n ziua de azi, peste 100 de milioane de pacienti apeleaza la cosmetica

dentara, respectiv la procedura de bleaching. Or, albirea dintilor si

bleaching-ul dentar sunt proceduri comune in stomatologia estetica, dar nu
si identice. Iar, in acest sens, Consiliul pe Probleme Stiintifice al Asociatiei
Americane a Medicamentului, sau PS-AAM, a conchis un set de fapte definitii... de nuanta.
De la romani, si pana in ziua de astazi
Bleaching-ul in sine,ca si albirea dintilor, nu este o inventie a modernitatii.
Pana si romanii vechiului imperiu foloseau procedura, numai ca metodele
erau putin... mai altfel. Or, daca ne gandim la laptele de capra sau la... urina,
atunci cu siguranta ca metodele actuale pentru a avea dintii mai albi sunt cu
mult mai... palpabile.
In ziua de astazi, insa, Asociatia Dentara Americana, sau ADA, recomanda,
totusi, ca inainte de orice tentativa de bleaching in cabinetul igienistului
dentar, pacientul sa vorbeasca temeinic atat cu un stomatolog, cat si cu un
alergolog. Astfel, intregul profil stomatologic poate servi drept punct de
plecare solid pentru demararea procedurii de bleaching... sau nu. Or, nu
sunt recomandate interventiile de bleaching asupra pacientilor cu carii sau
gingii infectate / afectiuni parodontale. De asemeni, procedura nu este
eficienta in cazul in care exista filling-uri / plombe de aceeasi culoare cu a
dintelui sau cand aveti restauratii din: materiale-compozit, ciment sau
amalgamuri dentare. Dar, daca s-au efectuat lucrari cu veneer-uri din
portelan sau bonding-uri, atunci, da, bleaching-ul , si nu albirea dintilor,
poate avea rezultatele scontate!
Mai departe, odata ajuns in cabinetul igienistului dentar, asupra pacientului
se va folosi un indrumar precum VITA, care il va ajuta pe profesionistul
dentar sa estimeze corect nivelul de discromiere de la doua, la sapte
nuante - al dintelui. Actualmente si tot in VITA, se folosesc si nuantele
post-bleaching.
De ce este nevoie de albirea dintilor, si de bleaching
De ce avem nevoie de albirea dintilor sau chiar de bleaching, insa?
Deoarece, odata cu inaintarea in varsta, o persoana obisnuita, cu un bagaj
genetic si/sau cu un stil de viata mai putin sanatos, va suferi o discromiere /
decolorare dentara mai usoara sau mai accentuata. Mai exact, smaltul
dentar poate deveni poros si deficitar de fosfat, precum si pigmentat cu
dintii galbeni, spre deosebire de cei maronii, gri sau mov, se poate lucra cel
mai bine! -, respectiv din cauza:
bacteriilor variate,

 a acizilor si colorantilor alimentari din diverse bauturi racoritoare si/sau

energizante si/sau alcoolice,
a tabacului, dar si
a carotenoidelor si xanthonoidelor din anumite legume.
De asemeni, afectiuni imunitare sau oro-maxilo-faciale, precum: hipoplazia
smaltului sau fluoroza. Alte cauze pot fi de sorginte medicamentoasa exemplele tetraciclinei si a clorhexidinei din apa de gura -, dar si traumatica.
Totusi,clorhexidina nu pateaza dintii, ci permite altor agenti sa o faca,
respectiv in locul placii bacteriene, pe care o distruge complet. Despre
discromie si fluoroza, am scris si in: Dinti perfecti si Fluorizarea dintilor nostri
Definitiile privind albirea dintilor si bleaching-ul dentar
Albirea dintilor si bleaching-ul dentar sunt proceduri comune in stomatologia
estetica americana de astazi, cel putin. Dar acestea nu sunt si sinonime una
cu cealalta. Or, Consiliul pe Probleme Stiintifice al Asociatiei Americane a
Medicamentului, sau PS-AAM, a monitorizat inclusiv dezvoltarea pietei
acestor tipuri de produse de albire; produse atat pentru bleaching-ul din
cabinete, si albirea dintilor acasa. Urmarea acestei monitorizari a fost
conchiderea asupra unui set de fapte care au si devenit definitii... de nuanta.
Albirea dintilor restaureaza albul natural al dintilor, pe cand bleaching-ul
inalbeste dincolo de culoarea naturala., a afirmat PS-AAM in acest sens.
Albirea dintilor... de acasa
Albirea dintilor in mediul domestic, aprobata ca metoda de catre ADA,
implica urmatoarele tipuri de produse, aprobate si ele - dar de catre PS-AAM
- , care se pot gasi la orice farmacie, si anume: geluri cu baza peroxidica,
gume de mestecat, ape de gura si paste de dinti fluorizate. Or, pasta de dinti
mai poate contine si: siliciu, oxid de aluminiu, carbonat de calciu sau
bicarbonat de sodiu. Cat priveste gelurile respective, acestea mai sunt
compuse din: glicerina, carbopol, hidroxid de sodiu si coloranti alimentari.
Nivelul fluorizarii dintr-o pasta de dinti poate varia, insa, dupa cum reiese si
dintr-o citire mai atenta a: Pasta de dinti - Origini, proprietati si trend-uri
Peroxidul de carbamid, din nou, folosit in concentratii mari si acasa, asigura
o albire dentara externa optima. Iar, forma sub care se poate gasi acest
agent este cea de gel continut intr-o proteza de albire, special creata in
laboratorul clinicii pe care o frecventati dupa ce tehnicianul a luat
amprenta dentara -, pe care pacientul trebuie sa si-o fixeze bine pe dinti,
altfel riscand o iritare serioasa a gingiilor. Durata procedurii este de 15 20

de minute, dupa care proteza se indeparteaza, procesul repetandu-se inca

de maximum doua ori. Dar, daca se intampla ca gingia sa fie iritata de catre
o proteza detasabila pentru albirea dintilor, atunci aceasta nu mai trebuie
folosita, iar efectele negative vor disparea de la sine intr-o zi, maximum
doua. Mai mult, daca pacientul sufera de vreo afectiune parodontala, cel mai
bine este ca sa fie consultat si parodontologul inainte de a se trece la
albirea dintilor de acasa.
De fapt, produsele de bleaching, bazate pe peroxizi, actioneaza atat
intrinsec asupra petelor interne, dentinare -, cat si extrinsec asupra celor
externe, de la nivelul smaltului -, pe cand cele albire simpla, actioneaza doar
superficial. Aceasta superficialitate se manifesta exclusiv prin curatarea
petelor si bacteriilor de pe suprafetele dentare, si din spatiile gingivale.
Cat priveste metodele putin mai... populare de albire a dintilor - daca nu si
de bleaching -, putem aminti de:
aplicarea de pulpa de capsune zdrobite, care contin acid malic;
aplicarea de: mere verzi contin acid malic! -, morcovi sau telina
transformate in paste;
spalarea circulara pe dinti cu bicarbonat de sodiu.
Pentru ce aceste fructe si legume? Pentru faptul ca pot stimula inclusiv
productia de saliva, care este un agent natural de albire si protejare a gurii
de biofilm, sau placa bacteriana, rezultand si o respiratie proaspata, si nu
halitoza / halena, asa cum este aceasta definita in: Halena Definitie,
proveniente si tratare.
Totusi, s-a mai demonstrat inclusiv faptul ca "albirea dintlor de acasa poate
avea consecinte negative asupra smaltului. Mai ales bicarbonatul de sodiu,
fiind abraziv, este destul de incert, ca valoare benefica in acest sens. De
regula, nu este benefic.
Bleaching extern sau intern, la cabinet?
Decalcificarile, sub forma de puncte albe, pot deveni relativ observabile
imediat dupa sesiunea de bleaching extern. Dar, daca aceasta procedura
este aplicata asupra tuturor partilor acelui dinte, atunci punctele respective
devin aproape insesizabile; se uniformizeaza nuantele.
Patarea dentinei poate inlesni decolorarea dintelui de pe dinauntru! Solutia?
Bleaching-ul intern, bineinteles. Or, o sesiune de bleaching intern, la
radacina, implica faptul ca dintele respectiv sa nu mai aiba un nerv viu. De

