Conf.Br.gerban NICHIFOR INTERDISCIPLINARITATEA CA IPOSTAZA A POSTMODERNISMULUI® CONTRIBUGIT ALE BR, ERMIL NICHIFOR IN DEFINIREA RAPORTULUL BINRE MEDICINA gI muZrck Motte: "Cine iubegte omul,iubegte pi arta.” (Alfred DE Wrenr) Bainent om de gtiingi, dar gi admirabil musician, Br, Ereil WICHIFER (1916-1997) a fest inifiaterul fendirii - fm anul 1954 - a prestigioases Grchestre a Mediciler din Fucuregti, ansamblu pe care 1-2 ceordonat timp de peste patru decenii. Imbingnd gi tn mrio& ca gi fm medicin& cercetarea teeretios cu aplicafia practicé, Br. NICKIFOR s-a evidenfiat at@t fm calitate de dirijer, oft gi ca musiceleg - publicind astfel fn anul 1964 tratatul "Medicina gi Muzica", ce marcheasi « incontestabili prisritate renan Elaberaté fn cola o& fn acest fascinant demeniu eminamente interdisciplinar, rare cu Br, Constantin MOCARNEA gi tipurit& de Raitura Medicali, aceasti lucrare de referinfé este etructuraté fn trei mari sectiuni, Astfel, partea I iTustreazd - sub genericul “Medicina gi musica, demenif fnrudit donate ou adevirat definiterii ale acestei rela$ii privilegiate: "Jeluri comune"s “Ieveare comune"; "Muzica fn medicin’"; "Medicina fn muzici"; “Artietul ea pacient"; "Medicul,, persenaj de operi"; “Preocupiri musicale ale mediciler" (cuprinséad sub-capitelele "Medicul iubiter de arti", "Medici interpreji ai musicli", "Medici compositeri" gi "Medici cercetitori fn =e serie de o domeniul muzieii"), Partea a Il-a reunegte patru portrete exemplare in acest context: "Mector yenitez, fnneiter remantic al musicii, evadat din medicini"; "Alexandr Perfirievici FOROBIN, compositer genial yi erudit prefeser de chimie medicali"; “Theeder HILLNOTE, promoter al chirurgie’ moderne gi musician"; "Dectorul Albert SCHWEITZER, @ viata fm slujha emului", In sffrgit, cea de a III-a parte reliefeark o serie de "Preecupiri musicale ale medicilor din fara noastri", relevind meritele éxoeppionale ale uner medici-martoieni ce s-au manifestat individual (Beil GHEORGHIV, Victer PAPILIAN, Borin DYMITRESC¥), dar gi fn cadrul renumitelor erchestre ale mediciler din Bucuregti gi Cluj-Napoce, Este elocvent faptul cd, fw ultimii ani de viagi, Br. Ermil NICKIFER s-a dedicat exclusiv activitépil teeretice, at&t fn plan medical (prin definitivarea unei importante lucriri de sintesi - "Principis de medicimi interai"), c@t gi fm sfera musicfi - in aceast& direc$ie el inten}iomfnd ef realisese o versiune actualisatd a tratatului menfionat anterier, Din picate fusi, destinul nu i-a mai eferit timpul necesar {mplinirii acestul project... Au rémas totuyi unele schife, inclusénd gf eGteva pagimi cu caracter intreductiv, veritabile mirturii de exediafi ce sumt relevante fn perspective amplificirii uner cercetiiriode de specialitate gi totedati definiterit pentru spiritul profund wianist al Dr. Erail NICHIFOR, Imainte de a reproduce acest autentic eres al medicului-ausiciaa, considerim eportund inserarea unor aprecieri referiteare la persomalitates complexi a Dr, NICKIFOR, & user semnificative intervenpit ai musicii g1 medicines reménegti. mate de eminen}i reprezentan}i Pref.Dr. Grigere CONSTANTINESCY, musiceleg, secretarul gtiinfific al Uriversita$ii de Musicd din Bucuresti: "Multe cendeie ale criticii musicale au salutat existenta @rchestrei de camerk a mediciler 51 reugitele artistice ale unui asenenea a: mblu, Misfoind