Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CONSTANTIN
ARGETOIANU
4!
F.
mem ru
EDI:TURA
MACHIAVELLI
www.dacoromanica.ro
,
CONSTANTIN ARGETOIANU
MEMORII
vol. VIII
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN ARGETOIANU
MEMORII
PENTRU CEI DE MAINE
Editie i indice
de
STELIAN NEAGOE
EDITURA MACHIAVELLI
Bucurqti, 1997
www.dacoromanica.ro
Colectia
EDITURII MACHIAVELLI
BucumtiI, B-dul Banu Manta nr. 22
ISBN 973-96599-9-9
www.dacoromanica.ro
Volumul al VIII-lea din Amintirile" lui Constantin Argetoianu corespunde Pa-rill a VII-a, w cum a fost ea structurat de
eatre autor. Cronologic, memoriile incep in vara anului 1926, qi
se incheie in vara anului 1930.
In acest segment de timp istoric, scriitorul i analistul a evocat
fill C. Argetoianu) cu Partidul Taranesc (MihalacheStere). Informatii inedite i cuprinz5toare privind adev5rata boala (cancer)
a Regelui Ferdinand I al Romaniei, cum i evolutia acelui necru-
www.dacoromanica.ro
MEMORII
www.dacoromanica.ro
Sat,cc
fra.7-
cfr-itg,t7-e.
ic,e.,-
lee,).-e gleA-01,-,-(-_
4-11,-e,A...
`f-
eVi-.1,4,..__ clfr..1.-4-1-
fri-ist,(..
rr-1_ 7 aL
Cd-4 -ICC
C4,---. a-i'we"2-4..t
A,-
17144,...A
er"
ilLtlyi-j-ka
i.
k/(14-c,e
g_
-,
4.1
./,-.....<..... --/2cm.1-;R ..
al'A /
A-(-.--(.
; :,-(.--
,I.c-4......:,
fr
/.' kjt7jb
24-1 c.a..,
...
Yvt_tr; 4-eil-r
2-i/6/1--L.,-Q_
/G,
(11-.
2. e-1.t.9 14....:-..-
C-dLe.411--.;t-e,
az-isk4--tAk
77k.e,..a..-,-
ttt-
2.11-c-A,A:a0
1.-c4crt-ZZ,
ac I-.
0 1 7 24 4 - 1 - 1 - . 4 2 ( . .
cp,erfc,
14.4,a1:::4,
.ka..<;,<.
( rcit
2i
A:
/N. 44-.
I--
' ._
,7
It. .y.-6--;.-
C.
www.dacoromanica.ro
_/
CAPITOLUL I
Situatia in Partidul National Caltorie in Olanda i in Belgia Reiau jugul in tar Agitatia din partide Viata la
Sinaia Maniu-mi comunich propunerea lui Mihalache
de fuziune Ma duc la Bucureti: intrevederi i pertractari Alegerile partiale i raportul de forte intre partide
Impktirea parerilor in Partidul National intrevedere
cu Duca Se vorbqte de sankatea Regelui
-o
Inapoiat de la Breasta i de la alegeri, am gsit partidul nostru in
acee* stare de deprimare in care-I lasasem. Numai ardelenii mai prin.
sesera ceva curaj de pe urma voturilor masive inregistrate peste munti.
Dar dibuiau i ei in intuneric i cautau o ieqire la lumina. Se bizuisera
pe mine, i eu dedesem faliment. Iorga facea mai mult decat oricand pe
nebunul, i nu dansul era omul care sa-i aduca la putere. Ceva trebuia
fkut, fie gi numai pentru a se da oamenilor o nou lozinca i incredere
in viitor. Printre ardeleni se formasera dou curente: unii, printre care cei
mai de vaza erau Vaida, Mihai Popovici, Aurel Dobrescu, popa Man
doreau o intelegere cu liberalii, singurii oameni serioi in materie de
guvernare altii (cei mai multi) cereau o fuziune cu taran4tii. Maniu
inclina de partea acestora din urma. Fotii tak4ti, carora li se dedesera
candidaturi proaste, aa incat nu se alesese nici unul, erau foarte suparati i cei mai multi dintre ei se indrumasera deja spre liberali. Grigore
Filipescu i Nolica Antonescu cochetau cu Averescu, gata sa se inscrie
in partiOul Boborului, devenit o sucursala" a Partidului Liberal.
lorga, care trecuse prin greutati mari electorale, era i mai acrit ca
inainte. Ironic, sarcastic, p1M de venin in manifesfarile sale verbale
nemulttimit de toti i de toate
cerea cu insistenta ca partidul sa-si
lamureasca situatia". Prin famurire" profetul de la Valeni intelegea
www.dacoromanica.ro
10
CONSTANTIN ARGETOIANU
puteam face era sa ramin in partid ca soldat indiferent atit timp cat
partidul nu se va indrurna spre scopuri incompatibile cu convingerile
mele i nu se va asocia cu oameni alaturi de care
un scop imediat de
atins fiind exclus
nu aveam ce cauta. i fiindca sufletete nu mai
aveam nici o legatura cu electoralii" care prin forta lucrurilor luasera
conducerea partidului, ateptam ;Cara' nici o emotie evenimentele, care,
nu ma indoiam, ma vor sili la o noua despartire politica. i fiindca
nu-mi placea s inel pe altii dupa cum nu-mi plcea s5 ma inele altii,
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1926-1930
11
www.dacoromanica.ro
12
CONSTANTIN ARGETOIANU
locul acestor excese am dat de gramezi de gunoi neridicat i de ape imputite, rn-a dezamagit.
De altminteri Olanda e o Ora care nu se ard din primul moment
e
o Ora care nu-i place sa fie violata. Cu Olanda trebuie sa stai de vorba,
s te iei bine, s5 te apropii incetul cu incetul
s5 te ob4nuie0i i s5 te
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1926-1930
13
pentru care nu aveam nici vreme nici parale, rAmfinfind s o fac altA
datA...
in opt zile cit am stat in Olanda, am consacrat cfite dou5 zile Amsterdamului qi Hag Ai, iar in restul de patru zile am vAzut Enckhuizen,
Haarlem, Leyda, Utrecht, Delft i Rotterdam. Date find distantele mici,
am vizitat qi ate doug orase pe zi. Ba intr-o zi chiar trei: Rotterdam,
Delft i Leyda. Nu voi transcrie aici impresiile mele, find foarte grAbit
sA mA inapoiez la dl. Iuliu Maniu. MA voi multumi sA insemnez ce mi-a
rAmas mai adanc intipArit in minte, pentru a pune pe cei ce vor citi
aceste Amintiri" pe calea cea bunA qi a le semnala ce trehuie sa vadA
dacA cumva ar merge in Olanda i ar mai gasi lucrurile la locul lor
date find imprejurArile de azi1. La Amsterdam, la Ryksmuseum, Rembrandt (mai ales Rondul de noapte", formidabil); la Haarlem tot ce a
zugrAvit Franz Hals; la Haga, intreg Moritzhuis"-ul, in care tot e de
prim ordin, de la peisaje la portrete treand prin Rembrandt care cuprinde intreg sufletul omenesc. La Leyda, Muzeul Egiptean, unul din
cele mai interesante din Europa. in afarA de muzee, mult pitoresc i nimic de mna intfii. Graachturile din Amsterdam, catedrala din Utrecht,
ateva case vechi mai ales in Delft, in Rotterdam, in Utrecht
i incolo canalele, i iarA0 canalele, cu nesfar0ta lor poezie... Si sA nu uite
cAlAtorul care va alca in Haga sA manance la hotel Royal, unul din cele mai bune restaurante din lume, dacA va mai fi existfind!
Cu aceea0 iutealA ca prin Olanda am trecut prin Belgia. Am vizitat
la Anvers, altminteri ora banal, Muzeul Plantin, unic in felul sAu. Casa
i atelierul ilustrului tipograf Plantin au fost transformate in muzeu, mentinndu-se tot caracterul clAdirii i incAperilor din timpul secolului al
XVI-lea. in acest delicios local a fost gazduita o remarcabilA colectie
de incunabile i tipArituri vechi, cum greu se mai vAd aiurea. Toate bibliile din primele tipArituri, inclusiv a lui Gutemberg, se gAsesc acolo.
Pentru amatorii de tipArituri, casa Plantin la Anvers, e raiul pe pAmant.
Oraul Gand, mi-a fosto plAcutA surprindere
0 Bruges, o deceptie. La Gand, perspectiva pietei pe care se ridicA bisericile Saint Bavon,
Saint Nicolas gi turnul zis Beffroi e o minune, i o minune e i vederea
malului drept al rfiului Lys cu vechile case ce-0 efisfrang armonioasele
linii in oglinda apelor. Ce sA mai spun de minunatul poliptic din biserica Saint Bavon datorit penelului fratilor Van Eyck? Mfina omului nu a
Scris in plin razboi
www.dacoromanica.ro
14
CONSTANTIN ARGETOIANU
decat v iata!
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
15
www.dacoromanica.ro
16
CONSTANTIN ARGETOIANU
Br5tieni1or. Garoflid find cel mai vechi ministru, urma sa fie, dup5
uzantele constitutionale, inlocuitorul generalului absent, in calitate de
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
17
prim-ministru interimar. Lui Vinti1 5 Bfatianu i-a fost ins5 team5 pfin5
si de activitatea interimarr a lui Garoflid i n-a 15sat pe Averescu s6
www.dacoromanica.ro
18
CONSTANTIN ARGETOIANU
Mimi. Se constituise o asociatie pe care zisul Mimi o prezida zgomotos; de dimineata pan5 seara era la fata locului", controlnd si injurand personalul. Dar dintre buzele lui umflate ca dou5 lipitori nu ieseau
numai injur5turi, ci i sfaturi si axiome sportive pe care acest negru cu
piele alb5 le l5sa s cad5 asupra coconetului indiferent. Multumit5 lui,
casa clubului", o constructie de lemn simpatick cu vestiar, cu o sa1 5
de rnncare, cu o prisp5 umbrit5 si cu o buc5t5rie
era foarte bine tinuta. Un francez1 da lectii de golf, si nevasta lui, buc5t5reasa eminent5
gkea de minune dejunuri i prnzuri, simple dar suculente. Prispa si
peluza dinaintea prispei erau pline de lume de dimineata pan5 seara
de lume simandicoas5 venit5 de la Sinaia si de pe toat5 Valea Prahovei.
Erau acolo in permanent5, ca i cind ar fi fost angajate cu ziva, fete frumoase ca Marie-Angela Polizu, Ella Manu (fiica deplorabilului Comsa, sotia lui Henry Manu2), soru-sa Gong m5ritat5 cu Jean Niculescu si
in asteptarea pfabusirii sale in bratele jidanului Litman. Mai erau si
altele, de tot soiul
tout Sinaia" cum ar fi zis Claymoor cu 40 de ani
inainte
dar regina locului era frumoasa intre frumoase Rose Nanu,
fiica unui ministru mexican la Berlin si la Londra3, si sotia lui Fred
Nanu, fiul diplomatului, diplomat si el. Rose Nanu era una din cele mai
pl5cute aparitii ce se puteau ivi in calea omului: avea tot
figur,
talie, zmbet si un farmec nespus ce fascina pe loc, orice b5rbat. Alergau de altminteri toti dup5 d'insa cu limba scoas. Urin5rit5 pas cu pas
de Alexandru Zanescu tatal si de Paul Thnescu, fiul, de Nicu Lahovari
zis Tzotzoi, de Henri Manu, de Citta Davila
et j' en passe" ca o
c5tea in cldur de o hait de dul5i, divina" calca cu indiferenta si cu
pasi de zeit5 green"-urile lui Mimi in timp ce tristul si ireprosabilul
gentleman Fred Nanu, sot gelos dar resemnat, plimba mai la o parte o
javr l5loas5 si spurcat. Divina avea ins5 un cusur: bea de stingea pamantul: la mas5 bea tuica cu paharul mare, in loc de apa! Aceste excese
au dus-o uncle trebuiau s o duce, la spital
adica la sanatoriu, in
I Andr La Maison.
2 Care dup5 moartea acestuia urma sa se casatoreasc5 cu Puiu Dumitrescu, favoritul Regelui Carol al II-lea.
3 Cunoscutul Covarubia.
13autura a dat-o gata pe frumoasa Rose Nanu, in cativa ani, fiziceste si moraliceste. Dupa ce s-a despartit de Fred Nanu care n-a mai putut suferi excesele ei, a dus
cativa ani o viald destrabalatd, a ratat pe Ducele de Westminster, a trait cu Bernhehn
celebrul i scarbosul autor dramatic parizian, s-a sinucis pentru el, si a sfarsit la Dangeni, sotia lui I. Mavrocordat.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
19
Bucuresti. In zilele care au precedat plecarii ei, haita care se tinea dup
dansa s-a intristat atat de rau 'Inca sta gata s plnga si sa-si puna
cenusa in cap. Privindu-i, un glutriet a exclamat: Les derniers jours de
Pompez-y!"...
Tot acolo la golf am avut onoarea" sa vad pentru prima data fata
unsuroas, nasul talat intr-o felie de bostan si parul muiat in galbenus
de ou al scdrbei in dou picioare strmbe care a devenit dupa cfitiva
ani madama Doletti-Princesse Nicolas, dar care pe atunci era numai
Tohan-Saveanu sadea.
Printre cei ce nu se inv5rteau decat intre Palace-Hotel si Casino
mi-au ramas intiparite in minte chipurile lui Poulet Ghical cu capul lui
de nap, al lui Xeni banal si trivial (insotit fie de doctorul DumitrescuBraila, fie de Stelian Popescu, oaspetii lui in vila doctorului Stoicescu
pe care o cumparase si o renovase), al fratilor Romalo (Georges si Tibica, doi betivi imparatesti), al junelui Trixi Mironescu minor alcoolic,
al lui Tabacovici, copoi vesnic in cautare de vanat, al lui Grigore Duca,
ieratic ca o icoana ruseasca de duzina, al lui Nicu Chirculescu, bleg ca
un vitel si alte cateva. Dar nici una nu era mai impresionanta ca mutra
lui Zara, Laurentiu. Chel, cu barba lui neagra taiata in lemn, aparea,
disparea si aparea iatai f5ra sii spuna o vorba, multumindu-se sa yesteased' prin simpla lui aparitie cele mai negre catastrofe. Nu se schimbase nimic in el, inlemnise in vreme, era acelasi ca zece ani inainte
cnd 11 intilneam in cteva case prietene din Bucuresti si-1 vesteau copiii tipind speriati: Mama, mama, vine cosarul!" Cu toata inf54isarea
lui sinistra, Zara ini-a fost totdeauna simpatic, caci imi reamintea din
tinerete, de la Paris, un tip de la Olympia care aprindea chibrituri frecndu-le pe propria lui barba.
In afara de aceasta plebuscarie ambulanta din centru i fara sa se
amestece cu dinsa, mai petreceau vara aceea la Sinaia Familia Princiara
si Regina Sofia a Greciei, Principesa Maruca Cantacuzino, Principesa
Eufrosina Ghica, zisa Ripilica", vaduva lui Alexandru Eforul si mama
lui Poulet. Dar toate aceste inalte dame nu se aratau; Principesele Regale nu ieseau din ocolul Pelesului dee& in fuga automobilelor, Printesa ipilica urca si cobora toata ziva muntii2 ca pocainta pentru pacatele
tineretii ei
iar Printesa Maruca se ascundea in Luminisul" lui Enescu, vila Maestrului pe poalele Cumpatului...
.
www.dacoromanica.ro
20
CONSTANTIN ARGETOIANU
pentru cet5tenia romank desi ne dispretuia si nu stia o buche romaneasca, numai ca s5 nu se despart5 de avere. Inteligent si fat-5 scrupule,
invfirtise sub unguri afaceri multe si castigase bani buni, pe care ii cheltuise insa in parte prin luxul in mijlocul cOruia traise. Era cunoscut in
toat5 Ungaria, si chiar in Europa pentru caii i echipajele sale, pentru
vanatorile pe care le organiza, pentru belsugul casei sale la Z5bala ca si
la Budapesta. CasAtorit cu o contesa Bethlen, era cumnatul celui mai
de seam5 om politic sub Domnia lui Horthy. Mritase o fiicO
un Principe Auersperg si mai avea Inca &ma' nem5ritate, din care una de o raid'
frumusete i simpatic5, era sa devie la un moment dat Regina Albaniei,
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
21
inainte ca Zogu s5 se c5s5toreasc5 cu contesa Apponyi. Pe vremea ungurilor, pusese la cale faimoasa societate Tisitza, care, pe lang5 paduri
de-ale lui, dobandise si aproape tot masivul Vrancei in Romania. Luase
ca avocat al afacerii, in Bucuresti, pe Alecu Constantinescu, cu care legase o prietenie strans5 si interesat5 si devenit cet5tean roman se bizuia
pe fostul su tovar5s de afaceri, devenit la randul lui ministru al agriculturii, pentru a indulci" exproprierea mosiei sale. Nu stiu ce s-a intimplat inS5 intre eii, cki In loc s5 fie ocrotit, Mikes a pierdut si jum5tate din p5tnantu1 la care avea drept. Am cunoscut in toate am5nuntele
lui dosarul afacerii Mikes, cki bietul om a csazut cu dragostea pe mine,
www.dacoromanica.ro
22
CONSTANTIN ARGETOIANU
sus deck fondul, i din aceasta cauz a comprornis multe sit-uatii in cariera lui
politica...
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
23
labile au fost duse de dansul cu Mihalache si n-au fost 0115 in acel moment aduse la cunostinta nimAnui. Autorizat de c5tre Delegatia sa Permanenta, Mihalache propunea fuziunea Partidului faranesc si Partidului
National intr-un singur partid care s poarte numele de Partid NationalT5r5nesc. Presedintele noului partid s5 fie dnsul, Maniu. Mihalache
socotea insa c numele &au trebuia s5 figureze, pentru cei din Vechiul
Regat, printre numele conduc5torilor noului partid
de unde necesitatea crearii catorva vicepresedintii. Vicepresedintii i membrii comitetelor de directie ar fi s5 fie fixati in numar egal din ambele foste partide. Programul fuziunii
faimoasele 10 puncte din 1924. In ce privea
organizatiile noastre din Vechiul Regat, convorbirile cu Mihalache ar
fi fost satisf5c5toare. Nu pot intra acum in am5nunte
povestea
Maniu
dar pricepeti ca dach urmeaz5 s fiu eu presedinte al partidu-
www.dacoromanica.ro
/4
CONSTANTIN ARGETOIANU
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
25
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN ARGETOIANU
era foarte bine. tirbei mi-a marturisit insa confidential (vorba lui Costica Hiott: Argetoianu? Intre noi: s nu spui mai departe!") ca Regele
suferea foarte mult de hemoroizi (!!) i ca pentru alinarea acestora fu-
gostei atat de brusc nascuta si atat de Nis aratata de Regina lui Averescu dup5 4 ianuarie, de unde pana atunci relatiile lor fusesera destul
de reci, iata explicatia atitudinii lui Mos Teaca in Consiliul de Coroana
de la Sinaia iat5 in fine rostul tribulatiilor lui Goga la Cotroceni i la
Sovata2. Planul era urmatorul: sa se demonetizeze i Printul Nicolae,
singurul element stabil al Regentei, & se faca la momentul oportun semn
1 Printr-o lege trecutd prin Parlament pe and era ministru al agriculturii, Alecu
Constantinescu improprietarise pe generalul Berthelot in Ardeal, dandu-i o frumoas
mosioard in judetul Hunedoara. La moartea sa, Berthelot a lsat mosia Statului roman.
2 Regina a Mcut o curd la Sovata in vara anului 1926.
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1926-1930
27
figurantilor de la Patriarhie si de la Casatie s descomplecteze inalta Instant5 si fat de,,o asemenea criz5 s5 se propun RegeMa unic5 a M. Sale
Regina Maria. In acest scop s-a I5sat fraul pe gat Printului Nicolae care
dintr-un aeroplan acela care pentru popor si pentru o bunt parte din
armatd ramasese Mostenitorul Tronului. 0 debarcare neprevazut5 a fiului risipitor" nu era imposibil chiar in timpul Domniei Regelui Ferdi-
www.dacoromanica.ro
/8
CONSTANTIN ARGETOIANU
am replicat eu
Regele n-a murit Inca
si Print-ill Carol nu
s-a coborat Inca din .aeroplan!"
Maniu m-a parasit rugandu-ma s viu cat se poate de repede la
Bucuresti unde fierul trebuia batut cat era cald". De cand il tot bateam
eu, mi se urase!
Convorbirea cu Maniu a determinat o noua cotitura in linia mea
utica
cotitura pe care o prevazusem si o asteptam de patru luni de
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1926-1930
29
inainte de a pleca, am avut ins5 vizita finului meu, gazetarul Georgescu-Cocos, care a venit sA ma riziage sa nu iau nici o atitudine definitiv5 p5n5 nu stam de vorb5 cu toatd lumea: o sut5 cincizeci de deputati din majoritatea averescana erau gata sa primeasc5 orice conditiuni,
dacd binevoiam sd md intorc in partid! Guvernul se simtea atat de slab
a adaugat Cocos
Inc& nu putea d5inui... Bietul Cocos! La ce se
gandea el! Si ce zevzeci mai erau si averescanii! Era ciudat cum acesti
rog s-mi mai faceti o data adnotkile dvs...." Maniu mai imi dedese
un exemplar din acest program, cu prilejul negocierilor noastre de fuziune din ianuarie 1925; studiat i adnotat de mine, exemplarul ajunsese
in minile lui Iorga
care bineinteles nu-1 citise, dar II pierduse.
Am explicat lui Maniu ca-mi era foarte greu s primesc ins5rcinarea pe care mi-o da sa tratez cu Madgearu. Mai intii nu era vorba de
trei pUncte; la Sinaia Ii vorbisem de trei puncte comme d'un pis aller"
si ii citasem trei probleme de rezolvat dintr-o sut5. Dac5 era insa vorba
de discutat serios, trebuiau alese chestiunile esentiale ci o intelegere
trebuia atinsd asupra bor. Pentru asemenea discutii i negocieri, nu
mai eram indicat eu. Eu imi facusem datoria: doi ani de zile lucrasem
la colaborarea asa-ziselor partide democratice. Nu reusisem. Era rindul
altora. Eu doream s-rni pastrez libertatea de judecata fata de rezultatele la care se va ajunge. Imi pare bine
am spus lui Maniu
ca
v-ati inteles cu Mihalache asupra lozincilor fuziunii; dar cum ram5ne
cu partea a doua a dezideratelor mele, cum yeti ajunge sa realizati unitatea de conducere si sa obtineti disciplina de partid indispensabil urmaririi scopurilor propuse? S5-mi permiteti s5 famin deocamdata sim-
www.dacoromanica.ro
30
CONSTANTIN ARGETOIANU
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
31
cel putin dou legislaturi. Ei, liberalii, au incercat, dar singuri n-au putut-o duce cleat o legislatur5, i Inca in mijlocul celor mai neplacute
hartuieli. 0 fuziune cu un partid popular ar putea da posibilitatea unei
lungi i linitite guvernri... Despre aceasta misiune a lui Dragomirescu si despre atat de importanta p5rere a lui Vintil5 BiAtianu dat find
Mihai Popovici nu mi-a suflat o
rolul pe care-1 juca in partidul sAu
vorb5; mi-a vorbit in schimb de tratativele sale cu Tancred Constantinescu, cutra batrana si mai apoi cu Guta Tt5rescu, trompet liberal de
avangarda. Toate convorbirile lor au conchis la posibilitatea si la nece-
sitatea unei fuziuni intre ambele partide. Dar cum nici un cuvant nu
venea de la Ionel Br5tianu, ardelenii au cerut ca Dalai Lama s5 se pronunte. T5t5rescu s-a ins5rcinat sa aduc5 cuvantul lui, si trebuia sa se intoarcA de la Florica cu el, chiar in cursul sApt5manii (pentru asta mi-o fi
declarat Maniu la Sinaia c5 nu va parasi Bucurestii pari nu va fi terminat intr-un fel sail altul cu Mihalache?). Popovici nu credea c o fuziune cu liberalii ar strica popularitatea Partidului National in Ardeal uncle
lurnea e s5tul5 de opozitie i ar vrea s6 mai guste din binefacerile puterii, i fratele Mihai s-a lansat intr-o ademenitoare enumerare a binefacerilor unei fuziuni cu un partid de guverndrniint... S5 tii
spunea
el
ca i Vaida, i toti oamenii de bun simt gandesc la fel in Ar-
deal...". Maniu, care trebuia s5 ne ajung5 din urm5, n-a sosit la masa
cleat dup5 o or5 (poate pentru a da lui Popovici timpul sa ma punA in
curent cu tratativele duse cu liberalii ?) i indat5 ce s-a asezat, fratele
Mihai n-a mai spus o vorb5, lasand cuvantul lui Maniu care ne-a intretinut despre insusirile lui Mihalache i s-a plans de zigzagurile sentimentale i politice ale lui Iorga...
M-am intrebat, mergand mai tarziu singur spre cask ce vor acesti
oameni. Cand asculti pe Maniu nu poti sA nu-1 crezi convins, i sincer
convins, de necesitatea unei fuziuni cu tar5nistii si de imposibilitatea
unei aliante cu liberalii. Iar dl. fost i viitor ministru Mihai Popovici
ca si Vaida inca din iunie
cant5 alt cantec. Ori, de cand Ii stiu eu pe
acesti trei oameni, Maniu, Vaida si Popovici
si am ajuns s5-i cunosc
bine
nu i-am v5zut o singura dat5 in divergenta de opinie. Stau impreunk mananca impreunk mistuie impreun5 si dorm impreun5. Vaida
mai ales Popovici sunt umbrele lui Maniu. De obicei,
si Popovici
chiar and Maniu sustine o prostie, Vaida si Popovici ii tin isonul. Si
iat5 deodat5 ea pe o chestiune vital pentru partidul lor, ii gasesc in
dezacord i c51cand pe poteci deosebite... Dar articolul lui Sever Dan
www.dacoromanica.ro
32
CONSTANTIN ARGETOIANU
(Doi oameni care trebuie sd se impace, Brdtianu i Maniu), al lui Sever Dan umbra si el a lui Maniu de care tine ca b5sina de cur, dar interviul lui popa Man (numai cu liberalii putem face un partid solid"), dar
declaratiile lui Sever Bocu (s5 lasam ideologia si s'a facem politica
realit5tilor") toate neblamate Si nerectificate de dl. Maniu ce scop au
putut urmri? Simplu santaj indreptat impotriva thranistilor ca sa le incalzeasca zelul? Sau incoerenth i nehothrfire?
Cred c ardelenii au voit sincer o unire cu liberalii. Toat5 mentalitatea lor, toat5 firea lor, toate conceptiile lor burgheze de procopseala
se incadrau perfect in ideologia si apucaturile Partidului Liberal, si c5tusi de putin in ale Partidului Pranesc. Dac5 nu s-au contopit cu libeo poarta
ralii si s-au contopit cu t5thnistii, vina
daca vin5 a fost
exclusiv Maniu, ambitia nelirnitath a lui Maniu. i Maniu era nascut si
fusese crescut pentru Partidul Liberal. Dar inainte de toate Maniu voia
sa fie' set si in Partidul Liberal chestiunea sefiei sale nici nu se putea
pune. Erau acolo, din tath in fiu alti sefi
si nu era Maniu de talie s
discute sefia lui Bratianu. Nici n-ar fi indraznit s5 puith chestiunea. Ca
s5 fie set Maniu si-a calcat pe constiinta sa, si-a violentat prieteniile si
si-a dispreluit devotamentele. Ca sa fie set Maniu si-a trdat toate traditiile lui si in loc s5 se inscrie la liberali, cum ar fi fost normal, a dat
maim cu ththnistii i s-a lasat prad celei mai desantate demagogii din
cate a cunoscut tara romfineasc5...
Sc 5rbit de toate c5te le v5zusem si le ghicisem de cnd sosisem la
Bucuresti, rn-am hotarat si mai mult sa m5 mentin in atitudinea mea de
spectator amuzat, s5 stau la o parte si s5 nu ma amestec in aceast5 thrfit5 politic5.
insemnare, in care notasem cfiteva puncte de discutat in materie de economie si de fmante. Fixasem aceste puncte raid' nici o convingere, ca s5
fac placere lui Maniu si s5 scap de sarcina ce-mi luasem. Am restituit
in acelasi timp lui Maniu exemplarul de program" adnotat la repezeaFacea plaid la Mamaia. Devenise curtezan si se plimba toat ziva in pielea goal
pe nisip jucandu-se cu tin balon. Am Vazut o fotografie hidoas reprezentfindu-1 in
aceastg situatie. N-am vAzut ceva mai urt decfit o alt fotografie de nud, a fiicei lui
Mussolini, Edda, sotia lui Ciano, punand lumea pe fuga la Lido (publicata de o revista
francezd).
www.dacoromanica.ro
MEMORI1,1926-1930
33
15. Am c5utat s5 tulbur cat mai putin lin4tea viitorilor asociati, tiind
bine ea nu voi face parte din asociatie, i c5 prin urmare obiectiunile
mele nu puteau fi de toles, cel putin pentru mine. Am insistat asupra
unui singur punct pe care 1-am declarat inadmisibil: asupra punctului
prin care se prevedea ea" propriet5ti1e nearendate (!) vor fi reduse la
250 hectare, dar numai cele exploatate sub form de ferm5 model, i la
100 hectare cele lipsite de instalatii tehnice speciale. Am tamurit lui
Maniu cd eaproprierea trebuie scl rdmand un capitol inchis, i c5 nu
trebuie ing5duit nim5nui s-lredeschid5. Maniu a incercat s-mi explice
c5 a primit acel punct in 1924, fiindc5 t5r5riitii luaserd angajamentul
sd nu-1 pund in aplicare decat cu voia nationalilor! Textual, nu invent
nimic! Maniu a rnai ad5ugat c5 aceast5 tranzactie" (!) fusese aprobat5
in 1924 i de Miu Cantacuzino i de G. Lucasievici... Miu Cantacuzino mai teadase o data proprietatea la Iaqi, in 1917, iar Lucasievici
era un ramolit in anticamera paraplegiei. Am declarat lui Maniu c nu
pot decat infiera atitudinea acestor domni i c5 nu pot primi sub nici o
form5 un asernenea punct de program. Multurnita protest5rii mele,
(mai puseser i t5r5nitii ap in vinul lor, de la 1924!), nu s-a mai vorbit de expropriere in programul noului partid: e ultimul serviciu pe care
1-am adus democratiei romane!
M-arn inteles cu Maniu s5 continue negocierile cu Mihalache, i sa"
m5 previe la Breasta indat5 ce va fi ajuns la un rezultat definitiv. L-am
scatuit s5 previe i pe Iorga la Valeni...
Te voi preveni pe d-ta
intai, i te voi ruga s5 mergi cu Mihalache la Valeni, sa" pui pe Iorga in
curent cu situatia..." Am rnultumit de incredere, dar am prevenit pe
Maniu s5 nu se bizuie pe mine pentru aceast5 misiune: imi era greu s5
merg cu Mihalache s5 anunt lui Iorga o fuziune asupra creia nu rn5
voi fi pronuntat eu insumi...
Fie c5 Maniu nu s-a ajuns" aa de repede cu Mihalache, fie ca i-au
mai pus fratii lui ardeleni (care tot mai sperau o intelegere cu liberalii)
bete in roate
am fost tasat dou5 saptamani in pace la Breasta. In
pace relativ5, eaci dac5 nu rn-au plictisit cei de la Bucureti, au venit pe
capul meu aproape zilnic cei din provincie. Oamenii erau nedumeriti,
i nu mai tiau incotro s o apuce. Pentru a da o idee despre incurcaura spiritelor, voi spune de pild5 ea" intr-o zi mi-a venit de la Craiova o
delegatie compus5 din Nae Rornanescu, aban Fagetel, doctorul Laugier, Georgescu Beion primar inc5 al Craiovei, G. Negretu. i M. Paveliu s nfa roage ca nu cumva s5 las partidul s5 fuzioneze cu tar5n4tii
www.dacoromanica.ro
34
CONSTANTIN ARGETOIANU
si a doua zi mi-a sosit alta de la Severin cu doctorii Gruescu c i Tr5ilescu, cu M. Mihail, cu Retezeanu si cu Corneliu R5dulescu s5 ma conjure
s6 nu-i dau pe m5na liberalilor..."
Cu r5bdare ingereasc5 am ascultat toate parerile si am facut prietenilor o expunere destul de pesimist a situatiei, cerandu-le s5 astepte scarsitul comediei, i s ia apoi hotararile pe care le vor crede de cuviint,
dandu-le s5 inteleag5 ea' eu unul nu ma voi alinia niciodata in frontul
bolsevic.
MEMOR11,1926-1930
35
Chisin5u, de c5tre Camerele de Comert! Dar nici acest rezultat n-a influentat asupra raporturilor dintre cele dou partide care tratau fuziunea, caci au imp5rthsit amandou5 aceeasi soarth. Dimpotriv5, suferintele si umilirile comune le-au apropiat...
www.dacoromanica.ro
36
CONSTANTIN ARGETOIANU
une i voi vedea mai tarziu dac5 voi mai avea ceva de facut... Duca n-a
insistat
nici nu era cazul
si a inceput s-mi vorbeasc5 de criza di-
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL AL II-LEA
www.dacoromanica.ro
38
CONSTANTIN ARGETOIANU
Bucuresti jai seara 23 septembrie. In tren, am citit in ziare buletinul medical prin care se aducea la cunostinta public5 c Regele fusese operat
de Juvara
o ward operatie" preciza comunicatul si se adSuga c5
interventia fusese provocat de o inflamatie dureroas5 a hemoroidelor...
A doua zi dimineata Maniu rn-a pus in curent cu mersul tratativelor
de la ultima noastra intrevedere, tratative care au dus la acordul ce urma
sa se supun5 aprob5rii Delegatiei noastre Permanente convocat5 pentru
durninic5 26 septembrie. Fuziunea se va s5vdrsi pe baza unei propuneri
facute de Partidul T5r5nesc. In acest scop, Mihalache a adresat dou5
scrisori, una lui Maniu, alta lui Iorga. Cea adresat5 lui Iorga a fost trimis5 la Vleni prin dl. Gheorghiu, redactor la ziarul Tdrdnismul i va
parveni destinatarului in acea zi de vineri, dup5-amiaz. Maniu imi explicS c5 scrisoarea lui Iorga n-a putut fi remiss deodat cu cea adresata
rdnivii au primit fitziunea fdrd o vorbd despre expropriere. 0 disident5, sau un nou Partid T5r5nesc ce s-ar putea forma, ar putea exploata cu
succes o asemenea neglijenta a actualilor reprezentanti ai farSnirnii"!
Am priceput; am priceput chiar asa de bine incit n-am mai insistat
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
39
Madge= a continuat s5 m5 incirite: alineatul lui Maniu cu consolidarea principiului propriet5tii", si simpla cerere de aplicare sincerd
a unor dispozitiuni deja prev5zute in lege puteau s5 satisfac5 pe orice
v5rtesc lucrurile ca s5 plec din partid far5 s5-1 jignesc... Dup5 cele
I in program, proprietatea arendatd nu era cuprins5 fiindcd dupd lege nu putea fi
arendat decfit obstilor, i astfel era deja scoasd din patrimoniul marilor proprietari.
2 Lupu a famas recalcitrant 0415 in ultimul moment faid de fuziune. intalnit de Pe-
tried Dragomirescu de la Iai, acesta i-a spus: Regret cd n-am sa fac parte din fuziune..." iar Lupu i-a rAspuns: Si eu regret c'arn sa fac parte!"
www.dacoromanica.ro
40
CONSTANTIN ARGETOIANU
se apara. Am dat mina lui Iorga si lui Maniu fara s5 le spun nimic,
ni-am asezat si am asteptat. Atmosfera era agitat5 si pe fata oamenilor
se citea mai mult ingrijorare decdt insufletire. Iorga si Maniu s-au apropiat de masa verde, si Iorga a propus s5 prezideze sedinta domnul Maniu, dupd cum a luat obiceiul .yi pand acum!" rutate nedreapta, caci
Maniu a luat obiceiul sa prezideze mai ales fiindca Iorga nu venea la
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
41
lui Lugo0anu i facnd dnsul apelul... Sefii de organizatii ce nu faceau parte din Delegatia Permanenta n-au fost 15sati in sal, i unii din
ei, veniti de departe, ca Teofanescu (de la Roman), Georgescu-Barlad
(de la Tutova), G. Cripn (din Ardeal) au plecat sup5rati foc.
Dup5 aceste agitate preliminri, Iorga a luat cuvantul i a contestat
Delegatiei Permanente dreptul de a hotari asupra fuziunii cu Partidul
T5f5nesc, o asemenea hotardre find de competenta exclusiv5 a Congresului partidului. A cerut ca partidul s5-0 valideze int5i un statut,
apoi pe temeiul acestui statut s5 se convoace un congres earuia & se
supun5 propunerea de fuziune. Va veni la acel congres si-si va afata
p5rerea sa. Apoi, cu ateva scrisori in m5n5, pe care le agita, a declarat
Ca numai sub aceast5 conditie a autorizat convocarea Delegatiei Per0 a incheiat, spre mirarea tuturor, prin urmatoarele cuvinte
manente
far nici o legatura cu cele spuse inainte: Lsfind la o parte orice modestie, nu eu pot fi onorat prin situatiile ce mi se ofer5, ci eu onorez pe
cele cc ocup!" Aceste cuvinte nu erau legate de cele spuse inainte, dar
erau steins legate de gfindul lui care nu urmrea dee& efia noului partid. Nu voia sa se discute fuziunea, cerea statute i congres fiinda partidul fuzionat trebuia s fie prezidat, dup5 propunerea t5rani0ilor, de
Maniu. Dac5 Mihalache 1-ar fi propus pe dansul, fuziunea ar fi fost minunat5 i nici n-ar fi a0eptat votul Delegatiei Permanente ca sa o prodame. Aa era Iorga, i nu era altul. I-a r5spuns Maniu Igmurindu-i pe
www.dacoromanica.ro
42
CONSTANTIN ARGETOIANU
Desi nimeni n-a mai spus nimic, s-a simtit c facerea general5 era o
solidarizare cu punctul de vedere al lui Maniu. Lumea adunat5 pentru
discutarea fuziunii nu putea pricepe ridicarea unor sicane de pur5 forma c5nd ins5si soarta partidului era in joc. Chiar iorghistii erau jenati,
si n-au spus un cuvnt. Simtind c pierde partida, Iorga si-a luat palria
si a plecat declar5nd c5 va aduce chestiunea inaintea congresului
iar
puteam fi considerat ca un adversar principial al colaborarii cu Oranistii, cu care rn-am strduit ataa vreme s inchei o intelegere de guvernare. Am marturisit ins5 c insufletirea mea nu mai era aceeasi ca in
trecut. Doi ani rn-am trudit sa pun in picioare prin colaborarea celor
dou5 partide un organism politic de ordine si de constructie. Azi era
vorba sa se inf5ptuiasc5 un partid de lupta si de opozitie. Pentru un
asernenea partid, o intelegere intre conducatori nu era ins5 de ajuns
mai trebuia i vlaga", de o parte si de alta. Aceast5 vlaga
am afirmat
eu cu tArie
nu exist5 nici la noi, nici la tafanisti. Lipsa ei nu putea fi
in parte compensata dee& prin precizarea scrupuloas5 a scopurilor urmrite i printr-o disciplin5 de partid riguroas, chiar de la inceput.