aici, si denumirea sugestiva de: albire nevitala. Or, cea vitala este atunci
cand dintele si-a pastrat nervul intact.
Acum, aceasta procedura interna se poate explica prin urmatorii pasi: o
forare in structura dintelui, apoi o detartrare de canal, respectiv un bonding
prin aplicarea unui strat subtire de materialcompozit, bazat pe rasini, si a
unui strat de tetrahidrat perborat de sodiu, sau TPS. In continuare, stratul
protector mai este aplicat si intre dinti, si pe varfurile gingiilor pentru a se
reduce riscul arderii chimice din timpul sesiunii cosmetizante dentare.
Intreaga lucrare este lasata cateva zile ca sa se vindece, si sa albeasca
dentina, ca apoi sa fie schimbata tot de catre cosmeticianul dentar; asanumitul bleaching din mers.
Avantajele lampii...
Materialele pot fi mascate si prin lumina albastra, provenita de la o lampa
de bleaching pe baza de: halogen, LED sau arc plasmatic. Altfel spus, nu pe
baza de... laser propriu-zis!
De ce lumina albastra, halogenica, insa? Deoarece s-a demonstrat faptul ca
acest spectru este cel ideal pentru declansarea reactiei dintre peroxidul de
carbamid si cel de hidrogen, dar fara a rani pulpa dentara. Si, cu progresele
tehnologice de azi, din domeniu, s-a putut ajunge la reducerea emisiilor
ultraviolete, sau UV, dar si a timpului necesar tratarii unui pacient prin
aceasta procedura, respectiv la 30 60 de minute. Si totul intr-o singura
vizita la cabinet!
Cu toate acestea, exista studii care infirma asa-zisele diferente nete dintre
bleaching-ul realizat cu lampa de lumina si peroxid de hidrogen, sau apa
oxigenata, si cel realizat doar cu peroxid de hidrogen. Mai mult, diferentele
ar fi doar in aparenta, si asta din cauza ca structura dintelui s-ar deshidrata
si supraincalzi temporar. In concluzia acestor studii, Asociatii Cercetarilor
Clinice din Statele Unite, sau ACC, ar fi determinat factorul psihologic /
placebo-ul ca fiind cel hotarator pentru asa-zisele rezultate superioare ale
uneia sau alteia dintre variantele de bleaching prezentate.
Totusi, mediul stomatologic mondial este ingrijorat de posibilitatea ca acest
peroxid de hidrogen sa nu fie cumva si carcinogenic, mai ales ca genereaza
radicali liberi si exista riscul de modificare a insesi structurii de ADN. Dar,
cercetari temeinice in acest sens nu s-au desfasurat inca. Si, pana la noi
dovezi in acest sens, stim doar ca acesti peroxizi sunt iritanti si citotoxici.
Acesta este paradoxul dovedit. Si, tot in acest sens, PS-AAM si Comitetul
Stiintific pentru Protectia Consumatorului a UE considera ca gelurile de
acest tip nu trebuie sa aiba concentratii mai mari de: 6% pentru peroxid de
hidrogen si 16% pentru peroxidul de carbamid. De cealalta parte, agentii

oxidanti in concentratie scazuta nu sunt mai putin eficienti, ci poate chiar la

fel de eficienti, mai ales daca le este oferit suficient timp sa actioneze. De la
5, la 14 zile, cu cateva ore pe zi de stat cu banda adeziva tratata pe dinti, de
regula
Metode, metode...
Acum, exista multe metode prin care se poate ajunge la albirea naturala a
dintilor, cel putin, printre care amintim de: periaj atent, folosirea de benzi
adezive sau de creion sau de gel de albire. De asemeni, este foarte utilizat
si asa-zisullaser dentar din cabinete de fapt, lampa acceleratoare cu
lumina -, dar pentru bleaching, despre care puteti afla mai multe si
in: Laserul dentar - O alternativa
Din nou, metodele de bleaching, din cabinet, folosesc un gel compus din 10
44% peroxid de carbamid, care reactioneaza cu apa formand 3 20%
peroxid de hidrogen sau, mai simplu, apa oxigenata, dar si uree. Si, cum
peroxidul de carbamid detine o treime din puterea totala a peroxidului de
hidrogen, inseamna ca 15% din solutia de peroxid de carbamid este egala
cu doar 5% de apa oxigenata. Or, peroxidul de carbamid patrunde adanc in
porozitatile structurale ale smaltului, compus din cristale tija, si le rup
legaturile moleculare pana la nivelul dentinei. In egala masura, alt agent
puternic de bleaching este acidul ftalimido-peroxi-hexanoic, sau AFP, dar
care este mai putin folosit.
Riscuri...
Riscurile majore la care se pot expune pacientii unui cabinet de estetica
dentara sunt urmatoarele:
Arderea chimica a tesutului gingival, mai ales daca este neprotejat in
fata unei concentratii mari de agenti oxidanti, rezultand fie albirea, fie
decolorarea mucoasei membranoase a gingiei;
Supraalbire sau efectul albit, dupa cum este cunoscut in bransa
cosmeticienilor dentari, fiind unul dintre efectele nedorite ale
tratamentelor intensive, cu durata de sub o ora;
Nevralgia dentara a dintilor sensibilizati prin deschiderea tubulelor
dentinare, atunci cand este necesar un bleaching intern.
Sensibilitate crescuta la stimulii rece si cald

 Bleachorexie, manifestata ca o tulburare comportamentala obsesivcompulsiva, mai exact legata de ideea de a avea dintii cat mai albi si
orice pret asupra sanatatii generale a dintilor.
Atentie! Bleaching-ul NU este recomandat copiilor sub 16 ani deoarece
camera pulpara, sau nervul dintelui, este largita pana la acea varsta. Astfel,
exista riscul deosebit de a irita acel nerv sau de a-l determina sa fie mai
sensibil, cel putin. De asemeni, procedura de bleaching NU este
recomandata femeilor gravide si care alapteaza.
Toti ne dorim un zambet frumos si dinti cat mai alb.... Astazi acest
lucru se poate realiza relativ usor, prin mai multe modalitati. O
modalitate frecvent utilizata, este albirea dentara cu geluri de
albire (BLEACHING), fiind si cea mai usoara....
Albirea cu geluri poate fi de 2 feluri:
1. Endodontica
2. Exodontica
1. Albirea endodontica este procedeul de albire a dintilor din
interiorul acestora, se realizeaza exclusiv in cabinetul
stomatologic, si doar pe dinti devitali (dinti fara nervi).
Dintii devitali, dupa o perioda isi modifica culoarea fata de restul
dintilor, rezultand un aspect inestetic. Pentru a readuce acest dinte
la culoarea normala vom folosi acest procedeu de albire
endodontica si astfel actionand doar pe dintele afectat Acest tip de
albire prezinta mai multe etape:
--> Crearea unei cavitati pe fata palatinala sau linguala a
dintelui, in care se aplica un gel special pentru 24 ore.
Se repeta de cate ori este nevoie pana la obtinerea nuantei
dorite a dintelui.
--> Obturatia (umplerea) definitiva a cavitatii rezultate cu
material de obturatie fizionamic (din compozit).
Acest tip de albire nu prezinta risc pentru gingii.
2. Albirea exodontica este procedeul de albirea dintilor pe cale
externa, prin care dintii sunt albiti cu ajutorul unor gutiere
(conformatoare de plastic), realizate in cabinetul dentar care se
aplica pe dinti.

