Roznovan Alexandru, clasa XI F - Referat ILUMINISM`

Iluminismul
referat
Conform dictionarului de termeni literari, iluminismul este un curent cultural aparut in
secolul XVIII in Franta. Cunoscut sub denumirea de secol al luiminilor, curentul
rationalist iluminismul isi propune educarea maselor populare considerand ca numai prin cultura
se poare realiza progresul.
Iluministii au militat pentru dreptul natural, adica obtinerea functiilor importante in
stat pe baza calitatilor individuale, nu pe baza dreptului divin si ca forma de guvernamant au
propus monarhia luminata sau republica. In literatura franceza reprezinta cea mai importanta
lucrare. In litratura romana apare mai tarziu si este reprezentat de miscarea social politica numita
scoala ardeleana . Reprezentanti: Petru Maior, Gheorghe Sincai, Samuil Micu,I.B. Deleanu.
Iluminismul a avut cteva trsturi specifice:
-dreptul natural ( oamenii sunt egali in natura )
-iluminarea maselor = ridicarea maselor prin cultura
-rationalismul
-iluminarea razboaielor
-crearea unor institutii si opera monumentale de ridicare a poporului
-atitudinea andidespotica si antidogmatica
- caracter antifeudal si antidespotic. Toate instituiile feudale erau supuse unei critici
severe: monarhia absolut, bazat pe ideea dreptului divin, biserica, justiia, coala. Gnditorii
iluminiti cer anularea privilegiilor feudale, limitarea puterii monarhului i acordarea de liberti
sociale i politice ntregului popor. Argumentele pentru justificarea acestor revendicri se bazau
pe principiile de egalitate si libertate, de suveranitate a poporului, pe ideea dreptului natural i a
contractului social, conform crora oamenii se nasc cu aceste drepturi i triesc pe baza unei
nelegeri cu monarhul, pe care pot s nu-l mai accepte dac nu este un om luminat.
- spiritul raionalist, materialist i laic. n secolul XVIII s-a afirmat raiunea, fenomenele
vieii au cunoscut o interpretare materialist, iar problemele culturii i ale tiinei au nceput s se
separe de cele ale religiei, combtnd fanatismul i misticismul. Declinul autoritii ecleziastice
asupra vieii publice nu a atras i revalorificarea mentalitii magice. Practicile oculte nu au mai
fost satanizate ( i condamnate juridic ), ci au nceput s fie depreciate raional ( i luate n
derdere). Magul nu mai este vzut ca un pactant cu diavolul, ci ca un arlatan abuznd de
credulitatea publicului.
- militeaz pentru emanciparea poporului prin cultur;

Roznovan Alexandru, clasa XI F - Referat ILUMINISM`

- ncurajeaz tratarea problemelor sociale in literatur.
- genereaz o literatur cu caracter moralist.
n calitate de curent ideologic i cultural, iluminismul se definete prin: promovarea
raionalismului, caracter laic, antireligios, anticlerical, combaterea fanatismului i a dogmelor,
rspndirea culturii n popor, literatura preocupat de problemele sociale i morale; teme i
motive literare promovate de literatura iluminist: monarhul luminat , contractul social ,
emanciparea poporului prin cultur; Genuri i specii: liric, epic ( povestire, nuvel, roman ),
dramatic ( tragedie, comedie ).
Reprezentanti ai iluminismului european:

Voltaire (1694 1778)

in Scrisorile filozofice,Tratatul despre toleranta si Dictionarul

filozofic critica vechiile institutii politice, sociale si religioase

poet : Henriada

epopeea eroi-comica Fecioara din Orleans

roman de aventura Printesa Babilonului

povestirea morala Jeannot si Colin

fabula Historia bunului brahman

alegoria Aventura Mamoriei

povestirea orientala Zadig

romanul filosofic si fantastic Micromegas

13 tragedii

Diderot (1713 1784)

Coautor al Enciclopediei

Ramane in istoria culturii ca primul mare critic de arta al veacului prin Eseu
asupra picturii si cronicile cuprinse in volumul Saloane