Stiind unde mergeam, si mergind strins i sincer uniti, pe drum ne va
veni, poate si insufletirea care ne lipseste". Si am incheiat (land votul
meu pentru fuziune.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
43
www.dacoromanica.ro
44
CONSTANTIN ARGETOIANU
leg5tur5 intre diferitele clase sociale, si de o afirmatie hot5rat5 a principiului national. Ar urma ca aceasta & se simt5 in titlul partidului, ca
si in metodele care le anunta si care trebuie sa fie de natura a nu nelinisti tam si Coroana.
Cum multi trnisti sunt de aceast5 p5rere, nu v5d ce i-ar impiedica
de a da satisfactie cererii mele.
3. Si mai ales a garanta o atmosfer5 de sinceritate si dreptate, contrar politicianismului acaparator de situatii castigate prin intrig5 si
recurroasterea meritelor incomparabile pe care impotriva vechilor partide si le-au castigat vechii nationalisti democrati, din a c5ror propagand5 a iesit ceea ce e mai sanatos in ideea t5r5nista.
Nu poate fi mai absurd si mai condamnabil, dee& prigonirea sistematic5 in alegeri, in timpul negocierilor si in inssi actul de fat5 a acelor dintre nationali in care, oricare tarnist s5 recunoasc5 un frate mai
mare, iar nu un adversar care trebuie distrus pentru ambitii personale.
La Congresul viitor care trebuie convocat pe baza unui statut precis
voi veni ca s5 sustinem acest punct de vedere in speranta c voi fi inteles.
N lorga"
Cu tot ultimul alineat care mai 15sa o portit5 deschis5 pentru revenire, Iorga a pecetluit prin aceast scrisoare despartirea sa de Partidul
National. Mai pripit cleat mine, a invocat si el impreciziunea programului si pericolul inclec5rii t5r5rriste, dar f5r5 s5 astepte o mai palpabila concretizare a faptelor. La aceste motive de ordin principial a adaugat, in subinteles, chestiunea sefiei si pe fats maltratarea partizanilor
s5i. Singurul punct asupra cruia nu avea nici o dreptate, c5ci cu pattizanii lui nu era nimic de facut. Au dovedit-o cu prisosint5 sub Ministerul prezidat de dansul in 1931-1932, and ne-au curStit pe amandoi...
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
45
www.dacoromanica.ro
46
CONSTANTIN ARGETOIANU
Dupa cum ma asteptarn, nici luni dupa amiaza, nici marti dimineata
n-a aparut nici dezmintire, nici scrisoare. In schimb, in toate ziarele,
rezumatul expunerii lui Mihalache, asa cum aparuse in foaia speciala.
Fara sa mai iau contact cu Maniu, rn-am urcat in tren si rh-am dus la
Breasta unde am redactat urmatoarea scrisoare:
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
47
www.dacoromanica.ro
48
CONSTANTIN ARGETOIANU
lor. Veti famane sau nu yeti famane preFdintele noului partid, dup5
cum yeti primi sau nu yeti primi sa" fiti prizonierul altora. Programul
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
49
numai pa faimoasele 10 puncte, puncte atat de elastice inck pot incadra orice program.
Perspectiva posibilit5tii acestei schimbri de orientare intre provizoratul de azi si definitivul de maine a f5cut probabil pe tar5nisti s primeasc5 pentru inf5ptuirea fuziunii conditii a caror acceptare pe mine
rn-a mirat, mai ales in ce priveste politica agrar. E locul & insist aici
c5 nu bag nici o vin5 Partidului T5r5nesc pentru aceast5 n5zuint5 neinfrint5 dar legitim5 de a-si impune pe orice cale conceptiile cu care a
pornit la drum; constat numai c5 fuziunea pl5nuit intr-un spirit cu totul altul de Partidul National, se indreapt5 cu pasi siguri spre o pozitie
de extrem5 stang5, pozitie in care nu poate fi loc pentru mine.
www.dacoromanica.ro
50
CONSTANTIN ARGETOIANU
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1926-1930
51
sa' fie danii cei dintai informati de actul pe care urma s-1 savaresc.
Crezand c Ii chemasem ca ssa le iau consimt5mantu1 la fuziune, au venit top cu urechile pleotite, c5ci erau toti impotriva orica'rui contact cu
taranitii. Erau atit de legati de mine, Inc& e probabil ca cu toat5 antipatia lor fata de noua incumetrire, ar fi r5mas totu0 neclintiti in noul
partid ieit din fuziune, dac5 a fi famas i eu. Cand au aflat ins5 hot5rarea mea, s-au solidarizat cu ea intr-o insufletire mic5toare. Dup5 ce
s-a potolit putin entuziasmul lor, le-am 15murit situatia fara s5 le ascund nimic din dezamagirile mele. Le-am laxnurit ca n-aveam nici o intentie sd refac un partid, ,i nici una sd md leg de alt pallid. Politica
mea dedese faliment, eram prea sincer ca s nu o recunosc
i imi
trebuia vreme ca s5-mi mistui infrangerea. Nu puteam lua nici un angajament asupra viitorului i nu puteam pofti oameni far5 vin sa-i putia
cenua poc5intei pe cap. Intr-o cald5 cuvantare le-am. aratat toat5 recunotinta mea, le-am multumit pentru tot concursul dat i i-am sfatuit s5
se indrepte fiecare catre grup5rile politice in care s-ar simti mai la largul lor. Intr-o prieteneasca unanimitate, au declarat toti ca vor face ce
voi face eu; dac5 voi sta la o parte, vor sta i ei
dac5 voi da mana cu
cineva, cu acela vor da i ei! Insistentele mele au fost inutile: nici unul
nu s-a clintit... Dar toti ar fi dorit o apropiere de liberali! Cum se schimbaser5 timpurile!
M-am inapoiat la Bucureti luni seara 4 octombrie. Nicu Ottescu ma
aqtepta la gara. A venit cu mine acasa i i-am citit scrisoarea. A aprobat-o fira rezerve. Marti dimineata am dat-o la copiat qi la orele 5 p.m.
am inmanat-o lui Lugoianu, Maniu nefiind in Bucureti. In ace1a0 timp
www.dacoromanica.ro
52
CONSTANTIN ARGETOIANU
rilor" (titlu dat unui lung articol) si a comentat scrisoarea mea cu o trivialitate de gandire, care, venind din partea cui venea, m-a onorat.
Hotararea pe care o luasem se aflase la Bucuresti inainte de sosirea
mea, prin indiscretia prietenilor din Craiova (nu cerusem de altminteri
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1926-1930
53
Cu prilejul acestor framantari ale fuziunii, am c4tigat chiar un colaborator ce mi-a devenit din an in an mai pretios: pe Jean Pangal. Pangal a inceput cariera sa politica sub Take Ionescu (era nepotul lui Pavlica Brat 4anu) si si-a facut prima ucenicie la gazeta La Roumanie, foaia
franceza a takitilor. Dupa rzboi, s-a varat pang in gat in Masonerie,
pe care a redqteptat-o in tara noastra, dup o lunga adormire. in acest
scop a strans legaturi puternice cu lumea masonica din Franta, din Anglia i din State le Unite. Leg5turi care ne-au servit mai tarziu foarte
mult. Dup5 moartea lui Take Ionescu, Pangal se r5facise in plutonul
doctorului Lupu. Scarbit de demagogia din jurul s5u, s-a folosit de prilejul fuziunii ca sA p5r5seasc5 pe Lupu. Desi ii cunosteam atunci foarte
putin, a venit la mine si mi-a cerut s fac5 politica" cu mine. Bine, dar
eu nu mai fac politic5!"
au fost cuvintele cu care am intampinat cererea sa.
Atunci s-mi permiteti s5 nu mai fac politica, alaturi de
dvs.!" Mai era ceva de zis? L-am primit in cercul intimilor mei, i de
atunci nu ne-am mai despartit.
Din tot ce s-a spus pe socoteala mea, o banuiala i o invinuire nu
mi-au convenit deloc: b5nuiala c5 in5 desp5rtisem de partidul meu fiindc5 nu putusem obtine un loc de vicepresedinte in partidul fuzionat
si invinuirea c5 lucram din fasputeri la destrmarea fuziunii. De o
vicepresedintie a mea nu putea fi vorba de vrerne ce se dedese Vechiul
Regat pe maim t5fanistilor, iar Basarabia si Bucovina, de care nu tn5
lega nimic, nu puteau cadea decal in botul alipitilor". Cat a fost vorba
de o sefie a Olteniei, Maniu mi-a oferit-o, dar eu am refuzat-o, si atata
tot. In ce privea actiunea mea" de destrmare a fuziunii, nimic nu era
mai inexact. N-aveam, cum se zice, nici in din nici in manec5, cu un
www.dacoromanica.ro
54
CONSTANTIN ARGETOIANU
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1926-1930
55
acest lucru; nu e nici o rusine. Dar intr-un Partid Tar5nesc, latit si peste
munti, situatia mea ar fi fost cel putin ridicol5...
S-a vorbit de nemultumiri de ordin personal...
Da, stiu, de locul de vicepresedinte al partidului fuzionat care
mi s-ar fi oferit si apoi mi s-ar fi retras. Nu mi s-a retras nimic, fiindc5
nu mi s-a oferit nimic. DI. Maniu mi-a spus c5 din cei patru vicepresedinti, cei doi t5r5nisti au fost desemnati in persoana d-lui Mihalache
si Lupu, iar c5 cei doi nationali urmeaz5 sa fie desemnati de partidul
.
www.dacoromanica.ro
56
CONSTANTIN ARGETOIANU
Pe cnd eu adoptam astfel o atitudine hotarata, dar linistit5 si obiectivg fata de fuziunea celor dou5 partide
Iorga luase una de dez15ntuit5 vio1ent5. In afar de articolasele si de biletele pline de venin publicate in Neamul Rornnesc, p5rintele taranismului a trimis o circulara
organizatiilor Partidului National, adres5ndu-le partizanilor si, pe unde
avea, circular5 prin care cerea consultarea imediat a comitetelor judetene si insistnd asupra consenm5rii in scris a parerilbr emise. Iorghistii, zapaciti, urmau mai multe curente: unii, cei mai putin numerosi, doreau sa rArnaie in partidul fuzionat; cativa unelteau o apropiere
de Guvern si de averescani3
cei mai multi roiau ins5 in jurul MagisI Moartea lui Ionel Bratianu si consecinta ei: chemarea national-tafanistilor la putere, a suprimat aceste frictiuni. Cheagul afacerilor mdnoase a cirnentat legaturile dintre nationali si lfiranian...
2 Se povestea Ca eram inteles cu liberalii, intr-un moment cand nici nu luasem contact cu Brtianu!
3 Au mers pAnd a obtine de la Averescu trimiterea unei fotografii lui Iorga, cu o
magulitoare dedicatie, in senm de impacare!
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
57
$i mai departe, dup5 ce .subliniaza caracterul nestatutar al hotararilor care au des5vapit fuziunea, noul .yef unic (!!) al Partidului National incheie:
N. Iorga
Presedintele Partidului National"
nal...
www.dacoromanica.ro
58
CONSTANTIN ARGETOIANU
niu sta at5rnat de bratul lui Mihalache. Totul s-a sfarsit in ce privea
fuziunea, caci cariera de prostii a noului partid abia incepea...
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
59
www.dacoromanica.ro
60
CONSTANTIN ARGETOIANU
care puteam afla ceva. Am trimis numaideat pe Capitaneanu la Stirbei, s5-1 intrebe ce stie despre boala Regelui, iar la Costia Hiott rn-am
dus eu. Am avut impresia need, a Hiott nu stia nimic despre un cancer,
din chiar intrebarile pe care mi le-a pus ca & se dumireasa si el asupra
bolii Suveranului. Ipoteza diabetului diagnoza oficial5
nu-I satisf5cea, dar nici de departe nu s-a gandit la o tumoare. A doua zi Capitaneanu mi-a adus aceeasi impresie de la Stirbei, si mi-am dat seama a
nu stia nici acesta nimic.
Din ce in ce mai nedumerit, rn-am intrebat dac cumva Juvara nu se
inselase, sau daa nu-mi povestise brasoave. Am mai ezitat, si in ziva
de 15 octombrie rn-am hotkit s5 merg la Bratianu si s5-i comunic informatia dat5 de Juvara; el era omul cel mai in masura sa controleze
exactitatea ei
daa cumva nu era in curent cu secretul, admitnd a
secret exista. Ori 15murearn eu pe Bratianu, ori ma 15rnurea el pe mine.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
61
ta, ne aflam in fata unei situatii noi, care cere masuri politice in consecint5...". Am mai stat doua minute i am plecat. Intrevederea noastra
durase un sfert de ceas... Beb Bratianu care ma pandea in anticarnera
i care presupusese i el ca venisem sa ma inteleg" a socotit probabil
cd nimic n-a iners, i mi-a starts mana cu raceal!
A doua zi la amiaza, Bratianu rn-a rugat prin telefon s5 trec pe la el:
avea toate informatiile. Am ateptat cu nerabdare ora 5 fixata pentru
intalnire i am fost pe deplin larnurit. Bratianu a chemat imediat dup5
ce 1-am parasit pe doctorul Rornalo, i strangandu-1 cu up, a obtinut
toate marturisirile lui. Sosit in iulie cu Regele la Paris, in drum spre
Bagnoles, doctorii Bensande i Labbe, consultati, au stabilit diagnoza
unei tumori neoplazice, in partea inferioar a intestinului gros aproape
de rectum i au comunicat acest diagnostic lui Rornalo, si numai lui
Romalo, sfatuind, fiindca cura vrea sa faca, pe Augustul pacient, s5
mearga la Vichy in loc de Bagnoles, unde nu avea ce eauta. Medicii
francezi fiind de parere au fost consultati i doi chirurgi
ea' o interventie operatorie ar fi fost i inutita i foarte riscanta, Romalo n-a
comunicat nimdnui diagnoza bolii, pentru doua motive, zice el. Prirnul,
ca nu cumva & ajunga adevarul la urechile Regelui
al doilea, ca sa
nu tulbure pregatirile Reginei pentru calatoria in America. *i hotarase
s5 impart4easca Guvernului secretul sau, nurnai dup5 inapoierea Reginei din America. i era indignat impotriva indiscretiei lui Juvara, care
calcase regulile secretului profesional, de0 4i dedese cuvantul ca nu
va spune nimic. Bratianu a scuturat violent pe Romalo i 1-a facut s5 inteleaga cd nu avusese dreptul sd tdinuiascd adevdrata stare a Regelui,
mai ales in imprejurdrile politice in care ne aflam
i 1-a trimis la
Averescu sa-i expuna i lui neintarziat cum stau lucrurile. Romalo, pe
care Bratianu-1 terorizase prin amenintarea sanctiunilor fat5 de raspunderea ce-i luase, i-a priceput in fine datoria i urma sa faca chiar in
acea zi (16 octombrie) raportul sau efului Guvernului.
Odata cu sentinta de moarte a Regelui mi-au venit i tiri alarmante
cu privire la intentiile i la micarile Printului Carol, care, dezrneticit
intrucatva din bratele Lupeascai dupa ce golise toate cupele volupt5tii", cantarise prostia pe care o f5cuse i incepuse sali pregateasca ina-
www.dacoromanica.ro
62
CONSTANTIN ARGETOIANU
poierea in tar5. Alexandru Cusin si Ion Sarigeorgiu, doi smecheri, partizani ai lui Iorga, inapoiati de la Paris unde fuseser5 pentru afaceri au
venit s5-mi povesteasc5 ea au vizitat de mai multe ori pe Print, c5 1-au
g5sit de fiecare data studiind" (ce?), foarte in curent cu tot ce se petrecea in tar i hoar& sti se inapoieze sd-si valorifice drepturile, dar nu
indat, ca s5 se tie de cuvantul dat lui tata-sau. Carol ar mai fi povestit
celor doi smecheri, Ca avea multiple si serioase legdturi in Romnia si
c Goga ii trimisese un emisar cu propuneri" pe care dansul le-a res-
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1926-1930
63
un episod in viata Printului si se declara gata s5 se dea la o parte, la momentul oportun. Dup5 cum s-a vzut mai tarziu...
Desthinuirile lui Roma lo au produs o adevarath consternatie printre
cei cfitiva oameni politici pusi in curent cu starea Regelui. A fost si asta
o nou5 si neasteptat5 lovitursa politic& Toat lumea se gandise la o eventual vacant5 a Tronului, si se Ondise cu ingrijorare la ivirea ei inca in
timpul minorifatii Regelui Mihai, dar in gandul tuturor problema trans-
misiei Coroanei nu urma s5 se purth cleat dup5 mai multi ani, bolile
cronice d5inuind vrerne indelungath. Pusi inaintea unui deznodmant
apropiat, oamenii nostri politici s-au buimacit, c5ci nu-si fixaser nici
unul afar5 de Ionel Br5tianu o linie fix5 de procedur5. La inceput furtuna a suflat numai printre micul num5r de initiati dar num5rul acesto-
www.dacoromanica.ro
64
CONSTANTIN ARGETOIANU
vila acas5, si a fost cordial. Stere a inceput prin a-mi declara ca a priceput atitudinea mea, dar ca o regret. Nu era nici ansul multumit de
modul cum se savarsise fuziunea si cum se organiza noul partid, iar
parerea lui despre Maniu era si mai proast5 ca inainte
totusi a famas
hi va ramne alaturi de fostii sai tovar5si de lupta. Mi-a m5rturisit apoi
Ca situatia lui in partid se schimbase si nu mai era aceeasi; nu mai seapanea pe t5ranisti, dar credea c5 poate Inca influenta serios pe Mihalache, si prin acesta sa determine, in liniile mari, indrumarea partidului.
Dupa aceast5 intrare in materie, Stere rn-a intrebat daca a fi dispus sa
colaborez intr-un mod oarecare cu Partidul National-Pranesc in vederea prevenirii dezastrului ce I-ar putea provoca ainestecul militarilor in
criza dinastica ce ne arneninta. Era in curent cu boala exacta- a Regelui,
cu atitudinea Printtflui Carol, cu uneltirile carlistilor si cu spiritul anarhic din cadrele tinerilor ofiteri. N-am f5cut nici un fason" ca s5 marturisesc liii Stere ca eram gata s5 dau tot concursul rneu Partidului National-Taranesc, pentru evitarea unui razboi intre frati, dar cal nu vedeam
batandu-ma cu foc de mai multe ori in fata lui Bratianu, din cauza
scrierilor si cuvant5rilor mele impotriva exproprierii, acesta mi-a luat
de fiecare data apararea si Inca cu caldura, spunfind cel mai mare bine
despre mine... Am suras si am declarat lui Stere ea in nici un caz nu
m-as putea indeletnici cu urmarirea unui consens general" fiindca nu
aveam, si nu intelegeam s5 am nici un raport cu Guvernul si cu generalul Averescu, dar ca eram gata s incerc ceva cu cele dou mari par-
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1926-1930
65
$tirbei pe Bralianu, trebuia s5 lamuresc situatia cu Maniu. 0 formalitate. Maniu fusese contra rnazilirii Printului, nu putea sa nu fie pentru
readucerea lui. $i era si un prilej s5 reiau contact cu seful noului partid,
care-mi trimisese pe Mihai Popovici s-mi multurneasc pentru termenii prietenesti si obiectivi in care redactasem scrisoarea mea de despOrtire. Popovici irni afirmase ea Maniu nu putea aproba pe fata plecarea mea din partid, dar c5 pricepea si el gestul meu, si am avut chiar
impresia c5 fusese rnultumit sa" se scape de mine ca sa" se supurr mai
usor exigentelor taranistilor. Fratele Mihai ma asigurase totusi c5 Maniu imi pOstra o deosebitO stima, o mare recunostintO pentru trecut, si
o sincer n5dejde de colaborare pentru viitor". Am asigurat si eu pe
domnul Prezident, prin Mihai Popovici, de toate cele cuvenite si am
ad5ugat ea voi &Arita s5 ma intalnesc cu dansul, s5 rnai vorbim politiea". Venise si ceasul s5 ma tin de cuvant.
Am cerut s5-1 v5d, si Maniu rn-a primit indatO dup5 inapoierea sa
din Ardeal. Intrevederea a avut loc in casele lui Costic Simpson din
Bulevardul Lascar Catargiu, colt cu Clopotarii Vechi, unde se instalasera I. Lugosianu si Ghit5 Crisan, tinerele sperante ale Partidului National-Tar5nesc, ramura ardeleneasc5.
Dup cateva banalitati schimbate, dansul exprimandu-mi parerea sa
de rau de a m5 fi pierdut, eu placerea de a-1 fi reg5sit
am intrat numaidecat in miezul chestiunii pentru care venisem. Perfect in curent cu
www.dacoromanica.ro
66
CONSTANTIN ARGETOIANU
boala Regelui, Maniu mi-a declarat c5 nu era nici carlist, nici mihaist,
nici republican, ci numai roman i ca atare foarte ingrijorat i el de cele
ce ne ameninta. Era gata s5 discute o intelegere pe chestiunea succesiunii Tronului intre toate partidele, sau numai cu Bralianu i cu Averescu,
sau numai cu Brtianu (numai cu Averescu, n-a spus)
0 vede trei
solutii posibile, i numai trei: 1) cu Printul Carol, 2) cu Regina Maria i
3) cu proclamarea republicii. 0 a 4-a solutie nu exista, dup5 credinta
lui
fiindc6 solutia adoptat5 cu un Rege minor i o Regent5 nu putea
fi o solutie definitiv5, Romania nefiind in situafie sii suporte o Regenid
de 14 ani...
Din cele trei solutii, Maniu credea c5 cea mai putin rea era cea cu
Printul Carol, fiindc5 imp5ca i dorintele armatei si se putea evita astfel
amestecul militarilor in politic5. $eful Partidului National-Taranesc era
convins c5 la moartea Regelui Ferdinand aproape toat5 armata adic5
ofiterimea, c5 ofiterii sunt purtatorii de cuvnt ai annatei
va fi cu
Carol. Mihai Popovici, care tocmai intrase, a intrerupt pe Maniu ca s5
povesteasc5 c5 un general din apropierea lui Averescu, un general pe
care acesta se bizuie, ar fi spus primului-ministru c5 nu exista decal o
singura solutie, aducerea lui Carol. Dar dac5 vine cu jidoavca?" a intrebat Averescu.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
67
une s-a stabilit; a veni si a desface din nou ce s-a facut, a te juca cu renuntarile si cu reintegiarile, ar insemna sraramarea complect5 a acestui prin-
www.dacoromanica.ro
68
CONSTANTIN ARGETOIANU
din Bucuresti si prin care Printul afmna din nou c5 nu are nici o intentie de a da o
loviturr si cd frnanea respectuos al strilor legale stabilite. Scrisoarea Regelui a fost
obtinut la srarsitul lui noiembrie
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1926-1930
69
mi-a spus razand: D-ta esti de vin5 dac5 am intarziat, dar propunerile
d-tale de ieri in-au silit sa ies in public si sa" iau pozitie!"
Nu e
nimic, am rnspuns eu, rn-am obisnuit cu asteptatul! $i am venit cu alte
propuneri care sper c5 nu te vor mai sili s5 te ostenesti pan5 la club!" $i
i-am dezvaluit noul meu plan. Cat timp am vorbit despre necesitatea de
a int5ri pozitia luat5 de cel mai puternic partid din tarn, si de a o int5ri
mai ales impotriva unei posibile interventii militare, Br5tianu in-a aprobat f5r5 rezerve. Cand am inceput ins5 s5 desf5sor proiectul meu de
pact cu national-t5r5nistii, si i-am cerut s5 ia initiativa incheg5.rii lui,
s-a cam strarnbat din nas si mi-a declarat c5 nu crede in posibilitatea
unei asernenea aliante: La national-t5r5nisti sunt dou curente: t5r5nistii inclin5 spre o formula far5 Carol, dar nationalii sunt carlisti. $i mai
e si Iorga care va face mai degrab5 carlism, si de opinia c5ruia in aceastei niaterie, nationalistii se las5 influentati... $i toti la un loc vor s pescuiasc5 in ap5 tulbure..." I-am r5spuns c5 nimic nu costa s5 incerc5m,
si a recunoscut si dansul ea' problema era prea important5 ca s5 nu se
fac tot posibilul pentru rezolvarea ei de comun acord. El era dispus s5
rnearg6 foarte departe, era gata s5 primeasca formula unui Guvern national in care s5 fie reprezentate toate partidele, dar nu putea lua nici
un angajament pentru a doua :1, fiindc5 nu stia ce se va putea intampla
a doua zi si nu voia s5 fie stanjenit prin vreo leg5tur5. Eu m5 hot5rAsc
greu, dar cfind iau o hot5rare, o respect si ma tin de ea, ti-am mai spus-o
si ieri. N-as putea s5 ma leg azi printr-un angajament fat5 de alte partide si s" fiu silit s5 nu ma tin de el din cauza irnprejurrilor ce ar putea
s5 fie potrivnice intentiilor mele actuale". $i ca sa-mi arate, c5 totdea-
www.dacoromanica.ro
70
CONSTANTIN ARGETOIANU
tindea el, trebuiau intai consultati medicii romani, destul de competenti. Romalo si Mamulea nu erau de acord asupra bolii: Romalo se
afata foarte pesimist, iar Mamulea foarte optimist. Optimismul lui Mamulea era intemeiat pe faptul c5 indat5 ce Regele se pune la regim, diareea i scurgerile de sange se opreau, iar greutatea corpului se ridica in
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
71
www.dacoromanica.ro
72
CONSTANTIN ARGETOIANU
tand la dou5 treimi din programul s5u. Nici la Paris, unde generalul
Angelescu (Paul) fusese trimis intru int5mpinarea ei si unde entuziasta
c5lAtoare nu s-a oprit dec.& 24 de ore, n-a fost exact push in curent cu
boala Regelui, adic5 nu i s-a vorbit de cancer, de tearn5 sa nu fac5 un
coup de tte" i s5 aduc5 pe Carol cu ea la Bucuresti. Abia dup5 ce a
sosit i s-a spus tot adev5rul. Averescu Ii pregatise o primire popular5"
la Gara de Nord. Trenul Simplon la care se atasase vagonul regal trebuia s5 intre in Gara de Nord la ora 11 1/2 dimineata. Cu dou5 ore inainte s-a aflat c trenul avea 3 ore intdrziere, i alaiul a fost comandat la
gar pentni ora 1. Simplonul a sosit ins5 pe neasteptate la ora 12; vijelia din ajun stricase liniile telegrafice, i trenul n-a putut fi semnalat de-
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
73
www.dacoromanica.ro
74
CONSTANTIN ARGETOIANU
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL AL III-LEA
Tot chestiunea Carol Goga propune sa numim pe Regina, Regind de-a binelea Moartea lui Alecu Constantinescu Dorinta national-tarnistilor de intelegere cu Bratianu Rspunsul lui Bratianu 13ratianu ma pofteste in
-0
Dar sa lasam pe Rege s5-0 dapene zilele amare ce ii mai r5m5sesera de trait, i sa ne inapoiem la politica. Ca s5 fac placere lui Brtianu,
www.dacoromanica.ro
76
CONSTANTIN ARGETOIANU
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1926-1930
77
un scop i de o idee
acelea de a se rnentine vewic la putere, dar
acest scop i aceast idee nu aveau nimic mare si nu puteau insufleti
decat lacomia partizanilor de duzin5, asa mile& tot aindnuntul prima. $i
in aceasta buc5t5rie de amanunt, in care de altminteri i 13r5tianu era
www.dacoromanica.ro
78
CONSTANTIN ARGETOIANU
www.dacoromanica.ro
de care s-a
MEMOR11,1926-1930
79
ma spera de bunkredintk caci dac5 n-as fi fost, 1-as fi inselat intr-adevar foarte usor, fiindc5 e om care se lasa intotdeauna inselat, dupa
cum a dovedit-o in deja lunga sa cariera political i a conchis fat5 de
mine, prin cuvintele: Qu'y a-t-il a faire avec une pareille engeance?"
Ca s5-i pedepseasc5 Bratianu a refuzat s intre cu ei in vorbk cum ar fi
vrut dansii, dar imi putea comunica mie, pentru .ytiin(a mea, conditiile
in care crede ca s-ar putea ajunge la un acord. Acestea ar fi: 1) Partidul
National-faranist s-ar ralia la mentinerea statu-quo-ului" legal far5
nici o rezerv5; eventuale schimb5ri de persoane in Regenta, putand ins5 fi discutate; 2) Dansul, Bratianu, ar face in schimb declaratia ca este
pentru o cat mai grabnic5 revenire la normalitatea constitutionala (respectul indicatiilor electorale)
bineinteles nuinai dupd ce imprejurdrile vor permite acest pas (formula de g5sit...).
Pe Bratianu, care Ii d probabil seama c5 cu Maniu nu se poate
ajunge la nimic, aceast5 chestiune 11 plictisea si a trecut numaidecat la
altele, vorbindu-mi la inceput de Carol, iarasi si de Averescu. In privinta lui Carol, era ingrijorat de actiunea Elisabetei asupra Regelui, i
de a lui Romalo. Lui Romalo i-a trimis vorb5 prin tirbei ea' va fi arestat, dac5 nu se astampara. Cu Elisabeta era mai geu, si rn-a rugat pe
mine s5 intervin. In ce privea pe Averescu, increderea lui Bratianu incepuse s5 fie zdruncinata, dar mi-a marturisit c ar intampina mari greuati ca s5-1 inlocuiasc5... Prin cine?
intreba el
eu nu pot lua
www.dacoromanica.ro
80
CONSTANTIN ARGETOIANU
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
81
ma c5 Bratianu nu voia in realitate nici o inte1egere cu nationa1-tar5ni0ii, c5 era hotarat sa joace singur partida i c5 formulele pe care mi le
dedese, mi le dedese ca sa nu ma refuze, cu convingerea c5 nu vor fi
gasite suficiente i cu rezerva mintal5 c5, in cazul cand ar fi primite ca
baze de discutie, s5 duc5 negocierile in asa fel incat s5 nu se ajung5 la
nimic. Ionel Bratianu marturisea o profunda admiratie pentru Cesare
Borgia, i avea pentru acest aventurier al Rena0erii un adevarat cult
si faptul in-a surprins. A fi priceput mai lesne la dansul un cult pentru
Ignazio de Loyola, caci in toata cariera lui politica s-a servit de rezervele mintale" iezuitice i n-a recurs niciodat5 la otrav5 i la pumnal ca
fiul deznadajduit al Papei Alexandru al VI-lea...
www.dacoromanica.ro
82
CONSTANTIN ARGETOIANU
Am avut oarecare greutate s impiedic pe toti credincioii mei prieteni politici sd facd un partid, dupa demisia mea din Partidul National
sa-i impiedic, rata sa-i supar sau sa-i jignesc. La Bucureti mi-a fost
mai uor caci am putut s5 adun pe cei mai de seama din ei intr-o consfatuire (consfatuirea din 17 octombrie de la Ottescu, pomenit mai sus)
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
83
opresc la timp. A fost insa un judet unde n-am putut opri 'entuziasmul"
partizanilor
a fost judetuil Constanta. M-am pomenit cu Ufl comitet
intreg, ales si inscaunat chiar cu doua, unul pentru jude i altul pentru oras! Acest comitet a vegetat, cu manifestatiile locale, ca o celula
desprinsa dintr-o matca necunoscutal, si a sfarsit prin a se contopi in
decembrie 1927 cu Partidul Liberal, dup ce rn-am inscris eu intr-insul.
Pe langa Sdptdinana Politicd, adunari aproape saptamanale, la unul
sau la altul, i suete zilnice la mine acas in fiecare dimineata
au
mentinut in cursul iernii 1926-1927 prietenia, bunavointa si increderea
intre oameni facuti sa se inteleaga, si care priveau viata si politica prin
aceeasi prisma. Desi le lasasem toata libertatea, desi Ii incurajam chiar,
pe cei mai multi dintre ei, & se inscrie in partidele existente
mai nici
unul nu rn-a parasit si mi-au ramas mai toti credinciosi.
Pentru linistea mea sufleteasca, am holardt in acelasi timp sa nu ma
cu o singura
exceptie, cu Averescu, cu care socoteam 'Inca ca nici un contact nu era
posibil. Nu rn-am impacat cu dansul, dar nu I-am atacat, nici in Camera
nici in Sdptainfina Politicd pada' in ziva in care, cu concursul lui Bratianu, tn-arn achitat fata' de dinsul.
De Maniu si de taranisti ma despartisem in termeni foarte buni, ai
raporturile mele cu driii n-au fost tulburate prin stupida intriga (in
negocierile cu Bratianu) pe care am semnalat-o deja. Cu Bratianu i cu
N. Iorga
(urmeaza cele 4 randuri de titluri)
este oricand, cu cea mai mare placere la dispozitia amicului sat.' personal dl. C. Argetoianu, pentru orice chestiuni care nu privesc viata poOrganizatorii ei, Berea, Nicolau, Comandor Negru, Botea, ei i-au dat ntunele de
Organizatia Constanta a gruparii din Partidul National sub conducerea d-lui C. Argetoianu"
5i au scos i o gazeta local Ordinea!
www.dacoromanica.ro
S4
CONSTANTIN ARGETOIANU
cum credea tot ce-i g5dila vanitatea, si s-a imb15nzit. Am cautat mai
departe sa-i demonstrez, ca de fapt, nici dfinsul nu mai facea politica' de
partid. Partide, in acel moment, in tara romfineasc5, nu erau dec5t dou5,
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
85
Regele Carol m-a aruncat in bratele lui lorga, mi-am adus aminte de
aceast convorbire si in acelasi timp si de zicatoarea franceza: il ne
faut jurer de rien!" Am parasit pe Iorga in cei mai buni termeni. De
unde-mi scrisese ch era gata sa stea de vorb5 cu mine asupra oricarui
la plecare mi-a strans mana spunandu-mi:
subiect afara de politica
Fara d-ta nici n-as intelege s iau o raspundere politica; ai s5 vezi la
Guvern ce bine avem si ne intelegem!" A dat Durnnezeu de am vazut... Dar n-am ajuns Inca acolo cu spovedaniile mele!
Am folosit ragazul sarbatorilor ca sa mai curnpanesc o data bine situatia i s iau o hotarare definitiva fata de evenimentele ce se profilau
deja la orizont. Schimbarea de Domnie ce ne sta inainte era marea preocupare a tuturor si lumea politica f5r5 raspundere se pregatea sa profite de tulburarea apelor
fiecare nadajduind sa pescuiasca ceva. Peri-
colul cel mare era Carol, sau mai exact eventuala lui inapoiere dup5
moartea Regelui. Daca Carol sta frurnos la Paris, nu era probabil sa se
intample nimic; Averescu singur nu era omul loviturilor, i daca ar fi
incercat ceva ar fi fost repede pus la punct. Dac5 Carol ateriza in Romania si-si revendica drepturile la Coroank lucrurile puteau s se
incurce, si chiar dac5 Averescu s-ar fi declarat de partea lui, s5 ne clued
la un razboi civil, caci Bratianu era implacabil si chiar in opozitie foar-
www.dacoromanica.ro
86
o rnarturiseasca insa, oficiall. In fata partidelor si a politicienilor, Averescu inchis si suspect. Se declarase fara nici o rezerva impotriva Printului cu tin an inainte, ca sa ajunga la Guvern; odata ajuns, n-a rnai spus
nimic, dar asigura pe de o parte pe Bratianu de neclintirea sentimentelor sale si pe de aka trirnitea emisari lui Carol pe ascuns. Pe Averescu, si prin urmare pe Guvern, se putea cu atat mai putin pune temei cu
cat un aventurier politic, un om fara busola la cap si lacom de putere
fusese cocotat In fruntea Ministerului de Interne.
la ceva trebuie totdeauna sd intdresti pe cel mai tare; sa cauti sa intaresti pe cel rnai slab e o greseal5, caci cel mai slab chiar intarit e
osfindit sa fie invins si intarirea lui nu face decat sa ingreuneze si SA invrajbeasca lupta. Desi simpatiile mele mergeau spre Printul Carol, pentru care, cu.toate scaderile lui morale continuam sa am o slabiciune de
ordin sentimental, In-am hotarat sa merg cu Bratianu si sa-I ajut
in limitele posibilitatilor mele sa pastreze ordinea in tara. M-am mai gindit ca, dac5 trebuia sa debarce Carol in ;ark era bine sa aiba pe langa
Bratianu un prieten care sa impiedice un exces de zel sau de severitate.
Gestul meu find un gest strict personal si fara nici o alienare de libertate, ca inscriere in partid sau adeziune formala la un program determinat in amanuntele lui, am socotit cu atat mai inutil sa-mi consult prietenii politici cu cat pasul pe care voiam s-I fac trebuia in gandul meu
s5 ramana deocamdata secret.
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1926-1930
87
m-a
www.dacoromanica.ro
88
CONSTANTIN ARGETOIANU
unde rn-am dus sa-mi vizitez parintii si fetita care iernase acolo. Am
consacrat restul timpului carnpaniei mele pentru stabilizarea monetara
(conferinte, articole), revistei Saptainiina Politica i relatiilor mondene" si politice. Prin Mihai Popovici si prin Stere, am tinut contactul
cu Partidul National-Tar5nesc
prin Simky Lahovari, Hiott si Stirbei
cu Palatul. Pe la sfarsitul lui ianuarie Gogu V5.11eanu (ministrul comu-
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
89
Boa la Regelui si-a facut drumul, si cu cat autoritatea Suveranului slabea, cu atat Averescu si Goga si-au luat nasul la purtare...
Intr-un vechi caiet am gasit cateva note referitoare la acel ianuarie
1927, care, in asteptarea evenimentelor ce ne pandeau, a trecut atat de
repede. Desi foarte succinte, ele dau o idee despre atmosfera ce domnea si pentru acest cuvant le reproduc aici.
ZIltimele zile ale anului 1926 ca si primele zile ale anului 1927, ne
aduc soare si caldura. Nu ne credem la Bucuresti, ci la Nizza. Pe la
10-12 ianuarie a inceput s5 bantuie o gripa urata cu localizari pulmonare; poate ca tocmai din cauza moinei.
