Sunteți pe pagina 1din 120

SUBIECTE EXAMEN SESIUNE ANUL IV

ASEPSIE I ANTISEPSIE. PREVENIREA I


CONTROLUL TRANSMITERII INFECIILOR.
1.Clasificarea instrumentarului medical pe baza riscului de transmitere a infeciei
Pe baza riscului de infecctie potential transmisa prin utilizarea sau contact (direct /
indirect), instrumentarul medical ,aparatura si echipamentele se impart in:
A.necritice:
vin in contact cu tegumentele intacte ale pacientului,nu vin in contact cu produsele
biologice:
-componentele externe ale aparatului RX (con,cilindru)
-scaunul stomatologic (tetiera, brate)
-suprafetele mobilierului medical
B.semicritice vin in contact cu tesuturile integre orale (memb. muc) dar nu penetreaza aceste tesuturi
si nu vin in contact cu fluxul sangvin, oasele craniului sau alte structuri normal sterile
ale cav. Orale
C.critice
instrumentaraul chirurgical si de alte instrumente utilizate pentru a penetra tesuturile
moi-membranele mucoase, tesuturile dure osoase (oasele craniului) sau dentare, sau
alte structuri normal sterile ale cavitatii orale si care vin in contact direct cu fluxul
sangvin.
2.Decontaminarea instrumentarului.Rol.Proceduri. Zone de lucru
Procedurile de decontaminare difera ca eficienta actiunii raportata la tipul/nr de
microorg distruse. Cunoasterea diferentelor determina alegerea metofei corespunzatoare

Curatarea

Dezinfectia

Sterilizarea

Zona de lucru a instrumentarului in vederea reutilizarii trebuie impartita in zone de lucru


specifice:

receptia, curatarea si dezinfectarea instrumentarului

prepararea si ambalarea instrumentarului in vederea sterilizarii

sterilizarea propriu-zisa

stocarea articolelor sterilizate

3.Curarea instrumentarului. Rol. Metode


=indepartarea fizica a detritusurilor organice sau anorganice de pe instrumente cu reducerea
consecutiva a nr de microorg prezente.

se realizeaza obligatoriu inainte de dezinfectie sau sterilizare, deoarece reziduurile


remanente pe instrumentar impiedica realizarea unui contact direct de suprafata cu

subst utilizata pentru dezinfectate, sau materiile organice pot inactiva dezinfectantii
chimici.
Metode:
1.manual prin periaj intens al tuturor suprafetelor instrumentelor, apa, sapun lichid sau solutii
detergente
2.automat prin folosirea de dispozitive (ultrasonice, dus de apa sub presiune, masini automate
de spalat)

nu necesita preprocesarea instrum.

imbunatatesc eficienta curatatii si maresc productivitatea

reduc riscurile de expunere la sange si fluide corporale la manipularea instrumentarului


ascutit

4.Curarea manual. Etape

dupa utilizarea la pacient, instumentul se introduce intr-un container de prespalare cu


lichid (dezinfectant, detergent, agent de curatare enzimatic) ,ce va preveni uscarea
resturilor biologice contaminate de la pacient
curatarea si spalarea instrumentarului trebuie sa se efectueze intr-o chiuveta speciala pt
acest lucru
pentru manipularea si curatarea instrumentarului consiferat contaminat trebuie sa se
utilizeze manusi groase de menaj rezistente la perforari
exista risc de stropire in timpul curatarii sau a clatirii instrumentelor, trebuie purtat
echipament de protectie (sort impermeabil peste halat, masca si scut facial)
instrumentul nu trebuie luat direct cu mana - pense Pean, Kocher

pentru curatarea efectiva: perii cu maner lung

indepartarea resturilor organice ramase dupa prespalare se face prin clatire cu apa
calduta
instrumentarul articulat (piesele de mana) trebuie desfacute in partile componente si
spalat cu un amestec de apa si detergent biodegradabil, necoroziv, nonabraziv si cu
spumare redusa
lichidul de prespalare trebuie varsat in sist. de canalizare cu grija ,pentru a evita
stropirea sau improscarea accidentala

o
o
o

5.Containerul de presplare.Caracteristici
o
o
o
o

recipient rigid , nepenetrabil, din material plastic opac sau metalic (emailat , din Al sau
otel inoxidabil) cu capac ce se poate inchide ermetic
are forma variabila (paralelipipedic, cu dipozitie orizontala pt instrum. mare si cilindric
cu dispozitie verticala pt cel mic) si capacitate variabila
cuva interna (cos) cu partea inferioara perforata sau tip sita metalica, care permite
scoaterea instrum din solutie fara contact direct cu mainile
dupa umplerea cuvei sau la intervale de timp determinate, recipientul de prespalare e
transp.acop. cu capat in zona de curatare a instumentarului, marcata ca zona
nesterila ,in alta incapere fata de zona de tratament propriu-zisa

6.Curarea automat enzimatic

instumentar ce nu permite curatare manuala

se utilizeaza solutii rezultate din dizolvarea in apa calda a unor pastile efervescente care
contin enzime si care sunt ideale pentru imersie inaintea sterilizarii sau ca agent la
aparatele de curatare automata cu ultrasunete
2

solutii biodegradabile, atoxice, necorozive si aromatizare, cu capacitatea de a indeparta


detritusurile organice (sange, ser, fluide biologice, resturi de tesuturi) si detritusuri
anorganice (ciment, incrustatii calcare, oxizi metalici) de pe instrum. stoma, chirurgical,
implante si lucrari protetice conjuncte/adjuncte.

7.Curarea ultrasonic. caracteristici i aspecte generale

reduc contactul direct al operatorului cu elemente potenial infectate cu fluide corporale


de la pacient

nu produc i dezinfectarea articolelor procesate,

prin o procesare atent a instrumentarului se obine o ndeprtare cvasitotal a urmelor


de contaminare biologica

principiul de functionare const n expunerea acestora la frecvene nalte sau la cicluri


de unde acustice de energie crescut, care produc dislocarea complet sau slbirea
parial a aderenei detritusurilor la instrumentar, uurnd ndeprtarea lor n cadrul
splrii ulterioare.

utilizarea unui agent de transfer al undelor acustice, reprezentat de ap dedurizat,


detergeni enzimatici, detergeni alcalini sau soluii pe baz de substane tensioactive i
chelatori.

ASPECTE GENERALE
1.instrumentarul articulat sau cu suprafete striate din otel inoxidabil poate fi curatat
ultrasonic in conditii de siguranta
2.suprafetele interne ale instrumentarului canulat (piese de mana, aparatura diagnostica)
precum si articolele de plastic nu beneficiaza de o curatare ultrasonica optima
3.articolele medicale din sticla se pot deteriora in cazul unor procesari repetate
4.instrumentele realizate din metale diferite nu trebuie sa fie procesate impreuna deoarece
sunt expuse coroziunii electrolitice
5.microvibratiile mecanice pot induce (prin impactare) aparitia de zone fine de tocire a
instrumentarului ascutit
6.e recomandata utilizarea de cosuri sau casete standardizate sono-rezistente perforate
(adaptate dimensiunilor tipului de aparat de curatat utilizat), pentru a reduce riscul de
manipulare a instrumentului ascutit si a preveni distrugerea suprafetelor interne ale cuvelor de
curatare
7.purtand echipament de protectie (manusi menajere, protectie faciala) se incarca cosurile
de transfer cu instrumentar ascutit dispus in strat unic si se aplica orizontal (casete perforate
incarcate cu instrumentar se dispun vertical) in cuva de curatare a aparatului
8.instrumentarul ambalat si dispus in cuva trebuie acoperit de agentul de transfer in
totalitate, al carui nivel e indicat sa depaseasaca cu cel putin 1 cm limita superioara a
dispozitivului de transport (cos sau caseta)
9. ciclurile de curatare dureaza in medie 10-12 min si sunt diferite ca eficienta in fct de
scop: curatare intensa -ciclu rapid, pentru instrum.contaminat extensiv cu produse organice
sau anorganice si curatare lenta pentru instrumentarul cu incarcatura mai redusa
10.dispozitivele ultrasonice nu trebuie pornite fara a avea capacul ermetic inchis, deoarece
undele sonore de frecventa inalta pot produce afectari auditive si exista riscul de contaminare
al mediului in cadrul unui ciclu normal de functionare cu aerosoli potential infectanti sau
agentul de transfer se evapora.
11.persoana care supravegheaza procesul de curatare nu trebuie sa introduca nici o parte
a corpului (degete, mana) in dispozitivul ultrasonic pornit pentru a verifica starea de
functionare
12.eficienta curatarii ultrasonice trebuie testata zilnic la cel putin 4-6 luni trebuie realizat
testul foliei de aluminiu
13.dupa fiecare ciclu de curatare, agentul de tranfer trebuie indepartat din aparat
(manipulat ca deseu medical potential infectant)

8.Dezinfectarea. Definiie. Metode. Niveluri de dezinfectare


Definitie=Dezinfectarea este un proces care distruge selectiv microorganismele prezente
(fr a produce obligatoriu inactivarea tuturor microorganismelor (formele sporulate),
determinnd doar o reducere a nivelului de contaminare microbiana.

eliminarea surselor de contaminare microbiana de pe suprafeele inanimate


(instrumentar, echipamente i aparatur medical, suprafee de mediu-mobil, podele,
perei, etc.).

Deoarece dezinfectarea se obine consecutiv expunerii articolelor medicale sau menajere la


aciunea unor factori chimici sau fizici (temperatur i presiune) pentru intervale bine
determinate de timp, tehnicile de dezinfectare pot fi grupate n dou mari categorii :
1.dezinfectarea termici;
2.dezinfectarea chimic.
Nivelul de dezinfectare obinut este diferit n funcie de metoda utilizat;
-exist 3 niveluri de dezinfectare utilizate n funcie de riscul de infecie potenial transmis:nivel
redus, mediu i nalt.
Dezinfectarea de nivel redus are o eficacitate minim i nu distruge sporii bacterieni
sau Mycobacterium Tuberculosis (MTB) varianta bovin,
Dezinfectarea de nivel mediu este procesul care distruge HVB, HIV, MTB dar nu
distruge formele bacteriene sporulate.
Dezinfectarea de nivel nalt este procesul care distruge HVB, HIV, MTB, alte bacterii,
fungi, virui i poate distruge unele forme bacteriene sporulate dar nu obligatoriu pe toate.
9.Dezinfectarea termic. Caracteristici. Indicaii
Articolele medicale care nu necesit sterilizare i care prin natura lor constructiv
(material) pot rezista expunerii la umiditate i temperatur, sunt dezinfectate termic utiliznd
cldur i ap n cicluri cu temperatur i durat bine stabilite.
Dezinfectarea termic este metoda cea mai simpl, eficient i puin costisitoare prin
care se distrug formele vegetative patogene; totui efectul cldurii de distrugere a
microorganismelor poate fi mult diminuat sau chiar anulat n lipsa realizrii unei curri
corespunztoare a instrumentarului
Cldura este condus de ctre ap i majoritatea metalelor ,fiind astfel capabil de a
penetra i dezinfecta articolele stomatologice mult mai eficient dect substanele chimice
utilizate n dezinfectare.
Pasteurizarea este un proces de dezinfectare termic bazat pe utilizarea de ap cald la
o temperatur de 75C pentru un timp de contact de cel puin 30 de minute i este indicat
pentru articolele medicale semicritice.
Dezinfectarea termic poate fi utilizat doar pentru instrumentarul i articolele medicale
care pot fi introduse n cuvele de dezinfectare ale aparaturii automate respectnd indicaiile
productorului
Componentele supradimensionate ale aparatelor medicale, cele mobile sau articulate
nedetaabile, precum i suprafeele mobilierului i cele de mediu (podea, perei, paravane, ui)
din cabinetul de medicin dentar nu beneficiaz de dezinfectare termic, metoda de elecie n
decontaminarea lor fiind dezinfectarea chimica.
10.Dezinfectarea chimic.Mod de realizare.Monitorizare.