In interiorul acestor conformatoare se aplica gelul de albit,

Acest tip de albire se poate realiza atat cabinetul stomatologic cat
si acasa. Daca albirea se va face acasa, atunci aceste gutiere se
poarta pe timpul noptii (8 ore), mai intai la o arcada timp de 4-5
zile si apoi la cealalta arcada pentru aceeasi perioada de timp. Nu
se poarta concomitent din doua motive: primul ar fi dificultatea in
purtare, iar al doilea motiv este pentru a se vedea diferenta dintre
arcada albita si cea nealbita.
In cabinet se pot face doua feluri de albire: o albire in gutiere si o
albire utilizand o lampa speciala.
Albirea in gutier in cabinet se realizeaza utilizand acelasi fel de
gutiere ca in albirea realizata acasa doar ca purtarea gutierelor se
face timp de o ora, astfel se pot purta concomitent pentru ambele
arcade scurtandu-se timpul. Gelul folosit se prezinta in
concentratie mai mare fata de cel folosit in albirea de acasa,
utilizat gresit poate afecta ireversibil gingiile din acest motiv si
rezultatele se obtin mai rapid, in acelasi timp este o procedura cu
un risc mult mai mare, utilizat gresit poate afecta ireversibil
gingiile, din aceste motive se realizeaza doar in cabinetul
stomatologic, de catre un medic dentist
Albirea dentara cu lampa de albit: este mai eficienta si mai rapida,
se realizeaza in max 2 ore si se obtin rezultate mai bune (nuante
mai deschise) decat albirea realizata prin folosirea gutierelor.
Aceasta metoda consta in aplicarea unui gel special pe suprafata
vestibulara a dintelui si activarea lui prin utilizarea unei lampi
speciale. Aceasta lampa emite o lumina cu o anumita lungime de
unda, astfel activandu-se gelul de albit. Se fac 4 sau 5 aplicari
successive (fiecare etapa dureaza 15-20 min), iar intre aceste
aplicari dintele este hidratat cu o substanta speciala.
Inainte si dupa albire:
Inainte de orice fel de albire este necesar un detartraj si un periaj
profesional realizat de catre medicul stomatolog. In timpul albirii,
pe toata perioada tratamentelui plus inca 48 ore se recomanda sa
nu se consume cafea, coca cola, ciocolata, cacao, vin rosu sau alte
bauturi cu un continut ridicat de coloranti.
De asemenea, pentru un rezultat adecvat, fumatul este total
interzis pe intreaga perioada a tratamentului. Este posibil sa apara

o usoara sensibilitate a dintilor dar acesta se remite dupa 1-3 zile

sau dupa o aplicare de gel cu fluor.
Aceste albiri in scop cosmetic nu sunt daunatoare pentru dinti in
masura in care nu se abuzeaza de ele. Dupa o albire este indicat
sa se astepte aprox 12-18 luni pana la efectuarea urmatoarei albiri

Autor: Dr. Codreanu Andrei.

Safe Dental Clinic
www.safedent.ro
ALBIREA DINTILOR
Albirea dintilor este cel mai cunoscut si folosit procedeu de estetica
dentara. Potrivit unei definitii acceptate de majoritatea specialistilor, albirea
dentara restabileste culoarea naturala a dintilor sau "albeste" dintii dincolo
de aceasta.
In prezent, exista multe metode de albire a dintilor, unele dintre ele oferite si
in magazine sau farmacii. Cu toate acestea, cea mai indicata optiune este
albirea supervizata de medicul stomatolog.

albirea dintilor inainte si dupa

Care sunt cauzele care duc la schimbarea culorii dintilor?

In mod normal, dintii de lapte sunt mai albi decat dintii definitivi. Odata cu
inaintarea in varsta, dintii devin mai inchisi la culoare datorita schimbarilor
care se produc in structura lor.
In plus, dintii se pot pata cu pigmenti bacterieni, alimentari sau datorita
actiunii diverselor medicamente.

 pigmentii bacterieni vor favoriza aparitia de pete maro sau negre pe

suprafata dintilor
anumite antibiotice (de exemplu, tetraciclina) pot cauza "ingalbenirea"
dintilor sau reducerea stralucirii smaltului
dintii se pot pata sau decolora si din cauza pigmentilor alimentari :
anumite legume, ceai, cafea, vin rosu etc
Fumatul cauzeaza aparitia petelor inchise la culoare in timp ce anumite
defecte sau afectiuni ale smaltului (hipoplazia, fluoroza) pot conduce la
ingalbenirea dintilor.

dinti patati

dinti ingalbeniti

Indicatii si examenul clinic

Recomandarea generala este ca pacientii sa efectueze un control dentar
inainte de a apela la orice metoda de albire.

Medicul stomatolog va realiza o examinare completa :

starea generala a pacientului inclusiv prezenta anumitor alergii sau
sensibilitati
examinarea gingiilor si a tesuturilor moi din cavitatea bucala
examinarea dintilor, obturatiilor si lucrarilor dentare prezente
uneori este nevoie si de una sau mai multe radiografii pentru a studia
anumite detalii care nu pot fi observate la inspectia directa
Culoarea dintilor se stabileste cu ajutorul cheii de culori.

cheie de culori
Literele definesc nuanta principala:
A : alb-galben
B : galben
C : gri
D : alb-galben-gri
Cu cat cifrele sunt mai mici, nuanta este mai deschisa.
Albirea dintilor este mai putin eficienta cand nuanta de baza este gri ; ea
este mai eficace in cazul dintilor "ingalbeniti". Albirea este contraindicata
daca dintii prezinta carii sau daca gingia este inflamata.
In cazuri favorabile, albirea poate schimba culoarea dintilor cu 2-3 nuante:
de exemplu de la A3,5 la A2 sau A1.
Albirea nu influenteaza culoarea plombelor existente, a lucrarilor dentare
sau a protezelor. Protezele se pot albi in afara cavitatii bucale folosind un

agent de albire specific (care de obicei se foloseste si pentru curatarea

protezelor).
Efectul albirii poate dura de la cateva luni la cativa ani si depinde de stilul de
viata al fiecarui pacient. Igiena orala regulata si evitarea fumatului sau a
pigmentilor alimentari pot prelungi efectul albirii.

Metode de albire
Metodele de albire includ albirea la cabinetul stomatologic, albirea dintilor
acasa precum si alte metode oferite in farmacii, magazine, saloane de
infrumusetare etc.
1. Albirea dintilor la cabinetul stomatologic
a. Albirea activata de o sursa de lumina
Acest tip de albire este realizata de catre medicul dentist la
cabinet. Tehnica consta in aplicarea unui gel de albire pe
suprafata dintilor care este apoi expus unui fascicul luminos
(care poate fi o lampa cu halogen sau un fascicul laser).
Inainte de aplicarea gelului de albire, este important sa se
protejeze gingia si tesuturile moi prin aplicarea de lacuri
protectoare.

gelul de albire este aplicat pe suprafata dintilor dupa ce gingia a fost

protejata cu o substanta specifica

gelul de albire este expus unei surse de lumina

Tehnica
tesuturile moi sunt protejate prin aplicarea unei rasini
fotopolimerizabile inerte (cuverde in imaginea din stanga)
gelul de albire este aplicat pe suprafata dintilor
(cu portocaliu in imaginea din stanga)
gelul de albire este expus unei surse de lumina (lampa cu
halogen, laser) pentru o perioada de 6-15 minute.

b. Albirea interna sau intradentara

Albirea interna se efectueaza doar in cazul dintilor devitalizati,
care au fost supusi unuitratament endodontic. Asadar, acesti
dinti au "nervul scos".
De multe ori, asemenea dinti isi schimba culoarea. Albirea
interna incearca sa readuca culoarea acestor dinti cat mai
aproape de starea initiala.
Spre deosebire de albirea clasica, care albeste dintii dinspre
exterior, albirea interna actioneaza asupra dintilor dinspre interior
spre exterior.

albirea interna
Tehnica
dupa finalizarea tratamentului endodontic, se realizeaza un
orificiu in dinte pana se ajunge la obturatia de canal (1,2 in
imaginea de sus)
un agent de albire este pozitionat in camera pulpara a
dintelui astfel incat acesta sa poata actiona in interiorul
dintelui (3,4 in imaginea de sus)
agentul de albire este inchis cu ajutorul unei obturatii
provizorii si lasat in interiorul dintelui pentru cateva zile

2. Albirea dintilor acasa

Produsele de albire recomandate pentru folosirea acasa includ geluri
de albire, paste de dinti, solutii de albire, gume de mestecat si altele.
Gelurile de albire pentru acasa sunt cele mai eficiente dintre acestea
si, din acest motiv, cel mai des folosite.
a. Gelurile de albire
Gelurile de albire pentru acasa se introduc in gutiere de
albire care se aplica pe dinti pentru o anumita perioada de timp
(care depinde de concentratia gelului).