Starea Regelui, cu toate aparentele contrare, e rea. Tumoarea face
mari progrese, medicii sunt foarte pesimisti si nu cred ca pacientul va
putea sa o duca mai mult ca pana la Pasti.
Cella Lahovari (Delavrancea) imi trimite vorba prin sotul ei Filip sa
cornunic lui Bratianu c5 Averescu lucreaz5 pentru Printul Carol. M-am
executat.
10 ianuarie. Pare ca a fost si Bratianu informat despre aa ceva, caci
mi se arata ingrijorat. Nu mai are aceeasi incredere in Averescu si se
mira de faptul ca primul-ministru face tot ce poate pentru a demonetiza
avant la lettre Regenta. H gasesc descifrand telegramele lui tata-sau
din 1876-1877 in vederea unei conferinte ce vrea sa tina. Imi exprima
din nou dorinta de a ma vedea in Partidul Liberal. Ca sa scap, nu discut, dar cer ca prilej un eveniment senzational. Convine si el...
Primesc vizita lui Mircea, gazetarul, de la Paris. Prietenul si sfetnicul lui Carol imi povesteste Ca Printul nu vrea sa auda de o miscare
militara si ca se infurie cand i se vorbeste despre asa ceva. Dnsul n-ar
voi sa vie in tail decat chemat de toti factorii constitutionali. Traieste
sub papucul Lupeascai, desi sustine fata de prieteni ea' aceasta femeie
nu conteaza in viata lui.
Bogos imi aduce o list5 de intelectuali din Basarabia, hotArati sa
faca in politica ce voi face eu. Obtin de la liberali, prin Duca, 100 000
lei pentru a ajuta pe Bogos sa scoat5 o gazet5 la Chisinau.
18 ianuarie. Blumenfeld imi aduce vesti interesante. Averescu ar fi
complect eastigat pentru Printul Carol i lucreaz5 in favoarea lui direct
pe lang5 Rege, dar mai ales prin doctorul Romalo, care e nedesp5rtit de
Suveran. 0 intelegere personala, pe acest punct, ar fi complecta intre
Averescu si Maniu. Acesta ar da neconditionat concursul sau lui Averescu, in cazul unei rechemari a lui Carol. Ar primi toate propunerile
www.dacoromanica.ro
90
CONSTANTIN ARGETOIANU
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1926-1930
91
Cind i s-a prezentat, i-a spus: Tin sS te previn cS nu am fost consulFoarte jenat5 d-na Poenaru a replicat:
tat5 asupra numirii d-tale.
Altet5 Rega15, nu-mi r5mane decat 55 renunt la un loc pe care nici nu
venit favorabil revenirii lui Carol. Sunt ins5 si oameni bine informati
din apropierea generalului, care socotesc cif Averescu nu urtnareste
dealt intrarea sa in Regeng Pentru aceasta, cauta pe de o parte s5 capteze favoarea Regelui iar pe de alta sS tulbure opinia publicS (de aici
simpatia carlist5 aratat5 lui Maniu, propunerile lui Goga in favoarea
Reginei) ca s'5 justifice intrarea unui homme A poigne in Regent5.
23 ianuarie. BrAtianu e din nou optimist, plin de incredere si dominator. Regele nu se gandeste s5' schimbe nimic. Averescu (pe care-1 califted de altminteri de aventurier, dar incapabil s5 sf5rame barierele le-
www.dacoromanica.ro
92
CONSTANTIN ARGETOIANU
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL AL IV-LEA
Vizita la Florica intelegere cu Bratianu pentru rasturnarea lui Averescu Semicentenarul Independentei
triumful generalului Tratativele lui Averescu cu Partidul National-Taranesc torpilate de Bratianu Actiunea
de rasturnare pusa la cale prin cererea unui Guvem national Doborarea lui Averescu Caramida Formatiunea Ministerului Stirbei Primul juramant la Scroviste
Guvernul de 15 zile
o
Pfin5 in durninica Floriilor nu s-a intimplat insa nirnic. Moara palan-au fost de semnalat. A doua
vrelor a mkinat far odihna, darfapte
zi dup5 Florii, a inceput destinul sa-si ascut5 cutitele.
Hotardsem s petrec Pastele ca de obicei la Breasta, i trebuia sa
plec de Florii cu automobilul, caci &dram cu mine copiii sotiei mele si
pe guvernanta lor. 0 conferint5 la histitutul Social' rn-a silit s am5n
plecarea pe a doua zi 18 aprilie; tin minte data fiindca in acea zi s-a pecetluit soarta Guvernului Averescu, dupa cum se va vedea.
Nu mai vzusem pe Ionel Bratianu de cfitva vreme, dar mncam
de dou5 ori pe sapthm5n5 cu Duca, la soacra-mea, in ,strada Batiste.
Duca a aflat astfel prograrnul rneu de deplasare si se vede c 1-a comunicat lui Bratianu la Florica cki vorbea cu dfinsul la telefon cel putin o
dat5 pe zi. Asa se explica ca in ajunul plecarii mele, Duca a venit s ma
pofteasca din partea lui Ionel s ma opresc in treacat la Florica si s iau
dejunul acolo fiindca avea sa-mi spuna ceva important. Stia ca nu sunt
singur, c5 eram cu copiii si cu Plazchen, batrfina lor guvernant, i ne
poftea pe toti.
Asupra Bucuretilor in functie de Capitala.
www.dacoromanica.ro
94
CONSTANTIN ARGETOIANU
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
95
purile cu earti le mai Fasau disponibile dar mai ales de-a lungul sc5rilor
i trufap capel5-mausoleu
www.dacoromanica.ro
96
CONSTANTIN ARGETOIANU
talui Noe, toate neanmrile de lighioane domestice. De la cornute si cabaline, trecand prin ovine, porcine si canine, si pada la psarile de tot
soiul
acestea din urma puse sub speciala obladuire a d-nei Eliza Bratianu care avea o slabiciune speciala pentru ele
toate rasele posibile
si imposibile, si mai ales corciturile erau reprezentate. Fericirea dobitoacelor pe care le crestea era preocuparea de capetenie a efului, politica si politicienii veneau cu mult in urn* numai Bebe Bratianu avea
pasul asupra catfirilor si asupra gascanilor.
Farmecul cel mare il exercita insa la Florica gradina. Nu fusese croita dupa un plan initial, grija perspectivelor sau a efectelor neprevazute
fusese cu totul lasata la o parte. 0 sosea care urca spre cask alta care
ducea la capela in serpentine mai mult sau mai putin calculate, apoi
poteci care toate duceau undeva sau la cow, pe firul cel mai scurt, ca si
lipsa totala a unei preocupari estetice
marturiseau drepturile democratiei pana si inyasonarea privelistilor care inconjurau coliba" omului de la pasopt. In modestia vie" a Bratienilor a patruns insa prin capriciul irnperecherilor nepotrivte larga fantezie si darza incapatanare a
Elizei tirbei care a inceput a lupta impotriva unei traditii milenare
Ionel Bratianu ne-a primit cu bratele deschise in raiul salt de la Florica i luandu-ma de brat a inceput sa-mi arate toate, plimbandu-ma pe
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1916-1930
97
la cai, pe la tauri, pe la ram5tori i pe la gini. M-a dus prin toate cl5dirile semanate prin parc, pe la ateliere, pe la uzina de electricitate, pe
la observatorul astronomic
numai de capela n-a vrut s5 se apropie,
parc5 se temea deja c5-i va veni prea repede randul sa fie asezat si el in
criptele ei. Dup5 o jumatate de ceas in sus si in jos, ne-am asezat pe o
banc5 printre trandafiri, i jucandu-se cu varful bastonului pe nisip a
inceput: Acurn s facem si putina politic5. Te-am rugat sa te opresti la
Florica fiindca trebuie sa luam hotarfiri importante. Iti aduci aminte c5
mi-ai spus asta-toamn5 ca Averescu e capabil de orke, chiar vi sa- nu
facd nintic. Ei bine, eu cred Ca de data asta va incerca s fac5 ceva. Regele merge din ce in ce mai r5u; dupa stirile pe care le am, deznod5mantul se apropie si tot dupa stirile pe care le am, Averescu va incerca
in ulthnul inoment s5 puna mina pe conducerea Statului, sub o forma
oarecare. Formula import5 putin, oricare ar fi, ea va insemna dictatura
generalului. Ingrijorarea mea e cu atat mai mare cu cat mi-am dat sean-are nici o trecere pe langa Averesma ca Goga
pe care contam
cu i nici o influenta asupra situatiei. Nu e decat o solutie: schimbarea
cat mai repede a Guvernului. E indispensabil s fiu eu in fruntea Guvernului la moartea Regelui. Cred c5 voi putea obtine schimbarea de
Guvern; te rog i pe d-ta
de vreme ce am hotarat s lucram impreuna
s5-mi dai o mana de ajutor in aceasta operatie destul de delicat5,
dat5 find starea Regelui; dar nu in aceast5 directie am nevoie de inteligenta d-tale colaborare. Caci la urma urmelor, luxarea lui Averescu socotesc c5 pot sa o obtin si singur, dar pentru altceva am nevoie de d-ta.
Pada acum, de cite ori am fost la Putere rn-am multumit cu increderea si cu chemarea Regelui. cat timp Regele a fost in deplin5 sanatate,
in deplina posesiune a facultatilor sale, increderea Coroanei mi-a ajuns.
Acum s-au schimbat insa lucrurile. Chemarea unui Rege muribund
nu-mi mai e de ajuns: trebuie s ma cheme i ara. M-am gandit la un
Minister de tranzitie, de foarte scurt5 durat, care n-ar avea dee& o singur5 insarcinare, aceea de a face alegeri noi. M-am oprit asupra lui Prezan ca sa-1 prezideze; d-ta ai lua Ministerul de Interne si..."
Si, am continuat eu as face alegeri libere cu o mare
majoritate pentru Partidul Liberal, ca rezultat..."
www.dacoromanica.ro
98
CONSTANTIN ARGETOIANU
Si m5gulindu-m5:
Nu v5d alt ministru de interne care s se compare cu d-ta!"
Propunerea lui Bfatianu ma tenta foarte mult; pentru nimic in lume
rurile lui, tot el era cel mai tare; incepeam sa imbaranesc i ssa pierd
gustul luptelor sterile. 0 ocazie unic5 se prezenta pentru mine pour
me mettre du cot du manche", trebuia sa o iau de par si s-mi pregatesc o batranete dac nu fericita cel putin linistit5.
In ciorba pe care mi-o oferea Bfatianu era ins5 un par. Ce stii
1-am intrebat inainte de a ii da tin faspuns categoric, fAspuns al c5rui
sens nu mai putea face indoial5 dup intreruperea mea, mai sus inregistrat5
ce tii despre Printul Carol si despre dorinta ce se tot zice c5 ar
fi exprimat-o Regele, &a-0 revad5 copilul?"
Chestiunea Carol nu
mai exist5, mi-a rspuns taios Bratianu. Regele e omul datoriei, si oricare ar fi sentimentele lui de tata se va tine pang la ultima lui clipa de
cele solemn hotarate i semnate. De altminteri ,stiu cu certitudine c
nici Printul Carol nu se mai gandeste la o inapoiere. Nici unul din pun-ar
mai mult prieteni personali dee& partizani
tinii lui partizani
admite inapoierea lui impreun5 cu Lupeasca, si el de Lupeasca nu se
desparte. Crede-m5, chestiunea Carol e sfarsita si inmormantat. Cat
voi avea eu un cuvant de spus in aceastd fard Carol nu va trece hotarele ei. Dar pericolul nu e acolo, pericolul e intrupat astazi de Averescu, care, vorba d-tale, poate s5 nu facA nimic, dar poate s-si imping5 tam in cea mai teribil5 aventura si in prapastie. Trebuie s veghem.
Esti hotarat?
Sunt hotarat. Primesc." Si am dat mana. Ei acum, hai s5 mergem la masa', c5 ne asteapt5 Sabina, si se supar5 si ne ceart dacA intarziem. SA stii ea' in afar de d-ta numai frate-meu Vintil si Duca sunt
ii vor fi in curent cu planurile noastre. Sunt foarte multiunit c ne-am
inteles. Sunt sigur c5 ne vom iMelege intotdeauna"... i luandu-m5 de
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
brat Ionel rn-a dus ,spre casa. Din pridvorul de sus, Sabina da deja
semne de ner5bdare.
Sabina era in culmea fericirii fiindc5 putea face, in lipsa Elizei Bratianu, pe stdpdna de casd la Florica. Leit5 tata-sau la fath, la trup si la
minte
iute la vorb5 si la miscari
Sabina tr5ia, respira si dormea in
initul Briitianu. Pentru dansa, Romania, intreg nearnul romanesc si bun5 parte din omenire nu se valorificau dee& in legatura cu Ion Bratianu
tathl. Nu numai tot ce gandea si facea ea, dar tot ce g5ndeau sau faceau
www.dacoromanica.ro
1 00
CONSTANTIN ARGETOIANU
DupS mask stiind c5 lui Ionel ii place sa se culce, am sters-o numaidecat si am continuat drumul spre Breasta.
Dup5 o s5pt5manS petrecut5 la Ora m-am inapoiat la Bucuresti si am
putut constata c5 nirnic nu transpirase din hotSrarile noastre de la Florica. Guvernul Averescu se considera mai sigur pe situatie ca oricand;
atit de sigur incat a cautat si a g5sit un prilej ca sa exteriorizeze in fata
intreg norodului romanesc necontestata autoritate a sefului &Au. In opozitie cu Regele istovit de boala si gata s5 scape Puterea din mar* trebuia s5 apara generalul victovios de la Marasti, incarcat de glorie, depozitar al increderii popontlui si Coroanei, singur detin5tor al autorit5tii
de Stat si arbitru suveran al zilei de maine. Asa-1 vedeau cel putin partizanii lui, c5ci uitasera cu totii c5 autoritatea generalului si a Guvernului s5u nu era catusi de putin legata de ispravile de la Mafasti ci de sforariile lui Constantinescu-Porcu.
Prilejul cautat a fost gasit in serbarea zilei de Zece Mai. Se implineau tocmai 50 de ani de la proclamarea Independentei si era foarte natural ca semicentenarul neatarnarii noastre s5 fie prSznuit intr-o forma
specials. Din nenorocire starea s5n5Ta4ii sale nu permitea Regelui sa ia
parte la serb5ri; starea Regelui era chiar atat de rea Inca serbari prea
zgomotoase si veselie prea mult5 pe str5zi ar fi insemnat o lips5 de tact.
Lui Averescu nu-i lipsea ins5 tactul
nici siretenia. Renuntarea la reviste militare si la alaiurile de vicleim si concentrarea serb5rii intr-o sedint5 solemn5 a Camerei si a Senatului reunite a fost o dovad5 de tact
iar aparitia generalului in cizme si in uniformS ca s5 ia cuvantul in
mijlocul tivililor", cu mana pe sabie, o dovad5 de siretenie. Intr-adev5r prezenta in uniformd a celui mai glorios general din marele razboi,
la o parad5 rnilitar5, ar fi fost atfit de natural5 'Inc& nirneni n-ar fi putut
vedea in acest gest o intentie sau o tendint5 politic5. Pe cat5 vreme aparitia omului in uniform5 la tribuna Camerei, a omului care pana atunci
15sase galoanele la o parte in toate manifest:Arne lui politice si incercase
s5 se civilizeze" cat putuse
era menit s5 provoace senzatie si s5
dea de gandit celor care ar fi vrut s5 se ridice impotriva autorifatii lui.
Indraznetii care voiau s5 unelteasc5 trebuiau s5-si dea astfel seama c5
aveau in fata lor nu numai un sef de Guvern plin de autoritate, dar si un
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
101
www.dacoromanica.ro
1 02
CONSTANTIN ARGETOIANU
majorit5tilor sale. Multi strigau Tralasc5 dictatorul!", a1ii Jos Bratianu", ca oameni care i dau seama de unde putea veni pericolul
dar marea majoritatea batea din palme si racnea Tr5iasc6 Averescu!"
Vintil5 Bratianu, nu departe de mine era verde-galben iar Duca care sta
i faptul era simplfing5 el, galben-verde. Ionel Br5tianu nu venise
tomatic, dat find c5 se celebra aniversarea Independentei pe care, dup5
catehismul de la Florica, tara o datora numai lui Ion Bratianu tatM. Generalul a inaintat incet, indiferent in fata furtunii de aclamatii ce se ridica din toate partile, clasandu-si ateva foite pe care insemnase sirul cuvntarii ce urma s5 tin5. Ocupat cu aceasta operatie, si-a lasat sabia sa
zdranganeasca de-a lungul pulpei i, caland apasat, s-i sune pintenii.
Viziune de o clipa, dar viziune net5 a posibilitatii unei lovituri militare
viziune, care, probabil raportata lui Ionel Br5tianu 1-a facut s5 ma
intrebe a doua zi: ce crezi de armat5?"
mic. N-a incercat el and putea, dar acum and nu mai poate!"
Tocmai d-aia va incerca, nu-1 cunosti, a fost totdeauna lipsit de bun
simt!" Am putut astfel constata Inca o data c ura e mai durabil ca iubirea, c5ci noul meu prieten Prezan vorbea cu aceeasi patim5 ca in
1917!
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1916-1930
103
In piesa care s-a jucat in fata noastra, prologul a fost mai interesant
decat miezul reprezentatiei, cki in prolog se gramadisera toate acele
imponderabile care preocupau mintile noastre si aparitia armatd a lui
Averescu in Parlament a fost gestul zilei care a insufletit pe unii si a
ingrijorat pe altii. indata ce a deschis gura, Averescu a distrus jumatate
din efectul pe care-1 facuse intrarea lui myth, caci bietul general, orator
de maim a zecea, n-a avut niciodata secretul cuvintelor taioase sau al
formulelor adaptate imprejurarilor. Dup ce a citit Mesajul Regal de
deschidere a sesiunii extraordinare, Mesaj remarcabil prin concizia si
simptomatica lui scurtime, Mesaj prin care Regele Ferdinand aducea
prinosul lui de recunostinta Regelui Carol I si armatei romane si in care
activitatea noii sesiuni era definita in sase cuvinte: desdviirsirea operei
legislative din sesiunea ordinard Averescu s-a incurcat intr-o lunga
si anosta peltea in jurul evenimentelor de la 1877. Urmarindu-si discursul pe fituici, se stramba din nas si din gura ca sa nu-i cada monoclul
din ochi i acea figura caznita din care si vorbele ieseau caznite, monotone si ffir viata, constituia un suparator contrast cu alura cuceritoare care ne impresionase pe toti cu cateva minute inainte.
cu propunerea ridi-
www.dacoromanica.ro
104
CONSTANTIN ARGETOIANU
rinta lui Negulescu, cea mai lunga dar si cea mai substantial5 a fost
ascultata cu bunavointh ca o pledoarie binevenith in favoarea procedurilor constitutionale. Cu finetea lui obisnuit5, subtilul teoretician a disipat astfel ultimele ingrijothri care incretiser5 fruntea catorva dintre noi
dupa triumfala si rnartiala intrare" a generalului. Dup5 o ultima aclamare a generalului de catre rnamelucii lui, adunarea s-a risipit in liniste, fiecare comentand evenimentele duph pomirile lui. Majoritarii exultau. Averescu nu va lasa Guvernul din mana pe tot timpul Regentei",
s-a terminat cu Bratianu j cu liberalii", trebuie impuscat", o s yedeti voi", si caste alte apoftegme de acelasi soi se ciocneau in aer. Namila de Alexandru Otetelesanu exulta, se infatisa ca un vulcan in eruptie, si arthgos, ne ameninta pe toti: O s5 vedeti dvs., degeaba va zbateti,
a inceput dictatura lui Averescu, s5 v tineti bine!" Mai bland, Anibal
Teodorescu ma intreba cu un graunte de ironie: Ei, domnule Argetoianu, nu regreti ea' te-ai despartit de general?" Ce usor a fi putut s-i
rhspund, dar am thcut, and din umeri
stiam c ii vor r5spunde pentru mine evenimentele, si Inca foarte curand. Vintila Bratianu si Duca
socoteau ca Regele mersese prea departe cu distribuirea favonirilor;
decoratiile ar fi fost de ajuns, sefiile de regiment erau cu atat mai mult
de prisos cu cat asernenea numiri nu se incadrau in datinele noastre.
Numirea generalului Averescu, in special, sublinia in mod cel putin
inutil, legaturile primului ministru cu armata.
Dac5 sedinta parlamentara din ziva de 10 Mai a insemnat apogeul
puterii generalului Averescu, ea a marcat totdeodata inceputul prabusirii lui. Exaltarea partizanilor, amenintarile proferate, zarig5nitul sabiei
primului ministru, toate raportate si exagerate dup obiceiul patnfintului, au impresionat adanc pe Ionel Bratianu si au accelerat actiunea lui
de rasturnare.
Pentru a salva aparentele, Bratianu pusese chestiunea schimbarii de
Minister pe tema Guvernului national, tema simpatica intru toate opiniei
publice. Nimeni nu-si mai f5cea vreo iluzie asupra starii Regelui Ferdinand; toat5 lumea stia ca deznodamantul fatal era o chestiune de cateva
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
1 05
www.dacoromanica.ro
1 06
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
107
www.dacoromanica.ro
108
CONSTANTIN ARGETOIANU
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
109
www.dacoromanica.ro
110
CONSTANTIN ARGETOIANU
cetluit, iar el, Averescu, ar fi rgmas st5pariul situatiei si dup5 intronarea lui Carol. Ca de obicei ins, Averescu a jucat pe mai multe tablouri
si iafasi ca de obicei n-a fost in stare & ia o hotArare 15murit5. Incurajand i servind 0115 la un oarecare punct pornirile p5rintesti ale Regelui, a socotit c5 Ii va deveni indispensabil i ea nu va putea fi sacrificat
urii lui BrAtianu, vrjmasul oric5rei apropieri cu Printul Carol. Pe de alt.:5 parte, de frica lui Brkianu s-a declarat pe fata impotriva unei chemari a Printului la c5p5taiul p5rintelui muribund, chemare mult discutata prin mai si iunie 1927 si incontestabil simpatic6 opiniei publice, in
afar de orice consideratie politic5. Socotindu-se foarte dibaci, Averescu
trimitea pe de o parte pe colonelul Rdulescu de la Statul Major & trateze cu Carol, iar pe de alta pe Goga la Bralianu sa-1 asigure ci nitnic
nu se schitnbase In pactul pe care-1 incheiase. Incercand & se aseze pe
dou scaune, a alunecat, cum se intamp15, intre ele. E de necrezut cum
a putut, cu at5ta experient5 in urma lui, s5 aib5 cea mai mica incredere
in vointa Regelui abulic. Se vede ea" a crezut ca iubirea parinteasc
poate galvaniza toate slbiciunile. S-a inselat si a pierdut partida.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926,1930
111
Averescu a fagaduit Regelui ca va incerca, dar n-a pus nici zor, nici
interes In aceste incercari. Pe la sfarsitul lunii mai a inceput sa ia contact cu diferiti oameni politici si a incercat sa reia firul tratativelor cu
national-taratiistii. Cu Bratianu care a refuzat sa mai primeasca pe Goga,
tratative au fost incercate prin generalul Coandk om politic anodin, devenit prieten al lui Averescu dar famas si devotat al lui Bratianu care-1
fkuse prim-ministru in noiembrie 1918. in toate aceste tratative domnea ins o atmosfera de lasa-ma sa te las" caci in diferitele intalniri, se
contura de o parte si de alta, hotararea fiecaruia de a nu izbuti. Cu national-taranistii, Averescu si trimiii lui taiau in patru fire de par doctrinale i principiale iar cu liberalii nu discutau nimic, Coanda multumindu-se sa transmita lui Averescu recriminatiile lui Brtianu cu privire la
www.dacoromanica.ro
112
CONSTANTIN ARGETOIANU
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1926-1930
113
viata, Duca s-a furisat 0'15 in antreul rneu, rn-a chemat acolo (ca s5
nu-1 vad5 nimeni) i mi-a explicat in dou5 vorbe c5 s-a pus forcepsul".
II trimisese Bratianu s5-mi spun5 sa nu m5 rnisc din casa dupa dejun
caci pe la ora 3-4 voi fi chemat pentru constituirea Guvernului Prezan.
Abia 1-am asigurat c5 sunt gata, si c nu-mi voi p5r5si domiciliul in asteptarea evenimentelor, si a si sters-o.
Am dejunat in isihie, am luat o carte si am asteptat. Pada' la ora 4
am asteptat Iinitit. Patru i jum5tate, cinci, cinci i jumatate, sase
nimic. De la sase i jum5tate inainte am fost convins ca operatia" a dat
gres si am inceput i eu sa nfa ingrijorez i mi-am pus intrebarea dac5
nu cumva ma inselasem in dispretul rneu fat5 de lipsa lui Averescu de
hotarare i dac5 generalul incoltit nu se aruncase in ultimul moment si
cu ochii inchisi in marea aventura. Cu omul acesta toate erau posibile,
mai ales cele neasteptate. Nu voiam s5 telefonez nici lui Duca nici lui
Br5tianu, sigur ca dac5 se intamplase ceva rdu telefoanele noastre trebuiau s5 fie supravegheate. Pe de aka parte faptul ca nu-mi telefonau ei
mie, dovedea c5, ori nu stiau nici ei nimic, ori nu puteau sd telefoneze.
R5bdarea era singura solutie, ca de cele mai multe ori in politica.
Pe cand m5 zbatearn astfel in tot felul de ganduri, pe la ora 7 si 1/4,
un automobil s-a oprit la poart, a coborat din el tefanic5 Plesoianu,
secretanil lui Bratianu i rn-a poftit la capataiul lehuzei.
dat Averescu demisia?" a fost prima chestiune pe care am pus-o lui Plesoianu.
1 Mitilineu a aflat la Iasi in ziva de 23 noiembrie, la mine la dejun, ca' nu mai era
ministru. Nu stia. (Vezi Partea a V-a, vol. V, pag. 166 a acestor Amintiri).
www.dacoromanica.ro
1 14
CONSTANTIN ARGETOIANU
Mi-a faspuns c da si a adaugat pe frantuzeste: mais ii y a eu du tirage". N-avea nici el amanunte, dar avea impresia ca toate nu merseser
programul stabilit; apoi fie din discretie profesionalk fie din nestiinta, nu mi-a mai spus nimic. Ne-am urcat in automobil, si mare mi-a
fost mirarea auzind pe Plesoianu poruncind sofenilui: la palatul Stirbei!" Am socotit ca era o mare lipsd de tact din partea lui Bratianu s
puie pe Prezan sa-si alcatuiasca Ministerul in casa iui Stirbei, atat de
deochiat in politica. Am facut repede in gand turul tuturor neajunsurilor la care nasia favoritului" ne va expune si a inceput sa-mi path' rau
ca ma amestecasem in tarfita; am crezut insa inutil sa ma deschid fata
de Plesoianu si m-am marginit sa-1 intreb: La Palatul Stirbei, esti sigur?"
Da, acolo mi-a spus dl. Bratianu sa va conduc!" E si clanNu stiu. Nu cred." Pricepeam din ce ince mai greu.
sul acolo?"
June le Plesoianu m-a depus la up Printului Barbu. In curtea palatului nici un automobil; casa urla a pustiu nimic din forfoteala de profitori si de gazetari nelipsita la leaganul oricarui Guvern. Feciorul rn-a
dus prin anticamera goala si intunecata, la stanga in vastul birou, gol si
el si rn-a rugat sa astept. Acum, curat ca nu mai pricepeam deloc. Unde
era Prezan, unde era Bratianu, unde era Stirbei? SA' fi complotat in pivnita in jurul unei lumanari? Nu era posibil. In casa aceasta tacuta, nitmul vietii era absent; aici nu se zamislea nimic si un Guvern mai putin
decal orke. Am socotit ca toate planurile 1ti Bratianu se naruiser i ca
fusesem adus in cabinetul lui Stirbei ca sa aflu eine stie ce prapastii si
sa flu rugat sa mai indeplinesc cine stie ce roluri de salvare intr-o situatie pierduta. Abia facusem ocolul acestor ginduri si s-a deschis up
din fund si rn-am aflat in fata lui Stirbei. A venit spre mine cu pasi masurati, palid ca o carp, cu mina intinsa, si a inceput sa vorbeasc5 cu o
usoara tremuratura in voce, traandu-si astfel fara sa vrea emotia ce-1
stapaneu.: Majestatea Sa Regele a binevoit sa-mi incredinteze sarcina
de a forma noul Guvern. Vrei sa-mi dai concursul d-tale?" Am ramas
timpit; la toate ma asteptarn, numai la asta nu! Nu stiarn de unde sa incep, a fi vrut sa-1 intreb intai cum luase locul lui Prezan, sa-i cer sa-mi
povesteasca ce se intamplase i pentru ce ma adusese la el secretarul
lui Bratianu. Atatea intrebari se imbulzeau in capul meu,incit n-am pus
nici una si rn-am multumit sa-i spun: Nu stiu daca tii, dar in ce priveste schimbarea Guvernului, am o intelegere cu Bratianu?"
Stiu."
Insarcinarea d-tale e aprobata de Bratianu?"
Da, am primit sarcina de a forma Ministerul cu invoirea lui Bratianu." Daca e ap, am
continuat eu, poti conta si pe sprijinul meu."
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
115
Stirbei mi-a insirat apoi o serie de brasoave din care rezulta. ca Regele, nu se stie pentru ce, nu voise sa cheme pe generalul Prezan, si-I
obligase pe dansul sa primeasca o foarte grea sarcina la care nu se gandise niciodat5 (vorba vine). Obtinuse si asentimentul lui Bratianu, desi
programul pe care il impunea Regele nu mai era cel pregalit de Bratianu. Regele cerea lui Stirbei s5 formeze un adev4rat Minister de uniune national, chiar limitat la mai putine grupari, dac5 n-ar.voi toate sa
primeasca, ci sd facii alegeri libere. In asemenea conditii, el, Stirbei, se
vedea obligat sa ia Ministerul de Interne, caci de 1-as fi luat eu, conform planului initial, nici un partid afar de liberali n-ar fi intrat in Guvem. Regele cerea pe generalul Paul Angelescu la Razboi si pe Titulescu la Externe
incolo puteam sa-mi aleg orice departament. La
Interne tot ce putea face
adauga el
in vederea alegerilor si in ve'defile lui Bratianu, se marginea la numirea lui Nae Capitaneanu ca subsecretar de Stat. Capit5neanu era un orn devotat si sigur, care, far sa fie
inscris in Partidul Liberal, nu iesea din cuvantul lui Ionel, bineinteles in
limitele decentei la care era tinut un Guvern de colaborare intre particle.
www.dacoromanica.ro
116
CONSTANTIN ARGETOIANU
curce. Norocul lui ca usile, mai ales usa bietului Ferdinand aveau
urechi!... In clipa in care prietenul nostru Costicr se intreba pe unde
s scoat &Amp, a intrat Regina Maria, a dat Regelui o inghititur5 de
ap5, si 1-a determinat sa se hotarasca pentru Stirbei. Dupd cum ne-am
a povestit Hiott mai tfirziu lui
inteles"... a fost argumentul decisiv
Bratianu, dovedind astfel ea Regina trasese chiulul lui Brat anu i luI Cuvinte raportate de C. Hiott lui Duca, care mi le-a comunicat a doua zi.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
117
cumstantele grele prin care tara era chemat5 s5 treaca si care cereau
dimpotriv5 un Guvern ornogen animat de o singur5 voint (aplauze nesfarsite printre ministrii-mameluci), c5 in fine nici Regele, in audienta
de dimineata nu mai insistase asupra unei formule de colaborare. Pe
c5nd in sala de Consiliu Averescu vorbea de sus iar minitrii ovationau
pe seful lor si declarau Ca nimic nu-i va putea urni de la Guvern, in jurul Presedintiei, in curte i chiar in culoarele de jos partidul se rev5rsa
pe caprarii si pe culori, vociferind si arnenintand cu Jivolutia". Hiott,
www.dacoromanica.ro
18
CONSTANTIN ARGETOIANU
imi spunea ca cele ckeva minute cat a r5mas singur in salonasul lui
Averescu au fost printre cele mai teribile din viata lui: se intreba dac
intr-adev5r primul ministru trecuse alaturi s-si scrie demisia sau dac5
se dusese s5 dea ordin s5 aresteze pe trimisul Regelui i s declanseze
lovitura de Stat. Frica incalzeste irnaginatia celor slabi, dar potoleste in
acelasi timp veleitAtile kr de actiune; iat5 pentru ce pe cand Hiott tre-
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
119
iar o jum5tate de ceas mai tarziu am g5sit i pe Brtianu Inca in plin5 fierbere.
Promisesem lui Stirbei s iau imediat contact cu Bratianu i s-i dau
un r5spuns definitiv cat de repede cu privire la intrarea mea in Guvern
si la portofoliul pentru care m-as fi hotarat. Am gsit pe Bratianu sin-
www.dacoromanica.ro
120
CONSTANTIN ARGETOIANU
inlocuise comoda noastr formula prin aceea a unui Guvern realmente" national i cu alegeri libere. 0 insistent:5 din partea mea pentru
a 15muri situatia ar fi fost de prost gust i nu s-ar fi incadrat in atitudinea de complice pe care o adoptasem fat5 de el in intrevederea noastr
de la Florica i pe care o elementar5 elegant5 morala ma obliga s5 nu o
p5r5sesc intr-un moment critic al actiunii noastre. Am r5spuns lui Bratianu, ea credincios planurilor noastre voi intra in Guvernul Stirbei, cu
toat5 repulsia pe care mi-o inspira aceasta neateptat5 i imposibil5 formul, dar ea nu voi functiona in noua formatie deceit ca un agent al actiunii noastre, i atat timp cat voi avea ceva de facut in aceasta directie.
Br5tianu a fost incantat de r5spunsul meu i am convenit impreun5 s5
lucr5in marfa in mina', peste capul lui Stirbei, dac5 acesta nu i-ar pricepe interesele i nu i-ar veni in fire". Am convenit de asemenea s5
iau un departament cat rnai putin amestecat in politica, ca s5 nu ma colorez in favoarea unui regirn sau al altuia, i am csazut de acord asupra
Ministerului de Dornenii. Intele0, perfect intele0, am p5r5sit pe Bratianu i m-am dus iar la Stirbei sa-i confirm acceptarea mea i s5-i spun
c5 eram la dispozitia lui pentru depunerea jurarnantului chiar in noaptea aceea, dup5 cum fusese vorba. Stirbei mi-a multumit cu efuziune,
dar mi-a spus totdeodata ea se modificase planul" de constituire a Gu-
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
121
www.dacoromanica.ro
1"
CONSTANTIN ARGETOIANU
gim, decit descurajate i lipsite de orice poft de actiune. Frica succesorilor" nu Toate fi explicat5 in asemenea conditii decit printr-un
coeficient de laitate personal, de ordin aproape patologic. Spaima a
fost real i mare; Stirbei, Paul Angelescu, cei de la Siguranta, de la
Comenduire i de la Politie n-au dormit toatS noaptea.
Cel dintii pus la casn5 a fost bietul Rege. De0 i se anuntase cA Stirbei i generalul Angelescu vor veni chiar in acea sear s depung jurmantul, pada' si ia amandoi contact cu autoritatile insArcinate cu meMinerea ordinei i s5 le dea instructiile menite s zadarniceasc5 revolutia"
sau o eventual loviturS militar (?) a trecut multA vreme, aa incSt istovit de puteri cum era Regele n-a mai ateptat i s-a pus in pat. Neflind
in curent cu cele ce se petreceau la Bucureti, se vede cA omul socotise,
in dureroasa lui linite de la Scrov4te, c5 mica formalitate a jurSmAntu-
lui putea fi amanat i pe a doua zi. Cei doi min4tri au sosit ins5 la 11
ceasuri i mai bine i au declarat celor din preajma Regelui cA interesele superioare ale Statului" cereau ca autoritatea lor &A fie intregitS chiar
in acea sears. Om al tuturor datoriilor, pada la ultima lui clip, i supus,
Regele Ferdinand a iqit din aternut i a hiat jurAmntul lui Stirbei si
al zevzecului de Paul, la o lumariare, ca intr-o drama shakespearianS.
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1926-1930
123
si-a instrunit umerii ca s5 poata da din brate ca din aripi, si-a procapit
capul s5u de lenm si a fasait din plisc pan au intrat toi nemicii" sub
p5mant. 0 or5 dup5 fas5ritul soarelui nu mai r5m5sese nimic din arma-
rile amare erau acum pentru ansul, iar eu, oropsitul din aprilie 1926,
urcasem din nou treptele puterii. Restul, mi-era indiferent. C5 Bfatianu
fusese pacalit, nu ma durea prea mult. 0 mica lectie nu strica pre' Goga a fost mai mutt sau mai putin prins procednd la mutarea celor circa 13 milioane ramase. Mircescu a fost mai mecher, i n-a fost trAdat dec.& prin casele i imobilele cumpdrate la Bucure0i i CernAuti.
www.dacoromanica.ro
124
CONSTANTIN ARGETOIANIJ
Stirbei a pus douO zile ca s-si complecteze Ministerul in sensul dorit de Rege: duminicO am depus jurOmantul eu (Agricultura), Dumitriu
zis Dovlecel (Comunicatii) si Mrazec (Industrie) iar luni, ceilalti ministri. Dar inainte de orice Stirbei a tinut s5 se impace cu Beatianu.
Pentru a larnuri tot jocul lui BrOtianu in aceast5 imprejurare, sunt nevoit sa ridic un colt de perdea si s intru in amOnunte de ordin familiar,
ceea ce mi-am interzis 1)5115 acum in aceste Amintiri" de ordin aproape exclusiv politic. 0 fac, fiindc5 altfel atitudinea lui BrOtianu faca de
Stirbei n-ar putea fi priceput
far sa mai adaug c5 secretul" pe
care am s5-1 dest5inuiesc era cunoscut de jumatate de Bucuresti. lonel
BrOtianu, nenea Ionerr", cum ii ziceau fetele lui Barbu (care pronuntau
pe 1, r) era amorezat turt5 de cea mai mare din ele. Amor platonic sau
arnor neplatonic, nu s-a putut sti decdt de cei interesati
in tot cazul
amor senil, dar amor impdrt4it. Eliza Bratianu, care cOrase pe Marie
Stirbei In toate calatoriile Ion in ultimii ani, incurajase fara s5 vrea
aceasta patim
1)5115 s5 afle ce foc se ascundea sub cenus. Cand a
aflat, s-a infuriat, dar a fost prea t5rziu. S-a certat cu Ionerr, care a protestat
s-a certat cu frate-sau Barbu pe care 1-a acuzat c5-si precupeteste fata ca sa-si faca treburile, farh sO provoace mai mult din partea
lui decat un surds sceptic si s-a certat si cu nepoat-sa. Toate aceste
certuri au inveninat raporturile de familie" dar n-au schimbat nimic,
nenea Ionerr nu era fericit deo& la Buftea unde mergea si petrecea
ziva, de 2-3 ori pe sapt5mana. 0 cearta intre el si Barbu Stirbei ar fi insemnat sfirsitul acestor vizite si a multor alte placeri
si astfel se
explic5 c5 trufasul Despot al politicii romnesti n-a primit cu un picior
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
125
in posterior pe de obicei supusul ski cumnat si complice, care indr5znise, pentru o data, s-i calce poruncile si s trag5 spuza pe turta lui..