Spectrul de activitate ai unui dezinfectant este n general prezentat prin adugarea la


sufixul "icid" a clasei de agent patogen pe care substana activ este eficient (exemplu
sporicid - activ pe spori); elementele de identificare a dezinfectantilor n conformitate cu
aceast clasificare se regsesc la loc vizibil pe toate formele de prezentare comerciale
(recipiente, sticle), pentru a uura alegerea substanei potrivite scopului propus.

Substanele care fac parte din categoria dezinfectantilor de nivel nalt sunt utilizate i la
ceea ce se consider a fi sterilizarea chimic la rece, pentru cele dou procese fiind
utilizate aceleai concentraii ale substanei chimice, dar variaz semnificativ timpul
efectiv de contact

substantele care au o putere dezinfectanta redusa sub nivelul inalt nu sunt


corespunzatoarea pt utilizarea in procesarea instrumentarului care are contact direct cu
tesuturile orale - instr.semicritic sau critic

dezinfectanii de spital nu trebuie utilizati pt instr. medical, ei fiind potriviti doar pt


suprafetele din cabinet

glutaraldehida fixeaza P si creeaza o bariera fizica de P denaturate care protejeaza prin


acoperire agentul infectant

toate instrumentele care beneficiaza de dezinfectie prin imersie in lichide chimic active,
trebuie spalate pt a nu inactiva sau dilua excesiv glutaraldehida.

Ingredienii activi ai substanelor dezinfectante aflate n uz este necesar s fie


monitorizai zilnic; exist substane indicate a fi refolosite pn la 28 de zile, cnd
eficiena lor antimicrobiana scade sub nivelul de siguran admis.

11.Caracteristicile dezinfectanilor chimici (indicaiile productorului)

Spectrul de activitate antimicrobiana;

numrul iniial de microorganisme prezente;

pH-ul soluiei;

proporia de diluie (concentraia);

timpul de contact cu instrumentul;

temperatura de utilizare i de stocare;

perioada de utilizare optima

12.Clasificarea dup spectrul de aciune a dezinfectanilor chimici


1.
2.
3.
4.

dezinfectant
dezinfectant
dezinfectant
dezinfectant

de spital, non tuberculicid -nivel redus


de spital tuberculicid-nivel mediu
bactericid, virulicid, fungicid nivel mediu
sporicid-nivel inalt

13.Ambalarea n vederea sterilizrii


Instrumentele curatate sau decontaminate mecanic si alte articole medicale utilizate in
tratamentul pacientilor trebuie sa fie ambalate si dispuse in seturi, tavi, cutii sau impachetate
in sisteme de tip cutie, caseta sau container in vederea sterilizarii

instrumentarul critic si semicritic ce nu va fi utilizat imediat, trebuie ambalat sau


amplasat in containere rigide inaintea de sterilizare, care vor mentine o perioada de
timp starea de sterilitate indusa de proces.

14.Clasificarea dispozitivele de ambalare pentru sterilizare

ambalaje reutilizabile :
5

-cutii metalice;
-cutii metalice perforate;
-casolete perforate cu colier
ambalaje de unic folosin
-hrtie special;
-pungi autosigilante / tip rol din hrtie i plastic
15.Caracteristicile dispozitivelor i materialelor de ambalare

sa fie concepute i realizate din materiale corespunzatoare metodei de sterilizare care


va fi folosi
o s nu sufere modificri structurale care s-i altereze funcia de element de
izolare;
o s nu sufere deformri dimensionale;
o

s nu fie distruse de agentul de sterilizare;

s fie compatibile cu instrumentarul procesat;

s permit penetrarea agentului sterilizant;

s menin o perioad de timp bine determinat sterilitatea instrumentarul procesat.

16.Corelaii tipuri de ambalaje i metode de sterilizare


Metode de sterilizare

Cerinte pentru ambalare

Materiale acceptate

Autoclav cu aburi

-Sa permita penetrarea


aburului

Punga plastic/hartie
-autosigilanta/sigilanta
Cutii,casete perforate
-metal/plastic-sigilate

Caldura uscata

-Nu trebuie sa izoleze termic


instrumentele
-Sa fie termoizolant

Folie de Al
Cutii neperforate
Tuburi de plastic......(nu
trebuie sa atinga partile
aparatului)

Autoclav cu vapori
nesaturati

Plasticul nu trebuie sa atinga


partile aparatului
Sa permita precipitatea
vaporilor pe ....
Sa nu .....cu vaporii chimici

Punga autosigilanta
hartie/plastic
Hartie
Cutie perforata dar
impachetata

17.Sterilizare. Definiie. Metode


Definitie=Reprezint procesul care distruge orice form de via microbiana - virui,
fungi, bacterii, inclusiv formele bacteriene sporulate care reprezint microorganismele cele mai
rezistente.

Indiferent de metoda de sterilizare utilizat trebuie s se obin un nivel de siguran al


sterilizrii (SAL-Sterility Assurance Level) de cel puin 10 valoare care indic faptul c

probabilitatea de supravieuire a microorganismelor dup expunerea la sterilizare este


de 1 la 1000000.

Instrumentarul contaminat trebuie manipulat cu grij pentru a preveni expunerea la


instrumente ascuite ce pot produce leziuni percutane.

Zona de sterilizare trebuie s aib un spaiu separat fizic de sala de tratamente (n


cabinetul de medicin dentar), adecvat dimensional pentru ncrcarea-descrcarea
aparaturii de sterilizare i rcirea post sterilizare i conine aparatura de sterilizare,
incubatoare pentru testele biologice, spaii de depozitare nchise pentru articolele
sterilizate i cele de unic folosin i spaii pentru stocarea materialelor consumabile
aferente sterilizrii.

METODE DE STERILIZARE
- cldur umed pe baz de abur sub presiune;
-cldur uscat;
- vapori chimici nesaturai;
- chimic automat la temperatur normal,
- cu bile de cuai;
- prin iradiere;
- sterilizare chimic lichid.
18.Reguli generale de sterilizare

se face doar cu aparatur medical special construit n raport cu modalitatea de


sterilizare,

vor fi folosite numai aparate de sterilizare autorizate de Ministerul Sntii.

articolele medicale ce se vor steriliza trebuie dispuse n interiorul aparatului de


sterilizare astfel nct s permit circulaia liber a agentului de sterilizare (abur, vapori
chimici, cldur uscat) n jurul fiecrui instrument

pentru a se realiza o sterilizare corect i a nu se deteriora articolele medicale prin


procesare incorect trebuie respectate riguros indicaiile productorului referitoare la:
capacitatea de ncrcare a aparatului;
dispunerea intern a cutiilor (recipientelor de sterilizare),
ciclul de sterilizare;
tipul de articol medical care poate fi sterilizat prin metoda respectiv,

la extragerea articolelor medicale ambalate din sterilizator se efectueaz:


verificarea indicatorilor de eficien ai sterilizrii,
lipirea unei etichete pe capac/banderol pentru a indentifica dispozitivele
medicale i materialele sterilizate (se noteaz data, sterilizatorul i persoana
care efectueaz sterilizarea);
notarea n caietul de sterilizare (care atest efectuarea sterilizrii):
o numrul arjei i coninutul pachetelor,

data i ora de debut i de sfrit a ciclului;

temperatura la care s-a efectuat sterilizarea,

rezultatele indicatorilor fizico-chimici i biologici;

numele i semntura persoanei responsabile cu sterilizarea

datele referitoare la ciclul de sterilizare la care a fost supus fiecare articol medical
trebuie pstrate pentru o perioad de cel puin 30 de zile, uurnd urmrirea modului in
care un instrument utilizat (sau incriminat) n cadrul tratamentului stomatologic a fost
reprocesat inainte de folosire.

19.Durata meninerii strii de sterilitate


Sterilizarea cu abur sub presiune

24 ore pentru materialele ambalate n cutii metalice perforate sau casolete cu colier,

2 luni pentru materialele ambalate n pungi hrtie -plastic sudate;

1 lun pentru materialele ambalate n hrtie special.

La extragerea materialului sterilizat din sterilizatorul cu abur sub presiune se verific:


o indicatorii fizico-chimici de eficien ai sterilizrii;
o

vizual integritatea pachetelor

Sterilizarea cu caldura uscata

24 h pentru materiale ambalate n cutii metalice (cu condiia meninerii acestor cutii
nchise).

2 luni pentru materiale ambalate n pungi hrtie/plastic sudate, cu condiia meninerii


integritatii lor.
La extragerea pachetelor din sterilizatorul cu aer cald se efectueaz:
o Verificarea indicatorilor de eficien ai sterilizrii: (virarea culorii la benzile adezive cu
indicator fizico-chimic).
20.Autoclavarea. Caracteristici. Ciclurile de sterilizare
Autoclavarea este la ora actual metoda de sterilizare cea mai larg utilizat in
activitatea medical, considerat ca metod de elecie (cea mai sigur i eficient) pentru
articole semi-critice i critice, termorezistente i cu rezisten medie sau crescut la umezeal.
Efectul microbiocid al autoclavrii se datoreaz transferului de cldur latent ctre
instrumentar, producnd nclzirea rapid a acestuia i consecutiv, coagularea i denaturarea
proteinelor celulare ale microrganismelor.

Procesul implic expunerea fiecrui articol la contact direct cu aburul, la o temperatur


i presiune bine determinate pentru un interval de timp prestabilit.

Presiunea creat n aparatele de sterilizare (valori medii de 1-2,3 atm.), servete ca


mijloc de a obine rapid temperaturile ridicate necesare pentru distrugerea rapid a
microorganismelor.

Ciclurile de sterilizare:
1. 115-118 C la 30 min
2. 121-124 C la 15 min
3. 126-129 C la 10 min
4. 134-138 C la 3 min

un ciclu complet ajunte la maxim 25-30 min

sunt automate, programabile i se selecteaz n funcie de:


tipul de articol medical care trebuie sterilizat (instrumentar, articole textile)
modalitatea de ambalare (dispus n cutii, casolete, recipiente metalice sau ambalat n
pungi sudate, hrtie,etc).

Aparatele de autoclavare sunt prevzute cu capace ermetice rezistente la presiune-i


utilizeaz ca agent de nclzire apa distilat; pentru a reduce coroziunea pieselor de
mn prin autoclavare acestea trebuie unse.

Pentru a reduce deteriorarea suprafeelor instrumentarului metalic prin expunere


repetat la temperaturi i presiuni ridicate este indicat ca nainte de autoclavare acest
tip de articole medicale (inclusiv piesele de mn), s fie acoperite cu un strat protector
8

de lapte siliconic neutru i netoxic, care previne apariia ruginii i prelungete durata de
utilizare n condiii optime a instrumentelor metalice de mn sau rotative.
21.Sterilizarea cu cldur uscat. Caracteristici. Indicaii
Sterilizarea prin clduri uscat distruge agenii microbieni ca urmare a oxidarii si
denaturarii constituienilor celulari i este indicat pentru articolele de uz stomatologic care pot
fi afectate de cldura umed.

ca metoda de sterilizare are o eficacitate redusa fata de autoclavare, necesitand


temperaturi mai ridicate si durata mai mare(160 C si 120 min/180 C si 60 min) a
ciclurilor de sterilizare

parametri fizici atinsi pot afecta instrumentul cu termorezistenta scazuta, dar metoda
are costuri mai reduse si e necoroziva

articolele trebuie ambalate in cutii metalice sau de tip celulozic

Anumite materiale i instrumente, n special cele care au componente de cauciuc sau


pri n micare pot suferi deteriorri iremediabile sau pierderi ale lubrifierii n timpul
procesului de sterilizare cu cldur uscat i de aceea metoda trebuie utilizat doar
pentru articolele la care este indicat de ctre productor.

Sterilizatorul cu aer cald este total contraindicat pentru materiale textile, lichide,
cauciuc.

