.
Unii oameni considerau c\ intrarea `n Senat ar putea fi o dezam\gire dup\ experien]a la Casa Alb\. Dar toate problemele care
m\ intereseaz\ s`nt influen]ate de Senatul SUA. {i dac\ nu eram
senator, a[ fi `ncercat s\-i influen]ez pe cei care erau.
Senatul Statelor Unite e cel mai important organism democratic din lume, mi-a zis Bob Rubin.
Ar fi o onoare pentru mine s\ fiu aleas\ [i s\-l servesc, am
consim]it eu.
Ma[in\ria unei campanii a `nceput s\ mi se par\ mai u[or de
m`nuit. M-am g`ndit c\ a[ putea c`[tiga dac\ a[ putea str`nge cele
dou\zeci [i cinci de milioane de dolari necesari pentru o curs\ electoral\ pe cont propriu `n New York. Prietenul nostru Terry
McAuliffe, colector de fonduri experimentat [i eficient, mi-a spus
c\ am [anse de c`[tig dac\ voi munci cum n-o mai f\cusem vreodat\. Suna `ncurajator. M-am g`ndit c\ a[ putea face incursiuni `n
bastioanele republicane tradi]ionale. Zonele din partea de nord a
statului New York `mi aminteau de Pennsylvania vecin\, de unde
provenea tat\l meu. {i multe dintre problemele rurale din New
York erau asem\n\toare cu cele care chinuiser\ Arkansas-ul:
fermieri oprima]i, dispari]ie a locurilor de munc\ din industrie
[i tineri pleca]i `n c\utare de posibilit\]i mai bune. ~n afar\ de
asta, primarul Giuliani nu p\rea dornic s\-[i petreac\ timpul `n
afara ora[ului New York, care era `nc\ predominant democrat.
Dac\ le dovedeam aleg\torilor din New York faptul c\ le
Istorie trqitq
665
`n]eleg problemele cu care se confrunt\ [i c\ s`nt hot\r`t\ s\

muncesc al\turi de ei, a[ fi putut c`[tiga.
De[i politica electoral\ p\rea, uneori, s\ aib\ un univers propriu, mai aveam o doz\ de realism care s\-mi permit\ s\ v\d
lucrurile `n perspectiv\ la sf`r[it de prim\var\ [i `nceput de var\
1999. ~n cele din urm\, pe 12 aprilie 1999, Susan McDougal a fost
achitat\ de acuza]ia de obstruc]ionare a justi]iei `n cazul Whitewater, dup\ ce petrecuse optsprezece luni `n `nchisoare pentru c\
refuzase s\ depun\ m\rturie. De-a lungul procesului ei, au mai
ap\rut [i al]i martori care au declarat c\ fuseser\ obliga]i de Starr
s\ depun\ m\rturie. Achitarea era o alt\ dezaprobare a tacticilor
folosite de Starr, dar pre]ul pl\tit de Susan fusese prea mare. Ea
[i-a men]inut declara]ia c\ Starr o obligase s\ depun\ m\rturie
mincinoas\ pentru a ne implica pe Bill [i pe mine [i, fiindc\
refuzase, a fost `nchis\. ~n Wild Swans a lui Jung Chang, povestea
chinurilor la care au fost supuse trei femei din China de dinaintea
venirii comuni[tilor la putere [i p`n\ la Revolu]ia Cultural\, am
g\sit o maxim\ chinezeasc\ a c\rei esen]\ coincidea cu p\rerea
mea despre investiga]iile lui Starr: ~ntotdeauna g\se[ti o dovad\
c`nd vrei s\ acuzi pe cineva.
Pe 20 aprilie, la Liceul Columbine din Colorado, doi elevi au
tras `n colegii lor de clas\, au ]inut [coala sub teroare c`teva ore,
dup\ care s-au `mpu[cat. Au murit doisprezece elevi [i un profesor.
Adolescen]ii uciga[i se sim]iser\ izola]i `n [coal\ [i planificaser\ cu
mult\ aten]ie atacul ca s\-[i demonstreze puterea [i dorin]a de r\zbunare. Au f\cut rost de un mic arsenal de arme pe care le-au
ascuns sub haine c`nd au intrat `n [coal\.
La o lun\ dup\ m\cel, Bill [i cu mine ne-am dus la Littleton, Colorado, s\ vizit\m familiile victimelor [i ale supravie]uitorilor. A fost
dureros s\ v\d p\rin]i care tr\iau co[marul vie]ii lor pierderea propriilor copii `ntr-un act de violen]\ f\r\ sens. P\rin]ii [i adolescen]ii
ne-au cerut s\ facem `n a[a fel `nc`t aceste pierderi s\ nu r\m`n\ f\r\
ecou. Bill le-a spus elevilor aduna]i `n sala de sport a unui liceu vecin:
8/28/04
12:05 AM
Page 666
666
Pute]i s\ transmite]i o cultur\ a valorilor, nu una a violen]ei.

Voi ne pute]i ajuta s\ `mpiedic\m ca armele s\ ajung\ pe mìni
gre[ite. Voi ne pute]i ajuta s\-i identific\m [i s\-i ajut\m pe copiii
cu probleme.
Tragedia de la Columbine nu a fost nici primul, nici ultimul
atac armat dintr-un liceu american. Dar a tras un semnal de
alarm\ c\ trebuiau luate mai multe m\suri federale de prevenire a
combina]iei mortale la care duceau tinere]ea, violen]a [i armele.
~mpreun\ cu Bill am organizat o `nt`lnire la care au participat
patruzeci de membri ai Congresului din ambele partide, `n cadrul
c\reia a anun]at propunerea Casei Albe ca permisul port-arm\ s\
se ob]in\ la v`rsta de dou\zeci [i unu de ani [i s\ se poat\
achizi]iona o singur\ arm\ pe lun\. {i am vorbit din nou despre
puterea de penetrare a violen]ei la televiziune, `n filme [i `n
jocurile video. ~n ciuda protestului public zgomotos, Congresul
nu a luat dou\ m\suri simple `n ceea ce prive[te armele: nu a
`nchis a[a-zisele magazine de arme, care permiteau cump\rarea
de armament f\r\ permis, [i nu a cerut realizarea unor piedici de
siguran]\ la armele pentru copii.
Aceast\ lips\ de atitudine m-a f\cut s\ m\ g`ndesc la ce a[
putea face, `n calitate de senator, pentru aceast\ chestiune delicat\.
~ntr-un interviu CBS am declarat c\, dac\ voi candida, o voi face
din cauza a ceea ce am v\zut `n locuri ca Littleton [i `n ciuda a
ceea ce tr\isem la Washington.
Cursa pentru Senat `ncepuse s\ capete contur. Giuliani s-a
`nt`lnit, `n Texas, cu guvernatorul George W. Bush, care tocmai
anun]ase formarea unui comitet de preg\tire. Primarul m-a etichetat drept trep\du[ politic [i a anun]at c\ se duce `n Arkansas s\
str`ng\ fonduri pentru campania lui. Tactica sa mi s-a p\rut
inteligent\ a atras aten]ia asupra lui [i mi-a ar\tat cum avea s\
fie campania. Republicanul Lowey, unul dintre cei mai eficien]i [i
mai cunoscu]i membri ai Congresului, a anun]at c\ nu va candida.
~n iunie, am luat prima m\sur\ concret\ pentru campanie. Am
anun]at c\ voi forma un comitet de preg\tire. I-am trecut pe list\
Istorie trqitq
667
pe Mandy Grunwald, consilier mass-media, [i pe Mark Penn, sociolog iscusit care lucrase cu Bill. {i am `nceput s\ am `ntrevederi
cu poten]iala mea echip\.
~n decursul anilor petrecu]i la Casa Alb\, adeseori mergeam cu
mama sau cu Chelsea la New York s\ vedem spectacole pe Broadway, s\ vizit\m muzee sau prieteni. {i `nainte de a cocheta cu ideea
candidaturii mele pentru Senat, statul New York era unul dintre
locurile unde am fi vrut s\ locuim dup\ terminarea mandatului lui
Bill. Dorin]a s-a amplificat de-a lungul anilor [i devenise o hot\r`re
ferm\. De[i Bill inten]iona s\ construiasc\ o bibliotec\ preziden]ial\ `n Arkansas, unde s\-[i petreac\ timpul, iubea [i New York-ul.
Era un loc foarte practic pentru desf\[urarea activit\]ilor lui, av`nd
`n vedere timpul pe care trebuia s\ [i-l dedice c\l\toriilor [i discursurilor at`t acas\, c`t [i `n str\in\tate, precum [i continu\rii `ndatoririlor sale publice prin intermediul funda]iei.
Deja discutaser\m aspectul cump\r\rii unei case [i porniser\m
`n c\utarea unei re[edin]e. Dar aceast\ ac]iune de rutin\ a fost
`ngreunat\ de Serviciul Secret. Nu puteam locui pe anumite str\zi,
iar casa pe care o cump\ram trebuia s\ aib\ spa]iu pentru personalul de securitate. Oricum, aceast\ c\utare m\ distra. De aproape
dou\zeci de ani nu avusesem o cas\ a noastr\, tr\ind fie `n re[edin]a guvernatorului `n Arkansas, fie la Casa Alb\. ~n cele din
urm\, am g\sit locul ideal o ferm\ veche [i neaspectuoas\ `n
Chappaqua, Westchester, la nord de New York.
Am `nceput s\ caut poten]iali sus]in\tori financiari pentru la
campania mea. ~n cadrul unei colect\ri majore de fonduri pentru
Partidul Democrat la Washington, pe 7 iunie 1999, Bill [i cu mine
am fost `nt`mpina]i pe scen\ de fosta guvernatoare a Texasului, Ann
Richards, cunoscut\ `n lumea politic\ pentru iste]imea [i umorul ei.
Hillary Clinton, viitoarea senatoare de New York [i, desigur,
`nc`nt\torul ei so], Bill. Pun pariu c\ va tulbura clubul so]ilor din
Senat, a spus ea t\r\g\nat.
Bill a acceptat tachinarea bine inten]ionat\ [i sprijinul public pe
care `l primeam. A `n]eles sacrificiile pe care le f\cusem `n timp ca
8/28/04
12:05 AM
Page 668
Istorie trqitq
668
el s\ poat\ sluji guvernul. D`ndu-[i seama c\ aveam posibilitatea s\

dep\[esc statutul de so]ie de om politic [i s\-mi testez pote]ialul
politic, m-a `ncurajat s\ merg mai departe. Era ciudat s\ m\
priveasc\ de pe margine, dar mi-a oferit sprijinul s\u necondi]ionat
`n calitatea mea dubl\ de so]ie [i candidat.
La sf`r[itul lui iunie, am primit sprijin nea[teptat de la p\rintele
George Tribou, care conducea liceul catolic de b\ie]i din Little
Rock. ~mi devenise prieten, chiar dac\ dezaproba pozi]ia mea. ~[i
petrecuse o noapte la Casa Alb\, iar eu aranjasem ca el s\ se
`nt`lneasc\ cu Sfin]ia sa Papa Ioan Paul al II-lea `n timpul vizitei
sale la St. Louis `n 1999. P\rintele Tribou mi-a scris o scrisoare,
datat\ 24 iunie 1999:
Drag\ Hillary,
Vreau s\-]i spun ceea ce spun elevilor de cincizeci de ani:
Eu cred c\, `n ziua Judec\]ii de Apoi, Dumnezeu nu `ntreab\,
mai `ntì, de cele zece porunci (de[i ajunge la ele mai t`rziu), ci ne
`ntreab\ pe fiecare `n parte:
CE AI F|CUT CU TIMPUL {I CALIT|}ILE PE CARE }I
LE-AM DAT?...
Cei care cred c\ tu nu e[ti preg\tit\ s\ faci fa]\ presei ostile din
New York [i batjocurii contracandida]ilor t\i nu-[i dau seama c\,
dup\ ce treci prin foc, po]i `nfrunta orice.
... Ideea de baz\ este: candideaz\, Hillary, candideaz\! M\ voi
ruga pentru tine tot timpul.
Cele mai grele decizii din via]a mea au fost `ncercarea de salvare a c\sniciei cu Bill [i depunerea candidaturii pentru postul de
senator de New York. ~mi d\dusem seama c\ voiam ca mariajul
nostru s\ dureze pentru c\ `l iubeam pe Bill [i pre]uiam anii
petrecu]i `mpreun\. {tiam c\ n-a[ fi putut s-o cresc pe Chelsea la
fel de bine. Puteam, desigur, s\-mi refac via]a [i s\ tr\iesc bine,
dar speram ca noi doi s\ `mb\tr`nim al\turi. Am`ndoi ne luaser\m angajamentul s\ ne refacem c\s\toria cu ajutorul `ncrederii,
al iubirii [i al amintirilor pe care le aveam. {tiind mai bine `n ce
669
direc]ie m\ `ndreptam cu Bill, m\ sim]eam mai liber\ s\ intru `n