Brtianu, care pe de o parte nu voia s5 lase s5 se cread5 ca Guvernul
Stirbei fusese alckuit fAr voia sa, iar pe de alta nu voia s5 se strice cu
Buftea, si-a inghitit necazul (desigur ins5, ea el, a petrecut o noapte rea,
nu ca mine) si s-a arkat acomodant". Si cum prima grij a lui Stirbei,
www.dacoromanica.ro
126
CONSTANTIN ARGETOIANU
oportunism politic. Mihalache ins, care la 4 ianuarie se pronuntase categoric impotriva Printului, a evoluat repede dupa fuziune, ajungand si
dansul sh-si dea seama c pumai Carol pe Tron putea s o sfarseasca cu
atotputernicia lui Bratianu. Fostul sef al tarnistilor si-a formulat noua
orientare in faimoasele sale declaratii de la Craiova. Invitat sa participe
la Congresul Cooperativelor si Bancilor Populare tinut in acel oras la
24 ianuarie (1927)
prietenul Potarca i-a organizat un banchet, la
care subseful Partidului National-Taranesc a declarat intre altele:
Nu este vina noastra daca s-a putut pune in discutie i o eventuala
criza constitutionala.
Dorim Suveranului grabnica insanatosire pentru iubirea si recunostinta ce-i poarta tara
dar si pentru c Monarhia este o necesitate in
garantarea unitatii i solidaritatii neamului nostru.
Punctul nostru de vedere in chestiunea actului de Ia 4 ianuarie 1926
a fost limpede si a ramas acelaP. S-a pus mult graba si nu credem c
s-a dat cea mai buns solutie. Atat Partidul National cat si cel Taranesc,
in audientele la Suveran, au spus limpede Suveranului ca se comitea o
eroare. Iar in Consiliul de Coroana au declarat ca se supun vointei Suveranului, rar
lua raspunderea2. Numai seful Guvernului liberal a
Dar cand a fost vorba de Regenta, am votat categoric contra. Atitudinea noastra de azi? Interesul Orli mai presfis de toate. i credem c
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
127
Guvern national, golitd insd de orice miez. La randul sau, Stirbei, redevenit slug5 supus5, a primit far5 nici un scrupul de constiint5 sd
saboteze ideea Regelui si s trdeze misiunea cu care fusese insarcinat.
intelegerea intre cumetri s-a facut pe bazele urmatoare: Stirbei s
nu trateze cu partidele o colaborare i un cartel electoral, ci s5 ceara
Partidului Liberal si Partidului National-Tafanesc reprezentanti in Guin acest raport erau povestite negocierile de fuziune sau de colaborare cu partidul
averescan, negocieri terminate negativ.
www.dacoromanica.ro
128
CONSTANTIN ARGETOIANU
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
129
rndu-1 c5 primisem sarcina de a inlocui vointa tarii" farn nici o p15cere, i numai ca s5-1 ajut s treac5 un hop greu. Era mult mai bine asa,
cum se aranjaser5 lucrurile. Nu f5cea de dnsul s6 fac5 pe lupul invelit
in piele de oaie! S dea lupta pe fat, i cum o vrea Dumnezeu. Si am
incheiat: De acum inainte voi fi un ministru al agriculturii i nimic altceva..." Ap sA fie cu Stirbei rn-a taiat BrAtianu dar cu mine
nu! Avem sa facem lucruri mafi i bune impreun5!" Ciudat, cu toate
prin care trecuse, omul mai intretinea iluzii! Acestea sunt adevaratele
temperamente politice!
Duminic5 6 iunie la arniaz, rn-am dus cu Stirbei la Scrovite i am
depus jurAmntul. Am g5sit pe Rege intins pe o canapea, galben i sfrijit, dar Inca destul de vioi. Vorbea 1initit, far greutate, contrariu obiceiului s5u; cand mi-a strans maim cu mana lui rece i s-a uitat lung la
mine
au inceput s5 i se rnoaie ochii qi 1-au podidit lacrimile... o
marturisire ingrozit i tkut, c5 Ii cunwea soarta i ca nu mai avea
nici o n5dejde. Dup5 aceast5 clipa de sinceritate, s-a silit sa surnd5 i
mi-a spus: Sunt multumit c lucrez iar cu d-ta..."
i apoi luand-o pe
www.dacoromanica.ro
13 0
CONSTANTIN ARGETOIANU
puteau nici Maniu nici Mihalache s5 se lase mai jos si s5 nu fie reprezentati in ultimul Guvern al Regelui Ferdinand. Oricum ar fi, guvernarea de 15 zile a lui Stirbei a fost o p6c5leal5 pentru toat5 lumea. Singuru! care s-a luat in serios a fost bietul Capitaneanu, numit subsecretar
de Stat la Interne. S-a g5sit acolo in elementul lui c5ci a avut 70 de prefecti de numit. Din nenorocire primise instructii sa numeasc5 liberali,
in vederea alegerilor, astfel inck n-a putut strecura deck foarte putini
takisti. In Ardeal, ca s5 se dea iluzii lui Maniu i s-1 linisteasc5, au fost
nurniti si din partizanii lui. Bineinteles c5 acestia, ca si takistii, au fost
mkurati, dou5 ore dup5 insc5unarea lui Duca la Interne.
Mi-au r5mas amintiri foarte sterse despre cele dou sau trei sedinte
ale Consiliului de Ministri, sedinte pe care Stirbei le-a prezidat dup5
tipicul sedintelor consiliilor sale de administratie. Din puterea obiceiului, domnul prezident cerea mereu lui C5pit5neanu ordinea de zi", si
aceasta n-a parvenit deck cu greu sa-1 conving5 c5 nu era uzul" unei
asemenea ordine de zi" in Consiliile de Ministri. Ca cel mai vechi ministru, Maria Sa ma aseza la dreapta sa, i ma consulta din ochi. Personajul dezinteresat in toat5 aceasta comedie, eu taceam ca pestele, priyearn si petreceam. National-t5r5nistii erau foarte plictisiti de lipsa mea
de interes fat5 de chestiunile supuse Consiliului, c5ci, tot prin puterea
obiceiului ma considerau si acum drept capul rutAilor" i t5cerea mea
le dovedea cd &teem se prepard, altceva" care nurnai pe placul lor nu
putea s5 fie. De fapt, in Guvernul Stirbei, eu n-am avut alt rol deck s5
determin c5derea lui: ma angajasem fat5 de Bratianu sa dau demisia si
sa provoc criza la momentul oportun! Dar nici Popovici nici Iunian nu
erau in curent cu tot ce se lucrase in culise, si-mi atribuiau un rol mult
mai str5lucit, i atitudinea mea i-a pus pe ganduri. Nu e vorba, mari
iluzii nu-si facuser ei, de la inceput!
Stiind c Guvernul nu trebuia sa tinA deck ckeva zile, nu rn-am b5gat in t5r5te nici la Departarnentul meu. M-am multtimit sa iau contact
cu diferitele directii i cu numeroasele institutii i regii dependente de
Ministerul Agriculturii i mi-am facut un plan de lucru pentru Guyernul Brtianu, in care eram hot:5ra sa p5strez acest portofoliu in lipsa
Ministerelor de Exteme, de Interne si de Finante, rezervate partidului.
Cu toat5 abtinerea mea, am comis sub Guvernul Stirbei trei acte politice: rn-am impacat cu patriarhul Miron Cristea, am scapat pe Dim.
Ghica de mazilire si am ridicat pe Citta Davila!
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
131
In edinta de la 4 ianuarie 1926, sfinta ghin5 aezase pe Miron Cristea Fang mine. Cand a venit votul cu apel nominal', patriarhul a facnit
cu glas r5sun5tor: Pentru"
iar eu, sub st5p5nirea enerv5rii, m-am
Bucureti 15.VI.1927"
Succesul gestului meu intrecuse toate ateptarile. Scrisoarea patriarhului era conceputh in termeni care faceau orice explicatie ulterioar
inutil. Ca i dfinsul, m-am facut i eu c5 am uitat scena de la 4 ianuarie, 9 i cum nu ne-am revSzut deal la inmormntarea Regelui Ferdinand, n-am mai vorbit de dansa, i am inmormantat-o i pe ea. Pe timpul Regentei, i mai tarziu sub Carol al 11-lea, am avut cele mai bune
I Cu prilejul acestui vot, numai Iorga 0 cu mine am votat contra" restul prietenilor nostri politici s-au abtinut". Liberalii si liberaloizii au votat toti pentru".
www.dacoromanica.ro
132
CONSTANTIN ARGETOIANU
ceti treaba impreun5..." Si cine stie ce ar fi f5cut cei din jurul lui",
dac5 Behtianu n-ar fi murit dup5 cateva luni! N-au avut timpul.
Daca salvarea lui Ghica2 a avut un caracter aproape tragic
inaltarea lui Davila s-a desrasurat intr-un ritm aproape comic. Dup5 cum
am afatat, Davila, la despartirea mea de Maniu ramasese in partidul fuzionat, dar totdeodat5 in raporturi intime de prieteni cu casa mea i cu
mine. Venea des pe la mine, si-mi povestea dezamagirile sale fat5 de
reprezentantii democratiei integrale romanesti. Dup5 formarea Ministerului Stirbei, a venit s5-mi spunh c5 era cam scrbit de politica, c5 ar
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
133
avea caderea, find ministru interimar. Dupa cateva zile, Stirbei imi
spune: Stii ca am vorbit lui Bratianu de Davila. E de acord, daca nu e
cal. list!" De data asta mi-a venit s5 rad! Dar baiatul mi-era simpatic si
nu i-am stricat treaba. Dimpotriva, paradoxala numire sfarsise prin a
ma amuza! Am exoperat" vorba lui Maniu
declaratia lui Citta de
ne-carlism", declaratie cam in doi peri (Paris vaut bien une messe")
pe care am mai captusit-o eu, i numirea s-a facut. Dar era cat pe aci s5
nu se faca: numirea nu a ajuns la peifectare decat sub Bratianu, i dom-
www.dacoromanica.ro
134
CONSTANTIN ARGETOIANU
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
135
Iubite amice,
Cand rn-am decis, acum cfitiva ani, a te ruga s5 m5 primesti printre
prietenii d-tale politici, aveam in primul rand in vedere grija de a oferi
slabele mele mijloace omului de caracter, politicianului patriot, care va
avea intotdeauna in vedere numai interesele Orli. Ma grbesc a aduga c5
nu regret ceea ce am f5cut, deoarece nu rn-am inselat in sperantele mele.
Credeam insa atunci c5 in aceste timpuri, cand tam are atata nevoie
de oameni i cand oamenii lipsesc, nu va fi posibil ca oameni ca d-ta, si
l5sand modestia, s5 zic, si ca mine
sa fie lsati in inactiune. Tentativele sincere ce ai facut de a ne lega rand pe rand cu alte partide, s-au
lovit de egoismul unora si de incapacitatea altora, asa c5, dup5 cativa
ani de pertractari ne-am g5sit, anul trecut, in aceeasi situatie in care se
gasea grupul nostru in momentul intrrii mele.
La consultatia la care realmente ai chemat pe prietenii nostri, ai urmat fara sovaire opinia majorit5tii, pe care eu in special am sustinut-o
cu tarie.
Am rmas in espectativa si am decis scoaterea revistei. Intentia mea
era de a vedea ce valoare prezinta grupul nostru i dac5 aceast5 valoare
era de natura a face din noi o rezerva gata de a infra in actiune, la mice
chemare sincera pentru serviciul Ord.
www.dacoromanica.ro
136
CONSTANTIN ARGETOIANU
Vei zice poate c argumentele ce invoc nu conduc la concluzia spargerii unei colaborari, ci mai curand la schimbarea de directie a activitatii comune si ai putea conchide ea putem continua a naviga impreuna,
schimband numai bara. La aceasta iti voi raspunde c sunt cel putin asthzi motive serioase care impun o despartire.
Exista intre d-ta si mine o notabila deosebire, atat ca temperament,
cat si ca traditie si activitate. D-ta esti omul politcii militante, singura
capabila de a deschide cuiva drumul, chiar cand nu merge sa ia, ci sa-si
dea ofranda catre Ora. Desigur ai tot ce trebuie ca ofranda sa fie frumoasa, dar aceasta nu ar servi la nimic, daca nu ai avea i mijlocul de
ati deschide calea si mentine locul necesar spre a fructifica ofranda.
Actiunea pur combativa este necesara nu numai spre a ajunge sa-ti depui obolul, dar mai ales spre a impiedica pe altii care yin sa ia obolul
depus de fideli, pe altii care dispun de forta de a-si deschide calea dar
care vin cu mainile goale. Eu am poate ceva in mana si oricat ar fi de
mica ofranda ea e demna de a fi prirnita, cand e facuta cu toata inima.
Trecutul si temperarnentul meu m-au lipsit insa totdeauna de mijloacele de a-mi deschide calea prin noroiul care inconjura altarul. Recunosc
eroismul celor care ca d-ta indraznesc sa afrunte cloaca, cu scopul curat de a ajunge acolo unde se depune sacrificiul, sunt insa incapabil de
a intreprinde o asemenea actiune, mai ales la sfarsitul unei cariere intregi de izolare si de studiu.
Am crezut un moment ca voi putea ajunge acolo pe drumul deschis
de altul, doritor de a spori ofranda, i rn-am legat de d-ta, dar constat
ca, in loc sa facem accesibile impreuna ambele ofrande, nu am reusit
dee& sa fac inaccesibila si pe a d-tale si s te antrenez in inactiunea la
care ma condamna insuficienta mea.
Aceasta nu trebuie & fie si de aceea cred ca trebuie sa thiem legatura, daca nu voim sa ne inecam impreuna. Desigur aceasta nu inseanma
ruperea totala a unei legaturi, care in ultirnul timp nu a facut decat sa se
inthreasca cu cat ne-am cunoscut mai bine, legatura ce o cred durabila
si gata la orke incercari, ci numai o separatie necesitath de diferenta de
roluri.
Intrarea d-tale in Partidul Liberal mi se pare cd se impune in momentul de fatd: Desigur idealul ar fi fost altul, dar nu traim cu idealuri
ci cu realitati. Nu incerc sa argumentez aceasta necesitate, caci cred ca
o vezi mai bine ca mine, dar voi incerca numai s te conving de ce nu
cred posibil sa te urmez cum a avea dorinta.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
137
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL AL V-LEA
www.dacoromanica.ro
139
MEMORII, 1926-1930
toarele randuri:
www.dacoromanica.ro
1 40
('UNSTANTIN ARGETOIANU
tele incrucisate o lupt5 intetit5 intre particle, lupt5 in care nici violentele, nici cea mai des5ntat5 demagogie nu vor lipsi, imi pare, in momentul
prin care trecem, o incercare periculoasA pentru ordinea in Stat. Eu unul,
n-as putea lua asupr5-mi nici o p5rticic de faspundere intr-o asemenea
aventur5. Iat5, dornnule Presedinte si scump amic, rostul aci alturatei
demisii.
Nu-mr r5rnane decal &-0 multumesc pentru increderea si prietenia
pe care mi le-ai aratat si s te asigur de sentimentele mele devotate.
C. Argetoianu"
povici si lui Iunian s5 ramana, dar sper5 c5 nu vor primi ei. Si a incheiat: Maine dimineat5 la ora 9 1/2, intalnire aci la mine, sa mergem
la Scroviste s depunem jur5matitul!". Am dat gata mai repede Guyernul cleat aperitivele. Am mai luptat cu ele, Duca, Brtianu si cu mine,
dupa plecarea lui Stirbei si nici nu le-am fi invins dac5 nu ne-ar fi venit
in ajutor Bebe Br5tianu i Plesoianu, chemati din camera de al5turi, uncle probabil c ascultasera la gaura uii cele petrecute intre noi...
Am plecat foarte mandni ea mai trantisem un Minister si atat de
preocupat de mersul evenimentelor Inca nu In-am mai sinchisit de ele
0115 a doua zi dimineata. Ca s5 nu m5 plictiseasc5 prietenii, am petrecut toata dupa-amiaza la Jockey-Club recornandand portarului si feciorilor sa spund ca nu sunt acolo. M-a cautat Blumenfeld (Scrutator) cu
limba scoas, dar n-a putut da de mine. Nici el nici altii.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
141
www.dacoromanica.ro
142
CONSTANTIN ARGETOIANU
de mai multe ori prin fata mea. Pe la ora 10 1/2 a venit la mine, in-a
luat repede sub bolta ferestrei i mi-a spus: Iart5-m6 c5 te fac sa atepti
suntem numaidecAt gata je suis submerge, dar ce vrei, partidul are exigentele lui..."
V5d, i-am r5spuns eu, i sunt incantat c5
nu mai am partid!" In fine, dup5 nesfarite pertract5ri i dup5 fag5duieli solemnepentru dupd alegeri, am putut porni la Scrovite la ora 12,
dup 2 ore i junfAtate de ateptare. Bralianu a trebuit sg mai adauge
listei sale pe doctorul Angelescu, iar de Tancred Constantinescu n-am
sc5pat deat printr-un veto absolut al lui Duca, care a declarat net, ea
nu intr in Guvern al5turi de Tancred... Escrocul nici nu s-a mai intalnit de atunci cu un portofoliu ministerial! Au reuit i T5t5rescu i Franasovici &A se agate de Guvern, ceruti de Duca cu insistenta, la Interne.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
143
vorbea
nu m5 mai interesa
gdndul meu pornise inainte la Scroviste si rn-am pomenit i eu repetnd ca Ferdinand: Da, da, dal..."
Am ajuns la Scroviste pe la ora 12 1/2. Pe scark prin culoare mirosea deja a mort. Regele ne astepta sus pe terask intins in vederea la-
cului pe un scaun lung de paie; pe fata lui de cear numai ochii mai
aveau viat. in cele 16 zile de la ultimul meu jur5mnt, facuse drum
mutt i fiecare privire, fiecare miscare, fiecare gest al nenorocitului trda apropiatul sfirsit. Aproape tot atat de ernotionat ca si Regele mi s-a
ar5tat Ionel Bratianu, in fond un sentimental; nu Vazuse de mult pe tovar5su1 zilelor lui rele i zilelor lui bune
si privelistea omului ce se
zb5tea sub aripa de plumb a mortii ii r5scolise sufletul. 0 1acrim5 sub
gene, un tremurat mai pronuntat in primele sale vorbe au trdat pe Rege f5r5 sa" vrea... V5 luati o grea r5spundere, nu m5 indoiesc ea' v5. yeti
indeplini datoria... Eu am facut ce am putut i mi-am iubit tara... Unire, unire, ca'ci numai asa yeti putea r5zbi... S5 aveti grija de toate..."
Cuvintele muribundului cadeau incet si greu, in tkerea ce ne inconjura. Toropeala amiezii de yard' se intindea asupra apei i asupra p5durii,
noi toti smeriti si muti, si numai zanz5nitul unui muscoi, care a tulburat
prin cfiteva zig-zaguri linistea sepulcral si a disp5rut. Scena era tragic5: acest Rege care nu stiuse s5 fie la inaltimea soartei lui Ii r5scum-
Ora toate pacatele prin stoicismul cu care i inscuna Ministerul funeraliilor sale... Bratianu era prea miscat ca s5 spuna ceva, i ce putea
s5 spun? A asigurat pe Rege de tot devotamentul nostru, pe cand Ii stein-
gea mana
si a urmat juramfintul. Cand a intrat popa, ni s-a strans
inirna, ca si cum n-ar fi fost chemat pentru noi, ci pentru indeplinirea
altei datorii...
De la Rege am trecut la Regina. Pe vremea aceea, la Scroviste, Familia Regala i personalul de serviciu locuiau In trei case deosebite. Nu
trecuse inck nici peste Scroviste valul de milioane si de refaceri dez15ntuit de Regele Carol Lupescu. Regele Ferdinand ocupa cu serviciile
sale vila cea mai mare, recladita in ultimii ani, iar Regina Maria un
pavilion mai modest in susul lacului. Nu pot sa' zic ea* Regina ne-a primit foarte bine. Se supusese ca totdeauna injunctiunilor lui Bratianu,
dar nu mistuise Inca inlocuirea lui tirbei, formula ei"
iar situatia
www.dacoromanica.ro
144
accesoriilor inutile. Ne-a int5mpinat cu maximul de thceal5 compatibil5 cu protocolul unor asemenea audiente. Imbeacath intr-o rochie de
vath alb5 cu pic5tele violete, nu purta Inca doliul dee& pe dinAuntru,
dar incapabith s5 disimuleze, am5raciunea sufletului ei se proiecta si in
afar. De altminteri dup5 emotionanta intrevedere cu Regele, nu eram
ne cunostea
nici noi porniti pe veselie. Dup5 prezenthri si ploconeli
pe toi ne-a poftit s5 sedem i o conversatie caznita in jurul sthrii
Regelui a inceput. Aci nu mai era emotie, ci plictiseath si cea mai plictisit p5rea Regina; c5uta fraze banale ca sa treac5 minutele si s5 pun5
cap5t supliciului. In aceasta atmosfeth de inmormantare, a pufnit-o deodata rasul, un ths nervos pe care nu 1-a putut st5p5ni... Ne uitam unul,
la altul si nu puteam pricepe, cnd deodath mi s-a 16murit totul. Privirile ei se inclestase asupra lui Vintil5 si urmarindu-le si eu, am dat de o
vedenie care p5n5 atunci imi sc5pase, preocupat cum eram cu ginduri
mai abstracte. Bietul Vintila purta in spinare o jacheth ce fusese odat5
neagra dar care b5tea acum in verde, cu guler soios si cu doi nasturi din
trei lipsa. Fie Ca croith dup5 o moda veche, fie c5. intrata" la prea desele cuthtiri chimice, sta pe cransul ca o vechitur5 de imprumut, cascat5
pe o jiletca imensa de matase alba pres5rath cu buchetele de flori si 0'15 de pete ce rezistasera vizibil frecaturilor repetate cu benzin. MoStenita de la Carada, aceast5 splendoare istoric5 prea deschis6 la gfit rasa
un gol pe care o cravata model 1895 cauta s5-1 umple, iar spre buric,
treand mult de cing5toare c5uta s5 intalneasc5 genunchii... Manecile
jachetei prea scurte, lsau s5 treaca 20 de centimetri de mansete albe
roase ca si gulerul, dar curate. Pantalonii verzi de culoarea g5inatului
de g5sce cu dungi negre, pareau mncati de molii i abia acopereau
glesnele ca flU cumva s5 ascunda labele, care, ele se prezentau inc5ltate
cu ghete cu sireturi, dar fara limba de piele pe care de obicei sunt incheiate, asa incdt se vedeau ciorapii: unul cafeniu i ce151alt cenusiu!
Dac5 n-ar fi avut barba, ar fi semanat leit cu Charlie Chaplin in rolurile
sale de purotin" si probabil ca tocmai aceast asernanare provocase
rasul Reginei! Privirile Reginei au tras dup5 ele pe ale tuturor celor
prezenti si nici macar Ione! Bratianu n-a putut s5 se abtie de a surande.
Numai Vintil nu-si da seama de nimic... Ca s5 o taie, Regina s-a indreptat catre inenarabilul nostru ministru de fmante cu cuvintele: Sper
ea yeti reusi sd seduceti pe toatd lwnea i c5 nu v5 yeti face prea multi
dusmani!" Vintil5 tot n-a priceput
dar gheata se rupsese, si dup5 cdteva minute de convorbire mai cordiala, ne-am luat ziva bun5 La iesire
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1926-1930
145
Era s5 mai fie inc5 una: la Ministerul Ap5rarii Nationale. Prin octombrie 1927, stand de vorba cu Ionel Br5tianu, acesta mi s-a plans de
Paul Angelescu. Cu armata nu merge cum trebuie spunea Br5tianu
generalul Paul Angelescu nu e la inaltime si incurca' lumea; ar fi mai
la locul lui la Palat, drept caine de paz... M-am gandit la generalul
Prezan... D-ta cum esti cu el, si mai ales cu cleinsa (caci dansa hotargste
in cash)
eu n-as vrea sh-i vorbesc i sl ma refuze... N-ai vrea s5-1
sondezi, i dac5 vezi Ca prinde st-i propui chiar Ministerul?" Fusesem
intotdeauna in cei mai buni termeni cu Prezan si cu coana Olga, iar de
cand ma desp5rtisem de Averescu, simpatia lor pentru mine se inzecise. Neax and nici un motiv s refuz, am primit misiunea incredintata
si am f5cut trei vizite succesive perechii Prezan: in prima am stat de
vorb5 cu Prezan singur, in a doua cu coana Olga singur5 si in a teia cu
amandoi impreuna. Pe Prezan singur 1-am convins greu, dar 1-am convins. Cand sa-1 par5sesc mi-a f5cut ins5 o rezerv5: s vorbeasca i cu
nevast5-sa, sil vadd ce zice ci eal Aceasta rezervA rn-a determinat s5 cer
imediat o intrevedere intre patru ochi doamnei Prezan. Mi-a acordat-o
pentru a doua zi, i timp de un ceas ijumhtate mi-a argumentat pentru
ce era contra particip5rii lui Prezan la orice actiune politica'. Domnule
Argetoianu
insista coana Olga
bietul Prezan a ajuns la o situatie
frumoas5 i 1inistit5 de om respectat de toti; de ce sd si-o strice? Nu e
in stare sd facd cepa la Ministerul de Rdzboi, domnule Argetoianu, it
1Compus din: Vintil Bratianu la Finante, generalul Paul Angelescu la Razboi, I.Gh.
Duca la Interne, dr. Angelescu la Instructia Publica, Inculet la Sngtate, Nistor la Lucrari Publice, C. Dirnitriu la Cornunicatii, Mrazek la Industrie, Stelian Popescu la Justilie, Al. Lapedatu la Culte, dr. Lupu la Muncd si C. Argetoianu la Domenii i Agricultura.
www.dacoromanica.ro
146
CONSTANTIN ARGETOIANU
si eu..." Destoinica femeie care facuse" cariera sotului ei, nu intelegea sa-si compromita opera si sa se puna iari pe lucru" ca sa repare
stricaciunile...
Toate argumentele invocate de mine si repetate intr-o a treia sedinta, cu amandoi sotii de fa45, n-au dus la un mai bun rezultat: Prezan a
revenit asupra tuturor concesiilor facute, multumindu-se sa intampine fiecare atac al meu prin cuvintele: nevasta-mea are dreptate, nevasta-mea
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
147
tie lui s-a ridicat Ministerul de Razboi, caci era bun gospodar, dar a ramas armata fara echipament i fara unelte...
indata dui:6 constituirea Ministerului Bratianu am incercat sa ameliorez echipa tehnica a Guvernului prin inrolarea lui Alexandru Perieteanu. Atunci a fost intrebuintata pentru prima data la noi expresia de
mhiLytri tehnici, in opozitie cu minitrii politici, expresie ce trebuia sa
dobandeasca mai tarziu un deosebit rasunet. Ziarele ne-au desemnat,
pe mine, pe Mrazec, pe Stelian Popescu (?) si pe Titulescu ca ministri
tehnici, ca sa sublinieze faptul ca nu dobandisem portofoliile noastre
pe cale de partid ci pe temeiul capacitatii noastre personale, reala sau
presupusa. Bratianu deplorand in prezenta mea anarhia de la Calle Ferate lasate pe mina lui Dovlecel Dimitriu, pe care Ionel avusese slabiciunea s-1 mentina ministru, i-am propus sa numeasca pe Perieteanu
subsecretar de Stat si sa-1 insarcineze cu punerea la punct a mijloacelor
noastre de comunicatii. Bratianu mi-a obiectat ca, cu caracterul sau
imposibil, Perieteanu nu va ajunge la nimic, dar a consimtit fara greutate la numire. Mi-a fost greu sa induplec pe fostul meu tovaras de lupta, dar am sfarsit prin a-1 indupleca intemeindu-ma pe fagaduiala facuta
in scrisoarea lui din luna mai (reprodusa mai sus), scrisoare in care imi
declara ca va raspunde prezent" cand voi face apel la dansul. Nu erau
tocmai conditiunile pe care le sperase el in luna mai, dar in fine, tentat
de reorganizarea Cailor Ferate pentru care i se da mina libera, a prirnit
sa se inhame la jug cu conditia sa nu i se ceara politica". Experienta a
fost din nenorocire dezastruoasa. Perieteanu a intrat in functiunile sale
dansul sustinea, si poate ca avea dreptate, ea
cu bata si cu injuratura
numai asa putea pune ordine in Vlasia de la Calle Ferate
invrajbindu-se astfel din prima zi cu toata lumea. Cat s-a certat si s-a injurat cu
domnii de la Calle Ferate i cu Dovlecel Dimitriu, lucrurile au mai mers
cum au mers, dar cand a luat pe Tancred Constantinescu de urechi si a
inceput sa repeada si pe Vintila Bratianu, lucrurile n-au mai mers deloc. De trei-patru ori pe saptarnana, Perieteanu venea la mine sti redame
fiindca eu ii bagasem, zicea el, in tar*. Trebuia de fiecare
data sa caut pe Ionel Bratianu i prin dansul sa impac lucrurile indeletnicire neplacuta si pentru mine si pentru Bratianu. Cand s-au intetit
certurile cu Vintila, Ionel a refuzat SA mai intervie, caci nu voia s tulbure raporturile sale cu irascibilul sat! fratior. Mi-aduc aminte, in aceasta privinta, un incident nostim din viata noastra ministeriala, petrecut
www.dacoromanica.ro
148
CONSTANTIN ARGETOIANU
ma lui grij a fost sa-si constituie majoritgi compaete. Membru tehnic" al Cabinetului n-am avut nici un amestec in aceste alegeri care au
fost conduse de Duca si de Tat5rescu dup5 binecunoscutele metode liberale; rezultatul a fost conform cu programul dinainte stabilit. Eu unul
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1926-1930
149
tei mari idei: fuziunea fortelor noi democratice intr-un singur partid de
ordine, contient de menirea lui, nu a dus nici ea la rezultatul urmarit.
Din toate aceste framfintari la care am luat o parte atat de mare, ma
desprind acum cu oarecare melancolie, dar impacat cu mine insumi. Am
multumirea sufleteasca de a fi incercat ceea ce trebuia sd fie incercat.
Dea Dumnezeu ca altii sa rewasc5 acolo unde nu am reuit eu, qi
ca rodul pe care am vrut sa-1 culeg, dar pe care 1-am lsat necopt, s5
ajung5 intr-o zi la maturitate.
Ieit din luptele de partid, ma intorc astazi in serviciul exclusiv al
intereselor Orli..."
Am avut o mica neplacere cu domnul Neamtu, despotul liberal al
Craiovei, care tinea mordicus" sa figureze in fruntea listei pentru Camera. Printre adversarii s5i, fusesem pana atunci unul din cei mai temuti electoraliceqte i domnia sa voia s foloseasc5 prilejul ca s5 m5
umileasc5 aezandu-ma al doilea pe lista, dup5 dansul. Neamtu mai era
www.dacoromanica.ro
150
CONSTANTIN ARGETOIANU
lucratura lui era cu atat mai eficace. Duca, putin ca sa complac5 lui
Vinti15, mai mult sub sugestia lui Tafarescu, luase si el pozitie Impotniva lui Neamtti care prea se ridicase in Oltenia", in Oltenia unde si el
Duca Ii thcuse cuib la M51d5resti, in judetill Valcea din care i thcuse
un fief electoral. Aceste trei vrajmasii au fost fatale carierii lui Neamtu:
nu numai c5 n-a ajuns s5 fie ministru, dar a fost doborat i dup5 piedestalul pe care si-lin5ltase in Craiova si in Oltenia.
Socotind ea' Neamtu Ii va cunoaste lungul nasului i ii va da seama de situatie, am plecat la Craiova theft' sa." cer Centrului instructii speciale pentru domnul sef al organizatiei de Do lj. Domnul Neamtti tn-a
convocat la o discutie de comitet" si mi-a oferit locul al doilea pe lista, dup5 dansul
cerandu-mi in schimb 100 000 lei (ca 1 celorlalti
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
151
www.dacoromanica.ro
1 52
CONSTANTIN ARGETOIANU
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
153
Res acta inter alios", n-ar avea ce cauta in aceste Amintiri" daca
n-aq simti toatS raspunderea campaniei pe care am dus-o in anii 1923,
1924, 1925 qi 1926
campanie care, dupa cum se tie a dus la convertirea recalcitrantilor qi indfaznesc s adaug incapabililor care au realizat reforma. Dup5 scurtele lamuriri care urmeaza, nu ma voi mai ocupa
de stabilizare, lasand-o in seama lui Vintila, a lui Rist qi a Domnului, ai
voi relua firul povestirilor mele. Debleiez" terenul...
De0 actele finale au fost semnate de Guvernul Maniu, toata raspunderea modalitAtilor stabilizarii revine lui Vintila Bratianu. El a fixat
cota leului stabilizat i quantumul imprumuturilor de lichidare a pasivului Bancii Nationale. .57 in gresita fixare a acestor doud cifre a stat
tot rdul. Valoarea leului a fost intr-adevar stabilizata arbitrar la 2.31
centime aur, atunci cand prin fluctuatiile lui naturale cazuse sub aceasta valoare. i eu i Perieteanu explicasem destul de limpede pentru ce o
moneda nu poate fi stabilizata decal sub cursul ei, i in tot cazul niciodatapeste acest curs. Literatura privitoare la aceasta chestiune nu exist5 in strainatate, caci toata teoria stabilizarii monetare a fost facuta la
noi in tar& Chemand pe Rist i ascultandu-1 orbqte, in kc s ma consulte pe mine sau pe Perieteanu, Vintilh n-a facut numai o porcarie, dar
ai o mare grqeal, caci pentru a se mentine leul la un curs superior valorii sale de schimb au trebuit & se theft' sacrificii grele banqti in alte
directiuni. N-am avut niciodata obiceiul s ma var acolo unde nu eram
chemat; Vintila ma jignise tinandu-ma, din invidie i gelozie, in afara
de pregatirea stabilizarii, i pentru nimic in lume n-as fi luat eu initiativa unei interventiuni. Pnd la sfarsit n-am schimbat cloud cuvinte cu
donmii de la Finante i cu expertii lor strdini asupra operatiunilor ce
se pregdteau. DI. Rist mi-a thcut o vizita la Minister i dl. Zeze mai
multe. Dl. Rist a venit ins sa ma intretie despre crearea unui Credit
Agricol ieftin (!) iar dl. Zeze despre p5dvrile expropriate de la proprietarii basarabeni. I-am primit foarte rece, i ei neatingandu-se de problema monetara in fata mea, m-am abtinut qi eu de la orice critica privitoare la operatiunile ce se proiectau. D-nii Rist i Zeze aveau cel putin
scuza ca nu tiau romanqte i nu ma citisera, scuza pe care Vintila nu
o avea. Rist, cu firea lui de tarcovnic protestant, ascunsa i ireata nu mi
www.dacoromanica.ro
154
CONSTANTIN ARGETOIANU
s-a deschis dar Zeze, ovrei f5r5 scrupule, si-a dat arama pe fat5 spunfindu-mi pe sleau ca" concursul s5u la Paris, pentru reusita imprumutului
(f5r de care stabilizarea nu se putea face) era in fiinctie de solutia ce
vom da afacerii padurilor basarabene. Aceast5 afacere a p5durilor basarabene era una din cele mai grele si mai urate i ap5sa greu asupra
prestigiului Statului roman. Dup5 legea exproprierii pentru Basarabia,
mai tAmpit cleat toate, p5durile puteau fi expropriate de Stat cu conditia s5 fie pl5tite proprietarilor. Pezevenghii care au aplicat reforma
intre Prut si Nistru, au luat toate p5durile si le-au expropriat in aceleasi
conditiuni ca p5m5ntu1 arabil and in schimbul lor, proprietarilor sume
derizorii si *Inca in renta de expropriere. Proprietarii au protestat, au
refuzat renta si au intentat proces Statului. De comun acord cu Ministerul de Agricultura s-a ales un caz-tip (afacerea Mitcova) pentru a se
ajunge la o jurisprudent. Procesul a fost castigat de proprietari in fata
Tribunalului din Chisinau si a Curtii Martiale din acelasi oras. Curtea
de Casatie, sectiuni reunite, a confirmat hot5r5rea Curtii din Chisin5u
prin hot5rdrea sa din 12 octombrie 1923, stabilind c5 exproprierile de
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1926-1930
155
www.dacoromanica.ro
156
CONSTANTIN ARGETOIANU
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL AL VI-LEA
Bratienii i Partidul Liberal Lipsa de coordonare in Guvern Consiliile de Ministri Vintila i Titulescu Incidentul Manoilescu Moartea lui Ionel Bratianu Vintila
prim-ministru i set. Ma inscriu la liberali Atmosfera
in Guvern dupa moartea lui Ionel Bratianu Parastas la
Florica Testamentul lui Ionel Eliza si Gheorghe Bratianu Calatorie la Viena Seipel
0
www.dacoromanica.ro
158
CONSTANTIN ARGETOIANU
urma politicii. Era ins convins c5 interesele bancilor si societ5tilor liberale se confundau cu ins* interesele Orli, si din acest motiv le sustinea cu neinfranta lui energie. Dinu era cu totul alta fire si nu urmarea
cleat sporirea patrimoniului s5u, operand in limitele diverselor coduri.
Ca s5 fie mai la largul lui in operatiunile sale, a refuzat orice demnitate
politica, cat au trait fratii si, i n-a primit s5 fie ministru decat dup5
moartea lor, sub Duca, si n-a stat la Finante cleat o lun. Dup5 asasinarea lui Duca, sefia partidului i-a czut in spinare ca o sarcina" grea cu
care nu s-a imp5cat cleat din respectul principiului de continuitate al
fu-mei. Lenes, r5sfatat si cu gandul la altele, Ionel Br5tianu n-a avut
niciodat5 curajul s infrunte oculta" si a preferat in raporturile sale cu
partidul s domneasc5 si s5 lase fratilor salt sarcina de a guverna. Vintil5 si Dinu hot5rau totul si toate, de la diferendele electorale pada la
cele mai delicate probleme economice i financiare. Ionel dormea, manCa, facea curte fetitelor, citea memorii si articole istorice i nu-si rezersi Inca, i
vase decat raporturile cu Coroana si cu Puterile Str5ine
aci, nu lucra direct, ci mai mult prin persoane interpuse.
