CERCETARI

ASUPRAUMIDITATIILEMNULUI
DE STEJARiN STAREVERDE
Ing.Dr. EUGENVINTTLA
T A B L AD E M A T E R I I
L Int roducere.
| I . Mersul cercettirilor.
7. Da:te ast4rra arborelui cac.e a lost ceroetat.
2, Doborirea arborelui gi scoaterea rondclelor.
3. Scoaterea probelor $i cAntinirera lor.
4. Det,orminairea cam{i(6!ii de ap5 a{lati
in lemnul vec,<le.

lll. Rezultatele cercetdrilor.

1. Varia{ia umiditdtii ,.u,, a lemnuluri pe
directia trans,versald a arbor.elui.
2. Vnriafia u,triditifii ,,u" a lemnttlui pe direclia longirtudinali
a arbo .
relui,
lV. incheiere.

I. Introducere
Primele cercetiri asupra umiditdtii lemnului
in stare verd'e au
fost ficute in Germania de R. Hartig (lgg2_1gg31,
d"
a limuri legile dupi care se f*ce circulafia ,"n"i ",r."opul
l" urf,*i i'
general, Ele au fost continuate gi de alli
cercetitori, fie spre
-a a
pune in evidenfd deosebirile dintre anoti,mpuri,
fie spre
ca_
,acteriza speciile din punct de vedere al duraminilicarii,
Astfel
s'a constatat ci existd specii firi o du'aminificare propriu
zisd,
Insd.cu o inimi mai uscatd decit restul lemnului,
sau specii din

EUGEN VINTILA

(Micontra cu o inim5 mai uda, curn este cazul uneori la brad

chels, 1941).
Cercetiri cu privire la conlinutul de api al lemnului verde
inima de
au fost de asemenea tintreprinse spre a catacletiza
ger dela Ia{ precum 9i inima roqie dela aceeaqispecie' In {ede umiditate la lemnul verde au $isit o aplio"r"l
""r""tdrile
cafie largi ,in toate cerceldtile lemnului cu caracter biolopic'
in lemnui
Cunoagterea cantitdlii de api 9i a repartiliei ei
momenverde ne poate da in acelaqi timp o indicaliune asupra
gtiut
Este
ciuperci'
de
tului in care lemnul verde poate fi atacat
in
lenm
cd,vleala ciupercilor nu este posibili decAt dacd existi
api
in
Zonabo{ali
respirafiei'
un volum minim de aet, necesar
ciuperdin alburn constitue pAnd la o limitl o proteclie contra
ia locul'
cllor, Pe misura rin care insd apa se evapori 9i aerul ii
fie
' indeplicondifiunile de desvoltare ale ciupeteilor lncep sd
sau
nite, Astfel se explici albistrirea pinului 9i a moliftului
asemdnitoare'
incinderea rapidi a fa$ului, ca Ei alte fenomene
care se
La un arbore in picioare, ultimele inele anuale' prin
aer'
lace circulafia sevei ascendente,principial nu pot conline
poate pltrunde
deoareceacesta ingreuiazd circulalia, Aerul ins6,
perturbafiuni'
din momentul iq care arborele este rdnit, caazdnd
la locui
Un vas ,intrerupt prin rinire lasd sd pdtrundd aerul
este
circulalia
care
in
rdnirii, din care cagzd se produce o zond
vigoarei
ingreuiatd, Asemenea zone pot avea o influenli asupra
mai
mici'
sau
mare
mai
misur[
de vegetafie a arborelui, intr'o
dupi Sravitatea fenornenului'
de circuLa steiar, in deosebi, apar multe fenomene le$ate
vdrfului sau
ialia sevei, ca: formarea crdcilor lacome' uscarea
care
chiar uscarea completi a arborelui, Aparifia ciupercilor
total6'
sau
se constatd in asemenea cazxri de uscare parliali
iar nu
situalii'
acestei
a
este aproape totdeauna o consecinln
cauza proPriu zisd'
circulalia seCarrzelecare produc asemeneaperturbafiuni in
sau qonarbore
vei pot fi condi{iuni cu totul speciale' tre$atede
m[suri culturale'
di!;ni cu totul $enerale, le$ate de climi' sol'
in massi a aretc, gi care, la rdndul lor, pot produce uscarea
horilor.

