Sunteți pe pagina 1din 306

or

CONSTANTIN
ARGETOIANU
4!

F.

mem ru
EDI:TURA

MACHIAVELLI
www.dacoromanica.ro
,

CONSTANTIN ARGETOIANU

MEMORII
vol. VIII

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN ARGETOIANU

MEMORII
PENTRU CEI DE MAINE

Amintiri din vremea celor de ieri


Volumul al VIII-Iea
Partea a VII-a (1926-1930)

Editie i indice
de

STELIAN NEAGOE

EDITURA MACHIAVELLI
Bucurqti, 1997

www.dacoromanica.ro

Colectia

ISTORIE & POLITICA


este coordonat5
de
STELIAN NEAGOE

Toate drepturile pentru tipkirea


acestei editii apartin in exclusivitate

EDITURII MACHIAVELLI
BucumtiI, B-dul Banu Manta nr. 22

ISBN 973-96599-9-9

www.dacoromanica.ro

NOTA ASUPRA EDITIEI

Volumul al VIII-lea din Amintirile" lui Constantin Argetoianu corespunde Pa-rill a VII-a, w cum a fost ea structurat de
eatre autor. Cronologic, memoriile incep in vara anului 1926, qi
se incheie in vara anului 1930.
In acest segment de timp istoric, scriitorul i analistul a evocat

o seama de evenimente majore din viata politica romaneasca.


Vom enumera, spre exemplificare, doar cateva. Fuziunea Partidului National (avand in frunte pe Iuliu Maniu, dar fra' N. Iorga i

fill C. Argetoianu) cu Partidul Taranesc (MihalacheStere). Informatii inedite i cuprinz5toare privind adev5rata boala (cancer)
a Regelui Ferdinand I al Romaniei, cum i evolutia acelui necru-

tator fel de a muri. Noile masuri guvernamentale luate fata de


uneltirile Pretendentului la Tron
Carol Caraiman. Intelegerea
Ionel Bratianu Constantin Argetoianu pentru trantirea Guyernului Al. Averescu (Caramida"). Cele 15 zile tranzitorii ale Guvernului Barbu Stirbei
povestite cu haz de ministrul agriculturii din acel Cabinet interimar. Ultimul Guvern liberal condus
de Ione! Bratianu, vazut de acelai ministru al agriculturii
C.
Argetoianu. Stabilizarea monetara privegheati de faimosul Rist.
Partidul National Liberal observat critic de Inca neinregimentatul
Argetoianu. Fulgertoarea moarte a lui Ionel Bratianu, care a dus
la schimbarea regimului politic in Romania. Opera" ministrului

agriculturii, devenit mai apoi i ad-interim la Externe, unde a


continuat activitatea lui Nicolae Titulescu referitoare la optantii
unguri i la pactul Kellog. Ultimele pagini trateaza despre slibiciunile Regentei, despre trecerea de la guvernarea liberala la cea
www.dacoromanica.ro

NOTA ASUPRA EDITIEI

national-taranista, alternante ale puterii asupra carora plana...


aeroplanul ex-Printului Carol...
Este multd substanti politica i destul smbure de istorie in
aceste Amintiri", Argetoianu a corectat sau a intregit date i fapte tiute din surse varii, insi de cele mai multe ori a adus ele-

mente complect noi, puncte de vedere originale (chiar daca suca


biective) asupra lumii interbelice de care at'ata s-a frecat"
sa folosim un cuvint drag memorialistului.
Sunt i in acest volum reuite portrete de oameni politici i de
barbati de Stat
cu umbrele i cu luminile lor. Eroul principal
al cartii este de data asta Ionel Bratianu, de care Argetoianu se
apropiase i se legase sincer in ultimii doi ani ai vietii Sfinxului
de la Florica de Arge.
Partea a VII-a a fost redactata de Constantin Argetoianu in
varatoamna anului 1943, dupi cum insui a consemnat cu oarecare obstinatie (vezi paginile 133, 178, 256 din prezentul volum).
In incheiere publicam Anexele
Facsimile, ap cum au fost
ele ordonate de autor. Anexele, in numar de patru, reproduc textele transcrise de Argetoianu. Cele trei documente facsimilate se
tiparesc in original.
Actul nostru editorial urmeaza cu fidelitate caietele-manuscrise argetoiene. Toate sublinierile, punctele de suspensie, precum
i toate notele de subsol apartin memorialistului.
STELIAN NEAGOE

www.dacoromanica.ro

MEMORII

www.dacoromanica.ro

Sat,cc

fra.7-

cfr-itg,t7-e.

ic,e.,-

lee,).-e gleA-01,-,-(-_

4-11,-e,A...

`f-

eVi-.1,4,..__ clfr..1.-4-1-

fri-ist,(..

rr-1_ 7 aL

Cd-4 -ICC

C4,---. a-i'we"2-4..t

A,-

471,--P"... 4.-- It-`rir?"2"

17144,...A

er"

ilLtlyi-j-ka
i.

k/(14-c,e

g_

-,

4.1

./,-.....<..... --/2cm.1-;R ..

al'A /

A-(-.--(.

; :,-(.--

,I.c-4......:,

9,-eA.,.,...c.L....e.... fAr....4..<4.4-c...1....- -/---c/1 .-c"),


-

fr

/.' kjt7jb

24-1 c.a..,
...

Yvt_tr; 4-eil-r

2-i/6/1--L.,-Q_

/G,

(11-.

2. e-1.t.9 14....:-..-

C-dLe.411--.;t-e,

az-isk4--tAk

gix_ yt--c-k- /72;c72L-A.

77k.e,..a..-,-

ttt-

2.11-c-A,A:a0

1.-c4crt-ZZ,

ac I-.

0 1 7 24 4 - 1 - 1 - . 4 2 ( . .

cp,erfc,

14.4,a1:::4,

.ka..<;,<.

( rcit

2i

A:

/N. 44-.

I--

' ._

,7

It. .y.-6--;.-

C.
www.dacoromanica.ro

_/

CAPITOLUL I

Situatia in Partidul National Caltorie in Olanda i in Belgia Reiau jugul in tar Agitatia din partide Viata la
Sinaia Maniu-mi comunich propunerea lui Mihalache

de fuziune Ma duc la Bucureti: intrevederi i pertractari Alegerile partiale i raportul de forte intre partide
Impktirea parerilor in Partidul National intrevedere
cu Duca Se vorbqte de sankatea Regelui

-o
Inapoiat de la Breasta i de la alegeri, am gsit partidul nostru in
acee* stare de deprimare in care-I lasasem. Numai ardelenii mai prin.
sesera ceva curaj de pe urma voturilor masive inregistrate peste munti.
Dar dibuiau i ei in intuneric i cautau o ieqire la lumina. Se bizuisera
pe mine, i eu dedesem faliment. Iorga facea mai mult decat oricand pe
nebunul, i nu dansul era omul care sa-i aduca la putere. Ceva trebuia
fkut, fie gi numai pentru a se da oamenilor o nou lozinca i incredere
in viitor. Printre ardeleni se formasera dou curente: unii, printre care cei

mai de vaza erau Vaida, Mihai Popovici, Aurel Dobrescu, popa Man
doreau o intelegere cu liberalii, singurii oameni serioi in materie de
guvernare altii (cei mai multi) cereau o fuziune cu taran4tii. Maniu
inclina de partea acestora din urma. Fotii tak4ti, carora li se dedesera
candidaturi proaste, aa incat nu se alesese nici unul, erau foarte suparati i cei mai multi dintre ei se indrumasera deja spre liberali. Grigore
Filipescu i Nolica Antonescu cochetau cu Averescu, gata sa se inscrie
in partiOul Boborului, devenit o sucursala" a Partidului Liberal.
lorga, care trecuse prin greutati mari electorale, era i mai acrit ca
inainte. Ironic, sarcastic, p1M de venin in manifesfarile sale verbale
nemulttimit de toti i de toate
cerea cu insistenta ca partidul sa-si
lamureasca situatia". Prin famurire" profetul de la Valeni intelegea

www.dacoromanica.ro

10

CONSTANTIN ARGETOIANU

inainte de toate sefia unicif in persoana sa, i urla dup5 un Congres.


Dar mai cerea sa se lamureasca" i atitudinea partidului fata de chestiunea Carol, fata de Rege i fata de Partidul pranesc, despre o colaborare cu care, voia din ce in ce mai putin s auda.
Partizanii mei erau resemnati i rabdatofi; unii ca Halanceanu, Meitani, Petre Dragomirescu etc. voiau ca i Vaida i prietenii sai o apropiere de liberali. Davila, Popovici-Taca i Ioanitescu impingeau cu

patima la o fuziune cu taranitii. Grupul meu atat de compact de la


Craiova, care intrunea desigur elementele cele mai distinse i mai cinstite din ora i din judet, i de care nu puteam sa nu tin seama nu voia
sa auda de o apropiere cu trnitii, i s-ar fi inteles mai repede cu liberalii, cu toata antipatia pe care o nutrea impotriva lui C. Neamtu, anostul i patimaul satrap liberal al Olteniei. Pe mine unul nu ma mai interesa nimic din cite se petreceau sau se planuiau in partid; zvrcolelile
prezentului ca i nadejdile viitorului ma lasau rece. Luptasem din rasputeri pentru constituirea Partidului National intr-un scop determinat.
Scopul nu fusese atins i conjunctura politica era de aa fel inc.& imposibilitatea de a-1 atinge in viitor aparea i mai vadita. In asemenea
conditii, instrumentul pe care-1 faurisem prin doua fuziuni consecutive
devenea inutil. Pentru mine cel putin, caci o indrumare spre scopuri noi
prin savrirea unei a treia fuziuni, putea fi incercata de altii, dar nu de
mine. 0 fuziune intre Partidul National i Partidul Taranesc se contura
din ce in ce mai probabila ca singura solutie logica pentru inmanunchierea fortelor democratice romneti. Pe mine insa nu ma interesau
fortele democratice in ideologia i in metodele carora nu aveam nici o
incredere pe mine ma interesau posibilitatile de guvernare i de executare a unui program constructiv. Crezusem ca ma voi putea ridica
pana la Guvern pe aripile democratiei, i aripile democratiei se rupsesera. Altii puteau incerca noi zboruri, eu nu: eram un prabuit, i pea"buit intelegeam sa rarnai, sprijinit pe crji, pad la vindecare. Tot ce

puteam face era sa ramin in partid ca soldat indiferent atit timp cat
partidul nu se va indrurna spre scopuri incompatibile cu convingerile
mele i nu se va asocia cu oameni alaturi de care
un scop imediat de
atins fiind exclus
nu aveam ce cauta. i fiindca sufletete nu mai
aveam nici o legatura cu electoralii" care prin forta lucrurilor luasera
conducerea partidului, ateptam ;Cara' nici o emotie evenimentele, care,
nu ma indoiam, ma vor sili la o noua despartire politica. i fiindca
nu-mi placea s inel pe altii dupa cum nu-mi plcea s5 ma inele altii,

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

11

am cerut si eu, ca si Iorga dar cu totul in alt scop, o kimurire a situatiei.


Pe prietenii care veneau s5-mi cear instructii, si care au binevoit s5 le
asculte, i-am rugat s astepte p5n5 in toamnk convins ca pAn5 atunci
toate se vor larnuri pe deplin. Dup o serie de convorbiri avute in cursul
iunii iunie cu Maniu, cu Iorga, cu Mihai Popovici si cu rnai toti fruntasii partidului
intrevederi in care am ascultat mai mult deck am
vorbit
dup5 o sedint5 a Delegatiei Permanente in care s-a bOtut apa
in piuk dupa ce am cerut celor doi sefi ai partidului de toti mult dorita

lamurire", am plecat in ziva de 5 iulie in strainatate, pentru o mai


lunga vacant5,15sand lucrurile sO se aseze" in lipsa mea.

Am inceput printr-o cur la Marienbad unde am ajuns in ziva de 7


iulie si am stat pan5 la 1 august. Departe de orice preocupare politick
au fost pentru mine 23 de zile de perfecta odihn5 a nervilor. M-arn intremat at:at de bine incat mi-a revenit pofta sa v5d lucruri frurnoase in
locul mutrelor Ioanitestilor Si Severdanilor nostri autohtoni. Si am pornit-o spre Belgia i Olanda. Nu pusesem niciodat5 piciorul in Olanda
pe care nu o cunosteam decat din cArti si din panzele pictorilor sbi,
raspOndite prin muzeele Europei
iar prin Belgia trecusem" de vreo
2-3 ori oprindu-mO foarte putin timp in Bruxelles si Liege. Ca bOiat de
16 ani, mai facusem un sezon" la Ostanda, in 1887...
Marienbadul fOcand parte din deplasrile rationale" pentru intretinerea sOnOtatii
mi-am acordat calOtoria de 15 zile prin 'raffle de Jos
ca o rsplat pentru toate amOraciunile prin care trecusem, fOr nici o
vin5 din partea mea...
Am pOrOsit Marienbadul in ziva de 1 august si rn-am dus de-a dreptul la Amsterdam, prin Leipzig, Hanovra si Miinster fr`a s5 ma opresc.
Pe cat in-a incintat drumul de la granital pin6 dincolo de Utrecht,
c5ci trenul a trecut printr-o neintrerupt serie de grdini spilcuite si nurnai flori, pe atit rn-a deceptionat Amsterdamul, despre care-mi facusem o idee mai bunO. Vorbesc de prima irnpresie pe care de altrninteri
au corectat-o cele urmatoare. Mai intai n-am gOsit loc in hotelurile
bune si a trebuit sO ma multumesc cu unul de clasa a treia, nu departe
de gar. Nu pot suferi hotelurile proaste sau mediocre, imi stricO cheful, si am oroare de vecinOt5tile garilor in orasele vechi,
dinamismul
modern al garilor stric5nd armonia cldirilor imbatrnite. Insolente,
I Am intrat in Olanda prin Bentheim.

www.dacoromanica.ro

12

CONSTANTIN ARGETOIANU

zgomotoase i pline de miFare, Of-He sunt lipsite de viat5 sufleteasc5


i tulbur5 degeaba iinitea caselor de prin imprejur, care, in imobilitatea lor secular pstreaz5 amintirea atator generatii, cu urmele lor de
necazuri i de plkeri. Din camera mea inconfortabil5 auzeam locomotivele uierand toat5 noaptea i uieratul lor-mi tulbura gandurile ispitite de frumusetea graachturilor"1 i a minunilor inchise prin muzee.
Apoi, o viat5 intreag5 auzisem i citisem despre cur5tenia olandezA
si putine orw mi s-au infatipt mai murdare i mai imputite ca Amsterdamul de august. Canalele acestei Venetii septentrionale miroase de
tr5snesc; gunoaie de tot felul plutesc pe o ap5 verzuie i st5tut5 fetid5
0 ea. Str5zile erau destul de bine intretinute, dar pe lang5 ale orwlor
germane p5reau neingrijite i murdare. Nu apreciez prea mult orasele
spilcuite, cu str5zile sp5late cu s5pun, i am preferat totdeauna meticu-

loasei ediliti netrite0i laisseraller"-ul plin de viat5 al oraelor italiene i franceze


dar in Olanda ma ateptam la excese de cur5tenie,
fiindc5 aa ma obimuisem o viata intreag6 s5 o cred, i faptul c5 in

locul acestor excese am dat de gramezi de gunoi neridicat i de ape imputite, rn-a dezamagit.
De altminteri Olanda e o Ora care nu se ard din primul moment
e
o Ora care nu-i place sa fie violata. Cu Olanda trebuie sa stai de vorba,
s te iei bine, s5 te apropii incetul cu incetul
s5 te ob4nuie0i i s5 te

familiarizezi cu ea. Numai atunci Ii simti farmecul. Altfel, morile de


vant, nesfapitele florarii" (sere) menite sa adaposteasc5 garoafe i lalele, vacile imobile pe holders"-uri, bicicletele pe oselele bazaltate,
lepurile pe canale i tramvaiele care alearg5 de la un ora la altul2 , par
decoruri nth' viat5 sau jucarii pe care uria0i din pove0i le-ar fi scos
din cutii i le-ar fi aezat pentni distractia progeniturii lor, pe camp.
N-am inceput sd sinu Olanda deca in ziva in care am parasit-o, opt zile
dup5 ce i-am calcat pentru prima data p5mantul...
Calatoria mea nu fusese preg5tit, fusese o improvizare de ultimul
moment, i pada in ultimul moment ezitasem intre Olanda i Londra,
amandou necunoscute pentru mine
0 nu m5 gandisem la o adevrat5 calatorie ci numai la o raft:5 de recunoa0ere; adevrata cMatorie,
I Numele canalurilor ce strabat tot orasul.
2 Orasele olandeze sunt foarte apropiate unele de altele. Locuitorii din Haga pot
merge la teatru in Amsterdam, iar cei din Harlerii, de pilda, pot lua aperitivul la Leyda,
dejuna la Rotterdam si pot fi mnapoiai acas pentru siesta" de dupd masfi...

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

13

pentru care nu aveam nici vreme nici parale, rAmfinfind s o fac altA
datA...

in opt zile cit am stat in Olanda, am consacrat cfite dou5 zile Amsterdamului qi Hag Ai, iar in restul de patru zile am vAzut Enckhuizen,
Haarlem, Leyda, Utrecht, Delft i Rotterdam. Date find distantele mici,
am vizitat qi ate doug orase pe zi. Ba intr-o zi chiar trei: Rotterdam,
Delft i Leyda. Nu voi transcrie aici impresiile mele, find foarte grAbit
sA mA inapoiez la dl. Iuliu Maniu. MA voi multumi sA insemnez ce mi-a
rAmas mai adanc intipArit in minte, pentru a pune pe cei ce vor citi
aceste Amintiri" pe calea cea bunA qi a le semnala ce trehuie sa vadA
dacA cumva ar merge in Olanda i ar mai gasi lucrurile la locul lor
date find imprejurArile de azi1. La Amsterdam, la Ryksmuseum, Rembrandt (mai ales Rondul de noapte", formidabil); la Haarlem tot ce a
zugrAvit Franz Hals; la Haga, intreg Moritzhuis"-ul, in care tot e de

prim ordin, de la peisaje la portrete treand prin Rembrandt care cuprinde intreg sufletul omenesc. La Leyda, Muzeul Egiptean, unul din
cele mai interesante din Europa. in afarA de muzee, mult pitoresc i nimic de mna intfii. Graachturile din Amsterdam, catedrala din Utrecht,
ateva case vechi mai ales in Delft, in Rotterdam, in Utrecht
i incolo canalele, i iarA0 canalele, cu nesfar0ta lor poezie... Si sA nu uite
cAlAtorul care va alca in Haga sA manance la hotel Royal, unul din cele mai bune restaurante din lume, dacA va mai fi existfind!
Cu aceea0 iutealA ca prin Olanda am trecut prin Belgia. Am vizitat
la Anvers, altminteri ora banal, Muzeul Plantin, unic in felul sAu. Casa
i atelierul ilustrului tipograf Plantin au fost transformate in muzeu, mentinndu-se tot caracterul clAdirii i incAperilor din timpul secolului al
XVI-lea. in acest delicios local a fost gazduita o remarcabilA colectie
de incunabile i tipArituri vechi, cum greu se mai vAd aiurea. Toate bibliile din primele tipArituri, inclusiv a lui Gutemberg, se gAsesc acolo.
Pentru amatorii de tipArituri, casa Plantin la Anvers, e raiul pe pAmant.
Oraul Gand, mi-a fosto plAcutA surprindere
0 Bruges, o deceptie. La Gand, perspectiva pietei pe care se ridicA bisericile Saint Bavon,
Saint Nicolas gi turnul zis Beffroi e o minune, i o minune e i vederea
malului drept al rfiului Lys cu vechile case ce-0 efisfrang armonioasele
linii in oglinda apelor. Ce sA mai spun de minunatul poliptic din biserica Saint Bavon datorit penelului fratilor Van Eyck? Mfina omului nu a
Scris in plin razboi

cu Olanda ocupatA i bombardatA!

www.dacoromanica.ro

14

CONSTANTIN ARGETOIANU

ajuns decat rareori la o asemenea perfectie. Biserica in ea ins.* e un


model des5vdpit al goticului din veacul al XIV-lea.
Bruges, Bruges-La-Morte", cfintat5 de Rodenbach i de atatia
poeti, cere probabil i ea o mai prelungita initiere. Ce am vAzut in cteva ceasuri, de la Beguinage" la Hotel de Ville" trecand prin canalurile care erpuiesc de-a lungul zidurilor seculare, rn-a lAsat rece. Mai
ales Beguinage"-ul. M-am crezut la mn5stirea Pas5rea... Ma Ondesc la stil, bineinteles. Dar: ingenunchi in fata rninunii cunoscute sub
numele de chsse de Sainte Ursule"
o caseta dreptunghiulara cu
peretii pictati de Mem ling! Al5turi de polipticul fratilor Van Eyck din
Gand, e una din cele dou5 splendori ale co1ii flamande. Si aici arta a
ajuns la o des5varOta perfectiune...
Dupa o zi la Bruxelles (o mas5 cu Henry Catargi la Couteau d'Argent"
o minune i ea , alta la Filet de sole", pared' i mai bun5),
dup cateva ceasuri la Luxemburg, subprefectur suveran5 cu Dinastie
i tout a l'egout", dup5 24 de ore la Metz (ora a crei infat4are a eamas francez5 cu toata ocupatia german5 de o jum5tate de veac, qi unde
am gasit cu emotie urmele tata-meu, elev la Foala de Aplicatiune de
Artilerie i Geniu de pe timpul celui de-al Doi lea Imperiu), dui:4 cateva
ceasuri la Strassbourg, dup5 36 de ore la Viena am sosit in ziva de
19 august la Sinaia i mi-am reluat jugul. Rasuflasem ase saptamfini
dar ca i viata, placerile sunt scurte, mult mai scurte chiar
i din
n eferic ire

decat v iata!

La Sinaia ma ateaptau Citta Davila *i Popovici-TaF5, care rn-au


pus in curent cu cele intamplate in lipsa mea
adic5 cu mai nimic.
National4tii reg5teni de mina a doua luaser5 pe ici pe colea contact cu
liberalii, dar negocierile nu trecuser de nivelul lor. Printre ardeleni,
Vaida, Mihai Popovici, Cicio Pop, Sever Dan, Aurel Dobrescu, popa
Man, continuau s5 se agite i ei pentru o asemenea intelegere, dar discip1inati,15sau initiativa lui Maniu. Acesta nu-i deschisese sufletul nim5nui, dar cei in contact cu dnsul 11 considerau catigat pentru o fuziune cu Partidul Taranesc. Iorga, retras la Vleni, fuhnina imporriva
t5r5n4ti1or i a lui Maniu, se indeletnicea numai cu Universitatea lui
Populara, i declara ch indata dup inchiderea cursurilor, va cere imperios qefia partidului. Sosirea mea era ateptat5 cu nerabdare, pretindeau
Davila i TaF5., ca sa impac lucrurile in partid qi s5 lamuresc situatia
cu Maniu. Am mai aflat prin cei doi prieteni ai mei Ca se incheiase cu

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

15

tar5nistii o intelegere pentru alegerile partiale ce urmau s aiba loc in


luna septembrie, fixandu-se patru candidaturi nationale (Lascu la Bihor,
Pelivan la Chisinau, Georgescu-Barlad la Tutova si G. Lucasievici la Galati pentru locul de senator al Camerelor Agricole) si patru candidaturi
taraniste (Potarca la Valcea, Pan. Halippa la Ilfov, Raducanu la Ialomita
Pompiliu loanitescu la Buzau). Pentru rezolvarea definitiva a crizei,
Davila nu vedea deck o fuziune cu taranistii
dar Popovici-Tasca era
mai rezervat in aceasta privinta.

Indata dup sosirea mea la Sinaia am primit vizitele lui Mirto si a


gazetarului Nedelea, de la Adevdrul. Mirto, purtatorul de cuvant al lui
Mihalache a venit sa-mi spuna c ei, taranistii, vor fuziunea cu noi
numaidecat, si ea' se bizuiau pe mine ca sa silesc pe Maniu sa iasa din
rezerva si nehotararea sa. Ca sa ma castige pentru ideea fuziunii, i sa
ma ademeneasca, Mirto mi-a soptit: Nu stii cat te apreciem noi, tinerii
din Partidul Taranesc si nu-ti dai seama ce rol insemnat vei fi chemat
sa joci in partidul fuzionat!"
Draga Mirto, dup experientele facute, imi dau seama de toate
am replicat eu
dar las-mi tin ragaz de cateva zile ca sa ma orientez. Nici n-am vazut pe Maniu..."
Nedelea venise dup un interviu. Cine-si mai aduce aminte de domnul Nedelea, porecla sub care se ascundea jidanul Nadler? Si totusi
domnul Nedelea a avut momentul lui de celebritate, si a fost cel mai
iscusit interviewer" al presei romane. Tip interesant de arivist jidovesc, primea cu aceeasi bunavointa o idee ce i se arunca in fata ca un
picior in partea opusa. Din zdrenturos si impusca-franc ajunsese in
cativa ani gentleman cu pantaloni de flanela cu dunga, cu cam* curata si cu pantofi imaculati albiti cu creta. II descoperise Petrovici la
Adevdrul unde facea toate rneseriile si-I numise in 1921 sef de cabinet
la Ministerul Lucrarilor Publice pe care-1 detinea. Dupa caderea Ministerului Averescu, s-a inapoiat la Adevdrul cu rangul de reporter
politic si o viata nou a inceput pentru dansul. A inghitit injuraturi la
Capsa, tuici si pelinuri la Mircea; a stat de capul oamenilor si dat afara
din Ministere pe us, si-a pandit victima pe trotuar. Ignorant, analfabet
chiar, nu se da inapoi de la inteipretarile celor mai spinoase probleme
si spovedea" cu un nemaipomenit tupeu vedetele indigene si straine in
treacat prin Bucuresti. 0 rnunca atat de incordat merita o recompensa,
si Nedelea a primit-o in persoana fiicei cuconasului" Schwartz, bogatul
proprietar al firmei Socec-Galleries Lafayette" si al celui mai impor-

www.dacoromanica.ro

16

CONSTANTIN ARGETOIANU

tant grajd de curse! Si astfel a ajuns i Nedelea coconas", om cu frac


si cu pantaloni albi...
Ca s scap de dansul i-am dat cateva randuri care mi-au servit s5
cu portret pudezmint in modul cel mai categoric un lung articol
blicat in Politica lui Hefter in preziva sosirii mele, articol in care eram
salutat ca seful miscarii fasciste" (!!) in Romania...
Dupa cum se vede, evenimentele nu ma demonetizasera complect, si
cu tot falimentul munch mele de doi ani, cercurile politice" tot se mai
interesau de rabufnelile mele. Mi-a confirmat-o i vechrul meu, doftorul Angelescu care a venit si el la mine, cum a aflat c5 am sosit: Mk
liberalii trebuie s5 fuzioneze numaidecat cu voi!..."
au fost primele
lui cuvinte si apoi mi-a l5murit gandul s5u. Era dezl5ntuit contra Guvernului. Nu putea sa uite urgia alegerilor de la Buz5u, unde omul lui,
candidatul Nestor, fusese b5tut ingrozitor si nu putuse ptrunde pada' la
sectia lui de vot. Cele dou partide trebuiau s5 fuzioneze i s5 inceap5
irnediat o campanie de rasturnare pe tema ideii nationale, c5ci Goga
dedese scolile din Ardeal prada ungurilor... E pr5p5d, ma, e prap5d...",
tot ingana bietul doctor! Leonte Moldoveanu care venise cu dansul, a
riscat un dar nu vor ardelenii" discret, la care eu am adugat un: dar
vor liberalii?" la care Angelescu a raspuns: Vor, ma, vor i unii si altii, am vorbit eu cu ei, dar nu indfaznesc s5 ia taurul de coarne! Trebuie
s5-1 iei tu, numai tu poti s-1 iei!" Dup5 cum se vede reputatia mea de
irnblanzitor de flare_ politice, era inca intact5!
In Guvern, dou5 luni dup5 alegeri, situatia departe de a se consolida, devenise din cele mai precare. Tutela liberal5 era mai ap5s5toare ca
la inceput. Ion Lapedatu la Finante, era observatorul si agentul lui Vintila Br5tianu
de pe alta parte Garoflid la Agricultura si Manoilescu
subsecretar de Stat la Finante, erau adversari neimp5cati, dar i nel5muriti, ai politicii vintiliste si reprezentau curentele noi economice si
fmanciare
dar le reprezentau f5r vlag5 i far5 vreun plan de acti-

une, find si unul si altul lipsiti de spirit de continuitate in idei, si de


caracter. Ceilalti ministri rumegau Iinitii la iesle, si se c5sneau s6 fie
si pe placul lui Averescu si pe al lui Bratianu
adic6 pe al lui Goga si
pe al lui Alecu Constantinescu-Porcu. Plecarea generalului Averescu
in concediu a pus in lumina dependenta Guvemului de atotputemicia

Br5tieni1or. Garoflid find cel mai vechi ministru, urma sa fie, dup5
uzantele constitutionale, inlocuitorul generalului absent, in calitate de

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

17

prim-ministru interimar. Lui Vinti1 5 Bfatianu i-a fost ins5 team5 pfin5
si de activitatea interimarr a lui Garoflid i n-a 15sat pe Averescu s6

p5r5seasc5 tara pin5 ce n-a nurnit pe generalul Coand5 ministru ard


portofoliu, ca s5 preia dfinsul presedintia Consiliului, in calitatea sa de
fost prim-ministru. Coand5 a fost adus val-vartej din Bretania (Franta),
unde-si petrecea vacantele in sfinul familieit, far sA se gfindeasca c
tara era in pericol i c5 avea nevoie de dnsul ca s5 fie sa1vat5! Deeretul generalului Coand a fost semnat de Rege la Vichy, unde i-a fost
prezentat de tovar5sul sau de cur5 Alecu Constantinescu! Pe lang6 c
era caraghioask numirea lui Coand5 a mai fost i ilegalk fiindc5 noul
ministru n-a putut depune jur5mfintul in fata Suveranului, precum prevedea legea, ci I-a depus in fata Consiliului de Ministri insrcinat in
lipsa Regelui numai cu expedierea provizorie a actelor de guvern5mint.
Tutela liberal5 a mai aparut si sub alt aspect intr-o chestiune de1icat5
de minuire de fonduri. Partidul Poporului r5m5sese dator din alegeri
vreo 1 6 milioane lei (excusez du peu"!), cheltuieli r5mase in sarcina
ilustrilor partizani si a cfitorva organizatii. Averescu Ii dedese cuvantul c5 va desp5gubi pe cei interesati din binecuvfintatele fonduri O.P.2
si in acest scop presedintia Consiliului redactase dou5 jurnale de deschidere de credite, unul de 12 milioane si altul de 7. TO ministrii au
semnat jurnalele, afar5 de unul al Finantelor! Dl. Lapedatu, surd la
toate insistentele colegilor, de piatr5 fata de ademenirile lui Averescu,
n-a putut fi miscat. Primul ministru a luat atunci o hotrfire supreni5 si
uti15: a trimis pe Goga la Vintil5 Br5tianu s5-1 roage s5 dea un telefon" lui Lapedatu! Vintil a fost induplecat, telefonul a fost dat, si Lapedatu 4-a executat!

Conjunctura politic5 nu mi-a parut de natur5 s5 cear prezenta mea


urgent5 la Bucuresti, i mi-am ing5duit in consecint5 inch citeva zile
de r5gaz la Sinaia, unde vremea era frumoas5 i animatie destura. Centrul miscrii rnondene" era golful de la Poiana Tapului, instalat pe un
mal deasupra liniei ferate
golful a carei existent5 se datora neobositelor str5duinti ale lui Mimi Plesnilk distinsul fost diplomat de la Helsinki, si generozit5tii Casei Regale care pusese terenul la dispozitia d-lui
Avea o fat5 mritat dup un francez foarte bogat, Hbert.

2 Ale Ordinei Publice"...

www.dacoromanica.ro

18

CONSTANTIN ARGETOIANU

Mimi. Se constituise o asociatie pe care zisul Mimi o prezida zgomotos; de dimineata pan5 seara era la fata locului", controlnd si injurand personalul. Dar dintre buzele lui umflate ca dou5 lipitori nu ieseau
numai injur5turi, ci i sfaturi si axiome sportive pe care acest negru cu
piele alb5 le l5sa s cad5 asupra coconetului indiferent. Multumit5 lui,
casa clubului", o constructie de lemn simpatick cu vestiar, cu o sa1 5
de rnncare, cu o prisp5 umbrit5 si cu o buc5t5rie
era foarte bine tinuta. Un francez1 da lectii de golf, si nevasta lui, buc5t5reasa eminent5
gkea de minune dejunuri i prnzuri, simple dar suculente. Prispa si
peluza dinaintea prispei erau pline de lume de dimineata pan5 seara
de lume simandicoas5 venit5 de la Sinaia si de pe toat5 Valea Prahovei.
Erau acolo in permanent5, ca i cind ar fi fost angajate cu ziva, fete frumoase ca Marie-Angela Polizu, Ella Manu (fiica deplorabilului Comsa, sotia lui Henry Manu2), soru-sa Gong m5ritat5 cu Jean Niculescu si
in asteptarea pfabusirii sale in bratele jidanului Litman. Mai erau si
altele, de tot soiul
tout Sinaia" cum ar fi zis Claymoor cu 40 de ani
inainte
dar regina locului era frumoasa intre frumoase Rose Nanu,
fiica unui ministru mexican la Berlin si la Londra3, si sotia lui Fred
Nanu, fiul diplomatului, diplomat si el. Rose Nanu era una din cele mai
pl5cute aparitii ce se puteau ivi in calea omului: avea tot
figur,
talie, zmbet si un farmec nespus ce fascina pe loc, orice b5rbat. Alergau de altminteri toti dup5 d'insa cu limba scoas. Urin5rit5 pas cu pas
de Alexandru Zanescu tatal si de Paul Thnescu, fiul, de Nicu Lahovari
zis Tzotzoi, de Henri Manu, de Citta Davila
et j' en passe" ca o
c5tea in cldur de o hait de dul5i, divina" calca cu indiferenta si cu
pasi de zeit5 green"-urile lui Mimi in timp ce tristul si ireprosabilul
gentleman Fred Nanu, sot gelos dar resemnat, plimba mai la o parte o
javr l5loas5 si spurcat. Divina avea ins5 un cusur: bea de stingea pamantul: la mas5 bea tuica cu paharul mare, in loc de apa! Aceste excese
au dus-o uncle trebuiau s o duce, la spital
adica la sanatoriu, in
I Andr La Maison.
2 Care dup5 moartea acestuia urma sa se casatoreasc5 cu Puiu Dumitrescu, favoritul Regelui Carol al II-lea.
3 Cunoscutul Covarubia.
13autura a dat-o gata pe frumoasa Rose Nanu, in cativa ani, fiziceste si moraliceste. Dupa ce s-a despartit de Fred Nanu care n-a mai putut suferi excesele ei, a dus
cativa ani o viald destrabalatd, a ratat pe Ducele de Westminster, a trait cu Bernhehn
celebrul i scarbosul autor dramatic parizian, s-a sinucis pentru el, si a sfarsit la Dangeni, sotia lui I. Mavrocordat.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

19

Bucuresti. In zilele care au precedat plecarii ei, haita care se tinea dup

dansa s-a intristat atat de rau 'Inca sta gata s plnga si sa-si puna
cenusa in cap. Privindu-i, un glutriet a exclamat: Les derniers jours de
Pompez-y!"...
Tot acolo la golf am avut onoarea" sa vad pentru prima data fata
unsuroas, nasul talat intr-o felie de bostan si parul muiat in galbenus
de ou al scdrbei in dou picioare strmbe care a devenit dupa cfitiva
ani madama Doletti-Princesse Nicolas, dar care pe atunci era numai
Tohan-Saveanu sadea.
Printre cei ce nu se inv5rteau decat intre Palace-Hotel si Casino
mi-au ramas intiparite in minte chipurile lui Poulet Ghical cu capul lui
de nap, al lui Xeni banal si trivial (insotit fie de doctorul DumitrescuBraila, fie de Stelian Popescu, oaspetii lui in vila doctorului Stoicescu
pe care o cumparase si o renovase), al fratilor Romalo (Georges si Tibica, doi betivi imparatesti), al junelui Trixi Mironescu minor alcoolic,
al lui Tabacovici, copoi vesnic in cautare de vanat, al lui Grigore Duca,
ieratic ca o icoana ruseasca de duzina, al lui Nicu Chirculescu, bleg ca
un vitel si alte cateva. Dar nici una nu era mai impresionanta ca mutra
lui Zara, Laurentiu. Chel, cu barba lui neagra taiata in lemn, aparea,
disparea si aparea iatai f5ra sii spuna o vorba, multumindu-se sa yesteased' prin simpla lui aparitie cele mai negre catastrofe. Nu se schimbase nimic in el, inlemnise in vreme, era acelasi ca zece ani inainte
cnd 11 intilneam in cteva case prietene din Bucuresti si-1 vesteau copiii tipind speriati: Mama, mama, vine cosarul!" Cu toata inf54isarea
lui sinistra, Zara ini-a fost totdeauna simpatic, caci imi reamintea din
tinerete, de la Paris, un tip de la Olympia care aprindea chibrituri frecndu-le pe propria lui barba.
In afara de aceasta plebuscarie ambulanta din centru i fara sa se
amestece cu dinsa, mai petreceau vara aceea la Sinaia Familia Princiara
si Regina Sofia a Greciei, Principesa Maruca Cantacuzino, Principesa
Eufrosina Ghica, zisa Ripilica", vaduva lui Alexandru Eforul si mama
lui Poulet. Dar toate aceste inalte dame nu se aratau; Principesele Regale nu ieseau din ocolul Pelesului dee& in fuga automobilelor, Printesa ipilica urca si cobora toata ziva muntii2 ca pocainta pentru pacatele
tineretii ei
iar Printesa Maruca se ascundea in Luminisul" lui Enescu, vila Maestrului pe poalele Cumpatului...
.

Fiul lui Alexandru Ghica, Eforul.


2 Si a dus aceast viata, in fiecare vara pang la Varsta de peste 80 de ani.

www.dacoromanica.ro

20

CONSTANTIN ARGETOIANU

Ca omul nth' treab5, ma plimbam peste tot. Colindam dimineMa


muntii unde intalneam pe Sipilica sau pe Principe le Mihai, purtat intr-o
carucioara si convalescent dup5 un tratament antirabic, caci II muscase
un caine turbat cu o lun5 inainte
hoinaream la ora aperitivului in jurul Palace-ului, ma intindeam la soarele dupa-amiezei pe iarba golfului,

ascultam seara pe Enescu evocand pe Wagner la pian. caci eram din


putinii favorizati cu prietenia Printesei Maruca...
Si in ziva de 21 august am facut si o dubla excursie. Am luat dejunul
iar &JO masa am impins-o impreun5 cu nevasla Brasov, la Stirbei
ta-mea si cu Anie Z5nescu 1)&15 la contele Mikes la ZObala. Pe Stirbei
1-am gasit cam ofilit i facand pe odalisca. Sub cuvant c5 nu -se simtise
bine toat5 vara, st5 mai mult intins, oftand dup lasa-ma s5 te las". Mi-a
declarat c5 nu se mai ocupa de politica (ca si mine!!!) i ca singura lui
preocupare era caraghioasa calOtorie proiectat de Regina in America,
dup5 instigatiile imbatranitei dansatoare Loie Fuller. Mi-a m5rturisit ct

facea tot ce putea ca s5 impiedice aceasta rusine, dar c era aproape


sigur ea' nu va reusi.
Contele Armin Mikes a fost un tip ce si-a insemnat locul in galeria
personalitatilor care au animat filmul desfasurat in Romania intre cele
dou5 rOzboaie. Inalt si ar5tos, drept ca un brad, desi ducea mai bine de
70 de ani in spinare, Mikes semana cu Regele Frantei Henric al IV-lea,
dar aceast5 asemdnare se m5rginea la fata lui. incolo, trupul, eleganta,

glasul si toat5 firea lui realizau prototipul magnatului ungur. Cu acea

nonchalence", cu acel laisser-aller" al marilor seniori occidentali,


avea un suflet si o minte de negustor care nu-si abandona o secunda
interesele materiale. Atarna ca de matele lui de mosia sa pOrinteasca
Zabala (pe ungureste Zabolyia) si de padurile care o inconjurau, optase

pentru cet5tenia romank desi ne dispretuia si nu stia o buche romaneasca, numai ca s5 nu se despart5 de avere. Inteligent si fat-5 scrupule,
invfirtise sub unguri afaceri multe si castigase bani buni, pe care ii cheltuise insa in parte prin luxul in mijlocul cOruia traise. Era cunoscut in
toat5 Ungaria, si chiar in Europa pentru caii i echipajele sale, pentru
vanatorile pe care le organiza, pentru belsugul casei sale la Z5bala ca si
la Budapesta. CasAtorit cu o contesa Bethlen, era cumnatul celui mai
de seam5 om politic sub Domnia lui Horthy. Mritase o fiicO
un Principe Auersperg si mai avea Inca &ma' nem5ritate, din care una de o raid'
frumusete i simpatic5, era sa devie la un moment dat Regina Albaniei,

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

21

inainte ca Zogu s5 se c5s5toreasc5 cu contesa Apponyi. Pe vremea ungurilor, pusese la cale faimoasa societate Tisitza, care, pe lang5 paduri
de-ale lui, dobandise si aproape tot masivul Vrancei in Romania. Luase
ca avocat al afacerii, in Bucuresti, pe Alecu Constantinescu, cu care legase o prietenie strans5 si interesat5 si devenit cet5tean roman se bizuia
pe fostul su tovar5s de afaceri, devenit la randul lui ministru al agriculturii, pentru a indulci" exproprierea mosiei sale. Nu stiu ce s-a intimplat inS5 intre eii, cki In loc s5 fie ocrotit, Mikes a pierdut si jum5tate din p5tnantu1 la care avea drept. Am cunoscut in toate am5nuntele
lui dosarul afacerii Mikes, cki bietul om a csazut cu dragostea pe mine,

si in timpul ministeriatului meu la Agricultur5 am incercat s5-i fac


dreptate, dar a fost foarte greu si n-am reusit decal sa Ii redau p5mantu1

provizoriu. Sentintele Comitetului Agrar erau dup lege definitive si


f5r5 nici o posibilitate de recurs, si nu puteau fi casate nici chiar pe temei de eroare de faj:4". Mikes facuse dovada c i se falsificaser5 actele;

Comitetul Agrar recunoscuse eroarea sa, dar neputand reveni asupra


unei hotarari definitive, imi recomandase in scris s5 fac eu dreptate, ca
ministru, printr-un act administrativ. Pe baza acestei adrese a Comitetului Agrar, am restituit in 1928 lui Mikes suprafetele la care avea drept.
Sub Guvernul Maniu care a unnat, demagogia domnind, Voicu Nitescu a obtinut anularea hot5rarii mele, si afacerea Mikes a pornit din nou,
ca s5 nu fie rezolvata decat in ultimele zile ale domniei Regelui Carol
al II-lea, printr-o tranzactie.
Aceast5 afacere Mikes a fost una din rusinile regimului romanesc in

Ardeal; ea a fost plimbat prin toate cancelariile europene si adusA


0115 si la dezbaterile comisiilor de la Geneva. In 1926 ins, ea era intr-o faz5 mai putin acut, cki Garoflid promisese s5 o rezolve echitabil, si Mikes nu-si pierduse 'Inca toata r5bdarea.

Instalatia lui Mikes la Zabala avea pretentii de confort englezesc.


Casa era inc5p5toare, cu dou5 caturi, dar rug ifose exterioare. Bine asezat5 in mijlocul unui mare parc forestier, care se continua cu padurea
agatata pe poalele Carpatilor ea domina toat valea spre Covasna, si
de pe terasa dinspre apus ochii imbfatisau o minunat5 priveliste. Perechea Mikes ne-a primit cat se poate de bine si nobilul conte care era
departe de a prevedea evenimentele din 1940, mi-a vorbit lung si inteliI Alecu Constantinescu a pretins c Mikes 1-a acuzat de sperfarie, si ca sg-i &Ate
el", in loc s-1 ocroteascd 1-a devalizat cu prilejul exproprierii.

www.dacoromanica.ro

22

CONSTANTIN ARGETOIANU

gent despre posibilit5ti1e de imp5care intre elementele maghiare din


Ardeal si suveranitatea rom5neasc5. Mi-a propus cu insistent5 serviciile sale, ca mediator pe lfinga Beth lent, i mi s-a ar5tat foarte sceptic
fat de acordurile lui Goga. Goga
spunea el
nu avea autoritate
s5 vorbeasc5 in numele Romniei, i nimeni nu-I ia in serios in Transilvania...". Mikes rn-a rugat s5 vorbesc Regelui despre propunerile sale;
i-am f5g5duit, far5 s-i dest5inuiesc c5 raporturile mele cu Regele se
cam r5ciser5 de cnd cu chiulul" din aprilie...
Hot5r5sern s prelungesc sederea mea la Sinaia unde nu rn5 plictiseam deloc
dar politica" veghea si mi-a intrenipt plkerile unei vilegiaturi cu ata mai p15cuta cu cat nu fusese prev5zut5 in programul meu.
Politica s-a manifestat in persoana lui Maniu care a venit in ziva de
23 august & nia pun5 in curent cu situatiunea" si s5-mi cear5 sfat".
Domnul Prezident mi s-a inf5tisat in acelasi veston negru incheiat cu
grijk in care-I vzusem cu 7 ani inainte si de atunci de fiecare data, purtand aceiasi pantaloni cu dungi negre si verzi-cacanii, aceiasi cipici negri de lac, aceeasi c5mask acelasi guler monumental si aceeasi cravat5
curata dar uzata. Nu lipseau decal foile de hrtie de closet pudrate, pentru sters sudoarea pe care le lasase din mina, r5coreala Sinaiei scutindu-1 de grija obrazului s5u. Tacticos, politicos, m5surat, domnul Prezident mi-a urat bun venit" in tar si mi-a spus ea venind din Ardeal si in
trecere spre Bucuresti, se oprise cateva ore in Sinaia ca s5 stea de vorb cu mine2. I-am multumit pentru cinstea pe care mi-o Ikea si 1-am
poftit s5 ia loc. Convorbirea care a urmat intre noi find punctul de plecare al unei orient5ri in cariera mea politick o voi reproduce aci, asa
curn am notat-o indat5 dup5 plecarea lui Maniu:
Domnul Prezident a inceput prin a-mi expune Ca se afla in fata unei
propuneri concrete de fuziune cu Partidul Taranesc. Negocierile preaI Cumnatul sdu, marele om de la Budapesta, nu omonimul sau din Ardeal cucutat
in fruntea Partidului Maghiar din Romania.
2 in realitate Maniu nu venise din Ardeal ci din Bucuresli, i venise dinadins s
vorbeasca cu mine. Am aflat-o de la Busila, care faeuse cdliftoria cu dnsul, chiar in
acea seara. Dar asta era Maniu! Banuia Ca poate voi refitza net propunerile lui de fuzitine cu trnistii si ca sa-si diminueze aparentele unui esec posibil, cauta sa devalorizeze iniportanta dernersului ski! Maniu a pus totdeauna aparentele iformele mai pre-

sus deck fondul, i din aceasta cauz a comprornis multe sit-uatii in cariera lui
politica...

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

23

labile au fost duse de dansul cu Mihalache si n-au fost 0115 in acel moment aduse la cunostinta nimAnui. Autorizat de c5tre Delegatia sa Permanenta, Mihalache propunea fuziunea Partidului faranesc si Partidului
National intr-un singur partid care s poarte numele de Partid NationalT5r5nesc. Presedintele noului partid s5 fie dnsul, Maniu. Mihalache
socotea insa c numele &au trebuia s5 figureze, pentru cei din Vechiul
Regat, printre numele conduc5torilor noului partid
de unde necesitatea crearii catorva vicepresedintii. Vicepresedintii i membrii comitetelor de directie ar fi s5 fie fixati in numar egal din ambele foste partide. Programul fuziunii
faimoasele 10 puncte din 1924. In ce privea
organizatiile noastre din Vechiul Regat, convorbirile cu Mihalache ar
fi fost satisf5c5toare. Nu pot intra acum in am5nunte
povestea
Maniu
dar pricepeti ca dach urmeaz5 s fiu eu presedinte al partidu-

lui, nu ma pot rasa majorat de taranistil, si nu putem ajunge noi la


majoritate dee& avand ale noastre multe organizatii din Regat. Pot s5
va spun c5 dvs. sunteti cerut ca sef in Do lj, dar dvs. personal
c5ci
t5r5nistii nu ar primi un alt membru al partidului nostru..."
Bietul Maniu! Cu ce voia el & ma ademeneasc! Sefia Doljului!
Vorba rornnului m5 c.c.m pe ea"! Simpaticul ardelean mi-a povestit
apoi diferitele conversatii care au avut loc intre unii din membrii partidului nostru si unii din fruntasii Partidului Liberal si a insistat asupra
faptului c5 aceste convorbiri au avut toate un caracter personal.
nu am nici o propunere conIn rezumat
a incheiat Maniu
creta din partea liberalilor, am ins5 una din partea thrhnistilor, in conditiile in care vi le-am expus. V5 rog s-mi dati parerea dvs. asupra acestor propuneri!"
Ne aflam, domnule Maniu, in fata nu a dou, ci a patru solutii.
Putem face o fuziune cu thr5nistii, putem face o fuziune cu liberalii,
putem face o fuziune cu averescanii (am informatii foarte serioase ca
Guvernul ar fi incfintat de o asemenea fuziune2 si ne-ar face o punte de
aur) si in fine, putem s5 nu facem nimic...
Aceasta nu se poate!" Mi-e fried c tocmai asta sh nu fie solutia pe care o yeti alege! Dup5 cum v-am spus inainte de plecarea mea
1 FrurnoasA fuziune in care se prevedeau deja antagonismele!

2 0 tratase, neautorizat de nimeni Grigore Filipescu, care venise s-mi spun Ca


averescanii erau stui de liberali si ca erau gata sa se inteleag cu noi, pe bazd de alegeri noi in toamn, si de un numar impundtor de portofolii!!

www.dacoromanica.ro

/4

CONSTANTIN ARGETOIANU

in str5in5tate, eu cer partidului o lthnurire a situatiei. Oricare din aceste


patru solutii yeti adopta, ea va constitui o 15murire. Chiar a patra, c5ci
ea va dovedi c Partidul National e incapabil de orice actiune constructiv5. Acum, fiindc5 imi cereti p5rerea mea, iat5 ce v5 pot spune. Din
cele patru solutii, serioase sunt nurnai cele dou5 dint5i. Pricep foarte
bine ezitarea, i chiar repulsia dvs. fata de o fuziune cu liberalii c5ci
dvs. reprezentati astazi singura fort5 electoral popular in Ardeal; in
ziva in care v5 yeti intoarce peste Carpati de brat cu Br5tianu, nu stiu
dac5 popularitatea dvs. nu va primi o serioas5 lovitur5 dat5 find antipatia de care se bucura liberalii in mase, si dac5 favoarea acestor mase
nu va trece in Ardeal de la dvs. la t5r5nisti, care vor face tot posibilul sO
v5 prezinte aleg5torilor dvs. ca pe niste trad5tori..."
Aveti perfect5 dreptate! Asa va fi! Iat de ce nu putem primi o
fuziune cu liberalii!"
S5 nu credeti ea' o asemenea fuziune ne-ar fi
mai usoar5 de mistuit aici, in Vechiul Regat. Mai toti membrii Partidului National din Vechiul Regat, de cand au deschis ochii in politic5 au
cornb5tut pe liberali din cauza sectarismului si gheseftarismului kr. Ar
trebui s5 uit5rn un intreg trecut1, sau liberalii s5-si schimbe obiceiurile
i una si alta lucruri grele de indeplinit. Dar oricum ar fi, pentru o
clar judecat5 a pasului ce urmeaz5 s'a facem, e bine mai int5i s" ne punem de acord asupra urm5torului punct de plecare: o fuziune cu liberalii ar insemna o foarte apropiat5 venire la Guvern
o fuziune cu tar&
nistii, o perspectiv5 de indelungat5 opozitie..."
Sunt perfect de acord cu dvs. asupra acestui punct!"
Eu sunt gata s5 stau si /351.15 la srarsitul vietii mele in opozitie,
chiar prefer cu mult s5 fiu in opozitie, dar trebuie sd stiu pentru ce i
cis cine... Cele 10 puncte sunt literatur5. Opinia public6 se invarteste
intr-un cerc limitat de interese, iar de rest nu se preocup5. Dar in acest
cerc limitat doreste precizii. A spune ca vom urmari stabilizarea monetara spre exemplu, sau refacerea cailor ferate, nu inseamn5 nimic. boatA lumea vrea stabilizarea i refacerea c5ilor ferate... Chestiunea e sa
precizezi cum ai s5 le aduci la indeplinire. Decal 10 puncte de program
in termeni generali, mai bine dou5-trei puncte bine precizate in toate
am5nuntele kr. Dac5 d-ta, domnule Maniu poti s-mi aduci un aseme1 Sau poate amenintarea unei catastrofe de ordin constitutional, care sa piing orice
alt consideratie pe un plan secundar
dar o asemenea catastrofas nu putea fi Intrevzut In acel moment.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

25

conditie esennea program de fuziune cu Partidul Taranesc, si daca


fluid
poti s5 infaptuiesti fuziunea in conditii de asa fel Inca lupta
pentru realizarea punctelor din program & fie posibil i cu sorti de
izband5, n-as avea nimic de zis impotriva Infiinrii noului partid. Dar
o fuziune numai pentru p15cerea de a zice c5 am f5cut o fuziune, pentru
plkerea de a mai face un banchet la Suzana si a mai vorbi de democratie, de oligarhie si de legalitate
o asemenea fuziune idea scopuri bine
l5murite si in care de a doua zi s5 inceap5 s5 se certe steristii, lupistii,
o asemenea fuziune, nu
manistii, takistii, etc. etc. intre ei
i-as pricepe rostul...
R5m5n prin urmare pe pozitia a1eas5 inainte de plecarea mea din
tar5: astept s v5d ce faceti si cum faceti, i voi lua atitudinea pe care
mi-o vor dicta capul i constiinta. Un lucru este cert, II repet: intr-o
aventur5 nu ma voi incurca, i onanism politic nu vreau sa mai fac!"
Maniu s-a declarat multumit cu ce i-am spus, desi nu voia s5 se scape de mine, caci altfel de ce ar fi venit pana la Sinaia sa ma consulte?
Dar era sistemul sail de a se declara totdeauna multumit de cuvintele
interlocutorului sau. Cuvintele erau doar una, i gindul alta! Mi-a spus
ca va continua s trateze cu Mihalache in sensul dorintelor inele i c5
nu va parasi Bucurestii pan5 nu va ajunge la o l5murire cu taranistii.
Despre un ultimat al acestora
zvon r5spandit de r5u-voitori
n-ar
fi fost vorba niciodata, dar t5ranistii ca i noi erau grbiti sa o termine
intr-un fel sau in altul. Daca va putea ajunge la un acord cu Mihalache
va convoca Delegatia Permanenta a partidului si va proclama fuziunea
rar Congres sau aka' formalitate...
Bine, dar ce faci cu Iorga?"
Eu? a r5spuns Maniu nimic... Va face dansul ce va voi
fat5 de fuziune..."
Am vorbit apoi despre starea Regelui i despre criza dinastica si am
fost de acord cu Maniu c5 situatia t5rii, din acest punct de vedere era
ingrijoratoare. Schimbarea de itinerariu a Regelui i inlocuirea curei de
la Bagnoles prin aceea de la Vichy ma mirase, pe cand eram Inca in
str5inAtate; sosit in tara aflasem ea consultat la Paris, doctorul Bensaude ar fi gasit la Maiestatea Sa o ciroza atrofic5 a ficatului si in consecinta a consiliat o cur5 la Vichy in locul celei de la Bagnoles. C5uLind confirmarea acestor stiri in anturajul Familiei Regale, am intrebat
pe Simky Lahovari, pe Irina Procopiu si pe dr. Mamulea, despre exactitatea lor. Catesitrei mi-au afirmat ca nu erau intemeiate i c5 Regele

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN ARGETOIANU

era foarte bine. tirbei mi-a marturisit insa confidential (vorba lui Costica Hiott: Argetoianu? Intre noi: s nu spui mai departe!") ca Regele
suferea foarte mult de hemoroizi (!!) i ca pentru alinarea acestora fu-

sese trimis la Vichy! Vindecarea hemoroizilor, era o noua insusire a


apelor de la Vichy, pe care nu o banuisem Inca! M-am intrebat un moment daca n-a fost trimis acolo pentru a folosi vecinatatea Porcului, devenit client anual al Vichy-ului de la razboi incoace, de and se imprietenise cu generalul Berthelotl. Mi-am dat totusi seama ca cura de la
Vichy indica mai mult o afectiune hepatica decal una rectala si ea" oamenii Palatului vorbeau din porunca. Dup5 cite-mi spusese, i doctorul
Angelescu auzise ceva despre o stare hepatica a Suveranului, dar nu da
mare importanta faptului. De adevarata leziune a Regelui. n-am aflat
decal mai t5rziu
ceea ce nu m-a impiedicat sa-mi dau seama ca sanatatea Regelui era un punct negru la orizont si aducea din nou in discutie chestiunea Regentei.
Era evident pentru toti cei ce cunosc intrigariile Seraiului
si am
spus-o deja in paginile precedente
caRegenta proclamata la 4 ianuarie infatisa nurnai o etap5 a unui plan. Injghebata de Regina si de prietenii ei, lichidarea Printului Carol trebuia sa duca in cele din urm5 la
RegeMa ambitioasei femei. Fie ea' Bratianu nu se invoise de la inceput,
fie ca tovathsia Regina-Stirbei-Bratianu nu indraznise s-si dea imediat
jocul pe fat5, s-a recurs la etapa intermediara a Regentei Nicolae-Buzdugan-Miron Cristea, am5nndu-se pentru mai t5rziu solutia final. Sanatatea Regelui and insa loc la ingrijorari, a trebuit sa se grabeasca lucrurile i s-a gasit in persoana generalului Averescu licheaua care sa
aduc5 la indeplinire planul conceput. lath' de ce s-a fortat mthia Regelui
pentru aducerea la putere atat de boacana a generalului, iata secretul dra-

gostei atat de brusc nascuta si atat de Nis aratata de Regina lui Averescu dup5 4 ianuarie, de unde pana atunci relatiile lor fusesera destul
de reci, iata explicatia atitudinii lui Mos Teaca in Consiliul de Coroana
de la Sinaia iat5 in fine rostul tribulatiilor lui Goga la Cotroceni i la
Sovata2. Planul era urmatorul: sa se demonetizeze i Printul Nicolae,
singurul element stabil al Regentei, & se faca la momentul oportun semn
1 Printr-o lege trecutd prin Parlament pe and era ministru al agriculturii, Alecu
Constantinescu improprietarise pe generalul Berthelot in Ardeal, dandu-i o frumoas
mosioard in judetul Hunedoara. La moartea sa, Berthelot a lsat mosia Statului roman.
2 Regina a Mcut o curd la Sovata in vara anului 1926.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

27

figurantilor de la Patriarhie si de la Casatie s descomplecteze inalta Instant5 si fat de,,o asemenea criz5 s5 se propun RegeMa unic5 a M. Sale
Regina Maria. In acest scop s-a I5sat fraul pe gat Printului Nicolae care

o ducea la Constanta din scandal in scandal si din betie in betie si se


lega de toate fetele. Viata destr5b5lat5 pe care o ducea Printul Nicolae,
afisarea lui cu fiica lui Andrei Corteanu, chefurile lui salbatice care speriau lumea erau cunoscute si de Familia Regal5 si de Guvern si totusi
nici o msur5 nu se lua, nici o observatie nu se f5cea... Nenorocitul de
Print era impins la rndul lui pe calea pe care se cur5tise Carol...

M-am intrebat cu Maniu dac5 lovitura va reusi si dac5 Doamna


Regent5" va fi In cur5nd chemat s ias5 din magazinul accesoriilor
dinasticel... Am fost de acord c5 totul depindea de Br5tianu care laissait faire" dar nu p5rea sh-si fi dat Inca formal aprobarea pentru noua
lovitura
si nu era el omul sa dea ceva pe gratis. Situatia ne-a parut
destul de incurcat5, dar n-am crezut nici unul nici altul intr-o precipitare a evenimentelor, c5ci in cazul cel mai tragic tot socoteam c5 Regele va mai tri 5-6 ani, durata obisnuit5 a unei ciroze hepatice. E drept c5
mai era de tinut searn5 si de elementul Carol", care nu putea fi trecut
cu vederea si arneninta sa rup5 toate itele tesute la Buftea. Nu era intr-adevar deloc exclus ca in preajma unei schimb5ri de Domnii sh coboare

dintr-un aeroplan acela care pentru popor si pentru o bunt parte din
armatd ramasese Mostenitorul Tronului. 0 debarcare neprevazut5 a fiului risipitor" nu era imposibil chiar in timpul Domniei Regelui Ferdi-

nand si se punea intrebarea dac5 in asemenea caz ar indr5zni cineva


sa-1 aresteze si daca armata nu 1-ar primi cu urale, si dac5 Regele nu i-ar
deschide bratele... 0 revenire si o reabilitare a Printului Carol ar insemna ins5 sfarsitul atotputemiciei lui Bratianu si a intrigilor lui

Maniu a examinat in fata mea toate aceste ipoteze si a conchis: In


asemenea conditiuni, mai poate cineva pretinde sa ma arunc in bratele
lui Bratianu, ele insesi foarte subrede dup5 cite stiu2, tocmai in momentul in care principalii s5i sprijinitori, Regele i cardasia Stirbei-Regina sunt amenintati sh dispar5?"
I Lovitura nu a fost incercat5 flindc5 Averescu odat inscAunat a schimbat macazul
si a unnrit numirea lui ca Regent. indat5 cc BrAtianu a sirntit lucrul 1-a dat peste cap si
planul care era mai mult al Reginei si al lui $tirbei nu s-a rnai executat. Lui BrAtianu ii
convenea Regenta cum o numise el, c5ci o avea in 'nand.
2 Bratianu suferise toat5 vara de o eczema generalizat5 si se arAta foarte stabil.

www.dacoromanica.ro

/8

CONSTANTIN ARGETOIANU

am replicat eu
Regele n-a murit Inca
si Print-ill Carol nu
s-a coborat Inca din .aeroplan!"
Maniu m-a parasit rugandu-ma s viu cat se poate de repede la
Bucuresti unde fierul trebuia batut cat era cald". De cand il tot bateam
eu, mi se urase!
Convorbirea cu Maniu a determinat o noua cotitura in linia mea
utica
cotitura pe care o prevazusem si o asteptam de patru luni de

zile. Fuziunea cu taranistii trecea din domeniul proiectelor in acela al


realitatilor. Nu mai era acum vorba de zvonuri si de ipoteze: seful partidului meu mi-o anuntase ca un fapt quasi-indeplinit. Mai lipseau
formele, adica nirnica tot. Ori, nici o clipa nu m-am gandit Ca as putea
sta intT-un partid alaturi de Mihalache, de Stere, de Lupu si de atatia
altii si mai la stanga decat ei. Voi fi schimbat eu multe partide in viata,
dar convingerile i ideile inele fundamentale, niciodateil Am ramas in
toata cariera mea politica conservatorul" brosurii din 1913 impotriva
exproprierii si ministrul cu mana de fier care a restabilit ordinea in
1920. Omul Ii schimba carnasa
dar pielea si-o schimba numai sarpele. Despartirea mea de Partidul National dupa fuziunea sa cu Partidul
Taranesc a fost prin urmare hotarata in gandul meu in clipa in care
Maniu rn-a lasat sa inteleg ca fuziunea se va face, oricare ar fi obiectiunile ce s-ar aduce impotriva ei. Din acea clipa am renuntat la ()rice propunere socotind-o inutila si nu rn-am preocupat decal de modul cum
sa-mi scot turta din spuza cu un minimum de scandal si de neplaceri,
atat pentru mine cat si pentru fostii mei tovarasi. Cei care au urmarit in
aceste Amintiri" straduintele mele pentru o colaborare cu Partidul T5fanesc se vor mira poate ca desi am vrut sa stau alaturi de taranisti intr-un Guvern, nu ma impacam cu ideea vecinatatii lor in acelasi partid.
Dar mai e necesar, dupa toate ate le-arn insirat, sa 15muresc ca o colaborare cu un scop determinat, o colaborare cum am aratat ca o concepusern, in capitolele precedente, e cu totul altceva decat imbratisarea
unui crez comun in sfinul aceluiasi partid? Eu, i revendicand o noua
expropriere agrara eu, si lupta de clasa impotriva clasei din care faceam parte! Cam greu de pus pe note!
Vizita lui Maniu a pus astfel sfarsit
momentan
plimbarilor
mele prin munti, excursiilor mai indepartate i suetelor" din preajma
Casinoului. Am parasit cu reget fasnetele pipite de care incepusem s
prind gust, si 48 de ore dup5 destainuirile domnului Prezident, am sosit
la Bucuresti.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

29

inainte de a pleca, am avut ins5 vizita finului meu, gazetarul Georgescu-Cocos, care a venit sA ma riziage sa nu iau nici o atitudine definitiv5 p5n5 nu stam de vorb5 cu toatd lumea: o sut5 cincizeci de deputati din majoritatea averescana erau gata sa primeasc5 orice conditiuni,
dacd binevoiam sd md intorc in partid! Guvernul se simtea atat de slab
a adaugat Cocos
Inc& nu putea d5inui... Bietul Cocos! La ce se
gandea el! Si ce zevzeci mai erau si averescanii! Era ciudat cum acesti

oameni nu pricepeau c5 tocmai si numai find slabi puteau dainui la


putere. Dac5 s-ar int5ri si ar deveni independent, Guvernul Averescu ar
fi m5turat de Bratianu in 24 de ore!

Abia sosit la Bucuresti, Maniu si Mihai Popovici rn-au chemat la


telefon until dup5 altul. Desi venisem pe defensiv5", le-am dat la arnandoi intalnire impreunk la Athenee-Palace la Maniu. Am g5sit pe domnul Prezident incarnat: Lucrurile merg bine, Mihalache primeste punctul dvs. de vedere si a telegrafiat lui Madgearu la Constaina s5 vie imediat

la Bucuresti. Eu v rog foarte mult pe dvs. s luati contact cu el si s


fixati cele 3 puncte ale programului de fuziune pe care mi le-ati schitat
la Sinaia. Totdeodat5 va dau ultirnul meu exemplar din programul de
guvernamnt intocmit pentru fuziunea din 1924 care nu a reusit, si v

rog s-mi mai faceti o data adnotkile dvs...." Maniu mai imi dedese
un exemplar din acest program, cu prilejul negocierilor noastre de fuziune din ianuarie 1925; studiat i adnotat de mine, exemplarul ajunsese
in minile lui Iorga
care bineinteles nu-1 citise, dar II pierduse.
Am explicat lui Maniu ca-mi era foarte greu s primesc ins5rcinarea pe care mi-o da sa tratez cu Madgearu. Mai intii nu era vorba de
trei pUncte; la Sinaia Ii vorbisem de trei puncte comme d'un pis aller"
si ii citasem trei probleme de rezolvat dintr-o sut5. Dac5 era insa vorba
de discutat serios, trebuiau alese chestiunile esentiale ci o intelegere
trebuia atinsd asupra bor. Pentru asemenea discutii i negocieri, nu
mai eram indicat eu. Eu imi facusem datoria: doi ani de zile lucrasem
la colaborarea asa-ziselor partide democratice. Nu reusisem. Era rindul
altora. Eu doream s-rni pastrez libertatea de judecata fata de rezultatele la care se va ajunge. Imi pare bine
am spus lui Maniu
ca
v-ati inteles cu Mihalache asupra lozincilor fuziunii; dar cum ram5ne
cu partea a doua a dezideratelor mele, cum yeti ajunge sa realizati unitatea de conducere si sa obtineti disciplina de partid indispensabil urmaririi scopurilor propuse? S5-mi permiteti s5 famin deocamdata sim-

www.dacoromanica.ro

30

CONSTANTIN ARGETOIANU

plu spectator, ca s5 pot judeca in toat5 libertatea actului la care yeti


ajunge. Cum as putea-o face, daca in loc de spectator as fi eu insumi
actor?"
Maniu mi-a faspuns c5 poate se vor aranja" (!) i m-a rugat cu insistent5 s5 nu-1 las".
Am incercat sa scap pe alt cale, invocnd
necesitatea de a pleca peste cateva zile la Breasta unde trebuia sa-mi
soseasc5 fiica, din str5in5tate, si cu Madgearu e peltea lung5"
am
adugat rAzAnd. Dar n-a fost chip s5 scap de tot. Fat5 de insistentele lui

Maniu, am primit s ma int5lnesc cu Madgearu pentru un schimb de


vederi principial, urmind ca Mihai Popovici s5 continue discutiile.
Intrasem in camera lui Maniu pe la ora 6 1/2 seara, si am g5sit acolo
pe fratele Mihai (Popovici), care tot timpul convorbirii noastre tcuse
ca un peste. Pe la orele 8 f5r5 un sfert le-am propus la am5ndoi sa luAm

masa impreuna. Au primit cu plkere si.ne-am hotarat s5 m5nc5m la


Enescul, unde Mihai Popovici stia ca sunt prepelite. In momentul s5
parasim odaia Maniu ne-a poftit s5 mergem inainte si s5 comand5m,
d5nsul urmndu-ne dup5 un sfert de ceas, c5ci avea ceva de notat. Am
coborfit scara hotelului, i abia ajunsi in strada, Mihai imi spune: Bine
nene, ai sa lasi sa se faca fuziunea asta cu tArAnistii?" 5i luand-o de
unde o lasase in iunie, mi-a povestit diversele convorbiri i tratative
dintre ai nostri" i liberali, urmate in cursul verii. Afiasem deja ceva
la Sinaia despre aceste negocieri, prin Petre Dragomirescu2 venit dinadins la mine sa-mi comunice rezultatul misiunii cu care chiar Mihai
Popovici II ins5rcinase pe lang5 Vintil5 Bratianu, la Vatra Dornei. Dragomirescu fusese ins5rcinat s comunice lui Vintil5 c Partidul Natio-

nal ar fi dispus sd fuzioneze sau sd colaboreze la Guvern cu Partidul


Liberal, sub urmatoarele trei conditiuni: 1) sa nu se cear nationalistilor nici o dezavuare a actiunii kr politice trecute; 2) sa se facA membrilor partidului situatiuni in asa fel ca amor-propriul partidului s5 nu
fie jignit; 3) s5 se discute i s5 se ajung5 la un acord asupra politicil
viitoare. Dupa spusele lui Dragomirescu care s-a prezentat ca trimisul
oficios al directiunii Partidului National, Vintil i-ar fi cerut 24 ore de
reflectie, dup5 care i-ar fi spus ca colaborare nu, dar c ofuziune sub
aratatele conditii s-ar putea face. Argumentul lui Vintil5 era ca pentru
organizarea Romniei o lung5 continuitate de guvernare era necesara,
I In strada SE Ionic, restaurantul la mocIA pe vrernea aceea.
2 Profesor la Universitatea din Iasi, care pdrsise pe Averescu odat cu mine.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

31

cel putin dou legislaturi. Ei, liberalii, au incercat, dar singuri n-au putut-o duce cleat o legislatur5, i Inca in mijlocul celor mai neplacute
hartuieli. 0 fuziune cu un partid popular ar putea da posibilitatea unei
lungi i linitite guvernri... Despre aceasta misiune a lui Dragomirescu si despre atat de importanta p5rere a lui Vintil5 BiAtianu dat find
Mihai Popovici nu mi-a suflat o
rolul pe care-1 juca in partidul sAu
vorb5; mi-a vorbit in schimb de tratativele sale cu Tancred Constantinescu, cutra batrana si mai apoi cu Guta Tt5rescu, trompet liberal de
avangarda. Toate convorbirile lor au conchis la posibilitatea si la nece-

sitatea unei fuziuni intre ambele partide. Dar cum nici un cuvant nu
venea de la Ionel Br5tianu, ardelenii au cerut ca Dalai Lama s5 se pronunte. T5t5rescu s-a ins5rcinat sa aduc5 cuvantul lui, si trebuia sa se intoarcA de la Florica cu el, chiar in cursul sApt5manii (pentru asta mi-o fi
declarat Maniu la Sinaia c5 nu va parasi Bucurestii pari nu va fi terminat intr-un fel sail altul cu Mihalache?). Popovici nu credea c o fuziune cu liberalii ar strica popularitatea Partidului National in Ardeal uncle
lurnea e s5tul5 de opozitie i ar vrea s6 mai guste din binefacerile puterii, i fratele Mihai s-a lansat intr-o ademenitoare enumerare a binefacerilor unei fuziuni cu un partid de guverndrniint... S5 tii
spunea
el
ca i Vaida, i toti oamenii de bun simt gandesc la fel in Ar-

deal...". Maniu, care trebuia s5 ne ajung5 din urm5, n-a sosit la masa
cleat dup5 o or5 (poate pentru a da lui Popovici timpul sa ma punA in
curent cu tratativele duse cu liberalii ?) i indat5 ce s-a asezat, fratele
Mihai n-a mai spus o vorb5, lasand cuvantul lui Maniu care ne-a intretinut despre insusirile lui Mihalache i s-a plans de zigzagurile sentimentale i politice ale lui Iorga...
M-am intrebat, mergand mai tarziu singur spre cask ce vor acesti
oameni. Cand asculti pe Maniu nu poti sA nu-1 crezi convins, i sincer
convins, de necesitatea unei fuziuni cu tar5nistii si de imposibilitatea
unei aliante cu liberalii. Iar dl. fost i viitor ministru Mihai Popovici
ca si Vaida inca din iunie
cant5 alt cantec. Ori, de cand Ii stiu eu pe
acesti trei oameni, Maniu, Vaida si Popovici
si am ajuns s5-i cunosc
bine
nu i-am v5zut o singura dat5 in divergenta de opinie. Stau impreunk mananca impreunk mistuie impreun5 si dorm impreun5. Vaida
mai ales Popovici sunt umbrele lui Maniu. De obicei,
si Popovici
chiar and Maniu sustine o prostie, Vaida si Popovici ii tin isonul. Si
iat5 deodat5 ea pe o chestiune vital pentru partidul lor, ii gasesc in
dezacord i c51cand pe poteci deosebite... Dar articolul lui Sever Dan

www.dacoromanica.ro

32

CONSTANTIN ARGETOIANU

(Doi oameni care trebuie sd se impace, Brdtianu i Maniu), al lui Sever Dan umbra si el a lui Maniu de care tine ca b5sina de cur, dar interviul lui popa Man (numai cu liberalii putem face un partid solid"), dar
declaratiile lui Sever Bocu (s5 lasam ideologia si s'a facem politica
realit5tilor") toate neblamate Si nerectificate de dl. Maniu ce scop au
putut urmri? Simplu santaj indreptat impotriva thranistilor ca sa le incalzeasca zelul? Sau incoerenth i nehothrfire?
Cred c ardelenii au voit sincer o unire cu liberalii. Toat5 mentalitatea lor, toat5 firea lor, toate conceptiile lor burgheze de procopseala
se incadrau perfect in ideologia si apucaturile Partidului Liberal, si c5tusi de putin in ale Partidului Pranesc. Dac5 nu s-au contopit cu libeo poarta
ralii si s-au contopit cu t5thnistii, vina
daca vin5 a fost
exclusiv Maniu, ambitia nelirnitath a lui Maniu. i Maniu era nascut si
fusese crescut pentru Partidul Liberal. Dar inainte de toate Maniu voia
sa fie' set si in Partidul Liberal chestiunea sefiei sale nici nu se putea
pune. Erau acolo, din tath in fiu alti sefi
si nu era Maniu de talie s
discute sefia lui Bratianu. Nici n-ar fi indraznit s5 puith chestiunea. Ca
s5 fie set Maniu si-a calcat pe constiinta sa, si-a violentat prieteniile si
si-a dispreluit devotamentele. Ca sa fie set Maniu si-a trdat toate traditiile lui si in loc s5 se inscrie la liberali, cum ar fi fost normal, a dat
maim cu ththnistii i s-a lasat prad celei mai desantate demagogii din
cate a cunoscut tara romfineasc5...
Sc 5rbit de toate c5te le v5zusem si le ghicisem de cnd sosisem la
Bucuresti, rn-am hotarat si mai mult sa m5 mentin in atitudinea mea de
spectator amuzat, s5 stau la o parte si s5 nu ma amestec in aceast5 thrfit5 politic5.

Madgearu nesosind in Bucuresti, cu toat5 chemarea lui Mihalache',


si fiind asteptat la Breasta, rn-am decis sa plec lasand lui Popovici o

insemnare, in care notasem cfiteva puncte de discutat in materie de economie si de fmante. Fixasem aceste puncte raid' nici o convingere, ca s5
fac placere lui Maniu si s5 scap de sarcina ce-mi luasem. Am restituit
in acelasi timp lui Maniu exemplarul de program" adnotat la repezeaFacea plaid la Mamaia. Devenise curtezan si se plimba toat ziva in pielea goal
pe nisip jucandu-se cu tin balon. Am Vazut o fotografie hidoas reprezentfindu-1 in
aceastg situatie. N-am vAzut ceva mai urt decfit o alt fotografie de nud, a fiicei lui
Mussolini, Edda, sotia lui Ciano, punand lumea pe fuga la Lido (publicata de o revista
francezd).

www.dacoromanica.ro

MEMORI1,1926-1930

33

15. Am c5utat s5 tulbur cat mai putin lin4tea viitorilor asociati, tiind
bine ea nu voi face parte din asociatie, i c5 prin urmare obiectiunile
mele nu puteau fi de toles, cel putin pentru mine. Am insistat asupra
unui singur punct pe care 1-am declarat inadmisibil: asupra punctului
prin care se prevedea ea" propriet5ti1e nearendate (!) vor fi reduse la
250 hectare, dar numai cele exploatate sub form de ferm5 model, i la
100 hectare cele lipsite de instalatii tehnice speciale. Am tamurit lui
Maniu cd eaproprierea trebuie scl rdmand un capitol inchis, i c5 nu
trebuie ing5duit nim5nui s-lredeschid5. Maniu a incercat s-mi explice
c5 a primit acel punct in 1924, fiindc5 t5r5riitii luaserd angajamentul
sd nu-1 pund in aplicare decat cu voia nationalilor! Textual, nu invent
nimic! Maniu a rnai ad5ugat c5 aceast5 tranzactie" (!) fusese aprobat5
in 1924 i de Miu Cantacuzino i de G. Lucasievici... Miu Cantacuzino mai teadase o data proprietatea la Iaqi, in 1917, iar Lucasievici
era un ramolit in anticamera paraplegiei. Am declarat lui Maniu c nu
pot decat infiera atitudinea acestor domni i c5 nu pot primi sub nici o
form5 un asernenea punct de program. Multurnita protest5rii mele,
(mai puseser i t5r5nitii ap in vinul lor, de la 1924!), nu s-a mai vorbit de expropriere in programul noului partid: e ultimul serviciu pe care
1-am adus democratiei romane!
M-arn inteles cu Maniu s5 continue negocierile cu Mihalache, i sa"
m5 previe la Breasta indat5 ce va fi ajuns la un rezultat definitiv. L-am
scatuit s5 previe i pe Iorga la Valeni...
Te voi preveni pe d-ta
intai, i te voi ruga s5 mergi cu Mihalache la Valeni, sa" pui pe Iorga in
curent cu situatia..." Am rnultumit de incredere, dar am prevenit pe
Maniu s5 nu se bizuie pe mine pentru aceast5 misiune: imi era greu s5
merg cu Mihalache s5 anunt lui Iorga o fuziune asupra creia nu rn5
voi fi pronuntat eu insumi...
Fie c5 Maniu nu s-a ajuns" aa de repede cu Mihalache, fie ca i-au
mai pus fratii lui ardeleni (care tot mai sperau o intelegere cu liberalii)
bete in roate
am fost tasat dou5 saptamani in pace la Breasta. In
pace relativ5, eaci dac5 nu rn-au plictisit cei de la Bucureti, au venit pe
capul meu aproape zilnic cei din provincie. Oamenii erau nedumeriti,
i nu mai tiau incotro s o apuce. Pentru a da o idee despre incurcaura spiritelor, voi spune de pild5 ea" intr-o zi mi-a venit de la Craiova o
delegatie compus5 din Nae Rornanescu, aban Fagetel, doctorul Laugier, Georgescu Beion primar inc5 al Craiovei, G. Negretu. i M. Paveliu s nfa roage ca nu cumva s5 las partidul s5 fuzioneze cu tar5n4tii

www.dacoromanica.ro

34

CONSTANTIN ARGETOIANU

si a doua zi mi-a sosit alta de la Severin cu doctorii Gruescu c i Tr5ilescu, cu M. Mihail, cu Retezeanu si cu Corneliu R5dulescu s5 ma conjure
s6 nu-i dau pe m5na liberalilor..."
Cu r5bdare ingereasc5 am ascultat toate parerile si am facut prietenilor o expunere destul de pesimist a situatiei, cerandu-le s5 astepte scarsitul comediei, i s ia apoi hotararile pe care le vor crede de cuviint,
dandu-le s5 inteleag5 ea' eu unul nu ma voi alinia niciodata in frontul
bolsevic.

Alegerile partiale care au avut loc la inceputul lui septembrie n-au


influentat asupra negocierilor dintre Maniu si Mihalache, c5ci au mentinut neschimbat raportul de forte dintre cele dou5 particle. La Galati a

iesit Lucasievici (national) si la Ialomita I. Raducanu (t5ranist). La


Covurlui a votat un colegiu restra'ns, dar imp5rtirea voturilor a fost interesant5 in Ialomita, unde candidatul liberal a intrunit 6 000 de voturi,
al Guvernului 14 000 si cel taranist 23 000. In a treia alegere, la Bihor,
a iesit Guvernul gratie teroarei exercitate de agentii lui Goga care au indepartat peste 20 000 aleg5tori de la vot, impiedicndu-i s5 ajung6 la
urne. Si cu toat urgia care a domnit, Guvernul n-a putut strnge cleat
27 000 voturi fata de 22 500 obtinute de Lascu, candidatul lui Maniu.
Si Inca, Guvernul n-a indr5znit s5 prezinte un adevrat averescan: a propus si a ales pe cunoscutul scriitor Mihail Sadoveanu, neinscris in nici

un partid. Ca si inainte de aceste alegeri, nationalii si taranistii s-au


dovedit si dup5, ca cele mai puternice forte electorale din tar. Din nenorocire capacitatea lor politica' nu era la inaltimea popularit5tii lor...
In ziva de 13 septembrie mi-am intrerupt odihna de la Breasta find
chemat de interesele mele personale la Bucuresti, pentru trei zile. Cu o
sapt5man5 inainte primisem o scrisoare semnat5 de Mihalache si de
Ioanitescu prin care zisii domni imi cereau s5 fiu in ziva de 12 septembrie la Oltenita pentru alegerea lui Halipa! Eu i Oltenita! Ces gens ne
doutaient de rien! Nici n-am r5spuns unei asemenea obrznicii. Pentru
ziva de 12 septembrie fusesera sorocite celelalte alegeri partiale ramase
neefectuate. De data asta Guvernul, speriat de rezultatele din 6 septembrie a strns in asa fel surubul Inca candidatii nationali si taranisti au
fost pretutindeni infranti. La Oltenita, citadela electoral5 a lui Ioanitescu, Halippa n-a putut obtine decat 27 de voturi. Nu numai c5 a invins pretutindeni Guvernul, dar a impins chiar pe liberali inaintea national-ta-

ranistilor. Escrocul de Tancred Constantinescu a fost ales, chiar la


www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

35

Chisin5u, de c5tre Camerele de Comert! Dar nici acest rezultat n-a influentat asupra raporturilor dintre cele dou partide care tratau fuziunea, caci au imp5rthsit amandou5 aceeasi soarth. Dimpotriv5, suferintele si umilirile comune le-au apropiat...

La Bucuresti n-am gsit pe nici unul din cloncanii nationali sau


thranisti, unii erau dusi la alegeri, altii plecaser5 prin provincie sa fac5
propaganda pentru sau contra fuziunii, dup5 pofta inimii. Lugosianu si
Blumenfeld (Scrutator), confidentul thrnistilor, mi-au afirmat c5 intelegerea se thcuse deplin5 intre Maniu si Mihalache si c5 ar fi semnat
chiar un protocol provizoriu. Greuthtile din Partidul fathnesc ar fi fost
aplanate si pn i doctorul Lupu, cel mai aprig adversar al fuziunii, ar
fi dat consimthmantul s5u. In Partidul National domnea Inca oarecare
nedumerire i Maniu plecase in Ardeal s pledeze pentru fuziune. Era
vorba s5 convoace la Brasov, pentru 25 septembrie, pe cei mai apropiati
partizani ai sai, si acolo s5-i conving5. In general, in Ardeal, intelectualii erau contra fuziunii
poporul ins5, dimpotriv5, pentru. Dup5 Lugosianu, iesisem in negocierile cu ththnistii din faza pertracthrilor" si
intrasem in faza capacit5rilor", ca s5 intrebuinthm dou5 ardelenisme.

in timpul scurtei mele petreceri in Bucuresti, a venit sa' ma vad5


Duca, nu ca s5 afle ce mai era cu fuziunea, pe care o considera ca si
facuth, dar ca s5-si dea seama de ce voi face eu. Cum nu aveam nici un
rnotiv sa-i desthinuiesc ce se petrecea in sufletul meu, i-am spus ca in
cazul in care conditiile puse de mine lui Maniu vor fi indeplinite voi
merge mai departe cu actualii mei tovathsi
dac5 nu, nu. Duca n-a
parut foarte convins, c5ci mi-a dat s5 inteleg c5 Partidul Liberal rn-ar
primi cu bratele deschise. Bthtianu nu uita c5 restabilisem ordinea in
Ora, sc5pand-o de comunism. Si mai stia cat ma straduisem ca s5 impiedic pe Averescu sa faca ireparabile prostii. Argetoianu, vino cu
noi; locul d-tale e lang5 noi
nebunii cu nebunii si oamenii cuminti
Te-a trirnis Bthtianu?"
Iti dau cuvantul
cu oamenii cuminti!"
meu Ca nu rn-a trirnis Bthtianu, dar stiu ce gandeste el; gandeste ca si
mine, si te asigur c5 asa gandeste si Vintil!"
I-am multumit de nfagulitoarea opinie ce aveau toti despre mine
(ces confidences ne sout pas tombes dans l'oreille d'un sourd!), i-am
mrturisit ins5 in acelasi timp c5 in cazul in care fuziunea nu rn-ar multumi, era foarte probabil c5 m-as retrage cu totul din viata politica, sau
cel putin din viata de partid. In tot cazul, imi voi lua libertatea de acti-

www.dacoromanica.ro

36

CONSTANTIN ARGETOIANU

une i voi vedea mai tarziu dac5 voi mai avea ceva de facut... Duca n-a
insistat
nici nu era cazul
si a inceput s-mi vorbeasc5 de criza di-

nastic. E srarsitul Monarhiei, drag5 Argetoianu", repeta el la fiecare


trei fraze. Dup5 informatiile sale Regele ar fi fost atins de endocarditacronic5" (?) i n-ar mai putea-o duce mult. Se temea de Printul Carol
care ne mai poate face multe buclucuri"
si nu conta deloc pe Regina. Nu se mai gandeste la Regent5 (va sa zic5 s-a gfindit?), si nu-i
mai arde decal s5 piece in America cu Loie Rifler!" 0 unire a tuturor
partidelor de ordine, fat5 de zilele tulburi ce ne amenint5, ar fi binevenit
a incheiat Duca, fara s5 precizeze care erau, dup5 dnsul, partidele de ordine.
Din spusele lui Duca am tras concluzia ca Regele nu avea endocarditd (dar ce avea?), c5 Regina e mai hotardta ca oricand sa devie Regent5 si c liberalii erau hotarati s5 pescuiasc5 in apa tulbure cu ajutorul meu! S5n5tatea Regelui, si in leg5tur cu ea chestiunea Printului
Carol, incepuse s preocupe de altminteri pe toti cei din anturajul Palatului. Elena Perticari, intalnita, mi-a afirmat ea Regele sufera de enterocolit muco-membranoas"
i-a spus-o chiar el. Starcea (maestrul ceremoniilor), inapoiat de la Sinaia unde a fost s intfimpine pe
Rege intors din strainatate, nu s-a sfiit s5 povesteasc5, in prostia sa, c5
a fost adanc impresionat de mina si de starea de deprimare a Suveranului, vdit atins in fortele sale vitale... dar in tot orasul a circulat zvonul
c ofiterii mai tineri incep s5 vorbeasc5 din nou si pe fat5 de Carol...

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL II-LEA

Savarsirea fuziunii intre Partidul National si cel Taranesc


Ma despart de partidul fuzionat Atitudinea lui Iorga.

Adevarul asupra bolii Regelui Calatoria Reginei in


America Merg la Bratianu Destainuirile dr.-ului Romalo Proiectele Printului Carol Intalnire cu Stere Incerc
o intelegere intre Bratianu i Maniu in vederea readucerii lui Carol Operatia Regelui, starea lui fizica i morala
o

In ziva de 17 septembrie rn-am inapoiat la Breasta, in Weptarea


1ini0it5 a evenimentelor din Bucure0i, distrandu-m5 cu ziarele str5ine
care-mi aduceau ecoul evenimentelor mult mai interesante din strain&
tate: admiterea Germaniei in Societatea Natimilor, alegerea noastr pe
3 ani in Consiliul S.D.N.-ului (unde urma s fim reprezentati prin Titulescu), vizita lui Averescu la Roma etc. Tot la Breasta am aflat numirea
lui Gioni Creteanu la Washington
numire grbit, eaci trebuia s5
avem un ministru in Statele Unite ca s5 primeasc5 pe Regina. Grbit5
dar nimerit, c5ci Creteanu era un b5rbat simpatic, binecrescut, cu traditii diplornatice, t5cut i mucalit. De altminteri, acest parfait homme
du monde" ignora cu seninatate tot ce un reprezentant al Romaniei in
Statele Unite ar fi trebuit s tie in aceste vremuri de anevoioase Iamuriri financiare i economice. Si mai avea o calitate: nu 0ia engleze0e!
De data asta rgazul ce mi s-a ing5duit n-a fost decal de 5 zile. In ziua de 21 septembrie am primit o convocare telegrafic6 de la Lugo0anu
la edinta Delegatiei Permanente a partidului, sorocit5 pentru 26 septembrie
0 a doua zi alt5 telegram5 semnata de Maniu: Neap5rat necesara intalnirea. Rog veniti neintarziat Bucure0i. Eu nu pot absenta. Rog
r5spuns." Se apropia sfar0tul! Am easpuns ca sosesc, i am i sosit in

www.dacoromanica.ro

38

CONSTANTIN ARGETOIANU

Bucuresti jai seara 23 septembrie. In tren, am citit in ziare buletinul medical prin care se aducea la cunostinta public5 c Regele fusese operat
de Juvara
o ward operatie" preciza comunicatul si se adSuga c5
interventia fusese provocat de o inflamatie dureroas5 a hemoroidelor...
A doua zi dimineata Maniu rn-a pus in curent cu mersul tratativelor
de la ultima noastra intrevedere, tratative care au dus la acordul ce urma
sa se supun5 aprob5rii Delegatiei noastre Permanente convocat5 pentru
durninic5 26 septembrie. Fuziunea se va s5vdrsi pe baza unei propuneri
facute de Partidul T5r5nesc. In acest scop, Mihalache a adresat dou5
scrisori, una lui Maniu, alta lui Iorga. Cea adresat5 lui Iorga a fost trimis5 la Vleni prin dl. Gheorghiu, redactor la ziarul Tdrdnismul i va
parveni destinatarului in acea zi de vineri, dup5-amiaz. Maniu imi explicS c5 scrisoarea lui Iorga n-a putut fi remiss deodat cu cea adresata

lui, deoarece Iorga a fost dus in Ardeal la inmonnfintarea pkintelui


Bogrea. Crezi c5 se va supara dl. Profesor?", rn-a intrebat Maniu.
E supSrat gata am r5spuns eu, nu va admite niciodat5 sefia d-tale!"
Dar pe dansul nu-1 vor tarAnistii..."
Parc5 d-ta Ii vrei!" ...DI.
Prezident n-a mai spus nimic si mi-a dat s5 citesc programul de guvern5rnnt", ultima editie, in care se tinuse searna
spunea d-sa
de
observatille mele. Desi mai dezvoltat, programul" era redactat in termeni tot atdt de generali si de vagi ca punctele" din 1924, si nu insemna nirnic. Cu el in man5 se putea psi, indiferent, spre dreapta ori spre
stnga. Maniu introdusese o fraza de care era foarte mfindru, fraza prin
care se sublinia necesitatea consolid5rii principiului de proprietate; din
nenorocire se mentinuse un alineat precedent in care se vorbea de reducerea proprietStii nearendate, alineat in v5dit contradictie cu cel introdus de Maniu. Aratind lui Maniu aceast5 contradictie, dnsul a recunoscut c aveam dreptate si m-a rugat s5 vorbesc cu Madgearu si s5
punem lucrurile la punct. Dnsul, durere", nu putea interveni fiindc5
trebuia s piece la Brasov unde convocase pentru a doua zi sfimbSta 25
septembrie organizatiile ardelene ale Partidului National.
Madgeani a venit la mine vineri dup5 amiaza si rn-a 15murit m5rturisindu-mi c5 alineatul cu pricina fusese introdus ca sd nu se zicd ca td-

rdnivii au primit fitziunea fdrd o vorbd despre expropriere. 0 disident5, sau un nou Partid T5r5nesc ce s-ar putea forma, ar putea exploata cu
succes o asemenea neglijenta a actualilor reprezentanti ai farSnirnii"!
Am priceput; am priceput chiar asa de bine incit n-am mai insistat

afacerea nu ma mai interesa! Madgearu a incercat totusi s m'a con-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

39

ving5, afatandu-mi c5 limitele de 100, 250 si 500 hectare la care se va


reduce proprietatea nearendat5"1 erau chiar cifrele prev5zute in legile
in vigoare... Am intrerupt: Pentru ce mai introduceti in program un
a fost frumosul
deziderat deja realizat?"
Ca sd se spue ceva!"
r5spuns pe care 1-am primit! Madgearu a subliniat mai departe ingrdirea de la inceputul paragrafului, prin care se specifica cd nu se va pdsi
la realizarea punctelor prevdzute in program deciit la moinentul oportun si cu consimtdnuintul ambelor grupdri! Frumoas5 fuziune cu dou
grupAri antagoniste care se vor tocmi asupra aplicrii programului!

Madge= a continuat s5 m5 incirite: alineatul lui Maniu cu consolidarea principiului propriet5tii", si simpla cerere de aplicare sincerd
a unor dispozitiuni deja prev5zute in lege puteau s5 satisfac5 pe orice

reactionar"! Reactionarul", bineinteles eram eu! Nici n-am mai


ascultat balivernele pe care mi le-a insirat, timp de o jum5tate de ceas.
Pentru mine procesul era judecat, i nici n-am mai insistat pentni o mo-

dificare a textului: de ce s5 stric cheful oamenilor cu care nu mai


avearn nici in clin, nici in minec5, si de care eram deplin hot5rat s'a m5
despart...
C5tre sear Ioanitescu a venit s5-mi spun5 ea' din cei 4 vicepresedinti ai noului partid, tAr5nistii au desemnat pe cei doi ce le revin, pe
Mihalache si pe doctorul Lupu2
si c5 Maniu i-a spus c Vaida trebuie s5 fie neap5rat unul din ai nostri. Pentru al doilea loc, dup cite
stia Ioanitescu din izvor sigur, Maniu_voia s5 desemneze pe Ghica Mironescu, fiindc5 d parale"! Ioanitescu venise s5 ma previe ca sa parez lovitura" si s5 nu-mi pierd locul! Bietul Ioanitescu nu putea sti ca
renuntasem deja in gandul rneu nu numai la locul de vicepresedinte,
dar si la cel mai modest de simplu membru al partidului. tirea adus5
de Ioanitescu rn-a incntat ins: punerea mea in cump5n5 cu Ghit5 Mironescu, era aproape o insult, nu numai fat de insusirile noastre personale, dar mai ales fat5 de tot cat f5cusem pentru acesti caraghiosi.
Pdifd atunci, Maniu se purtase perfect cu mine, si nu stiam cum s in-

v5rtesc lucrurile ca s5 plec din partid far5 s5-1 jignesc... Dup5 cele
I in program, proprietatea arendatd nu era cuprins5 fiindcd dupd lege nu putea fi
arendat decfit obstilor, i astfel era deja scoasd din patrimoniul marilor proprietari.
2 Lupu a famas recalcitrant 0415 in ultimul moment faid de fuziune. intalnit de Pe-

tried Dragomirescu de la Iai, acesta i-a spus: Regret cd n-am sa fac parte din fuziune..." iar Lupu i-a rAspuns: Si eu regret c'arn sa fac parte!"

www.dacoromanica.ro

40

CONSTANTIN ARGETOIANU

raportate de Ioanitescu, nu mai aveam nici un motiv s5-1 menajez, si


am r5suflat usurat.
In ziva de samb5t5 25 septembrie Maniu si-a intrunit toti fruntasii
fostului Partid National ardelean la Brasov. S-au steins acolo toti intelectualii" Ardealului, popii si sefii organizatiilor locale, ca s5 hot5rasc5
ei intre ei fuziunea. Odat5 hot5fit de ardeleni, Maniu si-a dat bine seama c5 fuziunea nu mai putea fi respins5 de reg5teni, oricfit s-ar fi putut
opune Iorga pe fata i eu in culise. La Brasov discutia a fost vie. Au
luat mai multi cuvintul contra, printre care clandicantul Severo Dano,
popa Man, Aurel Dobrescu i alii dar supunerea lui Vaida, care si-a
inghitit convingerile si a vorbit pentru fuziune, a determinat si pe ceilalti opozanti si revie asupra p5rerilor lor i s5 voteze o motiune prin
care fuziunea Partidului National cu Partidul T5fanesc, propus6 de dl.
Maniu, pe baza scrisorii d-lui Mihalache, era aprobat5. Votul a fost dat
cu unanimitate. De fapt, fuziunea a fost astfel realizata Inca de sfirnbata

seara: sedinta Delegatiei Permanente a partidului de a doua zi dumisi forme.


nick nu mai era dee& teatru
Sedinta Delegatiei Permanente fusese convocat de Maniu cu aprobarea scrisa a lui Iorga. Acesta Ii dedese insa consimt5mantu1 cu conditia c5 la ordinea zilei sa fie numai revizuirea statutelor" (!!), iar daca
s-ar aduce si chestiunea fuziunii cu t5r5nistii, ea s5 nu fie discutata decal in particular, intre prieteni"! Iorga mai adaugase in scrisoarea sa
c5 nu va asista la sedinta. Maniu, bizuindu-se pe absenta lui Iorga, redactase ordinea zilei cu un singur punct: fuziunea
dar avusese grij
sA nu comunice indiscretilor hirtia. Fie c5 a aflat planul d-lui Prezident, dar mai probabil alarmat de cele petrecute in ajun la Brasov, amicul Iorga, poftit dar neasteptat, a venit totusi la sedinta
a venit chiar
inainte de ora 11 fixat pentru deschiderea dezbaterilor.

Ca s5 nu fiu tentat s5 fac atmosfer5", am sosit la orele 11 precis.


Am gasit toat5 lumea deja adunata in jurul lui Maniu si a lui Iorga, care
vorbeau intre ei cu vioiciune. Iorga prea c5 face imputari i Maniu ca"

se apara. Am dat mina lui Iorga si lui Maniu fara s5 le spun nimic,
ni-am asezat si am asteptat. Atmosfera era agitat5 si pe fata oamenilor
se citea mai mult ingrijorare decdt insufletire. Iorga si Maniu s-au apropiat de masa verde, si Iorga a propus s5 prezideze sedinta domnul Maniu, dupd cum a luat obiceiul .yi pand acum!" rutate nedreapta, caci
Maniu a luat obiceiul sa prezideze mai ales fiindca Iorga nu venea la

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

41

nici o edint5 i se dezinteresa de forurile" i de formele" partidului.


F5r s5 replice nimic, Maniu s-a inclinat, s-a aezat in fotoliul prezidential i a deschis edinta. Apoi, indreptanduli privirile c5tre Lugo0anu a spus: S5 citeasc5 dl. secretar numele celor indrept5titi s5 asiste
la edint5...". Pe cnd Lugo0anu se ridica de pe scaun cu o lista in
man5, Iorga a tipat: Care secretar? Eu nu cunosc dec.& pe unul, dl.
Cihodariu!"
DI. Lugo0anu e secretarul politic al partidului..." a
inginat Maniu
dar Iorga a b5tut cu pumnul in mas6 i a continuat s
tipe: Nu se poate, nu se poate, s5 citeasc dl. Cihodariu!" Murmure
agitatie in jurul mesei. In fine, Maniu a facut un semn i Cihodariu,
dup5 ce a scotocit intr-o serviet5 deschis5 in fata lui, si-a extras o coala,
a inceput s citeasc5. Printre primele nume am prins pe ale lui Xeni, lui
Stelian Popescu, lui H515uceanu, lui Dumitrescu-Bfaila... Dar au plecat, domnule, din partid, eti inapoi cu injectiile!..."
i s-a strigat din
jurul mesei. Eu n-am alt list5..." s-a scuzat blegul i s-a oprit din citit. Jen5 genera15, murmure... In fine Maniu a salvat situatia luand lista

lui Lugo0anu i facnd dnsul apelul... Sefii de organizatii ce nu faceau parte din Delegatia Permanenta n-au fost 15sati in sal, i unii din
ei, veniti de departe, ca Teofanescu (de la Roman), Georgescu-Barlad
(de la Tutova), G. Cripn (din Ardeal) au plecat sup5rati foc.
Dup5 aceste agitate preliminri, Iorga a luat cuvantul i a contestat
Delegatiei Permanente dreptul de a hotari asupra fuziunii cu Partidul
T5f5nesc, o asemenea hotardre find de competenta exclusiv5 a Congresului partidului. A cerut ca partidul s5-0 valideze int5i un statut,
apoi pe temeiul acestui statut s5 se convoace un congres earuia & se
supun5 propunerea de fuziune. Va veni la acel congres si-si va afata
p5rerea sa. Apoi, cu ateva scrisori in m5n5, pe care le agita, a declarat
Ca numai sub aceast5 conditie a autorizat convocarea Delegatiei Per0 a incheiat, spre mirarea tuturor, prin urmatoarele cuvinte
manente
far nici o legatura cu cele spuse inainte: Lsfind la o parte orice modestie, nu eu pot fi onorat prin situatiile ce mi se ofer5, ci eu onorez pe
cele cc ocup!" Aceste cuvinte nu erau legate de cele spuse inainte, dar
erau steins legate de gfindul lui care nu urmrea dee& efia noului partid. Nu voia sa se discute fuziunea, cerea statute i congres fiinda partidul fuzionat trebuia s fie prezidat, dup5 propunerea t5rani0ilor, de
Maniu. Dac5 Mihalache 1-ar fi propus pe dansul, fuziunea ar fi fost minunat5 i nici n-ar fi a0eptat votul Delegatiei Permanente ca sa o prodame. Aa era Iorga, i nu era altul. I-a r5spuns Maniu Igmurindu-i pe

www.dacoromanica.ro

42

CONSTANTIN ARGETOIANU

de o parte c5 statutele partidului au fost aprobate chiar de dnsul Iorga,


mai putin 2-3 articole r5mase in suspensie, i pe de alt, c Delegatia
nu putea rasa f5r5 rspuns propunerea de fuziune adresat5 partidului.

Desi nimeni n-a mai spus nimic, s-a simtit c facerea general5 era o
solidarizare cu punctul de vedere al lui Maniu. Lumea adunat5 pentru
discutarea fuziunii nu putea pricepe ridicarea unor sicane de pur5 forma c5nd ins5si soarta partidului era in joc. Chiar iorghistii erau jenati,
si n-au spus un cuvnt. Simtind c pierde partida, Iorga si-a luat palria
si a plecat declar5nd c5 va aduce chestiunea inaintea congresului
iar

p5n5 dup5 pr5fiz si-a schimbat parerea, cum se va vedea nurnaidec5t.


Iorghistii au ramas. Cu Iorga a parasit clubul numai Cihodariu.
Dup5 plecarea lui Iorga, Maniu a facut o expunere a negocierilor
sale cu Mihalache si a terminat prin citirea scrisorii primita de la acesta, scrisoare ce continea propunerea de fuziune. Ora find inaintata, s-a
suspendat sedinta dup5 expunerea lui Maniu, urm5nd ca discutiile sa
fie reluate dup5 amiaz, la orele 2 1/2. La redeschiderea sedintei s-a
constatat absenta tuturor iorghistilor. Maniu a intrebat daca cere cineva
cuvAntul pentru discutarea propunerii de fuziune. Tacere sepulcrala...
si dup5 un minut, v5z5nd & nu se ridic5 nimeni, in-am sculat eu. Am

subliniat mai int5i c5 vorbeam numai in numele meu personal; in


oroarea mea de bisericute n-am vrut s intrunesc prietenii mei mai intirni la consf5tuiri, desi mi s-a cerut atat la Bucuresti cat si in provincie.
Vorbind nurnai in numele melt, am vorbit deschis, si am ar5tat c5 nu eu

puteam fi considerat ca un adversar principial al colaborarii cu Oranistii, cu care rn-am strduit ataa vreme s inchei o intelegere de guvernare. Am marturisit ins5 c insufletirea mea nu mai era aceeasi ca in

trecut. Doi ani rn-am trudit sa pun in picioare prin colaborarea celor
dou5 partide un organism politic de ordine si de constructie. Azi era
vorba sa se inf5ptuiasc5 un partid de lupta si de opozitie. Pentru un
asernenea partid, o intelegere intre conducatori nu era ins5 de ajuns
mai trebuia i vlaga", de o parte si de alta. Aceast5 vlaga
am afirmat
eu cu tArie
nu exist5 nici la noi, nici la tafanisti. Lipsa ei nu putea fi
in parte compensata dee& prin precizarea scrupuloas5 a scopurilor urmrite i printr-o disciplin5 de partid riguroas, chiar de la inceput.
Stiind unde mergeam, si mergind strins i sincer uniti, pe drum ne va
veni, poate si insufletirea care ne lipseste". Si am incheiat (land votul
meu pentru fuziune.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

43

in acelasi sens, au spus ateva cuvinte, insistand asupra disciplinei,


mos Ghita Mironescu si Aurel Iliescu, cu elocinta lui csaznita de decemvir irnb5tranit.

