Fizica

Curs 11

Forta de interactiune electrostatica

dintre doua sarcini electrice
La baza tuturor interaciunilor electrostatice st legea lui Coulomb care
exprim fora F cu care interacioneaz dou particule avnd sarcinile
electrice q i Q, aflate la distana d ntr-un mediu cu permitivitatea
electric :

q Q
1 q Q r
F
2 ,F
2
4 r
4 r r
1

(N)

Elemente de electricitate
Campul electric este o forma de existenta a materiei din
jurul corpurilor incarcate cu sarcina electrica Q.
Intensitatea cmpului electric intr-un punct aflat la
distanta r este:
F
E
q

(V / m)

Q
4 r 2

0 ,r reprezint permitivitatea electric absolut a

mediului,
r
este permitivitatea electric relativaa mediului
0,
este permitivitatea electric a vidului

Elemente de electricitate
Potentialul electric la distanta r :

(V)

Intre doua puncte din spatiu cu potentiale diferite

apare o tensiune electrica V = U care determina
deplasarea sarcinilor electrice (curent electric).

Tensiunea electric ntre dou puncte ntr-un circuit

este definit ca fiind lucrul mecanic cheltuit pentru
deplasarea unitii de sarcin pe conturul respectiv d

dW F d
U

Ed
q
q

Elemente de electricitate
Intensitatea curentului electric:
dq

(A)
I
dt
Legea Ohm pentru un circuit simplu:

U
R

Energia dezvoltata de curentul electric:

(Ws):
dW U dq U I dt R I 2 dt

Puterea electrica:

dW
dt

(W):

 D.p.d.v. al proprietilor conductoare, substanele se

clasific in urmtoarele categorii :
Conductori (datorita deplasarii electronilor sau a ionilor),
Izolatori (dielectrici) (exista sarcini electrice legate care se

pot doar orienta sub actiunea unui camp electric),

semiconductori (conductia datorata deplasarii electronilor

si golurilor legaturi covalente nesatisfacute).

Regimul static al cmpului

electromagnetic
Conductorii
Dac un metal este ncrcat electric, sarcinile
electrice se distribuie rapid pe suprafaa metalului i
ating o stare de echilibru.
Intensitatea cmpului electric n interiorul metalului
este nul iar potenialul electric este constant i egal
cu cel de pe suprafaa metalului.
n acest fel, suprafaa metalului este echipotenial
iar vectorul intensitate cmp electric este orientat
pe direcia normal la suprafa.

 Dielectricii sunt substante neconductoare din punct

de vedere electric.
Modelul dielectricilor este folosit pentru a studia
efectul campului electric alternativ asupra substantei)

Semiconductori
Condutie electrica datorata electronilor si golurilor (legaturi chimice libere)

Elemente de electromagnetism
Electromagnetismul studiaz proprietile i
fenomenele produse de sarcinile electrice i curenii
electrici precum i interaciunile acestora.
Substanele sunt alctuite din molecule i atomi,
structuri neutre din punct de vedere electric.
Atomii la rndul lor sunt alctuii din
sarcini electrice pozitive concentrate n nucleu i
Electroni = sarcini electrice negative care graviteaz n jurul
nucleului.

Elemente de electromagnetism
Dac sarcinile electrice sunt n micare, datorit
efectelor relative, apare si o interaciune magnetic
i fora de interaciune este descris de relaia:
unde:

F q E vB

E reprezint intensitatea cmpului electric,

v reprezint viteza de deplasare a sarcinii electrice q,
B este inducia cmpului magnetic.

E i B sunt mrimi vectoriale ce determin

cmpul electromagnetic.

Elemente de electromagnetism
Ca urmare a interaciunilor electromagnetice,
particula purttoare de sarcini electrice i modific
n general impulsul, momentul cinetic i energia.
Deci cmpul electromagnetic se caracterizeaz la
rndul su prin impuls, moment cinetic i energie.
Se poate afirma despre cmpul electromagnetic c
are o existen independent i reprezint o form
de existen a materiei prin intermediul creia
interaciunile electromagnetice se transmit cu vitez
finit, din aproape n aproape.

Elemente de electromagnetism
Pentru a stabili expresiile analitice ale mrimilor E i
B, trebuie s cunoatem ecuaiile pe care le satisfac.
Aceste ecuaii cunoscute sub numele de ecuaiile lui
Maxwell ale cmpului electromagnetic se obinute
experimental i prin raionament matematic.