cursa pentru Senat.
{tiam c\ orice campanie este o prob\ de foc. De[i m\ ocupasem cu sus]inerea multor candida]i, nu pornisem niciodat\ o
campanie `n numele meu. Trebuia s\ `nv\] s\ ]in discursurile la
persoana `ntì eram obi[nuit\ s\ m\ refer la el, ea sau
noi, nu la mine. {i ar fi existat posibilitatea s\ vorbesc
`mpotriva politicii administra]iei Clinton, dac\ nu func]iona la
New York. Dar, pentru moment, trebuia s\ m\ concentrez
asupra viitorilor mei aleg\tori. Am planificat un turneu de
recunoa[tere `n iulie [i `n august, care s\-mi permit\ s\ discut cu
cet\]enii [i cu liderii locali despre problemele [i aspira]iile
familiilor [i comunit\]ilor lor. Turneul a `nceput la ferma frumoas\ a senatorului Daniel Patrick Moynihan, din Pindars Corners cel mai potrivit loc pentru lansarea unei campanii de
ocupare a scaunului de]inut de acesta. Pe 7 iulie, c`nd am ajuns
acolo, eram a[teptat\ de senator, de so]ia acestuia [i de mai mult
de dou\ sute de reporteri.
A venit un reporter [i din Japonia, a spus uimit Rick Jasculca,
un vechi sus]in\tor al meu.
Cu senatorul l`ng\ mine, am anun]at c\ voi forma un comitet
oficial de campanie electoral\ `n vederea candidaturii pentru Senatul Statelor Unite.
Presupun c\ v\ `ntreba]i cu to]ii: De ce Senatul? De ce New
York? {i de ce eu? am spus presei.
Apoi am vorbit pe scurt despre subiectele care contau pentru
mine [i pentru New York [i am admis legitimitatea `ntreb\rilor legate
de candidatura mea pentru un stat `n care nu tr\isem niciodat\.
E o `ntrebare cinstit\ [i ì `n]eleg pe deplin pe cei care o pun.
De asemenea, cred c\ va trebui s\ muncesc din greu ca s\ le demonstrez celor din New York c\ ceea ce vreau s\ fac e mai important dec`t locul de unde vin.
Peste c`teva minute, eu [i senatorul Moynihan ne `ntorceam spre
casa lui, ca s\ lu\m o gustare. Cur`nd, am pornit-o pe drumul meu.
8/28/04
12:05 AM
Page 670
Istorie trqitq
NEW YORK
Fiind la `nceput de drum `n politic\, m\ a[teptam s\ `nt`mpin
diverse obstacole, dar niciodat\ nu mi-am `nchipuit c\ `mi va
pl\cea at`t de mult campania electoral\. Din clipa `n care am p\r\sit
ferma senatorului Moynihan pentru a `ncepe turneul din iulie 1999,
am fost cucerit\ de oamenii din New York pe care i-am cunoscut [i
de locurile pe care le-am vizitat.
Locuitorii din New York, cu vioiciunea lor, cu diversitatea [i
cu interesul lor pentru viitor, reprezentau ceea ce adoram la America. Am cunoscut or\[ele [i ferme din zona rural\ a statului, dar
[i ora[e ca Buffalo, Rochester, Syracuse, Binghamton [i Albany,
c`ndva centre ale revolu]iei industriale americane [i care se preg\teau acum pentru epoca informaticii. Am explorat Adirondacks [i
Catskills [i mi-am petrecut vacan]a pe malurile lacurilor Skaneateles
[i Placid. Am vizitat campusuri importante, colegii particulare [i universit\]i. Din Long Island p`n\ la grani]a cu Canada, m-am `nt`lnit cu
oameni de afaceri [i cu fermieri care mi-au vorbit despre problemele
lor. M-am stabilit `ntr-o locuin]\ dintr-un cartier m\rgina[ ale c\rui
[coli [i parcuri `mi aminteau de cele `n care crescusem.
Iubeam energia ora[ului New York, combina]ia sa de cartiere
multina]ionale [i oamenii inimo[i [i deschi[i. Mi-am f\cut prieteni
`n fiecare col] al ora[ului, vizit`nd restaurante, [coli, biserici, sinagogi [i aziluri. Comunit\]ile diverse din New York tr\iesc cu ideea c\
ora[ul reprezint\ singura speran]\ a Americii `n fa]a lumii. Aceast\
idee le-a fost `nt\rit\ de atacul din 11 septembrie 2001, c`nd
671
Manhattanul a fost ]inta unui grup de terori[ti care urau [i se temeau

de libertatea, de diversitatea [i de perspectivele oferite de America.
Campania mea a fost o adev\rat\ incursiune `n istoria statului:
americanii b\[tina[i din Confedera]ia irochez\, ale c\ror principii
democratice au influen]at modul de a g`ndi al fondatorilor no[tri,
tr\iser\ `n New York `nainte ca acesta s\ devin\ stat; revolu]ia s-a
desf\[urat `n Champlain, Mohawk [i Hudson Valleys; traficul maritim pe Canalul Erie a dus la dezvoltarea economiei na]ionale; arta [i
cultura omenirii au fost modelate la New York; mi[c\rile de abolire a
sclaviei, dreptul de vot al femeilor, sindicatele, drepturile civile,
politica progresist\ [i drepturile homosexualilor, toate au pornit de
aici. Ajunsese s\-mi plac\ ritmul `n care se desf\[urau evenimentele
de-a lungul statului imens. Am dansat salsa pe Fifth Avenue la parada portorican\, am m`ncat hot-dog la T`rgul Statului [i am `ncercat s\
dansez polca la festivalul polonez din Cheektowaga.
A fost o adev\rat\ provocare pentru mine s\ `ncerc s\ `mbin
cerin]ele campaniei cu `ndatoririle mele de Prim\ Doamn\. Aceste
dou\ slujbe `n acela[i timp au fost o piatr\ de `ncercare at`t pentru
personalul Casei Albe, care `mi fusese al\turi la bine [i la r\u timp
de opt ani, c`t [i pentru echipa mea dedicat\ de consilieri din cadrul
cursei electorale. Uneori Casa Alb\ `mi cerea s\ fac o c\l\torie sau
s\ particip la un eveniment legat de interesele pre[edintelui sau ale
mele ca Prim\ Doamn\. Aceste cereri [i orice implicare a mea `n
activit\]i care nu aveau leg\tur\ cu New York-ul le d\deau dureri
de cap consilierilor mei electorali. ~n ciuda acestor situa]ii tensionate, inevitabile de altfel, totul a mers ca pe roate.
Nu a fost tocmai o campanie idilic\. Mai ales la `nceput, am f\cut o serie de gre[eli. {i gre[elile nu se trec u[or cu vederea `n politica de la New York. ~n 1999, c`nd echipa Yankees a venit la Casa
Alb\ s\-[i s\rb\toreasc\ victoria `n competi]ia anual\ de base-ball,
impresarul Joe Torre mi-a dat o [apc\ pe care am pus-o pe cap imediat. Mi[care gre[it\. Nimeni nu crezuse c\ eram fan `nr\it al lui
Mickey Mantle, a[a cum m\ prezentaser\ ziarele The Washington
Post [i San Francisco Examiner, cu ani `n urm\. Credeau c\ pretind
a fi ceea ce nu eram de fapt newyorkez de-o via]\. ~n urm\toarele
8/28/04
12:05 AM
Page 672
672
zile, viitorii mei aleg\tori au v\zut multe poze cu mine purt`nd

[apca pe cap, al\turi de titluri deloc flatante.
Cea mai mare gre[eal\ am f\cut-o `n timpul unei vizite oficiale
`n Israel, `n toamna anului 1999. Atunci, `n calitate de Prim\ Doamn\, am luat parte la un eveniment al\turi de Suha Arafat, so]ia liderului palestinian. Doamna Arafat a vorbit `n arab\. Ascult`nd
traducerea la c\[ti, nici eu, nici al]i membri ai delega]iei noastre
format\ din personalul ambasadei SUA, exper]i pe probleme legate
de Orientul Mijlociu [i lideri respecta]i ai evreilor `n America nu
am auzit acuza]iile aduse Israelului, care era f\cut r\spunz\tor de
utilizarea gazelor otr\vitoare pentru a-i ]ine sub control pe palestinieni. C`nd a venit r`ndul meu s\ vorbesc, doamna Arafat m-a
`nt`mpinat pe podium cu `mbr\]i[area tradi]ional\. Dac\ a[ fi luat
aminte la cuvintele ei pline de ur\, le-a[ fi denun]at pe loc. ~n presa
de scandal de la New York au circulat fotografii cu mine `mbr\]i[`ndu-m\ cu Suha Arafat, `nso]ite de comentariile la adresa
remarcelor. Mul]i aleg\tori evrei au fost, bine`n]eles, sup\ra]i de
comentariile doamnei Arafat [i dezam\gi]i c\ nu am profitat de
ocazie pentru a-i combate afirma]iile. ~n cele din urm\, s-a trecut [i
peste asta, `ns\ am `nv\]at o lec]ie important\ despre riscurile care
puteau ap\rea `n urma `ntrep\trunderii rolului meu `n politica interna]ional\ cu problemele de politic\ local\ din New York.
Pe parcursul campaniei a existat o discordan]\ ilar\ `ntre imaginea na]ional\ asupra cursei [i modul `n care era tratat\ la New
York. Editoriali[tii din ]ar\ prevedeau c\ voi ie[i din curs\, c\ voi fi
dobor`t\ de pe pozi]ia de trep\du[ politic. De asemenea, `n
comentariile lor, m\ acuzau frecvent c\ refuz s\ vorbesc cu presa.
Lucrul acesta i-a amuzat foarte mult pe cei din echipa mea, pentru
c\ eu d\deam interviuri aproape zilnic reporterilor din New York,
care se ocupau de campanie. ~n timp, rela]iile mele cu presa s-au
`mbun\t\]it datorit\ directorului meu de pres\, Howard Wolfson.
Howard lucrase pentru Nita Lowey [i Chuck Schumer [i [tia cum
s\ se descurce cu mass-media din New York. A devenit o prezen]\
familiar\ [i elocvent\ pe micul ecran, f\c`nd campanie `n numele
meu. Cu ajutorul lui am `nv\]at s\ m\ relaxez [i s\ las garda jos `n
Istorie trqitq
673
prezen]a presei, au `nceput s\-mi plac\ interac]iunile zilnice cu

reporterii desemna]i s\ se ocupe de campania mea.
Oric`t de epuizant\ era `ncercarea mea de a-mi g\si locul `n
nisipurile mi[c\toare ale politicii de la New York, nu inten]ionam
s\ renun] la curs\. M\ concentram s\-i cunosc pe locuitorii statului
[i s\ le dau ocazia s\ `nceap\ s\ m\ cunoasc\ [i ei pe mine. ~n
ciuda m\rimii statului, eram hot\r`t\ s\ comunic cu viitorii mei aleg\tori [i altfel dec`t prin intermediul presei: prin discu]ii fa]\ `n
fa]\. Radioul [i televiziunea s`nt importante [i necesare pentru publicitate, dar `n cadrul acestor discu]ii candidatul poate afla adesea
mai mult dec`t aleg\torul.
Scopul meu era s\ vizitez toate cele [aizeci [i dou\ de districte.
Timp de un an am c\l\torit prin stat `ntr-o dub\ Ford c\reia i se
aduseser\ `mbun\t\]iri [i fusese poreclit\ de pres\ Vagonul cel iute
HRC. M-au `nso]it consilierul meu de-o via]\ Kelly Craighead [i
Alison Stein, un membru energic al personalului meu. Ne-am oprit
pe la restaurante [i cafenele, a[a cum f\cusem cu Bill `n campaniile
lui. Chiar dac\ `n\untru erau pu]ini oameni, m\ a[ezam, beam o
cea[c\ de cafea [i vorbeam despre ce voiau ei. Astfel de ac]iuni se
numesc politic\ cu am\nuntul `n viziunea exper]ilor `n campanii
electorale, dar pentru mine a fost cea mai bun\ modalitate de a fi la
curent cu grijile zilnice ale oamenilor.
Duceam o existen]\ nomad\ cu mult mai activ\ dec`t cea de la
Casa Alb\. Bill [i cu mine ne mutaser\m o parte din lucruri `n casa
din Chappaqua, la mai pu]in de o or\ de nordul ora[ului New York,
dar nu prea aveam timp s\ st\m acolo. De obicei, nu st\tea nimeni
acolo, cu excep]ia agen]ilor Serviciului Secret, care `[i amplasaser\
postul de comand\ `ntr-un hambar renovat din fundul cur]ii. Rar
m\ culcam `nainte de miezul nop]ii [i la [apte diminea]a eram, de
obicei, pe drum. Dac\ aveam timp, `n drum spre cas\ m\ opream la
Langes, un magazin cu tradi]ie `n delicatese, s\ cump\r brio[e,
sandvi[uri cu ou [i cafea.
Campania `mi d\dea energie, `n loc s\ m\ oboseasc\. Nu numai c\ m\ implicam extrem de mult `n problemele din New
York, dar `mi [i descoperisem poten]ialul [i limitele de candidat
8/28/04
12:05 AM
Page 674
674
politic. ~n sf`r[it, dep\[eam statutul de `nlocuitor politic [i `ncepeam s\ m\ descurc pe cont propriu. Este un proces lent de
`nv\]are, cu numeroase curbe bru[te. ~nconjurat\ de at`]ia oameni
dornici s\ ofere sfaturi adesea `n contradic]ie unele cu altele
`nv\]am s\ ascult cu aten]ie, s\ c`nt\resc opiniile [i apoi s\
ac]ionez cum `mi dictau instinctele.
~n sf`r[it, sim]eam c\ `ncep s\ stabilesc o rela]ie cu aleg\torii.
Treptat, `mi cl\deam drumul electoral. La `nceputul campaniei,
oamenii veneau `n num\r mare s\ m\ vad\, indiferent ce parte a
statului vizitam. Asta nu `nsemna neap\rat sprijin din partea lor,
ci era mai degrab\ curiozitate. Dup\ ce am vizitat de mai multe
ori unele zone, oamenii s-au obi[nuit cu prezen]a mea [i chiar
`mi `mp\rt\[eau, lini[ti]i, problemele [i temerile lor. Purtam
adev\rate discu]ii pe subiectele care ì interesau [i nu le mai p\sa
prea mult de unde veneam, ci de ceea ce voiam s\ fac. Aleg\torii
din zonele rurale, chiar [i unii republicani, ascultau cu grij\
propunerile mele de redresare a economiei regionale. Puneau
`ntreb\ri dificile, r`deau la glumele mele stupide [i, uneori, `mi
admirau coafura. M\ sim]eam din ce `n ce mai bine primit\ oriunde m\ opream.
Era important s\ cunosc diversitatea [i complexitatea terenului
politic. De asemenea, era important s\ ajung la inima femeilor,
unele dintre ele dezam\gite [i ofensate de faptul c\ r\m\sesem
c\s\torit\ cu Bill. Am r\spuns cu respect `ntreb\rilor lor [i am sperat c\ vor `n]elege alegerea mea f\cusem ce era mai bine pentru
mine [i pentru familia mea.
N-am vrut s\ ]in discursuri despre o problem\ at`t de intim\. ~n
diverse zone ale statului, am luat parte la mici `ntruniri organizate
de sus]in\toare de-ale mele. Gazda invita vreo dou\zeci de prieteni
[i vecini, ca s\ bem `mpreun\ o cafea. Aveam discu]ii lipsite de formalit\]i, departe de camerele de luat vederi [i de reporteri. Am
r\spuns la toate `ntreb\rile lor despre c\s\toria mea, despre scopul
mut\rii mele la New York, despre `ngrijirea s\n\t\]ii [i a copiilor.
Treptat, multe dintre sus]in\toarele mele p\reau c\ accept\ decizia
mea de a r\m`ne cu Bill, chiar dac\ ele ar fi f\cut o alt\ alegere.
Istorie trqitq
675
~n ianuarie 2000, apari]ia mea la emisiunea lui David Letterman

a st`rnit v`lv\ `n jurul campaniei mele. O apari]ie televizat\ la o emisiune, noaptea The Late Show with David Letterman s-a bucurat
de mai mult\ aten]ie dec`t zile `ntregi de discu]ii pe diverse teme.
Nu pl\nuisem s\ apar pe ecran, `nc\. Dar Letterman `l tot suna pe
Howard, rug`ndu-l s\ apar la emisiunea lui. De fiecare dat\ Howard
`l refuza, fapt care devenise motiv de glume ne`ncetat `n monologul
cu care Letterman `[i deschidea show-ul. Dup\ o lun\ de insisten]e,
am acceptat s\ merg la emisiunea lui, pe 12 ianuarie.
Speram s\ fie distractiv, dar [tiam c\, uneori, cei care aveau
emisiuni la ore t`rzii `n noapte ì puneau pe jar pe invita]i, a[a c\
eram pu]in emo]ionat\. Letterman, care locuie[te l`ng\ Chappaqua,
m-a `ntrebat despre noua cas\ [i m-a avertizat c\ fiecare idiot din
zon\ va conduce acum claxon`nd.
O, tu erai \la? am spus.
La acest comentariu publicul a izbucnit `n r`s, iar eu am `nceput
s\ m\ relaxez [i s\ m\ distrez. Peste c`teva luni, am luat parte [i la
alte `ntruniri amuzante: am interpretat rolul de trep\du[ politic la
cina anual\ a presei la Albany [i mai apoi am ap\rut la emisiunea
lui Jay Leno, Tonight Show.
~n februarie 2000, mi-am depus oficial candidatura la Universitatea de Stat din New York, la Purchase, `n apropierea casei noastre
din Chappaqua. Au fost de fa]\ sus]in\torii `nfoca]i [i lideri politici
din tot statul, precum [i familia mea Bill, Chelsea [i mama. Am
fost prezentat\ mul]imii de c\tre senatorul Moynihan care a povestit de vizitele pe care le f\cuse `mpreun\ cu Eleanor Roosevelt
la casa acesteia din Hyde Park. Apoi mi-a f\cut un compliment,
spun`nd:
Hillary, Eleanor Roosevelt te-ar iubi.
Patti Solis Doyle, prima persoan\ pe care o angajasem `n 1992,
s-a ocupat de programul meu de la Casa Alb\ [i de cel al campaniei. Peste un timp [i-a luat concediu de la slujba ei din administra]ie [i a venit la New York, ca s\ supravegheze departamentul de
logistic\ [i s\ ajute la strategia de desf\[urare a campaniei. Tot ea a
lucrat [i cu influenta comunitate latino-american\ care se dezvolta
8/28/04
12:05 AM
Page 676
676
rapid [i al c\rei sprijin entuziast m-a `nc`ntat. Eram m`ndr\ de Patti