Gutierele de albire sunt forme din plastic care se potrivesc

peste arcadele dentare. Gutierele sunt realizate individual la
cabinetul stomatologic dupa o amprenta realizata de medicul
stomatolog.
Timpul de aplicare al gelurilor depinde de concentratia acestora :
Gelurile concentrate se aplica de mai multe ori pentru
scurte perioade de timp (15-20 minute de doua sau trei ori
pe zi)
Gelurile cu concentratie mai mica se aplica pentru mai
multe ore (de exemplu, pe parcursul noptii) pentru o
perioada de 5 pana la 14 zile

gelul de albire este introdus in interiorul gutierei

gutiera este pozitionata peste arcada dentara

b. Alte metode de albire pentru acasa

Alte metode de albire includ paste de dinti, solutii pentru clatire,

gume de mestecat precum si alte produse care se
comercializeaza la farmacii, magazine, saloane de infrumusetare
etc.
Indiferent de metoda pe care doriti sa o folositi, este bine sa
consultati medicul stomatolog inainte de inceperea oricarui
tratament de albire.
Merele, telina sau morcovii ajuta procesul de albire deoarece
contribuie la inlaturarea naturala a petelor de pe dinti prin
cresterea fluxului salivar (saliva este agentul de curatare natural
al cavitatii bucale) si prin actiunea directa asupra dintilor

Riscuri
Cele mai intalnite reactii secundare care pot aparea in urma unui tratament
de albire sunt cresterea sensibilitatii dintilor si iritatii minore la nivelul gingiei.
De obicei, asemenea reactii sunt minore si dispar la cateva zile dupa
intreruperea tratamentului.
Este important ca pacientii sa consulte medicul inainte de debutul procedurii
deoarece anumite situatii pot contraindica (temporar) inceperea
tratamentului (sensibilitate dentara crescuta, retractia gingivala, gingivita,
obturatii sau lucrari dentare defectuoase).
Albirea nu influenteaza culoarea "plombelor" din compozit sau a altor
restaurari dentare. Nu va afecta lucrarile ceramice, din aur sau alte aliaje
metalice.
Expunerea prelungita a dintilor la agentii de albire poate afecta smaltul.
Albirea dintilor nu este recomandata la copii sub 16 ani sau la femei in
perioada de lactatie.

FATETE DENTARE

Fatetele dentare sunt lucrari protetice care acopera doar fata exterioara,
vizibila a dintelui. Fatetele se folosesc fie pentru a imbunatati aspectul
estetic al unui dinte, fie pentru a proteja suprafata exterioara a acestuia.
Fatetele pot fi confectionate din 2 tipuri de materiale : ceramica dentara sau
compozit (un material similar cu cel cu care se executa "plombele" dentare).

fateta dentara
De obicei, fateta dentara este confectionata la laboratorul de tehnica dentara
si apoi atasata de dinte la cabinet folosind un ciment de lipire specific. In
unele situatii, fatetele pot fi construite de medicul dentist la cabinet fara a se
mai apela la tehnicianul dentar.

Indicatii
Fatetele sunt un instrument important pentru medicul estetician. Acesta
poate folosi o singura fateta pentru a imbunatati aspectul unui dinte care a
suferit modificari de culoare sau fracturi minore sau mai multe fatete pentru
a schimba fizionomia unei intregi arcade.
Fatetele dentare se pot indica in mai multe situatii :
Pete inestetice pe suprafata exterioara a unui dinte sau schimbari de
culoare (de exemplu, dinti ingalbeniti) care nu se pot trata prin albire.

 Mici defecte de smalt pe suprafata unui dinte

Abrazia prematura a dintilor
Dinti care au fost scurtati datorita unui proces de uzura
Aparitia de spatii dizgratioase intre dinti datorita retragerii papilei
dentare
Fatetele pot fi folosite pentru a inchide spatii inestetice formate intre
dinti

Fatetele pot fi indicate si in cazul unor inghesuiri sau incalecari pentru

a da intregii arcade un aspect simetric si uniform.

Procedeu clinic
Fatetele dentare pot fi realizate in 2 sedinte. Daca fateta este construita de
catre medicul stomatolog sau se foloseste tehnologia CAD/CAM, fateta
poate fi terminata intr-o singura sedinta.
1. Examinarea clinica
Examinarea clinica va stabili daca tratamentul prin fatete dentare este
cea mai buna optiune si daca pacientul are alte afectiuni (generale sau
locale) care trebuie remediate la inceput.

Alegerea culorii este extrem de importanta. Tehnologiile moderne

permit o previzualizare a rezultatului final care este afisata pe un
ecran.

2. Pregatirea dintelui
De cele mai multe ori, se slefuieste foarte putin din suprafata
exterioara a dintelui.
Dupa administrarea unei anestezii locale, medicul dentist va indeparta
un strat extrem de subtire din suprafata dintelui folosind freze
diamantate atasate la turbina sau micromotor.supraincalzirea dintelui

slefuirea dintelui pentru o fateta dentara

incisivi centrali pregatiti pentru fatete dentare

3. Metoda directa

Daca se foloseste metoda directa, medicul stomatolog va construi

fatetele la cabinet. Metoda directa se poate utiliza doar daca se
executa fatete din compozit.
Medicul specialist va construi fateta prin aplicarea mai multor straturi
de material compozit pe suprafata exterioara a dintelui. Fiecare strat
va fi fotopolimerizat separat cu ajutorul unei lampi ce emite o lumina
specifica.
Se pot aplica mai multe nuante in functie de cerintele clinice ale
fiecarui caz. Dupa ce se ajusteaza forma si lungimea fatetei, aceasta
este finisata folosind freze de finisat si polipanturi.
Procedeul seamana in oarecare masura cu aplicarea unei obturatii
fotopolimerizabile.
Fateta este fixata pe dinte prin metoda bonding.

4. Metoda indirecta
Metoda indirecta se foloseste daca s-au planificat fatete ceramice. In
aceste situatii, medicul stomatolog va lua o amprenta a dintelui
preparat pe care o va trimite la laboratorul dentar.
Tehnicianul va turna modelul de gips si va confectiona fatetele pe
acest model.

fatete dentare pe modelul de gips

De multe ori, fatetele din portelan se executa folosind tehnologia
CAD/CAM. In aceste cazuri, se poate apela la amprenta digitala care
se ia cu ajutorul camerei intraorale si este transmisa imediat
computerului care va proiecta lucrarea.
Daca se foloseste tehnologia CAD/CAM, este posibil ca executia si
cimentarea fatetelor sa se realizeze in aceeasi sedinta.

Daca se considera necesar, se pot realiza fatete provizorii care vor fi

pozitionate pe dintii slefuiti pana la terminarea fatetelor definitive.
Exista si anumite tipuri de fatete din compozit care se pot confectiona
tot la laboratorul dentar. Procedeul tehnic este asemanator.

5. Adaptarea si fixarea fatetelor

Inainte de cimentarea definitiva, fatetele dentare vor fi pozitionate pe
dinti si evaluate pentru a verifica daca acestea corespund din punct de
vedere estetic si functional.
La nevoie, se pot face mici ajustari pana cand se considera ca fatetele
se potrivesc perfect atat din punct de vedere al culorii cat si din punct
de vedere al formei si pozitiei.

proba unei fatete dentare

Fatetele sunt "cimentate" definitiv folosind materiale compozite
specifice care se prezinta in mai multe nuante. Se va alege cu atentie
culoarea cimentului de lipire pentru a nu periclita rezultatul estetic final.

Ingrijire si riscuri
Fatetele dentare sunt lucrari protetice rezistente care pot avea o durata
destul de lunga de viata. Ca si la orice alt tip de restaurare dentara, igiena
orala minutioasa si controalele periodice sunt conditii obligatorii pentru ca
fatetele sa aiba un prognostic cat mai bun.
Ca si accidente ce pot aparea, putem aminti fractura sau ciobirea fatetelor.
Pentru a diminua riscul, este indicat sa se evite muscarea de alimente si
obiecte dure.

Fatetele din ceramica vs fatetele din compozit

Care sunt diferentele dintre fatetele ceramice si fatetele din compozit si cum
sa alegeti dintre cele doua tipuri de fatete dentare ? Aflati citind articolul
urmator.
FATETE CERAMICE VS FATETE COMPOZIT
Fatetele dentare sunt "foite" subtiri de material (ceramica dentara sau
compozit) care acopera doar fata exterioara, vizibila a dintelui pentru a
imbunatati aspectul estetic al acestuia.

Un tratament corect cu fatete dentare poate imbunatati considerabil

fizionomia unui pacient. Exista 2 tipuri de fatete dentare: fatete ceramice si
fatete din compozit. Aplicate corect, ambele va pot reda frumusetea
zambetului, dar care este diferenta dintre cele doua ? Si cum stim care este
cea mai buna alegere pentru noi ?

Sunteti un candidat bun pentru fatete dentare ?