Pe cfind vorbeam eu, au sosit in corpore toti iorghistii. Gheorghe


Tasc5, profesor universitar si bariton cu prul cret a cerut voie & citeasc5 urm5toarele thnduri adresate de Iorga membrilor Delegatiei:
Scumpii mei prieteni,
Neputand reveni asupra hot5thrii mele repetate si solid intemeiat5
de a nu admite discutia fuziunii in Delegatia Perrnanent, utilizez aceast5 cale pentru a arta d-lui Maniu multumirile mele pentru aprecierile
binevoitoare privitoare la persoana mea. Oricare ar fi vicisitudinele
politic; pe care nu eu le voi provoca, r5manand credincios ideologiei
unui partid national de stanga burgheza, sunt sigur c5 voi putea p5stra
cu d-sa relatiile care permit oamenilor politici de a discuta si colabora
impreun5.
Am prea mult experienta realitatilor ca s5 nu apreciez dupa dreptate

tinuta d-lui Maniu, fat de mine. Ca s5 nu se cread5 a ascund parerile


mete dup5 artificii de procedur5, ceea ce ar fi nedrept si m-ar ofensa,
tin s5 v5 fixez si pentru dvs. si pentru Delegatia Permanent5 si pentru
presa, punctul meu de vedere cu privire la fuziune.
Principial, am fost si r5m5n partizan al oricarei fuziuni democratice, oricare ar fi elementele oneste ce ar intra in ea, considerfind titlurile
ca simple formule de oportunitatel.
Aceast5 fuziune trebuie s5 indeplineasc5 trei conditiuni care lipsesc
in propunerea d-lui Mihalache:
1. Ca din fuziune s rezulte un adev5rat partid, guvernat cu autoritate de un adev5rat sef. N-as consimti pentru nimic in lume s5 primesc
umbra de sefie oferit5 Partidului Nationa12.
In micul Partid Nationalist-Democrat am putut tr5i mai bine de zece
ani, in atmosfera sfatuitoare, fr5teasc5, in unitatea de actiune care deriva din persoana conduc5torului.
2. Stabilirea unui program care s5 nu cuprind5 numai generalit5tile
celor 10 puncte, ci s5 defineasca o ideologie de partid de o perfecta
1 Afara de unul, acela de ef al partidului!
2 Iorga facea aluzie la efia Vechiului Regat pastrata de Mihalache in calitate de
vicepreedinte. Pentru Iorga, Vechiul Regat era cu drept cuvant elementul care trebuia
sa dea tonul i indrumarile politice, in Romania Intregita.

www.dacoromanica.ro

44

CONSTANTIN ARGETOIANU

leg5tur5 intre diferitele clase sociale, si de o afirmatie hot5rat5 a principiului national. Ar urma ca aceasta & se simt5 in titlul partidului, ca
si in metodele care le anunta si care trebuie sa fie de natura a nu nelinisti tam si Coroana.
Cum multi trnisti sunt de aceast5 p5rere, nu v5d ce i-ar impiedica
de a da satisfactie cererii mele.
3. Si mai ales a garanta o atmosfer5 de sinceritate si dreptate, contrar politicianismului acaparator de situatii castigate prin intrig5 si
recurroasterea meritelor incomparabile pe care impotriva vechilor partide si le-au castigat vechii nationalisti democrati, din a c5ror propagand5 a iesit ceea ce e mai sanatos in ideea t5r5nista.
Nu poate fi mai absurd si mai condamnabil, dee& prigonirea sistematic5 in alegeri, in timpul negocierilor si in inssi actul de fat5 a acelor dintre nationali in care, oricare tarnist s5 recunoasc5 un frate mai
mare, iar nu un adversar care trebuie distrus pentru ambitii personale.
La Congresul viitor care trebuie convocat pe baza unui statut precis
voi veni ca s5 sustinem acest punct de vedere in speranta c voi fi inteles.

N lorga"
Cu tot ultimul alineat care mai 15sa o portit5 deschis5 pentru revenire, Iorga a pecetluit prin aceast scrisoare despartirea sa de Partidul
National. Mai pripit cleat mine, a invocat si el impreciziunea programului si pericolul inclec5rii t5r5rriste, dar f5r5 s5 astepte o mai palpabila concretizare a faptelor. La aceste motive de ordin principial a adaugat, in subinteles, chestiunea sefiei si pe fats maltratarea partizanilor
s5i. Singurul punct asupra cruia nu avea nici o dreptate, c5ci cu pattizanii lui nu era nimic de facut. Au dovedit-o cu prisosint5 sub Ministerul prezidat de dansul in 1931-1932, and ne-au curStit pe amandoi...

Dup5 citirea scrisorii lui Iorga, Maniu a aruncat cateva flori pe


sicriul fostului sari coleg de sefie, regretand c5 domnul Profesor nu va
participa la fuziune, dar exprimandu-si speranta c5 d-sa se va r5zgandi
si c5 vom avea s ne bucur5m si mai departe de luminile d-sale! (!!!)
Niciodat5 cuvintele n-au fost mai mutt menite s5 ascundS gandul cuiva
ca in aceast5 scurt5 cuvantare!
Dintre ai mei, singurii care au fost pentru fuziune, au fost Ioanitescu si Davila. Amandoi cu entuziasm
Ioanitescu fericit s5 imbrace o
c5mas cu care s5 se poat5 prezenta la tart iar Davila fiindc5 era din
nastere zevzec si din vina unor lecturi fragmentare, democrat. Ioanites-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

45

cu a dat drumul elocintei sale speciale


Davila ins5 a t5cut (multumindu-se s5 voteze cu amandou5 m5inile) c5ci sosise de la Sinaia cam
obosit de pertractarile sale cu Ella Manu 1 cu o t5n5r5 i nostim americank mrs. Wilson. Desi incapabil s5 satisfaca o singur5 femeie, Davila alerga dup5 dou5, imb5tndu-le cu vorbe. Asa sunt democratii, lucreaza mai mult cu... gura.
Dup5 ce au mai vorbit far rost cfitiva nechemati, Maniu a vrut s5
pun5 la vot aprobarea fuziunii. Am luat atunci inc5 o data cuvintul, ca
s5 atrag atentia Delegatiei ea nu se spusese un cuvnt despre program,
si am rugat pe Maniu, nu s5-1 citeasc5 cci era prea lung si fastidios,
dar
rezume in ceiteva cuvinte. Spre marea mea mirare, Maniu s-a
dat dup5 degete, dar intreaga asistenta alturndu-se cererii mele, domnul Prezident a decis s supun5 programul... unei comisii, care s-1
citeasc5 i &-0 comunice parerea" Delegatiei! Abia a treia zi am priceput reticentele lui Maniu, dup5 ce am constatat c5 tarnistii in textul
tor nu renuntaser5 la utopiile demagogice ce le erau scumpe! Maniu se
invoise cu Mihalache s nu dea in vileag programul, ca s5 nu se incurce
itele! Eu nu cutam & le incurc
toata treaba nu ma mai interesa
ci numai sa gasesc un pretext valabil pentru gestul de adio pe care-1
hotardsem. Maniu a numit numaidecfit o comisie compus5 din G. Lucasievici, G. Tasca, G. Mironescu, A. Dobrescu, Valer Moldovan, parintele Man si prezidata de mine, si ne-a poflit intr-o camera vecin5.
Am citit programul celor prezenti, n-au facut nici o observatie, dar la
punctul cu exproprierea Mironescu a ciulit urechile. Lucasievici i-a
explicat c alineatul lui Maniu era precumpanitor, c5 fraza tar5nistilor
fusese admisa pro forma" si c5 toate erau bine. Dezbaterile comisiei
n-au durat nici o jum5tate de ora, Lucasievici a citit in plenul De legatiei un raport de zece rnduri, i toat5 lumea a fost multumit5. in cele
din urma, propunerile de fuziune t5raniste au fost primite prin consens" unanim, o formula nou5,
de aclamare sau de vot unanim neputand fi vorba. Petre Dragomirescu, dintre prietenii mei, s-a pronuntat
contra, iorghistii au declarat c se abtin, si multi n-au mai spus nimic...
La taranisti, treaba a mers si mai greu cleat la noi. S-au certat pang
la ora zece seara. Ca si Iorga, _doctorul Lupu, Iunian i alti cfitiva, au
cerut un Congres al partidului. In cele din urma s-au imp5cat si au votat
fuziunea cu 27 voturi pentru si I contra. Si astfel s-a intemeiat, aproape
in sil5 marele Partid National Taranesc, care n-ar fi dus-o departe cum
a dus-o
dac5 nu murea un an si ceva mai tarziu Ionel Bratianu...

www.dacoromanica.ro

46

CONSTANTIN ARGETOIANU

A doua zi dupa sedintele istorice (curn au fost calificate mai tarziu!)

de la clubul Partidului National si de la acela al Partidului Prnesc a


apanit o editie specialal din ziarul Dimineata cu cuvantarile din ajun.
Din rezumatul expunerii lui Mihalache reiesea cd acesta considera
presedintia lui Maniu ca provizorie, pada la hotardrile Congresului
partidului fuzionat si mai reiesea ca conducerea noului partid, in Vechiul Regat era incredintata fostei organizatii a Partidului Taranesc.
Aveam in mana, si mai repede decal credeam, si mai lamurit decat speram, dovada incalcarii thranistilor asupra nationalilor i prin urmare temeiul plecarii mele din partid.
M-am dus indata la Maniu cu ziarul in man5. Maniu, care citise
deja Dimineata mi s-a aratat foarte plictisit, si a pretins ca darea de seama a sedintei de la clubul taranist era tendentioasa si inexacta. Cunosti d-ta
spunea dl. Prezident
simpatiile si antipatiile domnilor
de la Adevdrul i Dimineata, toti in slujba patimilor lui Stere. Voi da
chiar azi o dezmintire in Romania..." Am facut insa atent pe Maniu ca
o dezmintire din partea fostului Partid National n-ar avea nici o valoare
si ar mai putea da loc si la interpretari rau-voitoare. A convenit i dansul ca aveam dreptate si mi-a garantat, ca va da Mihalache insusi dezmintirea si ca in afara de aceasta se va publica scrisoarea lui cu conditiile fuziunii, propuse in numele Partidului Taranesc. M-am despartit de
Maniu cu nadejdea c nici dezrnintirea nu va apare nici scrisoarea nu
va fi publicat. Imi cunosteam eu oamenii... Nu fusesem la Maniu ca
s5 reclam o dezmintire ci ca sa marchez un punct de plecare pentru
actul pe care-1 pregateam.

Dupa cum ma asteptarn, nici luni dupa amiaza, nici marti dimineata
n-a aparut nici dezmintire, nici scrisoare. In schimb, in toate ziarele,
rezumatul expunerii lui Mihalache, asa cum aparuse in foaia speciala.
Fara sa mai iau contact cu Maniu, rn-am urcat in tren si rh-am dus la
Breasta unde am redactat urmatoarea scrisoare:

Stimate Doninule Maniu,

In intrevederea pe care am avut-o in ziva de 24 septembrie ati


binevoit a-mi expune rezultatul final al negocierilor dvs. cu Partidul
faranesc si mi-ati citit scrisoarea d-lui I. Mihalache continand propuI Ziarele nu apreau in acea vreme lunea decdt dup amiaz. Editia specialfi in
chestiune a fost lansat dis-de-dimineafa.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

47

nerea Partidului PrAnesc de fuziune cu Partidul National. Mi-ati dat in


acelai timp s5 citesc programul propus pentru noul partid fuzionat.
Mi-ati declarat c5 ajunseseti la o complectA intelegere cu dl. Mihalache,
afar5 de un singur punct mai important care rdmdsese de fixat. Nu se
hot5rase, intr-adev5r, dac5 se va infiinta o singur5 organizatie provincial5 pentru tot Vechiul Regat sau mai multe (Muntenia, Moldova, Oltenia, Dobrogea). Mi-ati adaugat c dl. Mihalache ca i dvs. inclinati
pentru o singur organizatie. Insist asupra acestui punct, fiindc5 el este
de mare important5 pentru cele ce urmeaz5.
V-am afatat imediat ea' consider propunerile de fuziune ca acceptabile; am facut ins5 cateva rezerve cu privire la programul agrar. Mi-ati
propus s5 iau contact cu tin reprezentant al Partidului far5nesc i s5-i
afat obiectiile mele. M-am intalnit in dup5-amiaza zilei de 24 septembrie cu dl. V. Madgearu i dup5 o amical discutie ne-am pus de acord
i asupra acestui punct, fapt pe care am avut pfacerea s5 vi-1 comunic in
aceeai zi.
In asemenea conditii, am luat cuvantul in edinta Delegatiei Perma-

nente a Partidului National din 26 septembrie, i am adus adeziunea


mea la actul fuziunii, nu far5 a insista asupra necesitatii ca lipsa de insufletire (constatat5 in ambele partide) cu care se pecetluia aceast5 unire, s5 fie cel putin compensata prin stricta precizare a scopurilor urm5rite i printr-o disciplin5 riguroas5 introdus5 in noul partid, chiar de la
inceput.
Delegatiile ambelor partide deliberand separat, au aprobat cu mare
majoritate fuziunea in ziva de 26 septembrie. A doua zi luni 27 septembrie, a apArut intr-o editie special5 a ziarului Dindnea(a o dare de seam5 a edintelor ambelor comitete. Darea de seam5 a edintei Delegatiei
noastre Permanente find exacta, nu aveam nici un motiv s nia indoiesc de exactitatea celor relatate cu privire la edinta Comitetului Central al Partidului farnesc, cu atat mai mult cu cat relatiile de prietenie

dintre ziarul Dimineala i Partidul far5nesc sunt binecunoscute. In


aceast5 dare de seam5 se rezuma expunerea d-lui.Mihalache, expunere

din care reigea: 1) c5 preedintia dvs. era primit ca un provizorat


(pan5 la intrunirea primului congres al partidului fuzionat) i al 2-lea)
c5 conducerea organizatiilor fuzionate din Vechiul Regat va reveni.actualului Partid faranesc.
Primul punct era in contradictie cu preciz5rile stabilite in cursul negociatiilor dintre ambele partide i cu spiritul, dac5 nu chiar cu textul

www.dacoromanica.ro

48

CONSTANTIN ARGETOIANU

scrisorii d-lui Mihalache. Al doilea punct era in leg5tur5 cu organizatia


Comitetului Provincial din Vechiul Regat, organizatie ramas5
dup5
cum am insemnat mai sus
nerezolvat5.

Alarmat de cele citite in Dimineata, am alergat imediat la dvs. si


v-am imp5rt4it mirarea mea. Mi-ati declarat c5 cele continute in Dimineap sunt inexacte i c dl. Mihalache va publica imediat o dezmintire. Mi-ati mai spus c5 credeti o publicare a scrisorii d-lui Mihalache
(deja cunoscut5 de atati membri din ambele Delegatii ale partidelor) nu
numai ca oportunk dar chiar necesara. V-am parsit in aparent5 satisfacut, dar cu indoiala in suflet. Marti dimineata am plecat la Craiova,
dup5 ce putusem constata c5 dezmintirea d-lui Mihalache nu ap5ruse in
nici un ziar, nici luni seara, nici marti dimineata. Nu ap5ruse nici dezmintirea nici scrisoarea cu propunerea de fuziune a d-lui Mihalache
(desigur nu din vina dvs.) dar ap5ruser5 in toate ziarele &Ali de seam5
ale celor petrecute in Comitetul Central tarhnesc in edinta de duminic5
26 septembrie, identic cu cea publicat5 in Dimineata (editia special5)
de luni.
V5 rog sh-mi iertati aceast5 lung6 reamintire de fapte dvs. cunoscute, dar ea era necesar pentru a ajunge la concluzia pe care sunt silit s5
o trag din chiar succesiunea acestor fapte, numai in aparentd mdrunte.
Aspectul sub care se prezenta fuziunea inainte de edintele de duminic5
este cu totul altul ca cel ce se inf54iqeaz5 in urma acestor Fdinte.
Inainte de duminic5, fuziunea se facea pe baza unui program i a

unei intelegeri definitive; in urma celor intamplate duminick reiese


clar c5 atat intelegere cat i program nu mai au dee& un caracter provizoriu, pe 3 pan5 la 12 luni, pada la hothrarile Congresului partidului
fuzionat, singur chemat s5 dea aspectul s5u definitiv noului partid.
Care va fi acest aspect e lesne de prev5zut. Un calcul upr v poate
dovedi c5 majoritatea organizatiilor noului partid vor fi t5faniste; dar in
afar de aceasta, faptul c5 conducerea organizatiilor Vechiului Regat
(care, orice s-ar crede in aceast5 privinta, vor continua Inca mult5 vreme s5 dea tonul in indrumarile politice ale oric5rui partid) va fi incredintat5 t5r5n4tilor i dinamismul incontestabil al cadrelor t5r5niste fat5
de inertia, iar50 incontestabilk a cadrelor nationale sunt indicatii si-

gure c5 in Congresul care se va tine de noul partid cel mai devreme


peste trei luni qi cel mai tarziu peste un an", tafaniqtii vor dicta vointele

lor. Veti famane sau nu yeti famane preFdintele noului partid, dup5
cum yeti primi sau nu yeti primi sa" fiti prizonierul altora. Programul

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

49

convenit pentru fuziune se va modifica dup5 cum vor voi tarnistii.


Notati c5 acest program chiar azi nu face parte integrant5 din conventia
semnat5 de dl. Mihalache, care bazeaz5 propunerea d-sale de fuziune

numai pa faimoasele 10 puncte, puncte atat de elastice inck pot incadra orice program.
Perspectiva posibilit5tii acestei schimbri de orientare intre provizoratul de azi si definitivul de maine a f5cut probabil pe tar5nisti s primeasc5 pentru inf5ptuirea fuziunii conditii a caror acceptare pe mine
rn-a mirat, mai ales in ce priveste politica agrar. E locul & insist aici
c5 nu bag nici o vin5 Partidului T5r5nesc pentru aceast5 n5zuint5 neinfrint5 dar legitim5 de a-si impune pe orice cale conceptiile cu care a
pornit la drum; constat numai c5 fuziunea pl5nuit intr-un spirit cu totul altul de Partidul National, se indreapt5 cu pasi siguri spre o pozitie
de extrem5 stang5, pozitie in care nu poate fi loc pentru mine.

Cnd pe la sfarsitul lui august, la inapoierea mea din str5in5tate,


mi-ati facut cinstea s5-mi cereti p5rerea asupra unei eventuale fuziuni
cu Partidul faranesc, v-am r5spuns in mod foarte precis, c5 sunt pentru
sub dou conditii: 1) S5 ajungeti la stabilirea unui program fixat in
toate amdnuntele lui
si al 2-lea s6 creati prin fuziune un organism
politic capabil sA duc5 la indeplinirea programului stabilit.
In momentul in care mi-ati prezentat un proiect de fuziune care sa-

tisfacea la aceste dou cerinti, n-am putut decat s5 v dau adeziunea


mea (cu toate opunerile unora din prietenii mei), ceea ce am si facut.
Ast5zi, cnd a doua zi dup5 fuziune v5d spulberate cele (Iona' conditii pe care nu numai fat5 de dvs., dar si fat de toate persoanele cu
care am venit in contact le-am sustinut ca imperative categorice, nu pot

cleat s-mi retrag adeziunea data si s5 ma abtin de la un act pe care


convingerile si constiinta mea nu-1 aprob5.

Am fost cel mai aprig ap5r5tor al ideii de apropiere intre Partidul


National si Partidul Taranesc. Am lucrat din rasputeri doi ani de zile
pentru realizarea acestei uniri. Era ins vorba atunci de infaptuirea unui
organism de ordine si de guverndmant, tocmai pentru a bara calea unei
posibile indrumri a fragedei noastre democratii spre extrema stanga.
Ast5zi se z5misleste dimpotriv5, dup5 toate probabilit5tile, un orga-

nism de lupth indreptat tocmai contra conceptiilor pe care le aparam


impreun5 cu dvs. atunci, favorabil tuturor framfintarilor sterpe de care
am voit sa seutim tam.

www.dacoromanica.ro

50

CONSTANTIN ARGETOIANU

In asemenea circumstante, ma \fad silit, scumpe domnule Maniu, s


ma dau de la inceput la o parte i s5 nu atept ceasul c5nd vor pleca si
altii
multi din cei mai apropiati de dvs. Am consolarea, in tristetea
despartirii mele de bunii prieteni i tovar5i de lupt5 ce ati fost cu totii
pentru mine, am consolarea ca defectiunea mea, pe de o parte va
deschide multora ochii, iar pe de alta va inlesni cristalizarea diverselor
noastre forte politice
fie i a celor negative
plecarea mea lasind
in urm5 mai multa omogenitate in partidul ce se incheag5.
Si fiindc5 pan5 duminic5 Partidul National este Inca in fiint5, s5-mi
dati voie s5 inchei aceste rinduri cu cuvinte de ramas bun fata de cei
doi prqedinti ai lui. Le multumesc din toat5 inima pentru prietenia i
increderea pe care mi-au ar5tat-o in tot timpul grelelor noastre incercari. Ma despart de d5i*i cu o adev5rat5 mihnire c5 n-am putut contribui, in mod mai eficace, la izbanda curatelor idealuri la care i-am
v5zut totdeauna inchinati.
Domnul Profesor Iorga ii va da seama, cnd valurile furtunii prin
care trecem se vor potoli, ca sentimentele mele fata de ddnsul au ramas
neschimbate. AstAzi, fara nici o malitiozitate, 11 asigur c5 nu-mi aduc
aminte deck de dovezile de prietenie ce le-am inregistrat din partea
d-sale.

intrucat v5 privete pe dvs., stimate domnule Maniu, nu voi putea


uita niciodat5 toate cke ne-au legat; dac5 politica ne desparte, imi permit s5 nadajduiesc c5 nici in aceasta clip5 nu va indoiti de sentimentele
mele de prietenie personal, care rknin intacte.
Rolul meu de spectator dezam5git nu-mi va interzice s5 ma bucur,
dac in contra prevederilor mele, yeti izbuti, pe urmele neobositului Sisif, s5 irnpingeti noul bloc al aa-ziselor noastre forte democratice pada'
pe culmi ce ast5zi par Inca inaccesibile.
Primiti v rog, scumpe domnule Maniu, incredintarea sentimentelor
mele cele mai devotate".
Profitand de vecinatatea Craiovei, i putind sa' mai z5bovesc citeva
zile la Breasta, deoarece socotisem politic s5 nu inmfinez lui Maniu
scrisoarea mea deck dupa Mgazul necesar reflectiei, ca sa nu se zic5 ca
procedasem in prip
mi-am convocat amicii politici din Do lj spre
a-i pune in curent cu hot5rArile mele. Pomisem cu ei la lupt5 in 1914;
imi fuseser toti credincio0 i ma urmasera, cu o singur5 defectiune, a
lui Potarca, in toate vicisitudinile agitatei mele cariere politice. Am vrut

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

51

sa' fie danii cei dintai informati de actul pe care urma s-1 savaresc.
Crezand c Ii chemasem ca ssa le iau consimt5mantu1 la fuziune, au venit top cu urechile pleotite, c5ci erau toti impotriva orica'rui contact cu
taranitii. Erau atit de legati de mine, Inc& e probabil ca cu toat5 antipatia lor fata de noua incumetrire, ar fi r5mas totu0 neclintiti in noul
partid ieit din fuziune, dac5 a fi famas i eu. Cand au aflat ins5 hot5rarea mea, s-au solidarizat cu ea intr-o insufletire mic5toare. Dup5 ce
s-a potolit putin entuziasmul lor, le-am 15murit situatia fara s5 le ascund nimic din dezamagirile mele. Le-am laxnurit ca n-aveam nici o intentie sd refac un partid, ,i nici una sd md leg de alt pallid. Politica
mea dedese faliment, eram prea sincer ca s nu o recunosc
i imi
trebuia vreme ca s5-mi mistui infrangerea. Nu puteam lua nici un angajament asupra viitorului i nu puteam pofti oameni far5 vin sa-i putia
cenua poc5intei pe cap. Intr-o cald5 cuvantare le-am. aratat toat5 recunotinta mea, le-am multumit pentru tot concursul dat i i-am sfatuit s5
se indrepte fiecare catre grup5rile politice in care s-ar simti mai la largul lor. Intr-o prieteneasca unanimitate, au declarat toti ca vor face ce
voi face eu; dac5 voi sta la o parte, vor sta i ei
dac5 voi da mana cu
cineva, cu acela vor da i ei! Insistentele mele au fost inutile: nici unul
nu s-a clintit... Dar toti ar fi dorit o apropiere de liberali! Cum se schimbaser5 timpurile!
M-am inapoiat la Bucureti luni seara 4 octombrie. Nicu Ottescu ma
aqtepta la gara. A venit cu mine acasa i i-am citit scrisoarea. A aprobat-o fira rezerve. Marti dimineata am dat-o la copiat qi la orele 5 p.m.
am inmanat-o lui Lugoianu, Maniu nefiind in Bucureti. In ace1a0 timp

am trimis cite o copie la ziarele Cavatul, Dimineafa, Universal


Politica.
Scrisoarea a aparut in gazete miercuri dimineata, ziarele de sear au
scos editii speciale i valva a fost enorm5. Pe langa valva de pe strad5
i din cafenele, lumea politica cu faspundere a fost i ea impresionata
de gestul meu, cu atat mai impresionat5 cu cat masura i obiectivitatea
15muririlor mele excludeau orice imbold de patima sau de resentiment.
Cateva zile, foile Capita lei mi-au consacrat articole de laud5 sau de cr1tic5, dup5 temperamente qi simpatii. Cele care nu ma iubeau au scris ca
voisem s5 toipilez" fuziunea, c incercasem s5 rup alele" lui Maniu,
c5 nu m5 puteam impaca cu ideea c5 nu mi se oferise o vicepreedintie,
i Cate i mai cate! Politica lui Hefter m-a calificat drept omul lovitu-

www.dacoromanica.ro

52

CONSTANTIN ARGETOIANU

rilor" (titlu dat unui lung articol) si a comentat scrisoarea mea cu o trivialitate de gandire, care, venind din partea cui venea, m-a onorat.
Hotararea pe care o luasem se aflase la Bucuresti inainte de sosirea
mea, prin indiscretia prietenilor din Craiova (nu cerusem de altminteri

secretul nimanui) si grija unor eventuale defectiuni care puteau sa-i


s1abeasc5 autoritatea fata de taranisti, patrunsese in sufletul lui Maniu,
cu atat mai mult cu cat pe lang5 prietenii mei, pe lang5 fostii conservatori si takisti
mai urla impotriva fuziunii si tata Iorga, cat 11 tineau
bojocii. Mai era si echivocul programului pe care-1 subliniasern in declaratiile mele si care, oricum, nelinistea opinia publica. Ca sa curmeze
Caul si s5 aduca linistea in noul partid, Maniu s-a inteles cu Mihalache
sO convoace congresele celor dou5 foste particle pentru ziva de duminic5 10 octombrie si s ratifice fuziunea.
In timp ce ardelenii si taranistii pregateau congresele lor, la mine

acasa era in fiecare zi balci. Veneau oamenii s ma intrebe ce fac si


sa-mi ceara sfat. Le explicam la toti pentru ce ma hotarasem s5 nu rnai
fac politica, si-i sf5tuiarn pe toti 00 tamale in partidul fuzionat,fiindcd
eu o sfenvisem cu partidele. Plecau de la mine deceptionati, dar toti
declarau, ca si cei din Craiova, ca. vor face ce fac eu". Printre prietenii
rnei mai apropiati, n-am avut decal o singur5 defectiune: D. R. Ipanitescu, care a venit sa-mi ceara incuviintarea sa tamale in partidul fuzionat fiind prea angajat ca sa se mai poat retrage!" I-am dat cu mare
placere binecuvantarea, incantat sa scap de el.
Cu Citta Davila
suflet mai subtire
despartirea a fost mai grea,
si a trebuit s5 o provoc eu; ca
fac placere! Prieteni comuni imi povestisera zbuciumarile prin care trecea junele nostru democrat: murea de
pofta sa fuzioneze" dar se socotea legat de mine si nu voia sa ma pariseasca. L-am chemat si 1-am rugat sa ramaie in partidul fuzionat, contra caruia nu aveam nimic, cu atat mai mult ca nu aveam nici o intentie
de a grupa" oameni in jurul meu. Aproape un ceas, Davila a refuzat
desi-1 simteam ca murea de pofta sa mearga cu prietenii sal de stanga. In cele din urma mi-a declarat ca nu va ramane in Partidul National-faranesc decat daca i-as cere-o eu formal"!
Ei bine, ti-o cer!"
Cittulic5 al nostru mi-a stalls mana cu efuzie afirmand totusi ca ramane prietenul meu personall" si ca vrea & se mai consulte si cu Stere...
Pentru ce cu Stere?
I in iulie unnator 1-am facut ministru la Varsovia!

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

53

Am rugat de asemenea pe toti cei cu organizatii compacte in spatele


lor, ca Petre Irimescu de la Botoani, Georgescu-Barlad de la Tutova,
Teofanescu de la Roman, Avram de la Tecuci etc., sa nu urmeze exemplul meu, i sa continue activitatea lor in partidul fuzionat. Unii m-au
ascultat i au mers inainte ca vai de ei, altii s-au lasat de politica, i cel
putin n-au mai avut deceptii... Intentia mea find sa nu mai fac politica
de partid, am fgcut tot ce am putut ca s impiedic partizanii mei sa se
dea la fund cu mine. Totu0 multi, cei mai multi din ei, mi-au famas
credincioi, mai increzatori in viitorul meu" decat eu insumi. S-au intrunk cu totii in ziva de 17 octombrie la Nicu Ottescu acas i au hotarat sa nu adereze la fuziune i sa stea i ei in expectativa aldturi de
mine.

Cu prilejul acestor framantari ale fuziunii, am c4tigat chiar un colaborator ce mi-a devenit din an in an mai pretios: pe Jean Pangal. Pangal a inceput cariera sa politica sub Take Ionescu (era nepotul lui Pavlica Brat 4anu) si si-a facut prima ucenicie la gazeta La Roumanie, foaia
franceza a takitilor. Dupa rzboi, s-a varat pang in gat in Masonerie,
pe care a redqteptat-o in tara noastra, dup o lunga adormire. in acest
scop a strans legaturi puternice cu lumea masonica din Franta, din Anglia i din State le Unite. Leg5turi care ne-au servit mai tarziu foarte
mult. Dup5 moartea lui Take Ionescu, Pangal se r5facise in plutonul
doctorului Lupu. Scarbit de demagogia din jurul s5u, s-a folosit de prilejul fuziunii ca sA p5r5seasc5 pe Lupu. Desi ii cunosteam atunci foarte
putin, a venit la mine si mi-a cerut s fac5 politica" cu mine. Bine, dar
eu nu mai fac politic5!"
au fost cuvintele cu care am intampinat cererea sa.
Atunci s-mi permiteti s5 nu mai fac politica, alaturi de
dvs.!" Mai era ceva de zis? L-am primit in cercul intimilor mei, i de
atunci nu ne-am mai despartit.
Din tot ce s-a spus pe socoteala mea, o banuiala i o invinuire nu
mi-au convenit deloc: b5nuiala c5 in5 desp5rtisem de partidul meu fiindc5 nu putusem obtine un loc de vicepresedinte in partidul fuzionat
si invinuirea c5 lucram din fasputeri la destrmarea fuziunii. De o
vicepresedintie a mea nu putea fi vorba de vrerne ce se dedese Vechiul
Regat pe maim t5fanistilor, iar Basarabia si Bucovina, de care nu tn5
lega nimic, nu puteau cadea decal in botul alipitilor". Cat a fost vorba
de o sefie a Olteniei, Maniu mi-a oferit-o, dar eu am refuzat-o, si atata
tot. In ce privea actiunea mea" de destrmare a fuziunii, nimic nu era
mai inexact. N-aveam, cum se zice, nici in din nici in manec5, cu un

www.dacoromanica.ro

54

CONSTANTIN ARGETOIANU

partid pe care-Ipar5sisem i care nu ma mai interesa. Pentru a fAia scurt


intrig5riile, am dat un interviu Cuviintului pe care-1 reproduc fiindc5
complecteaza cele spuse in scrisoarea adresat5 lui Maniu i contureaza
mai bine evenirnentele petrecute la sf5ritul lui septembrie i inceputul
lui octombrie 1926. M-am folosit de acest interviu ca s5 pun mai multe
lucruri la punct.
Iat5 documentul:
Comentariile cele mai vii i cele mai varii se fac zilnic in toat5 presa i in publicul mare asupra scrisorii d-lui C. Argetoianu i retragerii
d-sale din fuziune.
Am socotit c5 noi declaratii ale d-sale, in privinta diverselor interpret5ri date unui act, care a f5cut o impresie atit de adanca i este susceptibil de consecinte importante, vor fi de un mare interes.
DI. Argetoianu ne-a satisf5cut legitima curiozitate, declar5ndu-ne
cele ce urmeaz5 la intrebarile ce i-am adresat:
Ati luat cunostint5 din ziare despre repercutia celor continute in
scrisoarea ce ati adresat d-lui Maniu. Aveti ceva de adaugat la acea serisoare, sau ceva de raspuns la unele obiectiuni ce vi s-au adus?
Am spus tot ce aveam de spus i cu toata obiectivitatea 1 cu
toat5 sinceritatea in scrisoarea ce am adresat d-lui Maniu. Nu inteleg s5
intru in polemica cu nimeni pe aceast5 chestiune, fiindc5 nu intentionez s5 conving pe nimeni. N-am intreprins o actiune: am facut un gest
personal, am plecat dintr-o alcatuire politica, unde cu sau far dreptate,
am socotit c5 nu mai este locul meu. Am luat hot5rdrea de a pleca f5r5
s5 consult pe nici unul din prietenii mei, fiindc5 n-am voit sd angajez

pe nhneni prin gestul meu; am ateptat cu publicarea scrisorii mele


(de0 era redactat5 in ziva de 28 septembrie) Oda' ieri ca s5 permit organizatiilor Partidului National s-0 aleaga in lin4te delegatiile pentru
Congresul de duminica.
Tin sa precizez
fiindc6 s-au dat diverse interpret5ri scrisorii mele, de0 am c5utat s5 ma exprim cu toata claritatea posibil5
tin sa
precizez cd nu vreau intru nimic sd impiedic fuziunea celor doud partide; singura mea pretentie e SA nu fiu Carat intr-o aventur5 contrar
convingerilor mele.
Oricite fire s-ar t5ia in patru, nimeni n-ar putea demonstra astazi c5
fuziunea se face in sensul ideologiei Partidului National; ea se face evident in sensul ideologiei Partidului Taranesc. Si nu v5d de ce s-ar nega

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

55

acest lucru; nu e nici o rusine. Dar intr-un Partid Tar5nesc, latit si peste
munti, situatia mea ar fi fost cel putin ridicol5...
S-a vorbit de nemultumiri de ordin personal...
Da, stiu, de locul de vicepresedinte al partidului fuzionat care
mi s-ar fi oferit si apoi mi s-ar fi retras. Nu mi s-a retras nimic, fiindc5
nu mi s-a oferit nimic. DI. Maniu mi-a spus c5 din cei patru vicepresedinti, cei doi t5r5nisti au fost desemnati in persoana d-lui Mihalache
si Lupu, iar c5 cei doi nationali urmeaz5 sa fie desemnati de partidul
.

nostru. Cine m5 cunoaste stie at tin eu la galoane, nu de subset', dar


chiar si de sef! V5 dau cuvntul meu ea" am aflat si eu despre chestiunea vicepresedintiei mele nu numai dupg ce redactasem scrisoarea
mea, dar chiar dup5 ce o dedesem spre publicare. Dac5 cele ce mi s-au
spus sunt adev5rate1, ele au important, nu pentru situatia mea, dar ca o
confirmare a spiritului in care se face fuziunea, indicdnd in mod clar,
c5 politica noului partid se indrumeaz5 spre extrema sting5.

Eu n-am sustinut altceva. Desi sunt hot5rdt s5 nu polemizez, nu


pot s5 nu rectific o afirmatie aparut5 in reportajul ziarului Adevdrul nr.
13131, reportaj care, evident, a fost inspirat de directiunea Partidului
Taranesc. Se spune acolo, c5 in scrisoarea d-lui Mihalache se afl fraza: programul de guverndiniint va fi cel stabilit in 1924, cu revizuirile
ce i s-au adus de coinun acord. Aceasta pentru a se infirma afirmatia
mea c programul detaliat al fuziunii nu face parte integrant5 din propunerea de. fuziune2 a d-lui Mihalache. Ori aceasta fraz5 nu inseanm5
nimic c5ci programul cu modific5ri1e nefiind si el parafat sau semnat
si anexat scrisorii, dispozitiunile lui rdmiin intr-un vag absolut. Prob5:
dup ce se citeaz5 aceast5 fraz5 in reportajul mai sus pomenit, se adaug6: programul de guverndmant, nu programul teoretic, s5 nu se faca
confuzie... Va s5 zic5 sunt dou programe, unul teoretic si unul practic? Unul pentru public ci altul pentru sertar?

Vedeti prin urmare c5 nu numai cele ce s-au petrecut in ziva de


duminic5 26 septembrie, dar si tot ce mai vine in fiecare zi confirm6
vederea mea despre spiritul in care se s5vdrseste, dar nu se m5rturiDin sursd bine informatd am aflat ca Maniu voise s ma" propuna pe mine 0 pe
Vaida ca viceprqedinti, dar c Partidul Taranesc s-a opus la deseumarea mea. Mi s-a
mai povestit c doctorul Lupu, ostil fuziunii, s-a impacat cu ea i a devenit partizanul ei
dupa ce Iorga i cu mine am par5sit Partidul National._
Observatia mea a determinat partidele fuzionare ssa introducA i programul in
hotathrea de fuziune votat de congresele din 10 octombrie.

www.dacoromanica.ro

56

CONSTANTIN ARGETOIANU

seste, o fuziune pl5nuit5 de cei din Partidul National in alt mentalitate,


bine definit5...
Frictiunile de ordin personal care s-au ivit din prirnul moment
intre diverse personalit5ti si intre diverse organizatii din ambele partide
nu v-au determinat si ele la gestul pe care 1-ati facut?

Dac5 n-a fi avut motive de ordin principial poate c5 rn-ar fi


determinat si acestea, dar n-am avut vreme s5 ajung pan la ele. Aceste
frictiuni rman totusi un punct foarte negru in viitoarea desfasurare a
activit5tii noului purtidt. Dup5 plecarea mea r5mane in partidul fuzionat prea mult5 omogenitate: toat5 lumea cu caracter irascibil si cu ambitii neinfr5nate! Serviciul de tampon pe care 1-am indeplinit atita
vreme, nu stiu in seama cui va r5m5ne!

Multi membri din Partidul National s-au solidarizat cu gestul


dvs.: ce planuri aveti pentru viitor?

Dac5 n-a fi prins in angrenajul politic ti-a easpunde din tot


sufletul c sunt gata s5 fac in viitor orice, numai politica* nu! Dar sunt
prins in angrenajul acesta si prin urmare voi continua s5 fac politicd.
Cum si ce fel, s-mi dai voie s5 nu ti-o spun Inca! Dar un lucru pot s5-ti
afirm chiar in acest moment, e ea' nu am luat nici un angajament, cu nimeni, si c5 tot ce se povesteste in aceasta privint5 sunt simple fabule2..."

Pe cnd eu adoptam astfel o atitudine hotarata, dar linistit5 si obiectivg fata de fuziunea celor dou5 partide
Iorga luase una de dez15ntuit5 vio1ent5. In afar de articolasele si de biletele pline de venin publicate in Neamul Rornnesc, p5rintele taranismului a trimis o circulara
organizatiilor Partidului National, adres5ndu-le partizanilor si, pe unde
avea, circular5 prin care cerea consultarea imediat a comitetelor judetene si insistnd asupra consenm5rii in scris a parerilbr emise. Iorghistii, zapaciti, urmau mai multe curente: unii, cei mai putin numerosi, doreau sa rArnaie in partidul fuzionat; cativa unelteau o apropiere
de Guvern si de averescani3
cei mai multi roiau ins5 in jurul MagisI Moartea lui Ionel Bratianu si consecinta ei: chemarea national-tafanistilor la putere, a suprimat aceste frictiuni. Cheagul afacerilor mdnoase a cirnentat legaturile dintre nationali si lfiranian...
2 Se povestea Ca eram inteles cu liberalii, intr-un moment cand nici nu luasem contact cu Brtianu!
3 Au mers pAnd a obtine de la Averescu trimiterea unei fotografii lui Iorga, cu o
magulitoare dedicatie, in senm de impacare!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

57

trului rdmas singur reprezentant al Partidului National, dupa fuziunea


firmei lui Maniu cu a lui Mihalache. Noul Partid National, sau mai
bine zis reinnoitul Partid National a i luat fiint5 intr-o consatuire intrunita la domiciliul lui Cihodariu
cap de lemn
consfatuire la
care au participat peste 100 de persoane" (dupa ate a afirmat a doua
zi Neamul Romeinesc), de la profesorul universitar Pompei pana la dl.
Mazare (din Tulcea). Iorga a facut o larga" expunere a situatiei i a
citit un manifest-program catre tara" in care, dupa un istoric al vicisitudinilor prin care a trecut partidul sau de la inceputul inceputurilor, a
enumerat cu mult avant dar cu mai putina precizie postulatele unui program politic inutil.
In acela0 timp a trimis lui Maniu o scrisoare de protestare impotriva fuziunii, declarand-o nelegala (!!). In aceast5 scrisoare, intre altele
scria:

Nu voi califica pe marii proprietari urgisiti de taran4ti, pe care ii


detest5 i care pentru preocupatii electorale imbrat4eaza pe aceia in
care vedeau nite revolutionari internationali.
Nu voi condamna pe prietenii de odata ai lui Take Ionescu care
ating mema lui Stere!"

$i mai departe, dup5 ce .subliniaza caracterul nestatutar al hotararilor care au des5vapit fuziunea, noul .yef unic (!!) al Partidului National incheie:

E inutil s va spun c nu ma cred legat prin nimic din aceste acte


abuzive i c5 raman cu numele la care am drptull, cu prietenii mei,
nedezlipit de steagul de democratie nationala pe care cei ce fuzioneaza
aratd cd-1 pdrdsesc.
Primiti va rog incredintarea celor cuvenite (sic!)

N. Iorga
Presedintele Partidului National"

Congresele partidelor fuzionate s-au intrunit in lin4te, duminica 10

octombrie, cel national in sala Transilvania", cel taranesc in sala


Amicitia" i totul s-a sfarit printr-o fotografie in grup" in care MaTot teatrut cu statutele i cu ilegalitatea hotararilor luate nu avusese de scop dee&
confirmarea dreptului de a peistra pentru grupuletul iorghist titulatura de Partid Natio-

nal...

www.dacoromanica.ro

58

CONSTANTIN ARGETOIANU

niu sta at5rnat de bratul lui Mihalache. Totul s-a sfarsit in ce privea
fuziunea, caci cariera de prostii a noului partid abia incepea...

in aceeasi zi am intalnit la dejun la socru-meu Boarnb5 pe Jean


Duca. Cum rn-a vazut: Ei, cand te hot5r5sti s5 stai de vorba cu Bratianu?"
Intr-o zi cu soare..." si am vorbit despre altceva. Dac5
mi-ar fi spus cineva ca nu vor trece cinci zile si voi bate la usa Marelui
Maker al politicii romanesti, as fi ras... Pentru priceperea acestui neasteptat derners, cateva larnuriri asupra sarfatatii Regelui si asupra celor
ce se petreceau in sanul Familiei Regale, sunt Ursa' necesare.
Toat5 lumea stia c5 Regele se inapoiase din strainatate mai bolnav
cleat cum plecase, dar nimeni nu stia exact de ce suferea. Se vorbea de

o criz5 de ficat, de o posibila ciroza, de un diabet, de cate si de mai


ate. Eram cu totii ingrijorati de starea lui i ne temeam de posibile
cornplicatii in cazul unui deznodamant fatal, dar nirneni nu-si inchipuia
ca un asemenea deznodamant ar putea supraveni inainte de cativa ani;
un sfarsit tragic iminent nu intra in prevederile nimanui.
A doua zi dupa congresele fuzionatilor
imi aduc perfect aminte
ziva
am intalnit pe camaradul meu Juvara si 1-am intrebat despre
starea Regelui, pe care-1 operase in septembrie
se spusese de hemoroizi. Cerndu-i aminunte asupra interventiei sale, Juvara rn-a tras la o
parte: Ce hemoroizi, ma? Tie ti-o spun, ca esti si medic si orn politic, si
trebuie sa o stii, are un neoplasm intestinal..."
Cum?" Un neoplasm intestinal, si inca foarte inaintat. L-au gasit deja medicii francezi

ast5-vara la Paris si 1-au trimis la Vichy in kc s5-1 opereze..." Si tu


n-ai spus nirnanui nimic, n-ai propus o interventie?" Sa ma fereasca
Dumnezeu! Eu n-am fost chemat la consultatie, am fost chemat sa reduc niste franje ale tumorii care jenau in rectum, atata tot, si rn-am
executat. Acum nu mai e operabil, s-a prins tot rectum-ul. De ce sa vorbesc eu? De ce nu vorbeste Romalo, medicul lui curant, care stie. Ti-o
spun tie ca sa-mi descarc constiinta, fiindca vad ca timpul trece si nimeni nu se sinchiseste de ziva de maine..." Si pronosticul tau?"
Poate sa rnai tie un an, poate si mai putin..."
M-am inapoiat acasa buimacit i trei zile m-am tot gandit la ce trebuia sa fac. Cu Guvernul nu aveam nici o relatie. Dar era posibil ca Guvernul sa nu stie cii Regele era atins de cancer? Dar daca totusi nu stia?
Se parea ca Britianu in tot cazul nu stia nirnic, caci Duca imi sustinuse
in ajun ipoteza unui diabet, dupa informatiile culese de la seful s5u.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

59

Atunci? Orice psarere ar fi avut cineva despre dansul, era incontestabil


c5 Br5tianu tinea in politica romaneasea bastonul de sef de orchestra si
imi pArea indispensabil ca un om ce ducea atatea faspunderi s fie cat
mai repede informat despre ce ne astepta la o scadenta foarte scurtA. Si
astfel s-a nascut in mintea mea ideea de a preveni pe Bratianu...

Eram ins5 nedumerit. Regina plecase spre America, si era greu de


admis c5 s-ar mai fi gandit la o asemenea calatorie, si s5 lase pe Rege
muribund la Bucuresti. Dar dac5 nu stia cat de grava era starea sotului
ei? $i mai era o ipoteza: poate c5 stia, si ea-si zicea c5 aceast5 atat de
ravnit caltorie era ultima sclipire inainte de vaduvie... C5ci voiajul in
America devenise in ultimele sase luni o adevarat5 obsesie a r5sf5tatei
femei. 11 pusese la cale nebuna de Loie Fuller, cu care Maritza noastra
f5cuse greseala sa se lege printr-o prietenie inadmisibila intre o Regina
si o dansatoare, fie si fost. Intimitatea ajunsese 01.15 acolo, Inca madama cu jocurile de lumina' trata pe Suverana Romaniei, in scrisorile
ei, de My darling"! Scrisoare vazuta de mine... C5l5toria fusese pusa
la cale de Lofe Fuller in complicitate cu un inginer american Samuel

Hill, antreprenor de lucrari publice, care cldise cu banii altora un


muzeu de bele arte" la Maryhill lang5 Seattle (in statul Washington) si
se gandise sa fac5 publicitate in jurul operei sale cu numele unei Regine, invitand-o la inaugurare! Loie Fuller a mai obtinut si o invitatie de
la primarul orasului Philadelphia (pe cine nu invit un primar democratic!)
i cu toate opunerile lui Stirbei si a oamenilor de bun simt,
ne-am pomenit pe la inceputul lui septembrie cu un comunicat al Guvernului nostru de blegi, prin care se anunta invitatia oficiald adresat5
M.M. L.L. Regelui si Reginei de a vizita Statele Unite" adaugandu-se
ca Majestatea Sa Regele nu putea accepta invitatia, din cauza starii sanat5tii sale, dar c5 Majestatea Sa Regina o acceptase cu plicere... Acest
comunicat a starnit ins6 incurckuri: ministrul Statelor Unite la Bucuresti, mirat de o invitatie oficial5 care s5 nu fie cunoscut5 de dansul, a
telegrafiat la Washington, si lamurit, a cerut o rectificare a comunica-

tului dat. Guvernul nostru de blegi a trebuit sa se execute, si 15 zile


dup5 primul comunicat a ap5rut altul prin care se arAta ca invitatia
adresata Suveranilor nostri nu avea un caracter oficial, dar c5 tinand
seam5 de marea dorinta a Majestatii Sale Regina de a vizita America,
Guvernul a incuviintat aceast5 calatorie, si Majestatea Sa va porni spre
Statele Unite la inceputul lui octombrie". Regina, de fapt, ademenit5 de

www.dacoromanica.ro

60

CONSTANTIN ARGETOIANU

Loie Faller, voise deja sa" mearg5 in America cu un an inainte, dar se


opusese Guvemul de atunci. Ceea ce nu se putuse sub Br5tianu, s-a putut ins5 sub Cioc-de-Vat5
cu toata impopularitatea acestei al5torii,
in intreaga noastr5 opinie pub1ic5. Aceste citeva explicatii incidentale
cu privire la c515toria Reginei, le dau aici ca un ternei pentru ipoteza c5

Regina a putut s5 plece chiar cunosccind gravitatea bolii sodui ei.


Plecarea Reginei nu putea astfel fi considerat5 ca o dezrnintire catego-

rica a starii alarmante a Regelui, desi pleda in favoarea acestei dezmintiri.


In nedumerirea mea, primul meu g5nd a fost s5 ma adresez la intimii Familiei Regale. Trebuia ins5 s-i fac sa vorbeasa far s" spun eu
cuviintul fatal, c5ci nu vream s5 apar ca un cioclu, si ma mai temeam,
dac5 as fi spus ceva, s5 nu ajung5 spusele mele pana la urechile Regelui, care, el, nu trebuia sa afle nimic. Simky Lahovari si Irina Procopiu
plecaser5 cu Regina in America, mai aveam pe Stirbei si pe Hiott de la

care puteam afla ceva. Am trimis numaideat pe Capitaneanu la Stirbei, s5-1 intrebe ce stie despre boala Regelui, iar la Costia Hiott rn-am
dus eu. Am avut impresia need, a Hiott nu stia nimic despre un cancer,
din chiar intrebarile pe care mi le-a pus ca & se dumireasa si el asupra
bolii Suveranului. Ipoteza diabetului diagnoza oficial5
nu-I satisf5cea, dar nici de departe nu s-a gandit la o tumoare. A doua zi Capitaneanu mi-a adus aceeasi impresie de la Stirbei, si mi-am dat seama a
nu stia nici acesta nimic.
Din ce in ce mai nedumerit, rn-am intrebat dac cumva Juvara nu se
inselase, sau daa nu-mi povestise brasoave. Am mai ezitat, si in ziva
de 15 octombrie rn-am hotkit s5 merg la Bratianu si s5-i comunic informatia dat5 de Juvara; el era omul cel mai in masura sa controleze
exactitatea ei
daa cumva nu era in curent cu secretul, admitnd a
secret exista. Ori 15murearn eu pe Bratianu, ori ma 15rnurea el pe mine.

Br5tianu, convins a veneam pentru politica, m-a primit cu bucurie si


cu mfina intins5. Dar eu i-am spus numaidecit: Am venit s-ti aduc o
stire foarte grav5, dac5 nu o cunosti deja...". Si i-am povestit int5lnirea
mea cu Juvara, si tot ce-mi spusese el.
Pe and vorbeam, Bratianu ing5lbenise, tr5sAturile fetei sale se contractaser5: imi sorbea cuvintele... Curn se poate, cum se poate asa ceva
si s nu stim nimic! Ia mai povesteste o dat5!" Evident, primea si el lovitura de m5ciuck cum o primisem si eu cu patru zile inainte. Am t5cut

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

61

qi unul i altul cateva minute. Apoi Beatianu mi-a spus: ik fi vrut sa


stam de vorba i & vorbim politica'. Ma simt ins5 adanc ernotionat...
D5-mi voie s5 controlez spusele lui Juvara; voi afla tot
i apoi sa ne
revedem i sa vedem ce e de facut. Dac5 afirmarea lui Juvara este exac-

ta, ne aflam in fata unei situatii noi, care cere masuri politice in consecint5...". Am mai stat doua minute i am plecat. Intrevederea noastra
durase un sfert de ceas... Beb Bratianu care ma pandea in anticarnera
i care presupusese i el ca venisem sa ma inteleg" a socotit probabil
cd nimic n-a iners, i mi-a starts mana cu raceal!
A doua zi la amiaza, Bratianu rn-a rugat prin telefon s5 trec pe la el:
avea toate informatiile. Am ateptat cu nerabdare ora 5 fixata pentru
intalnire i am fost pe deplin larnurit. Bratianu a chemat imediat dup5
ce 1-am parasit pe doctorul Rornalo, i strangandu-1 cu up, a obtinut
toate marturisirile lui. Sosit in iulie cu Regele la Paris, in drum spre
Bagnoles, doctorii Bensande i Labbe, consultati, au stabilit diagnoza
unei tumori neoplazice, in partea inferioar a intestinului gros aproape
de rectum i au comunicat acest diagnostic lui Rornalo, si numai lui
Romalo, sfatuind, fiindca cura vrea sa faca, pe Augustul pacient, s5
mearga la Vichy in loc de Bagnoles, unde nu avea ce eauta. Medicii
francezi fiind de parere au fost consultati i doi chirurgi
ea' o interventie operatorie ar fi fost i inutita i foarte riscanta, Romalo n-a
comunicat nimdnui diagnoza bolii, pentru doua motive, zice el. Prirnul,
ca nu cumva & ajunga adevarul la urechile Regelui
al doilea, ca sa
nu tulbure pregatirile Reginei pentru calatoria in America. *i hotarase
s5 impart4easca Guvernului secretul sau, nurnai dup5 inapoierea Reginei din America. i era indignat impotriva indiscretiei lui Juvara, care
calcase regulile secretului profesional, de0 4i dedese cuvantul ca nu
va spune nimic. Bratianu a scuturat violent pe Romalo i 1-a facut s5 inteleaga cd nu avusese dreptul sd tdinuiascd adevdrata stare a Regelui,
mai ales in imprejurdrile politice in care ne aflam
i 1-a trimis la
Averescu sa-i expuna i lui neintarziat cum stau lucrurile. Romalo, pe
care Bratianu-1 terorizase prin amenintarea sanctiunilor fat5 de raspunderea ce-i luase, i-a priceput in fine datoria i urma sa faca chiar in
acea zi (16 octombrie) raportul sau efului Guvernului.
Odata cu sentinta de moarte a Regelui mi-au venit i tiri alarmante
cu privire la intentiile i la micarile Printului Carol, care, dezrneticit
intrucatva din bratele Lupeascai dupa ce golise toate cupele volupt5tii", cantarise prostia pe care o f5cuse i incepuse sali pregateasca ina-

www.dacoromanica.ro

62

CONSTANTIN ARGETOIANU

poierea in tar5. Alexandru Cusin si Ion Sarigeorgiu, doi smecheri, partizani ai lui Iorga, inapoiati de la Paris unde fuseser5 pentru afaceri au
venit s5-mi povesteasc5 ea au vizitat de mai multe ori pe Print, c5 1-au
g5sit de fiecare data studiind" (ce?), foarte in curent cu tot ce se petrecea in tar i hoar& sti se inapoieze sd-si valorifice drepturile, dar nu
indat, ca s5 se tie de cuvantul dat lui tata-sau. Carol ar mai fi povestit
celor doi smecheri, Ca avea multiple si serioase legdturi in Romnia si
c Goga ii trimisese un emisar cu propuneri" pe care dansul le-a res-

pins 'MA flindca nu voia s5 aib5 de-a face cu un Guvern condus de


politicieni care-1 dedesera peste granit5... Si Cusin i Sangeorgiu erau
ins5 convinsi ca la moartea Regelui, Printul va debarca pe neasteptate
dintr-un avion. Nici unul, nici altul
si nici eu in acel moment (era cu
cfiteva zile inainte de a intalni pe Juvara)
nu stia cat de apropiat era
sorocul...
In toate cercurile bucurestene incepuse iar s se vorbeasc5 de Carol,
dup5 o liniste de mai bine de sase luni, si cu cat tirile despre sanatatea
Regelui erau mai proaste, cu atat carlismul" ridica capul mai sus. Tot
felul de zvonuri incepuser5 sa circule, unele mai fanteziste ca altele. Intr-o zi am aflat c5 Printul era la Belgrad si c5 8 ofiteri din armata romfin5 au trecut sa se puna la dispozitia lui; a doua zi mi s-a spus ca e tot
la Paris dar ca a inchiriat deja un aeroplan ca s5 vie
si asa zi de zi. Mai
serioase erau informatiile ce-mi parveneau despre starea de spirit din
armat; aproape toti ofiterii tineri erau carlisti. Mai ales in aviatie. Comandantul Corpului de armat5 din Craiova, generalul Dumitrescu-Turcu, a vorbit pe fat5, prietenului meu politic generalul Iosif Garlesteanu,
despre eventualitatea inapoierii lui Carol si i-a mArturisit far nici o
jen5 c5 majoritatea ofiterilor ar vedea cu ochi buni aceast5 inapoiere.
Curentul carlist incepuse s5 ia proportii serioase i s inlocuiasca in
mase curentul national-taranist, dup5 dezamagirea provocat5 prin lovitura de Stat din aprilie. Pe aripile noului curent, oameni de mana a zecea incepeau s5 se ridice: Dinu Cesianu vorbind despre Print nu-1 numea decal Regele meu", iar Ion Sangiorgiu se pregaea sa" se prezinte
la prima alegere partial ca candidat carlist, cu patalama la mina de la
Neuilly. i toti carlistii imbatau lumea vorbindu-i de intentiile Printului, care vrea nu numai s domneascii dar i sd guverneze i s puti
capat desfraului partidelor care au dus tara la marginea pr5pastiei... Si
dup domnii acestia, Lupeasca punctul negru al aventurii
nu va fi
un obstacol, caci femeie inteligenta, ea ii va da seama ca nu era decal

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

63

un episod in viata Printului si se declara gata s5 se dea la o parte, la momentul oportun. Dup5 cum s-a vzut mai tarziu...
Desthinuirile lui Roma lo au produs o adevarath consternatie printre
cei cfitiva oameni politici pusi in curent cu starea Regelui. A fost si asta
o nou5 si neasteptat5 lovitursa politic& Toat lumea se gandise la o eventual vacant5 a Tronului, si se Ondise cu ingrijorare la ivirea ei inca in
timpul minorifatii Regelui Mihai, dar in gandul tuturor problema trans-

misiei Coroanei nu urma s5 se purth cleat dup5 mai multi ani, bolile
cronice d5inuind vrerne indelungath. Pusi inaintea unui deznodmant
apropiat, oamenii nostri politici s-au buimacit, c5ci nu-si fixaser nici
unul afar5 de Ionel Br5tianu o linie fix5 de procedur5. La inceput furtuna a suflat numai printre micul num5r de initiati dar num5rul acesto-

ra sporind in continuu prin indiscretiile zilnice ce se f5ceau, tara a


inceput sa se impart5 intre carlisti i anticarlisti, gata sa se inhate i s5
provoace fazboiul civil...
Pe mine unul grozava stire rn-a dobordt, i citeva zile n-am putut
s5-mi vin in fire. Am stat ceasuri intregi de sfat cu mine insumi, intreb5ndu-m5 ce era de facut. Nu vedeam decit o singur5 posibilitate pentru evitarea rzboiului civil
pacoste ce nu ne incercase pan5 atunci
si aceast5 singur5 posibilitate era unirea tuturor partidelor fath de
pericolul comun. Frumos de spus dar greu de realizat. Si cine s incerce infaptuirea unei asemenea uniri intre oameni care se urau de moarte? Restaurarea Regelui Carol s-a facut cu atata usurinta i ara noastr5
a trecut prin attea incerc5ri de atunci inc.& temerile i zbuciumul meu
din acele vremuri pot apare ca copilaresti. Dar dac5 faptele nu pot fi
carithrite cleat dup5 s5varsirea lor, starile sufletesti pe care le provoac5
inainte de aceast s5virsire a lor nu trebuiesc judecate dee& prin reactiunea pe care teama necunoscutului o provoac. Nu numai eu, dar oamenii cei mai cump5niti ca Br5tianu si Maniu priveau viitorul cel mai
apropiat cu inima strns5.
Pe cand ma zb5team in intuneric, o intrevedere cu Stere a contribuit
foarte mult s-mi lumineze calea si s5 determine o nou5 cotitur5 in cariera mea politic. Davila, care desi ramasese in partidul fuzionat national-thranist nu incetase de a veni pe la mine, mi-a propus, in n5dej-

dea probabil de a ma apropia de noul partid, o intrevedere cu Stere,


dorith de acesta. Am primit cu plkere, c5ci nu rn-am dat niciodath in
laturi de a sta de vorb5 cu un om inteligent. Inthlnirea a avut loc la Da-

www.dacoromanica.ro

64

CONSTANTIN ARGETOIANU

vila acas5, si a fost cordial. Stere a inceput prin a-mi declara ca a priceput atitudinea mea, dar ca o regret. Nu era nici ansul multumit de
modul cum se savarsise fuziunea si cum se organiza noul partid, iar
parerea lui despre Maniu era si mai proast5 ca inainte
totusi a famas
hi va ramne alaturi de fostii sai tovar5si de lupta. Mi-a m5rturisit apoi
Ca situatia lui in partid se schimbase si nu mai era aceeasi; nu mai seapanea pe t5ranisti, dar credea c5 poate Inca influenta serios pe Mihalache, si prin acesta sa determine, in liniile mari, indrumarea partidului.
Dupa aceast5 intrare in materie, Stere rn-a intrebat daca a fi dispus sa
colaborez intr-un mod oarecare cu Partidul National-Pranesc in vederea prevenirii dezastrului ce I-ar putea provoca ainestecul militarilor in
criza dinastica ce ne arneninta. Era in curent cu boala exacta- a Regelui,
cu atitudinea Printtflui Carol, cu uneltirile carlistilor si cu spiritul anarhic din cadrele tinerilor ofiteri. N-am f5cut nici un fason" ca s5 marturisesc liii Stere ca eram gata s5 dau tot concursul rneu Partidului National-Taranesc, pentru evitarea unui razboi intre frati, dar cal nu vedeam

nici o posibilitate de solutie dyad" a problemei far concursul lui


Bratianu. A prins fraza mea, si numaidecfit, cu insistent:a, a incheiat:
Desigur, desigur, numai cu Br5tianu se poate ajunge la ceva!" Si intrand in aceste vederi, si-a exprimat parerea c5 nernaifiind inregirnentat
intr-un partid, eu singur as putea incerca punerea la punct daca nu a
unui consens general, cel putin a unuia intre liberali si nationa1i-tar5nisti, si apoi eventual intre aceste partide si Printul Carol... Si ca sa ma
incurajeze si s5-mi arate cdt tine Bratianu la mine" (!!), Stere mi-a povestit ca in toamna anului 1913 si in primavara lui 1914, el Stere corn-

batandu-ma cu foc de mai multe ori in fata lui Bratianu, din cauza
scrierilor si cuvant5rilor mele impotriva exproprierii, acesta mi-a luat
de fiecare data apararea si Inca cu caldura, spunfind cel mai mare bine
despre mine... Am suras si am declarat lui Stere ea in nici un caz nu
m-as putea indeletnici cu urmarirea unui consens general" fiindca nu
aveam, si nu intelegeam s5 am nici un raport cu Guvernul si cu generalul Averescu, dar ca eram gata s incerc ceva cu cele dou mari par-

tide, cu national-tarnistii si cu liberalii, in sensul unei impacari cu


Printul Carol singura solutie care ar pune toat5 lumea de acord i impotriva careia Averescu si Guvernul n-ar putea lua o atitudine osti15,
mai intai fiindca sunt la ordinele lui Bratianu si apoi fiindca ar ridica
intreaga opinie publica impotriva lor. Am adaugat, vorba Regelui: Numai sa vrea Bratianu!" Stere a fost cu totul de acord cu mine si in-a ru-

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

65

gat s5 incerc. Ar fi bine


a mai spus el
s5 vezi si pe Maniu. Eu
ma voi ocupa de Mihalache si de taranisti. D-ta convinge pe Bratianu
S5 ne
pe Maniu va fi mai usor, e carlist! $i s5 ne mai vedem..."
mai vedem!" $i ne-am desp5rtit iar5si complici!

M-am rnai gandit mutt inainte de a face un derners. Dar cu cat ma


gandeam mai mult, cu atat imi dam mai bine seama c5 singura solutie,
solutie care imp5ca si vechile mele simpatii, era intoarcerea lui Carol si
repunerea lui in drepturile sale pe care
o stiarn acum cu precizie
ar fi fost chernat s5 le exercite inainte de implinirea unui an. Impotriva
acestei solutii, vedeam limpede c5 un singur om putea s5 se ridice, dar
era de talie, era BrOtianu. Cine stie Ursa', poate ea' in fata tragediei si
anarhiei, si cea mai neimpacatO ur putea ceda. In ultima mea intrevedere cu el, lsasem pe BrOtianu foarte abOtut, foarte nesigur pe stpanirea momentului... Era de incercat, si rn-am hot5rat sO incerc.
Dar inainte de a aborda das grosse Thier", curn il poreclise Nadeja

$tirbei pe Bralianu, trebuia s5 lamuresc situatia cu Maniu. 0 formalitate. Maniu fusese contra rnazilirii Printului, nu putea sa nu fie pentru
readucerea lui. $i era si un prilej s5 reiau contact cu seful noului partid,
care-mi trimisese pe Mihai Popovici s-mi multurneasc pentru termenii prietenesti si obiectivi in care redactasem scrisoarea mea de despOrtire. Popovici irni afirmase ea Maniu nu putea aproba pe fata plecarea mea din partid, dar c5 pricepea si el gestul meu, si am avut chiar
impresia c5 fusese rnultumit sa" se scape de mine ca sa" se supurr mai
usor exigentelor taranistilor. Fratele Mihai ma asigurase totusi c5 Maniu imi pOstra o deosebitO stima, o mare recunostintO pentru trecut, si
o sincer n5dejde de colaborare pentru viitor". Am asigurat si eu pe
domnul Prezident, prin Mihai Popovici, de toate cele cuvenite si am
ad5ugat ea voi &Arita s5 ma intalnesc cu dansul, s5 rnai vorbim politiea". Venise si ceasul s5 ma tin de cuvant.
Am cerut s5-1 v5d, si Maniu rn-a primit indatO dup5 inapoierea sa
din Ardeal. Intrevederea a avut loc in casele lui Costic Simpson din
Bulevardul Lascar Catargiu, colt cu Clopotarii Vechi, unde se instalasera I. Lugosianu si Ghit5 Crisan, tinerele sperante ale Partidului National-Tar5nesc, ramura ardeleneasc5.
Dup cateva banalitati schimbate, dansul exprimandu-mi parerea sa
de rau de a m5 fi pierdut, eu placerea de a-1 fi reg5sit
am intrat numaidecat in miezul chestiunii pentru care venisem. Perfect in curent cu

www.dacoromanica.ro

66

CONSTANTIN ARGETOIANU

boala Regelui, Maniu mi-a declarat c5 nu era nici carlist, nici mihaist,
nici republican, ci numai roman i ca atare foarte ingrijorat i el de cele
ce ne ameninta. Era gata s5 discute o intelegere pe chestiunea succesiunii Tronului intre toate partidele, sau numai cu Bralianu i cu Averescu,
sau numai cu Brtianu (numai cu Averescu, n-a spus)
0 vede trei
solutii posibile, i numai trei: 1) cu Printul Carol, 2) cu Regina Maria i
3) cu proclamarea republicii. 0 a 4-a solutie nu exista, dup5 credinta
lui
fiindc6 solutia adoptat5 cu un Rege minor i o Regent5 nu putea
fi o solutie definitiv5, Romania nefiind in situafie sii suporte o Regenid
de 14 ani...
Din cele trei solutii, Maniu credea c5 cea mai putin rea era cea cu
Printul Carol, fiindc5 imp5ca i dorintele armatei si se putea evita astfel
amestecul militarilor in politic5. $eful Partidului National-Taranesc era
convins c5 la moartea Regelui Ferdinand aproape toat5 armata adic5
ofiterimea, c5 ofiterii sunt purtatorii de cuvnt ai annatei
va fi cu
Carol. Mihai Popovici, care tocmai intrase, a intrerupt pe Maniu ca s5
povesteasc5 c5 un general din apropierea lui Averescu, un general pe
care acesta se bizuie, ar fi spus primului-ministru c5 nu exista decal o
singura solutie, aducerea lui Carol. Dar dac5 vine cu jidoavca?" a intrebat Averescu.

,,Avem noi leac 0 pentru aceea, sa vie cu cine o vrea"

a fost easpunsul generalului. Dup5 ce a insinuat c5 Averescu lucra


pentru Regina, Maniu a reluat firul conversatiei intrerupte de Popovici,
ca s-mi spuie c5 nu se opunea deloc unei intelegeri, dar ea convingerea lui era ca solutia problemei care ne preocupa pe toti, se g5sea in
mainile Regelui, i numai in ale Regelui. Dfinsul socotea c5 in aceasta
afacere armata va avea ultimul cuvant, dar cat va trdi Regele Ferdinand armata nu va iesi din ordinele lui. Degeaba ne zbatem noi, domnule Argetoianu. Dac5 Regele vrea s5 aduc5 pe Carol, 11 va aduce
dac5 nu vrea, Carol nu se va intoarce, caci armata este i va fi credincioasa Regelui. Dup5 moartea Regelui, armata va face de capul ei; oricat ne-am invirti noi! i tocmai de aceea sunt i eu foarte ingrijorat
pentru ziva de incline!" Am rmas inteles cu Maniu s' ne revedem dup5
ce voi fi vorbit i cu Br5tianu.
Cu Bratianu am avut don lungi convorbiri, dou5 zile de-a rclndul.
Prima edint5 a fost consacrata in intregime Printului Carol. Am g5sit
fata de aceast5 chestiune un om de piatr. Pentru Bthtianu principalul
avantaj al Monarhiei era continuitatea; aceasta primise o serioas5 lovitur5 prin defectiunea Principelui Mo0enitor. 0 nou ordine de succesi-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

67

une s-a stabilit; a veni si a desface din nou ce s-a facut, a te juca cu renuntarile si cu reintegiarile, ar insemna sraramarea complect5 a acestui prin-

cipiu al continuitatii. Si in afara ce aceasta era chestiunea personal5".


Stia c5 Carol il ura, desi el nu-1 uraste ci se margineste sa-1 judece cu
sange rece. Carol era un inchipuit care credea ca stie tot, si nu stia in
realitate nimic,
un veleitar Omit care alearga dup5 naluci, o fiinta
total lipsita de simtill moral: pe Tronul Romaniei ar fi o nenorocire
cel mai deplorabil Domnitor din eati a avut tam, chiar in vremurile cele
mai rele! Am intampinat ea nu era judecata fara revizuire, c cu varsta
defectele tineretii puteau s5 se mai atenueze, c5 rdspunderea putea s
destepte in om insusiri nebanuite, si am mai insirat si eu ce am putut ca
s5 induplec pe nemilosul judecator. I-am artat c5 lumea Ii tinea, pe el
Bratianu, drept cel ce pusese la cale mazilirea lui Carol si c5 ar fi fost
un foarte frumos gest din partea sa, s5 se infatiseze ca reinscauntorul
Prinului si s5 dezmint5 prin aceasta fapt5 simpatica opiniei Rublice pe
cea precedent5 i antipatick ce i se pusese in spinare. Recunostinta Printului poc5it i-ar asigura pe de aka parte o influent5 aproape lath limite
si ar fi sfatuitorul ascultat al noii Domnii. Am cautat pe de aka' parte
s5-1 conving ca soarta lui Carol era la urma urmei in mainile armatei,
c armata voia reintoarcerea lui si c era mai bine s-1 reintroneze da'nsul decat militarii... Acest din urm5 argument a pus pe Bratianu putin
pe ganduri
apoi deodata a izbucnit: Nu, nu, si nu! Pentru nimic in
lume nu voi ajuta pe Carol sa revie in tara
dar voi face tot ce voi putea ca s5-1 tin cat mai departe! Ascult5-m5: nu am pretentia sa fiu un
erou, dar chiar Pus la zidul ala (si-mi indica zidul din fata ferestrelor
sale), si cu 12 pusti tintite asupra pieptului meu, tot n-ay ceda! Dec& s
v5d pe Carol pe Tronul Romaniei, mai bine s5 fiu impuscat!"
Ce puteam & mai spui? Am plecat cu coada intre picioare dar inainte de plecare am rugat pe Bratianu sa se mai gandeasca... E gandit
gata
mi-a replicat dansul. Eu ma hotar5sc greu, dar cand ma holdrasc nu mai schimb. N-am cerut eu excluderea lui Carol, qi cand m-a
chemat Regele s-mi spuie Ca a hot:51*-o, am cerut timp de gandire.
Dup5 o matura examinare a situatiei am spus Regelui c poate pune temei pe mine pentru executarea hotararii sale, si asa a fost, i asa este si
asa va ramane!" Si ca s-mi dovedeasca c5 nu se supusese Regelui din
slugamicie (parc5-1 invinuise cineva de asa ceva!), ci din convingere,
si c5 stie s5 se opun la nevoie Suveranilor, mi-a povestit ce i s-a intamplat cu Regele Carol I in conflictul pe care 1-a avut cu Vasile Las-

www.dacoromanica.ro

68

CONSTANTIN ARGETOIANU

car. In acest conflict, dac5 tii minte, am ajuns la demisie. In audienta


de Camas bun, Regele Carol, care fusese tot timpul conflictului de partea lui Lase 5r, mi-a spus ca-i pare ran de desp5rtire fiindcA find batrdn,
mi va mai avea probabil plkerea sa lucreze cu mine. Mod delicat de a
m5 preveni ca nu voi rnai fi ministru! N-am faspuns nirnic dar am trimis a doua zi vorba" Regelui prin Kalinderu, c5 rn-am bucurat s5.4 vad
atSt de s5n5tos, asa c5 va avea timp s5 mai lucreze cu mine, vrand-nevrdnd! i am ajuns prirn-ministrul sari! Azi, chiar dac5 m-ar chema Re-

gele Ferdinand si mi-ar cere s revin asupra convingerilor mele in ce


priveste pe Printul Carol, as fi tot ata de ddrz ca fata de Regele Carol I!"
Acas, am exarninat i eu situatia pe indelete si rn-am intrebat ce
era de f5cut. Intransigenta liii Bratianu f5cea o intelegere imposibila
pentru readucerea lui Carol. Cum alte particle se infatisau ins5 accesibile acestei solutii care mai era irnbr5tisat5 si de o bun5 parte a armatei
conflictul putea izbucni oricdnd si degenera in razboi civil. M-am
gdndit ca, data fiind ireductibila atitudine adoptata de Brtianu, si pe de
alt5 parte quasi indiferenta lui Maniu, care socotea mai simpla solutia
Carol dar se inclinase si in fata solutiei contrare
rn-am gdndit c5
poate s-ar putea ajunge la o intelegere intre cele dou partide pe baza
unei formulefard Carol. Tot ar fi ceva, poate chiar c5 ar fi mult si ci
fat5 de cele dou rnai importante partide din tara, si Carol si armata vor
ezita sd: incurce lucrurile. Iorga si Averescu singuri nu erau periculosi,
cu conditia ca cel din urmA & fie dezarmat, adica s5 i se ia din mfin5
Guvernul. Era probabil insa c5 Maniu sa nu primeasca un asemenea
pact, impotriva sirnpatiilor sale ascunse, f5r5 un profit serios. Ca s5 stiu
ce i s-ar putea oferi trebuia sa vorbesc cu Bratianu, si in acest scop
rn-am dus a doua zi iar la dansul.
A trebuit s-1 astept mult. Era la clubul liberal unde, ca sa intareasc5, pentru cine trebuia, cele ce-mi spusese mie in ajun, f5cea declaratii
senzationale i lua pozitie in public impotriva oricdrei aventuri, de orieine ar fi ea incercatd sau sprijiniti.. Un pas insemnat, dup5 cum se
vede, pentru lamurirea tuturor partidelorl... In fme pe la ora 7 a sosit si
I Brdtianu nu s-a marginit aci. A mai pus la cale o scrisoare a Regelui adresat5 Guvernului Averescu, scrisoare prin care Suveranul stAruia asupra hotrArilor din 4 ianuarie, socotite definitive. in acelasi limp Bfatianu a obtinut, prin Familia Regal5, ca PrinWI Carol insusi s5 dea un interviu ziarului Le Matin, interviu reprodus de mate ziarele

din Bucuresti si prin care Printul afmna din nou c5 nu are nici o intentie de a da o
loviturr si cd frnanea respectuos al strilor legale stabilite. Scrisoarea Regelui a fost
obtinut la srarsitul lui noiembrie

interviul Printului la inceputul lui decembrie.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

69

mi-a spus razand: D-ta esti de vin5 dac5 am intarziat, dar propunerile
d-tale de ieri in-au silit sa ies in public si sa" iau pozitie!"
Nu e
nimic, am rnspuns eu, rn-am obisnuit cu asteptatul! $i am venit cu alte
propuneri care sper c5 nu te vor mai sili s5 te ostenesti pan5 la club!" $i
i-am dezvaluit noul meu plan. Cat timp am vorbit despre necesitatea de
a int5ri pozitia luat5 de cel mai puternic partid din tarn, si de a o int5ri
mai ales impotriva unei posibile interventii militare, Br5tianu in-a aprobat f5r5 rezerve. Cand am inceput ins5 s5 desf5sor proiectul meu de
pact cu national-t5r5nistii, si i-am cerut s5 ia initiativa incheg5.rii lui,
s-a cam strarnbat din nas si mi-a declarat c5 nu crede in posibilitatea
unei asernenea aliante: La national-t5r5nisti sunt dou curente: t5r5nistii inclin5 spre o formula far5 Carol, dar nationalii sunt carlisti. $i mai
e si Iorga care va face mai degrab5 carlism, si de opinia c5ruia in aceastei niaterie, nationalistii se las5 influentati... $i toti la un loc vor s pescuiasc5 in ap5 tulbure..." I-am r5spuns c5 nimic nu costa s5 incerc5m,
si a recunoscut si dansul ea' problema era prea important5 ca s5 nu se
fac tot posibilul pentru rezolvarea ei de comun acord. El era dispus s5
rnearg6 foarte departe, era gata s5 primeasca formula unui Guvern national in care s5 fie reprezentate toate partidele, dar nu putea lua nici
un angajament pentru a doua :1, fiindc5 nu stia ce se va putea intampla
a doua zi si nu voia s5 fie stanjenit prin vreo leg5tur5. Eu m5 hot5rAsc
greu, dar cfind iau o hot5rare, o respect si ma tin de ea, ti-am mai spus-o
si ieri. N-as putea s5 ma leg azi printr-un angajament fat5 de alte partide si s" fiu silit s5 nu ma tin de el din cauza irnprejurrilor ce ar putea
s5 fie potrivnice intentiilor mele actuale". $i ca sa-mi arate, c5 totdea-

una a gandit la fel si s-mi dovedeasc5 c5 imprejur5rile pot fi mai


determinante decat vointa omului, Bratianu mi-a servit si de astadata o
amintire din trecut. In priin5vara anului 1916 a venit Take Ionescu la
mine si mi-a spus c5 el si Filipescu s-au convins c5 voi intra in razboi si
c5 prin urmare actiunea lor era inutil5; c5 sunt gata s5-i puna cap5t si s5
ma lase s5 lucrez in liniste si s5-mi aleg eu momentul mobilizarii noastre, dac5 mi-as lua angajamentul s5 fac un Guvern national in ziva declans5rii razboiului
Guvern in care ar intra si el si Nicu Filipescu.
Am raspuns lui Take Ionescu c5 era in intentia mea s5 alc5tuiesc un
Guvern national in momentul declararii r5zboiului
1-am si f5cut la
Iasi, cand am pututl
dar ca nu eram in masura s5 ian un angajament,
1 Cnd 1-au strns evenimentele cu usa si a socotit prudent sd impart a. faspunderea
dezastrelor.

www.dacoromanica.ro

70

CONSTANTIN ARGETOIANU

fiindcd nu voiam sd o patesc ca dansul ai sd nu md pot tine de vorbd.


F5ceam aluzie la defectiunea lui din 1913. Incheiasem intr-adev5r cu
Take Ionescu un pact, in 1911: ne intelesesem s5 combatem impreun5
pe Carp si s-1 r5stuni5m, iar odat5 Carp fasturnat s5 nu cer puterea, ci
s5-1 ajut pe el s5 intre in Guvernul ce se va forma; Take la randul lui se
angajase s5 nu creeze dificultti pentru succesiunea mea dup5 acel nou
Guvern conservator, iar In caz de rdzboi sd alcdtuiascd un Guvern
national cu mine mergand pentru aceasta pad la demisie. Pactul fusese verbal. Alexandru Djuvara rn-a sfatuit cu insistent5, ca bun prieten
al lui Take, s5 cer acestuia angajament scris. I-am m5rturisit c5 nu puteam face asa ceva si dansul mi-a propus atunci sa incerce el. L-am
autorizat, i mi-a adus o scrisoare de la Take Ionescu pe care o am si
acum. A venit r5zboiul cu Bulgaria si Take mi-a spus c5 nu putea s5 se
tie de vorb5, cci nu vrea Regele Guvern National, i c demisia lui n-ar
schimba nimic. Eu nu vreau, repet, sd o pdtesc ca Take Ionescu..."
Fat5 de gravitatea situatiei, am obtinut totusi de la Bfatianu s mai
reflecteze cateva zile inainte de a-mi da un easpuns categoric si am
adaugat: Sper ca-mi vei da un easpuns care s5-mi pennit s5-ti aduc
adeziunea national-t5ranistilor la punctul d-tale de vedere..." Bfatianu
a suras enigmatic, si mi-a promis raspunsul sau defmitiv 0115 in opt
zile. Am vorbit apoi despre chestiunea Carol, despre eterna chestiune
Carol, si despre boala Regelui.
In afacerea Carol, Beatianu mi-a vorbit atunci pentru prima data despre divortul Printului, pe care-1 socotea util, cu conditia sa fie cerut de
dansul. Principesa Elena se arAta ins5 refractar acestei idei; el, Bratianu a sfatuit-o s primeasc5 divortul dac5 i s-ar propune, dar nu a parvenit Inca s5 o conving5. Si m-a rugat pe mine s aflu prin Dinu Cesianu,
si prin greci (George si Elisabeta), care sunt intentiile intime ale lui Carol si ale Elenei.

Cu privire la boala Regelui, Bfatianu mi-a vorbit despre chemarea


doctorului Bensaude de la Paris, chemare pe care o dezaproba, cad pre-

tindea el, trebuiau intai consultati medicii romani, destul de competenti. Romalo si Mamulea nu erau de acord asupra bolii: Romalo se
afata foarte pesimist, iar Mamulea foarte optimist. Optimismul lui Mamulea era intemeiat pe faptul c5 indat5 ce Regele se pune la regim, diareea i scurgerile de sange se opreau, iar greutatea corpului se ridica in

cateva zile cu cateva sute de grame. Am aflat ins5 in aceeasi zi prin

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

71

Stirbei cA optimismul lui Mamulea era relativ: dinsul afirma CA erau


50% *arise sA fie un cancer la mijloc i 50% sA nu fie
dar CA in tot
cazul boala era foarte grava, iar despre o c4tigare de greutate nu putea
fi nki vorb: regimul oprise slAbirea progresiv5, i atfita tot.
Bralianu mi-a povestit i un intreg roman cu Roma lo. Doctorul era
un carlist convins, i pIM de ur5 impotriva lui Averescu, pe care nu-I
putea ierta c5 nenorocise pe fiu-sAu 0erpelindu-i in Moldova pe Elisa
Sutul. Era convins cA numai Carol il va putea r5zbuna i nimici pe trufawl general... i in vederea razbunarii sale a facut tot ce a putut
si
mai face
ca s5 impace pe Rege cu Carol. La Paris a mijlocit o intrevedere intre tat5 i flu, i a tainuit boala Regelui ca s faciliteze anumite preg5tiri pentru inapoierea Printului. Roma lo a tainuit boala Regelui fatA de toti cei carora trebuia sA o dezvAluie, dar n-a fAinuit-o fat5
de Maniu, pe care-1 socotea carlist. Din acel moment Maniu a tablat pe
moartea Regelui 0 a facut imediat fuziunea cu tArani0ii afirma Brape baza sugestiilor lui Roma lo (!), ca s5 poata pune la momentianu

tul oportun, un partid puternic la dispozitia Printului Carol! Bra s5 dau


crezare ipotezei unei sugestii din partea lui Roma lo, mi-am adus aminte de atitudinea aproape mistic5" a lui Maniu in ultimele sale pernac-

tad cu tarani0ii i de fraza lui de -la Sinaia: nu e momentul s5 ne


apropiem de liberali, cad ei sunt in ajunul de a se prdbuyi...". Si mai
mi-am adus aminte, c5 in acel sfar0t de august eu ma margineam la
impresii de ingrijorare cu privire la sanatatea Regelui, pe &and Maniu
era foarte afirmativ si pesimist... BrAtianu era bine informat. Si ca s5
incheie confidentele sale mi-a declarat: Romalo trebuie maturat de la
dar e greu, c5ci tine Regele la el!"
Palat
Pe la sfar0tul lui noiembrie s-a inapoiat i Regina din America,
unde timp de o lun5 ne facuse de ths, fasandu-se plimbat5 de o band5
de caraghio0 printre care strlucea un farsor cu numele de Napoleon
Cromwell, nume care singur ar fi indreptAtit o condamnare la moarte a
posesorului sau! Regina fusese vestita in America despre agravarea
bolii Regelui i rugat5 s5-0 scurteze cAl5toria. De0 a incercat mai intai
sa reziste chem5rii, dupA un schimb de telegrame s-a inapoiat, renunI Romalo a avut un singur fiu, Grigore, despre care am amintit ceva intr-un capitol
precedent, in legAtur cu afacerea Wexler. Grigore Romalo era aproape logodit cu Elisa
Sutu in preajma razboiului. Dup rzboi s-a ca'storit cu o domnisoar Gruef, bogata, si
a murit de tuberculoid._

www.dacoromanica.ro

72

CONSTANTIN ARGETOIANU

tand la dou5 treimi din programul s5u. Nici la Paris, unde generalul
Angelescu (Paul) fusese trimis intru int5mpinarea ei si unde entuziasta
c5lAtoare nu s-a oprit dec.& 24 de ore, n-a fost exact push in curent cu
boala Regelui, adic5 nu i s-a vorbit de cancer, de tearn5 sa nu fac5 un
coup de tte" i s5 aduc5 pe Carol cu ea la Bucuresti. Abia dup5 ce a
sosit i s-a spus tot adev5rul. Averescu Ii pregatise o primire popular5"
la Gara de Nord. Trenul Simplon la care se atasase vagonul regal trebuia s5 intre in Gara de Nord la ora 11 1/2 dimineata. Cu dou5 ore inainte s-a aflat c trenul avea 3 ore intdrziere, i alaiul a fost comandat la
gar pentni ora 1. Simplonul a sosit ins5 pe neasteptate la ora 12; vijelia din ajun stricase liniile telegrafice, i trenul n-a putut fi semnalat de-

c.& din Chitila. C5tiva membri ai Guvernului, alertati, abia au putut


ajunge in timp la gath, astfel incdt manifestatia preg5tit5 viitoarei Regente a dat kix
sernn thu pentru planurile faurite cu complicitatea lui
Avereseu. Generalul Paul Angelescu a povestit c5 la Paris, Carol a facut tot ce a putut ca s vad pe Regina, dar pe baza ordinelor primite de

la Bucuresti, dansul a impiedicat intrevederea. Carol ar fi incercat s


forteze usa Reginei, dar Angelescu nu s-a 15sat si i-ar fi vorbit verde"
spunea el
prevenindu-1 c de va veni in tar5 se va proclama
republica (?!) i c5 atunci nu va ma,i avea nici macar parale ca s-si
intretie amorezele in strainatate!!" Paul Angelescu a mai pretins c5
Printul avea aerul foarte abatut si c5, dup5 cate a putut afla, nici prin
g5nd nu-i trecea s5 paraseasca pe Lupeasca.
Cu vreo zece zile inainte de inapoierea Reginei in tara, a sosit la Bucuresti doctorul Bensaude, specialistul in rectoscopie, chemat la capatdiul
Regelui. Dup5 exarnene i analize care au durat mai multe zile, Bensaude a semnat impreuna cu Roma lo si cu Mamulea un buletin sinistru:
inflamatie atipic5", infiltratie a ganglioanelor" etc.
eufemisme

care invaluiau diagnoza unui neoplasm. Toed' lumea a priceput, si a


fost consternat5; Ferdinand era iubit de popor, si apoi fiecare se mai
gandea la tot ce se putea intdmpla la moartea Regelui.
Tumoarea progresdnd repede a provocat o ocluzie intestinal5 aproape totala. Crearea unui anus artificial devenind indispensabila, a fost
chemat chinirgul Flartmann din Paris s5 o desavdrseasca, pe la inceputul lui decembrie. Bietul Ferdinand a fost intins pe masa' in ziva de Sf.
Nicolae. Operatia relativ usoara, a reusit perfect dar din acea zi Regele a devenit un infirm, i lunga lui agonie a inceput... Lucru ciudat,
ddrisul nu si-a dat seama de starea lui si chiar dup5 operatia care facea

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

73

dintr-insul un impotent, a spus Reginei: Inchipuieste-ti ci primesc


scrisori in care mi se propun leacuri contra cancerului! Prostii, cred c
sufar de aceast5 oribil5 boa15!"
Optimismul Regelui nu trebuia s5 dureze insa multa vreme: dintr-o
conversatie pe care am avut-o cu Regina Elisabeta in ianuarie, mi-am
dat seama ea Ferdinand ii cunostea in acel moment boala i ea' nu-si
mai facea nici o iluzie asupra soartei ce-1 astepta. Elisabeta mi-a marturisit intr-adev5r c5 suferintele fizice pe care le indura tat5-s5u nu erau
nimic pe lfing6 suferintele sale morale. Profund religios, catolic habotnic, Regele Ferdinand nu se putea imp5ca cu ideea s5 moar5 certat cu
biserica sa, i demersuri presante se f5ceau la Roma pentru ridicarea
micii excomunic5ri" ce fusese pronuntat5 de Curie dup5 botezul Printului Carol in religia ortodox5. Se stie c5 biserica cato1ic5 nu tolereaz5
c5s5forii1e mixte cleat cu conditia ca copiii iesiti din ele s ramn catolici. Catolicul care calc5 aceast5 traditie, este exclus din comunitatea
roman5. Si a fost exclus si Ferdinand. Diplomatia noastr5 a negociat mai
far5
bine de 25 ani la Vatican ca sa obtin5 ridicarea interdictului"
sa poat obtine dec5t o indulcire de fapt, situatia de drept famfinind neschirnbat5. Abia in aprilie 1927, si in fata morii, biserica s-a mai muiat
si Papa a trimis un prelat la Bucuresti cu iertarea deplin5 si cu binecuvantarea sa aposto1ic5. Din acel moment Ferdinand a fost un alt om:
nervozitatea sa a f5cut loc unui sentiment de resemnare si de beatitudine care i-au permis s-si tfaiasc5 ultimele luni ca un erou qi ca un sffint
f5r5 o revolfa, far5 un murmur, far5 o clip5 de protestare impotriva mortii implacabile... Puterea credintei este nem5rginit!
Luna lui noiembrie a fost ultima tuna' de viata norma1 5 a Regelui
Ferdinand, si in acea lun5 1-am v5zut pentru ultima oath' intreg, cu prilejul vizitei Ducelui de Spoleto'. L-am mai vazut de dou ori pe jum5tate mort, la Scroviste, in iunie 1927, and am depus jur5mantul intSi
cu Stirbei i apoi cu Br5tianu. Dar in amindou aceste triste si solemne
1 Ducele de Spoleto (Airnone di Savoia al 2-lea fiu al Ducelui de Aosta si viitorul
Rege in partibus" al Croatiei) a sosit la Bucuresti in ziva de 4 noiernbrie, insolit de
maresalul Badoglio. Averescu care fusese in septembrie in Italia, incheiase la Roma un
tratat de arnicitie, obtinuse semnkura Italiei pe protocolul de garantie de la Londra privitor la Basarabia (semnturg pe care Guvernele italiene ne-o refu7aserd pn atunci) 5
contractase si un imprurnut pe termen scurt la Banca Italiei. Averescu si-a inchipuit c
apucase pe Dunmezeu de un picior, funded obtinuseprotectia diplomatic a Italiei (!!)
si ajutorul ei financiar (!!!). Italia, care avea ea insasi nevoie de protectie si care traia

www.dacoromanica.ro

74

CONSTANTIN ARGETOIANU

momente, Regele ne-a spus numai cateva vorbe, intins pe scaunul de


suferin
asa incfit ultima mea convorbire cu ansul a avut loc in
acel noiembrie 1926, pe and sufletele noastre erau agitate de teama
viitorului, iar el nu qtia Inca ea' soarta lui fusese pecetluit5... Nu-1 mai
v5zusem din luna mai: 1-am gasit foarte redus, slbit mult din ce era,
dar f5r aspect caectic. i mi-a rmas din convorbirea noastr, care s-a
intins cfiteva minute asupra politicii externe o amintire amar, eaci Regele m-a intfirnpinat cu cuvintele: Me, Argetoianu, je ne suis pas aussi
mort qu'on le dit!" Mi-am dat imediat seama c tribulaii1e mele politice provocate de grija unei succesiuni agitate la Tron, ea petract5rile" mele cu Maniu i cu Bratianu, ajunseser5 pan5 la urechile lui i
am fost nenorocit. Avusesem grija s5 nu pun pe nimeni in curent cu demersurile mele, in afar5 de cei initiati, i totu0 indiscretia se facuse. Ce
gura de petece mai sunt i romnii nWri, i nici in fata mortii nu pricep
c5 toate au o limit5. De*i am priceput reprowl Regelui, rn-am facut c5
nu-1 pricep, *i cam buimacit am raspuns: Votre Majeste a en effet une
mine excellente!" Mi-au scapat cuvintele, qi numai dui:A ce mi-au seapat mi-am dat seama ea' puteau fi socotite i ele ca o ironie, gi rn-am
simtit i mai nenorocit...

din firimiturile bancherilor de la Londra, ajunsa puterea noastra salvatoare! Trebuia


capul lui Averescu ca sa creada asa ceva i sa-0 imagineze ca aventura putea da roade!
La inapoierea sa in Bucuresti (chiar in ziva congreselor national-taraniste din 26 septembrie) poporul lui Trancu-Ia.si a racut o primire entuziasta" generalului pentru care
alianta cu Italia era la grande ide du Rgne". Vizita lui Spoleto si a lui Badoglio trebuia sA pecetluiasca legaturile noastre cu fratii de la Roma... in consecinta s-a dat receptiei lor o amploare foarte mare. Am fost siliti sa cream si la Bneasa o cursa speciala, Prerniul Savoia, cu o alocatie de 100 000 lei!!!

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL III-LEA

Tot chestiunea Carol Goga propune sa numim pe Regina, Regind de-a binelea Moartea lui Alecu Constantinescu Dorinta national-tarnistilor de intelegere cu Bratianu Rspunsul lui Bratianu 13ratianu ma pofteste in

Partidul Liberal, aman hot:al-area mea Intelegerea intre


Bratianu i national-taranisti nu s-a putut face Atitudinea mea si a prietenilor mei Stiptdmlina Politicd Ghiveciul national Ma lamuresc cu Bratianu
asigur de
tot concursul meu Situatia politica in ianuarie 1927

-0
Dar sa lasam pe Rege s5-0 dapene zilele amare ce ii mai r5m5sesera de trait, i sa ne inapoiem la politica. Ca s5 fac placere lui Brtianu,

caci pe mine ma lamurise de mult Sfantul Duh, am stat de vorba la


Jockey-Club cu Dinu Cesianu, care tocmai sosise de la Paris unde vazuse zilnic pe Regele s5u". Am aflat astfel
caci asta interesa pe
Bratianu
ca Carol nu numai ca era dispus s divorteze, dar chiar cd
dorea divorfzd, spre marea indignare a lui Cesianu, devotat desigur
Printului, dar suflet cinstit. Am mai aflat c5 tot tineretul carlist shins in
jurul lui Cesianu era foarte nemultumit i descurajat de faptul ea' in loc
s5 se gandeasc sa se despart5 de Lupeasca, Carol se gandea s se despada de Principesa Elena. Cesianu i prietenii sai au cerut in zadar
Printului sa se despart5 cel putin aparent de d-na Lupescu i s5 nu mai
locuiasc5 impreuna. Nenorocitul era insa complect sub papucul tarfei,
ai nici nu putea sta de vorb5 cu cineva fara ca up ce ducea in odaia de
alaturi sa fie crapata i sa permit celor ce pandeau acolo sa asculte
totul. Cesianu s-a aratat convins ca in ziva in care Carol va divorta de
Elena, toate elementele curate ce ii erau Inca devotate, ii vor parasi. i
s-a mai ridicat qi impotriva atitudinii nehot5rite a Printului, care, intr-o

www.dacoromanica.ro

76

CONSTANTIN ARGETOIANU

zi vrea s5 se inapoieze la Bucuresti, iar intr-alta afirma ca-si va sfarsi


zilele in Franta san in America en dama lui in brate si departe de orice
plictiseli... Am intrebat pe Cesianu dac5 a adus de la Paris o scrisoare
pentru Rege: mi-a afirmat c5 nu, cu atata energie Meat am eamas convins ca a adus una. De altminteri, dupa p5rerea lui impacarea cu Familia Regal i inapoierea Printului in Ora ar trebui s5 se fac5 cat timp
mai trSia Regele. Am pus pe Br5tianu in curent cu cele vorbite cu Cesianu precum si cu o lungS conversatie pe care am avut-o cu Principesa
Elena insasi, din care reiesea c5 nu se va opune la divort dac5-I va cere
Carol, dar (Musa nu-I va cere. BrStianu n-a fost multumit, i mi-a spus:
Mai bine era contrariul, caci cum s'a silim pe Carol s5 ceara divortul?
Cu Principesa Elena, daca ar fi vrut, ar fi fost mai lesne, c5ci o avem in
mainile noastre..." Eu ins5, care nu pierdusem toate n5dejdile legate de
Carol, am fost multumit, cici socoteam divortul inoportun pana ce nu
trecusem hopul succesiunii la Tron...
Trebuie s insemnez aci pentru cei de maine, ca in acele clipe de
dezorientare, singunil care a manifestat o hot5rare Era' preget si a urmat o linie dreapt5, a fost Bratianu. Noi toti ceilalti am ezitat. Maniu nu
stia ce sa aleaga intre Regent5 si Carol, gata s primeasc5 ()rice solutie,
numai s5 fie prim-ministru, si la urma urmelor 15sand solutia in sarcina
Regelui si a armatei. Wanistii ezitau intre Regen i republica. Iorga
sentimental" cu Carol si rational" cu 0 Regent5 modificata in coinpunerea ei, dar in ce sens nu stia nici el. In Guvern, nu stiu ce gandea
Averescu, dar intalnind pe Goga dou zile consecutive la dejunurile
oferite de Legatia Poloniei si de Ministerul de Externe in cinstea profesorilor universitari din Varsovia broscoiul de la Interne a venit s5 se
irnpace cu mine (nu ne mai v5zusem de cand venise la putere) si am
stat mult de vorba pe chestiunea dinastic5. Am fost de acord c5 toate
solutiile erau proaste i dup5 aceasta constatare, Goga in-a luat de un
nasture, s-a uitat in ochii mei si cu torml unui om care-si d5 pe fata jocul, mi-a spus: Ascult5, hai s nutnim pe Regina, Regina de-a binelea!"
Nu rn-a surprins, c5ci Tilica loanid, tovar5sul lui de p5h5rele, vorbise
deja prietenului meu Popovici-Tasc5 despre un asemenea proiect. Am
prirnit propunerea lui Goga cu un suias i cu replica: De ce nu? Toate
solutiile sunt mai bune ca Regenta..." si am schimbat conversatia.
M5rturisesc c5 chiar eu sov5iam. Continuam s cred c cea mai
normals solutie era Carol, dar ma cam dezgustasem de ea, si tot ce

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

77

aflam de la Paris nu era menit s ma incurajeze... Repet, singurul om


care n-a ov5it in pragul agoniei Regelui Ferdinand a fost Bratianu.
Fdrd ddnsul, cred cd nu am fi ajuns la Regentd. Dansul a galvanizat
pan5 in ultimul moment vointa Regelui, dansul i-a impus fairnosul testament, dansul a mentinut pe Averescu pe c5ile trasate i cand nu 1-a
mai putut mentine, I-a dat peste cap i i-a luat locul...

Pe la jumatatea lui noiembrie a murit dup o scurt5 congestie


pulmonar5 Alecu Constantinescu, i a fost o mare pierdere pentru Ionel
Bfatianu. Om f5r5 scrupule dar cu un enorm bun simt, arnicul Porcul
exercita o mare influent:a asupra efu1ui sau, mai ales in chestiunile de
amanunt, care de obicei deterrnin5 politica, cand nu e dominat5 de o
mare idee sau de un mare scop. Politica lui Bratianu era dominat5 de

un scop i de o idee
acelea de a se rnentine vewic la putere, dar
acest scop i aceast idee nu aveau nimic mare si nu puteau insufleti
decat lacomia partizanilor de duzin5, asa mile& tot aindnuntul prima. $i
in aceasta buc5t5rie de amanunt, in care de altminteri i 13r5tianu era

tare, Alecu Constantinescu era neintecut. Devenise cu timpul cel mai


ascultat sfetnic al Partidului Liberal i al efului &Au, asa incat, dintr-un
anumit punct de vedere, moartea lui a fost o eliberare. Am putut s5
constat cand m-am apropiat rnai mult de Brtianu, c cel care avea mai
mult5 influent5 asupra lui era frate-s5u Dinu; de Vintil5 se temea, dar
nu se incredea in el considerandu-I prea sectar. Duca, dqi desenmat de
dansul ca succesor la efia partidului, n-avea nici o influent5 asupra lui.
Br5tianu 11 stima pentru corectitudinea sa, pentru puterea lui de munca,
pentru darul lui de a se impaca cu toat5 lumea, dar am avut prilejul s5
ma conving ea nu tinea nici o seam5 de parerile sale. Bralianu il desemnase ca succesor fiindca-si da seama c5-1 vor prirni toti cointeresatii firmei, pe care intransigenta i fanatismul lui Vintila Ii speria.
tottwi, dup moartea atat de neasteptata a lui Ionel, partidul a preferat
pe Vintil lui Duca, care n-a ajuns in varful pirarnidei dec.& dup5 ce s-a
prap5dit i Vinti15...
Cat a trait Alecu Constantinescu, el a fost ornul chemat de Ionel la

sfat de ate ori da de o greutate. Pretuit de ef, Conu Alecu" a fost


ins5 dispretuit de lumea intreag5. A trebuit s5 moara, ca un reviriment
sa" se fac5 in opinia public5 i ca acest om def5imat s5 fie reabilitat. A
trebuit s5 se vad5 c lasase lui fiu-s5u deceptionat o avere mai mult decat modest5 ca s se admit5 ea nu furase; a trebuit s5 se vada la inmor-

www.dacoromanica.ro

78

CONSTANTIN ARGETOIANU

mantarea lui sute de oameni scap5tati i nenorociti plingand cu inima


strns5 ca s5 se constate ca fusese bun si generos; a trebuit profuzia de
flori cu care a fost acoperit sicriul s5u, cum n-am mai v5zut la alt Inmormntare, ca sa apara in ochii celor de fat5 nenum5ratele leg5tUri
sufletesti pe care nu le b5nuise nimeni... Inmormantarea lui Alecu Constantinescu a fost o inmormintare popularg, in adevratul sens al cuvfintului si a fost poate pentru sufletul lui o compensatie, fat5 de toate
injur5turile pe care le-a primit in viata, c5ci lupt5tor neinfricat, a dezlantuit si multe vrajm5sii. Alecu Constantinescu mort, a avut o pres5 excelenta cu singura exceptie a unui articol feroce, publicat de Pamfil Seicaru in Cuvantul sub titlul De profundis In schimb, Dumnezeu i-a
ing5duit consolatia sa aiba la inmonnantare un nepot de Domn, ca familie, i a fost i asta o atractie" neasteptata pentru publicul bucurestean
at:at de avid de spectacole. Vad i acum, la ridicarea corpului de acasa,
la capat5iul sicriului pe Printul Barbu Stirbei, pe Principesa Nadeja, pe
Principesele minore alkuri de unicul fiu al defunctului, Atta1.
Dar & revenim la politica. Am reamintit aci moartea lui Constantinescu fiindc5 cred c5 lipsa lui, sau mai exact lipsa bunului s5u simt, a
contribuit mult s imping5 pe Br5tianu spre mine ca s-si regaseasca
echilibrul. Cititorul s-ar putea mira de aceast5 m5rturisire; cci intocuirea" lui Alecu Porcu nu are nimic m5gulitor in sine. Imi permit insa
s observ ca Bratianu a cautat si a gasit la mine numai bunul simt al lui
Alecu Constantinescu
caci pentru rest nu era nevoie de nici o into-

cuire"... in asteptarea r5gazului cerut de Brtianu pentru a-mi da un


r5spuns privitor la o colaborare cu national-taranistii pe tilimul mentinerii stricte a regimului creat la 4 ianuarie, am avut lungi conversatii
la Camera cu Stere 1 cu Mihai Popovici. Deosebire fundamental5: pe
cfind Popovici era ahtiat" dup o intelegere cu liberalii ca s5 ajung5 la
putere
Stere nu o respingea, dar nici nu alerga dup5 dansa. Pentru
Stere, formula cu sau fdrd Carol era indiferenta; el nu cerea dee& un
singur lucru
instaurarea stdrii de drept in viata noastrd publicd.
Pentru aceasta insa Ii da seama ca o intelegere cu Bralianu era indispensabil, c5ci altfel sisternul in vigoare ameninta sd ddinuiascd cat va
trai despotul liberalilor. Mihai Popovici mi-a 16murit c Maniu era si
1 Atta Constantinescu se logodise cu a treia flied' a lui Stirbei, Nadeja
despartit mai tArziu. Deceptii reciproce...

www.dacoromanica.ro

de care s-a

MEMOR11,1926-1930

79

el gata s5 se inteleaga pe o formula cu sau filth Carol, numai s5 scape


Ora de o dictatura militar5 si de un r5zboi civil! i ca s5 ma impinga la
tratative" cu Brtianu, fratele Mihai mi-a povestit c5 Averescu a trimis la Maniu, s-i propun5 si el un acord". Generalul ar primi tot", si
pe Printul Carol, si orke program, numai s5 fie lasat prim-ministru. 5i
trimisul lui a l5murit c5 generalul a fost pentru indeprtarea Printului
fiindc5 aya a vrut Regele; dac5 Regele voia s-1 aduc5 pe Print inapoi,
generalul era gata sa aprobe si asta
deoarece in aceast5 materie,
Regele este singurul arbitru... Am priceput c5 istorioara cu Averescu

infatisa o micd presiune (un avem musterii!") menit s decid5 pe


Bfatianu. Dup5 cum se vede, ardelenii nu invtaser nimic, si in politick faingseser tot cam... naivi!
Implinindu-se r5gazul cerut de Bratianu, rn-am dus la el dup5 raspuns. Bratianu a inceput prin a-mi povesti ca national-t5r5nistii au tri-

mis la el s5-i spun5 s nu le vorbeasca prin mine", flindcii eu vreau


sd-1 Incel (pe dansul, Beatianu). Bralianu le-a raspuns ironic, cal dansul

ma spera de bunkredintk caci dac5 n-as fi fost, 1-as fi inselat intr-adevar foarte usor, fiindc5 e om care se lasa intotdeauna inselat, dupa
cum a dovedit-o in deja lunga sa cariera political i a conchis fat5 de
mine, prin cuvintele: Qu'y a-t-il a faire avec une pareille engeance?"
Ca s5-i pedepseasc5 Bratianu a refuzat s intre cu ei in vorbk cum ar fi
vrut dansii, dar imi putea comunica mie, pentru .ytiin(a mea, conditiile
in care crede ca s-ar putea ajunge la un acord. Acestea ar fi: 1) Partidul
National-faranist s-ar ralia la mentinerea statu-quo-ului" legal far5
nici o rezerv5; eventuale schimb5ri de persoane in Regenta, putand ins5 fi discutate; 2) Dansul, Bratianu, ar face in schimb declaratia ca este
pentru o cat mai grabnic5 revenire la normalitatea constitutionala (respectul indicatiilor electorale)
bineinteles nuinai dupd ce imprejurdrile vor permite acest pas (formula de g5sit...).
Pe Bratianu, care Ii d probabil seama c5 cu Maniu nu se poate
ajunge la nimic, aceast5 chestiune 11 plictisea si a trecut numaidecat la
altele, vorbindu-mi la inceput de Carol, iarasi si de Averescu. In privinta lui Carol, era ingrijorat de actiunea Elisabetei asupra Regelui, i
de a lui Romalo. Lui Romalo i-a trimis vorb5 prin tirbei ea' va fi arestat, dac5 nu se astampara. Cu Elisabeta era mai geu, si rn-a rugat pe
mine s5 intervin. In ce privea pe Averescu, increderea lui Bratianu incepuse s5 fie zdruncinata, dar mi-a marturisit c ar intampina mari greuati ca s5-1 inlocuiasc5... Prin cine?
intreba el
eu nu pot lua

www.dacoromanica.ro

80

CONSTANTIN ARGETOIANU

succesiunea, abia am plecat si as ridica toat5 opozitia impotriva mea...