pagini de erenici, u-a impresionat evecarea uner momente de rark frumsese, fu care iubirea gi devesiunea se tmbinau, Centul dirijorului era ecretitor gi temerar, devediter de neobesitd tinerega fn ciutarea adeviruriler, Pentru unii, explicaia venea din nevoie de a uita povara wiegii de medic, Invecinarea permanenti ou suferinga, dureree gi artes. Mu cred ci Brail NICHIFOR a ofutat um asemenea refugiu, Mai adevirat a fest ck triia vie¢i paralele care, poate, umeori se imtersectau, dar nu se cenfumdau niciodati,,." ("Nampa - Jucurepti, 14-I-1998). Jean Victor PANDELESC¥, critic musical: "Afla@ndu-ne printre cet ce 1-au ummirit din eapul loculul cu toaté atenfia meritati, amintim ci orchestra mediciler a dat, sub bagheta Br. Ermil NICHIF@R,nenunirate concerts, promovénd capedeperele musicii mariler preclasici pi clarici pani la cele ale cempoxitoriler contemporani.” ("Muncitorul seniter® - Bucuregti, 29-¥I-1971). Lisette GE0NGESCV, critic musical: "Dectorul NICKIFOR, acest artist al medicinei gi al musicii a dat o lec$ie de entuziasm, dragoste yi destie... Intre spital gi alinarea suferingelor, dectorul BICKIFOR ne mangéie sufletul, strangénd fn jurul lui o orchestrié Intreagé fermati mumai din medici gi asta nu de asi, mu de eri, of de foarte mult tim « Aceast& statornicie nu poate si nu stfrneasci fm noi © mare admira$ie. A te edikmi de muncé prin alti munci-sunt cuvintele relui nostru George ENESCV. Doctorul NICHIF@R i-a urmat sfatul si-i mulfumim pentru bumuria ce ne-a dat-o, Fie ea un exemplu pentru cei tineri gi pentru cet mai vérstnioi... ("Contemporanul” - Fucuresti, 22-KII~1972) Virgil GHEONGHIV, critic musical: "@rchestra de cameré a mediciler a cdpitat un prestigiu care o egaleazié cu formagiile de coarde eonsacrate din Bucuresti. Rezultatele frumoaselor interpretiri pe care le ausim la mari distante de timp se dateresc aceluia care aniai ae=3= acest ansamblu de calitate: doctorului Ermil NICHIFOR!" ("Luceafirul” — Bucuregti, 7-I¥-1973). Pref, Cella DELAYRANCEA: “Doctorul NICKIF@R, fnalt ca un plep reuduit de vijelie entusiasmului, a condus lucrarea lui HANDEL ou demnitate senini, Tiia aerul cu brage lungi ca nigte aripi de cocor, gi pores cortegiul de unde sonore... In simfonia de SCHUNERT, dirijorul gi-a desfigurat tet talentul.., Dirijorul se multiplica fn unghiuri ascupite gi Viruia dificultagile eu trie..." (“Pribuna Roméniei” - Pucureyti, 1-1-1974) 6 Tancu DUMITRESCV, cempoziter gi muzicolog: "... © impresie mai veohe: cencertul Orchestrei de cameré a medicilor, dirijat de Dr.Ernil NICKIF® Pasiunea acestui decter, progresele pe care le face orchestra, soliptii timeri pe care fii lamseask, sunt prea frumoase momente fi remarcate! ("Siptiména" - Bucuregti,. 30-T-1975). Bagar ELIAN, muzicolog: = "Trewuie neapirat sf men}ionim praiunea yusi, fu pregitirea cencerteler, de Br. Ermil NICHIF®R, care este dirijorul i animatorul neobosit al erchestrei de camer& a medicilor. Impir$indu-gi timpul fntre Facultatea de medicimé gi epitalul colentina, Dr. NICHIFOR a reugit si perfecfioneze 91 aceasté orchestra, Existenja ei neintrerupth spre a nu timp de 3@ de ani, dar gi permanenta ei tinerete este datorat& fn primul xéad }r. NICKIFOR, ce a ciutet mereu nei musicieni printre studenfii medicinigti gi cadrele manitare ale spitalelor, instituteler de cercetirt gi peliclinicilor bucuregtene, fmbogi}ind