Sunteți pe pagina 1din 2

CURS 2

iruri fundamentale
No iunea de ir fundamental este legat de posibilitatea de a demonstra convergen a
unui ir prin compararea termenilor s i ntre ei i nu n raport cu un element extern al irului.
Defini ia 1. Un ir (an )n 1 de numere reale se nume te ir fundamental sau ir
Cauchy dac satisface condi ia:
() > 0, () N ( ) a.. () m N ( ) i n N ( ) : an am < .
Lema 1. Orice ir fundamental este m rginit.
Lema 2. Dac un r fundamental con ine un sub ir convergent c tre un num r
a , atunci ntreg irul (an )n 1 converge catre a.
Teorema 1. (Criteriul lui Cauchy) Un ir de numere reale este convergent dac
numai dac este ir fundamental.
irul (an )n 1 cu an = 1 +

Exemplul 3. S se arate c

1
1
+ ... + 2
2
2
n

este convergent.

Aplica ii
Teorema 1. (Stolz-Cesaro) Dac (an )n 1 i (bn )n 1 sunt dou iruri de numere
reale ce verific condi iile:
(i) (bn ) este un ir cresc tor de numere reale pozitive cu limita + ;
(ii) exist

lim

atunci irul

an+1 an
=l
bn+1 bn
an
bn

are limita l.
n 1

a1 + a2 + ... + an
=a.
n
lim an = a atunci

Consecin a 1. (i) Dac lim


an = a , atunci lim
n
n
(ii) (Cauchy) Dac an > 0 , () n

lim n a1 a2 ... an = a

(iii) (Cauchy) Dac


lim n an = a .

an > 0 , () n

i exist

lim

an +1
= a [0, ]
an

atunci exist

Exemple.
1. nlim

1 p + 2 p + ... + n p
1
, () p
=
n p+1
p +1

2. lim n 1 + 2 + ... + n = 1 .
n

iruri remarcabile
1. Numarul e
irul avnd termenul general en = 1 +
Limita acestui ir se noteaz e = nlim
1+

Observa ia 3. irul (En )n0 , En =


en En , () n 1 .

2. Constanta lui Euler

n
k =0

1
k!

1
n

1
n

este strict cresc tor i m rginit: 2 en 3 .

are ca limit num rul e i avem rela ia:

1
2

1
n

irul avnd termenul general cn = 1 + + ... + ln n, () n

este strict cresc tor i

m rginit, 0 cn 1 , n , deci convergent. Limita irului (cn )n 1 se noteaz cu c i se


nume te constanta lui Euler. Se arat c c 0,577215664 .
3. irul lui Traian Lalescu

1
e

Este definit prin termenul general Ln = n +1 (n + 1)! n n! i nlim


Ln = .

4. iruri recurente
Un ir (an )n 1 de numere reale se nume te recurent de ordin k, dac este definit de o
rela ie de forma: an+k = f (an , an+1 ,..., an+k 1 ), n 1 .
Dac func ia f este liniar , spunem c recuren a este liniar .
Observatia 4.
(i) Cele mai simple rela ii de recuren au forma:
an+1 = an , () n , .
(ii) Recuren ele liniare de ordinul doi, omogene, cu coeficien i constan i sunt de
forma:
an+ 2 = an+1 + an , () n , cu a1 , a2 , , numere date.

S-ar putea să vă placă și