[i de treaba excep]ional\ pe care o f\cea. M\ g`ndeam adesea la
prima noastr\ zi la Casa Alb\ c`nd p\rin]ii ei, emigran]i mexicani
care `[i doriser\ o via]\ mai bun\ pentru cei [ase copii ai lor, au
venit la ceremonia de `nvestire [i au pl`ns de bucurie c\ fata lor
f\cea parte din suita Primei Doamne a Statelor Unite.
La New York, Patti s-a al\turat echipei profesioniste [i talentate
conduse de managerul campaniei mele, Bill de Blasio, care s-a
dovedit un strateg extraordinar [i un emisar de `ncredere `n multe
comunit\]i din New York. Din aceea[i echip\ au mai f\cut parte:
directorul de pres\ Howard Wolfson, care a condus o opera]iune
rapid\ de r\spuns, directorul politic Ramon Martinez, care avea un
ascu]it sim] politic [i m-a `ncurajat s\ ajung la inima noilor
aleg\tori prin metoda arat\-le c\-]i pas\, Gigi Georges, care a
coordonat campania `mpreun\ cu al]i candida]i democra]i din New
York, depun`nd un efort considerabil; directorul adjunct pe probleme de tactic\ Neera Tanden, care s-a ocupat de fiecare detaliu [i
nuan]\ a problemelor cu care se confunta statul; directorul de cercetare Glen Weiner, care [tia, probabil, mai multe despre oponen]ii mei dec`t propriul lor personal [i directorul de finan]e
Gabrielle Fialkoff care a avut ingrata sarcin\ de a str`nge banii
f\r\ de care campania n-ar fi fost posibil\. To]i ace[tia, `mpreun\
cu al]i voluntari, au lucrat zi [i noapte la una dintre cele mai eficiente campanii pe care am v\zut-o vreodat\.
Partea mai bun\ a fost c\ Chelsea `[i luase suficiente cursuri
suplimentare la Stanford a[a `nc`t s\ poat\ veni acas\ `n prima jum\tate a anului s\u de seniorat ca s\-l ajute pe tat\l ei la Casa Alb\
[i pe mine la New York. De c`te ori avea timp se al\tura echipei
Vagonului celui iute, fapt ce-mi prilejuia mare bucurie. Se sim]ea
ca pe[tele `n ap\ `n treburile legate de campanie. Eram at`t de
m`ndr\ de t`n\ra `n care se transformase amabil\, sufletist\, cu
capul pe umeri. S`nt foarte norocoas\ c\ ì s`nt mam\.
~n primele luni ale campaniei, fusesem punctul de atrac]ie al
presei. Acum era r`ndul primarului. Cet\]enii statului [i presa au
observat c\ Giuliani, `n afar\ de str`nsul banilor, nu prea f\cea mari
Istorie trqitq
677
eforturi s\ c`[tige scaunul din Senat. El conducea o campanie

orientat\ `n special c\tre New York City. Rar c\l\torea `n afara teritoriului s\u, iar c`nd o f\cea, d\dea impresia c\ se simte mai bine
pe teren propriu. Nu oferea solu]ii pentru problemele economice
din nordul statului sau pentru tensiunile rasiale din New York City.
~ncepuse chiar s\ fac\ gre[eli.
Un schimb de focuri la New York, soldat cu moartea unui
cet\]ean de culoare, Patrick Dorismond, a accentuat punctele slabe
politice ale primarului. Modul `n care Giuliani s-a ocupat de acest
caz tragic a st`rnit vechile ostilit\]i dintre biroul s\u [i popula]ia
minoritar\ a ora[ului. O astfel de situa]ie cerea un ton calm [i
lini[titor, iar el n-a f\cut dec`t s\ exacerbeze criza. Cet\]enii din
multe cartiere, `n special din cele `n care tr\ia popula]ia minoritar\,
au sim]it c\ nu puteau avea `ncredere `n poli]ie, at`ta timp c`t aceasta era sub conducerea primarului. Ne`ncrederea le era alimentat\ de
cazuri asem\n\toare, precum `mpu[carea lui Amadou Diallo `n
Bronx, cu un an `nainte. ~n schimb, poli]i[tii erau nemul]umi]i, pe
bun\ dreptate, pentru c\ r\zboiul dintre conducerea ora[ului [i
comunit\]ile pe care `ncercau s\ le protejeze nu ì l\sa s\-[i fac\
datoria. C`nd Giuliani a f\cut publice informa]ii care `l denigrau pe
r\posatul Dorismond, a pus paie pe foc [i a sporit ne`ncrederea.
Cu c`t Giuliani persista `n retorica lui, cu at`t eram mai hot\r`t\
s\ ofer situa]iei o nou\ perspectiv\. ~ntr-un discurs la biserica Riverside din Manhattan am vorbit despre un plan prin care s\ fie
`mbun\t\]ite rela]iile dintre poli]ie [i minorit\]i, precum [i sistemul
de recrut\ri, antrenamentele [i salariile pentru poli]ia din New York.
Apoi am mers `n Harlem s\ ]in un discurs la biserica Bethel A.M.E.
Modul `n care Giuliani tratase cazul Dorismond era gre[it [i am
vrut s\ discut cu el despre asta. ~n loc s\ calmeze tensiunile [i s\
lini[teasc\ ora[ul, punea sare pe ran\.
New Yorkul are o problem\ real\ [i [tim cu to]ii asta. Mai
pu]in primarul, am spus.
Mul]imea a izbucnit `n ova]ii.
Apari]ia mea la Harlem a fost un moment decisiv `n campanie.
Dup\ ce luni de zile am fost `n urma lui Giuliani, `n sf`r[it c`[tigam
8/28/04
12:05 AM
Page 678
678
teren, [i o f\ceam chiar bine `n nordul statului. Aleg\torii m\

r\spl\teau din plin pentru c\ le acordasem aten]ie lor [i problemelor lor. Sim]eam c\ prind frìele campaniei [i c\, `n sf`r[it, `mi
descop\r voca]ia politic\.
La mijlocul lui mai am fost desemnat\ oficial candidat pentru
Senatul Statelor Unite din partea New Yorkului, `n cadrul Conven]iei Democrate din Albany. La `nt`lnire au fost prezen]i peste
zece mii de reprezentan]i politici din toate zonele statului, inclusiv
senatorii Moynihan, Schumer [i mul]i al]ii al c\ror sprijin m-a ajutat s\ ajung la finalul campaniei. La sf`r[itul `nt`lnirii, a ap\rut
pre[edintele Statelor Unite, spre `nc`ntarea mul]imii [i a candidatului democrat nominalizat.
Imediat dup\ nominalizarea mea s-a produs o schimbare de
propor]ii `n peisajul politic din New York. Pe 19 mai, primarul
Giuliani [i-a anun]at retragerea din cursa pentru Senat, dup\ ce i-a
fost diagnosticat un cancer de prostat\ [i `n urma reportajelor
despre aventura sa extraconjugal\ de lung\ durat\. Dintr-o dat\,
via]a lui personal\ devenise subiect de discu]ie public\. ~n ciuda
diferen]elor politice, nu m\ bucura aceast\ `ntors\tur\ ironic\,
[tiind foarte bine c`t de dureros era pentru cei implica]i, mai ales
pentru copiii lui Giuliani.
Primarul Giuliani [i-a dus p`n\ la cap\t mandatul, cu hot\r`re [i
compasiune, lini[tind na]iunea dup\ atacul din 11 septembrie 2001.
Lucr`nd `mpreun\ pentru ora[ [i pentru victimele terorismului, am
devenit prieteni, fapt care, cred, ne-a surprins pe am`ndoi.
Ie[irea din curs\ a primarului nu a fost o u[urare binevenit\, a[a
cum au anticipat unii. Luni `ntregi pl\nuisem o campanie `mpotriva
lui. Poate c\ ar fi fost cel mai dur contracandidat al meu, dar sim]eam
c\ aleg\torii r\spundeau candidaturii mele ce reprezenta o alternativ\
potrivit\ pentru ei. C`nd [i-a sf`r[it campania eram cu opt sau zece
procente `naintea lui, conform sondajelor de opinie. Acum trebuia s\
m\ lupt cu alt contracandidat, congresmanul Rick Lazio.
Campania nu-mi l\sa vreme [i pentru altceva. C`nd reu[eam s\
am pu]in timp liber, trebuia s\ iau parte la evenimentele de la Casa
Alb\ pe care nu le puteam rata sau, din p\cate, la funeraliile unor
Istorie trqitq
679
prieteni sau colegi. Casey Shearer, fiul de dou\zeci [i unu de ani al

dragilor no[tri prieteni Derek Shearer [i Ruth Goldway, suferise un
atac de cord `n timp ce juca baschet, cu o s\pt\m`n\ `nainte de
absolvirea Universit\]ii Brown. Regele Hassan II al Marocului, un
prieten [i un aliat valoros al Statelor Unite, a murit `n iulie. Fiul [i
succesorul s\u, regele Mohammed VI ne-a invitat pe mine, pe Bill
[i pe Chelsea la `nmorm`ntare. ~n semn de respect, Bill a mers `n
spatele co[ciugului pe str\zile din Rabat al\turi de miile de marocani `ndolia]i.
Cu o var\ `n urm\, John F. Kennedy Jr., so]ia sa Carolyn [i
sora ei, Lauren, au murit `ntr-un tragic accident de avia]ie la
Marthas Vineyard. Bill [i cu mine ]ineam mult la John, pe care `l
cuno[team de la `nt`lnirile private organizate acas\ la mama lui [i
de la evenimentele publice. John, sora lui Caroline [i copiii acesteia
puteau veni oric`nd s\ viziteze Casa Alb\. Dup\ ce s-a c\s\torit,
John [i so]ia sa au f\cut un tur al Casei. C`nd l-a v\zut pe Bill
folosind pupitrul tat\lui s\u din Biroul Oval, [i-a amintit c`nd se
juca `n `nc\pere [i tr\gea cu ochiul prin sertare `n timp ce tat\l s\u
d\dea telefoane. ~mi aduc aminte cum John st\tea `n fa]a portretului tat\lui s\u, realizat de Aaron Shikler, pe care noi `l ag\]aser\m
`n galeria de onoare. A fost cumplit s\ lu\m parte la `nmorm`ntarea
unui om `nc\ plin de via]\ [i cu viitorul `nainte, al\turi de o familie
care d\duse at`t de mult ]\rii noastre.
Am primit ve[ti proaste [i despre prietena mea Diane Blair, cu
care m-am consultat adesea `n timpul campaniei. Era absolvent\ a
Universit\]ii Cornell [i cuno[tea foarte bine New York-ul. M\
`ncuraja s\ fiu calm\ [i r`dea `ntotdeauna c`nd ì povesteam
gre[elile mele. Diane, o `mp\timit\ a jocului de tenis, p\rea `n
form\ la cei [aizeci [i unu de ani ai s\i. ~n martie 2 000, la c`teva
s\pt\m`ni dup\ ce fusese declarat\ complet s\n\toas\ `n urma
unui control de rutin\, a observat o umfl\tur\ suspect\ la picior.
~ntr-o s\pt\m`n\ a primit diagnosticul: metastaz\ la pl\m`ni. M-a
sunat s\-mi dea vestea care m-a `ngrozit. Prognoza era sumbr\.
Pur [i simplu nu puteam s\-mi imaginez via]a f\r\ ea. ~n
urm\toarele luni, indiferent c`t de ocupat\ eram, `ncercam s\ o
8/28/04
12:05 AM
Page 680
680
sun `n fiecare zi. De multe ori am zburat cu Bill spre Fayetteville,