-U,Y,ID]TATEA LEMNULUI DE STEJAR

cercetdrile de faln au avut de scop si stabileasci in primul

rdnd metoda de lucru gi in al doilea rincl si iormeze punctul
de plecare pentru alte cercetiri, cu aceasti metodd - perfecfionatd insd - am intreprins ulterior cercetdri pe scaid rr.ai
mare gi la alte specii (10),
un cuvant trebue spus asupra modului cum au fost efectuate
aceste cercetd.ri,Ele au fost incepute in anul 1935, din indemnul
ci-lui Prof. M. Dricea, geful secfiei I-a qi directorul Institutului
de cercetdri si Experimentafie Forestieri, in momentul in care
I abbratorul de Tehnologie a Lemnului aiunseseJa un prim
stadiu de utilare. operaliunile pe teren au fost efectuatein colaborare cu d-l ing, N, Ghelmeziu, cu care am calculat gi pri_
mele rczultate, Dupi intoarcerea dela studii din Germaniu, n.pus din nou in lucru materialul, probele fuseserd.pdstrate ra laborator, facand restul determinirilor qi calculelor.
Am redactat dupd aceea materialul, spre a putea fi publicat,
ddnd astfel posibilitatea de a fi cunoscut rezullattl acestor cercetdri.
D'lui ing, Eftimie I'etrescu, fost gel al Ocolului silvic
]iSinegti.
ii adresim cu acest prilei un cuvAnt de mullumire pentru spriiinul dat la efectuarealucrdrilor pe teren.

II Mersul cercetirilor
7. Date qsupra arborelui core a iost cercetat
Arborele folosit in cercetirile de fali a lost un steiar (euercus
Robur L,), rin vdrstd de 100 ani, din pddurea Ciolpani, Ocolul
silviq Tiganegti-Ilfov.
El
parte
_
^ficea
-dintr'un arboret de stejar rdrit (consistenfa
Ct,6-0,7), care suferise in trecut din cauza pdpunatului, Avea
diametrul terier de 60 cm qi,inilfimea totald de 23,g0m, Trun.
chiul avand o formd pufin incovoiati qi inclinatE spre sud, prezenta doud. ramificafiuni, una intre 8,30-9,30 m gi alta intre
14,30--15,30m, Crescuse degajat de iur impreiur de arbori,
constituind un lel de rezervd.a arboretului. Terenul orizontal, la
circa 100 m altitudine, avea solul tasat din cauza piEunirii din
trecul

EUOEN VINTILA

La secfionarea arborelui in rondele am consfatat cd lusese

atacat de insecta Cerambyx cerdo L', care ii $iurise in deosebi
duramentul in partea de ios a trunchiului,
Arborele prezenla unele crdci uscate, Dupd aspectul exterior
se putea vedea ci nu se Sisea intr'o stare prea bund de ve$etatie,
Insigi prezenl,alui Cerambyx este o dovadd in plus, deoarece
cste gtiut ci aceastS,insecti nu atacd decdt arborii lincezind'
2, Doborireq.qrborelui gi scoaterearondelelor
Doborirea arborelui gi scoaterea rondelelor a avut Ioc la 2l
Ianuarie 1935. Operaliunea s'a ficut pe o vreme pufin favorabild, cu zdpadd"abundentd qi frig,
Inainte de doborire s'a insernnat pe trunchiul arborelui, cu
aiutorul unei grife, direclia nordicd spre a avea posibilitatea
inscrierii rezultalelor pe secliunile arborelui, dupi punctele ear
dinale,
Dupd doborire, arborele a fost seclionat cu aiutorul mai multor joagdre, deodati, din metru in metru, fiind astfel scoase22
rondele de circa 10 cm Srosime fiecare, Acestea au fost imediat
parafinate pe ambele tele cu parafini topitd, Aceasti operalie,
care s'a efectuat cu ajutorul unor gpacluri gi pensule, avea de
rcop s5 evile pierderile de umiditate in timpul'transportultti
pdnd la Bucuregti,
Rondelele au fost impachetate in saci, cu paie intre ele, spre
a evila cdd.ereastratului de parafinii in timpul transportului,
Cu acest prilei am fdcut constatareaci acoperirea cu palafin5. in stare topiti nu di la rondelele ude un strat aderent lem'
nului, decAt daci parafina este la temperaturd ioarte apropiatS.
de aceea de solidifi'cate' Altfel se desprinde ugor de pe |emn,
datoritd presiunii apei 9i vaporilor ce se produc in contact cu
parafina iierbinte, In""r"ar"u de a acoperi suprafala rondelelor
cu parafind prin {recare cu bucdli de parafinS tn stare solid5.,
nu a dat rezultate satisficitoare, deoarece nu s'a oblinut un
strat continuu, Pe de alti parte operaliunea dtteazd foarte mult,
ceaqe constitue un alt inconvenient,
Rondelele au fost scoasein srosimi pani la 10 cm pentru ca
suprafelele par4finate si poat6 fi taiate qi indepartate $i nurnai
partea dela miiloc si serveasci la determiniri'

