SY n SS < = ye 7 a Sune mca)” DINOZAUR ! De ce acest tiflu pentru un editorial? | S-ar parea ca Anticipafia sta sub semnul miticelor reptile. :Aidoma dinozaurilor, ea a dominat la un moment dat jungla | ‘literara sf, impundnd seriitori, cateva povestiri, o traditie. tot aidoma lor, a disparut inexplicabil, intrerupandu-si in 'doua randuri contributia la eternul mit neimplinit al sf-ului 'romanesc: Revista-De-SF-Cu-Adevarat-Cea-Mai-Buna. lar ;mitul, intretinut de regrete, dorinte, sperante, intrebari a tot ‘crescut, ani de zile la rand. Intr-un ad-hoc zodiac sf, Dinozaurul ar ocupa, in mod cert, un loc intr-adevar privilegiat. Incepand cu Conan Doyle, trecand prin Ray Bradbury si sfargsind (provizoriu) cu Michael Crichton, saurienii au bantuit dintotdeauna scrierile de gen, cu mult mai vii si mai reali decat au fost ei vreodata ‘in indepartatul Mezozoic. Avataruri de-ale lor colinda chiar | si-n basmele noastre, unde zmeii si balaurii sunt prezente | constante. Secretii ale glandei pineale, arhetipuri jungiene, ecouri dintr-un paradis pierdut, spaime ancestrale - care sa fie motivul acestei permanente? Nimic din cele de mai sus sau poate toate laolalta? Sigur e doar faptul ca fictiunca a readus la viata 0 realitate de mult disparuta, transformand-o in comentariu implicit asupra mult prea precarei noastre | conditii de stapanitori ai lumii. Astfel privita, supravietuirea ‘ dinozaurilor ca motiv literar devine oglinda fidela a maladiilor | subterane de care, adesea fara sa ne dam seama, suferim cu totii. Este exact sarcina ce-i revine Anticipatiei. revista aflata acum, inca o data, la inceput de drum Cu numarul de fata reinvie, sper, o autentica faptura de ,'mit - 0 creatura superba, cu solzi luciosi aburind printre gimnosperme. Intr-o lume alterata de paranoia si de simu- | lacrele lui Dick, avem cu totii nevoie, mai mult decat oricand, de mitul pur, originar. | intr-un fel anume. nestiut, ascuns, el persista in a da sens vielii noastre anticipatiaLUMEA LUMILE ine a scris literatur’ folosind mo- dalitaji si motive SF a avut_pri- lejul_ sé constate existenta unei dificultiti specifice. Un prozator realist, si zicem Balzac, traieste intr-o lume anume, unde oamenii se deplaseazi pe distanye lungi in trisuri personale sau in diligente, barbajii poartt pantaloni, femeile rochii, amorul (venal sau sublim) se face in paturi, exist o institutic a creditului, falimente etc, Lucrurile stau la fel si in cazul unor autori contemporani, Bi pornese de la premisa ch lumea din carjile lor este cunoscutt de citi- tor in amanuntele ei materiale. Masinile sunt masini, desi caroseriile si motoarele evolueaza, casele sunt case, sistemele de iluminat, telefoanele, mancdrurile, aparatele de zburat, relajiile dintre sexe sunt cele cu- noscute. Intervin, este adeviirat, niste- modi ficiri. Homosexualii patrund in Jiteratu oamenii vorbese la telefon. pe strada, la aparawul lor personal, un copil este ripit de extraterestri etc. Dar toate acestea nu modi- ficd in mod esential lumea, rimanand niste ciuditenii usor de admis. Continentele sunt Ja locul Jor, Ja fel farile, extraterestrii sunt deocamdatit niste fpturi formate din cuvinte, oamenii umbli imbricati_ si folosesc limbaje naturale. Chiar si calculatoarele, cu scena- riile lor virtuale cu tot, pot fi incadrate in una si aceeasi lume, Desigur, lucrurile evo- lueazi. Au inceput si apari copii conceputi in vitro, telepajii se inmulfesc, s-ar pirea c& exist confrerii oculte formate din persoane cu puteri paranormale, se spune ci alienii sunt printre noi, Cu toate acestea, roman- 2 SI cierul nu este chemat si inventeze, pentru personajele sale, 0 lume material’ cu totul noui. El poate si fini cont de diferite reali- zati ale progresului uman, dar, in lini mari, sorie despre aceasta Jume. Cand apeleazi Ia motive si modalititi SF, prozatorul se trezeste dintr-o dati in faja i iesite din comun. Cutumele ii cer si-si plaseze evenimentele si perso. najele in lumi radical schimbate, din punct de vedere material si, mai nou, neurologic In general, el are la dispozitie dou’ posi bilitiji mari. Ori imagineazi un Pimant din viitorul indepartat, cAnd situajia sa schimbat in aga masuri incit nu mai seamin’ apro pe deloc cu cea de astizi, ori se extinde ta alte planete, sisteme solare, galaxii, unde de asemenea lucrurile se petrec altfel. De a doua posibilitate jine si recurgerea Ja o navi itinerant, menitd si joace rolul unei pla nete. Daca prozatorul este un profesionist autentic si nu doar o persoani care exer seazi diletantistic, trebuie sii imagineze 0 nowd lume. Asta in ficcare roman i, in mic, in fiecare povestire. Acest demers este deosebit de dificil, atunei cAnd -este luat in serios. Desigur, respectiva piedici poate fi ocoliti, mai mult sau mai putin elegant, prin apelul la niste decoruri conventionale Un megalopolis, niste mijloace de transport ciudate, dar foarte rapide, un cartier al pli- cerilor, unde se pot gisi tot felul de gad- get-uri bizare, niscaiva case de toleranji cu profesioniste avand trei sani, niste bande specializate, eventual, in furtul de informatii, tipouri unde se pierde propria viati, Sau o anticipatia