Arkansas, ca s\ fiu al\turi de Diane [i de Jim, care avea mare
grij\ de ea. De[i a fost supus\ unei chimioterapii intensive care a
l\sat-o f\r\ vlag\ [i i-a provocat c\derea p\rului, Diane a r\mas o
lupt\toare curajoas\ care nu [i-a pierdut niciodat\ z`mbetul [i
c\ldura sufleteasc\. P`n\ [i `n ultimele luni de via]\ se lua la
`ntrecere cu so]ul ei la dezlegarea de cuvinte `ncruci[ate din New
York Times Sunday Magazine.
~n iunie, c`nd John m-a sunat s\-mi spun\ c\ se apropia
sf`r[itul, am l\sat totul [i am plecat s\ o v\d pentru ultima oar\.
C`nd am ajuns, asistentele medicale adev\ra]i sfin]i, `n viziunea
mea aveau grij\ de ea. Am stat l`ng\ patul ei al\turi de familie [i
de prieteni devota]i, ]in`nd-o de m`n\ [i `ncerc`nd s\ aud ce se
chinuia s\ spun\. La plecare, m-am aplecat s\ o s\rut. Mi-a str`ns
m`na [i mi-a [optit:
S\ nu renun]i niciodat\ la valorile tale. Ai grij\ de Bill [i de
Chelsea. Au nevoie de tine. {i c`[tig\ alegerile pentru mine. A[
vrea s\ fiu acolo c`nd o vei face. Te iubesc.
Bill [i Chelsea au venit [i ei la c\p\tìul ei. Ne-a privit intens
[i a zis:
S\ nu uita]i.
Ce s\ nu uit\m? a `ntrebat Bill.
Doar s\ nu uita]i.
Peste cinci zile a murit.
Ne-am dus to]i trei la Fayetteville ca s\ lu\m parte la funeralii.
A[a cum [i-ar fi dorit, ceremonia religioas\ a fost decent\ s-a
ascultat muzic\, s-a vorbit despre ea [i despre pasiunea ei public\
de a-[i `mbun\t\]i lumea. Vorbind la ceremonie, am spus c\ Diane
a luat de la prea scurta-i via]\ mai mult dec`t ar fi f\cut oricare dintre noi `n trei sau patru sute de ani. Nu cunosc pe nimeni care s\ se
fi str\duit mai mult dec`t ea sau care s\ fi avut mai mult succes.
Bill a caracterizat-o `n c`teva cuvinte emo]ionante:
Era frumoas\ [i bun\. Era serioas\, dar [i amuzant\. Era
foarte hot\r`t\ s\ fac\ bine [i s\ fie bine, dar, mai presus de toate,
era o altruist\.
Istorie trqitq
681
~n mod sigur mi-a `mbog\]it via]a. N-am avut o prieten\ mai

bun\ [i ì simt lipsa `n fiecare zi.
Pe 11 iulie, Bill s-a `nt`lnit la Camp David cu prim-ministrul
Ehud Barak [i cu Yasser Arafat ca s\ rezolve problemele ap\rute `n
cadrul negocierilor de pace ale Acordului de la Oslo dintre Israel [i
palestinieni. Barak, fost general [i cel mai decorat soldat din Israel,
era ner\bd\tor s\ `ncheie un pact final care s\ concretizeze viziunea
lui Yitzhak Rabin. M-am `mprietenit repede cu Barak [i cu so]ia lui
plin\ de via]\, Nava. ~mi f\cea pl\cere compania lor [i le admiram
dorin]a de pace. Din p\cate, Arafat nu a venit la Camp David dornic de pace, a[a cum venise Barak. De[i ì spusese lui Bill `n
nenum\rate r`nduri c\ trebuia f\cut\ pace, Arafat nu a fost niciodat\ gata s\ ia m\surile necesare unui astfel de act.
~n timpul campaniei, am ]inut leg\tura cu Bill care [i-a exprimat frustrarea cresc`nd\. ~ntr-o noapte, Barak m-a sunat s\-i dau o
idee care l-ar putea convinge pe Arafat s\ negocieze cu bun\-credin]\. La cererea tat\lui ei, Chelsea l-a `nso]it pe Bill la Camp
David, unde a luat parte, al\turi de restul grupului, la diverse
discu]ii neoficiale [i la mese. Bill i-a cerut [i asistentei mele, Huma
Abedin, s\-l ajute la g\zduirea delega]iilor. Vorbitoare de arab\,
fiind crescut\ `n Arabia Saudit\, Huma s-a descurcat de minune cu
reprezentan]ii palestinieni [i israelieni `n timpul pauzelor dintre
`nt`lniri, la jocurile de darts [i la piscin\.
Pe 25 iulie, Bill a anun]at `ncheierea `ntrevederilor lipsite de
succes de la Camp David, anun]`ndu-[i dezam\girea [i `ndemn`nd
ambele p\r]i s\ continue tratativele pentru un proces de pace durabil [i cuprinz\tor. ~n urm\toarele [ase luni c`t a mai stat Bill la
Casa Alb\, eforturile lor au continuat [i aproape c\ s-au materializat `n cadrul discu]iilor de la Washington [i din Orientul Mijlociu
`n decembrie 2000 [i `n ianuarie 2001, c`nd Bill a f\cut o ultim\
ofert\, aceea a unui compromis. ~n cele din urm\, Barak a acceptat
oferta lui Bill, `ns\ Arafat a refuzat. Evenimentele tragice din
ultimii ani arat\ ce gre[eal\ teribil\ a f\cut Arafat.
~n august 2000, s-a desf\[urat Conven]ia Na]ional\ Democrat\
la Los Angeles. ~n prima sear\, pe 14 august, Bill [i cu mine
8/28/04
12:05 AM
Page 682
682
urma s\ ne adres\m delega]iilor, pentru ca apoi s\ p\r\sim ora[ul

pentru a l\sa loc vicepre[edintelui Gore [i senatorului Joe Lieberman s\ preia locul pe scen\. Am fost `nt`mpinat\ de doamnele
senator Barbara Mikulski, Dianne Feinstein, Barbara Boxer, Patty
Murray, Blanche Lincoln [i Mary Landrieu, care [i ea trecuse
printr-o teribil\ curs\ pentru Senat `n 1996. Fiindc\ toat\ lumea
st\tea cu ochii pe mine s\ vad\ care `mi vor fi urm\torii pa[i c`nd
m-am urcat pe scen\, am vrut s\ m\ asigur c\ poporul american
[tie c`t de mult apreciam privilegiul de a-i fi Prim\ Doamn\ opt
ani de zile.
Bill [i cu mine `ncheiem un capitol al vie]ii noastre [i, `n
cur`nd, vom `ncepe unul nou...V\ mul]umesc c\ mi-a]i dat [ansa
extraordinar\ de a lupta, aici [i `n toat\ lumea, pentru copii, femei [i
familie... pentru c\ m-a]i sus]inut [i a]i crezut `n mine `ntotdeauna.
V\ mul]umesc... pentru onoarea [i binecuv`ntarea de o via]\ `ntreag\.
A urmat discursul lui Bill care, prin simpla-i prezen]\, a st`rnit
nostalgie celor care l-au primit cu c\ldur\ [i care scandau `nc\ un
mandat. A f\cut bilan]ul activit\]ii sale ca pre[edinte [i i-a oferit
lui Al Gore sprijinul s\u. Apoi rolul nostru `n cadrul conven]iei s-a
`ncheiat [i am plecat.
De zile `ntregi m\ preg\team pentru urm\toarele trei confrunt\ri-dezbatere pe care urma s\ le am cu Lazio. Republican t`n\r
[i telegenic din Long Island, Lazio se bucura de un sprijin important `n suburbii. Spre deosebire de Giuliani, nu era nici limitat, nici
nu lupta pe dou\ fronturi [i nici nu era cunoscut dincolo de districtul s\u. Cu sprijin [i `ncurajare din partea republicanilor din `ntreaga ]ar\, el s-a declarat un candidat anti-Hillary [i toat\ vara a
desf\[urat o campanie negativ\. N-a dat prea mari rezultate. ~n mod
ciudat, eram avantajat\ de faptul c\ oamenii considerau c\ [tiu
totul despre mine. Atacurile lui Lazio nu le spuneau nimic nou. Am
ignorat tonul personal al campaniei lui Lazio [i l-am catalogat
drept unul dintre ciracii de frunte ai lui Gingrich. Oamenii nu [tiau
prea multe despre el, iar informa]iile noastre despre situa]ia lui au
fost suficiente pentru a-l pune sub semnul `ntreb\rii.
Istorie trqitq
683
Prima noastr\ `ntrevedere a avut loc pe 13 septembrie, la Buffalo, [i l-a avut ca moderator pe Tim Russert de la NBC, `n emisiunea Meet the Press. Dup\ o serie de `ntreb\ri despre asisten]a
medical\, despre economia zonelor nordice ale statului [i despre
educa]ie, Russert a difuzat un material cu mine la emisiunea Today,
c`nd `l ap\ram pe Bill dup\ izbucnirea scandalului Lewinsky. Apoi
Russert m-a `ntrebat dac\ regret c\ am indus `n eroare poporul
american [i dac\ voiam s\ cer iertare pentru c\ ì etichetasem pe
oameni drept complici `ntr-o mare conspira]ie de dreapta.
De[i am fost surprins\ de `ntrebare, a trebuit s\ r\spund, a[a c\
am f\cut-o:
Tim, tu [tii c\ a fost o perioad\ dureroas\ pentru mine [i pentru
familia mea. Regret c\ toat\ lumea a trebuit s\ treac\ prin ea. {i a[
vrea s\ o privim cu to]ii ca pe ceva ce apar]ine trecutului, dar nu se
poate `nc\. Va trebui s\ a[tept\m p`n\ se vor scrie c\r]i despre aceast\ perioad\. Am `ncercat s\ prezint situa]ia a[a cum o [tiam. N-am
`n[elat pe nimeni. Nu [tiam adev\rul [i asta mi-a provocat mare
durere. Iar so]ul meu a recunoscut c\ [i-a `n[elat ]ara [i familia.
S-a mai discutat despre educa]ie, mediu [i alte probleme locale,
iar aici Lazio a f\cut o gre[eal\ major\ spun`nd c\ economia
zonelor din nordul statului a dep\[it obstacolele. Pentru cei care
locuiau acolo comentariul lui a sunat nejustificat. Vizitasem partea
de nord a statului [i discutasem pe larg despre lipsa locurilor de
munc\ [i despre tinerii care p\r\seau zona. ~ntocmisem chiar un
plan economic, care era luat `n serios de aleg\tori.
C`nd s-a discutat problema spoturilor electorale [i a a[a-numi]ilor bani-soft fonduri utilizate de grupuri din afara campaniei
pentru sus]inerea unui candidat , Russert a difuzat secven]e
dintr-o reclam\ care `l prezenta pe Lazio fotografiat al\turi de
senatorul Moynihan, lucru care nu se `nt`mplase niciodat\. Reclama distorsiona adev\rul [i exploata popularitatea unui demnitar
de vaz\. Fusese pl\tit\ din bani-soft, contribu]ii prin care partidele
politice pl\teau sume mari de bani pentru sus]inerea unui candidat
sau pentru atacarea unui oponent. ~n prim\var\, cerusem [i eu o
condamnare [i o interzicere a banilor-soft, dar nu inten]ionam s\
8/28/04
12:05 AM
Page 684
684
m\ rezum la asta. Republicanii refuzaser\ s\ renun]e la aceste fonduri de sus]inere treizeci [i dou\ de milioane de dolari destinate lui Lazio.
C\tre sf`r[itul dezbaterii, Lazio s-a n\pustit asupra mea cu `ntreb\ri despre banii-soft [i mi-a cerut s\ condamn public contribu]iile Partidului Democrat `n campania mea. Abia dac\ puteam s\
spun ceva `n timp ce el `mi flutura o h`rtie numit\ Eliberarea New
York-ului de sub pactul finan]\rilor cu bani-soft, cer`ndu-mi s-o
semnez. Am refuzat, iar el a insistat url`nd:
Semneaz\ imediat aici!
Am vrut s\ dau m`na cu el, iar el nu m\ l\sa deloc `n pace. N-am
reu[it s\ rostesc dec`t c`teva cuvinte `nainte ca emisiunea s\ ia
sf`r[it. Probabil c\ Lazio [i consilierii lui s-au g`ndit c\ `n felul \sta
m\ vor enerva sau intimida.
Pe parcursul campaniei, m-am preg\tit pentru a face fa]\ unor
astfel de atacuri, dar hot\r`sem s\ m\ concentrez asupra problemelor reale, nu asupra lui Lazio ca persoan\. ~mi repetam mereu
problemele, problemele. ~n afara faptului c\ puteam fi mai de
folos aleg\torilor adopt`nd aceast\ atitudine, mi se p\rea un mod
civilizat de a conduce o campanie.
Dezbaterea a fost un alt moment decisiv `n campanie, pentru c\
i-a `ndreptat pe aleg\tori de partea mea, de[i nu mi-am dat seama
de asta imediat. C`nd am ie[it de pe scen\, habar nu aveam cum m\
descurcasem [i cum va fi primit atacul lui Lazio la adresa mea.
Campania lui [i-a declarat imediat victoria [i presa a speculat
momentul. Multe articole au subliniat presta]ia extraordinar\ a lui
Lazio din cadrul dezbaterii [i to]i l-au considerat c`[tig\tor.
Totu[i, echipa mea nu s-a dat b\tut\. Ann Lewis [i Mandy
Grunwald au sim]it c\ Lazio ap\ruse mai mult ca un fanfaron dec`t
ca b\rbatul de treab\ care `ncerca s\ fie. Cur`nd, sondajele de
opinie au ar\tat c\ foarte mul]i aleg\tori, mai ales femei, erau
jigni]i de tacticile lui Lazio. Acesta `mi invadase teritoriul, a[a cum
a scris Gail Collins `n The New York Times. Lucru care n-a pl\cut
multor aleg\tori.
Istorie trqitq
685
Reac]ia publicului nu l-a oprit pe Lazio s\-[i continue campania

negativ\ [i personal\. A f\cut public faptul c\ mesajul campaniei
lui erau [ase cuvinte: Candidez `mpotriva lui Hillary Rodham
Clinton. Campania lui nu era legat\ de cet\]enii din New York, ci
de mine, a[a c\ am `nceput s\ le spun oamenilor:
Locuitorii New York-ului merit\ mai mult dec`t at`t. Ce zice]i
de [apte cuvinte: slujbe, educa]ie, s\n\tate, securitate social\,
mediu, alegere?
Lazio a `ncercat s\ `mbun\t\]easc\ reforma din sistemul sanitar,
printr-o serie de spoturi publicitare care s\-i impresioneze pe
aleg\tori. Dar eu, dup\ luni de c\l\torii, [tiam c\ cet\]enii statului
apreciau efortul meu de reformare a sistemului sanitar, chiar dac\
nu reu[ise s\ restructureze `ntregul sistem. ~n ultimii ani crescuser\
costurile pentru `ngrijirea medical\, iar companiile de asigur\ri
erau mai restrictive `n privin]a acoperirii lor. ~n timpul campaniei
mele am vorbit frecvent despre modul `n care Senatul poate determina, prin legisla]ie, dezvoltarea sistemului sanitar.
Pe 12 octombrie, c\tre sf`r[itul campaniei, vasul american Cole
a fost atacat de terori[ti `n Yemen. Explozia s-a soldat cu [aptesprezece marinari mor]i [i cu o gaur\ `n carena distrug\torului.
Acest atac, precum [i atentatele cu bombe la ambasade, a fost pus
pe seama re]elei al-Qaeda, condus\ de Osama bin Laden, care
declarase r\zboi `mpotriva necredincio[ilor [i crucia]ilor. ~n
aceast\ categorie intrau to]i americanii [i mul]i al]ii din `ntreaga
lume, inclusiv musulmanii vinova]i c\ se opuseser\ violen]ei [i
unor practici extremiste. Mi-am anulat tot programul [i am plecat
cu Bill [i cu Chelsea la Baza Maritim\ Norfolk din Virginia, pentru a lua parte la funeralii. M\ `nt`lnisem cu familiile victimelor
atentatului de la ambasada Americii din august 1998; acum am
prezentat condolean]e familiilor marinarilor mor]i, b\rba]i [i femei
care [i-au servit ]ara [i s-au ocupat de securitatea unei zone critice
a lumii.
Dispre]uiesc terorismul [i nihilismul reprezentat de acesta [i n-am
luat `n seam\ acuza]iile Partidului Republican [i ale lui Lazio, cum c\
a[ fi avut vreo leg\tur\ cu terori[tii care s-au ocupat de detonarea
8/28/04
12:05 AM
Page 686
686
vasului Cole. Aceast\ acuza]ie a fost f\cut\ printr-o reclam\ televizat\