Iorga e un nebun, nu e nimic de faicut cu el!" Si dup5 cfiteva consideratii neintrerupte de mine (la ce s5 mai zg5nd5r un trecut mort i inmor-

m5ntat?), Bthtianu a ad5ugat: in neagra problem5 ce ne sth inainte,


Averescu va fi poate cea mai mare greutate..."
Si asociindu-m5 astfel planurilor si gandurilor lui, rn-a intrebat f5r5
nici o pregalire: D-ta ce proiectepolitice ai?" I-am thspuns foarte sincer c5 nici unul; in intrunirea din 17 octombrie de la Ottescu comuni-

casem prietenilor mei hot5threa luath de a nu mai lua parte la nici o


actiune politic5 si de a thm5ne cdtva timp in asteptare. De atunci, ma tinusem de cuv5nt si eram decis s continui. Scoteam o fituic5 la fiecare
opt zile, Sciptainana Politica, in cae, f5r5 s5 fin inregimentat nicaieri,
spuneam ce credeam ea" trebuie i putealn s5 spun. Stiu
rn-a intrerupt Bratianu
cunosc Saptaniana Politica, i o citesc i eu! E bine
scrisa!" Am multumit pentru aceast mare cinste si am lamurit ca succesul Sciphimanii (intr-adev5r se vindea bine, si in cercurile intelectuale era pretuit) se datora in buna parte prietenilor mei politici, thmasi
si ei cu mine in espectativa; printre d5nsii erau bieti de mare talent.

De ce flu vii cu dansii la noi; Partidul Liberal si eu in special v-am


deschide larg bratele..."
Funded' nu mai fac politica! Si chiar daca
as mai face, las5-m5 sa rasuflu putin, prea am tras in greu la jug! Vom
vedea ce ne va mai aduce si ziva de maine!"
Bratianu n-a insistat: aruncase undita si probabil c5 nici nu avusese
intentia sa fac5 mai mult in acea zi... inainte de a-1 p5rasi, si de vrerne
ce eram hotarati sa nu parasim planul legalit5tii, i-am propus sA facem
fath greutatilor in rate: sub cuvant de a-si vedea de s5n5tate, Regele sa
piece in strainatate, impreuna en Regina, iar absenta Suveranului urmnd sa fie mai lung5, s5 se puna in fiinctiune Regenta. Se va obisnui
lumea cu ea, si la moartea Regelui departe de tar, n-ar mai fi de efectuat in practicA o transmisiune de puteri... Ideea place lui Bthtianu, si a
rmas s o rumege. Numai sa vrea s5, piece..."
N-ai nici o grija,
oamenii foarte bolnavi stint inc5ntati s5 schimbe locul".
Dup5 porc5ria pe care mi-o facuse, am renuntat s5 mai incerc pe
ring5 Maniu demersul pe care-1 proiectasem si care avea de scop s5-1
aduc pe aceeasi linie politic5 cu Br5tianu, in leg5tur5 cu problema succesiunii Tronului. Am renuntat cu atht mai usor cu cat mi-am dat sea-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

81

ma c5 Bratianu nu voia in realitate nici o inte1egere cu nationa1-tar5ni0ii, c5 era hotarat sa joace singur partida i c5 formulele pe care mi le
dedese, mi le dedese ca sa nu ma refuze, cu convingerea c5 nu vor fi
gasite suficiente i cu rezerva mintal5 c5, in cazul cand ar fi primite ca
baze de discutie, s5 duc5 negocierile in asa fel incat s5 nu se ajung5 la
nimic. Ionel Bratianu marturisea o profunda admiratie pentru Cesare
Borgia, i avea pentru acest aventurier al Rena0erii un adevarat cult
si faptul in-a surprins. A fi priceput mai lesne la dansul un cult pentru
Ignazio de Loyola, caci in toata cariera lui politica s-a servit de rezervele mintale" iezuitice i n-a recurs niciodat5 la otrav5 i la pumnal ca
fiul deznadajduit al Papei Alexandru al VI-lea...

N-am mai cautat o convorbire cu Maniu, dar am stat de vorba cu


Stere, din nou, i 1-am pus in curent cu conditiile lui Beatianu. Mi-a
spus ca le va comunica lui Maniu i lui Mihalache, dar c5 nu crede c5
se va ajunge la ceva. Maniu sea pe terenul legalitatii", dar nu va lua
niciodata vreun angajament impotriva Printului Carol, ca s5 nu-0 taie o
cale de acces la putere. Pe Mihalache, 11 va putea convinge mai upr de
utilitatea unei apropieri de liberali. Dar greutatea cea mare, donmule
Argetoianu
a adaugat Stere
nu va veni de la Maniu, ci de la Bratianu. II cunosc mai bine ca d-ta: cat timp se va crede stapan pe situatie
0 se crede Inca
nu se va cornbina cu nimeni! Conditiile pe care le
pune azi, i care sunt acceptabile, sunt menite sa arunce praf in ochi!
Le va schimba prin interpretare, dupa convenient5, ca sa nu ajunga
la nimic i sa puna vina neizbutirii pe ceilalti! Dar in fine, voi incerca.
Iti fag5duiesc, caci vad i en toata gravitatea situatiei. Dar sa tii ca
treaba tot militarii au sa o descurce!"
Am incheiat prin aceasta convorbire demersurile mele pe lang5 Partidul National-Taranesc, i mi-am v5zut de treab5, lasand evenimentele
s5 rnearga qi timpul s5 aduc5 solutia lui i s descurce itele viitorului.
M-am impacat cu qecul" meu dandu-mi seama ca Partidul Nationalfaranesc n-ar fi putut constitui un aport serios pentru apararea legalitatii, find lipsit de coeziunea necesar unei asemenea actiuni. Aproape
toti fninta0i partidului se certau intre ei qi unele din aceste certuri mergeau 'Dana la amenintarea cu niptura. Ap a venit Pangal s-mi spun5
din partea lui Lupu ca acesta e gata sa paraseasca partidul i sa se inteleaga cu Bratianu. Asa a venit Mihai Popovici sa ma pun5 in curent cu
pretentiile t5ranitilor de incalecare i de greufatile pe care trebuie s5 le
duc5 Maniu in spinare. Asa nu mai merge, draga Argetoianu, da-o

www.dacoromanica.ro

82

CONSTANTIN ARGETOIANU

dracului de fuziune!" E drept c5 Mihai Popovici nu fusese niciodata


partizanul unei colaborari cu taranitii i c5 toat5 firea lui ii purta mai
degrab5 spre liberali. Aa a venit Bogos, basarabeanul takist i fuzionati, sa ma puna in curent cu gavele neintelegeri din tinutul lui: Halippa
s-a invrajbit cu Stere, Pelivan se injura cu toti taranitii, i toata lumea
era dezgustata

Intrevederile mele cu Bratianu i cu national-tarnitii in scopul


unei apropieri menite sa liniteasca spiritele in ajunul deznodamantului

ce se pregatea, nu in-au impiedicat sa-mi astern un culcu politic in


ajunul iernii, un culcu in care s ma pot odihni i sa pot atepta primavara i furtuna ce se anunta odata cu infloritul pomilor.

Am avut oarecare greutate s impiedic pe toti credincioii mei prieteni politici sd facd un partid, dupa demisia mea din Partidul National
sa-i impiedic, rata sa-i supar sau sa-i jignesc. La Bucureti mi-a fost
mai uor caci am putut s5 adun pe cei mai de seama din ei intr-o consfatuire (consfatuirea din 17 octombrie de la Ottescu, pomenit mai sus)

i sa le explic situatia. Cu toate lamuririle mele, au fost multi care


mi-au cerut de lucru i n-au vrut sa se supuna unei complecte
dei
provizorii
inactiuni. Printre ei, cel mai aprig a fost Alexandru Perieteanu. Tineam foarte mult la dansul din cauza colaborarii noastre pe
terenul stabilizarii monetare, i nu voiam s5-1 nemultumesc. Dansul mi-a
cerut, c5 fara sa formam un partid propriu-zis, sa ne consideram ca un
grup de oameni solidari, sa ne supunem unei orientari politice unitare
qi in acest scop s5 infiintm o gazeta. Pe langa dificultatile de ordin
material, greu de invins, am obiectat ca o gazeta ca sa fie vie, trebuie s
intre zilnic in polemic pe toate chestiunile si cu toata lumea ceea ce
tocrnai doream sa evit in perioada pe care trebuia s5 o consacraim reculegerii. Fata de insistenta prietenilor mei, am facut o tranzactie i am
primit publicarea unei foi hebdomadare, independente, adica fara caracter de partid
i astfel s-a nascut Sdpatnizna Politicd, care cat a
trait mi-a dat numai satisfactii, caci a fost pretitita de toat5 intelectualitatea romaneasca.

in provincie, lucrurile au mers mai greu, caci n-am putut veni In


contact cu oamenii mei (afara de Dolj) qi sa-i domolesc. In mai multe

judete s-au incercat aleatuiri de organizatii, pe care am putut sa le


Fost ministru in Cabinetul Take Ionescu.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

83

opresc la timp. A fost insa un judet unde n-am putut opri 'entuziasmul"
partizanilor
a fost judetuil Constanta. M-am pomenit cu Ufl comitet
intreg, ales si inscaunat chiar cu doua, unul pentru jude i altul pentru oras! Acest comitet a vegetat, cu manifestatiile locale, ca o celula
desprinsa dintr-o matca necunoscutal, si a sfarsit prin a se contopi in
decembrie 1927 cu Partidul Liberal, dup ce rn-am inscris eu intr-insul.
Pe langa Sdptdinana Politicd, adunari aproape saptamanale, la unul
sau la altul, i suete zilnice la mine acas in fiecare dimineata
au
mentinut in cursul iernii 1926-1927 prietenia, bunavointa si increderea
intre oameni facuti sa se inteleaga, si care priveau viata si politica prin
aceeasi prisma. Desi le lasasem toata libertatea, desi Ii incurajam chiar,
pe cei mai multi dintre ei, & se inscrie in partidele existente
mai nici
unul nu rn-a parasit si mi-au ramas mai toti credinciosi.
Pentru linistea mea sufleteasca, am holardt in acelasi timp sa nu ma

mai cert cu nimeni, si s ma impac cu toata lumea

cu o singura
exceptie, cu Averescu, cu care socoteam 'Inca ca nici un contact nu era
posibil. Nu rn-am impacat cu dansul, dar nu I-am atacat, nici in Camera
nici in Sdptainfina Politicd pada' in ziva in care, cu concursul lui Bratianu, tn-arn achitat fata' de dinsul.
De Maniu si de taranisti ma despartisem in termeni foarte buni, ai

raporturile mele cu driii n-au fost tulburate prin stupida intriga (in
negocierile cu Bratianu) pe care am semnalat-o deja. Cu Bratianu i cu

liberalii, ma impacasem de tot, cum s-a vazut; mai ramasese Iorga,


suparat pe mine fiindca la despartirea de Maniu nu ramasesem cu dansul. Pentru buna regula i linistea sufletului meu trebuia sa ma impac si
cu el: faptul a fost &Aral-sit pe la jumatatea lui noiembrie. Am telefonat
coanei Catincai, sa-mi spuna cand ma poate primi Semi-zeul. Iorga nu
punea niciodata telefonul la ureche, nici la gur, de teama microbilor,
asa incat, drept raspuns la mesajul meu pe fir am primit o carte de vizit (aceeasi carte cu 4 randuri de titluri reprodusa intr-un capitol precedent) astfel libelata:

N. Iorga
(urmeaza cele 4 randuri de titluri)
este oricand, cu cea mai mare placere la dispozitia amicului sat.' personal dl. C. Argetoianu, pentru orice chestiuni care nu privesc viata poOrganizatorii ei, Berea, Nicolau, Comandor Negru, Botea, ei i-au dat ntunele de
Organizatia Constanta a gruparii din Partidul National sub conducerea d-lui C. Argetoianu"
5i au scos i o gazeta local Ordinea!

www.dacoromanica.ro

S4

CONSTANTIN ARGETOIANU

Nice. (Subliniat chiar de Iorga). Prieten personal! Orice chestiune


afar5 de politic5! DI. Profesor voia sa-mi indice astfel c nu mai era
dispus s fac5 po1itic5 cu mine% si nimic nu putea s ma incante mai
mult! Ezitasem dou5 luni sa-1 intilnesc numai de fric5 sa nu-mi cear5
sd continui alianta incheiata cu dfinsul in 1924 in scopul pe care 1-am ex-

pus deja. Bine ea nu mai voia! Nimic nu ne mai impiedica s5 ne pup5m!


M-am dus la el a doua zi, i ne-am 15murit. I-am explicat c5 dac5

n-am ramas mai departe affituri de dinsul in Partidul National, era ca


nu mai voiam sa aud de politica de partid, i c singurul meu regret,
luand o asemenea hot5rfire era ea ma desparteam de dfinsul! A crezut-o,

cum credea tot ce-i g5dila vanitatea, si s-a imb15nzit. Am cautat mai
departe sa-i demonstrez, ca de fapt, nici dfinsul nu mai facea politica' de
partid. Partide, in acel moment, in tara romfineasc5, nu erau dec5t dou5,

Partidul Liberal si Partidul National-Pranesc. Cel dinti cu vechea lui


traditie si organizatie, canaliza interesele burgheziei noastre sau mai
precis ale acelor imbuibati i preocupati numai s pastreze i s valorifice bunurile cfistigate
cel de al doilea strangea intr-un m5nunchi
poftele i ambitiile celor lihniti si ahtiati, mnati de I5comie si de ambitii. Masele ademenite de f5g5cluieli si mintite mereu se imparteau intre
aceste dou partide sau treceau de la unul la altul, dup5 oscilatiile conjuncturii politice care le apropia sau le indeparta de putere. Partidul Poporului, al carui loc ii luase Partidul Taranesc, nu mai era un partid ci o
aduntur de cadre" in jurul pamponului lui Averescu, el insusi devenit o papus5 de manevra in mainile lui Br5tianu. Dac5 in aprilie precedent Bratianu nu 1-ar fi fficut prim-ministru, Averescu n-ar mai fi
avut aproape pe nimeni lng5 el. Si am indfaznit sa afirm c5 Partidul
National nu mai era un partid din ziva in care firma ardelenilor trecuse
in dulapul de accesorii al tipografiei din Valeni. Partidul National" era
dansul, lorga, si tot ce misuna in jurul s5u era o simpl garnitur5 rar
important5, un cor ce tinea isonul marelui &au conducator
o distractie pentru vremurile de opozitie dar un balast greu pentru cele de guvernare, care vor veni cu sigurant5, c5ci tara" avea nevoie de singurul
animator ce ii mai thmasese! Incruntat la inceput, Iorga bea lapte pe
m5sur5 ce ii dam mai tare cu c5delnita si a sfarsit prin a ma intrerupe:
Ei drag, ai dreptate, tam nu mai are nevoie de partide, n-are nevoie de
oameni, n-are nevoie de un cnn!"
Din nefericire a revenit asupra acestei hotdrAri in 1931!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

85

Draga domnule Iorga, politic5 voi mai face


am replicat eu
dar politica de partid nu, rn-am saturat. Tara romaneasca nu are nevoie de partide care & o zapaceasca, ci de guvernare
de o guvernare
care sa-i faca toaleta i sa o aseze in randurile tat-nor europene, din care

ast5zi face parte numai cu nurnele. Daca vei fi solicitat int-o zi sa te


inhami la aceasta opera
dupa cum nu rn5 indoiesc
i vei avea nevoie de mine, voi fi ornul dumitale!" Nici nu ma gandeam in acele clipe, ca asa ceva s-ar putea intampla
venisem s ma impac cu o gura
de petece, i Ii trasesem cu cadelnita numai in acest scop. In 1931, cand

Regele Carol m-a aruncat in bratele lui lorga, mi-am adus aminte de
aceast convorbire si in acelasi timp si de zicatoarea franceza: il ne
faut jurer de rien!" Am parasit pe Iorga in cei mai buni termeni. De
unde-mi scrisese ch era gata sa stea de vorb5 cu mine asupra oricarui
la plecare mi-a strans mana spunandu-mi:
subiect afara de politica
Fara d-ta nici n-as intelege s iau o raspundere politica; ai s5 vezi la
Guvern ce bine avem si ne intelegem!" A dat Durnnezeu de am vazut... Dar n-am ajuns Inca acolo cu spovedaniile mele!
Am folosit ragazul sarbatorilor ca sa mai curnpanesc o data bine situatia i s iau o hotarare definitiva fata de evenimentele ce se profilau
deja la orizont. Schimbarea de Domnie ce ne sta inainte era marea preocupare a tuturor si lumea politica f5r5 raspundere se pregatea sa profite de tulburarea apelor
fiecare nadajduind sa pescuiasca ceva. Peri-

colul cel mare era Carol, sau mai exact eventuala lui inapoiere dup5
moartea Regelui. Daca Carol sta frurnos la Paris, nu era probabil sa se
intample nimic; Averescu singur nu era omul loviturilor, i daca ar fi
incercat ceva ar fi fost repede pus la punct. Dac5 Carol ateriza in Romania si-si revendica drepturile la Coroank lucrurile puteau s se
incurce, si chiar dac5 Averescu s-ar fi declarat de partea lui, s5 ne clued
la un razboi civil, caci Bratianu era implacabil si chiar in opozitie foar-

te tare. incercasern sa injgheb o intelegere intre partide, mai intai pe


temeiul reabilitarii Printului Mostenitor, apoi pe al Statu-quo-ului"
sau al legalitatii" adica impotriva inapoierii Printului. Demersurile
mele nu dedesera nici un rezultat, si la 1 ianuarie partidele noastre se
gaseau pe urmatoarele pozitii: Partidul Liberal contra lui Carol, si cu
inversunare; Partidul National-Taranesc nehotarat, dar inclinand (cel
putin prin seful lui) mai mult spre Carol, iar Iorga hotarat carlist, fara sa

www.dacoromanica.ro

86

CONSTANTIN ARGE TOIANU

o rnarturiseasca insa, oficiall. In fata partidelor si a politicienilor, Averescu inchis si suspect. Se declarase fara nici o rezerva impotriva Printului cu tin an inainte, ca sa ajunga la Guvern; odata ajuns, n-a rnai spus
nimic, dar asigura pe de o parte pe Bratianu de neclintirea sentimentelor sale si pe de aka trirnitea emisari lui Carol pe ascuns. Pe Averescu, si prin urmare pe Guvern, se putea cu atat mai putin pune temei cu
cat un aventurier politic, un om fara busola la cap si lacom de putere
fusese cocotat In fruntea Ministerului de Interne.

In acest ghiveci national" bucata de rezistenta era Bratianu. Cat


timp traia Regele Ferdinand, puterea lui raminea aproape nelitnitata, si
nu era om sa-si piard5 momentul. M-am gandit si tn-am razgandit si

am ajuns la concluzia ca singurul om in msurs impiedice anarhia in


cazul unei interventii a lui Carol, era Bratianu. In politica, ca sh ajungi

la ceva trebuie totdeauna sd intdresti pe cel mai tare; sa cauti sa intaresti pe cel rnai slab e o greseal5, caci cel mai slab chiar intarit e
osfindit sa fie invins si intarirea lui nu face decat sa ingreuneze si SA invrajbeasca lupta. Desi simpatiile mele mergeau spre Printul Carol, pentru care, cu.toate scaderile lui morale continuam sa am o slabiciune de
ordin sentimental, In-am hotarat sa merg cu Bratianu si sa-I ajut
in limitele posibilitatilor mele sa pastreze ordinea in tara. M-am mai gindit ca, dac5 trebuia sa debarce Carol in ;ark era bine sa aiba pe langa
Bratianu un prieten care sa impiedice un exces de zel sau de severitate.
Gestul meu find un gest strict personal si fara nici o alienare de libertate, ca inscriere in partid sau adeziune formala la un program determinat in amanuntele lui, am socotit cu atat mai inutil sa-mi consult prietenii politici cu cat pasul pe care voiam s-I fac trebuia in gandul meu
s5 ramana deocamdata secret.

in ziva de 10 ianuarie 1927 rn-am dus la Bratianu si in legatura cu


invitatia pe care mi-o facuse in rnai multe randuri de a intra in Partidul
Liberal, i-am declarat:
1) Ca sunt ferm hotarat s5 nu mai fac politica de partid si in consecinta nu putea fi vorba de inscrierea mea in Padidul Liberal;
I Cu prilejul punerii pietrei fundamentale a palatului Ligii Culturale (8 noiembrie
1926) Iorga a vorbit, in prezenta Principesei Elena ce e drept, despre venerabila mama
a viitorului Rege Mihai"
spre dezamagirea zgomotos manifestata a partizanilor si
care in nadejdile lor de lihniti confundau pe Printul Carol cu bugetul larii!

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

87

2) Ca socotesc de datoria mea


ca de datoria oricarui roman
sa
dau tot concursul meu pentru mentinerea ordinei si linistei in Stat cu
prilejul schimbarii de Domnie;
3) Ca sunt convins ca dansul si Partidul Liberal sunt singurele forte
politice in stare sa mentina aceasta ordine si aceasta linite si ca in conEsecinta sunt gata sa-i dau lui i Partidului Liberal, tot concursul meu
ra a ma inscrie in aceasta din urma sau a adera formal la programul sau;
4) Dupa trecerea crizei si restabilirea normalitatii politice in Ora, libertate de actiune de o parte si de alta.

Bratianu a parut incantat (si cred ca a si fost), mi-a multumit cu


efuziune si m-a asigurat razand, ca odata ce vom colabora impreun5
nu ne vom mai desparti". Am vorbit de multe, rn-a pus in curent cu ultimele vesti primite de la Palat cu privire la boala Regelui, vesti care
numai imbucuratoare nu erau i m-a facut sa inteleg Ca increderea sa in
Averescu, care joac5 pe doua tablouri" scazuse mult, si c5 vagmistrul" trebuia supravegheat...
In alt ordin de idei

hotarat cum era & ma atraga in partid

m-a

intrebat cum stau cu Vintila": Stiu ca ai in materie de finante idei


foarte taioase; eu nu pricep nimic in final*, dar a. vrea sa stiu dac te-ai
putea intelege cu Vintila
tii ca a pus multa apa in vinul lui?"
$tiu am raspuns eu dar Vintila nu ma va ierta niciodata cd am
avut dreptate! Pe doua puncte, stabilizarea monetard i sinceritatea
bugetard, am fost, sunt si voi ramane intransigent. Cea mai important5
e chestiunea monetara. Am constatat cu placere ca raportul ultnnului
buget intocmit de Vintila (Lalescu) a spus: oRealizarea stabilitdrii monetare este de dorit, sau asa ceva, nu mai tin minte fraza exacta. Daca
a spus-o cu consimtamantul lui Vintila, apoi marele pas s-a neut. Si la
urma urmelor, Cum stau eu cu Vintila e o intrebare cu interes foarte
relativ, caci eu nu inteleg s dau concurs lui Vintil5 si sa iau o raspundere oarecare de guvernare, ci sa-ti dau concurs d-tale ca sa te ajut sa
mentii ordinea constitutionala in Ora si sa impiedici razboiul civil..."
Da, da, desigur, dar despre toate astea vom mai vorbi..."
Bratianu si-a luat asupra lui sa supravegheze pe Averescu si toata
urzeala din jurul Regelui. Iti voi face semn indata ce voi sirnti un pericol; daca afli si d-ta ceva, instiinteaza-ma. Ceea ce nu vrea s zica c5
nu trebuie sa ne mai vedem pana atunci
dimpotriva..." De fapt, nu
ne-am mai intalnit 0115 in aprilie dee& de doua ori. Tineam legatura cu
dansul prin Duca, stafeta lui de incredere.

www.dacoromanica.ro

88

CONSTANTIN ARGETOIANU

Cele cateva intrevederi avute cu Bratianu au rupt complect gheata


dintre noi si am revenit la vechile raporturi de camaraderie din timpul
tineretelor noastre, la Paris. Tr5isem aproape zece ani printre neciopliti, politiceste vorbind, si contactul cu un om care prindea fiecare
nuant5 a gandirii si nu c5lca mereu in str5chini era aproape o scuzatiune de voluptate. Partizanii lui Br5tianu II socoteau drept om genial"
si Istoria 11 va clasa foarte sus, ca pe toti cei care au reusit s infaptuiasc5 ceva. In realitate, Ionel Bratianu n-a avut nici m5car o lic5rire de
geniu i succesele sale sunt datorite in bun5 parte norocului si mai ales
imprejuthrilor, din care n-a tras de altminteri decat un minimum de folos. C n-a fost tin geniu politic, o dovedesc tocmai planurile lui, care
au dat toate gres in mdsura in care nu au fost complectate sau ajutate
prin evenimente independente de vointa lui, ,ci itnprerisibile. tonel Bratianu n-a fost un conducator genial de popoare, dar a fost un om foarte
inteligent, desigur cel mai inteligent om politic al Romaniei in ultimii
50 de ani, f5r5 a excepta chiar pe P.P. Carp. Carp avea o superioritate
asupra lui Brtianu: o formidabila fort5 morala intemeiat5 pe adanci
convingeri, forta morala din care se ridica o vointa de fier. Ionel Bratianu era un sceptic si un sov5itor si singura lui convingere era c5 in
tara romaneasca i se cuvenea primul loc, in toate. Lenes, plin de duh
dar si de goluri
din toata personalitatea lui emana un farmec nespus.
Seducator in toat5 puterea cuvantului, cucerea cu aceeasi inlesnire si cu
o eleganta nonchalence" barbatii si femeile. Mi-aduc aminte de Nicu
Filipescu, spumegand si tr5znind, plecat la o intalnire cu dansul hotarat
sa-1 ucid
si inapoiat acasa imblanzit si cucerit... Acest dar de
seductie al lui Ionel Br5tianu era cu atat mai neasteptat cu cat fratii si
surorile lui infatisau tor/ cele mai odioase mutre de pe fata p5mantului.

Desi mai putin ocupat ca in iarna precedenti, iarna anului 1927 a


trecut repede pentru mine. Jum5tate din februarie 1-am petrecut la Viena,

unde rn-am dus sa-mi vizitez parintii si fetita care iernase acolo. Am
consacrat restul timpului carnpaniei mele pentru stabilizarea monetara
(conferinte, articole), revistei Saptainiina Politica i relatiilor mondene" si politice. Prin Mihai Popovici si prin Stere, am tinut contactul
cu Partidul National-Tar5nesc
prin Simky Lahovari, Hiott si Stirbei
cu Palatul. Pe la sfarsitul lui ianuarie Gogu V5.11eanu (ministrul comu-

nicatiilor) a incercat s5 ma impace cu Averescu, dar am refuzat net.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

89

Boa la Regelui si-a facut drumul, si cu cat autoritatea Suveranului slabea, cu atat Averescu si Goga si-au luat nasul la purtare...
Intr-un vechi caiet am gasit cateva note referitoare la acel ianuarie
1927, care, in asteptarea evenimentelor ce ne pandeau, a trecut atat de
repede. Desi foarte succinte, ele dau o idee despre atmosfera ce domnea si pentru acest cuvant le reproduc aici.
ZIltimele zile ale anului 1926 ca si primele zile ale anului 1927, ne
aduc soare si caldura. Nu ne credem la Bucuresti, ci la Nizza. Pe la
10-12 ianuarie a inceput s5 bantuie o gripa urata cu localizari pulmonare; poate ca tocmai din cauza moinei.
Starea Regelui, cu toate aparentele contrare, e rea. Tumoarea face
mari progrese, medicii sunt foarte pesimisti si nu cred ca pacientul va
putea sa o duca mai mult ca pana la Pasti.
Cella Lahovari (Delavrancea) imi trimite vorba prin sotul ei Filip sa
cornunic lui Bratianu c5 Averescu lucreaz5 pentru Printul Carol. M-am
executat.
10 ianuarie. Pare ca a fost si Bratianu informat despre aa ceva, caci
mi se arata ingrijorat. Nu mai are aceeasi incredere in Averescu si se
mira de faptul ca primul-ministru face tot ce poate pentru a demonetiza
avant la lettre Regenta. H gasesc descifrand telegramele lui tata-sau
din 1876-1877 in vederea unei conferinte ce vrea sa tina. Imi exprima
din nou dorinta de a ma vedea in Partidul Liberal. Ca sa scap, nu discut, dar cer ca prilej un eveniment senzational. Convine si el...
Primesc vizita lui Mircea, gazetarul, de la Paris. Prietenul si sfetnicul lui Carol imi povesteste Ca Printul nu vrea sa auda de o miscare
militara si ca se infurie cand i se vorbeste despre asa ceva. Dnsul n-ar
voi sa vie in tail decat chemat de toti factorii constitutionali. Traieste
sub papucul Lupeascai, desi sustine fata de prieteni ea' aceasta femeie
nu conteaza in viata lui.
Bogos imi aduce o list5 de intelectuali din Basarabia, hotArati sa
faca in politica ce voi face eu. Obtin de la liberali, prin Duca, 100 000
lei pentru a ajuta pe Bogos sa scoat5 o gazet5 la Chisinau.
18 ianuarie. Blumenfeld imi aduce vesti interesante. Averescu ar fi
complect eastigat pentru Printul Carol i lucreaz5 in favoarea lui direct
pe lang5 Rege, dar mai ales prin doctorul Romalo, care e nedesp5rtit de
Suveran. 0 intelegere personala, pe acest punct, ar fi complecta intre
Averescu si Maniu. Acesta ar da neconditionat concursul sau lui Averescu, in cazul unei rechemari a lui Carol. Ar primi toate propunerile

www.dacoromanica.ro

90

CONSTANTIN ARGETOIANU

lui Averescu, a c5rui succesiune ar urma s o ia mai tarziu. intelegerea


ar fi de ordin personal, in afar5 de partide i ar trebui s5 fie data in vileag nurnai la momentul oportun. Fractiunea taranista ar fi impotriva

unei intelegeri a Partidului National-faranesc cu Averescu. Pe acest


punct, acordul ar fi deplin intre Mihalache, Lupu si Stere. Stere ar fi
fost insarcinat sa sustinA punctul de vedere tar5nist fata de Maniu si
chiar de Averescu. Intr-o lung5 intrevedere pe care a avut-o cu Maniu,
basarabeanul a fost impresionat de hot5rfirea intentiilor ardeleanului
in sensul Averescu Carol. Printul Carol ar fi scris Reginei si generalului Averescu ca e gata sa se supun5 la tot ce i s-ar cere pentru au
relua rangul si locul. Anumite cercuri pun in legatura plecarea Principesei Elena cu Printul Mihai la Rapallo, cu ideea unei impacari intre
Printul Carol si sotia sa. Blumenfeld ma roag5 s-i facilitez o intrevedere cu Bratianu.
D-na general Poenaru a fost numit Mare Maestr a Curtii Principesei Elena. De necaz, Elena Perticari, care conta pe acest loc, s-a imboln5vit. Numirea a fost pare-se facut5 f.r agrementul Principesei Elena,
care a primit foarte rece pe d-na Poenaru, spuniindu-i ed o va chema de
ciite ori va avea trebuintd de dnsa. D-na Poenaru a reclamat la generalul Averescu, care a intervenit si a putut indulci lucrurile. $i Coleta
Plagino (fiica lui Al. Em. Lahovari), dam5 de onoare a Principesei, ii
aduse demisia din cauza acestei numiri, dar si-a retras-o.
Aflu c5 contrariu zvonurilor rAspndite in lumea medical, s5n5tatea Regelui n-ar fi incd asa de alarmant. Doctorul Gerota, chirurg
eminent si omul de incredere al lui Averescu, pretinde ca ar fi constatat
numai tendinte spre metastaze, ca tumoarea se mentine neschimbata si
c evolutia ei nu e prea rapid5. S5 dea Dumnezeu! Regele s-ar simti
chiar at5t de bine Inc& ar voi s5 plece in Egipt si ar cere zilnic s i se
inchid5 anusul artificial de care se bucur5" din decembrie...
Pangal vine sa-mi spun6 ea' va trece cu mine la liberali, dac5 voi
face un gest in acest sens. Ar voi ins5 s-1 fac5 cu doctorul Lupu, care
va parasi Partidul National-faranesc dac5 nu cumva 11 va indupleca
Mihalache s5 mai ramina. $i Pavlica BrAtAsanul s-ar retrage din Partidul National-Taranesc, dar fara a se inserie in Partidul Liberal. El sfatuieste ins5 pe Pangal s se inscrie in acest partid.
1 Unchiul lui Pangal

i fost vedeta takista.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

91

Hal5uceanu imi afirm5 ca. doctorul Lupu este definitiv inteles cu


Br5tianu.
Maria Poenaru confirm5 mum5-mi cS Printesa Elena a primit-o prost.

Cind i s-a prezentat, i-a spus: Tin sS te previn cS nu am fost consulFoarte jenat5 d-na Poenaru a replicat:
tat5 asupra numirii d-tale.
Altet5 Rega15, nu-mi r5mane decat 55 renunt la un loc pe care nici nu

Nu, a incheiat Principesa, te rog s5 nu faci aa


ceva. Nu trebuie sd supdrdm pe Rege. De altminteri, dac5 mi s-ar fi
1-am solicitat!

prezentat o 1ist5 pe care ai fi figurat i d-ta, te-as fi ales pe d-ta! Maria

Poenaru, care se multumeste cu putin, a r5mas, ca s5 nu supere pe


Rege
Mai toat5 lumea crede cS Averescu si-a schimbat parerile i c5 a de-

venit favorabil revenirii lui Carol. Sunt ins5 si oameni bine informati
din apropierea generalului, care socotesc cif Averescu nu urtnareste
dealt intrarea sa in Regeng Pentru aceasta, cauta pe de o parte s5 capteze favoarea Regelui iar pe de alta sS tulbure opinia publicS (de aici
simpatia carlist5 aratat5 lui Maniu, propunerile lui Goga in favoarea
Reginei) ca s'5 justifice intrarea unui homme A poigne in Regent5.
23 ianuarie. BrAtianu e din nou optimist, plin de incredere si dominator. Regele nu se gandeste s5' schimbe nimic. Averescu (pe care-1 califted de altminteri de aventurier, dar incapabil s5 sf5rame barierele le-

gale) 1-a asigurat c5 famne neschimbat pe liniile stabilite. Br5tianu


crede cS Averescu i bate joc de Maniu i c5-1 impinge spre carlism
pentru a-1 pierde. imi pare un joc periculos, si o spun.
Doctorul Gerota, trimis de Averescu, a fost la Br5tianu si i-a povestit cAlatoria lui2. A vSzut pe cei mai cunoscuti specialisti din Viena,
Berlin, Paris, Liverpool (?) i Londra. Toti au fost de acord s5 nu se fac5
nici o interventie chirurgical5 si s5 se incerce un tratament cu radium.
S-au mirat ins5 toti CS Hartmann n-a examinat in decembrie i ganglioanele peri-hepatice. Acolo sta acum pericolul de metastaz5. Pronosticul e foarte rezervat, in tot cazul mai multe luni de supravietuire sunt
asigurate.
I Femeie plind de tact si simpatic5, s-a inteles foarte bine cu Principesa Elena cdreia i-a devenit mai farziu o buda prietera.
2 Gerota, dupg ce examinase pe Rege, a fost trimis de Guvem sA consulte principalii specialisti din Europa asupra tratamentului de impus Augustului pacient.

www.dacoromanica.ro

92

CONSTANTIN ARGETOIANU

25 ianuarie. Intlnire cu doctorul Lupu la Pangal. Suntem de acord


asupra situatiei: foarte tulbure, cu atat mai grav5 cu cat avem un aventurier in capul Guvernului. Orice politic5 de partid trebuie lasat la o
parte. Numai salvarea Orli in vedere. Toti oamenii de bine si de ordine
s5 se strfing5 la un loc pentru apararea legalitatii. El r5mine in Partidul
National-Tar5nesc pan5 ce un eveniment ii va permite sa se afirme in
adev5rata directie pe care interesele superioare ale Orli o cer (adic5 sa
intre in Partidul Liberal!). Pe cand vorbeam cu Lupu, a sosit Adevarul
cu senzationalele declaratii f5cute de Mihalache la Craiova. Carlism pe
fat5. Lupu se face stacojiu: Nu mi-au spus nimic, canaliile, despre aa
ceva! Isi bat joc de mine! Nu stiu nimic! Si a plecat s5 se r5fuiasc5 cu
Maniu si cu toti ai lui!
29 ianuarie. Ziarele antiliberale sunt pline de reportaje si de informatii privitoare la afacerea despre care nu se vorbeste (inapoierea
Principelui Carol). Ziarele national-t5r5niste anunta ea evenirnente
importante sunt in curs, si nu Viitorul le va opri din mers. Ele sustin
schimbat pdrerea i c5 a avut un schimb de
c5 generalul Averescu
vederi cu sefii de partide pentru o nou5 indrumare a problemei constitutionale. Aceleasi ziare anunt5 ruptura liberalo-averescan5 de pe urma
acestei schimbri si apropierea Guvernului de punctul de vedere al Partidului National-Pranesc, punct de vedere expus de Mihalache la Craiova si care va fi confirmat in Comitetul Executiv al partidului convocat pentru ziva de 31 ianuarie.
Neatnul Rondinesc al lui Iorga merge pan5 a pretinde Ca Guvernul
va cere si concursul Partidului Liberal pentru revenirea asupra hot5rfirilor de la 4 ianuarie."

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL IV-LEA

Vizita la Florica intelegere cu Bratianu pentru rasturnarea lui Averescu Semicentenarul Independentei
triumful generalului Tratativele lui Averescu cu Partidul National-Taranesc torpilate de Bratianu Actiunea
de rasturnare pusa la cale prin cererea unui Guvem national Doborarea lui Averescu Caramida Formatiunea Ministerului Stirbei Primul juramant la Scroviste
Guvernul de 15 zile
o

Pfin5 in durninica Floriilor nu s-a intimplat insa nirnic. Moara palan-au fost de semnalat. A doua
vrelor a mkinat far odihna, darfapte
zi dup5 Florii, a inceput destinul sa-si ascut5 cutitele.
Hotardsem s petrec Pastele ca de obicei la Breasta, i trebuia sa
plec de Florii cu automobilul, caci &dram cu mine copiii sotiei mele si
pe guvernanta lor. 0 conferint5 la histitutul Social' rn-a silit s am5n
plecarea pe a doua zi 18 aprilie; tin minte data fiindca in acea zi s-a pecetluit soarta Guvernului Averescu, dupa cum se va vedea.
Nu mai vzusem pe Ionel Bratianu de cfitva vreme, dar mncam
de dou5 ori pe sapthm5n5 cu Duca, la soacra-mea, in ,strada Batiste.
Duca a aflat astfel prograrnul rneu de deplasare si se vede c 1-a comunicat lui Bratianu la Florica cki vorbea cu dfinsul la telefon cel putin o
dat5 pe zi. Asa se explica ca in ajunul plecarii mele, Duca a venit s ma
pofteasca din partea lui Ionel s ma opresc in treacat la Florica si s iau
dejunul acolo fiindca avea sa-mi spuna ceva important. Stia ca nu sunt
singur, c5 eram cu copiii si cu Plazchen, batrfina lor guvernant, i ne
poftea pe toti.
Asupra Bucuretilor in functie de Capitala.

www.dacoromanica.ro

94

CONSTANTIN ARGETOIANU

Cunoteam obiceiurile lui Br5tianu i-mi dam seama c5 ar fi fost


pentru el o mare plictiseal5 sa" renunte la siesta de dup5 mas. M-am
aranjat prin urmare s' ajung la Florica cat mai devreme ca s5 putem
vorbi inainte de dejun i ssi pot s o terg indat dup. Am sosit pe la
ora 11 i pentru prima data in viata mea am p5truns in Mecca liberalilor pe care nu o zarisem decal de departe din ten, c5ci de pe osea nu
se vede decat un zid, o poart5 i o imbacseal5 de verde*. Din ten, se
mai zaresc i dependintele i pe coast5 la dreapta o biseric5 nou5, pe
care o identificasem cu mausoleul lui Ion Br5tianu.
Florica merit5 o vizit. Ar merita-o i f5r5 amintirile istorice care se
leagA de ea, i fara mausoleul mai mult pretentios decat frumos care
ad5postete oasele fondatorului Dinastiei. De mai bine de 20 ani Florica e loc de predilectie al unui om de gust care a r5sturnat aproape tot ce
r5m5sese de la tat5-s5u, i care, dintr-o c5suta lang o vie a facut o in,
stalatie confortabila cu parc, cu ferm5 i chiar cu... un observator astronomic. Noua inf5tiare a reedintei de la Florica e datorit5 impletirii
a dou patimi: patima lui Ionel pentru constructii i aceea a sotiei sale
Eliza pentru gradini. Vechea cas5 pkinteasc5 ale carei incaperi au fost
p5strate cu pietate, mobilate cum erau pe vremea btranilor, a fost marita prin adaosul altor incaperi in fat5, in dos, in flanc i in sus. Succesivele sporiri in jurul nucleului primitiv dau intregii cldiri un aspect
sui generis" in care amintirile trecutului, carpeala economic5 i tendintele unui plutocratic confort ii dau maim. Diferitele adaosuri qi modific5ri interioare au complicat atat raportul odailor cu waffle si cu coridoarele 'Inca n-am putut sa ma descurc in ele, nici dup5 a cincea sau a
asea vizit. insorita i vesel, casa era simpatic5 aa incurcat5 cum era,
i plin5 de amintiri. Gemea de carti: cei doi Bratieni, tatal i fiul, adunaser5 la Florica cea mai inseirmat5 bibliotec5 particular5 din Romania. Dup5 fundatia Bibliotecii Ion I. C. BrAtianu" ad5postita intr-o ciadire speciala ridicat5 in gadina caselor din strada Biserica Amzei, Eliza
Br5tianu a transportat multe earti de la Florica la Bucureti. Cat a trait
ins5 Ionel, nimeni nu s-a atins de stocurile de la Florica, aa incat in
1927, and am fost eu acolb pentru prima dat5, casa n-avea acel aer
intristat i golit pe care 1-a capatat dup moartea lui.
In afar de carti, podoaba cea mai interesant5 a casei de la Florica
era nesfarita colectie de ainintiri fotografice instantanee din viata lui
Bratianu cel btran, dar mai ales din a lui Ione!, incadrate fie cate una
fie mai multe la un loc i agAtate pe toti peretii, in locurile pe care dula-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

95

purile cu earti le mai Fasau disponibile dar mai ales de-a lungul sc5rilor

0 a coridoarelor. Nu stiu ce s-a facut cu toate aceste fotogiafii, de la


moartea lui Ionel
multe au r5mas pe kc dup5 cate 0iu, altele au fost
ridicate. Ar fi p5cat s5 se piardk 0 dat find ca' fotografiile se altereaia
i cu timpul se terg, nimic n-ar fi mai nimerit ca una din fundatiile
Br5tianu s le reproduc5 intr-un album in care s-ar fixa astfel adevArate
momente istorice i s-ar sluji mai bine amintirea celor doi disparuti de-

cat prin publicarea discursurilor kr in nesfar0te volume pe care nimeni nu le cite0e.


Atat de precaut i de msurat in politick Ionel Bralianu 1'0 pierdea
cump5tul in materie de constructie i de crescAtorie. Aici era adevarata
lui slbiciune. Ii pl5cea & cumpere carti din spirit de curiozitate, ca sa"
le citeascci; nu era un adevarat bibliofil care s5 ma/10e o legtur5 veche cu degete amorezate sau care s5 schimbe fete, de emotie, in fata tipariturilor divine ie0te din presele unui Giunti sau unui Elzevier. 0 alt5
patim5 a lui era s zideasc5 intruna, f5r5 s5 se mai uite dac5 avea cu ce
sau nu. Asa a ridicat an dup6 an, complexul de constructii a carui mas5
se zare0e de departe, din ten i pe care cei mai multi c5l5tori o iau
drept castelul" de la Florica pe cnd reprezinta numai dependintele,
grajdurile i p5s5rariile fermei. Asa a ridicat de-a lungul coastei, intre

vechea cas5 p5rinteasc5 ascunsa in tufi

i trufap capel5-mausoleu

prot5pit5 pe un climb in v5zul tuturor, o serie de edificii cu destinatiile


cele mai variate. Unele ad5postesc florile iarna, altele ma0nile pentru
electricitate sau pentru pompat apa, ateliere de tot felul piri i un observator cu tin telescop, un telescop nenorocit ce nu putea servi la nimic fiindc5 in frigurile constructiei Ionel il aezase deasupra motorului
pentru lumink i vibratiile mainii p5mante0i stanjeneau precizia observatiilor cere0i.
0 a freia patim5 a lui Ionel Br5tianu erau dobitoacele. Se vede c5
din aceasta cauz5 i-a iubit atat partidul... Era in stare s5 facA o c515torie de 24 de ore ca & vad5 un taur, un vier, un arm5sar sau un Oscan
dintr-o rasa pe care nu o mai v5zuse. Imi reamintesc, cum in cele cateva luni cat am fost ministrul agriculturii in Cabinetul prezidat de clansul, ma ruga s5-1 due, o data, de dou5 ori pe s5ptamank ba pe la o herghelie a Statului, ba pe la o ferm5, i nu cruta nici o oboseal ca sa vada
i sa pip5ie ultimul reproducator
oricare ar fi fost speta
importat
de Ionescu-Braila, alt pasionat al cresc5toriei. In monumentalele cladiri
ale fermei de la Florica, Ionel adunase ca intr-o adevarat5 corabie a ta-

www.dacoromanica.ro

96

CONSTANTIN ARGETOIANU

talui Noe, toate neanmrile de lighioane domestice. De la cornute si cabaline, trecand prin ovine, porcine si canine, si pada la psarile de tot
soiul
acestea din urma puse sub speciala obladuire a d-nei Eliza Bratianu care avea o slabiciune speciala pentru ele
toate rasele posibile
si imposibile, si mai ales corciturile erau reprezentate. Fericirea dobitoacelor pe care le crestea era preocuparea de capetenie a efului, politica si politicienii veneau cu mult in urn* numai Bebe Bratianu avea
pasul asupra catfirilor si asupra gascanilor.
Farmecul cel mare il exercita insa la Florica gradina. Nu fusese croita dupa un plan initial, grija perspectivelor sau a efectelor neprevazute
fusese cu totul lasata la o parte. 0 sosea care urca spre cask alta care
ducea la capela in serpentine mai mult sau mai putin calculate, apoi
poteci care toate duceau undeva sau la cow, pe firul cel mai scurt, ca si
lipsa totala a unei preocupari estetice
marturiseau drepturile democratiei pana si inyasonarea privelistilor care inconjurau coliba" omului de la pasopt. In modestia vie" a Bratienilor a patruns insa prin capriciul irnperecherilor nepotrivte larga fantezie si darza incapatanare a
Elizei tirbei care a inceput a lupta impotriva unei traditii milenare

cci toata lumea stie ca de la 1848 au trecut zece veacuri. Fara sa


schimbe nimic esential fiindca n-ar fi lasat-o dinastia", s-a multumit
cu carpeala, a asezat cativa stei de piatra aici, a croit o terasa sau a ridicat o bolta dincolo, a zugravit in rosu si in alb pe trepte succesive partere miraculoase de trandafiri, a deschis privelisti largi doborand cativa
arbori, a aruncat pe unde a putut pete de lumina" semanand cu profuzime flori de munte, flori de camp si flori din glastre carora toate nu le
cerea decat un lucru: sa fie vesnic inflorite. i astfel sub umbra copacilor care inchid vederea, si in largul teraselor care o poarta pe toata valea Argesului, si in fata pajurei imparatesti rnutata de la vechea granita
in preajma mormantului celui mai glorios mosnean al timpurilor, si in
fata bisericutei de lemn smulsa de pe poalele muntilor Apuseni si rasadita printre ulmi si printre stejari in aceasta margine a plaiurilor
pretutindeni, puternicele miresme ale florilor amestecate cu dara balsami-

ca desprinsa din garniturile de merisor si din grupurile de rasinoase,


reamintesc celor care calca aceste locuri, ca calca un pdtnnt consacrat. Consacrat din nefericire mai mult unei mari arnintiri deck unei
mari nadejdi.

Ionel Bratianu ne-a primit cu bratele deschise in raiul salt de la Florica i luandu-ma de brat a inceput sa-mi arate toate, plimbandu-ma pe

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1916-1930

97

la cai, pe la tauri, pe la ram5tori i pe la gini. M-a dus prin toate cl5dirile semanate prin parc, pe la ateliere, pe la uzina de electricitate, pe
la observatorul astronomic
numai de capela n-a vrut s5 se apropie,
parc5 se temea deja c5-i va veni prea repede randul sa fie asezat si el in
criptele ei. Dup5 o jumatate de ceas in sus si in jos, ne-am asezat pe o
banc5 printre trandafiri, i jucandu-se cu varful bastonului pe nisip a
inceput: Acurn s facem si putina politic5. Te-am rugat sa te opresti la
Florica fiindca trebuie sa luam hotarfiri importante. Iti aduci aminte c5
mi-ai spus asta-toamn5 ca Averescu e capabil de orke, chiar vi sa- nu
facd nintic. Ei bine, eu cred Ca de data asta va incerca s fac5 ceva. Regele merge din ce in ce mai r5u; dupa stirile pe care le am, deznod5mantul se apropie si tot dupa stirile pe care le am, Averescu va incerca
in ulthnul inoment s5 puna mina pe conducerea Statului, sub o forma
oarecare. Formula import5 putin, oricare ar fi, ea va insemna dictatura
generalului. Ingrijorarea mea e cu atat mai mare cu cat mi-am dat sean-are nici o trecere pe langa Averesma ca Goga
pe care contam
cu i nici o influenta asupra situatiei. Nu e decat o solutie: schimbarea
cat mai repede a Guvernului. E indispensabil s fiu eu in fruntea Guvernului la moartea Regelui. Cred c5 voi putea obtine schimbarea de
Guvern; te rog i pe d-ta
de vreme ce am hotarat s lucram impreuna
s5-mi dai o mana de ajutor in aceasta operatie destul de delicat5,
dat5 find starea Regelui; dar nu in aceast5 directie am nevoie de inteligenta d-tale colaborare. Caci la urma urmelor, luxarea lui Averescu socotesc c5 pot sa o obtin si singur, dar pentru altceva am nevoie de d-ta.
Pada acum, de cite ori am fost la Putere rn-am multumit cu increderea si cu chemarea Regelui. cat timp Regele a fost in deplin5 sanatate,
in deplina posesiune a facultatilor sale, increderea Coroanei mi-a ajuns.
Acum s-au schimbat insa lucrurile. Chemarea unui Rege muribund
nu-mi mai e de ajuns: trebuie s ma cheme i ara. M-am gandit la un
Minister de tranzitie, de foarte scurt5 durat, care n-ar avea dee& o singur5 insarcinare, aceea de a face alegeri noi. M-am oprit asupra lui Prezan ca sa-1 prezideze; d-ta ai lua Ministerul de Interne si..."
Si, am continuat eu as face alegeri libere cu o mare
majoritate pentru Partidul Liberal, ca rezultat..."

M-ai priceput de minune, a urmat Bratianu mai departe. Cu


d-ta la Interne si cu generalul Prezan in fruntea Guvernului nu ma mai
tern de nimic, chiar daca s-ar intampla ca Regele
doamne fereste
sa moar5 inainte ca intreg programul sa fie executat. Primesti? Bineinteles ca ai ramane la Ministerul de Interne si in Guvernul meu."

www.dacoromanica.ro

98

CONSTANTIN ARGETOIANU

Si m5gulindu-m5:
Nu v5d alt ministru de interne care s se compare cu d-ta!"
Propunerea lui Bfatianu ma tenta foarte mult; pentru nimic in lume

n-as fi vrut ca Averescu sa ne incalece pe toti iar pe de alt5 parte ma


inveselea mult ca tocmai Br5tianu care-1 scapase politiceste de pieire in
1926 aducandu-1 la putere
ca tocmai Bfatianu & fie acela care abia
un an mai tarziu, s-i dea lovitura de moarte. Eram cu atat mai atras s5
ma amestec i eu in treat* cu cat aveam socoteala mea personala cu
Averescu de reglat: generalul castigase
gratie altora
mama intai,
imi venea i mie randul s castig una. Si apoi nu degeaba ma impcasem cu Ionel si m5 apropiasem de el in ultimele luni. Cu toate cusu-

rurile lui, tot el era cel mai tare; incepeam sa imbaranesc i ssa pierd
gustul luptelor sterile. 0 ocazie unic5 se prezenta pentru mine pour
me mettre du cot du manche", trebuia sa o iau de par si s-mi pregatesc o batranete dac nu fericita cel putin linistit5.
In ciorba pe care mi-o oferea Bfatianu era ins5 un par. Ce stii
1-am intrebat inainte de a ii da tin faspuns categoric, fAspuns al c5rui
sens nu mai putea face indoial5 dup intreruperea mea, mai sus inregistrat5
ce tii despre Printul Carol si despre dorinta ce se tot zice c5 ar
fi exprimat-o Regele, &a-0 revad5 copilul?"
Chestiunea Carol nu
mai exist5, mi-a rspuns taios Bratianu. Regele e omul datoriei, si oricare ar fi sentimentele lui de tata se va tine pang la ultima lui clipa de
cele solemn hotarate i semnate. De altminteri ,stiu cu certitudine c
nici Printul Carol nu se mai gandeste la o inapoiere. Nici unul din pun-ar
mai mult prieteni personali dee& partizani
tinii lui partizani
admite inapoierea lui impreun5 cu Lupeasca, si el de Lupeasca nu se
desparte. Crede-m5, chestiunea Carol e sfarsita si inmormantat. Cat

voi avea eu un cuvant de spus in aceastd fard Carol nu va trece hotarele ei. Dar pericolul nu e acolo, pericolul e intrupat astazi de Averescu, care, vorba d-tale, poate s5 nu facA nimic, dar poate s-si imping5 tam in cea mai teribil5 aventura si in prapastie. Trebuie s veghem.
Esti hotarat?
Sunt hotarat. Primesc." Si am dat mana. Ei acum, hai s5 mergem la masa', c5 ne asteapt5 Sabina, si se supar5 si ne ceart dacA intarziem. SA stii ea' in afar de d-ta numai frate-meu Vintil si Duca sunt
ii vor fi in curent cu planurile noastre. Sunt foarte multiunit c ne-am
inteles. Sunt sigur c5 ne vom iMelege intotdeauna"... i luandu-m5 de

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

brat Ionel rn-a dus ,spre casa. Din pridvorul de sus, Sabina da deja
semne de ner5bdare.

Ner5bdarea Sabineil era ins5 numai exteriorizarea unei intime si


adanci multumiri. Nu, c5 n-ar fi fost pripit i autoritar din fire, dar in
mornentele de intens5 fericire sentimentele mkunte, cele meschine ca
si cere generoase, sunt coplesite de sentimentul principal si intunecate.

Sabina era in culmea fericirii fiindc5 putea face, in lipsa Elizei Bratianu, pe stdpdna de casd la Florica. Leit5 tata-sau la fath, la trup si la
minte
iute la vorb5 si la miscari
Sabina tr5ia, respira si dormea in
initul Briitianu. Pentru dansa, Romania, intreg nearnul romanesc si bun5 parte din omenire nu se valorificau dee& in legatura cu Ion Bratianu
tathl. Nu numai tot ce gandea si facea ea, dar tot ce g5ndeau sau faceau

altii era msurat si calificat in raport cu principiile, cu traditiile si cu


n5dejdile familiei Bratianu. De and murise tata-sau, frate-sau Ionel
devenise idolul ei si-1 omora cu dragostea. Visul ei ar fi fost sa fie o
sora-tovaras5, o colaboratoare si o ddac5 a fratelui pros15vit. Detesta
pe cumnata-sa Eliza numdi fiindc5 exista, si ca atare se interpusese intre Ionel i dansa. Pe Eliza o enerva perpetua agitatie a Sabinei, cneala ei continua si monoton6 ca a unui aparat de telegrafie, si mai ales
br5tienismul ei agresiv. Ca s5 o lase s-si.verse focul, Eliza ii ceda din
cand in cnd locul la Florica2; Sabina se instala imediat in capul mesei

si zile si saptamini de-a randul nu scotea dec5t vorbe ca acestea: la


noi la Florica", tata, mama, Ionel, eu", eu la Florica am obiceiul
s...", eu la Florica nu permit", aici sunt doar la mine acas", si cite
altele. Ca s5 arate tuturor ca era la ea acas5 ii turuia gura de dimineata
1)&15 seara, se infigea peste tot locul, ii b5ga nasul in toate
exaspera
pe toat5 lumea pana ce si Ionel plictisit, par5sea Florica ca s5 puna capat anarhiei.
Cu toate cusururile ei, Sabina era plinA de intuitie, in politica, si
ghicea dac5 frate-sau era multumit sau nu numai privindu-i varful nasului. Se vede c5 de data asta examenul a multumit-o, c5ci a fost in tot
timpul mesei de o vesel senintate si de o neasteptata gentilete fath de
mine, fath de Pltzchen si fat,5' de copii. Mancarea a fost sanatoas5 si

din belsug, cu creme si brnzeturi extraordinare produse de ferm5.


I Sabina Cantacuzino, sora mai mare a lui Ionel BrAtianu, vAduva doctorului Constantin Cantacuzino, mamosul.
2 Ca sA scape de familia BrAtianu, Eliza s-a instalat la CumpAna, pe valea Argesului in sus
iar dup moartea lui lonel la Balcic.

www.dacoromanica.ro

1 00

CONSTANTIN ARGETOIANU

DupS mask stiind c5 lui Ionel ii place sa se culce, am sters-o numaidecat si am continuat drumul spre Breasta.
Dup5 o s5pt5manS petrecut5 la Ora m-am inapoiat la Bucuresti si am
putut constata c5 nirnic nu transpirase din hotSrarile noastre de la Florica. Guvernul Averescu se considera mai sigur pe situatie ca oricand;
atit de sigur incat a cautat si a g5sit un prilej ca sa exteriorizeze in fata
intreg norodului romanesc necontestata autoritate a sefului &Au. In opozitie cu Regele istovit de boala si gata s5 scape Puterea din mar* trebuia s5 apara generalul victovios de la Marasti, incarcat de glorie, depozitar al increderii popontlui si Coroanei, singur detin5tor al autorit5tii
de Stat si arbitru suveran al zilei de maine. Asa-1 vedeau cel putin partizanii lui, c5ci uitasera cu totii c5 autoritatea generalului si a Guvernului s5u nu era catusi de putin legata de ispravile de la Mafasti ci de sforariile lui Constantinescu-Porcu.

Prilejul cautat a fost gasit in serbarea zilei de Zece Mai. Se implineau tocmai 50 de ani de la proclamarea Independentei si era foarte natural ca semicentenarul neatarnarii noastre s5 fie prSznuit intr-o forma
specials. Din nenorocire starea s5n5Ta4ii sale nu permitea Regelui sa ia

parte la serb5ri; starea Regelui era chiar atat de rea Inca serbari prea
zgomotoase si veselie prea mult5 pe str5zi ar fi insemnat o lips5 de tact.
Lui Averescu nu-i lipsea ins5 tactul
nici siretenia. Renuntarea la reviste militare si la alaiurile de vicleim si concentrarea serb5rii intr-o sedint5 solemn5 a Camerei si a Senatului reunite a fost o dovad5 de tact
iar aparitia generalului in cizme si in uniformS ca s5 ia cuvantul in

mijlocul tivililor", cu mana pe sabie, o dovad5 de siretenie. Intr-adev5r prezenta in uniformd a celui mai glorios general din marele razboi,
la o parad5 rnilitar5, ar fi fost atfit de natural5 'Inc& nirneni n-ar fi putut
vedea in acest gest o intentie sau o tendint5 politic5. Pe cat5 vreme aparitia omului in uniform5 la tribuna Camerei, a omului care pana atunci
15sase galoanele la o parte in toate manifest:Arne lui politice si incercase
s5 se civilizeze" cat putuse
era menit s5 provoace senzatie si s5
dea de gandit celor care ar fi vrut s5 se ridice impotriva autorifatii lui.
Indraznetii care voiau s5 unelteasc5 trebuiau s5-si dea astfel seama c5
aveau in fata lor nu numai un sef de Guvern plin de autoritate, dar si un

general glorios si popular care se putea sprijini, la un moment dat, pe


armat5. Pentru o asemenea demonstratie nu era ins5 de ajuns o uniforcare a lipsit totdeauna lui Averescu.
m5, trebuia si un suflet

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

101

Ca sa dea un pret i mai mare uniformei pe care urma sa o puie in


spinare a exonerat" de la Regele muribund prin ministrul de razboi
Mircescu un spor de salariu". Sub Regele Ferdinand nu se transformase Inca biata noastra Ora intr-o sceng de opereta i tatal Regelui Carol al II-lea n-ar fi indraznit sa se faca de ras Creand marqali, asa Inc&
Averescu (care nu s-a gandit nici el la asa ceva) a trebuit sa se multi],
measca cu proprietatea" unui regiment, dui:4 moda prusaca. Aducandu-i aminte de vechea rivalitate din timpul razboiului, Regele Intregi-

tor de Neam a acordat insa aceea0 demnitate i generalului Prezan,


Generalul Averescu a fost numit colonel-proprietar al Regimentului I
de Roiori iar generalul Prezan al Regimentului 25 de Infanterie (Vaslui) cu dreptul de a purta uniforma Regimentului lor (fiecare comandase pe vremuri unitatea al carui ef era numit). In afara de aceasta
amandoi generalii au fost decorati cu Marea Cruce a ordinului Carol,
inalta distinctie pe care a primit-o i generalul Coanda, preedintele Senatului.
Pregatita cu grija, cu invitatii protocolare i cu tot ce avea tam mai
reprezentativ in tribune, cu popor entuziast in curtea Mitropoliei i jos
in piat5 pada dincolo de garla
edinta solemna din ziva de 10 Mai
s-a desfaprat ca o lunga glorificare a Dinastiei, a Armatei qi a generalului Averescu, strani intr-un manunchi. Daca cuvintele oratorilor au
preamarit mai mult Dinastia i Armata, gesturile, aplauzele qi ovatiile
majoritatilor in par au proslavit mai ales pe general.
Averescu i partidul lui au atins in aceasta zi punctul culminant al
carierei lor. A fost un apogeu, care, durere
curn zic ardelenii
n-a
durat decat o clipa. Sedinta a fost prezidata de generalul Coanda cu incontestabila lui prestanta i eleganta. In frac impecabil, cu lenta albastra qi proaspata a ordinului Carol peste piept, cu fata inecata in fericire,

era o adevarat5 placere sa te uii la el. Primit cu ropote de aplauze


Coanda a inganat cu greu cateva vorbe ca sa explice rostul intrunirii
ambelor Camere, chemate nu numai sa asculte Mesajul de deschidere a
sesiunii extraordinare, dar i sa comemoreze cinquantenarul Independentei
apoi a dat cuvantul generalului Averescu.
Momentul in care generalul s-a urcat la tribun5 a fost impresionant.

Era imbracat in uniforma de general de cavalerie numai c gulerul


tunicii era in intregime galben, culoarea regimentului sail; uniforma-1
prindea bine, nu era cine tie ce tinuta de gala sau de vicleim ca cele cu
care a trebuit sa ne deprindern mai tarziu, era tunica albastruie cu care

www.dacoromanica.ro

1 02

CONSTANTIN ARGETOIANU

ne obisnuisem in zilele tragice si mari ale rzboiului. In fata noastr, a


celor care trisem vremurile pribegiei se desena silueta generalului de
la Mar 5sti si de la Baau si rar sA vrem ne copleseau amintirile trecutului i para resimteam mai tare deziluziile prezentului. In afar de
zgarda lui galbenk larga lent5 albastr a ordinului Carol insemna in
culori vii tot drumul str5b5tut in ultimii zece ani de eroul care tinea
piept Coroanei in 1917, si in care ne pusesem atfitea ndejdi, ca sii ajung5 slug in darloag5 in 1927, gata s primeasa car5mida in cap! In acea
zi nu era ins5 vorba de cAr5mid5, si reprezentatia fusese atfit de bine
inscenat5 inat aproape ne indoiam i noi, care stiam ce se pregdtege,
c va putea adea vreodat5 pe un cap purtat cu atata ifos.
Chemat la tribunk generalul a inaintat incet dinspre banca ministerial, ocupat5 de militari, in mijlocul urletelor i ovatiilor delirante ale

majorit5tilor sale. Multi strigau Tralasc5 dictatorul!", a1ii Jos Bratianu", ca oameni care i dau seama de unde putea veni pericolul
dar marea majoritatea batea din palme si racnea Tr5iasc6 Averescu!"
Vintil5 Bratianu, nu departe de mine era verde-galben iar Duca care sta
i faptul era simplfing5 el, galben-verde. Ionel Br5tianu nu venise
tomatic, dat find c5 se celebra aniversarea Independentei pe care, dup5
catehismul de la Florica, tara o datora numai lui Ion Bratianu tatM. Generalul a inaintat incet, indiferent in fata furtunii de aclamatii ce se ridica din toate partile, clasandu-si ateva foite pe care insemnase sirul cuvntarii ce urma s5 tin5. Ocupat cu aceasta operatie, si-a lasat sabia sa
zdranganeasca de-a lungul pulpei i, caland apasat, s-i sune pintenii.
Viziune de o clipa, dar viziune net5 a posibilitatii unei lovituri militare
viziune, care, probabil raportata lui Ionel Br5tianu 1-a facut s5 ma
intrebe a doua zi: ce crezi de armat5?"

Aclamatiile au durat mutt si dup5 ce Averescu a ocupat tribuna.


Lang5 mine, generalul Prezan, intolit si el intr-o unifonn5 nou de sef
de regiment si cu cordonul bleu-ciel" peste buric
sufoca. Se apleca
spre mine si-mi spunea la ureche: Ftarnicul, fatarnicul! Dac5 crede
Ca armata e cu el, se inseala! Va pieri, domnule Argetoianu, daca va incerca ceva!"
N-ai nici o grijk domnule general, nu va incerca ni-

mic. N-a incercat el and putea, dar acum and nu mai poate!"
Tocmai d-aia va incerca, nu-1 cunosti, a fost totdeauna lipsit de bun
simt!" Am putut astfel constata Inca o data c ura e mai durabil ca iubirea, c5ci noul meu prieten Prezan vorbea cu aceeasi patim5 ca in
1917!

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1916-1930

103

In piesa care s-a jucat in fata noastra, prologul a fost mai interesant
decat miezul reprezentatiei, cki in prolog se gramadisera toate acele
imponderabile care preocupau mintile noastre si aparitia armatd a lui
Averescu in Parlament a fost gestul zilei care a insufletit pe unii si a
ingrijorat pe altii. indata ce a deschis gura, Averescu a distrus jumatate
din efectul pe care-1 facuse intrarea lui myth, caci bietul general, orator
de maim a zecea, n-a avut niciodata secretul cuvintelor taioase sau al
formulelor adaptate imprejurarilor. Dup ce a citit Mesajul Regal de
deschidere a sesiunii extraordinare, Mesaj remarcabil prin concizia si
simptomatica lui scurtime, Mesaj prin care Regele Ferdinand aducea
prinosul lui de recunostinta Regelui Carol I si armatei romane si in care
activitatea noii sesiuni era definita in sase cuvinte: desdviirsirea operei
legislative din sesiunea ordinard Averescu s-a incurcat intr-o lunga
si anosta peltea in jurul evenimentelor de la 1877. Urmarindu-si discursul pe fituici, se stramba din nas si din gura ca sa nu-i cada monoclul
din ochi i acea figura caznita din care si vorbele ieseau caznite, monotone si ffir viata, constituia un suparator contrast cu alura cuceritoare care ne impresionase pe toti cu cateva minute inainte.

Pololohia generalului s-a intheiat cu o neasteptata propunere, in


acele momente in care toata lumea astepta ceva

cu propunerea ridi-

carii unui monument in memoria celor care s-au jertfit in razboiul


neatarnarii! Cu o hieratica solemnitate, si in urletele de entuziasm ale
majoritatilor care nu se descurajau usor, generalul Coanda a cerut adunkii, ca exceptional, pentru aceast singura data, in vederea insemnatatii momentului si a recunostintei pe care o datoram toti mortilor nostri, propunerea domnului prim-ministru s fie inaintata sub forma' de
motiune comisiilor respective ale Camerei i Senatului pentru a fi luata
in consideratie!
Dupa aceasta inmormantare de clasa I-a, au urcat pe rand calvarul
tribunei:
Vintila Bratianu, in numele Partidului ivational-Liberal;
Iuliu Maniu, in numele Partidului National-Taranesc;
Nicolae Aorga, in numele gruparii sale si al omenirii;
D-rul N. Lupul, in numele disidentei sale;
A.C. Cuza, in numele Ligii Apararii Crestine;
Iosif Sand-z, in numele Partidului Maghiar;
Lupu se desprtise de national-tArguisti si refacuse" Partidul raranesc!

www.dacoromanica.ro

104

CONSTANTIN ARGETOIANU

Hans Otto Roth, in numele Partidului German;


si in fine Pipi Negulescu,.presedintele Camerei in numele Partidului Poporului si al majorit5tilor.
Desi discursurile au fost scurte in banalitatea lor, publicul a inceput
s5 se plictiseasca si atmosfera s-a schimbat incetul cu incetul. Confe-

rinta lui Negulescu, cea mai lunga dar si cea mai substantial5 a fost
ascultata cu bunavointh ca o pledoarie binevenith in favoarea procedurilor constitutionale. Cu finetea lui obisnuit5, subtilul teoretician a disipat astfel ultimele ingrijothri care incretiser5 fruntea catorva dintre noi
dupa triumfala si rnartiala intrare" a generalului. Dup5 o ultima aclamare a generalului de catre rnamelucii lui, adunarea s-a risipit in liniste, fiecare comentand evenimentele duph pomirile lui. Majoritarii exultau. Averescu nu va lasa Guvernul din mana pe tot timpul Regentei",
s-a terminat cu Bratianu j cu liberalii", trebuie impuscat", o s yedeti voi", si caste alte apoftegme de acelasi soi se ciocneau in aer. Namila de Alexandru Otetelesanu exulta, se infatisa ca un vulcan in eruptie, si arthgos, ne ameninta pe toti: O s5 vedeti dvs., degeaba va zbateti,
a inceput dictatura lui Averescu, s5 v tineti bine!" Mai bland, Anibal

Teodorescu ma intreba cu un graunte de ironie: Ei, domnule Argetoianu, nu regreti ea' te-ai despartit de general?" Ce usor a fi putut s-i
rhspund, dar am thcut, and din umeri
stiam c ii vor r5spunde pentru mine evenimentele, si Inca foarte curand. Vintila Bratianu si Duca
socoteau ca Regele mersese prea departe cu distribuirea favonirilor;
decoratiile ar fi fost de ajuns, sefiile de regiment erau cu atat mai mult
de prisos cu cat asernenea numiri nu se incadrau in datinele noastre.
Numirea generalului Averescu, in special, sublinia in mod cel putin
inutil, legaturile primului ministru cu armata.
Dac5 sedinta parlamentara din ziva de 10 Mai a insemnat apogeul
puterii generalului Averescu, ea a marcat totdeodata inceputul prabusirii lui. Exaltarea partizanilor, amenintarile proferate, zarig5nitul sabiei
primului ministru, toate raportate si exagerate dup obiceiul patnfintului, au impresionat adanc pe Ionel Bratianu si au accelerat actiunea lui
de rasturnare.
Pentru a salva aparentele, Bratianu pusese chestiunea schimbarii de
Minister pe tema Guvernului national, tema simpatica intru toate opiniei
publice. Nimeni nu-si mai f5cea vreo iluzie asupra starii Regelui Ferdinand; toat5 lumea stia ca deznodamantul fatal era o chestiune de cateva

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

1 05

luni, si toata aceasta lume se intreba cu ingrijorare cum se vor invarti


lucrurile cu Printul Carol in strainatate, cu ambitiile lui Averescu la
carma si cu ale lui Bratianu dupa perdea. Un Guvern national, compus
din oamenii mai de seama ai tuturor partidelor, parea tuturor formula
cea mai nimerit ca sa asigure o linitit transmisiune a puterilor regale. Bratianu simtise pulsul opiniei publice si nu voia sa ia pe fata atitudine impotriva ei, dar pe de aka parte nu voia Guvern national ci un
Guvem a cheremul lui, un Guvern de tranzitie, care sa-i asigure chemarea lui la putere in cea mai scurta vreme. Ca sa satisfaca opinia publica pe de o parte si sa-si ajunga scopul pe de alta, Bratianu trsese
toate sforile necesare si aranjase lucrurile cum era mai bine.
Tratative serioase de colaborare avusesera bc in cursul iernii i primaverii intre Partidul National-faratiesc si Averescu. Pactul dintre el
si Bratianu, care-1 adusese la putere, devenit litera moartal, generalul
si-a dat seama ca protectorul sau din 1926 se schimbase in cel mai de
ternut adversar si ca va trebui s dea piept cu dansul, inainte de sraritul
Regelui. E ciudat cum acest om care a avut vederi atat de dare pe campul de lupta, se misca numai in ceata pe terenul politic, teren pe care
n-a fost niciodata in stare sa ia o hotarare decisiva. i in cazul acestor
propuneri de colaborare ale lui Maniu a ezitat ca intotdeauna. A vrut i
n-a vrut.
In fond, nu vrusese. Aversiunea fata de Guvemele eterogene a fost
singurul sentiment constant pe care Averescu 1-a dovedit in cariera sa
politica si in zilele in care increderea Regelui ii parea mai asigurata qi
influenta lui Bratianu mai atenuata, in zilele in care se credea in stare
sa sustina singur socul concurentului su, ideea unui Guvem de colaborare sau a unui Guvem national (pentru el era totuna) ii parea o simpla
gogorita, de la care se indeparta cu hotarare. Avea insa i zile de descu-

rajare, in care partida ii parea pierduta (erau probabil clipele lui de


luciditate politica), si in acele zile nu vedea alta scapare decat intr-o
stramta alianta cu Partidul National-Taranesc, adversarul de moarte
credea el
al Partidului Liberal. in aceasta alternativa de sentimente,
Averescu taraganise tratativele (le taraganea i Maniu, dar din alte motive care se vor vedea numaidecat), dar sfarsise prin a le termina primind toate conditiile puse de national-taranisti, cu nadejdea ascunsa ca
0115 in cele din urma Maniu tot nu se va hotari (si nu s-a inselat!).
Bfatianu si-a pierdut toatti increderea in Averescu din momentul in care acesta a
luat contact, indirect, cu Printul Carol.

www.dacoromanica.ro

1 06

CONSTANTIN /UWE TO IAN U

Tratativele au fost duse din partea nationa1-tafan4tilor de Grigore


Filipescu, de emanueL Antonescu i de George Lucasievici, conservatori lam* impreun5 cu Misu Cantacuzino in Partidul National i dup5

fuziunea lui cu Partidul pianist'

iar din partea Guvernului de


Averescu Insui. Mandatarii national-tar5n4ti1or, in ura lor impotriva
lui Br5tianu qi-au pus toate puterile-in joc ca sa ajung5 la o intelegere
cu Averescu, i dup5 destul de anevoioase negocieri au izbutit s5 obtin5 qi cea mai grea conditie din cite pusese Maniu: dizolvarea Parlamentului i alegeri noi in toamna urm5toare. Cu toate c5 Averescu primise

toate conditiile, Comitetul Central al Partidului National-pianist, in


realitate Maniu, n-a aprobat colaborarea cu Guvernul2 eaci se amestecase putin i nenea lone! in treab5. Bfatianu afland despre tratativele
dintre Averescu i Maniu i hot5rat deja de pe atunci s pun5 in m4care, la timpul oportun, formula unui Guvern national, a trimis i el emisarii s5i lui Maniu. N-a fost greu acestora s5 conving6 pe precautul ef
al ardelenilor c Guvernul Averescu era condamnat i ea asociindu-se
Conservatorii stran0 dupa razboi in jurul lui Take Ionescu fuzionasera dupd moartea acestuia cu Partidul National prezidat de Maniu. La fuziunea acestuia cu Mihalache, takitii propriu-zis au demisionat din partid, au ramas insa fo0ii conservatori (filipescani).
2 Nolica Antonescu mi-a povestit cu privire la aceste negocieri o istorioara de toata
nostimada. Cu greu, cu ezitari Averescu primise toate conditiile lui Maniu rezumate in
6 puncte. Triumfdtor, Antonescu venise sa-si faca raportul in fala Comitetului Central
al partidului, dupa ce pusese bineinteles pe ef in curent cu totul. Comitetul Ii inea
edintele acasit la Maniu. Acasa la Maniu, era acase la Lugo0anu i Caius Brediceanu care inchiriasera casa lui C. Simpson
Bulevardul Lascar Catargiu colt cu strada
Clopotarii Vechi
numai pentru a putea oferi o ospitalitate demn cu situatia lui,
domnului Prezident. Sedintele comitetului se tineau jos la parter
dl. Prezident i
intimii lui din Ardeal aveau insa obiceiul sa se intruneasca i sa pertracteze sus. Sosind
mai devreme la pdinta, Nolica Antonescu a fost luat de fecior drept un ardelean i poftit sus. Jos aveptau deja, pe scaune cfitiva nenorociti, printre care i Misu Cantacuzino
care juca in partid un rol de fatada dar nu i de incredere. Ajungfind sus in dreptul Camerei in care hotarau augurii, 0 up find intredeschisa., Antonescu a auzit pe Vaida incheind: bine, atunci a rilmas hotdrat, mergem cu liberalii". Lamurit, Antonescu a intrat in camera jenat, dar mai jenati au fost cei care 1-au primit, fara nici o placere de
altminteri. S-au coborat toti jos, qi timp de vreo doug-trei ceasuri au taiat fire de par in
patru. Rezultatul deliberrilor a fost ca. Partidul National-Taranesc a respins orice lutelegere cu generalul Averescu, crezul democratic al partidului neputemdu-se imprica cu
metodele dictatoriale cu scopurile" urnufrite de efid Guvernului. in urma acestor
hotarari, Emanuel Antonescu, Grigore Filipescu i multi altii au demisionat din partidul d-lui Maniu.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

107

cu generalul, Partidul National-farnesc lua un cadavru in brate. In cei


opt ani care trecuser5 de la Unire, Maniu invAtase s5 cunoasc6 pe Bratianu, si-si da seama c5 nu era de jucat cu el. Iar in momentul in care
atotputernicul sef al Partidului Liberal s-a hot:if& s treac pe la nasul
domnului Prezident, istovit de atata amar de opozitie, posibilitatea unei
colabordri cu dnsul intr-un Guvern national, combinatia cu generalul
Averescu, al carui Guvern nu mai facea dou5 parale fard ingaduinta
adevaratului dictator al Romaniei
s-a n5ruit.
BrAtianu nu s-a multumit insa s5 torpileze la vreme posibilitatea
unei intelegeri intre Averescu i Maniu. si-a mai luat si alte precautii.
A incurajat, si a pus la cale chiar, disidenta lui Lupu caruia i-a promis
formal un portofoliu in Guvernul lui, chiar dac5 ar fi fost chemat s
formeze un Minister de partid. In gandul lui Bratianu, doctorul Lupu i
cu mine eram destinati s' dam o coloratura de colaborare viitorului
&Au Guvern. Cu mine ca personalitate" i cu doctorul Lupu ca partid
cafanesc" socotea cA putea satisface tendintele opiniei publice care se
pronunta mai holart impotriva formatiunilor exclusive de partid. inteles pe jumAtate cu Maniu (in sensul c5 nu intrase fat5 de dfinsul in preciziuni), pe deplin inteles cu doctorul Lupu i cu mine, Beitianu izolase
pe Averescu, si cu neintrecuta lui dib5cie Ii preg5tise terenul pentru
lupta pe care urma s o dea.

Asigurat ea' Averescu n-avea nici o sansa s5 reuseasea in aceasta


pe tirbei, pe Regina Maria,
directie, Bralianu si-a pus toti agentii
s5 conving5 pe Rege c5 era de datoria
pe Costic5 Hiott, pe Prezan
lui s5 nu lase" tara in mina unei fractiuni, ci s-si incredinteze mostenirea numai unui Guvern de unire nationald. Aceasta lupta in jurul
patului unui muribund convient de slaryitul sdu, aceasta competitie bizantina' a unor nazuinti personale si meschine, ascunse sub vAlul cunoscutelor interese nationale gata s5 acopere toate fatarniciile, constituie
unul din capitolele cele mai tragice si mai dureroase ale istoriei noastre
contemporane. Multumesc lui Dumnezeu c n-am fost amestecat intru
nimic in aceasta actiune ingrozitoare in care moartea unui om a fost
speculata in fata lui insusi pentru satisfacerea unei nemsurate ambitii.
Politica a otrAvit ultimele saptamani ale vietii Regelui Ferdinand cu o
cruzime care 1-a f5cut s5 ispaseasca toate greselile vietii lui, si cine stie
daca sffirsitul atat de neasteptat al lui Ionel Bralianu, cateva luni dup5
al Regelui sau, n-a fost o pedeaps5 a Providentei pentru tortura sufle-

www.dacoromanica.ro

108

CONSTANTIN ARGETOIANU

teasca pe care a impus-o altuia. Inca o data, multumesc lui Dumnezeu


c colaborarea mea la evenimentele din iunie j iulie 1927 a fost indreptata in alte directii i intni nimic in directia presiunii de exercitat
asupra Regelui.
Dup5 cele intamplate la 10 Mai, Bratianu a sporit aceasta presiune
strangand toate uruburile. Bietul Ferdinand, nici inainte de boa15, nu
era in stare sa ia hotarari virile i sa vorbeasc5 raspicat oamenilor. Cu
atat mai putin in halul in care se afla! Aproape nu-0 mai vedea ministrii si nu mai lucra cu ei. Ciocanit de dimineata pana seara
ca sa
scape de exigentele celor care nu se gandeau cleat la sfar0tul sau, a
chemat intr-o zi pe Averescu i I-a rugat sa-0 largeasch Guvernul in
sensul unei colaborki a tuturor partidelor
i far s indrazneasc5 a
spune pentru ce voia aceasta (de0, daca nu-i vorbeau buzele, ii vorbeau ochii), 1-a mai rugat sa discute aceasta chestiune cu ministrul Casei Regale i omul sau de incredere, Costica Hiott.
Situatia lui Averescu era foarte grea, era chiar inextricabila: cu Partidul Liberal nu era de gandit la o colaborare; oricat era de orbit Averescu Ii da el bine seama ca intreaga actiune pornit impotriva lui fusese pusa' in micare de Bratianu, i ultima incercare facut5 de Goga
pentru a reinnoda firul dedese cu totul gre. Cu Partidul National-Taranesc, dupa ruptura tratativelor din iarn5, relatiile se in5spriser5 din zi in
zi. Gruparea lui Lupu, cu multe pretentii, dar abia formata i cu actiune
foarte redus5 asupra opiniei publice, gravita in jurul lui Bratianu, cu
care doctorul se intelesese. Iorga nu fusese Inca prim-ministru i impreun5 cu apostolii sai nu ie0se Inca din randul caraghio0lor. Cuza, socialistfi si comun4tii nu puteau fi luati in seam pentru o formatiune ministeriala. Oricat ar fi vrut Averescu sa faca un Guvern national, (lasa

ca nu vrea) n-ar fi putut sa-1 alcatuiasca fiindca dupa cum se vede


n-avea cu cine. Si nici macar un Guvern de colaborare, c5ci n-ajunsesem Inca in zilele fericite ale Domniei lui Carol al II-lea i nu aveam
inca 17 partide din combinatia carora s poata rezulta fericirea Orli.
N-aveam cleat cele 3-4 mai sus artate.
Marea grqeala a lui Averescu, in acel moment, a fost ea n-a tiut s5
ia taunt! de coarne. Si-a nesocotit adversarul, i pe de alta parte a crezut c poate sa se sprijine pe o anumit5 legatura, reald dar nu destul de
lthnuritd, intre el 0 Rege, ca sa se strecoare printre greutatile ce Ii stau
in cale, uitand ca in politica obstacolele nu trebuiesc ocolite, ci doborate. Regele Ferdinand era inconsolabil de defectiunea i de dezertarea

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

109

Printului Carol de la datorie. Mi-aduc aminte c in lunga audient5 pe


care mi-a acordat-o in prim5vara anului 1926
il am inaintea ochilor
lungit pe o canapea cu piciorul intins, se zicea c5 sufer5 de o flebit
imi aduc aminte cs-mi vorbea de Print cu ochii umezi i imi spunea:
Am pierdut un fiu iubit i nu pot s5-1 prAngfiindai nu este mort",i-mi
reamintesc cat m-au zguduit aceste cuvinte care ridicau un colt al perdelei ce ascundea o drama sufleteasc5 atat de intens Inca sunt convins
ea a contribuit s scurteze zilele nefericitului pkinte. Resentimentele
omului, mai ales ale unui tat, ii pierd cu timpul vioiciunea kr i evenimentele ii schimb5 si ele aspectul dup5 cum sunt privite cu ochii
aprini de mnie sau sc5Idati in lacrimi. Regele Ferdinand incepuse
prin a vedea in actul lui fiu-s5u o enorm6 culp5 aa Inc& cei interesati
putusera s-1 aduc in cateva zile la starea de paroxism care i-a dictat
procedura drastic5 i sumar5 de la 4 ianuarie. Firea Regelui era insA
bunk i iert5toare; ca laptele, mania lui se ridica i spumega cat sta pe
foc, i sc5dea i c5dea cum se potolea flacka. Dup cateva luni enorma culp5" nu mai era pentru dansul cleat o ireparabil5 nenorocire. In
cursul verii 1926, Regele intalnise la Paris pe Print, planseser impreun5 i fiul se spovedise pe jum6tate tatalui care se inapoiase in tar zguduit in sentimentele sale. Cu timpul, mai cu boala, mai cu una, mai cu
alta ireparabila nenorocire" se transformase intr-o nenorocire reparabil5". Nu indat5 bineinteles, cu tact, la o ocazie, i inainte de toate cu
anumite conditii: Printul trebuia s5 dea dovad5 prealabil5 de cumintire
schimbandu-i moravurile i despartindu-se de Lupeasca. Cu cat boala
inainta, cu cat ii scadeau puterile, cu atat dorinta Regelui de a-si revedea fiul i de a reveni la o transmitere normal5 a Coroanei, cretea. Dac5 n-ar fi vegheat Br5tianu i agentii sai din anturajul Regelui, e probabil c Printul Carol ar fi fost rechemat in tara inainte de moartea lui
tat5-sau. Averescu, care nu putea suferi pe Printul Carol, care fusese
cel mai dfirz impotriva lui in Consiliul de Coroan5 intrunit la Sinaia,

care se legase printr-un pact cu Breitianu pentru impiedicarea unei


eventuale inapoieri a fostului Mostenitor, Averescu ii schimbase cu
totul atitudinea dup5 ce se urcase cu ajutorul complicelui &Au, pe scaunul preedintiei Consiliului i incepuse sa incurajeze nadejdile Regelui i s5 favorizeze raporturile acestuia cu fiul exilat.
Am spus ca Averescu n-a avut curajul s5 ia taurul de coarne: dac5 ar
fi avut curajul sa aduca pe Printul Carol in luna mai, la patul lui tata-sau
in agonie, nu incape nici o indoiala c5 soarta lui BrAtianu ar fi fost pe-

www.dacoromanica.ro

110

CONSTANTIN ARGETOIANU

cetluit, iar el, Averescu, ar fi rgmas st5pariul situatiei si dup5 intronarea lui Carol. Ca de obicei ins, Averescu a jucat pe mai multe tablouri
si iafasi ca de obicei n-a fost in stare & ia o hotArare 15murit5. Incurajand i servind 0115 la un oarecare punct pornirile p5rintesti ale Regelui, a socotit c5 Ii va deveni indispensabil i ea nu va putea fi sacrificat
urii lui BrAtianu, vrjmasul oric5rei apropieri cu Printul Carol. Pe de alt.:5 parte, de frica lui Brkianu s-a declarat pe fata impotriva unei chemari a Printului la c5p5taiul p5rintelui muribund, chemare mult discutata prin mai si iunie 1927 si incontestabil simpatic6 opiniei publice, in
afar de orice consideratie politic5. Socotindu-se foarte dibaci, Averescu
trimitea pe de o parte pe colonelul Rdulescu de la Statul Major & trateze cu Carol, iar pe de alta pe Goga la Bralianu sa-1 asigure ci nitnic
nu se schitnbase In pactul pe care-1 incheiase. Incercand & se aseze pe
dou scaune, a alunecat, cum se intamp15, intre ele. E de necrezut cum
a putut, cu at5ta experient5 in urma lui, s5 aib5 cea mai mica incredere
in vointa Regelui abulic. Se vede ea" a crezut ca iubirea parinteasc
poate galvaniza toate slbiciunile. S-a inselat si a pierdut partida.

Revin la insirarea evenimentelor care au determinat r5sturnarea lui


Averescu. Regele ceruse, dup5 cum am spus, primului s5u ministru,
s-si largeasc5 Ministerul in sensul unui Guvern national. C5 Regele
s-si fi facut vreo iluzie in sensul unei asemenea formatiuni, e putin
probabil, dar nu este cu totul exclus: stia ca-Ipandea moartea i socotea
oamenii mai buni decal erau. Dar Averescu, nu putea s-si facsa
el
nici o iluzie. Era deja foarte greu s5 se inteleaga cu national-t5r5nistii cu care se sf5dise cu cfitava vreme inainte, dar chiar dac5 s-ar fi
putut intelege cu ei, stia bine c5 nu se va intelege niciodata cu Bratianu,
si rara liberali nu se putea constitui un Guvern national. Dar nici fat5 de

cererea Regelui, Averescu n-a avut o atitudine hotarat5. In loc s5 ii


spun5 pe sleau c nu vrea s fac un Guvern de colaborare ca cel cerut
fiindc5 e impotriva Guvernelor eterogene, sau c nu poate, fiindc5 nu
va izbuti niciodata s fac pe Br5tianu sa" renunte la planurile lui secrete
a preferat s6 o scalde si s spun5 Regelui c5 va incerca". DacA
Averescu s-ar fi ar5tat chiar i numai in acea imprejurare un om hotarat, un om de vointa, poate c5 Regele thr voint si-ar fi cramponat slbiciunea lui de taria generalului i ar fi putut rezista asaltului celorlalte
vointe din jurul lui. 0 slabiciune nu se poate sprijini ins5 pe alt5 slbiciune.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926,1930

111

Averescu a fagaduit Regelui ca va incerca, dar n-a pus nici zor, nici
interes In aceste incercari. Pe la sfarsitul lunii mai a inceput sa ia contact cu diferiti oameni politici si a incercat sa reia firul tratativelor cu
national-taratiistii. Cu Bratianu care a refuzat sa mai primeasca pe Goga,
tratative au fost incercate prin generalul Coandk om politic anodin, devenit prieten al lui Averescu dar famas si devotat al lui Bratianu care-1
fkuse prim-ministru in noiembrie 1918. in toate aceste tratative domnea ins o atmosfera de lasa-ma sa te las" caci in diferitele intalniri, se
contura de o parte si de alta, hotararea fiecaruia de a nu izbuti. Cu national-taranistii, Averescu si trimiii lui taiau in patru fire de par doctrinale i principiale iar cu liberalii nu discutau nimic, Coanda multumindu-se sa transmita lui Averescu recriminatiile lui Brtianu cu privire la

scandaloasa" si nepatriotica" atitudine a generalului in chestiunea


Carol, a generalului care ii calcase cuvantul
i s aduca inapoi
protestele i argumentele prin care Averescu incerca s dovedeasca ca
se tinuse de cuvant.

Pe carid primul ministru taraganea lucrurile ca sa castige timp,


agentii lui Bratianu puneau zilnic Regelui sulita in coaste, cki puterile
lui scadeau repede; Hiott sta de capul lui Averescu dar lipsit de autoritate si de darul persuasiunii, nu izbutea s obtina lucru mare de la general. Pentru mai multa linite, Regele fusese instalat la castelul de vanatoare de la Scroviste, la 30 de kilometri de Bucuresti; Hiott facea in
continuu naveta intre Scroviste i Capitalk i ca musca de coada calului
se tinea intruna dg ciocul generalului i ii cerda in numele Suveranului, rezultatul demersurilor sale. In ultimele lui audiente, nici Regele
nici generalul nu mai vorbisera de Guvernul national, unul din timiditate iar celalalt din siretenie. Bratianu batea insa din pinteni, asa
fata de slabul rezultat obtinut numai prin straduintele lui Hiott, banda
neagra a convins pe Regele martirizat sa cheme pe Averescu si sa-i
ceara formal constituirea unui Guvern national sau demisia. Averescu
a fost chemat in ziva de 31 mai, dar nu s-a dus la Scroviste nici in ziva
de 1, nici in ziva de 2, nici in ziva de 3, nici in ziva de 4 iunie
pretextand tot felul de impiedicari care il opreau sa paraseasca Bucurestii.
Intarzierea lui Averescu de a raspunde la chemarea Regelui, interpretata ca un refuzi innebunise tagma lui Bratianu. Tot felul de stiri, do1 La toate apelurile telefonice ale lui Hiott, Averescu ifispundea: Am s yin, dar
nu pot preciza cand, depinde de o suma' de lucruri..."

www.dacoromanica.ro

112

CONSTANTIN ARGETOIANU

vedite mai tdrziu inexacte, soseau de la Ministerul de R5zboi si de la


comandamente: misc5ri de trupe, concentrri spre Bucuresti, mut5ri de
ofiteri, schimbari in inaltele posturi
stiri ce pareau s5 confirme intentia generalului de a da o lovitur5 mi1itar5 si de a se mentine la putere
cu forta.

In realitate Averescu, care era omul operetelor nu al dramelor, Ii


facea formele ca s probeze Regelui c5 nu putuse forma un Guvern national, convins c5 Regele se va multumi cu incercarea facut5 si cu dovada adus5 si nu va mai insista. Pentru aceast5 proba" redactase un fel
de spanac-program si-1 trimisese sefilor de partide convociindu-i totdeodat5 la Presedintia Consiliului cu rug5mintea
aduc5 r5spunsul
lor cu privire la formarea Guvernului national. Curn era de asteptat,
nici un sef de partid nu s-a deranjat i fa'spunsurile, toate negative, au
fost trirnise prin cite un delegat.
Inarmat cu acest rezultat, generalul Averescu s-a hotArfit in fine s
mearg5 la Scroviste in ziva de sirnb5t5 5 iunie. Inainte de a urma pe
primul ministru in ultima lui audient5, cer voie cititorilor s5 povestesc
ce s-a petrecut la Bucuresti, In jurul meu, in acea memorabil5 zi.
Extrem de enervat si ingrijorat si el de ce s-ar putea intimpla din
momentul in care Averescu ar pune armata in joc, Br5tianu luase in
ajun, prin Stirbei si prin Regin5, toate m5surile pentru ca evenimentele s5 se precipite". Inaltul sinedru hot5rise ca schimbarea de regim s5
fie bruscat5, vi datd fiind conjunctura, s5 se indeplineasc5 a doua zi
samb5t5 5 iunie, in afar de formele obisnuite in asernenea imprejurari.

Formula noului Guvern nu se schimbase in capul lui Beitianu dup


cum nu se schimbase planul convenit intre noi la Florica in ziva de 18
aprilie
Guvern Prezan cu mine la Interne, cu doctoi ul Lupu, cu profesorul Mrazek si cu alte umpluturi liberale. IntirnpF5tor nu v5zusem
de dou zile nici pe Duca nici pe Br5tianu, asa incfit simb515 dimineata
nu fusesem inc5 pus in curent cu hot5rdrile luate vineri. Insemnez acest
am5nunt fiindc6 din aceast5 cauz5 rn-am purtat prost, in acea samb5t5
dimineat5, cu un vechi si bun prieten care a avut tot dreptul s5 se creajignit. Iancu Mitilineu sosise de la Paris fericit i cu Marele Cordon
al Legiunii de Onoare de git, si skacul de el de la gar5 venise drept la
mine s-mi aduc5 o valiza plin5 de buntati cu care-I ins5rcinase nevast5-mea. M-a g5sit tocmai pe cind ma irnbfacam, lipsea de c5te% a
sapt5mfini din tar5 si a inceput s5-mi vorbeasc5 politic5. Ca min istiu al
afacerilor straine era plin de optimism si de proiecte pe care trehuia 7:1

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

113

le pun5 la cale cu Benes, cu Tenes, cu Ghenes si nu mai stiu cu cine. Am

observat c5 Ministenil de Externe pune regulat pe titularul su intr-o


stare de adevrat euforie. L-am 15sat sa spun5 far5 sa-1 previn cum o
facusem la Iasil in toamna lui 1918 cd nu mai era ministru, dar n-a fost
vina mea, fiindc5 de data asta nu stiam nimic. Cel putin nu stiam c5 se
sorocise deja de cStre zeii atotputernici chiar ziva prabusirii i Ca se
alesese tocmai acea zi de sambat. Mitilineu a fost mult vreme suparat
pe mine, convins ca-mi batusem joc de el.
Pe la amiaza, a venit Duca la mine s5 m5 puns in curent cu cele petrecute. Duca avea un temperament de complotist, de complotist fricos.
De obicei venea dimineata far nici o sfiala (si de ce s-ar fi sfiit?). Emotionat de tot ce se zvonea, convins probabil ca de data aceasta Ii risca

viata, Duca s-a furisat 0'15 in antreul rneu, rn-a chemat acolo (ca s5
nu-1 vad5 nimeni) i mi-a explicat in dou5 vorbe c5 s-a pus forcepsul".
II trimisese Bratianu s5-mi spun5 sa nu m5 rnisc din casa dupa dejun
caci pe la ora 3-4 voi fi chemat pentru constituirea Guvernului Prezan.
Abia 1-am asigurat c5 sunt gata, si c nu-mi voi p5r5si domiciliul in asteptarea evenimentelor, si a si sters-o.
Am dejunat in isihie, am luat o carte si am asteptat. Pada' la ora 4
am asteptat Iinitit. Patru i jum5tate, cinci, cinci i jumatate, sase
nimic. De la sase i jum5tate inainte am fost convins ca operatia" a dat
gres si am inceput i eu sa nfa ingrijorez i mi-am pus intrebarea dac5
nu cumva ma inselasem in dispretul rneu fat5 de lipsa lui Averescu de
hotarare i dac5 generalul incoltit nu se aruncase in ultimul moment si
cu ochii inchisi in marea aventura. Cu omul acesta toate erau posibile,
mai ales cele neasteptate. Nu voiam s5 telefonez nici lui Duca nici lui
Br5tianu, sigur ca dac5 se intamplase ceva rdu telefoanele noastre trebuiau s5 fie supravegheate. Pe de aka parte faptul ca nu-mi telefonau ei
mie, dovedea c5, ori nu stiau nici ei nimic, ori nu puteau sd telefoneze.
R5bdarea era singura solutie, ca de cele mai multe ori in politica.
Pe cand m5 zbatearn astfel in tot felul de ganduri, pe la ora 7 si 1/4,
un automobil s-a oprit la poart, a coborat din el tefanic5 Plesoianu,
secretanil lui Bratianu i rn-a poftit la capataiul lehuzei.
dat Averescu demisia?" a fost prima chestiune pe care am pus-o lui Plesoianu.
1 Mitilineu a aflat la Iasi in ziva de 23 noiembrie, la mine la dejun, ca' nu mai era
ministru. Nu stia. (Vezi Partea a V-a, vol. V, pag. 166 a acestor Amintiri).

www.dacoromanica.ro

1 14

CONSTANTIN ARGETOIANU

Mi-a faspuns c da si a adaugat pe frantuzeste: mais ii y a eu du tirage". N-avea nici el amanunte, dar avea impresia ca toate nu merseser
programul stabilit; apoi fie din discretie profesionalk fie din nestiinta, nu mi-a mai spus nimic. Ne-am urcat in automobil, si mare mi-a
fost mirarea auzind pe Plesoianu poruncind sofenilui: la palatul Stirbei!" Am socotit ca era o mare lipsd de tact din partea lui Bratianu s
puie pe Prezan sa-si alcatuiasca Ministerul in casa iui Stirbei, atat de
deochiat in politica. Am facut repede in gand turul tuturor neajunsurilor la care nasia favoritului" ne va expune si a inceput sa-mi path' rau
ca ma amestecasem in tarfita; am crezut insa inutil sa ma deschid fata
de Plesoianu si m-am marginit sa-1 intreb: La Palatul Stirbei, esti sigur?"
Da, acolo mi-a spus dl. Bratianu sa va conduc!" E si clanNu stiu. Nu cred." Pricepeam din ce ince mai greu.
sul acolo?"
June le Plesoianu m-a depus la up Printului Barbu. In curtea palatului nici un automobil; casa urla a pustiu nimic din forfoteala de profitori si de gazetari nelipsita la leaganul oricarui Guvern. Feciorul rn-a
dus prin anticamera goala si intunecata, la stanga in vastul birou, gol si
el si rn-a rugat sa astept. Acum, curat ca nu mai pricepeam deloc. Unde
era Prezan, unde era Bratianu, unde era Stirbei? SA' fi complotat in pivnita in jurul unei lumanari? Nu era posibil. In casa aceasta tacuta, nitmul vietii era absent; aici nu se zamislea nimic si un Guvern mai putin
decal orke. Am socotit ca toate planurile 1ti Bratianu se naruiser i ca
fusesem adus in cabinetul lui Stirbei ca sa aflu eine stie ce prapastii si
sa flu rugat sa mai indeplinesc cine stie ce roluri de salvare intr-o situatie pierduta. Abia facusem ocolul acestor ginduri si s-a deschis up
din fund si rn-am aflat in fata lui Stirbei. A venit spre mine cu pasi masurati, palid ca o carp, cu mina intinsa, si a inceput sa vorbeasc5 cu o
usoara tremuratura in voce, traandu-si astfel fara sa vrea emotia ce-1
stapaneu.: Majestatea Sa Regele a binevoit sa-mi incredinteze sarcina
de a forma noul Guvern. Vrei sa-mi dai concursul d-tale?" Am ramas
timpit; la toate ma asteptarn, numai la asta nu! Nu stiarn de unde sa incep, a fi vrut sa-1 intreb intai cum luase locul lui Prezan, sa-i cer sa-mi
povesteasca ce se intamplase i pentru ce ma adusese la el secretarul
lui Bratianu. Atatea intrebari se imbulzeau in capul meu,incit n-am pus
nici una si rn-am multumit sa-i spun: Nu stiu daca tii, dar in ce priveste schimbarea Guvernului, am o intelegere cu Bratianu?"
Stiu."
Insarcinarea d-tale e aprobata de Bratianu?"
Da, am primit sarcina de a forma Ministerul cu invoirea lui Bratianu." Daca e ap, am
continuat eu, poti conta si pe sprijinul meu."