Roman picaresc Jacques Fatalistul si stapanul sau

Roznovan Alexandru, clasa XI F - Referat ILUMINISM`

Alte romane: Calugarita, Nepotul lui Rameau

In literatura romaneasca iluminismul a fost reprezentat de Scoala Ardeleana in

Transilvania. In Moldova si Tara Romaneasca, contactul cu iluminismul european s-a facut prin
filiera franceza si greaca. Si in Tarile Romane, iluminismul si-a pastrat caracterul rational si
stiintific, avand ca scop emanciparea poporului prin cultura.
Cel dintai nucleu iluminist din cultura romana l-a constituit Scoala Ardeleana, miscarea
intelectualitatii din Transilvania de la sfarsitul secolului XVIII-lea si inceputul secolului al XIXlea, aparuta ca urmare a excluderii romanilor de la viata social-politica conform actului cunoscut
sub numele de "Unio trium nationum" (1437).
Programul politic al miscarii este sintetizat in memoriul din 1791, "Supplex libellus
valachorum Transsilvaniae" trimis imparatului Leopold II, prin care se cerea recunoasterea
romanilor din Transilvania ca natiune egala in drepturi cu celelalte ce intrau in componenta
Imperiului Habsburgic.
Preluand esenta iluminismului european, reprezentantii Scolii Ardelene au asezat la
temelia programului lor de lupta principiile de egalitate si libertate, de suveranitate a poporului,
pe temeiul ideii dreptului national si al contractului social.
Actiunea politica si culturala a Scolii Ardelene este indrumata de operele istorice si
filologice ale lui Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior si Ion Budai-Deleanu. toti patru au
facut studii teologice, filozofice si de drept canonic la Roma si Viena, si au fost minti stralucite,
eruditi, savanti de talie europeana, poligloti.
In ansamblu, activitatea Scolii Ardelene cunoaste doua directii fundamentale:
1) prima, socio-culturala, este in stransa legatura cu esenta miscarii iluministe, si urmarea
emanciparea oamenilor prin educatie si cultura. In acest scop, se dezvolta si se organizeaza
invatamantul in limba romana. Gheorghe Sincai, ca director al scolilor romane, infiinteaza 300
de scoli; se tiparesc manuale scolare, carti de popularizare stiintifica, calendare si carti populare.
2) cealalta directie este erudita si cuprinde numeroasele tratate de istorie si filologie. Cele
mai importante dintre acestea sunt: "Istoria si lucrurile si intamplarile romanilor" de Samuil
Micu, "Hronica romanilor si a mai multor neamuri" de Gheorghe Sincai, "Istoria pentru iceputul
romanilor in Dachia" de Petru Maior, "Elementa linguae daco-romanae sive valachicae" de
Samuil Micu si Gheorghe Sincai, "Disertatie pentru inceputul limbii romane" de Petru Maior si
"Lexiconul de la Buda", primul dictionar etimologic al limbii romane.
Studiile de istorie acorda un interes deosebit mai ales procesului de formare al poporului
roman, contestandu-se afirmatiile tendentioase ale celor care falsificau istoria pentru a justifica
inechitatea care se facea romanilor. Reprezentantii Scolii Ardelene au adus argumente istorice,
filologice si demografice privind originea latina a limbii si poporului roman, continuitatea si
unitatea sa etnica , punandu-se astfel bazele lingvisticii romanesti.