UMIDITATEA LEMNULUI DE STEJAR

Greutifile de lucru intAmpinate cu acest prilej ca gi experienla de mai ldrziu, m'au convins c5.pentru asemeneacercetiri,
rimdne de recomandat metoda clasici a cintiririi probelor in
pd.dure,imediat dupd debitare,Pentru aceasta trebue ales,bineinfeles gi un anotimp in care se pot face cercetdrile pe loc in
pidure, aEa cum a procedat R, Hartig la 1883,Daci scopul cercetirilor ar cere ca asemeneadeterminiri si iie ficute totuqi
prr tirnp de iarni, se va ciuta un loc unde si se giseasci rin apropiere un canton sau o casi de pidurar n in care si se instaleze
balanfa de c.dntirire, aga cum am procedat maL tdrziu Ia alte
cercetiri,
3. Seoatereaprobelor qi cdntdrirea lor
Aceastd"operaliune a fost efectuati Ia Bucuregti,in Laboratorul de Tehnologie a Lemnului,
Rondelele parafinate au fost tiiate la fierdstriul cu panglicd
pe ambele fe!e, indepirtAnd straturile parafinate, In acest mod
am indepirtat gi pnrlile care-au putut {i iniluenlate de evaporarea inevitabili dela suprafafa rondelelor.
Partea asfel obtinutd,, dela mi!locul rondeielor, s'a tiiat mai
departe in cruciEpe doui direcliuni: N,-S,.,siE,-V,, conform in
semnirilor avute la fiecare rondeld. S'au scos astfel patru fiEii
de 2-3 cn ldlime, dela periferia rondelei pAni la centru, cum
arati schifa alituratS, (Fig. 1). Desprindereagirupelorde inele
s'a fdcut cu ajntorul unei ddlfi, avind griii ca alburnul si
fie luat totdeauna separat. Aceste probe au fost numerotate
astfel ca s5. se poati cu ugurinld stabili ulterior pozi\ia in arbore. Fiecare probi purta o cifr5. romanX, care arXta numirul
londelei. una din literilel N, S, E, sau V, spre a indica direcfiunea fald de punctele cardinale gi o cifri arabd care preciza po'
zilia probei fa!6 de periferia rondelei,Astfel proba IN2 face parte
din rondela I-a dela sol, este luatd pe.direclia Nord-centru gi
este a 2-a probd,dela periferie spre centru, In acestmod pozilia
probei a fost perfect determinatS,
In misura in care se scoteaugi se insemnariprobele, aqestea
erau puse gi pistrate pAnd la inceperea cAntiririi, in borcan-e
mari de sticl5 inchise, spre a evita pierderi de umezeald,.
Daci nu s'ar fi luat aceasti precauliune si probele ar ii fost
linute in aer liber pAni la cAntdrirea uhimei probe din rondeli,

EUOEN VINTILA

avAnd in vedere ci operalia cAntdririi tuturor probelor unei rondele a durat l-2 ore (dupi mdrimea rondelei), ultimele probe
cAntirite ar fi fost rinsotitede pierderi mari,
Dupi ce au fost astfel cAntirlte toate probele unei rondele'
s'a procedat la debitarea altei rondele gi la cintirirea probelor
acesteia,gi a, m' d,

N
]\

xq
jIE
l,N+

,iG

INe
rlNz

$lt

s rNd\c\;\ ;r\;r\
;l'.:1,,i
1;
rl'isl=-ls{*.{sfs{sj
-lht .11-i:-\*t-\-i
*lsl
.-

-.-l

-/-i;l;l.HlrlHl

lH

;{

*fsj"
:-:.f
'Tq;.1
,i:_L

-fl.
,ISc
i I52i

-;

S
f0. 1. Schenadupdeitres'austosprobelede uniditate b rudelele*steyr

Deoarece probele anterior punerii lor in aceste borcane, adici

in timpul numiririi inelelor, precum 9i in timpul cAntiririi, care
s'a fdcut fdrd vase speciale de cAntdrire, suferi totuqi in mod
inevitabil o pierdere de umezeald,s'a cdutat sd se determine
aceasti pierdere, spre a corecta rezullalele finale,
S'a procedat astfell s'au sqos doui serii de probe identice
ug.iur" ln rondeli (avdnd deci acelaqi $rad de umiditate),
"u care una s'a pus imediat, firi a i se mai numira inelele, indi,n
tr'o fiold inchisd de cintirire gi sla cintirit; cealalta a fost ma-

UMIDITATEA LEMNULUI DE STEIAR

nipulati in aceleagicondiliuni ca toate probele, gi a lost cdntdritd liber, S'a determinat umiditatea acestordoud serii de probe,
Diferenfa constatatd.este pierderea prin uscare rin timpul marripulirii, S'a aflat cd ea este, in valoare mijlocie, de g% in raport cu umiditatea probelor cantdrile liber. De aceasti valoare
r,'a finut seama la calcularea rentltatelor definitive.
Trebuegtemenfionat cd in afara acestor pierderi inevitabile,
existi gi alte pierderi, care au loc chiar in pddure gi anume in
momentul debitdrii gi ,insemnirii rondelelor, prin evaporafia
TABLOULNr. I
Calculul pierderilor de umiditate priu manipulare la probele de lemn
o
,7o

I
2
3
1

t-4

Urniditatea,,u" a lemnului

Pierdereade umiditate

Probelecdn-I probelecdn- In valoare

tdriteinfiotel tarite tiber a b s o l u t i
55
4O,2
51,8
50,1

I
|
|
|

s+,ll
SS,Z
49,8
47,8

In valoare mijlocie

1,3
0,3
2,0
2.4

olo

|
I
I
I

2,4
1,3
4,0
5.0

OBSERV.