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

115

Stirbei mi-a insirat apoi o serie de brasoave din care rezulta. ca Regele, nu se stie pentru ce, nu voise sa cheme pe generalul Prezan, si-I
obligase pe dansul sa primeasca o foarte grea sarcina la care nu se gandise niciodat5 (vorba vine). Obtinuse si asentimentul lui Bratianu, desi
programul pe care il impunea Regele nu mai era cel pregalit de Bratianu. Regele cerea lui Stirbei s5 formeze un adev4rat Minister de uniune national, chiar limitat la mai putine grupari, dac5 n-ar.voi toate sa
primeasca, ci sd facii alegeri libere. In asemenea conditii, el, Stirbei, se
vedea obligat sa ia Ministerul de Interne, caci de 1-as fi luat eu, conform planului initial, nici un partid afar de liberali n-ar fi intrat in Guvem. Regele cerea pe generalul Paul Angelescu la Razboi si pe Titulescu la Externe
incolo puteam sa-mi aleg orice departament. La
Interne tot ce putea face
adauga el
in vederea alegerilor si in ve'defile lui Bratianu, se marginea la numirea lui Nae Capitaneanu ca subsecretar de Stat. Capit5neanu era un orn devotat si sigur, care, far sa fie
inscris in Partidul Liberal, nu iesea din cuvantul lui Ionel, bineinteles in
limitele decentei la care era tinut un Guvern de colaborare intre particle.

Nu-mi venea s cred ca Bratianu primise asethenea conditii, sau daca


le primise ca puteau s-i convina, caci zadarniceau intregul lui plan de
inscaunare la moartea Regelui. Am declarat prin urmare lui Stirbei ca
nu voi putea sa-i dau un raspuns definitiv decal a doua zi dimineata
dupa ce voi fi vorbit cu Bratianu. Nu, te rog, da-mi raspunsul imediat,
caci trebuie s constituim Ministerul chiar in aceast5 seara. Nu se stie
ce se va putea intampla la noapte. Doua batalioane aduse de Mircescu
sunt in mars spre Bucuresti; nu e exclus ca Averescu s5 incerce un
coup de main si trebuie s5 luam toate masurile. Vom forma deocamdata Ministerul in patru, d-ta, generalul Angelescu, Dumitriu si cu mine,
si maine voi lua contact si voi incepe tratativele cu ceilalti." Am aratat
noului prim-ministru ca nu puteam totusi sa ma hotarasc definitiv 1)&15
ce nu luam contact cu Bratianu, i-am promis ins5 c5 raspunsul rneu ii
va fi transmis indata ce voi fi vazut pe prietenul nostru comun, i c5 va
fi afirmativ daca si dansul va fi de acord cu intrarea mea in Cabinet. Si
rn-am dus de la Stirbei de-a dreptul la Bratianu, unde stiam ca voi gasi
dezlegarea enigmei.

Pentru ca cititorii sa priceap5 enervarea i zorul lui Stirbei, trebuie


sa ma intorc inapoi si sa povestesc cele intamplate in acea istoric5 dupa
amiaza la Scroviste si la Presedintia Consiliului. Am afatat mai sus, ca

www.dacoromanica.ro

116

CONSTANTIN ARGETOIANU

chemat patru zile de-a r5ndul la Scroviste, generalul Averescu g5sise


diferite pretexte sa" nu dea ochi cu Regele. Se anuntase in fine in audient, pentru acea zi de s5mb5t5 la amiaza, si s-a prezentat Suveranului
ca intr-o zi obisnuit5 de lucni, ca si cum ar fi ignorat
desi le cunostea foarte bine
toate uneltirile puse la cale in jurul patului de suferinte al Regelui. A vorbit de diferite chestiuni, i la sfarsit, ca si curn lucrul n-ar fi avut nici o importanta, si de sus, a m5rturisit Majest5tii Sale
c5 incerc5rile de a constitui un Guvern national dedeser5 gres, si ca era
mai bine asa, introducerea unor elemente eterogene in Minister neputnd avea ca consecint5 dee& o sl5bire a Guvernului. Istovit de puteri,
Regele a dat din cap si a 15sat si cad5 dintre buze obisnuitul lui da, da,
da" care semnifica in realitate un nu, nu, nu" impus de altii constiintei
sale mai sov5itoare ca oric5nd.
Indat5 ce Averescu a p5r5sit Scrovistea, cei care se inst5p5niser5 pe
gandul si pe mina Regelui s-au aruncat asupra muribundului si nu i-au
dat pace p5n5 n-a consimtit la imediata inlocuire a generalului. Bine,
dar n-a dat demisia" a obiectat nenorocitul care se simtea p5r5sit de
toti, si de sotie si de copil si de Durnnezeu si nu mai era decal o parghie
manevrat5 de altii in folosul ambitiei unui singur om. O va da-o" i-a
raspuns cine ar fi trebuit s5 tac5. Ca s5 scape mai iute de tortura moral5
la care era supus, Regele a consirntit la toate. Dup5 ce a fost 15sat s5
imbuce ceva si s5-si fac5 siesta, pe la orele 3, Costic6 Hiott s-a prezentat cu decretul de numire a generalului Prezan. Regele a citit numele, s-a
r5sucit, s-a uitat lung in ochii lui Hiott si in fine a refuzat s isca1easc5,
scuzandu-se: Non, pas Prezan, pas Prezan, cela ferait trop de peine

au general' ..." A stat apoi ornul un moment pe ganduri, in fata lui


Hiott inm5rmurit, care, din lips5 de instructiuni, nu stia ce s5 fac5, si
dup5 un minut sau &AA a propus pe Stirbei sau
de necrezut pe...
Oscar Niculescu, fost prim-presedinte al Curtii de Casatie, geamandur5
r5suflata in portul Uit5rii... Hiott nu stia ce s5 spun5 si cum s6 o des-

curce. Norocul lui ca usile, mai ales usa bietului Ferdinand aveau
urechi!... In clipa in care prietenul nostru Costicr se intreba pe unde
s scoat &Amp, a intrat Regina Maria, a dat Regelui o inghititur5 de
ap5, si 1-a determinat sa se hotarasca pentru Stirbei. Dupd cum ne-am
a povestit Hiott mai tfirziu lui
inteles"... a fost argumentul decisiv
Bratianu, dovedind astfel ea Regina trasese chiulul lui Brat anu i luI Cuvinte raportate de C. Hiott lui Duca, care mi le-a comunicat a doua zi.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

117

crase de la inceput pentru Stirbei. Pang s5 se complecteze decretul,


Oda' s5-1 semneze Regele, 1)&15 s ajung5 cu el in Bucuresti, a trecut
vreme, asa incat Hiott nu s-a putut prezenta la Presedintia Consiliului
dee& pe la orele 6. Mai lipsea intr-adev5r o mic5 formalitate: contrasemn5tura generalului Averescu!
Generalul Ii adunase Consiliul si se afla in plin5 sedint5 la sosirea
lui Hiott. Expusese colegilor &di c5 nu putuse ajunge la nici o intelegere
cu celelalte particle in vederea constituirii unui Guvern national, ca de
altminteri un asemenea Guvern nu prezenta nici un interes, chiar in cir-

cumstantele grele prin care tara era chemat5 s5 treaca si care cereau
dimpotriv5 un Guvern ornogen animat de o singur5 voint (aplauze nesfarsite printre ministrii-mameluci), c5 in fine nici Regele, in audienta
de dimineata nu mai insistase asupra unei formule de colaborare. Pe
c5nd in sala de Consiliu Averescu vorbea de sus iar minitrii ovationau
pe seful lor si declarau Ca nimic nu-i va putea urni de la Guvern, in jurul Presedintiei, in curte i chiar in culoarele de jos partidul se rev5rsa
pe caprarii si pe culori, vociferind si arnenintand cu Jivolutia". Hiott,

cel mai sfiicios si mai fricos crestin a sosit in toiul inv5im5selii si


povestea mai tirziu ca-i era inima cat un purice; abia a putut s rkbeasc5 spre scara care ducea sus, inghiontit si injurat. Nu se stie cum si de
unde se raspfindise stirea mazilirii generalului asa *Inca indat ce a fost
recunoscut bumbasirul de la Scroviste a fost luat in huiduieli. Era cat
pe aci s5 fie b5tut de-a binelea si murea de fried' s5 nu i se fure ghiozdanul cu Inaltul Decret. Recunoscut si ap5rat de cativa functionari si de
cativa agenti a putut in fine s5 ajung5 pang sus. A trimis pe Crainiceanu
s previe pe di. prim-ministru despre prezenta lui i sa-1 roage s-i acorde citeva minute pentru o comunicare urgent5. CrAiniceanu, pisicher
a priceput si a ing51benit. Se vede c5 fata lui vorbea de la sine, c5ci
dup5 ce a intrat in sala de Consiliu si a spus ceva la urechea generalului, toti ministrii au incremenit i voinicosii s-au schimbat in fricosi.
Generalul s-a sculat, a cerut voie s5 se absenteze cfiteva minute si a iesit cu Cr5iniceanu.
Cativa ani mai tirziu, Hiott mi-a povestit emotiile prin care a trecut
cu prilejul indeplinirii nepl5cutei misiuni cu care fusese insrcinat. Personal in termeni foarte buni cu Averescu, se simtea jenat in executarea
unei proceduri aproape lipsita de omenie si in tot cazul in afar5 de toate
traditiile constitutionale. Se simtea cu atat mai jenat cu cat fusese amestecat in tratativele recente pentru constituirea unui Guvern national si

www.dacoromanica.ro

18

CONSTANTIN ARGETOIANU

ca generalul putea s5 cread5 c5 jucase un rol activ si in epilogul acestor

tratative desi nu fusese deck unealta altora in tot ce se intamplase in


acea zi de sambAt. Nestiind cum s5 inceapa, Hiott a spus foarte sfimplu
generalului ca venise pentru semnatura sa pe decretul de numire a'noului prim-ministru, ca si cum lucnil ar fi fost hotarat in audienta de dimineat5 la Rege si n-ar fi avut prin urmare nevoie de o explicatie. Averescu
si-a pus monoclul, a citit incet decretul, s-a uitat lung la Hiott, si a lsat
s5 cad5 numai aceste cuvinte: Inainte de a semna, mai am o formalita-

te de indeplinit, trebuie sa-mi dau demisia". Si cum primise pe Hiott


intr-un mic salonas, a trecut alaturi in biroul s5u s-si scrie dernisia. Hiott

imi spunea ca cele ckeva minute cat a r5mas singur in salonasul lui
Averescu au fost printre cele mai teribile din viata lui: se intreba dac
intr-adev5r primul ministru trecuse alaturi s-si scrie demisia sau dac5
se dusese s5 dea ordin s5 aresteze pe trimisul Regelui i s declanseze
lovitura de Stat. Frica incalzeste irnaginatia celor slabi, dar potoleste in
acelasi timp veleitAtile kr de actiune; iat5 pentru ce pe cand Hiott tre-

mura In salonas, Averescu ii redacta si Ii semna linitit dernisia in


birou. A adus-o lui Hiott, i-a dat-o, a cerut decretul s: 1-a semnat i pe
acesta fara nici o sovAire. A stalls apoi mana ministrului Palatului, s-a
uitat iar lung la el si n-a mai spus deck o singura vorba: Stirbei!" si a
inceput s5 rad5.
Inapoiat in Consiliu, Averescu a anuntat colegilor sai c5 Guvernul
demisionase. Consternati un minut, ministrii au inceput sa se agite si s
sustin5 ca Regele nu putea primi demisia generalului, c5 tara se va opune, ca partidul va face zid i cate si mai eke bazaconii. Averescu le-a
taiat ins5 avantul explicandu-le c5 demisia era nu numai definitiv5 dar
ea' i noul Guvern fusese alcatuit de Principele Barbu Stirbei. S-au potolit oamenii intr-o clip5 si li s-au lungit mutrele: simtiser5 deodat cu
totii ea" le cifruse o cdrainidd pe cap, cum au mkturisit-o chiar ei mai
tarziu. Jos, prin curte, pe strada, partidul s-a linistit ins5 mai greu: Inca
o jumkate de or5 dup5 catastrofa, tot mai vorbeau unii de revolutie".
E drept Ca cea mai mare parte dintre partizani se si repezise s5 se inscrie aiurea.
De la Averescu, Hiott s-a dus cu decretul de-a dreptul la Stirbei care
se inapoia tocmai de la Bralianu. Probabil ea scena intre cei doi cumnati a fost lipsita de amenitate, caci pe la ora 7 si un sfert, and am dat
eu de el, 1-am gasit pe Stirbei Inca tremurand, dupa cum am spus-o deja

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

119

iar o jum5tate de ceas mai tarziu am g5sit i pe Brtianu Inca in plin5 fierbere.
Promisesem lui Stirbei s iau imediat contact cu Bratianu i s-i dau
un r5spuns definitiv cat de repede cu privire la intrarea mea in Guvern
si la portofoliul pentru care m-as fi hotarat. Am gsit pe Bratianu sin-

gur, se plimba in lung i in larg in cabinetul lui de lucru, cu mainile


incletate la spate, i cand am intrat la el rn-a prirnit cu cuvintele: E de
necrezut! Trebuie s5 incepem tot de-a capul!" Desi vizibil, era hors de
lui", au fost singurele cuvintele prin care i-a tr5dat fat:5 de mine adanca nemultumire, singurele cuvinte prin care mi-a marturisit ea fusese
invins! Aceasta marturisire n-a mai facut-o ins5 nimanui. Intregul lui
prestigiu politic se intemeia pe legenda atotputerniciei sale la Palat.
Sosisem la dansul in ultima clipa in care, singur cu el insui de and il
p5r5sise Stirbei, judecase i rezolvase un intreg proces sufletesc. Decal
s5 lase sa se cread5 ea' criza se deznodase la Scrovite in afar5 de instructiunile sale, prefera sd-si ia el rdspunderea unui deznoamant ridicol din punct de vedere politic i aproape scandalos prin numele celui pus in fruntea tistei ministeriale. Numirea lui Stirbei era aproape o
sfidare aruncata de puterile oculte in obrazul tuturor. Dac aceasta numire n-a fost primit5 mai rau de opinia public5, faptul se datorete pe
de o parte unanimei antipatii de care se bucura Guvernul Averescu (de
veleitatile dictatoriale ale caruia toati lumea se temea), iar pe de alta
instinctului sanatos al romanului, care dei nu era in curent cu toate
secretele Seraiului i cu toate afirmarile contrare ale celor interesati

Ii da seama c5 numirea lui Stirbei fusese in fond o infrangere a lui


Bratianu i o incercare de emancipare a Coroanei. Redevenit st5pan pe
nervii lui, dup ce ii desc5rcase pe spinarea lui Stirbei, Bratianu a priceput Ca inainte de toate trebuia salvat5 legenda atotputerniciei sale.
Ministerul ,Ftirbei trebuia sd apard in ochii lu,nii ca un Guvern vrut,
pregdtit si constituit de el. Va vedea pe urm5 ce va fi de facut ca sa
indrepte lucrurile i s5 restabileasca balanta in favoarea sa.
Manat de aceste sentimente i de remarcabilul sAu simt politic, Bratianu i-a dat imediat seama de greeala pe care o f5cuse l5sandu-se in
voia nervilor, in fata mea. Ii luase gura pe dinainte i era prea inteligent
ca sa" nu vad c5 nu mai putea drege o impresie pe care explicatiile i
reticentele nu puteau decal sa o int5reasc. A preferat i a avut dreptate
s5 se bizuie pe complicitatea mea: legasem doar partid cu dan-

www.dacoromanica.ro

120

CONSTANTIN ARGETOIANU

sul i nu aveam nici un interes s-i tirbesc autoritatea. Pierdusem pri-

ma maneck dar planul nostru era numai amanat i Mare le Macher nu


c5 0115 la sfar0t tot
se indoia in gandul lui
0 ap gandeam i eu
el va ca0iga partida. Subit calmat, i ca o urmare a unui proces de cugetare care se desf4urase simultan i in facere in contiinta fiec5ruia
din noi doi
Br5tianu s-a oprit din mers, rn-a fixat in ochi ca i cum ar
fi vrut s5 m5 fac5 s5 inteleg mai mult cleat spunea i in cateva cuvinte
mi-a explicat ea' in ultirnul moment a trebuit sei schimbe tot planul conveldt fiindcd generalul Prezan n-a mai prilnit in ruptul capului sd prezideze noul Guvern. A luat pe Stirbei pentru c5 n-avea pe altul sub
Indira' care sd asculte de el, de0 tia c5 efectul nu va fi bun in tar5, 0
ma ruga s5 intru cu orice pret in noua combinatie ca sa-i servesc de
parghie in5untrul Guvernului, pentru viitoarele lui operatiuni. C5ci
pricepi d-ta, c5 nu putem merge la alegeri cu un asemenea Minister".
Pricepearn foarte bine. Ceea ce a fi putut pricepe mai greu
dac5
n-a fi ghicit de la inceput ca Ministerul fusese constituit in afard de
influenta lui, i chiar impotriva influentei lui
ar fi fost pentru ce mai
avea nevoie de mine ca parghie" dac5 Stirbei asculta de el i pentru ce

inlocuise comoda noastr formula prin aceea a unui Guvern realmente" national i cu alegeri libere. 0 insistent:5 din partea mea pentru
a 15muri situatia ar fi fost de prost gust i nu s-ar fi incadrat in atitudinea de complice pe care o adoptasem fat5 de el in intrevederea noastr
de la Florica i pe care o elementar5 elegant5 morala ma obliga s5 nu o
p5r5sesc intr-un moment critic al actiunii noastre. Am r5spuns lui Bratianu, ea credincios planurilor noastre voi intra in Guvernul Stirbei, cu
toat5 repulsia pe care mi-o inspira aceasta neateptat5 i imposibil5 formul, dar ea nu voi functiona in noua formatie deceit ca un agent al actiunii noastre, i atat timp cat voi avea ceva de facut in aceasta directie.
Br5tianu a fost incantat de r5spunsul meu i am convenit impreun5 s5
lucr5in marfa in mina', peste capul lui Stirbei, dac5 acesta nu i-ar pricepe interesele i nu i-ar veni in fire". Am convenit de asemenea s5
iau un departament cat rnai putin amestecat in politica, ca s5 nu ma colorez in favoarea unui regirn sau al altuia, i am csazut de acord asupra
Ministerului de Dornenii. Intele0, perfect intele0, am p5r5sit pe Bratianu i m-am dus iar la Stirbei sa-i confirm acceptarea mea i s5-i spun
c5 eram la dispozitia lui pentru depunerea jurarnantului chiar in noaptea aceea, dup5 cum fusese vorba. Stirbei mi-a multumit cu efuziune,
dar mi-a spus totdeodata ea se modificase planul" de constituire a Gu-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

121

vernului. Ca sa nu i se ingreuneze negocierile cu nationalaraMstii, se


hofarase s5 depuna in acea seara juramantul numai ministrii de interne
si de razboi si1ii sa faca fata eventualelor evenimente, si poate al comunicatiilor din cauza transporturilor. Era o procedur5 de forta major*
care nu putea s irite pe nimeni. Ramnea ca eu sa depun juramntul
odata cu cei1a1i minitri. M5 lasa prin urmare slobod p5na a doua zi
dirnineata, ceea ce-mi convenea de minune.
Imi reamintesc Ca in acea seara fusesem poftit la masa de Callimachi, la Colonade. Era o seara inc5ntatoare de vara si terasa si gradina
gerneau de lume. Schimbarea de Guvern se facuse atat de repede, Inc&
multi nici nu aflaser5 despre dfinsa, iar altii nu voiau sa creada si luau
stirea unui Guvern Stirbei ca o gluma de prost gust. La masa lui Callimachi erau adunate vreo 10-12 persoane care rn-au primit (din cauza
tribulatiilor prin care trecusem intarziasem si sosisem cel din urma) cu
hohote de ris: Auzi, domnule, ce se spune, ca s-ar fi constituit un Minister Stirbei! Cine o fi nascocit i gluma asta!" $i toti s rada inainte.
Nu rideti, dragii mei, nu numai c5 nu e o gluma, nu numai ca avem un
Minister Stirbei, dar fac parte si eu din el!!!" Am crezut ca le vine rau,
au facut toti ca petii, si apoi au inceput sa ma intrebe. Callimachi era
liberal, la masa mai toti invitatii erau liberaloizi, si nu le venea sa cread5 cum Bratianu permisese" o asemenea farsa. Nu numai ca a permis-o, dar a pus-o la cale. Stie el ce vrea, aveti incredere intr-insul pana
la sfarsit." Mi-am luat, dup cum se vede, din primul moment rolul
meu de complice" in serios! Nu pot insa sa ascund ca impresia facuta
de noul Guvern a fost dezastruoasa.
La o aka masa' se afla Duca, cu o banda de prieteni. Cum m-a vazut
s-a precipitat spre mine, pretindea ca nu stia nimic, ca nu vazuse pe
Bratianu, si-mi cerea mie deslusiri. N-am putut sa-mi dau seama daca
intr-adevar nu stia nimic sau daca se prefacea. In acele vremuri era atit
de amorezat incat de multe ori lucru de necrezut
ii uita si de politica, si iarasi mai era lucru cunoscut ca nu-i placeau incurcaturile. Nu-i
venea sa creada c5 se constituise definitiv Ministerul Stirbei si-mi tot

cerea lamuriri. Stiind ce cutra e, nu rn-am abatut nici fata de el de la


formula fixat5 cu Bratianu, asa incfit, daca a vrut numai sa ma puna la
incercare i s5 ma dovedeasca indiscret, n-a reusit citusi de putin.
Sferele guvernamentale
reprezentate deocamdata prin Stirbei,
generalul Paul Angelescu i Vlahide
ca i cercurile liberale au trait
in emotii noaptea din 5 spre 6 iunie. E un fapt cert ca generalul Mirces-

www.dacoromanica.ro

1"

CONSTANTIN ARGETOIANU

cu pusese la cale, in ultimele zile ale Guvernului Averescu, o dislocare


de trupe cu scopul de a infari garnizoana BucureSi. Unele din aceste
trupe, vreo dou batalioane de jandarmi porniser chiar in zilele de 4 i
5 iunie spre Capital. Generalul Mircescu a pretins mai tarziu c aceste
trupe erau menite s int:it-eased' forta pub1ic, pentru mentinerea ordinei, in cazul in care sfritul Regelui ar fi dat natere la tulbufari. Se
poate s5 fi fost aa. Liberalii pretindeau ins5 ea aceste forte noi, trupe
incadrate de ofiteri devotati lui Averescu, aveau dimpotrivA misiunea
s provoace tulbufari, ca sA dea primului ministru un pretext pentru instaurarea dictaturii. De0 e pmin probabil, se poate s fi fost i aa, eaci
din partea lui Averescu toate erau posibile. Dar erau posibile numai
cAt5 vreme se afla in fruntea Guvemului i putea astfel tine piept oamenilor i evenimentelor. Se 15sase ins5 s5 fie scos" cu atata uurint, cu
o atAt de neexplicabira lips5 de reactiune, cu o atit de smerit5 supunere
loviturilor destinului Inc& chiar in ipoteza unor bunAvointi i unor complicit:AO existente, acestea nu puteau fi, dupg brusca schimbare de re-

gim, decit descurajate i lipsite de orice poft de actiune. Frica succesorilor" nu Toate fi explicat5 in asemenea conditii decit printr-un
coeficient de laitate personal, de ordin aproape patologic. Spaima a
fost real i mare; Stirbei, Paul Angelescu, cei de la Siguranta, de la
Comenduire i de la Politie n-au dormit toatS noaptea.
Cel dintii pus la casn5 a fost bietul Rege. De0 i se anuntase cA Stirbei i generalul Angelescu vor veni chiar in acea sear s depung jurmantul, pada' si ia amandoi contact cu autoritatile insArcinate cu meMinerea ordinei i s5 le dea instructiile menite s zadarniceasc5 revolutia"
sau o eventual loviturS militar (?) a trecut multA vreme, aa incSt istovit de puteri cum era Regele n-a mai ateptat i s-a pus in pat. Neflind
in curent cu cele ce se petreceau la Bucureti, se vede cA omul socotise,
in dureroasa lui linite de la Scrov4te, c5 mica formalitate a jurSmAntu-

lui putea fi amanat i pe a doua zi. Cei doi min4tri au sosit ins5 la 11
ceasuri i mai bine i au declarat celor din preajma Regelui cA interesele superioare ale Statului" cereau ca autoritatea lor &A fie intregitS chiar
in acea sears. Om al tuturor datoriilor, pada la ultima lui clip, i supus,
Regele Ferdinand a iqit din aternut i a hiat jurAmntul lui Stirbei si
al zevzecului de Paul, la o lumariare, ca intr-o drama shakespearianS.

Cei intregiti" s-au inapoiat la Bucurqti i au vegheat toat noaptea


la crma tArii. Ca odinioar gStele Capitoliului, se poate spune c gascanul Paul Angelescu a salvat tara rornaneasca i Tronul. Pada' in zori

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

123

si-a instrunit umerii ca s5 poata da din brate ca din aripi, si-a procapit

capul s5u de lenm si a fasait din plisc pan au intrat toi nemicii" sub
p5mant. 0 or5 dup5 fas5ritul soarelui nu mai r5m5sese nimic din arma-

tele generalului Averescu. Bietul general Averescu! Ii obloja teasta


sa-si vindece rana de pe urma c5r5mizii ce primise in cap si nu ajunsese 'Inca sa priceap cum si pentru ce se intamplase tot ce se intampla-

se. Pe cind Paul gascanul si Barbu Printul se uitau cu ocheanul spre


barierele Bucurestiului ca s5 vad5 dac5 nu cumva inaintau armatele
averescane, generalul se v5ita cu comprese pe cap si pe inim5 iar aghiotantii s5i Goga i Mircescu se gandeau numai cum s5 pun5 in sigurant5
milioanele sterpelite
ultimele disponibilifati ale fondurilor secrete
de la respectivele lor Ministerel.
Duminica dimineata toate au reintrat in normal si Stirbei a putut s

se ocupe in toat5 linistea cu complectarea Ministerului sau. Eu unul,


petrecusem o noapte linistit. De o lovitura a lui Averescu, nu mai
avusesem nici o tearn5 din momentul in care aflasem c5 contrasemnase
decretul succesorului sat). C5ci periculos, nu putea fi deck in fruntea
Guvernului, cu toate firele de comand5 in man5. In armat5, popularitatea lui personal5 era aproape nu15, si nici un ofiter n-ar fi ascultat de
ordinele generalului demisionat. Schimbarea de Guvern se facuse atat
de repede Inc& buim5cise lumea. Complotistii, dac5 complotisti au fost,
nu se gandisera probabil s5 se miste inainte de sfarsitul lui Ferdinand si
nu erau gata, admitand Ca ar fi avut intentia s5 fie gata vreodat. Pe de
alt5 parte Printul Carol nu putuse fi prevenit, dat fiind secretul p5strat
in jurul loviturii, asa Inc& nici de pericolul unei neasteptate debarcki a
Pretendentului inainte de inseaunarea noului regim
nu putea fi vorba. Transmisiunea puterilor s-a facut sambata seara in doted' ore, astfel
incat orice surprindere era exclus.

Am dormit sonmuk dreptului, fiindcd pentru mine dreptate se


facuse. Averescu, care cu un an inainte rn5 porcaise, fusese concediat
ca un randas si vfirat cu nasul in dejectiile tuturor. Eram r5zbunat. Gandu-

rile amare erau acum pentru ansul, iar eu, oropsitul din aprilie 1926,
urcasem din nou treptele puterii. Restul, mi-era indiferent. C5 Bfatianu
fusese pacalit, nu ma durea prea mult. 0 mica lectie nu strica pre' Goga a fost mai mutt sau mai putin prins procednd la mutarea celor circa 13 milioane ramase. Mircescu a fost mai mecher, i n-a fost trAdat dec.& prin casele i imobilele cumpdrate la Bucure0i i CernAuti.

www.dacoromanica.ro

124

CONSTANTIN ARGETOIANIJ

zumptiei sale. Guvern Stirbei, Guvern Prezan, Guvern BrOtianu, erau


pentru mine la urma urmelor formule echivalente si indiferente. Echivalente
fiindc5 de fapt sub oricare din ele tot Guvern Br5tianu era, si
astfel ordinea public5 garantath. Indiferente
fiindc5 nici o patim5
politica nu ma mai agita: ultima nzea dorinta- pe acest plan, staramarea
lui Averescu fusese realizata i inc5 intr-o forma' at5t de injositoare incat nici nu as fi indrOznit s5 o nadaiduiesc. Eram pe deplin satisf5cut, si
nu mai avearn nici o pretentie. Prin lovitura data lui Averescu, Beatianu
(caci el, si el singur o dOduse) c5stigase ins5 drepturi la bunOvointa
mea: fara s-i inchin o recunostint eterna am hot5r5t inainte de a adormi s5-1 ajut duph puterile mete sa se rzbune" si dinsul de chiulul pe
care iubitul su cumnOtel i-1 trOsese.

Stirbei a pus douO zile ca s-si complecteze Ministerul in sensul dorit de Rege: duminicO am depus jurOmantul eu (Agricultura), Dumitriu

zis Dovlecel (Comunicatii) si Mrazec (Industrie) iar luni, ceilalti ministri. Dar inainte de orice Stirbei a tinut s5 se impace cu Beatianu.
Pentru a larnuri tot jocul lui BrOtianu in aceast5 imprejurare, sunt nevoit sa ridic un colt de perdea si s intru in amOnunte de ordin familiar,
ceea ce mi-am interzis 1)5115 acum in aceste Amintiri" de ordin aproape exclusiv politic. 0 fac, fiindc5 altfel atitudinea lui BrOtianu faca de
Stirbei n-ar putea fi priceput
far sa mai adaug c5 secretul" pe
care am s5-1 dest5inuiesc era cunoscut de jumatate de Bucuresti. lonel
BrOtianu, nenea Ionerr", cum ii ziceau fetele lui Barbu (care pronuntau
pe 1, r) era amorezat turt5 de cea mai mare din ele. Amor platonic sau
arnor neplatonic, nu s-a putut sti decdt de cei interesati
in tot cazul
amor senil, dar amor impdrt4it. Eliza Bratianu, care cOrase pe Marie
Stirbei In toate calatoriile Ion in ultimii ani, incurajase fara s5 vrea
aceasta patim
1)5115 s5 afle ce foc se ascundea sub cenus. Cand a
aflat, s-a infuriat, dar a fost prea t5rziu. S-a certat cu Ionerr, care a protestat
s-a certat cu frate-sau Barbu pe care 1-a acuzat c5-si precupeteste fata ca sa-si faca treburile, farh sO provoace mai mult din partea
lui decat un surds sceptic si s-a certat si cu nepoat-sa. Toate aceste
certuri au inveninat raporturile de familie" dar n-au schimbat nimic,
nenea Ionerr nu era fericit deo& la Buftea unde mergea si petrecea
ziva, de 2-3 ori pe sapt5mana. 0 cearta intre el si Barbu Stirbei ar fi insemnat sfirsitul acestor vizite si a multor alte placeri
si astfel se
explic5 c5 trufasul Despot al politicii romnesti n-a primit cu un picior

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

125

in posterior pe de obicei supusul ski cumnat si complice, care indr5znise, pentru o data, s-i calce poruncile si s trag5 spuza pe turta lui..
Brtianu, care pe de o parte nu voia s5 lase s5 se cread5 ca Guvernul
Stirbei fusese alckuit fAr voia sa, iar pe de alta nu voia s5 se strice cu
Buftea, si-a inghitit necazul (desigur ins5, ea el, a petrecut o noapte rea,
nu ca mine) si s-a arkat acomodant". Si cum prima grij a lui Stirbei,

care ii atinsese telul, era s5 imblanzeasca fiara" si s5 restabileasca


vechile raporturi de pe urma c5rora se folosise at:at in trecut
pacea
s-a incheiat repede.
Telul lui Stirbei era intr-adevk limitat. El nu avea planuri politice,
el nu voia s puna tara la cale, nici macar s5 o apere de pericolul unor
sfasieri interne; cu Carol, prefera de o mie de ori, sfios cum era s5 lupte

altul si el sa culeag5 nu laurii victoriei ci roadele ei. El nu urm5rea


deck un titlu si un rang: voia s5 fie fost prim-ministru si s5 nu-si mai
dispute locul la mese cu domnii de la Protocol in calitate de Pompaduro ci de Mare Demnitar al Statului. Am mai spus-o: acelasi scop II
urmarise in 1925 si in iarna anului 1926, cand, cu ajutorul lui Stere
si, doamne, i cu al meu
se straduise pentru alckuirea unui Minister
national-tarnnist, prezidatprovizoriu de dfinsul. Ceea ce nu-i reusise in
1925 si 1926, izbutise sa realizeze in iunie 1927. Numit prim-ministru,
se multumea sa semneze ateva decrete si era gata sa cedeze apoi locul

lui Brkianu. Patima


cat5 ar fi putut s5 fie in sufletul acestuia
find lsata la o parte, cei doi cumetri s-au inteles numaideck.
Ideea Regelui
in ultimele sale zile a crezut i dansul c5-si putea
impune o umbra de voint5
ideea Regelui a fost s5 inlocuiasc pe
Averescu printr-un Guvern natioiml, care sa garanteze linistea si ordinea in momentul deschiderii succesiunii la Tron. Un Guvern national
in toata puterea cuvantului, asa cum il voia Regele, adic5 iesit din colal'
borarea a dou5 sau mai multe partide, nu putea ins6 fi primit de Bratianu, data find pozitia pe care o adoptase in chestiunea Carol. Un Guvern national nu putea fi in acel moment deck un Guvern alcatuit prin
intelegerea dintre Partidul Liberal si Partidul National-T5ranesc; ori Bratianu nu avea nici o incredere in Partidul National-T5r5nesc, in Maniu
si in Mihalache, cu privire la chestiunea Carol. Dup5 fuziune, atat ardelenii cat si tar5nistii Ii indreptaser5 privirile tot mai mult spre Printul
mazilit, in care vedeau cu drept cuvnt un aliat impotriva liberalilor si a
lui Brtianu. Maniu fusese Inca de la inceput un simpatizant al lui Carol si nu aprobase hotararile din 4 ianuarie 1926 deck din motive de

www.dacoromanica.ro

126

CONSTANTIN ARGETOIANU

oportunism politic. Mihalache ins, care la 4 ianuarie se pronuntase categoric impotriva Printului, a evoluat repede dupa fuziune, ajungand si
dansul sh-si dea seama c pumai Carol pe Tron putea s o sfarseasca cu
atotputernicia lui Bratianu. Fostul sef al tarnistilor si-a formulat noua
orientare in faimoasele sale declaratii de la Craiova. Invitat sa participe
la Congresul Cooperativelor si Bancilor Populare tinut in acel oras la
24 ianuarie (1927)
prietenul Potarca i-a organizat un banchet, la
care subseful Partidului National-Taranesc a declarat intre altele:
Nu este vina noastra daca s-a putut pune in discutie i o eventuala
criza constitutionala.
Dorim Suveranului grabnica insanatosire pentru iubirea si recunostinta ce-i poarta tara
dar si pentru c Monarhia este o necesitate in
garantarea unitatii i solidaritatii neamului nostru.
Punctul nostru de vedere in chestiunea actului de Ia 4 ianuarie 1926
a fost limpede si a ramas acelaP. S-a pus mult graba si nu credem c
s-a dat cea mai buns solutie. Atat Partidul National cat si cel Taranesc,
in audientele la Suveran, au spus limpede Suveranului ca se comitea o
eroare. Iar in Consiliul de Coroana au declarat ca se supun vointei Suveranului, rar
lua raspunderea2. Numai seful Guvernului liberal a

declarat mai pe urma ca-si asuma raspunderea, si numai dl. general


Averescu n-a facut nici o rezerva3.

Dar cand a fost vorba de Regenta, am votat categoric contra. Atitudinea noastra de azi? Interesul Orli mai presfis de toate. i credem c

interesul Orli este garantat prin intronarea principiului de Monarhie


constitutionala. Socotim c acest principiu este mai asigurat prin revenirea Printului Carol decat printr-o Regenta de 13 ani care de fapt pune
un partid politic pe Tron, cu atributii de Monarh, dar fara raspunderea
morala a Monarhului.
Si evident ca aceasta solutie ar fi posibila daca ar fi &it:a buna.
Cum la 4 ianuarie s-a facut un act pe baza unui acord intre Coroana si
Adica tocmai contrariul!
2 Inexact. A se vedea mai sus, capitolul referitor la actul din 4 ianuarie.
3 In aceeai cuvantare Mihalacbe a larnurit c partidul sau a declinat propunerile de
fuziune facute de averescani funded generalul se gasea angajat intr-o politica de continuitate" pe care nici Maniu nici dan' sul nu o puteau admite. E amuzant de constatat ca
Brtianu a trantit pe Averescu, tocmai fiindca II banuia c nu se va fine de aceasta politica de continuitate!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

127

tot pe baza unui acord Entre Coroand ci Tard se poate reveni


asupra lui.
Nu intelegem sa facem agitatie de partid pe aceast5 chestiune, ceea
ce ar fi criminal, dar nici s5 ne fasam intimidati de amenintatile unui
partid care vrea s dispun5 de Tron..."
Si cfiteva zile mai tarziu, ca s nu se creada c5 Mihalache vorbise la
Craiova de unul singur, Maniu a dat urmatorul comunicat:
Comitetul de Directie al Partidului National-faranesc, intrunit in
zilele de 31 ianuarie si 1 februarie, a luat act de raportul biroului partidului si a aprobat activitatea acestuial.
Comitetul de Directie, fat5 de imprejurarile actuale, cercetand situatia creata prin consecintele actului de la 4 ianuarie si avand in vedere
necesitatea asiguearii ordinei monarhice constitutionale, ca temelie a
unei vieti de Stat democratice, socoteste cd se impune revizuirea pe
cale legald a actului de la 31 deceinbrie 1925 si 4 ianuarie 1926.
in acest scop, Partidul National-Tdrdnesc crede oportund convocarea unui Consiliu de Coroand."
Declaratiile lui Mihalache de la Craiova si comunicatul lui Maniu
facuser5 o vfilva enorm5, si Bratianu nu uitase cele cateva nopti de insomnie pe care i le provocase grija ca flU cumva Regele Ferdinand, Oabit de board', i doritor orice s-ar spune, s-si revada fiul reabilitat, s5 ia
pe Maniu in brate si cu el impreun5 s readuca pe Carol. Desi dup5 neizbutita lor incercare de a ademeni pe Rege, Maniu si Mihalache pusesera mult ap in yin, desi era mai mult ca probabil c5 pentru a particiTar5

pa la un Guvern national, conducatorii Partidului National-Taranesc erau


gata s5 mai schimbe o data de parere
Beatianu era un prea precaut si
prudent politician ca s-si riste miza intr-un asemenea joc. Cum pe de
alt parte ILIA voia s5 respecte in limitele posibile, ultima clod* a unui
muribund ce Ii fusese atat de credincios, Beatianu a admis formula unui

Guvern national, golitd insd de orice miez. La randul sau, Stirbei, redevenit slug5 supus5, a primit far5 nici un scrupul de constiint5 sd
saboteze ideea Regelui si s trdeze misiunea cu care fusese insarcinat.
intelegerea intre cumetri s-a facut pe bazele urmatoare: Stirbei s
nu trateze cu partidele o colaborare i un cartel electoral, ci s5 ceara
Partidului Liberal si Partidului National-Tafanesc reprezentanti in Guin acest raport erau povestite negocierile de fuziune sau de colaborare cu partidul
averescan, negocieri terminate negativ.

www.dacoromanica.ro

128

CONSTANTIN ARGETOIANU

vernul sdu, prin care s se trateze ulterior o adev5rat5 colaborare de


partide, pe baz de program de guvern5mant si de cartel electoral. tirbei se mai obliga s dizolve imediat Corpurile Legiuitoare, s fixeze
termenul noilor alegeri cat mai scurt si s5 demisioneze in tinip util pentru soarta listelor de candidaturi liberale, fiind bine inteles Ca succesorul
s5u va fi Br5tianu. Pentru acceptarea acestui plan din partea Regelui,
si-a luat de asernenea tirbei r5spunderea, ca i pentru chemarea lui

Bratianu, indat ce va suna clopotelul. Acest pact de familie" a fost


incheiat la Bratianu acasa, chiar samb5ta seara tarziu, pe cand Paul Angelescu gascanul veghea pe zidurile Capitoliului, iar eu dormeam.
ca s incurajeze pe Maniu, Br5tianu a si desemnat pe loc 2-3 rninistri
liberali, oameni de clasa a 3-a, a c5ror simpl5 prezent5 in Guvern, ca
reprezentanti ai partidului kr, bagateliza formula si torpila bunele intentii ale Regelui.
Bratianu si tirbei rn-au pus a doua zi dimineata in curent cu cele
convenite intre dansii, si cred c5 am fost singurul om pus in confide*,
afar5 bineinteles de Vintil5 Br5tianu si de Duca, pentru care nenea Ionel nu avea nici un secret. Br5tianu rn-a rugat cu insistent5 s5 dau tot

concursul meu acestei farse, asigurandu-m5 ea' era nurnai o prefatal


pentru lucruri mari... M5 arsesem de atatea ori cu politica 'Inca nu
m-am iluzionat nici un moment cu n5dejdea acestor lucruri mari" (si
bine am facut), dar am promis, cum primisem in ajun sa fac parte din
noul Guvern, o m5rturisesc Inca o data, mai ales pentru pl5cerea sadica
de a calca cadavrul lui Averescu in picioare. Il mai crezusern mort o
data, pe Averescu, in 1923, cand In-am despartit de el
dar de data
asta nu rn-am mai inselat: n-am putut sa-1 inviu nici eu, in 1934, cand
am mai incercat s-i dau viat5, ca s5 petrec...
tirbei mi-a multumit cu emotie, afirmand c prezenta rnea in Guvern ii va da fat" i rn-a asigurat mai era nevoie? c5 in vederea
pregatirii unui Guvern Bratianu va lucra in conformitate cu instructiile
acestuia...
ne aflarn intruniti la Bratianu
Mare le
Dup5 ce a plecat tirbei
Maker mi-a explicat ci data fiind tr5darea Printului Barbu si Regelui
Ferdinand, nu mai era sigur de nimeni si nu se mai putea gandi la formula Prezan. Avea aerul s5 se scuze c5 nu mai eram ministru de interne
si c5 nu mai aveam s5 rn5 ocup de alegeri! L-am linitit repede, asigu1 0 pref.* cam searbkl!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

129

rndu-1 c5 primisem sarcina de a inlocui vointa tarii" farn nici o p15cere, i numai ca s5-1 ajut s treac5 un hop greu. Era mult mai bine asa,
cum se aranjaser5 lucrurile. Nu f5cea de dnsul s6 fac5 pe lupul invelit
in piele de oaie! S dea lupta pe fat, i cum o vrea Dumnezeu. Si am
incheiat: De acum inainte voi fi un ministru al agriculturii i nimic altceva..." Ap sA fie cu Stirbei rn-a taiat BrAtianu dar cu mine
nu! Avem sa facem lucruri mafi i bune impreun5!" Ciudat, cu toate
prin care trecuse, omul mai intretinea iluzii! Acestea sunt adevaratele
temperamente politice!
Duminic5 6 iunie la arniaz, rn-am dus cu Stirbei la Scrovite i am
depus jurAmntul. Am g5sit pe Rege intins pe o canapea, galben i sfrijit, dar Inca destul de vioi. Vorbea 1initit, far greutate, contrariu obiceiului s5u; cand mi-a strans maim cu mana lui rece i s-a uitat lung la
mine
au inceput s5 i se rnoaie ochii qi 1-au podidit lacrimile... o
marturisire ingrozit i tkut, c5 Ii cunwea soarta i ca nu mai avea
nici o n5dejde. Dup5 aceast5 clipa de sinceritate, s-a silit sa surnd5 i
mi-a spus: Sunt multumit c lucrez iar cu d-ta..."
i apoi luand-o pe

frantuzeSe mi-a m5rturisit: faurais voulu autre chose... Je regrette


que cela ne soit pas encore possible! J'ai toujours voulu a, mais je n'y
suis jamais parvenu! Enfm!" In acest enfin" era toata resemnarea omului bine intentionat dar f5r5 voint5, pe care-1 manaser5 altii, de cand era
copil i pan5 la moarte! 0 mita( imens5 m-a cuprins in fata acestui ales"
al soartei, care z5cea in fata mea deja prins in ghearele mortii... Inutil
s5 mai spun c5 n-a mai primit 0115 la sfAqit minitrii la lucru... A mai
semnat, cat a putut decretele, dar f5r5 sa intrebe macar de continutul
lor...

Ministerul Stirbei a durat 15 zile; a fost un fel de giranta" i n-am


priceput cum s-a lasat Maniu prins s6 delege pe Mihai Popovici i pe
Grigore Iunian in aceast ridicol5 aventur5, menita sa preg5teasc5 o
nou5 i lung5 domnie a lui Bratianu. Si Maniu i Mihalache cunoteau
prea bine sfordile noastre politice ca s5-0 inchipuiasc5 c propunerile
lui Stirbei erau intemeiate pe ceva serios. Se pot face dou ipoteze, una

intemeiata tocmai pe buna informatie a celor doi efi ai Partidului


National-Taranesc, care, in curent cu infrngerea lui BrAtianu (proiectul Prezan) i-au inchipuit ca Regele ii va impune vointa ping la sat-it i nu va consimti sa moar dee& in bratele unui Guvern national
alta, ea' de vreme ce Brntianu delegase minitrii in Guvernul Stirbei, nu

www.dacoromanica.ro

13 0

CONSTANTIN ARGETOIANU

puteau nici Maniu nici Mihalache s5 se lase mai jos si s5 nu fie reprezentati in ultimul Guvern al Regelui Ferdinand. Oricum ar fi, guvernarea de 15 zile a lui Stirbei a fost o p6c5leal5 pentru toat5 lumea. Singuru! care s-a luat in serios a fost bietul Capitaneanu, numit subsecretar
de Stat la Interne. S-a g5sit acolo in elementul lui c5ci a avut 70 de prefecti de numit. Din nenorocire primise instructii sa numeasc5 liberali,
in vederea alegerilor, astfel inck n-a putut strecura deck foarte putini
takisti. In Ardeal, ca s5 se dea iluzii lui Maniu i s-1 linisteasc5, au fost
nurniti si din partizanii lui. Bineinteles c5 acestia, ca si takistii, au fost
mkurati, dou5 ore dup5 insc5unarea lui Duca la Interne.
Mi-au r5mas amintiri foarte sterse despre cele dou sau trei sedinte
ale Consiliului de Ministri, sedinte pe care Stirbei le-a prezidat dup5
tipicul sedintelor consiliilor sale de administratie. Din puterea obiceiului, domnul prezident cerea mereu lui C5pit5neanu ordinea de zi", si
aceasta n-a parvenit deck cu greu sa-1 conving5 c5 nu era uzul" unei
asemenea ordine de zi" in Consiliile de Ministri. Ca cel mai vechi ministru, Maria Sa ma aseza la dreapta sa, i ma consulta din ochi. Personajul dezinteresat in toat5 aceasta comedie, eu taceam ca pestele, priyearn si petreceam. National-t5r5nistii erau foarte plictisiti de lipsa mea
de interes fat5 de chestiunile supuse Consiliului, c5ci, tot prin puterea
obiceiului ma considerau si acum drept capul rutAilor" i t5cerea mea
le dovedea cd &teem se prepard, altceva" care nurnai pe placul lor nu
putea s5 fie. De fapt, in Guvernul Stirbei, eu n-am avut alt rol deck s5
determin c5derea lui: ma angajasem fat5 de Bratianu sa dau demisia si
sa provoc criza la momentul oportun! Dar nici Popovici nici Iunian nu
erau in curent cu tot ce se lucrase in culise, si-mi atribuiau un rol mult
mai str5lucit, i atitudinea mea i-a pus pe ganduri. Nu e vorba, mari
iluzii nu-si facuser ei, de la inceput!
Stiind c Guvernul nu trebuia sa tinA deck ckeva zile, nu rn-am b5gat in t5r5te nici la Departarnentul meu. M-am multtimit sa iau contact
cu diferitele directii i cu numeroasele institutii i regii dependente de
Ministerul Agriculturii i mi-am facut un plan de lucru pentru Guyernul Brtianu, in care eram hot:5ra sa p5strez acest portofoliu in lipsa
Ministerelor de Exteme, de Interne si de Finante, rezervate partidului.

Cu toat5 abtinerea mea, am comis sub Guvernul Stirbei trei acte politice: rn-am impacat cu patriarhul Miron Cristea, am scapat pe Dim.
Ghica de mazilire si am ridicat pe Citta Davila!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

131

In edinta de la 4 ianuarie 1926, sfinta ghin5 aezase pe Miron Cristea Fang mine. Cand a venit votul cu apel nominal', patriarhul a facnit
cu glas r5sun5tor: Pentru"
iar eu, sub st5p5nirea enerv5rii, m-am

sculat i-am aruncat in obraz: S5-ti fie ruine, pop5!" i am plecat,


stupind" alSturi de el... De atunci nu-1 mai vazusem i eram chemat
s5 dau de dansul, ca Regent! Urita situatie! Regretasem gestul facut,
chiar de a doua zi, i ateptasem in zadar o ocazie ca s exprim popii"
regretele mele. 0 violenth de limbaj, chiar and e indreptath impotriva
unei lichele. Ca ministru nu puteam fi certat cu patriarhul thrii, asa incat rn-am hothrat s5 fac un pas. Patriarhul find dus la Londra s5 intoarc5 vizita prelatilor anglicani, care venisera cu un an inainte in Bucureti
s5 strang5 legSturile dintre Biserica Anglican5 i Biserica Ortodox5 Rom5n5"
am depus, a doua zi dup5 jur5m5nt, carta mea de vizith la
Mitropolie. Era o piatr de incercare: dac5 dup5 inapoierea sa patriarhul imi intorcea politetea, impacarea urma de la sine dac5 nu, era de
v5zut ce era de facut. Lucrurile au mers ins6 pe leau. Abia inapoiat in
tars, patriarhul mi-a trimis urmatoarele rnduri:

Prea stimate d-le Argetoianu!


Sosind acasa din lunga mea c515torie, aflu carta de vizith a d-tale,
devenit ministru. M-am bucurat mult de aceasta, tiindu-te nu numai
un brbat de adenc5 (sic) p5trundere a lucrurilor i chestiunilor i cu o
larg5 experienth de viath i cu vointa energic i man5 tare. Doresc
deci, s-ti dea Dumnezeu viath i timp cat mai lung pentru a pune aceste calitSti in slujba thrii.
Cu arhiereti binecuvinthri
Miron
patriarh

Bucureti 15.VI.1927"

Succesul gestului meu intrecuse toate ateptarile. Scrisoarea patriarhului era conceputh in termeni care faceau orice explicatie ulterioar
inutil. Ca i dfinsul, m-am facut i eu c5 am uitat scena de la 4 ianuarie, 9 i cum nu ne-am revSzut deal la inmormntarea Regelui Ferdinand, n-am mai vorbit de dansa, i am inmormantat-o i pe ea. Pe timpul Regentei, i mai tarziu sub Carol al 11-lea, am avut cele mai bune
I Cu prilejul acestui vot, numai Iorga 0 cu mine am votat contra" restul prietenilor nostri politici s-au abtinut". Liberalii si liberaloizii au votat toti pentru".

www.dacoromanica.ro

132

CONSTANTIN ARGETOIANU

raporturi cu Miron Cristea, care-mi trimitea fiecare crtulie ce scotea


din tipar, cu cate o m5gulitoare dedicatie. Numai o singur5 data, in
1938, ameninOnd nu mai vreau s5 stiu pe cine, in prezenta lui, cu blesternul meu, blajinul prelat a murmurat intr-un suris: Las, c5 te stiu
eu, esti iute la guri!"
Cu Ghica, luerurile au mers mai greu. Chiar luni dimineat5, a doua
zi dup5 constituirea Ministerului, Stirbei mi-a comunicat ca Bratianu ii
ceruse s destituie imediat pe Ghica. Prietenul meu Dmetre" se certase cu dansul la Paris, si-1 incondeiase in saloanele si in cluburile pe
care le frecventa. Venit la putere in 1922, Br5tianu ilpusese in disponibilitate, i Ghica, nenorocit, somase" 4 ani de zile. II repescuise Mitilineu' si-1 numise secretar general al Ministerului Afacerilor Externe
post din care tutorele regimului cerea sa fie destituit. Stirbei, prieten
si el cu Ghica era foarte plictisit, caci in calitatea sa de ministru interimar al afacerilor straine (portofoliu rezervat lui Titulescu) trebuia s5 exe-

cute chiar el ordinul. F5-luitat!" 1-am sfatuit eu. Nu se poate; mi-a


cerut sa-i comunic pana diseara ea s-a f5cut. Am insistat cat am putut
pe lang5 dansul rugandu-1 sa revie, si ar5tandu:i cat de gresith si de
sumara fusese judecata sa. Toate au fost inutile. Incearc5 si d-ta. Poate
ea' ai mai mult trecere ca mine..." M-am dus numaidecit la Bratianu,
si am scapat capul lui Ghica. S-a mirat si Stirbei
dar eu si mai mult.
lar Eliza Bratianu care intervenise si ea zadarnic mi-a spus: Mare trecere ai pe Ing5 Ionel
fereste-te de cei din jurul lui, dac5 vreti s5 fa-

ceti treaba impreun5..." Si cine stie ce ar fi f5cut cei din jurul lui",
dac5 Behtianu n-ar fi murit dup5 cateva luni! N-au avut timpul.
Daca salvarea lui Ghica2 a avut un caracter aproape tragic
inaltarea lui Davila s-a desrasurat intr-un ritm aproape comic. Dup5 cum
am afatat, Davila, la despartirea mea de Maniu ramasese in partidul fuzionat, dar totdeodat5 in raporturi intime de prieteni cu casa mea i cu
mine. Venea des pe la mine, si-mi povestea dezamagirile sale fat5 de
reprezentantii democratiei integrale romanesti. Dup5 formarea Ministerului Stirbei, a venit s5-mi spunh c5 era cam scrbit de politica, c5 ar

vrea sh se aeriseasc5, si ca ar prine (sic) Legatia din Varsovia! Am


crezut intai & nu pricepusem bine. Socoteam pe Davila baiat simpatic;
fusese cateva luni prefect de Vlasca i alte cateva luni deputat, ineasase
1 Ministru de externe sub Averescu.
2 Care na-a rasplAtit btanduli joc de mine, in 1931-32, in cabinetul lorga. Recunostinta lui a fost inchinata lui Mitilineu i lui Titulescu...

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

133

in aceasta calitate dou palme de la Milcoveanu i tocase ca sot dotal al


smintitei de Ara, averea lui Charles Yarca. Toate aceste titluri puteau fi
la urma urmei invocate pentru obtinerea unei Legatii, si daca ar fi cerut-o frumos si sfios, n-as fi avut nimic de zis
fiindca as fi avut prea

multe! Dar cand 1-am auzit, condescendent, c ar primi" postul din


Varsovia daca s-ar recurge la el si ar fi solicitat" de Guvern, ca sa aduca un serviciu Orli
mi-a venit cam eau. Am retinut insa pentru mine
cuvintele ce erau sa-mi tasneasca dintre buze si am spus megalomanului ca voi vorbi cu Stirbei, titularul Externelor. 1-am fagaduit cu rezerva rnintala de a nu ma face de eds...
Intalnind in aceeasi zi pe Stirbei, dup ce am vorbit de multe, i-am
povestit in treacat scena cu Davila ca s faca si el haz, si far nici o intentie de a pune serios candidatura usuratecului meu prieten la Legatia
vacanta din Varsovia. Spre marea mea mirare, Stirbei n-a facut deloc
haz, si a intfimpinat: De ce nu? E o foarte buna idee!..." M-am intrebat daca eram treaz. Dar eram! Am dat din umeri si am vorbit de alt-

ceva. De altminteri, eram convins ca in cele cateva zile ate le avea


inainte Slirbei nici nu avea timpul s faca o numire in diplomatie (numai cererea i sosirea agrementului cereau cateva saptamani), si nici nu

avea caderea, find ministru interimar. Dupa cateva zile, Stirbei imi
spune: Stii ca am vorbit lui Bratianu de Davila. E de acord, daca nu e
cal. list!" De data asta mi-a venit s5 rad! Dar baiatul mi-era simpatic si
nu i-am stricat treaba. Dimpotriva, paradoxala numire sfarsise prin a
ma amuza! Am exoperat" vorba lui Maniu
declaratia lui Citta de

ne-carlism", declaratie cam in doi peri (Paris vaut bien une messe")
pe care am mai captusit-o eu, i numirea s-a facut. Dar era cat pe aci s5
nu se faca: numirea nu a ajuns la peifectare decat sub Bratianu, i dom-

nul Davila a avut scrupule de constiinte intrebandu-se daca poate


primi postul din mainile sefului Partidului Liberal!!! A trecut insa peste aceste scrupule de constiint5 si a inceput la Varsovia stralucita cariera care 1-a dus apoi la Washington
tot ca ministru
i azil la situatia invidiata de sef al Partidului Romfinilor Liberi din Statele Unite!"
Cine stie daca maine nu va ajunge si prim-ministru, si presedinte al Republicii Romane? Toate sunt posibile, dar in ce priveste pe Davila nu
au fost posibile decal fiindca am glumit eu cu Stirbei in iunie 1927 si
findca 1-am scapat un an mai tarziu de destituire in urma unei scrisori
Scris in august 1943.

www.dacoromanica.ro

134

CONSTANTIN ARGETOIANU

de 24 de pagini de o rar insolent:al adresata sefului sau Titulescu, pe


tema Printului Carol. Daca Titulescu ar fi aratat scrisoarea lui Vinti15,
Vintila 1-ar fi i impuscat pe indraznetul nostru scriitor, i Romanii liberi" ar fi fost astazi fara sef! Titulescu a inghitit obraznicia fara s raspunda, de dragul meu", a pretins el. In tot cazul obrazul meu a salvat
atunci situatia si pe imprudentul diplomat redevenit carlist.
In aceste zile numarate ale Guvernului 8tirbei, am primit acasa si la
Minister pe mai toti fostii mei colaboratori politici, si am stat de vorba
cu ei. Aveam fata de dansii o datorie morala. Se solidarizasera cu mine
in octombrie 1926 si adoptasera i ei o atitudine de expectativa, asa
incat ar fi fost de datoria mea sa-i previn in momentul in care m5 hotarasem sa parasesc aceasta expectativa. Planul elaborat cu Bratianu la
Florica in ziva de 18 aprilie nu putea ins fi dat in vileag asa incat, evenimentele precipitandu-se, n-am putut consulta pe nimeni inainte de intrarea mea in Ministerul 8tirbei. Am socotit insa ca o datorie de onoare
sa o fac dupa
cu atat mai mult cu cat Ministerul 8tirbei nu era dec.&
o prefata la un Guvern Bratianu si ca in realitate la ordinea zilei era colaborarea mea cu liberalii, care dupa cele intimplate nu mai facea dubiu pentru nimeni. Ca sa nu mai incurc lucrurile deja destul de incurcate, nu mi-am mai intrunit prietenii, ca in octombrie precedent, si i-am
primit ate unul, doi sau trei, succesiv. Aproape toti au fost de parere ca
colaborarea mea cu Bratianu se impunea; unii voiau chiar inscrierea
noastra imediata in Partidul Liberal. Au fost i pared contrare, oameni
care nu se puteau impaca cu despotismul din Partid Liberal. Reproduc
aici scrisoarea primit de la cel mai inteligent si apreciat colaborator al
meu, Alexandru Perieteanu, cu care dusesem cot la cot campania stabilizarii monetare, i o reproduc fiindca ea oglindeste starea de spirit a
celor mai multi din prietenii mei, mai ales a acelora care s-au inscris

mai tarziu, o data cu mine in Partidul Liberal. Si e de subliniat c


aceasta scrisoare mi-a fost scrisa la inceputul lunii mai, adica inainte sa
se stie c un Guvern Bratianu era iminent si inainte ca eu sa fi fost reinscaunat la putere.
In ziva de 8 mai 1927, Perieteanu-mi scria:
1 Vintila Bratianu, prim ministru, pusese sa se traduca In frantuzeste o ignobila
brosura plina de ignominii la adresa lui Carol, brosura scrisa pe rornaneste de escrocul
Stefan Florescu, i o trimisese spre raspandire" Legatiilor noastre. Davila a refuzat sa
distribuie stocul trimis Legatiei din Varsovia, calificand aceast operatie de propaganda", dupa cum si merita, de porcarie!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

135

Iubite amice,
Cand rn-am decis, acum cfitiva ani, a te ruga s5 m5 primesti printre
prietenii d-tale politici, aveam in primul rand in vedere grija de a oferi
slabele mele mijloace omului de caracter, politicianului patriot, care va
avea intotdeauna in vedere numai interesele Orli. Ma grbesc a aduga c5
nu regret ceea ce am f5cut, deoarece nu rn-am inselat in sperantele mele.
Credeam insa atunci c5 in aceste timpuri, cand tam are atata nevoie
de oameni i cand oamenii lipsesc, nu va fi posibil ca oameni ca d-ta, si
l5sand modestia, s5 zic, si ca mine
sa fie lsati in inactiune. Tentativele sincere ce ai facut de a ne lega rand pe rand cu alte partide, s-au
lovit de egoismul unora si de incapacitatea altora, asa c5, dup5 cativa
ani de pertractari ne-am g5sit, anul trecut, in aceeasi situatie in care se
gasea grupul nostru in momentul intrrii mele.
La consultatia la care realmente ai chemat pe prietenii nostri, ai urmat fara sovaire opinia majorit5tii, pe care eu in special am sustinut-o
cu tarie.
Am rmas in espectativa si am decis scoaterea revistei. Intentia mea
era de a vedea ce valoare prezinta grupul nostru i dac5 aceast5 valoare
era de natura a face din noi o rezerva gata de a infra in actiune, la mice
chemare sincera pentru serviciul Ord.

Din nenorocire convingerea mea este astzi ca grupul nostru nu


reprezint5 o valoare rear& Dup5 aparitia a 22 numere ale revisteil nu
v5d nici un elan tasnind nici din capul, nici din inima colegilor nostril.
Cu asemenea compozitie, care e de altfel compozitia mai tuturor partidelor politice, espectativa nu va putea avea alt efect dee& evitarea
acestui conglornerat pana la izolarea completa a samburelui in jurul c5ruia se grupase. 0 asemenea izolare ar insemna negatiunea oric5rei activit5ti politice, iar elernentul de valoare care se multumeste cu o ase-

menea izolare, nu e dec.& un egoist, care caut5 un pretext spre a-si


micsora r5spunderea inactiunii fat:5 de sine ins5si. R5spunderea ins5 nu
inceteaz, caci in politic5 fiecare trebuie s5 dea cat perate, dac5 nu poate da tot ce doreste.
Iat5 pentru ce rn-am decis sa-ti scriu scrisoarea de fata. Convins c5
am gresit in ziva cand te-am sfatuit sa r5mai in espectativ5, yin astazi

sa-ti redau, in ceea ce ma priveste, libertatea ce poate ai crezut si cu


drept cuvant angajat5 de solidaritatea grupului.
I Stiptdmeina Politicd.

www.dacoromanica.ro

136

CONSTANTIN ARGETOIANU

Vei zice poate c argumentele ce invoc nu conduc la concluzia spargerii unei colaborari, ci mai curand la schimbarea de directie a activitatii comune si ai putea conchide ea putem continua a naviga impreuna,
schimband numai bara. La aceasta iti voi raspunde c sunt cel putin asthzi motive serioase care impun o despartire.
Exista intre d-ta si mine o notabila deosebire, atat ca temperament,
cat si ca traditie si activitate. D-ta esti omul politcii militante, singura
capabila de a deschide cuiva drumul, chiar cand nu merge sa ia, ci sa-si
dea ofranda catre Ora. Desigur ai tot ce trebuie ca ofranda sa fie frumoasa, dar aceasta nu ar servi la nimic, daca nu ai avea i mijlocul de
ati deschide calea si mentine locul necesar spre a fructifica ofranda.
Actiunea pur combativa este necesara nu numai spre a ajunge sa-ti depui obolul, dar mai ales spre a impiedica pe altii care yin sa ia obolul
depus de fideli, pe altii care dispun de forta de a-si deschide calea dar
care vin cu mainile goale. Eu am poate ceva in mana si oricat ar fi de
mica ofranda ea e demna de a fi prirnita, cand e facuta cu toata inima.
Trecutul si temperarnentul meu m-au lipsit insa totdeauna de mijloacele de a-mi deschide calea prin noroiul care inconjura altarul. Recunosc
eroismul celor care ca d-ta indraznesc sa afrunte cloaca, cu scopul curat de a ajunge acolo unde se depune sacrificiul, sunt insa incapabil de
a intreprinde o asemenea actiune, mai ales la sfarsitul unei cariere intregi de izolare si de studiu.
Am crezut un moment ca voi putea ajunge acolo pe drumul deschis
de altul, doritor de a spori ofranda, i rn-am legat de d-ta, dar constat
ca, in loc sa facem accesibile impreuna ambele ofrande, nu am reusit
dee& sa fac inaccesibila si pe a d-tale si s te antrenez in inactiunea la
care ma condamna insuficienta mea.
Aceasta nu trebuie & fie si de aceea cred ca trebuie sa thiem legatura, daca nu voim sa ne inecam impreuna. Desigur aceasta nu inseanma
ruperea totala a unei legaturi, care in ultirnul timp nu a facut decat sa se
inthreasca cu cat ne-am cunoscut mai bine, legatura ce o cred durabila
si gata la orke incercari, ci numai o separatie necesitath de diferenta de
roluri.
Intrarea d-tale in Partidul Liberal mi se pare cd se impune in momentul de fatd: Desigur idealul ar fi fost altul, dar nu traim cu idealuri
ci cu realitati. Nu incerc sa argumentez aceasta necesitate, caci cred ca
o vezi mai bine ca mine, dar voi incerca numai s te conving de ce nu
cred posibil sa te urmez cum a avea dorinta.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

137

In Partidul Liberal este o atmosfer5 irespirabil5, provenit5 dintr-un


autocratism feroce. Aceast5 atmosfer5 este mult mai compact5 in ceea
ce priveste politica economic5, dee& cea general. D-ta ai destul5 foga'
personal5 prin suprafata d-tale politic5 spre a tine capul ceva mai sus
decal stratul irespirabil, mai ales dac te vei multurni a evolua in politica general5, rar5 a p5trunde in cea economic5. Eu nu numai nu am aceas-

t5 posibilitate, dar ofranda mea ar fi nul5 dae5 nu as putea evolua in


partea economic5. Autocratismul lui Ion Bfatianu in partea politicii generale e mult mai luminat si mai elastic dee& autocratismul rigid si din
nenorocire gresit al lui Vintil5 Bfatianu, egruia, nu inteleg pentru care
motive, Ion Beatianu ii las5 toata r5spunderea. Ma tern ea sunt aceleasi
motive care I-au decis sa lase generalului Iliescu de trist5 memorie intreaga libertate de a pregati razboiul si c5, prin unnare, rezultatele vor
fi identice.

Aceasta situatie cere intrarea d-tale urgent in Partidul Liberal, cu


dou5 scopuri: intai spre a nu l5sa in inactiune o fort ca a d-tale, asfazi
cand tara are nevoie de toate fortele
si al doilea pentru c5 vei reusi
poate a deschide ferestrele acestui asezamnt necesar Orli, care se numeste Partidul Liberal. Cine stie clac5 ideile noastre nu-si vor face drum,

cand vor fi expuse de o voce clara si putentic5 ca a d-tale; cine stie


dac5 intr-o zi drumul deschis de d-ta nu-mi va permite si mie a depune
ofranda pe altarul Patriei?
E mai usor s5 trecem unul ate unul, decal toti de front.
Poti fi sigur c5 in ziva cand yei crede util s5 ma chemi, voi easpunde
la apel, fiindea am convingerea ea d-ta insuti socotesti ca mine, c5 o
asemenea chemare nu trebuie sA provoace o sinucidere prin asfixie.
i acum, iubite amice, d5-mi voie s5-ti urez vinturi bune in c5latoria periculoas5 ce-ti propun si te asigur ea cei famasi cu regret pe farm
iti pstreaza intreaga lor stima si speed' in zile mai bune."

N-am ascultat de sfaturile prietenilor mei, cum nu ascultasem in


luna mai de ale lui Perieteanu, si nu rn-am inscris la liberali, prefernd
s incerc intdi o colaborare de Guvern si s5 v5d cum se putea lucra cu
Brdtienii. Prea m5 arsesem cu celelalte partide ca s5 nu fiu prudent cu
aceasta ultima hotfirfire. Am sfatuit insa pe toti cei ce se mai credeau
legati de mine s5 teach' la liberali, unde era foarte probabil ca intr-un
viitor nu prea departat ne vom regasi toti impreun5. Unii din ei tn-au
ascultat, dar cei mai multi au asteptat, si s-au inscris odata cu mine.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL V-LEA

Demisia Guvernului Stirbei - Constituirea Ministerului


Bratianu pentru alegeri Cearta liberalilor Al doilea juramant la Scroviste La Regina Maria Pertractari cu
perechea Prezan Paul Angelescu Al. Perieteanu subsecretar de Stat Alegerile Neamtu Convin cu Ionel si
cu Vintild Bratianu despre infaptuirea stabilizarii monetare Cum a fost Infaptuita stabilizarea Muffle basarabene Rist i portofoliul putred Masoneria Americana si imprumutul
o

Astfel imp5cat cu mine si cu ai mei, eram gata s5 intru in vizuina


ursului i s5 joc hora cu el. Tocmai se implinise si sorocul acordat de
Br5tianu liii Stirbei. National-tathnistii deveniser cei mai aprigi partizani ai Guvernului, caci preferau s treac5 hopul alegerilor cu Stirbei la

Interne decdt cu BrAtianu. Desi minitrii lor se certau toata ziva cu


C5pit5neanu pentru numirile lui liberale, o adev6rata criza" nu era de
asteptat de la ei, si nici n-ar fi convenit lui Bralianu, c5ci un Guvrn
fasturnat prin demisia nationa145r5nistilor ar fi inscris o ipotec5 a acestui partid asupra Guvernului urrn5tor. Br5tianu, care avea toate sforile

in man5 s-a hot5r5t in ziva de 21 iunie s5 fac5 dintr-una un lat si s5


treac5 capul lui Stirbei sinucis benevol intr-insul.
In acea zi ne-a poftit, pe mine si pe Stirbei, la un aperitiv, la dinsul.
Coana Eliza ne-a preg5tit cdrn5tei, sandwichuri cu icre, pelin si tuic5
de la Florica, din cea bun5 rezervata zilelor mai. A fost de fat5 si Duca
care facea pe secretarul
dar Vintil nu. In patru, am hot5rit procedura si programul zilei. Regele fusese pregAtit" si era gata la orice.
Sufleteste se desp5rtise de toate si nu mai avea nici o ambitie pe acest
p5mfint... Discret5

era totdeauna discret cnd lucrurile nu o intere-

www.dacoromanica.ro

139

MEMORII, 1926-1930

Eliza Bratianu s-a retras "dupa ce a constatat ca aperitivele erau


la inaltime. Am lamas in patru pe terasa care da spre gradina inflorita,
caci acolo fuseseta intinse pe o masa' zacustile; de pe pragul usii, coana
Eliza a mai aruncat o privire de dispret asupra lui ft-ate-ski Barbu si a
si a disparut.
lui Ionel
Ei, acum la treabr a inceput Bratianu. Pe unde o scoatem? Pe
ce motiv Ii dai demisia, domnule Argetoianu?"
Pe temeiul totalei
incapacitati si a numeroaselor ghesefturi savarsite de primul ministru..." am raspuns eu foarte serios, acoperind cu aceasta glum mult
adevari. Ha, ha!", au intampinat Bratianu si Duca, incantati de intepatura mea la adresa lui tirbei
iar acesta ne-a aratat toti dintii ranjind
cu afabilitatea lui obisnuit, desi probabil ca ar fi preferat sa ne stranga
pe cfitesi trei de gat. Lucru ciudat, acesti trei oameni, care uneltisera
atatea impreun si care erau legati prin atatea cadavre morale, se detestau intre ei si un curent de simpatie reala nu exista decat intre Bratianu
sau

si mine, desi eu eram un intrus" printre dnii si un colaborator de


ocazie. Dupa ce am marcat gluma printr-un paharut de pelin, am continuat: $i fiindca stiam pentru ce fusesem convocat, dati-mi voie sa va

citesc scrisoarea pe care am pregatit-o..."

si am dat citire unna-

toarele randuri:

Bucuresti in 27 iunie 1927


Domnule Presedinte i scumpe amice,
Cand mi-ati facut cinstea sa-mi cereti colaborarea in Ministerul ce
prezidati, am primit bucuros sa va stau alaturi in fgeaua sarcina ce vi-o
luaseti de a incerca o impaciuire intre partide, in vederea viitoarelor
alegeri.
Din primul moment in* dup cum va este cunoscut, nu am vazut
posibilitatea unei asemenea impaciuiri cleat pe baza unei intelegeri
electorale intre partide, manifestata prin alcatuirea de liste comune in
alegeri. Numai asemenea liste comune, stabilite cel putin intre Partidul
National Liberal si cel National-Taranesc ar fi justificat in ochii mei
prezidarea alegerilor de calm un Guvern neutru. Din nenorocire o asemenea intelegere nu s-a putut si nu se poate incheia2. A prezida cu braGhesefturile, *tirbei le svarsise inainte de a fi prim-ministru...
2 *tirbei i Capitneanu inscenaserd pertracari cu cele dotia partide, dar de cfite ori
nationa1-0'1.5114th se ardtau mai tratabili", liberalii ridicau tariful pretentiilor, ca s5 nu
se ajungd la nici un rezultat, caci Brtianu era hotardt s'a" faca el alegerile.

www.dacoromanica.ro

1 40

('UNSTANTIN ARGETOIANU

tele incrucisate o lupt5 intetit5 intre particle, lupt5 in care nici violentele, nici cea mai des5ntat5 demagogie nu vor lipsi, imi pare, in momentul
prin care trecem, o incercare periculoasA pentru ordinea in Stat. Eu unul,
n-as putea lua asupr5-mi nici o p5rticic de faspundere intr-o asemenea
aventur5. Iat5, dornnule Presedinte si scump amic, rostul aci alturatei
demisii.
Nu-mr r5rnane decal &-0 multumesc pentru increderea si prietenia
pe care mi le-ai aratat si s te asigur de sentimentele mele devotate.
C. Argetoianu"

Perfect!" a exclamat Brtianu, in timp ce ceilalti doi muschetari


cradeau din cap in semn de aprobare
nici o vorb5 de schimbat! D5
scrisoarea si demisia lui Stirbei" i indreptandu-se spre acesta: Sper
ca esti multumit?" Incantat!" a morm5it cam acru decapitata Excelent. Am convenit apoi repede asupra procedurii. Stirbei trebuia s5
mearg5 imediat la Scroviste cu demisia mea i s5 convie cu Regele (a
c5rui lectie era deja facut5): 1) c5 Ministerul nu putea fi complectat deoarece o personalitate de suprafata mea nu putea fi in1ocuit5 (!!!), 2) ca
Beatianu trebuia chemat s5 formeze noul Guvern. Aceasta formalitate
indeplinit5, Br5tianu trebuia convocat pentru ora 4, ca SA nu se mai lase
nim5nui fagaz de intrigarie. Bratianu ne-a mai spus c vrea s5 lase pang
dup5 alegeri Guvernul cum era (cu Stirbei in minus) si sa" nu introduca
dee& doi ministri noi, pe Duca la Interne si pe Vintil5 la Finance. Dup5
alegeri va constitui Ministerul defmitiv...
Ca s tina seatn5 de prima dorint5 a Regelui, va propune si lui Po-

povici si lui Iunian s5 ramana, dar sper5 c5 nu vor primi ei. Si a incheiat: Maine dimineat5 la ora 9 1/2, intalnire aci la mine, sa mergem
la Scroviste s depunem jur5matitul!". Am dat gata mai repede Guyernul cleat aperitivele. Am mai luptat cu ele, Duca, Brtianu si cu mine,
dupa plecarea lui Stirbei si nici nu le-am fi invins dac5 nu ne-ar fi venit
in ajutor Bebe Br5tianu i Plesoianu, chemati din camera de al5turi, uncle probabil c ascultasera la gaura uii cele petrecute intre noi...
Am plecat foarte mandni ea mai trantisem un Minister si atat de
preocupat de mersul evenimentelor Inca nu In-am mai sinchisit de ele
0115 a doua zi dimineata. Ca s5 nu m5 plictiseasc5 prietenii, am petrecut toata dupa-amiaza la Jockey-Club recornandand portarului si feciorilor sa spund ca nu sunt acolo. M-a cautat Blumenfeld (Scrutator) cu
limba scoas, dar n-a putut da de mine. Nici el nici altii.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

141

A doua zi de dimineata, am sosit la Bratianu, cum fusese convenit,


la ora 9 1/2, ca s mergem la Scroviste, si am inregistrat cu acest prilej
prima mea mare deceptiune in colaborarea cu Ionel Bratianu. Din afar
si de depaite, crezusem (ca si Perieteanu) Ca Partidul Liberal era dus
autocratic de seful sau atotputernic, si ca nimeni nu cr5cnea cand acesta lua o hotarnre. Socotisem prin urmare ca convocati la ora 9,30 vom
porni la Scroviste la ora 9,45, fostii ministri mai putin national-taranistii care refuzasera sa intre in noul Guvern, 9 I cu Vintila si cu Duca in
plus. Dar de uncle! Am gasit in casa lui Bratianu o vraiste ca in Thrgul
de Afara i o forfoteala de candidati ministeriali care pretindeau care
mai de care un portofoliu. Era plin cabinetul de lucru al lui Bratianu,
plina odaita secretarului ce despartea biroul sefului de anticamera, plina anticamera, sufrageria si cele doug saloane! Un zgomot infernal:
vorbeau sau se certau toti deodat5; partizanii fiecarui candidat
caci
candidatii, ca pretendentii Penelopei, venisera fiecare cu oamenii lui
faceau galagie care mai de care, enumeiand drepturile" patronilor si
amenint5nd ca in carciumile din Dealul Spirii. Era o atmosfera oribila;
abia am putut razbi pana la Bratianu, dand din coate, si cu pardon-pardon! Bietul Ionel era tras in toate partile, de mneca, de umeri si fiecare cauta sa obtina cate ceva, caci in afara de portofolii mai erau de
fata si poftitorii de gheliruri mai marunte. Vintila, Dinu (Bratianu), Duca,
constituiau centre de cristalizare secundare a acestei mase informe...
Ajuns in preajma lui Ionel, n-am putut scoate de la el decit un te rog,
un moment!"
si rn-am asezat i eu pe un scaun, in salonul cu cupola',
mai putin imbacsit. Priveam, si nu-mi venea sa cred! Asta era Partidul
Liberal! si eu care crezusem in disciplina de fier", in autoritatea necontestata a sefului", in spiritul de solidaritate aproape iezuistica" a celui mai bine organizat partid din tara!" Inca o serie de iluzii pierdute!
Doctorul Angelescu urla i tipa, si nu admitea ca el care a cheltuit"
(!!) atat pentru partid sa nu fie ministru odata cu Duca si cu Vintila.
Tancred Constantinescu, blbia, cerea, injura pe Duca si lua se vede
pe toti cei din jurul sau drept flori caci ii stropea rara preget. Nicusor
Saveanu declara rezernat de un perete ca va face moarte de om, daca nu

va fi ministru. Chirculescu ameninta cu nici un vot la Putna si mai


ales in Panciu, de va fi lasat la o parte. Dovlecel Dimitriu, surd, crez5nd Ca i se disputa locul trecea dintr-o camera in alta urlnd: nu ceDevenit mai tarziu anticamera Bibliotecii.

www.dacoromanica.ro

142

CONSTANTIN ARGETOIANU

dez, nu cedez!" Duca, rou ca un rac, sufoca in mijlocul bandei care


voia s6-1 in5bue, Vintil5 resemnat i dezgustat p5rea un Cristos coborat de pe cruce
iar Dinu plictisit i indiferent graseia" cuvinte rar5
ir si-si recapitula in minte num5r5toarea boloboacelor de la Dr6g5ani.
Printre cei mai agitati, erau ins5 Gut T5t5rescu i Richard Franasovici.
AmAndoi vroiau s5 fie subsecretari la Interne
T5t5rescu pour mettre le pied A l'trier" iar Franasovici, compromis in ultirna guvemare
liberal5 prin afacerea pappoartelor, ca s5 se reabiliteze...
Priveam, ateptam, dar nu m5 plictiseam... Asta era Partidul Liberal!
Asta era Partidul Liberal! Aceste patru cuvinte imi tot tocau in cap, i
putinul cat mai fAmsese in mine, de vlag5 politic5 s-a dus pentru totdeauna! Mi-am adus aminte de atmosfera din jurul lui Averescu in ajunul form5rii Ministerului din 1920, mi-am adus aminte de Maniu i chiar
de Iorga
i comparatia a fost dezastruoas5 pentru Br5tianu. Se vede
c5 acesta mi-a ghicit gandurile, c5ci dus de valurile partizanilor a trecut

de mai multe ori prin fata mea. Pe la ora 10 1/2 a venit la mine, in-a
luat repede sub bolta ferestrei i mi-a spus: Iart5-m6 c5 te fac sa atepti
suntem numaidecAt gata je suis submerge, dar ce vrei, partidul are exigentele lui..."
V5d, i-am r5spuns eu, i sunt incantat c5
nu mai am partid!" In fine, dup5 nesfarite pertract5ri i dup5 fag5duieli solemnepentru dupd alegeri, am putut porni la Scrovite la ora 12,
dup 2 ore i junfAtate de ateptare. Bralianu a trebuit sg mai adauge
listei sale pe doctorul Angelescu, iar de Tancred Constantinescu n-am
sc5pat deat printr-un veto absolut al lui Duca, care a declarat net, ea
nu intr in Guvern al5turi de Tancred... Escrocul nici nu s-a mai intalnit de atunci cu un portofoliu ministerial! Au reuit i T5t5rescu i Franasovici &A se agate de Guvern, ceruti de Duca cu insistenta, la Interne.

Ca s5 se scuze, Bralianu mi-a spus: Ce vrei, nu putem jigni un vechi


colaborator i un om aa de cumsecade ca Angelescu
iar pe Franasovici 1-am numitfiindcd-1 cred cinstit ci trebuia reabilitat (!!!). Numind
pe Franasovici, trebuia ins5 s5 primesc 1i pe Tharscu... E mai bine
vzut in tineretul partidului cleat Franasovici! Am prevenit de altminteri pe Franasovici Ca il pun la proba: s5 vedem cum va ie0 la examen!"
Acestea i multe altele Brtianu mi le-a spus in main5 p5n5 la
Scrovite c5ci rn-a luat cu dnsul, s5 ma incante i s'A nu ma lase sub
oribila impresie sub care ghicise ea' ma aflam... Si a ctitat s5 ma 15mureasc5 c sistemul lui era s5 lase pe fiecare s urle i s-i verse focul in cele .din urm6 tot cum voia el se invarteau lucrurile... Pe cAnd

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

143

vorbea
nu m5 mai interesa
gdndul meu pornise inainte la Scroviste si rn-am pomenit i eu repetnd ca Ferdinand: Da, da, dal..."
Am ajuns la Scroviste pe la ora 12 1/2. Pe scark prin culoare mirosea deja a mort. Regele ne astepta sus pe terask intins in vederea la-

cului pe un scaun lung de paie; pe fata lui de cear numai ochii mai
aveau viat. in cele 16 zile de la ultimul meu jur5mnt, facuse drum
mutt i fiecare privire, fiecare miscare, fiecare gest al nenorocitului trda apropiatul sfirsit. Aproape tot atat de ernotionat ca si Regele mi s-a
ar5tat Ionel Bratianu, in fond un sentimental; nu Vazuse de mult pe tovar5su1 zilelor lui rele i zilelor lui bune
si privelistea omului ce se
zb5tea sub aripa de plumb a mortii ii r5scolise sufletul. 0 1acrim5 sub
gene, un tremurat mai pronuntat in primele sale vorbe au trdat pe Rege f5r5 sa" vrea... V5 luati o grea r5spundere, nu m5 indoiesc ea' v5. yeti
indeplini datoria... Eu am facut ce am putut i mi-am iubit tara... Unire, unire, ca'ci numai asa yeti putea r5zbi... S5 aveti grija de toate..."
Cuvintele muribundului cadeau incet si greu, in tkerea ce ne inconjura. Toropeala amiezii de yard' se intindea asupra apei i asupra p5durii,
noi toti smeriti si muti, si numai zanz5nitul unui muscoi, care a tulburat
prin cfiteva zig-zaguri linistea sepulcral si a disp5rut. Scena era tragic5: acest Rege care nu stiuse s5 fie la inaltimea soartei lui Ii r5scum-

Ora toate pacatele prin stoicismul cu care i inscuna Ministerul funeraliilor sale... Bratianu era prea miscat ca s5 spuna ceva, i ce putea
s5 spun? A asigurat pe Rege de tot devotamentul nostru, pe cand Ii stein-

gea mana
si a urmat juramfintul. Cand a intrat popa, ni s-a strans
inirna, ca si cum n-ar fi fost chemat pentru noi, ci pentru indeplinirea
altei datorii...
De la Rege am trecut la Regina. Pe vremea aceea, la Scroviste, Familia Regala i personalul de serviciu locuiau In trei case deosebite. Nu
trecuse inck nici peste Scroviste valul de milioane si de refaceri dez15ntuit de Regele Carol Lupescu. Regele Ferdinand ocupa cu serviciile
sale vila cea mai mare, recladita in ultimii ani, iar Regina Maria un
pavilion mai modest in susul lacului. Nu pot sa' zic ea* Regina ne-a primit foarte bine. Se supusese ca totdeauna injunctiunilor lui Bratianu,
dar nu mistuise Inca inlocuirea lui tirbei, formula ei"
iar situatia

sa de Regina' vkluva'" (chestiune de zile daca nu de ore) o tulbura


adanc. Cu Bratianu la canna, orke incercare de a patrunde in Regenta
era zadarnic5 i ambitioasa femeie se vedea deja trecut in inventarul

www.dacoromanica.ro

144

CON STANTIN ARGETOIANU

accesoriilor inutile. Ne-a int5mpinat cu maximul de thceal5 compatibil5 cu protocolul unor asemenea audiente. Imbeacath intr-o rochie de
vath alb5 cu pic5tele violete, nu purta Inca doliul dee& pe dinAuntru,
dar incapabith s5 disimuleze, am5raciunea sufletului ei se proiecta si in
afar. De altminteri dup5 emotionanta intrevedere cu Regele, nu eram
ne cunostea
nici noi porniti pe veselie. Dup5 prezenthri si ploconeli
pe toi ne-a poftit s5 sedem i o conversatie caznita in jurul sthrii
Regelui a inceput. Aci nu mai era emotie, ci plictiseath si cea mai plictisit p5rea Regina; c5uta fraze banale ca sa treac5 minutele si s5 pun5
cap5t supliciului. In aceasta atmosfeth de inmormantare, a pufnit-o deodata rasul, un ths nervos pe care nu 1-a putut st5p5ni... Ne uitam unul,
la altul si nu puteam pricepe, cnd deodath mi s-a 16murit totul. Privirile ei se inclestase asupra lui Vintil5 si urmarindu-le si eu, am dat de o
vedenie care p5n5 atunci imi sc5pase, preocupat cum eram cu ginduri
mai abstracte. Bietul Vintila purta in spinare o jacheth ce fusese odat5
neagra dar care b5tea acum in verde, cu guler soios si cu doi nasturi din
trei lipsa. Fie Ca croith dup5 o moda veche, fie c5. intrata" la prea desele cuthtiri chimice, sta pe cransul ca o vechitur5 de imprumut, cascat5
pe o jiletca imensa de matase alba pres5rath cu buchetele de flori si 0'15 de pete ce rezistasera vizibil frecaturilor repetate cu benzin. MoStenita de la Carada, aceast5 splendoare istoric5 prea deschis6 la gfit rasa
un gol pe care o cravata model 1895 cauta s5-1 umple, iar spre buric,
treand mult de cing5toare c5uta s5 intalneasc5 genunchii... Manecile
jachetei prea scurte, lsau s5 treaca 20 de centimetri de mansete albe
roase ca si gulerul, dar curate. Pantalonii verzi de culoarea g5inatului
de g5sce cu dungi negre, pareau mncati de molii i abia acopereau
glesnele ca flU cumva s5 ascunda labele, care, ele se prezentau inc5ltate
cu ghete cu sireturi, dar fara limba de piele pe care de obicei sunt incheiate, asa incdt se vedeau ciorapii: unul cafeniu i ce151alt cenusiu!
Dac5 n-ar fi avut barba, ar fi semanat leit cu Charlie Chaplin in rolurile
sale de purotin" si probabil ca tocmai aceast asernanare provocase
rasul Reginei! Privirile Reginei au tras dup5 ele pe ale tuturor celor
prezenti si nici macar Ione! Bratianu n-a putut s5 se abtie de a surande.
Numai Vintil nu-si da seama de nimic... Ca s5 o taie, Regina s-a indreptat catre inenarabilul nostru ministru de fmante cu cuvintele: Sper
ea yeti reusi sd seduceti pe toatd lwnea i c5 nu v5 yeti face prea multi
dusmani!" Vintil5 tot n-a priceput
dar gheata se rupsese, si dup5 cdteva minute de convorbire mai cordiala, ne-am luat ziva bun5 La iesire

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

145

Vintil rn-a intrebat nedurnerit: Dar ce o fi avut asta cu mine?"


De,
Vintil5
i-am r5spuns eu
asa sunt ferneile, cand le cade unul cu
tronc!"
Crezi?" Nu cred, sunt sigur..."
Am parasit Castelul Mortii, ne-am inapoiat in Bucuresti si dup5 dejun am avut primul Consiliu de Ministri. Asa a fost insc5unat al 5-lea si
ultimul Guvern al lui Ionel Br5tianul... Ministerul constituit in 22 iunie 1927 a mers pan5 in decembrie 1928, nth' mafi schimbari, prezidat
de Ionel Beatianu 0115 la moartea sa, si apoi de Vintil5 Bratianu pana
la sfarsit. 0 singur5 mare schimbare a avut loc in august 1928, prin demisia lui Titulescu i preluarea Ministerului de Externe de care mine,
ca interimar.

Era s5 mai fie inc5 una: la Ministerul Ap5rarii Nationale. Prin octombrie 1927, stand de vorba cu Ionel Br5tianu, acesta mi s-a plans de
Paul Angelescu. Cu armata nu merge cum trebuie spunea Br5tianu
generalul Paul Angelescu nu e la inaltime si incurca' lumea; ar fi mai
la locul lui la Palat, drept caine de paz... M-am gandit la generalul
Prezan... D-ta cum esti cu el, si mai ales cu cleinsa (caci dansa hotargste
in cash)
eu n-as vrea sh-i vorbesc i sl ma refuze... N-ai vrea s5-1
sondezi, i dac5 vezi Ca prinde st-i propui chiar Ministerul?" Fusesem
intotdeauna in cei mai buni termeni cu Prezan si cu coana Olga, iar de
cand ma desp5rtisem de Averescu, simpatia lor pentru mine se inzecise. Neax and nici un motiv s refuz, am primit misiunea incredintata
si am f5cut trei vizite succesive perechii Prezan: in prima am stat de
vorb5 cu Prezan singur, in a doua cu coana Olga singur5 si in a teia cu
amandoi impreuna. Pe Prezan singur 1-am convins greu, dar 1-am convins. Cand sa-1 par5sesc mi-a f5cut ins5 o rezerv5: s vorbeasca i cu
nevast5-sa, sil vadd ce zice ci eal Aceasta rezervA rn-a determinat s5 cer
imediat o intrevedere intre patru ochi doamnei Prezan. Mi-a acordat-o
pentru a doua zi, i timp de un ceas ijumhtate mi-a argumentat pentru
ce era contra particip5rii lui Prezan la orice actiune politica'. Domnule
Argetoianu
insista coana Olga
bietul Prezan a ajuns la o situatie
frumoas5 i 1inistit5 de om respectat de toti; de ce sd si-o strice? Nu e
in stare sd facd cepa la Ministerul de Rdzboi, domnule Argetoianu, it
1Compus din: Vintil Bratianu la Finante, generalul Paul Angelescu la Razboi, I.Gh.

Duca la Interne, dr. Angelescu la Instructia Publica, Inculet la Sngtate, Nistor la Lucrari Publice, C. Dirnitriu la Cornunicatii, Mrazek la Industrie, Stelian Popescu la Justilie, Al. Lapedatu la Culte, dr. Lupu la Muncd si C. Argetoianu la Domenii i Agricultura.

www.dacoromanica.ro

146

CONSTANTIN ARGETOIANU

cunosc eu mai bine ca toti; nu e in stare decat sa se incurce i sa-si faca


vrajmasi! V5 rog lasati-1 in pace; spunei-o lui Bratianu, am sa i-o spun

si eu..." Destoinica femeie care facuse" cariera sotului ei, nu intelegea sa-si compromita opera si sa se puna iari pe lucru" ca sa repare
stricaciunile...
Toate argumentele invocate de mine si repetate intr-o a treia sedinta, cu amandoi sotii de fa45, n-au dus la un mai bun rezultat: Prezan a
revenit asupra tuturor concesiilor facute, multumindu-se sa intampine fiecare atac al meu prin cuvintele: nevasta-mea are dreptate, nevasta-mea

are dreptate". Poate ca i rolul de ministru de fazboi sa-i fi parut prea


modest, eaci patru ani mai tarziu, in 1931 sub Regele Carol a primit sa
prezideze un Guvern, care nu s-a alcatuit din motive independente de
vointa
si astfel a ramas Paul Angelescu ministru. Bietul Paul Angelescu, b5iat bun" si devotat Regelui si lui Bratianu, era o adevarata
halima. Drept ca un stalp de telegraf, acoperit cu decoratii si cu eghilete, cu capul vesnic in sus
fiindca era gol i usor
cu uitatura la
30 de pasi inainte, pasea fudul i semet de parca cucerise lumea. Il cunoscusem la Iasi in timpul razboiului, la un dejun, nu mai stiu la cine,
si ma impresionase atat prin volumul prostiilor strategice pe care le debitase, cat i prin tonul taios cu care le povestise. Capul lui era gol si
usor, dar teasta era solid5, caci a primit intr-o zi o glastra de flori c5zuta de la etajul al 5-lea de la Imobiliara, fara s reactioneze macar cu
un cucui. A fost un ministru de razboi nul (si a fost ministru in dou
randuri!), dar cred ca a fost cinstit, desi nu se prea incurca cu regulile
contabilitatii publice. Din acest punct de vedere a pricinuit grele suferinte lui Vintila, caci a construit actualul Minister de Razboi f5ra sh dea
nici o socoteala la Finante, din economiile realizate de la fumiturile
armatei!" Mi-aduc aminte c intr-o sedinta a Consiliului de Ministri
Vintil5 insinuand cu timiditate ca nu vazuse nici o cerere de credite
pentru constructia cladirilor din Piata Valter Maracineanu", generalul
Angelescu a ridicat capul si mai sus si a ripostat: V-am cerut eu un
ban pentru constructia tnea?"
Nu, si tocmai asta ma mira" a incercat s opuna fastacindu-se ministrul de finante care mai era si presedintele Consiliului de Ministri... Scurt i cuprinzator, generalul a inAsta e treaba mea. Nu cer nimic Finantelor, n-am sa dau
cheiat:
nici o socoteala!" Se insela, dar n-a indfaznit nimeni sa i-o spuna. Gra-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

147

tie lui s-a ridicat Ministerul de Razboi, caci era bun gospodar, dar a ramas armata fara echipament i fara unelte...
indata dui:6 constituirea Ministerului Bratianu am incercat sa ameliorez echipa tehnica a Guvernului prin inrolarea lui Alexandru Perieteanu. Atunci a fost intrebuintata pentru prima data la noi expresia de
mhiLytri tehnici, in opozitie cu minitrii politici, expresie ce trebuia sa
dobandeasca mai tarziu un deosebit rasunet. Ziarele ne-au desemnat,
pe mine, pe Mrazec, pe Stelian Popescu (?) si pe Titulescu ca ministri
tehnici, ca sa sublinieze faptul ca nu dobandisem portofoliile noastre
pe cale de partid ci pe temeiul capacitatii noastre personale, reala sau
presupusa. Bratianu deplorand in prezenta mea anarhia de la Calle Ferate lasate pe mina lui Dovlecel Dimitriu, pe care Ionel avusese slabiciunea s-1 mentina ministru, i-am propus sa numeasca pe Perieteanu
subsecretar de Stat si sa-1 insarcineze cu punerea la punct a mijloacelor
noastre de comunicatii. Bratianu mi-a obiectat ca, cu caracterul sau
imposibil, Perieteanu nu va ajunge la nimic, dar a consimtit fara greutate la numire. Mi-a fost greu sa induplec pe fostul meu tovaras de lupta, dar am sfarsit prin a-1 indupleca intemeindu-ma pe fagaduiala facuta
in scrisoarea lui din luna mai (reprodusa mai sus), scrisoare in care imi
declara ca va raspunde prezent" cand voi face apel la dansul. Nu erau
tocmai conditiunile pe care le sperase el in luna mai, dar in fine, tentat
de reorganizarea Cailor Ferate pentru care i se da mina libera, a prirnit
sa se inhame la jug cu conditia sa nu i se ceara politica". Experienta a
fost din nenorocire dezastruoasa. Perieteanu a intrat in functiunile sale
dansul sustinea, si poate ca avea dreptate, ea
cu bata si cu injuratura
numai asa putea pune ordine in Vlasia de la Calle Ferate
invrajbindu-se astfel din prima zi cu toata lumea. Cat s-a certat si s-a injurat cu
domnii de la Calle Ferate i cu Dovlecel Dimitriu, lucrurile au mai mers
cum au mers, dar cand a luat pe Tancred Constantinescu de urechi si a
inceput sa repeada si pe Vintila Bratianu, lucrurile n-au mai mers deloc. De trei-patru ori pe saptarnana, Perieteanu venea la mine sti redame
fiindca eu ii bagasem, zicea el, in tar*. Trebuia de fiecare
data sa caut pe Ionel Bratianu i prin dansul sa impac lucrurile indeletnicire neplacuta si pentru mine si pentru Bratianu. Cand s-au intetit
certurile cu Vintila, Ionel a refuzat SA mai intervie, caci nu voia s tulbure raporturile sale cu irascibilul sat! fratior. Mi-aduc aminte, in aceasta privinta, un incident nostim din viata noastra ministeriala, petrecut

www.dacoromanica.ro

148

CONSTANTIN ARGETOIANU

prin octombrie daca nu ma insel. Piga Bucurestiului era cu totul lipsita


de peste din cauza dificultatilor de transport, si pestele pe de alta parte
se irosea prin cherhanalele noastre; o scurt5 linie ferafa de 11 kilometri
de la Jurilovca (pe lacul Raze lm) la linia Medgidia - Babadag, ar fi solutionat problema i ar fi permis pestelui s soseascal la Bucuresti in 6
ore, in timpul noptii si s alimenteze pietele la ora 5 dirnineata. Am cerut lui Vintil5 creditul necesar pentru construirea unei linii rudimentare, far gri i far lucrgi de arta, si Vintila mi-a refuzat cele 30 milioane lei necesare. M-arn infuriat, am dat cu pumnul in mask am tipat
toate n-au servit la nimic: la toate, ministrul de finante mi-a opus un
nu inc5patanat. M-am dus de-a dreptul la Ionel si i-am povestit scena.
Ai toata dreptatea a intampinat lonel
dar eu nu intervin pentru
creditul acesta desi Ii recunosc toata justificarea, fiindc5, dacd te cerfi
d-ta cu Vintild, vd impac eu, dar dacd md cert eu cu diinsul, cine ne
impaca?" Am ras si mi-am v5zut de treab5...
Ce pacat de Perieteanu! Toate insusirile lui bune, toafa inteligenta
lui, toat5 puterea lui de munca erau anihilate prin cel mai infernal caracter din ate am cunoscut! S-a incurcat din ce in ce in propriile sale ite, si
a sfarsit prin a-si da demisia. In acea zi, cel mai usurat am fost eu! Perieteanu n-a inteles niciodat5 c5, cu teroarea si cu violenta nu se poate
ajunge la nimic! Experiega din 1927 mi-a servit de lectie in 1931...
Guvernul Bratianu constituindu-se cu 15 zile inainte de alegeri, pri-

ma lui grij a fost sa-si constituie majoritgi compaete. Membru tehnic" al Cabinetului n-am avut nici un amestec in aceste alegeri care au
fost conduse de Duca si de Tat5rescu dup5 binecunoscutele metode liberale; rezultatul a fost conform cu programul dinainte stabilit. Eu unul

rn-am multumitcu un manifest calre alegatorii mei din Dolj si cu o


raita prin judet. In acest manifest spuneam: Ma prezint inaintea urnelor cu credinta c mi-am f5cut pe deplin datoria cgre tar5, cgre dvs. si
calre mine insumi. M-am straduit timp de 9 ani, de la razboi pana acum
in urm5, s5 pun in picioare un al doilea partid de guvenfamant care, impreuna cu Partidul Ngional-Liberal s asigure pentru tara noastr, prin
sincera aplicare a principiilor constitutionale, o linitit propasire pe
farimul politic ca si pe cel social.
Incercarea pe care am facut-o mai intai, creand un pallid in jurul
celei mai extraordinare popularitgi ce a existat vreodat5, a dat gres
dar nu din vina mea. Toat5 activitatea pe care am consacrat-o apoi aces-

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

149

tei mari idei: fuziunea fortelor noi democratice intr-un singur partid de
ordine, contient de menirea lui, nu a dus nici ea la rezultatul urmarit.
Din toate aceste framfintari la care am luat o parte atat de mare, ma
desprind acum cu oarecare melancolie, dar impacat cu mine insumi. Am
multumirea sufleteasca de a fi incercat ceea ce trebuia sd fie incercat.
Dea Dumnezeu ca altii sa rewasc5 acolo unde nu am reuit eu, qi
ca rodul pe care am vrut sa-1 culeg, dar pe care 1-am lsat necopt, s5
ajung5 intr-o zi la maturitate.
Ieit din luptele de partid, ma intorc astazi in serviciul exclusiv al
intereselor Orli..."
Am avut o mica neplacere cu domnul Neamtu, despotul liberal al
Craiovei, care tinea mordicus" sa figureze in fruntea listei pentru Camera. Printre adversarii s5i, fusesem pana atunci unul din cei mai temuti electoraliceqte i domnia sa voia s foloseasc5 prilejul ca s5 m5
umileasc5 aezandu-ma al doilea pe lista, dup5 dansul. Neamtu mai era

adincamarat c5 nu fusese promovat" qi el ministru, pe cand eu, de0


nu faceam parte din partid detineam un portofoliu. i Neamtu avea
dreptate s5 fie sup5rat, c5ci era cu mult superior, din toate punctele de
vedere atator nechemati pe care Bratienii ii fcusera pe rand min4tri,
ca Saveanu, Chirculescu, Tancred Constantinescu, Victor Antonescu
i chiar in Ministerul din 1927, Dovlecel Dimitriu. in Partidul Liberal
insa, meritele cele mai apreciate erau supunerea i disciplina: Dimitriu
era supus, iar Neamtu era nedisciplinat. i au mai fost si alte cauze care
au minat cariera politica a acestui aprig si inzestrat liberal: au mai fost
vrajmsiile combinate ale lui Vintila Bratianu, lui Duca si lui Takescu. Cu Vintila Bratianu, vrajmasia lui Neamtu era veche; data din 1912.
Directmul si dictatorul Bancii Comertului Ii permisese sa tie piept Bancii Nationale, pe vremea in care aceasta institutie se gasea cu totul sub
influenta lui Bratianu
si Banca National se folosise de o scadenta
grea, in toamna anului 1912 ca s stranga de gat Banca Comertului.
Amenintat s fie silit sa-si depung bilantul, Neamtu a venit disperat la
mine (ma aflam in concediu in Bucuresti) s ma roage sa-1 duc la Marghiloman, pe atunci ministru de fmante, marturisindu-mi ca nu-i mai
ramane cleat
traga un glont in cap. Eram pe atunci Inca in serviciul diplomatic, nu intrasem in politica, si omul mi-a facut mill. M-am
dus cu el la Marghiloman si Marghiloman 1-a salvat. Vintila furios, i-a
trimis vorba ea' nu-1 va ierta niciodata de a se fi adresat unui adversar al
Partidului Liberal, si s-a tinut de vorba. Tatarescu la randul lui, nu iarta

www.dacoromanica.ro

150

CONSTANTIN ARGETOIANU

pe Neamtu pentru amestecul s5u in treburile Gorjului. Pe lang5 sefia


Doljului, Neamtu mai luase cu timpul si pe a Gorjului si se pretindea si
ori Gut5 T5farescu care incepuse s urce trepseful Olteniei liberale
tele vertiginoasei sale cariere, voia s5 ia el sefia Gmjului i aspira deja
la sefia Olteniei. Pe campul acestor mari ambitii s-a incins o lupt5 seculath care a durat zece ani si care s-a sfarsit prin infrangerea complect5 a
lui Neamtu, detronat de tribul T5thresti1or si in God si in Do lj si in Oltenia intreag5. In 1927, Nearntli era ins5 Inca" in picioare, si T5threscu
nu era 'Inca in m5sur5 deck sa lucreze irnpotriva lui pe sub man5
dar

lucratura lui era cu atat mai eficace. Duca, putin ca sa complac5 lui
Vinti15, mai mult sub sugestia lui Tafarescu, luase si el pozitie Impotniva lui Neamtti care prea se ridicase in Oltenia", in Oltenia unde si el
Duca Ii thcuse cuib la M51d5resti, in judetill Valcea din care i thcuse
un fief electoral. Aceste trei vrajmasii au fost fatale carierii lui Neamtu:
nu numai c5 n-a ajuns s5 fie ministru, dar a fost doborat i dup5 piedestalul pe care si-lin5ltase in Craiova si in Oltenia.
Socotind ea' Neamtu Ii va cunoaste lungul nasului i ii va da seama de situatie, am plecat la Craiova theft' sa." cer Centrului instructii speciale pentru domnul sef al organizatiei de Do lj. Domnul Neamtti tn-a
convocat la o discutie de comitet" si mi-a oferit locul al doilea pe lista, dup5 dansul
cerandu-mi in schimb 100 000 lei (ca 1 celorlalti

candidati)! Am declarat (ce era sa discut cu dl. Neamm si cu golanii


lui?) ca' voi da r5spunsul a doua zi si rn-am dus la post5 de unde am comunicat telefonic lui Duca, f5r5 nici un cornentar propunerea ce mi se
thcuse. A doua zi o not5 fulger5toare a pus pe Nearntu cu botul pe labe:
am fost pus in fruntea listei si mi s-au facut scuze pentru banii ce mi se
ceruseta. Neamtu s-a dus s5 candideze la God' iar lista Guvemului
cu mine in frunte a luat 9 locuri din 10. Locul pierdut a revenit lui Virgil
Potarc5, fostul meu om", asa incat succesul meu a fost complect. Desi
Neamtu nu numai ca s-a dezinteresat de alegerea din Do lj, dar a c5utat
chiar s5 o saboteze ca s5 dovedeasc5 ca far dansul Partidul Liberal era
decapitat in acel judet. Intr-adevr, argumentul pe care-1 dedese ca s
justifice prezenta sa in capul listei fusese c alegerea era foarte grea (dat

fiind curentul *Anis si c5 numai numele lui putea atrage voturile.