Cldura uscat este utilizat i pentru procesarea prin incinerare a anumitor deeuri
medicale infectate (celulozice, materiale textile sau pansamente, comprese, mase
plastice, etc).

Acest proces trebuie realizat doar de ctre personal specializat utiliznd un aparat care
este folosit doar pentru acest scop special - nu trebuie s se fac incinerarea n
dispozitivele care sunt utilizate n mod curent pentru sterilizare.

22.Sterilizarea cu vapori chimici nesaturai


Metoda autoclavare chimica

presupune incalzirea unei solutii chimice -0,23% formaldehida si 72,83% etanol+


acetona, cetona, apa si alti alcooli sau mai frecvent un ameste de 12% etilen oxid (ETO)
si 88% freon

intr-o incinta ermetic inchisa, la temperaura si presiune constanta (55 C pentru 2-4 ore)

buna sterilizare, activa pe bacterii, virusi, ciuperci, spori, producand alchilarea P din
celula microbiana si distrugerea ei

produce coroziune, mai redusa decat autoclavarea si se poate utiliza pt articole cu


termorezist. Mica (cauciuc, sticla, mat.plastic)
Dezavantaje:
toxicitate crescuta pt operator-echipament de protectie pt piele si muc si respirator.
grad ridicat de pericol de explozie

trebuie asigurata o ventilatie eficienta a camerei de sterilizare cu dispozitive de


evacuare fortata a aerului.

instrum. metal/sticla pot fi utilizate imediat, materialele textile/poroase se impune o


perioada de asteptare de 12-24 ore.

metoda e utila in clinicile mari

23.Sterilizarea prin iradiere

se obine prin utilizarea de radiaii ionizante (beta - de la acceleratori de particule cu


energii nalte i gamma - de la surse radioactive Cobalt60) sau neionizante (ultraviolete
cu lungimi de und 240-330 nm).
9

Radiaiile ionizante sunt folosite industrial pentru seturi de material moale (bariere de
protecie individual - mnui, mti, inute operatorii i cmpuri de operaie de unic
folosin, comprese de tifon, tampoane, fese, rulouri de vat, materiale de sutur, etc),
soluii i medicamente pentru administrarea intravenoas, seringi de plastic, ace
atraumatice, instrumentar endodontic i rotativ care sunt ambalate etan i care rmn
sterile pn n momentul utilizrii.

Radiaiile neionizante sunt utilizate pentru sterilizarea mediului din slile n care se
realizeaz intervenii invazive de mare amploare (chirurgie, implantologie) i pentru
sterilizarea "la rece" sau meninerea sterilitii instrumentelor.

Dac pentru slile de operaie se folosesc lmpi cu ultraviolete de mare putere, pentru
instrumentarul medical se utilizeaz dispozitive compacte denumite lmpi germicide
Acestea emit 85% din energie sub form de radiaii ultraviolete ( X.=253,7 nm), al
cror efect bactericid este potenat de concentrarea fasciculului iradiant pe o suprafa
bine determinat datorit reflexiei totale asigurate de pereii interni ai aparatului.

In interval de 10 minute de expunere la radiaii se obine o bun sterilizare a


instrumentarului stomatologic care a fost n prealabil curat de orice contaminare cu
substane organice.

24.Sterilizatorii chimici lichizi i instrumentarul termosenzitiv

Articole semicritice i critice, termosensibile t cu rezisten sczut la umezeal


beneficiaz (nainte de reutilizare) de decontaminare prin dezinfectare de nivel nalt sau
sterilizare, folosind la temperatur redus germicide chimice lichide tip
sterilizant/dezinfectant de nivel nalt.

Deoarece sterilizarea chimic/dezinfectarea de nalt nivel presupun imersia complet a


articolelor n lichid, dup completarea ciclului de tratament chimic, instrumentele
trebuie intens cltite cu ap steril - care pstreaz sterilizarea (pentru a elimina
reziduurile chimice potenial toxice sau iritante pentru pacient) i terse cu articole de
hrtie sterile.

Dac dup sterilizarea chimic (lichid) obiectul nu va fi folosit imediat i va fi stocat


pentru o utilizare ulterioar, el nu mai poate fi considerat steril.

Modem, n locul articolelor termosenzitive (supori intraorali radiologici, aplicatoare de


plastic, rigle intraorale, etc.) care necesit o sterilizare chimic se recomand utilizarea
de articole de unic folosin sau termorezistente (care beneficiaz de sterilizare prin
cldur).

25.Dezavantajele sterilizrii chimice

are un efect microbiocid mai redus comparativ cu celelalte metode de sterilizare,

manipulare pretenioas a instrumentarului sterilizat;

lipsa ambalrii implic utilizarea imediat;

poate produce cororziunea instrumentarului metalic;

agenii chimici folosii pot fi utilizai empiric, deci incorect.

26.Variante de procesare a instrumentarului


A.Instrumentarul necritic
Aceste articole necesit:

ndeprteze urmele vizibile de contaminare cu un prosop i o lavet umed.

curarea cu erveele, prosoape absorbante de brtie i ap asociat cu dezinfectant/spun,


prin frecarea energic a suprafeelor.

dezinfectare de nivel mediu cu un agent dezinfectant tuberculicid sau soluie clorinat


1%. Alcoolul nu este indicat ca agent de dezinfectare, deoarece se evapor rapid i nu
10

permite un timp de contact suficient cu obiectul contaminat pentru a avea o aciune


eficient.
B.Instrumentarul semicritic

dup fiecare utilizare s fie curate i sterilizate prin cldur - metoda de elecie
sugerat fiind autoclavarea dup fiecare utilizare la un pacient, iar dac procesul termic
le va distruge se recurge cel puin la dezinfectare chimic de nalt nivel.

Din categoria articolelor stomatologice ncadrate ca instrumentar semicritic fac parte:


trusa de consultaie, instrumentele de mn utilizate n prepararea cavitilor, la
manipularea, inserarea condensarea, modelarea i finisarea materialelor de obturaie de
durat, clemele de dig, separatoarele metalice, automatonul, portmatricile metalice,
vrful lmpilor de fotopolimeri-zare, linguri de amprentare reutilizabile, linguri pentru
fluorizare, piesele de mn pentru profilaxie i piesele de turaie convenional i nalt,
etc.

C.Instrumentarul critic

Aceste instrumente sunt considerate cu risc maxim de transmitere a infeciilor (pe cale
sangvina n principal) i trebuie sterilizate dup fiecare utilizare, metodele de elecie
presupunnd sterilizarea prin cldur.

Din categoria articolelor stomatologice ncadrate ca instrumentar critic fac parte: cletii,
lamele de bisturiu, chiuretele, elevatoarele, instrumentarul de detartraj manual sau
ultrasonic (capetele active), ansele pentru electrocaute, frezele dentare,
chirurgicale,instrumentar endodontic de mana si rotativ,instrumentarul pt implantologie.

Procesarea corecta prin sterilizare a instrumentarului pt o refolosire in conditii de


siguranta presupune utilizarea de metode adaptate la tipul de instrumentar procesat.

27.Monitorizarea sterilizrii. Clasificarea indicatorilor


Etapa de monitorizare a procedurilor de sterilizare trebuie si includ n mod obinuit
aprecierea unor combinaii de parametrii ai procesului mecanici, chimici i biologici, care
evalueaz condiiile n care acesta s-a desfurat precum i eficacitatea real a metodei.
Capacitatea aparaturii de a atinge parametru fizici necesari obinerii sterilizrii trebuie
s fie monitorizat prin indicatori mecanici, chimici si biologici.
1.Indicatorii mecanici

sunt reprezentai de factorii timp, presiune i temperatur i trebuie urmrii zilnic n


cadrul procesului de sterilizare prin examinarea ceasurilor, manometrelor i
termometrelor sau a nregistrrilor tiprite - la aparatele modeme care au astfel de
faciliti.

Se apreciaz doar regimul de operare normal sau modificat i nu se pot face aprecieri
asupra obinerii sterilizrii.

2.Indicatorii chimici (indireci)

denumii i integratori monitorizez un anumit parametru fizic(n special temperatura


dezvoltat n cadrul ciclului de sterilizare), fr a dovedi obinerea sterilizrii ci doar
atingerea parametrilor fizici necesari pentru sterilizare.

Ambalajele de sterilizare tip pungi de hrtie i plastic sudate prezint indicatorii chimici
reprezentai pe faa extern din hrtie sub forma unor desene tip "integratori" cu tipar
repetat regulat; aceste desene au nainte de sterilizare o anumit nuan coloristic,
care vireaz ntr-o alt nuan consecutiv unei sterilizin eficiente.

Rezultatele testelor cu indicatori chimici (interni sau externi) sunt obinute simultan cu
terminarea ciclului de sterilizare.

3.Indicatorii biologici (direci)


11

reprezint metoda de monitorizare a procesului de sterilizare cea mai realist deoarece


evalueaz direct eficacitatea procesului de sterilizare i nu doar ndeplinirea condiiilor
fizice care ar permite realizarea sterilizrii.

Indicatorii direci sunt reprezentai de teste cu spori (geobacillus, bacillus sp.); deoarece
microorganismele de testare sunt mai rezistente i n numr mai mare pe unitatea de
suprafa dect contaminanii microbieni gsii pe echipamentul utilizat n tratamentul
stomatologic, dac se demonstreaz c indicatorul biologic a fost inactivat prin
procedeul de sterilizare, exist evidena distrugerii agenilor potenial patogeni de pe
instrumentarul procesat.

28.Indicatorii indireci

denumii i integratori monitorizez un anumit parametru fizic (n special temperatura


dezvoltat n cadrul ciclului de sterilizare), fr a dovedi obinerea sterilizrii ci doar
atingerea parametrilor fizici necesari pentru sterilizare.

Sunt benzi sau recipiente de substane chimice sensibile care i modific starea,
culoarea sau aspectul general n funcie de parametrul de care sunt activate dac sunt
atini parametrii necesari procesului de sterilizare.

Pentru o corect apreciere a procesului de sterilizare, indicatorii indirecti se utilizeaz i se


aplica in funcie de instruciunile productorului:
intern (cu rol de a verifica penetrarea agentului de sterilizare):

n ambalajul instrumentarului;

n interiorul cutiei de sterilizare

extern (utilizai n combinaie cu cel intern cnd acesta nu este direct vizibil)

pe cutia de sterilizare sau ambalaj (band adeziv termosenzitiv ce face corp comun
cu aceasta);

in afara cutiei n incinta de sterilizare

Ambalajele de sterilizare tip pungi de hrtie i plastic sudate prezint indicatorii chimici
reprezentai pe faa extern din hrtie sub forma unor desene tip "integratori" cu tipar repetat
regulat; aceste desene au nainte de sterilizare o anumit nuan coloristic, care vireaz ntr-o
alt nuan consecutiv unei sterilizin eficiente.
In funcie de capacitatea de rspuns a indicatorilor indireci, ei sunt
monoparametru - care sunt activri de modificrile unui singur parametru fizic - pe care il
monitorizeaz (temperatur, presiune) i se utilizeaz la autoclavarea cu abur sau cea chimica,
precum i la metodele pe baz de cldur uscat
multiparametru - msoar doi sau mai muli parametri fizici implicai i asiguri un nivel
ridicat de
control al atingerii condiiilor de sterilizare, doar pentru autoclavarea cu abur
Rezultatele testelor cu indicatori chimici (interni sau externi) sunt obinute simultan cu
terminarea ciclului de sterilizare i constituie doar un indicator precoce al unei probleme
poteniale, daca aceti indicatori indireci sugereaz o sterilizare necorespunztoare, articolele
supuse procesului nu trebuie utilizate ci trebuie reprocesate
29.Verificarea sterilizrii prin indicatori biologici

se utilizeaz doi indicatori biologici din acelai lot:

unul de testare - care va fi supus procesului de sterilizare;


