Sunteți pe pagina 1din 6

Ludwig van Beethoven (1770 1827)

S-a nascut in Germania, la Bonn, intr-o familie cu traditie muzicala


Tatal sau era tenor la curtea din Bonn, Johann van Beethoven, iar mama sa,
Magdalena Keverich.
Tatal sau, observandu-i aptitudinile muzicale, isi dorea ca Beethoven sa fie un
al doilea copil minune.
Primele lectii muzicale le ia de la tatal sau dar si de la profesori renumiti ca
Christian Gottlieb Neefe (cu care studiaza Clavecinul bine temperat, lucrari
din creatia lui Handel si culegerea de sonate pentru clavecin ale lui Carl
Philipp Emmanuel Bach)
De la 7 ani lucreaza ca organist in orchestra curtii din Bonn acumuland cat
mai multe experienta.
In 1783 devine acompaniator al capelei imperiale, este prezentat public de
catre profesorul sau tot acum devenind asistentul lui Neefe si tot acum
devine organist si violonist secund al orchestrei curtii din Bonn.
In 1789 pleaca pentru prima oara la Viena, se intoarce la Bonn iar dupa
moartea mamei sale se intoarce la Viena studiind cu Salieri, Haydn si Johann
Schenk.
In 1795 concerteaza pentru prima oara in fata publicului vienez prezentandusi primul concert pentru pian.
Lucreaza ca liber profesionist, pleaca in turnee de concerte in Europa.
In 1800 apar primele simptome ale bolii sale (surzenia), si cu toate acestea
acum incepe perioada de maturitate a lui Beethoven (simfonia a 3-a,
Pastorala, sonata Apassionata).
In 1818 deja este surd in totalitate, comunicarea cu cei din jurul sau facanduse cu caietele de conversatii.
Tot acum scrie missa Solemnis prezentata in 1820 .
In ultima perioada a vietii sale scrie ultimele sonate de pian (de la 101 in sus)
si ultimele cvartete de corzi.
In 1824 are loc premiera simfoniei a IX-a, scrisa de fapt in 1820, la 10 ani
distanta dupa simfonia a VIII-a, primele schite ale simfoniei a IX-a datand din
1815.
In 1827 , in 26 martie, se stinge din viata, fiind inmormantat in cimitirul
central din Viena alaturi de Schubert.

Perioadele de creatie:
I.
-

1783-1802 parcurge influentele inaintasilor clasici (Haydn, Mozart si


scoala de la Mannheim)
Parcurge perioada prelucrarii si continuarii creatoare a traditiilor clasicilor
germani.

II.
-

III.
-

1803 1814 se observa continuarea stilului sau personal, a extinderii


discursului muzical, in care apar trasaturile romantic.
Tot aici se observa o maturizare a continutului muzical si o tendinta spre
programatism.

1815-1827 este atins apogeul creatiei beethoveniene si a creatiei


clasice, cu deschideri spre romantism.
Se accentueaza latura subiectiva, diversitatea formelor si diversitatea
armonica.

Melodia pregnanta si expresiva, construita din elemente simple, adesea preluata


din fragmente de game, sau din acorduri arpegiate reduse la cateva note repetate.
-

Este simpla in alcatuirea ei, cu putine broderii si ornamente, plasate mai ales
in momentele cand sunt cerute, si mai ales in registrul grav.

Ritmul are un pronuntat character de ritmuri de dans si de mars , intalnim


sincope, contratimpi si pause.
-

Beethoven prefera saisprezecimile grupate cate 4 pe timp, si acestea de


preferinta in registrul grav.

Armonia a preluat tehnicile si practicile clasice.


-

Bitematismul , puternic contrastant, genereaza conflicte armonice tensionate,


date de utilizarea cromatismelor si de modulatiile rapide.
Foloseste pedala foarte frecvent intalnita, cadenta intrerupta, foloseste
tehnica imitative si stilul fugat.

Creatia simfonica: - se pastreaza tiparul fix cvadripartit cu succesiunea Allegro,


Andante, Menuet, Allegro, exceptie facand simfonia a IX-a in care se inverseaza
partile interioare, Scherzoul precede Andanteul.
Simfoniile I, II, IV, VII si IX se pastreaza introducerile lente.
Simfonia I o scrie la varsta de 29 de ani, este in Do major iar in simfonia a IIa
inlocuieste Menuetul cu Scherzo-ul.

In simfoniile I si II merge pe traditia lui Haydn si Mozart si sunt considerate lucrari


ale apogeului clasic.
Simfonia a III-a Mib major (Eroica) - a fost compusa in memoria lui Napoleon si
( apoi stearsa dedicatia)
-foloseste pentru prima oara marsul funebru si renunta la obisnuita
introducere lenta.
Simfonia a IV-a Sib major reintroduce introducerea lenta iar in partea a III-a
(Scherzo) integreaza doua triouri (Scherzo-Trio-Scherzo-Trio-Scherzo).
-

Este contemporana cu Concertul pentru vioara in Re major, cu


cvartetele Razumovski si cu Sonata Appassionata.