M-am convins destul de repede c5, oricat m-as fi apropiat de dansul, oricat i-ai fi castigat increderea, nu 1-as fi putut mobiliza niciodat5
impotriva fratilor sal si sili sa deschid5 ferestrele clubului in care domnea o atmosfer5 imbacsit5 i irespirabil5, otfavit5 prin diversele veninuri secretate de Vintila si de oamenii lui. Dar in afar de constafarile
privitoare la partid si la conducerea lui, cea mai crud5 dezamagire mi-a
dat-o Guvernul Insi. In Guvernul liberal donmea anarhia. 0 lips5 totala de plan si de coordonare era caracteristica lui. Fiecare Minister ii
facea de cap si de multe ori dou Departamente luau m5suri contradictorii. In tainele Ministerului de Finante nu putea p5trunde nimeni, iar
ministrul de finante faia i ajusta creditele dup5 criterii arbitrare fara s
ia vreodata contact cu sefii de resort faspunzatori. Intre ministri nici o
solidaritate: se pandeau unii pe altii si c5utau s-si infiga reciproc cutitul pe la spate. Cine n-a asistat la un Consiliu de Ministri prezidat de
Ione! Bratianu n-a v5zut nimic; era mai eau ca intr-o consfatuire de mahala. Fiecare ministru voia sa-si treac proiectul sau jurnalul inaintea
celorlalti, vorbeau toti deodat, tipau, cereau cuvantul, dau cu pumnul
in masa', vorbeau tare intre ei in grupulete de doi-trei. Impasibil, in capul mesei, obisnuit cu asemenea sedinte, Ionel lovea cu un cutit de Cala
hartie in mask i repeta intr-una: Domnilor, domnilor, domnilor!... V5
rog... un moment de liniste!" Dar liniste nu se facea niciodat5. Am asis-
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
159
tat in lunga mea carier5 la atatea Consilii de Ministri, dar n-am vzut
un asemenea spectacol sub nici un alt Guvern. Am asistat, e vorba exac-
ta' in ce priveste mai ales Guvernul Br5tianu din 1927, eaci nu m-am
amestecat in t5rat5 si n-am luat niciodat5 cuvantul in sedintele Consiliului de Ministri. Prezentam jurnalele mele primului ministru inainte de
sedint, si dup5 ce le semna, le incredintam lui Vlahide care le Ikea s5
circule pe la domiciliile ministrilor. In timpul sedintelor eram un per-
sonaj mut, asezat la dreapta lui Ionel, care nu stiu dac din dragostel
sau fiindc5 m5 considera ca oaspete, m5 punea intotdeauna la locul de
onoare. Cu toate urletele, certurile nu degenerau in b5tai si comedia nu
se schimba niciodat5 in dram5, desi doctorul Lupu, rosu ca un rac, trecea deseori pe langA apoplexie, in tumultoasele sale manifestri. 0 singur5 dat5 era &A se termine sedinta printr-o criz5 si cel care a provocat-o,
n-a fost altul cleat fratele Vintil! Ca &A obtie o clip5 de liniste, Ionel
strigase in mijlocul tumultului: Domnilor, v5 rezerv o mare bucurie!"
cum toti t5cuser5 s5 asculte, Ionel a continuat: Am s5 dau cuvantul
lui Vinti15!". Hohote de ras! Vinti1 5 ins5 si-a muscat buzele, s-a rosit,
s-a sculat si a 15sat s5 cad5 cu demnitate, dar cu energie protestul su:
Nu admit s5 fiu obiect de petrecere in Consiliu. V5 rog s5 inregistrati
demisia mea!" i a plecat. Ionel a pornit dup5 el in cabinetul ministrus5-1 impace. Dar
lui (sedinta avusese loc la Ministerul de Externe)
n-a parvenit si a chemat in ajutor pe Titulescu, care, dup un sfert de
ceas de meremeturi a izbutit s5 impace pe boier Artag, si sedinta a putut fi reluat5.
Raporturile lui Vintil5 cu Titulescu erau o adevarat5 molim5. Titulescu izbutise s5 imblanzeasc5 fiara, si fiara se gudura pe lang dansul
ca un c54el raios. Vistiernicul carp5nos cu sertarele ZAN/orate isi deschidea larg punga si umplea buzunarele scopitului obisnuit s5 arunce banii
pe fereastr5. Nr Ad si acuma
si-mi vine s5 rad
pe Titulescu afanisit
intr-un fotel (in acelasi cabinet ministerial de la Externe) si pe Vintil5
aplecat peste dansul mangaindu-i fata cu degetele lui neexperimentate
gest prin care se scurgea toat5 dragostea ce-i lucea in ochi! Mai
1 Dupa moartea lui Ionel, Eliza Bratianu mi-a povestit de mai multe ori ca defunctul ii marturisise c nu s-a inteles cu nimeni atat de bine Ca cu mine 0 ca regreta din
suflet Ca nu ne apropiasem mai devreme. Ne-am inteles cu atat mai bine cu cat nu i-am
cerut niciodata nimic.
www.dacoromanica.ro
160
CONSTANTIN ARGETOIANU
tarziu, dup5 ce a preluat succesiunea lui lonel, Vintila a convocat regulat Consiliul de Ministri acasa la colonelul Pleniceanu (in strada Po-
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
161
se intample in Capita la, nu stia nici prefectul nimic! Telefonase, si aflase c5 totul era in ordine acolo, si la Minister nimeni nu-1 putuse informa
asupra rostului chem5rii mele atat de urgente. O fi venit Carol?" a
inganat ispravnicul meu.
Fugi, domnule, ca s-ar fi Shit intr-o c1ip5,
de la Dorohoi path' la Severin"... In dou5zeci de minute mi-am strans
lucrurile si am plecat. Pe vremea aceea nu instalasem Inca telefonul la
Breasta, asa 'Inc& n-am putut chema pe Bratianu ca sa obtin cheia enigmei. Marturisesc ca nici nu tineam s o obtin; prin prefect aflasem ca
www.dacoromanica.ro
162
CONSTANTIN ARGETOIANU
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1926-1930
163
Mai bine lipsa..." Bralianu a int5rit vorbele mele: Argetoianu are drep.
tate, domnule general, chestiunea e prea importanta ca s5 neglij5m cel
mai mic am5nunt. Vorbeste maine dimineat5 cu presedintele Curtii
Martiale si poate chiar cu judec5torii, si adu-mi rezultatul pozitiv al investigarilor d-tale..."
Ne-am despktit, si am avut impresia c5 am p5r5sit pe tovarsii mei
de lant mai linistiti: atitudinea mea obiectiv5 si punerea lucrurilor la
punct, pe care incercasem, le mai potolise nervi. Ne-am intrunit din
nou la Bralianu a doua zi la amiaz. Paul Angelescu a venit sA ne spuie
c luase toate contactele" si c5 condamnarea era asigurat. S-au pus
apoi sa discute la cat" s5 condamne pe Manoilescu! Ionel Br5tianu repeta in continuu: Vreau o condamnare sever5, s5 taie pofta altora!" In
fine au c5zut de acord pentru o condamnare la 5 ani, si Angelescu a
plecat s5 dea instructiuni". Rams cu Ionel, cu Vintila si cu Duca, le-am
atras atentia asupra greselii pe care o svarseau. Toat5 afacerea era ridico15, scrisoarea Printului Carol era conceputa in termenii cei mai vagi,
il, n'y avait pas de quoi fouetter un chat"! De ce sa" transforme o scen6
de operet5 intr-una de drama? Descurajarea altora? Samavolniciile si
condamnarile nedrepte sau exagerate nu descurajeaz5 pe nimeni, ci dimpotriv5 biciuiesc initiativele. Opinia public5 va judeca cu severitate o
sentint5 dat5 din ordin, c5ci toate se afl, si se va afla si presiunea facut asupra Curtii Martiale. Rezultatul final va fi exact opus celui urmanit: o intetire a carlismului si o concretizare a ideii reintoarcerii Printului... Fat5 de argumentele mele Duca a inceput sa ezite; Vintil5 ranjea
si t5cea, iar Ionel vdit enervat, n-a vrut ssa aud5 nimic: ii trebuia condamnarea lui Manoilescu si basta! Am plecat si de data asta de la Bratianu cu convingerea a se facea o prostie si ultimele cuvinte au fost:
S5 dea Dumnezeu s5 nu regretati hotararea pe care ati luat-o!"
caci
bineinteles si Duca si Vintil5 au adoptat punctul lui Ionel de vedere.
Evenimentele mi-au dat dreptate. Manoilescu a fost achitat dup5
cum se stie, si a sarit astfel din armonizarea salariilor"1 in politica mare; a devenit vedet si purtator de cuvfint" al carlismului. Prin greseala
lui Br5tianu procesul lui Manoilescu a fost transformat in procesul lui
Carol si pretendentul" a fost achitat si el de un tribunal militar... Afacerea a luat astfel un aspect si mai gray decal il prevazusem. Cand i s-a
adus stirea, Ionel s-a prbusit si era s5 moara o prima data, cu o luna
1 AlcAtuise ca subsecretar de Stat sub Averescu un tablou de armonizare a salariilor.
www.dacoromanica.ro
164
CONSTANTIN ARGETOIANU
N-a avut ins5 prilejul, c5ci lucrurile s-au linitit, i dup5 o lun5 1-a
secerat moartea, in plin5 putere. Fiindea un oarecare mister a planat si
continu5 s5 planeze asupra acestui tragic i neateptat sfaqit, al crui
martor am fost, voi povesti aci ce tiu. In ziva de duminic5 20 noiembrie a avut loc inaugurarea unei noi s5li la muzeul Simu. Anastase Simu
era un prost qi un b5d5ran, care la o varsta inaintata nu se tie pentru ce,
s-a pasionat de pictur5 insusindu-si cu greu o spoial5 de cultur5 anistica. Timp de 20 de ani a colectionat opere de maim a treia dac5 nu a
zecea i a deschis un muzeu cam ridicol in mijlocul Bucurqtilor. Acest
Mecenate de mahala era ins5 un membru devotat al Partidului Liberal
si cu prilejul maririi i amenaj5rii muzeului lui, BrAtianu a g5sit de
cuviinta s5-1 decoreze cu Marea Cruce a Coroanei Romniei1. M-a invitat s merg cu dnsul i s5-1 asist in remiterea insemnelor, dup sfqtania localului complectat cu noul adaus. Simu poftise tot Bucurqtiul
si ne-a servit aperitive mai de soi ca porckiile ag5tate pe ziduri sau
cocotate pe zeci de piedestale care incurcau circulatia. De la Simu am
plecat cu Br5tianu pe jos. Hai cu mine pan5 acas5, s5 mai vorbim..."
Se poate ca patima lui Simu pentru arta, atat de tardiva i atat de neprevazuta fata
de pregatirea lui sufleteasca anterioara, sa fl avut un substrat patologic. Caci era fiul
unei eriminale. Mama lui, nascuta Doiciu, maritase o flied tuberculoasa dup un dr.
Steranescu. Aceasta nenorocitfi ramfinand insarcinata, d-na mama Simu a plecat cu
dansa la Corfu, unde a avut loc nasterea. Copilul a murit dupa o tuna otrcivit
iar d-na
Steffinescu cateva saptamani mai tarziu, probabil de boala ei. Autoarea crimei a fost,
dupa cum s-a dovedit d-na Simu, mama, ca sii mosteneasca dansa pe flica-sa! A acuzat
zadarnic pe ginerele sau dr. Stefanescu, dar acesta a putut stabili inocenta sa. D-na Simu s-a sinucis, aruncandu-se de la etajul al 3-lea al hotelului. A murit pe loc... Tragedia s-a savarsit prin anii 1880-1885.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
165
si rn-a luat de brat. Era vesel i p1M de incredere in viitor si s-a pus
s5-mi desfasoare o serie de planuri, care cereau ani lungi de guvernare.
D-tale am s-ti m5rturisesc un secret; nu I-am dest5inuit nici lui Vintil, nici lui Duca... Am intentia s5 nu las puterea din man5 cat timp va
www.dacoromanica.ro
166
CONSTANTIN ARGETOIANU
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
167
mul s5u glandular era gray atins: organismul nu s-a putut ap'ara i toxinele au paralizat centrele nervoase provocfind repede moartea. Acesta
este adevarul i tot restul, fantezie.
Am petrecut aproape toat ziva de miercuri in casa lui Br5tianu, din
clipa in care, pe la ora 10 dimineata, medicii au declarat un deznod5mant fatal inevitabil, i pfin5 seara. Am lipsit numai un ceas, la amiaz5,
pentru mas5. Capetele i reactiile suflete0 ale tuturor acestor oameni
care se infipseser5 in casa celui ce urca deja su4u1 cel din urm5, sau
care numai intrau i iqeau, veniti din toate colturile orawlui dup5 qtiri
erau interesante de scrutat. NebAnuindu-se observat, nici unul din
cei de fat5 nu i-au camuflat gandurile i sentimentele i am putut citi
in ele ca intr-o carte deschis5. Desigur, pe toate fetele era intip5rit cea
mai adnc5 jale, erau toti nenorociti qi deprimati, dar n-am auzit o vorb5, care, reinviind o insiwire a muribundului sau evocnd o amintire
dintr-un att de lung qir de ani, s5 sublinieze durerea desp5rtirii. Repetau toti ce nenorocire, ce nenorocire!", dar in mintea fiec5ruia acest
cuvant insemna teama unui sfarit de carier5." Era Partidul Liberal un
formidabil instrument de lupt5, dar luptele sunt grele, cer sacrificii, rezultatele lor nu sunt niciodat5 sigure i oamenii se ob4nuiesc cu izbanzile Meal lupte. Ii p5r5sea acum omul ce se infatipse ca st5pan al destinului, ce-i aducea si-i mentinea la putere far s5 le cear nici un efort.
Ce se va intampla dup5 disparitia lui? Minitrii ii vedeau portofoliile
pierdute, prefectii prefecturile, parlamentarii mandatele, ghgeftarii ghelirurile. Fiecare ii cump5nea situatia i se &idea la el, la ai lui, la greut5tile de a doua zi. La cel ce-0 trgea sufletul dincolo de peretele alb
ce le sta inaintea ochilor, nu se gandea nimeni. E de necrezut c5 in acea
zi n-am v5zut curgand o lacrim5 de prietenie din ochii celor ce tfaiser5
o viat.a al5turi de cel ce se preg5tea s inchid5 pe ai lui pentru totdeauna. Am avut limpede senzatia c5 Ionel Brdtianu nu a avut, personal,
nici un prieten. Doctorul Angelescu, Costinescu, toti S5venii, toti Tancrezii, toti Chirculetii, toti Tata'reqtii, toat haita celor ce ajunseser5 s
se sature pe urmele lui, nu gaseau un cuvant de durere in clipa marii
desp5rtiri preocupati numai de noua conjunctur5 politica pe care neateptata nenorocire o crea. Lucru aproape monstruos: pdri qi fratii lui,
Dinu i Vinti15, mi-au Orut mai atin0 de nenorocirea politic dect de
cea familial. Nici coana Eliza n-a fost ce trebuia s fie, deqi la dinsa
patima politic sau grija unei viitoare situatii nu puteau fi invocate ca
motive de intunecare a cfimpului sentimental. Dar la coana Eliza expli-
www.dacoromanica.ro
168
CONSTANTIN ARGETOIANU
catia era alta. Femeie dintr-o bucata, era intotdeauna dominat de o singur pasiune. Debutase in viat5 cu pasiunea cailor de pur-sfinge; Inv&
tase pe dinafar5 Stud-Boakul englez i pe cel francez i luase de brbat
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1916-1930
169
piasem de dansul! Poate ea' din cauza asta, tocmai... Nu avusesem timpul sa ne ciocnim!
Moartea lui Bratianu a schimbat toata situatia politica in Romania.
Ionel Bratianu ajunsese un fel de dictator ocult, care sub forme constitutionale, avea Ora in mans& Mai ales de cand se inscaunase. Regenta,
toata la discretia lui. Cat ar fi trait el, nici o schimbare de Guvern
si
cu atat mai vartos o schimbare de regim prin reintronarea lui Carol
nu ar fi fost posibila fara voia lui, decat pe cale de revolutie, i o revolutie nu era uor de pus la cale intr-o tara de blegi, cu o armata supusa
qi disciplinat5. Bratianu disparut, situatia se schimba cu totul. Vintila
nu avea nici o autoritate, nici fata de opinia public& nici fata de Regent& i aproape nici fata de partidul sal'. In opozitie, nici un om care s5
inlocuiasca pe Ionel in politica romana i chiar daca ar fi fost unul, nu
ar fi putut lua locul lui, caci se schimbasera imprejurarile. Ionel Bratianu pusese ma= pe toate comenzile aparatului de Stat prin complicitatea Seraiului, i Serai nu mai exista. Regenta, fara autoritate i ea
de0 urcata pe o treapta mai sus prin independenta de mic5ri i de manevra pe care i-o da disparitia celui care o paralizase prin ascendentul
sau
trebuia, ca s5 dureze, s impace capra cu varza, aa incat ridicarea unui singur om prin sprijinul ei, era exclusa. Odata cu Ionel a luat
sffir0t i atotputernicia Partidului Liberal; Partidul National-Taranesc a
putut sa ridice capul i s revendice in fine serios puterea. Atmosfera
politica care se lini0ise dupa lovitura lui Bratianu din iunie a inceput
sa se tulbure din nou.
Un ceas dup5 moartea lui Ionel, Vintila Bratianu a fost numit primministru in locul lui, i prin aceasta desemnare proclamat de fapt i ef
al Partidului Liberal. Formalifatile statutare, fara important& au fost indeplinite ulterior. Dub la inscaunare a lui Vintila a fost facuta fara nici
un entuziastn,flinded nu era altd solutie, caci Duca era tot atat de putin
simpatizat ca i dansul, i nu era nici macar Bratian. 0 suing de liberali
au venit s-rni spuie: Ce pacat ea' nu eti inscris la noi, nurnai d-ta erai
in stare sa iei succesiunea lui Ionel!" Nea0eptata popularitate, care n-a
jucat insa nici un rol in gestul pripit i necugetat pe care 1-am facut
dupa moartea lui Ionel. Vazandu-i pe toti atat de descurajati i de neno-
www.dacoromanica.ro
170
CONSTANTIN ARGETOIANU
smecher in politica' si-au inchipuit deciziunea mea intemeiath pe savante socoteli, c5nd ea nu fusese in realitate decfit o prostie de ordin sentimental provocat5 de amintirea c5Iduroasei primiri pe care defunctul Ionel mi-o facuse in sfinul Guvernului s5u.
Inapoiat acas5, in linistea cabinetului meu de lucru rn-am dumerit si
mi-am dat seama c facusem tin pas gresit. Disciplina de partid mi-a
fost totdeauna odioas5; o suportasem ani indelungati in rthdejdea inf5p-
Vlag5 rnult nu fusese printre noi nici pe timpul lui Ionel, dar cel
putin se lucra cu plkere I cu n5dejde de mai bine; sub Vintil5 s-a intins ins5 un v51 de plictiseal5 peste toate birourile si indiferenta anonirnatului" a inceput s5 domneascA pretutindeni.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
171
In ziva de 3 decembrie am mai mers o data la Florica pentru parastasul de 9 zile. Plecati de dimineat5 din Bucuresti cu tin tren special,
am asistat la slujba divin5 si dup5 ce ni s-a servit un dejun rece in sala
cea mare de sus din vila batranului Bratianu, ne-am inapoiat cu trenul
nostru in Capital& De data asta s-a renuntat la popor" si in afar de
farnilie si de noi ministri, n-au fost de fat5 deck prieteni si fruntasi ai
partidului
in total vreo 100 de persoane. La dus ca si la intors, trenul
avea infatisarea unui adevgrat club politic, o sucursal5 a celui din Ca lea
Victoriei. Politica, politica si iar politica a fost singurul subiect de con-
bilei vaduve. Apoi care mine: Elle veut prouver que c'est elle la
maitresse ici; mais je la mettrai au pas! Tout que je vivrai c'est moi qui
commanderai ici!" Si i-a dat inainte! Singurul Bratian cumsecade era
www.dacoromanica.ro
172
CONSTANTIN ARGETOIANU
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1926-1930
173
www.dacoromanica.ro
174
CONSTANTIN ARGETOIANU
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
175
tia la hectar
intrebandu-m cum sfam cu cresctoria in Romania...
Mi-am adus aminte de ministrii Majest5tii Sale Apostolice, si am petrecut cateva minute pl5cute... Biata Austrie Imperial, in ce hal de
umilire ajunsese!
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL AL VII-LEA
Activitatea mea la Ministerul Agriculturii Procesul Budaki i Alexandru Otulescu Reactia lui Vintila
o
Cfiteva zile dup Boboteaz5 am psar5sit Viena', i inapoiat la Bucurqti mi-am reluat jUgul. Mai mult decfit oricand, rn-am inchis in Ministerul meu i am eautat cat am putut, dei eram acum inscris in partid, sa
r5man ministru tehnie. Intrat fa'fa mare chemare de suflet in Ministerul
Agriculturii, am g5sit acolo att de facut i o r5spundere atdt de variatk
Inc& rn-am inh5mat aproape cu patim5 la realizarea cdtor mai multe
puncte din vastul program pe care mi-1 trasasem.
Predecesorul meu Garoflid, cu toat competenta lui profesional
cu toata strduinta lui spre mai bine, promulgase la inceputul lunii mai
o lege dezastruoask intitulat5 Legea pentru Organizarea Ministerului
Agriculturii i Domeniilor", dar care in realitate dezorganiza Ministerul. Prin aceasta lege se crea un Consiliu Superior al Agriculturii, in
atributiunile ca'ruia se treceau toate cele rezervate prin legile anterioare
Ministrului. Ministrul, dei avea el singur rspuntlerea constitutionalk
nu.mai era cleat un simplu executant al hotararilor luate de Consiliu.
Legea mai calca i alt principiu constitutionWanume pe acela al anuifatii bugetului, prev5zasnd dispozitii permanente referitoare la intrebuintarea unei prti din excedentele anuale. Garoflid era un excelent teoretician, dar total lipsit de simt practic. Legea lui inlocuia de fapt ministrul
printr-un soviet neresponsabil fata" de Parlament sau de eful Statului.
Indat ce am luat posesie de postul meu am redactat un proiect de lege
1 Unde trebuia sa mai fac o tragic5 aparitie la inceputul lui martie pentru a ridica
corpul neinsufletit al scumpului meu
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
177
I. Lege urgentd
0 lege scurta, clara i precisa, prin care sa se declare reforma agrard terminatd, fixindu-se data de 1 iulie 1928 pentru suprimarea jurisdictiilor exceptionale in materie de contestatii privitoare la expropriere
(Comisii de Ocol, Comisii judetene, Comitet Agrar). De la acea data
inainte contestatiile relative la exproprierile agrare sa treaca in competenta jurisdictiei ordinare (tribunale, Curti de Apel, Curte de Casatie).
Jurisdictia exceptionala sa continue insa, pana la o data ce se va fixa, sa
judece contestatiilor privitoare la islazuri i la paduri.
II. Legi organice
1) Lege pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii i Domeniilor.
2) Lege pentru incurajarea agriculturii (standardizarea cerealelor
asociatiile pentru cultura parantului
asigurarea mutuala a vitelor).
3) Revizuirea legii.Camerelor de Agricultura (largirea atributiunilor
schimbarea
Camerelor in vederea descentralizarii administrative
.
modului kr de alegere).
III. Legi promulgate de aplicat
1) infiintarea Institutului de Cercetari Agricole.
2) Infiintarea Statiunilor i posturilor agricole.
IV. Legiuiri complimentare
1) Revizuirea Codului Silvio.
2) Reorganizarea Casei Padurilor.
3) Organizarea Pescariilor Statului i modificarea legii Pescariilor.
4) Organizarea Creditului Agricol i al Caselor de Credit1.
I De acestea nu m-am ocupat deloc, deoarece am convenit cu Vintilfi ch. reorganizarea Creditului Agricol nu putea fi luat in considerare decfit dup realizarea stabifiziiru monetare.
www.dacoromanica.ro
178
CONSTANTIN ARGETOIANU
mi-au stat la dispozitie. Unele din ele n-au fost rezolvate nici pada'
ast5zi1, ba mai mult, au fost chiar nesocotite de urmasii mei, in dauna
economiei noastre nationale.
Voi ar5ta foarte pe scurt ce am putut realiza din planurile mele, la
Ministerul de Agricultufa. Cer iertare viitorilor mei cititori
dac5 se
vor g5si
pentru ariditatea paginilor ce urmeaz, dar inteleg ca aceste
Amintiri" s5 fie si, oarecum, o justificare a activit5tii mele politice. Se
va vedea c5 n-am fost cel mai prost ministru al agriculturii, ceea ce nu
Septembrie 1943.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
1 79
a impiedicat pe fondatorii Academiei de Agricultur5 s numeasc5 printre membrii noii institutii pe toll fostii ininiytri ai agriculmrii afard de
mine. Au numit in schimb pe di. Stelian Popescu care nu stie s5 deosebeasc graul de secark nici stanga de dreapta. N-am tinut niciodath la
onorurile academice. Socotesc Ca Academiile sunt menite numai sh dea
vazh intelectuala celor care sunt lipsiti de inteligenth. C5 se strecoar
cateodat prin ei si oameni de talent, e tocmai ca s5 dea luciu celor lipsiti de el. N-am avut din fericire nevoie, de-a lungul carierii mele, de
certificate de inteligenth. Dar omiterea mea la crearea Academiei de
Agricultura, e o modarlanie pe care agricultorii n-ar fi trebuit sh o svarseasca, fie si numai din sentiment de recunostinta c5 i-am scapat de
faliment prin conversiunea datoriilor lor...
Mi-a fost cu neputinth sa realizez primul punct al programului meu,
adic5 s duc la bun sfarsit toate operatiunile de aplicare a reforrnei agrare si sa readuc toate contestatiile patrimoniale la thgasul lor normal, la
prOcedura juridic5 ordinara, suprimand jurisdictiile exceptionale. Am
intalnit in calea mea interesele politice" pe care Guvernul de partid din
care raceam parte nu voia sa le jigneasca, interese asupra earora nu aveam
www.dacoromanica.ro
18 0
CONSTANTIN ARGETOIANU
t nou i mare reform pentru dou motive: ini lipsea concursul Guvernului i preg5tirea terenului pe care trebuia sA cl5desc.
Prost indrumat5, c5zut5 pe mina escrocilor i profitorilor
experienta obtilor in ateptarea improprietririlor individuale prescrise de
reforma agrark l5sase amintirile cele mai rele la sate
i nu inc5pea
nici o indoial c5 msuri care ar fi reamintit fie i numai cu numele o
stare de lucruri odioas, n-ar fi fost primite fr opunere de masele rurale atat de incoNtiente de propriile lor interese. Guvernul Bralianu,
at:it sub Ionel cat i sub Vintil5, nu se sitntea ins6 destul de popular ca
sa infrunte boborul" i era hot5r5t inainte de toate s inl5ture greut5tile din calea sa. Duca la Interne, impreun5 cu colaboratorii si Marescu i Franasovici, trnia in teroarea miFarilor carliste i national-0-
sunt proti dar sunt multi... Si mai sunt i qmecherii care stau la pand5..." Dup5 ce a murit Ionel, n-am avut mai mult noroc cu Vintil: nu
se simtea nici el destul de tare ca s5 ia taurul de coarne!
F5r6 concursul Guvernului, nu puteam intra in lupta. In lupt5 cu satele i in conflict cu Guvernul, era prea mult pentru un singur om! Cu
atat mai mult cu cat nimic nu era pregatit pentm aplicarea unui plan
rational de cultura
nici din punct de vedere tehnic, nici din punct de
vedere administrativ. Am socotit mai chibzuit sd Incep cu pregdtirea
terenului i sa." las pentru mai tarziu organizarea ot*ilor de munc5,
dac5 cumva voi avea vreme sa o savfiresc
iar de nu, rmnea in
grija succesorilor mei.
Am inceput prin a-mi crea aparatul de control necesar, i pentru
aceasta am vrut s' utili2ez Camerele de Agricultura, perfect inutile in
forma ce li se dedese. Le-am reorganizat, am schimbat modul lor de recrutare i le-am dat pe man5, in fiecare judet, indrumarea agricola i
controlul muncii cfimpului. Camerele Agricole au devenit astfel organele exterioare ale Ministerului Agriculturii, qi singurele olf;ane. Ideia
mea a fost sabotat5 dup mine de taraniti, i chiar mai tarziu de prietenul meu Ionescu-Siseti, care trebuia sa ma trkleze i pe chestiunea
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
181
claskii... Opozitia combkuse unele din dispozitiunile legii, dar nimeni nu se ridicase impotriva principiului. Totusi, veniti la putere, national-tarnistii au inIaturat pur i simplu legea mea, Mfg sA pun5 ins5
alta in loc. Atfit de mari erau patimile politice, incat legile i infaptuirile cele mai utile tkii se inlkurau numai fiindcA erau opera adversarului
detestat! Cu aceste metode am ajuns pah5 in fundul pr5pastiei!
Odat5 cu legea standardizarii, rn-am ocupat si cu problema constructiei silozurilor. Cu reprezentantii Cilor Ferate si ai Directiei Porturilor, cu oamenii mei de la Minister si cu Tancred Constantihescu pe
care mi 1-a aruncat in spinare Vintil5, am lucrat luni intregi ca s5 stabilim tipurile silozurilor si reteaua lor. Am adus i un specialist de peste
granit5, pe olandezul van Konyenburg, cunoscut in toate ribe prin
www.dacoromanica.ro
1 8/
CONSTANTIN ARGETOIANU
dezvoltarea institutiilor ce trebuiau s5 inlesneasc5 transformarea regimului de cultur5 a p5m5ntului. Pentru reorganizarea formelor am g5sit colaboratori competenti i devotati in subsecretarul meu de Stat, G. Cip-
tatelui de sange in cele 116 herghelii de la Jegalia, Cis lau (in judetul Buzau) si
Comisani (in judetul Dambovita). Cresterea jumatatelui de sange si a tipurilor speciale:
Nonius Ghidran, Lipitan, etc. era in seama exclusiva a Ministerului de Domenii, in hergheliile sale de la Slobozia (Ialomita), Rusewlui (Braila), Radauti (Bucovina), Sambata (ROI-as), Parta (Timis-Torontal), Bontida (Somes) i [indescifrabil in manuscris]
(Neamt). Herghelii la care am adaugat eu una la Mangalia, pentru pur-sangele arab.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
1 83
strluceau de cur5tenie
verde*, flori si veselie pretutindeni in locul
blegarului si murdriilor intalnite peste tot locul la Jeglia. Lui Bra-
tianu nu-i venea s cread ochilor: Iti spun sincer c n-am stiut ca
exist5 in Romania asa ceva"
imi spunea dansul
am putea invita
aci pe cel mai pretentios lord cresc5tor de cai din Anglia!" Slobozia nu
era o exceptie; toate hergheliile Ministerului de Domenii erau tinute la
fel, si unele
ca cea din Sambta
mai erau si g5zduite in cldiri de
toat frumusetea arhitectural, de pe vremea Mariei Terezia. Imi mai
reamintesc o impresie asem5natoare cu a lui Br5tianu la Slobozia, produsa asupra Principesei Elena, a surorii sale Principesa Ir Ma si a fratelui
lor Principe le Paul, de herghelia de la R5d6uti
unde le-am oferit un
dejun. Principesele, pasionate de cai si de calarie, mi-au declarat Ca vAzuser5 multe cresc5torii in stfainAtate, dar c5 nici una nu se putea coinpara cu Radautii! Ce ar fi zis dac ar fi v5zut Parta, cea mai nou5 sl
mai sistematic5 din hergheliile noastre, infiintata dup5 rAzboi dup5 toate regulile artei...
Pkat c aceasta scoala de energie creat5 de Ionescu-Bfaila a r5mas
nefolosit de tinerele generatii ale timpului; co1ile noastre ar fi trebuit
s5 fie plimbate prin asemenea locuri fara pereche in tara romaneasca,
sfmtite prin munca, prin devotamentul si prin priceperea unor oameni
cum n-am gasit in nici o aka' meserie. Putini au cunoscut la noi aceasta
minune datorit staruintei unui singur om, pild de fanatic5 inc5p5tanare. Nici chiar ministrii care rn-au precedat i rn-au urmat nu si-au
luat osteneala s viziteze hergheliile noastre, afar de Alecu Constantinescu, care s-a dus o data la Sambata, dar in loc s5 se ocupe de cai si de
cresterea br, s-a ocupat de gazetari, infiintand un cAmin de vilegiatufa
pentru dansii, intr-una din anexele hergheliei.
De la mine, Ionescu-Braila a primit un concurs neconditionat. Am
restituit hergheliilor pmnturile (destul de intinse) ce le fuseser5 date
pentru cultura furajelor, la aplicarea reformei agrare, terenuri pe care
Garoflid
incapabil sa reziste lcomiei agronomilor
le luase si le
dase Directiei fermelor. Am solicitat si am obtinut credite importante
pentru importul reproducatorilor de rasa pur5 din strainatatel
iar in
ce priveste hergheliile am implinit o veche lacuna a crescatoriei noastre, infiintand o statiune de reproducere la Mangalia, exclusiv rezervat5
pur-sartgelui arab si populand-o cu cele mai frumoase exemplare de
' Nu nurnai pentru cai, dar i pentru toate spetele de animale domestice.
www.dacoromanica.ro
184
CONSTANTIN ARGETOIANU
iepe si de arm5sari adusi din Egipt si din Siria. Pentru a da o binemeritat5 recompens5 personalului hergheliilor, am redactat un proiect de
lege prin care am creat, dup5 modelul francez, un Corp al hergheliilor", separat de Corpul medicilor veterinari, Corp de e1it5 in care nu se
intr deck prin examen, Corp care da membrilor s5i anumite avantaje
printre care si un insernnat spor de leaa Nu cred ca proiectul meu s fi
devenit lege dup5 mine, c5ci din nenorocire eu n-am avut fagazul s5-1
tree prin Parlament.
M-am intins cam mult asupra hergheliilor, pentru Amintiri" consacrate aproape exclusiv politicii, dar am vrut s5 stie m5car putinii care
vor citi aceste randuri, c6 in Romania anarhiei dintre cele dou5 r5zboaie
si a demagogiei ruin5toare
s-a putut face ceva bine i complect. Neat c a fost mai mult in folosul animalelor deck in al oamenilor, i c5 Ionescu-Br5ila a fost un simplu veterinar in loc s6 fie un
prim-ministru!
Hergheliile nu se incadrau in planurile reformei mele finale dee&
foarte indirect. Dac5 am dat, in ce le priveste concursul meu lui Ionescu-Bralla, a fost mai ales dintr-un sentiment de recunostinta si de admiratie pentru opera indeplinit5. Pentru planurile mele, mult mai important5 era crearea de centre comunale cat de dese pentru imbun5t5tirea
raselor tuturor animalelor domestice. Si pe acest teren am gasit in Ionescu-Bfaila un admirabil pionier.
Dorinta noastr ar fi fost s cream in fiecare comun5 o statie zootehnick in care pe lang5 reproductorii de rasa, pe lang5 un depozit de
seruri impotriva epizootiilor s5 functioneze si un rudimentar serviciu
veterinar cu posibilifati de analize elementare. Pentru instalarea unor
asemenea statiuni ne lipseau oamenii si paralele. Ne-am mrginit prin
urmare sa" extindem si in Vechiul Regat si in Basarabia sistemul grajdurilor coinunale, care au dat rezultate atat de bune peste Carpati, mai
ales in regiunile locuite de sasi si de svabi. Un prim credit de 100 milioane lei, urmat de dou5 altele, ne-au permis s5 cumparam tauri, vieri si
berbeci de ras6 si s ne punem la lucru. Pe lang5 o serie de grajduri comunale, s-au mai creat pe unde s-a putut statiuni de monta, incredintandu-se arm5sarii Statului proprietarilor care au binevoit s5-si ia sarcina s-i intretie si s-i pun5 la dispozitia cresctorilor in conditiunile
fixate de Minister.
Pentru a incuraja ameliorarea raselor, am adus din Anglia, din Franta si din Germania tot felul de animale tinere si de rasele cele mai vari-
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
1 85
ate
formand totusi band5 aparte, in padurile muntoase din judetele Rad 5uti
si Storojinet. Izolati, cantonati in padurile lor, hutulii si-au pastrat intacte traditiile lor seculare si rasele animalelor lor domestice, adaptate
nevoilor cu care au sa se lupte. in special o ras5 de cai mici, cu p5rul
lung, cu picioare de fier obisnuite s5 se catere pe toate crestele, sa coboare toate povarnisurile inckcati aproape peste puterile lor ateasese atentia lui Ionescu-Bralla si a mea. Am socotit ca incrucisarea acestei rase cu caii nostri de munte putea da rezultate interesante si am avut
mai tarziu plkerea s constat ca nu ne inselasem.
Tot cu gandul la cultura mare fra de care nici un progres agricol nu
era posibil in Romanial, am dat o atentiune special5 asa-ziselor ferme
ale Statului, indrumandu-le pe o cale nou5. Fermele Statului nu fuse-
www.dacoromanica.ro
186
CONSTANTIN ARGETOIANU
Herstrau. Dup a doua improprietarire (a lui Carp), savarit din disponibilitatile Statului, mosiile care au mai ramas au inceput sa fie exploatate in regie i au luat numele de ferme", pentru satisfacerea curentelor democratice i demagogice cu care denumirile de domenii" si
de rnoii" se impacau greu. Nurnele se schimbase dar destinatia i exploatarea bunurilor nu. Fermele Statului erau and am venit eu in fruntea Ministerului de Agriculturk moii ca toate moiile, ceva mai bine
i mai rational exploatate, dar fdrd nici un scop economic sau social.
Mici incercari, datorite initiativelor bunelor vointi in subordine, de a
veni in ajutorul agricultorilor prin procurki de seminte mai selectionate sau de animale necorcite, nu dedesera deck slabe rezultate. Daca nu
meritul, a fost cel putin straduinta mea s schimb aceasta stare de lucruri i s fac din fermele Statului jaloanele unor noi sisteme de cultuk
prin pilda lor
i pepiniere de seminte i de vite selectionate pentru
exploatarile in comun proiectate. Din nefericire cei care infaptuiser
reforma agrara nu avusesera acest scop in vedere; cea mai mare parte a
moOlor Statului au fost trecute la masa irnpropriethririi i putinele ferme care au mai ramas au fost pastrate pe baza de criterii arbitrare, fara
sa se ocupe nirneni de distribuirea lor pe tot intinsul tarii. In unele judete, Statul a pastrat cate 2-3 ferme, in altele deice. A trebuit & le folosesc aa cum le-am gasit, dar cel putin am avut satisfactia sa le dau
indrumarea pe care succesorii mei, dei nu urmareau aceleai scopuri
ca mine, au respectat-o
f5r5 mare folos insk caci reforma pe care
aceste statiuni tehnice" erau chemate s o sprijine, 4i mai Weapta i
azi inthptuirea.