12

unul martor - care nu va fi supus procesului de sterilizare,

se verific repectarea indicaiilor productorului referitoare la plasarea indicatorului biologic de


testare n/pe recipientul de sterilizare;

dup realizarea ciclului de sterilizare, cei doi indicatori, martor si de testate sunt introdui ntrun incubator i se urmrete nivelul de cretere bacterian;

indicatorul martor trebuie s prezinte cretere bacterian, n caz contrar lotul de indicatori este
necorespunztor i monitorizarea sterilizrii trebuie refcut cu un lot nou de indicatori
biologici

dac indicatorul de testare nu prezint cretere bacterinn sterilizarea a fost eficieni

dac indicatorul de testare prezinta cretere bacterian (testare pozitivi), sterilizarea nu a fost
facuta eficient i trebuie verificata respectarea indicatorilor mecanici (timp, temperaturi,
presiune) si chimic trebuie efectuat un al doilea test biologic (cu spori

dac a doua testare este pozitiva se oprete sterilizarea prin metoda respectiva pana la
remedierea defectiunii mecanice sau pana cand se descopera eroarea de operare care conduce
la teste biologice pozitive.
30.Cauzele eecurilor sterilizrii.
1.curatarea incorecta-detritus organic/anorganic,izoleaza organismele de contactul direct cu
agentul de sterilizare si interfera cu activitatea sa
2.ambalarea-impiedica penetrarea agentului sterilizant
3.ambalarea nu corespunde metodei-ambalajul se poate topi
4.ambalarea excesiva-intarzie penetrarea agentului de sterilizare
5.incercari incorecte de sterilizare-cresterea temperaturii=>intarzie penetrarea in mijlocul
trusei
6.supraincarcari
7.lipsa de spatiu intre asete si pachete impiedica/intarzie contactul agentului de sterilizare cu
continutul trusei
8.ciclul temperaturii incorect-.........
9....incorecte-........
31.Evaluarea eficacitatii sterilizarii
Pentru caldura uscata

Se citete temperatura termometrului;

Se citete virarea culorii indicatorului fizico-chimic de pe cutie

Se citete virarea culorii indicatorului "integrator" specific;

Evaluare cu test cu Bacilius subtilis o dat pe lun - se controleaz fazele procesului de


sterilizare realiznd graficul timp/temperatur al unui ciclu de sterilizare complet.
Evaluare la 6 luni- se efectueaza verificarea aparatului n prezenta tehnicianului de la o
societate autorizat.
Pentru autoclavarea chimic

se citete temperatura, presiunea i durata;

se verific indicatorii fizico-chimici;

pentru fiecare ciclu se folosesc teste biologice (Bacilius stearotermofilus) pe mediu AgarAgar(culoarea vireaza in galben daca e + pt spori si in mov daca e pt spori)

32.Stocarea instrumentarului sterilizat

13

Articolele sterilizate neambalate individual sunt susceptibile la contaminare (praf, aerosoli


generai n timpul tratamentului i minile personalului medical care le manipuleaz) i de
aceea au o durat de meninere a strii de sterilitate variabil(maxim 24 de ore) n funcie de
particularitile dispozitivului de ambalare

Articolele sterilizate ambalate individual i pachetelor de rezerve sterile de unic folosin

trebuie s fie stocate ntr-o zon nchis, pentru materiale sterile (sertare, dulap);

Instrumentarul i produsele medicale de rezerv nu trebuie stocate sub chiuvete sau n alte
locaii unde ar putea s se umezeasc.
trebuie s rmn ambalate pn Ia momentul utilizrii.

o
o
o

Instrumentele astfel ambalate sterilizate trebuie s fie stocate ntr-un mod care s prezerve
integritatea ambalajului, perioada de stocare fiind n general raportat :
la data la care s-a realizat sterilizarea;

la un eveniment care poate afecta integritatea ambalajului compromind starea de sterilitate


(ambalaj rupt, perforat, umezit).

Calitatea materialului de ambalare, condiiile de stocare temporar, transport i manipulare


reprezint factori care pot afecta ansele ca pachetul sterilizat (i implicit coninutul su) s ii
menin aceast stare.

Toate pachetele care conin instrumentar sterilizat trebuie inspectate nainte de utilizare pentru
a verifica absena umezelii i integritatea fizic.

Dac acestea sunt ude, rupte, perforate sau au atins accidental suprafee de mediu potential
contaminate (podele, chiuvete) nu trebuie folosite ca atare, ci se impune ca instrumentarul s
fie recuratat,reambalat i sterilizat din nou.

Chiar pentru metodele de monitorizare a perioadei de stocare raportate la evenimente este


necesari notarea datei la care s-a realizat sterilizarea, iar dac n cabinet sunt utilizate mai
multe aparate de sterilizare, pe fiecare pachet trebuie indicat sterilizatorul folosit, facilitnd
retragerea articolelor procesate in cazul unei erori de sterilizare.

Deoarece zona de stocare a articolelor medicale sterilizate se gsete la distan la locul de


sterilizare, transportul acestora presupune utilizarea unei mese de transfer evitnd o
manipulare necorespunztoare i reducnd riscul de deterioarare a ambalajelor prin cderi
accidentale Mesele de transfer mobile trebuie s prezinte suprafee dezinfectabile, suficient de
mari pentru a putea transporta o cantitate suficient de material sterilizat i pot fi supraetajate,
fiecare nivel avnd o destinaie precis indicat (sterile/nesterile).

33.Biofilmele microbiene. Definiie. Factori favorizani


Biofilm= rezultatul natural al activitii complexe simbiotice a comunitilor de bacterii
i fungi care colonizeaz i se multiplic pe toat suprafaa intern a tubulaturii de ap,
formnd un biofilm care odat format servete ca rezervor (exemplu placa dentara)
Formarea biofilmelor este amplificat de o serie de factori:

aflux permanent de microorganisme n tubulatur prin apa din sursa general

aflux permanent de substane, nutritive care permit acumularea microbiana n biofilm;

stagnarea apei n tubulatur cnd unitul nu este utilizat faciliteaz acumularea


microbiana;

rata de curgere a apei este practic nul la zona de contact cu peretele unde se
formeaz biofilm;

circulaia apei n tubulatur nu se face cu presiune mrit (care ar dizloca biofilmele);

diametrul mic ai tubulaturii-proporie suprafa/volum mare care mrete suprafaa pe


care se poate forma biofilmul.

34.Metode de reducere a ncrcrii microbiene a apei

14

Metode temporare

Sursele de ap -lsate s curg cteva minute la nceputul fiecrei zile, 1-5-7minute, n


funcie de tipul, caracteristicile si dimensiunile sistemului de tubulatur pentru ap- ce
alimenteaz cabinetul respectiv.

Orice aparat sau echipament stomatologic (conectat la ap sau aer) ce vine n contact
direct cu pacientul (piese de mn, detaftroare uftrasonice, seringi de ap/aer) trebuie
lsat s funcioneze n gol minim 20-30 secunde dup fiecare pacient i apoi
dezinfectare chimic/sterilizare corespunztoare.

Refracia fluidelor orale din tubulatura de cuplare a echipamentului conectat la sistem


de ap sau aer este prevenit cu valve antireflux ce necesit o ntreinere periodic
(curare prin fluaj forat).

Metode permanente (pentru a obine ap cu ncrcare bacteriana sub 500 UFC/ml):

Instalarea de sisteme de furnizare a apei (sterile) independente de sursa general de


ap.
Utilizarea de microfiltre (diametrul porilor de filtrare de 0,022 uJ)-incorporate aparaturii i
schimbate zilnic.
35.Tratamentul chimic al tubulaturii de ap

periodic sau tratament de oc cu substane chimice la nivel bactericid;

continuu (circa 20 de minute) prin aplicarea de substane chimice la niveluri care-si


controleze sau s elimine biofilmele dar care sunt sub pragul de toxicitate pt oameni
Alte variante - utilizarea de ageni de curare care s ndeprteze fizic biofilmele (n loc s
acioneze ca bactericide) i utilizarea pentru tubulaturi a unor matenate care sa limiteze
adeziunea microbiana.
36.Irigarea chirurgical

metode invazve de tratament,pentru irigare trebuie utilizata apa sterila sau ser fiziologic

intervenie din chirurgie- i implantologie este necesara utilizarea de tubulatura intern


sterilizabil sau de tubulatur de unic folosin care s efectueze un bypass al unitului
clasic

cea mai frecvent modalitate practic dezinfectare chimica.

toate liniile de apa care se alimineteaza din sistemul general trebuie lasate sa curga 1-5
min,dupa care trebuie dezinfectata tubulatura interna cu subst chimice,compatibile(sa
nu produca produsi secundari potential nocivi)

substrantele utilizate in dezinfectarea chimica lucreaza pe formele planctonice si pot


avea cel mult un efect biostatic asupra biofilmelor.

37.Dispozitive ataate unitului dentar

piesele de mn la turaie nalt sau convenional, piese pentru profilaxie, capete


active pentru detartraj sonic/ultrasonic sau pentru sistemele de abraziune cu aer, vrfuri
pentru seringi de ap/aer, pot reine material biologic de la un pacient, care poate fi
eliminat n cazul utilizrii consecutive la un alt pacient producnd o contaminare
ncruciat.

sistemele de cuplare a acestor piese trebuie s fie utilizate n gol pentru 20-30 secunde
pentru evacuarea mecanic a acestor detritusuri biologice, iar piesele propriu-zise
trebuie supuse sterilizrii.

Toate instrumentele care pot fi decuplate de la unitul dentar nu trebuie procesate prin
dezinfectare de suprafa sau imersie n substane.germicida, metoda de elecie fiind
sterilizarea prin cldur
15

Componentele aparatelor stomatologice care pot fi contaminate cu fluide orale i care


nu pot fi demontate i sterilizate n timpul procedurilor de tratament (mnere, furtun de
de aspirator, de la seringile de ap i aer, cuplele pieselor de mn) trebuie s fie
acoperite cu bariere fizice de protectie impermeanbile+ decontaminare de nivel cel
puin mediu.

38.Clasificarea suprafeelor de mediu


Tip de
suprafata

Definitie

Exemple

De contact
clinic

Suprafete care pot veni in contact


cu instrumentarul
contaminat,aparatura,mainile sau
manusile cadrelor medicale

-manere
lampi,intrerupatoare,echipament RX,
containere reutilizabile, telefon,
clanta,draperii
Necesita dezinfectare de nivel mediu
dezinfectant de spital
tuberculicid(clorurati,derivati de
amoniu,alcooli,fenoli,bromuri,iodoform
)

De transfer

Suprafete care nu sunt atinse dar


vin in contact cu instrumentarul
contaminat

-tavi de instrumente,mese de lucru


Necesita dezinfectare de nivel mediu
dezinfectant de spital
tuberculicid(clorurari,derivati de
amoniu,alcooli,fenoli,bromuri,iodoform
)

Menajere

Suprafete care necesita curatare


regulata, indepartarea prafului si a
detritusurilor

-pereti,podele,chiuvete
Necesita dezinfectie de nivel scazut
dezinfectant de spital
netuberculicid,produsi de igienizare

39.Tehnica de dezinfectare SWS (Spray-Wipe-Spray)


Tehnica de dezinfectare SWS (Spray-Wipe-Spray), cea mai larg utilizat i acceptat a
suprafeelor (menajere lavabile, de transfer i de contact clinic) i a aparaturii i
echipamentelor nesterilizabile, presupune urmtoarele etape:
1. pulverizarea/aplicarea substanei dezinfectante pe suprafaa care trebuie decontaminat;
2. tergerea energic a suprafaei cu un erveel sau prosop de hrtie pn la ndeprtarea
urmelor vizibile de materie organic;
3. ndeprtarea articolului de curare devenit deeu medical infectat;
4. repulverizarea sau reaplicarea substanei dezinfectante pe suprafaa curat;
5. lsarea dezinfectantului n contact cu suprafaa curat pentru intervalul de timp
specificat de productor;
6. tergerea energic a suprafaei pn la ndeprtarea n totalitate a dezinfectantului;
7. ndeprtarea articolului de curare - devenit deeu medical infectat
Petele vizibile de dimensiuni mici trebuie ndeprtate cu material absorbant de tip
erveele sau prosoape de hrtie care dup utilizare trebuie depuse n containere ermetice
etichetate ca reziduuri clinice contaminate. Suprafeele neporoase (podele, perei) curate i
decontaminate prin dezinfectare de nivel sczut sau intermediar - hipoclorit de sodiu1%.
40.Protocol de curare a contaminrilor masive

16

se recomand ca dup o curare iniial a malariilor organice utiliznd articole de


curare obinuite (mopuri, glei, soluii, perii), s se aplice tehnica de decontaminare
SWS de 2 ori la intervale de cel mult 1 or, perioad n care trebuie evitat accesul n
zona respectiv a pacienilor i al personalului medical neimplicat n decontaminare.

zon "uscat" (sal de tratament, de ateptare), n ideea limitrii producerii de


aerosoli n timpul manoperelor de curare i decontaminare se recomand iniial
utilizarea de preparate granulare, care produc niveluri ridicate de clor (10000ppm) i
care pot conteniona fluidele vrsate (un scule de produs poate acoperi o arie cu
diametrul de 10cm).Dup ndeprtarea materialului biologic absorbit se realizeaz SWS

zon "umed" (sli de baie, toalet) fluidele vrsate trebuie s fie atent ndeprtate,
de preferin n sistemul de scurgere i zona contaminat trebuie curat i
dezinfectat corespunztor.