Pierdereain o/r
este socotiti
t a 1 5d e u m i d i .
tatea"u" a pro.
belorcAntdrite
liber.

apei delb suprafa{a rondelelor. Acestea, parfial, pot fi mic$orate

prin indepdrtarea unui strat de lemn dela suprafafa rondelelor -operalie ce s'a ldc't la laborator - lolosind numai miilocul rondelei la sqoaterea probelor,
cdntdrirea probelor s'a fdcut cu o balan{d semi-automati, ctr
amortizor de uleiu, care asigura o cdntd,rirerapidd gi cu precizia
de 0,01 gr, Ele au fost uscate la 1050C,intr'o etuvd electricd,
, Heraeus" cu reSlare automatd de temperaturd, pind la ob!inerea Sreutifii constante,
Ricirea probelor s'a fdcut in exicatoare cu cloruri de c,arciu,
in care s'au pdstrat pdnd la cAntdrire,
In total au fost scoase620 probe,
4. Determinarea cantitd{ii de apti altatd in lemnul uerde
Prin cSntdrirea succesivi a probelor in stare verde si uscati,
a$a cum s'a aritat anterior, s'a putut calcula, dupi formula
G-g
u :
169, umiditatea lemnului tn raport cu gireutatea ab.
g_o

EUCEN VINTILA

solut usc,ati (,,G", fiind $reutatea verde iar ,,8", $reutatea dupd
uscare'in etuvi la 1050C)'
Aceasti valoare a umiditi{ii lemnului, in raport cu $reutatea
materiei lemnoase lipsite complet de api, este lrecvent intrebuintati in toate cercetirile de aceastd natur6, Ea ate avantajul cn se obfine relativ ugof, numai prin doui cintdriri succesive
gi nu necesiti decat o balanli cu o cdntdrire mai rapidd. Precizia delerminirilor este condilionatd de aceea a balanfei 9i ra'
piditdtii lucrului, Pentru multe cercetiri cunoagtereaumiditSfii
in raport cu greutateaabsolut uscatd este suficientd')'
III. Rezultatele cercetdrilor
p e dir eclia tr ansuer sqld

t, v ariatia umidit dfii,

"" : ::il::i::

Pentru a putea urmiri mai cu ugurin!fl varialia umiditilii lemdela

nului pe diredlia transversali a arborelui, cu alte cuvinte'
periferia rondelelor spre centrul lor, am intocmit cu rezultatele
oblinute diaSrameledela fig, 2qi3,
Din rnersul acestor dia$rame se constati ci umiditatea cea mai
ridicatd se Sdsegtela toate rondelele,a$a cum este de agteptat,
in zona de alburn, unde ea variazd intre 70 9i 90 la sutS'
In rondelele la care zona de alburn trece de 10 inele, se constati o scddere a umiditilii 'in porfiunea ce trece peste aceste
inele; spre interiorul rondelei' In aceasti porfiune de alburn' in
general foarte inSust6, ea este cuprinsi intre 60 9i 80 la suti'
In duramen umiditatea este cuprinsi in mediu intre 45 9i 55
la sutd, Deosebirea de umidita.te intre alburn 9i duramen este,
aga dar, numai de circa 25 la su-15.Este o deosebire in $eneral
mici in comparalie cu alte specii, in deosebi faln de riginoase
unde ea poate ajunSe la 100 la suti, La pin, de exemplu' in du1) In unelecazuriinsd,atuncjcdnd.voimsd.cun9a9!e1,1lY9lilYl9.u

"t'
verde.
din iemn, este necesarsi se determine.gi volumul probelorin stare
;qi'.int{ucat
prinia
cdnt4rire
dupi
imediai
lil^Jta-i.i6imin"r"tieUue *cuta
forme g;or"trica perfecti, tiebueqtefolosittr o rnetodi ba;r"-b;b
"ii;;-o
apei(Arhirnede).In chdrulcercetdrilorde fa{6
;;it;
orincipiutOesto"cuiiii
aseminei determinirin'atrfost efectttate.

UMIDITATEA.LEMNULUI D! STEJAR

-J

lEbenude dd

i\lofd+tentrulronde/et
lr-^rr-\Ltt,/cm
Js
fl
25

Sos

N
?0

?J

to

N
t0

ti

q
z0

?J

N
*,*
+e,,.J
n

?Sr^(VpSt)

fig 2Vartatiauniditatttlemnuluiin dit'eritesectiunale arborelur

,

Legendd
Linitd dtntrealbans durann
Centrulroodela
)irecha llord Sud
Drecln tst -l/est

28

EUGEN VINTILA

4
3ol
EO

ftond
XVnl
( ?0.30
n)

n
60
50

3*

*a

90
80

frondXTI|
(n.nn'1

,0

ic

60

t0
a0

RondXW
(16,30n)

q)

rF

t*i*8--l--E

N.-E

fig. 3

R d tneleanuate

N-E*

nodelet+S1
Centrv!