totedati repertoriul gi impundnd un nivel tet mai ridioat. De fiecare dati medicii-musiotent pi @irijorul Eruil NICHIF@R s-au impus prin remarcabile interpretiri, dowed& a dectsiet lor de a continua aceasti activitate ale olrei rode sunt at@t de venefice atét pentru ef, cft gi pentru marele public. "(Actualités Reumaines" - Bucuresti, August 1983). cert al erchestrei de cemeré a Ada BRWMARY, municoleg: "Wn recent o medicilor, avénd ca dirijor pe Br. Brail MICKIVOR, animatorul tinp de decemii al acestui ansamblu, ne reamintegte, pe de o parte, fndelunga Int existengi, pe de alti parte faptul of alcituirea sa este supusd modeliriler survenite fw viaga fiectruia dintre instrumentigti{ care i-au asiguret aparififle publice. @ricum, el rimane semnalul unei muzicalitésL pe care medicii © probeasé fn diferite ipostas Ta © recunoscuti fidelitate faps de fotoliul ascultétorului, fn sale de concert. Be fapt, rafiunea de a existe, care, pewiodic, ocupé fn mod flagrant spafiul umei discipline ce se mipci fntre ptiinti gi arti.” ("Vinge medicala" — Huouregti, Aprilie 1994). fe de la practica entuniasti,Prof.Br. K.R.CEIE, flustru sete internist, profesor 1a Facultates de Medicink din Vucuregti - stabilit din 1986 fn Germania: "Cand am exvediat volunul despre CELIBIDACHE prietemului gi iubitului coleg NICHIFSR, am avut intenfia de a-i face o bucurfe fnaintea sirbitorii de Cr&ciun... Am avut pirerea ci aceasta carte ar putea ai-1 determine si o traducd fn limba romnd, gtiindu-I dintr-o fndelungata colaborare colegial& de traducere a unor tratate gi manuale medicale germane. Am aflat apoi despre tragica moarte a prietenului "Bebild", $i acum mA afla sub acest geo al pierderii unui coleg, pe care-1 iubeam gi apreciam fn acelagi timp pemtru zfmbetul lui cald, prietenos, pentru pregitirea sa clinicd, pentru caracterul siu drept, omest, $tiu de toate adversitdjile amare pe care le-a suferit din partea wor "colegi" medici.,. M-am simp$it mereu solider eu el fm tacita reaisten$a fmpotriva unui spirit de concesiune 1 compromis politic, xdesea #i aminteam ci mumele eu are semnificapia simbolick de purtitor de victorie (Bike-phoros) gi c& avem datoria de a fnfrunta fIntunecatele condifii fn care tréiam amfndoi, Cu mfndrie fmi amintesc de anii '50-'60, ofnd am fnbrigigat cw entusiasm inifiativa lui de a fnfiinja o orchestr& de camer& a medicilor, pe care am reugit s-o prezentiim sub) o form’ atractiva patentagilor politici medicali de atunci, gadilaéndu-le orgoliul lor cultural (am fnfiingat,paralel cu Br.FRANDIN, cercul de fotografi al medicilor). Am urmarit cu mare cAldur& gi admirafie concertele orchestret mediciler, un colectiv solidar,condus eu un minunet tact de Br. NICHIFOR! Sunt rare firile care au orchestre alodtuite din medieit- ceea ce a constituit o mfndrie pentru nof.,, Prilejul vestii pierderii prietemului Ermil se adaugé triste$ii mele de a nu fi putut contritbuf la refnvierea cultureld a patriei mele adoptive...” (90513 Zirndorf, K.