Inainte de a alege tipul de fateta, trebuie sa aflati daca acest tratament este
potrivit pentru dumneavoastra. Fatetele dentare nu sunt potrivite pentru
orice pacient si nu pot fi indicate in toate cazurile. O selectie corecta a
pacientilor este un pas important in reusita acestei tehnici.
Cand sunt indicate fatetele dentare ?
Fatetele sunt foarte eficiente in urmatoarele situatii:
restaurarea dintilor fisurati sau ciobiti
modificari de culoare sau pete inestetice pe suprafata dintilor
daca tratamentele de albire sunt ineficiente
dinti inghesuiti sau incalecati
dinti care au fost scurtati datorita unui proces de uzura
pentru a inchide spatii inestetice formate intre dinti
In ce situatii fatetele dentare nu reprezinta o buna optiune ?
Exista situatii in care fatetele dentare nu reprezinta cea mai indicata solutie
de tratament. Acestea pot include:
Dinti cariati sau cu afectiuni gingivale. Gingivita si cariile dentare
trebuie tratate inainte de inceperea tratamentului cu fatete.
Dinti cu distructii avansate. Daca cantitatea de tesuturi dentare
pierdute in urma cariilor este prea mare sau dintele a fost restaurat
printr-o obturatie extinsa, acesta nu va putea sustine eficient o fateta
dentara. In asemenea situatii, coroana dentara este o optiune mai
indicata.
Inghesuiri severe ale dintilor sau tulburari de ocluzie. Tratamentele
ortodontice sunt necesare pentru a corecta aceste cazuri mai
complexe.
Bruxismul sau "scrasnirea" inconstienta a dintilor poate conduce la
fracturarea fatetelor. Asemenea afectiuni trebuie tratate inainte de
aplicarea fatetelor. Folosirea gutierelor pentru bruxism pot reprezenta
o optiune de tratament.
Daca in urma unei consultatii amanuntite, medicul dumneavoastra va indica
fatetele dentare, va trebui sa va decideti in privinta tipului de fateta:

ceramica sau din compozit. Decizia dumneavoastra se va baza pe mai multi

factori: bugetul si timpul pe care sunteti dispusi sa-l acordati tratamentului,
situatia clinica etc.
Sa aflam acum cele mai importante detalii despre cele 2 tipuri de fatete:

1. Fatetele din compozit

Fatetele compozite se realizeaza pe parcursul unei singure sedinte.
Materialul compozit se aplica in straturi pe suprafata exterioara a dintelui,
fiind modelat la forma si marimea ceruta de caz. Fiecare strat este
polimerizat separat cu ajutorul unei lampi specifice.
La final, fateta trebuie lustruita extrem de bine cu ajutorul unor gume si
polipanturi pentru compozit. Fateta este fixata pe dinte prin metoda bonding.
Inainte de plasarea compozitului, este nevoie de o slefuire moderata din
partea exterioara a dintelui pentru ca fateta sa nu apara prea "bombata". Din
punctul de vedere al slefuirii, fatetele compozite sunt mai conservatoare
decat cele ceramice, deoarece necesita indepartarea unei cantitati mai mici
de tesuturi dentare.
Cand se indica cel mai des folosirea fatetelor compozite ?
Fatetele compozite se folosesc in cazul unor schimbari mai mici in structura
dintilor:
fisuri sau schimbari de culoare pe suprafata dintilor
usoare incalecari sau schimbari de pozitie a unui dinte sau grup de
dinti
Materialele compozite nu pot restaura spatii prea mari; din acest motiv, cei
mai multi specialisti nu le recomanda in cazul dintilor foarte scurti si abrazati,
fracturilor dentare intinse sau pentru inchiderea unor spatii mari si inestetice
intre dinti.
La ce sa va asteptati de la fatetele compozite
Compozitele moderne pot asigura o estetica deosebita si au o durata de
viata rezonabila (de la 5 la 10 ani). Cu toate acestea, fatetele dentare
realizate prin metoda directa necesita o atentie deosebita din partea
medicului stomatolog deoarece rezultatul final depinde in intregime de
priceperea si indemanarea acestuia.

Confectionarea fatetelor din compozit poate fi considerata "o arta". De

aceea, alegerea unui medic specializat in asemenea lucrari este foarte
importanta daca v-ati decis pentru fatete compozite.
Care sunt avantajele fatetelor compozite ?
Fatetele compozite pot fi confectionate pe parcursul unei singure
vizite. Fatetele din portelan sunt construite la laboratorul dentar si, din
acest motiv, necesita cel putin 2 sedinte pentru a fi terminate.
De obicei, fatetele compozite necesita o preparare mai redusa a
dintelui.
Fatetele compozite sunt mai ieftine. Pretul lor este pana la jumatate
din cel al celor ceramice.
Care sunt dezavantajele fatetelor compozite ?
Fatetele compozite nu sunt atat de rezistente ca cele ceramice si tind
sa se fractureze sau ciobeasca mai usor.
Fatetele compozite isi schimba culoarea si se pateaza mult mai usor.
Materialul compozit este o rasina sintetica poroasa pe cand ceramica
este impermeabila avand un strat protector de "glanz" (sau luciu) la
exterior.

2. Fatetele ceramice
Fatetele ceramice sunt poate cele mai frumoase restaurari din domeniul
esteticii dentare. Fatetele ceramice sunt confectionate la laboratorul dentar
in urma unei amprente luate de medicul stomatolog dupa prepararea dintilor.
Pentru ca fatetele sa se adapteze cat mai adecvat la suprafata dintilor, este
nevoie de indepartarea prin slefuire a unui strat din suprafata exterioara a
acestora. Este de preferat sa se indeparteze cat mai putin din structura
dentara, dar acest aspect depinde de starea initiala a dintilor: cu cat
modificarile sunt mai accentuate va trebui slefuit mai mult din suprafata
dintilor.
O fateta dentara are de obicei o grosime cuprinsa intre 0.5 si 0.7 mm, dar
odata fixata prin metoda bonding la suprafata dintelui devine extrem de
rezistenta.

slefuirea dintelui pentru o fateta ceramica

incisivi centrali pregatiti pentru fatete ceramice

Cand sunt indicate fatetele ceramice ?

Ceramica dentara este suficient de rezistenta pentru a acoperi spatii mult
mai mari decat compozitul; in consecinta, fatetele ceramice pot fi folosite in
toate situatiile clinice care au fatetarea ca optiune de tratament.
Care sunt caracteristicile fatetelor ceramice
Fatetele ceramice sunt extrem de rezistente si durabile, se fisureaza sau
ciobesc foarte rar si au o excelenta stabilitate coloristica. Durata de viata
poate ajunge pana la 15-20 de ani daca sunt ingrijite corect.
Daca doriti sa obtineti o estetica deosebita, este important ca medicul pe
care il alegeti sa lucreze cu ceramici de calitate si sa colaboreze cu un
tehnician dentar calificat si cu experienta.
Care sunt avantajele fatetelor ceramice ?

 Portelanul sau ceramica dentara este un material translucid care

reflecta lumina aproape la fel ca si smaltul dentar iar gama de culori
este extrem de bogata. Din aceste motive, lucrarile ceramice pot imita
dintii naturali la un nivel imposibil de atins cu alte materiale de
restaurare.
Ceramica este stabila coloristic si se pateaza foarte greu cu pigmenti
alimentari. Stratul de "glanz" sau de finisare care este pozitionat la
exterior o face impermeabila si rezistenta la diversi pigmenti (fumat,
cafea, vin rosu etc.)
Fatetele ceramice sunt deosebit de rezistente si se fractureaza foarte
greu.
Care sunt dezavantajele fatetelor ceramice ?
Fatetele ceramice se pot confectiona doar la laboratorul dentar; de
aceea, este nevoie de cel putin 2 sedinte pentru a fi finalizate.
Fatetele ceramice sunt mai scumpe decat cele din compozit deoarece
necesita mai mult timp, experienta si resurse.
Fatetele ceramice nu se pot repara. Daca se fractureaza sau ciobesc,
acestea trebuie inlocuite.

Cum alegem intre fatetele ceramice si cele din compozit ?