41.Indicaiile tehnicilor de barier


Articolele medicale i nemedicale care:

vin n contact direct cu pri ale corpului sau cu fluide corporale provenite de la pacient
n timpul tratamentului stomatologic;

au contact indirect accidental cu produse biologice ale pacientului;

pot constitui elemente de transmisie ncruciat datorit contactului cu minile


operatorului;

nu pot fi sterilizate sau procesate prin imersie (sterilizare la rece/dezinfectare de nalt


nivel) trebuie s beneficieze de o limitare a contaminrii cu microorganisme patogene
prin utilizarea de bariere fizice de protecie.

PRACTIC pentru suprafee de contact clinic dificil de curat i toate suprafeele de


transfer

42.Clasificarea barierelor de protecie pentru aparatur medical


Barierele de protecie pentru echipamente i aparatur medical sunt reprezentate de

elemente neindividualizate semistandardizate


o

o
o

-prezentate sub form:

= de role (se decupeaz la forma i dimensiunea necesar;

=forme dreptunghiulare predecupate;

-realizate din folii de plastic, aluminiu, hrtie impermeabilizat, hrtie dublat cu


plastic (polietilen) autoaderent;
-cu ele se izoleaz (prin acoperire) scaunul stomatologic, tetiera, braele, elementele
de comand manuale (ntreruptoarele) unitului dentar, mnerul lmpii, suprafeele
aparatului stomatologic nvecinate scuiptorii.

Elemente individualizate standardizate pentru scaunul stomatologic i aparat

sunt elemente de acoperire pentru izolare realizate din TNT;

au dimensiuni universale pentru fiecare component

sunt uor de aplicat i fixat cu sisteme elastice;

izolatoare cilindrice din plastic care se sigileaz ermetic la capete cu band adeziv
pentru aspiratoarele chirurgicale i cordoanele de cuplare ale pieselor de
mn de turaie joas i nalt;

izolatoare din polietilen cu forme adaptate geometric(dreptunghiulare,cilindroconice) care se sigileaz ermetic la capete cu band adeziv pentru aparatur

elemente de izolare din latex (cilindrice conice) asemntoare unui deget de


mnu care se ruleaz pe prile care asigur priza minii operatorului i care vin in
17

contact intim sau de vecintate imediat cu esuturile sau produsele biologice ale
pacientului.
Barierele fizice nu modific clasificarea instrumentului (critic, semicritic) sau nivelul
necesar de dezinfectare/sterilizare i este necesar schimbarea tuturor elementelor de izolarecnd se ncepe tratamentul unui alt pacient.Dup ndeprtarea mnuilor de consultaie i
igienizarea minilor, personalul medical trebuie s aplice dezinfecteze corespunztor
suprafeele respective i s aplice noi bariere de protecie nainte de urmtorul pacient.
43.Deeurile menajere generale

reziduurile care nu au fost n contact direct cu pacientul sau cu produse biologice de la


pacient i nu prezint risc major (chimic, biologic) pentru mediu sau persoanele care le
manipuleaza

colectarea i transportul - saci de gunoi rezisteni verde, gri nchis sau negru pot fi
nchii ermetic prin legare sau aplicarea de folie autoadeziv, evitndu-se mprtierea
n timpul manipulrii.

procesarea reciclarea materialelor, prin incinerare, groapa de gunoi;

Deeurile menajere care prin natura lor pot aduce atingeri imaginii pacienilor sau
cadrelor medicale dintr-un cabinet sunt considerate deeuri confideniale i trebuie s fie
tocate i incinerate.
44.Clasificarea deeurilor medicale

trebuie separate de alte reziduuri (menajere) pornind chiar de la punctul de producere

sunt diferite din punct de vedere a! gradului de infectare sau de toxicitate:

deeuri clinice -reziduuri contaminante, (infectate) cu risc crescut;


deeuri citotoxice;
deeuri radioactive;

Fiecare tip de deeu beneficiaz de o colectare, ambalare, manipulare i procesare diferit n


funcie de particularitile sale

Codificare: coloristic i prin simboluri internaionale pentru codificarea deeurilor (elemente


standardizate de recunoatere), care trebuie s fie dispuse pe ambalaje la loc vizibil

Urmtoarele deeuri vor fi. Considerate deseuri clinice :

reziduuri infectante (contaminante cu risc crescut):


materiale contaminate de pacieni care au o boal transmisibil cunoscut
culturile i stocurile de agenti infectanti, inclusiv specimenele biopsice containerele si
recipientele utilizate n manipularea i transportul acestor specimene
sngele uman, derivai ai sngelui i alte componente sangvine
reziduuri patologice- esuturi, os. dinti si fluide corporale ce sunt ndeprtate in cadrul
interventiilor invazive
toate articolele ascutite nereutilizabile(includ si seringile hipodermice,ace traumatice, pipete
pahare sau recipiente de sticla sparte,lame de bisturi)care au fost utilizate in tratamentul
pacientilor sau care au venit in contact cu agentii infectiosi
alte reziduuri considerate de medic ca infectate
45.Caracteristici ale containerelor pentru reziduuri solide ascuite
Containerele (refolosibile) sau din carton (de unica folosinta), rezistente la perforari si
care pot fi ermetic inchise cu capac, sunt de culoare galbena si care prezinta indicativul de
biorisc corespunzator.
18

Trebuie asezate cat mai aproape de locul de utilizare a articolelor medicale care vor
deveni deseuri.
trebuie sa fie atent igienizate de fiecare data cand sunt golite,exceptie cazul in care
suprafata interna a fost protejata in totalitate prin saci de plastic sau alte dispozitive
izolante care au fost indepartate odata cu deseurile
46.Prevenirea accidentelor prin nepare

imediat dupa terminarea manoperei stomatologice la care au fost utilizate articole


medicale critice(lame,ace) sa fie acoperite cu elemente de protecte furnizate de
producator

lamele de bisturi se pozitioneaza direct in ambalaje de carton intarit fara o ambalare


suplimentara

acele de seringa se reacopera cu capacul de protectie sustinut de un dispozitiv de


contentie.

pentru acele atraumatice cu dublu cap ascutit se utilizeaza aceeasi metoda


bimanuala,acoperind initial cu capacul de protectie sustinut de dispozitivul de
contentie,portiunea de ac utilizata in adm.parenterala,in etapa a2a,cu acelasi
dispozitiv,acoperim portinea care a venit in contact cu anestezicul

daca nu exista un astfel de dispozitiv,capacul de protectie se lasa pe suprafata campului


de lucru si acul se acopera printro metoda unimanuala

47.Deeuri medicale neascuite

reziduurile solide neascutie contaminate cu sange,saliva sau alte fluide corporale de la


pacient (manusi, masti, halate de unica folosinta, lame linguale,elemente de bariera
fizica, comprese de tifon, rulouri de vata, campuri operatorii)trebuie colectate in saci de
plastic rezistenti,de culoare galbena,impermeabili,sigilati ermetic pentru a preveni
contactul uman, dispui in containere refolosibile din mase plastice ( trebuie s fie atent
igienizate de fiecare dat cnd sunt golite).

Aceti saci trebuie s prezinte indicativul de biorisc corespunztor i trebuie s fie


sigilai (prin legare cu fir ataat, folii autoadezive sau alte sisteme) imediat dup
umplere, nainte de deplasarea din zona de producere (sala de tratament).

Eventuala contaminare extern a acestui tip de sac perforarea sau ruperea sa impun
utilizarea unui al doilea sac de acelai tip n care se introduce sacul compromis.

Manipularea deeurilor clinice neascuite astfel colectate trebuie s se realizeze de ctre


personalul medical auxiliar sau de ntreinere echipat cu elemente de protecie
individual (mnui menajere i or de plastic peste inuta de protecie)

Transportarea sacilor cu deeuri ctre zona de stocare se va face dup ce acestea au


fost umplute (sau n caz de necesitate i mai des), doar n perioadele de timp dintre
dou edine de tratament nu n timpul tratamentelor efectiva.

Procesarea deeurilor clinice neascuite- incinerarea

48.Stocarea deeurilor
Toate deeurile patologice trebuie colectate n containere opace, pentru a se limita
contactul vizual direct cu acestea.

n funcie de caracteristicile deeurilor clinice (infeciozitate, citotoxicitate), pe lng


colectarea care se face n containere (recipiente) codate coloristic i prin simboluri
diferite, procesarea se va realiza printr-o metod concordant cu gradul de patogenitate
al deeurilor respective.

Deeuri lichide clinice necitotoxice pot fi golite cu grij n scurgeri speciale care fac
legtura cu sistemul de canalizare general sau toaleteDeoarece nu exist o eviden
clar a transmiterii agenilor sangvini prin contact direct cu elementele sanitare de
19

canalizare i pentru c aceti ageni patogeni, n special viruii nu sunt stabili timp
crescut n mediul extracorporal, se consider o metod sigur de eliminare a acestui tip
de deeuri medicale lichide.

Consecutiv colectrii, deeuriie pot fi stocate temporar maxim 24 - 43 ore apoi


transportate i procesate n funcie de gradul de risc pe care l prezint n maxim 72 de
ore.

49.Manipularea dinilor extrai


Dinii extrai - deeuri clinice anatomo-patologice, reziduuri medicale cu potenial de
contaminare mrit pentru manipulare, transport, stocare, procesare trebuie aplicate
precauiile universale.

Pentru procesul educaional dinii trebuie curai de urmele viabile de snge sau
material organic i meninui n stare hidratat ntr-un container ermetic nchis.

Pentru dezinfectarea extern se poate folosi un lichid germicid (glutaraldehid,


hipoclorit de sodiu 5,25%) care totui, nu este eficient pe structura pulpar; de
asemenea, fenolii i diluiile 10% de hipoclorit de sodiu nu sunt considerate amestecuri
eficiente pentru dezinfectare.

dinii trebuie s fie sterilizai prin cicluri de autoclavare de 40 minute (minimi 100C)implicaii nefavorabile asupra proceselor de adeziune i retenie micromecanic a
materialelor dentare.

sunt preferai dini fr obturaii de amalgam deoarece acetia pot fi sterilizai n


condiii de siguran prin autoclavare. Dinii ce conin obturaii de amalgam nu trebuie
s fie sterilizai prin cldur ci imersia n 10% formalin pentru 2 saptamani

50.Dispozitivele de unic folosin


Echipamentele, instrumentarul i articolele medicale sterile de unic folosin trebuie s
fie utilizate n toate tratamentele stomatologice n care situaia clinic dicteaz acest
lucru:utilizate- la un singur- pacient,dup terminarea manoperei la care au fost folosite sunt
considerate deeuri medicale, fr a se ncerca reprocesarea (prin curare, dezinfectare,
sterilizare) si reutilizarea la un alt pacient.
In mod uzual n categoria articolelor de unic folosin sunt ncadrate:
elementele utilizate pentru realizarea izolrii:
o

aspiratoare de saliv;canule de aspirator chirurgical; folie de diga,

absorbante locale, rulouri, comprese, mee.

instrumentar pentru administrri de subtane medicamentoase pe cale parenteral:


o

ace atraumatice de sering;seringi cu ac din material plastic; carpule cu anestezice;

seturi pentru administrri intravsnoase

instrumentar de profilaxie
o

Perii, cupe, anse,

varfuri de spray ap/aer;


elemente de conformare coronar:
o

cape, benzi de celutoid;pene interdentare.

cmpuri operatorii, material de sutur, ace de sutur, lame de bisturiu, etc.