Cnliltdd-+

n--A--;-i-i-ffi

Varialn unidttdlii lemnulurin dfsite secliuniale arborelui

s v

2S

UMIDITATEA LEMNULUI DE STEJAR

il

ramen s'a constatat ci se gdsegtenumai apa de saturafie a fibrei, circa 30 la sutd, fin timp ce in alburn ea poate ajunge la
150 la sut5,
In duramen variafia umiditdlii are un mers relativ neregul.at,
datoriti gi neregularitililor de structuri care intervin in deosebi
la arborii cresculi rar, cu/coronamente desfdcute, La unele din
rondeleledin partea de jos a trunchiului, se poate vedea cd umiditatea meriecrescAnddela periferia duramenului ,unde are valoarea cea mai scizut5", spre centrul rondelei, O culminare a
acesteiumiditdfi ar p6.reasi aibi loc spre mijlocul zonei de duramen (intre centrul rondelei gi inceputul duramenului),
Acest mers al umidit5{ii in duramen, apare mai evident 'in dcosebi la rondelele: I, III, V si VL La celelalte rondele, din cauzc,
fi0
10a
".q

L80

-50
40
cn 25
+
SUD

?0 E
O :J
0
,0
li
albm-t<lnnarc$te'
cmtrul rondels-

to

t5 cn
uoP

Ftg4 Varnlia
laorondeld
unidttlii.U'
defE w n;ni rasie
variafiunilor prea mari, nu se poate stabili o tendinli de urcare
sau scoborire.
Degl umiditatea in duramen la stejar este aqa de ridicatd, dupi
cunoqtinlele de pini azi, apa liberi de aci nu ia parte la circulalia sevei. Cercetirile ficute de Hartig (1883), prin cercuirea a
2 slejari, au aritat aceasta in mod clar,
Din mersul acestor diagrame se poate de. asemeneaconstata
ci intre felul repartifiei umiditSlilpe direcfia N-S qi E-V nu poate
Ii stabiliti nici-o deosebireapreciabilS..ea f5cAndu-seaproape la
fel gi cu aceleaginere$ularitifi.
Pentru a putea compara cu mersul uniditdfii ia alte specii de
foioase, am reprodus dupd alte cerceteri (10), diagrama- dela
lig. 4, care reprezinti variafia umiditifii lemnului la o rondeli
de fap la 1,50 m dela sol. Din mersul acestei diagrame, se vede

EUGEN VINTILA

ci la lag alburnul are o umid,itatecuprinsi intre 80-100 la suti,

iar inima rogie - corespunzitoare duramenului propriu zis, - o
umiditate care scoboard.pind la 60 la sutd. Alburnul cuprinCe
aci,insi o zond foarte lati de lemn, in comparaliecu steiarul,

2.,Varialia umiditd{ii ,,t1"e lemnului pe direcliunea

longitudinald a arborelui

Spre a putea urmdri in acelagitimp varialia umiditdfii lemnului qi pe direcfiunea lon$itudinali a arborelui, s'a calculat la fiecare rondeli, cu aiutorul celot 4 probe corespunzitoare direcliuniilor; Nord, Sud, Est gi Vest, umiditatea medie pentru liecare
grupi de 10 inele, incepAnddela 0,30m dela sol gi pini la ultima
rondeli dela virf fTabloul Nr, 2),
Cu valorile ob{inute s'au intocmit diagrameledela lig. 5, care
redau.varialia umiditSlii din 10 in 10 inele 9i la diferite indlfimi
dela sol,
Din mersul acestor diagrame se vede in mod loarte clar varia{ia umiditdfii cu inilfimea pentru Liecare zond.de lemn.
La prima rupi de inele dela exterior, formatd inteSral din alburn (grupa 94-84), se constati urmitoarele:
Umiditatea cregte de jos in sus pdni la indltimea de 8,30 m,
unde atin6ievaloarea maximd (u:89 la sutd), dupi care scade,
cu mici variafiuni, pAni la vArlul arborelui, IJn mers asemdndtor
il are gi zona de alburn din grupa urmitoare de inele anuale,
{rupa 84--74),la care valoareamaximi pare sd fie atinsi chiar
qevamai de vreme, la inillimea de 7,30m. Deosebireadintre umiditatea dela 7,30 m Si 8,30 m este insi foarte mici,
In mersul umiditnlii la acestedoud zone de alburn se constati,
in afara punctului caracteristic ard.tat dela 8,30 m gi un al doilea
punct la I4,3D m, dela care umidi'tatea, dupi o uqoarXtendinli
d.e cregtere, prezintd din nou o scddere pronunfat5, Mersul
acesta al umiditdtii in alburn trebue pus in le5turd cu coronamentul, In adevir, coronamentul la arborele cercetat incepe deaaupra inilfimii de 8,30 m, unde se constati o primi ramificafie,
La indlfimea de 14,30 m incepe cel de al doilea rind de crici