Dinu Ckuntu, agronom inteligent i cu mare experienth m-a ajutat
mult in reorganizarea fermelor noastre. Prima mare schimbare a fost in
indrumarea generala a exploatarilor: de unde pana la mine principala
preocupare a Ministerului a fost sporirea veniturilor i reducerea cheltuielilor
de la mine inainte aceasth preocupare de ordin bugetar n-a
mai jucat nici un rol. Lozinca dath a fost: producerea de seminte selectionate in cantithti cat mai mari, intensificarea crescatoriilor, campuri de
experiente pretutindeni pentru cereale i produse, introducere i incercare de maini
de la aparatele cele mai complicate parth la cele mai
simple. Trebuie s recunosc c atat Ionel cat i Vintila Bfatianu, agricultori pasionati amandoi i convin0 de importanta dezvoltarii productiei noastre (de0 nu erau partizanii straduintelor mele de transformare
a culturii mici in cultura mare)
mi-au dat tot concursul pentru inzes-
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
187
www.dacoromanica.ro
188
CONSTANTIN ARGETOIANU
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
189
www.dacoromanica.ro
190
CONSTANTIN ARGETOIANU
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
191
tie. Una din marile bog5tii ale tarii se irosea, iar cel mai pretios aliment
al populatiei nu ajungea pe pietele de desfacere decat in cantilati insuficiente i pe un pret foarte scump. Pqtele importat din Germania, de
la Stetin, ne era oferit pe un pret inferior celui fixat1 pentru petele din
baltile i de la gurile Dun5rii!
Am schimbat Consiliul de Directie al Administratiei Autonome a
Pesc5riilor, am pus in fruntea lui pe Dinu Bratianu, ca s5-i dau o mai
mare autoritate, am reformat intreaga administratie cur5tind-o de hotii
binecunoscuti care trageau spuza pe turta lor, am creat o coal5 special5 la Giurgiu pentru recrutarea personalului tehnic, i am pus la ambitie pe Daia, directorul general, om foarte priceput in meserie, dar care sub influentele politice ce-1 copleeau, se cam lasase in dorul lenii.
Aceste simple i necostisitoare masuri, au indoit imediat incasdrile
Statului, desi pretul pestelui a fost scdzut pe piatd. Ca sa le realizez, am
ajuns insa la conflict cu colegul meu doftorul Lupu, ministrul muncii.
Principalele hotii se faceau in manipularea petelui din baltile Statului,
sub mantaua Cooperatiei. Pestele era cumparat pe preturi de nimic qi
vandut foarte scump de cativa Fnecheri care constituisera la Galati, la
Braila, la Tulcea, la Valcov etc. cooperative alcatuite din cativa derbedei p1tii cu ziva. Dovada iregularit5tii functionarii lor fiind facuta, qi
nerespectarea contractelor cu Statul fiind constatat5, am reziliat toate
aceste contracte i am dispus noi licitatii controlate i acolo unde nu se
vor putea g5si contractanti cinstiti, desfacerea in regie. Fotii beneficiari au pus ceva bani la bataie, au provocat scandal i au venit sa ma reclame lui Lupu ca pe un atentator la principiile *i la legile Cooperatiei,
temelia oricarei democratii. Demagogia lui Lupu s-a deteptat i zanatecul a inceput sa fulgere impotriva mea. Am incercat s-i explic situatia dar a fost in zadar. Gasise un motiv s5 faca galagie i nu voia sa-1
scape. Conflictul a fost adus in fata Consiliului de Minitri (era sub Vinti15), unde am venit fiecare cu dosarele noastTe. Ale lui Lupu erau ridicole; pentru fiecare reclamatie am putut arata dovezile ca In dosul ei se
ascundea o potlogarie. Lupu era demagog, dar relativ cinstit i leal;
fata de dovezile mele a renuntat la apararea protejatilor sai, i ne-am
impacat.
Reformele i asanarile administrative nu reprezentau insa decal o
mica parte din problemele ce trebuiau rezolvate pentru wzarea Pesca1
www.dacoromanica.ro
192
CONSTANTIN ARGETOIANU
riilor noastre pe un plan denm de bogtia lor. S-ar fi cerut lucrari mari
hidraulice pentru amenajarea lacurilor qi aerisirea lor, c5ci aproape jum5tate din ele, mai ales in Delta, deveniser5 sterile din cauza podmolirii canalurilor i imposibilitatii de improsp5tare a apei; trebuiau instalatii moderne de pescuit i trebuiau fabrici pentru pregtirea qi skarea
petelui, in centrele mari de pescuire. Trebuiau in fine statiuni ichtiologice pentru selectionarea qi inmultirea rational5 a domnilor peti. Toate
acestea necesitau ins6 investitii de milioane, de zeci i sute de milioane, qi noi eram cu degetul in gur. Micile disponibilit5ti pe care le-am
avut, le-am intrebuintat pentru cumparri de instrumente, pentru achizitia catorva ambarcatiuni rapide destinate politiei pescuitului, qi pentru perfectionarea mijloacelor de transport. Am chemat un mare specialist din Germania, un dr. Schmidt care mi-a facut un plan sistematie
de modernizare i de rationalizare a exploatarilor noastre pescamti.
Timpurile au fost insA prea vitregi
i in tot cazul timpul meu a fost
prea scurt
ca s5 pot realiza i numai o particic5 din planurile lui
Schmidt, qi planurile au r5mas planuri...
Prea putin lume cunoWe domeniul nostru pescaresc, qi mai ales
coltul de rai de la gurile Dunarii. De la malurile lacului Raze 1m i pan5
la bratul Chiliei se intinde singuegatea apelor qi a trestiilor tulburata
numai de zborul psarilor i de plescAitul lor cand coboar pe oglinda
undelor. Sfatuiesc pe cine vrea s5 patrunda in tainele acestei impartii a
facerii i a celor mai neateptate priveliqti i jocuri de lumina sa" porneasc5 de la Jurilovca cu barca qi s5 strbat lacul Raze lm, canalul Ferdinand qi apoi Delta prin marele M (pe bratul Sulina al Dunarii) pan5 la
Valcov. Timp de dou5 zile nu va intalni fat5 de om, dac5 nu se va abate
pe la cele dou5trei cherhanale, cabane de scanduri cucutate pe piloti
solizi menite s serveasc de vremelnice adposturi catorva pescari lipoveni, t5cuti qi smeriti.
impar5tia apelor qi a ticerii incepe de la Jurilovca, ce apare ca o
ultim5 aezare a oamenilor la marginea pgmantului locuit. in fat5, departe, se profileaza limba de nisip ce desparte lacul de mare qi prin care
sunt spate portile" pentru prinderea chefalului
iar mai la dreapta
se ghicesc urmele cet5tii care a fost o data Istria. Indata ce barca se indeparteaz5 de mal apar pasarile, la inceput izolate, apoi in stoluri
iar
dup5 ce a p5tnins prin infunatura de miaza-noapte a Razelmului in
canalul Ferdinand, incepe incantarea. Marea de stufuri se intinde la infmit, cat cuprinde omul cu ochii
mare liniqtied qi incropita, dar cite-
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
193
odat5 agitat5 i &Ansa prin adierea vantului, care, dup5 cum sufl5 mai
tare sau mai domol impinge unele dup5 altele valurile inflorite cu freamaul lor. Discretul fasdit al foilor taioase nu tulbur ins6 tAcerea si li-
in abureala apelor, o alt minune. Pe m5sur5 ce forfoteala zbur5toarelor se linisteste, se desteapt viata nemiscAtoarelor mfingdiate si animate printr-o ultim5 imbratisare a razelor solare gata s5 se sting5. Apusul soarelui e prologul altui spectacol
cci Delta trebuie vizitat5 pe
vreme de lun6 plin5. 0 noapte cald5 de kink in Delta, in clocotisul lent
al apelor si in pacea absolutd ce domneste deasupra lor
thscoleste
pan5 si in mintea celui mai insensibil om comorile inconstientului si le
impleteste cu amintirile trecutului i cu ndejdile viitorului.
0 vizita in DeltA e astfel in acelasi timp sedativ5 pentru nervi i &tatoare de energie. E pacat c5 acest izvor de intArire sufleteasc5 nu e
folosit decit de prea putini, c5ci nu e accesibil decat celor ce pot dispune de mijloace oficiale de penetratie. Pe de alta parte este evident c5
o alterare a atmosferei si ambiantei locale prin asezari stabile de turburtori ai st5rilor actuale, ar rpi acestei binecuvintate regiuni tot farmecul ei i toat5 puterea ei de sugestie. M-am gandit la organizarea de
excursii periodice care s5 respecte rostul lucrurilor, la instalarea unui
hotel flotant (un vapor) fie pe bratul Sf. Gheorghe, fie pe bratul Sulina,
www.dacoromanica.ro
194
CONSTANTIN ARGETOIANU
fie pe amandou5
dar n-am avut vreme, cat am stat in fruntea Ministerului de Agricu1tur5 s5 realizez acest plan, cum n-am vreme s5 realizez atatea altele.
Am avut un program prea greu de indeplinit pentru durata ministerialului rneu. Am inceput multe, dar n-am putut svar5i decat putine.
De dou imi pare ru: c n-am putut obtine concursul necesar pentru
plantarea rapelor 5i dealurilor sterpe
5i c5 n-am putut d5rama Arcul
de Triumf!
Cine nu-5i aduce aminte de oribila infati5are a Arcului de Triumf ridicat dup5 planurile lui Petre Antonescu, arhitectul roman cel mai lipsit
de talent dup6 Mincu, pentru intrarea triurnfal a trupelor romane in
Bucure5ti, in 1918. Ridicat la repezeal5 in paiant, Arcul a fost con-
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
195
putea. Regina a pretins o fatada in stil Adams" si a procurat lui Nenciulescu o serie de stampe din combinatia carora a iesit constructia actuala. La inceput n-a fost vorba de o reinnoire totala a Palatului, ci nu-
www.dacoromanica.ro
196
CONSTANTIN ARGETOIANU
licitatie anterioara, pe care o anulasem. Dqi in 1927 nu puteam prevede neruOnatele inscenri pe care un regim de incontienti ni le rezervau
in 1940 i in anii urmatori
excesul meu de corectitudine i de
precautiune la incheierea contractului cu Prager, mi-a pennis s ies cu
fata curata i din aceasta incercare. Intr-adevar, avusese loc o licitatie, la
care preturile cele mai avantajoase fusesera cerute de numitul Petrazzoli, i licitatia fusese aprobata pe numele lui. Dupa licitatie, Nenciulescu mi-a adresat insa un raport prin care se constata Ca preturile cerute de Petrazzoli, atat pentru material cat i pentru mana de lucru, erau
cu mult inferioare preturilor de pe plata, i & in plus zisul Petrazzoli
era falit. Nenciulescu conchidea ca in asemenea conditii lucrarile nu
puteau fi executate cleat prost i cu material prost i cum era vorba
de mari *ran in beton armat, soliditatea constructiei putea fi periclitata. In consecinta, Directia arhitecturii imi cerea anularea primei licilain i tinerea unei a doua de la care Petrazzoli ar fi exclus ca falit. Dei
era dreptul meu sa aprob pur i simplu concluziile raportului Directiunii mele, am avut fericita inspiratie sa constitui o comisie compusa din
rectorul Scolii de Arhitectura, Petre Antonescu, din arhitectul ef al
Comisiunii Monumentelor Istorice, Ghica-Dudqti i din directorul general al Serviciului arhitecturii Statului, Nenciulescu
i sa-i cer avizul. Aceasta comisie, dupa ce a lucrat o luna de zile, mi-a dat in scris
avizul sail, conform cu concluziile raportului Nenciulescu. Pe baza acestui referat am anulat prima licitatie, i la cea care a urmat Prager a luat
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1926-1930
197
www.dacoromanica.ro
198
CONSTANTIN ARGETOIANU
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
199
Ar fi prea lung s5 mai povestesc in acest capitol si plictiselile zilnice care mi-au macinat orele de birou pentru-descurcarea afacerilor de
ordin personal, mai toate in leg5tur5 cu aplicarea legii exproprierii. In
fiecare zi g5seam sala de asteptare, biroul sefilor de cabinet si culoarele
pline de oameni care ma pandeau si nu ma lam inima s5-i ocolesc. Am
f5cut dreptate cat am putut. Cele mai multe afaceri erau simple si solutionarea kr nu-mi impunea decal o pierdere de timp
dar au fost si
unele care mi-au dat bataie de cap, cum a fost de pild afacerea Wied.
Toata Familia Regal5 s-a pus pe capul meu s scap intinsele p5duri de
la Fantanele (judetul Bac 6u) care fusesera confiscate sub Alecu Constantinescu sub justificatul cuvant ca. proprietareasa lor, Principesa de
Wied era supus5 germanal, i c5, ca atare, averea ei trecea pe temeiul
tratatelor de pace in patrimoniul Statului roman. Am sfarsit prin a o
Convinsi c veti binevoi a primi aceasta insarcinare, speram astfel ea' viitorul Congres va fi la inaltirnea celor similare care au fost tinute la Paris in 1923, la Varsovia in
1925 si la Rorna in 1927.
Cu cea mai distinsa stima
1. Mihalache"
Am raspuns la aceasta adresa prin urmatoarele randuri:
Bucuresti, 7 decembrie 1928
Domnule Ministru,
inapoiat in Bucuresti gasesc adresa dvs. sub nr. 42281 din 26 noiembrie trecut.
Multumindu-va pentru continutul ei si mai ales pentru sentimentele pe care binevoiti a
mi le exprima, ma grabesc a v aduce la cunostinta ca primesc cu mare plcere sa fac
parte din biroul de conducere al Congresului International de Agricultura ce unneaza a
se tine in Bucuresti in luna iunie anul viitor.
Nu ma indoiesc c sub auspiciile dvs. impulsul dat nu se va opri, i voi fl foarte
fericit sa particip i eu la succesul pe care munca i priceperea domnilor membrii ai
Comitetului Central 1-au asigurat de pe acurn Congresului.
Cu cea mai distinsa stima
C. Argeloianu"
Principesa Sofia de Wied era fiica unui principe de Schonburg, flu al unei Cantacuzino-Pascanu. Mosia Fantinelele, cu trupurile ei, ii venise prin mostenire de la mama-sa mare.
www.dacoromanica.ro
200
CONSTANTIN ARGETOIANU
punerea era ispititoare, Budaki facea de zece ori atat i Statul nu prea
avea sorti de izbfindA in proces. Am supus propunerea Consiliului Superior al Avocatilor, ce functiona pe vremea aceea Inca' la Ministerul
Domeniilor
i Consiliul mi-a fAcut un referat prin care conchidea la
acceptarea tranzactiunii, procesul in curs urmAnd inevitabil sA se termine prin catigul reclamantilor. Afacerea era insa prea importantA ca
sA o hotArAsc singur i m-am dus sA consult i pe VintilA BrAtianu, de
care, ca ministru de finante, mai depindea i creditul necesar pentru incheierea tranzactiei. VintilA a citit referatul, I-a cAntArit i a fost i el de
pArere sA primim propunerea. In afacerile juridice dfinsul avea insA incredere mare in Alexandru Otulescu, i de cfite ori i se prezenta o afa-
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
201
in loc de 30 milioane, iti cer numai 300 000 lei pentru plata lui Otulescu..." Cum? (a ripostat VintilA) Otulescu cere bani pentru cd a
pledat pentru Stat?" 0 s-a facut verde! intreg Vintil5 era in aceasta
ripostA! Si din acea zi n-a mai sfatuit pe nimeni sA consulte pe Otulescu, i i-a retras toat5 prietenia i stima lui, salutandu-1 foarte rece cand
il intalnea...
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL AL VIII-LEA
Preiau interimatul Externelor la 4 august 1928, dupg plecarea si demisia lui Titulescu Politica noastrg extemg
Proiectele lui.Titulescu de rgspuns la Nota ungurilor ce
propuneau negocieri directe in chestiunea optantilor si
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
203
ziva in care tn-am dus s-mi iau postul in primire. Isteric, bolnav, cu
I in 1932, Intalnind pe Apponyi la Convegno Volta" la Roma, nobilul conte nu
mi-a vorbit de Titulescu ca de un adversar, ci ca de un prieten...
www.dacoromanica.ro
204
CONSTANTIN ARGETOIANU
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1926-1930
265
Iubite Argetoianu,
Dup5 ce ti-am telegrafiat, iti trimit proiectul de r5spuns Ungariei la
ultima Not in chestiunea optantilor. De fapt iti trimit dou5, ca substant5 identice.
I Afacerea optantilor unguri, la care s-a adaugat afacerea colonivilor, a cop1e5it
timp de mai bine de un deceniu raporturile noastre cu Ungaria 5i s-a revarsat prin Paris
5i Geneva asupra Europei intregi. Prin reforma noastra agrara absentei5tii de orice nationalitate (fie chiar i romeinci)erau expropriati in totalitate. Absenteist in intelesul legii era acela care, rara vreo insarcinare oficiala, lipsise din tara intre 1 decembrie 1918
0 23 martie 1921, data depunerii legii agrare pe biroul Camerei. Proprietarii unguri din
Ardeal, care dupd incheierea pacii au optat pentru nationalitatea maghiara 5i au parasit
noul teritoriu al Romaniei, au fost considerati ca absentei5ti 5i expropriati in totalitate.
Dan 5ii au reclamat impotriva acestei masuri cerand pe de o parte sa nu fie expropriati
ca absentei0i, iar pe de alta ca pretul pamantului expropriat sa le fie platit In coroane la
paritatea aurului. Guvemul maghiar 5i-a insu5it reclamatia optanfilor, a5a incat procesul a fost dus de la Stat la Stat.
Gre5eala noastra mare, in aceasta chestiune, a fost ca am dat prea mare importanta
acestei afaceri, umflfind-o afara din cale, 5i transformand o pretentie pecuniara a cfitorva interesati intr-o afacere politica de la Stat la Stat. in loc sa lasam Comisia de Arbitraj de la Paris sa judece, i-am refuzat competenta 5i am plimbat afacerea de la Paris la
Geneva, de la Geneva la Paris, 5i iara0 de la Paris la Geneva
paralizand complect activitatea noastra internationala de refacere i obstruand in ace1a0 timp &dile unei posibi-
www.dacoromanica.ro
206
CONSTANTIN ARGETOIANU
Vei uza de ele cum vei crede, fie separat, fie combinandu-le, fie
inlaturandu-le pe amandoua pentru unul mai bun'.
Vei observa ca in proiectul de raspuns ce trimit nu am raspuns ca
acceptam sa negociem pe bazele propunerii ungare, ceea ce ar fi periculos caci nu se tie in ce consista, ci am propus Ufi schimb de vederi
pentru a preciza intentiile Guvernului ungar, punctul de vedere roman
find cunoscut i mentinut de noi.
Cu sentimentele mele amicale
Titulescu"
Anexa
Proiect nr. 12
Domnule Insarcinat cu Afaceri,
Guvernul Regal a supus unui studiu atent Nota pe care i-ati remis-o
la data de 21 iulie.
fost Titulescu. Pe aripile acestei afaceri s-a ridicat el, la inceput impktind milioane
pentru consultatiile juridice" (adunate in volume inutile 0 costisitoare i ele) din marile centre europene"
elurile sale oratorice cu Apponyi. Daca n-am fi dat afacerii deck atentia juridia pe
care o merita, i faid sa facem dintr-insa o problera politick ne-am fi lsat s fim judecati, in cel mai ru caz am fi fost condamnati la 150 milioane coroane aur, pe care la
plat le-am fi putut opune indenmitatilor pe care Ungaria ni le datora 0 nu ni le-a plkit
niciodatk $i am fi c4tigat 10 ani de libertate de actiune la Geneva, in toiul posibilittilor de refacere ale Europei...
Afacerea coloni0ilor, mai putin importanta se altoise pe a optantilor. Guvernul
maghiar colonizase agricultori maghiari in regiunile cele mai romane0i ale Ardealului,
in scop de deznationalizare. Prin legea agrard noi am redus la lotul tip de improprietarire aceste loturi ale colonioilor maghiari, care nici nu fuseserd Inca trecute pe numele
lor i figurau Inca in cktile funduare ca proprietate a Statului. Procesul coloni0ilor a
facut mai putina vAlvd ca al optantilor. Amndoud s-au terminat prost".
1 Ceea ce am i facut, primind pur i sirnplu discutia in doi. Toate pkerile noastre
puteau fi sustinute in cursul discutiei i o prediscutie" apkea ca inutild.
2 Aceste documente sunt inedite. Fiindu-mi adresate personal, le-am pstrat in arhiva mea i nu le-am inregistrat la Ministerul Afacerilor Externe.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
207
a) Guvernul Ungariei refuz5 sa adere la propunerea Guvernului Regal, care a fost data publicitatii pentru prima data in edinta Consiliului
Ligii Natiunilor la data de 8 iunie 19281.
b) Guvemul Ungariei se declara gata sa. faca un nou pas inainte
Guvernul Regal regret in mod sincer ca Guvemul Ungariei a considerat oportun i a decis sa nu adere la propunerea care i-a fost facuta.
Aceasta propunere i-a fost inspirata (sic) Guvernului Regal nurnai
de dorinta sa sincera de a da dovada de spirit de conciliere atat fata de
Ungaria cat i de Liga Natiunilor; punctul de vedere al Romaniei continua s5 fie acela pe care 1-a expus de nenumarate ori, iar recent, Inca o
data, in memoriul adresat in iunie Consiliului Ligii Natiunilor. Acest
punct de vedere find cunoscut i mentinut, nu mai este necesar sa fie
iar4i expus acum.
Cu toate acestea, Guvernul Regal considera ca este de datoria sa s5
reia afirmatia Guvernului ungar potrivit careia acesta din urma nu va
putea in nici o imprejurare s consimta sO-si asume obligatii care ar
reveni, potrivit lui, Romaniei i ar fi in favoarea cetatenilor maghiari
aflati in Romania, in virtutea articolului 250 cu obligatia Ungariei de a
repara aceasta stare de lucruri; aceast5 acceptare in comun a sarcinilor
ar fi contrara diferitelor dispozitii care se desprind din Tratatul de la
Trianon.
Guvernul Regal atrage atentia ea' obligatiile pecuniare ale Tratatului
de la Trianon, ca i obligatiile oricarui contract alcatuiesc un tot indivizibil i c5 este prin urmare cu neputinta sa se conceapa ca una din
orti sa execute ceea ce se pretinde a intra in obligatiile sale, in timp ce
cealalta parte nu qi le indeplinqte pe ale sale.
Consiliul S.D.N. ne trimisese s firn judecati din nou la Paris de Tribunalul Mixt
de Arbitraj, intr-un complect sporit cu 2 membri. Aceast solutie era insa data sub rezerva prituirii %taste. in sedin(a Consiliului S.D.N. din 8 iulie noi am declinat-o.
www.dacoromanica.ro
208
CONSTANTIN ARGETOIANU
gal este dispus s5 fac5 acest lucru numai din dorinta de a pune cap5t
unei pretentii pe care ar prefera s-o vad5 inl5turata, in ciuda lipsei sale
de vreun oarecare temei obiectiv.
Dar, dac5 Guvernul Regal nu va putea
cand de fapt i mai ales el
a avut previziunea de a stipula in mod categoric un lucru care se intelege de la sine: leg5tura strans5 de interdependent5 dintre drepturile si
obligatiile ce decurg din acela0 Tratat
s5 schimbe situatia cet5tenilor s5i
rezidenti in Ungaria care azi sunt creditori siguri ai Ungariei
in debitori contractuali?
Guvernul Regal continua' deci s5 mentin5, printre altele, acest punct
de vedere pe care-I impune mi numai dreptul ci i echitatea in executarea contractelor.
Pe de alt5 parte, in Nota sa din 21 iulie, Guvemul Ungariei propune
s5 se inceap imediat tratative directe i declar5 c5 el ar fi dispus s5
fac5 Inca un pas inainte fat5 de propunerea sa cunoscut5 i datat5 din
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
209
Proiect nr. 2
Guvernul Regal regret in mod sincer c5 Guvemul Ungariei a considerat c5 nu poate s5 adere la propunerea care i-a fost adresat5.
Guvemul Regal consider5 c5 nu-i revine nici o obligatie si c5 problema care ne preocup5 a fost deja solutionat5 in mod definitiv si spre
satisfactia tuturor celor interesati.
Propunerea pe care Guvernul Regal a adresat-o Guvernului ungar
i-a fost inspirat5 (sic) numai de dorinta de a ar5ta dovada spiritului s5u
de conciliere, atat Ungariei cat si Ligii Natiunilor, si de a pune astfel
cap.& unei pretentii pe care am dori s-o vedem inl5turat5, in ciuda lipsei
sale de temei. Prin urmare, punctul de vedere al Guvemului roman este
acelasi pe care 1-a expus de nenum5rate ori; el 1-a expus 'Inca o data recent, in memoriul adresat in luna iunie Consiliului Ligii Natiunilor.
www.dacoromanica.ro
210
CONSTANTIN ARGETOIANU
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
21 1
ziva de 12: dedesem deja verbal, de 8 zile, raspunsul meu insarcinatului cu Afaceri al Ungariei, care insistase pentru un raspuns la Nota sa
din 21 iulie. i chiar dac5 mi-ar fi sosit la timp, tot n-ar fi servit la nimic. in Guvem
si cand zic in Guvern" ma refer la Vintil5 Bratianu
si la Duca, c5ci chestiunile internationale nu ajungeau pana la ceilalti
ministri, a caror competenta era limitata la Departamentele kr
in
Guvem erarn de acord s5 facem un pas de prietenie fat5 de Ungaria si
sa incercam un aranjament acceptabil pentru ambele parti, care ne-ar
permite sa scoatem din drumul unei apropieri intre ambele tari obstacolul problemei optantilor. Socoteam momentul prielnic. In cursul verii, mai multe voci se ridicasera in presa maghiara in favoarea unei intelegeri cu Romania si subliniasera tot pericolul la care Ungaria, ca si
Romania, se gasea expus5 dinspre rasarit. La Berlin, la conferinta Interparlamentark dl. Adalbert Berzeviczy, presedintele delegatiei maghiare, dezmintind unele invinuiri aduse tarii sale de. delegatul nostru
Mircea Djuvara, a insistat asupra intereselor comune de netagaduit intre Ungaria si Romania, interese vitale pentru cele dou tari, care vor
trebui odata si odata sa le apropie". In acelasi sens ca Berzeviczy vorbise si baronul Szterenyi, fost ministru al comertului si Iosif Veszi,
directorul ziarului Pester Lloyd. Ar fi fost o greseala sa raspundem
avansurilor maghiare printr-o impolitete, cu atat mai mult ca politetea
nu ne costa nimic. Prin acceptarea noastra de a vorbi", nu renuntam
intru nimic la pozitia noastra in chestiunea optantilor, fiind bine inteles
si jard sd o spunem, c5, in cazul in care discutiile directe" nu vor duce
la nici un rezultat, fiecare parte ii va pasta punctul sau de vedere. 0
convorbire direct5 satisfacea si Geneva, caci S.D.N.-ul ne dedese si
non5 si ungurilor, continuu, sfatul sa tratdm direct, fie i numai ca s5
scape de plicticoasa i spinoasa problema pe care nu stia cum sa o
rezolve. Singurul impotriva discutiilor in doi a fost Titulescu, care,
pentru motivele cunoscute voia sa repuna toata afacerea pe rolurile
S.D.N.-ului.
Mediatiunea unei terte persoane am refuzat-o si fara sfatul lui Tituiar in ce priveste data am fixat inceputul lunii octombrie
lescu
insarcinand pe Djuvara sa ia contact la Geneva cu Szterenyi pentru
amanunte.
Titulescu s-a facut bineinteles foc, ca nu i-am urmat sugestiile
era sa zic instructiile
si a tunat si a fulgerat. Ca sa-1 impacam, Vintil5 a fost de p5rere sa-1 rugam s5 mearga la Geneva ca prim delegat.
www.dacoromanica.ro
111
CONSTANTIN ARGETOIANU
nou, 1-a invitat s5 vina prin mai multe telegratne2. DI. Titulescu nu
putea da ins5 urmare unor asetnenea invitz4ii, cita vrerne nu era imputernicit de Guvern.
In sesiunea tecuta, cand s-a discutat procesul optantilor, dl. Titu-
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
213
www.dacoromanica.ro
214
CONSTANTIN ARGETOIANU
Cu toate porc5riile inspirate gazetelor care ascultau de dnsul, Timlescu n-a f5cut fat,5 de mine pe sup5ratu1, cu toat5 lipsa de atemie" pe
www.dacoromanica.ro
MEMO R11,1926-1930
-) 15
Venirea lui Pilsudski in Romfinia mi-a dat prilejul s5 incerc o strngere a raporturilor noastre cu Po Ionia, cu care desi eram aliati, nu prea
ne cunosteam. Maresalul a venit s5 se odihneasc5 si a stat tot septembrie la noi, in vila doctorului Scupievski de lng5 Tfirgoviste, la Poalele
m5n5stirii Dealu. Venit s5 se odihneasc5, Pilsudski a dorit s fie lsat
in pace, s5 nu i se fac.5 receptii si s5 nu fie plimbat prin tar ca moastele
Sfantului Dumitru. S-a convenit prin urmare c5 ii voi face eu o vizit,
ca ministru de externe, i c ne va da dinsul la plecare, dou zile la
Bucuresti, pentru cfileva mese si manifestatii romano-polone, si atita
tot. Bucuros Ca a scapat cu at5t, batrinul s-a invoit la acest program,
Tratatul nu va fi in contradictie nici cu tratatele de neutralitate si in general nici
cu angajamentele cuprinse in Tratatele existente pe care le-a semnat Guvernul Regal al
Romaniei pana in prezent.
4. Mai rezulta in plus din nota adresata de Guvernul Statelor Unite si din actele
faptele citate anterior ca orke violare a Tratatului multilateral de catre una din partile
semnatare, duce la anularea drepturilor pline pentru celelalte Puteri semnatare ale Tratatului, astfel incat ele nu mai au nici o obligatie fata de Puterea care a violat angajamentele asumate prin acest Tratat;
Mai rezulta, de asemenea, c dreptul la autoaparare nu este stabilit i nici restrans
prin angajamentele noului Tratat, si ea fiecare Putere este intrutotul libera de a se apara, potrivit dorintei sale si tinand seama de necesitatile impotriva unui atac sau unei invazii straine.
5. Defmit in felul acesta, fie in textul preambulului sau, fie in precizrile continute
de Nota Guvernului Statelor Unite datata din 23 iunie 1928, fie in observatiile facute
www.dacoromanica.ro
216
CONSTANTIN ARGETOIANU
care, desi simplu, a fost totusi obositor, eaci a trebuit s5 inghitim trei
mese consecutive la Palat (masa' oferita de inaltii Regenti), la Ministerul de Externe si la Legatia Poloniei. Mie nu-mi plac prea mult astfel
de lucruri, dar, in srarsit"
morm5ia intr-una fetisul polonezilor, obisnuit s5 imbuce" la repezeal5 cite ceva, nea fasoane i far farafasticuri, ca pe vremurile cnd era urm5rit cfind de potera ruseasc5, cand
de cea austiac5...
Am avut dou5 lungi convorbiri cu Pilsudski, una la Targoviste, alta
la Bucuresti, amdndou5 intre patru ochi. La Tirgoviste am vorbit de
raporturile Romarliei cu Polonia si vice-versa
iar la Bucuresti de politica externa in general. La Targoviste am fost de acord c o aliant5
militarS, fie si numai defensiv5, nu avea sorti &a-0 dovedeasc5 tot efectul la momentul oportun, dacd inainte de a i se cere efortul comun, 15rile aliate nu ar fi fost obisnuite cu o sincer5 i intim5 colaborare. Pil-
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
217
www.dacoromanica.ro
218
CONSTANTIN ARGETOIANU
Domnule Maresal
imi revine deosebit de plAcuta misiune de a v5 saluta in seara aceasta in nurnele Guvernului Regal. Nu vA adresez un Bun venit pe solul
rornnesc pentru ca sunteti deja de o lung oaspetele nostru iubit i respectat. Nu v5 spun nici La revedere pentru c5 sper c v5 voi reintalni
curand aici la noi.
I Take lonescu oblinuse In momentul votarii reformei agrare ca proprietarii supusi
aliafi (erau cfitiva francezi si italieni) din Basarabia si Bucovina O. fie platiti in aur
pentru pmnturile expropriate. Guvernul din Varsovia cerea ca mdsura sd fie aplicat
si proprietarilor polonezi. Acestia erau ins6 foarte multi. Frand la srarsit s-a ajuns la o
intelegere tranzactionald cu ei.
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1926-1930
219
Sabotate de cei care au venit dupd mine la Exteme si mai ales de Titulescu.
www.dacoromanica.ro
220
CONSTANTIN ARGETOIANU
tot felul de reportaje. intalnirea intre cei doi frati emancipati" a fost
descris5 cu cuvinte duioase. Carol lua pe Nicolae sub protectia lui pe
cararile Citerei", pe Nicolae care era totusi Regentul tarii romanesti!
Prince Nicholas and the blonde", A romance", Mystery of Rumania", Romance or Polities?", Story of a romantic escapade" erau
titlurile ce se lafaiau, spre rusinea noastra, in editiile succesive ale ziarelor Evening Standard, The Star, The Daily Mail, The News of the
World, The Observer, The Sunday Times i altele. Am cerut lui Laptew, insarcinatul nostru cu Afaceri la Londra sa dezminta ce se putea
dezminti si sa opreasca campania cum va putea, punandu-i bineinteles
la dispozitie sumele necesare. Familia noastra Regard ne costa scump...
Am propus in acelasi timp lui Vintila sa cream un Minister special care
sa se ocupe numai cu afacerile sentimentale i cu scandalurile Dinas-
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1926-1930
221
Titulescu nu putea sa admit la Externe un ministru cu succese diplomatice, in afar de darisul. Dac5 nu indruma el politica, fie din Minister, fie din dark toate trebuiau sa' mearg r5u. Si cum primele sale
incercki de a ma duce de nas dedeser gres, fatarnicul incepuse o adevarat5 campanie impotriva mea, in presa francez. Titulescu se aranjase
in mod foarte inteligent cu presa straina. In loc sa incerce sa cumpere
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN ARGETOIANU
El se dovedeve a fi in acest post prietenul fidel al Frantei, apdrdtorul rdbddtor p1 convingator al strasei colabordri cu
rnernbre
in Mica Antantdi cu Polonia; astfel vizita pe care Maresalul Pilsudski
a efectuat-o recent la Bucuresti, a constituit pentru dl. Argetoianu o
bun5 ocazie pentru a scoate in evident5 tr5inicia prieteniei romano-poloneze.
1 Titulescu a pretins ea" n-a incetat niciodat a fi ministru la Londra, ea' a fost numai
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1926-1930
223
diva care predick in mod mai mult sau mai putin rati, revenirea la
formele politice de dinainte de anul 1914, qi s5 ne bucufam constatand
ea' Romania de ast5zi este una din piesele de baz5 ale noii Europe."
Aceast5 prefat5 menit sa sprijine activitatea mea la Ministerul de
Externe ar fi fost mai la locul ei la preluarea noilor mele functii cleat la
spartul targului. Era ins5 evident ea' nimeni nu putea s prevadA intrig5rii1e d-lui Titulescu care plecase din mijlocul nostru cu protest5ri de
amor pe buze i numai din motive de s5n5tate"
zicea el.
Am p5r5sit Ministerul de Externe odata cu demisia Guvernului Vintil5 Br5tianu, dar inainte de a arAta motivele pentru care acest Minister
s-a retras, mai am cateva amintiri de inregistrat cu privire la colaborarea ce mi-a fost cerut5 de Ministerul de Interne in cursul verii anului
1928. Caci dei hotarasem s5 nu mai fac politica militant5 qi s ma
mhrginesc la conducerea tehnic5 a Ministerului Agriculturii, imprejuraffle au fost mai tad ca mine i conjunctura de aa fel 'Inc& am fost
silit s5 ies din rezerva ce mi-o impusesem i s-mi bag nasul nu numai
in treburile Ministerului de Exteme, al chrui interimat a trebuit s5-1 iau,
dar i in ale Ministerului de Interne, unde nu mi s-au cerut, din fericire,
decat sfaturi practice". Dac5 interimatul meu la Externe nu mi-a prirechizitionarea mea la Incinuit in scurta lui durata vreo neplkere
I Mai exact in oficina lui Titulescu, in diversele palasuri" prin care 4i titgea sufletul fenornenul nostru.
www.dacoromanica.ro
224
CONSTANTIN ARGETOIANU
terne rn-a plictisit peste masur, caci m-a pironit la Bucuresti in fiecare
duminica pe arsitele din iunie si din iulie. Voi arata numaidecat cum...
Pentru cei ce n-au trait acele vremuri, cateva cuvinte 15muritoare
asupra situatiei politice din anul 1928 nu vor fi de prisos. De la moartea
lui Ione! Bratianu, intreaga politica romaneasc6 era dominata de chestiunea Printului Carol, de chestiunea despre care nu se mai vorbea"
adica despre care Cenzura nu rasa & se vorbeasca in gazete, caci incolo numai de asta se vorbea. Ionel Bratianu comisese marea greseala de a
provoca lupta si... de a muri. Cat a trait el, autoritatea lui a fost suficient5 pentru a tine piept tuturor valurilor; dfinsul disprut, nu se mai
0:sea nimeni cu urnerii destul de tari ca sa propteasca zagazul in dosul
caruia fierbeau apele tulburi. Nici Vintil Bratianu, nici Duca nu erau
oamenii care sa poata stavili un curent, mai ales un curent canalizat
printr-un mare partid popular. De la ianuarie 1926 toate se invartisera
la noi numai in jurul chestiunii Carol. Averescu fusese chemat la Guvern in martie al aceluiasi an numai de frica Partidului National, banuit
(cu drept cuvant) de carlism. Iar acelasi Averescu fusese rasturnat in
preajma mortii Regelui Ferdinand tot de teama Printului Carol. Rapiditatea si lipsa de scrupule cu care lovitura fusese data siderase si finistine pentru un moment Partidul National-Taranesc, cu atat mai mult cu
cat fuziunea lui nu era Inca pe deplin mistuita si ea multi ardeleni mai
nadajduiau o colaborare cu liberalii. Pe masura ce national-taranistii
s-au dumirit, conducatorii lor au priceput ca cea mai buna cale de a impresiona Regenta i chiar pe Vintila (care luase locul lui Ionel) si a se
apropia astfel de putere, era ,yantajul cu Prinpil Carol. In realitate, Maniu nu avea nici cea mai mica intentie de a se incurca cu Carol, dar rasa
lumea sa creada ca era inteles cu Printul. i ceea ce era mai gray era ca
o credeau si Vintil Bratianu si Duca si c nici unul nici altul nu erau
oameni de rezistenta. Regeno nu avea nici o unitate in vederile ei.