-R.Zimmermannstr.45, 12 Aprilie 1998) Dr. Stephan POEN, celebru medic foniatru gi tenor romén ~ stabilit fn Italia cu sofia sa, binecunoscuta mezzosoprand Elena CERNET: ",,,Aflesem de fulgerdtoarea disparifie a Br.NICHIF@R fncd din ziua de 24 Becembrie 1997, dar f&r8 ca persoana care ma informase s&-mi fi ‘det informe$ii precise.Vestea tristd m-a apisat mult de tot pe toatd durata sirbitorilor, $i cand te géndegti ch Incepénd de duminick 14 Decenbrie gi pén& duminice urmAtoare,fiind aproape fn fiecare zi la Santa Ceciliagam simpit presenta spirituald a Br.RICHIFOR.Buminica 14,dup% concert,am avut un colocviu lung cu SINOPOLD (medic gi musician gi el) 91 am vorbit despre personalitete excep}ionald a DBr.NICHIFOR, SINOP@LI era fnduiogat de povestirile melet WA invitase la repetipfiile cu Missa. Birija SINOPOLI,dar eu f1 vedeam pe gr, NICHIFOR.Nu-mi dideam seama de ce. Am ingeles ulterior semnificefia fenomenulii, Chiar fn aiua fumorm{ntirif,eu,far’ si gtiu,fntr-umul din interviurile date la telefon pentru Radio Bucuresti,féceam o paralela SINOPOLI-NICKIFOR gi m4 bucuram la gdndul of ar fi avut o mare placere, Bumezeu sé-1 odilmeascd fn pace gi lumind ! La géndurile mele se asociaz&’ 54 Elena CERNEI,cu mare tristese, pentru ci 1-a apreciat mult pe Dr, NICHIFeR s* (Homa, 7 Aprilie 1998:=5e Pref,Br, Ioan MATEI, geful @linicii medicale "N.€.LUPU'pi membru fendater al @rchestrei medicilor din Bucuresti: "Br. Ermil NICKIFOR a fost una dintre personaliti}ile cele mai complexe gi pline de farmeo ale dicined Wucuregtene: distins fisiepatolog, pasionat cercetétor, medic imtermist gi nefreleg de excep$ie, cadru didactic de mare eficiensis persona cultivat, cue temefnici culturé umanisté gi pasionat pani le diruire de arta sunetelor gi de meseria dirijorelé; om bun, plin de distinc$ie gi tact. $i-a comstruit existenta pe medicini gi musicd, A triit printre personaje ilustre ale acestor doud gtiinge si arte, dar mu a copiat pe nimeni. A riimas e1 fnsugi, dectorul Frail NICHIFOR, medicul Spitalului Colentina, dirijorul @rchestrei medicilor din Fuouresti gi profesorul atAtor serii de studenfi gi medici tinert. Ina admirat prefund pe profesorii LUPU gi HRVCKNER, dar gi-a cAgtigat, tm acelagi timp gi fn egald misuré, admirafia neastri." (Bucuregti, = 24-XI1-199T)« Peofdr. Mircea PENESCY, Directorul Spitalulw: "Carol DAVILA" » comcertmaestru al @rchestrei medicilor gi co-pregedinte al Fundafies "Medicina gi Musica": "Br. Ermil NICHIF@R mi-a fost pirinte epiritual, mentor fm medicin& 1 fm muzict,., M-a cucerit din prima clip& farmecul gi modestia sa: iradia Wlandefe gi bunitate, dar era totodaté foarte ferm, Am intuit fn acest om modelul pe care 1-am urmat cu fidelitete fm viagi gi fn profesiune. Bra cu siguran$d unul dintre marif corifeL ai remumited geeli de 1a Spitalul Colentina, creati de Prof.Dr,¥.@.hUPT si continuaté de Prof.Jr.NRUCKNER. Experienja clinic imensi, cultura medicald enciclopedics, flerul siu deosebit fn stabilirea diagnosticului gi modul organizat fn care lucra fi dideau dimensiunea unui mare clinician, care fn mod normal ar fi trebuit recunoscut de mult ca gef al unei catedre universitare - la care fnsi nu a avut acces oficial datoriti atitudinii deme care 1a fmpiedicat si pactizeze cu conducerea politics a epocii... Presents Degi foarte ccupapii fw profesie, membrii orchestrei medicilor veneau cu impunea respect gi trezea simpatie. regularitate la repetifii, din dragoste pentru muzick yi pentru maestrul Lore Sub conducerea Dr.NICHIFOR, orchestra devenea o mare familie... Dr.NICHIFOR a fost un OM simplu g4 modest, care a onorat tnsé prin fntreaga sa activitate medivina, muzica gi societates romfneasci ! Am propus de aceea ca Fundajia "Medieina