;ffilL!Tri,,,

wrrorup

;trwlf

i,L,o;;:W?'-/'iiete
l4l A'upa
J4-14 nele
60
70
60
fr

a
qD

80
70
60

50
a

&
70

-b

60
50
q

rr

/0
60
t0
a

tf

Ir

i d,1,'*,

a!fup!!-(se;te

Liffi-il
.

r+.r

1-

I
I

+__lt tYt-.Ylil

1 . r6' tr u nI% - 0 1j . ,*n_ cl; /;e' I I I I | | I f

I
r
l t
L-l I i t_t l l l l
A AAaA B P :{sqn eSq B t:E& x \
lnallrns

dela sal in ntr

fiq
* 5 Vmata uz:ditrlti lennului,inlungularborelui
la dtfertteindltini delaxr.

EUOEN VINTILA

l4

mari din coronament, constituind a doua ramificare a axului

priniipal').
In duramen mersul umi.ditdlli se face in mod descrescdndde
jos in sus, O scidere mai accentuati se poate observa deasemenea la secliunea imediat superioari inillimii de 8,30 m qi se

TABLOUL Nr' 2.
a trunchiului
Repartitiaunrezeliipe direc{ialongitudinald
q)
9O

Umiditateain 0/ope grupe de l0 inele la indllimile

XY

;t;rr

5.F

dl.ilnil

a
a
d
d
d
d
d
d
d
d

* l -' al

*1

crl .$l

ot

1-i

83 8B

R)

i-"

-T-l

"l-Trti q
|

l M

1 7 77\ 3 178 76 7ei

sel 59 utj58i
63i601
I
60
6el651
641
601 uoi
73i66i631
urloz utl6 1
59
i5i64i62i611
6 1 uoi
I
60 utl
701
62i60iutl
671
66i68iuri66 6 1 '
-t
621
631
661
url6 1 ,r1
bi

63i6 t l
6r 631
|

t73

l'o

i70

l"-

t')49
I

5J

,153

Lcu
I

5l

50

i::
I

t151

dela sol
m-]c.
o
- lloc

;F
6l L6

*1-)Li

,ul
I

Ct

I
Il

poate urmiri in rnod regulat la toate $rupele de inele la aceeaqi

iudlfime'), Aceasta ne face si credem ci estevorba tot de o in'
lluenfi a ramificafiei trunchiului,
Peqtru a aveao imagine mai clari asupra repartiliei umiditnlii
pe profilul longitudinal al arborelui, s'au trecut pe un asemenea
profil, redus la jumitate, valorile miilocii ale umiditSlii ,,u", grupind rezultatelepe zone {li{,6),La o asemenea$rupare pe zone
de umifitdli egale, s'au in6llobat gi punctele rdzlele de umiditSfi
Ciferite, daci au cdztl in interiorul unei, zone, Ele pot Ii cauzal'e
;i de neregulantdli de structurd din trunchiul arborelui,
t) Determinirile s'au efectuat numai la axul principal..
zi Exceptie face gruDa de inele 64-54, la care,probabil, unele particularitd{
de siructura'au putut face ca rezultatul si fie diferit.

??

U M I D I T A T E A I , E M N U L U ID E S T E J A R

15

Din dispunerea acestor zonet se constati;

* prezenla unei zone foarte bogate in apd

la .exteriorul arboielui, cuprinz6.nd cele t0 inele anuale mai noui de alburn gi in

care umiditatea este cuprinsi intre 70-900/0.
- prezenla unei zone mai pufin umede (60-80 la suti),
in restul inele'lor de alburn dela periferia trunchiului,
In duramen s'au deosebit patru zone gi-anume:
- o zond cu umiditatea cuprinsd intre 65-75 la sutd in partea
de jos a arborelui cu o prelungire ,in sus pAni la circa 5 m inl!{ime dela sol, in grupa de inele 34-24.
- o zond cu o umiditate de 56-64Ia sutd, care se ridicd. aproximativ pAnd la inceputul coronamenfului, mai exact pAnd la
primul rAnd de crici (prima ramificare),
- o zond"cu o umiditate de 51-55 la- suti, care cuprinde
por{iunea din trunchiu aflati intre cele doud randuri de crici mari
ale coronamentului (pAni la a doua ramificare),
-- O zond. cu umiditatea de 46-50 1a sut6, cea mai scoboritd,
care cuprinde porliunea din trunchiu aflatd la vdrlul arborelui,
Privind aceastd distribufie a umiditSlii in duramen se pot tra{e
urmitoarele concluzirt
a) Umiditatea cea mai ridicati se aili in partea de ios a ar,
borelui i
b) Umiditatea scade treptat spre virful arborelui, unde are
valoarea cea mai scdzutS;
c) Pe portiunea de trunchiu cuprinsi in coronament, deasupra
primei ramificafiuni, umidita,tea este mai micd decAt in porfiunea de dedesubt, Acaiagi constatare se poate face si la a doua
ramificare.
In general, repartitia aceasta constatatd la stejarul studiat rru
trebue prrvitd dela inceput ca Eienerald.R, Hartig
{1901) ajurrge
Ia cancluzia ci la steiarii btitrani umiditatea scade, atAt in arburn cat si in duramen, de jos in sus gi ci numai in coronarnent
se produce o u.loari creEtere, Rezultatele noastre concordi, in
linii mari, cu cele gisite de R, Hartig (1901), cu exceptia porliunii de trunchiu aflati in coronament, in care umiditatea, atdt
in alburn cit gi in duramen, nu prezintl o ugoari. cregtere, ci
continui si scadi pAni la vArful arborelui,
Se pune intrebareat este aceasti stare de lucruri caracteristicd, arborelui cercetat sau este generald la steiarii de anumitd