Pana acum ati aflat cateva detalii importante despre ambele tipuri de fatete
dentare. Asadar, care este cea mai buna alegere ? Raspunsul este ca
decizia dumneavoastra trebuie sa se bazeze pe mai multi factori.
Iata cateva sfaturi importante:
In primul rand, trebuie sa aflati daca un tratament cu fatete este indicat
in cazul dumneavoastra. Uneori, schimbarile de culoare nu sunt foarte
importante si un tratament de albire ar putea rezolva problema.
In alte situatii, distructia dintilor este prea avansata sau schimbarile de
pozitie ale acestora prea severe: in aceste cazuri trebuie apelat la alte
tratamente: tratament ortodontic, coroane dentare etc.
O consultatie stomatologica amanuntita si eventuale examinari
complementare (fotografii, radiografii etc.) ar trebui sa lamureasca

situatia. Nu uitati sa explicati medicului dumneavoastra ce asteptati sa

obtineti in urma tratamentului.
Fatetele ceramice au proprietati estetice excelente; cu toate acestea,
si fatetele compozite va pot reda frumusetea zambetului in mainile
unui medic priceput. Este important sa optati pentru fatetele compozite
doar daca cazul clinic o indica.
Cand trebuie acoperite spatii mai mari (de exemplu, daca aveti spatii
mari intre dinti sau daca doriti sa "alungiti" dinti extrem de scurti si
abrazati) fatetele ceramice sunt o varianta mai buna.
Fatetele compozite sunt mult mai ieftine si pot fi finalizate in aceeasi
sedinta. Pe de alta parte, acestea au nevoie de o intretinere mai
frecventa deoarece se pot fisura sau pata mult mai usor.
Fatetele ceramice pot fi pana la de doua ori mai scumpe comparativ
cu cele din compozit si este nevoie de mai mult timp pana sunt
finalizate. Lasand la o parte aceste aspecte, fatetele din ceramica au o
stabilitate coloristica mai buna, rezista mai bine la fracturi si uzura si,
per total, sunt superioare din punct de vedere estetic.

Cum trebuie ingrijite fatetele dentare ?

Indiferent de tipul de fateta (ceramica sau compozit), masurile de ingrijire
sunt extrem de importante pentru a le creste durata de viata:
nu muscati pe alimente extrem de dure (coji de paine, nuci, gheata
etc.) deoarece riscati sa le fracturati
mentineti o igiena orala riguroasa si programati controale periodice de
cel putin doua ori pe an
Faetele dentare sunt carapace subiri, special turnate, care imit aspectul
dintelui, fiind cimentate pe dantura natural cu un adeziv special. Faetele
acoper suprafaa frontal a dintelui, rolul lor innd mai ales de domeniul
esteticii dentare: vei obine un zmbet mai frumos acoperind dinii informi,
uzai sau cu discromii. Prin faetarea danturii se rezolv probleme cum ar fi
dinii prea spaiai (strungreaa) sau dinii ciobii.

Restaurarea estetic n zona frontal este unul dintre cele mai scumpe
tratamente stomatologice. Explicaia const n faptul c pentru a obine un
aspect natural al zmbetului, fr a exista n decursul timpului diferene
de culori ntre dinii vizibili este necesar mbrcarea sau acoperirea tuturor
dinilor din zmbet cu coroane, dac dinii sunt devitalizai, cu faete dac
sunt sntoi sau cu coroane pe implant dac exist dinilips. Cele trei
tipuri de acoperiri trebuie s foloseasc culori de ceramic diferite care s
compenseze efectul luminii atunci cnd aceasta ptrunde i se reflect de
straturile profunde, translucide, ale ceramicii. Arta de a combina materialele
i de a obine rezultatul perfect este foarte laborioas i, prin urmare,
scump. A stabili pentru faete dentare pre corect presupune neaprat
o consultaie la un medic specialist experimentat n protetic.
Faete dentare tipologie
Faetele dentare pot fi turnate din diverse tipuri de materiale. n principiu,
medicul stomatolog v poate sftui care este cel mai potrivit material pentru
dumneavoastr.
1.
Faetele din porelan
2.
Faetele din ceramic presat
3.
Faetele din rini compozite
Faetele din porelan sunt cele mai comune. Porelanul are un luciu specific,
foarte asemntor cu smalul dinilor: vei obine un anume grad de
transparen i un aspect mai natural. n plus, porelanul nu se pteaz i nu
afecteaz sntatea gingiilor.
Tratamentul cu faete dentare
n mod normal, este nevoie de dou vizite la dentist pentru faetarea danturii.
Dac dinii trebuie pregtii pentru procedura de faetare, la prima vizit
dentistul i va ajusta cu freza, pentru ca faetele s se fixeze perfect. Apoi va
lua amprenta danturii; n acest moment se poate face o faetare provizorie
pentru a proteja dinii. Amprenta se trimite la un laborator dentar unde
urmeaz s fie turnate faetele. n timpul primei vizite, medicul stomatolog v
va ajuta s alegei nuana exact pentru noile faete.
De obicei, la a doua vizit se fixeaz faetele i, dac este necesar, se fac
ajustrile corespunztoare. Dac acestea se potrivesc, avnd totodat
culoarea i forma dorit, medicul stomatolog le va cimenta definitiv.

Repararea i ngrijirea faetelor dentare

Faetele dentare crpate sau ciobite nu se pot de obicei repara, de aceea
este bine s nu mucai din acadele, unghii sau pixuri. NU avei voie nici s
mestecai lucruri reci i tari, de exemplu ghea.
Dac scrnii din dini n timpul zilei sau noaptea (adic dac suferii
de bruxism), medicul stomatolog v poate recomanda s purtai o gutier
nocturn pentru a proteja faetele dentare de presiune. Gutierele nocturne
sunt turnate din plastic i au menirea de a reduce fora mucturii. Purtarea
unei gutierenocturne va prelungi rezistena faetelor dentare.
Faetele dentare reprezint un tratament miraculos n sectorul esteticii
dentare, deoarece mbuntesc ntr-un timp foarte scurt aspectul danturii
dumneavoastr. Pentru detalii pe larg despre fatetele dentare va
sugeram articolul dedicat acestui tip de tratamet: Faetele dentare
Cel mai mare obstacol de care se lovesc pacienii este costul acestei
proceduri.
Preul tratamentului variaz, n principal, n funcie de:
1.Materialul din care sunt realizate
Compozitul: ntre 200 300 ron per faet (un dinte)
Faetele din rini compozite sunt o soluie temporar, deoarece
materialul prezint numeroase dezavantaje:

rezisten mecanic redus, se abrazeaz sau se fractureaz rapid

materialul este poros, aa c se va colora cu diverse substane din

alimente

necesit o preparaie mai ampl a dintelui, adic se va lefui mai

mult smal

nu rezist mai mult de 2-3 ani

faetele pot fi realizate i de ctre medic, direct n cabinet, fr

intervenia tehnicianului dentar.

 Ceramica (porelanul): ntre 800-1200 ron per faet (un dinte)

Este cel mai folosit material pentru acest tip de restaurare dintr-o sum
de motive:

aspect natural, cu proprieti asemntoare smalului n ceea ce

privete transluciditatea, textura, culoarea, rezistena mecanic etc

asemenea smalului, nu transmite variaiile de temperatur spre

pulpa dentar

este biocompatibil, nu irit esuturile moi din jurul dintelui

(parodoniul)

lefuire minim smalului

este stabil din punct de vedere cromatic, nu se coloreaz, nu se

pteaz

sunt garantate pentru o perioad de 10-15 ani

preul depinde i de tehnologia de fabricare: clasic, prin arderea

ceramicii, sau modern, prin sistemul CAD-CAM
2.Numrul faetelor

Este posibil ca pentru a corecta defectul care v deranjeaz s fie nevoie

de o singur faet. De cele mai multe ori ns, restaurarea trebuie sa
fie simetric pentru a obine acel aspect natural pe care cu siguran vi-l
dorii.
De regul, restaurarea cu faete se indic pentru circa 6-8 dini maxilari
i 10 dini mandibulari, astfel nct rezultatul s fie cel scontat.
Cost estimativ pentru:

arcada superioar (dinii maxilari) 8 dini x 1000 ron/dinte = 8000

ron

arcada inferioar (dini mandibulari) 10 dini x 1000 ron/dinte = 10

000

unde 1000 ron este preul mediu.