gi Muzica” si poarte i numele Dx, Ermil NICHIFOR." (Bucuregti, 28-XII-1997). Conf.Pr. Célin CIURCANEANY, directorul Spitalulut Colentinay prim-violencelist al @rckestrei medicilor gi ce-pregedinte al Fundagies_ "Medicina gi Muzica": "Br. Ermil NICHIF@R fnseamn& foarte mult pentru mine ‘din nunerease puncte de vedere. A fost gi este un exemplu prin tot cees of-6- a facut... Am efectuat teza de diplomi,cu tema "Nefropatia endemick Yalcanici", sub fndrumarea sa gi mi-amintesc perfect momentele fn care “¥oss—ul" Insofit fn regiuni mai speciale ale judefului Mehedingi, tocmai pentru a mi ajuta, cu toate ci, pentru el, oboseala era extraordinari. Acele momente minunate cu Br.NICHIF®R au continuat fnod o@}iva ani prin faptul of i-am fost medic intern, vizitele noastre la pacien}i producdndu-mi o impresie deosebit de puternici, pe care nue voi uita niciedati, Cele doud activiti$i comune - medicina pi muzica ~ ne-au legat foarte mult, pnd {n addnoul sufletelor noastre. Repetifiile sub bagheta “Hoss—ului" erau o fncantare gragie tactului deosebit al Maestrului, fncrederii pe care $i-o inspira, atmosferei pe care a reusit 88 @ creeze i si o impund fn excelentul colectiv al orchentrei, Mi se pare minunat faptul ci ne duceam cu o plicere deosebité la repetifii, de multe ord fn condi¢t® climatice vitrege, pentru pregitirea unor concerte la fel de minunate, Cand erchestra - creafia mentorului Br.NICHIFOR - a trecut printr-un momant de eclipsi, am simfit of se rupe o parte importenti din mine. Mivar fi parut cumplit de riu si se sting’ munca sa de © viaji - dar astisi sunt cenvins cd ea va continua linia gi tradifia imprimate de Dr.NICHIFOR, interpretérile noastre fiindYcomparabile cu cele ale unei filarmenici mai ales prin sufletul uriag pus de ciitre to$s componen$ii orchestrei, sub bagheta Maestrului. @ricum, sufletul siu deose¥it va fi tot timpul aluturi de noi..." (Mucuregti, 28-XKII-1997), Ing. Paul FISCHER, director tn Ministerul Comunica$iilor gi secretar Fundagiet "Medicina gi Music ral « Dr.Ermil NICHIF@R a creat sau a contribuit la aparifia gi consacrarea uner reale valori, fie ele medicale sau muzicale, El gi-a dedicat aprospe Junitate din viafi @rekestrei medicilor, tilmicind cu finege cele mai frumoase pagini ale compositoriler reméni gi strdini, impunénd ¢inuta artisticd g1 doringa autodepigirii. A promovat ou curaj tinerele talente, invitand sperangele de ieri - interpre$i de astizi si tmpartd, pe podiumul de concert, Wucuria muzicii fmpreund cu adevirata familie care este @rckestra medicilor, Am avut privilegiul de a fi alituri de Dr.NICHIFOR timp de peste 5@ de ani, colaborand cu entusia: Ti sunt recunoscitor pentru tot ceea ce a facut, pentru felul unic fn care "Personalitate de excepjie, la activitatea orchestrei. a ptiut sa creeze fn jurul lui o atmosferd caldi, elevati, stimulenti... Astfel, cu ocazia fiecirui concert pe care {1 va avea @rchestra medicilor, me von mai aminti gi vom mai vorbi despre Br.NICHIF@R, prin a ciérui disparigie intelectualitat (Bucuresti, 3¢-XKII-1997). romani fnregistreaz& o mare pierdere,"-T- Dana CIOCARLIE, pianist& concertisté, laureaté a mai multor soncurseri’ taternapionale de prestigiu: “Intélnirea nes ou domnul Qr.Ermil WICHIFOR s-a produs fntr-o perioadd importanté din viaja mee artistici.iveam 16 ani, eram elevi a Liceului de Musicl "George ENESCY, jar