Sunteți pe pagina 1din 9

Tehnici Wax Up pentru dezvoltarea

proprii
morfologii ocluzale in diferite scheme
ocluzale

Gorincioi Eugen

Gr.9

Rezumat:
Interferentele ocluzale statice si dinamice trebuie frecvent corectate prin
macinare selectiva a suprafetelor ocluzale, cu portelan, metal si restaurari
integral ceramice. Dimensiunile proprii ale conturului si morfologia ocluzala a
acestor restaurari sunt importante pentru succesul general al
cazului.Diferitele tipuri de morfologii ocluzale si relatii de contact a
restaurarilor posterioare sunt dependente de schemele ocluzale si cerintele
sistemului masticator al pacientului. In timp ce s-a spus mult despre
schemele ocluzale , putin se vorbeste despre dezvoltarea acesteia utilizind
tehnici de ceruire complicate.Exista diverse tehnici de ceruire descrise in
literatura care descriu in detaliu etapele , metodologia si instrumentele
folosite entru ceruirea formelor ocluzale.Rolul folosirii acestor tehnici
complicate de ceruire nu pot fi trecute cu vederea.In acest articol sunt
discutate diferite tehnici pentru a fi utilizate in dezvoltarea morfologiei
ocluzale corespunzatoare si este sprijinit si de prezentari de caz.

Introducere
Forma corecta a morfologiei ocluzale , da si imbunatatirea functiei si estetica
la proteza.Intelegerea a cateva principii simple de diferite scheme ocluzale
va fi de o mare valoare in prevenirea unor esecuri care apar ca rezultat la al
restaurarilor care schimba suprafata ocluzala.

Scheme Ocluzale
Schemele ocluzale sunt clasificate pe baza de contactele facute dintre
cuspizii functionali pe dintele opus in relatie centrica.In consecinta sunt
clasificate in:
1) Cuspid fosa ocluzala . In aceasta schema functionala , contactele
cuspizilor sunt doar in fosele dintilor opusi in relatie centrica.Prin
urmare fortele sunt orientate paralel cu axa dintelui si de asemenea in
apropierea de centrul dintelui, minimizand astfel tensiunile laterale.Dar
din moment ce este rar intilnita in dentitia naturale , poate fi acordata
doar in cazul reconstructiei complete a gurii.
2) Cuspid-ambrazura. In aceasta schema ,cuspizii functionali contacteaza
cu fosa si cu marginile dure ale ambrazurii data de dintii opusi. Astfel
este un tip de aranjament unde un dinte contacteaza cu doi
opusi.Aceasta schema este cea mai frecventa , aproximativ 95% din
pacientii adulti , prin urmare de obicei practicat este construirea
restaurarii unitare unice sau proteze partiale fixe.

Importanta Morfologiei ocluzale


Suprafata ocluzala permite contacte mici centrice care perturba ocluzia
complet in timpul excursiilor laterale de mandibula astfel minimizand stresul
lateral si uzura pfin frictionare. In timp ce in cazul de suprafetelor ocluzale
formate din planuri inclinate , contactele formate sunt large ,iar dintii nu
desoclud complet in timpul miscarilor de lateralitate a mandibulei.

Tipuri de contacte in ocluzie centrica


Sunt trei tipuri de baza a contactelr stabilite in ocluzie centrica:
1) Suprafata de contact-suprafata de contact. Nu este recomandat din
cauza ca produce stres ocluzal si aparitia interferentelor laterale.
2) Contact tripied. In asa tip de contacte virful cuspidului nu contacteaza
cu dintele opus, in schimb sete prezent contactul dintre fetele laterale
a cuspizilor care sunt convecsi .Este un tip de contact stabil.
3) Virful Cuspidian cu fosa . In acest tip de contacte virful cuspidului este
la propriu in cea mai avantajoasa fosa. Acest contact ofera o
functionare si stabilitate buna.Asa tip de ocluzie este usor de echilibrat.

Scopuri si obiective de selectarea a schemei ocluzale


corecte si redarea morfologiei ocluzale corecte in timp ce
dintii restaurati sunt:
1)Pentru a conduce fortele ocluzale corect si minimizarea fortelor lateral in
timpul miscarilor de lateralitate a mandibulei.
2)Pentru a face ocluzia stabila
3)Pentru a spori eficienta masticatorie
4)Pentru a reduce uzura prin frictiune

Discutiile de mai jos sunt despre diferite tehnici de ceruire


pentru a obtine doua scheme ocluzale diferite

fig.1

fig.2

fig.3
Instrumentarul necesar pentru tehnica de ceruire este un set de instrumente
(figura 1).Setul cuprinde 5 instrumente si Primul instrument din setul Thomas
este folosit pentru pozitionarea cuspizilor functionali si nefunctionali. PKT nr.2
este folosit pentru eliminarea golurilor ramase pe suprafata ocluzala .
Dezvoltarea si santurile suplimentare sunt facute cu PKT nr.3,Uniformizarea
suprafetelor axiale se face cu PKT nr. 4. PKT nr. 5 este utilizat pentru a rafina
crestele (fig.2).
Tehnica de ceruire pentru dezvoltarea relatiei de cuspid ambrazura
Pentru a dezvolta aceasta relatie , este folosita tehnica de ceruire data de
E.V.Payne. Aceasta tehnica a fost prima tehnica de ceruire.

Etapele de ceruire:
1.Cuspizii functionali si nefunctionali sunt indentificati.Conurile de ceara sunt
plasate pe acesti cuspizi cu PKT nr.1 . Conurile pentru cuspizii nefunctionale
trebuie sa fie mai mici ca pentru cei functionali pentru a oferi o dezocluzie
mai usoara in timpul miscarilor de lateralitate.Articulatorul este inchis si
mutat in diferite pozitii laterale si protruzie pentru a obtine inaltimea
optimala pentru cuspizi.