robur L
Quercus

{natmeadelasol
23,80

2?.30

( too ari)

Nr
Rondela
XXI

-?0,30

lennulur,,U
Umiditatea

18.30

XWt

M,JO

,,u-r,z" tndu"anc,

56-64

XVN}.
,630

il

A Z'aramtflcare

XV

xlv

fiTNTTl

Kii,rili

V J

60-607" ln alburn
(restul
nelel:r)

ffi

70-907;,tnaltiui;n, ,
pflnelL'lUneit/

T J

Linita intre alburns Ct'i't

t2.30

t0,30

a.soI

l-lx

vnl
6.30

vlr

4.30

2,30

n
cni-

ro

tJ

20

25

30

3s

/.0

,(/'peprotilulhngitudtnalal
Fio 6 Reoartitrauntditetiilennulur
"

,ribore'lut ( valorrnylocirdepecele/r dtrectiitt S t n /)

cm

UMIDITATEA LEMNULUI DE

vdrstd gi stare de vegetafie? cantitatea redusi de api aflati

spre varful arborelui ar putea fi consecinfaunei tendinle de uscare, fenomen frecvent la rezewele de steiar care se imbracii
in partea de ios a trunchiului cu crdci, in timp ce vdrrurile incep
si se usuce (Fabricius 1932), In cazul de faln credem cd ar_
borele cercetat se gisea, aga cum ne-o indlcd aspectulsdu ex_
9i
terior, intr'o stare nu prea buni de ve$etalie, Este starea care
premerge de obiceiu un atac de ciuperci sau de insecte (duramenul fusese atacat de cerambix) . In aceastd ordine de
idei menfiondm cd Mrinch (1910) a observat ci rincercirile de
imbolndvire artificiald cu ciuperci ii reugeau numai la arborii
dominafi, riu alimentali cu apd, dat iiind ci la arborii la care
circulafia sevei esfe bund, proteclia contra ciupercilor este mai
sigurd, In deosebi pentru ldmurirea fenomenurui uscdrii stejarului la noi, care a luat proporfii destul de mari ln ultimul timp,
credem cd. asemenea cercet['ri pot contribui iintr'o oarecare mdsurd ;i la limurirea acestui fenomen (Georgescu 1942, Chi_
rifd, 1943).
lV. Incheiere
In cercetdrile de fafd s'a urmdrit sd se stabileascd varialiunile umiditdlii lemnului de stejar la un arbore in vdrsti de 100
ani, In acest scop s'a determinat cantitatea de apd in raport eu
greutatea lemnului absolut uscat gi
.s'a vizut cum variazi pe
secfiunea transversaln qi longitudinaja a arborelui.
Din valorile gdsite'se constati urmdtoarele:
1. In alburn umiditatea lemnului a fost cuprinsd intre 60 gi
90 la sut5,
2. In duramen umiditatea a variatinlre 45 qi 65 la suti,
3. umiditatea a avut rin gieneralun mers descresctnd dela bazd
spre varf, - excepfie face numai porfiunea de alburn dela baza
arborelui pAnd la prima ramificare,
4, Mersul umiditdfii in sec[i,uniletransversale ale arborelui a
prezentat numeroase neregularitdli cauzale de deosebirile
de
structurd,
5. Intre reparti{ia apei pe direc{ia N-s
9i E-v nu s'a putut stabili nici-o deosebire apreciabild, ea avand in ambele cururi
or,
mers nere{ulat,

18

EUCEN VINTILA

36

6. cerceldrile au stabilit totdeodati metoda de lucru in cazul

tletermindrilor de umiditate la lemnul verde 9i au pus in evidenld
importanfa lor pentru urmirirea diferitelor probleme cu caracter biologic la arbori.
Jtt. ICEF' Nr' 24(ii13'
Lucrare deDusdIa Institut Ia cltts de 5 Nov. 1913,