[i redirec]ionat\ prin intermediul unui robot telefonic spre miile de
aleg\tori din New York, cu dou\sprezece zile `nainte de alegeri. Conform scenariului inventat de ei, eu a[ fi primit o dona]ie din partea
unui grup care ì sprijinea pe terori[ti acela[i grup terorist vinovat
de moartea marinarilor no[tri de pe Cole. Mesajul ì `ndemna pe
oameni s\ m\ sune [i s\-mi cear\ s\ nu mai sus]in terorismul. Era
josnic. Din fericire, fostul primar al ora[ului, Ed Koch, a pus cap\t
acestei tactici disperate, `ntrerup`nd o reclam\ televizat\ [i cer`ndu-i
lui Lazio s\ termine imediat cu mizeriile.
~n ultimele s\pt\m`ni ale campaniei `ncepusem s\ cred c\ a[ putea c`[tiga. {i totu[i, `n s\pt\m`na dinaintea alegerilor, cursa devenise dintr-o dat\ str`ns\. Lazio realizase un spot publicitar `n care
dou\ actri]e, juc`nd rolul unor femei din suburbii, se `ntrebau cum
de am avut curajul s\ apar la New York [i s\ cred c\ a[ merita s\
devin senator. N-am putut s\ ne d\m seama dac\ aleg\torii r\spundeau filmule]ului lui Lazio, dac\ erau influen]a]i de telefoanele prin
care eram acuzat\ de leg\turi cu terori[tii sau a fost, pur [i simplu,
o `ntors\tur\ de moment.
Am discutat subiectul `n detaliu cu Mark [i cu Mandy p`n\ la
ora dou\ diminea]a [i am hot\r`t s\ fac o ultim\ sfor]are de a
ajunge la inima femeilor care mai aveau `nc\ dubii `n privin]a candidaturii mele. M-am g`ndit c\ aveam un atu `n fa]a lui Lazio
cercetarea cancerului la s`n, subiect la care lucrasem trei ani de zile.
Dup\ ce Lazio a intrat `n cursa pentru Senat, conducerea Camerei
i-a permis s\-[i `nsu[easc\ o lege important\ privind finan]area
cercet\rii cancerului la s`n, proiect de lege ini]iat de reprezentanta
Californiei, Anna Eshoo. Liderii Camerei l-au prezentat ca ini]iatorul acestei legi ca s\ arate preocuparea lui pentru problemele femeilor. Faptul acesta era destul de grav. Mai r\u, c`nd legea a fost
promulgat\, el a sprijinit reducerea fondurilor pentru acest program. Eram foarte interesat\ de cercetarea [i de tratamentul
cancerului la s`n [i am fost dezgustat\ c\ Lazio s-a jucat de-a
politicianul cu o problem\ at`t de important\.
Istorie trqitq
687
Marie Kaplan, supravie]uitoare `n lupta cu cancerul la s`n,

provenind din aceea[i regiune cu Lazio, devenise voluntar de `ncredere `n campania mea. M-am g`ndit s\-i cerem ei s\ apar\ `ntr-o
reclam\ [i am f\cut-o. Din multe puncte de vedere a fost cea mai
bun\ reclam\ din campanie. Marie a explicat ce f\cuse Lazio cu fondurile programului de cancer la s`n [i apoi a zis:
Am prieteni care au dubii `n privin]a lui Hillary. Le spun a[a:
Termina]i cu prostiile. O cunosc. C`nd e vorba de cancer la s`n,
de sistemul medical, de educa]ie [i de drepturile femeilor, Hillary
nu d\ niciodat\ `napoi. Ea va fi acolo pentru noi.
Marie a spus `n c`teva cuvinte tot ceea ce voiam ca oamenii s\
[tie `nainte de a vota.
Am lucrat p`n\ `n ultimul moment cu Nita Lowey `n regiunea
Westchester. Dis-de-diminea]\ `n ziua alegerilor, 7 noiembrie, Bill
[i Chelsea m-au votat la sec]ia de votare local\ {coala Elementar\ Douglas Grafflin din Chappaqua. Dup\ ce ani de zile v\zusem
numele lui Bill pe buletinele de vot, acum eram emo]ionat\ [i onorat\ s\-l v\d pe al meu.
Pe m\sur\ ce veneau, c\tre sear\, rezultatele au fost `n favoarea
mea `ntr-o propor]ie mai mare dec`t m\ a[teptam. M\ `mbr\cam `n
camera de hotel c`nd Chelsea a dat buzna cu rezultatul final.
C`[tigasem cu 55%. Muncisem din greu, dar eram recunosc\toare c\
voi reprezenta New York-ul [i voi sluji na]iunea `ntr-o nou\ ipostaz\.
~ntre timp, alegerile preziden]iale aveau sui[uri [i cobor`[uri.
Nu aveam cum s\ [tiu c\ vor trebui alte treizeci [i [ase de zile
dup\ votare p`n\ c`nd na]iunea avea s\ afle cine va fi noul
pre[edinte. Nici nu mi-am imaginat ce urma s\ se `nt`mple `n
Florida demonstra]ii, procese, apeluri dup\ num\r\toarea controversat\ a voturilor.
Nesiguran]a cursei preziden]iale mi-a temperat entuziasmul, `n
noaptea alegerilor, dar nu a stricat petrecerea dat\ `n cinstea victoriei mele, de la Grand Hyatt Hotel. Sala de bal era plin\ cu personalul campaniei, prieteni, suporteri [i consilieri loiali care `[i
luaser\ concediu de la Casa Alb\ `n ultima s\pt\m`n\ a campaniei
ca s\ m\ ajute s\ mobilizez lumea la vot. Am fost cople[it\ de
8/28/04
12:05 AM
Page 688
688
generozitatea [i de sinceritatea cet\]enilor din New York, care au

ascultat ce am avut de zis, au ajuns s\ m\ cunoasc\ [i mi-au dat o
[ans\. Inten]ionam s\ nu-i dezam\gesc. M-am al\turat familiei [i
sus]in\torilor `n marea de baloane [i confeti.
M-am urcat pe podium s\ le mul]umesc sus]in\torilor:
{aizeci [i dou\ de regiuni, [aisprezece luni, trei dezbateri, doi
contracandida]i [i [ase `nmorm`nt\ri. Datorit\ vou\ ne afl\m aici.
Dup\ opt ani `n care am avut un titlu, dar nu [i un portofoliu,
eram acum senator.
La nou\ zile dup\ alegeri, m-am `ntors la Washington unde
lupta dintre Al Gore [i George W. Bush continua pentru s\rb\torirea a dou\ sute de ani de la `nfiin]area Casei Albe. Ar fi putut
fi o sear\ dificil\, ]in`nd cont de tensiunea politic\ din atmosfer\.
Erau prezen]i to]i fo[tii pre[edin]i [i Primele Doamne (cu excep]ia
familiei Reagan, care r\m\sese acas\ din cauza bolii Alzheimer a
pre[edintelui Reagan), precum [i rude ale altor pre[edin]i. Aceast\
gal\ magnific\, sponsorizat\ de Asocia]ia Istoriei Casei Albe, s-a
transformat `ntr-un testament pentru democra]ia Americii, `ntruc`t
fiecare fost pre[edinte a vorbit elocvent despre rezisten]a na]iunii
noastre `n fa]a controverselor [i a schimb\rilor.
~nc\ o dat\, cea mai veche republic\ a lumii a demonstrat
vitalitatea institu]iilor ei, abilitatea [i nevoia de a r\m`ne unite...
dup\ o campanie grea. Din lupta ideilor a rezultat un transfer
pa[nic de autoritate, a spus pre[edintele Gerald Ford.
Era o dovad\ vie c\ sistemul de guvernare al Americii era mai
puternic dec`t individul [i dec`t politica, av`nd continuitate `n
ciuda peregrin\rilor pre[edin]ilor, senatorilor [i deputa]ilor la
conducerea sa.
Al Gore a c`[tigat votul popular cu peste cinci sute de mii de
buletine, dar a pierdut cursa preziden]ial\ `n Colegiul Electoral.
Pe 12 decembrie, Curtea Suprem\ a hot\r`t s\ nu se mai numere
`nc\ o dat\ voturile din Florida, valid`ndu-se astfel victoria lui
Bush. Niciodat\ `n istoria acestei na]iuni, dreptul oamenilor de
Istorie trqitq
689
a-[i alege reprezentan]ii nu a fost limitat de un astfel de abuz al

puterii judiciare.
Chiar `nainte ca rezultatele apelului s\ fie cunoscute, judec\torul Antonin Scalia a denun]at ira]ionalitatea deciziei partizane de
a `ntrerupe num\r\toarea [i a spus c\ renum\rarea voturilor ar
putea produce un r\u ireparabil guvernatorului Bush. Scalia considera c\ renum\rarea voturilor ar putea pune `ntr-o lumin\ defavorabil\ legitimitatea lui Bush `n alegeri. P\rea s\ spun\ c\
aceast\ ac]iune trebuie oprit\ pentru c\ s-ar putea ajunge la concluzia c\ Bush nu a c`[tigat. ~n procesul Bush versus Gore, Curtea
Suprem\, conservatoare de obicei, a dat sentin]a dup\ bunu-i plac.
~n loc s\ trimit\ procesul la instan]a superioar\ din Florida, ca s\ fie
judecat dup\ legile statului Florida, Curtea a `ncercat s\ g\seasc\
aspecte federale pe baza c\rora s\ o anuleze. {i, `n loc s\ sus]in\ `n
continuare echitatea, majoritatea a f\cut tot posibilul s\ o violeze.
Majoritatea au spus c\ num\rarea standard, adic\ verificarea
fiec\rui vot, nu era exact\, deoarece putea fi interpretat\ diferit de
comisiile electorale. Solu]ia lor a fost s\ anuleze dreptul de vot al
fiec\rui cet\]ean al c\rui vot trebuia num\rat, indiferent c`t de clar
era buletinul lui de vot. ~n mod curios, Curtea a avertizat c\
decizia noastr\ e limitat\ la circumstan]ele prezente, `ntruc`t problema protec]iei echitabile `n procesele electorale este complex\.
{tiau c\ decizia nu era justificat\ [i inten]ionau s\ nu permit\ s\ fie
aplicat\ [i `n alte cazuri. Era cel mai bun argument la care s-au
putut g`ndi `ntr-un timp at`t de scurt pentru a ob]ine rezultatul deja
stabilit. Nu m\ `ndoiesc de faptul c\, dac\ Bush ar fi fost `n situa]ia
lui Gore, cei cinci judec\tori conservatori ar fi luat decizia de a
num\ra voturile.
Americanii au trecut peste aceste alegeri controversate [i au
acceptat decizia judec\torilor, dar pentru alegerile viitoare trebuie
s\ ne asigur\m c\ fiecare cet\]ean e liber s\ voteze f\r\ team\,
constr`ngere sau confuzie, `n cabine de vot dotate cu echipamente
moderne [i asistat de personal specializat. Putem spera ca deciziile Cur]ii Supreme s\ fie mai rezervate [i mai obiective, dac\ va
mai fi vreodat\ nevoie de aportul s\u `ntr-un proces electoral.
8/28/04
12:05 AM
Page 690
690
Bill [i cu mine am fost dezam\gi]i de rezultatul alegerilor [i eram

`ngrijora]i de ce-ar fi `nsemnat pentru na]iune re`ntoarcerea la politica eronat\ a republicanilor din trecut. Singura mea alinare era faptul
c\ aveam s\-mi `ncep activitatea `n cur`nd [i aveam ocazia s\-mi
folosesc vocea [i votul pentru valorile [i politicile cele mai potrivite
pentru New York [i pentru America. ~n cele din urm\, a venit
momentul. Deoarece numai membrii Congresului [i personalul lor
s`nt admi[i `n camera Senatului pre[edin]ii nu fac excep]ie , Bill a
trebuit s\ priveasc\ depunerea jur\m`ntului din loja vizitatorilor,
al\turi de Chelsea [i de al]i membri ai familiei. ~n ultimii opt ani
doar privisem cum Bill `[i exprima opinia `n aceea[i cl\dire. Pe
3 ianuarie 2001, am intrat `n Senat pentru a jura s\ ap\r Constitu]ia Statelor Unite de to]i du[manii din interior [i din afar\... [i s\
duc la `ndeplinire cu cinste `ndatoririle slujbei `n care voi intra.
C`nd m-am `ntors [i am privit spre galerie, i-am v\zut pe mama,
pe fiica [i pe so]ul meu z`mbind noului senator de New York.
Trei zile mai t`rziu, `ntr-o dup\-amiaz\ ploioas\ de s`mb\t\, am
dat o petrecere de desp\r]ire pe peluza sudic\ pentru to]i cei care
lucraser\ la Casa Alb\ `n ultimii opt ani. Au venit oameni din toat\
]ara s\-[i vad\ prietenii [i s\-[i aminteasc\ de rolul lor `n administra]ie. A fost o reuniune vesel\, care ne-a dat ocazia, mie [i lui Bill,
s\ le mul]umim pentru ultima oar\ sutelor de b\rba]i [i de femei
care au suportat programul prelungit [i au f\cut sacrificii personale,
pentru a se al\tura administra]iei Clinton, slujind ]\rii. De la asistenta de dou\zeci [i trei de ani p`n\ la secretara de [aizeci, to]i au
ajutat ca planurile [i viziunea lui Bill s\ fie duse la `ndeplinire.
~n timp ce personalul nostru toasta, Al [i Tipper Gore ni s-au
al\turat c`teva ore la petrecere.
L-am prezentat pe Al mul]imii entuziasmate, spun`nd:
Acesta este candidatul care a c`[tigat cele mai multe voturi `n
alegerile preziden]iale.
Al a cerut tuturor celor care se c\s\toriser\ sau avuseser\ copii
c`t au lucrat la Casa Alb\ s\ ridice m`na. Mìnile au `nceput s\ se
ridice. {i apoi o surpriz\ aranjat\ de Capricia cortina scenei s-a
Istorie trqitq
691
ridicat [i [i-a f\cut apari]ia Fleetwood Mac. C`nd trupa a `nceput s\