Aa c dac v-ai hotrt deja pentru o schimbare major asupra

danturii dumneavoastr plin aplicarea de faete, informai-v i nu
uitai: preul nu dicteaz ntotdeauna calitatea! Pre faete dentare
FATETE DENTARE
Fatetele dentare sunt un element de actualitate in practica
stomalogiei estetice si presupune aplicarea pe fata vizibila a dintilor, cu
predilectie la dintii frontali a unor fatete speciale din ceramica. Rezultatele
tratamentelor cu fatete dentare dau satisfactie maxima, obtinandu-se un
zambet alb, stralucitor, cu dinti frumos aliniati.
Laboratorul de tehnica dentara realizeaza fatete dentare din material
ceramic foarte rezistent, prin ardere in cuptor la temperatura foarte inalta
iar aplicarea pe dinti si cimentarea se face prin intermediul unui sistem
adeziv complex si rezistent.
INDICATII PENTRU FATETE DENTARE

Dintii fisurati sau fracturati doar la nivelul coroanei dentare

(fara implicarea radacinii sau a unei portiuni mari din coroana dentara).
Fisurile din smalt se coloreaza in timp, devin inestetice si creeaza
pacientului disconfort atunci cand acesta consuma lichide si alimente
reci sau fierbinti.

Malpozitii dentare usoare si moderate (inghesuiri sau

spatieri).

Dintii cu malformatii congenitale (forma de tarus etc.).

Dintii cu coloratii nedorite.

Dinti cu obturatii mari, debordante ce genereaza

disconfort estetic etc.
Alternative pentru fatete dentare sunt:

coroane sau lucrari estetice din ceramica pe suport

metalic sau zirconiu.

aparate dentare ortodontice care aduc dintii in pozitia corecta pe

arcade.
Avantajul fatetelor dentare consta in obtinerea unor rezultate estetice
excelente cu o atitudine conservatoare fata de dinti, necesitand o
preparatie minim invaziva, superficiala.Pentru defecte minore in zona
frontala, fatetele ceramice pot fi o solutie rapida si eficienta pentru
corectarea lor, iar forma si culoarea dintilor vor fi imbunatatite
permanent. Fatetele dentare pot elimina defectele unui singur dinte, sau
pot acoperi mai multi dinti, creand astfel un aspect vizual estetic superior
pentru intregul zambet. Va recomandam sa efectuati inainte
un detartraj urmat de albire profesionala deoarece fatetele vor avea o
culoare asemanatoarea cu cea a restului dintilor dumneavoastra

n zmbet frumos, plin, a reprezentat dintotdeauna un indicator de

bunstare, frumusee, putere etc. Orict de atrgtoare, carismatic sau
inteligent ar fi o persoan, un zmbet defectuos anuleaz aceste caliti
i poate avea un impact psihologic devastator asupra individului, zmbetul
fiind, n cele din urm, un criteriu de acceptare i integrare n
societate. V-ai ntrebat vreodat de ce Leonardo a pictat-o pe Monalisa cu
gura nchis?
Recunoscnd beneficiile multiple ale unui zmbet impecabil,
stomatologia modern se orienteaz din ce n ce mai mult spre zona de
estetic dentar i probabil c ai vzut deja aceast seciune pe site-urile
multor cabinete i clinici stomatologice.

Fatetele dentare sunt, n acest sens,

cea mai bun opiune de tratament, pentru a obine rapid modificri
majore, evidente ale dinilor dumneavoastr. Ele au fost folosite pentru
prima dat n California, undeva prin anii 1980, pentru a mbunti
provizoriu aspectul dinilor actorilor la filmri.
Ce trebuie s titi inainte de a opta pentru faete?
1. Ce probleme rezolv?
Faetele sunt indicate pentru a acoperi dini care prezint:

Modificri de culoare ale dintilor : din cauze genetice,

administrarea unor substane n copilrie (tetraciclin, fluor)

Pierderi de substan dur dentar n urma unor traumatisme sau

accidente, fisuri, fracturi minore

nghesuiri sau spaieri minore

Forme atipice sau dimensiuni nepotrivite n raport cu ceilali dini

etc

Chiar dac dumneavoastr considerai

c acestea vi se potrivesc, stomatologul este singurul n msur s
decid dac suntei sau nu un candidat pentru aplicarea acestor miniproteze, deoarece este posibil ca defectele s fie mai mult sau mai puin
severe dect apreciai i, n funcie de fiecare caz n parte, s avei
nevoie de alte tipuri de tratamente (aparate ortodontice, coroane de
acoperire sau doar o albire profesional).
2. Care sunt etapele de realizare?
n mod curent, aplicarea faetelor necesit doar dou edine la cabinet.
n prima edin dinii vor fi pregtii, adic se va lefui o grosime foarte
mic din smalul dentar (0.3 0.6 mm). Procedura este minim-invaziv,
adic se urmrete ndeprtarea unei cantiti minim necesare de smal
dentar. Este nedureroas, dar n cazul n care suferii de
o hipersensibilitate dentara se poate efectua i anestezie
local. Vitalitatea dinilor nu este afectat, adic nu necesit omorrea
nervului ca n cazul unor coroane de acoperie. Dup lefuire, medicul va
lua o amprent pe care o va trimite tehnicianului la laborator. Pn la
urmtoarea edin, dinii vor fi acoperii cu faete provizorii
din compozit. Reinei ca acestea sunt exclusiv provizorii, nu trebuie s
ntrerupei tratamentul n aceast etap, deoarece compozitul are o
rezisten mult mai mic fa de ceramic i se uzeaz rapid, iar rezultatul
va fi un eec.
n cea de-a doua edin, faetele vor fi efectiv aplicate, lipite pe fiecare
dinte n parte.
3. Trebuie s imi schimb obiceiurile alimentare sau stilul de via?
Faetele moderne, n ciuda grosimii foarte mici, sunt realizate din
materiale extrem de rezistente, diverse tipuri de ceramic (ex. ceramic

de zirconiu) cu proprieti apropiate de ale smalului. De aceea, nu trebuie

s adoptai msuri speciale de ngrijire, ci doar sa evitai alimente i
obiceiuri care n mod normal duneaz i dinilor naturali: alimente foarte
tari, alimente i buturi care coloreaz (cafea, cola, vin rou, tutun),
deschiderea capacelor cu dinii etc.
MEDIC INDICATIIIIIIIII
4. Cum trebuie ngrijite faetele?
Cum spuneam, acestea sunt foarte rezistente i longevitatea lor este
mare, circa 10-15 ani. Pentru a le menine ntr-o stare foarte bun este
necesar s pastrai o igien oral riguroas, periaj de 2 ori pe zi,
obligatoriu aa dentar, iar din 6 n 6 luni trebuie s v prezentai
la stomatolog pentru o evaluare a calitii tratamentului i pentru un
periaj profesional.
Pentru un rezultat excelent, se acoper n general cam 6-8 dini
superiori. Chiar dac preul acestei manopere este ridicat, este cu
siguran o investiie pe termen lung care v va mbunti
categoric calitatea vieii si percepia despre propria persoan.
Pentru detalii legate de preurile practicate in clinicile din Romania
pentru faetele dentare facei clik pe Pret fatete dentare
.2.l. FATETE VESTIBULARE
Procedeul d
e faetare
sau
tehnica faetelor
(Laminates sau Veneer-urile) a aparut
urmrindu
-se
ideea sacrificiului minim de esut dentar sntos, n situaia efectu
rii unorcorecturi estetice in
zona frontal.
Faetele sunt practic jumti de coroan
care inlocules
c smalul dislocat de pe faa
vestibular

(faetele vestibulare) i de pe feele proximale (faetele moderne totale).

Faetareaelimin prepararea circular de pe faa oral, unde in
zona cingulum-ului raporturile unuieventual prag ar putea periclita inte
gritatea camerei pulpare, diminund concomitent rezistena
bontului.
Faetele vestibulare au fost confecionate la nceput din
rini acrilice
(Frank Faunce1970), ulterior din
RDC,
pentru ca la ora actual marea lor majoritate s fie realizat din
ceramic
.
Faetele acrili
ce nu au avut succes de durat

i nu s
au impus. Ulterior, odat cu apariia
RDC,
aceste materiale au inlocuit rinile acrilice
.
Faetele din RDC
pot fi realizate direct de ctre medic in
cavitatea bucal

a pacientuluisau indirect, realizate n laborator pe baza unei amprente.