Adev5rul a fost ca numele meu a adus la urne pe lang5 voturile liberale
pe toate ale mele, si c5 succesul a fost dobandit aproape fara ingeriMe.
GutTglarescu s-a ales cap de lista' la Hunedoara i la Hotin...

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

151

De altminteri, in alegerile din 7 iulie, in toata tara ingerintele au fost


minimale. Reintronarea lui Brtianu a convins majoritatea a1eg5tori1or
cO lupta era zadarnic6 impotriva atotputernicului Satrap, si faptul Ca
nationa1-t5r5nistii au fost exclusi de dou ori pe rand (in martie 1926 si
in iunie 1927) de la succesiunea Guvernului a descurajat mult pe ade-

rentii lor. Partidul National-Tafanesc a intrunit totusi 607 916 voturi


fat5 de 1 707 528 date liberalilor. Este interesant de subliniat c5 Partidul Poporului -(Averescu) care fusese preferat Blocului National-faranese in 1926 pentru succesiunea la Guvern, n-a intrunit decat 50 752 de
voturii! 0 mai concret5 constatare a batjocurei la care era supus regimul nostru reprezentativ nu putea fi facut5. A fost o zi frumoasa pentru nationa1-t5r5nisti, cu toate dezam5girile lor, i o justificare retrospectiva pentru truda mea de a pune in picioare blocul democratic menit s
preia succesiunea liberalilor in 1926.
Alegerile din iulie 1927 au mai dovedit c5 15 zile erau suficiente in
tara noastr unui Guvern, pentru a-ti fabrica" majoritati zdrobitoare,
si c lungirea campaniei electorale nu profit decat opozitiei.

Primisem s5 intru In Guvernul Br5tianu par la force des choses" si


fiinded
am mai spus-o, mi se pare
nemaihr5nind ambitii politice

mari, m5 multumisem cu satisfacerea celor mArunte, printre care cea


dintai era umilirea lui Averescu si pedepsirea broscoiului s5u cu lira
acordata pe tantieme i pe fonduri secrete. Era totusi o chestiune de
principiu pe care a trebuit s5 o rezolv inainte, c5ci far o solutie pozitiv5
qi conform5 vederilor mele in -problema stabiliz5rii monetare, n-as fi
participat la formarea noului Guvern. Am avut in acest scop, in timpul
guvern5rii Stirbei o intrevedere special5 cu Ionel i cu Vintil Beatianu
caci Ione! n-a vrut s5 vorbeasc5 finante" dee& in prezenta lui
intrevedere in care le-am aratat ea' fat.5 de campania mea care
tinea de 4 ani, far5 s5 mai vorbesc de interesele t5rii, nu puteam lua nici
o p5rticic5 de r5spundere in viitoarea guvernare fdrei hotdrdrea unei
imediate stabilizdri monetare. Vintil s-a declarat de acord, i fiindc5
s-a declarat Vinti15, s-a declarat i Ionel. Nu am vrut sa invfajbesc pe
viitorul ministru de finante intrebandu-1 pentru ce a pierdut atata timp
pi imprejurdrile cele mai favorabile, opunandu-se unei reforme pe care
ajunsese i dansulpatru ani prea tarziu s5 o socoteasc5 indispensabil.
I S-au ales astfel 54 de deputati national-fardnisti si nici un averescan.

www.dacoromanica.ro

1 52

CONSTANTIN ARGETOIANU

Trecutul era trecut, i am preferat s5-1 las s5 doarm5


ne-o judeca
odata cineva i pe unii i pe altii
ca & nu compromit viitorul, i am
preferat s5 jalonez proiectata operatie, jalonnd drumul de facut prin
stabilirea catorva puncte fixe. Am avut marea satisfactie sA constat ca
in fme ajunsese i patronul lui Oromolu (cel cu urcarea s5pfArninal5 a
leului, pina la 100 centimi aur) la principiile s5ntoase i c5 micile
noastre divergente in aplicarea lor nu puteau compromite reforma. 0
discutie mai lung5 s-a incins asupra cuvantului imediat", Vintil5 intelegand sd prepare terenul inainte de a proceda la operatia stabilizrii
propriu-zis5. Am expus celor doi reprezentanti ai dinastiei st5p5nitoare
a Romniei, Ca o pregAtire a reformei monetare era evident interesanta,
dar cd cea mai bund preparare a terenului in materie de stabilizare
era stabilizarea Insi. N-am insistat ins5 prea mult: rn-am multurnit
cu admiterea principiului, convins c pentru rest, data find competenta
mea in materie voi avea nu mcmai un cuvnt de spus dar chiar un cuvat de hotdriit. Nu incape indoial5 c5 asa ar fi fost, dad ar fi trait Ionel; in iunie nu puteam ins5 prevede catastrofa din decembrie i pune
conditiuni care, date find raporturile mele cu viitorul prim-ministru, ar
fi constituit o indelicatete. In cazul in care Vintil5 ar fi nesocotit parerile mele, aveam la dispozitie interventia lui Ionel. Soarta mi-a fost insa
i aci vitreg5 c5ci mi-a eapit singurul element din Guvern cu care ma
intelegeam pe deplin i care invfirtea pe toti ceilalti dup5 degete. Cu

Vintila nu aveam nici o legatura sufleteasc5 i ap se explic5 ca eu


omul stabilizdrii, facind parte din Guvern, nu numai c5 nu am avut nici
un amestec in organizarea reformei, dar nici nu arn fost finut in curent

cu etapele ei. Am aflat stadiul sapt5manal al negocierilorl, indirect,


prin Duca, care afla i el ce putea prin colaboratorii lui Vintila, caci
Vintila nu-1 tinea nici pe el in curent. A lucrat qi a pregatit stabilizarea
cu o hahaler5 de cafenea ca Victor Antonescu, cu un escroc international ca faimosul Zeze, cu un constipat fost adversar al stabiliz5rii ca Rist

i cu salahori terorizati sau interesati de afacere", supqi capriciilor


sale financiare. Peste acetia toti a mai venit i Titulescu, acest touche
a tout" isteric, care colac peste pupaza, insarcinat cu anumite negocieri
in legatura cu imprumutu12, a mai incurcat i lungit i el lucrurile.
' Sub pretext cA trebuia s-si strangA materialul, Vintild nu a inceput serios negocierile decfit dup decembrie, adicA dupd moartea lui Ione! BrAtianu.
2 Indispensabil infaptuirii stabilizArii.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

153

Desi stabilizarea noastr monetar a fost prelucrate, mai ales in


ultima jumatate a anului 1928, i realizata numai in 1929 sub Guvernul
Maniu
imi voi spune anticipat parerea asupra ei, ca sa lamuresc in
cateva cuvinte pentru ce nu a dat rezultatele Weptate.

Res acta inter alios", n-ar avea ce cauta in aceste Amintiri" daca
n-aq simti toatS raspunderea campaniei pe care am dus-o in anii 1923,
1924, 1925 qi 1926
campanie care, dupa cum se tie a dus la convertirea recalcitrantilor qi indfaznesc s adaug incapabililor care au realizat reforma. Dup5 scurtele lamuriri care urmeaza, nu ma voi mai ocupa
de stabilizare, lasand-o in seama lui Vintila, a lui Rist qi a Domnului, ai
voi relua firul povestirilor mele. Debleiez" terenul...
De0 actele finale au fost semnate de Guvernul Maniu, toata raspunderea modalitAtilor stabilizarii revine lui Vintila Bratianu. El a fixat
cota leului stabilizat i quantumul imprumuturilor de lichidare a pasivului Bancii Nationale. .57 in gresita fixare a acestor doud cifre a stat
tot rdul. Valoarea leului a fost intr-adevar stabilizata arbitrar la 2.31
centime aur, atunci cand prin fluctuatiile lui naturale cazuse sub aceasta valoare. i eu i Perieteanu explicasem destul de limpede pentru ce o
moneda nu poate fi stabilizata decal sub cursul ei, i in tot cazul niciodatapeste acest curs. Literatura privitoare la aceasta chestiune nu exist5 in strainatate, caci toata teoria stabilizarii monetare a fost facuta la
noi in tar& Chemand pe Rist i ascultandu-1 orbqte, in kc s ma consulte pe mine sau pe Perieteanu, Vintilh n-a facut numai o porcarie, dar
ai o mare grqeal, caci pentru a se mentine leul la un curs superior valorii sale de schimb au trebuit & se theft' sacrificii grele banqti in alte
directiuni. N-am avut niciodata obiceiul s ma var acolo unde nu eram
chemat; Vintila ma jignise tinandu-ma, din invidie i gelozie, in afara
de pregatirea stabilizarii, i pentru nimic in lume n-as fi luat eu initiativa unei interventiuni. Pnd la sfarsit n-am schimbat cloud cuvinte cu
donmii de la Finante i cu expertii lor strdini asupra operatiunilor ce
se pregdteau. DI. Rist mi-a thcut o vizita la Minister i dl. Zeze mai
multe. Dl. Rist a venit ins sa ma intretie despre crearea unui Credit
Agricol ieftin (!) iar dl. Zeze despre p5dvrile expropriate de la proprietarii basarabeni. I-am primit foarte rece, i ei neatingandu-se de problema monetara in fata mea, m-am abtinut qi eu de la orice critica privitoare la operatiunile ce se proiectau. D-nii Rist i Zeze aveau cel putin
scuza ca nu tiau romanqte i nu ma citisera, scuza pe care Vintila nu
o avea. Rist, cu firea lui de tarcovnic protestant, ascunsa i ireata nu mi

www.dacoromanica.ro

154

CONSTANTIN ARGETOIANU

s-a deschis dar Zeze, ovrei f5r5 scrupule, si-a dat arama pe fat5 spunfindu-mi pe sleau ca" concursul s5u la Paris, pentru reusita imprumutului
(f5r de care stabilizarea nu se putea face) era in fiinctie de solutia ce
vom da afacerii padurilor basarabene. Aceast5 afacere a p5durilor basarabene era una din cele mai grele si mai urate i ap5sa greu asupra
prestigiului Statului roman. Dup5 legea exproprierii pentru Basarabia,
mai tAmpit cleat toate, p5durile puteau fi expropriate de Stat cu conditia s5 fie pl5tite proprietarilor. Pezevenghii care au aplicat reforma
intre Prut si Nistru, au luat toate p5durile si le-au expropriat in aceleasi
conditiuni ca p5m5ntu1 arabil and in schimbul lor, proprietarilor sume
derizorii si *Inca in renta de expropriere. Proprietarii au protestat, au
refuzat renta si au intentat proces Statului. De comun acord cu Ministerul de Agricultura s-a ales un caz-tip (afacerea Mitcova) pentru a se
ajunge la o jurisprudent. Procesul a fost castigat de proprietari in fata
Tribunalului din Chisinau si a Curtii Martiale din acelasi oras. Curtea
de Casatie, sectiuni reunite, a confirmat hot5r5rea Curtii din Chisin5u
prin hot5rdrea sa din 12 octombrie 1923, stabilind c5 exproprierile de

p5duri efectuate in Basarabia pe baza art. 2 si 8 din Legea Reformei


Agrare nu erau exproprieri f5cute in interes social, precum au fost
exproprierile de teren arabil
ci exproprieri de utilitate publicr,
care nu puteau fi indrept5tite decal pe baz5 de dreapt5 si prealabil5 indemnitate. In consecint5 Curtea de Casatie a declarat toate aceste exproprieri ilegale. Urma prin urmare fie restituirea p5durilor din partea
Statului ate proprietari, fie indemnizarea acestora pe baza valorii kr
reale. 0 restituire era insa aproape imposibil5, fiindc5 cea mai mare
parte din materialul lemnos se irosise (data fiind buna administratie a
Statului si t5111aria functionarilor publici) i multe p5duri fuseser5 alie-

nate. 0 indemnizare a proprietarilor era iafasi anevoioas, c5ci suma


de platit se ridica la 2-3 miliarde de lei pe care Statul nu avea de unde
& le ia. E drept ea Alecu Constantinescu estorcase" de la Curtea de
Casatie pe cale incidental o nou jurisprudent5 care se b5tea in cap cu
cea dinti, dar care era f5r5 valoare, hotrdrea din 12 octombrie 1923,
data in sectii reunite, find legal valabila si nemodificabildtimp de 5 ani.
Se mai complicase chestiuneaa i prin faptul c5 proprietarii de p5duri
murind de foame, Ministerul de Agricultur5 le da din c5nd in cnd exploatarea unor parchete reduse in costul p1aii despagubirilor", i c5
aceste favoruri devenise obiectul unui t5rg nerusinat din partea functionarilor ins5rcinati cu eliberarea permiselor si cu controlul taierilor. Des-

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

155

puierea proprietarilor basarabeni era o rusine pentru Statul roman si am


facut ce mi-a stat in putint5 ca s rezolv diferendul prin buns invoialk
in 1927 si 1928 n-am putut ins5 s fac nitnic, izbindu-m5 de inc5p5tanarea de catar a lui Vintil5 Br5tianu care nu voia s5 dea un ban
si
tn-am multoimit s dau la cati mai multi cote de exploatare". Am relu-

at chestiunea in 1931, ca ministru de finante, si am ajuns la votarea


unei legi prin care se stabilea o tranzactie echitabilk consimtit5 de proprietari. Diferendul n-a putut fi ins5 lichidat nici atunci din cauza crizei
Tezaurului, si procesul nu s-a putut stinge decat mai tarziu.
Oricat a fi fost de convins de dreptatea proprietarilor basarabeni,
nu putearn admite ca un avocat strain s-mi fac5 un santaj, precupetindu-mi servicii piddle, i conditionandu-le de solutia pe care urma s o
dau cererilor clientilor sal C5ci proprietarii basarabeni angajaser5 ca
avocat, platindu-1 scump, pe dl. Gaston Zeze, unul si acelasi cu expertul" angajat de Vintilk dux'," recomandarea lui Rist, pentru fixarea pro-

cedurii stabilizSrii noastre monetare si contractarea imprumuturilor


necesare in Frantal. Ca s5 nu stric treburile lui Vintila, rn-am abtinut s5

dau afar5 de urechi pe obraznicul misit, multumindu-m5 s5-i spun:


8antaje1e in leg5tur5 cu stabilizarea sunt de resortul colegului meu de
la Finante. Venind la mine ati gresit adresa!" i sculandu-m5 I-am facut & priceap5 c5 audienta d-sale luase sfarsit. A plecat cu coada intre
picioare si nu 1-am mai v5zut pan5 in 1931. Am povestit toat5 scena lui
Vintila care a schimbat fete, dar a continuat s5 lucreze cu Zeze mai departe! Ce era s5 ias5 dintr-o asemenea colaborare!
A doua mare greseal a stabilizarii a fost defectuoasa lichidare a pasivului Statului. Aci a fost mai mult vina lui Rist decal a lui Vintilk si a
fmanciarilor national-tafanisti care au incheiat conventiile defmitive
din 1929. Rist a inventat faimosul portofoliu putred", care a dat loc la
atatea potlogarii. Fiindca nu s-a inventariat exact intreg pasivul Statului, fiindc5 nu s-au lichidat toate datoriile flotante ce paralizau Tezaurul si circulatia monetark contractandu-se in acest scop un imprumut
suficient, leul stabilizat s-a dus in rnai putin de trei ani peste cap...
1 Vintil mersese ark de departe cu slugdmicia fatfi de strAini (el, omul lui prin
noi insine!") incfit ceruse lui Callimachi, i obtinuse de la el (Callimachi fficea politicfi
liberald din 1916, and se inscrisese in partid ca s fie trimis la Paris si s scape de concentrare) sfi gzduiasa pe Zeze si sd-lheaneasa, impreuna cu o secretard puchioasa pe
care o cot-dia. Aceasta raid prejudiciu de sutele mil de franci acordate escrocului pentru
intretinerea sa si a personalului sat (o secretara!) la Bucuresti...

www.dacoromanica.ro

156

CONSTANTIN ARGETOIANU

Dac5 pregkirile lui Vintil5 ar fi dus la un deznod5mant, mi-as fi


wrat conSiinta la srapit protestand in Consiliul de Mini Sri in fata
protocoalelor finale. Luasem aceast5 hotarare, i dat find caracterul lui
Vintil, e probabil c5 rn-asi fi despktit de atunci de dansul i de liberali. Dar Vintil5 a pisat atata ap5 in piu incat n-a incheiat nimic, 15sand succesorilor notri raspunderea prostiilor sale. Raspunderea mea a
fost in tot cazul nula, fiindc5 n-am fost amestecat in nimic, i i n-am
poate
Siut nimic. Am adus totuS cu acest prilej un mic serviciu
chiar mare
Orli mele: am obtinut un reviriment in favoarea noastra
in opinia public5 din State le Unite. Ca SA fac plkerea prietenului meu
Pangal intrasem de curand in Masoneria Nationala' i ajunsesem mare
patron al Supremului Consiliu Roman. Prin august 1928 a venit la BucureSi Coro les, eful Masoneriei americane, intr-o vizit amical, i Pangal mi-a spus ca am putea da o lovitur5 dac5 1-am decora cu Mare le
Cordon al Coroanei. Masoneria controla 5 200 de gazete in State le Unite, i Coro les ar fi dispus s5 le pun5 in serviciul propagandei noastre,
dac5 i-am acorda distinctiunea pe care o ravnea. Aveam o pres5 detestabil5 in America, fiindc5 nu pl5tisem datoriile noastre de razboi, i lozinca tartanilor din New York era: nici un dolar pentru Romania! Ori,
Siam prin Duca ca Parisul nu primea s ne finanteze decal cu concursul Angliei i al Statelor Unite. State le Unite erau ins5 o tar de opiniune publick i bancherii erau foarte greu de urnit in favoarea unei tari cu
pres5 impotriva ei. Am transmis lui Vintil5 propunerea lui Pangal si
Vintil5 a skit pe dansa. Eram interimar la Externe, i am fost rugat s5
pregatesc numaidecat un decret. Printul Nicolae i Buzdugan 1-au semnat far greutate
cu Patriarhul au mers ins5 lucrurile mai greu. A trebuit s merg la Dragoslavele, undeli petrecea vara, sn-i fac o conferini sa-i explic deosebirea dintre Masoneria Nationala i Mare le Oriente
dar in fine 1-am convins. Coro les s-a tinut de vorb5, i in cateva luni
simpatiile publicului american ne-au fost recaSigate...
Inecarea planurilor mele de reformator monetar in hardul politicii
vintiliste 15murit (pe cat am putut de scurt) prin randurile precedente,
reiau firul povestirilor mele. Complectez ins515muririle de mai sus printr-o mrturisire: Stabilizarea nu ma mai interesa ap de mult, Ii trecuse
vrernea, i incepusem deja s5 ma gandesc la conversiunea datoriilor,
singurul mijloc de a normaliza o situatie economica pe care intarzierea
stabilizarii o adusese intr-o stare disperata.
I Toata faxasenia masoneriei" mele e lamurit mai departe.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL VI-LEA

Bratienii i Partidul Liberal Lipsa de coordonare in Guvern Consiliile de Ministri Vintila i Titulescu Incidentul Manoilescu Moartea lui Ionel Bratianu Vintila
prim-ministru i set. Ma inscriu la liberali Atmosfera
in Guvern dupa moartea lui Ionel Bratianu Parastas la
Florica Testamentul lui Ionel Eliza si Gheorghe Bratianu Calatorie la Viena Seipel
0

Realizarea stabilizarn monetare a fost singura conditie pe care am


pus-o lui Ionel Br5tianu pentru intrarea mea in Guvernul sau, c5ci conditiunile puse i acceptate a1c5tuiesc legturi i intentia mea era s5 rn5
leg cat mai putin. Vsiam s5 fac o incercare, s5 v5d dac5 nu cumva puteam realiza cu Partidul Liberal ceea ce voisem s realizez contra lui.
N-as fi pus nici macar conditia stabilizarii dac n-ar fi f5aut parte din
Guvern, Vintila, adversarul ei timp de 4 ani; nu voiam sa apar ca un invins tocmai pe terenul pe care inregistrasem cele mai rasunatoare succese morale.
N-am avut deck sa ma felicit de aceast hotardre de a nu ma lega de
Partidul Liberal, inainte de a pipai realit5tile in colaborarea mea cu el.
C5ci deqi raporturile mele personale cu Ionel Br5tianu au continuat sa
fie excelente i au devenit din ce in ce mai intime, pn5 la moartea lui
am putut s-mi dau seama, pe fiecare zi ce trecea, c nici cu Partidul
Liberal nu era mai mult de facut dee& cu celelalte. Aceleasi ambitii,
aceleasi lacomii, aceea0 incapat5nare ca pretutindeni. Ionel Bratianu
era atotputernic numai intrucat cnta in struna partidului", condus in
realitate de oamenii de afaceri ai caror exponenti erau Vintil i Dinu
Br5tianu. Vintil5 Bratianu era omul cel mai curat, i nu si-a minjit mainile in cursul intregii sale vieti prin cel mai mic beneficiu realizat de pe

www.dacoromanica.ro

158

CONSTANTIN ARGETOIANU

urma politicii. Era ins convins c5 interesele bancilor si societ5tilor liberale se confundau cu ins* interesele Orli, si din acest motiv le sustinea cu neinfranta lui energie. Dinu era cu totul alta fire si nu urmarea
cleat sporirea patrimoniului s5u, operand in limitele diverselor coduri.
Ca s5 fie mai la largul lui in operatiunile sale, a refuzat orice demnitate
politica, cat au trait fratii si, i n-a primit s5 fie ministru decat dup5
moartea lor, sub Duca, si n-a stat la Finante cleat o lun. Dup5 asasinarea lui Duca, sefia partidului i-a czut in spinare ca o sarcina" grea cu
care nu s-a imp5cat cleat din respectul principiului de continuitate al
fu-mei. Lenes, r5sfatat si cu gandul la altele, Ionel Br5tianu n-a avut
niciodat5 curajul s infrunte oculta" si a preferat in raporturile sale cu
partidul s domneasc5 si s5 lase fratilor salt sarcina de a guverna. Vintil5 si Dinu hot5rau totul si toate, de la diferendele electorale pada la
cele mai delicate probleme economice i financiare. Ionel dormea, manCa, facea curte fetitelor, citea memorii si articole istorice i nu-si rezersi Inca, i
vase decat raporturile cu Coroana si cu Puterile Str5ine
aci, nu lucra direct, ci mai mult prin persoane interpuse.
M-am convins destul de repede c5, oricat m-as fi apropiat de dansul, oricat i-ai fi castigat increderea, nu 1-as fi putut mobiliza niciodat5
impotriva fratilor sal si sili sa deschid5 ferestrele clubului in care domnea o atmosfer5 imbacsit5 i irespirabil5, otfavit5 prin diversele veninuri secretate de Vintila si de oamenii lui. Dar in afar de constafarile
privitoare la partid si la conducerea lui, cea mai crud5 dezamagire mi-a
dat-o Guvernul Insi. In Guvernul liberal donmea anarhia. 0 lips5 totala de plan si de coordonare era caracteristica lui. Fiecare Minister ii
facea de cap si de multe ori dou Departamente luau m5suri contradictorii. In tainele Ministerului de Finante nu putea p5trunde nimeni, iar
ministrul de finante faia i ajusta creditele dup5 criterii arbitrare fara s
ia vreodata contact cu sefii de resort faspunzatori. Intre ministri nici o
solidaritate: se pandeau unii pe altii si c5utau s-si infiga reciproc cutitul pe la spate. Cine n-a asistat la un Consiliu de Ministri prezidat de
Ione! Bratianu n-a v5zut nimic; era mai eau ca intr-o consfatuire de mahala. Fiecare ministru voia sa-si treac proiectul sau jurnalul inaintea
celorlalti, vorbeau toti deodat, tipau, cereau cuvantul, dau cu pumnul
in masa', vorbeau tare intre ei in grupulete de doi-trei. Impasibil, in capul mesei, obisnuit cu asemenea sedinte, Ionel lovea cu un cutit de Cala
hartie in mask i repeta intr-una: Domnilor, domnilor, domnilor!... V5
rog... un moment de liniste!" Dar liniste nu se facea niciodat5. Am asis-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

159

tat in lunga mea carier5 la atatea Consilii de Ministri, dar n-am vzut
un asemenea spectacol sub nici un alt Guvern. Am asistat, e vorba exac-

ta' in ce priveste mai ales Guvernul Br5tianu din 1927, eaci nu m-am
amestecat in t5rat5 si n-am luat niciodat5 cuvantul in sedintele Consiliului de Ministri. Prezentam jurnalele mele primului ministru inainte de
sedint, si dup5 ce le semna, le incredintam lui Vlahide care le Ikea s5
circule pe la domiciliile ministrilor. In timpul sedintelor eram un per-

sonaj mut, asezat la dreapta lui Ionel, care nu stiu dac din dragostel
sau fiindc5 m5 considera ca oaspete, m5 punea intotdeauna la locul de
onoare. Cu toate urletele, certurile nu degenerau in b5tai si comedia nu
se schimba niciodat5 in dram5, desi doctorul Lupu, rosu ca un rac, trecea deseori pe langA apoplexie, in tumultoasele sale manifestri. 0 singur5 dat5 era &A se termine sedinta printr-o criz5 si cel care a provocat-o,

n-a fost altul cleat fratele Vintil! Ca &A obtie o clip5 de liniste, Ionel
strigase in mijlocul tumultului: Domnilor, v5 rezerv o mare bucurie!"
cum toti t5cuser5 s5 asculte, Ionel a continuat: Am s5 dau cuvantul
lui Vinti15!". Hohote de ras! Vinti1 5 ins5 si-a muscat buzele, s-a rosit,
s-a sculat si a 15sat s5 cad5 cu demnitate, dar cu energie protestul su:
Nu admit s5 fiu obiect de petrecere in Consiliu. V5 rog s5 inregistrati
demisia mea!" i a plecat. Ionel a pornit dup5 el in cabinetul ministrus5-1 impace. Dar
lui (sedinta avusese loc la Ministerul de Externe)
n-a parvenit si a chemat in ajutor pe Titulescu, care, dup un sfert de
ceas de meremeturi a izbutit s5 impace pe boier Artag, si sedinta a putut fi reluat5.
Raporturile lui Vintil5 cu Titulescu erau o adevarat5 molim5. Titulescu izbutise s5 imblanzeasc5 fiara, si fiara se gudura pe lang dansul
ca un c54el raios. Vistiernicul carp5nos cu sertarele ZAN/orate isi deschidea larg punga si umplea buzunarele scopitului obisnuit s5 arunce banii
pe fereastr5. Nr Ad si acuma
si-mi vine s5 rad
pe Titulescu afanisit
intr-un fotel (in acelasi cabinet ministerial de la Externe) si pe Vintil5
aplecat peste dansul mangaindu-i fata cu degetele lui neexperimentate

gest prin care se scurgea toat5 dragostea ce-i lucea in ochi! Mai
1 Dupa moartea lui Ionel, Eliza Bratianu mi-a povestit de mai multe ori ca defunctul ii marturisise c nu s-a inteles cu nimeni atat de bine Ca cu mine 0 ca regreta din
suflet Ca nu ne apropiasem mai devreme. Ne-am inteles cu atat mai bine cu cat nu i-am
cerut niciodata nimic.

www.dacoromanica.ro

160

CONSTANTIN ARGETOIANU

tarziu, dup5 ce a preluat succesiunea lui lonel, Vintila a convocat regulat Consiliul de Ministri acasa la colonelul Pleniceanu (in strada Po-

lona), cumnatul lui Titulescu, unde paranoicul locuia si de unde nu


voia s ias5 ca s nu-i inghete nasul pe iama cumplita din acel an. 8i
cand 1-a trimis in strainatate sa-i negocieze imprumutul, Vintil5 s-a dus

cu cateva ceasuri inainte la gara sa controleze vagonul, sa constate


daca era bine incalzit i daca nu lipsea nimic din cele trebuincioase
javrutei, de ate ofi se punea pe drum. 8i in momentul plecarii i-a mai
adus dou pleduri si o blank ca nu cumva s5 raceasca!
Titulescu, care cucerise pe Vintila la Londra unde acesta facuse o
prelungita vizita, sub precedentul Guvern liberal, ca sa regleze datoriile
de r5zboi
Titulescu si-a batut joc de acest mare amor demisionand
la inceputul lui august 1928, cum a simtit ca Guvernul se clatina. Aceasta ultim5 porearie a deschis Oita i ochii orbitului Vintil5; cu durere in
suflet si-a inabusit sentimentele si pan5 a murit n-a mai iertat pe cel ce
inselase buna lui credint.
Experienta, inceput5 in iunie 1927, cu regimul liberal n-a fost de natura' sa m5 atrag5 si reiese deja din cele consemnate in paginile precedente ca rn-am ferit de politica' in raporturile mele personale cu lonel
Bratianu
i asa ar fi ramas lucrurile pada la prematurul sau sfarsit,
daca n-ar fi supravenit incidentul Manoilescu", in care am fost amestecat fara sa vreau din cauza pusilanirnitatii conducatorilor Guvemului.
Plecasem linitit sambat5 seara 22 octombrie la Breasta sa petrec
cateva zile cu ai mei, nici o afacere urgent5 nereclamand prezenta mea
la Bucuresti. Luni 24 octombrie, la amiaza, am primit urmatoarea tele-

gram5: Dornnul prim-ministru rn-a ins5rcinat a va ruga a fi maine


marti dimineata in Capita 15, Director de cabinet Plesoianu". Mai mult
deck textul telegramei m-a alarmat adresa ei, astfel conceputa: Extraurgent5, cu mare precadere. A se confirma inmanarea d-lui ministru C.
Argetoianu, comuna Breasta, Do lj sau Craiova". Trebuie sa se fi intimplat ceva extrem de gray, pentru ca chetnarea mea la Bucuresti sa ia
o asemenea importanta. M5 intrebam ce putea fi... Sa fi murit Regele
Mihai? S5 fi dat un Regent intr-un gard i sa-si fi belit obrazul? In ziare, care tocmai sosisera, n-am gasit nimic... Pe cand ma fr5mantam si-mi
luam dispozitiunile pentru plecare cu trenul de noapte, tn-am pomenit
cu prefectul de Do lj. Primise ordin s5-mi pung masina sa la dispozitie,
si sa ma expedieze imediat la Bucuresti"! Despre cele ce putusera s5

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

161

se intample in Capita la, nu stia nici prefectul nimic! Telefonase, si aflase c5 totul era in ordine acolo, si la Minister nimeni nu-1 putuse informa
asupra rostului chem5rii mele atat de urgente. O fi venit Carol?" a
inganat ispravnicul meu.
Fugi, domnule, ca s-ar fi Shit intr-o c1ip5,
de la Dorohoi path' la Severin"... In dou5zeci de minute mi-am strans
lucrurile si am plecat. Pe vremea aceea nu instalasem Inca telefonul la
Breasta, asa 'Inc& n-am putut chema pe Bratianu ca sa obtin cheia enigmei. Marturisesc ca nici nu tineam s o obtin; prin prefect aflasem ca

nimic catastrofal nu se intamplase, si incertitudinea in care ma aflam


asupra scopului chemarii mele imi permitea tot felul de ipoteze care venea sa-mi gadile imaginatia si sa-mi tie tovarsire pe lungul drum pana
la Bucuresti... La orele 5 p.m. am trecut bariera Grivitei si am coborat
la ora 5 si 7 minute la Bratianu acasa, caci m-am dus direct la dansul...
Am gash in jurul lui Ionel pe Vintila, pe Duca si pe doctorul Ange-

lescu. Toti cu mutre de un cot... Ca Victor Antonescu pe timpuri,


mi-am zis: trebuie & fie led tau!" Ionel m-a pus in curent in trei vorbe cu nenorocirea: sosise Manoilescu de la Paris cu o scrisoare a Printului Carol, prin care acesta anunta partizanilor sal intentia de a reveni
in tara! La intrebarea mea: Ei, si apoi?" s-au uitat toti consternati la
mine, iar Duca a rezumat gandul tuturor prin cuvintele: Ce, nu e de
ajuns?" Si au inceput s5 povesteasca. Duca aflase prin spionii sail din
jurul Printului despre intentiile acestuia, si ca Manoilescu fusese ins5rcinat s5 duc5 si & raspandeasca in Ora un document". Filat, Manoilescu fusese vazut urcandu-se in Orient-Expresul care parasise Parisul
vineri seara si trebuia sa soseasca la Bucuresti duminica seara. Bratienii si Daca au holarat arestarea lui, si ca sa nu dea loc la incidente zgomotoase si poate chiar la manifest5ri neplacute pentru Guvern, arestarea a fost operata in gara Timis, intre Brasov si Predeal. Manoilescu cu
tot bagajul lui a fost ridicat din Orient-Expres si transferat intr-un vagon-salon pregatit dinainte in zisa gar5. De acolo, vagonul, pazit la fiecare usa si la fiecare fereastra (!) a fost dus in cursul noptii de duminica
spre luni la Jilava, unde ambasadorul Printului fusese gazduit in fort.
Asupra lui nu s-a gasit lucru mare, fi in nici un caz elementele unui
complot... Toata afacerea era o prostie, si ma intrebam in gandul meu,
pentru ce ma adusesera de la Breasta
si am si pus chestiunea. Mi-a
raspuns Ionel: Voiam parerea d-tale. Ai experienta in asemenea chestiuni (dar de unde!); eu vreau judecarea si condamnarea lui Manoilescu,
fiindcd vreau sd se stie cd cu chestiunea asta nu se poate juca nimeni!

www.dacoromanica.ro

162

CONSTANTIN ARGETOIANU

Trebuie un exemplu si un avertisment! i 'Inca un avertisment drastic!


Sunt insa si unii, ca Stelian Popescu, si altii, care sunt impotriva darii
in judecat5... Dumneata de ce *ere esti?" Cred mai intii c5 chestiunea nu e bine pus. inainte de a se $i daca trebuie dat omul in judecata sau nu, ar fi bine s5 stim dacd va fi condamnat sau nu. Caci yeti
conveni ca o achitare ar fi un dezastru? Cine-1 va judeca?"
Ai dreptate, pui bine chestiunea",
a replicat Bratianu
va fi judecat de
Curtea Martia15..."
Cum e compusa?" Nu Siu, trebuie chemat
Paul Angelescu..."
Pe vrernea aceea Manoilescu nu ajunsese inca la o mare notorietate.
Nu semnase 'Inca arbitrajul de la Viena, nu inventase inca corporatismul, nu incheiase inca contractele oricanilor cu Clujul si nu pusese
Inca la cale afacerea cu Dicio-Sin-Martin; nu adusese 'Inca pe Lupeasca
in tara si nu fusese Inca decorat cu Coroana de Spini" (La Couronne
des pines" oh pardon, d'epines!"). Nu operase inca in stil mare si se
multumise cu ciupeli modeste, ce nu ajunseser5 la o mare publicitate.
Se multumise sa dea gata Banca Taraneasca in capul careia-1 asezasem
eu, din greseal, sedus de stralucitele lui acrobatii verbale. Se zice ca
mustele au ochi cu o suta de fatete" si ea' pot forma o suta de imagini
in acelasi timp. Asa trebuie sa fie si creerul lui Manoilescu, cu multiple
fatete pentru fiecare celula sau pentru fiecare centru, si gratie acestei
insusiri
defect sau calitate
la dansul nici o perceptie nu se fixeaz5
ci se scurge intr-un sir de conceptii fara inceput si rara srarsit. Inteligenta lui ar fi putut totusi s5-1 serveasca dac5 ar fi fost pusa numai in
serviciul lacomiei si ambitiei
din nenorocire pentru el, Manoilescu
s-a mai nascut si pripit, si pripeala 1-a dat gata. La fizic ca si la moral
i-a stricat nasul, obrazul, nasul pe care 1-a avut prea mare. Vorba romanului: branz5 bun5 in burduf de caine!
Pan5 sa vie generalul Paul Angelescu, dup care se trimisese, am
incercat s'd calmez pe Brtianu, pe Vintila si pe Duca, cei trei inversunati impotriva lui Manoilescu. Peine perdue", vorba aia. lonel voia o
victimd, ii trebuia una, si regreta numai ca n-avea la indemana pedeapsa cu moartea. In fine a venit si frumosul Pol", mai semet ca intotdeauna, cu capul sus, desi fara cap! Ionel i-a pus chestiunea.
Sunt sigur
de condamnare. Repede. Fara ezitare
garantez cu capul meu (adicd
cu nimic!). Sunt oamenii mei. Redact5m aci sentintal..."
Eu: Desigur draga generale, nu ma indoiesc despre influenta dumitale, dar totusi ar fi bine & te informezi. Iti dai seama de efectul unei achitari?

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

163

Mai bine lipsa..." Bralianu a int5rit vorbele mele: Argetoianu are drep.
tate, domnule general, chestiunea e prea importanta ca s5 neglij5m cel
mai mic am5nunt. Vorbeste maine dimineat5 cu presedintele Curtii
Martiale si poate chiar cu judec5torii, si adu-mi rezultatul pozitiv al investigarilor d-tale..."
Ne-am despktit, si am avut impresia c5 am p5r5sit pe tovarsii mei
de lant mai linistiti: atitudinea mea obiectiv5 si punerea lucrurilor la
punct, pe care incercasem, le mai potolise nervi. Ne-am intrunit din
nou la Bralianu a doua zi la amiaz. Paul Angelescu a venit sA ne spuie
c luase toate contactele" si c5 condamnarea era asigurat. S-au pus
apoi sa discute la cat" s5 condamne pe Manoilescu! Ionel Br5tianu repeta in continuu: Vreau o condamnare sever5, s5 taie pofta altora!" In
fine au c5zut de acord pentru o condamnare la 5 ani, si Angelescu a
plecat s5 dea instructiuni". Rams cu Ionel, cu Vintila si cu Duca, le-am
atras atentia asupra greselii pe care o svarseau. Toat5 afacerea era ridico15, scrisoarea Printului Carol era conceputa in termenii cei mai vagi,
il, n'y avait pas de quoi fouetter un chat"! De ce sa" transforme o scen6
de operet5 intr-una de drama? Descurajarea altora? Samavolniciile si
condamnarile nedrepte sau exagerate nu descurajeaz5 pe nimeni, ci dimpotriv5 biciuiesc initiativele. Opinia public5 va judeca cu severitate o
sentint5 dat5 din ordin, c5ci toate se afl, si se va afla si presiunea facut asupra Curtii Martiale. Rezultatul final va fi exact opus celui urmanit: o intetire a carlismului si o concretizare a ideii reintoarcerii Printului... Fat5 de argumentele mele Duca a inceput sa ezite; Vintil5 ranjea
si t5cea, iar Ionel vdit enervat, n-a vrut ssa aud5 nimic: ii trebuia condamnarea lui Manoilescu si basta! Am plecat si de data asta de la Bratianu cu convingerea a se facea o prostie si ultimele cuvinte au fost:
S5 dea Dumnezeu s5 nu regretati hotararea pe care ati luat-o!"
caci
bineinteles si Duca si Vintil5 au adoptat punctul lui Ionel de vedere.
Evenimentele mi-au dat dreptate. Manoilescu a fost achitat dup5
cum se stie, si a sarit astfel din armonizarea salariilor"1 in politica mare; a devenit vedet si purtator de cuvfint" al carlismului. Prin greseala
lui Br5tianu procesul lui Manoilescu a fost transformat in procesul lui
Carol si pretendentul" a fost achitat si el de un tribunal militar... Afacerea a luat astfel un aspect si mai gray decal il prevazusem. Cand i s-a
adus stirea, Ionel s-a prbusit si era s5 moara o prima data, cu o luna
1 AlcAtuise ca subsecretar de Stat sub Averescu un tablou de armonizare a salariilor.

www.dacoromanica.ro

164

CONSTANTIN ARGETOIANU

inainte de sorocul pe care soarta i-1 fixase... 0 ancheta a stabilit c5 Paul


Angelescu nu vorbise direct cu presedintele Curtii Mar Ole: chemase
pe comandantul Corpului de Armat
ins5rcinase pe el s5 vorbeasc5
cu cine trebuia; comandantul Corpului de Armat5 transmisese la rndul
s5u misiunea efului de Stat Major gi acesta comisarului regal! 4i poate inchipui cineva efectul injonctiunilor unui comisar regal asupra preedintelui (superior in grad) i a intregii Curti! Am asistat la scena dintre Bfatianu i Paul Angelescu, i am crezut un moment c5 se va sfaqi
prin moarte de om! Dup5 ce a iqit generalul, Br5tianu mai lin4tit (isi
scosese focul) mi-a steins m5na i mi-a spus: Ai avut dreptate aka"data am s5 te ascult!"

N-a avut ins5 prilejul, c5ci lucrurile s-au linitit, i dup5 o lun5 1-a
secerat moartea, in plin5 putere. Fiindea un oarecare mister a planat si
continu5 s5 planeze asupra acestui tragic i neateptat sfaqit, al crui
martor am fost, voi povesti aci ce tiu. In ziva de duminic5 20 noiembrie a avut loc inaugurarea unei noi s5li la muzeul Simu. Anastase Simu
era un prost qi un b5d5ran, care la o varsta inaintata nu se tie pentru ce,
s-a pasionat de pictur5 insusindu-si cu greu o spoial5 de cultur5 anistica. Timp de 20 de ani a colectionat opere de maim a treia dac5 nu a
zecea i a deschis un muzeu cam ridicol in mijlocul Bucurqtilor. Acest
Mecenate de mahala era ins5 un membru devotat al Partidului Liberal
si cu prilejul maririi i amenaj5rii muzeului lui, BrAtianu a g5sit de
cuviinta s5-1 decoreze cu Marea Cruce a Coroanei Romniei1. M-a invitat s merg cu dnsul i s5-1 asist in remiterea insemnelor, dup sfqtania localului complectat cu noul adaus. Simu poftise tot Bucurqtiul
si ne-a servit aperitive mai de soi ca porckiile ag5tate pe ziduri sau
cocotate pe zeci de piedestale care incurcau circulatia. De la Simu am
plecat cu Br5tianu pe jos. Hai cu mine pan5 acas5, s5 mai vorbim..."
Se poate ca patima lui Simu pentru arta, atat de tardiva i atat de neprevazuta fata
de pregatirea lui sufleteasca anterioara, sa fl avut un substrat patologic. Caci era fiul
unei eriminale. Mama lui, nascuta Doiciu, maritase o flied tuberculoasa dup un dr.
Steranescu. Aceasta nenorocitfi ramfinand insarcinata, d-na mama Simu a plecat cu
dansa la Corfu, unde a avut loc nasterea. Copilul a murit dupa o tuna otrcivit
iar d-na
Steffinescu cateva saptamani mai tarziu, probabil de boala ei. Autoarea crimei a fost,
dupa cum s-a dovedit d-na Simu, mama, ca sii mosteneasca dansa pe flica-sa! A acuzat
zadarnic pe ginerele sau dr. Stefanescu, dar acesta a putut stabili inocenta sa. D-na Simu s-a sinucis, aruncandu-se de la etajul al 3-lea al hotelului. A murit pe loc... Tragedia s-a savarsit prin anii 1880-1885.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

165

si rn-a luat de brat. Era vesel i p1M de incredere in viitor si s-a pus
s5-mi desfasoare o serie de planuri, care cereau ani lungi de guvernare.
D-tale am s-ti m5rturisesc un secret; nu I-am dest5inuit nici lui Vintil, nici lui Duca... Am intentia s5 nu las puterea din man5 cat timp va

dura minoritatea Regelui. 8i poate si un an sau doi dup5 majoritatea


lui. Il faut le mettre en selle
Hohenzollernii se dezvolt tarziu! Sa'
dea Dumnezeu s5 nu evolueze si 5sta prost ca tat5-s5u!"
au fost ultimele cuvinte pe care le-am auzit din gura lui...
C5tre sear mi-a telefonat Duca, nu mai stiu pentru ce, i inainte s5
inchid5 telefonul mi-a spus ca Beatianu se pusese in pat, cu o grip5 violenta. II I5sasem atat de bine in dimineata aceleiasi zile, incat n-am dat
nici o importanta acestei vesti. 8tiatn pe Br5tianu foarte prpgstios si
fricos de boal5 si mi-am inchipuit c5 era vorba de un guturai sau de o
raceala banal. A doua zi luni, inapoindu-m5 de la Minister, la amiazA,
am trecut prin strada Lase 5r Catargiu si am intrebat pe fidelul fecior
Vasile cum ii mai era boierului. Mai bine, conasule, dar e facit Mu!"
M-am dus acas5 rar grij5. Marti trebuia s avem un Consiliu de Ministri; la orele 8 a fost decomandat si in acelasi timp mi-a telefonat
din nou Duca: 8tii c5 Br5tianu e foarte r5u, e atins de o infectie generalizata..." M7am urcat in automobil, si de-a dreptul in strada Lascar
Catargiu. Am g5sit acolo pe doctorul Danielopol, foarte ingrijorat: E
o infectie streptococic6 generalizat, deocamdata cu localizari acute la
amigdale si la bronse. Ma tern de procese inflamatorii mai &rave..."

Coana Eliza rn-a dus un moment in camera pacientului. I-am strain


mana si i-am urat grabnic5 insanatosire
dansul n-a putut insa s-mi
spuna nici un cuvant: ii interzisesera doctorii s6 vorbeasc5...
Dupa-amiaza si seara, starea bolbavului a fost stationar5. Miercuri
dimineata, and am sosit la Beatianu, am gasit acolo o droaie de lume:
Guvemul intreg si vreo zece medici. Noaptea fusese foarte rea, amigdalele se umflaser enorm si un edem se declarase la glota si la coardele vocale. Forfoteal5 in saloane si in sufragerie ca in ziva constituirii
Ministerului, in 22 iunie, numai c5 de data asta nu se mai intindea asupra oamenilor aripa 16comiei, ci a mortii... Noroc c5 camera lui Ionel
da pe grdin5 si era desp5rtit5 prin doted coridoare de restul casei, asa
Inca zgomotele nu puteau ajunge pan5 la dansul. Doctorul Angelescu
se vaicarea ca o baba' batran5, se tinea cu o man5 de falc6 si tot mormdia: Ne prapadim, ma, ne prapadirn! Dac5 ne las5 si asta, ce ne facern? Ce ne facem, ma, ce ne facem?" Rece si indiferent, Duca circula

www.dacoromanica.ro

166

CONSTANTIN ARGETOIANU

din camera in camera si incuraja lumea: Eu am nadejde; trebuie sa


avem nadejde! Temperamentul lui solid va invinge boala!" La Bratianu, nu mai intrau decat medicii curanti. La un moment, iesind din
camera bolnavului, doctorul Danielopol a trecut pe langa mine si mi-a
susurat la ureche: II est perdu. L'infection s'est generalise. Tous les
organes vitaux sont pris. Il n'y a plus rien a faire..." La orele 11 s-a hoCarat o traheotomie, respiratia naturala devenind aproape imposibila.
S-a cerut doctorului Angelescul s-o fac5 dar felcerul s-a scuzat
si
bine a facut
sub pretext de prea mare emotie, propunand pe seful
sau de clinica Stefan Popescu. Acesta a savarsit operatia la amiaza si
bolnavul s-a simtit usurat: de 24 de ore nu mai introdusese in plamani
cantitatea normala de aer.
De cite ori nu mi s-a spus Ca doctonil Angelescu a omorat pe Bratianu! E o legenda care, cu toate dezmintirile si-a facut drum si multa
lume a Camas convinsa ca incapacitatea profesionala notorie a doctonilui Angelescu a fost fatala lui Ionel Bratianu. Mai intai nu operatia traheotomiei 1-a ucis, ci infectia care a paralizat toate organele vitale si
impotriva careia interventia chirurgicala era neputincioasa
apoi nu
Angelescu 1-a operat ci ,tefan Popescu, i 1-a operat foarte bine. Am
fost de fat&
Infectia a mers progresand toat5 dupa-amiaza de miercuri si toata
noaptea spre joi. Joi in zori, Ionel Bratianu si-a dat ultima suflare cu
toate injectile ce i se facusera din ora in or5. Nu se descoperise Inca actiunea salvatoare a sulfamidelor...
Moartea lui Ionel Bratianu a cazut asupra noastra, a colaboratorilor
s5i, ca un traznet. A fost atat de neasteptata Inc& chiar printre ministri
s-a nascut banuiala unei actiuni criminale. Printre marotele el, Eliza
Bratianu a avut si pe aceea de a invata ruseste si ca sa aiba cu cine vorbi aceasta limba, angajase ca servitori o pereche de refugiati rusi, barbatul si nevasta. Suspiciunea s-a indreptat numaidecat asupra lor; coana Eliza a cerut o ancheta ca sa dovedeasca nevinovatia lor si cu toate
rezultatele negative ale acestei anchete, multi, foarte multi din prietenii
si partizanii Bratienilor au ramas convinsi ca rusii otravisera pe Ionel.

Absurd5 presupunere! Am urmarit boala lui Ionel Bratianu aproape


ceas cu ceas si pot afirma, ca medic ca a suferit si a murit de o infectie
supra-acuta microbiang, foarte probabil streptococica. Se vede ca siste1 Profesor titular al unei clinici chirurgicale, obtinuta prin political

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

167

mul s5u glandular era gray atins: organismul nu s-a putut ap'ara i toxinele au paralizat centrele nervoase provocfind repede moartea. Acesta
este adevarul i tot restul, fantezie.
Am petrecut aproape toat ziva de miercuri in casa lui Br5tianu, din
clipa in care, pe la ora 10 dimineata, medicii au declarat un deznod5mant fatal inevitabil, i pfin5 seara. Am lipsit numai un ceas, la amiaz5,
pentru mas5. Capetele i reactiile suflete0 ale tuturor acestor oameni
care se infipseser5 in casa celui ce urca deja su4u1 cel din urm5, sau
care numai intrau i iqeau, veniti din toate colturile orawlui dup5 qtiri
erau interesante de scrutat. NebAnuindu-se observat, nici unul din
cei de fat5 nu i-au camuflat gandurile i sentimentele i am putut citi
in ele ca intr-o carte deschis5. Desigur, pe toate fetele era intip5rit cea
mai adnc5 jale, erau toti nenorociti qi deprimati, dar n-am auzit o vorb5, care, reinviind o insiwire a muribundului sau evocnd o amintire
dintr-un att de lung qir de ani, s5 sublinieze durerea desp5rtirii. Repetau toti ce nenorocire, ce nenorocire!", dar in mintea fiec5ruia acest
cuvant insemna teama unui sfarit de carier5." Era Partidul Liberal un
formidabil instrument de lupt5, dar luptele sunt grele, cer sacrificii, rezultatele lor nu sunt niciodat5 sigure i oamenii se ob4nuiesc cu izbanzile Meal lupte. Ii p5r5sea acum omul ce se infatipse ca st5pan al destinului, ce-i aducea si-i mentinea la putere far s5 le cear nici un efort.
Ce se va intampla dup5 disparitia lui? Minitrii ii vedeau portofoliile
pierdute, prefectii prefecturile, parlamentarii mandatele, ghgeftarii ghelirurile. Fiecare ii cump5nea situatia i se &idea la el, la ai lui, la greut5tile de a doua zi. La cel ce-0 trgea sufletul dincolo de peretele alb
ce le sta inaintea ochilor, nu se gandea nimeni. E de necrezut c5 in acea
zi n-am v5zut curgand o lacrim5 de prietenie din ochii celor ce tfaiser5
o viat.a al5turi de cel ce se preg5tea s inchid5 pe ai lui pentru totdeauna. Am avut limpede senzatia c5 Ionel Brdtianu nu a avut, personal,
nici un prieten. Doctorul Angelescu, Costinescu, toti S5venii, toti Tancrezii, toti Chirculetii, toti Tata'reqtii, toat haita celor ce ajunseser5 s
se sature pe urmele lui, nu gaseau un cuvant de durere in clipa marii
desp5rtiri preocupati numai de noua conjunctur5 politica pe care neateptata nenorocire o crea. Lucru aproape monstruos: pdri qi fratii lui,
Dinu i Vinti15, mi-au Orut mai atin0 de nenorocirea politic dect de
cea familial. Nici coana Eliza n-a fost ce trebuia s fie, deqi la dinsa
patima politic sau grija unei viitoare situatii nu puteau fi invocate ca
motive de intunecare a cfimpului sentimental. Dar la coana Eliza expli-

www.dacoromanica.ro

168

CONSTANTIN ARGETOIANU

catia era alta. Femeie dintr-o bucata, era intotdeauna dominat de o singur pasiune. Debutase in viat5 cu pasiunea cailor de pur-sfinge; Inv&
tase pe dinafar5 Stud-Boakul englez i pe cel francez i luase de brbat

pe Marghiloman de dragul yearling-ilor". Dezgustat5 de pijamalele


tricolor& 0 de conu Alecu chez qui tout etait faux sauf l'argenterie"
Eliza Stirbei a abandonat caii i s-a aruncat in nationalism (altite si
bibiluri, ou incondeiate, scoarte i ulcele) i de gtul lui Beatianu, pe
care 1-a iubit cu patim5. Tr5darea lui Ione12, dup5 multe alte deceptii,
au indepArtat-o de nationalism, de bibiluri, de ulcele i de familia Bratianu inclusiv sotul ei. La moartea acestuia ea se gsea tocmai in cautarea altei patimi (gradinile i instalatiile rurale nu dedeser5 lucru mare)
pe care trebuia s6 o g5seasc5 in cal-0, m5nuite de Gicu Fotino, i care
trebuia s o duc5 la intemeierea admirabilei Biblioteci Bratianu. In momentul nenorocirii se g5sea ins5 pe muchie: urcase calvarul dar nu coborfise Inca in valea fericirilor. Incapabil sa se prefack coana Eliza
n-a putut sa plang5 pe catafalcul lui Ionel Br5tianu decat iluziile sale
pierdute...
Aceea0 indiferenta general5 pe care o constatasem cu mirare i cu
durere 16'110 patul de suferinta al proasptului meu amic, am gasit-o la
ridicarea corpului din Bucuresti i la inmorm5ntarea de la Florica. La
Bucuresti, toat5 lumea vorbea politica i se intreba clack Brtianu disparut, va veni Carol
iar la Florica, miile de t5rani adu0" chicoteau
si cereau bautura! Nu mai vorbesc de trenul special" care ne-a dus de
la Bucuresti la Florica: au fost chef i glume, la dus ca i la intors! Mi-aduc aminte ea chiar i Duca, care tr5ise de ani de zile din viata lui Bratianu, mi-a spus cateva zile dup5 inmormfintare, el, de obicei at5t de ascuns i de prudent in m5rturisirile sale: Nu pot sa-mi explic un lucru:
imi dau seama prin rationament de tot ce am pierdut prin moartea lui
Ionel Bratianu, dar sentimental vorbind nu am nici o pdrere de rdu; e

monstruos, dar e ayar


E straniu c5 un om atat de simpatic i defennec5tor ca Ionel Bratianu s5 nu fi 15sat un prieten care s5 plang5 pe urmele lui. Si e paradoxal de afirmat, dar este iar50 strictul adev5r, ca cel mai impresionat
din cati erau adunati in jurul sicriului sat' am fost eu, care abia ma aproAlexandru Marghiloman purta pijamale albastre-galbene-rosii, culorile %rii,
ale sale pe campul de curse!
2 Romanul de la Buftea.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1916-1930

169

piasem de dansul! Poate ea' din cauza asta, tocmai... Nu avusesem timpul sa ne ciocnim!
Moartea lui Bratianu a schimbat toata situatia politica in Romania.
Ionel Bratianu ajunsese un fel de dictator ocult, care sub forme constitutionale, avea Ora in mans& Mai ales de cand se inscaunase. Regenta,
toata la discretia lui. Cat ar fi trait el, nici o schimbare de Guvern
si
cu atat mai vartos o schimbare de regim prin reintronarea lui Carol
nu ar fi fost posibila fara voia lui, decat pe cale de revolutie, i o revolutie nu era uor de pus la cale intr-o tara de blegi, cu o armata supusa
qi disciplinat5. Bratianu disparut, situatia se schimba cu totul. Vintila
nu avea nici o autoritate, nici fata de opinia public& nici fata de Regent& i aproape nici fata de partidul sal'. In opozitie, nici un om care s5
inlocuiasca pe Ionel in politica romana i chiar daca ar fi fost unul, nu
ar fi putut lua locul lui, caci se schimbasera imprejurarile. Ionel Bratianu pusese ma= pe toate comenzile aparatului de Stat prin complicitatea Seraiului, i Serai nu mai exista. Regenta, fara autoritate i ea
de0 urcata pe o treapta mai sus prin independenta de mic5ri i de manevra pe care i-o da disparitia celui care o paralizase prin ascendentul
sau
trebuia, ca s5 dureze, s impace capra cu varza, aa incat ridicarea unui singur om prin sprijinul ei, era exclusa. Odata cu Ionel a luat
sffir0t i atotputernicia Partidului Liberal; Partidul National-Taranesc a
putut sa ridice capul i s revendice in fine serios puterea. Atmosfera
politica care se lini0ise dupa lovitura lui Bratianu din iunie a inceput
sa se tulbure din nou.
Un ceas dup5 moartea lui Ionel, Vintila Bratianu a fost numit primministru in locul lui, i prin aceasta desemnare proclamat de fapt i ef
al Partidului Liberal. Formalifatile statutare, fara important& au fost indeplinite ulterior. Dub la inscaunare a lui Vintila a fost facuta fara nici
un entuziastn,flinded nu era altd solutie, caci Duca era tot atat de putin
simpatizat ca i dansul, i nu era nici macar Bratian. 0 suing de liberali
au venit s-rni spuie: Ce pacat ea' nu eti inscris la noi, nurnai d-ta erai
in stare sa iei succesiunea lui Ionel!" Nea0eptata popularitate, care n-a
jucat insa nici un rol in gestul pripit i necugetat pe care 1-am facut
dupa moartea lui Ionel. Vazandu-i pe toti atat de descurajati i de neno-

rociti, atat de convin0 Ca toate luaser sfapit pentru dnii, intr-unul


din primele Consilii de Minitri care au urmat, m-am inscris in Partidul
Liberal...: gestul meu, urmat i de Stelian Popescu i de Mrazec, a inviorat pe cei de fata 0 le-a dat nadejde in viitor, caci cunoscandu-ma

www.dacoromanica.ro

170

CONSTANTIN ARGETOIANU

smecher in politica' si-au inchipuit deciziunea mea intemeiath pe savante socoteli, c5nd ea nu fusese in realitate decfit o prostie de ordin sentimental provocat5 de amintirea c5Iduroasei primiri pe care defunctul Ionel mi-o facuse in sfinul Guvernului s5u.
Inapoiat acas5, in linistea cabinetului meu de lucru rn-am dumerit si

mi-am dat seama c facusem tin pas gresit. Disciplina de partid mi-a
fost totdeauna odioas5; o suportasem ani indelungati in rthdejdea inf5p-

tuirii unui program in care credeam i pentru care luptam cu vlag5.


Toate planurile si n5dejdile mele find n5ruite nu mai aveam ce cuta
intr-un partid si mai ales intr-un partid ridicat impotriva Printului Carol, de la care cu toath dezam5girea mea
si numai de la care
tot
mai puteam astepta ceva. Nu puteam pricepe cum ma luase gura pe dinainte, dar in fine tn5 luase. Nu-mi mai famanea dee& s5 scriu scrisoarea ce mi se ceruse pentru pres, si am scris-o... De a doua zi nu am
mai avut decal o singur preocupare: cum s5 scap din partidul in care
ma inscrisesem!
Moartea lui Ionel nu a adus nici o schimbare in compunerea Guyernului: Vinti15, r5mas ministru de fmante, a fost impins pe scaunul prezidential i athta tot. Cu toate astea era alt Guvern. Vintila era ocupat de
dimineata p5n5 seara la Finante, si chiar daca ar fi avut timp, n-ar fi indr5znit s5 intervie in celelalte Ministere, c5ci desi mate pestrite era un
mare timid. Scena petrecuth cu generalul Paul Angelescu, pe care am
povestit-o e tipic5 i oglindeste raporturile ministrilor cu noul presedinte de Consiliu. Sub Vintil5 a disparut pfirth si umbra de coordonare
ce exista sub Ionel, cu privire la activitatea diferitelor Departamente.
Fiecare ministru a inceput s5 ia initiative, i aceste initiative cernd in
cele mai multe cazuri credite noi, au dat nastere la certuri nesrarsite cu
ministrul de fmante, care, find una i aceeasi persoarth cu presedintele
Consiliului, se repercutau fatal asupra solidarittii intregului Guvern.
Increderea in durata aproape nelimitath a guvernarii pe care Ionel o inspira tuturor, a disp5rut odath cu dnsul, si fiecare titular de portofoliu,
incepand cu Titulescu, dandu-si seama de precaritatea situatiei sale s-a

grabit sa' se preocupe mai mult de a doua zi dec5t de problemele ce


cereau o solutie imediath dar si in acelasi timp luare de faspunderi grele.

Vlag5 rnult nu fusese printre noi nici pe timpul lui Ionel, dar cel
putin se lucra cu plkere I cu n5dejde de mai bine; sub Vintil5 s-a intins ins5 un v51 de plictiseal5 peste toate birourile si indiferenta anonirnatului" a inceput s5 domneascA pretutindeni.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

171

In ziva de 3 decembrie am mai mers o data la Florica pentru parastasul de 9 zile. Plecati de dimineat5 din Bucuresti cu tin tren special,
am asistat la slujba divin5 si dup5 ce ni s-a servit un dejun rece in sala
cea mare de sus din vila batranului Bratianu, ne-am inapoiat cu trenul
nostru in Capital& De data asta s-a renuntat la popor" si in afar de
farnilie si de noi ministri, n-au fost de fat5 deck prieteni si fruntasi ai
partidului
in total vreo 100 de persoane. La dus ca si la intors, trenul
avea infatisarea unui adevgrat club politic, o sucursal5 a celui din Ca lea
Victoriei. Politica, politica si iar politica a fost singurul subiect de con-

versatie al acestor oameni; nici unul din ei nu a pomenit numele lui


Ionel Br5tianu, i cred c5 nici unul din ei nu s-a gandit macar o clip5 la
dansul... Noi, minitri, deschisesem birou fiecare intr-un compartiment
si am primit pe rand solicitatorii. Erau droaie: nici unul din cati putusefa" apuca un loc in tren nu voia s5 scape norocul de a tine, timp de 4 ore,
pe toti ministrii la cheremul lor!
La Florica g515gia i veselia au fost in toiul lor. Era o minunata zi de
toamnk aburelile Argesului se ridicau pana la poalele dealurilor, strpunse ca de sgeti aurii de razele calde ale soarelui care mangaiau arborii desfoiati si pajistele rumenite. Capela find mica, nu p5trunseser5
in ea dee& mernbrii familiei si cativa prieteni mai intimi; restul invitatilor" faceau bursa afark invartea afaceri sau cumpariea sansele" regimului. Probabil c5 cei din capel5 si-au indreptat un moment gandul

spre cei morti


printre cei din afark nici unul. Parc5 Ionel murise
odata cu tatal su: nu-si mai aducea nimeni aminte de el! Le era la toti
foame; abia s-a srarsit slujba si au n5v5lit spre cask atrasi de rnirosul
fripturilor. Sus, am fost martorul unei scene care m-a 16murit si asupra
st5rii sufletesti a celor mai apropiati de cel ce-i parasise atat de tragic
numai cu cateva zile inainte. In sala cea mare cu geamlac se aezase o
masa' de vreo 20 de tacamuri pentru cloncani", restul musafirilor ramnnd sa m5nance in picioare la bufetele ce se desfasurau, incarcate
cu bunat5ti, de-a lungul peretilor. Sabina Cantacuzino rn-a luat de brat
si asezandu-se in capul mesei, rn-a poftit pe scaunul de la dreapta ei.
Abia incepusem s5 ne servim, si ne-am pomenit cu Eliza Br5tianu care
a sculat pe Sabina, cu cuvintele: pardon, e locul meu!"
Sabina sufocat5 s-a sculat (tonul Elizei nu admitea replica) intreband: Dar bine
eu unde s5 stau?"
Unde vrei!"
a fost singurul raspuns al irasci-

bilei vaduve. Apoi care mine: Elle veut prouver que c'est elle la
maitresse ici; mais je la mettrai au pas! Tout que je vivrai c'est moi qui
commanderai ici!" Si i-a dat inainte! Singurul Bratian cumsecade era

www.dacoromanica.ro

172

CONSTANTIN ARGETOIANU

Dinu, cu care se intelegea. Toti cei1aIi, oribili! Mai ales femeile! Pe


Gheorghe, pe fiul lui Ionel (pe care nu-1 desemna decat cu numele de
le Benjamin") nu-1 putea suferi i nici nu voia s5-1 vad5. M-a rugat s5
trec a doua zi pe la dansa s-mi arate testamentul lui Ione! i s5-i dau
un sfat pentru cazul in care acest testament ar fi atacat.
Am aflat astfel c5 Florica nu fusese a lui Ionel, ci proprietatea fratilor s5i Dinu i Vintil. Hotkat s5 nu se insoare (cine e sthpan pe soarta
lui?), pentru ca Florica s5 r5maie in familia Bratianu, Ionel, la moartea
bAtranului luase mosia Ratqti i 15sase Florica fratilor s5i mai mici,
hot5rati ei s5 se insoare i s5 continue dinastia. Cum tinea ins5 foarte
mult la Florica, Ionel a cerut i a obtinut de la Dinu i de la Vintil5 un
drept de uzufruct asupra propriet5tii, pe atunci redus5 la jum5tate din
ce e azi i far5 valeare. 0 vie, care costa mai mult decal raporta. Pasionat de gospod5rie, Ionel a b5gat in Florica tot ce a agonisit, cat a trait,
MI5 s5 se sinchiseasc5 de titlurile de proprietate. A cump5rat p5manturi
jur-imprejur i a indoit intinderea. A refacut vila care azi e de trei ori
mai mare ca pe vremea lui Ion Beatianu cel baran. A construit dependinte cu grajduri monumentale, la care s-au adaugat cu timpul un observator (lui Ionel Bfatianu Ii placea s5 se uite noaptea la stele ca s5-0
uite de cele de pe Oman, o instalatie complect5 pentru electricitate,
sere, garaje, i biserica de lemn adus5 din Albac (Transilvania)! F5r5 s5
mai vorbesc de mausoleul familiei ridicat prin suscriptie public5. Prin
testamentul sau, i pe temeiul imbunafatirilor acute de dansul, Ione!
ruga pe fratii s5i s5 incuviinteze sotiei sale Eliza, cat va tr5i, uzufructul
proprietatii. Pentru nuda proprietate, lucrurile trebuiau s se aranjeze
intre reprezentantii generatiei urmaloare. 0 intelegere verbal5 intre Ionel, Dinu i Vintil5 stabilise ea' Florica, fieful" familiei, trebuia sa treac5 asupra celui mai destoinic dintre copii. Lui Gheorghe, Ionel i-a lasat
mosia 11.5teSi. Eliza Brtianu se temea ca Gheorghe s5 nu atace testamentul sub cuvant c5 o bun5 parte din Florica fusese achizitionata de
parintele sau i nu putea fi inglobata in vechea proprietate...
N-am putut niciodat5 pricepe antipatia, mai mult dee& antipatia,
oroarea pe care Eliza Bfatianu a manifestat-o rar r5gaz impotriva lui
Gheorghe Beatianu. L-a urfit, i a f5cut tot ce a putut ca s5-1 indepkteze
de tafa-s5u, pe care 1-a convins c5 flu-sal era lipsit i de inteligent5 si
de orice caliati morale. A fost ajutat5 in aceast5 actiune *i de Maria
Moruzi (mama lui Gheorghe) care, &Ansa, a facut tot ce a putut ca s5
conving5 pe fiu-s5u, c Ionel era un monstru lipsit de toate insuOrile
.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

173

crestine. MultumitA acestei duble actiuni, Ionel Brtianu aproape nu a


vgzut pe fiu-s5u, panA ce acesta a ajuns la maturitate, si a intrat si el ca
tot romanul in politicA. Cu prilejul atentatului suferit de lonel in 1908,
bgiatul i-a fost adus pentru o scurt5 vizita la patul de suferinta, si 1-a
mai vazut panA la rAzboi Inca o data sau de dou ori. La Iasi, raporturile
nu s-au putut strange, caci Gheorghe a fost mai tot timpul pe front
si
apoi veghea coana Eliza... Tocmai in ultimii ani, inainte de moartea
sa, Ionel si-a chemat fiul, s-a apropiat de dansul si 1-a intrebuintat ca
secretar in lucrarile sale. Coana Eliza a spumegat, a urlat, dar n-a putut
impiedica nimic.
AceastA ur a coanei Elizei s-ar mai fi putut pricepe cat timp a iubit
pe Ionel
afacefe de gelozie si de invidie pentru fructul" alteia si
regrete de neputint din partea ei. Dar dup ce n-a mai iubit pe Ionel?
poate cA in ura ei impotriva lui barbatu-sau (caci a ajuns pang la ura...)
sa fi inglobat si ura impotriva copilului
Ura este insA o rea sfatuitoare. Coana Eliza s-a alarmat degeaba, si
Gheorghe BrAtianu, care de altmiteri e cel mai pasnic si mai cumsecade
om din lume, n-a atacat testamentul.
Dar s-a dezgustat ea, repede de Florica, unde prea mirosea a Bratianu", i s-a instalat la CumpAtul, intr-o vita' a SocietAtii forestiere Arif,
mai sus de Cheile Argesului, pe o poianA de toatA frumusetea, la poalele Negoiului. Am fost odatA s-i fac vizitA, in noua ei instalatie. Nu era
nici un drum ca s ajungi pana la dansa; trebuie s 1ai automobilul sau
trAsura la CApAtaneni si sA iei trenul Decauville al SocietAtii care te
urca intr-un ceas pang la Cumpatul, linia trecand cheile prin albia raului. Era foarte frumos, dar cam izolat. Coana Eliza s-a plictisit dup
cfitiva ani de pustietate si s-a mutat la Balcic, unde i-a cladit o vita
confortabila pe malul MArii. N-a avut insa noroc nici cu Balcicul, i 1-au
luat bulgarii.
La Florica, unde nu mai mergea decal rar, a pAstrat dreptul de a locui in cask dar a restituit fratilor BrAtianu ferma, cateva luni dui:A ce
mostenise uzufructul lui Ionel. Practic Dinu a trecut-o Ministerului de
Domenii, cu chirie, si Ministerul a instalat acolo o statiune de reproducere, pentru diferitele animale domestice.
Omul face o prostie intr-o clipa, si o regreta o viat5. Dup inscrierea
mea in Partidul Liberal, nu mi-am mai venit in fire. Rezistasem cat trAise Ionel Brtianu cu care tot mai puteam avea nAdejde sA ajung la ceva, i rn-am aruncat in bratele lui Vintil cu care nu ma intelegeam deloc! Drama la desfasurarea cAreia asistasem trebuie sA mA fi tulburat

www.dacoromanica.ro

174

CONSTANTIN ARGETOIANU

adnc pentru ca sentimentalul sa fi covarsit in asa masura rationalul si


sa ma fi impins la un gest, pentru mine fara nici un rost, si pe care 1-am
platit scump in anii urmatori.
Plictisit, am luat un concediu si am plecat pe la 20 decembrie la Viena, unde parintii mei petreceau iarna, ca sa fie mai langa fiica-mea instalata acolo cu muma-sa. Cele 20 de zile pe care le-am petrecut la Viena mi-au mai vanturat ideile si mi-au inlesnit regasirea echilibrului meu
sufletesc, adanc tulburat. Ele mi-au ramas adanc intiparite in minte
caci au fost cele din urma pe care le-am trait cu tata-meu care a incetat
din viata, brusc, in ziva de 2 rnartie urmator. S-a stins la varsta de 89 de
ani, fara nici o suferinta, printr-o oprire a inimii. Am fost atat de strans
legat de parintii mei incat pierderea unuia dintr-insii mi-a fost o lovitur mai grea decat pot sa-si inchipuiasca cei care n-au cunoscut puterea
unor asemenea legaturi...
Am sosit la Viena 01 intentia de a ma tine in afara de orice indeletnicire politica si de a teal aceste cateva zile de ragaz in sarrul familiei, la
hotel Krantz, fara sa vad pe nimeni. Ministrul nostru la Viena, prietenul
meu Charles Mitilineu, rn-a anuntat insa fara & ma intrebe la Seipel,
primul ministru al Austriei, si ca sa nu incurc lucrurile printr-un refuz,
rn-am executat. Monsiniorul Seipel rn-a primit in cabinetul sari de lucru, la Reichsrat
desi Parlamentul era in vacanta. Intalnisem pe Seipel la Bucuresti (unde venise sa ne multumeasc pentru ajutorul dat
copiilor austriaci, pe timpul foametei, indata dup razboi) si luasem
dar nu schimbasern cu
masa impreuna la Legatia din strada Wilson
dnsul cleat cateva vorbe. De data asta conversatia noastra a durat o
ora si jumatate. Catolic intransigent, seful Partidului National-Crestin
(intemeiat de Lueger) ducea o viata de ascet si traia intr-o celula din
conventul Dominicanilor
dar fasonul lui nu era catusi de putin al
unui inspirat sau al unui fanatic manat in actiunea sa de mana Domnului. Seipel se infatisa oamenilor sub aspectul unui prelat jovial care nu
se ferea de cuvintele truculente
ca un preot la curent cu toata miscarea politica europeana si caruia ii placea mai mult sa zgandare afacerile lumesti decal sa se incurce cu cele ceresti. Clarvazator si practic isi
da seama de precaritatea Statului austriac si nu avea nici o incredere in
viitorul lui. Prevedea ca mai devreme sau mai tarziu se va pune pentru
tara lui chestiunea alipirii de Germania. In Austria
spunea dnsul
stint multi, mai ales la orase, care doresc o unire a tuturor celor ce
vorbesc nemteste intr-un mare Reich. Dar cei de la tara si din munti nu

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

175

vor s aud5 de prusieni. Austria e Austria si nu e Germania. Unirea nu


se va face niciodatd din initiativa Austriei, oricead gadgie ar face unii,

dar Austria nu va fi in stare sd reziste unei initiative germane. Din


acest punct de vedere intrirea elementului catolic, in Austria, este de
cea mai mare important5, cdci poate cd Berlinul, care are destul de furc5 cu catolicii din Reich, va ezita s5 sporeasc5 puterea lor prin anexiunea noastr5... Eu nu pierd din vedere pericolul indepartat, dar ma ocup

pentru moment mai mult cu problemele economice: inainte de toate


trebuie s5 dau de mancare poporului meu si s-i dau posibilitatea s5
tr5iasc5. Sunt foarte recunosctor pentru priceperea pe care am g5sit-o
la Guvemul dvs., si sper ea' raporturile dintre Austria si Romania vor
deveni din ce in ce mai prietenesti si mai stranse."
Seipel mi-a vorbit lung si de unguri. Nu-i putea suferi. Protesta impotriva reputatiei facute oamenilor de Stat maghiari, care in realitate nu
vgd mai departe decal lungul nasului lor. Ei nu Vad
a continuat
monsiniorul
c5 ungurii si romanii constituie o singur mask si sin-

gura ne-slav5, in mijlocul slavilor. Panslavisniul e marele pericol ce


amenintd Europa Centrald. Intr-o bun6 zi cehii, slovacii, sarbii, croatii
si bulgarii vor voi s-si dea mana si s5 formeze impreun5 cu o Rusie
regenerat5 si chiar cu Polonia un singur si imens Stat slay... Nu-si dau
seama ungurii c5 in acel moment certurile lor cu romanii vor apare nu
numai ca ridicole, dar chiar ca fatale? Dar du-te si explic5 la Budapesta
asemenea lucruri!"
Dupg cum se vede, balranul prelat avea vederi profetice. Cele privitoare la Ora lui s-au implinit s5 ne fereasca Dumnezeu de implinirea
celor privitoare la Ora noastr!
Mitilineu m-a silit s fac o vizit si ministrului agriculturii, colegului meu"
1-am ascultat si nu mi-a p5rut r5u! Am gsit intr-un palat
de pe vremea Mariei Terezia cu saloane poleite, instalat la un birou en
bois de rose", un t5r5noi tirolez, in camas5 alba t5iat5 de bretele verzi,

cu pantaloni de piele scurti, cu genunchii goi si cu bocanci tintuiti!


Dintr-o barb6 deasa si blond iesea o pip de portelan si din aceasta
fum ca dintr-o cadelnital Tipul
i-am uitat numele
mi-a strans mana de mi-a rupt-o (aproape), mi-a oferit o halb5 de bere si a inceput s5-mi
vorbeasc5 echt Steyrisch" despre vite, despre blegar si despre produc-

tia la hectar
intrebandu-m cum sfam cu cresctoria in Romania...
Mi-am adus aminte de ministrii Majest5tii Sale Apostolice, si am petrecut cateva minute pl5cute... Biata Austrie Imperial, in ce hal de
umilire ajunsese!

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL VII-LEA

Activitatea mea la Ministerul Agriculturii Procesul Budaki i Alexandru Otulescu Reactia lui Vintila
o

Cfiteva zile dup Boboteaz5 am psar5sit Viena', i inapoiat la Bucurqti mi-am reluat jUgul. Mai mult decfit oricand, rn-am inchis in Ministerul meu i am eautat cat am putut, dei eram acum inscris in partid, sa
r5man ministru tehnie. Intrat fa'fa mare chemare de suflet in Ministerul
Agriculturii, am g5sit acolo att de facut i o r5spundere atdt de variatk
Inc& rn-am inh5mat aproape cu patim5 la realizarea cdtor mai multe
puncte din vastul program pe care mi-1 trasasem.
Predecesorul meu Garoflid, cu toat competenta lui profesional
cu toata strduinta lui spre mai bine, promulgase la inceputul lunii mai
o lege dezastruoask intitulat5 Legea pentru Organizarea Ministerului
Agriculturii i Domeniilor", dar care in realitate dezorganiza Ministerul. Prin aceasta lege se crea un Consiliu Superior al Agriculturii, in
atributiunile ca'ruia se treceau toate cele rezervate prin legile anterioare
Ministrului. Ministrul, dei avea el singur rspuntlerea constitutionalk
nu.mai era cleat un simplu executant al hotararilor luate de Consiliu.
Legea mai calca i alt principiu constitutionWanume pe acela al anuifatii bugetului, prev5zasnd dispozitii permanente referitoare la intrebuintarea unei prti din excedentele anuale. Garoflid era un excelent teoretician, dar total lipsit de simt practic. Legea lui inlocuia de fapt ministrul
printr-un soviet neresponsabil fata" de Parlament sau de eful Statului.
Indat ce am luat posesie de postul meu am redactat un proiect de lege
1 Unde trebuia sa mai fac o tragic5 aparitie la inceputul lui martie pentru a ridica
corpul neinsufletit al scumpului meu

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

177

pentru abrogarea legii din 5 mai 1927 qi repunerea in vigoare a legilor


anterioare de organizare. Proiectul meu de lege a fost primul proiect supus Parlamentului intrunit in iulie.
Odata cu aceast5 lege, prin care mi-am rec5p5tat autoritatea i initiativa, mi-am fixat pe hartie urmatorul program, care m-a calauzit tot
timpul cat am stat in fruntea Departamentului, i din care am realizat ce
am putut:

I. Lege urgentd
0 lege scurta, clara i precisa, prin care sa se declare reforma agrard terminatd, fixindu-se data de 1 iulie 1928 pentru suprimarea jurisdictiilor exceptionale in materie de contestatii privitoare la expropriere
(Comisii de Ocol, Comisii judetene, Comitet Agrar). De la acea data
inainte contestatiile relative la exproprierile agrare sa treaca in competenta jurisdictiei ordinare (tribunale, Curti de Apel, Curte de Casatie).
Jurisdictia exceptionala sa continue insa, pana la o data ce se va fixa, sa
judece contestatiilor privitoare la islazuri i la paduri.
II. Legi organice
1) Lege pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii i Domeniilor.
2) Lege pentru incurajarea agriculturii (standardizarea cerealelor
asociatiile pentru cultura parantului
asigurarea mutuala a vitelor).
3) Revizuirea legii.Camerelor de Agricultura (largirea atributiunilor
schimbarea
Camerelor in vederea descentralizarii administrative
.

modului kr de alegere).
III. Legi promulgate de aplicat
1) infiintarea Institutului de Cercetari Agricole.
2) Infiintarea Statiunilor i posturilor agricole.
IV. Legiuiri complimentare
1) Revizuirea Codului Silvio.
2) Reorganizarea Casei Padurilor.
3) Organizarea Pescariilor Statului i modificarea legii Pescariilor.
4) Organizarea Creditului Agricol i al Caselor de Credit1.
I De acestea nu m-am ocupat deloc, deoarece am convenit cu Vintilfi ch. reorganizarea Creditului Agricol nu putea fi luat in considerare decfit dup realizarea stabifiziiru monetare.

www.dacoromanica.ro

178

CONSTANTIN ARGETOIANU

5) Reorganizarea Casei Rurale sau infiintarea unui Institut similar.


6) Infiintarea parcurilor nationale.
7) infiintarea Muzeului Agricol (cu subsectiile silvic, agricol, sericicol5, zootehnick piscicol5 si vfinAtoreasc5).
8) infiintarea si organizarea de targuri de vite stabile pentru export
si pentru consumul intern.
9) infiintarea unei expozitii anuale agricole i zootehnice (cu un
targ de mostre ca anex5 la Brasov intre 15 august si 8 septembrie).
10) Organizarea inv5t5mantului agricol elementar in scolile primare rurale (in 1eg5tur5 cu Ministerul Instructiei Pub lice).
11) Reorganizarea inv5t5mantului Agricol Superior in sensul unei
indrum5ri mai practice.
12) Suprimarea Comunit5tilor de averi in Transilvania si in Banat.

V. Scopuri generale ci speciale de urIndrit


1) indiguirea terenurilor inundabile.
2) Cur5tirea si amenajarea bMtilor de pescuit.
3) Imp5durirea rapelor i terenurilor necultivabile, la munte si in regiunile de deal
a nisipurilor la camp.
4) Infiintarea statiunilor comunale de reproduc5tori (arm5sari, tauri,
vieri) in Vechiul Regat si in Basarabia, dup5 pilda celor functionand in
Ardeal.
5) Refacerea Arcului de Triumf.
6) Prepararea Congresului International de Agricultur5, hotArat s
se tin5 in Romania in anul 1929."

E la mintea omului c5 n-am putut realiza intr-un an si dou5 luni


toate punctele acestui vast program. Am rezolvat unele din problemele
puse i pe celelalte, toate, le-am impins spre solutie, dup6 mijloacele ce

mi-au stat la dispozitie. Unele din ele n-au fost rezolvate nici pada'
ast5zi1, ba mai mult, au fost chiar nesocotite de urmasii mei, in dauna
economiei noastre nationale.
Voi ar5ta foarte pe scurt ce am putut realiza din planurile mele, la
Ministerul de Agricultufa. Cer iertare viitorilor mei cititori
dac5 se
vor g5si
pentru ariditatea paginilor ce urmeaz, dar inteleg ca aceste
Amintiri" s5 fie si, oarecum, o justificare a activit5tii mele politice. Se
va vedea c5 n-am fost cel mai prost ministru al agriculturii, ceea ce nu
Septembrie 1943.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

1 79

a impiedicat pe fondatorii Academiei de Agricultur5 s numeasc5 printre membrii noii institutii pe toll fostii ininiytri ai agriculmrii afard de
mine. Au numit in schimb pe di. Stelian Popescu care nu stie s5 deosebeasc graul de secark nici stanga de dreapta. N-am tinut niciodath la
onorurile academice. Socotesc Ca Academiile sunt menite numai sh dea
vazh intelectuala celor care sunt lipsiti de inteligenth. C5 se strecoar
cateodat prin ei si oameni de talent, e tocmai ca s5 dea luciu celor lipsiti de el. N-am avut din fericire nevoie, de-a lungul carierii mele, de
certificate de inteligenth. Dar omiterea mea la crearea Academiei de
Agricultura, e o modarlanie pe care agricultorii n-ar fi trebuit sh o svarseasca, fie si numai din sentiment de recunostinta c5 i-am scapat de
faliment prin conversiunea datoriilor lor...
Mi-a fost cu neputinth sa realizez primul punct al programului meu,
adic5 s duc la bun sfarsit toate operatiunile de aplicare a reforrnei agrare si sa readuc toate contestatiile patrimoniale la thgasul lor normal, la
prOcedura juridic5 ordinara, suprimand jurisdictiile exceptionale. Am
intalnit in calea mea interesele politice" pe care Guvernul de partid din
care raceam parte nu voia sa le jigneasca, interese asupra earora nu aveam

nici o inraurire. Si rn-am mai izbit si de inertia Comitetului Agrar, ale


carui lucr5ri mi-a fost cu neputirith s5 le accelerez. Comitetul era cornpus din magistrati inalti" dar lacomi, putin dispusi s5 se despart5 de
diurnele grase pe care le incasau peste leafa bor. Ils faisaient durer le
plaisir"
i Comitetul Agrar n-a sfarsit prin a-si incheia lucrarile decat sub succesorii mei. Totusi masurile pe care le-am luat au confribuit
in mare parte la lichidarea rnai accelerath a contestatiilor ce ramasesera
de judecat si la inchiderea dosarelor.
Prin scrierile i cuvanthrile mele pusesem in lumina' greseala de neiertat savarsita cu reforma agrara, tratat5 si rezolvata nu ca o problern5
economicA ci ca una exclusiv social5 si mai ales politica. C5 problerna
avea si o latur social si politica, nu incapea indoialh
dar substratul
ei era esentialmente economic, si neglijandu-se economicul s-a cornpromis si socialul si politicul. Mai arhtasem Ca singura posibilitate de a
lecui raul thcut, era adaptarea culturii mari la proprietatea micd prin
asociatie i ridicarea randamentului solului, dach nu la nivelul celui din
t5rile vecine, cel putin la un volum si la o calitate apropiate. Dorinta
mea ar fi fost sa ma inham numaidecat la realizarea asociatiilor sau obstilor de cultur5, dar dup5 matur5 chibzuial5 rn-am hotarat sa" aman aceas-

www.dacoromanica.ro

18 0

CONSTANTIN ARGETOIANU

t nou i mare reform pentru dou motive: ini lipsea concursul Guvernului i preg5tirea terenului pe care trebuia sA cl5desc.
Prost indrumat5, c5zut5 pe mina escrocilor i profitorilor
experienta obtilor in ateptarea improprietririlor individuale prescrise de
reforma agrark l5sase amintirile cele mai rele la sate
i nu inc5pea
nici o indoial c5 msuri care ar fi reamintit fie i numai cu numele o
stare de lucruri odioas, n-ar fi fost primite fr opunere de masele rurale atat de incoNtiente de propriile lor interese. Guvernul Bralianu,
at:it sub Ionel cat i sub Vintil5, nu se sitntea ins6 destul de popular ca
sa infrunte boborul" i era hot5r5t inainte de toate s inl5ture greut5tile din calea sa. Duca la Interne, impreun5 cu colaboratorii si Marescu i Franasovici, trnia in teroarea miFarilor carliste i national-0-

rniste i nu inc5pea indoiala c5 in cazul unei nemultumiri a paturii


t5raneti, fie i neintemeiata, opozitia ar fi f5cut ce i-ar fi stat in putinta
ca s5 invenineze lucrurile. Ionel Bralianu, pe care am incercat s-1 conving mai intdi, mi s-a ar5tat ezitant: Ai dreptate
spunea el
asta
este solutia (asociatiile). Dar s5 mai atept5m putin. SA la's5m Regenta
sa se inscAuneze bine i sa"-i capete autoritatea pe care azi n-o are...
Nu cred c5 ar fi bine s5 intram de pe acum in conflict cu protii. Protii

sunt proti dar sunt multi... Si mai sunt i qmecherii care stau la pand5..." Dup5 ce a murit Ionel, n-am avut mai mult noroc cu Vintil: nu
se simtea nici el destul de tare ca s5 ia taurul de coarne!
F5r6 concursul Guvernului, nu puteam intra in lupta. In lupt5 cu satele i in conflict cu Guvernul, era prea mult pentru un singur om! Cu
atat mai mult cu cat nimic nu era pregatit pentm aplicarea unui plan
rational de cultura
nici din punct de vedere tehnic, nici din punct de
vedere administrativ. Am socotit mai chibzuit sd Incep cu pregdtirea
terenului i sa." las pentru mai tarziu organizarea ot*ilor de munc5,
dac5 cumva voi avea vreme sa o savfiresc
iar de nu, rmnea in
grija succesorilor mei.
Am inceput prin a-mi crea aparatul de control necesar, i pentru
aceasta am vrut s' utili2ez Camerele de Agricultura, perfect inutile in
forma ce li se dedese. Le-am reorganizat, am schimbat modul lor de recrutare i le-am dat pe man5, in fiecare judet, indrumarea agricola i
controlul muncii cfimpului. Camerele Agricole au devenit astfel organele exterioare ale Ministerului Agriculturii, qi singurele olf;ane. Ideia
mea a fost sabotat5 dup mine de taraniti, i chiar mai tarziu de prietenul meu Ionescu-Siseti, care trebuia sa ma trkleze i pe chestiunea

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

181

asociatiilor agricole. Abia sub regimul dictatorial al lui Antonescu s-a


ajuns la o aplicare integrala a proiectului meu, si rezultatele au fost foarte bune.
Reorganizarea Camerelor de Agricultufa si a serviciilor exterioare
ale Ministerului au constituit cadnil in care am incercat sa p5sesc mai
departe. Infiintarea obstilor trebuia sa" g5seasc5 la indemn mijloacele
pentru selectionarea si sporirea productiei. Pentru aceasta, standardizarea cerealelor i inlesnirea desfacerii lor prin creare de silozuri si de
statiuni de clasare si de export era indispensabil. Pe de o parte; pe de
alta, si tot atit de indispensabil era crearea unor laboratoare de seminte selectionate si aclunatizate, precum si a unor centre de crescaorie
menite s5 imbunkkeasc5 rasele animalelor si s inmulteasca num5rul
lor. Legea standardizkii, reorganizarea fermelor, hergheliilor si tamaslficurilor Statului, precum si ci earea unui mare numk de statiuni de
mont5
au r5spuns la aceste necesit54i.
Legea standardizkii mi-a cerut munch inult5. Am avut ins5 concursul intregului Guvern si in special al lui Vintila Brkianu, si am ajuns sa
depun un excelent proiect de lege pe biroul Camerei, prin februarie
1928. Legea s-a votat, dar n-a fost aplicat5 niciodati, desi toat5 lumea
era de acord asupra necesitkii standardizkii sau claskii cerealelor
desi nu era tar5 exportatoare care s5 nu fi supus exportul s5u de cereale

claskii... Opozitia combkuse unele din dispozitiunile legii, dar nimeni nu se ridicase impotriva principiului. Totusi, veniti la putere, national-tarnistii au inIaturat pur i simplu legea mea, Mfg sA pun5 ins5
alta in loc. Atfit de mari erau patimile politice, incat legile i infaptuirile cele mai utile tkii se inlkurau numai fiindcA erau opera adversarului
detestat! Cu aceste metode am ajuns pah5 in fundul pr5pastiei!
Odat5 cu legea standardizarii, rn-am ocupat si cu problema constructiei silozurilor. Cu reprezentantii Cilor Ferate si ai Directiei Porturilor, cu oamenii mei de la Minister si cu Tancred Constantihescu pe
care mi 1-a aruncat in spinare Vintil5, am lucrat luni intregi ca s5 stabilim tipurile silozurilor si reteaua lor. Am adus i un specialist de peste
granit5, pe olandezul van Konyenburg, cunoscut in toate ribe prin

lucrkile pe care le svarsise. Chestiunea silozurilor a t5r5ganit, din


cauza lipsei de fonduri i n-a ajuns la un inceput de realizare deck sub
Regele Carol al II-lea.
Paralel cu organizarea standardizkii si a silozurilor, am dat o mare
impor1ant5, in vederea viitoarelor asocikii de munc5, la rfinduirea si

www.dacoromanica.ro

1 8/

CONSTANTIN ARGETOIANU

dezvoltarea institutiilor ce trebuiau s5 inlesneasc5 transformarea regimului de cultur5 a p5m5ntului. Pentru reorganizarea formelor am g5sit colaboratori competenti i devotati in subsecretarul meu de Stat, G. Cip-

ianu si in directorul Fermelor, Cdruntu

iar pentru tot ce privea

cresc5toria un adevArat apostol in Ionescu-Bralla, directorul general al


Serviciului zootehnic.
G. Ionescu-Br5ila tr5ia numai pentru meseria lui, in care a muncit
p5n5 s-a imbolnvit si a trebuit s5 se retrag5 la pensie, cativa ani dup5
trecerea mea prin Ministerul Agriculturii. Cnd a plecat, a putut ins5 s5
se uite inapoi cu mfindrie: l5sa in urma lui o opera bine inchegat5. Desi
nu neglijase nici o ramur5 a zootehniei (a unnarit pan5 si crearea unui
tip uniform de g5ini prin sate)1, adevarata patim5 a vietii lui au fost caii
si hergheliile. Printr-un control permanent, printr-o emulatie pe care a
cu toate greueatile pe
stiut s5 o creeze in personalul &au, a izbutit
care demagogia unor ministri indiferenti i le puneau in cale
s creeze stabilimente model, care nu lasau nimic de dorit. Cred c nici in
Anglia nu erau herghelii mai bine tinute ca ale Ministenilui nostru de
Agricultura. Mi-aduc aminte de adfinca impresie f5cut5 de herghelia de
la Slobozia (Ialomita) asupra lui lonel Br5tianu, un mare pasionat si el
ale crescatoriei. M5 poftise s merg cu dansul la herghelia Ministerului
de Razboi din Jeg5lia (l5.ng5 Ciulnita)2, unde reproduc5torii de pursnge i iepele de jum5tate snge, erau intretinuti cu cheltuial5 mare.
Desi Ministerul de R5zboi cheltuia bani cu lopata, desi avea la dispozitia sa tot aparatul ost5sesc cu disciplina lui
am fost dezagreabil surprins de tinuta grajdurilor si manejelor de la Jeg5lia care purtau toate
pecetea incuriei romnesti. Dup5 terminarea vizitei, am propus lui Br5tianu s facem un mic ocol la inapoiere i s vizit5m i Slobozia. N-am
avut nici vreme s5 previn de sosirea noastr. Herghelia ni s-a inntisat
totusi intr-o stare impecabil5; localurile erau adev5rate saloane, caii
I Ca A starpeasca corciturile i s sporeasca productia oualor, al caror export luase
un mare avant.
2 Ministerul de Razboi avea in seama lui cresterea pur-sangelui englez si a juma-

tatelui de sange in cele 116 herghelii de la Jegalia, Cis lau (in judetul Buzau) si
Comisani (in judetul Dambovita). Cresterea jumatatelui de sange si a tipurilor speciale:
Nonius Ghidran, Lipitan, etc. era in seama exclusiva a Ministerului de Domenii, in hergheliile sale de la Slobozia (Ialomita), Rusewlui (Braila), Radauti (Bucovina), Sambata (ROI-as), Parta (Timis-Torontal), Bontida (Somes) i [indescifrabil in manuscris]
(Neamt). Herghelii la care am adaugat eu una la Mangalia, pentru pur-sangele arab.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

1 83

strluceau de cur5tenie
verde*, flori si veselie pretutindeni in locul
blegarului si murdriilor intalnite peste tot locul la Jeglia. Lui Bra-

tianu nu-i venea s cread ochilor: Iti spun sincer c n-am stiut ca
exist5 in Romania asa ceva"
imi spunea dansul
am putea invita
aci pe cel mai pretentios lord cresc5tor de cai din Anglia!" Slobozia nu
era o exceptie; toate hergheliile Ministerului de Domenii erau tinute la
fel, si unele
ca cea din Sambta
mai erau si g5zduite in cldiri de
toat frumusetea arhitectural, de pe vremea Mariei Terezia. Imi mai
reamintesc o impresie asem5natoare cu a lui Br5tianu la Slobozia, produsa asupra Principesei Elena, a surorii sale Principesa Ir Ma si a fratelui
lor Principe le Paul, de herghelia de la R5d6uti
unde le-am oferit un
dejun. Principesele, pasionate de cai si de calarie, mi-au declarat Ca vAzuser5 multe cresc5torii in stfainAtate, dar c5 nici una nu se putea coinpara cu Radautii! Ce ar fi zis dac ar fi v5zut Parta, cea mai nou5 sl
mai sistematic5 din hergheliile noastre, infiintata dup5 rAzboi dup5 toate regulile artei...
Pkat c aceasta scoala de energie creat5 de Ionescu-Bfaila a r5mas
nefolosit de tinerele generatii ale timpului; co1ile noastre ar fi trebuit
s5 fie plimbate prin asemenea locuri fara pereche in tara romaneasca,
sfmtite prin munca, prin devotamentul si prin priceperea unor oameni
cum n-am gasit in nici o aka' meserie. Putini au cunoscut la noi aceasta
minune datorit staruintei unui singur om, pild de fanatic5 inc5p5tanare. Nici chiar ministrii care rn-au precedat i rn-au urmat nu si-au
luat osteneala s viziteze hergheliile noastre, afar de Alecu Constantinescu, care s-a dus o data la Sambata, dar in loc s5 se ocupe de cai si de
cresterea br, s-a ocupat de gazetari, infiintand un cAmin de vilegiatufa
pentru dansii, intr-una din anexele hergheliei.
De la mine, Ionescu-Braila a primit un concurs neconditionat. Am
restituit hergheliilor pmnturile (destul de intinse) ce le fuseser5 date
pentru cultura furajelor, la aplicarea reformei agrare, terenuri pe care
Garoflid
incapabil sa reziste lcomiei agronomilor
le luase si le
dase Directiei fermelor. Am solicitat si am obtinut credite importante
pentru importul reproducatorilor de rasa pur5 din strainatatel
iar in
ce priveste hergheliile am implinit o veche lacuna a crescatoriei noastre, infiintand o statiune de reproducere la Mangalia, exclusiv rezervat5
pur-sartgelui arab si populand-o cu cele mai frumoase exemplare de
' Nu nurnai pentru cai, dar i pentru toate spetele de animale domestice.

www.dacoromanica.ro

184

CONSTANTIN ARGETOIANU

iepe si de arm5sari adusi din Egipt si din Siria. Pentru a da o binemeritat5 recompens5 personalului hergheliilor, am redactat un proiect de
lege prin care am creat, dup5 modelul francez, un Corp al hergheliilor", separat de Corpul medicilor veterinari, Corp de e1it5 in care nu se
intr deck prin examen, Corp care da membrilor s5i anumite avantaje
printre care si un insernnat spor de leaa Nu cred ca proiectul meu s fi
devenit lege dup5 mine, c5ci din nenorocire eu n-am avut fagazul s5-1
tree prin Parlament.

M-am intins cam mult asupra hergheliilor, pentru Amintiri" consacrate aproape exclusiv politicii, dar am vrut s5 stie m5car putinii care

vor citi aceste randuri, c6 in Romania anarhiei dintre cele dou5 r5zboaie
si a demagogiei ruin5toare
s-a putut face ceva bine i complect. Neat c a fost mai mult in folosul animalelor deck in al oamenilor, i c5 Ionescu-Br5ila a fost un simplu veterinar in loc s6 fie un
prim-ministru!
Hergheliile nu se incadrau in planurile reformei mele finale dee&
foarte indirect. Dac5 am dat, in ce le priveste concursul meu lui Ionescu-Bralla, a fost mai ales dintr-un sentiment de recunostinta si de admiratie pentru opera indeplinit5. Pentru planurile mele, mult mai important5 era crearea de centre comunale cat de dese pentru imbun5t5tirea
raselor tuturor animalelor domestice. Si pe acest teren am gasit in Ionescu-Bfaila un admirabil pionier.
Dorinta noastr ar fi fost s cream in fiecare comun5 o statie zootehnick in care pe lang5 reproductorii de rasa, pe lang5 un depozit de
seruri impotriva epizootiilor s5 functioneze si un rudimentar serviciu
veterinar cu posibilifati de analize elementare. Pentru instalarea unor
asemenea statiuni ne lipseau oamenii si paralele. Ne-am mrginit prin
urmare sa" extindem si in Vechiul Regat si in Basarabia sistemul grajdurilor coinunale, care au dat rezultate atat de bune peste Carpati, mai
ales in regiunile locuite de sasi si de svabi. Un prim credit de 100 milioane lei, urmat de dou5 altele, ne-au permis s5 cumparam tauri, vieri si
berbeci de ras6 si s ne punem la lucru. Pe lang5 o serie de grajduri comunale, s-au mai creat pe unde s-a putut statiuni de monta, incredintandu-se arm5sarii Statului proprietarilor care au binevoit s5-si ia sarcina s-i intretie si s-i pun5 la dispozitia cresctorilor in conditiunile
fixate de Minister.
Pentru a incuraja ameliorarea raselor, am adus din Anglia, din Franta si din Germania tot felul de animale tinere si de rasele cele mai vari-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

1 85

purcei, miei, g5ini, rate, ga.ste


si am distribuit perechi din ele
cresc5torilor celor mai cunoscuti, in diferitele regiuni ale Orli. Desi
mijloacele ne-au lipsit pentru o importatiune in stil mare, desi multe
din aceste animale au pierit din lips de alimentare, totusi, amestecul
de sfinge pe care 1-am provocat astfel a dat rezultate minunate. Dac5
succesorii mei ar fi urmat pilda data de mine, in cateva decenii s-ar fi
schimbat aspectul raselor noastre domestice in folosul productiei si
bog5tiei romnesti. Una din incerearile noastre cele mai reusite a fost
introducerea cailor hutuli in p5rtile muntoase ale judetelor Arge si
Muscel. Hutulii sunt un neam de oameni deosebit, prin moravurile si
indeletnicirile lor, de poporul din Bucovina in mijlocul caruia tr5iesc

ate

formand totusi band5 aparte, in padurile muntoase din judetele Rad 5uti
si Storojinet. Izolati, cantonati in padurile lor, hutulii si-au pastrat intacte traditiile lor seculare si rasele animalelor lor domestice, adaptate
nevoilor cu care au sa se lupte. in special o ras5 de cai mici, cu p5rul
lung, cu picioare de fier obisnuite s5 se catere pe toate crestele, sa coboare toate povarnisurile inckcati aproape peste puterile lor ateasese atentia lui Ionescu-Bralla si a mea. Am socotit ca incrucisarea acestei rase cu caii nostri de munte putea da rezultate interesante si am avut
mai tarziu plkerea s constat ca nu ne inselasem.
Tot cu gandul la cultura mare fra de care nici un progres agricol nu
era posibil in Romanial, am dat o atentiune special5 asa-ziselor ferme
ale Statului, indrumandu-le pe o cale nou5. Fermele Statului nu fuse-

ser5 create, si nu functionau intr-un scop economic determinat. Ele


continuau rdmdyitele mayiilor Statului, in patrimoniul caruia intraser
prin secularizarea mosiilor manastiresti. Socotite de la 1864 si pada' la
1889 ca simple bunuri producaloare de venit, cea mai mare parte din
ele
aproape toate fuseser5 arendate partizanilor si clientilor politici pe care succesivele noastre Guverne voiau sa-i procopseasc5. Tarziu
prin anii '80, s-au creat dou5 ferme model, la Studina in Romanati si la
Laza in Vaslui, la care sa fac5 practic5 absolventii colii noastre de la
' Regimul comunist a realizat in Rusia prin kolhozuri" si sovhozuri" (kolhozul"
e exploatarea in comun a proprietatilor particulare, sovhozul" a proprietatilor Statului) reforma urmaritli de mine sub forma unor asociatii benevole menite s atragd pe
cultivatori prin ademeniri de ordin fiscal si de ordin tehnic. Rezultatele obtinute prin
kolhozuri i sovhozuri au uimit pe toti cei care au putut sa le constate
sclavia in care
sunt mentinuti cultivatorii neflind legala de sistemul de exploatare in obste ci de regimul politic impus tuturor breslelor, in Republicile Sovietice.

www.dacoromanica.ro

186

CONSTANTIN ARGETOIANU

Herstrau. Dup a doua improprietarire (a lui Carp), savarit din disponibilitatile Statului, mosiile care au mai ramas au inceput sa fie exploatate in regie i au luat numele de ferme", pentru satisfacerea curentelor democratice i demagogice cu care denumirile de domenii" si
de rnoii" se impacau greu. Nurnele se schimbase dar destinatia i exploatarea bunurilor nu. Fermele Statului erau and am venit eu in fruntea Ministerului de Agriculturk moii ca toate moiile, ceva mai bine
i mai rational exploatate, dar fdrd nici un scop economic sau social.
Mici incercari, datorite initiativelor bunelor vointi in subordine, de a
veni in ajutorul agricultorilor prin procurki de seminte mai selectionate sau de animale necorcite, nu dedesera deck slabe rezultate. Daca nu
meritul, a fost cel putin straduinta mea s schimb aceasta stare de lucruri i s fac din fermele Statului jaloanele unor noi sisteme de cultuk
prin pilda lor
i pepiniere de seminte i de vite selectionate pentru
exploatarile in comun proiectate. Din nefericire cei care infaptuiser
reforma agrara nu avusesera acest scop in vedere; cea mai mare parte a
moOlor Statului au fost trecute la masa irnpropriethririi i putinele ferme care au mai ramas au fost pastrate pe baza de criterii arbitrare, fara
sa se ocupe nirneni de distribuirea lor pe tot intinsul tarii. In unele judete, Statul a pastrat cate 2-3 ferme, in altele deice. A trebuit & le folosesc aa cum le-am gasit, dar cel putin am avut satisfactia sa le dau
indrumarea pe care succesorii mei, dei nu urmareau aceleai scopuri
ca mine, au respectat-o
f5r5 mare folos insk caci reforma pe care
aceste statiuni tehnice" erau chemate s o sprijine, 4i mai Weapta i
azi inthptuirea.
Dinu Ckuntu, agronom inteligent i cu mare experienth m-a ajutat
mult in reorganizarea fermelor noastre. Prima mare schimbare a fost in
indrumarea generala a exploatarilor: de unde pana la mine principala
preocupare a Ministerului a fost sporirea veniturilor i reducerea cheltuielilor
de la mine inainte aceasth preocupare de ordin bugetar n-a
mai jucat nici un rol. Lozinca dath a fost: producerea de seminte selectionate in cantithti cat mai mari, intensificarea crescatoriilor, campuri de
experiente pretutindeni pentru cereale i produse, introducere i incercare de maini
de la aparatele cele mai complicate parth la cele mai
simple. Trebuie s recunosc c atat Ionel cat i Vintila Bfatianu, agricultori pasionati amandoi i convin0 de importanta dezvoltarii productiei noastre (de0 nu erau partizanii straduintelor mele de transformare
a culturii mici in cultura mare)
mi-au dat tot concursul pentru inzes-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

187

trarea si transformarea fermelor Statului, neprecupetindu-mi creditele.