Roznovan Alexandru, clasa XI F - Referat ILUMINISM`

Aportul Scolii Ardelene la dezvoltarea limbii este la fel de pretios. In aceasta epoca s-a
pus problema adoptarii alfabetului latin in locul celui chirilic, a fixarii normelor gramaticale ale
limbii, a imbogatirii vocabularului cu neologisme luate din limbile romanice.
Reprezentantii Scolii Ardelene au fost mai ales istorici si filologi, ei nu pot fi insa socotiti
scriitori.
Totusi, Scoala Ardeleana are marele merit de a fi creat un mediu favorabil literaturii, in
mijlocu caruia Ion Budai-Deleanu, cel dintai mare poet roman de talie europeana, a creat
"Tiganiada". Opera este o sinteza artistica a ideilor iluministe ale epocii, si reprezinta prima
demonstratie de valoare a posibilitatilor poetice ale limbii romane, fiind sub acest aspect o
neasteptata capodopera.
Autorul i-a declarat modelul n literatura antic ( Homer, Btlia oarecilor cu
broatele ). n Epistola nchintoare ctre Mitru Perea i alctuiete o biografie fantezist de
igan supus austriac, care a participat la campania din Egipt a lui Napoleon i a rmas acolo. n
finalul scrisorii parodiaz proiectele colii Ardelene de a evoca veridic trecutul naional.
iganiada a fost redactat n dou versiuni: prima, din 1800, este mai stufoas i cu o aciune
mai complicat, a doua, din 1812, mai echilibrat i mai artistic. Din pcate, ea nu a fost
cunoscut dect trziu, publicat mai nti ntr-o revist obscur, Buciumul romn n 1875 n
prima variant, iar n cea de-a doua abia n 1925. Eminescu nu a cunoscut-o.
Opera aparine genului epic n versuri, fiind o epopee eroica si comica. Este singura
epopee romneasc terminat, care are ca tem lumea pe dos, parodierea ordinii universale.
Subiectul. Cele dousprezece cnturi urmresc dou fire epice: pe de o parte se nareaz
aventurile iganilor nrolai n armata lui Vlad epe, iar pe de alt parte aventurile lui Parpangel,
n cutarea iubitei sale Romica, furat de diavoli. Ca n orice epopee care se respect, eroii
pmnteni au dumani i protectori supranaturali.
Autorul are simul artei ca joc, subiectul i personajele fiind pretexte pentru o comedie a
literaturii (N. Manolescu). De aceea, universului naraiunii i corespunde un metaunivers,
prezent n subsolul paginilor i alctuit dintr-o armat de critici care supun adevrul istoric
prezent n epopee unui tir de contestaii umoristice. Dac textul este o parodie, metatextul este de
asemenea parodic, ficiunea amestecndu-se cu critica ficiunii, pentru c autorul are simul
artei ca joc, intuiia gratuitii i a absurditii (N. Manolescu). Exist, deci, dou niveluri ale
operei:
a) povestirea propriu-zis, care este epopeea fricii cronice i a preocuprii pentru stomac
(N. Manolescu), care parodiaz motive literare consacrate, ca ubi sunt (eroii vestii de altdat),
muza inspiratoare, devenit aici o femeie crtitoare cu gur mare i minte puin, sau lumea pe
dos, cci epopeea ncepe cu defilarea ordonat iganilor i sfrete cu ncierarea acestora
(nti ordinea, apoi haosul);
b) critica povestirii, ale crei personaje sunt ntruchipri ale modalitilor de receptare a
textului: Onochefalos, care se mir c Romica s-a putut transforma n tuf vorbitoare, reprezint
lectura literal; Idiotiseanu, care afirm c nu toate cele ce se scriu sunt adevrate, reprezint
lectura naiv; Erudiian, care recunoate mprumuturile de la ali scriitori, este lectura savant.

Roznovan Alexandru, clasa XI F - Referat ILUMINISM`

Stilul. G. Clinescu a remarcat geniul verbal al autorului, care atenueaz lipsa talentului
descriptiv. Invenia verbal ncepe de la numele iganilor, un grotesc de sonuri (Aordel,
Corcodel, Cucavel, Parpangel, Gvan, Giolban, Goleman, Ciormoi, Drboi etc.), trece prin
invenii onomatopeice unele att de fireti nct trebuie un studiu deosebit pentru a vedea dac
ele nu circul i ajunge la modelarea lor n scopuri prozodice, schimbndu-le genul i terminaia
pentru a le face s rimeze (drac, palat, copace etc). n Istoria critic a literaturii romne,
Nicolae Manolescu evideniaz valoarea iganiadei printr-o comparaie: iganiada este un Don
Quijote al nostru, glum i satir, fantasmagorie i scriere nalt simbolic, ficiune i critic a ei.
Iluminismul caracterizeaza pe plan ideologic si cultural secolul al XVIII-lea. Adeptii sai
pun un accent deosebit pe cunoasterea stiintifica, iar miscarea isi manifesta un puternic accent
laic, anticlerical. Iluminismul preconizeaza emanciparea poporului prin cultura, si acorda un
interese deosebit ei prin scoli si lucrari de popularizare. Se pun in circulatie concepte ca:
egalitatea si dreptul natural, suveranitatea poporului, sistem de guvernare prin republica.
In concluzie iluminismul Scolii Ardelene reprezinta prima etapa de modernizare a
culturii noastre, inscriindu-se in felul acesta, prin aspectele lui specifice, in iluminismul
european.