BIBLIOGRAFIE
1, Btisgen u. Mi]nch, 1927t Ba:t und Leben uns@fefwaldbiiurne 3. Au,il,
Jena.
2. ChiriI,6, C., 1943t Usoarea in rnr'sd a steiartritrui, Conienrnli la Progresul Silvic, 17 Martie 1943. Rev' Pd,durilor Nr. 3-4 (.tecenzie)'
'!flasserreiserbil&rng
an Eiche,
3. Fabricirus L., 1932r Ursa,chen d,er
Fcrrstwirss.Centra'lblatt,
4, Georsescu C., 1942t Usoarea .in masi a steiaru,lui, Revista Pid,urilor,
Nr 12.
'Wasserbewegur-,$
irr tr,anspiLri'
5, I-Iartig, R., 1883r Zttr Lehre von 'd,er
rerr'den Pflanzen. Untersuchurnden aus d.em. forsibotanischcn Institut zu
Mtinchen III.
6. Hartig, R., 1894: Untersuchun$en tiber 'die EntstehunS und 'die Eigenschaftendes Eichenholzes,Forstl' Natu'tw, Zcitscriit' Nr' 3'
.rt"6 ]rJou'ers,
Ber'lin'
7. Harti.S, R., 19011Holzuntarsu,chungen,Altos
'cles
Weisstanneniin
Holz
19'41r
Feuchtigkeitsvert'eilung
P.,
Michels
8.
stammes, Gewicht tnd Schwind,mass des Weisstannenholzes. Mitteilungen
3i1s Forstwill, u. Forsrtwi,ss,
9, Miin,ch E., 1909: Unt'e'suehun$entiber Inrint.nit6t und Krankheitse'mpinnglichkeit der Holzpflanzen. Naturw, Zeits'chrift i' Forst u-Lan'dw, Nr. 7.
10. Vintila, E.: Untersuchun{en tiber Ratr;dichtezahl, Schiwn'tlncasse
und Wassergehalt scwie Rotkernbi,l'dung des Rotbuchenholzes aus den Ur
rvAird,srnRrtrnbniens, Manusclipt. (ICEF) .

RECHERCHES SUR L'HUMIDITE DU BOIS DE CHENE

(QUERCUS ROBUR L.) EN ETAT VERT
Dans Lcs recherches suivantes ont 616 6tablie's les vari,ations de l'hurnrditd
du bo'.'sde chdne i un arbre ng6 de 100 ans, en 6tat vert' La quantitd {le I'eau
rapport6e au poids sec (dr 1'6tat ,de dess!'c'cationabs<rlue)a 6t6 'dtermin6e
sun un nombre de 22 tond,ell,es,d.6bit6es du ironc de l'arbte, chacune i u'ne
distance 'd'un mdtre.

UMIDITATEA LEMNULUI DE STEJAR

lc

Des valeurs obtenues, on peut conclure,

1. Dans l'aubier, 1'hu'm-id:it6
du bois vert varie entre 6A-90/o.
2. Dams le coeu,r, I'humidit6 varie sntre 45-4570,
3. L'hu'miditd a d6oru en S6n6ral du pied vers Ie sornrnetde l,arbre, exceptant r'enlemenfla portion cic I'au'bier du tronc, drr pied jusqu'i la premidre
ramification.
4. La variration de I'hrunidit6 dans les diff6ror:,te,ssections tra-nsversalesde
I'arbre, a pr6sent6 des nombreuses irrdgularitries, causr5espar les dilf6rences
dans la structure 'du bois.
5, Entre la. r6partition de l'eau dans la direction N-S et E-V n'a pas t6
6tabli aucune dilfdrence apprdciable, la r6partition ayant d,ans les deux directions une variation irr6gulidre,
6 L'6tld.e a 6tabli, en nr6rne tenrps, la mdthode du ttavail d,an,sla rechercl',e de I'humidit6 du bois vert et a mis en 6vi,Cenct:scn importance pour
les dif{6rentes probldmes biologiques concernant les arbres.

TITRES DES FIGURESFT TABLEAUX

Fig. 1; Vue sch6ma,t'iquc
d'une rondelle avec la notatron des 6prouvettes.
Fi:g. 2 et 3: La variation de l'hu,midite du bois dans les ;diffdrentes sections tr.ansversal,e,s
de l'arbre [rondclles I. . . . . XVIII).
Fig. 4l La variation de I'hurniditd du bois dans une section transversalo
d ' r ' n h d t r e r u c o e u rr o u g e .
Fig. 5: La rnariation ,tl-eI'humidit6 du bois d,e ch6ne dans la direction longitu<linale du tronc de I'arbre,
Fig. 6: La c6partition 'd.e l'hurnidit6 du bois sur une se,ctionlongitudinale
du tron'c de I'arbre de ch6ne,
Te,bl. 1. - Le calcul dre la perte c1e lthumirdit6 constatee pendant la manipulation'des 6prouvettes.
Tabl. 2, - La variation de I'huariditd dll bois de chne dans la direction
longitudinalc du tronc dc I'arbre,