Printul Nicolae primise sarcina a son corps defendant"; indiferent faci
de cele politice, far5 nici o simpatie fata de Bratieni si de liberali,
indata ce s-a incurcat cu Dolettina nu s-a rnai gandit decal cum sa aduCa mai repede pe Carol, ca sa se poata elibera el. Patriarhul Miron nu se
preocupa decat sa adune bani, numai bietul grefier Buzdugan mai credea in misiunea de a feri tara de convulsiuni in timpul minoritatii Regelui Mihai". Regentii nu lucrau niciodata impreuna, caci Printul Nicolae refuza sa se tie de fleacuri, find prea ocupat cu lucrurile serioase:
automobilele i damele
iar ceilalti doi Regenti nu voiau sa se sfatu-
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
225
www.dacoromanica.ro
226
CONSTANTIN ARGETOIANU
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1926-1930
117
clansata nu se stie unde duce si nu prea v5d rolul domnilor" din Ardeal in ziva in care toate z5gazurile vor fi rupte, si apoi, fiindc5 sunt
convins
ca si dl. profesor N. lorga
c5 in tara noastr5 revolutie nu
se poate face.
Cred serios, cei 200 de domni din Partidul National doritori SA fie
ministri i cele cateva mii de partizani doritori sa se infrupteze din
buget, c5 dorintelor lor pot insufleti i agita milioanele de oameni care
muncesc si se trudesc si pe care partidele politice pada' azi n-au stiut
decal s5 le am5geasc5 spre a le lua voturile? Pentru orice om serios, in
momentul de fat, 7111 existd In Romania probleme politice de rezolvat
ci nutnai probleme economice.
Este foarte ciudat de constatat c5 toat5 patima national-t5fanistilor
se dez15ntuie tocmai impotriva unui Guvern care este pe cale s5 rezolve aceste probleme dupa principiile pe care Partidul National-Tar5nese le-a sustinut pan5 acum. Sa cauti sa zadarnicesti stabilizarea monetar5 si imprumuturile in strainatate cand n-ai pierdut o ocazie pentru
a prop5v5dui asemenea operatiuni, e si o prob5 de lips de logic5 si o
prob5 de nematuritate politic5...
Daca mi-ar fi ingaduit s5 dau un sfat fostilor mei prieteni, i-as consilia sa apuce pe cealalt cale, pe calea fabdarii.
Ce important5 pot avea cativa ani pentru oameni care au stiut s5
rabde, cu smerenie, atatea sute de ani?
Guvernul actual nu are nici o ambitie politic si se va multumi s5-si
www.dacoromanica.ro
228
CONSTANTIN ARGETOIANU
mum trei sau patru ani, i indat5 ce vom fi isparvit ce avearn de f5cut,
vom ceda locul altora fati sa fie nevoie de injonctiuni, de campanii de
rastumare, de revolutii.
Ma tern insa, ca noi plecati, tot nu va veni randul Partidului National-Taranesc, fiindca am impresia ca eful acestui partid, dl. Iuliu Maniu, nu vrea & vie la putere...
?!?
Cunosc bine pe dl. Maniu
a continuat, zfimbind de mirarea
noastra, dl. C. Argetoianu
i-am apreciat totdeauna calitatile i nu pot
sa admit ca d-sa de cate ofi poate, sa fac5 tocmai gestul menit sa-1 indeparteze de la raspundere, dee& fiindc5 urmarqte un scop.
Popularitatile electorale se mistuiesc repede la Guvern. Am avut
experienta d-lui general Averescu i ma intreb ce ar mai fi ramas din
d-sa daca eful Partidului Poporului n-ar fi fost i generalul ef de armath din timpul razboiului i invingatorul de la Marati?
DI. Iuliu Maniu nu este nici general de corp de armata, nici inving5tonil de nicaieri, i odata popularitatea electoral5 pierduta, ce ar mai ramane politicete din personalitatea d-sale? D-lui Maniu ii convine situatia pe care o are de qampion electoral, de om rezurnativ al doleaMelor
celor multi i neputincioi, de stea calauzitoare a politicienilor maltratati i a tuturor celor care platesc cu voturi sperantele unui Nil revarsat
care se arata cu atat mai ademenitor, cu cat n-a aparut pana astazi decat
sub speta unui miraj ine15tor.
DI. Iuliu Maniu este un om politic fericit, fiindca i-a ajuns telul
propus: este prezidentul unui nurneros partid, este intotdeauna ales in
Parlament, citete frumos motiuni mai putin frumos redactate i poate
vorbi in ofice moment in numele libertatii, democratiei i al solidarit5tii.
Partizanii d-sale nu-1 pricep i note discordante i violente ca interviul fratelui Alexandrui, trebuie sa-1 supere foarte mult.
Prin urmare credeti ca Guvernul va continua opera inceputa sub
Ion I. C. Beatianu i ea disparitia acestuia nu i-a scurtat zilele?
a raspuns categoric dl. ministru Argetoianu.
Da!
Desigur, moartea lui Ion I. C. Bratianu a fost ireparabila pierdere; a
fost o pierdere pentru tara care este lipsit5 de marea lui experient5 i
autoritate inauntru i in afara; a fost o pierdere pentru Partidul Liberal
care sub conducerea lui prezenta o coeziune de granit i a fost o pier' Alexandra Vaida-Voievod.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
229
dere pentru Guvern, care si-a pierdut, pentru moment, cfirmaciul. Dar
din punct de vedere al duratei Guvernului, desi lucrul pare paradoxal,
disparitia lui Ion I. C. Br5tianu a avut un efect opus celui pe care unii 1au crezut. Cci, (lath' Ion I. C. Brntianu venea la Guvern cnd vrea, este
si mai adev5rat c5 pleca tot c5nd vrea el
tot partidul se supunea vointei lui. Ast5zi, condudaorii trebuie s5 tie rnai mult6 searn5 de curentele manifestate in partid si s caute s le dea satisfactie. Nevoile partidului cer astazi cel putin dou5 remanieri! si acum judec5 i d-ta cat
mai trebuie sa" durrn dat find c5 prima remaniere nu se poate face
dec5t peste cateva luni si c5 minimumul de existent5 ministeriala, in
Partidul Liberal, s-a statornicit la un an si jum6tate!
Noi muncim zi i noapte ca s5 fim gata cu toate in cei patru ani ai
legislaturii actuale. Ar fi de dorit ca i Partidul National-T5r5nesc s
lase campaniile de r5sturnare i c516toriile de pl5cerel, s' se pun5 pe
munc5 zi si noapte ca s5 fie si el gata peste cativa ani i s5 poat5 lua din
miinile noastre, care nu se crarnponeaz, succesiunea Guvernului!"
Desi avusesem intentia s fiu ironic in aceast5 iesire la care fusesern, ca s zic asa silit
ironic 1)5115 si la adresa sefului meu Vintil5 si
a Partidului Liberal, lumea rn-a luat in serios; national-t5fanistii s-au
n5pustit asupra mea si fetele vesele, recunostinta i multumirile cu care
rn-au inconjurat ai nostrii" pentru cei patru ani de guvernare fag5duiti
(cu 2 remanieri, s5 nu uit5rn!)
au fost o slab5 compensatie -pentru
injur5turile si perfidiile cu care rn-au improscat Dreptatea i celelalte
foi ale d-lui Maniu.
www.dacoromanica.ro
230
CONSTANTIN ARGETOIANU
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
231
Cluj, 24 aprilie. In toate judetele din jurul Albei lulii, dar mai ales
in judetul Hunedoara, agentii national-taranisti recruteaz5 oameni in
fiecare sat, pentru Adunarea din 6 mai. Oarnenii trebuie s5 vie cu mancare pe 3 zile i inartnati cu ce pot. Cea mai mare parte a muncitorilor
de pe Valea Jiului vor merge. In Muntii Apuseni si in Tarnava Mica,
fierberea e mare si oamenii cred Ca sunt chemati la Alba Iulia ca odini-
www.dacoromanica.ro
232
CONSTANTIN ARGETOIANU
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1926-1930
233
www.dacoromanica.ro
234
CONSTANTIN ARGETOIANU
in aceeasi zi, Henry Catargi ministrul nostru la Bruxelles, irni adresa urmtoarea scrisoare, primit5 dup cele 3 zile reglementare ale traficului postal intre Belgia si Romania:
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1926-1930
235
www.dacoromanica.ro
236
CONSTANTIN ARGETOIANU
sat-o de a merge la dejun si prin alegerea Capita lei, in care se afl5 rudele sale apropiate (care s-au intors chiar azi de la Copenhaga) pentni a
face sa se vorbeasca de el.
Un fapt curios si demn de a fi notat, presa locala n-a semnalat sosirea lor, nici in editiile de ieri-seara, nici in cele de azi-dimineata, nici
in cele de asta-seara; cine stie poate este ceva si in legatura cu aceasta.
Mi-am luat toate masurile, pentru a fi informat imediat daca se va
produce ceva care merita s5 fie notat; dac5 asa ceva se va intfimpla, vi
se va aduce imediat la cunostinta prin cablu.
Va voi scrie si despre alte subiecte; se pare ca vizita lui Sir Austin
Chamberlain este oficiala (pretextul vizitei: Floraliile) dar barfele diplomatice arat5 ca este vorba de cu totul altceva; mare dejun duminic5
la Laeken i vom vedea atunci ce a venit sa fac5 aici nobilul Sire; vom
putea atunci sa ne lamurim daca este vorba intr-adevar de Floralii sau
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
237
Paris, 21 aprilie. Atentiune special5 la punctele de frontier5. Nicolae Gatoschi a plecat azi spre Bucuresti; are delegatie foarte importanUrmeaza s6 ia contact cu anumiti membrii ai Partidului NationalTar5nesc in legatura cu reintoarcerea ex-Printului Carol in tar."
www.dacoromanica.ro
38
CONSTANTIN ARGETOIANU
22 aprilie 1928
Dragul meu Domnule Argetoianu,
V5 trimit acum urmarea scrisorii mele de ierit si confirmarea telegramei mele cifrate cu nr. 716. Azi-dimineata am fost chemat la telefon, de la Dinant, din apropiere de castelul d'Ardennes, unde s-au dus
sa se distreze tinerii izraeliti, pentru a lua parte la serbare, si acest lucru s-a intamplat de dou ori intr-un interval de o or5; la aceste chern5ri
la telefon s-a raspuns: Ministrul a iesit, Ministrul se afl la Congresul medicilor. Aceste incercari de a se lua legatura cu mine prin telefon au fost facute de tin oarecare Barbu Ionescu, mare inv5rtitor de afaceri, care s-a imbog5tit in ultimul timp si care lucreaz5 man5 in rn5n5
cu faimosul Marquet. Aceasta ma ajut sa declin orice apel telefonic pe
care mi-1 face sub aceast5 forma, dar eventualitatea unei evocari directe rn-ar pune intr-o situatie foarte incurcat. Nu stiu dac5 a fi in stare
s5 iau hot5rfirea cea mai potrivit.
La ora and va scriu aceste randuri, nu stint in masura nici s5 confirm, nici s5 infirm informatia ap5rut5 in ziarul Temps2; eu, personal,
nu pot crede c aceast5 informatie este adevrat5; aici, se crede dimpotriv5, c5 este vorba de o simpla plimbare. Dar, nu peste mult timp, ma
voi afla in posesia unor informatii mai precise, ins, in fond, faptul ca
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
239
www.dacoromanica.ro
/ 40
CONSTANTIN ARGETOIANU
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1926-1930
241
www.dacoromanica.ro
242
CONSTANTIN ARGETOIANU
Facem constatarea2 ea sub pretextul de a vizita diferite orase istorice, ex-Printul tatoneaz5 diferite puncte de frontier5."
Ziarul belgian La Meuse public5 sub titlul Prinful Carol la Bruxelles, un articol in care incepe prin a inregistra ea' Printul gandeste c5
va trai la Bruxelles mai linistit ca la Paris
i continua:
Printul Carol care in timpul vietii tatalui s5u, Regele Ferdinand, a
renuntat la Tronul Romaniei, dup5 vii incidente, si traleste la Paris
a
sosit la Bruxelles cu anturajul sau obisnuit. Printul Carol, care este tat51
tnarului Rege Mihai, a pAr5sit Parisul pentru Bruxelles-uncle vrea s5 se
I Reproduc numele proprii dupa. rapoartele tirilor, far a le rnai controla autenticitatea sau slutirea ortografiei.
2 Imbecira
adaug eu...
3 Serviciul de supraveghere a Printttlui Carol era condus de unul Radoiu, care se credea Sherlock Holmes.
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1926-1930
243
instaleze pan5 la noi ordine, pentru c conditiile de viat5 sunt rnai usoare la Bruxelles si mai ales fiindc5 socoteste c5 ziaristii francezi si rnai
ales politia si Guvernul francez urm6resc prea de aproape faptele si
gesturile sale. Se stie c5 Principe le intretine raporturi cu oarecare sefi
ai opozitiei din Romania, care ar voi s5-I repun6 pe Tron, trecand cu buretele asupra tuturor greselilor sale si mai ales asupra faptului c5 in plin
fazboi el a p5r5sit frontul romanesc i armata spre a pleca la Odessa cu
o doamn5. Principe le socoteste c exist:5 raporturi prea stranse intre Guvernul roman si cel francez, i c5 nu ar putea incerca s5 plece pe ascuns
in Romania far5 ca plecarea sa s5 fie semnalat la Bucuresti de c5tre
autorit5ti1e si de presa din Paris. F5r5 indoial5, Principe le socoteste ca
la Bruxelles se va bucura de libert54i mai mari si c va putea tr5i linitit
in uitarea opiniei si a puterilor publice. Astfel, el se va putea gandi la
afacerile sale politice. Printul a manifestat in diverse randuri intentia de
a se reintoarce in Romania dac5 s-ar face apel la dansul. In aceast5 eventualitate n-ar fi inclus s5 apar in tara sa natala, far5 ca inapoierea sa s5
fie anuntata."
www.dacoromanica.ro
244
CONSTANTIN ARGETOIANU
www.dacoromanica.ro
MEMOR11, 1926-1930
145
narea de la Alba Julia trebuia interzis, luandu-se toate masurile necesare pentru mentinerea ordinei, iar pe de alta intrarea Printului in tar
impiedicat5 cu orice pret... Cu orice pret, domnilor, cred cd rn-ali inteles ..." Dup5 aceste cuvinte apasate ale primului ministru, ministrii au
zis amin, dup5 obiceiul p5mantului i interzicerea adunarii de la Alba
Iulia a fost hothrat. Dar nu de tot: c5ci, dat fiind cd mai era vrerne, s-a
mai hotarat s5 nu se dea Inca un comunicat decisiv, i pentru opinia
public s se lase lucrurile in nehot5rare, ca s5 nu se incurajeze rebelii" (sic !!) la pregatiri de m4c5ri subversive!
Minitrii s-au despartit cu mutre speriate. Iar eu am luat pe Duca de
brat i ieind cu el i-am spus: Ascult draga, n-am vrut sa vorbesc in
www.dacoromanica.ro
246
CONSTANTIN ARGETOIANU
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
247
www.dacoromanica.ro
248
CONSTANTIN ARGETOIANU
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1926-1930
249
www.dacoromanica.ro
250
CONSTANTIN ARGETOIANU
salvare si de reabilitare cu totul neasteptat5. Am citit cu ochii mei scrisoarea adresat5 d-nei Lupescu; mi-a afdtat-o, dup Restauratie, Regele
Carol al II-lea, in mainile c5ruia ajunsese. Mai e nevoie s5 spun CA propunerea de reprimire in tar5 a Printului ca simplu particular", pe care
Regina tn-a nigat s5 o transmit lui Vintil5 Br5tianu, a fost primit5 cu
urlete? Cum, si Regina?"
a intarnpinat bietul Vintil5, si s-a urcat
imediat in automobil cu Duca si au t5b5rat amandoi pe biata femeie...
Erau cat pe aci s5 ma omoare. Nu credeam cI fac un lucru rau"
mia mrturisit Majestatea Sa, trei zile mai tfirziu!
www.dacoromanica.ro
MEMOR11.1926-1930
251
Caci Duca ceruse ca si Maniu sa fie pus in curent cu ce stie Principesa, despre plasmuirea scrisorii Regelui Ferdinand.
Satisfac doriMa Guvernului numai fiindc5 mi-o ceri d-ta
mi-a
spus Elisabeta
si fiindca imi dau seama ca declaratiile mele nu vor
impiedica pe Carol s5 vie cind ii va suna ceasul..."
Cu Principesa Mignon (Regina Maria a Iugoslaviei) i cu Principesa Ileana n-am avut contact, asa inc5t nu pot sti ce au rumegat in clipele in care se batea pe nicovala fierul rosu al Restauratiei. Presupun
ins5 c5 sub influenta familiei Stirbei, Ileana simpatiza cu toanele anticarliste ale mamei sale
iar despre Mignon am aflat mai tarziu al era
pentru reabilitarea lui frate-sau. Oricare ar fi fost gandurile celorlalti
din familie, singura care s-a declarat pe fat5 pentru inapoierea lui Carol
a fost Elisabeta si credincioas5 i-a ramas pana la sfarsit, chiar dupa rusinoasa lui abdicare. In cursul acestor Amintiri" voi mai avea prilejul
s revin asupra rolului jucat de Principesa Elisabeta in destinul Printului Carol...
Adunarea de la Alba Iulia a avut loc la 6 mai, far ca s5 se sfasie
catapetesmele bisericilor. A fost lume mult5
national-taranistii au
pretins Ca au fost peste 100 000, iar evaluarile Sigurantei n-au trecut de
30-40 000. Indiferent, ca intrunire a fost un mare succes
rara consecinte importante pentru viitor". S-au tinut din cele 4 colturi ale pietii
orasului obisnuitele discursuri, s-a aclamat obisnuita motiune impotriva Guvernului, s-au expediat RegeMei obisnuitele telegrame de devotament catre Rege i Tara, de protestare contra regimului. C5teva cete,
3-4 000 de oameni (poate ca nu vor fi fost decfit 500!) au apucat-o spre
I Am pastrat in harffile mele ciorna scris cu mana lui Duca.
www.dacoromanica.ro
')51
CONSTANTIN ARGETOIANU
Bucuresti, dar socotind c drumul era lung, si aflnd c5 la podul de peste Mures asteptau jandarmii cu mitraliere, s-au inapoiat la Alba Iulia.
C5tiva indr5zneti, au mers Oita' la kilometrul 6, si s-au culcat prin vanturi de unde au fost ridicati si trimii acas5... Gut5 T5tarescu s-a inapoiat triumfator acas5...
Carol n-a venit, dar a incercat sa piece din Anglia. Din telegramele
informative primite din Paris in ultima decad5 a lunii aprilie si publicate mai sus, reiesea 15murit c Printul cocea" ceva i c5 c5uta, in
Franta i apoi in Belgia, o baz5 prielnic5 ca s-si ia zborul in ziva de 6
mai si s5 cad5 alturi de Alba Iulia. Dar taton5rile si preg5tirile ce se
inscenau in Franta si in Belgia nu erau dec5t o manevr, menit5 s insele supravegherea agentilor romfini. Pe and toat5 banda petrecea si se
afisa in Belgia, Barbu Ionescu preg5tea in secret lovitura la Londra. Un
avion fusese preg5tit in secret, care trebuia sa decoleze in ziva de 6 mai,
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL AL IX-LEA
Faptul ca adunarea de la Alba Iulia n-a fost urmata de nici un rezultat practic, n-a descurajat pe national-taranisti ci i-a indemnat sa-si
schimbe tactica. In locul adunarilor man pe provincii, s-au pus sa agite
lurnea in amanunt, organizand pe oriunde se putea intruniri publice, in
fiecare duminica si sarbatoare. Toata vara s-a tinut astfel la Bucuresti
cate o intrunire in fiecare duminica. Natural, toata saptamina ziarele
national-taraniste anuntau sfarsitul parnantului sau cel putin al Guyernului Bratianu. La fiecare 2-3 intruniri (cdteodata si mai des) lua parte
si Maniu. In ajunul acelor zile presa national-taranista ridica si mai tare
diapazonul amenintarilor si la Ministerul de Interne faceau toti in pantaloni. Cu prilejul prirnei intruniri de la Dacia, pe la sfirsitul lunii mai,
Duca rn-a rugat sa stau cu dansul la Ministgr. Sangele rneu rece", vechea rnea experienta", cunoasterea oamenilor de dincolo de baricada"
fiind indispensabile pentru mentinerea ordinei. Propunerea lui Duca
rn-a plictisit enorrn,fiindcd crea un precedent, i tiam de la fostii mei
www.dacoromanica.ro
254
CONSTANTIN ARGETOIANU
prieteni c5 intrunirile se vor tine lant toat5 vara. Cu cate aveam pe cap
la Ministerul meu, nu putea fi vorb5 de concediu si m5 aranjasem s5
petrec Week-endurile (de sarnb5t5 pan5 luni) la Breasta cu ai mei. Perspectiva de a inlocui cele cateva ceasuri de libertate la Ora' pe care mi
le ing5duiarn, prin sedinte enervante find monotone, la Ministerul de
Interne, nu ma incanta deloc. Ca s5 nfa seduck Duca mi-a fag5duit un
dejun extraordinar in grdina Ministerului, cu icre proaspete si tot felul
de bun5t5ti. Nu mai tin minte dac5 am cedat prieteniei mele pentru
Duca sau icrelor moi, dar am cedat, si am ramas la Bucuresti, inchis de
la ora 10 la ora 4 p.m. in Ministerul de Interne cu Duca, cu Franasovici,
cu T5t5rescu si cu sefi civili si militari ai resorturilor de represiune.
Duca rn-a intrebat dach trebuie sa" lase manifestatia pe strad5 pe
care Maniu o cerea sub forma unei defilri a celor intruniti la Dacia,
de-a lungul bulevardelor, pada' la Sosea.
DA-le tot ce cer, chiar, dac5 vor, sa treac pe la Palat
si lasa-i s5
fac5 oricate prostii. Cu cat vor face mai multe cu atat mai bine!" Duca
mi-a urmat sfatul si nu s-a intamplat nimic. Oamenii s-au adunat la Dacia, au ascultat discursurile obisnuite, intrethiate de cate un tralasc5!"
sau de cate un rusine!" dup5 cum era vorba de Opozitie sau de Guvem, si pe la ora unu si jum5tate, cei ce aveau ce manca s-au dus acas,
iar cei lilmiti s-au incolonat si au pornit linistit spre Sosea. Din zece in
zece minute, Duca, enervat la extrem primea vesti telefonice despre
situatia de pe campul de lupt5", unde bineinteles nu se petrecea nimic
serios. Pe cand Duca cerea stiri de la Dacia, eu ceream stiri de la frigidaire" si rn5 ingrijam de soarta icrelor moi; plictisit de rolul tampit pe
care-1 jucam, am sfarsit prin a cere cu icrele si sampania ceea ce mi
s-a acordat far5 greutate!
Ziva terminndu-se cu bine, Duca in-a pus sa" jur ca" voi r5mane in
fiecare duminic5 cu dansul. Se vede ea' ma considera ca un fetis! M-am
zb5tut cat am putut, dar n-am putut s5 scap si a trebuit s-mi petrec duminicile in Bucuresti s5 fac cur5 de icre moi, furand pentru Breasta la
fiecare 15 zile cfite dou5 zile din sapfamanal
Bietul Duca! N-a trait mult, dar cat a trait a trait intr-o vesnic5 trernare15; n-am vazut om mai impresionabil si mai pr5p5stios decat dansul! In fiecare duminic5 a acelei memorabile yeti 1928, a fost convins
ca Opozitia va lua Ministerul cu asalt si ne va trage in teapd! Intr-o zi
l-am intrebat: Ati f5cut si voi atatea campanii de opozitie, atatea intruniri publice in care v-ati dedat la toate violentele de limbaj
ganditu-
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1926-1930
255
www.dacoromanica.ro
256
CONSTANTIN ARGETOIANU
nimanui!
www.dacoromanica.ro
MEMOR11, 1926-1930
257
Icre proaspete
Julienne Darbray
Sturion a la Siberienne
Sos remulat
Fileu de vitel a la forestiere
Aspic de ficat gras en belle-vue
Salate de sezon
Inghetat5 Nesselrode
Copri cu fructe
Cafe le
Etc.
pentru portofoliul Instructiei Pub lice, pe care Mo Ghit5 il mai detinuse 3 sapt5mfini in efernerul Minister Take Ionescu din decembrie
1921. Mihalache nu putea ins5 suferi pe Mironescu, searbAd5 personificare a plutocratiei, a takismului i a prostiei
i n-a voit s5 aud de
numirea lui in fruntea unui Departament asupra c5ruia, el, Mihalache,
ca protector al inv5t5torimii, avea un drept de control. 0 zi intreag5 s-a
rugat Maniu de el, c5ci n-avea alt portofoliu disponibil
Mihalache
n-a vrut s5 tie nimic, declarind c5 nu va inta in Guvern dac5 Mironescu va fi numit la Instructia Pub lick unde t5rarritii voiau pe Cost Aches-
www.dacoromanica.ro
258
CONSTANTIN ARGETOIANU
se zica c5 demisionase din Ministerul Vintila Bratianu ca sa-0 pregateasca culcuul in Guvernul Maniu. Discutiile cu dansul erau cu atat
mai anevoioase, cu cat aveau bc pe cale telefonica. In cele din urm5
Titulescu a consimtit s indrumeze politica externa a Guvernului, din
afara, printr-o persoana interpusa, printr-un om de paie al sau, i a desenmat pe Maiorescu. Maniu a skit cu entuziasm pe aceasta propunere
care-i rezolva i problema de la Instructia Pub lied'. Mihalache care hr5nea o nelimitata admiratie pentru Titulescu, i care capata astfel Instructia pentru Costachescu, nu s-a rnai opus la numirea lui Mironescu
la Externe i astfel Ministerul a putut s5 se constituie sub forma urmatoare: Prqedinte, fara portofoliu, Iuliu Maniu, apoi Al. Vaida-Voievod
la Interne, G. Mironescu la Externe, Mihai Popovici la Finante, general
Cihoski la Razboi, V. Madgearu la Industrie, general Alevra la Comunicatii1, Gr. Iunian la Justitie, Ion Mihalache la Agricultura, Costachescu la Instructie, Aurel Vlad la Culte, I. Raducanu la Munc5, Sever
Dan la Sanatate i Pan Halippa la Lucrari Pub lice. In plus, Voicu Nitescu, T. Sauciuc-Saveanu si Sever Bocu
ministri fara portofoliu, iar
D. R. Ioanitescu, Ed. Mirto, Virgil Potarca, Aurel Dobrescu i Lugo0anu, subsecretari de Stat.
Ministerul Maniu a fost primit la sate cu mare insufletire i la orae
cu multa bunavointa pe temeiul formulei: sa-i vedern i pe 50ia la treaUV. Dar deosebirea intre taranime Si burghezie era mare. Pe cand bunavointa burgheziei era colorata i cu putin scepticism, insufletirea (5ranimii se manifesta printr-un fanatism care mergea pana la violente
irnpotriva adversarilor. Alegerile, sorocite pentru jumatatea lunii decernbrie2, s-au resimtit de aceasta stare sufleteasca: perfect libere in ora-
e, ele au fost mai mult sau mai putin salbatice la tara. Din punct de
vedere al interventiei guvernamentale ele au fost lipsite de orice igerinta i in sectiile rurale, dar fanatismul bandelor tarane0i n-a prea permis celorlalte partide s faca propaganda i bata a domnit pretutindeni.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
259
tea listei din judetiil Cams, al c5rui vag sef eram, i la Dolj la Senat,
pentru locul de reprezentant al Consiliilor Comunale. La Cams, oamenii mei contau mai ales pe voturile sectiei de la Barsova (Barsovia),
foarte numeroase, unde impropriefarisem locuitorii desfiintand o ferm5
inutil5 a Statului. Barsovenii imi jurasera credint5 pe viat5, dar In-au
trklat numaidecat, cki in aceste alegeri din decembrie 1928, care au
urmat numai trei luni dup5 impropriefarirea si jur5mintele lor, nu mi-au
dat nici mkar un vot!
I Nume sub care se ascundea d-ra Margareta Dimitriu.
www.dacoromanica.ro
260
CONSTANTIN ARGETOIANU
i nu aveam nici o ndejde la Do lj, Colegiul consilierilor cornunali find complect in maim
prefectului, prin urmare a Guvernului. i iata ca am cazut la Vlaca si
la Cara i am fost ales senator la Do lj! Aceasta alegere a fost cel mai
mare succes electoral pe care 1-am inregistrat in intreaga mea cariera
politica! Eram trei candid* eu am luat 965 voturi, guvernamentalul
542 i averescanul 228. Averescanul (colonelul Milcoveanu, fostul prefect) nu conta; norocul meu a fost ea' nationa1-taran4tii n-au avut un
candidat local
caci centrul le impusese un colonel Tanasescu, strain
de judet. Prefectul i frunta0i Partidului National-Taranesc s-au dezinteresat de alegere, i rezultatul a fost ca am ie0t eu!
Ce a fost mai nostirn, a fost ca Neamtu care n-a vrut sa-rni dea locul
cel bun la Camera a cazut, pe cand eu, oropsitul de la Senat rn-am ales!
Multi au pretins c rn-am ales fiindca nu rn-am adresat alegatorilor
mei in numele Partidului Liberal, rnultumindu-rna sa invoc vechile
mele legaturi personale cu Doljul, prin urmatoarele randuri pe care
le-am adresat fiecarui alegator in parte:
dubite prietene,
De data aceasta ma adresez alegerii grupului celui mai luminat de
alegatori. Am parasit campul deschis al luptei pentru Camera, fiindcami dau searna c omul cuminte nu trebuie sa se opuna puhoiului impins
de vnturi, ci trebuie s atepte tot de la vreme, domolirea vinturilor si
oprirea puhoiului. Pana atunci
nu va trece mult
ma indrept catre
cei ce prin mintea kr i prin situatia kr sunt in stare & judece.
Sa judecati dvs. daca am facut ceva pentru acest jude i daca sunt
in stare sa mai fac. Sa judecati dvs. daca oamenii care stau in jurul meul
merit sau nu increderea celor cu scaun la cap.
Va cer voturile in numele dragostei care ma leaga de acest pamant,
in numele legaturilor pe care le-au intarit atitea lupte i atitea izbanzi
pe care le-am sarbatorit impreuna.
Fac un clduros apel la sprijinul d-rale, iubite prietene i te rog a ma
crede etc., etc."
I 0 aluzie la faptul Ca in aceasta alegere n-am facut apel decat la fostii mei partizani, pentru propaganda. N-am vrut s stiu de organizatia locala a Partidului Liberal,
care nu mi-a dat nici un concurs. Neamtu a plecat la Gorj trei zile inainte de alegere si
s-a inapoiat dupa, ldsand oamenilor sal ordin sa nu voteze pentru mine, ci pentru Milcoveanu.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
261
www.dacoromanica.ro
262
'CONSTANTIN ARGETOIANU
cat peste bord. Ocazia nu s-a prezentat cleat la sfarsitul anului 1930, si
e drept ca am facut tot ce am putut ca s-o provoc. Dar nu am ajuns Inca
acolo.
Dup5 dernisia Guvernului nostru, nu rn-am mai simtit legat prin solidariteatea ministerial, si fara sa atac pe nimeni caci ar fi trebuit s5
atac pe seful partidului meu, am inceput s-mi arat parerile asupra modului cum se injgheba stabilizarea si s5 subliniez greselile ce erau pe
care sa se faca, urmandu-se tipicul 15sat mostenire de Vintila. Faptul
ins5 ca nici Madgearu care musca din Vintila, nici intreg Partidul National-faranesc nu au putut schimba cu nimic nenorocitele conditii ale
stabilizarii, rn-a dus la convingerea c aceste conditiifitseserd impuse
de strdini, i ca bietul Vintila fusese numai vinovat de lipsa de rezistent5 fat5 de exigentele d-lor Rist & consorti, lips5 datorita bineinteles
in mare parte altei lipse, lipsei de competenta in problemele monetare.
Adev5ratii vinovati o data depistati, am Mat in pace si pe Madgearu si
pe Popovici si pe Maniu
si intr-o serie de conferinte si de articole
am atacat pe ins5si domnul Rist si pe expertii straini care ne sabotau
stabilizarea monedei noastre. DI. Rist rn-a insemnat in cartea lui neagra, si in 1932 mi-a platit poIia, dupa cum se va vedea.
Dar polemicele pe chestiuneaa stabilizarii au fost pentru mine indeletniciri de ordin secundar. Chestiunea nu ma mai pasiona, era rsuflat, i daca i-am mai dat oarecare atentie a fost dintr-un sentiment de
paternitate: eu o nascocisem in 1922, si desi nu-mi mai cunosteam copilul in hainele in care-1 imbracasera altii, nu-lputeam Casa s5-0 ia campii far o bun5 dojana i cateva sfaturi de indreptare.
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1926-1930
263
interventii a Statului, a unei conversiuni silite a debitorilor, a celor agricoli inainte de toate.
De0 pe un alt plan, dar tot atat de urgent5 mi-a apkut o intelegere
economic5 cu Germania, singura tar5 mare in care produsele noastre
agricole puteau fi valorificate i schimbate cu foks contra fabricatelor
industriale i materiilor prime care ne lipseau. Cu o moned5 stabilizata,
cu un produckor agricol dezrobit gi cu o piat5 mare deschis5 productiei
noastre, Romania putea n5d5jdui o repede normalizare a stkilor ei economice. Si cnd economicul merge, merge i politicul.
Fusesem premergkorul stabiliz5rii monetare i mult vreme singurul ei propov5duitor. Stabilizarea intrat5 in faza organizkii ei, era tim-
pul s5 iau din nou goarna i s' sun ralierea" in jurul celorlalte dou
idei salvatoare" ale economiei noastre nkionale. Eram chiar in intarziere: anul consacrat Ministerului de Agricultur ma impiedicase s5 iau
o atitudine lamurit5 in chestiuni asupra carora 0iam c5 nu sunt de acord
cu Guvernul din care f5ceam parte. Indat ce m-am liberat, am intrat in
actiune.
www.dacoromanica.ro
264
CONSTANTIN ARGETOIANU
nie grea, poate mai grea decit a stabilizarii, i nu aveam nici un interes
s5 sporesc num5rul viitorilor mei adversari. Partidul Liberal era o putere mare, i vrajm50a lui nu-mi era deloc indiferenth. Pe de o parte ca
s5-1 menajez, pe de alta fiindc5 o ideie atat de indrazneath ca aceea a
reducerii datoriilor trebuia b5gat5 in capul oamenilor incetul cu incetul,
nu mi-am golit dintr-o data sacul i am procedat pe etape. Am inceput
prin a pune in discutie lichidarea pasivelor post-belice, a tutto-or pasivelor, pentru a reda produc5torilor i Statelor elasticitatea micarilor
lor. Si ca un capitol special al acestei lichidari generale am impins inainte Conversiunea datoriilor agricole, adic5 f5cute in cursul crizei de
c5tre agricultori. Am pus principiile problemei i am dat grosso modo" solutiile ei intr-o conferinth pe care am tinut-o la Institutul de Rationalizare i intr-alta la Societatea inginerilor agronomi, amandou5 in
luna ianuarie 1929. La a doua conferinth a asistat i Dinu Bratianu, i a
rnjit tot timpul, cat am vorbit. Fa15 de marile simpatii cu care ideile
mele au fost primite de unanimitatea agronomilor prezenti, Dinu Bra.tianu n-a indr5znit ins5 s5 protesteze, nici s" critice, multumindu-se s5
declare c5 problema ridicath era foarte greu de rezolvat ica solutiile
propuse vrand s5 repare un r5u, pot produce unul i mai mare.... L-am
lasat s5 spuie. Chestiunea Conversiunii era pus, i nimic nu o mai putea opri in drum! Partidul Liberal n-a avut alta reactie, in afara de ingrijorarea exprimata de dl. Dinu in mijlocul agronomilor, qi rn-a l5sat
s5-mi v5d in pace de drumul rneu. Dar adevarata campanie pentru Con-
versiune n-a inceput decal in 1930, sub Regele Carol al II-lea; anul
1929 i inceputul lui 1930 au constituit numai o perioad5 de preg5tire
si de stringere de material. Dac5 Bancile i creditorii n-au protestat de
la inceput, i n-au urlat, e c la inceput posibilitatea unei reduceri fortate a creantelor nici nu-mi trecuse prin minte: puneam in sarcina Statului, adic5 a oltei, surnele cu care debitele agricultorilor insolvabili
urmau & fie reduse.
Din publicarea documentelor care vor figura in capitolele urmatoare, i din expunerile pe care le voi face, se va 15muri cum am fost adus
incetul cu incetul s supun pe creditor la un sacrificiu in favoarea debitorului, sacrificiu mai mult aparent decal real, caci creanta pe care creditorul o avea in mina devenise un petec de hrtie far5 valoare, fath de
insolvabilitatea debitorului i a imposibilit5tii de aplicare a execufarilor
silite.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
265
www.dacoromanica.ro
266
CONSTANTIN ARGETOIANU
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1926-1930
267
tare prin care trecea Germania dupa 1919, nu ing5duiau nim5nui la Berlin sa-si arunce Ochii asupra pietelor externe si s incerce s restabi-
www.dacoromanica.ro
268
CONSTANTIN ARGETOIANU
s5 ajungem la politic. I-am artat c crearea unei b5nci germano-romane la Bucuresti ar fi cel mai fericit inceput pentru reluarea raporturilor pe care le doream si unul si altul, si din vorb5 in vorb5 am ajuns
s-1 intreb daca n-ar fi dispus s5 transforme sucursala lui Dresdner-Bank
I Nascutil von Frankenstein
cietatea blind berlinez.
ea nu era ovreic5
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1926-1930
269
intr-o societate bancara romaneasch de sine st5t5toare. Locul ocupat odinioarh de Banca Genera lh era inch vacant, si luarea lui Diskonto care a
facut atatea afaceri bune, de pe o piath ca a noastr, nu putea fi pentru
Dresdner-Bank decat o operatie pl5cut5, in afar5 de orice alth consideratie de politich mai inalt5. Gutmann a shrit numaidecat pe idee si rn-a
asigurat ci s-a gandit de mai multe ori la o asemenea transformare, dar
s-a temut sh nu &eased' inch la noi ecoul necesar vI un nume cu autoritate care sa" acopere incercarea. Dach d-ta ai binevoi
a adhugat el
adresandu-rni-se
sh iei sub auspiciile d-tale aceast5 nou5 coborare a
capitalului si a muncii germane pe piata Bucurestilor, afacerea e fhcul!"