fn “bagajul" experiengei mele de lucru cu orchestra puteam numiira e singuré aparifie publick. Domnul Br,NICHIFOR a avut fncredere fn posibilitagile mele i mi-a acordat yansa de a cinta sub bagheta dénsului alaturi de @rchestra medicilor, pe scena Ateneului Romén, primul Concert de MENDELSSOHN-BARTHOLDY. Bra fn 1985. Imi amintesc ou drag de repetipiile care se desfiyurau fn mica sald de la etajul fntfi al Ateneukui pi care ereu conduse de dennul B¥.NICHIFOR cu multi autoritate gi fntotdeauna cu bund dispozifie, Imi amintesc de asemenea cu cAt respect gi admira$ie f1 priveau menbrii orchestrei, Concertul s-a desfigurat fn faa unui public numer gi entusiast, iar — pe parcursul siu ~ am simpit un adevirat dialog ou dirijorul, © colaberare strénsi pentru a reda cft mai fidel acenst& frumoas& operé din literatura pentru pian gi orchestr&, Dommul Br,NICRIFOR ficea parte dintre acei oameni despre care aveam senza}ia o& vor tréi fn veoi, Ti muljumesc pemtru pasiunea gi diruirea sa pentru muzici." (Paris, 11-11-1998), Galonel Br. Dumitru BACIU, distins medic i scriitor: "Am asistat le multe dim numeroasele concerte ale @rchestrei medicilor gi m-am bucurat de succesele dirijorului "siiscut iar nu ficut", Br. Ermil NICHIFOR. Avénd flaciira muzicii, ca gi pe cea a medicinei, cu acelagi talent pedagogic care m-a cucerit gi pe mine fn timpul studenfied, el a gtiut sh atragi sub bagketa sa tinere talente gi pasiuni musicale ce fac cask Wund cu dragestea gi devotanentul pentru vindecarea omului suferind.. Ajuns octogenar, © suferin$é cronicé a fntrerupt activitatea prodigioast a Dr.NICHIFOR, iar un accident tragic i-a curmat firul viesii. Dar Dr.Ermil NICHIPOR a dispirut dear fizic - deoarece imaginea i amintirea insufle¢itoare a dragestei sale pentru musici, a nuneroaselor sale calité$i, ver continua sé planese devenind un sincer Sol al colabor&rii roditeare dintre Estulgp 5i Euterpe." (Hucuregti, Hecembrie 1997). In sfG@rgit, dar nu gi fn cele din urmd, reproducem cresul medicului- muzician, formulat de Dr.Ermil NICHIF®R cu pufin timp tnaintes "marii treceri": upra membrilor orchestrei -, "Medicind gi music&. Aga cum au spus-e mari creatori, "medicina este o arti Wazaté pe gtiingin (@SLER), iar “actul medical este o tmbinare Intre_gtiings gi arti" (P.VALERY). Medicina - avénd drept obiectiv principal apirarea, intirirea gi redebandirea sindtépii oamenilor ~ riméne stréne ancoraté fm wmanisticd. Cu teati perfecjiunea tehnicé a mijloacelor de care dispume asi, medicul trebuie si fie totedati un om de gtiingé pi un ale"artist", Adeviratul medic treWuie si fie dotat ou o deosebité patrundere gi intuifie waand, Bl trebuie si pistreze fn adéncul inimii sale o fnjelegere deplind pentru cei fn suferin$é, Pentru desvoltarea acestor c&liti$i nu exists “antrenament" mai bun decit triirea artistic - care £1 apropie de naturi, de om, pe care astfel fnva$i sui le fnfeleagi, s& le "vada" maf bine. Preocuparea medicilor pentru art&é fn general gi pentru muzied tn special a existat fntetdeauna, Medicina gi murica, fn aparen$i doud domenii fndepirtate se gisesc fn realitate intr-e strénsi Legiturd din timpuri strivechi: fnrudirea mitologick a celer ce simboliza muzica gi medicina (Apollon gf Aesculap),, Indepirtata epoct a magiei efnd timiduitorul de Woli gi musicianul eraw unifi fn aceeagi persoantd - si apoi fn