Avantajele faetelor din compozit se refer la:
Economie de esuturi dentare.
Riscul minim de iritaie pulpar.
Posibilitatea de relipiri, optimizri n caz de deslipiri.
Efect estetic mulumitor, dar nu de durat.
Absena unei transluciditi naturale poate conduce spre un aspect
lipsit de via",

tem.
n plus aceste materiale au o rezisten
mult mai sczut la uzur
i sunt susceptibile la reteniade plac bacterian.
Faetele ceramice
combin cerinele conservative cu cele de stabilitate
cromatic, biocompatibilitate, rezisten
la uzur i retenie sczut de plac bacterian. Acestea pot mimatransluciditatea
dintelui natural i asigur stabilitatea conturului i a culorii cu risc minim deiritaie
gingival. Stabilitatea faetelor ceramice s
a mbuntit mult odat
cu adoptarea
conceptului de gravare acid a ceramicii. Faetele ceramice vor fi abordate pe larg
in capitolul
21. n cele ce urmeaz vom trata pe scurt faetele din materiale compozite care au
pierdut multteren in detrimentul celor ceramice, ele fiind azi realiza
te doar din raiuni economice.
Indicaii:
prezena de fi
suri amelare;anomalii de form;
distrofii dentare de pe faa vestibular;
anomalii de form (cu precdere pe incisivul
lateral);- nchideri de diasteme;dini cu obturaii mari pe faa vestibular, dar cu faa oral indemn.
Contraindicaii:
predispoziie la carii dentare;
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------'Faet total
termen propus de Rousse J. S. pentru faetele care acoper att faa vestibular c
t
i ntreaga arie de contact in

tinzndu-se spre oral

211
- igiena bucal

defectuoas

sau nexistent

;prezena unor obturaii corona

re masive;- bruxismul.
nainte de prepararea feei vestibulare se face o igienizare a ntregii regiuni, dup
care se
ndeprteaz eventualele obturaii frontale.
Dup aplicarea a mii de faete,
Christensen (1998) a ajuns la co
ncluzia c n discromiile
scvere tetraciclinice, sau cnd stigmatele distrofi
ce afectcaz structural coroanele dentare (cutoate c suprafeele orale sunt integre),
se obin rezultate mult mai bune cu ajutorul coroanelor denveli dect prin faetare.
Suprafaa preparat pentru o faet din compo
zit se va situa pe ct posibil in grosimea
smalului, astfel nct s realizeze un contact ct mai mare cu
CD
i va fi lipsit de
zoneretentive, respectiv unghiu
ri ascuite. Suprafaa preparat va fi uor convex spre margineaincizal, ct i pe
suprafeele proximale spre aria de contact. n cazul unor suprafee
proximalenecolorate i intacte preparaia va respecta suprafaa de contact.
Reducerea marginii incizale va fide cel puin 1,5
2 mm nedepind, pe ct posibil, limita jonciunii amel
odentinare. Preparaia seva prelungi i pe faa palatinal pentru a proteja marginea
faetei i a preveni efectul de pan cear putea apare n cursul micrii de propulsie
(fig. 7.12).
Fig. 7.12. Reprezentare schematic a tehnicii de faetare: a. dimensiunea iniiala;
b. aspectul dup preparare; c. conservarea dimensiunii meziodistale iniiale
La periferia preparaiei

gingival, proximal i palatinal

pragul va fi bine reprezentat i
va fi rotunjit chanfrein. Adcimea de preparare va fi cuprins n
tre 0,3 - 0,7 mm, in
funcie degradul de discromie i poziia dintelui, iar granulaia frezelor diamantate
utilizate va fi cuprinsntre 70 i 100
.
Nu este necesar o finisare ulterioar etapei de preparare.
Amprentarea se face conform uneia din tehnici
le uzuale din protezarea fix (amprent decorecie
- washtechnique). Se ut
ilizeaz elastomeri de sintez in
dou consistene (n specialsiliconi cu reacie de adiie sau polieteri).
Dup amprentare se va realiza o faet provizorie prin adaptarea unei fa
ete prefabricatede policarbonat, fixarea acesteia realizndu-se cu un
ciment provizoriu fr eugenol.
Confecionarea faetei se poate face dintr
-o multitudine de
RDC
destinate tehnicilor derestaurare indirect
, dar i din
polisticle
sau
ceromeri.
Adaptar
ea de finee a faetei ceramice poate fi obinut prin evidenierea i eliminarea prin
lefuire atent a unor zone de contact de la interfa. Evidenierea ariilor de contact
se face

cu ajutorul spray-ului sau a unei pulberi de contact (de ex. stearat de z

inc) care se aplic pesuprafaa preparat a bontului, peste care se preseaz uor cu
degetele i se rotete
faeta.
212
Punctele colorate care apar pe suprafaa interna a faetei se vor elimina prin lefuire,
obinndu
se suprafa ct mai mare de contact intirn ntre srnal i cerarnic.
Dup izolarea bonturilor, de preferat cu dig
, se graveaz

suprafaa amelar
cu acid
ortofosforic, dup care se spal i se usuc. Zonele de dentin descoperite se acoper
cu un
adeziv dentinar. Pentru
fixarea adeziv se
pot utiliza cimenturi cu mecanisme duble de iniieresau un ciment compozit cu
iniiere chimic. Aplicarea cimentului se face n strat subire, i
ar
aplicarea faetei se face sub presiuni digitale rotative.
Presiunea manual se face cel puin 1
minut.
Apli
carea sursei luminoase se ncepe dinspre palatinal. n acest mod reacia
de polimerizare va fi declanat de la nivel amelar, iar

n urma contraciei de polimerizare faetava fi atras nspre suprafaa de

smal preparat.
Fotopolimerizarea dureaz

cte 1 minut pen

tru fiecare parte (din cele 3 direcii).
In final se va elimina excesul de ciment cu ajutorul unor instrumente diamantate
fine, severific

ocluz
ia i se trece la manopera de finisare i lustruire (cu gume, discuri i past
).
Dezavantajele faete
lor de compozit

Printre inconvenientele cele mai des incriminate se numr modificrile cromatice,

att
la marginca gingival, ct i in
restul zonei de nchidere marginal

.
Uneori apar chiar i modificri cromatice ale faetei nsi.
Exist i posibilitatea deslipirii faetelor, care se petrece de cele mai multe ori
atuncicnd preparaia const
in
mai mult de 50% suprafee de dentin.

Fracturile la nivelul marginii incizale sunt alte inconveniente ce pot apare.

FAETAREA DINILOR: Faetarea este o tehnic recent n stomatologie, prin care se
trateaz unele afeciuni coronare ale dinilor naturali vizibili. Ea const n fixarea cu
tehnici adezive, pe feele vestibulare preparate, a unor faete fizionomice realizate de
medicul stomatolog sau de ctre tehnicianul dentar. Prin unele similitudini cu onlay-ul
(acoperire parial), aceste faete le putem considera ca fiind coroane fizionomice
pariale (1/4) (partial coverage esthetic restorations). Avantajele faetrii: - estetice:
reabiliteaz fizionomia - biologice: - mai conservative, mai puin invazive, datorit
preparrii mai reduse i contactului mai redus cu parodoniul - pericol mai mic pentru
pulp - funcional: nu modific ghidajul anterior - mecanic: pericol mai mic de a
reduce rezistena dintelui - ergonomic: timp mai redus de lucru - economic: mai
ieftine pentru pacient Dezavantajele faetrii: - cer o bun manualitate (modelare,
mbinarea culorilor) - finisarea e imperfect - deteriorarea posibil: alterarea culorii,

desprinderea - vizibilitatea jonciunii dento-protetice - pot produce gingivite

Majoritatea acestor dezavantaje sunt ns proprii metodei directe de realizare a
faetrii (prima aprut, inspirat din tehnica obturaiilor cu compozite), care este din
ce n ce mai mult nlocuit cu metoda indirect, mult superioar. Indicaiile faetrii: discromii: - dup tratamente cu tetraciclin - fluoroza - prin cauze alimentare - vrsta
- dinii depulpai - fisuri n smal, fracturi mici (achieri ale smalului) - eroziuni
dentare superficiale - malpoziii (oropoziii, dini rotai) 35 - corectarea diastemei refacerea morfologiei incisivilor nanici (de obicei incisivii laterali superiori) - dinii
hipoplazici sau decalcifiai Contraindicaiile faetrii: - igien bucal precar respiraie bucal, care favorizeaz depunerea de saliv uscat pe coletul dinilor,
producnd i ntreinnd gingivite - dentina liber pe o suprafa mare (adezivitate
redus, toxicitatea gravrii i fixrii, dac nu este corect protejat) - vestibulo-poziii:
ele necesit o lefuire accentuat, pn la dentin - leziuni coronare medii i extinse
(prin carii, fracturi, eroziune etc.) - ocluzii nefavorabile (cap - la - cap, adnc,)
bruxism Substanele adezive recente, de excelent calitate i unele restricii
respectate de pacient, pot elimina aceste ultime contraindicaii.