Primesc cu mare pldcere, a fost scurtul meu rhspuns, fiindc5
sunt convins c lucrez astfel in interesul tarn mele!" Am convenit cu
Gutmann s5 ne vedern a doua zi i sa punem lucrurile la punct. i astfel, a doua zi, s-a n5scut Societatea Bancar5 Roman5....
Formalit5tile au mai durat toath vara; s-a cumphrat vechiul local al
Bancii Chrissoveloni1, din strada Lipscani i s-a modernizat pe cat s-a
putut
dar si local si forme n-au fost gata cleat in septembrie, cand
printr-o inaugurare solemn5 am insemnat inceperea unei ere noi de colaborare intre Germania si Romania. Asupra acestei inaugurhri voi veni
numaidecat duph ce-mi voi plimba putin cititorii si prin Berlin.
Dup convorbirile mele cu Gutmann, infiintarea Sociefatii Bancare
Rornane intrand in faza realizhrii, am convenit cu dansul c5 indath ce
dansul va fi preparat terenul la Berlin, sh-mi dea de veste i sh viu i. eu
acolo sh punem c5ruta pe roate. Lucrurile au mers destul de repede, si
im Schnen Monat Mai" rn-am urcat in tren i prin Cernhuti Lemberg
Cracovia am ajuns in 36 de ore in capitala Reichului. Nu mai
fusesem la Berlin de mai bine de 20 de ani, noile sfari de duph rhzboi
1 Jean Chrissoveloni, atins de megalomanie inainte de a muri rpus de o tumoare a
creierului, clAdise un local nou pentru banca sa, tot in Lipscani, dar mai aproape de
Ca lea Victoriei. Acest local nou, in care impreunase cele mai minunate realizari ale
artei cu cele mai perfectionate instalatii tehnice fusese inaugurat in primgvara anului
1928. Tavanul salii de Consiliu fusese adus din Italia, cumparat dintr-un vechi palat.
Fiecare mobild, fiecare obiect fusese desenat de G. Cantacuzino, arhitectul constructiei
si executat Ill cele mai renumite ateliere din Italia si din Fran la. Refectoriul, balk, buctriile, sala de gimnasticd si sala de recreere
toate in slujba personalului, erau o
minune, ca i instalatia de incglzire si de aer conditionat. CF5direa costase 224 de milioane, ceea ce la capitalul de 100 milioane al bancii era cam mult. Doi ani mai tarziu
Banca Chrissoveloni se prdbusea...
www.dacoromanica.ro
270
CONSTANTIN ARGETOIANU
schimbaser5 si aci aspectul orasului dar mai putin ca la Viena. Dec5derea Vienei din rangul de Kaiserstadt" a dat capitalei Austriei o lovitur5 de moarte; leg5turile talate au dus la Ifincezeal5 a tuturor functiunilor
orasului, dup5 cum intr-un organism yiu sectionarea nervilor periferici
ar duce la paralizie. La Berlin, toate leg5turile au farnas intacte, iar dezordinele politice i economice de dup razboi au tulburat multe dar
n-au paralizat nimic, dimpotrivd au biciuit toate poftele, toate ambitiile, toate 15comiile. RupAndu-se toate z5gazurile, apele s-au amestecat,
si in lipsa acelui regulator al existentei care in Germania a fost totdeauna Monarhia, viata, in toate rnanifestarile ei a luat un ritm de frenezie.
Cred c Berlinul din acele vremuri (dui:a cfitiva ani s-a mai potolit) era
singurul oras din Europa in care pulsul vietii nu inceta s' bat5 24 de ore
din 24. Colindarea localurilor de noapte, si ce localuri!
f5cea parte
din programul fiecarui berlinez in m5sura s5 cheltuiasc5 cele 20-30 de
m5rci necesare expeditiei in vagon de clasa a treia. P5rinti de familie,
ferneie cumsecade, fete tinere si nep5tate toti i toate trebuiau s petreac.
Dup5 restabilirea marcii, Berlinul a cunoscut o perioad5 de nebunie, care a tinut pan5 la instalarea national-socialismului: Hitler a m5turat cu m5turoiul mare toat5 aceast5 coruptie, toat5 aceast5 destr5b5lare moral, datorit5 in mare parte actiunii dizolvante a ovreilor.
In acest Berlin pervertit si cosmopolit, exci avntul industrial si comercial pe care Germania ref5cut5 incepuse s-1 ia atrAgea toate lipitorile str5ine
in acest Berlin spasmodic care-si reg5sise echilibrul economic dar nu si pe cel sufletesc, Herbert Gutmann juca rol, i Inca rol
important. Tutuia pe toti ministrii, se batea pe burta cu ei prin firul telefonic
aproape c5 le da ordine. Aceast5 situatie privilegiata era desigur datorit i faptului c5 se g6sea in fruntea uneia din bancile mari
germane, dar mai ales locului pe care stiuse s-1 ocupe in inaltele straturi ale vietii sociale berlineze. Dup pr5busirea Monarhiei, aristocratia
germari umilita si in mare parte minat5 prin crizele economice si monetare care au urmat dup5 semnarea pkii, se retr5sese in domeniile ei
ereditare, sau prin orasele mai mici, unde traiul era mai ieftin, abandonfind Berlinul. Societatea Curtii, asa zisa Hofgesellschaft" se risipise
si dansa, dupa secarea izvorului care o invia. Indat ce viata si-a cfistigat siguranta, bancherii si oamenii de afaceri au ridicat cei dintai capul
si cum locul era liber, au constituit ei o elit social, compensand prin
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
271
www.dacoromanica.ro
71
CONSTANTIN ARGETOIANU
rile financiare dintre Romithia .yi Germania trebuiau reluate", dar n-a
venit nici el, explicandu-mi c trebuia sa" menajeze pe Vintil5 care-lb5nuiete c5 vrea si-i ia locul...
Intemeierea Societ5tii Bancare a fost une pierre d'achoppement"
intre Vintil5 qi mine. Dei nu ne-am desprtit decal in toamna anului
1930, din momentul in care am preluat preedintia Consiliului de Administratie al primei institutii germane intemeiate in Romania dui:a r5zboi, fratele Vintil rn-a osandit, tergandu-m5 din lista bunilor romani".
N-a ateptat decal un prilej nimerit ca s ma tearg5 i de pe lista membrilor Partidului Liberal...
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
273
tru Guvern. Mi se dedese conducerea judetelor Caras si Severin (in Banat) si la centru prezidarea Comisiilor pentru Agricultura i pentru Externe, caci se constituisefa o serie de comisii pentru revizuirea i primeni-
www.dacoromanica.ro
274
CONSTANTIN ARGETOIANU
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1926-1930
275
atunci si de atunci, Bucurestii n-au mai v5zut asa ceva. Vechea traditie
politica' care limita la populatia Capita lei manifestrile de partid, fusese
violat5 de Averescu care adusese la Arenele Romane 10 000 de t5rani
mobilizati, cu hran5 pe 3 zile". Ca sa" arate ce poate, Partidul Liberal a
adus in ziva de duminic5 4 mai 1930, peste 100 000 de oameni. Nu era
lucru mare: chestiune de trenuri, prin urmare de parale, c5ci oamenii
veneau voiosi sA petreac o zidou in Capita 16 nth' s-si plAteasca
drumul. Aceast5 inovatie a mai aruncat o sarcin5 in spinarea contribnabililor, c5ci cele 2-3 milioane cat costa o asemenea manifestare erau
www.dacoromanica.ro
276
CONSTANTIN ARGETOIANU
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1926-1930
277
3-4 vizite, mi-a aratat planurile cldirii sale qi mi-a cerut sfaturi;
despre situatia politica sau despre intentiile Guvernului n-a qtiut niciodata nimic.
Cu o Regenta inexistenta, lucrurile ar fi putut 'Inca s mearga dac5
eful Guvernului ar fi fost cel putin el un om de autoritate i care sa tie
ce vrea. Dar Maniu nu avea autoritate nici macar in partidul lui. Etern
pertractator" se tocmea de dimineata pfina seara cu minitrii, cu Oranistii, cu ardelenii afamati, cu nepotii Boila lacomi de bani, cu Stere,
cu militarii, cu opozitia i cu reprezentantele feminismului. Singura lui
ambitie era sa-i duca cat mai mult vreme barca printre stanci, sa evite
coliziunile fatale i sa' nu inchida nici o portita in urma lui. Tremura de
frica SA nu se intoarca Carol, i-i trimitea emisari ca sa-lamageasca. Se
ternea de influenta lui Stere in partid i indemna rnilitarii1 sa-i intoarca
spatele cu orice prilej
pentru a-i lua apoi apararea in Comitetele national-tafaniste. Nu putea suferi pe Madgearu i punea pe Mihai Popovici sa-i saboteze proiectele, pentru a le sustine apoi dansul in fata
Camerei. Era numai vorb5 i ascunziuri. imi reamintesc c trimis intr-o delegatie de Creditul Funciar Rural, rn-a primit impreuna cu alti
3-4 i ne-a ametit un ceas cu vorba, fagaduindu-ne tot ce i-am cerut, ca
s faca a doua zi tocmai contrariul, sau sa lase pe altii sa faca, caci el
nu indraznea nimic.
www.dacoromanica.ro
278
CONSTANTIN ARGETOIANU
nit i n-am mai putut scoate nimic de la el... Tot repeta: Trebuie ateptat, trebuie ateptat, se vor aranja toate!..." M5rturisesc
era pe la
am spus eu, unii din cei prezenti n-au retinut deck cuvintele impqcati-l", i dup5 ce Carol s-a urcat pe Tron i s-au impacat cu el, s-au dus
s5 m5 parasca c5 am vrut s-1 omor. Cum se scrie Istoria! Denuntul a
reu0t intrucatva, caci Regele Carol in-a intrebat intr-o zi dac5 era adevat-at c5 am voit sa-1 impuc!
Da, Sire, e adev5rat i-am raspuns
eu
am vrut s5 te impuc ca s6 te scap de infamiile pe care le colportau cei ce In-au denuntat Majest5tii Tale!"
Cu toate brourile 0 cu toate eforturile lui Vintilk cu toate dibaciile
lui Maniu, cu toate masurile de sigurant5 pe care le lua Ministerul de
Interne
ideia unei Restaufri dinastice se concretiza din ce in ce.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1926-1930
279
www.dacoromanica.ro
ANEXE - FACSIMILE
ANEXA I
Raportul nr. 110 din 10 martie 1930 al
lnspectoratului II General de Armatti
catre Ministerul Annatei, cabinetul Ministrului.
Secret
Am onoare a aduce la cuno0inta ca, cu ocazia inspectiilor pe care le-am
facut trupelor din Basarabia in zilele de 4-9 martie a.c.:
1) Mi s-a raportat de catre comandantii de regimente i comandantii de
cercuri de recrutare Ca o parte din recrutii basarabeni s-au prezentat la cercurile de recrutare cu panglici ro0i la epci, cantand internationalajos Romania
sus Rusia" i vociferand ca au fost inelati cand ii s-a promis cu ocazia Mogi,
rilor Ca nu vor mai face armata. Se dovede0e Ca propaganda subversiva ajunge pana la portile cazarmilor noastre.
2) Comandantii de regimente mi-au raportat ca, in unele straturi ale populatiei comunismul este atat de avansat i nemultumirile in contra administratiei noastre atat de mari, incat, intr-un eventual fazboi contra Sovietelor, nu
vom putea conta pe toate trupele recrutate din Basarabia, indiferent de nationalitate.
Ofiterii care traiesc in Basarabia in mijlocul trupelor 0 al populatiei atribuie aceasta stare de spirit urmatoarelor cauze:
1) Propaganda comunistci manifestati prin:
a) Vaste organizdri comuniste, descoperite aproape lunar in oraele gi
satele din Basarabia;
b) intretinerea propagandei cu bani frimici de cdtre Soviete;
c)Manifeste comuniste impartite foarte des populatiei i chiar trupelor;
d) Teatru. Din luna octombrie 1929 0 pani astazi au cutreerat Basarabia urmatoarele trupe: grupul Praga al Teatrului artistic din Moscova,
trupa ucrainiana Leonidov, corul cazacilor Orel, trupa evreiascfi Sydital 0 Dora Weissmann etc. etc.
www.dacoromanica.ro
ANEXE
FACSIMILE
281
e) Cinematograf In Basarabia se prezinta filme straine multe cu subiecte tendentioase, de exemplu: Furtuna, Ultimul Ordin, Produsul
Intunericului, Uraganul, Ultimii Tari etc., toate cu subiecte din viata
ruseasca.
Radio. Sovietele fac prin radio o mare propaganda comunista. In ultimul timp s-a transmis de la Odessa prin, radio urmatoarea informatie: In luna aprilie comunitii vor trece Nistrul i vor ocupa Basarabia pe care armata romana n-o va mai apara. Nici chiar locuitorii care
au fost favorabili conducerii romaneti, nu vor avea permisiunea sal
teach' la vest de Prut.
2) Organele noastre administrative se dezintereseazd de aceastd propagandd iar in unele pdrti o incurajeazd i o sustin, asa de exenzplu:
a) Locuitorii din Tatar-Bunar au ridicat o cruce mare la mormantul comunitilor morti cu ocazia rebeliunii din 1924. La ziva Eroilor au dus
preotul s slujeasca la acea cruce, pentru a arata Ca aceti comuniti
sunt eroii bor.
www.dacoromanica.ro
282
ANEXE - FACSIMILE
www.dacoromanica.ro
ANEXE
FACSIMILE
283
c) SA se ridice toate armele aflate asupra populatiei. Acei care vor fi dovediti c ascund armele sA fie aspru pedepsiti.
d) SA se ridice aparatele de radio de la persoanele suspecte.
e) SA se cenzureze toate filmele de cinematograf i toate piesele de teatru
si sA nu se permit reprezentarea cleat a acelor care nu sunt tendentioase.
0 SA se sporeascA numarul grAnicerilor pe frontier i numArul jandarmilor din interiorul Basarabiei.
g) SA se construiascA cazarmi pentru trupe i s se scoat toate trupele din
casele locuitorilor.
h) sa se faca o puternica propaganda romneascA prin toate mijloacele: cinematografe, teatre, posturi de radio la comune, conferinte in care sA se arate
situatia din Republica Sovietelor, folosindu-se in acest scop i declaratiile refugiatilor din Ucraina etc.
Inspector General de ArmatA
General de Divizie
(indescifrabil)
ANEXA 2
Raportul Inspectoratului II General de
Armatd cdtre Domnul Ministru al Armatei (din 10 martie 1930).
Secret
in darea de seamA asupra pregAtirii de rAzboi a trupelor din Inspectoratul II
www.dacoromanica.ro
284
ANEXE - FACSIMILE
echilibrul moral intre Prut i Nistru i punea majoritatea populatiei in fata unei
crize de neincredere".
Analizand situatia asa cum am valzut-o si cum o simt ofiterii de sub ordinele mele, prima constatare este ca nici un element politic sau militar nou nu
ar putea indreptati ingrijorarea care a patruns in orase si la sate si care se manifesteaza sub diferite aspecte. Pericolul din afara, desigur nu este azi mai
mare decat era ieri, dupa cum forta noastra de aparare nu este cu nimic scazut
nici moralmente i nici materialmente.
Si totusi sunt simptome ingrijoratoare de disolutie, de teamd fi de dezordine, in fata carora trebuie sa reactionam energic i repede. Aceste trei demente dealtfel se inlantuiesc i constituie insasi esenta i elul actiunii bolsevice inguntrul hotarelor noastre, a carei primejdie este poate mai mare decat aceea a unui atac armat
0 propaganda sistematica sprijinit pe tot ceea ce banul i tehnica moderna pot oferi, s-a desfasurat in ultimul timp in Basarabia rara a gasi din partea
noastra o stavila hotarata. Din contra unele slabiciuni au dat o temeritate net:4nu'Ith agentilor sovietici ca reincepand cu zilnicele comunicate prin radio ale
Moscovei i urcand intreaga gama a mijloacelor de lupta
manifeste, intruniri secrete, incerchri de atentate pana la constituirea efectiva de organizatii
comuniste pe.teritoriul nostru, au rasturnat, cum am spus mai sus, echilibrul
moral al populatiei.
Puterea armatei roii", succesele actiunii politice i militare a Sovietelor", hotararea lor de a libera Basarabia de teroarea romana"
repetate i
anuntate zi de zi, ora de oil, la orae ca .1 la sate, din gura in gni* prin radio,
prin pamflete, au creat o stare de spirit morbida care zdruncina autoritatea i
siguranta noastra. Este din partea propagandei comuniste o incercare dibace
de sugestie colectiva" a unor mase uor impresionabile, cu un nivel cultural
scazut, cu o educatie nationala i cetateneasca foarte limitata, i care pastreaza
Inca obsesia puterii ruseti.
in fata acestei ofensive sovietice, autoritatea noastra de multe ori ovaitoare i timida, nu a vazut i nu a oprit la timp primejdia. Rezultatul este criza
de incredere", atmosfera de defetism, ingrijorarea" care pe alocuri ia acces de
panica, elemente pe care ma simt dator a le semnala ci in fata chrora trupele
din Basarabia, ofiteri ca i grade inferioare, reprezinta o bariera putemica i
neclintith. Este nevoie insd a se da chiar acestor trupe increderea cd actiunea
lor nu este izolatd,
intregul aparat de Stat conlucreazd in mod coordonat la
restabilirea ci mentinerea echilibrului moral si eh nu se va cruta nici o sfortare, nici ojertt i nici o sanctiune spre a se atinge acest tel.
Daca rui Ii are azi expresia numai intr-o criza morale i intr-o slake
a autoritatii, el ar putea degenera usor mai tarziu intr-o stare de anarhie si de
dezagregare impotriva careia remediile vor fi si mai grele si mai dureroase.
Acum pe calea chiar pe care rani s-a produs putem reactiona inca 'icor printr-un
www.dacoromanica.ro
ANEXE - FACSIMILE
285
gest de autoritate i apoi printr-o actiune unitara energica i neintrerupta. Restabilirea integrald a autoritcilii in Basarabia va aduce de la sine reprimarea
oricarei propagande anarhice pe viitor i consolidarea disciplinei maselor de
care avem nevoie pentru a garanta disciplina i siguranta trupelor. Ace leai
mase, sugestionate azi de temeritatea actiunii sovietice 0 de unele slabiciuni 0
defectiuni ale noastre, in fata unei atitudini hotarate a autoritatii romaneti ii
vor recapata increderea in noi i in puterea noastra. Simtindu-se apoi la adapostul oricarei primejdii din afara sau dinanntru, vor inclina din nou balanta
fortelor morale 0 materiale de partea cea buna.
A rasa mai departe starea de lucruri de azi inseamna a fi obligati mai tarziu
a uza de forta pe teritoriul Basarabiei. 0 asemenea eventualitate ar slabi pe de
o parte in fata lumii prestigiul i dreptul nostru la acest pamant romanesc, iar
pe de alta ar lasa urine adanci in sufletele populatiei i ar putea procura Sovietelor pretextul dorit al unei interventii armate.
Reactionand insa la timp vom evita nu numai un pericol real ci chiar un
dureros proces de contiinta.
Inspector General de Armata
General de Divizie
(indescifrabil)
ANEXA 3
Un exemplar din manifestele comuniste
Frati ((Irani!
Burghezia stapanitoare, fabricantii, bancherii, moierii, cu politica lor banditeasca baga in cea mai mare mizerie 0 in datorie pe taranii saraci numai
pentru a sta ca trantorii care traiesc pe spinarea muncitorilor sa poata stoarce
www.dacoromanica.ro
286
ANEXE - FACSIMILE
cat mai multe milioane si din aceste milioane stoarse de la taranii saraci sa
facA gaze otrdvitoare, mitraliere, tunuri, tancuri si vase de razboi, ca si in anul
191,4 cand fabricantii, mosierii i bancherii au pornit inspre transee la moarte
sikur pe muncitorii de la sate si orase. Burghezia stapanitoare pregateste aceIasi macel contra Rusiei Sovietice care este prima si singura patrie a muncitorilor si a taranilor.
Pentru asta mareste impozitele i toate darile, ca sA poata cheltui cat mai
multe miliarde pentru aceste instrumente criminale. NumArul po1iiti1or si al
jandarmilor se inmulteste pe spinarea voastr. Si pentru asta daca voi taranii
saraci nu mai puteti plAti impozitele si cametele la banci, atunci va forteaza cu
jandarmii, cu baionetele platite de voi !!
Tovarcisi tarani!
SA ne organizam Ca sa putem lupta contra aranjamentului boieresc, contra
slugilor platiti (sic) ai boierilor, contra bandelor ofiteresti, contra popilor, con-
www.dacoromanica.ro
ANEXE
287
FACSIMILE
tra notarilor; ca sa putem lupta contra lor trebuie sa infiintdm comitete iirneti numai astfel putem castiga pamant fara plata, imprumut de la Stat far-
dobanda, samanta pentru semanat, impartirea uneltelor de plugarie fara bani 5i
pentru (sic) stergerea datoriilor i impozitelor. Orice sat trebuie sa organizeze
comitetul lui de lupta, care comitet sub conducerea Partidului Comunist trebuie s organizeze lupta taranilor, sa infiinteze blocul comun cu muncitorimea
de la fabrici i uzine, lupta pentru rasturnarea stapanirii boierilor pentru Guvernul muncitoresc i aranesc. Traiascal frontul comun al muncitorilor i taranilor de la sate!
ANEXA 4
Copie
De pe rapoartele autoritafilor
in-
www.dacoromanica.ro
288
ANEXE
FACSIMILE
Pe armenii i evreii din judet care nu adera la politica lor hortysta si care
indraznesc a se numi ca atari, ii persecuta cu diferite ocazii i acestia, mare parte fiind meseriasi i comercianti, decat sa fie boicotati de elementul secuiesc,
prefera sa-si exprime sentimentele de a fi i ei de origina unguri (sic).
Toate intreprinderile forestiere, comerciale i industriale din judet sunt in
mana ungurilor, evreilor si armenilor maghiarizati.
Functionarii de sub era maghiara, care din ura ce-i predomina fata de romani, nu au depus la timp jurmantul de fidelitate Statului roman, ocupg diferite functii pe la intreprinderile din judet.
Cand s-a resimtit criza financiara, in urma propagandei Partidului Maghiar
si a agitatorilor lor, mare parte din comercianti au cerut moratorii, far a fi cazul (sic).
Meseriasii i industriasii au depus brevetele i acum continua a lucra pe
sub ascuns, spre a fi scutiti de plata impozitelor calm Stat.
www.dacoromanica.ro
ANEXE
FACSIMILE
289
www.dacoromanica.ro
290
FACSIMILE
ANEXE
1..1,1,,
ct.le T , ..
1?
.TYYY
-ft
..,
1
rrrrtl
II
.i-W)-7,7m,
An.
74C)-.ele7
17.
-7frirY
'or
r12.00 ;WroWk
71. "F7-ty.--
-4
,177
;;-y-z...,
'LI
11.k
IO
-111
1-9
?12.-9-v? br-a
-;
1,
.41
tiih,
1::1
'
!....
1.
- ;
"'l-ksi
i-
lise
1::<1
I'l
e-
-.
:
" lii.
i
....'St
Y' '
.i
al.14
'
1!>,
,'
T..
t.1
,..6.1
:
,
........
Anexa V
www.dacoromanica.ro
291
FACSIMILE
ANEXE
......-
ir
12'2f
.ss!
,ii,,44 10 elm...4 7
Zoo e&S. le
)
`f
3141.4
'ne 1""':
44.1a7-164,.
leitteuce,
zla
12&ag,4 ila1J4
ay.- ital
, 9-ineek; e,,
,t,4
Aza,
/
lett
md<-0or-40riesie4,
e t144.4-:
Aus,444/ o frizArzel"-Aterle
G0,4-
e-4.--4
4,
, 04411'r4,
4-10/e47
.
1/11eq-ne.te,r Mogi
et
art
'Tadp:446
gatiti
t:Ikite moat- aimAynoae, 4:1204
0
fl( ,
wad
eau-
e4bynai"4 4.,;(1)-71 00
X ,;
ea -amid,
.,
e4
7'
ops-e-ou.
a .:.'ist'
cute/ , eati .0.-44.-tebz:44-Lialfil;-i, Ortelek."gr -07,1aLia-61;
g-d_k
, Ozei;te great ZgAtaitzetseh- Attu zat,
Rt.,.-ii ,dat.2.2-
0-sdit glee
41f
44_
fleirmadj Ail e d
1Pf g4-4T der. al foh
da." ezt,
, , she 4,1In liZ4411.4Zi
l'._
, eau,
1,6 /6:
9-04/107,4
.atua,-
tki"44-
0-kg-zet
aeed qa,
t&',
kg
,,
L .44:g-if
elfri.3g-/Ifv.--(4 hilt.;
cr.ut e
IC
hit'47- h-
died; et,
AZ
www.dacoromanica.ro
292
- FACSIMILE
ANEXE
ealc9z:e .Rbaf-esurocagY.
egirep -
d pizzzeiliff24,7014";14.
14 Lt 9 97,44e4;0,
071;ua1
1117,hrua
tox-A aaA 0,44,92.1
4ce t 0_14 ata oa (v44;',.au
t.z..th-nted,
143 nu /44
Kait-e4 gt Ore
, ed,ze ste
44 AILlAL 41
ow,
/41*
wa "now ,a6
27-0;,2,
fem. I-x44
yhedge, 7
_Awe,
1-0-" eil
la j,LiPeh JJ'aeao&-te4;i4Int
azeto.d
-
oz.
litt4
,eivegr;,
ge
vitiof; 44,4;
raid.
"wg,th,,e ed/tel,z4,34'utj-
oye-Sa.ik
i7?"
oq4tie-c4. jogot.Axag-40.
444;tAi ,
evil
44
f/
tuadt4 , a 4: Avou
ArZat.4..eaxi.2-7.
..,-
04101-0.g.
. aujit
Aifile4''
lr cw."Ne -a(
tat(;lir, if
1.17
www.dacoromanica.ro
Act
Le4,4_
044.,.,1
e?'-4
- FACSIMILE
ANEXE
Laerdtela 9.;,
Ma*
"44P-04-e-
(*al: Yiee.cit
044,w/0144f
44 it,
l'eal 9-zix /Jan 4. %;inz-,4os4
72.r4-
vatia00
ez,q/a
44.44,-
293
-Au, .1417;dtiee-,-
4,1 C-,4'
ice449,e7A --
04 "az,- tv.
ee/2.-4
Lvia-e-ctel ./Zi4 ethem;ve,./.1.2#- 9/..hureze,lui
--kga. /7;4
flag 4c oatea/u;
to-7,1ili,4c
Mslairsie
rt61.
ru'
grit.
oatatnaf.4..,- aet-4(.2(
,411,7
via44.44-1,4, avez,...- Patio
Jive-
',aid
,a,4- /alai
<
woo...
04)(71 at
a)101;(4)11tna. 9il,
1i07,771,.,,4k
(4,4earenoza
ofiumitie4 - id:4=ati
MOnaatalfAs2,4:
, ewe-
rif, ,riir
-/ja 4r.a,J4iit;
Adz-volt/
4/44,- e4.
(4 fri"441/#44t
41,4f/f.fok few..
ifek, 4a
a-e-gee4a?
chit
-iv
le Boyle si!e,e
ifiza; .1-cle.4',i2
www.dacoromanica.ro
294
FACSIMILE
ANEXE
tret (7.
aih, I
5-(1.(4'
&14,4,4,,z fro-
, 4;
A1401
&mead' I.
efr,
9z;,
t1Hzr-adni;,a11471ie4r-;',./jaie
at
.576
itlektuce
AS .1
A ki.44:
Itoea4
a la:24.
ik x4A-4.-
Are,-
a! Z t if
'
A-
idt;
of,e f 4164.,41..
A daezt,za hr
r_1e,14.9,
.4;44
r;ligizit,
' rpm
.45.744(4.;
, 4 .441;1444ZZA
OZ.
lati-greke
'
a (ka,e1.4
Lit,
ria/7_,7
Fre_solvezetv daziee,
_.
41.4
:.Z.11(fta
cza a 4 trbovi
t--
1- 0 i-vdA;ze
41}-
xea
.
suit; fie.
, c&t:4-670=1.--,
y-e-a-A4,1" Gda-141.1gA4-
ct-ald AilaPktfr/
kaa n./learA,
-It
.1404 -hit47re,eit.4"
ja
47"111 47 IZ C4aPefie
ArLi.LIZ
as idi A ifetiou, 4,
ad4* 1;u4
a al-al .
'Maud ./kuzi ?), Ai .ilfait.42-e.(.
/41chau..=-4
...
.I.1.4 h"^iblill,71
Pat
044,e4 pelf
.,
or%
O1es04-
t:
(fn.
t,
1 rbo,e4a4r,
----4-
Anexa VI
www.dacoromanica.ro
--
,t
4,
Jet -4i
295
FACSIMILE
ANEXE
011
ft*
& .01% ,0.01.....cck
.o CALaaataZ
Isr.f-r
4,14..Q.a.
ana-rnart.a,
AL...., tot.
.41,0.4f
Ada.
4.,ft; La,
.1*.
ctvron-a.to.
4.9 4...A.;.....e...t
_A2.;;(...011.fruem.44 41 0 Cfre....."446
fJOL
44
co, AA...2
I. 4
,ado.e eat
CO1.. .....4.04.e. At
CULt:. OLut.t.
ica 'Aiwa
.448..4TO
." ua.
;...
004.4;044;
44-444.4444 S.14.11,17;f44400.4.
trbs.
441,0.
.14 4.;.1., t.71,4.2
04. ;04.4.0.-..4
fvuolokat:d .41
1/,
.
AA1,12,
t4.4.
Q.A0t.e...f.: co..... 42
At
wri-?,-;4
te
.21;1,cZ .1,0.4.2
.4a,a.4
a.a.. fa 6,.zr,ari;
e a .04
cc ,na
4,
;..4a7
.c e
CAV-.011(.1.
y,E:
EL.;
____
.4...........e...e. te ThOlf.J40A
ecnn;
cl;i.....o.f.; AA
4 0: al
6-.1.v,1 Acj
0 ,:,,
tvl-v,a... ;m.6'4,
fiat. f
An. ............o.,;t ..t. a.. .e.......c.o.t ...A. .... 4%4...4 ..,;(,....... -RA .1t...41..... ,it.ir.
...e '
Al& 4;4..
l
.1.2 0.441E .
4414,4f Z..4
Iirlir.
-"cc, t4.4
..t.4.4,4,1, ;
t/ 4.1c," ano4...
1,04,11.
'Ns
t.
00,0-A.4. L
4. 4.
5f.:21,;:e0-... e
!IA: f at
j,kA4
Lk
110...cfuo,./...1./
e..g.
4.41, t
www.dacoromanica.ro
296
FACSIMILE
ANEXE
. .
:114 3
r,',
imq
.4,, 1,
ik e
P. le20/.......ck.
q.
wAtawa
d. ., ..............: et ...e.,
en ,... oi.
Oft r
:4
*44 t (..f iv., ca. c a 4.4. et 1.,W; 0...v-e 4 , ..e-faLc.c.:c<4 ..... A. p eta.: ern c in.., an .1-.;
11,..q.to
Arad
1,0: 01
.18.- 1/1 i
It 1,10.;
40.,7VV.
et
___.--
....
'
ol 1 to 4 ...re tangle. t :
. :
:.,
:
.
J. 4
:Yitc f
4A.A.a.4.
4C
0,--r-.1
<-47
et
-v-trr ruca-Ozt.cr...a..,
ew
_r-4^; n.4.4,..44.
a4 4A4
t419'
f-;4
A.4.0-11 e
o7U. ..--
'NW
411.:.CW1:
4...;
AtV14,c.fe .0
A..; ev,-;
..(14:0-011, ;#0
eA.
.0";
0-44
"4. da.-4
8pA4A""-Q
4.4hteinii4
1, :Xat'ai
Zet. 4.Cte.4141.1t
."uct+
.1.-
C1
es,- 4.4.d...,
eh.
. A6 , .4-4:z.,
'me-5
9.11-+
.1 a
1; Ito
f.4:44
lice ifr-tTne
uw.a., AetM244.4:et
n-mc4,; --44.4..44,4ck et
ty.A4.-...4.<44f;,47
4A
4 01 n.o4
4*
a4
-e.:"Yei' .4.
Otkoa-ke,_
l'oLe-;
c. cg,
d.A.4.44-.A.V.AAAA
At- tr..3,,,ucLck
-A411-,..42-ol.,4
/114 e
-kniv-1 /61.
TAA,,,,t;Iyam
H,-AAL2Z
i.
t 4114
ell". 4'4: e'
,nut...412.- 4A..4:QA;
leAlt.; air
et!i-.1.;4;4%-;)-
te
."A4,7:16.'"..:;- 4 (h. d
q e.4.4.4A.C1 OA:
Anexa VII
www.dacoromanica.ro
eA trci
4,11 4444,
niei41A;L...,4'
4,.
J.
INDICE
nume de persoane
ANGELESCU, C. dr. - 16, 139, 145,
165, 275
BUSLA, C. - 22
198
121, 268
CANTACUZINO, MARUCA - 19
CANTACUZINO, MIHAI - 33
CANTACUZINO, SABINA
171
CAPITANEANU, N.
BOCU, SEVER - 32
BRATASANU, PAVLICA - 90
115, 138
CATARGI, HENRY
234, 238
CICIO-POP, $TEFAN - 14
CIHODARIU:D. - 56
CIPAIANU, GH. - 274
www.dacoromanica.ro
298
COANDA, C.
IND ICE
CONSTANTINESCU, ATTA
78
CONSTANTINESCU, AL.
154, 199
CONSTANTINESCU, TANCRED
141, 181
COSTINESCU, EMIL
167
COSTACHESCU, NICOLAE
CUZA, A. C.
GAROFLID, C.
31,
130
GOGA, OCTAVIAN
88, 97
257
103
DAVILA, CITTA
DERUSSI, G.
nurne de persoane
DIMITRIU, C.
116
145, 147
DJUVARA, ALEXANDRU - 69
DOBRESCU, AUREL
HIOTT, CONSTANTIN
213
DJUVARA, MIRCEA
HITLER, ADOLF
270
IOANID, TILICA
76
205, 211
9, 258
DRAGOMIRESCU, PETRE
10, 45
DUMITRESCU, PUIU
15, 34,
HALIPPA, PANTELIMON
81, 258
15
241
INCULET, ION
275
19
76,
183, 249
IUCA, DIMITRIE
FAGETEL-SABAN
258
IUNIAN, GRIGORE
45, 129
JUVARA, ERNEST
61
33
FILIPESCU, GRIGORE
FILIPESCU, NICOLAE
9, 23, 106
69
KALINDERU, ION - 68
www.dacoromanica.ro
INDICE
LAHOVARI, SIMKY
25, 60
LAPEDATU, ION - 16
LUCASIEVICI, G. - 14, 34, 106
LUGOSIANU, ION
35, 51, 106,
258
LUPESCU, ELENA
240
299
flume de persoane
NEAMTU, C.
32
NEGULESCU, P. P. - 104
NICOLAE, Principe al Romaniei
26,
MADGEARU, VIRGIL
47, 258, 262
MAMULEA, ION
NITESCU, VOICU
70
OROMOLU, MIHAI
- 242, 278
MIHALACHE, ION - 15, 22, 25, 28,
31, 43, 46, 54, 81, 126, 197, 257,
MIRCESCU, LUDOVIC
011ESCU, NICOLAE
219, 227
OTULESCU, ALEXANDRU
PANGAL, JEAN
104
5,1, 80
200
53
152
273
225
OTETELESANU, ALEXANDRU
21, 258
129, 176
POPOVICI-TASCA, G. - 10
POTARCA, VIRGIL -
PRAGER, EMIL
15
- 195
PREZAN, CONSTANTIN
116, 120, 145, 277
RADUCANU, ION
www.dacoromanica.ro
107, 112,
300
37, 115,
132, 147, 159, 202, 205, 210,
TITULESCU, NICOLAE
SEVER, DAN
14, 258
STERE, CONSTANTIN
277
VACARESCU, ELENA -
SEICARU, PAMFIL - 78
203
VALLEANU, GH. - 88
XENI, CONSTANTIN
www.dacoromanica.ro
41
CUPRINS
Nota asupra editiei (de Stelian Neagoe)
MEMORI1,1926-1930
CAPITOLUL I
CAPITOLUL AL II-LEA
37
CAPITOLUL AL III-LEA
Tot chestiunea Carol Goga propune sh numim pe Regina, Regind de-a binelea Moartea lui Alecu Constantinescu Dorinta
national-taraniVilor de intelegere cu Bratianu Raspunsul lui
Bratianu Bratianu ma pofteqte in Partidul Liberal, aman hotararea mea intelegerea intre Bratianu i nationa'l-taraniti nu s-a
putut face Atitudinea mea i a prietenilor mei Sdptdmdna Politicd Ghiveciul national Ma lamuresc cu Bratianu si-I asigur
de tot concursul meu Situatia politica in ianuarie 1927
www.dacoromanica.ro
75
302
CUPRINS
CAPITOLUL AL IV-LEA
93
CAPITOLUL AL V-LEA
138
Demisia Guvernului 8tirbei Constituirea Ministerului Bratianu pentru alegeri Cearta liberalilor Al doilea juramant la
Scrovite La Regina Maria Pertractari cu perechea Prezan
Paul Angelescu Al. Perieteanu subsecretar de Stat Alegerile
Neamtu Convin cu Ionel i cu Vintila Bratianu despre inaptuirea stabilizarii monetare Cum a fost infaptuita stabilizarea
Padurile basarabene Rist i portofoliul putred Masoneria
Americana i imprumutul
CAPITOLUL AL VI-LEA
157 .
CAPITOLUL AL VII-LEA
Activitatea mea la Ministerul Agriculturii
Alexandru Otulescu Reactia lui Vintila
Procesul Budaki ai
CAPITOLUL AL VIII-LEA
www.dacoromanica.ro
176
202
CUPRINS
303
in Romania Strangerea raporturilor cu Polonia Primul scandal al Printului Nicolae Titulescu i presa straina Ma apara liberalii Afacerea Carol in legatura cu Partidul National-Taranist intrunirea de la Alba Iulia Incoerenta Familiei Regale
CAPITOLUL AL IX-LEA
253
FACSIMILE
INDICE
nume de persoane
www.dacoromanica.ro
297
ADISAN
La.7.4
Departamentul editorial
.../~0111/1
1F
M111
Bueuresti
Str. Lizennu nr..15A, sect.
Ratelf UM
LI
Ccishan gutiltsint
www.dacoromanica.ro
ISTORIE &POLITICA
DOCUMENTE
OFICIALE
ISBN 97V96599-99
s-,4
/ ,1 3
RI
IZVOARE
NARATIVE
/
-
www.dacoromanica.ro