c`nte Dont Stop Thinking About Tomorrow1, imnul campaniei lui
Bill din 1992, mul]imea a `nceput s\ fredoneze vesel [i fals refrenul.
Versurile mi-au mers la suflet. Poate e un cli[eu, dar fraza care
rezum\ cel mai bine filozofia mea politic\ este: ~ntotdeauna fii cu
g`ndul la viitor, adic\ la ceea ce trebuie f\cut pentru o Americ\
mai sigur\, mai inteligent\, mai bogat\, mai puternic\ [i mai bun\
[i la ceea ce trebuie s\ fac\ americanii pentru a colabora [i a concura `ntr-o comunitate global\. C`nd m\ g`ndeam la viitorul meu,
deveneam ner\bd\toare s\-mi slujesc ]ara, dar [i plin\ de nostalgie
pentru cei care au f\cut parte din via]a noastr\, mai ales cei care nu
mai s`nt printre noi.
~n urm\toarele dou\ s\pt\m`ni m-am plimbat din camer\ `n
camer\ `ncerc`nd s\-mi fixez `n minte toate lucrurile preferate din
Casa Alb\, minun`ndu-m\ de detaliile arhitecturale, privind pozele
de pe pere]i, `ncerc`nd s\ simt din nou pl\cerea avut\ c`nd am venit
prima dat\. Am petrecut mult timp `n camera lui Chelsea, amintindu-mi r`setele prietenelor ei [i sunetul glasului s\u. A devenit din
copil o t`n\r\ femeie `n aceast\ cas\. Eram sigur\ c\ multe dintre
amintirile ei de la Casa Alb\, ca fiic\ a pre[edintelui, erau frumoase. ~n fiecare diminea]\ [i sear\ m\ a[ezam pe scaunul meu preferat
din Camera de zi din Aripa de Vest, un refugiu confortabil unde,
timp de opt ani, o a[teptasem pe Chelsea s\ vin\ de la [coal\, m\
`nt`lnisem cu personalul, b`rfisem cu prietenii, citisem [i m\ reculesesem. Acum savuram momentul, privind cum razele soarelui
lumineaz\ `nc\perea.
De multe ori `n ultimele s\pt\m`ni m\ g`ndisem la prima
`nvestire a lui Bill din 1993, un eveniment petrecut parc\ ieri [i
totu[i vechi de o via]\. Eu [i Chelsea ne-am plimbat pentru ultima oar\ `n Gr\dina Copiilor, ascuns\ de terenul de tenis, unde
nepo]ii pre[edin]ilor `[i l\saser\ urmele mìnilor `n ciment. Pe
peluza sudic\, Bill [i cu mine ne-am uitat la monumentul lui
Washington, a[a cum f\cuser\m de nenum\rate ori. Bill a aruncat
1 Nu nceta s\ te gnde[ti la ziua de mìne (n.tr.).
8/28/04
3:16 AM
Page 692
692
mingi de tenis ca s\ le urm\reasc\ Buddy, `n timp ce Socks