Fig.4

Fig.5

2.Apoi crestele marginale sunt adaugate cu PKT nr.1. Crestele marginale nu


trebuie sa fie mai inalte decit cuspizii.Contactele proximale cu dintii naturali
posteriori sunt situate in trimea ocluzala a modelului.
3.Crestele triunghiulare se adauga urmatoarele.Ele sunt in mod necesar in
forma triunghiulara si se intind de la santul central pina la bazele
cuspidului.Ele sunt convexe in directie vestibulo-orala si mesio-distala.Daca
crestele triunghiulare sunt construite corect diferenta fata de cele naturale
aproape ca nu se vad.Mulajele sunt articulate in toate excursiile si contactele
nedorite sunt inlaturate.Contururi axiale sunt facute cu PKT nr.4 . Profilul
drept este facut in treimea cervicala a conturului axial.Supraconturarea ar
trebui sa fie evitata datorita potentialului sau distructiv.
4.In cele din urma santurile sunt netezite cu PKTnr3 iar crestele marginale
sunt netezite cu PKT nr.5.(fig.4)
5.Stearatul de zinc pulbere se prafuieste peste modelul de ceara inainte de a
verifica contactele ocluzale.
6.Contactele formate de fiecare cuspid opus trebuie sa formeze o
configuratie tripod.(fig.5)
7.Finisarea marginala se face ultima.Marginile trebuie verificate bine pentru
urmatoarele:
a.Preamulta ceara pe margini
b.margini scurte
c.valuri
d.margini groase.
e.margini deschise

Marginea este extrem de importanta pentru fiecare model din ceara. Ar


trebui sa fie verificata pentru a se potrivi si a se potrivi extinderea acesteia.
Caz clinic de reconstructie totala unde a fost efectuat schema
cuspid cu fosa ocluzala.

Fig.7

fig.8

In acest sistem de ocluzie , cuspizii functionali mandibulari se proecteaza in


mijlocul cintilor maxilari, in mod similar cuspizii functionali maxilari sunt
pozitionati la jumatate dinte lungimea vestibulo-orala a dintilor
mandibulari.Prin urmare , fortele ocluzale sunt transmise in paralel cu axele
lungi ale dintilor.Construirea cuspidului in fosa ocluzala a dintelui opus este
cel mai bine realizat prin tehnica de ceruire simultana a doua cadrane opuse
in urmatorul mod:
1.Indentificarea cuspizilor si contactelor realizate de cuspizi si sunt marcate
pe model.
2.Conurile sunt plasate dintii pentru cuspizii functionali mandibulari.Acestia
ar trebui situati la distatnta de 1/3 de la vestibular la oral.De asemenea ei ar
trebui sa intre in fosa mezio-distala
3.Apoi conurile de ceara sunt plasate pentru cuspizii palatinali.
4.Urmeaza cuspizii nefunctionali, de exemplu maxilar cuspizii vestibulari si la
mandibula orali.
5.Apoi urmeaza crestele marginale , crestele cuspidiene, sunt modelate
simultan pentru dintii opusi.
6.Se prafuiesc cu stearat de zinc mulajele si le punem in articulator inchis
impreuna entru a elimina contactele nedorite.Fiecare cuspid centric trebuie
sa faca contact cu fosele ocluzale opuse si sa faca contacte tripodale.
(fig.7;fig.8)
7.Finisarea marginilor se face ultima.

Fig.9

fig.10

Discutii
Exista anumite diferente morfologice care trebuie sculptate in timpul
efectuarii tehnicii Wax Up.Aceste diferente sunt:
La dinti mandibulari
1:In timpul miscarilor functionale , cuspizii vestibulari a fiecarui premolar
maxilar va trece distal de cuspidul vestibular a fiecarui premolar
mandibular.Pentru a facilita desocluzia usoara si rapida, este necesar de
amplasat o mica depresiune in forma de panta pe fata distala a cuspizilor
vestibulari a fiecarui premolar mandibular.(fig.9)
2.In timpul miscarilor nefunctionale a mandibulei , cuspidul mezio-oral am
molarului maxilar trece distal de cuspidul mezio-vestibular a molarului
mandibular.O crestatura este creata pentru a modela cuspizii vestibulari la
molarii mandibulari.
3.Cuspizii linguali al molarilor mandibulari si premolarilor ar trebui sa fie
suficient de scurti pentru a permite usor si rapid disocluzia.
La dintii maxilari:
In timpul miscarilor nefunctionale ale mandibulei cuspizii disto-vestibulari a
molarului mandibular are o directi mesio-linguala peste inclinatia vestibulara
a cuspidului mezio-oral a primului molar maxilar.Pentru a oferi cale de
evacuare a cuspidului opus , este necesar de a modela un canal la
nivelulmezio-palatinal a primului molar maxilar.Acesta este denumit
Canelura Stuart(fig.10).Toate aceste schimbari in modelul de ceara ofera
ocluzie stabila.

Concluzie:
Succesul pe termen lung a restaurarii este in mare dependent de mentinerea
armoniei ocluzale.Restaurari care sunt facute fara exacitatea morfologiei
ocluzale , va avea inadvertente.Ele pot fi corectate dar cu preturi ridicate

rezultind o ocluzie care este mai putin optima.Astfe, ori de cite ori sunt
facute mai multe restaurari este necesar de a planifica corect schema
ocluzala optima si schimbarile morfologice necesare trebuie efectuate la
etapa de ceara pentru a stabili ocluzia.

S-ar putea să vă placă și