Am creat la B5neasa o statiune pentru examinarea si incercarea masinikr, pus5 sub controlul Institutului de Cercet5ri" (condus de profesorul
G. Ionescu-Sisesti), i indat5 ce o masin5 nou5 s-a adeverit folositoare,
am introdus-o in exploatarea curent5 a fermelor, care au fost astfel inzestrate aproape toate cu utilajul ce le lipsea. Ca o prefat5 la programul
meu final, am cump5rat chiar zece masini mari pentru cufatitul semintelor (rn-au costat c5te 600 000 lei una, pret enorm pentru acea vreme!)
si le-am plimbat din sat in sat, punfindu-le pe gratis la dispozitia agricultorilor. Se b5tea lumea s5 ajung5 la ele, cki scoteau o s6m5nta curats, bob si bob! De ce le vor fi scos din uz succesorii mei? Probabil
numai fiindc5 le introdusesem eu in tar, si nu ei cki pang si la vanturatul graului s-a varat politica in scumpa noastr Romnie!
Odat5 cu reorganizarea fermelor, cu dezvoltarea hergheliilor si centrelor de cresc5torie, cu crearea de grajduri comunale si de centre de
reproductie, cu importarea de reproducatori de ras5 si de masini perfectionate
rn-am stikuit s ridic Corpul agronomilor, s-1 scot din lancezeala lui si din obiceiurile rele la care se dedese. In acest scop am desavarsit crearea Corpului tehnic de ingineri agricoli", dup5 modelul
Corpului tehnic al inginerilor de poduri i sosele
iar pe de alt parte
arn trimis in judecat5, dup5 o scrupuloas5 anchet5, pe cei dovediti vinovati de hotie. Dand agronomilor titrati posibilitatea s inainteze in grad
independent de functia ce ocupau, am pus un z5gaz tendintei lor de a se
ingr5m5di in administratia central, in vederea inaintarilor, si i-am impins spre functiile serviciilor exterioare, g5site la venirea mea in fruntea Ministerului pe mainile incapabililor si necinstitilor.
Cu sanctiunile a mers mai greu. Nenorocitele noastre moravuri administrative erau at5t de intarite in rAu, Inc& am intalnit in incercarea
mea de epurare, o adev5rata opozitie tocmai din partea cui ma asteptam
la cel mai pretios concurs
din partea Justitiei! Din 149 agronomi
trimisi in fata Parchetului
toti, fie prinsi cu acte doveditoare a matrapaskicurilor lor, fie cu meirturisiri scrise pi subscrise de culpabiliJustitia romaneasca n-a retinut nici unul, si nu ani putut obrine
tate
nici o condamnare. Multi din acesti pungasi, crora avusesem grija sa"
le iau dernisiile inainte de a-i da in judecat5, au fost repusi in slujbe de
succesorii mei, si am avut plkerea s5 intalnesc pe unii din ei, zece ani
mai tarziu, in posturi inalte de incredere! Sub regimul de purificare"
al Maresalului Antonescu, unul din acesti prevaricatori, un adevarat

www.dacoromanica.ro

188

CONSTANTIN ARGETOIANU

bandit, a fost numit director al Agriculturii in Gubernia Basarabiei! E


drept ca Maresalul 1-a destituit dup ce a aflat antecedentele lui. Dar ca
a putut ajunge, c5 a putut fi recomandat Conduc5torului Statului de c6tre oamenii s5i de incredere, e totusi lucru simptomatic pentru mentalitatea poporului roman.
imi reamintesc un caz tipic, printre atdtea altele. Consilierul agricol
din Timis-Toronta1, un domn I.
poseda un dosar atat de inc5rcat,
incfit ministrul justitiei (Stelian Popescu) a dat ordin s fie arestat Ia
Constanta, unde-si petrecea vacantele, si sa fie dus la Timisoara cu
catusele la rn5ini, desi eu nu cerusem deca deschiderea unei instructii
judec5toresti. Ei bine, acest domn I. a fost achitat de orice vina, desi acte
autentice dovedeau hotiile lui. A fost destul s5 angajeze ca avocat pe
nepotul primului presedinte al Curtii de Apel din Timisoara, Martha',
ca s5 fie declarat 45 de biserica! Mult vreme, dup5 ce am parasit Ministerul Domeniilor, agronomii rn-au socotit drept un persecutor al lor,
si gratie Magistraturii noastre rn-am ales eu cu reputatia de calomniator, iar pungasii au devenit victimele raut5tii mele!
linv5tamantul agricol nu m-a preocupat mai putin ca ramurile de
aplicare practic5 ale Departamentului caruia ma consacrasem. inv5t5mantul de ordin general, ca si cel de ordin special. In ce priveste pe cel
dint5i n-am putut, cu toate silintele mele, s obtin ceva din cauza lipsei
de bunavointa, de bun simt si de inteligenta a colegului meu de la Instructie, doctorul Angelescu, cel care a nenorocit tam cu zecile de Scoli
Normale ridicate de rosu i cu miile de proletari intelectuali cu diplorne
de invat5tori dar 151-5 posturi bugetare. Prin scrierile si cuvint5rile mele
sustinusem transformarea inv5t5mntului primar rural in invat5mant
agricol. Nu puteam pricepe necesitatea de a instrui pe fiii plugarilor romani, viitori plugari ei insisi, despre geografia tarilor Europei, despre
istorie, despre gramatica si alte bazaconii, inainte de-a le deslusi elementele indispensabile pentru exercitiul rational al meseriei lor
si
am sustinut in consecint transformarea tuturor scolilor primare de la
sate in scoli elementare de agricultur5. Venind in capul Ministerului de
Agricultur5, am luat imediat contact cu Ministerul Instructiei in acest
scop, si spre marea mea bucurie am gasit o desavarsit5 aprobare a ideilor mele. Desigur ai dreptate, asta e formula!"
erau cuvintele cu
Martha a trecut drept un magistrat integru, si Regele Carol al II-lea 1-a nurnit mai
tarziu, dup ce a iesit la pensie, Rezident Regal!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

189

care m5 intampina domnul doftor de fiecare data. Din nenorocire ins6


cuvinte au r5mas, i cat a tinut Guvernul, n-am putut scoate de la Angelescu nimic mai mult. In n5dejdea unei reforme a inv5t5mantului primar, am neglijat colile elementare de agriculturk dependinte de Departamentul meu i menite s5 fie inglobate in invAtamantul general
dup5 reformarea lui. E ciudat ea' o idee atfit de simpl5 ci aprobatd de
toatd lumea, n-a putut fi realizat. E Inca o dovad5 de p5cgtoia regimului politic care a dus tam la prbuOre. Succesorii mei i ai lui Angelescu au inverzit" putin programele colilor primare, adAugand slabe
elemente de cunotinte agricole disciplinelor teoretice, care continua s5
tfimpeasc5 degeaba mintilor celor meniti s manuiasea sapa iar nu silogismele. Dar adev5rata reform, aa cum am cerut-o eu, nu s-a ssavarOt
nici pan5 in anul 1943, in care scriu aceste randuri.
Dac5 pentru motivele afatate, nu am ajuns la nimic pe t5ramul invaam avut satisfactia unor rezultate mai precise pe
t5mantu1ui general
faramul inv545mantului de specialitate, mai ales pe acela al colilor superioare. Am cAutat i am reuit s5 p6strez autonomia celor dou5 coli
de la Herastr 5u i de la Cluj pe care Angelescu s-a str5duit
impotriva mea
s5 le treac5 la Ministerul s5u i s5 le inglobeze ca Faculfati
in UniversitStile respective. Am rezistat i am putut opri o asemenea
transformare prin care zisele coli, tradand caracterul lor de scoli practice menite s5 scoat5 agronomi cultivatori pe p5mant, iar nu profesori,
urmau s devirid institute teoretice de cercetdri. Din nenorocire, cei
care m-au urmat la Minister n-au tiut s5 reziste ca mine 15comiei detin5torilor de catedre de la acele coli, oameni cumsecade dealtminteri,
dar roi de ambitia de a deveni i ei profesori universitari", i colile
de plugari de la Her5steau i de la Cluj au devenit sub pomposul nume
de Faculfati de Agricultura" pepiniere de laboranti inutili, thr nici o
leg5tur5 cu glia i postulanti nenorociti de functii i de gheliruri...
Ca sa dovedesc c5 Ministerul Agriculturii putea da colilor sale superioare tot prestigiul i tot utilajul necesar, mai bine chiar decal ar fi
putut s5 o fac5 Ministerul Instructiei, am f5cut pentru cele dou5 centre
de la Bucurqti i de la Cluj, sacrificii disproportionate cu mijloacele
mele bugetare, dar am avut satisfactia s realizez ceva, mai mult poate
cleat toti predecesorii i succesorii mei, cat a fost partea fiecaruia. La
Scoala de la Her5steau am des5varit constructia unui pavilion pentru
invtamant, am inceput ridicarea altor dou5, am refacut vechea coala
i am pus in functiune pavilioanele rezervate dormitoarelor, salilor de

www.dacoromanica.ro

190

CONSTANTIN ARGETOIANU

meditaCie si de recreatie, precum i gospod5rii scolii. Cele mai multe din


aceste pavilioane fuseser5 incepute i abandonate din lips6 de credite.
Pentru a da o mai mare dezvoltare laturii practice a invalmantului Scolii, am organizat ferma de la 135neasa, inzestrand-o cu toate masin5rii1e
necesare i cu c15diri1e in care s5 le ad5posteasc5. Credite speciale au
fost acordate i colii Superioare de Agricultur5 din Cluj, care a fost
astfel pus5 la in5lCimea misiunii sale. I-am acordat si folosinta unei ferme a Statului, pentru formarea practic6 a elevilor.

F5r5 a mai vorbi de tot ce am f5cut pentru dezvoltarea celorlalte


scoli de specialitate (coala de Horticultur i Pomicultur5, coala de
Sericicu1tur5, coala de Silvicultur5 de la Br5nesti etc.), voi incheia
acest succint bilant al activitatii mele de ministru in ramura invkmantului agricol, printr-o ultim5 infaptuire, cu care ma mandresc. Am inceput si am ridicat de rosu Institutul de Cercet5ri Agricole, maretul
palat cldit al5turi de coala de la Herastrau si care constituie si azi o
fal5 a Capita lei. Am gasit legea de organizare a Institutului pus5 in vigoare: o elaborase profesorul G. Ionescu-Sisesti i o promulgase Garoflid
lipsea ins5 Institutul. Planurile si devizele fuseser5 alcatuite, dar
nu se putuse incepe constructia fiindc5 Ministerul nu poseda prima lescaie din cele 30-40 de milioane lei necesare. Creditele speciale cerute
Ministerului de Finante fuseser5 refuzate in mai multe randuri, i cele
cateva laboratoare create au trebuit s5 fie adapostite ca vai de ele in vechiul local al colii. FaC5 de un ultim refuz al Ministerului de Finance,
am avut curajul s calc legea contabilitii Statului, s adun de la diferite capitole bugetare o sum5 de 2 milioane si s5 incep construccia. Lui
Sisesti, speriat c5 vom fi siliti s5 ne oprim la fundaCii, i-am spus: N-ai
nici o grij5; odata lucrarea inceput5, nici un ministru de final* nu va
indrazni s5 o lase nesfarsit5. Ai s5 vezi: Vintila ne va injura, dar ne va da
parale!..." i asa a fost: Vintil5 care ne refuzase 3 milioane inainte de
inceperea lucrhrilor, ne-a dat 10 dup! in 1929 a inceput criza; daca n-as
fi luat-o in gat s5 incep construccia in 1927 f5r5 credite, e probabil c5 ea
n-ar fi fost ridicat5 pan5 azi i agricultura romaneasc5 ar fi fost lipsit
de una din cele mai importante si folositoare institutii din cate avem.
Din lips5 de mijloace n-am putut s5 fac cat as fi vrut i cat ar fi trebuit pentru Pesc5rii. L5sand la o parte pe cele particulare, cu totul rudimentare, am ghsit pe ale Statului intr-o stare de complecta dezorganizare. Metodele de exploatare, tehnica, amenajarea apelor, nu facuser5
nici un progres in ultimele decenii. i peste toate, numai abuzuri i ho-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

191

tie. Una din marile bog5tii ale tarii se irosea, iar cel mai pretios aliment
al populatiei nu ajungea pe pietele de desfacere decat in cantilati insuficiente i pe un pret foarte scump. Pqtele importat din Germania, de
la Stetin, ne era oferit pe un pret inferior celui fixat1 pentru petele din
baltile i de la gurile Dun5rii!
Am schimbat Consiliul de Directie al Administratiei Autonome a
Pesc5riilor, am pus in fruntea lui pe Dinu Bratianu, ca s5-i dau o mai
mare autoritate, am reformat intreaga administratie cur5tind-o de hotii
binecunoscuti care trageau spuza pe turta lor, am creat o coal5 special5 la Giurgiu pentru recrutarea personalului tehnic, i am pus la ambitie pe Daia, directorul general, om foarte priceput in meserie, dar care sub influentele politice ce-1 copleeau, se cam lasase in dorul lenii.
Aceste simple i necostisitoare masuri, au indoit imediat incasdrile
Statului, desi pretul pestelui a fost scdzut pe piatd. Ca sa le realizez, am
ajuns insa la conflict cu colegul meu doftorul Lupu, ministrul muncii.
Principalele hotii se faceau in manipularea petelui din baltile Statului,
sub mantaua Cooperatiei. Pestele era cumparat pe preturi de nimic qi
vandut foarte scump de cativa Fnecheri care constituisera la Galati, la
Braila, la Tulcea, la Valcov etc. cooperative alcatuite din cativa derbedei p1tii cu ziva. Dovada iregularit5tii functionarii lor fiind facuta, qi
nerespectarea contractelor cu Statul fiind constatat5, am reziliat toate
aceste contracte i am dispus noi licitatii controlate i acolo unde nu se
vor putea g5si contractanti cinstiti, desfacerea in regie. Fotii beneficiari au pus ceva bani la bataie, au provocat scandal i au venit sa ma reclame lui Lupu ca pe un atentator la principiile *i la legile Cooperatiei,
temelia oricarei democratii. Demagogia lui Lupu s-a deteptat i zanatecul a inceput sa fulgere impotriva mea. Am incercat s-i explic situatia dar a fost in zadar. Gasise un motiv s5 faca galagie i nu voia sa-1
scape. Conflictul a fost adus in fata Consiliului de Minitri (era sub Vinti15), unde am venit fiecare cu dosarele noastTe. Ale lui Lupu erau ridicole; pentru fiecare reclamatie am putut arata dovezile ca In dosul ei se
ascundea o potlogarie. Lupu era demagog, dar relativ cinstit i leal;
fata de dovezile mele a renuntat la apararea protejatilor sai, i ne-am
impacat.
Reformele i asanarile administrative nu reprezentau insa decal o
mica parte din problemele ce trebuiau rezolvate pentru wzarea Pesca1

$i rational fixat fat de cheltuielile de pescuire si de transport!

www.dacoromanica.ro

192

CONSTANTIN ARGETOIANU

riilor noastre pe un plan denm de bogtia lor. S-ar fi cerut lucrari mari
hidraulice pentru amenajarea lacurilor qi aerisirea lor, c5ci aproape jum5tate din ele, mai ales in Delta, deveniser5 sterile din cauza podmolirii canalurilor i imposibilitatii de improsp5tare a apei; trebuiau instalatii moderne de pescuit i trebuiau fabrici pentru pregtirea qi skarea
petelui, in centrele mari de pescuire. Trebuiau in fine statiuni ichtiologice pentru selectionarea qi inmultirea rational5 a domnilor peti. Toate
acestea necesitau ins6 investitii de milioane, de zeci i sute de milioane, qi noi eram cu degetul in gur. Micile disponibilit5ti pe care le-am
avut, le-am intrebuintat pentru cumparri de instrumente, pentru achizitia catorva ambarcatiuni rapide destinate politiei pescuitului, qi pentru perfectionarea mijloacelor de transport. Am chemat un mare specialist din Germania, un dr. Schmidt care mi-a facut un plan sistematie
de modernizare i de rationalizare a exploatarilor noastre pescamti.
Timpurile au fost insA prea vitregi
i in tot cazul timpul meu a fost
prea scurt
ca s5 pot realiza i numai o particic5 din planurile lui
Schmidt, qi planurile au r5mas planuri...
Prea putin lume cunoWe domeniul nostru pescaresc, qi mai ales
coltul de rai de la gurile Dunarii. De la malurile lacului Raze 1m i pan5
la bratul Chiliei se intinde singuegatea apelor qi a trestiilor tulburata
numai de zborul psarilor i de plescAitul lor cand coboar pe oglinda
undelor. Sfatuiesc pe cine vrea s5 patrunda in tainele acestei impartii a
facerii i a celor mai neateptate priveliqti i jocuri de lumina sa" porneasc5 de la Jurilovca cu barca qi s5 strbat lacul Raze lm, canalul Ferdinand qi apoi Delta prin marele M (pe bratul Sulina al Dunarii) pan5 la
Valcov. Timp de dou5 zile nu va intalni fat5 de om, dac5 nu se va abate
pe la cele dou5trei cherhanale, cabane de scanduri cucutate pe piloti
solizi menite s serveasc de vremelnice adposturi catorva pescari lipoveni, t5cuti qi smeriti.
impar5tia apelor qi a ticerii incepe de la Jurilovca, ce apare ca o
ultim5 aezare a oamenilor la marginea pgmantului locuit. in fat5, departe, se profileaza limba de nisip ce desparte lacul de mare qi prin care
sunt spate portile" pentru prinderea chefalului
iar mai la dreapta
se ghicesc urmele cet5tii care a fost o data Istria. Indata ce barca se indeparteaz5 de mal apar pasarile, la inceput izolate, apoi in stoluri
iar
dup5 ce a p5tnins prin infunatura de miaza-noapte a Razelmului in
canalul Ferdinand, incepe incantarea. Marea de stufuri se intinde la infmit, cat cuprinde omul cu ochii
mare liniqtied qi incropita, dar cite-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

193

odat5 agitat5 i &Ansa prin adierea vantului, care, dup5 cum sufl5 mai
tare sau mai domol impinge unele dup5 altele valurile inflorite cu freamaul lor. Discretul fasdit al foilor taioase nu tulbur ins6 tAcerea si li-

n4tea general si-i tine numai isonul. In zbor pe deasupra stufurilor,


sau strecurandu-se printre rAd5cini pe ap5, sute si mii de pasari, cocori,

berze, gdste, lebede, pelicani, flamingi, egrete, pesearusi si mai ales


rate (numai din acestea sunt vreo 80 de spete) misun5 pretutindeni.
Dup5 cateva ceasuri de navigatie, monotonia priveIitii
monotonie
care nu oboseste in* si nu e deloc plicticoas5 d5 cAl5torului impresia c s-a indepartat cu mii de kilometri de locurile pe care le-a p5r5sit,
ca e departe, departe de tot de oameni si de civilizatia lor, cA a paruns
intr-o lume nou6 'Inca nec5lcat5. Infinitul este o notiune cu totul subiectiv5, dup5 cum se stie, si nic5ieri nu mi-a aparut &AI de concret5 ca pe
r5zoarele ce strbat stufisurile Deltei noastre, mica in felul ei nu numai
in Europa, dar in lumea intreag5. Pe mare, pe intinderile pustii ale desertului notiunea infinitului este abstracta si oarecum vr5jmas5; in Delta% ea este nu numai concret5, dar si bland5 i sufleteste imp5ciuitoare:
eternitatea ne apare sub o fat mai familiara si mai ademenitoare.

Inceata inaintare prin serpuitele canale ce duc din ghiol in ghiol,


intre bratele DunArii, deschide in continuu noi infatisari ale aceleiasi
privelisti. Cu coboratul soarelui, spre asfmtit, incep si jocurile de lumina'

in abureala apelor, o alt minune. Pe m5sur5 ce forfoteala zbur5toarelor se linisteste, se desteapt viata nemiscAtoarelor mfingdiate si animate printr-o ultim5 imbratisare a razelor solare gata s5 se sting5. Apusul soarelui e prologul altui spectacol
cci Delta trebuie vizitat5 pe
vreme de lun6 plin5. 0 noapte cald5 de kink in Delta, in clocotisul lent
al apelor si in pacea absolutd ce domneste deasupra lor
thscoleste
pan5 si in mintea celui mai insensibil om comorile inconstientului si le
impleteste cu amintirile trecutului i cu ndejdile viitorului.
0 vizita in DeltA e astfel in acelasi timp sedativ5 pentru nervi i &tatoare de energie. E pacat c5 acest izvor de intArire sufleteasc5 nu e
folosit decit de prea putini, c5ci nu e accesibil decat celor ce pot dispune de mijloace oficiale de penetratie. Pe de alta parte este evident c5
o alterare a atmosferei si ambiantei locale prin asezari stabile de turburtori ai st5rilor actuale, ar rpi acestei binecuvintate regiuni tot farmecul ei i toat5 puterea ei de sugestie. M-am gandit la organizarea de
excursii periodice care s5 respecte rostul lucrurilor, la instalarea unui
hotel flotant (un vapor) fie pe bratul Sf. Gheorghe, fie pe bratul Sulina,

www.dacoromanica.ro

194

CONSTANTIN ARGETOIANU

fie pe amandou5
dar n-am avut vreme, cat am stat in fruntea Ministerului de Agricu1tur5 s5 realizez acest plan, cum n-am vreme s5 realizez atatea altele.
Am avut un program prea greu de indeplinit pentru durata ministerialului rneu. Am inceput multe, dar n-am putut svar5i decat putine.
De dou imi pare ru: c n-am putut obtine concursul necesar pentru
plantarea rapelor 5i dealurilor sterpe
5i c5 n-am putut d5rama Arcul
de Triumf!
Cine nu-5i aduce aminte de oribila infati5are a Arcului de Triumf ridicat dup5 planurile lui Petre Antonescu, arhitectul roman cel mai lipsit
de talent dup6 Mincu, pentru intrarea triurnfal a trupelor romane in
Bucure5ti, in 1918. Ridicat la repezeal5 in paiant, Arcul a fost con-

solidat" in anii urmtori, ca monument nepieritor al onoarei noastre


militare 5i al dezonoarei noastre artistice. F5cand parte din patrirnoniul
Statului, Arcul se gasea sub st5panirea Ministerului de Domenii. indat5
ce am venit in fruntea acestui Departament, am incercat s5 m5 pun de
acord cu cine trebuia ca s5-1 &Aram 5i s5 construiesc altul ca lumea in
locul s5u. Am intalnit ins5 opozitia darz5 a lui Ionel Br5tianu 5i a Reginei Maria, amandoi lipsiti de gust in materie de arhitectur5, 5i care pe

deasupra tineau la mentinerea monumentului consacrat de Istorie"!


V5zand ea' nu era nimic de facut pe c5ile normale, am hot:alit s5 recurg
pe c5ile anormale, ca sa scap Bucure5tiul de porearia ce-1 necinstea.
Am hot5rat anume s-i pun dinamit5 intr-o noapte i s5-1 fac s5 sea in
aer. Pregatirea atentatului a cerut ins5 cateva complicilati; nu 5tiu care
din colaboratorii mei m-a tr5dat, Petre Antonescu s-a agitat, 5i intr-o
bun5 dimineat5 Ione! Br5tianu tn-a intampinat cu un suras 5i cu cuvintele: Nu te superi dac iti iau Arcul? Stir, e un monument special, nu
intr in categoria celorlalte bunuri, e mai la locul lui la Pre5identia Consiliului deck la Ministerul de Domenii... Am 5i semnat un Jurnal, prin
care am trecut Arcul la Pre5identie..."
Am priceput am ripostat eu
dar eu am pierdut posibilitavrei s5-1 scapi!" A las, de data asta
tea de a-mi executa planul, c5ci Bfatianu a pus o gard5 de zi 5i de noapalta
te s5 p5zeasc5 Oroarea. Antonescu cldise casa lui Br5tianu
nenorocire
i r5msese de atunci prieten cu atotputernicul prim-ministru. Pus in curent cu intentiile mele, s-a dus sa plang5 in sfinul lui Bratianu, i acesta i-a salvat opera. A trebuit 55 vin5 Regele Carol al II-lea,
care din fericire a f5cut i lucruri bune
a ridicat in locul vechiului
Arc un altul, care mai merge. Cel putin nu e stramb 5i nu mai seam5n5

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

195

cu pagodele asiatice. L-a cladit tot Antonescu, dar a trebuit sd inghitd


planul care i-a fost dat.
Neplaceri
dar nu de ordin artistic am avut 9 i cu Palatul Regal.
corpul din fundul pietii
arsese in priPartea mai nou5 a Palatului
rnavara anului 1927, si 135115 s ajung eu la Domenii se si facuse planul
noii cladiri. 11 alcatuise Nenciulescu, directorul Serviciului arhitecturii
din Minister, sub directivele Reginei Maria, care-si bap nasciorul unde

putea. Regina a pretins o fatada in stil Adams" si a procurat lui Nenciulescu o serie de stampe din combinatia carora a iesit constructia actuala. La inceput n-a fost vorba de o reinnoire totala a Palatului, ci nu-

mai de refacerea partii distruse de incendiu, asa cum era, cam cu


aceeasi distributie interioara si cu aceleasi racordari cu Palatul Vechi si
cu Coipul de gar& Singura concesie, acordata Reginei, fusese schimbarea fatadei. Refacerea totald a Palatului n-a fost hotardta dee& sub Regele Carol al II-lea, cand s-a trecut de la regimul de economii si chibzuite cheltuieli la regimul de risipa al banului public. Asa se explica ca
constructia inceputa in 1927 pe vechile temelii a fost lasata pe nivelul
existent al cladirilor o mare greseala estetica, o recunosc. 0 inaltare
a temeliilor noii constructii ar fi cerut insa darmarea aripilor pentru
ridicarea generala a nivelului intregii cladiri
o cheltuial la care nu
se gandea nimeni.
Am avut o serie de sedinte, cind cu Regenta, cand cu Regina, cand
cu toti impreuna. Nenciulescu, un excelent baiat, 13511351a, si timid din
fire nu indraznea s contrazica pe Regina care batea din picior, i schimba de fiecare data planurile. Nici Regenta nu indraznea s infrunte capriciile irascibilei Dame: Printul Nicolae, singurul care ar fi putut sa lupte, era totdeauna foarte ocupat sa prinda muste si nu urmarea discutiile,
caci nu-1 interesau; popa i grefierul, neobisnuiti Inca cu comandamentul nu indrazneau s contrazica pe Majestatea Sa. Am lamas astfel singur sa apar proiectele lui Nenciulescu i visteria Statului. M-am executat, dar cu pretul multor scene penibile.
Sub ministeriatul meu, constructia a fost dusa pada' la acoperis, fara
alte incidente dee& cele provocate de interventiile nesabuite ale Reginei. 0 ultima neplacere imi era insa rezervata 12 ani mai tarziu. Comisia de ancheta instituit in 1940 pentru cercetarea cheltuielilor nejustificate facute sub Domnia Regelui Carol al II-lea, rn-a citat ca sa ma
intrebe pentru ce dedesem executarea lucrarilor lui Emil Prager, pe un

pret mai ridicat cleat cel cerut de un alt antreprenor, Petrazzoli, la o

www.dacoromanica.ro

196

CONSTANTIN ARGETOIANU

licitatie anterioara, pe care o anulasem. Dqi in 1927 nu puteam prevede neruOnatele inscenri pe care un regim de incontienti ni le rezervau
in 1940 i in anii urmatori
excesul meu de corectitudine i de
precautiune la incheierea contractului cu Prager, mi-a pennis s ies cu
fata curata i din aceasta incercare. Intr-adevar, avusese loc o licitatie, la
care preturile cele mai avantajoase fusesera cerute de numitul Petrazzoli, i licitatia fusese aprobata pe numele lui. Dupa licitatie, Nenciulescu mi-a adresat insa un raport prin care se constata Ca preturile cerute de Petrazzoli, atat pentru material cat i pentru mana de lucru, erau
cu mult inferioare preturilor de pe plata, i & in plus zisul Petrazzoli
era falit. Nenciulescu conchidea ca in asemenea conditii lucrarile nu
puteau fi executate cleat prost i cu material prost i cum era vorba
de mari *ran in beton armat, soliditatea constructiei putea fi periclitata. In consecinta, Directia arhitecturii imi cerea anularea primei licilain i tinerea unei a doua de la care Petrazzoli ar fi exclus ca falit. Dei
era dreptul meu sa aprob pur i simplu concluziile raportului Directiunii mele, am avut fericita inspiratie sa constitui o comisie compusa din
rectorul Scolii de Arhitectura, Petre Antonescu, din arhitectul ef al
Comisiunii Monumentelor Istorice, Ghica-Dudqti i din directorul general al Serviciului arhitecturii Statului, Nenciulescu
i sa-i cer avizul. Aceasta comisie, dupa ce a lucrat o luna de zile, mi-a dat in scris
avizul sail, conform cu concluziile raportului Nenciulescu. Pe baza acestui referat am anulat prima licitatie, i la cea care a urmat Prager a luat

lucrarea, pe preturi nonnale, nemaifiind concurat de un escroc fara


scrupule. Comisia de ancheta s-a declarat lamurit i satisfacuta, dup5
ce m-a pisat insa doua edinte ca pe un vulgar raufacator. Unul dintre
magistrati, o sluga plecata a regimului a avut chiar cutezanta sa ma intrebe daca n-am anulat prima licitatie dupa cererea lui Duca! I-am raspuns taios ca Duca n-a intervenit niciodata pe langa nimeni in chestiuni
de afaceri, i mai ales pe langa mine
i ca in tot cazul nu eram om s
ma joc cu banii Statului de dragul unui coleg sau unui prieten... Moral: in tam lui Hiibsch, oamenii cinstiti trebuie sa-i ia toate precautiunile ca SA nu fie confundati cu pungaii!
Ca sa inchei aceasta succinta schita a activitatii mele ca ministru al
agriculturii, voi mai adauga urmatoarele incercari i realizari partiale,
pe care succesorii mei, in loc sa le desavareasca le-au sabotat, Dumnezeu tie pentru ce:

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

197

Am infiintat in constructiile din parcul Carol (pe care le-am reparat)

un Muzeu al Agiculturii, cu subsectiile: silvic5, zootehnick apicolk


ichtiologick sericicol5
precum i un foarte reusit Muzeu al \fangtoarei.
Am infiintat o Expozitie agricol si zootehnic5 (cu un targ de mos-

tre anexat) ce trebuia s5 se tin5 in fiecare an la Brasov, intre Sfintele


Marii (15 august 8 septembrie). Ideia, lansata in vara anului 1928 a
intfilnit o entuziast5 aprobare in lumea interesat5; negocierile cu municipalitatea Brasovului, care trebuia s-mi pun5 la dispozitie terenul si
s5 ne dea concursul s5u, nu mi-au permis s5 preg5tesc expozitia pentru
anul 1928, dar totul a fost preg5tit pentru 1929, si anii urmtori. Pentru
ce dl. Jean Mihalache, succesorul Ineu, n-a mai dat urmare proiectului,
gata s fie aplicat? Pentru ca nu era opera lui, ci a altuia.
lege prin
Am facut o lege pentru infiintarea parcurilor nationale
care am prev5zut si toate msurile necesare pentru protectia siturilor"
turistice si transformarea lor in puncte de atractie pentru str5ini. Am
pus mare temei pe aceast lege nu numai pentru amenajarea regiunilor
noastre de munte, dar i pentru organizarea unui turism" in Delta si in
b5ltile Dun5rii
straduint5 despre care am vorbit mai sus. Si aceasta
lege, pe care n-am avut timp sa o aplic, a ramas liter5 moart5.
Am pus la cale revizuirea Codului silvic, prea invechit si am elaborat o reorganizare a Casei padurilor
r5mase litera moart5 si acestea.
Am studiat problema Comunit5tilor de Averi si a Composesoratelor
din Ardeal si din Banat si am alcauit un proiect de lege pentru desfiintarea lor, singurul mijloc de a suprima abuzurile ce se comiteau in snul lor si care dau loc la scandaluri zilnice. Proiectul n-a ajuns5 insa s
fie votat.
Am lasat in fine un material foarte complect, adunat cu grija i cu sta.-

ruintk pentru organizarea unui Credit Agricol ieftin la indemina micii


propriet5ti, i pentru reorganizarea Casei Rurale. Daca n-am mers mai
departe in aceste realizari atat de importante pentru agricultura noastrk
e c5 nu se putea face nimic in materie de credit 0115 sa' nu fi fost realizat5 stabilizarea monetark care era in curs de savarsire. Succesorii mei
n-au tinut nici o seama de studiile si de materialul lAsate de mine in realizarea Creditelor Agricole, dup desavarsirea stabilizarii, si opera lor,
caTauzita numai de sfaturile str5inilor interesati, a dat complect gres.
In afar de sarcinile mele de ordin national, am mai avut de indeplinit una de ordin international: pregairea celui de al XIV-lea Congres

www.dacoromanica.ro

198

CONSTANTIN ARGETOIANU

International de Agriculturk sorocit s5 se tin5 in Romania la inceputul


verii anului 1929. Aceste Congrese, organizate sub auspiciile Institutu-

lui International de Agricultur5 de la Roma, se bucurau de un mare


prestigiu, personalit5tile cele mai de vaz5 din lumea tehnied agricol5 ca
i din lumea politic5 luau parte la ele, i desemnarea Romfiniei pentru

al XIV-lea Congres fusese o mare cinste ce ni se fkuse, cu atat mai


mare cu cat competitia fusese mare in aceast5 alegere. Am numit o comisie larg5, cornpus5 din agricultorii i agronomii notri cei mai cu vaz5 precum i din oameni reprezentativi ai partidelor, cki la noi nu se
putea nimic f5r5 politic5. Aceast5 comisie s-a adunat de cateva ori sub
prewdintia mea, in sala bibliotecii Ministerului i a hot5rat programul
Congresului in tr5s5turile lui generale. Pe terneiul acestor indicatiuni a
lucrat un comitet mai restrans, de fapt Directiunea indrum5rilor agriCole din Minister, sub conducerea lui Petrini. Dintre agricultorii mai cu
\laid% I. C5m5r4escu si I. Marian ne-au dat un concurs deosebit de pretios. Am putut astfel face planul mai multor excursii in toate am5nuntele kr, pentru a an5ta congresitilor diferitele regiuni ale Orli. Fermele
si hergheliile Statului au fost prevazute in aceste excursii i Ii s-a facut

din vreme toaleta" ca s5 nu ne dea de ruine. Pentru herghelii nu era


lucru mare de facut, dar pentru ferme a fost un prilej fericit de inzestrare, i Vintil5 mi-a acordat creditele necesare in acest scop, cki i-a
dat i dansul seama c impresia pe care prezentarea noastra agricol5 o
va face asupra str5ini1or se va repercuta la randul ei asupra creditului
Orli. Itinerariul excursiei nr. 1 care cuprindea regiunea Olteniei i a
Banatului a trecut i prin Breasta, unde am avut plkerea sa" primesc
de0 nu mai eram ministrut
o numeroas5 delegatie cu preedintele
Congresului, marchizul de Vogn i cu cei mai cunoscuti congresiti
In semn de recunoastere a muncii mele, urmasul meu la Ministerul Agriculturii,
Ion Mihalache 1n-a rugat sa rarnan in Comitetul Congresului prin urrnatoarea adresa cu
nr. 42281 din 26 noiembrie 1928:
Stimate Dotnnule Argetoianu,
in momentul in care irni revine cinstea de a prezida la randul rneu Comitetul Central de organizare al Congresului International de Agricultura ce se va tine la anul in
Bucuresti, socot ca exprim sentimentul intregului Comitet, rugandu-va sa primiti sincerele sale mullumiri pentru interesul ce ati pus in scopul bunei reusite a Congresului.
Ca un omagiu adus initiativei i experientei donmiei voastre, Comitetul v roaga
sa binevoiti a colabora mai departe la misiunea sa, primind un loc in biroul sau de conducere.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

199

stfaini, printre care si fostul Presedinte al Republicii Austriece, Hainisch,


un btran simpatic si plin de haz. i Vague i Hainisch, ca 9i ceilalti oaspeti au fost incantati de privelistea Brestei i decal s5 viziteze crama si
instalatiile noastre agricole, au preferat s5 se plimbe prin parc. Mai posed si azi o mare fotografie a intregului grup, luat in fata casei mele pa-

Ar fi prea lung s5 mai povestesc in acest capitol si plictiselile zilnice care mi-au macinat orele de birou pentru-descurcarea afacerilor de
ordin personal, mai toate in leg5tur5 cu aplicarea legii exproprierii. In
fiecare zi g5seam sala de asteptare, biroul sefilor de cabinet si culoarele
pline de oameni care ma pandeau si nu ma lam inima s5-i ocolesc. Am
f5cut dreptate cat am putut. Cele mai multe afaceri erau simple si solutionarea kr nu-mi impunea decal o pierdere de timp
dar au fost si
unele care mi-au dat bataie de cap, cum a fost de pild afacerea Wied.
Toata Familia Regal5 s-a pus pe capul meu s scap intinsele p5duri de
la Fantanele (judetul Bac 6u) care fusesera confiscate sub Alecu Constantinescu sub justificatul cuvant ca. proprietareasa lor, Principesa de
Wied era supus5 germanal, i c5, ca atare, averea ei trecea pe temeiul
tratatelor de pace in patrimoniul Statului roman. Am sfarsit prin a o
Convinsi c veti binevoi a primi aceasta insarcinare, speram astfel ea' viitorul Congres va fi la inaltirnea celor similare care au fost tinute la Paris in 1923, la Varsovia in
1925 si la Rorna in 1927.
Cu cea mai distinsa stima
1. Mihalache"
Am raspuns la aceasta adresa prin urmatoarele randuri:
Bucuresti, 7 decembrie 1928
Domnule Ministru,
inapoiat in Bucuresti gasesc adresa dvs. sub nr. 42281 din 26 noiembrie trecut.
Multumindu-va pentru continutul ei si mai ales pentru sentimentele pe care binevoiti a
mi le exprima, ma grabesc a v aduce la cunostinta ca primesc cu mare plcere sa fac
parte din biroul de conducere al Congresului International de Agricultura ce unneaza a
se tine in Bucuresti in luna iunie anul viitor.
Nu ma indoiesc c sub auspiciile dvs. impulsul dat nu se va opri, i voi fl foarte
fericit sa particip i eu la succesul pe care munca i priceperea domnilor membrii ai
Comitetului Central 1-au asigurat de pe acurn Congresului.
Cu cea mai distinsa stima
C. Argeloianu"
Principesa Sofia de Wied era fiica unui principe de Schonburg, flu al unei Cantacuzino-Pascanu. Mosia Fantinelele, cu trupurile ei, ii venise prin mostenire de la mama-sa mare.

www.dacoromanica.ro

200

CONSTANTIN ARGETOIANU

socoti drept albaneza (!), i aceasta calitate fiindu-i recunoscutA si de


autoritatile competente i-am restituit padurile! Tratatele si legea exproprierii erau atat de nedrepte, atat de stupide, incat in loc sa ma Incapatanez in aplicarea kr adliteram, le-am interpretat pe cat am putut in
favoarea nenorocitilor pe care predecesorii mei ii despuiasera. Mai ales
in Basarabia, am ajutat mult pe nedreptatitii proprietari, lAsai aproape
muritori de foame printr-o reforma agrara curat bolsevica.
Si fiindca am atins coarda afacerilor, voi reaminti aici Inca una inainte de a inchide capitolul indeletnicirilor mele la Ministerul Domeniilor. 0 inregistrez in destainuirile mele cu placere, fiindcA sfarsitul ei
contribuie sA contureze cu o trasatura neasteptata profilul moral al sfantului Vintila BrAtianu...
Stupizii executanti ai stupidei reforme agrare basarabene expropriasera lacul, localitatea si stabilimentele balneare de la Budaki, ca i curn
ar fi fost o simpla suprafat5 de teren cultivabil! Proprietarul expropriat,
Principe le Demidov, intentase proces Statului, 11 c4tigase in fata tribunalului i afacerea se afla in fata Curtii de Apel din ChiOnAu. Avocatii
Statului tiind cA vor pierde i in fata Curtii, amanaserA in continuu procesul, dupA cunoscutul obicei romanesc. Dezgustat, i probabil neincrezAtor in justitia noastrA, Demidov mi-a trimis un imputernicit sA-mi
propunA o tranzactie: sA-i dAm 30 milioane lei, i sA ne lase in pace. Pro-

punerea era ispititoare, Budaki facea de zece ori atat i Statul nu prea
avea sorti de izbfindA in proces. Am supus propunerea Consiliului Superior al Avocatilor, ce functiona pe vremea aceea Inca' la Ministerul
Domeniilor
i Consiliul mi-a fAcut un referat prin care conchidea la
acceptarea tranzactiunii, procesul in curs urmAnd inevitabil sA se termine prin catigul reclamantilor. Afacerea era insa prea importantA ca
sA o hotArAsc singur i m-am dus sA consult i pe VintilA BrAtianu, de
care, ca ministru de finante, mai depindea i creditul necesar pentru incheierea tranzactiei. VintilA a citit referatul, I-a cAntArit i a fost i el de
pArere sA primim propunerea. In afacerile juridice dfinsul avea insA incredere mare in Alexandru Otulescu, i de cfite ori i se prezenta o afa-

cere grea, Ii termina regulat sfaturile prin cuvintele: Intrebati i pe


Otulescu!" Aa a terminat i cu mine. Am chemat pe Otulescu, care
dupA ce a studiat dosarul mi-a garantat cA ca0igA procesul. Bineinteles
n-a mai fost vorba de tranzactie, procesul s-a judecat la Curtea din Chi0nAu i Otulescu 1-a c4tigat: descoperise cA familia Demidov nu avea

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

201

nici un act de proprietate sau de poiesiune i prin urmare nici un drept


justificat de revendicare. Moia Budaki, cu lac cu tot, fusese d5ruila
verbal de Tarul Nicolae I primului principe Demidov, la o vdnatoare
nici un act nu se incheiase i Demidovii nu puseser5 niciodat5 piciorul la noua lor proprietate. Pentru mai multe drumuri acute la Budaki i la Chiin`au de secretarul s5u, pentru deplasarea i pledoaria lui,
Otulescu ceruse 300 000 lei, onorar foarte modest data' find importanta
procesului i a patrimoniului castigat de Stat. Am adus vestea bun5 lui
Vintil5 (Vezi cA am avut dreptate s5 te sfatuiesc s5 vorbeti cu Otulescu..." m-a intrerupt el, dup5 primele mele cuvinte) si am ad5ugat:

in loc de 30 milioane, iti cer numai 300 000 lei pentru plata lui Otulescu..." Cum? (a ripostat VintilA) Otulescu cere bani pentru cd a
pledat pentru Stat?" 0 s-a facut verde! intreg Vintil5 era in aceasta
ripostA! Si din acea zi n-a mai sfatuit pe nimeni sA consulte pe Otulescu, i i-a retras toat5 prietenia i stima lui, salutandu-1 foarte rece cand
il intalnea...

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL VIII-LEA

Preiau interimatul Externelor la 4 august 1928, dupg plecarea si demisia lui Titulescu Politica noastrg extemg
Proiectele lui.Titulescu de rgspuns la Nota ungurilor ce
propuneau negocieri directe in chestiunea optantilor si

la Nota franceza prin care ni se cerea adeziunea la

Pactul Kellog Noi si ungurii Pilsudski in Romnia


Stringerea raporturilor cu Po Ionia Primul scandal al
Printului Nicolae Titulescu si presa strging Mg aprg
liberalii Afacerea Carol in legaturg cu Partidul National-Tgranist Intninirea de la Alba Julia Incoerenta Familiei Regale
o

Cu toate coplesitoarele mele sarcini de la Ministerul Agriculturii,


cu toate c5 ma varasem pfina in gat in rezolvarea atfitor probleme grele
am mai dus trei luni in spinare si Ministerul de Externe. Titulescu
demisionand la inceputul lui august 1928, Vintil5 si Duca au cazut pe
capul meu s-i iau locul. 8fiam insa ca zilele Guvernului erau numarate
si pe de alt5 parte ma legasem de rezolvarea catorva probleme importante la Agricultura, pe care nu voiam sa le las nesfarsite. Am refuzat
deci categoric sa-mi parasesc Departamentul, dar insistentele celor doi
conducatori ai Guvernului au fost atat de incapatanate, incat in cele din
urma am primit ca pe lang5 Departamentul Domeniilor s5 iau ca interimar si pe al Externelor.
Demisia lui Titulescu nu a fost justificata prin nimic. Nici un conflict, nici cea mai mica neintelegere intre dfinsul si primul ministru sau
vreunul din ceilalti membri ai Guvernului. Toate exigentele sale, pfina
si cele de ordin financiar si care ateirnau greta, fusesera satisf5cute. Unii
au pretins ea' simtind apropiata o schimbare de Guvern, Titulescu a pa-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

203

thsit pe liberali ca si poath intra in noul Guvern cu national-ththnistii.


Evenimentele au dezmintit insA aceasth presupunere, c5ci Maniu a oferit cu mari insistente paranoicului portofoliul Externelor, i acesta 1-a
refuzat cu obstinatie desemnnd in locul s5u pe Mironescu, in convingerea Ca Mos Ghith nu va iesi din instructiunile pe care i le va da. Nu
dorinta de a se mentine la Externe a impins pe Titulescu s5 ne prseasca, ci o ambitie mai inalth, aceea de a juca in fine un rol european.
Anul s5u de ministeriat si pertractarile sale cu Benes, cu Briand, Chamberlain (Austin)
ca s5 nu pomenese decal corifeii politicii internationale din acele Vremuri
Ii ridicasera un piedestal de care agAtase
cununile oratoriei sale si pe care era gata sa se suie. De la inaltimea lui
putea s5 trateze de la egal la egal, din punct de vedere personal, cu oricine. C5 altii aveau in spatele lor lada plin i ea' a lui era goal5
era
aka' chestiune. Intr-un targ deschis ca Geneva, marfurile se cam arnestecau i marfa fiecruia ajungea s treac5 prin minile tuturor. Intr-o societate a cArei lozinc5 era dezarmarea, nunthrul si ascutisul baionetelor
puteau fi inlocuite, fie si nurnai pentru scurte minute prin batalioanele
argumentelor si prin ascutisul lirnbii. Titulescu avea la Geneva un cal de
btaie in afacerea optantilor, pe care incleca de cate on i da searna
ca conjunctura generala nu era favorabil5 interventiilor sale personale.
Nu merg pa'n6 a afirma ea' era inteles cu Apponyi, vedeta oratoric6 din
partea opusal, dar probabil c5 nu displacea nici ungurilor s5 ocupe
scena. Lipsa lui de sex ii permitea in fine s cocheteze si s5 se puie bine
cu monstrii ferninini ca Elena Vacarescu, Mademoiselle Weiss, Madame Tabouis
ca s citez pe cei mai cunoscuti
a cAror influenth
in culisele S.D.N.-ului era mare. P5r5sind Ministerul in august 1928,
Titulescu avea in mana tot ce trebuie ca s-si continue in modul cel mai
stthlucit cariera inceputh la Geneva. A parasit Bucurestii thr5 g5nd momentan de inapoiere, hotatht sA nu se mai intoarc5
(lath' se va intoarce
dect ca priln-rninistru. i era cat pe aci s5 ating5 i acest tel, in
aprilie 1931. Dar despre aceast5 inthmplare voi vorbi la timpul s5u.
Rareori am vazut o mai mare bucurie ca la Ministerul de Externe, in

ziva in care tn-am dus s-mi iau postul in primire. Isteric, bolnav, cu
I in 1932, Intalnind pe Apponyi la Convegno Volta" la Roma, nobilul conte nu
mi-a vorbit de Titulescu ca de un adversar, ci ca de un prieten...

www.dacoromanica.ro

204

CONSTANTIN ARGETOIANU

toane, cu accese triviale si alternante de furie si de bun5tate, coplesind


pe Uflhl cu favoruri si persecut5nd pe altii p5n5 la sange
Titulescu
exasperase intreg personalul Ministerului i Legatiilor. La plecarea lui
au r5suflat cu totii, si cunosc5ndu-m5
cei vechi de pe vremea cand
eram colegul lor, cei noi dintr-un interimat precedent'
m-au coplesit
cu sentimentele de simpatie pe care le economisiser sub conducerea
lui Titulescu.
Am fost de altminteri un ministru de externe cat se poate de sters. 0
nou indrumare a politicii noastre externe nu putea fi Inca incercat5
nici de cei care, ca mine, aveau ochii neincetat indreptati spre rasarit.
Germania nu se reconstituise Inca ca mare putere; legata de m5ini si de
picioare prin tratatele semnate in urma pr5busirii din 1918, ea c5uta s5
se descurce din propriile ei greutati si legile gravitatiei internationale
nu ne erau Inca favorabile pentru o apropiere de dnsa. Necesitatea refacerii noastre economice ne silea dimpotriv5 s ramanem in fagasul
puterilor bogate din Occident, in nadejdea firimiturilor ce ar mai putea
cade de la masa celor care, dup5 ce ne dedesera Reintregirea Neamului, i cam bause joc de noi... 8i de altminteri, directive noi nu puteau
fi intreprinse decal cu asentimentul intregului Guvern (al primului ministru cel putin) si cu conditia timpului necesar pentru ca pasii eventual
intreprinsi s5 dea rezultate. Ori, Guvernul n-ar fi fost cu mine in ipoteza unei incereari de deplasare a c5rmei corabiei", si stiam prea bine
c5 nu voi dura" la Externe cleat c5teva luni.
M-am considerat prin urmare ca un simplu girant al Departamentului, multumindu-ma s5 calc pe urmele lui Titulescu. Bineinteles cu mai
putine piruete si far a pierde din vedere punctele cardinale ale politicii
romnesti asa cum le vedeam eu si cum le-asi fi fixat pe orizontul nostni daca a fi avut ragaz sa trag si eu brazda mea. Aceste puncte erau: o
1 in primavara anului 1928, mai fusesem insarcinat cu interimatul Ministerului de
Externe pe timpul unei calatorii a lui Titulescu. Gasesc printre hartiile mele unnatoarea
telegramd cu data de 26 aprilie 1928: iti multumesc pentru osteneala pe care ti-ai dat-o
de a te ocupa de interimatul Ministerului meu si regret din toata inima c starea sanatatii mele ma obliga sa-i incarc pe colegii mei cu sarcini suplimentare."
Cu afectuoas prietenie
Titidescu"
Telegrama era data din Geneva; sanatatea lui Titulescu era excelenta, dar voia omul
sa mai stea de vorba la Cafeneaua Natiunilor" i sa-si pregateasca caile pentru pasul
din august...

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

265

apropiere de Germania, o stringere a aliantei cu Po Ionia, o impkare cu


Ungaria.
. P5f5sind Ministerul, Titulescu a rmas dator cu Cate un r5spuns la
dou5 Note primite la slisrsitul lui iulie, una de la unguri, alta de la Guvernul Statelor Unite prin mijlocirea Frantei.
Nota ungureasc5 era referitoare la nesfarsitul proces al optantilor1 si
propunea s rehdam afacerea, ajuns5 la un punct mort in fata forurilor
internationale, si prin negocieri directe s o impingem inainte. Negocieri directe doream si noi
cel putin oamenii de bun sims de la noi
dar in legitima dorint5 de a cunoaste mai de aproape Ondul ungurilor, am ins5rcinat pe Mircea Djuvara, delegatul nostru la Sesiunea
S.D.N.-ului la Geneva, sa ia contact cu delegatul maghiar si s vad
dac5 intentiile lor sunt sincere si serioase.
Titulescu, care si-a adus aminte la Lido de nota Legatiei ungare lsat5 f5r5 r5spuns, mi-a trirnis urm5toarea scrisoare cu data de 9 august
1928, pe care eu am primit-o in ziva de 12 august, dup5 ce ins5rcinasem pe Djuvara sa ia contact cu ungurii la Geneva:

Iubite Argetoianu,
Dup5 ce ti-am telegrafiat, iti trimit proiectul de r5spuns Ungariei la
ultima Not in chestiunea optantilor. De fapt iti trimit dou5, ca substant5 identice.
I Afacerea optantilor unguri, la care s-a adaugat afacerea colonivilor, a cop1e5it
timp de mai bine de un deceniu raporturile noastre cu Ungaria 5i s-a revarsat prin Paris
5i Geneva asupra Europei intregi. Prin reforma noastra agrara absentei5tii de orice nationalitate (fie chiar i romeinci)erau expropriati in totalitate. Absenteist in intelesul legii era acela care, rara vreo insarcinare oficiala, lipsise din tara intre 1 decembrie 1918
0 23 martie 1921, data depunerii legii agrare pe biroul Camerei. Proprietarii unguri din
Ardeal, care dupd incheierea pacii au optat pentru nationalitatea maghiara 5i au parasit
noul teritoriu al Romaniei, au fost considerati ca absentei5ti 5i expropriati in totalitate.
Dan 5ii au reclamat impotriva acestei masuri cerand pe de o parte sa nu fie expropriati
ca absentei0i, iar pe de alta ca pretul pamantului expropriat sa le fie platit In coroane la
paritatea aurului. Guvemul maghiar 5i-a insu5it reclamatia optanfilor, a5a incat procesul a fost dus de la Stat la Stat.
Gre5eala noastra mare, in aceasta chestiune, a fost ca am dat prea mare importanta
acestei afaceri, umflfind-o afara din cale, 5i transformand o pretentie pecuniara a cfitorva interesati intr-o afacere politica de la Stat la Stat. in loc sa lasam Comisia de Arbitraj de la Paris sa judece, i-am refuzat competenta 5i am plimbat afacerea de la Paris la
Geneva, de la Geneva la Paris, 5i iara0 de la Paris la Geneva
paralizand complect activitatea noastra internationala de refacere i obstruand in ace1a0 timp &dile unei posibi-

www.dacoromanica.ro

206

CONSTANTIN ARGETOIANU

Proiectul nr. 1 pune punctele pe i 0 in forma.


Proiectul nr. 2 are o forma mai concilianta, fondul fiMd acelasi.

Vei uza de ele cum vei crede, fie separat, fie combinandu-le, fie
inlaturandu-le pe amandoua pentru unul mai bun'.
Vei observa ca in proiectul de raspuns ce trimit nu am raspuns ca
acceptam sa negociem pe bazele propunerii ungare, ceea ce ar fi periculos caci nu se tie in ce consista, ci am propus Ufi schimb de vederi
pentru a preciza intentiile Guvernului ungar, punctul de vedere roman
find cunoscut i mentinut de noi.
Cu sentimentele mele amicale
Titulescu"

Anexa

Proiect nr. 12
Domnule Insarcinat cu Afaceri,
Guvernul Regal a supus unui studiu atent Nota pe care i-ati remis-o
la data de 21 iulie.

In urma acestui studiu, Guvernul a ajuns la urmatoarele trei concluzii:


le intelegeri cu Ungaria. Nu voi face aici istoricul procesului optantilor, ar fi prea lung.
Ma rnarginesc la constatarea c acela care a umflat afacerea, facand jocul ungurilor, a

fost Titulescu. Pe aripile acestei afaceri s-a ridicat el, la inceput impktind milioane
pentru consultatiile juridice" (adunate in volume inutile 0 costisitoare i ele) din marile centre europene"

apoi prin cuvantkile sale in fata Societalii Natiunilor i prin du-

elurile sale oratorice cu Apponyi. Daca n-am fi dat afacerii deck atentia juridia pe
care o merita, i faid sa facem dintr-insa o problera politick ne-am fi lsat s fim judecati, in cel mai ru caz am fi fost condamnati la 150 milioane coroane aur, pe care la
plat le-am fi putut opune indenmitatilor pe care Ungaria ni le datora 0 nu ni le-a plkit
niciodatk $i am fi c4tigat 10 ani de libertate de actiune la Geneva, in toiul posibilittilor de refacere ale Europei...
Afacerea coloni0ilor, mai putin importanta se altoise pe a optantilor. Guvernul
maghiar colonizase agricultori maghiari in regiunile cele mai romane0i ale Ardealului,
in scop de deznationalizare. Prin legea agrard noi am redus la lotul tip de improprietarire aceste loturi ale colonioilor maghiari, care nici nu fuseserd Inca trecute pe numele
lor i figurau Inca in cktile funduare ca proprietate a Statului. Procesul coloni0ilor a
facut mai putina vAlvd ca al optantilor. Amndoud s-au terminat prost".
1 Ceea ce am i facut, primind pur i sirnplu discutia in doi. Toate pkerile noastre
puteau fi sustinute in cursul discutiei i o prediscutie" apkea ca inutild.
2 Aceste documente sunt inedite. Fiindu-mi adresate personal, le-am pstrat in arhiva mea i nu le-am inregistrat la Ministerul Afacerilor Externe.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

207

a) Guvernul Ungariei refuz5 sa adere la propunerea Guvernului Regal, care a fost data publicitatii pentru prima data in edinta Consiliului
Ligii Natiunilor la data de 8 iunie 19281.
b) Guvemul Ungariei se declara gata sa. faca un nou pas inainte

fata de propunerea sa din noiembrie 1927, cdutnd prin negocieri


directe alte solu(ii practice.
c) Guvemul Ungariei ar fi chiar dispus ca aceste negocieri directe
sa fie asistate qi sprijinite de un membru neutru al Consiliului, insotit la
nevoie de Comitetul Financiar al Ligii Natiunilor.
*

Guvernul Regal regret in mod sincer ca Guvemul Ungariei a considerat oportun i a decis sa nu adere la propunerea care i-a fost facuta.
Aceasta propunere i-a fost inspirata (sic) Guvernului Regal nurnai
de dorinta sa sincera de a da dovada de spirit de conciliere atat fata de
Ungaria cat i de Liga Natiunilor; punctul de vedere al Romaniei continua s5 fie acela pe care 1-a expus de nenumarate ori, iar recent, Inca o
data, in memoriul adresat in iunie Consiliului Ligii Natiunilor. Acest
punct de vedere find cunoscut i mentinut, nu mai este necesar sa fie
iar4i expus acum.
Cu toate acestea, Guvernul Regal considera ca este de datoria sa s5
reia afirmatia Guvernului ungar potrivit careia acesta din urma nu va
putea in nici o imprejurare s consimta sO-si asume obligatii care ar
reveni, potrivit lui, Romaniei i ar fi in favoarea cetatenilor maghiari
aflati in Romania, in virtutea articolului 250 cu obligatia Ungariei de a
repara aceasta stare de lucruri; aceast5 acceptare in comun a sarcinilor
ar fi contrara diferitelor dispozitii care se desprind din Tratatul de la
Trianon.
Guvernul Regal atrage atentia ea' obligatiile pecuniare ale Tratatului
de la Trianon, ca i obligatiile oricarui contract alcatuiesc un tot indivizibil i c5 este prin urmare cu neputinta sa se conceapa ca una din
orti sa execute ceea ce se pretinde a intra in obligatiile sale, in timp ce
cealalta parte nu qi le indeplinqte pe ale sale.
Consiliul S.D.N. ne trimisese s firn judecati din nou la Paris de Tribunalul Mixt
de Arbitraj, intr-un complect sporit cu 2 membri. Aceast solutie era insa data sub rezerva prituirii %taste. in sedin(a Consiliului S.D.N. din 8 iulie noi am declinat-o.

www.dacoromanica.ro

208

CONSTANTIN ARGETOIANU

Aceasta cu atat mai mult cu cat in momentul in care Romania a fost


chemat5 s consimt5 la realizarea imprumutului de restaurare financiafa' a Ungariei, imprumut care implica suprimarea garantiilor pentru reparatii, Romania si-a conditionat in mod categoric consimt5mantul s5u
de amanarea obligatiilor care ar decurge pentru ea din Tratat i de leg5tura strans5 care decurge din acela0 Tratat, intre drepturi i obligatii.
Or, presupunand c exist5 o obligatie intre sarcinile Romaniei, in
virtutea articolului 250
ceea ce Guvernul Regal contest5 in mod categoric
aceste obligatii au ap5rut cu mult timp inainte de data la care
s-a consirntit imprumutul ungar. Pornind de la aceast5 situatie, aceste
pretinse obligatii sunt in mod afbrtiori amanate ca find obligatii ce decurg din Tratat.
Guvernul Regal are datoria s5. apere drepturile cet5tenilor s5i din Ungaria, sinistratii de r5zboi, tot astfel cum Guvemul ungar ap5r6 ceea ce
el crede a fi drepturile cet5tenilor s5i din Romania: proprietarii expropriati.
intr-un spirit de solidaritate european i pentru a face dovada prieteniei sale fat5 de Ungaria, Guvernul Regal n-a ezitat s5 suspende drepturile cet5tenilor s5i din Ungaria pentru o anumit perioad5 de timp.
Guvernul Regal este dispus chiar sa facA anumite sacrificii in ceea

ce privqte aceste drepturi, de0 nu-i revine nici-o obligatie in acest


sens, i de0 aceast5 problern5 care ne preocup5 foarte mult si-a primit
solutionarea definitiv i acceptat5 de toti cei interesati; Guvemul Re-

gal este dispus s5 fac5 acest lucru numai din dorinta de a pune cap5t
unei pretentii pe care ar prefera s-o vad5 inl5turata, in ciuda lipsei sale
de vreun oarecare temei obiectiv.
Dar, dac5 Guvernul Regal nu va putea
cand de fapt i mai ales el
a avut previziunea de a stipula in mod categoric un lucru care se intelege de la sine: leg5tura strans5 de interdependent5 dintre drepturile si
obligatiile ce decurg din acela0 Tratat
s5 schimbe situatia cet5tenilor s5i
rezidenti in Ungaria care azi sunt creditori siguri ai Ungariei
in debitori contractuali?
Guvernul Regal continua' deci s5 mentin5, printre altele, acest punct
de vedere pe care-I impune mi numai dreptul ci i echitatea in executarea contractelor.
Pe de alt5 parte, in Nota sa din 21 iulie, Guvemul Ungariei propune
s5 se inceap imediat tratative directe i declar5 c5 el ar fi dispus s5
fac5 Inca un pas inainte fat5 de propunerea sa cunoscut5 i datat5 din

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

209

15 noiembrie 1927, agajandu-se s5 caute chiar si alte solutii practice.


Guvemul Regal consider c5 este de dorit o precizare din partea Guvernului Ungariei in ceea ce priveste intentiile sale adevArate si care s5
15mureasc5 mai limpede paragraful de mai sus. Prin urmare, cum Guvernul Regal n5d5jduieste in mod sincer c5 Guvernul Ungariei nu intelege prin solutie practic5 punerea in aplicare, cu ajutorul unei
conventii, a tezei ungare, cum, pe de alt5 parte, punctul de vedere al
Romaniei este binecunoscut si continua s5 r5man5 si pe viitor valabil,
Guvernul Regal consider5 c5 un schimb de vederi direct intre reprezentantii celor &ma' Guveme ar fi de natur5 s5 slujeasc5 in mod util
bunele raporturi dintre Ungaria si Romania.
Guvernul ungar, declarandu-se anitnat de cel mai inalt spirit de conciliere, iar Romania and dovad5 de mult timp de dorinta pe care o are
de a stabili relatii sincere si prietenesti cu Ungaria, Guvernul Regal nu
vede utilitatea unui mediator.
De asemenea, Guvernul Regal nu intelege de ce ar fi necesar & se
fixeze dinainte o anumit data pentru acest schimb de vederi. El consider5 chiar c5 o asemenea dat5 ar putea sa prejudicieze schimbului de
vederi insusi, schimb care trebuie s5 aib5 loc intr-un spirit prietenesc,
in mod liber, si nu sub aparenta unei constrangeri, care nici n-ar putea
s5 existe, dealtfel.
Guvernul Regal isi mentine ins5 rezerve pentru cazul in care acest
schimb de vederi nu se va solda_cu rezultate acceptabile pentru el.
V5 rog s5 primiti, Domnule Ins5rcinat cu Afaceri, etc., etc.

Proiect nr. 2
Guvernul Regal regret in mod sincer c5 Guvemul Ungariei a considerat c5 nu poate s5 adere la propunerea care i-a fost adresat5.
Guvemul Regal consider5 c5 nu-i revine nici o obligatie si c5 problema care ne preocup5 a fost deja solutionat5 in mod definitiv si spre
satisfactia tuturor celor interesati.
Propunerea pe care Guvernul Regal a adresat-o Guvernului ungar
i-a fost inspirat5 (sic) numai de dorinta de a ar5ta dovada spiritului s5u
de conciliere, atat Ungariei cat si Ligii Natiunilor, si de a pune astfel
cap.& unei pretentii pe care am dori s-o vedem inl5turat5, in ciuda lipsei
sale de temei. Prin urmare, punctul de vedere al Guvemului roman este
acelasi pe care 1-a expus de nenum5rate ori; el 1-a expus 'Inca o data recent, in memoriul adresat in luna iunie Consiliului Ligii Natiunilor.

www.dacoromanica.ro

210

CONSTANTIN ARGETOIANU

intrucat acest punct de vedere este bine cunoscut, nu este necesar s5


se expun5 iarsi aici ratiunile care dicteaz5 Guvernului Regal, mentinerea sa.
Pe de alt5 parte, in Nota sa din 21 iulie, Guvernul ungar propune s5
se inceap imediat tratative directe si declar ea el ar fi dispus s fac5
Inca un pas inainte fat5 de propunerea sa cunoscut5 si datat5 din 15
noiembrie 1927, angajandu-se s caute chiar si alte solutii practice.
Guvernul Regal consider c5 este de dorit o precizare din partea
Guvernului ungar in ceea ce priveste intentiile sale adev5rate si care s5
15mureasc5 mai limpede paragraful de mai sus.
Prin urmare, cum punctul de vedere al Romfiniei este binecunoscut
si cum aceasta declar5 ea nu si-1 va schimba pe viitor, Guvernul Regal
consider ea un schimb de vederi direct intre reprezentantii celor dou
Guverne ar sluji bunelor relatii intre Ungaria si Romania.
Intrucat Guvernul ungar se declar animat de cel mai inalt spirit de
conciliere, i intrucat Romania a f5cut pe larg dovada dorintei sale de a
stabili relatii sincere si prietenesti cu Ungaria, Guvernul Regal nu consider5 c5 ar fi necesar medierea unei terte parti.
De asemenea, Guvernul Regal nu intelege de ce ar fi necesar s5 se
fixeze dinainte o anumit data pentru acest schimb de vederi. El consider5 chiar c5 o asemenea dat5 ar putea s5 prejudicieze schimbul de vederi insusi.
Guvernul Regal i mentine ins6 rezerve, pentru cazul in care acest
schimb de vederi nu se va solda.,cu rezultate acceptabile pentru el.
V5 rog s5 prirniti, Domnule Insarcinat cu Afaceri etc., etc...."

Trimitandu-mi aceste dou proiecte de raspuns, Titulescu a urrnrit


un indoit scop. Mai intai a vrut s5 arate c5 desi nu mai era ministru de
externe, tot dansul indruma politica romana. E probabil c5 ambele proiecte fuseser5 talm5cite si comentate in auzul a zeci de persoane, eaci
la Titulescu totul era calculat, mai ales indiscretia. In acelasi timp autorul lor a incercat s impiedice negocierile directe intre Guvernele din
Bucuresti si din Budapesta si s6 mentina astfel chestiunea optantilor la
dispozitia lui, la Geneva. Oricine, cat de nepreg6tit, ar citi cele dou
Note de mai sus, si-ar da desigur seama ea' ele nu puteau duce la un refuz de discutie din partea Guvernului ungar.
Socoteala lui Titulescu de acas5 era bunk din nenorocire pentru el
nu s-a potrivit cu cea din targ. Scrisoarea sa mi-a sosit prea tarziu. Trimis5 din Elvetia in ziva de 9 august, ea nu mi-a fost inmanat cleat in

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

21 1

ziva de 12: dedesem deja verbal, de 8 zile, raspunsul meu insarcinatului cu Afaceri al Ungariei, care insistase pentru un raspuns la Nota sa
din 21 iulie. i chiar dac5 mi-ar fi sosit la timp, tot n-ar fi servit la nimic. in Guvem
si cand zic in Guvern" ma refer la Vintil5 Bratianu
si la Duca, c5ci chestiunile internationale nu ajungeau pana la ceilalti
ministri, a caror competenta era limitata la Departamentele kr
in
Guvem erarn de acord s5 facem un pas de prietenie fat5 de Ungaria si
sa incercam un aranjament acceptabil pentru ambele parti, care ne-ar
permite sa scoatem din drumul unei apropieri intre ambele tari obstacolul problemei optantilor. Socoteam momentul prielnic. In cursul verii, mai multe voci se ridicasera in presa maghiara in favoarea unei intelegeri cu Romania si subliniasera tot pericolul la care Ungaria, ca si
Romania, se gasea expus5 dinspre rasarit. La Berlin, la conferinta Interparlamentark dl. Adalbert Berzeviczy, presedintele delegatiei maghiare, dezmintind unele invinuiri aduse tarii sale de. delegatul nostru
Mircea Djuvara, a insistat asupra intereselor comune de netagaduit intre Ungaria si Romania, interese vitale pentru cele dou tari, care vor
trebui odata si odata sa le apropie". In acelasi sens ca Berzeviczy vorbise si baronul Szterenyi, fost ministru al comertului si Iosif Veszi,
directorul ziarului Pester Lloyd. Ar fi fost o greseala sa raspundem
avansurilor maghiare printr-o impolitete, cu atat mai mult ca politetea
nu ne costa nimic. Prin acceptarea noastra de a vorbi", nu renuntam
intru nimic la pozitia noastra in chestiunea optantilor, fiind bine inteles
si jard sd o spunem, c5, in cazul in care discutiile directe" nu vor duce
la nici un rezultat, fiecare parte ii va pasta punctul sau de vedere. 0
convorbire direct5 satisfacea si Geneva, caci S.D.N.-ul ne dedese si
non5 si ungurilor, continuu, sfatul sa tratdm direct, fie i numai ca s5
scape de plicticoasa i spinoasa problema pe care nu stia cum sa o
rezolve. Singurul impotriva discutiilor in doi a fost Titulescu, care,
pentru motivele cunoscute voia sa repuna toata afacerea pe rolurile
S.D.N.-ului.
Mediatiunea unei terte persoane am refuzat-o si fara sfatul lui Tituiar in ce priveste data am fixat inceputul lunii octombrie
lescu
insarcinand pe Djuvara sa ia contact la Geneva cu Szterenyi pentru
amanunte.
Titulescu s-a facut bineinteles foc, ca nu i-am urmat sugestiile
era sa zic instructiile
si a tunat si a fulgerat. Ca sa-1 impacam, Vintil5 a fost de p5rere sa-1 rugam s5 mearga la Geneva ca prim delegat.

www.dacoromanica.ro

111

CONSTANTIN ARGETOIANU

Nu rn-am opus, fiindc tiam c5 nu va primi


altfel ne-ar fi incurcat
lucrurile ca s5 dovedeasc6 indispensabilitatea indrum5rii sale la Ministeml nostru de Externe. Lucrurile s-au desf5urat dupa prevederile mele,
dar nu tocmai: Titulescu a refuzat s5 mearg5 la Geneva, dar a pus gazetele sale s5 n5scoceasc5 tot felul de istorioare, pe care Adevdrul devotat
rnarelui om le-a rezumat intr-un articola cu urmalorul continut:

DI. Titulescu jignit de dl. Argetoianu


Din sursd bund ni s-au dat urm5toarele interesante relatii asupra
raporturilor dintre dl. Titulescu i Guvernul Br5tianu:
In luna august, dl. Argetoianu ca interirnar la Exteme a r5spuns la
Nota Ungariei, far s5 cear5 avizul d-lui Titulescu, titular atunci al De-,
partamentuluii. Nota Ungar s-a primit in ziva de 4 august iar dl. Titulescu n-a demisionat decal la 10 august, dou zile dup5 ce dl. Argetoianu inmanase r5spunsul Romaniei.
DI. Titulescu trimisese din str5in5tate dou5 variante de r5spunsuri
d-lui Argetoianu, pe care acesta nu le-a utilizat ins.
Pe de alt parte dl. Titulescu nu s-a dus la Geneva in sesiunea din
seplembrie, pentru ca Guvernul nu i-a cerut aceasta. Este drept ca delegatia rorn5n5 la Geneva, I/57_5nd c5 afacerea optantilor se pune din

nou, 1-a invitat s5 vina prin mai multe telegratne2. DI. Titulescu nu
putea da ins5 urmare unor asetnenea invitz4ii, cita vrerne nu era imputernicit de Guvern.
In sesiunea tecuta, cand s-a discutat procesul optantilor, dl. Titu-

lescu a participat numai in calitate de ministru de externe, intruat


membm in Consiliul Ligii nu mai era de cand s-a creat Legatia pe Laug5 Liga.

Insinuarea cercurilor liberale ca dl. Titulescu a afirmat c5 nu se va


mai duce la Geneva, este deci inexact. Dac5 nu s-a dus acum, motivul
este c5 nu i s-a dat aceast5 sarcin5.
I Inexact, ca ci datele care urtneazal Lucrurile s-au intamplat dupa cum am povestit mai sus.
2 Exact. Delegatia noastra si-a pierdut capul fata de incercarile ungurilor de a repune afacerea optantilor la ordinea zilei S.D.N.-ului. Ungurii au facut probabil aceast
incercare ca o presiune asupra noastra in vederea intelegerii directe. Deleggii nostri la

Geneva, cu Djuvara (Ghighi) in frunte, ignorand c Titulescu fusese sJlicitat de la


Bucuresti i refuzase sa mearga la Geneva, 1-au chemat prin mai multe telegrame. Cateva cuvinte bine sim(ite, au redat delegatilor nostri curajul necesar, i i-au readus in
hotarele bunului sims...

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

213

Dl. Titulescu considera procesul optantilor definitiv incheiat i are


convingerea ca, daca ar fi fost la Geneva, chestiunea nu s-ar mai fi
deschis."

In ce privqte aceasta din urma iluzie, evenimentele s-au insarcinat


mai tarziu s dea o cruda dezmintire i Adevdrului i lui Titulescu.
Hazlie este i lmurirea cu Legatia, ca sa se explice pentru ce Titulescu
nu mai facea parte din Consiliul Ligii, ca i cum crearea Legatiei ar fi
avut vreo influenta asupra compunerii Consiliului! Dar platitudinea lui
Titulescu fata de S.D.N., manifestata prin crearea unei Legatii (mi se
pare ea' nu ne-a urmat pe aceasta cale dee& Patagonia sau Brazilia), trebuia reamintit...
Intalnirea cu ungurii a mai intarziat, i din vina lor, i din a noastr.
Danii au vrut sa joace pe dou tablouri, i pe cand tratau intalnirea cu
noi, cereau i redeschiderea afacerii la Geneva. Noi desemnasem intai
pe Petrescu-Comnen, ministrul nostru la Berlin, ca prqedinte al delegatiei Romane, ce trebuia & se intalneasca cu cea maghiara prezidata
de Szterenyi
dar Comnen nu mai ispravea la Berlin alte tratative de
ordin fmanciar cu care era insarcinat. In cele din urma 1-am desarcinat
de noua misiune pe care i-o incredintasem i am numit in locul lui pe
vechiul meu coleg de la Constantinopol, G. Derussi, fost secretar gene-

ral i chiar ministru de externe (cateva zile) al lui Take Ionescu, qi


ajuns membru disponibil in Partidul Liberal. Am complectat delegatia
cu Al. Nasta, cel mai expert director general al Ministerului Agriculturii in materie de expropriere *i de improprietarire i cu Vespasian
Pella junior, un Canal- arivist farla scrupule' impus de Vintila Bratianu.

imi aduc aminte de o edinta in care, impreung cu Vintila am intrunit

delegatia in localul Preqedintiei de atunci de Una Cimigiu (casa


d-nei Cretulescu, zisa Kepi", strada Stirbei Voda), in vederea instructiunilor cerute de Derussi qi de colegii sai: Pella a spart atatea strachini
vfirandu-qi picioarele in ele (mai era qi chiop) Inc& a uimit pe insu0
protectorul sail. In fme cele dou delegatii s-au intrunit la Rapallo la 20
octombrie. Dupa lungi discutii, nu s-a ajuns sub Guvernul care ne-a urmat qi care, sub influenta lui Titulescu a pus sfarqit negocierilor, la nici

un rezultat. Noted ne-a ramas ins meritul de a fi incercat un pas de


apropiere i de impacare cu ungurii.
i

Care a continuat o stilducitA carier numai prin 1ingu0ri i platitudini.

www.dacoromanica.ro

214

CONSTANTIN ARGETOIANU

Cu toate porc5riile inspirate gazetelor care ascultau de dnsul, Timlescu n-a f5cut fat,5 de mine pe sup5ratu1, cu toat5 lipsa de atemie" pe

care o dedesem sugestiilor sale in afacerea optantilor. In cursul lui


august si septembrie am primit chiar de la dnsul o serie de scrisori
le p5strez pe toate
prin care-mi cerea fel de fel de servicii sau imi
recomanda pe cite cineva. E drept c5 din cele dou5 chestiuni pe care le
15sase deschise la plecare, dac5 nu i-am urmat sfatul in afacerea optantilor, 1-am urmat aproape adlitteram" in r5spunsul ce r5m5sese de dat
pentru aderarea la Pactul Kellog, socotit c5 consfmtise pacea intre popoarele Europeii.
I Pentru importanta lor documentarg, i pentru a argta cat de amanuntit Ii lucra
Titulescu notele sale diplomatice, dau aici in copie scrisoarea primita de la dansul, cu
data de 14 august 1928, precum i anexa ei:
Iubite Argetoianu,
hi trimit proiectul de rdspuns la apropiata invitare a Romaniei de a adera la proiectul Kellog pentru prohibirea razboiului.
Vei uza de el cum vei crede. El a fost intocrnit numai pe baza actelor primite pang
la plecarea mea din Bucuresti. Ce acte i informatii au sosit ulterior nu stiu.
Cu amicalele mele sentimente.
Titulescu
Cred cg ar fl bine ca Divizia Juridicg sg studieze si ea chestiunea ca sa nu ne scape
ceva din vedere."
Anexd
Proiect de raspuns la invitatia de a adera la Pactul Kellog impotriva razboiului.
1. Nota se adreseaz aceluia care face invitatia si nu stiu pan azi ce s-a decis cu
privire la aceasta procedurg.
Dar cred ca concornitent cu nota de adeziune adresat celor in drept, copie de pe
nota de adeziune ar trebui adresatg si fiecgruia din cele 14 Puteri originare, cad devin
toate parti contractante cu Romania.
2. Am avut onoarea de a primi... prin care Guvernul Regal al Romaniei este invitat
sa adereze la tratatul de renuntare la rzboi semnat la Paris la...
3. Din negocierile prealabile senmrii Tratatului precum si din schimbarile care au
fost facute in preambul fat de textul initial si din explicatiile cuprinse in nota Guyernului Statelor Unite adresatg Guvernului Republicii Franceze si datat 23 iunie 1928 (a
se controla):
a) Daca nota a fost adresatg in aceeasi zi tuturor celor 14 Guveme si in acest caz se
va spune adresat Guvernelor invitate sg semneze Tratatul.
b) Dacd data e 23 iunie sau alta
reiese in mod absolut clar si convingator cg
Tratatul nu va modifica cu nimic dispoziii1e cuprinse in Pactul Ligii Natiunilor privitoare la drepturile i obligatiile care decurg din prezentul Tratat; acestea nu vor constitui intr-adevr nici o lgrgire i nici o reducere a drepturilor si obligatiilor decurgand din
Pactul Ligii Natiunilor, care vor ramane astfel neschimbate.

www.dacoromanica.ro

MEMO R11,1926-1930

-) 15

Venirea lui Pilsudski in Romfinia mi-a dat prilejul s5 incerc o strngere a raporturilor noastre cu Po Ionia, cu care desi eram aliati, nu prea
ne cunosteam. Maresalul a venit s5 se odihneasc5 si a stat tot septembrie la noi, in vila doctorului Scupievski de lng5 Tfirgoviste, la Poalele
m5n5stirii Dealu. Venit s5 se odihneasc5, Pilsudski a dorit s fie lsat
in pace, s5 nu i se fac.5 receptii si s5 nu fie plimbat prin tar ca moastele
Sfantului Dumitru. S-a convenit prin urmare c5 ii voi face eu o vizit,
ca ministru de externe, i c ne va da dinsul la plecare, dou zile la
Bucuresti, pentru cfileva mese si manifestatii romano-polone, si atita
tot. Bucuros Ca a scapat cu at5t, batrinul s-a invoit la acest program,
Tratatul nu va fi in contradictie nici cu tratatele de neutralitate si in general nici
cu angajamentele cuprinse in Tratatele existente pe care le-a semnat Guvernul Regal al
Romaniei pana in prezent.
4. Mai rezulta in plus din nota adresata de Guvernul Statelor Unite si din actele
faptele citate anterior ca orke violare a Tratatului multilateral de catre una din partile
semnatare, duce la anularea drepturilor pline pentru celelalte Puteri semnatare ale Tratatului, astfel incat ele nu mai au nici o obligatie fata de Puterea care a violat angajamentele asumate prin acest Tratat;
Mai rezulta, de asemenea, c dreptul la autoaparare nu este stabilit i nici restrans
prin angajamentele noului Tratat, si ea fiecare Putere este intrutotul libera de a se apara, potrivit dorintei sale si tinand seama de necesitatile impotriva unui atac sau unei invazii straine.
5. Defmit in felul acesta, fie in textul preambulului sau, fie in precizrile continute
de Nota Guvernului Statelor Unite datata din 23 iunie 1928, fie in observatiile facute

inainte de semnarea sa de ate diferitele Guverne, mai ales de Guvemul Republicii


Franceze
noul Tratat are drept obiectiv principal sa consolideze i s mentina relatiile de pace si de colaborare pasnica si prieteneasca, in conditiile contractuale in care
ele se ea asfazi stabilite intre natiunile interesate.
6. In lumina observatiilor de mai sus si care, confirmand explicatiile date de Puterile semnatare, precizeaza, in momeritul in care ea este chemata sa le dea, consimtamantul i acordarea semnaturii de cane Romania.
Guvernul Regal este fericit ca poate
sa raspunda intr-un mod atat de afirmativ la invitatia care i-a fost adresata de a adera la
Tratatul semnat la Paris la... pe care se declara gata sa-1 semneze imediat.
7. Guvernul Regal considera ea este de datoria sa sa aduca un cald omagiu nobilei
initiative luata de Franta si de Statele Unite al cdrui tel final este interzicerea fazboiului, ca instrument de politica nationala prin care se urmareste satisfacerea unor interese
egoiste; el tine de asemenea sa omagieze eforturile depuse de toate Statele care prin
sprijinul lor pretios i neprecupetit au facut posibil ca aceast initiativa sa fie pe deplin
incununata de succes.
Romania care nu are alte aspiratii decat pacea in munca si in demnitate, salut cu
caldura semnarea noului Tratat, ca pe un eveniment de cea mai mare insemntate in
mersul omenirii catre intelegerea universala.

www.dacoromanica.ro

216

CONSTANTIN ARGETOIANU

care, desi simplu, a fost totusi obositor, eaci a trebuit s5 inghitim trei
mese consecutive la Palat (masa' oferita de inaltii Regenti), la Ministerul de Externe si la Legatia Poloniei. Mie nu-mi plac prea mult astfel
de lucruri, dar, in srarsit"
morm5ia intr-una fetisul polonezilor, obisnuit s5 imbuce" la repezeal5 cite ceva, nea fasoane i far farafasticuri, ca pe vremurile cnd era urm5rit cfind de potera ruseasc5, cand
de cea austiac5...
Am avut dou5 lungi convorbiri cu Pilsudski, una la Targoviste, alta
la Bucuresti, amdndou5 intre patru ochi. La Tirgoviste am vorbit de
raporturile Romarliei cu Polonia si vice-versa
iar la Bucuresti de politica externa in general. La Targoviste am fost de acord c o aliant5
militarS, fie si numai defensiv5, nu avea sorti &a-0 dovedeasc5 tot efectul la momentul oportun, dacd inainte de a i se cere efortul comun, 15rile aliate nu ar fi fost obisnuite cu o sincer5 i intim5 colaborare. Pil-

sudski mi-a dat dreptate si a convenit c5 e si Polonia vinovat5 de


rIceala relatiilor dintre popoarele noastre. Am convenit s elabor5m un
plan de penetratie" reciprock in care tineretul ambelor t5ri mai ales,
s5 fie pus in m5sur5 s6 se cunoasc5 reciproc. Delegatii de studenti dintr-o tars in scolile superioare ale celeilalte, invitatii de profesori pentru
cursuri speciale, colonii de var5, cat de numeroase, emulatii sportive,
studiul limbilor respective etc.
trebuiau s5 treac5 din domeniul dezideratelor in acela al realitStilor. Al5turi de acest plan cultural, trebuia
des5varsit unul economic, pe terenul schimburilor
care, intre t5rile
noastre, erau aproape nule. Pilsudski a parut suparat c5 nu faceam un
apel mai serios la fabricile polone de armament, in masura s5 concureze, din punct de vedere tehnic cu orice uzin5 din Europa sau din America". Am l5murit Maresalului c5 in asemenea materie nu alearga clien-

tul dup5 fabricant ci trebuie s alerge fabricantul dup5 client si


bage marfa pe gt. Si mai era si chestiunea finant5rii. Noi aveam mare
nevoie de armament, dar nu prea aveam parale, i ne uitam mai cu drag
la cei care pe lfing5 armament ne puteau face si credit... Facem si credit!" mi-a replicat Maresalul... Planuri frumoase! de ce nu le vor fi dat
urmare succesorii nostri? Unele idei s-au realizat, dar o apropiere mai
intim5 intre plonezi si noi, nu
nici chiar mai tarziu sub Carol al II-lea
care, sedus prin vizita sa la Varsovia, a facut sfort5ri serioase in acest
sens. S-a mers pan5 la proiectarea unei Uniuni personale" intre cele
dou6 t5ri, dar nu s-a ajuns la un contact mai intim intre cele dou5 popoare. intre polonezi si noi sunt prea putine afinit5ti de ras, de credin-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

217

t si de nzuinti pentru constituirea unui cheag serios


teama de un
inamic comun nefiind un imbold suficient, cat timp acest inamic st5 linitit si nu amenint.

In politica extern5, Maresalul Pilsudski avea vederi foarte clare si


judeca situatia noastr5 in estul Europei cu foarte mult simt. Dansul socotea c5 Po Ionia
i acelasi rationament se putea aplica i Romaniei
nu-si putea garanta independenta intre Rusia si Germania decat sprijinandu-se pe una din aceste mari Puteri impotriva celeilalte. Pentru
noi, cei din estul i sud-estul Europei, Franta si Anglia constituiau in
jocul aliantelor numai rezerve, soarta noastr5 rmanand s5 fie pentru
mu1t5 vreme Inca hot5rat5 prin echilibrul fortelor germano-ruse. Polonia trebuind s aleag5 intre Germania si Rusia, nu poate s5 aleaga decat
Germania si a ales-o, i s-a apropiat de dansa i s-a inteles cu dansa.
Dac5 Frantz si Anglia se supara din pricina acestei intelegeri, e o dovad5 mai mutt c5 interesele Poloniei le preocup5 foarte putin, i c5 in
jocul raporturilor internationale europene ele nu \IAA cleat tintele imediate pe care le urm5resc. Se va sup5ra sau nu se va supara Parisul i
Londra, Po Ionia nu poate conta pe o dezvoltare normala decal cu aju-

torul Germaniei, care singurd Ii poate da siguranta pe granita sa de


est. E pentru mine o convingere pe care nimic nu o va putea schimba.
Si dvs. sunteti in aceeasi pozitie ca noi, desi mai putin amenintati de
Germania. 57 siguranta dvs. ci existenta dvs. sunt in funefie de echilibrul de forte dintre Germania $i Rusia. i dvs. trebuie sd vd apropiati
de Germania ci sd vd sprijiniti pe dnsa impotriva Rusiei..."
Maresalul Ii da seama c o asemenea miscare de apropiere de Germania era foarte anevoioas5 de executat intr-o tara ca a noastr in care
toat5 lumea era infeudat5 politicii anglo-franceze
intr-o tarn' in care
vrjm5sia fata de Ungaria nu se stinsese 'Inca si in care sentimentele cu
care intraser5m in r5zboi ram5sesera intacte desi situatia, dup5 r5zboi
era cu totul alta ca inainte... Am s5 vg fac o propunere" a continuat
Maresalul. Noi ne vom infelege cu Italia, $i axa Varyovia Roma va
trece prin Budapesta. Venifi cu noi, $i in locul unei axe, vom avea un
triunghi cu vfirfurile la Varsovia, la Roma ci la Bucuregi. Indirect vd
yeti impdca $i cu ungurii... Iau aceastd iinpdcare asupra mea! Ce mai
vreti de la unguri? Va fi mai greu sd-i impac pe ei, cdd ei vor inult de

la dvs.! Dar voi izbuti... Ce zici?" Ce s5 zic? Eram convins ca avea


dreptate, ca Romania Intregit5, constituita cu ajutorul Frantei si al Angliei, nu putea fi consolidat5 i ap5rata impotriva rnsaritului decal cu

www.dacoromanica.ro

218

CONSTANTIN ARGETOIANU

ajutorul Germaniei, singura Putere de opus Rusiei in cazul in care si-ar


pune puhoaiele in miscare. Dar eram tot atat de convins c5 nu sosise
Inca ceasul evolutiei noastre in politica extern5: opinia public romaneasc5 i cercurile diriguitoare de la noi nu erau Inca pregAtite pentru o
nou indrumare, iar in Germania situatia nu era inc5 destul de lamurit5
pentru a inspira incredere celor ce priveau mai mult inapoi deck inainte. Am explicat Maresalului greutatile pe care o politica ca cea propus5 de dfinsul ar intalni-o in Romania, c5 ideile sale erau foarte aproape de ale mele i cd eu unul eram hotdreit sd i le sus fin
dar ca nu
credearn c5 deocamdata s-ar putea obtine ceva in directia propus. Am
incheiat sfatuindu-1 s5 discute aceste probleme cu primul ministru pe
care trebuia s5-I vad5 dupa mine...
Pe Vintila, care nu se orienta in materie de politica externa decfit
prin antenele lui Titulescu, si pentru care infeudarea Rominiei la indrumarile aliatilor" era dogma Pilsudski I-a speriat. La masa care a
urmat, rn-a luat la o parte si mi-a spus: Inchipuieste-ti ce mi-a propus
Maresalul, e nebun de tot!...", si mi-a povestit ce stiam deja. Nici n-am
incercat s5 reactionez. In capul lui Vintil era greu de bAgat ceva, si
pentru ce s5 incerc: Guvernul era pe clued' si nu mai putea fi vorba pentni noi de inaugurarea unei politici noi.
Maresalul a petrecut dou5 zile la Bucuresti, ne-a mai pisat r5u cu

afacerea proprietarilor polonezi din Basarabia si din Bucovina', cu


colile poloneze din aceleasi tinuturi
si a plecat multumit, convins
ca a infipt eateva jaloane pe pamantul nostru pentru trasarea unei cai
noi, desi prin urmatoarele cuvinte, rostite cu prilejul ultimei sale mese
printre noi, am cautat s-i distrug orice iluzii in aceast5 privinta:

Domnule Maresal
imi revine deosebit de plAcuta misiune de a v5 saluta in seara aceasta in nurnele Guvernului Regal. Nu vA adresez un Bun venit pe solul
rornnesc pentru ca sunteti deja de o lung oaspetele nostru iubit i respectat. Nu v5 spun nici La revedere pentru c5 sper c v5 voi reintalni
curand aici la noi.
I Take lonescu oblinuse In momentul votarii reformei agrare ca proprietarii supusi
aliafi (erau cfitiva francezi si italieni) din Basarabia si Bucovina O. fie platiti in aur
pentru pmnturile expropriate. Guvernul din Varsovia cerea ca mdsura sd fie aplicat
si proprietarilor polonezi. Acestia erau ins6 foarte multi. Frand la srarsit s-a ajuns la o
intelegere tranzactionald cu ei.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

219

Ma voi multumi sa exprim numai excelentei voastre gratitudinea


romanilor fata de ilustrul sef de Stat care a ales Ora lor ca loc de odihna si de recreere, si caruia i-a placut foarte mult aici la noi.
Prin prezenta dumneavoastra prelungita in mijlocul nostru, ne-ati
dat prilejul sa constatam Inca o data trainicia legaturilor care unesc cele
doua popoare ale noastre.

Stalls unite prin amintirea suferintelor comune indurate in trecut,


prin aspiratii identice in viitor,
Po Ionia si Romania sunt astazi garantia cea mai sigura a pacii si a civilizatiei in rasaritul Europei.
Toate eforturile pe care le depun ambele noastre State, urmaresc intr-adevar s consolideze aceasta pace just, bazatd pe tratatele existente. In aceastd operd grandioasd colaborarea dintre Polonia i Rotncinia nu va putea fi tulburatd de nici o diversiune.
Penniteti-mi sa ridic paharul pentru prosperitatea Poloniei prietene
si aliate, in sanatatea Presedintelui Republicii Poloneze si in sanatatea
dumneavoastra, domnule Maresal, care sunteti simbolul curajoasei si
loialei dumneavoastra patrii."
Limpede si lamurit... Pilsudski vedea departe, iar la noi nimeni nu
baga in seama norii ce se adunau la orizont...
Daca in scurta mea trecere pe la Externe, in 1928, am putut incerca
sa lmuresc mai bine relatiile noastre cu Ungaria, daca prin proiectele
fkute cu Pilsudski am putut pune la cale raporturi mai intime cu Polonia1
n-am putut face in schimb nimic pentru o apropiere cu Germania; n-am avut vreme.
Pe acest teren am inceput sa lucrez nurnai dupa trecerea noastra in
opozitie, in anul urmator 1929 si cu acest prilej in-am certat pentru prima data cu Vintila... Dupa cum se va vedea mai la vale. Din nefericire
dupa noi, dupa Guvernul Vintila Bratianu din 1928, politica extema a

Romaniei a devenit haotica si a dainuit astfel pada' la inscaunarea


Regelui Carol al II-lea. Mironescu, desi fusese angajat ca om de paie al
lui Titulescu, se codea sa execute instructiunile patronului sau, ca sa
para ministru de sine statator si sabota astfel planurile ilustrului genevist. Raporturile dintre Titulescu i Mironescu s-au racit treptat, asa incat in iulie 1929 Titulescu a ajuns sa-mi scrie de la Haga, unde se adunase o nou5 conferinta pentru reglarea despagubirilor ce mai ramneau
I

Sabotate de cei care au venit dupd mine la Exteme si mai ales de Titulescu.

www.dacoromanica.ro

220

CONSTANTIN ARGETOIANU

de plait de catre Germania: Sunt aci cu doi dobitoci (sic), Popovici si


Mironescu; unul cel putin tace, dar celalalt vorbeste intruna..."
Nu e de mirare c5 in asemenea conjunctur politica punctele de plecare insemnate de mine atat in directia Poloniei cat si a Ungariei sa fi
ramas simple puncte de plecare, far alte urmari.
Ca ministru de externe am avut s infruntprimele efecte ale celui de
al doilea scandal provocat in Dinastia noastr, de care Principe le Re-

gent Nicolae. Dupd ce a ridicat" pe tanara Dumitrescu-Tohan (zisa


mai trziu Doletti), smulgand-o din bratele sotului ei Radu Saveanul, si
a divortat-o, Printul Nicolae a plecat cu dansa (far5 s5 previe peolimeni

de aceasta insotire) spre Paris, oprindu-se in Budapesta si in Viena.


Cum a ajuns la Paris, ziarele mai ales cele din Londra, au dat drumul la

tot felul de reportaje. intalnirea intre cei doi frati emancipati" a fost
descris5 cu cuvinte duioase. Carol lua pe Nicolae sub protectia lui pe
cararile Citerei", pe Nicolae care era totusi Regentul tarii romanesti!
Prince Nicholas and the blonde", A romance", Mystery of Rumania", Romance or Polities?", Story of a romantic escapade" erau
titlurile ce se lafaiau, spre rusinea noastra, in editiile succesive ale ziarelor Evening Standard, The Star, The Daily Mail, The News of the
World, The Observer, The Sunday Times i altele. Am cerut lui Laptew, insarcinatul nostru cu Afaceri la Londra sa dezminta ce se putea
dezminti si sa opreasca campania cum va putea, punandu-i bineinteles
la dispozitie sumele necesare. Familia noastra Regard ne costa scump...
Am propus in acelasi timp lui Vintila sa cream un Minister special care
sa se ocupe numai cu afacerile sentimentale i cu scandalurile Dinas-

tiei... Vintil, obisnuit cu domnul Carada, cu domnul Carol intai, cu


domnul Bratianu, cu doamna Pia
cu aeropagul tuturor virtutilor (cel
Vintila era fiert si-mi tot repeta:
putin in randul celor marturisite!)
Ma mira ca mai ai curajul sa faci glume!" Dar ce, vrei s5 plang?"
ii intorceam eu si treceam la aka gluma. Spre lauda reprezentantilor
nostri la Paris, presa franceza a fost foarte discreta in aceste inceputuri
ale Scandalului Nicolae"
si-a luat ins5 revansa mai tarziu.
' Drept compensalie sentirnentalA", junele Radu SAveanu a fost numit viceconsul
la Bruxelles. inainte de a pleca, mi-a trimis pe tata-sAu la Minister sA mai ciupeascA o
sumA de bani, ctici avea multe datorii de ale damei de plAtit!" Cu toatfi scarba ce rn-a
cuprins fatA de acesti oameni, le-am dat 50 000 lei!

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

221

E probabil c5 dac5 as fi stat mai mult in fruntea Ministerului de


Externe, m-as fi certat de atunci si definitiv cu Titulescu si n-as fi putut
pune la cale colaborarea politic5 din 1930 si inceputul anului 1931, colaborare ce trebuia sa duc5 la formarea unui mare Minister si poate
c5 ar fi fost mai bine. aci Ministerul tot n-a putut SA se inchierbe
I-a
torpilat Titulescu si dacA n-as fi lucrat la dansul, as fi lucrat la altul,

care poate c5 s-ar fi putut pune in picioare si ne-ar fi evitat tuturor


dureroasa experient cu Iorga, nAscocire de ultimul minut...

Titulescu nu putea sa admit la Externe un ministru cu succese diplomatice, in afar de darisul. Dac5 nu indruma el politica, fie din Minister, fie din dark toate trebuiau sa' mearg r5u. Si cum primele sale
incercki de a ma duce de nas dedeser gres, fatarnicul incepuse o adevarat5 campanie impotriva mea, in presa francez. Titulescu se aranjase
in mod foarte inteligent cu presa straina. In loc sa incerce sa cumpere

ziarele mai importante, ceea ce ar fi fost greu si ar fi costat parale


foarte multe, dnsul s-a inteles" cu gazetarii, cu droaia de javre ce misuna la Geneva si care f5ceau" politica exten-05 in mai toate foile din
Paris si din Londra. P15titi lunar, acesti nenorociti au fost inconsolabili
de plecarea binefac5torului kr, si dndu-si seama ca eu nu aveam nici
cea mai mica intentiune de a continua erorile" predecesorului meu, ba
vdziind chiar cd nici nu pun piciorul la Geneva, mi-au declarat rAzboi,
cu atfit mai multi plkere cu cat Titulescu i-a impins s5 o fac dndu-le
sa inteleag ea eu dat la o parte, randul lui, sau al unui om al lui, ar veni

iar5... Pe and-mi scria scrisori prietenesti pe fat5, amicul Titulescu


incepuse s5 ma lucreze pe ascuns, dar numai incepuse. Repet, n-a avut
timpul s5-0 dea drumul, c5ci am p5r5sit prea repede Ministerul. Partidul Liberal nu putea ins admite ca un ministru al s5u s' fie tratat de
inamic al democratiilor occidentale" (ceea ce mie-mi era indiferent),
si a pus si el in iniscare fortele de care dispunea la Paris, ca sd rectifice
situatia mea. Sub titlul: Noul ininistru al Afacerilor Externe din Romilnia, R. Recouly m-a pus in valoare". /4 fi trecut f5r5 & insist asupra
acestui fapt, dacA aceeasi oficin5 liberala, dup6 3 ani, de data asta in
perfecta complicitate cu Titulescu, nu rn-ar fi inecat sub hardae de 15turi. Voi reproduce aci articolul publicat de Recouly in ziarul Le Figaro
din 16 octombrie 1928, pentru ca cititorii s5-1 poat5 confrunta cu articolele publicate tot la Paris in ianuarie 1932 si reproduse si ele intr-un
capitol urmator:

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN ARGETOIANU

Actualul ministru roman al afacerilor externe, domnul Constantin


Argetoianu, despre care vorbea d5un5zi ziarul Le Figaro in leg5tur5 cu
un discurs pe care 1-a rostit la Societatea de Geografie Comercial5 din
Paris, este mai putin cunoscut in cercurile noastre diplomatice decal
predecesorul &au, domnul Nicolae Titulescu. De aceea constituie pentru noi un motiv de a semnala si acest lueru ne face o deosebit5 plkere,
noul ministru este in acelasi timp foarte dornic si foarte capabil de a
continua politica care a e515uzit Guvernul de la Bucuresti, dup5 restaurarea national5 din anii 1918-1919.
Provenit dintr-o familie de conditie foarte bun5, i anume
mosieri, el a f5cut studii aprofundate preg5tindu-se pentru viata pub1ic5;
este doctor in medicin5 si doctor in litere, iar la inceputul carierei sale a
lucrat in diplomatic.
In actualul Guvern, in care domnul Nicolae Titulescu, find suferind,
a fost nevoit s abandoneze portofoliul Ministerului Afacerilor Externe, pentru a lua in prirnire, dup5 o oarecare perioad5 de odihn5, postul
de ministru plenipotentiar si extraordinar al Romaniei la Londral, dom-

nul Argetoianu ocupa deja postul de ministru al agriculturii; el ar fi


putut s ceara s treac5 la Ministerul de Interne ca titular, pentru c cu
sase ani in urma mai ocupase acest portofoliu; dar acest portofoliu i-a
fost incredintat domnului Duca, care confirm5 succesele de o fmete
clarv5z5toare prin care s-a distins in trecut, si nu era acum un moment
potrivit pentru a-1 schimba din acest post. S-a stabilit prin urmare c5
domnul Argetoianu va continua s5 famfin5 titular la Ministerul Agriculturii, si in acelasi timp, va prelua i functia de ministru al afacerilor
externe.