Se consider c orice articol medical sau instrument care a penetrat tegumentul,
membranele mucoase sau alte esuturi trebuie ca dup utilizare s fie scos din uz i tratat ca
deeu medical n funcie de riscul de contaminare pe care l prezint i materialul din care este
confecionat.
In situaiile n care articolele de unic folosin sunt.scoase din ambalajul steril n care
sunt furnizate de productor fr a mai fi utilizate n cadrul edinei de tratament respective
este recomandabil a nu se ncerca utilizarea sa ulterioar (la un alt pacient), deoarece toate
20

metodele de stocare n afara mediului steri) oferit de ambalajul iniial prezint un risc-crescut
de contaminare.
51.Apele de gur n reducerea transmiterii infeciilor

Utilizarea apelor de gur antimicrobiene nainte de orice intervenie stomatologic are


rolul de a reduce numarul de microorganisme pe care pacientul le poate elimina sub
form de aerosoli sau picturi (stropire,improscare) care sunt forme de transmitere a
microorganismelor ce faciliteaz contaminarea

cltirea gurii cu astfel de ape poate reduce numrul de microorganisme introduse n


circuitul sangvin al pacientului n cursul interveniilor invazive.

Instrumentarul rotativ, aparatele de detartraj i seringile de ap/aer creeaz un spray


vizibil ce conine n principal particule mari de ap, saliv, snge, microorganisme i alte
detritusuri; acest jet disipat de substane se deplaseaz pe distane scurte i se depune
rapid pe podea, suprafee operatorii nvecinate, pe pacient sau pe personalul
medical.Poate conine i aerosoli care constau n particule cu diametrul sub 10um,
necesit pentru generare o cantitate semnificativ de energie, nu sunt vizibile cu ochiul
liber, pot rmne n stare aeropurtat timp ndelungat i pot fi inhalai. Aerosolii nu
trebuie confundai cu particulele mari de ap care alctuiesc trunchiul principal al
sprayului produs de instrumentarul medical.

Pentru reducerea formrii de picturi, aerosoli i reducerea riscului de stropire se


folosesc digile dentare, evacuarea aerului de vitez crescute i poziionarea pacientului

Cltirea cu ape de gur cu efect antimicrobian prelungit (gluconat de dorhexidin


0,12%, uleiuri eseniale, povidone-iod) poate reduce nivelul de microorganisme orale
generate n timpul procedurilor stomatologice cu instrumentar rotativ.

Cltirea este benefic nainte de proceduri ce utilizeaz cupe de profilaxie sau


detartroare ultrasonice deoarece diga nu poate fi utilizat pentru a limita producerea de
aerosoli j stropirea

Cltirea cu ape de gur cu. efect antimicrobian prelungit are un rol limitat n reducerea
numrului de microorganisme n bacteriemiile induse de cauze dentare i asigur un
suport limitat ca adjuvant la pacienii cu risc de endocardit bacterian.

52.Clasificarea manoperelor stomatologice n funcie de nivelul de risc


Nivel de risc

Procedura terapeutica

Risc ridicat

Orice manopera invaziva submucozala realizata cu instrumentar


ascutit,actionat manual sau care intereseaza structurile osoase anfractuase in
zonele cu acces sau vizibilitate directa reduse(interventii de mica/mare
chirugie BMF,orala,implanto.intreventii de urgenta pe pac. necooperanti)

Risc
variabil

Manopere uzuale(exclusiv examinare),extractii,inerventii periodontale

Risc redus

Consultatie,Palpare teg. Intact,Examinare intraorala(manusi!),realizarea de


anestezie locala(manusi!)

53.Controlul infeciilor lucrrilor protetice


Lucrrile protetice i articolele utilizate n realizarea trebuie considerate ca potenial
contaminate n urma contactului direct al acestora cu pacientul
Precauii standard, pentru a preveni expunerea personalului la agenii infectani:
1.Toate lucrrile protetice i ortodontice (indiferent de stadiul - faza de lucru)

trebuie ca initial, la primirea n laborator (dup contactul cu pacientur); s fie curate


de snge, saliv i alte detritusuri prin cltire cu jet difuz de ap i dezinfectate cu un

21

dezinfectant de nivel intermediar, iar nainte de ieirea din laborator (nainte de


contactul cu pacientul) s fie cltite atent.
2.Pn la realizarea propriu-zis a dezinfectrii personalul medical trebuie

s poarte echipament individual de protecie (mnui, masc, protecie ocular,.


mbrcminte de protecie), iar dezinfectanii trebuie s fie alei astfel nct tehnica de
dezinfectare (tip de substan, concentraie a soluiei, timp de contact), s nu interfere
chimic i deci s afecteze stabilitatea materialelor de amprent.

Agentul de dezinfectare ales nu trebuie s aib efect asupra stabilitii dimensionale a


materialelor de amprent(hidrocoloizi)i. trebuie s acioneze ntr-un timp rezonabil (1630 minute).

Hidrocoloizii ireversibili pot rezista la contaminarea cu virui sau saliv dac n apa
-utilizat pentru -mixarea materialului- a fost adugat un dezinfectant pe baz de iod
sau clorhexidin.
Pentru dezinfectarea propriu-zis:

amprentele t nregistrrile de ocluzie in cear pot fi introduse in soluii de hipoclorit 1


% sau pot fi pulverizate cu soluii de glutaraldehid 0,13% i lsate n contact pentru o
perioad de 10-30 de minute, urmnd ca nainte de utilizare s fie cltite abundent cu
jet difuz de ap;

modelele turnate din gips (de obicei dur tip Moldano), pot fi introduse n hipoclorit de
sodiu 5,25% pentru 1 or sau glutaraldehid 0,13% pentru 30 de minute.

Articole termorezistente care vin n contact cu mucoasele orale sau tegumentele


pacienilor (linguri metalice de amprent, arc facial de transfer, etc.) trebuie sterilizate
nainte de a fi refolosite la pacient.

Instrumentarul de laborator rotativ utilizat pe lucrrile protetice potenial contaminate


(freze, pietre, discuri, instrumentar de finisare) trebuie sterilitate sau dezinfectate de
nivel nalt. Instrumentarul care nu vine n mod normal n contact direct cu pacientul sau
cu lucrrile protetice potenial contaminate i care nu suport sterilizare prin cldur
(articulatoare, strunguri) trebuie s fie curate i s beneficieze de dezinfectare de
nivel sczut.

Vasele de presiune si bile de ap care sunt n mod special susceptibile la


contaminarea cu microorganisme, trebuie s fie curate i dezinfectate cel puin zilnic,
iar suprafeele de mediu trebuie s fie curate i dezinfectate la fel ca zona de
tratament din cabinetul de medicin dentar.

54.Controlul infeciilor n pregtirea expunerii radiologice


Expunerile radiologice n stomatologie trebuie efectuate folosind precauiunl universale:

elementele de protecie personal (mnui, masc, protecie ocular i inut clinic);

sterilizarea echipamentului folosit;

dezinfectarea suprafeelor i a aparaturii;

utilizarea de tehnici aseptice de lucru nainte, n timpul i dup expunerea senzorului.

Protocolul de
A.Pregtirea cabinetului radiologie

dup o splare corespunztoare a minilor,se pun mnui menajere;

se dezinfecteaz scaunul dentar, tubul i cilindrul radiologie, butonul de activare i


intreruptorul de putere al aparatului cu un dezinfectant de nivel redus i lavete absorbante
uscate dup tehnica SWS.

se aplic elemente de barier fizic de unic folosin:

pe poriunile de scaun care vor veni n contact direct cu tegumentele pacientului (tetier,
cotier);
pe ntreruptoarele de control;

22

pe tubul,conul sau cilindru radiologie;

pe senzorul radiologie digital direct tip CCD sau indirect tip plcu cu stocare de memorie (n
cazul utilizrii tehnicilor digitale este necesar utilizarea de barier de protecie i pentru
tastatura computerului)

se ndeprteaz mnuile l se realizeaz igiena corespunztoare a minilor;

se aduc i se aeaz pe un cmp steril (nu direct pe suprafaa mobilierului sau a aparaturii
radiologice) toate elementele sterile necesare pentru realizarea RX (bloc de ocluzie, sisteme
port-senzor, rulouri de vat, filme dentare i un recipient din plastic (pahar de unic folosin))

se aeaz pacientul n scaun echipat cu or de plumb i guler tiroidian de protecie;

se spal minile se aplic mnui de consultaie, ochelari, masc i celelate elemente de


protecie individual;

se realizeaz expunerea radiologica.


B.Dup expunerea radiologica

dac s-au folosit tehnici digitale se ndeprteaz folia de protecie de pe senzor;

dac s-au folosit filme fr nveli de protecie, se aplic filmul n paharul de plastic;

dac s-au folosit filme cu nveli de protecie (folie transparent autocolant din
material plastic)
se depune filmul pe un erveel/prosop de hrtie, se terge i se usuc fluidele
rmase pe nveliul de protecie;
se desface nveliul de protecie acionnd la nivelul tieturii n V aflat n centrul feei
neexpuse a filmului (orientat spre cavitatea bucal);
se las s cad. filmul n paharul de plastic, fr a-l atinge cu mnuile contaminate;
se ndeprteaz nveliut de protecie i se va procesa ca deeu infectat.

se ndeprteaz mnuile i echipamentul de protecie;

se realizeaz igiena corespunztoare a minilor;

se ndeprteaz orul de plumb i gulerul tiroidian de protecie;

se aplic mnui de consultaie i se transport recipientul de plastic cu filmul n


camera obscur.

C.In camera obscur


dac s-au folosit filme fr nveli de protecie:

se desface ambalajul extern al filmului avnd grij s nu atingem suprafaa filmului i l


lsm s cad pe un servetel curat de hartie;

se ndeprteaz mnuile i se face igiena minilor,

se proceseaz filmul dup tehnica proprie.

dac s-au folosit filme cu nveli de protecie:

se desface ambalajul extern al filmului folosind mnui de consultaie curate;

se proceseaz filmul dup tehnica proprie.

D. Pregtirea cabinetului radiologie pentru o nou expunere

se ndeprteaz elemente de barier fizic de unic folosin i dezinfecteaz


suprafeele aparaturii radiologice;

se dezasambleaz sistemele port-senzor n prile componente i se realizeaz


dezinfectarea, dup indicatiile productorului;

se ambaleaz i sterilizeaz sistemele port-senzor prin autoclavare.

55.Protocol general de control al infeciilor nainte de tratamentul pacientului

Lsai s funcioneze n gol sursele de ap ale aparatului dentar pentru cteva minute.
23

Folosii bariere fizice pentru a preveni.contaminarea i proceduri de dezinfectare (atent


cu materiale corespunztoare, dezinfectnd de sus n jos), pentru suprafeele de mediu
din cabinet ntre dou edine de tratament

Dezinfectai lucrrile protetice primite de la laborator.

Obinei un istoric medical amnunit al pacientului i ntocmii o foaie de observaie


complet.

Pregtii din timp sau solicitai personalului medical auxiliar aparatura sau echipamentele medicale pe care le vei utiliza n funcie de specificul cazului clinic.