Simfonia a V-a (Destinului) este cea mai unitara d.p.d.v. tematic, motivul
principal reaparand pe tot parcursul simfoniei, mai poate fi numita simfonia pe o
tema si un ritm.
Simfonia a VI-a Fa major (Pastorala) - prima simfonie programatica, cu program
declarat
-

Se mai numeste si Amintire a vietii de la tara


Este o simfonie romantica in care compozitorul reda trairile sale
sufletesti din mijlocul naturii in care aduce melodii de inspiratii
folclorice
5 parti: 1. Trezirea unor senzatii.
o 2. Scena la parau.
o 3. Vesela intrunire a taranilor.
o 4. Furtuna.
o 5. Cantec de pastor.

Simfonia a VII-a - La major datorita ritmului de dans, Wagner a intitulat-o


Apoteoza Dansului.
Simfonia a VIII-a (Mica Simfonie sau Mica Pastorala) Fa major revine la genul
primelor doua simfonii atat prin formatie orchestrala mai restransa cat si ca
structura (In partea a III-a readuce Menuetul)
Simfonia a IX-a (La distanta de 10 ani de simfonia a VIII-a) re minor unica in
creatia clasica pentru orchestra, cor si ansamblu vocal (cvartet)
-

La finalul partii a IV-a introducand versurile lui Schiller, Oda


Bucuriei.
Lucrarea a fost dedicate regelui Frederic al III-lea al Prusiei.
Apoteoza vocal simfonica a clasicismului, si face trecerea si este o
sursa de inspiratie pentru romantici.

Uverturile 11 uverturi dintre care 3 s-au remarcat (Egmond, Coriolan si Leonora)


Uvertura III Leonora- are 3 variante folosite ca incercari pentru opera
Fidelio.
Prima varianta: Leonora 1 tripartita intr-un stil de improvizatie, fiind considerata
mult prea simpla pentru o opera.
Leonora 2- este pus accentul pe imaginea eroului victorios (Florestan) in special
este pus accentul pe Aria lui Florestan.
Leonora 3 Uvertura operei Fidelio nu contine nicio tema din opera.

Creatia vocal-simfonica:
Alcatuita din 2 misse: 1. Missa in Do pentru orchestra , cor si cvartet vocal,
comandata de printul Eszterhazy
2. Missa solemnis re minor pastreaza partile stricte ale unei misse catolice.
-elementele noi aduse fiind cele de alcatuire a ansamblului si de
expresia clasica beethoveniana.
Oratoriul Isus pe Muntele Maslinilor parafraza dupa Evanghelie unde doua
scene raman esentiale : agonia lui Isus si arestarea sa.
Fantezia pentru pian, cor si orchestra, contemporana cu Concertul 5 (Imperial)
si simfoniile V si VI.

Creatia de scena: Opera Fidelio unde combina elemente de singspiel german cu


cele din stilul operei italiene si franceze.
-

Opera in 2 acte cu actiunea in Sevilla la sfarsitul secolului XVIII


Alcatuita clasic, limbajul armonic, melodic,ritmic fiind tot clasic.

Creatia instrumentala: - Sonatele pentru pian 32 de sonate pentru pian

-primele 12 sonate sunt scrise pana in anul 1800 si releva asimilarea


lucrarilor haydniene si mozartiene.
- cele 3 sonate Op. 2 au fost dedicate lui Haydn .
- Sonata Op. 13 a fost dedicata printului Karl Linghowski.
- Urmatoarele 7 sonate sunt scrise intre 1800 si 1802 si reflecta
maturitatea compozitorului
-cauta o noua piesa pe care sa o introduca in genul de sonata, si
anume marsul funebru (Op. 26)
- tot in 1800-1802 apare sonata Lunii compusa dupa o noapte
petrecuta de Beethoven pe malul lacului Lucerna din Elvetia.
- contemporane cu Simfonia a 3-a sunt cele doua sonate pentru pian
Waldstein (op. 53) dedicata contelui Waldstein (Sonata Aurora este denumita in
Franta) si sonata Appassionata (Op. 57)
-in ultima perioada apar cele 5 mari capodopere de la Op 101, scrise
intre 1816- 1822 in care Beethoven se indeparteaza de forma traditionala clasica.
-Hammerklavier Op 106 compusa in 1818

-Sonatele pentru vioara 10 la numar, cu aceeasi evolutie stilistica ca la


celelalte genuri, pornind de la caracterul clasic vienez tinzand spre polifonizare si
individualizare a caracterului ajungand la enuntarea unei noi fraze a sonatei duo
(Sonata Primaverii)
-sonata Kreutzer (Op. 47) dedicate violonistului Kreutzer
denumita de Beethoven sonata pentru vioara si pian obligata scrisa in stil
concertant

Liedurile aproximativ 65 de lieduri dintre care Cantec Elegiac, ciclul de melodii


Cantece catre iubita din departare (primul ciclu de cantece din istoria muzicii
legate intre ele printr-o singura idee)

Cvartetele 17 cvartete de coarde

-primul ciclu, Op. 18 , ilustreaza traditia clasica vieneza


-urmatorul ciclu, Op 59, dedicate contelui Razumowski in care
Beethoven utilizeaza teme ruse
-cvartetele Op. 74, Cvartetele Harpelor.
-cele 6 Op. finale (Op. 127, 130, 131, 132, 133, 135) in care Beethoven
parcurge o diversitate a structurilor avand succesiuni de pana la 7 parti.
-Op. 131, 132, 135 sunt cuprinse in asa zisa Marea Triada
-Op. 133 este intitulat marea fuga
-prin aceste cvartete Beethoven deschide drumul romanticilor.