st\tea la distan]\.
Personalul Casei Albe se preg\tea pentru sosirea Primei
Familii, care a b\ut o cafea cu noi pe 21 ianuarie, `nainte s\ mergem pe Dealul Capitoliului pentru depunerea jur\m`ntului. Pentru a patruzeci [i treia oar\ `n istoria na]iunii, americanii au fost
martorii unui transfer pa[nic al puterii, c`nd un pre[edinte pune
punct unui capitol, `n timp ce un altul abia `l `ncepe. C`nd am
intrat pentru ultima dat\ `n calitate de ocupan]i `n marea Sal\ de
recep]ii de la Casa Alb\, personalul permanent s-a adunat s\-[i ia
r\mas-bun. Am mul]umit artistului florar pentru florile pe care le
a[eza cu art\ `n fiecare camer\, buc\tarilor pentru mesele deosebite pe care le preg\teau, personalului de serviciu pentru aten]ia
deosebit\ la detalii, gr\dinarilor pentru `ngrijirea gr\dinilor [i
tuturor celorlal]i a c\ror munc\ a luminat Casa Alb\ `n fiecare zi.
Ultima `mbr\]i[are am p\strat-o pentru Buddy Carter, majordomul veteran al Casei Albe, [i am transformat-o `ntr-un dans al
bucuriei. Am dansat pe podeaua de marmur\. So]ul meu a intervenit, m-a luat `n bra]e [i am traversat `n pa[i de vals tot holul.
Apoi mi-am luat r\mas-bun de la casa `n care am petrecut opt
ani de istorie tr\it\.
POSTFA}|
Scrierea unei c\r]i este ca un salt `n gol: nu [tii niciodat\ dac\ vei ateriza pe teren
solid. Dup\ luni `ntregi de rememor\ri [i retr\iri ale trecutului, de `ncerc\ri [i redact\ri,
de rescrieri [i stiliz\ri f\cute miilor de idei [i anecdote, am ajuns la finalul acestei c\r]i,
f\r\ s\ [tiu cu siguran]\ cine o va citi [i cu ce impresii va r\m`ne dup\ aceea.
C`nd Istorie tr\it\ a ajuns `n libr\rii, `n iunie 2003, reac]ia a fost prompt\ [i mi-a
adus satisfac]ii incredibile. Dup\ apari]ia c\r]ii, am str\b\tut Statele Unite [i patru ]\ri
str\ine, am participat la zeci de lans\ri [i sute de interviuri. Uneori m\ durea m`na de
la at`tea semn\turi date pe c\r]i, descoperind cu aceast\ ocazie c`t de folositoare s`nt
pungile cu ghea]\ [i bandajele elastice pentru `ncheietur\. La sf`r[itul turneului de promovare a c\r]ii, nici nu-mi mai recuno[team scrisul. Participasem la lans\ri `n cele mai
diverse loca]ii, `n libr\rioare [i hypermarket-uri, la col]uri de strad\, `n trenuri [i
avioane, `n corturi [i chiar `n c`teva... toalete. Uneori aceste manifest\ri sem\nau cu
ni[te festivaluri, c\ci oamenii c`ntau, recitau poezii sau strigau diverse lozinci.
O dat\ chiar, o copil\ [i-a adus vioara [i a c`ntat mul]imii care a[tepta, p`n\ c`nd i-a
venit r`ndul s\-i dau un autograf.
~ntr-o sear\ t`rzie de var\, sute de copii emo]iona]i au n\v\lit `n magazinul `n
care se desf\[ura lansarea mea de carte dar nu ca s\ m\ vad\ pe mine, ci s\ a[tepte
miezul nop]ii c`nd puteau s\ pun\ m`na pe primul exemplar din noul volum al seriei
Harry Potter. Doi b\rba]i foarte b\rbo[i, cu p\rul deosebit de lung, sem\n`nd izbitor
cu personajele din St\p`nul Inelelor, m-au `ndemnat s\ m\ al\tur campaniei lor cvasireligioase desf\[urate sub sloganul s\ l\s\m oamenii s\ arate cum i-a l\sat Dumnezeu. Un b\rbat `ntre dou\ v`rste mi-a l\sat cartea sa de vizit\, cu mesajul: Dac\
divor]ezi vreodat\, d\-mi un telefon. O b\tr`n\ mi-a m\rturisit c\ Istorie tr\it\ este
prima carte pe care a cump\rat-o vreodat\. Nenum\ra]i cititori m-au `ndemnat,
cit`ndu-m\, s\ merg mai departe sau s\ `ndr\znesc s\ concurez. Alt\ dat\ m-am
trezit `n fa]a fiicei mele, Chelsea, care st\tuse la r`nd s\-mi cear\ un autograf [i r`dea
cu gura p`n\ la urechi de farsa f\cut\.
Deseori sunt `ntrebat\ de ce aceast\ carte a declan[at un asemenea interes, de
care am fost chiar [i eu surprins\. ~mi dau seama c\ unii cititori au dorit doar s\ vad\
cum o s\ explic `nt`mpl\rile din via]a personal\ cu care m-am confruntat. Se pare c\
vreo c`]iva au fost interesa]i s\ ob]in\ un volum cu autograf pe care s\-l v`nd\
8/28/04
3:16 AM
Page 694
694
ulterior on-line pe eBay. Al]ii erau ner\bd\tori s\ m\ vad\ `n carne [i oase [i s\ se
conving\ dac\ s`nt sau nu o persoan\ normal\.
La `nceput, eram fericit\ doar pentru c\ at`t de mul]i oameni doreau s\ m\ vad\
[i s\-mi cumpere cartea. Eram `nc`ntat\ c\ erau chiar interesa]i s\ o citeasc\. Acum
`ns\ m\ bucur c`nd cititorii `mi spun c\ `[i reg\sesc `n povestea mea propriile experien]e de via]\. Mii de mame, ta]i, bunici, studen]i, simpli lucr\tori [i pre[edin]i de
companii americani de toate v`rstele, rasele [i condi]iile sociale care t`njeau
s\-[i `mp\rt\[easc\ visurile [i preocup\rile legate de na]iunea noastr\ au venit
preg\ti]i cu `ntreb\ri, discursuri [i chiar cereri de ajutor. Se pare c\ via]a mea, de[i
tr\it\ `n centrul aten]iei opiniei publice [i binecuv`ntat\ cu ocazii uria[e, reflecta experien]ele a milioane de americani. Chiar [i `n st\in\tate, povestea unei femei americane, care se maturizase `n a doua jum\tate a secolului dou\zeci, a avut ecouri. Unii
cititori mi-au spus c\ [i ei au avut ta]i iubitori, dar duri [i lipsi]i de sentimentalisme,
ca al meu. Al]ii au reu[it s\ `n]eleag\, citind despre copil\ria grea a mamei mele, de
ce am devenit o sus]in\toare at`t de fervent\ a cauzei copiilor. O mam\ din sudul
Californiei m-a prezentat celor doi copii adoptivi ai ei, spun`ndu-le despre activitatea
pe care am depus-o la Casa Alb\ `n scopul reform\rii [i redirec]ion\rii sistemului
na]ional de adop]ii. Cititori din `ntreaga lume mi-au mul]umit pentru c\ am scris
despre c\l\toriile mele peste hotare, oprindu-m\ asupra condi]iilor lor de via]\ [i
asupra problemelor cu care se confrunt\ na]iunile lor. La multe `ntruniri, participan]i
`n scaune cu rotile sau nev\z\tori mi-au vorbit despre importan]a legilor de protejare
a persoanelor cu handicap. La `nceputul toamnei, o student\ oarb\ mi-a d\ruit cu
m`ndrie un exemplar al c\r]ii pe care o scrisese. Multe persoane [i-au reg\sit `n carte
propria copil\rie din anii 50 sau felul `n care anii 60 cu mi[c\rile pentru drepturi
civile, pentru emanciparea femeii [i cu dezbaterea aprins\ iscat\ la nivel na]ional cu
privire la R\zboiul din Vietnam au determinat, [i `n cazul lor, trezirea con[tiin]ei
politice. Am discutat [i cu c`]iva dintre cei care trecuser\ `n tab\ra democrat\, care
mi-au spus c\, `nainte s\ citeasc\ volumul, habar nu avuseser\ c\, la un moment dat,
`n timpul colegiului, f\cusem parte din echipa lui Goldwater [i fusesem pre[edinta
Clubului Republican. Doctori [i asistente mi-au prezentat propriile re]ete pentru asigurarea unui sistem sanitar de `nalt\ calitate [i accesibil tuturor americanilor. Femei
de toate v`rstele au venit cu idei [i `ntreb\ri referitoare la lupta de zi cu zi pentru
p\strarea echilibrului `ntre familie [i carier\.
~nt`lnirea cu zeci de mii de oameni cu g`ndire pozitiv\ mi-a ridicat moralul [i
mi-a re`nnoit `ncrederea `n viitor. Am v\zut c\ le pas\ de familie, de prieteni [i de
credin]\; de calitatea [colilor, a locului de munc\ [i a cartierului `n care locuiesc;
de direc]ia `n care se `ndreapt\ na]iunea noastr\ [i de cei care o conduc; [i, mai
ales, de lumea `n care vor tr\i copii lor.
Not`nd aceste g`nduri `n locuin]a mea din Chappaqua, New York, acum, la
`nceputul noului an 2004 privesc cu `ncredere spre viitor. Dar, `ntr-un anumit fel,
sentimentele mele s`nt `mp\r]ite. S`nt recunosc\toare pentru realiz\rile personale cu
care am fost binecuv`ntat\, dar m\ `ngrijoreaz\ soarta ]\rii. Cred `n viitorul Americii,
c\ci eu `ns\mi s`nt un rezultat al drumului constant al acestei ]\ri c\tre `mplinirea
idealurilor de egalitate [i dreptate, libertate [i oportunitate. M-am n\scut `ntr-un
moment din istoria ]\rii c`nd visele p\rin]ilor se realizau prin intermediul copiilor.
Am beneficiat de o educa]ie minunat\ `n sistemul public de `nv\]\m`nt [i de alte
resurse publice, precum biblioteci [i parcuri. Majoritatea celor din genera]ia mea au
POSTFA}|
695
avut p\rin]i ca ai mei, care au muncit din greu [i s-au sacrificat pentru ca urma[ii lor
s\ aib\ o via]\ mai bun\. Acest contract dintre genera]ii, care a func]ionat mai bine
de 200 de ani, este acum `n pericol.
C`nd am intrat prima dat\ `n Senat, am fost `ngrozit\ s\ descop\r c\ administra]ia
Bush [i alia]ii lor din Congres se folosesc de toate p`rghiile de putere disponibile pentru a distruge toate realiz\rile economice, sociale [i interna]ionale din perioada c`nd
so]ul meu s-a aflat la Casa Alb\. Recunosc c\ aceast\ perspectiv\ mi se p\rea `ndep\rtat\, `ntruc`t `l consider pe so]ul meu un pre[edinte foarte bun, care a l\sat na]iunea
bine preg\tit\ pentru viitor. Cur`nd `ns\ mi-am dat seama c\ nu se urm\rea numai subminarea activit\]ii depuse de Bill timp de opt ani, ci [i distrugerea unor decenii de
orientare politic\ unitar\ care, prin sisteme de protec]ie [i oportunit\]i, pusese bazele
unei solide clase de mijloc `n America [i unor alian]e trainice pe plan interna]ional.
~n Senat am `ncercat s\ `nl\tur opiniile partizane prin g\sirea unor puncte comune
republicanilor [i democra]ilor `n chestiuni legate de siguran]a intern\, ap\rare [i educa]ie.
Am `ntins o m`n\ adversarilor politici, inclusiv celor care au cerut aducerea `n justi]ie a
so]ului meu.
~ns\ de prea multe ori, nu dovezile concrete [i valorile, ci ideologiile [i partizanatele
dicteaz\ op]iunile politice care las\ prea pu]in loc cooper\rii `ntre partide. Multe dintre
obiectivele aflate pe agenda administra]iei actuale se dovedesc a fi lipsite de compasiune [i de spirit conservator. Eu [tiu ce p\rere are mama, o persoan\ plin\ de compasiune,
despre un buget care le ofer\ reduceri de impozite fiicei [i ginerelui ei, `n vreme ce trei
sute de mii de copii am\r`]i s`nt priva]i de programele extra[colare. {tiu ce crede tat\l
meu conservator despre uria[ele deficite bugetare [i despre datoriile acumulate `n ultimii
trei ani. Un adev\rat conservator, care cunoa[te importan]a principiului str`ngerii banilor albi pentru zile negre, ar fi [ocat de iresponsabilitatea `n domeniul fiscal a acestui
guvern care tr\ie[te numai pentru prezent, f\r\ s\ par\ preocupat de ce se va `nt`mpla `n
viitor. Dup\ cum a spus tat\l meu despre deficitul bugetar mo[tenit de Bill `n momentul c`nd a devenit pre[edinte `n 1993, a[a nu se poate conduce o mare na]iune.
Am avut norocul s\ fac parte din acest extraordinar experiment uman care este
America. A[a cum am ar\tat pe parcursul `ntregii c\r]i, m-am str\duit, `n felul
meu, s\-mi `ndeplinesc datoria de cet\]ean `ncerc`nd s\ le ofer celorlal]i oportunit\]ile
unice [i libert\]ile de care ar trebui s\ beneficieze fiecare american. Acestea ar trebui s\ fie valorile prin care na]iunea noastr\ este cunoscut\ `n lume.
S`nt reprezentanta celui mai variat, captivant [i dinamic stat din cea mai variat\,
captivant\ [i dinamic\ na]iune din lume. De fiecare dat\ c`nd p\[esc `n incinta Senatului Statelor Unite, s`nt extrem de emo]ionat\ de acest privilegiu [i cople[it\ de
responsabilitatea care mi-a fost `ncredin]at\ de popula]ia New York-ului. Doresc ca
guvernul [i conduc\torii no[tri s\ extind\, nu s\ submineze, speran]a [i oportunit\]ile
care au f\cut posibil\ o via]\ ca a mea. ~n calitate de senator, voi face tot ce-mi st\
`n putin]\ ca s\ le asigur tuturor copiilor din America acelea[i op]iuni, oportunit\]i
[i vise, acum [i `n viitor.
S`nt recunosc\toare pentru nenum\ratele dovezi de bun\tate pe care le-am primit
din partea cititorilor Istoriei tr\ite. Una dintre caracteristicile cele mai tulbur\toare
ale c\r]ilor este longevitatea lor [i sper c\ [i cea scris\ de mine va continua s\ fie o
surs\ de informa]ie [i inspira]ie pentru viitorii ei cititori.
Ianuarie 2004
Chappaqua, N.Y.
8/28/04
3:16 AM
Page 696
MUL}UMIRI
Poate nu a fost nevoie de un sat pentru a scrie aceast\ carte, dar, cu siguran]\, a fost necesar\ o echip\ extraordinar\, [i s`nt recunosc\toare tuturor celor
care m-au ajutat.
~nainte s\ mul]umesc celor care m-au ajutat, vreau s\-mi exprim regretul pentru pierderea unui mare american, senatorul Daniel Patrick Moynihan, din New
York. Pe c`nd eu terminam aceast\ carte, senatorul Moynihan murea la 26 martie
2003. Iar eu ocup acum locul din Senat care a fost al lui timp de dou\zeci [i patru
de ani, precum [i fostul lui birou din cl\direa Senatului. L-am v\zut `n toamna
anului 2002, c`nd am discutat despre noile probleme de securitate a ]\rii noastre.
{i a[teptam cu ner\bdare s\ continu\m aceast\ discu]ie. Conversa]iile noastre erau
`ntotdeauna antrenante, iar el era calm chiar [i atunci c`nd nu c\deam de acord.
C`nd a aflat c\ teza mea la Wellesley era despre Saul Alinsky, a vrut s\ o citeasc\.
I-am trimis-o cu emo]ie. Fiind mai `ntì de toate profesor, mi-a `napoiat-o cu
comentarii [i cu nota zece. Chiar dac\ atunci eram Prima Doamn\, iar teza fusese
sus]inut\ cu dou\zeci [i cinci de ani `n urm\, am fost `nc`ntat\ [i u[urat\. O dat\
cu moartea lui Daniel Patrick Moynihan, publicul [i via]a intelectual\ din America au pierdut una dintre cele mai luminate min]i. Sim]im lipsa `n]elepciunii lui,
`ntotdeauna pun`ndu-ne la `ncercare, `ntotdeauna fix`nd un standard mai `nalt.
Cea mai `n]eleapt\ decizie pe care am lut-o vreodat\ a fost s\ le rog pe Lissa
Muscatine, Maryanne Vollers [i pe Ruby Shamir s\ lucreze `mpreun\ cu mine doi
ani. Ele au reu[it s\ g\seasc\ un sens `n noianul de informa]ii despre via]a mea [i
m-au ghidat `n `ncercarea de a explica [i exprima impresiile mele despre timpul
petrecut la Casa Alb\. M-am bazat pe inteligen]a, puterea [i integritatea Lissei timp
de zece ani. Autoare a multora dintre cuvintele discursurilor mele ca Prim\ Doamn\
[i a multor cuvinte din aceast\ carte, ea [i-a oferit toate cuno[tin]ele despre codul [i
politica de la Washington; nu a[ fi reu[it f\r\ ea. Maryanne m-a ajutat s\ concep
aceast\ carte, a avut grij\ de ea [i de mine at`t `n momentele bune, c`t [i `n cele dificile; a fost o pl\cere s\ lucrez cu ea; are darul rar de a [ti cum s\ ajute pe cineva s\
se exprime. Nimic nu o poate descrie pe Ruby [i rolul ei. A ]inut frìele c\r]ii de la
`nceput [i p`n\ la sf`r[it, comas`nd, revizuind [i sintetiz`nd milioanele de cuvinte
scrise despre mine, analiz`nd fiecare cuv`nt scris de mine. Grija ei pentru detalii [i
8/28/04
3:16 AM
Page 698
698
firea deosebit\ se g\sesc rar `ntr-un singur suflet. Liz Bowyer a venit din nou `n ajutor cu pricepere [i cu profunzime, sprijinindu-m\ la `ncheierea c\r]ii [i la salvarea
s\n\t\]ii mele mentale. Spre sf`r[itul acestui proces Courtney Weiner, Huma Abedin
[i Carolyn Huber au fost al\turi de mine pentru a termina cartea la timp.
Mul]umiri lui Simon & Schuster [i Scribner, `n special lui Carolyn Reidy,
Simon & Shuster Publisher, Nan Graham, vicepre[edinte [i editor-[ef la Scribner.
Aceasta este a patra carte realizat\ sub ochii lui Carolyn [i a fost o pl\cere s\ colaborez din nou cu ea. Nan este o persoan\ grijulie [i o profesionist\ des\v`r[it\,
care `[i m`nuie[te perfect creionul Paper Made Sharpwriter, `ntotdeauna la obiect
[i cu un sim] al umorului deosebit. Le mul]umesc [i lui David Rosenthal, Jackie
Seow, Gypsy da Silva, Victoria Meyer, Aileen Boyle, Alexis Gargagliano [i lui
Irene Kheradi, care au f\cut imposibilul. Pentru fotografii, ochii lui Vincent Virga
au fost indispensabili. Ca de obicei, avoca]ii mei Bob Barnett [i David Kendall de
la Williams & Connolly au fost prezen]i, oric`nd a fost nevoie de ei, cu sfaturi
practice [i `n]elepte. David Alsobrook, Emily Robison, Deborah Bush [i John
Keller din echipa preziden]ial\ Clinton au c\utat [i au g\sit multe dintre documentele [i fotografiile incluse `n aceast\ carte.
Mul]i prieteni [i colegi [i-au oferit voluntar timpul liber pentru a fi intervieva]i, pentru verificarea faptelor [i pentru a `mp\rt\[i amintirile proprii. ~i apreciez
foarte mult pe fiecare: Madeline Albright, Beryl Anthony, Loretta Avent, Bill Barrett, W.W. Bill Bassett, Sandy Berger, Jim Blair, Tony Blinken, Linda Bloodworth-Thomson, Sid Blumenthal, Susie Buell, Katy Button, Lisa Caputo, Patty
Criner, Patti Solis Doyle, Winslow Drummond, Karen Dunn, Betsy Ebeling, Sara
Ehrman, Rahm Emanuel, Tom Freedman, Mandy Grunwald, Ann Henry, Kaki
Hockersmith, Eric Hothem, Harold Ickes, Chris Jennings, reverendul Don Jones,
Andrea Kane, Jim Kennedy, Jennifer Klein, Ann Lewis, Bruce Lindsey, Joe Lockhart, Tamera Luzzatto, Ira Magaziner, Capricia Penavic Marshall, Garry Mauro,
Mack McLarty, Ellen McCulloch-Lovell, Cheryl Mills, Kelly Craighead Mullen,
Kevin OKeefe, Ann OLeary, Mark Penn, Jan Piercy, John Podesta, Nicole Rabner, Carol Rasco, Bruce Reed, Cynthia Rice, Ernest Ricky Ricketts, Steve Ricchetti, Robert Rubin, Evan Ryan, Shirley Sagawa, Donna Shalala, June Shih,
Craig Smith, Doug Sosnik, Roy Spence, Gene Sperling, Ann Stock, Susan
Thomases, Harry Thomason, Melanne Verveer, Bill Wilson, Maggie Williams.
Marea familie Hillaryland m-a ajutat s\ fac ceea ce am descris `n paginile acestei c\r]i. ~n afara celor deja men]iona]i `n cuprinsul c\r]ii, vreau s\-i mai adaug pe:
Milli Alston, Ralph Alswang, Wendy Arends, Jennifer Ballen, Anne Bartley, Katie
Barry, Erika Batcheller, Melinda Bates, Carol Beach, Marsha Berry, Joyce Bonnett,
Ron Books, Debby Both, Sarah Brau, Joan Brierton, Stacey Roth Brumbaugh,
Molly Buford, Kelly Carnes, Kathy Casey, Ginger Cearley, Sara Grote Cerrell,
Pam Cicetti, Steve Scoop Cohen, Sabrina Corlette, Brenda Costello, Michelle
Crisci, Caroline Croft, Gayleen Dalsimer, Sherri Daniels, Tracy LaBrecque Davis,
Leela DeSouza, Diane Dewhirst, Helen Dickey, Robyn Dickey, Anne Donovan,
Tom Driggers, Karen Fahle, Tutty Fairbanks, Sharon Farmer, Sarah Farnsworth,
Emily Feingold, Karen Finney, Bronson Frick, John Funderburk, Key German,
MUL}UMIRI
699
Isabelle Goetz, Toby Graff, Bradley Graham, Bobbie Greene, Jessica Greene,
Melodie Greene, Carrie Greenstein, Sanjay Gupta, Ken Haskins, Jennifer Heater,
Kim Henry, Amy Hickox, Julie Hopper, Michelle Houston, Heather Howard,
Sarah Howes, Julie Huffman, Tom Hufford, Jody Kaplan, Sharon Kennedy, Missy
Kincaid, Barbara Kinney, Ben Kirby, Neel Lattimore, Jack Lew, Peggy Lewis,
Evelyn Lieberman, Diane Limo, Hillary Lucas, Bari Lurie, Christy Macy,
Stephanie Madden, Mickie Mailey, doctorul Connie Mariano, Julie Mason, Eric
Massey, Lisa McCann, Ann McCoy, Debby McGinn, Mary Ellen McGuire, Bob
McNeely, Noa Meyer, Dino Milanese, Beth Mohsinger, Eric Morse, Daniela
Nanau, Matthew Nelson, Holly Nichols, Michael OMary, Janna Paschal, Ron
Petersen, Glenn Powell, Jaycee Pribulsky, Alice Pushkar, Jearmine Ragland, Malcolm Richardson, Becky Saletan, Laura Schiller, Jamie Schwartz, Laura Schwartz,
David Scull, Mary Schuneman, Nicole Sheig, Janet Shimberg, David Shipley, Jake
Simmons, Jennifer Smith, Shereen Soghier, Aprill Springfield, Jane Swensen,
Neera Tanden, Isabelle Tapia, Marge Tarmey, Theresa Thibadeau, Sandra Tijerina,
Kim Tilley, Wendy Towber, doctorul Richard Tubb, Tibbie Turner, William Vasta,
Jamie Vavonese, Josephine Velasco, Lisa Villareal, Joseph Voeller, Sue Vogelsinger, Esther Watkins, Margaret Whillock, Kim Widdess, Pam Williams, Whitney
Williams, Laura Wills, Eric Woodard, Cindy Wright.
Preg\tirea [i dotarea pentru excursiile pe care le-am f\cut `n timpul campaniilor
din 1992, 1996 [i 2000 ca Prim\ Doamn\ a fost responsabilitatea unei echipe, care a
avut grij\ de mine [i m-a ferit de `ncurc\turi, mul]umit\ lui: Ian Alberg, Brian
Alcorn, Jeannie Arens, Ben Austin, Stephanie Baker, Douglas Band, David Beaubaire, Ashley Bell, Anthony Bernal, Bonnie Berry, Terry Bish, Katie Broeren,
Regan Burke, Karen Burchard, Cathy Calhoun, Joe Carey, Jay Carson, George
Caudill, Joe Cerrell, Nancy Chestnut, Jim Clancy, Resi Cooper, Connie Coopersmith, Catherine Cornelius, Jim Cullinan, Donna Daniels, Heather Davis, Amanda
Deaver, Alexandra Dell, Kristina Dell, Tyler Denton, Michael Duga, Pat Edington,
Jeff Eller, Ed Emerson, Mort Engelberg, Steve Feder, David Fried, Andrew Friendly, Nicola Frost, Grace Gracia, Todd Glass, Steve Graham, Barb Grochala, Catherine Grunden, Shanan Guinn, Greg Hale, Pat Halley (care a scris o povestire comic\
despre via]\, `n On the Road with Hillary), Natalie Hartman, Alan Hoffman, Kim
Hopper, Melissa Howard, Rob Houseman, Stefanie Hurst, Rick Jasculca, Lynn
Johnson, Kathy Jurado, Mike King, Michele Kreiss, Ron Keohane, Carolyn Kramer,
Justin Kronholm, Stephen Lamb, Reta Lewis, Jamie Lindsay, Bill Livermore, Jim
Loftus, Mike Lufrano, Marisa Luzzatto, Tamar Magarik, Bridger McGaw, Kara
McGuire Minar, Rebecca McKenzie, Brian McPartlin, Sue Merrell, Craig Minassian, Megan Moloney, David Morehouse, Patrick Morris, Lisa Mortman, Jack Murray, Sam Myers Jr., Sam Myers Sr., Lucie Naphin, Kathy Nealy, David Neslen, Jack
ODonnell, Ray Ocasio, Nancy Ozeas, Lisa Panasiti, Kevin Parker, Roshann Parris,
Lawry Payne, Denver Peacock, Mike Perrin, Ed Prewitt, Kim Putens, Mary Raguso, Paige Reefe, Julie Renehan, Matt Ruesch, Paul Rivera, Erica Rose, Rob Rosen,
Aviva Rosenthal, Dan Rosenthal, John Schnur, Pete Selfridge, Geri Shapiro, Kim
Simon, Basil Smikle, Douglas Smith, Tom Smith, Max Stiles, Cheri Stockham,
8/28/04
3:16 AM
Page 700
700
Mary Streett, Michael Sussman, Paula Thomason, Dan Toolan, Dave Van Note,
Setti Warren, Chris Wayne, Todd Weiler, Brady Williamson.
Aceste memorii de la Casa Alb\ nu pot mul]umi `ndeajuns personalului de
2 000 de oameni din campania pentru Senat, precum [i miilor de oficiali ale[i,
activi[ti democra]i, membri ai sindicatelor, sus]in\torii financiari [i cet\]eni care
m-au sprijinit. Nu a[ fi reu[it f\r\ talentul [i devotamentul unui grup de profesioni[ti [i de lideri voluntari care s-au dedicat cu pasiune muncii [i c\rora nu le-am
mul]umit `nc\: Karen Adler, Carl Andrews, Josh Albert, Katie Allison, Jessica
Ashenberg, David Axelrod, Nina Blackwell, Bill de Blasio, Amy Block, Dan
Burstein, Raysa Castillo, Tony Chang, Ellen Chesler, Elizabeth Condon, Bill Cunningham, Ed Draves, Senta Driver, Janice Enright, Christine Falvo, Gabrielle
Fialkoff, Kevin Finnegan, Chris Fickes, Deirdre Frawley, Scott Freda, Geoff Garin,
Gigi Georges, Toya Gordan, Richard Graham, Katrina Hagagos, Beth Harkavy,
Matthew Hiltzik, Ben Holzer, Kara Hughes, Gene Ingoglia, Tiffany JeanBaptiste,
Russ Joseph, Wendy Katz, Peter Kauffmann, Heather King, Sarah Kovner, Victor
Kovner, Justin Krebs, Jennifer Kritz, Jim Lamb, Mark Lapidus, Marsha Laufer,
Cathie Levine, Jano Lieber, Bill Lynch, Chris Monte, Ramon Martinez, Christopher McGinness, Sally Minard, Luis Miranda, Libby Moroff, Shelly Moskwa,
Frank Nemeth, Nick Noe, Ademola Oyefaso, Tom Perron, Jonathan Prince, Jeff
Ratner, Samara Rifkin, Liz Robbins, Melissa Rochester Charles Roos, David
Rosen, Barry Sample, Vivian Santora, Eric Schultz, Chung Seto, Bridget Siegel,
Emily Slater, Socrates Solano, Alison Stein, Susie Stern, Sean Sweeney, Jane
Thompson, Megan Thompson, Melissa Thornton, Lynn Utrecht, Susana Valdez,
Kevin Wardally, Glen Weiner, Amy Wills, Howard Wolfson; John Catsimatidis,
Margo Catsimatidis, Alan Cohm, Betsy Cohn, Jill Iscol, Ken Iscol Alan Patricof,
Susan Patricof [i to]i membrii comitetului meu de finan]e [i voluntarilor.
Orice biografie reflect\ rela]iile familiale [i personale care definesc via]a unui
om. Prietena mea Diane Blair m-a ajutat s\ concep aceast\ carte cu mult `nainte
de a o `ncepe, iar sufletul ei i-a modelat mesajul. Nu a[ fi putut tr\i f\r\ dragostea
[i sprijinul mamei mele, Dorothy Rodham, al tat\lui meu (decedat) Hugh E. Rodham al fra]ilor mei Hugh E. Rodham Jr. [i Tony Rodham [i f\r\ al rudelor [i prietenilor mei care m-au sprijinit s\ merg mai departe, prin `ncerc\ri mai grele [i
mai u[oare, publice [i private.
O prieten\ drag\, Estelle Ramey, [i-a rezumat `ntreaga via]\ de medic [i de
cercet\tor, spun`nd: Am iubit [i am fost iubit\; restul este muzic\ de fundal. Bill
[i Chelsea, a c\ror dragoste mi-a dat curaj [i lini[te [i m-a for]at s\-mi dep\[esc
micile comodit\]i au fost criticii [i suporterii mei cei mai importan]i `n aceast\
prim\ `ncercare de explicare a timpului petrecut de noi la Casa Alb\. Au tr\it
aceast\ poveste cu mine [i le s`nt profund recunosc\toare.
La sf`r[it, `mi asum responsabilitatea pentru opiniile [i pentru interpret\rile
din aceast\ biografie. Aceste pagini arat\ cum am tr\it evenimentele descrise. S`nt
sigur\ c\ exist\ multe alte puncte de vedere probabil contrare legate de evenimentele [i oamenii pe care i-am descris. Dar asta este povestea altcuiva.
LEGENDELE FOTOGRAFIILOR
7: (stg. la dr.) Rawls Williams, Hillary Rodham Clinton, Kris Dernehl,
United Way representative, Gordon Williams, Suzy OCallaghan Lorenz,
Hugh Rodham.
11: (stg. la dr.) Hillary Rodham Clinton, Matt Bunyan, Ellen Press.
12: (stg. la dr.) Joseph Madonia, Hillary Rodham Clinton, Larry Cass,
Lois Brooks, Hardy Simonds, John Kirchoff, Darlain Stiles.
17: (stg. la dr.) primul r`nd: D. Golub, Mike Conway, Bob Alsdorf, Hillary
Rodham Clinton, Jack Fuller; al doilea r`nd: Tony Rood, Rufus Cormier, Jeff
Rogers, Paul Helmke, Dan Johnson, Bill Clinton.
46: (stg. la dr.) Capricia Penavic Marshall, Kelly Craighead Mullen, Marsha Berry, Patti Solis Doyle, Melanne Verveer, Missy Kinkaid, Shirley
Sagawa, Anne Donovan, Ellen McCulloch-Lovell.
50: (stg. la dr.) Linda Lader (cea cu p\l\rie), Holly Leachman, Susan
Baker, Hillary Rodham Clinton, Janet Hall, Eileen Bakke, Linda Slattery.
51: (stg. la dr.) primul r`nd, a[eza]i pe jos: Ann Stock, Liz Bowyer, Sara
Farnsworth, Julie Hopper; al doilea r`nd: Loretta Avent, Evelyn Lieberman, Melanne Verveer, Lissa Muscatine, Alice Pushkar; al treilea r`nd:
Marge Tarmey (pe fotoliu), Evan Ryan, Katy Button, Carolyn Huber (pe
canapea), Helen Dickey (`n fa]a lui Hillary Rodham Clinton), Hillary
Rodham Clinton, Ann McCoy, Diane Limo (`n fa]a lui Ann), Sara Grote
Cerell, Jen Klein, Robin Dickey, Maggie Williams, Lisa Caputo, Nicole
Rabner, Tracy LaBrecque Davis; al patrulea r`nd (`n picioare): Karen
Finney, Pam Cicetti, Patti Solis Doyle, Capricia Penavic Marshall, Neel
Lattimore, Sharon Kennedy, Eric Hothem.
8/28/04
3:16 AM
Page 702
CREDITE FOTOGRAFICE
CUPRINS
~n lipsa altor specifica]ii, fotografiile s`nt din colec]ia autoarei [i de la