Alegei instrumentar necesar pentru consultaie nainte de punerea mnuilor, apoi


atingei doar sursa de lumin, lame pentru limb sau oglinzi dentare sterile.

Nu atingei pacientul care trebuie s fie examinat; dac se atinge persoana, mnuile
trebuie s fie schimbate nainte de examinarea urmtorului pacient.

Dac este necesar modificarea poziiei- pacientului care este consultat pentru ca
medicul s aib o mai bun vizibilitate, solicitai deplasarea pacientului dnd indicaii
orale i evitai atingerea pacientului.

56.Protocol general de control al infeciilor n timpul tratamentului

Tratati toti pacienii ca potenial infectai (aplicai-precauiile universale i precauiile


adiionale n funcie de particularitile cazului clinic)

Utilizai echipament individual de protecie (purtai jachet curat cu mneci lungi i


guler nalt sau halate de unic folosina peste hainele de strad).

Purtai elemente de protecie ocular (ochelari, scut facial i masc facial) sau tehnici
de barier cnd se anticipeaz contactul cu fluidele corporale sau membranele mucoase
ale pacienilor.

Evitai n timpul consultaiei atingerea ochelarilor de protecie a mtilor sau a scuturilor


faciale.

Utilizai articole de unic folosin ori de cte ori este posibil.

Folosii mnui de unic folosin n camera obscur pentru a manipula filmele


radiologice potenial contaminate fr a atinge direct filmul.

nlocuii masca dac se umezete de la respiraie sau dac este vizibil patata sau
contaminata.

I.Reduceti contaminarea aeriana sau hidrica


Reducei la minim formarea de jeturi,picaturi, aerosoli i evitai stropirea,
mprocarea cu fluide biologice.
Realizai izolarea dinilor prin metoda cu dig. Utilizai aspiratoarele chirurgicale (cu
debit crescut).
II.Protejati mainile
igienizai minile nainte i dup ndeprtarea mnuilor,
schimbai mnuile la fiecare pacient:
nu utilizai mnui rupte, tiate sau perforate;
evitai rnirea minilor.
III.Evitai lezarea cu instrumentar ascuit:
manipulai, utilizai i decontaminai cu atente instrumentarul ascuit;
nu ndoii sau rupei manual acele de sering;
pentru reacoperirea acelor cu capacul protector din material plastic,utilizati tehnici care evita
accidentele
daca reaplicarea capacului nu este realizabil,.aplicai acele descoperite pe un cmp diferit
ce va fi manipulat corespunztor;
24

dup utilizare plasai toate articolele tioase ntr-un recipient rezistent la perforri.
57.Protocol general de control al infeciilor dup tratamentul pacientului

Utilizai mnui menajere i echipament- de protecie individual pentru


decontaminarea instrumentarului, aparaturii i suprafeelor din cabinetul stomatologic.

Curai i dezinfectai instrumentarul stomatologic cu atenie.

Sterilizai instrumentele:
critice - care penetreaz esuturile moi sau osul;
cnd este posibil, toate cele care vin n contact cu fluidele corporale sau
membranele mucoase ale pacienilor sau care au fost contamnate de secreiile
pacienilor; n toate celelalte situaii utilizai o dezinfectare de nivel
corespunztor;
monitorizai sptmnal sterilizarea cu indicatori biologici,

Decontaminai piesele de mn i evacuai lichidele stagnante n tubulatura de ap:


lsai.s funcioneze .n gol (pentru eliminarea lichidului stagnant) piesele de
mn, uniturile, detartroarele ultrasonice, seringile de ap aer, pentru 2-3
minute la nceputul fiecrei zile de lucru i 20-30 secunde ntre edinele d
tratament ale pacientilor
curai i sterilizai aparatura de detartraj;
utilizai seringi de aer/ap de unic folosin; dac nu, efectuai o curare
atent i sterilizare sau cel puin dezinfectare de nivel corespunztor;
curai i sterilizai piesele de mn.

Manipulai cu grija instrumentarul ascuit de unic folosin: punei .instrumentarul


ascuit intact (ace, lame de bisturiu) n containere rezistente la perforare nainte de
procesare/aruncare.

Decontaminati suprafetele de mediu


ndeprtai elementele de barier fizic de pe suprafeele de contact;
dezinfectani aceste suprafee cu un agent chimic corespunztor situaiei;.
schimbai barierele fizice de protecie de pe unitul dentar, aparatura
radiologica.

Decontaminai articolele protetice: cltii i dezinfectai amprentele, nregistrrile de


ocluzie, toate celelalte articole ce vor fi trimise la laboratorul de tehnica
dentar.Comunicai laboratorului de tehnic dentar programul de control al infeciei
(metod, tehnic, materiale utilizate, precauii speciale necesare).

Procesai nmod corespunztor detritusurile contaminate:


vrsai deeurile medicale fluide-snge, fluidele absorbite i alte lichide ntr-o
scurgere conectat la sistemul central de evacuare;
plasai reziduurile solide contaminate cu snge saliv n saci impermeabili
sigilai.

COMPLEXUL PULPO-DENTINAR
58.Din ce este format complexul pulpo-dentinar i care sunt caracteristicile acestuia
Dentina
tesut mineralizat de origine mezenchimala care e supus unor permanente restructurari
atata timp cat dintele isi pastreaza vitaliatea
Pulpa dentara
25

tesut conjunctiv lax care deriva din palipa mezenchimala si care are o structura
asemanatoare cu aceea a celorlalte tesuturi conjunctive ale organismului.E delimitata la
exteriorul dintelui de dentina si comunica prin zona apicala cu economia generala a
organismului.
legatura dintre dentina si t.pulpar e realizata structural de prezenta prelungirilor
citoplasmatice ale celulelor odontoblastice in canaliculele dentinare
Particularitati:
1.pulpa dentara e adapostita intr-o cavitate cu pereti rigizi,inextensibili
2.circulatia e de tip terminal
3.SN e bine reprezentat
4.pulpa dentara e caracterizata printr-o labilitate structurala,in contextul legaturii sale
morfofunctionale cu dentina
59.Funciile esutului pulpar
1.formativa
formarea dentinei primare, secundare si de reactie de catre odontoblasti embrionari
2.de aparare
formarea dentinei de reparatie de catre odotoblastii de inlocuire
3.defensiva
la actiunea factorilor chimici,mecanici, electrici, bacterieni
4.mentinerea structurii si functionalitatii normale a dentinei si a tes.pulpar
5.de nutritie
e asigurata de limfa dentinara prezenta in canaliculele dentinare
6.neurosenzoriala
transmiterea inf. Dureroase la nivel central, in urma unor agresiuni patologie (carii,
abraziuni, eroziuni) sau iatrogene (indepratarea tesuturilor alterate,prepararea dintilor in
scop protetic)
7.supraveghere imunitara a tesutului pulpar
60.Care sunt celulele pulpei dentare

celule dentinogenetice
odontoblastii primari,celulele fiice nonodontoblastice din zonabogat celulara a regiunii
pulpare periferice cu proprietati dentinogenetice

celulele de baza ale tesutului pulpar


nutritive: fibroblastii zonei pulpare centrale
senzoriale: celule neuronale,celule asociate fibrelor nervoase mielinice si amielinice
asociate vascularizatiei: celule entoteliale,pericite
de aparare:

dendritice,macriface,limf T

mezenchimale nediferentiate
61.Structura zonei periferice, celulelor odontoblaste

formata din celule odontoblaste, inalt diferentiate ,responsabile de formarea dentinei


,incepand cu dentina embrionara si post-natala si continuand cu reparatia sa atata timp cat
organul pulpar e vital.

la periferia pulpei se afl iniial un sigur strat de odontoblati, cu aspect de palisad. Odat
cu intrarea inn funcie a dintelui, n poriunea coronar a pulpei dentare odontoblastii se
aglomereaza i vor avea un aspect pluristratificat, odat cu depunerea de dentina
26

funcional. Pluristratificarea determina o diminuare a volumului camerei pulpare i este un


fenomen care nsoete mbtrnirea esutului pulpar.

odontoblastii au un aranjament, o distribuie i o form care difer n funcie de regiunea,


pulpara n care se afl. In zona pulpei coronare odontoblastii sunt pluristratificati, au un
corp celular de form alungit, cilindric, piriforma,cu nucleul mare situat bazal in canalul
radicular.Pe masura ce se apropie de zona apical aspectul pluristratificat este mai srac,
celulele odontoblaste sunt mai puine, mai scurte, cubice sau plate, cu nucleu central.

n partea bazal a celulei odontoblaste se afl un nucleu ovalar si n interiorul citoplasmei


exist organite celulare bogat reprezentate, care demonstreaz activitatea sa secretorie
(complex Golgi supranuclear, mitocondrii, RER bine dezvoltat, numeroi ribozomi)

Zona celular situat spre dentina se continu cu o prelungire citoplasmatic denumit


fibra Tomes, care are o membran celular plasmatica. Aceast prelungire are dou zone:
o o zon bazal n predentin
o

o zon inclus n interiorul canaliculelor dentinare ale dentinei mineralizate.

62.Funciile odontoblastului
1) funcia secretorie
a.Secret substane pe care le elimin prin peretele membranei celulare
b.enzime necesare procesului de mineralizare (fosfataza alcalin i acid)
c.enzime necesare proceselor metabolice (ale glicolizei anaerobe, ale ciclului Krebs)
d.componente ale substanei fundamentale (arninoacizi, iono minerali, lipide, acid
hialuronic, acid condroitinsulfuric)
e.componente care particip la formarea colagenului dentinar i a predentinei
(precolagen)
2)funcia senzorial

celula odontoblastic nu este o celul nervoas. Corpul celular i prelungirile sunt n contact
cu terminaiile nervoase, receptori pentru transmiterea durerii.

Cnd celulele odontoblaste sunt lezate sau iritate ele pot produce stirnuli care sunt
percepui de terminaiile nervoase libere care au contact cu oricare parte a odontoblasului.
Stimulul va determina eliberarea de ctre odontoblast a unei substane
neurotransmitoare care modific permeabilitatea membranei terminaiei nervoase libere
i apare un potenial de aciune.

Un alt tip de stimul poate fi deformarea mecanic a odontoblastului (corp celular sau
prelungire) care acioneaz prin transformarea energiei mecanice n diferen de potenial.

Odontoblastul cu prelungirile sale i fibrele nervoase A funcioneaz mpreun ca uniti


senzoriale intradentare putnd fi considerate ca formnd o capsul senzorial periferic
pulpo-dentinar" deoarece nvelesc complet la periferie organul pulpar i se distribuie n
dentin prin canaliculele dentinare pn la jonciunea amelo-detinar.
3)funcia dentinogenetic

odontoblati primari care apar odat cu formarea mugurelui dentar

odontoblati secundari de nlocuire sau odontoblati din generaia a doua


o
o

au originea din celulele fiice provenite din ultima diviziune a preodontoblatilor


prezeni n zona subodontoblastic
din diferenierea celulelor ne-specifice de la nivelul pulpei dentare_(celule
mezenchimale nedifereniate, fibroblati, pericite).