tot timpul drumului ascendent pe care 1-au stribitut pi medicina gi musica, cu relul lor umanist de vindecare gi fnfrifire a onmeniler. Be aceéa, tn formarea gi educarea studenfilor fn medicini,credem c& - © pe Tngé disoiplinele fnscrise fn programul faculti}ilor gi care fac apel la memorie gi inteligen$i,, care desvolté fn primul rénd funcpiunile paihice de cuncagtere - viitorii medici au nevole de “completars" artistice, culturale, pentru a deveni personalita$i umeniste complexe, Tr acest sens consider edificator gi exemplul tinerilor extrem de valorogilor medici Br. Mircea PENESC¥ gi Br. Cdlin @IURCANEANT, ee s-au format musical fn paralel cu studiile medicale,fiind fn present deosebit de aprecia$i fn dubla lor calitate de oameni de gtiingi p41 coordonatori a% @rchestrei medicilor din Bucuresti, Astfel, fn educarea estetiod a tineretului medical,muszica trebuie sé aibi un rol de frunte, ea fiind manifestarea cea mai direct& gi mai sincerd a sentimentelor, we graf — cum spunea marele nostra George ENESCV +<™ Bucuregti, 5-IV-1998 A daaknck 28-2004Decubie 1983, Asa Cum ctu pure mau erent, WO ~ Cine U ves . olirueks (Orb) Sau ,, acetal cheapie (Oh iz Pa Bnoere ia tre Gwe To Ophea 7 804). vet sheeliv frcmence Apanatisy mare * edbebnh re janalaGy odin he pa ee obi annuals Dan neo Qed Lak P& etta Chita «= Fai /oacsla Or Cow Ay, ayy mead Febu amie Lc tdeodee ux nde Wier ZOE Ts Vp APe va ree mere PES oe fm Sotet. C4! BuseTe af, ude a jrtoalie umans SO Fehe ors aateye gett eng ee Fulele- is Bepehivn pee Contu nee 0 Peube Bo vellare accshr? Calr Tali ™ exile nicl tee ar. Doe Beth brains ATR GZ Care a rer be Wee wpe ee artfel ade ileloeg a Gy Vad Rin, five, pos pr newly pete arte” th geo my t } | |Manjeologul Grigore Combine cle: neazd portretul mare mut orbe de dactorol Nichitor, © enaltate dese: bite tam terpel e Este ‘Eel | Paih ae -Te4ee (Ne -deng C2275) ) Thao Hianuanoroos\ Ramp? A9LNE(Ne 36 C1693) PUNCTE DE VEDERE AZ] ari] Mehivor, medic sau artist? ‘umeolerl ee tanks ueat ea mere spore tes 2 on xxisth destine fn care matematician Ennil Pangrat), a slgreu de explicat, lerarhia Vindectollor © pas pel de excepti'gi: modestie, de **minat cain’ aniiamati ing ict ec enh oo Spas 8 aber ches ra anor ue deen ‘erenen destin, dps cia dr: ipo alunos uuzicien, og alt deprtare;: wpe, mal Uap scone a dete tmatieh a inchelert Tuy s(t seam studind imbaul gape ovata ap tien ga fe fille (ii, ence ol, TS. Sty de-aia-atnes, veut sich) "PaO? Con eh A» kn ual spor-o mal rspica, mal sete: lisse, La timp ft avteo diijorae-cuy Mirves ‘it Dispantia Gurerest # uni. Chistes, De cog O mative a Memeaea portitor de destin & iret seen {oral Eri se i itor Na am eee rent r a a incase medica Sarena Pe NARS ay ing abated fuel Atte seca eistae Se oy cane aan Srepaie Nepiieh fee ea aaNet cunoscut dec&t-prea d aca ‘unanim apreciateioNt este 0) adevirurilor. Pentru unii, expli- dee Mende Pu! Bettmiened cert resn, indmplae fp ch tn de caja venen din novo J ua Paci ag olen pearenn cha lg weep rata i pele fea eto nevoi, seine vad dacs in inscaga eed 0, evolve In publi, in calate de, naea permanent cu serial Haare geet ps Ta ath muned cea h ost suet ex -eplaborator, att ea Mariay duretes gt moar NU'cied 0 accesible pn inelesl oe. 8 ump 6 Folin, Mina Coadaatinsca,, Erm Nichifor uy clin am Sco fo med Ea Egg! Tal Graven Vales tine, My 1 