El se dovedeve a fi in acest post prietenul fidel al Frantei, apdrdtorul rdbddtor p1 convingator al strasei colabordri cu
rnernbre
in Mica Antantdi cu Polonia; astfel vizita pe care Maresalul Pilsudski
a efectuat-o recent la Bucuresti, a constituit pentru dl. Argetoianu o
bun5 ocazie pentru a scoate in evident5 tr5inicia prieteniei romano-poloneze.
1 Titulescu a pretins ea" n-a incetat niciodat a fi ministru la Londra, ea' a fost numai

delegat" (!!) cu conducerea Ministerului de Externe, si


cerut locul in Anglia Indat ce a dat dernisia la Bucurqti. Vintild a consimtit sa-1 trimit la Londra, dar n-a admis
teoria lui, i 1-a numit printr-un decret, din nou.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

223

Ziarele frantuzeti au datoria s5 examineze qi s5 publice cu mult


simt critic toate tirile care privesc Romania, c5ci nu rareori acestea
sunt tendentioase; de aceasta stare de lucruri vinovate nu sunt altele decat Moscova care o initiaz5 i Viena i Budapesta care o aplic5 in mod
si mai putin aparentl.
Situatia general5 r5mane aceea pe care a cradit-o conducerea energic5 a Orli de c5tre regretatul Ion Br5tianu; aceasta situatie ar putea fi
concretizata in urm5toarele cuvinte:
imensa majoritate a romanilor
nu doresc altceva cleat s5 munceascA in pace. Domnul Vintil Br5tianu, specialist eminent in probleme economice qi financiare, desf4oar5
in prezent, cu o perseverent5 al c5rui succes se anunt5 foarte apropiat,
ultimele negocieri preg5titoare in vederea obtinerii unui imprumut de
consolidare i de stabilizare a monedei nationale
leul.
Sd nu ne ldsdm ayadar induyi in eroare ci induioyall de propagan-

diva care predick in mod mai mult sau mai putin rati, revenirea la
formele politice de dinainte de anul 1914, qi s5 ne bucufam constatand
ea' Romania de ast5zi este una din piesele de baz5 ale noii Europe."
Aceast5 prefat5 menit sa sprijine activitatea mea la Ministerul de
Externe ar fi fost mai la locul ei la preluarea noilor mele functii cleat la
spartul targului. Era ins5 evident ea' nimeni nu putea s prevadA intrig5rii1e d-lui Titulescu care plecase din mijlocul nostru cu protest5ri de
amor pe buze i numai din motive de s5n5tate"
zicea el.
Am p5r5sit Ministerul de Externe odata cu demisia Guvernului Vintil5 Br5tianu, dar inainte de a arAta motivele pentru care acest Minister
s-a retras, mai am cateva amintiri de inregistrat cu privire la colaborarea ce mi-a fost cerut5 de Ministerul de Interne in cursul verii anului
1928. Caci dei hotarasem s5 nu mai fac politica militant5 qi s ma
mhrginesc la conducerea tehnic5 a Ministerului Agriculturii, imprejuraffle au fost mai tad ca mine i conjunctura de aa fel 'Inc& am fost
silit s5 ies din rezerva ce mi-o impusesem i s-mi bag nasul nu numai
in treburile Ministerului de Exteme, al chrui interimat a trebuit s5-1 iau,
dar i in ale Ministerului de Interne, unde nu mi s-au cerut, din fericire,
decat sfaturi practice". Dac5 interimatul meu la Externe nu mi-a prirechizitionarea mea la Incinuit in scurta lui durata vreo neplkere
I Mai exact in oficina lui Titulescu, in diversele palasuri" prin care 4i titgea sufletul fenornenul nostru.

www.dacoromanica.ro

224

CONSTANTIN ARGETOIANU

terne rn-a plictisit peste masur, caci m-a pironit la Bucuresti in fiecare
duminica pe arsitele din iunie si din iulie. Voi arata numaidecat cum...
Pentru cei ce n-au trait acele vremuri, cateva cuvinte 15muritoare
asupra situatiei politice din anul 1928 nu vor fi de prisos. De la moartea
lui Ione! Bratianu, intreaga politica romaneasc6 era dominata de chestiunea Printului Carol, de chestiunea despre care nu se mai vorbea"
adica despre care Cenzura nu rasa & se vorbeasca in gazete, caci incolo numai de asta se vorbea. Ionel Bratianu comisese marea greseala de a

provoca lupta si... de a muri. Cat a trait el, autoritatea lui a fost suficient5 pentru a tine piept tuturor valurilor; dfinsul disprut, nu se mai
0:sea nimeni cu urnerii destul de tari ca sa propteasca zagazul in dosul
caruia fierbeau apele tulburi. Nici Vintil Bratianu, nici Duca nu erau
oamenii care sa poata stavili un curent, mai ales un curent canalizat
printr-un mare partid popular. De la ianuarie 1926 toate se invartisera
la noi numai in jurul chestiunii Carol. Averescu fusese chemat la Guvern in martie al aceluiasi an numai de frica Partidului National, banuit
(cu drept cuvant) de carlism. Iar acelasi Averescu fusese rasturnat in
preajma mortii Regelui Ferdinand tot de teama Printului Carol. Rapiditatea si lipsa de scrupule cu care lovitura fusese data siderase si finistine pentru un moment Partidul National-Taranesc, cu atat mai mult cu
cat fuziunea lui nu era Inca pe deplin mistuita si ea multi ardeleni mai
nadajduiau o colaborare cu liberalii. Pe masura ce national-taranistii
s-au dumirit, conducatorii lor au priceput ca cea mai buna cale de a impresiona Regenta i chiar pe Vintila (care luase locul lui Ionel) si a se
apropia astfel de putere, era ,yantajul cu Prinpil Carol. In realitate, Maniu nu avea nici cea mai mica intentie de a se incurca cu Carol, dar rasa
lumea sa creada ca era inteles cu Printul. i ceea ce era mai gray era ca
o credeau si Vintil Bratianu si Duca si c nici unul nici altul nu erau
oameni de rezistenta. Regeno nu avea nici o unitate in vederile ei.
Printul Nicolae primise sarcina a son corps defendant"; indiferent faci
de cele politice, far5 nici o simpatie fata de Bratieni si de liberali,
indata ce s-a incurcat cu Dolettina nu s-a rnai gandit decal cum sa aduCa mai repede pe Carol, ca sa se poata elibera el. Patriarhul Miron nu se
preocupa decat sa adune bani, numai bietul grefier Buzdugan mai credea in misiunea de a feri tara de convulsiuni in timpul minoritatii Regelui Mihai". Regentii nu lucrau niciodata impreuna, caci Printul Nicolae refuza sa se tie de fleacuri, find prea ocupat cu lucrurile serioase:
automobilele i damele
iar ceilalti doi Regenti nu voiau sa se sfatu-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

225

iasc rar Print, ca s5 nu fie b5nuiti ca comploteaz. Dac5 nu lucrau


niciodata intre ei, impreuna, Regentii lucrau si mai putin in corpore"
cu Guvernul: in afar5 de sedinta protocolar provocati de Ionel Bratianu dui:a moartea Regelui Ferdinand, cred c5 n-a mai fost nici una
care sa permita un schimb de vederi macar, intre Guvern si inaltii conducatori ai Statului. Singurul care lucra cu ministrii si cerea 15muriri
aproape la fiecare decret, era Buzdugan'. Patriarhul cerea s5-i prezinte
ministrii decretele, ca sa mai stea o tr5 de vorb6", dar nu le discuta
niciodata. Semn5tura Printului Nicolae se lua prin aghiotant: A.S.R.
dispensase o data pentru totdeauna pe ministri s'a se osteneasc5 pana la
d5nsul
si s-lplictiseasca cu lucruri care nu-1 interesau.
Asa cum era constituit, Vintila si Duca isi dau foarte bine seama
c5 Regenta nu putea fi socotit5 ca un zid de rezistent5 impotriva lui
Carol, si c5 Buzdugan era dezarmat, chiar daca ar fi incercat sd facd
ceva in caz de alarm5. Mureau amndoi de frica, si tr5iau in transee: se
temeau de Maniu cu masele lui populare, se temeau de Printul Nicolae
si de sirnpatiile pe care le cistiga zilnic in armata ca reprezentant al
si se temeau mai ales de o nazbatie a Printului Carol, care
Dinastiei
putea s5 cad5 in fiecare zi din cer cu un avion.
In aceast5 stare de panica care nu se mdrturisea a trait si a guvernat
Ministerul Vintil5 Br5tianu tot anul 1928. In tot Guvemul, am fost singurul f5r5 teama,fiindcd o inapoiere a lui C'arol nu md speria deloc
sentiment pe care, bineinteles, nu-1 puteam nici eu marturisi, si nimeni
nestiind ce se petrecea in sufletul meu, indiferenfa mea fain' de pericol
era socotitd drept curaj! i Vintil5 si Duca veneau s5 se intareasca la
barbatia mea
mai ales Duca care ma ruga intr-una sa vorbesc, sA dau
interviuri, s5 incurajez lumea, c5ci partidul incepea s5 se deprime".
M-am executat de citeva ori, si reproduc aci, ca s5 ma pedepsesc, o
mostr de machiavellism balcanic, un interviu dat la sfarsitul lui ianuarie 1928 lui Radu Matei (Lupta) interviu care a avut un mare rasunet
(pare greu de crezut, dar a fost asa!):
Ministerul Agriculturii si Domeniilor apasa greu pe umerii solizi
ai d-lui ministru C. Argetoianu.
Preocupat de problemele economice pe care razboiul si reforma
agrar le-au adus pe primul plan al vietii de Stat, dl. C. Argetoianu se
decide cu greu s5 se ocupe si de alte chestiuni in afar de organizarea
I N-am lucrat cu Sdr5teanu i nu tiu dac'd era tot atat de contiincios ca Buzdugan.

www.dacoromanica.ro

226

CONSTANTIN ARGETOIANU

muncii agricole, valorificarea acestei munci si inst5rirea t5r5nimii impropriethrite.

Iat5 de ce nu ne-a fost tocmai usor s5 obtinem interviul pe care-I


public5m ast5zi. A trebuit experienta noastr5 profesionalal ca s reusim si determin5m pe dl. ministru al agriculturii si domeniilor s5 uite
pentru un moment preocup5ri1e de ordin economic, prezidarea comisiilor c5rora le supune proiectele ce a intocmit (standardizarea cerealelor, reorganizarea Ministerului, legea Pesc5riilor etc.) si sa satisfac
curiozitatea opiniei publice, care-i cerea p5rerea i asupra situatiei politice interne.
a r5spuns d-sa. Cand vrei s ti ce se petrece pe
Cazi r5u!
front nu te adresezi unui vechi subofiter de la partea sedentara! De la
dezam5girea pe care mi-au dat-o fratii de peste munti nu mai fac politicd militantd...
Dar totusi, admitind ea' sunteti un simplu spectator, ce credeti
despre campania de Msturnare pe care opozitia a pomit-o?
Cred c5 opozitia nu stie ce face, sau nu stie ce spune.
Campanie de rdsturnare, este o expresie tresvit, care ast5zi, are tot
asa de putin curs ca i bietul nostru leu.
Aceast5 expresie a fost inventat5 pe vremea Regelui Carol I. Se stie
ca Regele Carol I, la sfarsitul domniei sale mai ales, devenise st5pAn
absolut in viata noastra politica si schimba Ministerele cum vrea. Pentru a da ins5 aparentele unei influente a opiniei publice in aceste schimb5ri, el se intelegea intotdeauna cu sefii de partide si de Guvern si semnalul campaniei de rdsturnare se da totdeauna de la Palat, Mcand parte
din ceremonialul obisnuit al alternantei celor dou partide de Guvern.
Sub Regele Ferdinand deja expresia campanie de rdsturnare ii pierduse sensul fiindc5 asa-zisele campanii de r5sturnare nu mai porneau
de la semnalul de sus ci, dimpotriv5, se repercutau in mod dezagreabil
asupra Suveranului, care schimbase formula unchiului s5u, nemaipuValid fi vorba in starea de dup5 r5zboi, de alternant5 la Guvern.
A vorbi asfazi de o campanie de Msturnare este un anacronism si
o usurint5.
Un anacronism fiindc5 dup5 cum explic expresia nu mai corespunde
vremurilor, si o usurinfd politic5 fiindca o campanie care nu cla rezul1 Cer iertare pentru aceasta poliloghie gazetareasca, dar trebuie patina' culoare localci, ca sai se contureze lamurit 0 situatie.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

117

tatele anuntate recade in val de ridicol asupra celor care au pus-o la


cale. Si ce rezultate poate da o serie de intruniri in fata obisnuitului
auditoriu al unor asemenea mascaralacuri, sau care pot fi rezultatele
injonctiunii Scoal-te tu s m5 asez eu pe care nici un om cu scaun la
cap nu le ia in serios?
Asa stand lucrurile, sa nu mai vorbim de campanie de fasturnare.
Mult mai logic este fratele Alexandrul cand vorbeste de revolutie. Desigur Partidul National-T5r5nesc nu are azi decal dou alternative: Revolutia sau rdbdarea.

Poate fi adus la Guvern prin actiunea maselor fasculate, sau prin


chemarea factorilor constitutionali dac5 e cuminte si stie s5 astepte.
Calea revOlutiei imi pare dubioas5, mai intai fiindca revolutia odat5 de-

clansata nu se stie unde duce si nu prea v5d rolul domnilor" din Ardeal in ziva in care toate z5gazurile vor fi rupte, si apoi, fiindc5 sunt
convins
ca si dl. profesor N. lorga
c5 in tara noastr5 revolutie nu
se poate face.
Cred serios, cei 200 de domni din Partidul National doritori SA fie
ministri i cele cateva mii de partizani doritori sa se infrupteze din
buget, c5 dorintelor lor pot insufleti i agita milioanele de oameni care
muncesc si se trudesc si pe care partidele politice pada' azi n-au stiut
decal s5 le am5geasc5 spre a le lua voturile? Pentru orice om serios, in
momentul de fat, 7111 existd In Romania probleme politice de rezolvat
ci nutnai probleme economice.
Este foarte ciudat de constatat c5 toat5 patima national-t5fanistilor

se dez15ntuie tocmai impotriva unui Guvern care este pe cale s5 rezolve aceste probleme dupa principiile pe care Partidul National-Tar5nese le-a sustinut pan5 acum. Sa cauti sa zadarnicesti stabilizarea monetar5 si imprumuturile in strainatate cand n-ai pierdut o ocazie pentru
a prop5v5dui asemenea operatiuni, e si o prob5 de lips de logic5 si o
prob5 de nematuritate politic5...
Daca mi-ar fi ingaduit s5 dau un sfat fostilor mei prieteni, i-as consilia sa apuce pe cealalt cale, pe calea fabdarii.
Ce important5 pot avea cativa ani pentru oameni care au stiut s5
rabde, cu smerenie, atatea sute de ani?
Guvernul actual nu are nici o ambitie politic si se va multumi s5-si

termine treaba ce are de neut. Aceasta nu va putea dura decat maxiVaida-Voievod.

www.dacoromanica.ro

228

CONSTANTIN ARGETOIANU

mum trei sau patru ani, i indat5 ce vom fi isparvit ce avearn de f5cut,
vom ceda locul altora fati sa fie nevoie de injonctiuni, de campanii de
rastumare, de revolutii.
Ma tern insa, ca noi plecati, tot nu va veni randul Partidului National-Taranesc, fiindca am impresia ca eful acestui partid, dl. Iuliu Maniu, nu vrea & vie la putere...
?!?
Cunosc bine pe dl. Maniu
a continuat, zfimbind de mirarea
noastra, dl. C. Argetoianu
i-am apreciat totdeauna calitatile i nu pot
sa admit ca d-sa de cate ofi poate, sa fac5 tocmai gestul menit sa-1 indeparteze de la raspundere, dee& fiindc5 urmarqte un scop.
Popularitatile electorale se mistuiesc repede la Guvern. Am avut
experienta d-lui general Averescu i ma intreb ce ar mai fi ramas din
d-sa daca eful Partidului Poporului n-ar fi fost i generalul ef de armath din timpul razboiului i invingatorul de la Marati?
DI. Iuliu Maniu nu este nici general de corp de armata, nici inving5tonil de nicaieri, i odata popularitatea electoral5 pierduta, ce ar mai ramane politicete din personalitatea d-sale? D-lui Maniu ii convine situatia pe care o are de qampion electoral, de om rezurnativ al doleaMelor
celor multi i neputincioi, de stea calauzitoare a politicienilor maltratati i a tuturor celor care platesc cu voturi sperantele unui Nil revarsat
care se arata cu atat mai ademenitor, cu cat n-a aparut pana astazi decat
sub speta unui miraj ine15tor.
DI. Iuliu Maniu este un om politic fericit, fiindca i-a ajuns telul
propus: este prezidentul unui nurneros partid, este intotdeauna ales in
Parlament, citete frumos motiuni mai putin frumos redactate i poate
vorbi in ofice moment in numele libertatii, democratiei i al solidarit5tii.
Partizanii d-sale nu-1 pricep i note discordante i violente ca interviul fratelui Alexandrui, trebuie sa-1 supere foarte mult.
Prin urmare credeti ca Guvernul va continua opera inceputa sub
Ion I. C. Beatianu i ea disparitia acestuia nu i-a scurtat zilele?
a raspuns categoric dl. ministru Argetoianu.
Da!
Desigur, moartea lui Ion I. C. Bratianu a fost ireparabila pierdere; a
fost o pierdere pentru tara care este lipsit5 de marea lui experient5 i
autoritate inauntru i in afara; a fost o pierdere pentru Partidul Liberal
care sub conducerea lui prezenta o coeziune de granit i a fost o pier' Alexandra Vaida-Voievod.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

229

dere pentru Guvern, care si-a pierdut, pentru moment, cfirmaciul. Dar
din punct de vedere al duratei Guvernului, desi lucrul pare paradoxal,
disparitia lui Ion I. C. Br5tianu a avut un efect opus celui pe care unii 1au crezut. Cci, (lath' Ion I. C. Brntianu venea la Guvern cnd vrea, este
si mai adev5rat c5 pleca tot c5nd vrea el
tot partidul se supunea vointei lui. Ast5zi, condudaorii trebuie s5 tie rnai mult6 searn5 de curentele manifestate in partid si s caute s le dea satisfactie. Nevoile partidului cer astazi cel putin dou5 remanieri! si acum judec5 i d-ta cat
mai trebuie sa" durrn dat find c5 prima remaniere nu se poate face
dec5t peste cateva luni si c5 minimumul de existent5 ministeriala, in
Partidul Liberal, s-a statornicit la un an si jum6tate!
Noi muncim zi i noapte ca s5 fim gata cu toate in cei patru ani ai
legislaturii actuale. Ar fi de dorit ca i Partidul National-T5r5nesc s
lase campaniile de r5sturnare i c516toriile de pl5cerel, s' se pun5 pe
munc5 zi si noapte ca s5 fie si el gata peste cativa ani i s5 poat5 lua din
miinile noastre, care nu se crarnponeaz, succesiunea Guvernului!"
Desi avusesem intentia s fiu ironic in aceast5 iesire la care fusesern, ca s zic asa silit
ironic 1)5115 si la adresa sefului meu Vintil5 si
a Partidului Liberal, lumea rn-a luat in serios; national-t5fanistii s-au
n5pustit asupra mea si fetele vesele, recunostinta i multumirile cu care
rn-au inconjurat ai nostrii" pentru cei patru ani de guvernare fag5duiti
(cu 2 remanieri, s5 nu uit5rn!)
au fost o slab5 compensatie -pentru
injur5turile si perfidiile cu care rn-au improscat Dreptatea i celelalte
foi ale d-lui Maniu.

Cfiteva rnanifest5ri de felul acesta, cerute de prietenul meu Duca,


n-au fost ins5 dec5t o prefat5 la colaborarea mea cu dansul. S-a f5cut
un apel mai direct la luminile mele numai din rnomentul in care gluma
a inceput s5 se ingroase. Nu fac aci istoricul evenimentelor, cred necesar s5 o repet intruna, i ma voi multumi s' reamintesc ca, dup ce au
atacat Guvernul toat5 iarna, in Camera, prin.gazete, prin intruniri publice locale
national-taranistii au hotardt o intrunire popular cum
n-a mai fost" la Alba Iulia, intrunire in care tot Ardealul trebuia s5 vie
s-si verse nemultumirea si focul. Pe fat5 se spunea c5 tot norodul va
porni de la Alba Iulia spre Bucuresti s5. cear Regentei schhnbarea Guvernului i chemarea lui Maniu
iar la ureche se soptea c Printul
Aluzie la misiunile trimise in cursul iernii la Printul Carol.

www.dacoromanica.ro

230

CONSTANTIN ARGETOIANU

Carol va cobori dintr-un avion in mijlocul intrunirii, care fusese fixata


pentru ziva de 6 mai, ca s5 permit5 noului regim s5 prezideze serbarea
national5 de la 10 Mai! La inceput, si pan5 pe la jurn5tatea lui aprilie
Guvernul nu a dat o prea mare important proiectelor national-t5r5nistilor si Duca si-a luat chiar un scurt concediu in martie si a plecat cu
Nadia la Florenta, de unde mi-a scris vorbindu-mi cu entuziasm despre
Michelangelo. La inapoierea lui, lucrurile au luat ins5 o cotitura ce ar fi
putut deveni periculoas. Pe de o parte, adunarea de la Alba Iu lia degenerase, in pregAtirea ei, intr-uny fel de mobilizare a coaselor si a furcilor impotriva unitatii si autorit5tii Statului
iar pe de alta, informa-

tiile Sigurantei dau ca sigur5 punerea la cale a debarcarii Printului


Carol in mijlocul multimii.

Desi, repet, nu scriu istorie ci inseilez in aceste pagini nurnai din


amintirile mele, cer voie s5 reproduc aci cateva din documentele pe care
le-am p5stratI si care vor servi s5 contureze mai de aproape evenimente
in care am fost amestecat, si care ar fi putut schimba fata lucrurilor in
Romania dac5 promotorii lor ar fi fost mai dibaci si mai indr5zneti.
De la 15 aprilie, pierderea a inceput s'a fie mare in Ardeal, nu numai

printre romani, dar si printre minoritari. Prefectul judetului N5s5ud,


dr. Longin, telegrafia in ziva de 18 aprilie:
Nr. 71. Conform informatiilor primite, la 14 aprilie a fost in Beius
o consf5tuire a Partidului National Sas la care au participat toate organizatiile partidului. S-a hotarfit participarea la actiunea Partidului National-Wanesc."
Apoi:

Zal5u 19 aprilie 1928


Dotnnului Ministru de Interne,
Cu referire la ordinul nr. 21969/1928 raportez c5 in ziva de 15 aprilie a.c. tineri maghiari din comuna Carastelec, cantand cantece cu continut insultator la adresa poporului roman si la somatia sefului de post
nevoind s5 se imprstie, acesta trgand dotf focuri de revolver, a ranit
usor doi indivizi. Cercetarile continua sub conducerea comandantului
de companie.
Prefect,
loan Assian"
Note de-ale Sigurantei:
I Regret & nu sunt mai complecte.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

231

Cluj 18 aprilie. Se spune ca dl. Maniu a plecat la Bucuresti foarte


sup5rat, in urma unei neintelegeri cu maghiarii de aici, din Cluj.
Contra obiceiului nu 1-a condus nimeni la gar5."
Cluj, 18 aprilie. Printre masele secuilor in general, nu exist5 nici o
pregatire pentru participarea la Adunarea din Alba Iulia. Secuii arata o
dezinteresare cornplect. Desi preotirnea maghiar din acel tinut lupta
sa fac5 o atmosfera pentru ideia participarii, totusi poporul nu vrea,
oamenii spunand c5 nu au nici timp si nici bani pentru aceasta
iar
cei mai destepti obiecteaz ea nu au fost invitati i astfel cum sa" mearg5, c5ci o participare ce rost ar avea pentru ei?"

Cluj, 19 aprilie 1928. DI. Maniu a plecat in ziva de 17 aprilie cr.


seara la Bucuresti, find chemat telegrafic. in timpul cat a stat aici a
avut intrevederi cu fruntasii Partidului Maghiar, cu care pare s5 nu se fi
inteles Inca. Restul timpului si 1-a petrecut in cercuri farniliare, facand
o vizit de felicitare d-lui Vaida-Voievod. Fruntasilor nationali localnici nu le-a spus altceva decat s5 se preg5teasc5 pentru Alba Iu lia cat
mai mult.
Vineri va pleca si dl. Vaida la Bucuresti, la dorinta d-lui Maniu
precum i dl. Mihai Popovici, care se af15 la Baia Mare."

20 aprilie. Nota de la Directia generala a Sigurantei.


Aduc la cunostinta ca agentii electorali ai Partidului National-T5r5nesc umbra' prin cartiere si spun c5 cetatenilor care voiesc sa ia parte la
Congresul din 6 mai care va avea loc la Alba Iu lia, li se pl5teste drumul
dus i intors, masa si cate 200 lei pe zi de la data plec5rii si pan5 la intoarcere. Se inscriu multi dintre cei fara nici o ocupatie."

Cluj, 24 aprilie. In toate judetele din jurul Albei lulii, dar mai ales
in judetul Hunedoara, agentii national-taranisti recruteaz5 oameni in
fiecare sat, pentru Adunarea din 6 mai. Oarnenii trebuie s5 vie cu mancare pe 3 zile i inartnati cu ce pot. Cea mai mare parte a muncitorilor
de pe Valea Jiului vor merge. In Muntii Apuseni si in Tarnava Mica,
fierberea e mare si oamenii cred Ca sunt chemati la Alba Iulia ca odini-

www.dacoromanica.ro

232

CONSTANTIN ARGETOIANU

oath' la Blaj, pe Campia Libertitii. In toate satele romaneti nu se mai


vorbete de altceva. Micarea ia un caracter national i chiar cei neinregimentati in Partidul National se preg5tesc s plece. In fruntea mic5rii
se af15 preotimea, cea ortodoxd ca i cea unit."

Cluj, 24 aprilie. Din informatii sigure se confirma cele anuntate


asupra organizarii militare a celor ce vor participa la Alba Julia. Astfel
se riazuiqte la urm5toarea organizare: grupe din fiecare comun5 formeaza plutoane, plile
companii; p15ile din judetele vecine cu
Alba Iulia formeaz5 batalioane. Un judet formeaz5 o legiune, mai multe judete o brigad, provinciile
divizii. In incadrare joac5 rol important fotii militari i in special elementele din Bucureti, care au inspirat sistemul. Motivarea organiz5rii militare se face pe temeiul necesit5tii
de a se p5stra ordinea.
La Alba Iulia se vor tine un Congres i o Adunare. La Congres vor
lua parte vreo mie de delegati, alqi de organizatiile locale.
Din p5rtile dinspre Turda i dinspre Abrud au venit veti c rnicarea prinde. Dimpotriv5, dinspre p5rtile campeneti, stenii cer amanarea Adunarii (?) pe motiv c5 se g5sesc in toiul muncilor.
Printre delegatii de la Congres sunt i reprezentanti ai celorlalte partide i chiar liberali din Ardeal. In genere preotii i in special unitii,
sunt extrem de activi.
Organizatorii Adun5rii nu cred in revolutie, dar Ii inchipuie Ca vor
putea intimida Regenta."
Am ales cateva din informatiile cele mai caracteristice. Pentru a da o
idee clara despre atmosfera care domnea la Ministerul de Interne; ele
trebuiesc ins5 complectate cu informatiile primite in ultimele zile ale
lui aprilie din -stfain5tate, de la serviciul ins5rcinat cu spionajul gesturilor i deplasarilor Printului Carol. Publicarea acestor fituici inedite va
dovedi o data mai mult
in lumina realit5tii faptelor insemnate mai
departe cat de inutile sunt cheltuielile facute cu politiile speciale"...
Iat5 ce comunica serviciul special" insarcinat cu supravegherea
Printului Carol:
Paris, 18 aprilie 1928.
Ex-Principele Carol i Elena Lupescu sunt in Paris la hotel Chambord. La orele 10 dimineata fostul Print a plecat intr-un automobil, impreuna cu Gatoschi in localitatea Chartres, 93 kilometri de Paris.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

233

Au descins la restaurantul hotelului Du Grand Monarque din Place


des Epars. Al5turi de Chartres se afl5 un aeroport militar.
Au plecat apoi la Aeroclubul de Vest, unde exPrincipele Carol s-a
intretinut mai mult vreme cu secretarul clubului.
In prezent ei cineaz5 la restaurantul pomenit mai sus.
Supravegherile continua, telegramele urmeaza."
*

Paris, 18 aprilie, orele 9 seara.


ExPrintul Carol si Gatoschi s-au intors la orele 4 cu automobilul la
Paris si au intrat la hotel in locuint5.
Nu a primit nici o vizita p5n5 la aceast5 ora (ora 9 seara).
Facem atenti c5 Gatoschi a trimis pe portarul hotelului cu pasaportul sail la Consulat, pentru preschimbarea lui. Va rog comunicati telegrafic dac5 credeti util sa-i liber5m un nou pasaport pe termen de un
an, sau numai un certificat de repatriere in Ora.
Aceste pregatiri ale lui Gatoschi sunt identice cu cele din randul trecut, and impreun5 cu cel al Elenei Lupescu a preschimbat pasapoartele si nu au plecat, am5n5ndu-se atunci cAlatoria. Se observ5 aceleasi
pregatiri simplificate de data asta.
Suntem pozitiv informati c5 pasaportul ex-Printului Carol si al Elenei Lupescu sunt la Bacher', pentru eventualele vize la Consulate.
Urni5rim de aproape miscarile. Telegrame urmeaz5."
*

19 aprilie. Azi-dimineat5 ex-Principele Carol si Elena Lupescu


s-au mutat de la hotel Chambord la hotelul Claridge. Motivul este teama si ideea fix6 ca sunt supraveghiati de aproape de autorit5tile frauceze si de detectivii englezi.
La orele 11, ex-Printul a primit vizita unui redactor al ziarului Le
Journal, anume Paul Bringuier.
La orele 8 seara urmeaz5 s5 plece in Ora Nicolae si Costic Lupescu. Nu au nimic asupra lor decat indicatiuni verbale fara important5.
Supravegherile continua. Telegrame urmeaza."
I Fiul dentistului Bacher din Craiova, care la Paris devenise francezul Base".

www.dacoromanica.ro

234

CONSTANTIN ARGETOIANU

Paris, 19 aprilie 1928, orele 9 seara.


Ex-Principele Carol in Paris la hotel Claridge. Dup5 amiaz5 a.primit
intr-o lung5 vizit pe corespondentul Agentiei Telegrafice Americane.
Este vorba de un interviu care urmeazA s5 apar in presa americana.
A plecat apoi insotit de Elena Lupescu si de Gatoschi la Bois de
Boulogne unde s-a oprit la restaurantul d'Armenonville. La orele 5, au
sosit acolo Bacher si Nicolae Cocea. La orele 7 s-au reintors la hotel."
*

Paris, 20 aprilie, orele 1 dup5 amiaz5.


Ex-Principele Carol la Paris la hotel Claridge.
Dimineata la orele 8, a plecat cu automobilul insotit de Gatoschi la
uzinele Newport-Delage de la Issy les Moulineaux. Acolo a cerut s5
vada un avion tip 42 C.I. Un Iesguiplan (?) cu elice tractiv5 (!) actionafa" de un motor Hispano-Suiza de 500 HP, cu o capacitate (politistul
scrie greutate", de combustibil de 374 litri esent si 20 litri ulei, pentru dou5 ore, si cu o posibilitate de transport de 1 300 kilograrne. Acestea au fost explicatiile ce i s-au dat referitor la acest avion.
La orele 11, s-a reintors la hotel, unde era asteptat de un pilot aviator anume Carteron Maxime. Dup5 cateva minute de intrevedere, chiar
in holul hotelului, pilotul a plecat.
Supravegherile continua. Telegrame urmeaz."
*

Paris, 20 aprilie 1928, orele 9 seara.


Ex-Principele Carol in locuinta sa la Paris, in hotel.
La ora 3 dup amiaz5, insotit de Gatoschi si d-na Elena Lupescu, a
plecat cu automobilul in excursie in localitatea (sic) Beauvais, departamentul Oise, 72 kilometri de la Paris. Acolo a descins la restaurantul
Au Chateaubriand din rue Sadi Carnot nr. 5.
La orele 6 au sosit acolo Dumitrescu cu Bacher.
La orele 8, s-au reintors toti in Paris, la hotel."
*

in aceeasi zi, Henry Catargi ministrul nostru la Bruxelles, irni adresa urmtoarea scrisoare, primit5 dup cele 3 zile reglementare ale traficului postal intre Belgia si Romania:

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

235

Bruxelles, 20 aprilie 1928


Dragul meu Domnule Argetoianu,
Ceea ce urmeaz5 ar putea fi considerat ca o continuare la telegramele mele prin care v5 faceam cunoscut sosirea la Bruxelles a Printului
fermec5tor si pe care as putea s6 le intitulez, Cum a scapat ministrul
Romniei ca prin urechile acului'.
Pe la orele 10 seara primesc un telefon din partea Printului fermector; intruca eram neincrez5tor, am pus s5 i se r5spunda c5 am iesit in
oras. De la ce151alt cap5t al firului se insist, voind s5 se afle ora la care
m5 voi intoarce (aceasta era desigur o prima indiscretie); pun atunci s
i se raspunda ca nu ma voi intoarce acas5 mai devreme de ora 11 si jumatate.
Nemaiputand s-mi st5p5nesc curiozitatea, r5spund la al doilea apel
telefonic, si unul dintre comeseni, imbr5cat parc5 intr-o uniform5 magnific5 de solzi verzi, imi comunica ca sunt invitat la Castelul d'Ardennes,
duminica viitoare, la masa de prinz (aceasta o a doua indiscretie).
Zeul diplomatilor voise ca maine sambata s6 mergem in corpore
sa inaugur5m Floraliile la Gand; i-am rspuns deci hainei verzi (de
la Academie ihtiologic5) c5 voi fi retinut in acel oras, duminic si poate
chiar si luni.
Au urmat regrete exprimate de o parte, si dans de bucurie de cealalt parte pentru c5 sc5pasern de aceast5 poveste nep15cut5; nici nu putea
fi vorba s merg s banchetuiesc cu Lupoaica, cu fr5tiorul ei de lup mai
mic, cu b5trinul tat5-1up care, cu totii fac parte din suita Printu lui fermecator, tot asa cum nu puteam merge s5 petrec acolo cu un fost prefect pe nume Gatoski, si cu alti Ionesti2, organizatorii plimbkii in Belgia; dar in ce incurcatura m-as fi aflat dac5 rn-ar fi chemat Printul; cred
Ca a fi raspuns fa acel apel c5 puteam s5-i satisfac dorinta, dar numai
cu titlu privat. Din fericire acest lucru nu s-a intfimplat, i respir usurat!
Lupoaica a spus textual in mernoriile sale3: C. nu are tact. Oare
Lupoaica este psiholog? Un asemenea lucru este de crezut c5ci aceasta
lips5 de tact a ap5rut Inca o data prin aceast5 invitatie pe care mi-a adreI Henry Catargi imi telegrafiase si-mi adresa aceasta scrisoare in calitatea mea de
interimar la Externe, pe timpul unei absente a lui Titulescu plecat in strainatate. Catargi ma intrebase ce atitudine sa ia in cazul in care, dupa cum se zvonea, Printul ar veni
la Bruxelles si eu Ii telegrafiasem sd evite orke contact oficial sau neoficial cu dansul.
2 Faimosul Barbu Ionescu.
3 Cateva amintiri publicate in ziarele de tiraj.

www.dacoromanica.ro

236

CONSTANTIN ARGETOIANU

sat-o de a merge la dejun si prin alegerea Capita lei, in care se afl5 rudele sale apropiate (care s-au intors chiar azi de la Copenhaga) pentni a
face sa se vorbeasca de el.
Un fapt curios si demn de a fi notat, presa locala n-a semnalat sosirea lor, nici in editiile de ieri-seara, nici in cele de azi-dimineata, nici
in cele de asta-seara; cine stie poate este ceva si in legatura cu aceasta.
Mi-am luat toate masurile, pentru a fi informat imediat daca se va
produce ceva care merita s5 fie notat; dac5 asa ceva se va intfimpla, vi
se va aduce imediat la cunostinta prin cablu.
Va voi scrie si despre alte subiecte; se pare ca vizita lui Sir Austin
Chamberlain este oficiala (pretextul vizitei: Floraliile) dar barfele diplomatice arat5 ca este vorba de cu totul altceva; mare dejun duminic5
la Laeken i vom vedea atunci ce a venit sa fac5 aici nobilul Sire; vom
putea atunci sa ne lamurim daca este vorba intr-adevar de Floralii sau

de florile marului, sau poate ca este vorba de a gsi un mijloc de a


culege roade mai substantiale.
Curand va voi trimite urmare la aventura contelui Caraiman-Sinai
si informatii in legatura cu motivele calatoriei lui Sir Ch.
Al dumneavoastra foaite devotat
Henry Catargi"
E probabil ca telefonul" primit de Catargi in seara de 20 aprilie i-a
fost dat prin insarcinare" de un prieten al Printului, caci dupa rapoartele Sigurantei, Printul parasea Parisul tocrnai in seara zilei de 20, la
orele 10 seara, indreptndu-se spre Belgia. Intr-adevar:

Paris, 21 aprilie 1928


Azi-noapte, la orele 10, ex-Printul Carol, insotit de Elena Lupescu a

plecat brusc incognito (!) cu automobilul de la hotel Claridge, hand


directia Compiegne, Saint Quentin, Busigny, ajungand la orele 12 noaptea la frontiera franceza Aulnoyell. Dup5 o mica pauza au trecut prin localitatea Feignies pe teritoriul belgian prin punctul de frontier5 Quevy.

Au traversat localitatile Frameries, Mons si au intrat prin soseaua de


est in Bruxelles.
Au descins la hotel Metropole.
Probabil ca Ii vor urma calatoria la Gand.
I Informatiile agentilor erau inexacte; in douA ore nu se poate ajunge cu autornobilul de la Paris la granio belgianA.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

237

In orke caz v rug5m repetati in5sprit msurile de frontier.


Personalul nostru este in apropierea lor. Supravegherile continua,
telegrame urmeaza."

Paris, 21 aprilie. Dam cea mai categorica dezrnintire versiunilor


care circulk dup5 care ex-Printul Carol ar fi plecat din cauza Elenei
Lupescu si f5r dfinsa i c ruptura s-a produs intre ei.
Deocamdat5 continu5 a fi si la Bruxelles impreun."

Paris, 21 aprilie. Ni se comunica telefonic din Bnixelles ca azi a


sosit cu trenul acolo Ion Dumitrescu i un anurne Vasile Florescu. Au
mers imediat la hotel Metropole unde s-au pus la dispozitia ex-Printului Carol."
Paris, 21 aprilie.
In leg5tur5 cu deplasarea ex-Printului Carol la Bruxelles, suntem
precis informati c hot5rarile au fost luate in urma unor instructiuni
urgente primite acum dou zile din partea lui Maniu si transmise de
Virgil Kerciu prin Bacher, ex-Printului Carol.
De data aceasta nu este vorba numai de o manevr politick ci iiitentiunea lui Maniu, acceptat5 imediat de ex-Printtil Carol de a provoca
dificult5ti Inaltei Regente si Guvernului, in leg5tura cu Adunarea de la
Alba Iulia, in ziva de 6 mai.
Dac5 nu intervine nici o alt modificare intre timp, ex-Printul Carol
este hot5rat indiferent de mijloace i rezultatele lor eventuale, sa intre
in tar5 pin5 la 6 mai sau chiar in acea zi.

Atragem repetat atentiunea c5 surpriza din partea lui nu este exclus.


Rugam mare atentiune."

Paris, 21 aprilie. Atentiune special5 la punctele de frontier5. Nicolae Gatoschi a plecat azi spre Bucuresti; are delegatie foarte importanUrmeaza s6 ia contact cu anumiti membrii ai Partidului NationalTar5nesc in legatura cu reintoarcerea ex-Printului Carol in tar."

www.dacoromanica.ro

38

CONSTANTIN ARGETOIANU

Nou bilet de la Henry Catargi:

22 aprilie 1928
Dragul meu Domnule Argetoianu,
V5 trimit acum urmarea scrisorii mele de ierit si confirmarea telegramei mele cifrate cu nr. 716. Azi-dimineata am fost chemat la telefon, de la Dinant, din apropiere de castelul d'Ardennes, unde s-au dus
sa se distreze tinerii izraeliti, pentru a lua parte la serbare, si acest lucru s-a intamplat de dou ori intr-un interval de o or5; la aceste chern5ri
la telefon s-a raspuns: Ministrul a iesit, Ministrul se afl la Congresul medicilor. Aceste incercari de a se lua legatura cu mine prin telefon au fost facute de tin oarecare Barbu Ionescu, mare inv5rtitor de afaceri, care s-a imbog5tit in ultimul timp si care lucreaz5 man5 in rn5n5
cu faimosul Marquet. Aceasta ma ajut sa declin orice apel telefonic pe
care mi-1 face sub aceast5 forma, dar eventualitatea unei evocari directe rn-ar pune intr-o situatie foarte incurcat. Nu stiu dac5 a fi in stare
s5 iau hot5rfirea cea mai potrivit.
La ora and va scriu aceste randuri, nu stint in masura nici s5 confirm, nici s5 infirm informatia ap5rut5 in ziarul Temps2; eu, personal,
nu pot crede c aceast5 informatie este adevrat5; aici, se crede dimpotriv5, c5 este vorba de o simpla plimbare. Dar, nu peste mult timp, ma
voi afla in posesia unor informatii mai precise, ins, in fond, faptul ca

spectacolul care ni se ofer5 are loc la Paris, la Bruxelles, sau in alta


parte, este lipsit de important.
Al dumneavoastr, devotat
Henry Catargi
P.S. Al5turez aici, in ultima chi* un pasaj extras din ziarul L'Indpendance Belge din aceast5 dimineata."3

Paris, 22 aprilie 1928.


Serviciul nostiu special organizat la Bruxelles, cornunic5:
1 E vorba de scrisoarea de mai sus greOt datat din 20; rectificAndu-se data pe 21
aprilie, continutul ei concordA mai bine cu datele tirilor lui Duca din Paris.
2 Ziarul francez Le Temps anuntase cd Prinml Carol trecuse in Belgia ca de acolo
sd-si ia zborul spre RomAnia.
3 IncepuserA i ziarele belgiene s se ocupe de chestiune.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

239

Ex-Printul Carol i d-na Elena Lupescu impreung cu Dumitrescu i


Florescu s-au mutat de la hotel Metropole la Palace-Hotel din place
Charles Rogier.
Dejunul i masa de seara le-au luat pe la restaurantele cosmopolite
de pe bulevarde.
0 stare de enervare excesiva ii face sa se mute din hotel in hotel.
Ex-Printul sufera din nou de fobia atentatelor cu care Lupescu i Dumitrescu au grija sa-1 ameninte, pentru a dovedi necesitatea prezentei
lor in anturajul sat'.
Supravegherile continua, telegramele urmeaza."

Paris, 22 aprilie 1928, orele 12,36. Ni se comunica din Bruxelles


c ex-Printul Carol insotit de Elena Lupescu, Dumitrescu i Florescu
au sosit la Gand pentru a vizita Expozitia de flori.
Au descins la hotel de la Porte. Ex-Printul s-a intretinut cu redactorullef al ziarului Le Soir din Bruxelles, anume Jules Destree i cu
burpnestrul Bruxelles-ului, Max.
Intrucfit cu aceasta ocazie se gasea la Gand Suveranul Belgiei insotit de Corpul Diplomatic i de minitri de Stat, ex-Printul Carol s-a
intretinut cu Secretarul Cancelariei Reginei, baronul de Freaux de Vardines i cu doamna de onoare, contesa Van den Steen de Jehay."

A fost la Gand scandal mare! Regret ca n-am pastrat copie de pe


telegrama lui Catargi. Prezenta Printului insotit de metresa lui, la o sera indignat pe virtuosul
bare la care alaturi de Rege asista i Regina
Albert I i n-a putut sa se abtie &ft.-0 comunice sentimentele ministrului
Romniei. Gestul far nici o utilitate pentru dnsul, dovedete incontienta Printului, sau mai bine enorma influenta ce c4tigase tarfa asupra lui, caci tarfa era aceea care tot il impingea s se \Tare. Dupa ce a
fost vorba intai de o expulzare, Regele Belgiei s-a linitit i cumpanind
evenimentele, au prevalat principiile de larga ospitalitate politica acordata' nenorocitilor, in tam lui...
Incidentul s-a repercutat penibil in toate Curti le Regale i putina ruine a cazut i asupra tarii noastre, lipsita de orice vina...

Paris, 22 aprilie 1928, orele 12,30. in seara de simbata 21 aprilie, a


avut loc o importanta consfatuire intima intre Bacher, ziaristul Mircea

www.dacoromanica.ro

/ 40

CONSTANTIN ARGETOIANU

si Nicolae Cocea, la domiciliul lui Mircea din Paris (hotel Chatham).


Se pare c5 au ajuns la intelegerea ca in cazul in care o lovitur s-ar produce, ei s5 preia propaganda prin publicitate in Franta.
La inceput Mircea nu a acceptat, ins5 fata de promisiunile lui Bacher ca va c5uta sa mijloceasc5 o impkare a lui cu ex-Printul Carol si
Elena Lupescu, a acceptat i ddrisul. Este important de retinut ca Bacher a declarat c5 de data aceasta Printul Carol este hotarit sa intre in
tar, c5 conteaz5 pe armata si c5 gratie oamenilor lor de incredere, ei
pot s5 intre si s5 ias5 din Ora' cilnd si cum vor. Ca dovad plecarea lui
Gatoschi caruia s-ar fi dat asigurari formale ca nu i se va intampla nimic. Bacher a prezentat apoi si pasaportul sat' cu toate vizele gata pentru a intra in tara."

Paris, 22 aprilie, orele 13,5.


Azi-dimineata a sosit de la Londra, direct la Bruxelles, Barbu Ionescu, amicul intim al ex-Printului Carol, cu care era la Nizza. Suntem
precis informati c5 are asupra sa o sum5 mare de bani pe care urmeaz5
sa o predea Elenei Lupescu, pentru ex-Printul Carol.
Ionescu s-a instalat chiar in hotelul ex-Printului Carol. Suma pe
care o detine Ionescu ar apartine unei mari b5nci engleze al c5rui nume
nu 1-am putut afia."

Paris, 22 aprilie, ora 13,10.


Azi-dimineat5 ex-Printul Carol a fost cautat la hotel (Bruxelles) in
lipsa sa, de catre secretarul Legatiei italiene Belliardi Ricci. Au c5utat
pe ex-Print la hotel si un anume Moreno cu o doamn5 Benderli. Toti au
15sat carti de vizita."

Paris, 22 aprilie 1928.


Serviciul nostru din Bruxelles ne comunic5: ex-Printul a facut astazi o vizita prefectului de politie din Bruxelles; a vizitat apoi mai multe muzee, Primaria si alte edificii. La orele 6 seara s-a dus singur la cafeneaua Orient-Palace die rue du Pont Neuf, unde a avut o lung5
intrevedere cu secretarul Legatiei italiene Belliardi Ricci."

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

241

Paris, 23 aprilie 1928.


Serviciul nostru din Bruxelles comunica:
Ex-Printul Carol insotit de d-na Lupescu a plecat azi-dimineat5 la
Anvers. Au descins la hotelul Terminus-Palace din rue du Pelican. Au
vizitat catedrala Notre Dame, Primaria, Muzeul Plantin, Muzeul du Folklore Flamand si Muzeul des Beaux-Arts.
Pe la orele 11 au plecat in localitatea Esschen, spre granita Olandei.
S-au intors apoi la Anvers."

Paris, 23 aprilie 1928.


Serviciul nostru din Paris comunic5: azi-dimineat5 Bacher a expediat o parte din corespondent5, jurnale i reviste rornneti, italiene0i
i germane prin d-na Lice Nanu-Gheorghiu care a plecat la Bruxelles
pentru a preda cele de mai sus la hotel.
Postul nostru de la Castelul din Orne ne comunic5 c duminic5 s-a
prezentat acolo un secretar al Legatiei iugoslave, anume Mirkovici, cu o
corespondent5 sosit de la Belgrad, trirnis5 ex-Printului Carol. Portanil
i-a comunicat c boierul este la vfinaloare. Secretarul s-a reintors cu
automobilul la Paris."

Paris, 23 aprilie 1928.


in seara zilei de 22 aprilie, la orele 9, ex-Printul Carol a primit vizita lui van Cronbrugge, directorul general al Administratiei aeronauticei belgiene, cu care s-a intretinut aproape o or5. S-a interesat foarte de
aproape de aviatia militar i civil5 din Belgia. Directorul general i-a
promis c5 ii va prezenta pe maiorul Dhains, directorul Serviciului aeronautic militar. Ex-Printul Carol a exprimat dorinta de a vizita aerodromurile de la Bruxelles, Ostenda, Gosselle i Deurne.
Spre orientarea dvs. comunic5m c5 cea mai mare parte a serviciului
nostru s-a deplasat pe teritoriul belgian, find distribuit dup5 necesittile momentului."
Paris, 23 aprilie 1928.
Serviciul nostru din Bruxelles comunic5:

www.dacoromanica.ro

242

CONSTANTIN ARGETOIANU

Ex-Printul Carol insotit de d-ria Elena Lupescu si de Dumitrescu, a

plecat la orele 1 p.m. de la Anvers, cu automobilul, directia Lievre,


Aerschot si Hanelti, s-au apropiat de frontier la Maastricht. Dup5 o
pauz5 de o jum5tate de or5 s-au inapoiat tot cu automobilul la Bruxelles.

Facem constatarea2 ea sub pretextul de a vizita diferite orase istorice, ex-Printul tatoneaz5 diferite puncte de frontier5."

Paris, 23 aprilie 1928.


Drept r5spuns la telegrama dvs. din 22 aprilie, comunic5:
Intreg personalul a fost deplasat din primul moment, treptat, peste
frontier5, ocupAnd imediat mai multe puncte de observatie inspre Olanda, Ducatul de Luxemburg si frontiera german5. Nu am neglijat aeroporturile. Avem un post in permanent5 in apropierea ex-Printului si am
ingrijit de toate mijloacele posibile de locomotie. Serviciul telefonic
intre Bruxelles si Paris este perfect organizat.
Din motive de tactic5 ma voi deplasa personal3 la Bruxelles numai
cu intermitente i neobservat de nimeni, pentru a nu supraexcita spiri-

tele si presa local5 pana ce nu vom preciza adev5ratele intentii ale


ex-Printului."

Paris, 23 aprilie 1928.


Serviciul nostru din Bruxelles comunic5 urmAtoarele:

Ziarul belgian La Meuse public5 sub titlul Prinful Carol la Bruxelles, un articol in care incepe prin a inregistra ea' Printul gandeste c5
va trai la Bruxelles mai linistit ca la Paris
i continua:
Printul Carol care in timpul vietii tatalui s5u, Regele Ferdinand, a
renuntat la Tronul Romaniei, dup5 vii incidente, si traleste la Paris
a
sosit la Bruxelles cu anturajul sau obisnuit. Printul Carol, care este tat51
tnarului Rege Mihai, a pAr5sit Parisul pentru Bruxelles-uncle vrea s5 se
I Reproduc numele proprii dupa. rapoartele tirilor, far a le rnai controla autenticitatea sau slutirea ortografiei.
2 Imbecira
adaug eu...
3 Serviciul de supraveghere a Printttlui Carol era condus de unul Radoiu, care se credea Sherlock Holmes.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

243

instaleze pan5 la noi ordine, pentru c conditiile de viat5 sunt rnai usoare la Bruxelles si mai ales fiindc5 socoteste c5 ziaristii francezi si rnai
ales politia si Guvernul francez urm6resc prea de aproape faptele si
gesturile sale. Se stie c5 Principe le intretine raporturi cu oarecare sefi
ai opozitiei din Romania, care ar voi s5-I repun6 pe Tron, trecand cu buretele asupra tuturor greselilor sale si mai ales asupra faptului c5 in plin
fazboi el a p5r5sit frontul romanesc i armata spre a pleca la Odessa cu
o doamn5. Principe le socoteste c exist:5 raporturi prea stranse intre Guvernul roman si cel francez, i c5 nu ar putea incerca s5 plece pe ascuns
in Romania far5 ca plecarea sa s5 fie semnalat la Bucuresti de c5tre
autorit5ti1e si de presa din Paris. F5r5 indoial5, Principe le socoteste ca
la Bruxelles se va bucura de libert54i mai mari si c va putea tr5i linitit
in uitarea opiniei si a puterilor publice. Astfel, el se va putea gandi la
afacerile sale politice. Printul a manifestat in diverse randuri intentia de
a se reintoarce in Romania dac5 s-ar face apel la dansul. In aceast5 eventualitate n-ar fi inclus s5 apar in tara sa natala, far5 ca inapoierea sa s5
fie anuntata."

Paris, 23 aprilie 1928.


Ziarul ParisMidi din Paris, publica sub titlul Principe le Carol nu
iubeste presa, urm5toarele:
Principele Carol al Rornaniei, care, dup cum se stie fiind obosit s-a
dus la Bruxelles spre a se odihni, a fost intervievat ieri de eatre un reprezentant al ziarului Chicago-Tribune. Principele s-a plans cu vehement de pres5: Ziaristii sunt responsabili de cea mai mare parte a
nenorocirilor mele. Fie c5 sunt americani, fie ea sunt francezi, sunt toti
la fel! Niciodat5 nu le voi mai face declaratii de ordin politic! Ei le interpreteaz5 de obicei prost!"

Paris, 24 aprilie 1928.


In leg5tura cu sosirea ex-Printului Carol la Bruxelles au sosit de la
Paris patru agenti sovietici informativi, care supravegheaza de aproape
activitatea ex-Printului Carol.
Ei au descins direct in Bulevardul de la Senne din Bruxelles, la domiciliul consulului general sovietic Bukevitci."

www.dacoromanica.ro

244

CONSTANTIN ARGETOIANU

Paris, 24 aprilie 1928.


Azi-dimineat5 la orele 9, ex-Printul Carol insotit de d-na Lupescu si
de Dumitrescu au plecat cu automobilul de la Bruxelles la Liege.

Au descins la restaurantul Decasse din rue des Dominicains. Au


vizitat apoi parcul Auroy, catedrala Saint Jacques et Saint Paul, muzeul
des Beaux-Arts si Palatul de Justitie. La orele 1 au luat directia Namur, pentru a vizita orasul. Au descins la restaurantul Victoria din rue
Mathieu. De la Namur urmeaza sa se reintoarca la Bruxelles."

Paris, 24 aprilie 1928.


In legatura cu evenimentele in curs si de comun acord cu Comitetul
Executiv al Partidului National-Taranesc, va apare la 1 mai la Paris, un
buletin de inforrnatii in limba franceza si in limba englez5, care se va
ocupa numai de chestiunea carlist5 si cu miscarile politice din tara in
legatura cu aceasta. Scopul e de a orienta exact Guvemele francez si
englez, oamenii politici, parlamentarii si misiunile straine din ambele
tari. Comitetul de redactie va avea in frunte pe Bacher si pe Cocea.
Acesta din urma va activa clandestin.
Fondurile sunt puse la dispozitie de Barbu Ionescu, din Londra.
Ex-Printul Carol cunoaste perfect rostul acestui buletin:
Supravegherea continua, telegrame urmeaza."
Am reprodus aceste informatii trimise de la Paris, nu ca sa 15muresc
indeletnicirile Printului Carol in exil, ci ca sa dau o ideie despre ingrijorarea ce domnea la Ministerul de Interne; in ajunul adunarii de la
Alba Iulia, cu privire la o posibila lovitura din partea Pretendentului".
Ingrijorarea reiese din excesul de spionare si de supraveghere, dovedit

prin rapoartele telegrafice mai sus reproduse, exces plait cu bani


scumpi si justificat nurnai prin teroarea sub care traiau Vintil5 Bratianu, Duca si ciracii lor.
Firth' pe la 10 aprilie Guvernul n-a luat nici o atitudine formal5 si
nici o masura speciala impotriva adunarii de la Alba lulia. 9-a multumit sa dea instructii prefectilor din Ardeal, insarcinandu-i cu o contrapropaganda prin sate, ca si cum o propaganda dusa de autoritati ar fi
putut influenta pe cineva
i s intareasca spionajul si supravegherea

www.dacoromanica.ro

MEMOR11, 1926-1930

145

in jurul Printului Carol. Fat5 de tirile tot mai ingrijoraloare ce veneau


din Ardeal i de telegramele ce soseau de la Paris i dup5 care o lovitur a Printului Carol era in plin5 preg5tire
Vintil5 a hot5rat sa" convoace Consiliul de Minitri pentru a interzice, la nevoie manu militari", adunarea de la Alba Julia. A fost o edint5 de pomink o consfatuire
de iepuri fricoi ce se vedeau deja spintecati i cu pielea jupuit5! Toat5
discutia a fost purtat5 pe aceste dou5 alternative: dac l5s5m adunarea
sa se tie, declam5m revolutia cu proclamarea Regelui Carol al II-lea;
dac5 o interzicem, tocmai atunci declanOm revolutia i mai sigur prin
provocarea nvlirii t5ranilor asupra oraelor... Iepurii au luat cuvantul
unul dup altul, i fiecare a spus de ce se temea, far s5 parvin5 s-si ia
o faspundere intr-un sens sau in altul. Duca a expus masurile luate si
ordinele date la granit i tuturor posturilor de jandarmi din tar5, pentru
eventualitatea unei sosiri neateptate a Printului, pe orice cale. Printul
trebuia tratat cu urbanitate, ins5 arestat pe loc irnpreun5 cu insotitorii
&Ai i predat celui mai apropiat comandament de jandarmerie. In caz de

rezistenta, aplicarea mijloacelor de constrangere pad la intpu.ycare,


dup5 somatiile de predare... Eu nu spusesem nimic, ceea ce cam enervase pe Duca. Dup5 ce li-a terminat expunerea, in facerea general5, mi
s-a adresat mie cu cuvintele: Dar d-ta, Argetoianu, ce p5rere ai, de ce
nu spui nimic?"
Fiindca nu v5d ce legAtur5 poate sa aibe adunarea
de la Alba Iulia i Printul Carol cu Agricultura! Dar dac5 vrei p5rerea
mea, d5-mi voie s5 mai cump5nesc situatia; nu sunt Inca bine lamurit
asupra tuturor amanuntelor. Maine voi fi probabil in m5sura s-ti dau i

p5rerea mea. N-am tiut pentru ce am fost convocati, i am venit la


edint5 nedocumentat..."
Dar nu putem atepta pan5 maine",
a
faiat Vintil5, i rezumand p5rerile emise, a declarat c5 pe de o parte adu-

narea de la Alba Julia trebuia interzis, luandu-se toate masurile necesare pentru mentinerea ordinei, iar pe de alta intrarea Printului in tar
impiedicat5 cu orice pret... Cu orice pret, domnilor, cred cd rn-ali inteles ..." Dup5 aceste cuvinte apasate ale primului ministru, ministrii au
zis amin, dup5 obiceiul p5mantului i interzicerea adunarii de la Alba
Iulia a fost hothrat. Dar nu de tot: c5ci, dat fiind cd mai era vrerne, s-a
mai hotarat s5 nu se dea Inca un comunicat decisiv, i pentru opinia
public s se lase lucrurile in nehot5rare, ca s5 nu se incurajeze rebelii" (sic !!) la pregatiri de m4c5ri subversive!
Minitrii s-au despartit cu mutre speriate. Iar eu am luat pe Duca de
brat i ieind cu el i-am spus: Ascult draga, n-am vrut sa vorbesc in

www.dacoromanica.ro

246

CONSTANTIN ARGETOIANU

fata tuturor, si s5 iau atitudine de unul singur; stint foarte documentat,


si am o p5rere foarte 15murit asupra celor ce avem de f5cut. Hai la Interne, s5 st5m in liniste de vorb5!"
Hai..." mi-a r5spuns incantat
Duca, nedumerit si el, si am plecat impreun5 la Minister.
Acolo, in linistea cabinetului ce d pe gr5din5, am expus ministrului de interne punctul meu de vedere, vorba generalului Bebe Garlesteanu1. Afacerea trebuia privit sub dublul ei aspect: pe de o parte intrunirea" politic6 de la Alba Iulia
pe de alta posibilitatea coborarii
lui Carol din cer. Din cer, c5ci sosirea Printului cu avionul la Alba Julia
era singura ipotez5 de luat in considerare, o incercare de intrare in Romania cu trenul sau cu automobilul find dinainte condamnata insuccesului, dacA toate punctele de trecere de la granit erau bine p5zite. Examinand pe rand cele dou5 fete ale problemei, am ar5tat lui Duca c5
dup5 p5rerea mea adunarea nu trebuia interzis5. De ce ne puteam teme
noi? De un succes? Ce succes? Adtnitand c Maniu si ageMii lui puteau s5 adune 100 000 de oameni la Alba Julia, sau chiar 200 000 (ceea
ce era exclus totusi), ce era s5 fac5 cu ei? S5-i puie s aplaude discursun i motiuni? Si apoi! Motiunile vor fi violente dar nu subversive,
c5ci Maniu si ai lui nu vor revolutie, vor puterea, i stiu bine limita peste care nu pot trece pentru a atinge scopul pe care-1 urmOresc. S5 porneasc5 spre Bucuresti? Glum5! Nu se porneste un mars atat de lung
f5r5 etape organizate, si noi stim c5 nu le au. Oamenii vin bucuros la o
adunare, mai ales in Ardeal uncle sunt obisnuiti cu asemenea manifestatii, dar ca s piece pe jos la sute de kilometri, s treac5 muntii si s5
atace Bucurestii
era alt5 treab5. Din 100 000 dac5 ar veni atatia la
Alba Julia, nu s-ar g5si 10 000 care s5 porneasc5 la o asemenea aventur5. Si unde era norocul s5 o fac5! N-ar fi ajuns unul pada la Brasov!
Atunci am fi fost in dreptul nostru, si in perfect5 legalitate luand chiar
cele mai aspre m5suri. Opinia publicsa care era incontestabil cu cei de la
Alba Iulia, cat vreme nu ieseau din legalitate, s-ar fi pronuntat tot atat
de categoric impotriva lor indat ce ar fi inceput s5 fac5 prostii. Ratat,
marsul asupra Bucurestilor (si de reusit, nu putea s5 reuseasc) ar fi
inecat aventura in ridicol si an fi distrus tot efectul adun5rii.
A interzice adunarea nu era o solutie fiindc5 era o solutie provizorie, c5ci adunarea de la Alba Iulia interzisk national-t5r5nistii s-ar fi
orice discubie, bietul Bbe Garleoeanu nu se putea abtine de a expune punctul
sau de vedere", far sa mai insiste, dupa ce-1 expusese, asupra adoptarii lui.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

247

pus s5 pregSteasc5 alta, agitfind un alt colt de tar5. Si din interdictie in


interdictie, si din preg5tire in pregStire, am fi fascolit tara intreag5...
R5mfinea chestiunea Carol. Caci fSr5 debarcarea lui Carol, adunarea
de la Alba Iulia nu putea insemna cleat ceea ce francezii numesc un
lucru lipsit de orice irnportant5". Dar chestiunea Carol nu trebuie privit5 nurnai in functie de Alba Iulia. Desigur, adunarea de la Alba Iulia
era un prilej nimerit pentru Print ca s incerce o lovitur, dar aceast5
lovitur o putea incerca i f5r5 Alba Iulia; in ce privea reintoarcerea lui
Carol, pericolul nu era adunarea de la Alba Iulia, ci vointa Prin(ului de
cdlca angajamentele i de a-si revendica drepturile. Impotriva aces-

tui pericol, mSsurile nu erau de luat in tars, ci In strdindtate. Odat5


sosit in tarS, partida Printului era castigatS, c5ci cu toate instructiile"
date, nimeni nu va trage cu pusca in el...
Crezi?", m-a intrerupt
Duca...
Sunt sigur!", am r5spuns eu pe cnd Duca mortnaia: PQate c5 ai dreptate! Ce incurciiturS, ce incureatur!"
I-am obiectat CS nu era nici o incurcAtur5, si 1-am nigat s5 reflecteze
asupra unnStoarelor propuneri cu care am incheiat convorbirea noas-

tr5: 1) SS nu se interzicS adunarea de la Alba Iulia, luindu-se pe sub


mfin5 toate m5surile posibile (trenuri oprite prin gAri, sosele barate, ame-

nintari prin sate etc.) pentru sabotarea ei; 2) S5 se ia m5surile militare


necesare pentru o eventual5 opunere cu armele la inaintarea maselor
spre Bucuresti (m5suri de sigurantS, c5ci eventualitatea improbabila);
3) S5 se supravegheze Printul Carol de aproape si sd se ia intelegere cu
Guvernele din Franta, Belgia, Olanda, Anglia i Germania pentru impiedicarea oricdrui zbor al Printului de pe aeroporturile acestor
Am pArSsit pe Duca Inca nedumerit. Seara mi-a telefonat c s-a
convins si el c5 aveam dreptate i c s-a inteles cu Vintila s5 convoace
un nou Consiliu de Ministri pentru a doua zi. Si au mai urmat Inca alte
dou sedinte, in zilele urrnAtoare! Patru sedinte ale Consiliului de Ministri, pentru o adunare a opozitiei, ca si cfind ar fi fost vorba de intrarea Romfiniei intr-un r5zboi
pare de necrezut, dar asa a fost! DupS
tragediile pe care le-am trait de atunci, cand ma gfindesc la fleacurile
pe care le umflam noi in acele vremuri fericite, imi vine s5 rid... Dar
fiinde am inceput, s5 le povestesc pdn la sfarsit. Vor mai veni poate
si vremuri cnd oarnenii scapati din clestele ananghiei, se vor intoarce
poate cu un zfimbet de dispret dar si cu un graunte de interes spre
faptele trecutului, oricfit de mArunte ar fi ele pentru cei care au vSzut

www.dacoromanica.ro

248

CONSTANTIN ARGETOIANU

moartea cu ochii la fiecare cotitur5 a vietii, sau pentru descendentii lor,


c5ci omenirea va tral Inca mult vreme sub zodia groazei.
Aceste trei sedinte consecutive ale Consiliului de Ministri, au fost
teatru curat. S-a spovedit pe rand fiecare, si fiecare a venit cu o nou5
propunere. Invitat de Duca, eu mi-am sustinut punctul meu de vedere"
cu fermitate si cu convingere, Duca a fost tot timpul al5turi de mine, ca
si Gut Ta5rescu, subsecretarul s5u de Stat, care a fost de la inceput

impotriva interzicerii adunarii. Vintil5 a sov5it, a fost cand pentru auto-

rizare, and contra

dup5 cum se g5sea influentat de argumentele


unora sau de ale altora. Imi aduc aminte c5-1 adusesem la parerea mea
adicA la autorizarea adudarii, and Lapedatu (Alexandni) a luat cuvantul si a declarat ea, dac5 muncitorii de pe Valea Jiului (minerii de la Petrosani) erau I5sati s vie la Alba Iu lia, revolutia" era gata, c5ci erau

toti comunisti... Am propus & se pun5 la dispozitia lor trenuri, iar


aceste trenuri sA fie oprite la jumatatea drumului, invocandu-se defecte
la masin5 sau la poduri i s5 se stabileasc orariile in asa fel Inca oamenu s nu poat5 ajunge la Alba Julia pe jos sau cu c5rute1e, in timp.
Reteta mea a pl5cut lui Vinti15, i iar s-a dat de partea mea. Nu stiu
cine, Duca mi se pare, a propus s se organizeze o intrunire averescan5
la Bucuresti, in aceeasi zi i s5 i se dea o amploare tot atat de mare, prefectii din Vechiul Regat fiind obligati s5 aduc5 cu trenurile 100 000 de
oameni in Capita15! Atat mai lipsea, de frica lui Maniu s umfl5m pe
Averescu, i s' vedem pe Printul Carol, inselandu-se de adres6 i coborand in bratele lui Mos-Teac5... Am obiectat c5 era foarte greu de adus
oamenii cu sila, c5 ar trebui s5 cheltuim sume enorme degeaba i ea"
insuccesul de la Bucuresti n-ar face cleat s sublinieze succesul de la
Alba Julia. Dup o scurt5 discutie, proiectul a fost abandonat. Ce a fost
mai nostim e c5 oficiosul nationa1-t5rnisti1or Dreptatea, mi-a atribuit
mie paternitatea proiectului intrunirii averescane, injur5.ndu-rn5 tig5neste, cand eu am fost acela care am contribuit mai mult la abandonarea lui.
In fine dup5 trei sedinte de ezitki, de proiecte i contraproiecte pentru impiedicarea adunrii, Guvernul a hotrat sa o lase s5 se tie, adoptand argumentele mele. S-au luat toate msurile de sigurant, civile si
militare, pentru ca abcesul s5 crape la Alba Iu lia i puroiul s5 nu poat5
curge in afar. T5t5rescu a fost numit comandir suprem al fortelor guvernamentale, cu resedinta in Aiud sau in Turda
dup plac
i cu
r5spunderea b5taliei...

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

249

Pe cand membrii Guvernului se zbateau ca sa impiedice o lovitura a


Printului Carol, atitudinea Familiei Regale era din cele mai ciudate. Niciodata nu mi-am dat mai bine seama de dreptatea zicatoarei romfinesti:
Aschia nu cade departe de porn!" Erau toti o apa, si cei ce urmarisera
un act de curatire" in ianuarie 1926, in loc sa tabere pe Printul Carol si
sa fac5 din el un tap ispasitor, ar fi trebuit s mature intreaga familie.
Nici unul din ei nu se gandea un moment la interesele Orli care ii adoptase si ii imbuibase, ci nurnai la ale lor si inca si acestea prost intelese.
Lacomia banului sau satisfacerea patimilor lor sexuale erau singurele
imbolduri care ii manau, pe toti. Am avut prilejul sa stau de mai multe
ori de vorba, in acele zile de enervare, cu Regina Maria qi n-am putut
sa-mi dau searna cu precizie despre starea ei sufleteasca, fata de fiu-sau
Carol. Poate fiindca Ii schimba pe fiecare zi parerile, cdutand" ca un
copoi vanatul, pe toate cararile, urmele puterii, care-i scapa intr-una.

Intr-o zi, dezlantuit, se arunca cu violenta impotriva mizerabilului"


care nu-i ascultase sfaturile, iar a doua zi 11 suia in cer qi-1 declara singurul capabil sa domneasca si sa guverneze, meserie la care fusese pregatit prin grija ei! Cred
si am mai spus-o
ca perspectiva Regentei
sale fusese determinanta pentru Regina noastra, in atitudinea hotarita
pe care a luat-o in decembrie 1925 si in ianuarie 1926, in criza dinastica
si c faptul c nu-si ajunsese scopul o adusese sa regrete ce f5cuse. Daca n-a mers pada' a pune bete in roate Guvernului in masurile

pe care le-a luat ca s impiedice o reintoarcere a lui Carol, n-a facut


insa nimic ca sa-lajute in greaua lui sarcina. Atitudinea Reginei a fost
incoerenta, pada' la inapoierea lui Carol, si chiar dupa. Sunt in masura
sa dau o dovada tipica a acestei incoerente, caci nu poate fi vorba de
duplicitate. Prin august 1928, Regina rn-a chemat la dejun la Pelisor, ca

sa-rni spuie ceva foarte important". Cum nu eram singuri, nu mi-a


spus nimic la dejun, dar dupa, rn-a luat intr-un colt si rn-a intrebat daca
n-ar fi posibil sd fie ldsat Carol sif se inapoieze in Romania, ca simplu
particular. I,i va vedea de mayie ci de treburile lui si nu se va amesteca in political/ Altfel, daca continua s5 stea in strainatate, se pierde
definitiv..." Voi arata numaidecat ce am raspuns Reginei, dar inainte, ca
sa subliniez incoerenta daca nu duplicitatea ei, voi insemna ca cu dou

saptamani inainte, la Paris, scrisese o lune scrisoare d-nei Lupescu


cerandu-i s sfdtuiascd pe Carol sd divorreze de Principesa Elena yi sd
o ia pe dansa de nevastdl.. Aceasta condamnare rara apel a nenorocitului Print era urmata, la dou saptamani de distanta, de o incercare de

www.dacoromanica.ro

250

CONSTANTIN ARGETOIANU

salvare si de reabilitare cu totul neasteptat5. Am citit cu ochii mei scrisoarea adresat5 d-nei Lupescu; mi-a afdtat-o, dup Restauratie, Regele
Carol al II-lea, in mainile c5ruia ajunsese. Mai e nevoie s5 spun CA propunerea de reprimire in tar5 a Printului ca simplu particular", pe care
Regina tn-a nigat s5 o transmit lui Vintil5 Br5tianu, a fost primit5 cu
urlete? Cum, si Regina?"
a intarnpinat bietul Vintil5, si s-a urcat
imediat in automobil cu Duca si au t5b5rat amandoi pe biata femeie...
Erau cat pe aci s5 ma omoare. Nu credeam cI fac un lucru rau"
mia mrturisit Majestatea Sa, trei zile mai tfirziu!

Printul Nicolae, ajuns Regent de pe urma abdicarii lui frate-sau,


nu-si dedese Inca in 1928 jocul pe fat5, dar pe ascuns, lucra deja la inapoierea lui Carol ca sa poat5 scapa el de sarcina ce i se pusese in spinare si odata liber, s5-si faca de cap. Nu se poate spune ca Printul Nicolae
s5 fi facut vreo plictiseal5 Guvernului in chestiunea Carol, dar Guyernul n-a gasit intr-insul nici un sprijin intr-o afacere care inainte de toate
era a lui. Nu e vorba, chiar dac n-ar fi urm5rit planurile sale de Restauratie, ce concurs ne-ar fi putut da cuiva un zevzec ca dansul?
Principesa Elisabeta era carlist5 sut5 in sut, mai intai fiindc5 nu
putea suferi pe mum5-sa1 principala responsabila a actelor constitutionale de la 4 ianuarie si al doilea fiindc5 se considera solidar cu frates5u ca singuri copii ai Regelui Ferdinand... Principesa Elisabeta era in
corespondent5 cu Carol si nu ascundea nirnanui n5dejdea de a vedea
cat mai curand pe Print urcandu-se pe Tronul tat5lui bor... Cum eram
foarte prieten cu Regele George si cu sotia sa, si Ionel Br5tianu si Vintila si Duca tn-au insarcinat de mai multe ofi s5 intervin pe lang5 Elisabeta ca s-i mai domolesc entuziasmul. M-am executat de fiecare data,
avand grija sa atrag atentia Principesei asupra faptului ea nu eram or-

gan de initiativd, ci organ de transmisiune! Am castigat.astfel si mai


. mult prietenia Elisabetei, prietenie care mi-a pertnis sa obtin de la dansa In luna mai 1928, dup5 adunarea de la Alba Julia, un document la
care Duca tinea foarte mult. Carlistii r5spandiser cu insistenta zvonul
ca Regele Ferdinand, inainte de a muri, trimisese o scrisoare lui Ionel
Bratianu, scrisoare prin care ii recomanda rechernarea lui Carol. Se plasmuise chiar la Paris un text al acelei scrisori care circula pe sub man&

Duca aflase ea Elisabeta fusese pus5 la Paris in cunostinta pregatirii


I Nu s-a imp5catcdecAt mult mai tarziu cu dansa, deimitiv ins, dup ce a cunoscut
0 ea satisfactiile de ordin sentimental pe care le reprop marnei sale.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11.1926-1930

251

acelui fals, prin Bacher, si mi-a cerut sa obtin de la ansa s5 semneze


urmatoarele rfinduri pe care le-a redactat chiar ell:
Aflu ca se agit din nou chestiunea scrisorii pe care tat51 meu ar fi
scris-o in ultimele zile ale vietii sale d-lui Ion I. C. Bratianu pentru a-i
recomanda intoarcerea fratelui meu Carol.
Stiu precis c5 aceast5 scrisoare este un fals. Mai mult, la trecerea
mea prin Paris, in vara anului 1927, dl. Bacher ma informase ea se proiecteaza nurirea acestui fals.
Am f5cut alaltaieri, in mod verbal, aceasta declaratie i d-lui Maniu.
Elisabeta"

Caci Duca ceruse ca si Maniu sa fie pus in curent cu ce stie Principesa, despre plasmuirea scrisorii Regelui Ferdinand.
Satisfac doriMa Guvernului numai fiindc5 mi-o ceri d-ta
mi-a
spus Elisabeta
si fiindca imi dau seama ca declaratiile mele nu vor
impiedica pe Carol s5 vie cind ii va suna ceasul..."
Cu Principesa Mignon (Regina Maria a Iugoslaviei) i cu Principesa Ileana n-am avut contact, asa inc5t nu pot sti ce au rumegat in clipele in care se batea pe nicovala fierul rosu al Restauratiei. Presupun
ins5 c5 sub influenta familiei Stirbei, Ileana simpatiza cu toanele anticarliste ale mamei sale
iar despre Mignon am aflat mai tarziu al era
pentru reabilitarea lui frate-sau. Oricare ar fi fost gandurile celorlalti
din familie, singura care s-a declarat pe fat5 pentru inapoierea lui Carol
a fost Elisabeta si credincioas5 i-a ramas pana la sfarsit, chiar dupa rusinoasa lui abdicare. In cursul acestor Amintiri" voi mai avea prilejul
s revin asupra rolului jucat de Principesa Elisabeta in destinul Printului Carol...
Adunarea de la Alba Iulia a avut loc la 6 mai, far ca s5 se sfasie
catapetesmele bisericilor. A fost lume mult5
national-taranistii au
pretins Ca au fost peste 100 000, iar evaluarile Sigurantei n-au trecut de
30-40 000. Indiferent, ca intrunire a fost un mare succes
rara consecinte importante pentru viitor". S-au tinut din cele 4 colturi ale pietii
orasului obisnuitele discursuri, s-a aclamat obisnuita motiune impotriva Guvernului, s-au expediat RegeMei obisnuitele telegrame de devotament catre Rege i Tara, de protestare contra regimului. C5teva cete,
3-4 000 de oameni (poate ca nu vor fi fost decfit 500!) au apucat-o spre
I Am pastrat in harffile mele ciorna scris cu mana lui Duca.

www.dacoromanica.ro

')51

CONSTANTIN ARGETOIANU

Bucuresti, dar socotind c drumul era lung, si aflnd c5 la podul de peste Mures asteptau jandarmii cu mitraliere, s-au inapoiat la Alba Iulia.
C5tiva indr5zneti, au mers Oita' la kilometrul 6, si s-au culcat prin vanturi de unde au fost ridicati si trimii acas5... Gut5 T5tarescu s-a inapoiat triumfator acas5...
Carol n-a venit, dar a incercat sa piece din Anglia. Din telegramele
informative primite din Paris in ultima decad5 a lunii aprilie si publicate mai sus, reiesea 15murit c Printul cocea" ceva i c5 c5uta, in
Franta i apoi in Belgia, o baz5 prielnic5 ca s-si ia zborul in ziva de 6
mai si s5 cad5 alturi de Alba Iulia. Dar taton5rile si preg5tirile ce se
inscenau in Franta si in Belgia nu erau dec5t o manevr, menit5 s insele supravegherea agentilor romfini. Pe and toat5 banda petrecea si se
afisa in Belgia, Barbu Ionescu preg5tea in secret lovitura la Londra. Un
avion fusese preg5tit in secret, care trebuia sa decoleze in ziva de 6 mai,

la 4 dimineata de pe un aeroport vecin cu Londra. Printul trecuse in


ajun in Anglia si lovitura ar fi reusit f5r5 vigilenta autoritatilor engleze,
care, alertate de noi conform hot5rdrilor luate in Consiliul de Ministri,
au prins de veste la timp plecarea avionului misterios i b5nuind c5 principalul pasager era Pretendentul nostru (Barbu Ionescu aranjase" acte
de c515torie false), au oprit decolarea si au sechestrat aparatul
f5cand a doua zi i Printului vdnt peste Canalul MAnecii... Astfel a fost
tiata aventurii, o prima data, iarba sub picioare!

lva f5cuta in jurul adunarii de la Alba Julia si a descinderii"


proiectate a Printului Carol s-a potolit destul de repede; marele succes
trambitat al plebiscitului din 6 mai a fost in realitate un fiasco, c5ci a
costat trud mult i bani multi f5r5 a duce la nici un rezultat.
De pe urma acestei ratate incerc5ri de Restaurare n-a r5mas dee&
furia lui Duca impotriva lui Barbu Ionescu, pe care Siguranta 1-a identificat cu un escroc evreu numit Leibovici si fugit din WA ca sa" scape
de pusc5rie. Despre Leibovici-Barbu lonescu voi vorbi mai pe larg, cu
prilejul intalnirii mele cu dnsul la Londra, in 1932, deocamdat5 in-

semnez nurnai cum campania pomit de Duca pentru a-I curdta pe


piata Londrei, a costat bani multi fondurile secrete si nu ne-a prea facut
cinste in fata opiniei publice engleze.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL IX-LEA

intrunirile Opozitiei i prezenta mea la Interne ceruta de


Duca Vintila si Buzdugan pun la cale un Minister Maniu ca sa evite inrolarea definitiva a acestuia in carlism
Guvernul Maniu Alegerile din decembrie 1928 Cad
la Vlasca si la Cara i sunt ales senator la Do lj Raporturile mele cu Partidul Liberal in opozitie Iau atitudine
in chestiunea stabilizarii monetare Problema lichidrii
pasivelor (Conversiunea) Problema legaturilor economice cu Germania Gutmann Societatea Bancara Romana Politica interna: pregatirea Congresului liberal
din luna mai 1930 Congresul i marea intrunire de la
Tir Carenta la carma Statului si perspective tulburi
o

Faptul ca adunarea de la Alba Iulia n-a fost urmata de nici un rezultat practic, n-a descurajat pe national-taranisti ci i-a indemnat sa-si
schimbe tactica. In locul adunarilor man pe provincii, s-au pus sa agite
lurnea in amanunt, organizand pe oriunde se putea intruniri publice, in
fiecare duminica si sarbatoare. Toata vara s-a tinut astfel la Bucuresti
cate o intrunire in fiecare duminica. Natural, toata saptamina ziarele
national-taraniste anuntau sfarsitul parnantului sau cel putin al Guyernului Bratianu. La fiecare 2-3 intruniri (cdteodata si mai des) lua parte
si Maniu. In ajunul acelor zile presa national-taranista ridica si mai tare
diapazonul amenintarilor si la Ministerul de Interne faceau toti in pantaloni. Cu prilejul prirnei intruniri de la Dacia, pe la sfirsitul lunii mai,
Duca rn-a rugat sa stau cu dansul la Ministgr. Sangele rneu rece", vechea rnea experienta", cunoasterea oamenilor de dincolo de baricada"
fiind indispensabile pentru mentinerea ordinei. Propunerea lui Duca
rn-a plictisit enorrn,fiindcd crea un precedent, i tiam de la fostii mei

www.dacoromanica.ro

254

CONSTANTIN ARGETOIANU

prieteni c5 intrunirile se vor tine lant toat5 vara. Cu cate aveam pe cap
la Ministerul meu, nu putea fi vorb5 de concediu si m5 aranjasem s5
petrec Week-endurile (de sarnb5t5 pan5 luni) la Breasta cu ai mei. Perspectiva de a inlocui cele cateva ceasuri de libertate la Ora' pe care mi
le ing5duiarn, prin sedinte enervante find monotone, la Ministerul de
Interne, nu ma incanta deloc. Ca s5 nfa seduck Duca mi-a fag5duit un
dejun extraordinar in grdina Ministerului, cu icre proaspete si tot felul
de bun5t5ti. Nu mai tin minte dac5 am cedat prieteniei mele pentru
Duca sau icrelor moi, dar am cedat, si am ramas la Bucuresti, inchis de
la ora 10 la ora 4 p.m. in Ministerul de Interne cu Duca, cu Franasovici,
cu T5t5rescu si cu sefi civili si militari ai resorturilor de represiune.
Duca rn-a intrebat dach trebuie sa" lase manifestatia pe strad5 pe
care Maniu o cerea sub forma unei defilri a celor intruniti la Dacia,
de-a lungul bulevardelor, pada' la Sosea.
DA-le tot ce cer, chiar, dac5 vor, sa treac pe la Palat
si lasa-i s5
fac5 oricate prostii. Cu cat vor face mai multe cu atat mai bine!" Duca
mi-a urmat sfatul si nu s-a intamplat nimic. Oamenii s-au adunat la Dacia, au ascultat discursurile obisnuite, intrethiate de cate un tralasc5!"
sau de cate un rusine!" dup5 cum era vorba de Opozitie sau de Guvem, si pe la ora unu si jum5tate, cei ce aveau ce manca s-au dus acas,
iar cei lilmiti s-au incolonat si au pornit linistit spre Sosea. Din zece in
zece minute, Duca, enervat la extrem primea vesti telefonice despre
situatia de pe campul de lupt5", unde bineinteles nu se petrecea nimic
serios. Pe cand Duca cerea stiri de la Dacia, eu ceream stiri de la frigidaire" si rn5 ingrijam de soarta icrelor moi; plictisit de rolul tampit pe
care-1 jucam, am sfarsit prin a cere cu icrele si sampania ceea ce mi
s-a acordat far5 greutate!
Ziva terminndu-se cu bine, Duca in-a pus sa" jur ca" voi r5mane in
fiecare duminic5 cu dansul. Se vede ea' ma considera ca un fetis! M-am
zb5tut cat am putut, dar n-am putut s5 scap si a trebuit s-mi petrec duminicile in Bucuresti s5 fac cur5 de icre moi, furand pentru Breasta la
fiecare 15 zile cfite dou5 zile din sapfamanal
Bietul Duca! N-a trait mult, dar cat a trait a trait intr-o vesnic5 trernare15; n-am vazut om mai impresionabil si mai pr5p5stios decat dansul! In fiecare duminic5 a acelei memorabile yeti 1928, a fost convins
ca Opozitia va lua Ministerul cu asalt si ne va trage in teapd! Intr-o zi
l-am intrebat: Ati f5cut si voi atatea campanii de opozitie, atatea intruniri publice in care v-ati dedat la toate violentele de limbaj
ganditu-

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

255

v-ati vreodat s luati Ministerul de Interne cu asalt?"


Nu..."
Atunci?"
Apoi bine (a incheiat Duca) noi eram oameni de ordine!" L-am rugat pe Duca s5 n-aibe nici o grij ea mai om de ordine ca
Maniu nu era altul in tar5; cusurul lui era demagogia, dar demagogia
nu ducea direct ci numai indirect la violente...
Daca Duca era terorizat de uneltirile Opozitiei, Vintil5 Bfatianu continua sa fie siderat de perspectiva unei inapoieri a Printului Carol. Duca
nu prea credea in posibilifatile Printului i Vintil5 nu se prea speria de
amenintarile lui Maniu cu revolutia. Era ins un iepure fricos care se
temea i de Opozitie i de Carol
i acest iepure fricos era Regentul
Buzdugan, singurul membru al Regentei careli permitea sa aibe o opinie si s5 indrazneasca o indnimare politic5. Buzdugan a priceput Ca, cu
cat Maniu i nationa1-ciran4tii vor fi tinuti in opozitie, cu atat se vor
apropia de Carol i vor sfar0 chiar prin a lua angajamente formale fata
de dansul. Curn inapoierea Printului insemna sfar0tul Regentei, Buzdugan cutand sa indep5rteze aceasta nepl5cuta perspectivk lupta pentru pielea lui, far s5-0 dea seama, nenorocitul, c5 pielea lui era deja in
saramur5... Buzdugan a doc5nit tot timpul verii pe Vintila i 1-a convins pe rand, intai, ea' Carol nu putea reveni decal cu ajutorul lui Maniu
si al partidului sau, i
al doilea, c5 singurul mijloc de a impiedica pe
Maniu i pe nationa1-farni0i de a se angaja cu Carol era de a-i chema
la putere i a-i solidariza astfel cu Regenta i cu regimul de la 4 ianuarie. National-t5raniqtii, adauga Buzdugan, nu vor fi in stare s5 faca fata
greutatilor de guvernare i in foarte scurt vreme vor fi siliti s5 p5r5seasc5 puterea i s5 recad5 in opozitie, dar faliti fdrd sd se mai poatif
da cu Carol, impotriva cdruia vor fi fost siliti la Guvern sd ia mdsuri.
Partidul Liberal va reveni atunci la putere, tare i mare, i far5 sa mai
poat5 fi stanjenit de nimeni in actiunea sa de guvernare. Cei doi osariditi la moartel s-au inteles incetul cu incetul, i retragerea noastra ca si
chemarea lui Maniu au fost hotarate pentru inceputul lui noiembrie,
inainte de deschiderea Camerelor. Presupun c inainte de a lua o hotarare, Vintil5 a consultat pe Duca; pe mine insd nu in-a consultat. Am
pus i asta la pasivul raporturilor noastre, al5turi de totala mea nesocotire in negocierile privitoare la stabilizarea monetar i la fixarea planului ins50 de stabilizare. Am .aflat despre angajamentele luate de Vintil5 fata de Buzdugan prin Dinu Bratianu, care lucra cu mine la Pesearii
Buzdugan a murit la sfaritul lui 1929 i Vintilg Brdtianu la sraritul anului 1930.

www.dacoromanica.ro

256

CONSTANTIN ARGETOIANU

si care presupusese probabil c frate-sau imi vorbise, iar eu nu I-am


clintit in iluziile lui. Si mi-a mai confirmat faptul si insusi Buzdugan,
convins si el cd eram in curent, caci dupa demisia lui Titulescu, Vintila, Duca si cu mine eram socotiti ca cele trei capete ale Guvernului.
Am t5cut, n-am zis nimic, n-am reclamat: rn-am marginit sa constat ca
i mine, si foarte multe dintre Duca si
mine se rupsesera cu acest prilej. in sine, plecarea Guvernului ma incanta, caci lucrarn intransul fara nici o vlaga si nu aveam nici o incredere in posibilitatile lui de realizare. Nurnai mai tarziu mi-am dat seama
ca Vintila era deja atins de boala care trebuia s5-1 rapuie si ca nu mai
era in toate facultatile lui. De un singur lucru imi parea eau, de neputirita in care ma aflam sa duc la bun sfarsit reformele pe care le intreprinsesem la Ministerul Agriculturii i s vad promulgate si aplicate
cateva legi pe care le socoteam mai mult decal utile, indispensabile.
M-a consolat insa nadejdea Ca tocmai aceasta utilitate a lor va impune
legile mele si succesorului meu si c va realiza el ceea ce nu putusem
realiza eu. M-am inselat o dat5 mai mult: in cutele simbolicei sale eamasi, succesorul meu acrapostea mai multa patima dee& minte.
In ziva de 6 noiernbrie am dat
fruntasii partidului
un mare
banchet lui Vintila Bratianu, un banchet de peste 300 de tacamuri, si in
ziva de 9 noiembrie Guvernul a demisionat. Scriu aceste randuri in vremuri de mari lipsuri si de mare sarkiel, cand un simplu aperitiv costa
aproape 1 000 lei, si nu ma pot abtine de la placerea de a reproduce savurosul menu" pe care ni 1-a servit Capsa in sala cea mare a AthenePalace-ului. Scriindu-Iparc5 mai simt o dat5 pe limba deliciosul contact
al unor mancari cu care nu rn-am mai intalnit de ani de zile... Reproduc menu-ul", dar trec sub t5cere discursurile care s-au rostit
a trebuit sa vorbesc i eu
caci n-ar mai destepta nici un ecou in sufletele
aproape toate firele dintre Vinti1

nimanui!

Imprimat frurnos pe cartoane cu marginile aurite, sub portretul lui


Vintila intr-un medalion sta scris:
Banchet
dat in onoarea
Domnu/ui Vi,, tilci Braiianu
si mai jos:
Octombrie 1943...

www.dacoromanica.ro

MEMOR11, 1926-1930

257

Icre proaspete
Julienne Darbray
Sturion a la Siberienne
Sos remulat
Fileu de vitel a la forestiere
Aspic de ficat gras en belle-vue
Salate de sezon
Inghetat5 Nesselrode

Copri cu fructe
Cafe le
Etc.

Dr6g5pni extra vieux


Nicoreti

Champanie Capp Sec.


Vintil5 a prezentat Regente: .emisia Guvernului in ziva de vineri 9
noiembrie i in ziva de dum ica 11 noiembrie Guvernul Maniu, primul i mult ateptatul Guvern Maniu, a depus legiuitul jur5mant.
Maniu fiind prevenit de atata vreme c5 Ii sosise in fine randul, ar fi
trebuit s5 fie gata cu Ministerul s5u i sa-lconstituie in dou5 ore
dar
Maniu era Maniu, i i-au trebuit 48 de ore ca s-i inchege Guvernul.
Scene le din 1926 s-au repetat, dar pe lang5 rivalittile personale mai

era i cump5na dreapta de tinut intre nationali i taraniti. Cele mai


mari greufati, Maniu le-a intimpinat pentru cazarea lui Mironescu.
Acesta dedese bani multi lui Maniu pentru intretinerea gazetelor, i
Maniu recunoseator voia cu tot pretul s5-1 faca ministru i-1 desenmase

pentru portofoliul Instructiei Pub lice, pe care Mo Ghit5 il mai detinuse 3 sapt5mfini in efernerul Minister Take Ionescu din decembrie
1921. Mihalache nu putea ins5 suferi pe Mironescu, searbAd5 personificare a plutocratiei, a takismului i a prostiei
i n-a voit s5 aud de
numirea lui in fruntea unui Departament asupra c5ruia, el, Mihalache,
ca protector al inv5t5torimii, avea un drept de control. 0 zi intreag5 s-a
rugat Maniu de el, c5ci n-avea alt portofoliu disponibil
Mihalache
n-a vrut s5 tie nimic, declarind c5 nu va inta in Guvern dac5 Mironescu va fi numit la Instructia Pub lick unde t5rarritii voiau pe Cost Aches-

cu. Neintelegerea era gravk dar situatia a fost salvata de Titulescu.


Maniu voise pe Titulescu la Externe, i se angajase i cu Regenta in
acest sens. Dar Titulescu n-a vrut s primeasc5 in ruptul capului, & nu

www.dacoromanica.ro

258

CONSTANTIN ARGETOIANU

se zica c5 demisionase din Ministerul Vintila Bratianu ca sa-0 pregateasca culcuul in Guvernul Maniu. Discutiile cu dansul erau cu atat
mai anevoioase, cu cat aveau bc pe cale telefonica. In cele din urm5
Titulescu a consimtit s indrumeze politica externa a Guvernului, din
afara, printr-o persoana interpusa, printr-un om de paie al sau, i a desenmat pe Maiorescu. Maniu a skit cu entuziasm pe aceasta propunere
care-i rezolva i problema de la Instructia Pub lied'. Mihalache care hr5nea o nelimitata admiratie pentru Titulescu, i care capata astfel Instructia pentru Costachescu, nu s-a rnai opus la numirea lui Mironescu
la Externe i astfel Ministerul a putut s5 se constituie sub forma urmatoare: Prqedinte, fara portofoliu, Iuliu Maniu, apoi Al. Vaida-Voievod
la Interne, G. Mironescu la Externe, Mihai Popovici la Finante, general
Cihoski la Razboi, V. Madgearu la Industrie, general Alevra la Comunicatii1, Gr. Iunian la Justitie, Ion Mihalache la Agricultura, Costachescu la Instructie, Aurel Vlad la Culte, I. Raducanu la Munc5, Sever
Dan la Sanatate i Pan Halippa la Lucrari Pub lice. In plus, Voicu Nitescu, T. Sauciuc-Saveanu si Sever Bocu
ministri fara portofoliu, iar
D. R. Ioanitescu, Ed. Mirto, Virgil Potarca, Aurel Dobrescu i Lugo0anu, subsecretari de Stat.
Ministerul Maniu a fost primit la sate cu mare insufletire i la orae
cu multa bunavointa pe temeiul formulei: sa-i vedern i pe 50ia la treaUV. Dar deosebirea intre taranime Si burghezie era mare. Pe cand bunavointa burgheziei era colorata i cu putin scepticism, insufletirea (5ranimii se manifesta printr-un fanatism care mergea pana la violente
irnpotriva adversarilor. Alegerile, sorocite pentru jumatatea lunii decernbrie2, s-au resimtit de aceasta stare sufleteasca: perfect libere in ora-

e, ele au fost mai mult sau mai putin salbatice la tara. Din punct de
vedere al interventiei guvernamentale ele au fost lipsite de orice igerinta i in sectiile rurale, dar fanatismul bandelor tarane0i n-a prea permis celorlalte partide s faca propaganda i bata a domnit pretutindeni.

Duca, avand nevoie de mine in Parlament, rn-a sfatuit s5 candidez


in fruntea listei in Vlaca, unde Iuca (D.), unul din cei mai tari alegatori
liberali, avea o organizatie stapana pe situatie. Un loc era sigur, Iuca
nici nu admitea sa fie discutat, i spera chiar sa ia mai multe. Am priAlevra fusese numit dupd insistenta Regentului Buzdugan.
2Au inceput la 12 decembrie si au tinut, cu diferitele colegii ale Senatului opt zile.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

259

mit propunerea cu atat mai mult plkere, cu cat la Do lj, Neamtu nu


mi-ar ti cedat capul de list5 cleat fortat si in acest caz ar fi lucrat impotriva mea ca s5 m5 invete minte. Am 15sat Camera la Do lj lui Neamtu si rn-am inscris la Vlasca, unde Iuca rn-a primit cu bratele deschise,
si m-a g5zduit chiar opt zile in casa lui la Giurgiu. Ce b5iat excelent, ce

om cumsecade! Pkat c5 a murit tanr, dup ce a ajuns totusi ministru


de interne sub T5t5rescu. Era cas5torit cu Rita Dorial, cantAreat5 destul
de cunoscut5 pe vremuri, care se tinuse vreme inde1ungat5 cu Vasile
Mortun. Femeie inteligent si simpatic6 le invartea toate, in casa si afar din cas5. I-am r5mas recunosc5tor pe viata pentru toat osteneala ce
si-a dat-o ca sit nth scoatd
i in-a intristat mai mult deceptia ei dee&

pierderea locului, cki 1-am pierdut cu glorie! Nationa1-t5r5nistii au


luat toata lista si pentru mine dezastrul era clar, inainte de deschiderea
urnelor. Opt zile cat am stat la Giurgiu n-am putut iei o singur5 data in
judet. In prirnul sat in care intram, ne pritneau oamenii cu huiduieli, iar
partizanii d-lui Mihalache cu ciomegele ridicate. Curn nu eram animat
de cine stie ce vlag5 in lupta pe care o duceam, dam ordin soferului s
se inapoieze la Giurgiu i ma cufundam in ate un roman cules din bipe cand curajoasa femeie cutreiera mahalalele
blioteca d-nei Rita
pentru mine, iar bietul Iuca se strecura printre bate ca s'a puie cite o
vorb5 bun5 pe la finii lui... Am famas din aceste alegeri cu o oroare
fizic5 de bivolarii vlasceni, pe care-i intalneam in bande dincolo de
barierele orasului, imbr5cati in dimie neagra, de parc5 erau carduri de
ciori. Erau urati foc, aveau niste mutre bestiale lipsite de mice caracter
romanesc si urlau intr-una Traiasc5 Maniu", Traiasca Mihalache",
Jos Brtianu"! Cred c numai multumit faptului c eram un necunoscut pentru aceste corcituri bu1g5resti, am sc5pat neb5tut.
In afar de Vlasca, imi mai pusesem candidatura la Camera in frun-

tea listei din judetiil Cams, al c5rui vag sef eram, i la Dolj la Senat,
pentru locul de reprezentant al Consiliilor Comunale. La Cams, oamenii mei contau mai ales pe voturile sectiei de la Barsova (Barsovia),
foarte numeroase, unde impropriefarisem locuitorii desfiintand o ferm5
inutil5 a Statului. Barsovenii imi jurasera credint5 pe viat5, dar In-au
trklat numaidecat, cki in aceste alegeri din decembrie 1928, care au
urmat numai trei luni dup5 impropriefarirea si jur5mintele lor, nu mi-au
dat nici mkar un vot!
I Nume sub care se ascundea d-ra Margareta Dimitriu.

www.dacoromanica.ro

260

CONSTANTIN ARGETOIANU

Alegerile sunt insa ca loteria, 0 nu tii de unde sare iepurele. Eram


sigur s fiu ales la Vlaca, speram sa ies la Cara

i nu aveam nici o ndejde la Do lj, Colegiul consilierilor cornunali find complect in maim
prefectului, prin urmare a Guvernului. i iata ca am cazut la Vlaca si
la Cara i am fost ales senator la Do lj! Aceasta alegere a fost cel mai
mare succes electoral pe care 1-am inregistrat in intreaga mea cariera
politica! Eram trei candid* eu am luat 965 voturi, guvernamentalul
542 i averescanul 228. Averescanul (colonelul Milcoveanu, fostul prefect) nu conta; norocul meu a fost ea' nationa1-taran4tii n-au avut un
candidat local
caci centrul le impusese un colonel Tanasescu, strain
de judet. Prefectul i frunta0i Partidului National-Taranesc s-au dezinteresat de alegere, i rezultatul a fost ca am ie0t eu!
Ce a fost mai nostirn, a fost ca Neamtu care n-a vrut sa-rni dea locul
cel bun la Camera a cazut, pe cand eu, oropsitul de la Senat rn-am ales!
Multi au pretins c rn-am ales fiindca nu rn-am adresat alegatorilor
mei in numele Partidului Liberal, rnultumindu-rna sa invoc vechile
mele legaturi personale cu Doljul, prin urmatoarele randuri pe care
le-am adresat fiecarui alegator in parte:

dubite prietene,
De data aceasta ma adresez alegerii grupului celui mai luminat de
alegatori. Am parasit campul deschis al luptei pentru Camera, fiindcami dau searna c omul cuminte nu trebuie sa se opuna puhoiului impins
de vnturi, ci trebuie s atepte tot de la vreme, domolirea vinturilor si
oprirea puhoiului. Pana atunci
nu va trece mult
ma indrept catre
cei ce prin mintea kr i prin situatia kr sunt in stare & judece.
Sa judecati dvs. daca am facut ceva pentru acest jude i daca sunt
in stare sa mai fac. Sa judecati dvs. daca oamenii care stau in jurul meul
merit sau nu increderea celor cu scaun la cap.
Va cer voturile in numele dragostei care ma leaga de acest pamant,
in numele legaturilor pe care le-au intarit atitea lupte i atitea izbanzi
pe care le-am sarbatorit impreuna.
Fac un clduros apel la sprijinul d-rale, iubite prietene i te rog a ma
crede etc., etc."
I 0 aluzie la faptul Ca in aceasta alegere n-am facut apel decat la fostii mei partizani, pentru propaganda. N-am vrut s stiu de organizatia locala a Partidului Liberal,
care nu mi-a dat nici un concurs. Neamtu a plecat la Gorj trei zile inainte de alegere si
s-a inapoiat dupa, ldsand oamenilor sal ordin sa nu voteze pentru mine, ci pentru Milcoveanu.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

261

Succes personal desigur, iar nu de partid, dar cu atat mai remarcat


cu cat am fost singurul liberal ales in Parlament prin scrutin majoritar,
toti ceilalti fiind beneficiarii proportionalei, la Camera. Si astfel am
devenit leader-ul" Partidului Liberal la Senat, in lunga legislatura care
a durat pana in prim5vara anului 1931, cand noile alegeri au fost prezidate de mine (Guvernul Iorga-Argetoianu).
Anul 1929 a fost pentru mine un an de linite, aproape singurul an
fara emotii politice in lunga mea carier5.

Cu Partidul Liberal ma impacam greu. Printre cei din fruntea lui,


singurul cu care ma intelegeam era Duca. Aveam cu dansul afinitati
cerebrale dar din nenorocire nu i de ordin sentimental sau etic. Cu Bratienii, c5ci Dinu avea in directia oculta a partidului aproape aceeai influenta ca Vintila, raporturile mele nu se stransesera deloc. Lucrasem
cu Dinu in foarte bun5 intelegere la Minister, unde Ii lasasem Pescariile
pe mina, dar rara nici o intimitate sufleteasca. Nu puteam pricepe curn
raposatul Ione! putea fi frate cu Dinu i mai ales cu Vintil, atat de di-

ferit era de ei. Parca erau flinte de spete deosebite: nu pricepeau, nu


sirnteau i nu judecau nimic la fel. Soarta ironica ma aruncase in Partidul Liberal tocmai in clipa in care singurul din fratii Bratianu cu care
a fi putut lucra, disparea. Cu toate ca legaturile mele cu cei doi Bratieni supravietuitori erau nule i cu partidul foarte slabe, nu rn-am gandit un moment dup5 caderea Guvernului nostru i pada' la Restaurarea
lui Carol sa parasesc pe noii mei tovar50, in randurile carora am limas
nu din simpatie, ci din indiferenta. Imi pierise orice poft de combinatii

politice, nu mai avearn nici o iluzie asupra posibilit54ilor partidelor


noastre i echilibristica lor pe coarda puterii ma lasa cat se poate de
rece. Incercasem pe rand cu toate partidele i nu reuisem sa ajung la
ceva cu nici until. Neastamparul rneu politic nu ma rasa insa in pace.
Nernaiputand manevra pe altii, rn-a pus dracul s ma mic de until singur i sa urniaresc solutii in marile noastre probleme economice. In Partidul Liberal, asemenea incercari de independenta individual, asemenea abateri de la tipicul stabilit, erau socotite ca i crime, i daca n-am
fost executat imediat, e ca eliminarea mea ar fi avut prea mare rasunet
in opinia publica, i chiar in a partidului, unde tot tineretul, satul de tirania bratienista i de vechile cliee pe care se sprijinea, ii indrepta cu
simpatie atentia catre mine i catre indrznelile mele doctrinare. N-am
fost executat, dar am fost condamnat in petto" i la prima ocazie arun-

www.dacoromanica.ro

262

'CONSTANTIN ARGETOIANU

cat peste bord. Ocazia nu s-a prezentat cleat la sfarsitul anului 1930, si
e drept ca am facut tot ce am putut ca s-o provoc. Dar nu am ajuns Inca
acolo.
Dup5 dernisia Guvernului nostru, nu rn-am mai simtit legat prin solidariteatea ministerial, si fara sa atac pe nimeni caci ar fi trebuit s5
atac pe seful partidului meu, am inceput s-mi arat parerile asupra modului cum se injgheba stabilizarea si s5 subliniez greselile ce erau pe
care sa se faca, urmandu-se tipicul 15sat mostenire de Vintila. Faptul
ins5 ca nici Madgearu care musca din Vintila, nici intreg Partidul National-faranesc nu au putut schimba cu nimic nenorocitele conditii ale
stabilizarii, rn-a dus la convingerea c aceste conditiifitseserd impuse
de strdini, i ca bietul Vintila fusese numai vinovat de lipsa de rezistent5 fat5 de exigentele d-lor Rist & consorti, lips5 datorita bineinteles
in mare parte altei lipse, lipsei de competenta in problemele monetare.
Adev5ratii vinovati o data depistati, am Mat in pace si pe Madgearu si
pe Popovici si pe Maniu
si intr-o serie de conferinte si de articole
am atacat pe ins5si domnul Rist si pe expertii straini care ne sabotau
stabilizarea monedei noastre. DI. Rist rn-a insemnat in cartea lui neagra, si in 1932 mi-a platit poIia, dupa cum se va vedea.
Dar polemicele pe chestiuneaa stabilizarii au fost pentru mine indeletniciri de ordin secundar. Chestiunea nu ma mai pasiona, era rsuflat, i daca i-am mai dat oarecare atentie a fost dintr-un sentiment de
paternitate: eu o nascocisem in 1922, si desi nu-mi mai cunosteam copilul in hainele in care-1 imbracasera altii, nu-lputeam Casa s5-0 ia campii far o bun5 dojana i cateva sfaturi de indreptare.