Elemente de electromagnetism
Linia de cmp este o curb a crei tangent, n orice
punct, coincide cu direcia vectorului E E r , t ,

respectiv a vectorului B Br , t .
Numrul liniilor de cmp ce traverseaz, pe direcia
normal, unitatea de suprafa este egal cu
intensitatea cmpului n zona respectiv.
Se numete flux al cmpului electric sau magnetic
printr-o suprafa , mrimea scalar definit de
relaiile:


dB B dS
dE E dS

Linii de camp electric: A in jurul unei sarcini electrice punctiforme

pozitive, B intre doua sarcini electrice de semne opuse

http://www.staff.amu.edu.pl/~romangoc/EM1-4-electric-field.html

Linii de camp magnetic in jurul unui magnet cu doi poli: N si S

Ecuaiile lui Maxwell sub forma

diferentiala ale cmpului electromagnetic:

E D
dD
jD
dt

este inducia electric

este densitatea curentului de
deplasare (al sarcinilor legate in atom)
dI
este densitateacurentului de
j

dS conducie
j v
= este permeabilitatea magnetica a
mediului
= este permitivitatea electrica a
mediului
dq
este densitatea de sarcina electrica

dV

B 0

B
E
dt

dD

B j
dt

D 0 r E

B 0 r H

In cazul aparitiei unui flux de sarcini electrice (curentul

electric) similar cu curgerea materiei (fluidelor) vom
avea:

v
0
t

Aceasta este ecuaia de continuitate.

Vectorul j v

este vectorul densitate curentului

electric de conductie.

N e
j v v
v n e v
V
V

Regimul staionar al cmpului

electromagnetic
Vectorul densitate de curent caracterizeaz
deplasarea dirijat a sarcinilor electrice care se
deplaseaz n conductor cu viteze diferite.
Dac concentraia sarcinilor electrice este n,
concentraia celor cu viteza este n1, a celor cu
viteza este n2, etc. Putem scrie:

j ei n i vi
j en v

nv

viteza de drift
v
i i

Regimul staionar al cmpului

electromagnetic
Electronii n micarea ordonat antrenai de
ctre cmpul electric generat de diferena de
potenial aplicata , interacioneaz prin
ciocniri neelastice cu ionii pozitivi din nodurile
reelei metalice, efectul acestor ciocniri fiind
asociate cu prezena
unor
fore
de
frecare:

Ff k v
Ecuaia de
micare
a
electronilor
este
atunci:

d v
dt

e E k v

k
e

v E
dt
m
m

d v

Regimul staionar al cmpului

electromagnetic
Soluia acestei ecuaii difereniale liniare neomogene

este:
k

m eE
v v0 e

km

mk timp de relaxare
Pentru metale 108 s i soluia
este:

eE
e E
v

k
m

iar densitatea de curent devine (legea diferenial a

lui Ohm):

ne
j
E E
m

unde nem este conductivitate electrica

2

Regimul staionar al cmpului

electromagnetic

este rezistivitatea electrica

Pentru un rezistor electric de lungime l si sectiune

transversala S avem:
l
1

R ,G
S
R
G este conductanta electrica (Siemens)

Radiaia electromagnetic
Radiatia (unda) electromagnetica reprezinta
fenomenul de propagare in timp si spatiu a
unei oscilatii electromagnetice.
Oscilatia electromagnetica are doua
componente, electrica si magnetica, care
variaza in timp si se genereaza reciproc.
Cele doua componente oscileaza in faza
perpendicular una fata de cealalta si pe
directia de propagare a undei (unda
transversala).

E intensitatea campului electric

H intensitatea campului magnetic

Radiatiile rosie, verde si albastra

(lungimi de unda diferite)

Spectrul radiatiilor electromagnetice

Spectru electromagnetic acopera un interval mare de lungimi de unda si

energii transportate. Radiatia poate sa vada un obiect daca are
lungimea de unda de acelasi ordin de marime cu dimensiunile
obiectului.

Radiaia electromagnetic
Radiaia electromagnetic are caracter dual, putnd fi
considerat att und ct i un ansamblu de particule
cuantice (fotoni). Energia unui foton se numeste
cuanta de energie si este egala cu h
poate fi tratat folosind principiile mecanicii cuantice
care spun c:
ntr-un atom electronii se pot afla numai pe anumite nivele
energetice, adic exist o distribuie discret a spectrului
energetic al unui atom sau molecul,
Trecerea electronilor de pe un nivel energetic pe altul are
loc cu absorbia sau emiterea unei radiaii a crei frecven
depinde de diferena de energie E dintre cele dou
nivele prin relaia:

Unde

h 6,67 1034 Js

E h
(constanta lui Planck).

Absorbtie

Modelul planetar al
atomului

Emisie

 Atomii si moleculele pot absorbi sau emite radiatii

electromagnetice a caror lungimi de unda sunt
caracteristice substantei respective.
Totalitatea radiatiilor pe care le emite un element chimic
sau o molecula alcatuieste spectrul de emisie al acesteia,
iar
totalitatea radiatiilor absorbite de un element chimic sau
molecula alcatuieste spectrul de absorbtie al acesteia.

Spectrul de emisie este folosit pentru a afla

compozitia unui material (este diferit pentru fiecare
element din sistemul periodic).

Spectrele substantelor in stare gazoasa sunt alcatuite din linii spectrale.

Doar cateva dintre elementele chimice sunt caracterizate printr-un spectru

simplu format din cateva linii. Majoritatea substantelor au spectre complexe in
care pot fi identificate unele linii spectrale specifice, de intensitate mare.

Spectrul de emisie al hidrogenului

Spectrul de emisie al fierului

Spectrul de emisie al Soarelui impreuna cu linie de absorbtie ale diferitelor

elemente