Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cand un copil se
naste, el este pur, tabula rasa. Tot ce poate deveni el este influentat de ce anume invata, ce
primeste de la gardienii sai, parintii. Copilul are in el tot ce are nevoie ca sa creasca, este o
samanta, iar solul este iubirea pe care o primeste.
Se spune ca comunicarea se face prin inima, cum poti invata pe altii daca nu ai inima
deschisa. Traim intr-o lume in care ne luptam cu exteriolul ,noi spunem ca vrem sa fim buni, cand
defapt noi vrem sa fim cei mai buni. De parca bun nu ar fi de ajuns. Ce inseamna sa fii bun? Nu
stiu ce s-a intamplat, poate asa a fost dintotdeauna, poate nu are leac, nu-mi pasa, nu asta ma
intereseaza. Ma uit in jur si vad oameni, dar nu sunt luminosi, sunt umbriti, umbriti de tristete, de
suparare, ii vad nervosi, furiosi pe lumea rea care vrea sa le ia, sa le fure... ceva. Vad ca le este
frica. Nu stiu despre frica asta, am sa va vorbesc despre curaj. Este nevoie de curaj enorm sa
intinzi mana si sa oferi ajutor, nu atat prima oara, cat a doua si a treia si a patra si a cincea oara.
Ca sa vindecam lumea trebuie sa avem grija ca copii nostri sa se dezvolte armonios, sanatos, este
de datoria noastra sa cultivam in noi arta de a iubi. Spun arta pentru ca trebuie simtita si ca toate
artele este nevoie de talent si din fericire toti suntem inzestrati . Doar cand esti plin poti da si din
inima te umpli. Trebuie doar sa intinzi mana si ai sa gasesti mangaiere.
Acum revenind la copii abuzati de gardienii si indrumatorii lor. In comparatie cu ei noi suntem
norocosi, atat de norocosi. Daca nu am fi, nu cred ca ne-am afla aici. Dar in povestea noastra, nu
copii sunt cei mai in nevoie de iubire, cei mai nefericiti, lor inca le straluceste lumina in ochi. Nu,
cei mai nefericiti cei mai in nevoie de iubire sunt chiar parintii. Cum altfel decat cu o inima
mutilata, ai putea sa dai in bucatica din tine care nu are nici o vina si pe care tu ai adus-o aici si
care nu face decat sa ridice ochii spre tine spre a vedea lumina. Nu pot incepe a-mi imagina ce
frica si ce durere se afla in inimile lor. He who makes a beast of himself gets rid of the pain of
being a man. Samuel Johnson Daca inima ta este plina de cicatrici si atunci cand incerci sa o
deschizi ea sangereaza ? Asta face un copil deschide inimi. El este miracolul parintilor, le poate
salva viata, viata pe viata, si ei nu stiu asta.
Poate pe parcursul acestui proiect unii dintre voi ati simtit nevoia sa loviti, sa pedepsiti, ce
ati simtit/simtiti voi atunci/acum este durere. Nu, noua oamenilor nu ne place sentimentul asta,
este ca o otrava pentru inima noastra. Impulsul de a lovi, de a scapa, de a te simti inapoi puternic,
de a darui si celorlati din durerea ta, de a fi inteles, nu este decat un strigat pentru iubire. Deci
ce faci ? ataci si tu ?, esti mai puternic,ai sa castigi...ce? nimic, se repeta. Stop, stai asa, de ce ? nu
judeca, vezi, poate intelegi, iarta, daca ierti dupa poti ajuta. Da in inima sta cea mai mare putere,
dar asa fragila, nu faceti din inima voastra scara, faceti daca puteti leagan, harpa, miere. Sunteti
frumosi serios chiar sunteti. Doctori da. De unde sa stiu ce este un doctor, cand eu invat ce
inseamna sa fii om. Sper ca din iubire scriu randurile astea... pentru a impartasi: fiti vigilenti,
ajutati cum puteti, fiti curajosi s-ar putea sa fiti foviti, ei nu stiu ce fac, in lumea asta ai nevoie de
curaj sa iubesti, dar fara iubire nu v-om supravietui. Nu va dau sfaturi, nu va invat nimic, ce stiti
voi este al vostru. Eu doar intind mana...