preajma muzteanulul mall" aprecta ¢apaudat,e4pabl i Dan Gogore, Sicfan:_ fH ca Vil paral care, Nichfor oma pare din va isfinpcand tu cOlteuort’ Ruka Emilia Petrescu say Corl Post, uncon so iniesactan da ls pe : ‘ Tu and fa tra final urvent* evn repertoryvimitor de wast=—yMadigal=-Malte.co aalund ioea nl desea an errant Hark IBioed fant dezenbreh ge ree tl turcae weed cn) tay the mace ewan Duel at 191 nea rile din» Sghakealente crests de) tena Oreventyetdeccamert at Mi dra ara lt a, lh at espeire mt ta pre amumtices unui oom ne Feldman, Ai Berge ttc acest, Bempociton romani unele in’ medicllor tele arise ale 48, acum ilury comport mini acavia- prio audiie (emma de unui asemenea _ansamblu, inert Eapicai, dae Hisoind papi de conch mea bus ji dein poste Wim, se eae nu tebe utes iS pepe A Se Pa rae vocaren nor cupid n coin Io ‘Viaia Tul Ermil Nichifor, Done Popovic, Seton Nichifor. momente de rack frumuse, ia nim ie mane este ca 0 medic proven intro fami dé | Sate Ge medickmuricien! ay care ibitea i devotiunes so ramusee, fark metencon. eed ana Sa oc medch-munclenl amy cave ables erolnns at Numa file miele fuel san, oaecum net Mon din In btez de i sat “\gete prograne de conse de cri ema, dove de = Senvaia enemies" ‘ste sue de aperifi publics, neobosia Linere[e In elutaea GRIGORE CONSTANTINESCU ML sae! ae aE ,866T ‘OUqUIAION JOJIYOIN [ULIg 4ofiu1p-injnoipawi laLOWaW! JeIIpap We0Uu0D pew & BIBWED ap e1]SeY4210 9ETAX Jofew a1 ul quauismeniq niyBuoay unua|en, njyBuoay euexoy :151/0S eAsoy0 1§ HoIA ned nyuad y22U0D ‘2ejo0IN eFatued 1a nueaugoinig ue “1g onuqUoD eeUl09 mupuexaty “4a eouez aipeary Seq nffuaune “1g NosaUued RB2uW IC BRSOyDI0 1§ MOI y mgued peDU0D nosouag 22D. 0 {a1eor 2e}001N :nSilos PY soul jos UL uezoWW ypeg Ipreain, tuoulgny JOyyDIN Ueqdas :40[141GADSEINLLNV.LSNOD RIOONID nacsu ap oyouas nop seoisnu of asa 0 a1s998 wIpMs ¥ ap apes toipour ap aing “(opment wequeg WW ‘nueste, 238 nu ep ‘nesDas awod mo joxdsou 29409 [AL 1S $961 mp puedoou Ensayo nnuad voud su 1s0] 8 ay “yoseauoWo eINpIED no wi aingan ,j2e3" un, unoazeo ‘ngs apne iin: arse o-30p 109,034 2 ven vasnunure asds viuean: uso) ue ‘Snosouna we “quays uy 30] nsopiuy “und aygysence nad sep ‘rurrey wad wap ainosou “m9 -ounnad uy apes SOMONE 1sor20p — oe azn v unsap ap soygund vousuase ns 9 NS ap. 4§ rewoNst jay, 1 & oneWeIp ve 99 ednp sofe 16 a1ldoxa 9p a1 9p nox 16 ure a 155]FILARMONICA “GEORGE ENESCU” INSPECTORATUL SCOLAR AL LICEUL DE MUZICA “GEORGE ENESCU” == —_—‘ MUNICIPIULUI BUCURESTI UNIVERSITATEA DE MUZICA BUCURESTI Ateneul Roman Duminica 29 noiembrie 1998, ora 11 Concert educativ Orchestra de Camera a Medicilor Dirij SERBAN NICHIFOR Program Albinoni Adagio in sol minor Solisti NICOLAE LICARET - orua pr. MIRCEA PENESCU - vioara Vivaldi Concert pentru patru viori'si orchestra solisti. Dr. MIRCEA PENESCU. Dr. LAURENTIU DASCA ARCADIE ZANCA Dr. ALEXANDRU CORNEA continuo br. CALIN GIURGANEANU - viotonce! Dr. DANIELA NICOLAE - clavecin Bach Concertul in do minor pentru doua piane si orchestra Solisti ROXANA GHEORGHIU VALENTIN GHEORGHIU Buckinx “Tomba”, per Dr. Ermil Nichifor, p. a. a. Mozart Divertisment in re major, KV. 136 Prezinta Viadimir Popescu Deveselu Concertul este dedicat memoriei medicului - dirijor Ermil Nichifor Biletele si abonamentele se vand la casa Ateneului Roman, str. Esarcu nr. 3, orele 12-19, tel. 315.68.75