Casa Alb\. Au fost f\cute toate eforturile pentru identificarea de]in\torilor de copyright. Plan[\: 12, 13, 15, Wellesley; 21, David P. Garland;
26, Donald R. Broyles/Biroul guvernatorului Clinton; 38, Steven
D. Desmond/Desmonds Prime Focus; 47, prin bun\voin]a lui Lissa
Muscatine; 49, Eugenie Bisulco; 93, Indias Park Service; 116, Diana
Walker; 122, AP/Wide World Photos 2002; 129, Alfred
Eisenstaedt/Time Life Pictures/Getty Images.
Inserturile fotografice au fost editate de Vincent Virga, asistat de Carolyn
Huber [i John Keller.
NOTA AUTOAREI ................................................................ 7

O POVESTE AMERICAN| .................................................. 13
UNIVERSITATEA VIE}II ..................................................... 34
PROMO}IA 69...................................................................... 49
YALE ...................................................................................... 73
BILL CLINTON...................................................................... 83
C|L|TOR PRIN ARKANSAS.............................................. 97
LITTLE ROCK .......................................................................117
ODISEEA CAMPANIEI ELECTORALE ...............................151
~NVESTIREA ~N FUNC}IE...................................................173
ARIPA DE EST, ARIPA DE VEST .........................................190
SISTEMUL DE S|N|TATE ..................................................207
SF~R{ITUL UNEI VIE}I .......................................................225
VINCE FOSTER.....................................................................237
SALA DE NA{TERI ..............................................................260
WHITEWATER.......................................................................275
PROCURORUL INDEPENDENT..........................................298
ZIUA Z....................................................................................320
PAUZA DE LA MIJLOCUL MANDATULUI ........................340
CONVERSA}II CU ELEANOR ............................................360
AICI NU SE VORBE{TE LIMBAJUL T|CERII ..................373
OKLAHOMA CITY ...............................................................397
DREPTURILE FEMEILOR
S~NT DREPTURI ALE OMULUI.....................................412
~NTRERUPEREA ACTIVIT|}II ..........................................428
VREMEA DECLARA}IILOR ...............................................446
8/28/04
3:16 AM
Page 704
ZONE DE R|ZBOI ................................................................462

VARA LA PRAGA..................................................................480
MASA DIN BUC|T|RIE......................................................493
AL DOILEA MANDAT ..........................................................512
~N AFRICA.............................................................................536
VOCI IMPORTANTE .............................................................550
A TREIA CALE ......................................................................565
LA LUPT|..............................................................................586
IMAGIN~ND VIITORUL .......................................................598
AUGUST 1998........................................................................617
PUNEREA SUB ACUZARE ..................................................626
~N A{TEPTAREA HARULUI ................................................642
~NDR|ZNE{TE S| CONCUREZI........................................655
NEW YORK ...........................................................................670
POSTFA}|.............................................................................693
MUL}UMIRI..........................................................................697
LEGENDELE FOTOGRAFIILOR .........................................701
CREDITE FOTOGRAFICE....................................................702

Clinton Istorie Traita PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Clinton Istorie Traita PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

O poveste traita_revizuita.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Romniei

RAO International Publishing Company

putea fi descris. Dac\ ar fi fost s\ men]ionez pe toat\ lumea care

[i al timpurilor sale, absorbind lec]iile primite de la familia mea [i

economiei na]ionale, deficitul bugetar [i inechit\]ile cresc`nde care

Am f\cut tot posibilul s\-mi transmit observa]iile, g`ndurile [i

fo[tilor alia]i, dar [i fo[tilor inamici, asigur`nd pacea [i contribuind

cei nou\ copii ai unei familii cu str\mo[i canadiano-francezi,

Tat\l mamei a murit `n 1947, a[a c\ nu l-am cunoscut niciodat\.

nume. Hannah aduna chiria de la casele pe care le de]inea [i `[i

La scurt timp dup\ sosirea lui, Russell a `ncercat s\ se sinucid\.

Vest, unde ace[tia erau `mbarca]i, [tiind c\ unii dintre ei nu vor

legenda lacului, care, pretindea el, fusese numit dup\ o prin]es\

E nemernicul cu p\r negru acas\? C\ vreau s\ joc c\r]i cu el!

curte interioar\, unde copiii din cartier veneau s\ se joace sau s\

uneori s\ m\ ajute s\ fac podul sau se `ntindea `n iarb\ cu mine ca

Mama `[i iubea casa [i familia, dar se sim]ea `ncorsetat\ de

Ideologia sa se baza pe for]ele [i pe ini]iativele proprii, dar, spre

fiecare var\ am avut c`te o slujb\ [i adesea `mi luam de lucru [i `n

A fost [i `nc\ mai este.

urm\rind camioanele lente ale serviciului municipal de salubritate

despre cinci feti]e care f\ceau o c\l\torie imaginar\ spre Europa.

p\rin]ii nu ne-ar fi dat niciodat\ voie, a[a c\ nu i-am `ntrebat. Am

~mi amintesc c\ am ie[it din camera mea `n prima zi de [coal\ [i

o panglic\ [i s\ pretind c\ accidentul cu alunecarea foarfecelor nu se

care nu `ndr\zneam s\ trec fiindc\ mi se spusese c\ derbedeii se

Au existat momente `n care am sim]it eu `ns\mi acel clic! Am

Iar Ricky a r\spuns:

influen]at de scrierile lui Dietrich Bonhoeffer [i ale lui Reinhold

Discursul doctorului King s-a intitulat R\m`n`nd treaz pe timpul

La sf`r[itul primului an la Maine East, clasa noastr\ a fost

declara]iile Casei Albe. Dar, pe m\sur\ ce m\ preg\team pentru

week-end. Nici nu concepeam s\ p\r\sesc Midwest-ul pentru a

competitive. Lupta cu matematica [i geologia m-a convins, pentru

plin\ concordan]\ cu educa]ia mea metodist\. La ora la care

noastre f\r\ nimic care s\ ne distrag\ de la aceasta [i nu trebuia s\

erau mai degrab\ un fel de h\r]uial\ dec`t ni[te `nt`lniri amicale.

`n curs ofereau suficient material pentru analiz\. Nu dup\ mult

Marin\, deoarece, mi-a m\rturisit el, se s\turase de at`tea controverse [i de incertitudine.

preziden]iale, asasinarea lui Martin Luther King Jr., asasinarea lui

cunosc mai bine colegii de culoare, realizam c\ [i ei se sim]eau

rapoarte pentru un grup condus de Gerald Ford, pe atunci lider al

Congresmanul Charles Goodell, care era reprezentantul zonei de

a[teptat, o serie de strig\te entuziaste, de pl\cere [i ner\bdare. Am

Kevin OKeefe [i cu mine am petrecut multe ore `n vara aceea

Dup\ ce am fost acceptat\ la Harvard [i la Yale, nu am putut s\

grup de studen]i care doreau un student orator la cursul festiv, un

spiritul acelei perioade. Am petrecut ore `ntregi discut`nd cu fetele

m\ mai g`ndeam `nc\. M-a prezentat senatorului Edward Brooke,

fa]\ este practicarea politicii ca o art\ de a tranforma `n posibil ceea

oratorul oficial al ceremoniei [i singurul membru de culoare al

Senatului, pentru care f\cusem campanie `n 1966, pe c`nd mai

Am vorbit apoi despre con[tientizarea discrepan]ei dintre a[-

eram o t`n\r\ republican\. Dup\ ce st\tusem treaz\ toat\ noaptea,

tept\rile cu care cei din anul meu veniser\ la colegiu [i realitatea pe

`ncerc`nd s\ str`ng laolalt\ un discurs `nchegat dintr-o mare de texte

din medii protejate, iar evenimentele personale [i publice cu care

de toca de student ca un cuibar pe care trebuia s\ o port `n

ne confruntaser\m ne f\cuser\ s\ punem sub semnul `ntreb\rii au-

diminea]a aceea. Fotogafiile cu mine `n ziua aceea s`nt de-a dreptul

tenticitatea, chiar realitatea, vie]ilor noastre de dinainte de colegiu.

Cei patru ani fuseser\ un rit de trecere diferit de cel al genera]iei