Daca nu ma mai pasiona problema stabilizarii monetare, alte dou


probleme tot atat de gingase Ii luasera locul in preocuparile mele i ma
impingeau la actiune: era problema lichidrii pasivelor (conversiunea
datoriilor) si problema raporturilor noastre economice cu Germania.
Stabilizarea, bun5-rea, cum se facea insemna un cran d'arrt" in mersul progresiv al ruinei noastre gospod5resti, dar nu rezolva problema
asanarii productiei noastre nationale si nu reda, mai ales principalei ramuri a acesteia, agriculturii, posibilitatea unei normalizari. Agricultorul nostru nu putea beneficia de stabilizare cat timp era paralizat prin
datoriile covarsitoare care-I sugrumau si care nu puteau fi lichidate prin
liberul joc al operariunilor bancare sate comerciale. De aci ideea unei

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

263

interventii a Statului, a unei conversiuni silite a debitorilor, a celor agricoli inainte de toate.
De0 pe un alt plan, dar tot atat de urgent5 mi-a apkut o intelegere
economic5 cu Germania, singura tar5 mare in care produsele noastre
agricole puteau fi valorificate i schimbate cu foks contra fabricatelor
industriale i materiilor prime care ne lipseau. Cu o moned5 stabilizata,
cu un produckor agricol dezrobit gi cu o piat5 mare deschis5 productiei
noastre, Romania putea n5d5jdui o repede normalizare a stkilor ei economice. Si cnd economicul merge, merge i politicul.
Fusesem premergkorul stabiliz5rii monetare i mult vreme singurul ei propov5duitor. Stabilizarea intrat5 in faza organizkii ei, era tim-

pul s5 iau din nou goarna i s' sun ralierea" in jurul celorlalte dou
idei salvatoare" ale economiei noastre nkionale. Eram chiar in intarziere: anul consacrat Ministerului de Agricultur ma impiedicase s5 iau
o atitudine lamurit5 in chestiuni asupra carora 0iam c5 nu sunt de acord
cu Guvernul din care f5ceam parte. Indat ce m-am liberat, am intrat in
actiune.

Inainte de a. incepe campania Conversiunii datoriilor, am pus pe


Duca in curent cu intentiunile mele, dup5 ce i-am explicat in toate amanuntele necesitatea ineluctabild a masurilor de luat. Am aratat lui Duca
Ca ar fi pentru Partidul Liberal o atitudine *de luat, tot atat de bogat5 in
consecinte ca cea luata in 1913 in favoarea exproprierii i a reformei
agrare. Am adaugat, c5 daca Partidul Liberal nu o va lua, o voi lua eu
singur, indiferent de soarta raporturilor mele cu partidul. Duca a priceput foartz, bine importanta Conversiunii i s-a convins de necesitatea
ei de0 s-a cam speriat de consecintele reducerii debitelor, din punctul
de vedere al intereselor bancare. Am c5utat s6-1 lini0esc pe cat am pu-

tut, i am avut impresia c5 n-am izbutit deck pe jumkate. Duca mi-a


promis ea va vorbi cu Beatienii, c5ci de ei i numai de ei depihdea atitudinea ce va lua partidul fat5 de actiunea mea, i m-a asigurat ea' in tot
cazul dansul va face tot ce va putea pentru a amorti ocul" dintre directia partidului i mine, dac5 oc" va fi.
Dup5 ckeva zile, Duca mi-a spus c5 a g5sit pe Dinu Brkianu mai
ostil ideilor mele deck pe Vintila c5 totu0 nu putea fi vorba ca partidul s5-0 insueasca ideea Conversiunii, dar ca. el, Duca credea ca puteam incepe campania mea fara pericol de dezavuare din partea partidului, CU conditia sii o iau incet, sd nu sparg geamurile si sd nu
solidarizez pe aceastif cliestiune partidul cu mine. Incepeam o canya-

www.dacoromanica.ro

264

CONSTANTIN ARGETOIANU

nie grea, poate mai grea decit a stabilizarii, i nu aveam nici un interes
s5 sporesc num5rul viitorilor mei adversari. Partidul Liberal era o putere mare, i vrajm50a lui nu-mi era deloc indiferenth. Pe de o parte ca
s5-1 menajez, pe de alta fiindc5 o ideie atat de indrazneath ca aceea a
reducerii datoriilor trebuia b5gat5 in capul oamenilor incetul cu incetul,
nu mi-am golit dintr-o data sacul i am procedat pe etape. Am inceput
prin a pune in discutie lichidarea pasivelor post-belice, a tutto-or pasivelor, pentru a reda produc5torilor i Statelor elasticitatea micarilor
lor. Si ca un capitol special al acestei lichidari generale am impins inainte Conversiunea datoriilor agricole, adic5 f5cute in cursul crizei de
c5tre agricultori. Am pus principiile problemei i am dat grosso modo" solutiile ei intr-o conferinth pe care am tinut-o la Institutul de Rationalizare i intr-alta la Societatea inginerilor agronomi, amandou5 in
luna ianuarie 1929. La a doua conferinth a asistat i Dinu Bratianu, i a
rnjit tot timpul, cat am vorbit. Fa15 de marile simpatii cu care ideile
mele au fost primite de unanimitatea agronomilor prezenti, Dinu Bra.tianu n-a indr5znit ins5 s5 protesteze, nici s" critice, multumindu-se s5
declare c5 problema ridicath era foarte greu de rezolvat ica solutiile
propuse vrand s5 repare un r5u, pot produce unul i mai mare.... L-am
lasat s5 spuie. Chestiunea Conversiunii era pus, i nimic nu o mai putea opri in drum! Partidul Liberal n-a avut alta reactie, in afara de ingrijorarea exprimata de dl. Dinu in mijlocul agronomilor, qi rn-a l5sat
s5-mi v5d in pace de drumul rneu. Dar adevarata campanie pentru Con-

versiune n-a inceput decal in 1930, sub Regele Carol al II-lea; anul
1929 i inceputul lui 1930 au constituit numai o perioad5 de preg5tire
si de stringere de material. Dac5 Bancile i creditorii n-au protestat de
la inceput, i n-au urlat, e c la inceput posibilitatea unei reduceri fortate a creantelor nici nu-mi trecuse prin minte: puneam in sarcina Statului, adic5 a oltei, surnele cu care debitele agricultorilor insolvabili
urmau & fie reduse.

Din publicarea documentelor care vor figura in capitolele urmatoare, i din expunerile pe care le voi face, se va 15muri cum am fost adus
incetul cu incetul s supun pe creditor la un sacrificiu in favoarea debitorului, sacrificiu mai mult aparent decal real, caci creanta pe care creditorul o avea in mina devenise un petec de hrtie far5 valoare, fath de
insolvabilitatea debitorului i a imposibilit5tii de aplicare a execufarilor
silite.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

265

Munca pe care am intreprins-o cu cfitiva prieteni pentru stringerea


datelor necesare unei solutii rationale si definitive a Conversiunii, reforma' abia jelonata pe terenul opiniei publice
nu rn-a impiedicat si
urmiresc dupi puterile mele solutionarea celeilalte probleme, a legiturilor economice cu Germania. In aceast directie insi, initiativa particular nu putea fi tot atat de eficace ca in directia Conversiunii, opinia
publici nefiind succeptibil de declansare in aceeasi misuri. Raporturile intre State si Tani sunt afacere de Guvern. In timpul guvernirii noastre nici nu fusese de gindit la o apropiere cu Germania. Titulescu, Britienii, Duca, erau atat de infeudati politicii franco-engleze, incit orice
legatura cu Germania, neautorizata de Paris si de Londra, le parea o
nebunie. Si Parisul si Londra, desi economiceste nu fdceau nimic pentru noi, nu ne autorizau nici micar si vorbim cu Berlinul. Am avut pe
aceasta temi mai multe discutii cu Titulescu, care, prea inteligent ca si
nu vada ca singurul nostru partener" economic era Germania, dar supus ordinelor de la Quai d'Orsay si intereselor sale de la Geneva, tot
repeta: Ai dreptate, ai absoluta dreptate, dar n-a sosit Inca momentul
unei intelegeri mai intime cu Germania; va sosi, n-ai nici o grija .yi eu
tuml il astept cu nerdMare!" Asa vorbea amicul Titulescu, dar actele
sale nu corespundeau deloc acestei neribdatoare asteptari. Duca schimba conversatia, de cite ori pronuntam cuvintul Germania"
iar in ce
priveste pe Bratieni, nici nu indrizneam sa-lpronunt in fata lor! In cele
3 luni cat am stat in fruntea Ministerului de Externe, am acut ce am
putut de unul singur ca SA destind coardele intre noi si Berlin. Am dat
instructii in acest sens ministrului nostru Comnen, care tocmai trata
afaceri pendinte intre cele dou tiri si rimase nerezolvate de pe urma
tratatelor de pace. Am fost cat se poate de culant in aceste tratative si
ain fost primul rninistru de externe roman care a indrdznit dupd rdzboi
sd manifeste pe fatd la Berlin o dorintd de complectd infelegere. Am
stat insi prea putin la cirma Afacerilor Straine ca si pot inregistra un
rezultat. Nizuinta mea a fost totusi inregistrati la Berlin, dupa cum se
va vedea numaidecfit.
Dupa demisia Guvemului, printre liberatile pe care mi le-am luat,
de cite ori am avut prilejul si plasez o vorba ce nu era meniti sa patrunda in urechea unui surd, a fost si aceea de a cere negocieri directe
cu Germania care sa duci la un acord economic, fail de care refacerea
Romfiniei nu era posibila. A vorbi despre un acord politic cu Germania
dar vorbind despre o intelegere
in 1929, ar fi fost curata nebunie

www.dacoromanica.ro

266

CONSTANTIN ARGETOIANU

economica, eu unul ma gandeam de pe atunci qi la o intelegere politica.


N-am suflat insa vorba despre aqa ceva, ca sa nu trec drept un boofil"
spurcat si sa compromit ideia acordului economic, a carui necesitate

mai toata lumea o pricepea. M multumeam cu un acord economic,


caci.qtiam bine Ca economicul va duce vrand nevrand i la politic.
Propaganda mea discreta dar insistenta n-a dat rezultate apreciabile.
In Guvern, afara de Madgearu, toi erau partizanii politicii lui Titules-

cu, i cu tot dinamismul su, Madgearu nu putea schimba orientarea


generala a Cabinetului. Maniu qi ministrul sail de finance mai erau cu
mainile prinse in negocierile stabilizarii i al marelui imprumut care se
trata in acelai timp la Paris i din care ce bandit de Popovici" cum
spunea Finaly, de la Banque din Paris & des Pays-Bas, trebuia sa realizeze asa de frumoase beneficii. Dar daca am fost tot atat de neputincios
cu privire la directivele politice, fata de Guvernul Maniu ca fata de
Guvernul din care facusem parte, am fost mai norocos pe caile neoficiale, i am putut contribui la apropierea celor dou ri, creand un
mare institut fmanciar care sa restabileasca legaturile rupte de razboi
intre economiile lor. in 1929, am reuit intr-adevar s infiintez la Bucureqti Societatea Bancarci Romcind, cu tin capital de 200 milioane lei.
Pana la razboi, in afara de legaturile directe cu bancile romane, fmanta

germana era reprezentata pe plata Bucuretilor prin Banca Generala,


fondata de marea Banca berlineza Diskonto-Gesellschaft. Foarte bine
condusa, Banca Generala luase in ultimii ani inaintea razboiului, sub
conducerea lui Petersen, un mare avant. Guvernul german a avut in
timpul ocupatiei Munteniei nenorocita idee sa incredinteze Bancii Generale emisiunea unei hartii monede, care, circuland fara nici o baza
sau acoperire metalica, a contribuit i dansa la dezorganizarea economiei noastre. Dup rzboi, Banca Generala a functionat mai intai sub
sechestru, a fost apoi nationalizata, dar nu a mai jucat nici un rol, pang
s-a prabusit, in 1931. Aqa cum a functionat dupa razboi, n-a mai avut
nici o legatura cu Diskonto i cu Berlinul, astfel incat nici o legatura
bancara nu mai exista intre Romania i Germania. Exista totuqi cu numele una: o sucursala a lui Dresdner Bank, deschisa in 1918, in timpul
ocupatiei germane, i condusa de cei doi frati Kapralik i de Job von
Witzleben. Dar aceasta sucursala cu mijloace foarte restranse, ascunsa
intr-un apartament din strada Decebal, se marginea la mici operatiuni
de schimb i nici nu-i da prin gand sa faca legatura intre economia romand qi economia germana. De altminteri, crizele financiare qi mone

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

267

tare prin care trecea Germania dupa 1919, nu ing5duiau nim5nui la Berlin sa-si arunce Ochii asupra pietelor externe si s incerce s restabi-

leasc5 vechile leg5turi cu ele. 0 asemenea preocupare n-a putut sa se


destepte deck dup5 ce situatia financiar a Reichului, fAr s5 fie inc5
stralucit5, s-a mai imbunt5tit. Pe m5sur ce economia Reichului se consolida, s-a trezit i la noi opinia public i si-a dat seama nu numai de

interesul, dar si de necesitatea relu5rii vechilor 1eg5turii fmanciare si


comerciale cu Germania. Am arkat mai sus, c5 in aceast5 privinca luasem o atitudine 15murit si hot5rdt5, dar in imposibilitatea in care ma
aflam de a inriuri in sensul urmrit politica Guvernului, pentru a ajunge la un rezultat util pe calea initiativelor particulare, trebuia sa gasesc
si de cealalt5 parte, de partea germana, un om cu care sa st5m de vorb6
si cu care s5 ma inteleg. Norocul a voit ca la sffirsitul iernii 1929, s5 intalnesc omul pe care-I cautam in persoana lui Herbert Gutmann, fiul
intemeietorului lui Dresdner Bank, una din cele 4 mari b5nci berlineze,
asa zisele D-Banken" (Deutsche, Diskonto, Drezdner si Darmstadter-Bank, in ordinea imporeantei lor). Dresdner-Bank fusese intemeiat5
prin anii '60 si ajunsese repede la o situatie preponderent5, multumit iscusitei indrurnri a bkranului Gutmann; ca i Diskonto, Dresdner-Bank
se specializase in operatiunile internationale si nenumkate sucursale Ii
reprezentau interesele in t5rile strine. Mai ales cele din Constantinopol si din Alexandria (Egipt) lucrau in stil mare. La moartea bkranului
Gutmann, fiul s5u Herbert ii luase locul in maiestosul palat din Behrenstrasse. Desi inconjurat de un comitet foarte atent la operatiunile si intreprinderii Bancii (Aufsichtsrath") desi majoritatea actiunilor apartinea Statuluii, printr-un tacit consens, Herbert Gutmann fusese 15sat
st5pin absolut asupra destinelor lui Dresdner-Bank pe care o conducea,
intemeiat pe o lunga traditie de familie, ca si cind ar fi fost afacerea sa.
Sub pretext sa-si inspecteze sucursala, Gutmann venise in realitate
la Bucuresti ca s5 petreaca. Ne aflam in plin in anii in care Germania se
dezmeticea dintr-un vis urit, in anii in care, gratie injectiilor de dolari
americani si de lire sterline, gratie inteligentelor m5suri luate de Schacht,
industria si comertul ren5steau din cenusa dezastrelor. Dup5 atatea privatiuni, un fel de nebunie de viat5 cuprinsese tot poporul german, de la
I In urma prabusirii marcii si a falimentului economic postbelic, cele 4 D-Banken
au fost salvate de Schacht printr-o insemnata sporire de capital subscris de ctre Stat
prin Reichs-Bank.

www.dacoromanica.ro

268

CONSTANTIN ARGETOIANU

Print pan5 la cel din urm5 lucr5tor. Nic5ieri in Europa nu se petrecea ca


la Berlin, unde viata de noapte b5tuse toate recordurile. Rafmatii nu se
multumeau ins numai cu petrecerile Berlinului si mai eautau si altele,

cutreiernd lumea in goana lor dup5 senzatii noi". Herbert Gutmann


pornise la drum cu nevast5-sa dup5 ce b5use din toate cupele incantarii

pe Valea Nilului, se oprise pentru un scurt popas in Bucuresti, unde


aflase c5 sunt dame frumoase si elegante, c5 lumea era primitoare si c5
viata era pl5cut. Instalat la Athenne-Palace, a facut numaidecat cuno-tinta catorva cucoane elegante, rele de musea dar bune de gur5, pe care
le-a acoperit cu flori, cu bomboane, cu amintiri" din Egipt si de la Constantinopol, c5rora le-a oferit mese si supeuri, si care in cateva zile i-au
f5cut o reputatie de miliardar simpatic. Ne-a poftit drag5 la Berlin, s5
st5m la el
are o cas5 pentru invitati!
si ne pune si cate un automobil la dispozitie s5 ne plimb6m pretutindeni!" povesteau &tele, din
salon in salon. Zvonurile acestor excese inutile si de prost gust ajunsesera pan5 la urechile mele, si mare mi-a fost mirarea facand cunostinta
perechii Gutmann la o mas5 la Callimachi, sa g5sesc in locul ce,lor doi
zv5p5iati la care m5 asteptam doi oameni asezati, de o perfect5 m5sur5
si educatie si plini de bun simt in redarea impresiilor lor de caratorie.
Ea, simpatick comunicativ5, far5 o umbra de pretentie plutocratica
desteapt5, citit5 si frecat cu lumeal. El, zvelt, inalt, elegant, ras la fat5,
cu p5rul c5runt
far nici o urm5 semit5 in tr5s5turile sale
avea
toate aparentele unui gentleman englez. Vorbea perfect frantuzeste si
englezeste si in curent cu problemele politice si economice la ordinea
zilei, le discuta cu miez si propunea fara nici o prezumtie solutii inteligente. De unde venisem la Callimachi cu un sentiment de antipatie
pentru musafirul care, dup5 cele auzite despre dansul, nu era deloc pe
placul inimii mele
la sfarsitul mesei m-am gsit in-plin5 simpatie cu
dansul. i dup5 masa', am inceput s5 vorbim impreun5 despre relatiile
Romaniei cu Germania, despre nevoia de a le strange si ne-am pus repede de acord asupra faptului ca trebuia s5 incepem cu economicul, ca

s5 ajungem la politic. I-am artat c crearea unei b5nci germano-romane la Bucuresti ar fi cel mai fericit inceput pentru reluarea raporturilor pe care le doream si unul si altul, si din vorb5 in vorb5 am ajuns
s-1 intreb daca n-ar fi dispus s5 transforme sucursala lui Dresdner-Bank
I Nascutil von Frankenstein
cietatea blind berlinez.

ea nu era ovreic5

si fata de general, traise in so-

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

269

intr-o societate bancara romaneasch de sine st5t5toare. Locul ocupat odinioarh de Banca Genera lh era inch vacant, si luarea lui Diskonto care a
facut atatea afaceri bune, de pe o piath ca a noastr, nu putea fi pentru
Dresdner-Bank decat o operatie pl5cut5, in afar5 de orice alth consideratie de politich mai inalt5. Gutmann a shrit numaidecat pe idee si rn-a
asigurat ci s-a gandit de mai multe ori la o asemenea transformare, dar
s-a temut sh nu &eased' inch la noi ecoul necesar vI un nume cu autoritate care sa" acopere incercarea. Dach d-ta ai binevoi
a adhugat el
adresandu-rni-se
sh iei sub auspiciile d-tale aceast5 nou5 coborare a
capitalului si a muncii germane pe piata Bucurestilor, afacerea e fhcul!"
Primesc cu mare pldcere, a fost scurtul meu rhspuns, fiindc5
sunt convins c lucrez astfel in interesul tarn mele!" Am convenit cu
Gutmann s5 ne vedern a doua zi i sa punem lucrurile la punct. i astfel, a doua zi, s-a n5scut Societatea Bancar5 Roman5....
Formalit5tile au mai durat toath vara; s-a cumphrat vechiul local al
Bancii Chrissoveloni1, din strada Lipscani i s-a modernizat pe cat s-a
putut
dar si local si forme n-au fost gata cleat in septembrie, cand
printr-o inaugurare solemn5 am insemnat inceperea unei ere noi de colaborare intre Germania si Romania. Asupra acestei inaugurhri voi veni
numaidecat duph ce-mi voi plimba putin cititorii si prin Berlin.
Dup convorbirile mele cu Gutmann, infiintarea Sociefatii Bancare
Rornane intrand in faza realizhrii, am convenit cu dansul c5 indath ce
dansul va fi preparat terenul la Berlin, sh-mi dea de veste i sh viu i. eu
acolo sh punem c5ruta pe roate. Lucrurile au mers destul de repede, si
im Schnen Monat Mai" rn-am urcat in tren i prin Cernhuti Lemberg
Cracovia am ajuns in 36 de ore in capitala Reichului. Nu mai
fusesem la Berlin de mai bine de 20 de ani, noile sfari de duph rhzboi
1 Jean Chrissoveloni, atins de megalomanie inainte de a muri rpus de o tumoare a
creierului, clAdise un local nou pentru banca sa, tot in Lipscani, dar mai aproape de
Ca lea Victoriei. Acest local nou, in care impreunase cele mai minunate realizari ale
artei cu cele mai perfectionate instalatii tehnice fusese inaugurat in primgvara anului
1928. Tavanul salii de Consiliu fusese adus din Italia, cumparat dintr-un vechi palat.
Fiecare mobild, fiecare obiect fusese desenat de G. Cantacuzino, arhitectul constructiei
si executat Ill cele mai renumite ateliere din Italia si din Fran la. Refectoriul, balk, buctriile, sala de gimnasticd si sala de recreere
toate in slujba personalului, erau o
minune, ca i instalatia de incglzire si de aer conditionat. CF5direa costase 224 de milioane, ceea ce la capitalul de 100 milioane al bancii era cam mult. Doi ani mai tarziu
Banca Chrissoveloni se prdbusea...

www.dacoromanica.ro

270

CONSTANTIN ARGETOIANU

schimbaser5 si aci aspectul orasului dar mai putin ca la Viena. Dec5derea Vienei din rangul de Kaiserstadt" a dat capitalei Austriei o lovitur5 de moarte; leg5turile talate au dus la Ifincezeal5 a tuturor functiunilor
orasului, dup5 cum intr-un organism yiu sectionarea nervilor periferici
ar duce la paralizie. La Berlin, toate leg5turile au farnas intacte, iar dezordinele politice i economice de dup razboi au tulburat multe dar
n-au paralizat nimic, dimpotrivd au biciuit toate poftele, toate ambitiile, toate 15comiile. RupAndu-se toate z5gazurile, apele s-au amestecat,
si in lipsa acelui regulator al existentei care in Germania a fost totdeauna Monarhia, viata, in toate rnanifestarile ei a luat un ritm de frenezie.
Cred c Berlinul din acele vremuri (dui:a cfitiva ani s-a mai potolit) era
singurul oras din Europa in care pulsul vietii nu inceta s' bat5 24 de ore
din 24. Colindarea localurilor de noapte, si ce localuri!
f5cea parte
din programul fiecarui berlinez in m5sura s5 cheltuiasc5 cele 20-30 de
m5rci necesare expeditiei in vagon de clasa a treia. P5rinti de familie,
ferneie cumsecade, fete tinere si nep5tate toti i toate trebuiau s petreac.
Dup5 restabilirea marcii, Berlinul a cunoscut o perioad5 de nebunie, care a tinut pan5 la instalarea national-socialismului: Hitler a m5turat cu m5turoiul mare toat5 aceast5 coruptie, toat5 aceast5 destr5b5lare moral, datorit5 in mare parte actiunii dizolvante a ovreilor.
In acest Berlin pervertit si cosmopolit, exci avntul industrial si comercial pe care Germania ref5cut5 incepuse s-1 ia atrAgea toate lipitorile str5ine
in acest Berlin spasmodic care-si reg5sise echilibrul economic dar nu si pe cel sufletesc, Herbert Gutmann juca rol, i Inca rol
important. Tutuia pe toti ministrii, se batea pe burta cu ei prin firul telefonic
aproape c5 le da ordine. Aceast5 situatie privilegiata era desigur datorit i faptului c5 se g6sea in fruntea uneia din bancile mari
germane, dar mai ales locului pe care stiuse s-1 ocupe in inaltele straturi ale vietii sociale berlineze. Dup pr5busirea Monarhiei, aristocratia
germari umilita si in mare parte minat5 prin crizele economice si monetare care au urmat dup5 semnarea pkii, se retr5sese in domeniile ei
ereditare, sau prin orasele mai mici, unde traiul era mai ieftin, abandonfind Berlinul. Societatea Curtii, asa zisa Hofgesellschaft" se risipise
si dansa, dupa secarea izvorului care o invia. Indat ce viata si-a cfistigat siguranta, bancherii si oamenii de afaceri au ridicat cei dintai capul
si cum locul era liber, au constituit ei o elit social, compensand prin

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

271

sclipiri si prin zgomot de suprafat5 lipsa unui lustru i unor insusiri pe


care numai vremea si o lung5 traditie le pot da la ivea15.
in aceast5 lurne de paiveniti, Gutmann cu instalatia lui princiara din

palatul Blijcher, lang5 Branderburger-Thor, cu vila lui din Patidarn


(unde mai inchiriase si palatul regal Alexandra, ca s5 poat5 crede c5 a
rnostenit pe Hohenzollerni!), cu Golful lui, cu SportingClubul lui de
pe Unter den Linden
ocupa o situatie de frunte. Dup5 ce rn-a plirnbat peste tot ca s5-mi arate cine era, prietenul meu Herbert" (c5ci asa-1
chemau toti, ca s5 nu se mai aminteasc5 origina semit5 pe care numele
de Gutmann o preciza) a vrut s5-mi arate i ce putea, si in 15 zile capitalul necesar pentru intemeierea Societ5tii Bancare a fost subscris. Dou
treimi din cele 200 milioane hot5rate ca capital de pornire, au fost subscrise de Dresdner Bank, iar restul de o treime de Koncerz und PrivatBank" din Berlin, de mai multe mari industrii din Renania, de Amsterdamer-Bank" si de Banca Japhet & Co din Londra. Chestiunile de
principiu (subscrierea capitalului, constituirea Consiliului de Administratie, desemnarea directorilor) fiind terminate destul de repede la Berlin, am fost trecut la forme, la Bucuresti, si la punerea la punct a localului, lasat de Chrissoveloni in cea rnai trist5 stare. in septembrie a fost
tot gata, a venit Gutmann de la Berlin si am procedat la inaugurarea
noului Institut de credit menit s5 reinnoade raporturile econornice dintre Romania si Germania.
Pentru inceperea campaniei mele privitoare la lichidarea pasivelor,
presimtisem, dup5 cum am ar5tat mai sus, directia partidului din care
faceam parte, fiindc5 socotisem c5 nu aveam dreptul s5 incep o asemenea campanie, cat timp mai eram inscris intr-un partid MI5 s previn
macar pe seful acestui partid. Nu i-am cerut voie; 1-am prevenit numai
de lupta pe care eram hothrat s5 o incep, lasandu-i lui libertatea reactiunilor. Cu fundatiunea Sociefatii Bancare n-am facut nici m5car atat.
Stiam c5, dac voi cere voie", Vintil va zice nu; am preferat s-1 pun
in fata faptului indeplinit, c5ci formal nu-mi putea reprosa nimic, infiintarea unei bnci nefiind un act politic propriu-zis supus controlului
de partid. Vinti15, care nu voia s5 se certe cu mine (sau mai bine zis nu
voia Inca' s5 se certe cu mine), nu mi-a facut nici o observatie in fat,
rn-a blarnat ins5 cat a putut pe ascuns, a refuzat s5 vie la inaugurarea
localului nostru i a impus tuturor partizanilor sdi sd se abtie i ei. Singurul care a avut curajul s5 vie a fost Franasovici... Duca in-a felicitat
pentru opera necesard pe care o dusesem la bun sfdrsit, cdci raportu-

www.dacoromanica.ro

71

CONSTANTIN ARGETOIANU

rile financiare dintre Romithia .yi Germania trebuiau reluate", dar n-a
venit nici el, explicandu-mi c trebuia sa" menajeze pe Vintil5 care-lb5nuiete c5 vrea si-i ia locul...
Intemeierea Societ5tii Bancare a fost une pierre d'achoppement"
intre Vintil5 qi mine. Dei nu ne-am desprtit decal in toamna anului
1930, din momentul in care am preluat preedintia Consiliului de Administratie al primei institutii germane intemeiate in Romania dui:a r5zboi, fratele Vintil rn-a osandit, tergandu-m5 din lista bunilor romani".
N-a ateptat decal un prilej nimerit ca s ma tearg5 i de pe lista membrilor Partidului Liberal...

In tot cursul anului 1929 politica propriu-zis, politica de partid,


n-am prea facut. Era primul an de guvemare national-taranista, i noi
cei din opozitie nu prea aveam mult de f5cut: cei de la Guvern trebuiau
lasati s5 fiarb5 in zeama lor i s se uzeze, i totul indica ca urmau s5 se

uzeze mai iute decat crezusem. Imprumutul stabiliz5rii, cu afacerile


anexe; Creditul Agricol Ipotecar, concesiunea chibriturilor, contractul
suedez pentru osele
fuseser5 s5varite in astfel de conditii incat nu
mai inc5pea nici o indoiala c5 regimul nationa1-t5ranist era cel mai pacatos din ate ii incercasera norocul de la r5zboi incoace, in tam noastr.
N-am s fac aci critica conventiilor incheiate la Paris, atat de oneroase
pentru Statul roman i a m5surilor atat de ineficace pentru stabilizarea
leului
i ma multumesc, pentru a ar5ta pana unde a mers incontienta celor insrcinati cu negocierile, sa arat c s-au bagat in textul con-

ventiilor semnate cu Banca Frantei S cu subscriitorii imprumutului


pana i Statutele Creditului Ipotecar Agricol, aa Inca Statul roman nu

putea schimba un alineat din aceste Statute far sa ia asentimentul


tuturor senmatarilor de la Paris! In aceste Statute se prevedea, intre altele, pentru viceguvernatorul Creditului, un strdinl, o leaf5 anual5 de
3 milioane lei! Si cam aa erau toate...
In administratia interna deceptiile au fost tot aa de mari. Mita, samavolnicia, afacerile de tot soiul erau la ordinea zilei, i mai ales infometatii notri milenari de peste munti puneau colac peste pupaza.
Opinia publica a inceput din nou s5 se intoarc5 spre Partidul Liberal,
care din toamna anului 1929 a inceput, s-a pus din nou pe pregatire penI A fost numit unul Regard, o creatur a Bancii FraMei, care a petrecut regulat cfite
3-4 s5p1drani pe an la Bucuresti !!!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

273

tru Guvern. Mi se dedese conducerea judetelor Caras si Severin (in Banat) si la centru prezidarea Comisiilor pentru Agricultura i pentru Externe, caci se constituisefa o serie de comisii pentru revizuirea i primeni-

rea programului". Aceste comisii au lucrat mai ales in cursul iernii


1929/1930 si in prim5vara anului 1930. In conducerea lucrarilor Comisiilor pe care le prezidam, e inutil & mai spun ca n-am pus nici o vlaga,
nici zel. M5 consideram ca un functionar tinut sa-si indeplineasca sarcina ca s-si cOstige salariul, si salariul meu era dinainte fixat sub forma unui portofoliu, pe care Duca si Vintila mi-I desemnasera dinainte:
portofoliul Externelor, caci de and Titulescu se dedese cu Maniu si cu
Mihalache, Vintil5 nu mai voia s aud5 de dinsul, iar Duca nu-1 prea
mistuise niciodata. Lasind Doljul lui Neamtu, desi toat5 lumea (afara

de simbriasii Bancii Comertului) m5 cerea pe mine, si dfindu-mi sa


conduc dou5 judge departate i secundare in Banat, directia partidului
voise deja s sublinieze ca nu vrea s5-mi dea o situatie electorala precumpanitoare,
prin desemnarea mea la Exteme a voit sa se stabileasca si mai lamurit ca nu era de dorit sa-mi bag nasul in politica interna. Machiavellismele lui Vintila si ale lui Duca m-au lasat ins5 rece;
chestiunile de portofoliu nu rna interesau si nimic nu ma mai atragea in
luptele de partid. Cnd mi-a propus Duca & rnd pregdtesc (!) pentru
Externe, n-am spus nici da nici ba, lasnd chiar pe sefii partidului sa
creada c5 m-as multurni si cu mai putin, adica cu nimic. Stiam c5 o asemenea solutie nu le-ar fi convenit deloc, caci toti nemulturnitii partidului s-ar fi strans in jurul meu, si condusi de mine le-ar fi putut face zile
fripte. Desi trecusera zece ani, amintirea Drapelismului" era Inca vie
in Partidul Liberal si teama de disidente, mare. Cunoscandu-le gandurile, trecusem pe la nasul lui Vintila i lui Duca posibilitatea" unei abtineri numai ca s le platesc umilinta la care ma supuseser5 rapindu-mi
sefia Doljului, de care ma legau atfitea, la care aveam dreptul si pe care
a-ai fi dus-o cu siguranta mai bine decal Neamtu. Duca mi-a explicat ca
nu s-ar putea lua sefia lui Neamtu cleat, cladu-i-se mai mult, adic5 un
portofoliu in viitorul Minister, si ca ministru nu voiau sa-1 theft' cu nici
un pret, nici Bratienii, nici el, Duca. Explicatie de trei parale... In realitate, eram foarte multmnit cu Externele, caci imi convenea din toate
punctele de vedere, fie si nurnai fiindca mi-ar fi permis sa ma abtin de
la o prea mare intimitate cu partidul si de la diferitele manifestari de
politica interna dup vechiul tipic liberal de la Mazar-Pasa.

www.dacoromanica.ro

274

CONSTANTIN ARGETOIANU

Munca dus5 de conduatorii Partidului Liberal, timp de mai bine de


un an, pentru primenirea si intinerirea organizatiilor judetene (cu rezultate foarte limitate de altminteri) i pentru punerea doctrinei partidului
la punct intr-un program a c5rui aplicare sa garanteze pe capitole fericirea natiei, a fost incoronat5 prin marele Congres ce s-a tinut in Bucuresti, in zilele de 1, 2 si 3 mai si prin marea intrunire national5 din grdMa Societ5tii de Tir (in Izvor) cu care s-a incheiat Congresul. Am luat
parte si la Congres si la intrunire. La Congres ceva mai activ, in cali-

tatea mea de presedinte a dou sectii; la intrunire ca spectator cu loc


rezervat
dar totusi numai spectator. Despre programul aprobat de
Congres, program ce a fost publicat prin ziare i prin brosuri nu.voi
spune nimic, fiindc5 despre neant nu e nimic de spus. 0 serie de banale
deziderate, f5r5 nici o indicatie asupra mijloacelor sau metodelor de
realizare
o lips5 total5 de preciziuni si o spairn5 copitareasc5 de orice inovatie, nu puteau impresiona pe nimeni si nu e de mirat ea noul"
program liberal a I5sat lumea indiferent5. Sectiile mele le-am prezidat
mai mult cu numele, 15s5nd pe Cipalanu s inscrie ce vrea in capitolul
prograrnului consacrat Agriculturii i pe Ghighi Djuvara s inv5rteasc5
dup5 poft 5 pe al Externelor.

In ce privea Agricultura imi urm5ream programul meu personal in


afar5 de partid si de club, program intemeiat pe conversiunea datoriilor, pe standardizarea produselor si pe asociatia micilor cultivatori. In
programul partidului nu putusem introduce decdt standardizarea produselor, i Inca i aceasta de realizat cu prudent5. Asociatia micilor cultivatori organizat de Stat, n-a fost primit de Dinu Braltianu fiindca se

apropia prea mult de conceptia kolhozurilor sovietice (!!!)


iar de
conversiunea datoriilor, si Dinu i Vintil5 au fugit ca dracul de 15maie,
iar Banca Ronfineasca a tunat si a fulgerat! Tot ce am putut obtine, a
fost sa bag in program o fraz5 in care se vorbea de desatusarea" agriculturii prin crearea de institutii de credit ieftin, i prin dezvoltarea celor existente... In redactarea paragrafului din program destinat raporturilor cu strainatatea" (adic5 in al Externelor) n-am obtinut nimic,
fiindca nu am cerut nimic! Politica extern5 nu se face din opozitie, se
face la Guvern, i pin5 s5 ajungem la Guvern mai era!
Asupra opiniei publice, intrunirea de la Tir a f5cut mult mai mult
efect dec5t Congresul. Si era natural s5 fie asa, c5ci Congresul a fost o
manifestatie moarta, pe c5nd intrunirea a fost una pling de viatA. Pan5

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

275

atunci si de atunci, Bucurestii n-au mai v5zut asa ceva. Vechea traditie
politica' care limita la populatia Capita lei manifestrile de partid, fusese
violat5 de Averescu care adusese la Arenele Romane 10 000 de t5rani
mobilizati, cu hran5 pe 3 zile". Ca sa" arate ce poate, Partidul Liberal a
adus in ziva de duminic5 4 mai 1930, peste 100 000 de oameni. Nu era
lucru mare: chestiune de trenuri, prin urmare de parale, c5ci oamenii
veneau voiosi sA petreac o zidou in Capita 16 nth' s-si plAteasca
drumul. Aceast5 inovatie a mai aruncat o sarcin5 in spinarea contribnabililor, c5ci cele 2-3 milioane cat costa o asemenea manifestare erau

recuperate asupra fondurilor secrete, la venirea partidului la putere.


Dedesubturile find ins5 necunoscute rnarelui public, aceste manifest5ri de mase au impresionat la inceput i Partidul Liberal. S-a folosit
cel dintai, in 1930, de noutatea lor. Partidul National-Pr5nesc a urmat
pilda Partidului Liberal, si sub Guvernul Vaida, a adus si el suta lui de
mii .de oameni, in 1932 si in 1933. Au fost dealtminteri ultimele mari
manifesfari far5 rost, sub Regele Carol al 11-lea.

Cred c manifestarea de la 4 mai 1930 a fost cea mai impuntoare


din manifest5rile populare ce s-au tinut la Bucuresti, nu numai prin
num5rul participantilor dar si prin ordinea si organizarea ei. Se dedese
intalnire oamenilor veniti din ajun ca i celor ce soseau inc5 in dimineata zilei de 4 mai, la Sosea. Acolo, au fost toti incolonati pe judete,

la orele 10 au pornit, randuriranduri i palcuripalcuri, ca soldatii,


spre gfadina Tirului din Izvor. Dup5 dou ceasuri geadina se umpluse,
si coada coloanelor era4nc5 la Sosea... Trecerea prin oras s-a facut in
cea mai deplin5 ordine si... in t5cere. Nu se inventase 'Inca defilarea cu
cantece! in grdina Tirului, de pe dealul care se ridica la marginea de

sud a ogradei, privelistea era interesant: o mare de capete, oameni


urechi smerite
care veniser de departe f5r5 s tie precis pentru ce
care ascultau f5r5 s5 le priceap5 panglicariile politicienilor care se perindau sus pe deal in fata microfonului, panglic5rii pe care opt megafoane le revrsau peste toat5 intinderea campului... Prin fata microfonului au trecut pe rand doftorul Angelescu, T5t5rescu, Duca, Vintil5
Br5tianu, Al. Lapedatu, Inculet, Nistor i Aurel Cosma (pentru ca nici
unul din tinuturile alipite s5 nu lipseasc5). Bine c5 n-a fost considerat5
si Oltenia ca tinut alipit, cAci rn-ar fi inscris poate si pe mine printre
trambitasi!
Prin aceasta mare manifestare populark Partidul Liberal a inteles sa
inceapa campania de ilsturnare" si s-si puna candidatura la Guvern.

www.dacoromanica.ro

276

CONSTANTIN ARGETOIANU

Dacd n-ar fi debarcat Printul Carol la 6 iunie, e probabil c5 pan5 in


toamn5 Partidul Liberal si-ar fi atins tinta. C5ci slbiciunea Partidului
Nationa1-far5nesc si incapacitatea sa de a face fata greut5tilor, mai ales

celor economice se dovedise cu prisosint in 18 luni de guvemare.


Toat5 lumea cerea un regim de autoritate i oameni de experient5, tin
regim pe care Maniu nu stiuse sau nu putuse s5-1 aleatuiasc5 si toti cei
nemultumiti si ingrijorati se indreptau din nou, in lipsa altuia, spre Partidul Liberal, cu toate dezam5girile trecutului, ca spre forta politica mai
priceput5 in problemele gospod5resti si mai bine organizat5.

Situatia politic5 era intr-adevar din cele mai precare, si niciodat,


de la proclamarea Independentei, Romnia nu se mai g5sise intr-o ase-

menea stare de care* la carma Statului. Slab prin definitie, regimul


Regentei mai primise o lovitura grea prin moartea Regentului Buzdugan, r5pus pe neasteptate in cateva zile, in toamna anului 1929. Scandaloasa alegere a lui C. S5r5teanu1, pus5 la cale de Maniu prin surprindere
spre mirarea si chiar indignarea, 0115 si a partizanilor sal
inthrise vremelnic Guvernul, dar nu si regimul. Buzdugan a fost singurul Regent cu un pic de bun simt si de voint. inlocuirea lui printr-un

om de paie al ardelenilor cu care se inrudea prin nevast5-sa, sor5 cu


Mihai Popovici
a redus la zero autoritatea Regentei. Nicolae alerga
cu automobilul ca un nebun, calca oamenii, plmuia pe cei ce incercau
s5 reziste2, se pr5p5dea dup Carla lui de Dolettin5 i facea carlism. Patriarhul nu urm5rea dect &ma' scopuri: s5 pun5 bath la o parte si s-si
procopseasc5 neamurile; de altminteri, chiar dac5 ar fi avut vreo veleitate de a-si impune vointa ceea ce nu era cazul
1-ar fi domolit
Maniu cu dou5 vorbe, c5ci II avea la mina' cu nu stiu ce afaceri veroase
de pe vremea episcopatului s5u de la Caransebes. Iar noul Regent Sar5teanu, care fusese un excelent functionar in posturi secundare, pe lang5
supusenia sa faca de Maniu, nu avea insusirile cerute pentru un post de
conducere. Toat ziva cu p5harutul in mfina", se dezinteresa de treburile
Statului, ca s5 se ocupe de ale lui si in special de constructia unui caster la rnosia lui S5rata. De cate ori rn-am dus la el, si i-am facut vreo
I Fost consilier la Curtea de Casatie, fost ministru de interne in Guvenr 1 Averescu
de la Iasi din 1918.
2 intre altele, cazul profesornlui universitar Nolica Antonescu, lovit pe Bulevardul
Elisabeta si palmuit fancied s-a gsit in fata automobilului nebunului.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1926-1930

277

3-4 vizite, mi-a aratat planurile cldirii sale qi mi-a cerut sfaturi;
despre situatia politica sau despre intentiile Guvernului n-a qtiut niciodata nimic.
Cu o Regenta inexistenta, lucrurile ar fi putut 'Inca s mearga dac5
eful Guvernului ar fi fost cel putin el un om de autoritate i care sa tie
ce vrea. Dar Maniu nu avea autoritate nici macar in partidul lui. Etern
pertractator" se tocmea de dimineata pfina seara cu minitrii, cu Oranistii, cu ardelenii afamati, cu nepotii Boila lacomi de bani, cu Stere,
cu militarii, cu opozitia i cu reprezentantele feminismului. Singura lui
ambitie era sa-i duca cat mai mult vreme barca printre stanci, sa evite
coliziunile fatale i sa' nu inchida nici o portita in urma lui. Tremura de
frica SA nu se intoarca Carol, i-i trimitea emisari ca sa-lamageasca. Se
ternea de influenta lui Stere in partid i indemna rnilitarii1 sa-i intoarca
spatele cu orice prilej
pentru a-i lua apoi apararea in Comitetele national-tafaniste. Nu putea suferi pe Madgearu i punea pe Mihai Popovici sa-i saboteze proiectele, pentru a le sustine apoi dansul in fata
Camerei. Era numai vorb5 i ascunziuri. imi reamintesc c trimis intr-o delegatie de Creditul Funciar Rural, rn-a primit impreuna cu alti
3-4 i ne-a ametit un ceas cu vorba, fagaduindu-ne tot ce i-am cerut, ca
s faca a doua zi tocmai contrariul, sau sa lase pe altii sa faca, caci el
nu indraznea nimic.

In primavara anului 1930 situatia nu mai era tenabil5. Deteptul


Meige, ornul Intelligence-Service-ului", intr-o vizita pe care mi-a facut-o mi-a spus textual: Ori inlocuiti Regenta, ori inlocuiti pe Maniu.
Ap nu poate sa mearga. Regenfa nu poate guverna deceit cu Partidul
Liberal, care cel putin qtie ce vrea. Dac5 doriti s pastrati pe Maniu la
putere, dati-i un Regent, care sa qtie el ce vrea..."
Dei politica nu ma mai interesa prea mult, dandu-mi seama c lucrurile se indreptau spre serioase tulburari interne, rn-am gandit s incerc ceva pe langa Printul Nicolae, fie qi numai ca sa-mi dau seama
daca era ceva de facut cu dansul. Am rugat pe Regina Elisabeta a Greciei sa-mi inlesneasca o intrevedere la dansa cu frate-sau. Regina ne-a
poftit impreuna la ceai, i am pierdut dou ceasuri incercand s urnesc
pe cine nu era de urnit. Printul Nicolae a recunoscut numaidecfit ca ReI Scenele neplcute la Senat cu prilejul valorificarii drepturilor lui Stere ca senator
pe vialit, manifestatia lui Prezan la teatru, unde a parsit sala dupg ce a constatat prezenta lui Stere, i altele...

www.dacoromanica.ro

278

CONSTANTIN ARGETOIANU

genta era incapabil5 sa domine situatia i ca ap nu mai mergea"


dar indat5 ce am incercat sa schitez ce trebuia f5cut", Printul a inlem-

nit i n-am mai putut scoate nimic de la el... Tot repeta: Trebuie ateptat, trebuie ateptat, se vor aranja toate!..." M5rturisesc

era pe la

sfar0tul lui ianuarie


ea n-am priceput atunci a n-avea dee& un
gand, intronarea lui frate-s5u Carol, i ca, nevoind sa-1 nfarturiseasck
tacea i m5 poftea sa atept...
Totul se pregatea incet dar sigur, pentru reintoarcerea lui Carol, multumita carentei celor care ar fi trebuit s5 o impiedice. Totu0 nimeni nu
credea c5 lucrurile vor merge aa repede cum au mers. Singurul pentru
care intoarcerea lui Carol se contura cu o mare probabilitate, singurul
urm5rit de aceasta obsesie era Vintil Beatianu; de0 lipsit de intuitie in
materie politick eful Partidului Liberal a v5zut clar in aceast afacere,
0 a fAcut tot ce a putut ca sa impiedice lovitura. Dar ce putea sa fac5 el
din opozitie, dezarmat cum era? S5 injure i sa faca propaganda cat mai
multi impotriva Printului... S-a dat 0 la una i la alta.
A mers pe aceast cale pada la odios i la ridicol. A pus s'a se tipareasca o bropr infarna in care a in0rat toate porcariile ce cu drept ori
cu nedrept se puneau in seama Printului i a ins5rcinat frunta0 de a-i
partidului s5 o impart5 pe strada. V5d i acum pe generalul Mooiu, pe

Ghighi Djuvara, pe Dovlecel Dimitriu indeplinind aceast5 ru0noas5


ins5rcinare... Convocat acas5 la Vintil5 cateva zile dup lansarea brourii, la o consfatuire, n-am putut s-mi retin indignarea i am protestat
vehement impotriva batjocorei Printului. Nu uitati domnilor"
0 cu
aceste cuvinte am incheiat protestarea mea
ca Printul Carol este
tafal Regelui Mihai i c5 orice ignominie aruncat asupra Printului se
resfrange asupra Regelui. Eu pricep sa v5 opuneti la intoarcerea lui Carol, dar atunci impu.ycati-1, dar nud acoperiti cu ldturi..." Din tot ce

am spus eu, unii din cei prezenti n-au retinut deck cuvintele impqcati-l", i dup5 ce Carol s-a urcat pe Tron i s-au impacat cu el, s-au dus
s5 m5 parasca c5 am vrut s-1 omor. Cum se scrie Istoria! Denuntul a
reu0t intrucatva, caci Regele Carol in-a intrebat intr-o zi dac5 era adevat-at c5 am voit sa-1 impuc!
Da, Sire, e adev5rat i-am raspuns
eu
am vrut s5 te impuc ca s6 te scap de infamiile pe care le colportau cei ce In-au denuntat Majest5tii Tale!"
Cu toate brourile 0 cu toate eforturile lui Vintilk cu toate dibaciile
lui Maniu, cu toate masurile de sigurant5 pe care le lua Ministerul de
Interne
ideia unei Restaufri dinastice se concretiza din ce in ce.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1926-1930

279

Dei eram in complecta necunotinta de tot ce se planuia la Paris, dei


nu tiam nimic despre uneltirile Printului Nicolae, nu ma mai indoiam
prin aprilie ca mai devreme sau mai tarziu, Printul Carol 4i va relua
locul de la care fusese indepartat cu atata eleganta abilitate. Marturisesc insa ca nici prin cap nu mi-a trecut c lovitura era gata s fie data,
ai in calculele mele cele mai optimiste
caci doream i asteptam inapoierea Printului
socoteam toamna anului 1930 ca sorocul cel mai
apropiat pentru realizarea ei.
Deqi am petrecut in februarie 15 zile la Paris, inapoindu-ma de la
Londra, dei eram partizan al unei reinscaunari a Printului, nu m-am
dus sa-1 \fad fiindca dedesem lui Vintila cuvantul la plecarea din BucureSi, ca nu voi lua contact nici cu Carol, nici cu anturajul sau. i chiar
daca n-as fi dat cuvantul mi Vintila, acest anturaj al Printului ma dezgusta profund i ar fi fost suficient ca s ma tie la distanta. Nu tiu daca
in februarie 1930 Carol ar fi avut destula incredere in mine ca sa-mi
destainuiasca proiectele sale, admitand ca ar fi fost deja fixate; secretul
ce a fost pastrat in organizarea loviturii din iunie ma face insa s cred
ea' nu. In tot cazul m-am inapoiat la Bucureti fara nici o banuiala a
evenimentelor ce se pregateau. Dup cum se va vedea, am fost cel dinfai surprins prin coborarea Printului din avion, in ziva de 6 iunie.

Urmeazd volwmil al IX-lea (1930-1931)

www.dacoromanica.ro

ANEXE - FACSIMILE

ANEXA I
Raportul nr. 110 din 10 martie 1930 al
lnspectoratului II General de Armatti
catre Ministerul Annatei, cabinetul Ministrului.
Secret
Am onoare a aduce la cuno0inta ca, cu ocazia inspectiilor pe care le-am
facut trupelor din Basarabia in zilele de 4-9 martie a.c.:
1) Mi s-a raportat de catre comandantii de regimente i comandantii de
cercuri de recrutare Ca o parte din recrutii basarabeni s-au prezentat la cercurile de recrutare cu panglici ro0i la epci, cantand internationalajos Romania
sus Rusia" i vociferand ca au fost inelati cand ii s-a promis cu ocazia Mogi,
rilor Ca nu vor mai face armata. Se dovede0e Ca propaganda subversiva ajunge pana la portile cazarmilor noastre.
2) Comandantii de regimente mi-au raportat ca, in unele straturi ale populatiei comunismul este atat de avansat i nemultumirile in contra administratiei noastre atat de mari, incat, intr-un eventual fazboi contra Sovietelor, nu
vom putea conta pe toate trupele recrutate din Basarabia, indiferent de nationalitate.
Ofiterii care traiesc in Basarabia in mijlocul trupelor 0 al populatiei atribuie aceasta stare de spirit urmatoarelor cauze:
1) Propaganda comunistci manifestati prin:
a) Vaste organizdri comuniste, descoperite aproape lunar in oraele gi
satele din Basarabia;
b) intretinerea propagandei cu bani frimici de cdtre Soviete;
c)Manifeste comuniste impartite foarte des populatiei i chiar trupelor;
d) Teatru. Din luna octombrie 1929 0 pani astazi au cutreerat Basarabia urmatoarele trupe: grupul Praga al Teatrului artistic din Moscova,
trupa ucrainiana Leonidov, corul cazacilor Orel, trupa evreiascfi Sydital 0 Dora Weissmann etc. etc.

www.dacoromanica.ro

ANEXE

FACSIMILE

281

e) Cinematograf In Basarabia se prezinta filme straine multe cu subiecte tendentioase, de exemplu: Furtuna, Ultimul Ordin, Produsul
Intunericului, Uraganul, Ultimii Tari etc., toate cu subiecte din viata
ruseasca.
Radio. Sovietele fac prin radio o mare propaganda comunista. In ultimul timp s-a transmis de la Odessa prin, radio urmatoarea informatie: In luna aprilie comunitii vor trece Nistrul i vor ocupa Basarabia pe care armata romana n-o va mai apara. Nici chiar locuitorii care
au fost favorabili conducerii romaneti, nu vor avea permisiunea sal
teach' la vest de Prut.
2) Organele noastre administrative se dezintereseazd de aceastd propagandd iar in unele pdrti o incurajeazd i o sustin, asa de exenzplu:
a) Locuitorii din Tatar-Bunar au ridicat o cruce mare la mormantul comunitilor morti cu ocazia rebeliunii din 1924. La ziva Eroilor au dus
preotul s slujeasca la acea cruce, pentru a arata Ca aceti comuniti
sunt eroii bor.

Jandarmii au raportat autoritatilor dar nu s-a luat nici o masura.


b) Barcagii romani se pot intalni zilnic cu barcagii ucrainieni pe
Nistrului, din cauza ca nu s-au luat masuri sa se traseze o linie de demarcatie prin geamanduri i nu se aloca combustibilul necesar pentru vasele marinei i granicerilor spre a se putea face politia Limanului.
c) Propaganditii prit* nu sunt pedepsiti. Astfel s-a constatat ca locui-

tonil Stefan Soroceanu din Tatar-Bunar, cunoscut ca periculos din


anul 1924, a fost descoperit citind un manifest comunist in carciuma
lui Vetrogan, in noaptea de 23-24 ianuarie a.c.; contra acestui propagandist nu s-a luat insa nici o masura, iar jandarmul denuntator este
anchetat pe motiv ca a tras o palma unui comunist care nu vrea s declare adevarul.
d) Prefectul de la Cetatea Alba, cand i s-a spus de calre un ofiter ca recrutii au venit cu panglici roii, a raspuns ca acesta este un obicei rusesc i a observat ofiterului ca i el poarta panglici roqii la decorati,i.

e) La o intrunire politica de la Atachi (pe malul Nistrului), prefectul


Hritcu al judetului Balti a vorbit populatiei In limba rusa. La aceasta
intrunire alti oratori au adus grave insulte poporului roman. Prefectul
a luat din nou cuvantul i faral sa dezaprobe insultele ce ni s-au adus,
a continuat sa vorbeasca in limba rus, ovationat de public.
0 La o intrunire politica din Chiinau, politicianul Stere a spus evreilor:
. i-a scapat de dictatura generalului Prezan ti cu toate acestea ei nu
i-au dat voturile".

www.dacoromanica.ro

282

ANEXE - FACSIMILE

3) Ac(iuni de dezagregare sociaki neimpiedicate ci uneori chiar sprijinite


de autoritdtile noastre administrative, de exemplu:
a) Bulgarii din Basarabia sunt in curs de a se organiza ca minoritate etnick in legatura cu bulgarii din Dobrogea;
b) Rusii din Basarabia lucreaza de un an pentru organizarea lor ca minoritate etnica;
c) S-au alcatuit i s-au depus la tribunal statutele unei societati de cultura rus. Statutele sunt semnate de functionari superiori, profesori,
preoti etc.;
d) Bulgarii i rusii care au cerut infiintarea de scoli romanesti, cer acum
.scoli in limbile bulgara i rush";
e) Aproape toata populatia din Basarabia tine sarbatorile dui:4 calendaml vechi, iar numairul sectantilor progreseaza nesuparati de autoritap. Colportorii autorizati de Ministerul de Interne (cazul evreului
Wolf Tohan) circula prin sate si vand carti Baptiste, tiparite in limba
romana, rusa i germana.
4) Prestigiul autoritdlli de Stat sabeste continuu:
a) Jandarmii sunt umiliti i cu greu Ii mai pot face serviciul;
b) Primarii sunt fictiuni. Nimeni nu-i mai asculta in cele mai multe comune;
c) In schimb cunoscutul agitator Zipstein este respectat i ascultat de
populatie. Taranii II saluta cu respect si-lnumesc conducatorul kr.
In darea de seama asupra pregatiHi de razboi a trupelor din Inspectoratul
General II de Armata, pe anul 1929, inaintata Ministerului Armatei, am aratat
pericolul ce apreciam ca ne va ameninta armata intr-un viitor apropiat dac nu
vom pune stavila propagandei comuniste.
Ultima inspectie facuth trupelor din Basarabia care a coincidat cu prezentarea recrutilor la corpuri, mi-a dovedit ca propaganda comunista, lasata sa se
dezvolte in mod liber, a inceput sa-si produca efectele urmarite de dusmanii
Orli si in randurile otirii.
Armata este amenintata sa primeasca recruti bolsevizati, a caror educatie
sa nu o mai poata indrepta in timpul serviciului activ.
intr-un viitor razboi cu Sovietele, nu vom mai putea conta pe trupa recrutata din Basarabia si mai mult chiar, spatele trupelor care vor lupta pe Nistru
va fi amenintat de populatia ostila care va sta gata sa foloseasca spionajul
chiar armele in contra armatei noastre.
Pentru a stavili acest pericol, si de se va mai putea pentru a-I inlatura, fac
urmatoarele propuneri:
a) In Basarabia sa nu se mai faca nici o propaganda politica i nici un fel
de alegeri, timp de cel putin 5 ani; de asemenea sa se interzica orice propaganda comunista.

www.dacoromanica.ro

ANEXE

FACSIMILE

283

b) SA se declare stare de asediu in toate orasele din Basarabia elate pe


frontier.

c) SA se ridice toate armele aflate asupra populatiei. Acei care vor fi dovediti c ascund armele sA fie aspru pedepsiti.
d) SA se ridice aparatele de radio de la persoanele suspecte.
e) SA se cenzureze toate filmele de cinematograf i toate piesele de teatru
si sA nu se permit reprezentarea cleat a acelor care nu sunt tendentioase.
0 SA se sporeascA numarul grAnicerilor pe frontier i numArul jandarmilor din interiorul Basarabiei.
g) SA se construiascA cazarmi pentru trupe i s se scoat toate trupele din
casele locuitorilor.
h) sa se faca o puternica propaganda romneascA prin toate mijloacele: cinematografe, teatre, posturi de radio la comune, conferinte in care sA se arate
situatia din Republica Sovietelor, folosindu-se in acest scop i declaratiile refugiatilor din Ucraina etc.
Inspector General de ArmatA
General de Divizie
(indescifrabil)

ANEXA 2
Raportul Inspectoratului II General de
Armatd cdtre Domnul Ministru al Armatei (din 10 martie 1930).
Secret
in darea de seamA asupra pregAtirii de rAzboi a trupelor din Inspectoratul II

General Armata pe anul 1929, inaintafa Ministerului Armatei cu nr. ... am


aratat pericolul ce apreciam ca ne putea ameninta armata, intr-un viitor apropiat, dacA nu vom pune stavil propagandei comuniste.
Recenta inspectie facuta unitatilor din Basarabia cu prilejul prezentarii recrutilor la corpuri, mi-a dovedit cA rani este mai mare decAt 11 credeam i cA
ceea ce consideram cu putine sApramni inainte ca o primejdie eventualk devenise o amenintare imediat pentru moralul trupelor noastre cat i pentru Ii-

nitea i ordinea intregii provincii.


Actiunea lent de dezagregare, urmarit de propaganda sovieticA in Basarabia, ii culegea primele roade. FAr a fi schimbat nimic din starea de drept a
acestui tinut romanesc si fat-A a fi recurs la acte vadite de violent, ea rAsturna

www.dacoromanica.ro

284

ANEXE - FACSIMILE

echilibrul moral intre Prut i Nistru i punea majoritatea populatiei in fata unei
crize de neincredere".
Analizand situatia asa cum am valzut-o si cum o simt ofiterii de sub ordinele mele, prima constatare este ca nici un element politic sau militar nou nu
ar putea indreptati ingrijorarea care a patruns in orase si la sate si care se manifesteaza sub diferite aspecte. Pericolul din afara, desigur nu este azi mai
mare decat era ieri, dupa cum forta noastra de aparare nu este cu nimic scazut
nici moralmente i nici materialmente.
Si totusi sunt simptome ingrijoratoare de disolutie, de teamd fi de dezordine, in fata carora trebuie sa reactionam energic i repede. Aceste trei demente dealtfel se inlantuiesc i constituie insasi esenta i elul actiunii bolsevice inguntrul hotarelor noastre, a carei primejdie este poate mai mare decat aceea a unui atac armat
0 propaganda sistematica sprijinit pe tot ceea ce banul i tehnica moderna pot oferi, s-a desfasurat in ultimul timp in Basarabia rara a gasi din partea
noastra o stavila hotarata. Din contra unele slabiciuni au dat o temeritate net:4nu'Ith agentilor sovietici ca reincepand cu zilnicele comunicate prin radio ale
Moscovei i urcand intreaga gama a mijloacelor de lupta
manifeste, intruniri secrete, incerchri de atentate pana la constituirea efectiva de organizatii
comuniste pe.teritoriul nostru, au rasturnat, cum am spus mai sus, echilibrul
moral al populatiei.
Puterea armatei roii", succesele actiunii politice i militare a Sovietelor", hotararea lor de a libera Basarabia de teroarea romana"
repetate i
anuntate zi de zi, ora de oil, la orae ca .1 la sate, din gura in gni* prin radio,
prin pamflete, au creat o stare de spirit morbida care zdruncina autoritatea i
siguranta noastra. Este din partea propagandei comuniste o incercare dibace
de sugestie colectiva" a unor mase uor impresionabile, cu un nivel cultural
scazut, cu o educatie nationala i cetateneasca foarte limitata, i care pastreaza
Inca obsesia puterii ruseti.
in fata acestei ofensive sovietice, autoritatea noastra de multe ori ovaitoare i timida, nu a vazut i nu a oprit la timp primejdia. Rezultatul este criza
de incredere", atmosfera de defetism, ingrijorarea" care pe alocuri ia acces de
panica, elemente pe care ma simt dator a le semnala ci in fata chrora trupele
din Basarabia, ofiteri ca i grade inferioare, reprezinta o bariera putemica i
neclintith. Este nevoie insd a se da chiar acestor trupe increderea cd actiunea
lor nu este izolatd,
intregul aparat de Stat conlucreazd in mod coordonat la
restabilirea ci mentinerea echilibrului moral si eh nu se va cruta nici o sfortare, nici ojertt i nici o sanctiune spre a se atinge acest tel.

Daca rui Ii are azi expresia numai intr-o criza morale i intr-o slake
a autoritatii, el ar putea degenera usor mai tarziu intr-o stare de anarhie si de
dezagregare impotriva careia remediile vor fi si mai grele si mai dureroase.
Acum pe calea chiar pe care rani s-a produs putem reactiona inca 'icor printr-un

www.dacoromanica.ro

ANEXE - FACSIMILE

285

gest de autoritate i apoi printr-o actiune unitara energica i neintrerupta. Restabilirea integrald a autoritcilii in Basarabia va aduce de la sine reprimarea
oricarei propagande anarhice pe viitor i consolidarea disciplinei maselor de
care avem nevoie pentru a garanta disciplina i siguranta trupelor. Ace leai
mase, sugestionate azi de temeritatea actiunii sovietice 0 de unele slabiciuni 0
defectiuni ale noastre, in fata unei atitudini hotarate a autoritatii romaneti ii
vor recapata increderea in noi i in puterea noastra. Simtindu-se apoi la adapostul oricarei primejdii din afara sau dinanntru, vor inclina din nou balanta
fortelor morale 0 materiale de partea cea buna.
A rasa mai departe starea de lucruri de azi inseamna a fi obligati mai tarziu
a uza de forta pe teritoriul Basarabiei. 0 asemenea eventualitate ar slabi pe de
o parte in fata lumii prestigiul i dreptul nostru la acest pamant romanesc, iar
pe de alta ar lasa urine adanci in sufletele populatiei i ar putea procura Sovietelor pretextul dorit al unei interventii armate.
Reactionand insa la timp vom evita nu numai un pericol real ci chiar un
dureros proces de contiinta.
Inspector General de Armata
General de Divizie
(indescifrabil)

ANEXA 3
Un exemplar din manifestele comuniste

impaitite cu miile in Basarabia in anii


1929, 1930 .yi 1931 (primdvara) fdrd
opunerea autoritdtilor.
Tdrani muncitori!
Frali proletari ((Irani de la sate .yi mosii!
Partidul Comunist i Uniunea Tineretului Comunist este singurul partid
care lupta pentru muncitorii subjugati i exploatati de la sate 0 orae i VA
cheama la lupta contra mizeriei, contra omajului, contra impozitelor, 0 contra cametei bancilor.

Frati ((Irani!
Burghezia stapanitoare, fabricantii, bancherii, moierii, cu politica lor banditeasca baga in cea mai mare mizerie 0 in datorie pe taranii saraci numai
pentru a sta ca trantorii care traiesc pe spinarea muncitorilor sa poata stoarce

www.dacoromanica.ro

286

ANEXE - FACSIMILE

cat mai multe milioane si din aceste milioane stoarse de la taranii saraci sa
facA gaze otrdvitoare, mitraliere, tunuri, tancuri si vase de razboi, ca si in anul
191,4 cand fabricantii, mosierii i bancherii au pornit inspre transee la moarte
sikur pe muncitorii de la sate si orase. Burghezia stapanitoare pregateste aceIasi macel contra Rusiei Sovietice care este prima si singura patrie a muncitorilor si a taranilor.
Pentru asta mareste impozitele i toate darile, ca sA poata cheltui cat mai
multe miliarde pentru aceste instrumente criminale. NumArul po1iiti1or si al
jandarmilor se inmulteste pe spinarea voastr. Si pentru asta daca voi taranii
saraci nu mai puteti plAti impozitele si cametele la banci, atunci va forteaza cu
jandarmii, cu baionetele platite de voi !!

Frati muncitori Omni!


In contra frontului comun al fabricantilor, bancherilor si al mosierilor trebuie s organizAm ifrontu1 nostru comun, frontul muncitorilor de la fabrici,
de la uzine, de la mosii si de la sate.
S5 luptam dar sub conducerea Partidului Comunist si al Uniunii Tineretului Comunist contra exploatArii, contra mizeriei, contra impozitelor, contra teroarei jandarmeresti, contra stapanirii fabricantilor, bancherilor si a mosierilor,
pentru Guvernul muncitoresc si taranesc,
Frati ((Irani!
Burghezia putred cu comentarii josnice, acuzri, i cu minciuni vrea sa
v umple capul si toate ziarele v inward' ca de asta graul nu mai are pret, pentru asta esafAcie asa de mare, pentru ca. Rusia Sovietich a umplut toafa lumea
cu igau. In sate, primarul, notarul i invAtAtorul v insal spunand ea comunistii sunt vinovati!!! pentru somaj i pentru mizerie i cu minciuna asta vrea
sh v insele ca sA nu vedeti adevaratul vostru dusman, vinovat de mizeria
voastra. Comunistii sunt fratii vostri de lupth si de asta au frich boierii, ca yeti
afla odat ca insasi boierii sunt dusmanii vostri, care nu muncesc si se ingrasa
din munca voastra si ca numai aceia care muncesc sunt fratii vostri i ea numai Partidul Comunist si Uniunea Tineretului Comunist sunt acei care organizeazA i conduc lupta voastrA. Lupta cranceng contra acelora care trhiesc pe
spinarea muncitorilor, lupta pentru interesul muncitoresc si thranesc, contra
mizeriei, contra exploathrii, contra pregAtirii noului macel al muncitorilor. Luptam pentru apArarea revolutionar a patriei muncitorilor si tranilor, intrati si
intAriti-va in singurul partid revolutionar cu lupta de clas, in Partidul Comunist si Uniunea Tineretului Comunist.

Tovarcisi tarani!
SA ne organizam Ca sa putem lupta contra aranjamentului boieresc, contra
slugilor platiti (sic) ai boierilor, contra bandelor ofiteresti, contra popilor, con-

www.dacoromanica.ro

ANEXE

287

FACSIMILE

tra notarilor; ca sa putem lupta contra lor trebuie sa infiintdm comitete iirneti numai astfel putem castiga pamant fara plata, imprumut de la Stat far-
dobanda, samanta pentru semanat, impartirea uneltelor de plugarie fara bani 5i
pentru (sic) stergerea datoriilor i impozitelor. Orice sat trebuie sa organizeze
comitetul lui de lupta, care comitet sub conducerea Partidului Comunist trebuie s organizeze lupta taranilor, sa infiinteze blocul comun cu muncitorimea
de la fabrici i uzine, lupta pentru rasturnarea stapanirii boierilor pentru Guvernul muncitoresc i aranesc. Traiascal frontul comun al muncitorilor i taranilor de la sate!

ANEXA 4
Copie

De pe rapoartele autoritafilor

in-

clusiv jandanneria din judeml Ciuc,


ccitre DI. prefect al judepdui yi Inspectoratul IV Jandarmi, Cluj.
Nr. 50 din 19 ianuarie 1931

Avem onoare a va raporta urmatoarele:


Activitatea si propaganda ce dezvolta Partidul Maghiar in acest judet, atilt
la sate cat si la orase nu este o propaganda pasnica de partid, ci o agitatie iridenta care tinde la subminarea temeliilor Statului roman.
0 adevarata politica hortysta, care cauta pe toate &dile posibile a infiltra in
populatia minoritara de la sate si orase ura contra elementului romaneSc, contra intereselor natiunii si contra ordinei de Stat. Cauta a contribui la greaua situatie economica i fmanciara in care se zbate astazi Statul roman, pentru a
putea dovedi in fata Puterilor straine incapacitatea de conducere a elementului
dominant.
Intentia lor este de a pregati populatia minoritara de la sate si orase in asa
fel, ca la un moment dat la care ei se asteapta
sa poat da o lovitura decisiva contra Statului roman.
Ei incearca a provoca ura neimpacata intre rornanii din Vechiul Regat i
cei din Transilvania, ca astfel scopul urmarit de ei sfi fie mai usor de realizat.
In slujba lor perfida, stau toti preotii i invatatorii confesionali i toti intelectualii din provincie, asemenea comerciantii i meseriasii minoritari.

www.dacoromanica.ro

288

ANEXE

FACSIMILE

Pe armenii i evreii din judet care nu adera la politica lor hortysta si care
indraznesc a se numi ca atari, ii persecuta cu diferite ocazii i acestia, mare parte fiind meseriasi i comercianti, decat sa fie boicotati de elementul secuiesc,
prefera sa-si exprime sentimentele de a fi i ei de origina unguri (sic).
Toate intreprinderile forestiere, comerciale i industriale din judet sunt in
mana ungurilor, evreilor si armenilor maghiarizati.
Functionarii de sub era maghiara, care din ura ce-i predomina fata de romani, nu au depus la timp jurmantul de fidelitate Statului roman, ocupg diferite functii pe la intreprinderile din judet.
Cand s-a resimtit criza financiara, in urma propagandei Partidului Maghiar
si a agitatorilor lor, mare parte din comercianti au cerut moratorii, far a fi cazul (sic).
Meseriasii i industriasii au depus brevetele i acum continua a lucra pe
sub ascuns, spre a fi scutiti de plata impozitelor calm Stat.

Fabricile de cherestea au incetat lucrul si au dat drumul muncitorilor i


suntem bine informati ca uncle intreprinderi cu mai mult bunavointa ar fi putut continua lucrul daca nu ar fi atinse de politica dusmanoas a iredentistilor
maghiari, dar au dat drumul muncitorilor ramanand pe loc functionarii, crezand ca acum activitatea si propaganda conducatorilor comunisti Ii va avea
efectul si Statul roman va cadea in ghiarele comunistilor de peste Nistru. Accentuam ca putini functionari romani de la aceste intreprinderi au fost si ei
concediati rara motiv.

In orasul Gheorghieni au infiintat o asociatie numit Kis gazda Kr"


(Cercul micilor gospodari) al carui numar de membri creste in continuu si care
are de scop gruparea elementelor de la sate pentru a fi mai usor conduse si sub
pretextul c fac adunari din sfera lor economica, sa poata dezvolta si mai mult
ideile iredentismului.
Acest raport ar fi prea lung dach am trece la detalii. Credem ea' este suficient a arata numai uncle evenimente i miscari iredentiste, care pot invedera
cele raportate de noi mai sus.
Adunarile, conferintele i consfatuirile conducatorilor iredentistilor maghiari se tin lant. Pe la casinourile maghiare, la mese comune, nunti, serate
etc. din orasul Miercurea Ciuc nu se poate observa nici un roman, sau daca
intamplator se abate vreun roman pe acolo, a incetat orice discutie, se fac gesturi de desconsiderare, se sfideaza romanul dandu-i-se a intelege ea localul nu
este si pentru el si facandu-1 sh plece cat mai repede.
La un bal din comuna Snt-inbru, preotul romano-catolic numit Kovacs
Balasz a palmuit i dat afara din localul petrecerii doi tineri romani, care urmand a fi incorporati, crezand c sosise momentul de a-si putea exprima i ei
sentimentele lor de romani, au spus muzicantilor sa le cante un cantec roma-

nese; Flora Unirii".

www.dacoromanica.ro

ANEXE

FACSIMILE

289

Actele diesate au fost trimise parchetului tribunalului Miercurea Ciuc.


Agentul de Sig-drain- Petcu Iosif a fast dat afar din casinoul maghiar din
localitatea Miercurea Ciuc, i legitimat cu concursul unui judechtor de origing
maghiarg chiar in prezenta publicului minoritar dei era cunoscut de unii maghiari din localitate, descoperindu-1 din calitatea de agent acoperit al politiei
oraului (sic!).
Notarului Lascu din comuna Ditrhu, de fel tot din acest judet dar de' origine roman, i s-a spus in Ng ca nu va putea niciodath sh fie ales notar defmitiv
al comunei Ditrhu, din cauzh eh' este roman, iar ei, ungurii, vor cu orice pret un
ungur.
Unui invatitor de Stat din comuna Tometi, 'de origine ungur, care a avut
curajul sh declare adevhrul in fata organelor anchetatoare, ca fostul profesor
de la liceul de Stat din Miercurea Ciuc numit Tama, cu ocazia unei adunhri
colare a vorbit populatiei din comun chestiuni care erau in contrazicere (sic)
cu interesul national romanesc
i s-a dat numele de ungur renegat i numele
lui a fost trecut in toate ziarele minoritare din judet pentru a fi cunoscut de toti
secuii.
in comunele Sculeni i Toplita, fostul notar Sapoloi loan informeaifi Ca
cei scoqi la pensie n-au primit nimic de la ianuarie 1930. Locuitorii nu au nici
un ban in cash, painea este inlocuith cu cartofi dach sunt povestete fostul
notar i mai adaugh ch Guvemul conduce fau administratia in tarh, ch impozitele sunt mari, ch cei ce au ceva de vandut primesc preturi derizorii.
luna aprilie sau luna
Se prevede o revolutie in primivara anului 1931
mai.
Am vorbit mai sus de ura ce incearch a infiltra cei de la conducerea iredentismului intre fratii romani i pentru a dovedi i aceasth afirmatiune a noastrh
cram un mic extras din ziarul Szkeli Szo nr. 46/1930, ce apare la Gheorghieni:
in loc de munch solidh a venit infectul din Regat i lupta inverqunath a
imoralitatii Orientului cu Ardealul apusean liber, moral, qi cu toath forta sa brutala voeqte sa invingh. Toath murdhria Orientului nhvfilgte asupra Ardealului
qi a poporului shu care sth sentinelh neclintith la portile Apusului. Rezultatul
nu poate sh fie altul: falimentul complect moral, economic i cultural."
Subsemnatul ca qef al autorithtii menith a veghea la ordinea i siguranta de
Stat, reprezentand interesele natiunii in acest judet, cuib de iredentiqti i comuniti periculoi, tin de a mea sranth datorie a va semnala aceste cazuri, care
mergand progresand vor duce Statul roman intr-o situatie la care nu se ateapth (sic).
Inspectorul Sigurantei
(indescifrabil)

www.dacoromanica.ro

290

FACSIMILE

ANEXE

1---, rfo rviirniiil 4 f -7,;:-

1..1,1,,

ct.le T , ..
1?

.TYYY

-ft
..,
1

rrrrtl

II

.i-W)-7,7m,

An.

74C)-.ele7

17.

-7frirY
'or

r12.00 ;WroWk

71. "F7-ty.--

-4

,177

;;-y-z...,

'LI
11.k

IO

-111

1-9

?12.-9-v? br-a

-;

1,

.41

tiih,

1::1

'

!....

1.

- ;

"'l-ksi

i-

lise

1::<1

I'l

e-

-.
:

" lii.
i

....'St

Y' '

.i

al.14

'

1!>,

,'

T..

t.1

,..6.1

:
,

........

Anexa V

www.dacoromanica.ro

291

FACSIMILE

ANEXE

......-

ir

12'2f

.ss!

,ii,,44 10 elm...4 7

Zoo e&S. le
)

`f
3141.4

'ne 1""':

jr.44.ing4;, 4044.eitssio, 444 740-

44.1a7-164,.

leitteuce,
zla

12&ag,4 ila1J4

ay.- ital

, 9-ineek; e,,

,t,4

Aza,

/
lett

nod imed, -14g


...V; 'Ad '041/24-,

md<-0or-40riesie4,

e t144.4-:

la et ooze At KI.ft; eal.fe,(171a1-

Aus,444/ o frizArzel"-Aterle

ritaa4 cez4;ie 42,1e.iydidil_

G0,4-

e-4.--4

4,

, 04411'r4,

4-10/e47
.

1/11eq-ne.te,r Mogi

a,44. .,44, dzg

et

art

aja: 4szete4 048 .42 ifutanzifix-1-(

'Tadp:446
gatiti
t:Ikite moat- aimAynoae, 4:1204
0

fl( ,

wad

eau-

e4bynai"4 4.,;(1)-71 00
X ,;
ea -amid,

.,

e4

7'

ops-e-ou.

a .:.'ist'
cute/ , eati .0.-44.-tebz:44-Lialfil;-i, Ortelek."gr -07,1aLia-61;
g-d_k
, Ozei;te great ZgAtaitzetseh- Attu zat,
Rt.,.-ii ,dat.2.2-

0-sdit glee

41f

. iltek;z .fia'a- ~4 aFut "4*


4re. Alota- gaup,4.4674o1
@ow( ktaPe

44_
fleirmadj Ail e d
1Pf g4-4T der. al foh
da." ezt,
, , she 4,1In liZ4411.4Zi

l'._

, eau,

1,6 /6:

9-04/107,4

.atua,-

tki"44-

&al/ amAk, ta. 0,V Ag,

0-kg-zet

aeed qa,

/ /wt., /ge 4/* W9.)1(4Itt,fre.*"1,1) /tea ati, i4 Adet." Oe

t&',

kg

,,

L .44:g-if

elfri.3g-/Ifv.--(4 hilt.;

cr.ut e

IC

hit'47- h-

died; et,

AZ

/1/i4-44, .4414- eozc,..eAci


t'; ilya:ak,44, "41:04/e7

www.dacoromanica.ro

292

- FACSIMILE

ANEXE

/al 44tra4, co ae4- dlehtift,

ealc9z:e .Rbaf-esurocagY.

tryilla; 44444, 0,11.44: cz a 4a,

egirep -

d pizzzeiliff24,7014";14.

4.4.4 /ril4 7; 474 co;e4aa-;_


,

14 Lt 9 97,44e4;0,
071;ua1
1117,hrua
tox-A aaA 0,44,92.1
4ce t 0_14 ata oa (v44;',.au
t.z..th-nted,

143 nu /44
Kait-e4 gt Ore
, ed,ze ste
44 AILlAL 41
ow,

/41*

wa "now ,a6

27-0;,2,

fem. I-x44

yhedge, 7

_Awe,

444,4. /4a4; kap, Afteier_

ini4iu4 14440 .1-A' a",le

1-0-" eil

la j,LiPeh JJ'aeao&-te4;i4Int
azeto.d
-

oz.

litt4

,eivegr;,

att ekafraori atip.6? eyn,k orZalaice./4,-1,742e


r .7 e,
07ualpe144 eage a da4 ja i,?-meal4;
litexes.47zar1
Agazatg.r..af42" 1-;;;*
12,4,

ge

vitiof; 44,4;

raid.

"wg,th,,e ed/tel,z4,34'utj-

oye-Sa.ik

i7?"

oq4tie-c4. jogot.Axag-40.

444;tAi ,

100147. atiou-itS,creocz& Atazaa, au; 00-4U-60144L 44flisejL.


.46
ge AM Y. F-IdatiteuirlirdotaL.alh.uzeord_
a- ,;4..-. tieltodi,; 1,04,e1
414

evil

44

f/

tuadt4 , a 4: Avou
ArZat.4..eaxi.2-7.

..,-

04101-0.g.
. aujit

Aifile4''

44'4. etiotpt /141442:-.1)f.11


I..

lr cw."Ne -a(

lint- le lid) A67)44;h4-1114;.-4 OLIV(4-

tat(;lir, if

1.17

www.dacoromanica.ro

Act

Le4,4_

044.,.,1

e?'-4

- FACSIMILE

ANEXE

Laerdtela 9.;,
Ma*

"44P-04-e-

(*al: Yiee.cit
044,w/0144f

e .uaal lice /44.- 7,44-.?7,

44 it,
l'eal 9-zix /Jan 4. %;inz-,4os4
72.r4-

vatia00

ez,q/a

44.44,-

293

-Au, .1417;dtiee-,-

4,1 C-,4'

ice449,e7A --

04 "az,- tv.
ee/2.-4
Lvia-e-ctel ./Zi4 ethem;ve,./.1.2#- 9/..hureze,lui

044 Ifia'auila fit A140

--kga. /7;4

flag 4c oatea/u;
to-7,1ili,4c

Mslairsie

rt61.
ru'
grit.

oatatnaf.4..,- aet-4(.2(

,411,7
via44.44-1,4, avez,...- Patio

44 01;414). Atc Avacri`42


ify .1.1, oit,00;d.e/ ef,Jah, ..--

9-,44 Ais kAjoieweizi4 ;


. Jgamfil istuaL.* X))117(.4.,D /nig oe arikili.4..vey-i4ar ge nio
! p 47;( iv7
fro dim: A.ertgA
a,
iLd
trEzile.idA,

"ft 4,4444t 4,14.6:LU:


fl141

Jive-

ketr ie &cut k. Akvyz, . Au.

',aid

,a,4- /alai
<

woo...

04)(71 at

a)101;(4)11tna. 9il,

1i07,771,.,,4k
(4,4earenoza
ofiumitie4 - id:4=ati
MOnaatalfAs2,4:

, ewe-

rif, ,riir

-/ja 4r.a,J4iit;

Adz-volt/

4/44,- e4.

(4 fri"441/#44t

41,4f/f.fok few..

ifek, 4a
a-e-gee4a?

chit

-iv

le Boyle si!e,e

tzwyz4,6e,t;),2- 17. ozyr


igiAra

ifiza; .1-cle.4',i2

www.dacoromanica.ro

294

FACSIMILE

ANEXE

tret (7.

fit k'41 6 6 4724d, Ar AzaLrig,Aw...


ua:',;4/,

aih, I

5-(1.(4'

&14,4,4,,z fro-

retV.e. Ati .zizeic.., yew,/


4ttureraii ined .,.. ,./3,
At 46:

, 4;

A1401

&mead' I.

efr,

9z;,

t1Hzr-adni;,a11471ie4r-;',./jaie
at
.576

itlektuce

AS .1

A ki.44:

Itoea4
a la:24.

ik x4A-4.-

Are,-

a! Z t if

'
A-

idt;

of,e f 4164.,41..

A daezt,za hr
r_1e,14.9,
.4;44
r;ligizit,

' rpm
.45.744(4.;

, 4 .441;1444ZZA

OZ.

lati-greke

'

a (ka,e1.4

Lit,

Lea; en/. nr1i--047"

ria/7_,7

Fre_solvezetv daziee,

_.

41.4

:.Z.11(fta
cza a 4 trbovi

t--

1- 0 i-vdA;ze

41}-

xea
.

X72 4ZI, Azi

awiae Miea -aft 67 di


.fte
ett-

suit; fie.

, c&t:4-670=1.--,
y-e-a-A4,1" Gda-141.1gA4-

ct-ald AilaPktfr/

kaa n./learA,

-It

.,Zet Ai/ d,ed

.1404 -hit47re,eit.4"

ja

47"111 47 IZ C4aPefie

ArLi.LIZ

paw.sele,4-dy ,zwe "Aide/474


444 AZ" prA u,A,44/4;.!-ii-tai,... 4
4.:11 all
dae;
-

as idi A ifetiou, 4,

ad4* 1;u4

a al-al .
'Maud ./kuzi ?), Ai .ilfait.42-e.(.
/41chau..=-4
...

.I.1.4 h"^iblill,71

av,id 44 aa, 4,Lead,-;4 a anoeste at-0


Z lati Pop/ lecraz il
iizi /ip .iti./.4/
4xeuifLeal

Pat
044,e4 pelf

.,

or%

' OuciA 91f 1440 ,

O1es04-

t:

(fn.

igi- 44d( ocadizef

t,
1 rbo,e4a4r,

----4-

Anexa VI

www.dacoromanica.ro

--

,t

4,

Jet -4i

"ga W., to:

295

FACSIMILE

ANEXE

011

ft*
& .01% ,0.01.....cck

.o CALaaataZ

Isr.f-r

4,14..Q.a.

ana-rnart.a,

AL...., tot.

.41,0.4f

Ada.

4.,ft; La,

.1*.

ctvron-a.to.

A-- 4....i ,........."

4.9 4...A.;.....e...t

_A2.;;(...011.fruem.44 41 0 Cfre....."446

fJOL
44

co, AA...2

I. 4

,ado.e eat

CO1.. .....4.04.e. At

CULt:. OLut.t.
ica 'Aiwa

.448..4TO

." ua.

410.40;t4.c.4:44, In. 0 e0.4.44,1:0,otc:


-ea f....v.07 11,*

;...

004.4;044;

44-444.4444 S.14.11,17;f44400.4.

trbs.
441,0.
.14 4.;.1., t.71,4.2

04. ;04.4.0.-..4

fvuolokat:d .41

1/,

.
AA1,12,

t4.4.

Q.A0t.e...f.: co..... 42

At

wri-?,-;4

te

.21;1,cZ .1,0.4.2

.4a,a.4

a.a.. fa 6,.zr,ari;

e a .04

cc ,na

4,

;..4a7

.c e

CAV-.011(.1.

y,E:

EL.;
____

vo;e, 4 4*(1...... 4;rue...re ; Arrueetcle044. .0110,...-e ...La: 4,14.'47 AItt.


Ole./ 1024 /are.... An....ott ",,e acp..et
dcxfq
ct4.
OA
e......L, C/C.C2..".
..,-- e.-:, ... G. r ci ...feA le ,e4 oe.: t 4lAue. 4:Se. et...Ma

.4...........e...e. te ThOlf.J40A

ecnn;

A "Iter.....44". 7.41 , Watt


.41.4.a.at

cl;i.....o.f.; AA

4 0: al

6-.1.v,1 Acj

0 ,:,,

tvl-v,a... ;m.6'4,

4 Q.......aeoe ;_0........ ...7.. a......,1

fiat. f

An. ............o.,;t ..t. a.. .e.......c.o.t ...A. .... 4%4...4 ..,;(,....... -RA .1t...41..... ,it.ir.

...e '

Al& 4;4..
l
.1.2 0.441E .

044.41.....:44 2,1, ,T. :ALL, ...; e:41a.

4414,4f Z..4

et. es .... ttn

tOn 414 eq.' ,11;14.

. e..; .....ec4.......4-, 4. ..... t.4".1.1.1:1.:0007e,


71, ev; Itrtf7.: aa.c/wa.act-r: a: .6-1.....rer..7

.e. La," ..4:,......1,


"01.... 0,4;4." es 0 /11 alern...; 1.; ,Ktlern..a.;,A Ma At an.le-0,,O,
_
061.4.4 ;;011; IN. Oh 4:424e-t, am IL...2 4,. 1:,, 4.; OA.; 4 Eaf at rm. e
4.11.4 4:fioi ax.e.a,..;(1:See SI zoi.erlat.
44-.-,?

Iirlir.

-"cc, t4.4

..t.4.4,4,1, ;

t/ 4.1c," ano4...

emu,. aI,..: 4?........ 40.

1,04,11.

greZ 1,41,0 t 4.1.41.40,....,:p

'Ns

t.

00,0-A.4. L

4. 4.

5f.:21,;:e0-... e

!IA: f at

j,kA4

Lk

-4 E.L. Clik Vt04.A.N.L.

110...cfuo,./...1./

0...4441.A.4., cf...,f74...z. e.... f..-, eu..ne. '&4. CI t

&Lk I". ',I...6Z .0.1. ?CAA a'CI

e..g.

4.41, t

0,--cl........;. c....4,.........:,......ota P ch ,e f 01. 4......;.; : cat

www.dacoromanica.ro

296

FACSIMILE

ANEXE

. .

:114 3

r,',

imq

.4,, 1,

ik e

..irt,o-oaP.," iv n :e.' cx...,e.cv. La. air.,:,..-ct ,, 0..4 EM''

P. le20/.......ck.
q.

wAtawa

d. ., ..............: et ...e.,

en ,... oi.

Oft r

:4

*44 t (..f iv., ca. c a 4.4. et 1.,W; 0...v-e 4 , ..e-faLc.c.:c<4 ..... A. p eta.: ern c in.., an .1-.;

11,..q.to

Arad

1,0: 01

.18.- 1/1 i

vy; tee. Cl rrt unaAL

It 1,10.;

40.,7VV.

et

___.--

44;n C. fine A=4.......o. .4 471, ceevat

....

'

ol 1 to 4 ...re tangle. t :

e4 44 shroc.v..n.t. 4.g tt.

. :

:.,

:
.

J. 4

:Yitc f

4A.A.a.4.

4C

0,--r-.1

<-47

et

-v-trr ruca-Ozt.cr...a..,

ew

_r-4^; n.4.4,..44.

4-11:41q."0-ci &kat.. f.,..77 vt..11

a4 4A4

t419'

f-;4

A.4.0-11 e

o7U. ..--

'NW

411.:.CW1:

4...;

AtV14,c.fe .0

A..; ev,-;

..(14:0-011, ;#0
eA.

ace 44.A., ;e9L:ft..11164...k

.0";

0-44

"4. da.-4

8pA4A""-Q

4.4hteinii4

1, :Xat'ai

Zet. 4.Cte.4141.1t

."uct+
.1.-

C1

es,- 4.4.d...,

eh.

. A6 , .4-4:z.,

'me-5

f....b:L.; -nreu-111-1- 46 0 Q-4"..4" --444.4.cr ote.

9.11-+

.1 a

1; Ito

f.4:44

r-anuDV at tu.a -ea ot44.4cLte. 4.: ,-,,,<Ivitt ft. CLIA.:4,

lice ifr-tTne

07.-.4-04-47s- t-.0Acjie .1" ".;-de";'*

uw.a., AetM244.4:et

n-mc4,; --44.4..44,4ck et

ty.A4.-...4.<44f;,47

4A

4 01 n.o4

',141411.CLitt 4, 4.- Z-te.l.

4*

a4

-e.:"Yei' .4.

al. 9 c44.4-A:c_ AJA Fttalri.

Otkoa-ke,_

/44:171 f 14. :,...jii-a-1.4./Lf

l'oLe-;

c. cg,

d.A.4.44-.A.V.AAAA

At- tr..3,,,ucLck

-A411-,..42-ol.,4

/114 e

-kniv-1 /61.

TAA,,,,t;Iyam

A,P.sa.4t;ot.21, 4.3 (21.1r,,;

H,-AAL2Z

Q4..; 4e. -4A-4


41

i.

2,, 41,;Ar;CAA,-.4-114: ot-t1/

-144' & e..4.2


'A-A4.(

c..e..4-cd.4.- A.:4e nc4.1.


4' 41;4 e tr;

t 4114
ell". 4'4: e'
,nut...412.- 4A..4:QA;

leAlt.; air
et!i-.1.;4;4%-;)-

-I? 4 je4;14 t4 ...


;A.' (L..

te

."A4,7:16.'"..:;- 4 (h. d
q e.4.4.4A.C1 OA:

3,..! " itj t 4.1)...4."'..,;_ _'""

Anexa VII

www.dacoromanica.ro

eA trci
4,11 4444,

niei41A;L...,4'

4,.

J.

INDICE
nume de persoane
ANGELESCU, C. dr. - 16, 139, 145,
165, 275

ANGELESCU, PAUL - 71, 115, 122,


145, 162

BRATIANU, VINTILA I. C.- 16, 30,


87, 98, 102, 128, 137, 141, 144,
146, 155, 159, 163, 169, 177,
191, 200, 211, 218, 224, 244,
250, 261, 271, 278, 279

ANTONESCU, EMANOIL -9, 106

BUZDUGAN, GH. - 26, 156, 225, 255,


276

ANTONESCU, ION - 187

ANTONESCU, PETRE- 194

BUSLA, C. - 22

ANTONESCU, VICTOR,- 149, 161

AVERESCU, ALEXANDRU - 9, 68,


71, 88, 91, 100, 110, 113, 119,
122, 125, 224, 274

CAMARASESCU, ION CALLIMACHI

198

121, 268

CANTACUZINO, MARUCA - 19
CANTACUZINO, MIHAI - 33
CANTACUZINO, SABINA

171

BLUMENFELD, CLEMENT - 89, 140

CAPITANEANU, N.

BOCU, SEVER - 32

CAROL I, Rege al Romfmiei - 67, 103

BRATASANU, PAVLICA - 90

CAROL, Principe Mostenitor, apoi Rege

BRATIANU, CONSTANTIN (DINU)


- 141, 158, 173, 264

115, 138

al Romaniei - 27, 36, 62, 85,


98, 109, 123, 126, 160, 170, 219,
232, 240, 247, 278

BRATIANU, ELIZA - 98, 124, 138, 166

CARADA, EUGENIU - 144, 219

BRATIANU, GH. - 172, 173

CARP, P. P. - 88, 186

BRATIANU, ION I. C. 24, 27, 31, 33,


45, 56, 58, 64, 71, 73, 79, 83, 86,

90, 93, 98, 105, 108, 111, 116,


118, 123, 131, 133, 136, 139,
143, 151, 157, 162, 169, 180,
224, 229, 250, 261

CATARGI, HENRY

234, 238

CESIANU, DINU - 62, 70, 75


CHRISSOVELONI, JEAN - 269

CICIO-POP, $TEFAN - 14
CIHODARIU:D. - 56
CIPAIANU, GH. - 274

www.dacoromanica.ro

298
COANDA, C.

IND ICE

16, 101, Ill

FRANASOVICL RICHARD - 142, 271

CONSTANTINESCU, ATTA

78

CONSTANTINESCU, AL.
154, 199

16, 21, 77,

CONSTANTINESCU, TANCRED
141, 181

COSTINESCU, EMIL

167

COSTACHESCU, NICOLAE
CUZA, A. C.

GAROFLID, C.
31,

16, 21, 176

GARLE*TEANU, I.- 246


GHICA, DIMITRIE

130

16, 22, 38, 76,

GOGA, OCTAVIAN
88, 97

257

103

DAVILA, CITTA
DERUSSI, G.

nurne de persoane

DIMITRIU, C.

10, 18, 63, 134

116

145, 147

DJUVARA, ALEXANDRU - 69
DOBRESCU, AUREL

25, 60, 108,

HIOTT, CONSTANTIN

213

DJUVARA, MIRCEA

HITLER, ADOLF

270

IOANID, TILICA

76

205, 211

9, 258

DRAGOMIRESCU, PETRE

10, 45

DUCA, I. G. - 35, 57, 89, 102, 112,


128, 139, 148, 162, 202, 211,
224, 230, 244, 254, 263, 273

DUMITRESCU, PUIU

15, 34,

HALIPPA, PANTELIMON
81, 258

IOANITESCU, D. R. - 10, 39, 52, 258


IOANITESCU, POMPILIU

15

ILIESCU, DUMITRU - 137


IONESCU, BARBU - 244, 252

241

INCULET, ION

275

IONESCU, TAKE- 57, 69, 218, 257


ENESCU, GEORGE

IONESCU-SISE5TI, G. - 181, 187

19

ELENA, Principes a Romaniei

76,

IORGA, NICOLAE - 9, 25, 38, 42, 51,


56, 68, 76, 83, 92, 103, 227, 261

183, 249

IUCA, DIMITRIE

FAGETEL-SABAN

258

IUNIAN, GRIGORE

45, 129

JUVARA, ERNEST

61

33

FERDINAND I, Rege al Romniei


26, 58, 63, 71, 88, 97, 101, 109,
115, 117, 122, 143, 224, 251

FILIPESCU, GRIGORE

FILIPESCU, NICOLAE

9, 23, 106
69

KALINDERU, ION - 68

www.dacoromanica.ro

INDICE
LAHOVARI, SIMKY

25, 60

LAPEDATU, ALEXANDRU- 145, 248

LAPEDATU, ION - 16
LUCASIEVICI, G. - 14, 34, 106
LUGOSIANU, ION
35, 51, 106,
258

LUPESCU, ELENA
240

299

flume de persoane

MOSOIU, TRAIAN - 277


MRAZK, LUDOVIC - 112, 124, 169
MUSSOLINI, BENITO

NEAMTU, C.

72, 98, 109, 232,

LUPU, NICOLAE dr.- 28, 89, 145, 191

32

10, 150, 273

NEGULESCU, P. P. - 104
NICOLAE, Principe al Romaniei

26,

156, 219, 250, 254, 276, 278

NISTOR, ION - 145, 275

MADGEARU, VIRGIL
47, 258, 262
MAMULEA, ION

NITESCU, VOICU

70

OROMOLU, MIHAI

MANIU, IULIU - 11, 13, 22, 28, 31,


40, 42, 46, 50, 54, 74, 83, 103,
105, 125, 153, 202, 224, 228,
246, 254, 257, 266, 273, 276

MARGHILOMAN, ALEXANDRU 149, 168

MARIA, Regina a Romaniei - 26, 59,


64, 107, 143, 249
MIHAL Principe MoVenitor al Romaniei

- 242, 278
MIHALACHE, ION - 15, 22, 25, 28,
31, 43, 46, 54, 81, 126, 197, 257,

MIRCESCU, LUDOVIC

011ESCU, NICOLAE

219, 227

OTULESCU, ALEXANDRU

PANGAL, JEAN

104

5,1, 80

200

53

PELIVAN, ION - 14, 81

PERIETEANU, ALEXANDRU - 82,


135, 153

PILSUDSKI, JOZEF - 215, 217


POPESCU, STELIAN
178, 188

41, 145, 161,

POPOVICI, MIHAI - 9, 29, 65, 81,


121

MIRON CRISTEA, patriarh - 26, 130,


MIRONESCU, G. G.

152

POPESCU, $TEFAN - 166

273

225

OTETELESANU, ALEXANDRU

MANOILESCU, MIHAIL - 161, 163

MINCU, ION - 195

21, 258

29, 32, 46,

129, 176

POPOVICI-TASCA, G. - 10
POTARCA, VIRGIL -

39, 45, 202,

MIRTO, EDUARD - 15, 258


MITIL1NEU, ION - 112, 132

PRAGER, EMIL

15

- 195

PREZAN, CONSTANTIN
116, 120, 145, 277
RADUCANU, ION

www.dacoromanica.ro

107, 112,

15, 34, 258

300

INDICE - nume de persoane

ROMALO dr. - 61, 71, 78

TATARESCU, GHEORGHE - 31, 142,


148, 248, 252

SARATEANU, CONSTANTIN - 276

37, 115,
132, 147, 159, 202, 205, 210,

SAVEANU, N. N. - 141, 149

212, 218, 221, 256, 265

TITULESCU, NICOLAE

SEVER, DAN

14, 258

STERE, CONSTANTIN
277

28, 57, 64,

VA1DA-VOIEVOD, AL. - 9, 14, 31, 39,


227, 275

VACARESCU, ELENA -

SEICARU, PAMFIL - 78

203

VALLEANU, GH. - 88

$11RBEI, BARBU - 20, 25, 60, 78,


114, 116, 119, 123, 127, 130,
139, 151, 251

XENI, CONSTANTIN

www.dacoromanica.ro

41

CUPRINS
Nota asupra editiei (de Stelian Neagoe)

MEMORI1,1926-1930
CAPITOLUL I

Situatia in Partidul National Calatorie in Olanda i in Belgia


Reiau jugul in tara Agitatia din parade Viata la Sinaia Maniu-mi comunica propunerea lui Mihalache de fuziune Ma duc
la Bucureti: intrevederi i pertractari Alegerile partiale i raportul de forte intre particle impartirea parerilor in Partidul National Intrevedere cu Duca Se vorbete de sanatatea Regelui

CAPITOLUL AL II-LEA

37

Savarqirea fuziunii intre Partidul National i cel Tiiranesc Ma


despart de partidul fuzionat Atitudinea lui Iorga Adevarul
asupra bolii Regelui Calatoria Reginei in America Merg la
Britianu Destinuirile dr.-ului Romalo Proiectele Printului
Carol tntalnire cu Stere Yncerc o intelegere intre Bratianu gi
Maniu in vederea readucerii lui Carol Operatia Regelui, starea
lui fizich .1 morala

CAPITOLUL AL III-LEA
Tot chestiunea Carol Goga propune sh numim pe Regina, Regind de-a binelea Moartea lui Alecu Constantinescu Dorinta
national-taraniVilor de intelegere cu Bratianu Raspunsul lui
Bratianu Bratianu ma pofteqte in Partidul Liberal, aman hotararea mea intelegerea intre Bratianu i nationa'l-taraniti nu s-a
putut face Atitudinea mea i a prietenilor mei Sdptdmdna Politicd Ghiveciul national Ma lamuresc cu Bratianu si-I asigur
de tot concursul meu Situatia politica in ianuarie 1927

www.dacoromanica.ro

75

302

CUPRINS

CAPITOLUL AL IV-LEA

93

Vizit la Florica intelegere cu Bratianu pentru rasturnarea lui


Averescu Semicentenarul Independentei i triumful generalului Tratativele lui Averescu cu Partidul National-Taranesc torpilate de Bratianu Actiunea de fasturnare push' la cale prin cererea unui Guvern national Doborarea lui Averescu Caramida
Formatiunea ministerului 8tirbei Primul juramant la Scrovi-te Guvemul de 15 zile

CAPITOLUL AL V-LEA

138

Demisia Guvernului 8tirbei Constituirea Ministerului Bratianu pentru alegeri Cearta liberalilor Al doilea juramant la
Scrovite La Regina Maria Pertractari cu perechea Prezan
Paul Angelescu Al. Perieteanu subsecretar de Stat Alegerile
Neamtu Convin cu Ionel i cu Vintila Bratianu despre inaptuirea stabilizarii monetare Cum a fost infaptuita stabilizarea
Padurile basarabene Rist i portofoliul putred Masoneria
Americana i imprumutul

CAPITOLUL AL VI-LEA

157 .

Bratienii i Partidul Liberal Lipsa de coordonare in Guvern


Consiliile de MiniVri Vintila i Titulescu Incidentul Manoilescu Moartea lui Ionel Bfatianu Vintila prim-ministru qi
ef Ma inscriu la liberali Atmosfera in Guvem dui:4 moartea
lui Ionel Bratianu Parastas la Florica Testamentul lui Ionel
Eliza i Gheorghe Bratianu Calatorie la Viena Seipel

CAPITOLUL AL VII-LEA
Activitatea mea la Ministerul Agriculturii
Alexandru Otulescu Reactia lui Vintila

Procesul Budaki ai

CAPITOLUL AL VIII-LEA

Preiau interimatul Externelor la 4 august 1928, dui:4 plecarea ai


demisia lui Titulescu Politica noastra extema Proiectele lui
Titulescu de raspuns la Nota ungurilor ce propuneau negocieri
directe in chestiunea optantilor gi la Nota franceza prin care ni
se cerea adeziunea la Pactul Kellog Noi i ungurii Pilsudski

www.dacoromanica.ro

176

202

CUPRINS

303

in Romania Strangerea raporturilor cu Polonia Primul scandal al Printului Nicolae Titulescu i presa straina Ma apara liberalii Afacerea Carol in legatura cu Partidul National-Taranist intrunirea de la Alba Iulia Incoerenta Familiei Regale
CAPITOLUL AL IX-LEA

253

intrunirile Opozitiei i prezenta mea la Interne ceruta de Duca


Vintila i Buzdugan pun la cale un Minister Maniu ca sa evite
inrolarea definitiv a acestuia in carlism Guvernul Maniu Alegerile din decembrie 1928 Cad la Vlasca i la Cara 9 i sunt
ales senator la Dolj Raporturile mele cu Partidul Liberal in
opozitie Iau atitudine in chestiunea stabilizarii monetare Problema lichidrii pasivelor (Conversiunea) Problema legaturilor economice cu Germania Gutmann Societatea Bancara Romang Politica interna: pregatirea Congresului liberal din luna
mai 1930 Congresul i marea intrunire de la Tir Carenta la
carma Statului i perspective tulburi
ANEXE

FACSIMILE

Raport al Inspectoratului II General de Armatd, inaintat Ministerului Armatei la 10 martie 1930


280
II
Raport al Inspectoratului II General de Armatd inaintat ministrului armatei la 10 martie 1930
283
Ill
Textul unui exemplar din manifestele comuniste rdspeindite in Basarabia (1929, 1930 1931)
285
IV
Copie de pe unul din rapoartele autoritafilorjudefului auc, adresat prefectului judefului ci Inspectoratului IV Jandarmi Cluj, la 19 ianuarie 1931
287
V
1927. Facsimil de pe telegrama de felicitare a lui C. Argetoianu
expediata de savantul Gh. Marinescu la Breasta-Dolj
290
Scrisoarea in facsimil adresath din Sigmaringen lui C. Argetoianu,
VI
la 18 septembrie 1928, de catre Al. Isaceanu
291
VII
Scrisoarea in facsimil adresata lui C. Argetoianu, la 14 noiembrie
1928, de catre liderul liberal aradean M. Miclo
293
I

INDICE

nume de persoane

www.dacoromanica.ro

297

Apgrut: februarie 1997


Tiraj: 1 000 exemplare
Procesare computerizata

ADISAN
La.7.4

Departamentul editorial

ADISAN COMPUIER SRL

Tiparul a fost executat la tipografia editurii

.../~0111/1
1F
M111

Bueuresti
Str. Lizennu nr..15A, sect.
Ratelf UM

LI

IV( clic ynt ra

Ccishan gutiltsint

www.dacoromanica.ro

ISTORIE &POLITICA
DOCUMENTE
OFICIALE

ISBN 97V96599-99

s-,4

/ ,1 3

RI

IZVOARE
NARATIVE

/
-

www.dacoromanica.ro