63.Zona subodontoblastic acelular (stratul Weil)


Zona situata imediat sub cea a celulelor odontoblaste,e sarac acelulara,are cca 40 um
grosime si e prezenta mai ale la nivelul coarnelor pulpare.
Contine

prelungiri citoplasmatice ramificate emise de celulele situate in zona pulpara subadiacenta


27

o mare parte din plexul capilar subodontoblastic-capilarele patrund pana la stratul celulelor
odontoblaste

ramuri terminale ale fibrelor nervoase senzitive si autonome(plex Raschow)-ramurile


terminale ajung pana in canaliculele dentinare

plexul fibrilar format din fibre Korff care sunt fibre de reticulina mai groase

64.Zona bogat celular (stratul Hohl)

strat de grosime mica, bogat in celule-fibroblaste,celule mezenchimale nediferentiate,


histociti si celule dendritice care asigura supravegherea imunitara a tes.pulpar.

zona traversata de fibre nervoase amieleinice si vase sang capilare.Pe fata interna se
continua cu parenchimul pulpar central

celulele au forma rotunjita sau ovalara si prezinta prelungiri citoplasmatice care pot stabili
contacte memb. cu celulele odontoblastice(jonctiuni comunicante)

exista celule fiice nonodontoblastice produse in cursul celei de-a 2a mitoze a


preodontoblastilor. Nu dau nastere la odontoblasti deoarece se gasesc la distanta de mb
bazala. Cand odontoblastii primari sunt distrusi ca urmare a unei agresiuni vor da nastere la
odontoblasti de inlocuire,fiind responsabili de formarea dentinei de reparatie cu aparitia
fenomenului de cicatrizare a tes.pulpar.

65.Regiunea pulpar central coninut

fibroblaste

celule mezenchimae nediferentiate

celule imunocompetente

fibre pulpare

substanta fundamentala

vase de sange

fibre nervoase

66.Fibroblastele i celulele mezenchimale nedifereniate ale regiunii pulpare


centrale
Fibroblastii zonei pulpare centrale au aspect fusiform sau spinos

sunt nepolarizate i conin o cantitate mare de organite celulare implicate n sinteza


proteic

In pulpa tnr fibroblastele sunt celule foarte active, au o bogata activitate de sintez
fiind prezente n ntreg esutul pulpar, distribuite neuniform n substana fundamental.

Odat cu naintarea n vrst sunt nlocuite de fibrocite,celule fibroblaste aflate n


repaus, de aspect turtit, ovoid sau rotund, cu activitate metabolic redusa.

funcia fibroblastelor: de elaborare i remaniere a matricei extracelulare a pulpei


dentare prin sinteza de precursori ai mucopolizaharidelor i a colagenului.

Fibroblastul are capacitatea de a se modifica i de a forma esuturi dure. esutul mineral


produs seamn mai mult cu un calus osos cicatricial dect cu dentina.

Dup aplicarea unui coafaj direct fibroblastul poate forna un esut osteodentinar mai
puin structurat

Fibroblastele se pot diferenia n celule de inlocuire a odontoblatilor.

Celulele mezenchimale nediferentiate

Sunt precursori ai celulelor difereniate ale esutului conjunctiv pulpar. Sunt localizate
ntotdeauna n apropierea vaselor sanguine.
28

Sunt celule de form poliedric cu nucleu central voluminos, citoplasm abundent i


prelungiri citoplasmatice periferice. In funcie de stimulii care acioneaz asupra
esutului pulpar aceste celule se pot diferenia n odontoblaste sau fibroblaste.

Odat cu naintarea n vrst nr lor descrete i + ali factori caracteristici fenomenului


de senescen pulpar, se reduce potenialul de regenerare al esutului pulpar.

67.Care sunt celulele imunocompetente ale zonei pulpare centrale i rolurile


acestora

rolul de aprare autoimun a esutului pulpar.

Numrul lor crete n raport cu stimulii nocivi care acioneaz asupra esutului pulpar

1.celule dendritice

talie mare care prezint minim trei prelungiri citoplasmatice numite dendrit

Cu ajutorul dendritelor celulele se leag ntre ele ntr-o reea localizat att n pulpa
periferic ct i n zona central a pulpei.

Sunt concentrate n jurul vaselor sanguine, cu axul longitudinal paralel cu cel al celulelor
endoteliale i cu dendritele n contact cu membranele celulare endoteliale.

Au rolul de a captura antigenele proteice strine ntr-o manier non-specific.

nr lor creste in inflamatia pulpara +posibil rol in procesele de reparatie pulpara

2.celule macrofage

Sunt celule de talie mare, rotunde, ovalare sau stelate, localizate n zonele
perivasculare. Pot avea i aspect fusiform putnd fi confundate cu fibroblastele.

In pulpa normal, fr fenomene de inflamaie sunt implicate n eliminarea celulelor


moarte prin apoptoz.

In inflamaia pulpar. au rolul de eliminare a bacteriilor si interactioneaza cu alte celule


inflamatorii (lirnfocitele T).

Pot lua aspecte morfologice diferite precum histiocitel = celule care intervin n
aprarea pulpei dentare prin fagocitarea de hematii degenerate, fragmente celulare
dezintegrate i corpi strini

au i rol n elaborarea proteinelor necesare sintezei substanei fundamentale pulpare i


a fibrelor conjunctive.
3.limfocitele T

Din limfocite deriv plasmocitele, celule ovalare sau rotunde, cu nucleu excentric i cu
rol n sinteza anticorpilor n cursul proceselor inflamatorii pulpare.

68.Fibrele pulpare(fb.conjunctive):
1.fibre de colagen

Sunt cele mai numeroase, sunt elaborate de fibroblati.

n pulpa dentar se gsesc mai ales fibre de colagen tip I i III.

Colagenul din pulp reprezint cam 34% din totalul proteinelor pulpare.

Fibrele sunt prezente n spaiile intercelulare sub form de filamente izolate sau n
fascicule asociate axelor vasculare n pulpa matura.

Numrul fibrelor de colagen crete odat cu naintarea n vrst n paralel cu scderea


numrului de celule= fibroz pulpar.
2.fibre de reticulin

Sunt asociate pereilor vasculari n jurul crora formeaz o reea.

Fibrele Korff din stratul acelular Weill sunt formate din asocierea mai multor fibre de
reticulin, au un traiect ondulat, trec prin stratul de celule odontoblaste pentru a
29

ptrunde n canaliculele dentinare unde nsoesc prelungirea Tomes, fiind paralele cu


aceasta

Aici se transform n fibre de colagen.

3.fibre de oxitalani

Se gsesc dispersate n esutul pulpar, n cantiti mai mici dect fibrele de colagen i
reticulin.

Nu sufer modificri n raport cu vrsta.

69.Caracteristicile vaselor sanguine pulpare

diametru foarte mic

perei subiri cu structur delicat

arteriolele au trei straturi


o

adventice- tunica extern, format din colagen

medie- format din celule musculare dispuse circular

intima-tunica intern, format din celule endoteliale

vasele capilare au un endoteliu nconjurat de un singur strat de celule endoteliale turtite,


aezate pe o membran bazal format din fibre de reticulin i rare fibre de colagen

Venulele au

adventice - inconstant sau absent

medie-foarte subire

intima-celule endoteliale aplatizate

Cel mai important aspect structural al vascularizaiei este reprezentat de discontinuitatea


peretelui endotelial i fenestrarea capilarelor.

70.Inervaia pulpei dentare

Fibrele senzitive au originea in n.trigeme,al carui corp celular e in gg Gasser.

Fb. simpatice cu rol n vasomotricitate au originea n ganglionul simpatic cervical


superior,mai slab reprezentate.

In pulp se mai gsesc celule neuronale cu funcii necunoscute.

primele fb nervoase ajung in pulpa dentar in momentul debutului amelo si


dentinogenezei.

Reeaua nervoas rmne imatur pe perioada de formare a dintelui i se stabilizeaz n


momentul n care dintele erupt are contacte dento-dentare i se stabilesc relaiile
ocluzale.

Fibrele senzitive provin din ramurile maxilare i mandibulare ale nervului trigemen, care
dau ramuri alveolare ce se vor ramifica la nivel apical n dou categorii de fibre :
o -unele pt inervatia parodoniului
o

-unele pentru inervaia endodontic.

Unii axoni se pot ramifica n exteriorul pulpei i astfel un neuron trigeminal poate inerva
dou pulpe dentare diferite.

numrul de fibre nervoase la un incisiv este de 190C iar la un canin de 2600.

Fibrele nervoase se grupeaz n centrul pulpei radiculare unde formeaz fascicule n


vecintatea vaselor sanguine.

In camera pulpar fasciculele se ramific n nervi cuspidieni care se vor ramifica


progresiv la periferia camerei pulpare i se termin n stratul acelular Weill sub forma
plexului nervos subodontoblastic - plexul lui Raschkow.

30

Fibrele senzitive mielinice, care reprezint din fibrele nervoase pulpare, i pierd
teaca de.mielin spre periferia pulpei astfel nct plexul lui Raschkow este format din
fibre amielinice.

O parte din fibre se prelungesc spre polul apical al odontoblatilor sau pot ajunge n
predentin unde se termin sub forma unei singure fibre fine sau arborizate, formnd un
plex marginal predentinar.

71.Tipurile de fibre nervoase de la nivelul pulpei dentare i funciile acestora


1.Fibre nervoase tip C

sunt fibre amielinice care conduc impulsurile nervoase pentru durere

Au diametrul de 0,1-1 um i reprezint 70-90% din fibrele nervoase ale dinilor


temporari i definitivi.

Au un prag de excitabilitate ridicat i vitez de conducere lenta(0,5-2m/sec).

Sunt fibre chimio i termosensibile care transmit durerea protopatic.

In inflamaia pulpar elibereaz neuromediatori responsabili de inflamatia neurogen a


pulpei, substanta P cu efect vasodilatator, somatostatine (vasodilatatoare), CGRP
(Calcitonin Gene Related Peptide) cu efect vasodilatator.
2.Fibre nervoase de tip A-

au un diametru mai mare l-4um

un prag de excitabilitate mai sczut, si vitez de conducere mai rapid(4-3 8m/sec)

Sunt la originea durerii acute, epicritice, esenial dentinar, declanat de uscare,


aciunea instrutnentarului rotativ asupra dentinei i par a fi stimulate de deplasarea
fluidului dentinar.

Sunt implicate n transmiterea durerii.

3.Fibrele nervoase tip A-

au un diametru de 6-10um i o vitez de conducere foarte rapid(30-80m/sec).

Sunt implicate n transmiterea sensibilitii tactile i proprioceptive

Pot fi implicate i n perceptia sensibilitii nedureroase determinat de exemplu de


stimularea dentar de mic intensitate, de tip vibratorul.

72.Tipurile de dentin

Dentina periferic
-

la nivel coronar -matricea dentinar depus de odontoblatii nepolarizai, fr


canalicule dentinare i fr prelungiri ale acestora.Este un strat hipopomineralizat.
la nivel radicular - strat hialin de 7-15um, fr canalicule, care coexist cu stratul
granulat Tomes situat mai intern.

Dentina circumpulpar
o

dentina primar

format de odontoblatii polarizai prin transformarea predentinei n


dentina odat cu intrarea n funcie a dintelui pe arcad
dentina secundar

se produce pe toat durata vieii dintelui pe arcad

dentina teriar

se produce atunci cnd apar o agresiune asupra esutului pulpar i


cuprinde 2 tipuri de dentina :
dentina de reacie

dentina de reparaie

31

73.Dentina de reacie

E produsa de odontoblastii difereniai n cursul dezvoltrii germenului dentar.

Apare ca raspuns la stimuli de intensitate mica:atritia, atacul carios in leziunile initiale,


puin profunde, cu evoluie cronic la nivelul JAD
Dup localizarea depozitului de dentina teriar exist dou tipuri:

1.dentina de reacie sclerotic (DRS)

format prin depunere de dentina pe peretii interni ai canaliculelor dentinare. Celulele


odontoblaste elibereaz factori de cretere TGF in interiorul canaiculelor

Prezena lor determin acumularea i migrarea limfei dentinare n direcia pereilor


dentinari cu stimularea colagenului.

esutul pulpar rspunde prin depunere de depozite de dentina de reacie n interiorul


tubilor dentinari afectai determinnd reducerea sau chiar obliterarea lumenului
canalicular.

Aceast dentina este rezultatul creterii procesului normal de formare al dentinei


peritubulare. Porozitatca dentinei scade i creste duritatea ei.

Are un aspect translucid din cauza obliterarii canaliculelor usruri de calciu (determin
egalizarea indicelui de refracie a dentinei).

Acest proces este diferit de calcificarea intratubular datorit precipitrii cristalelor de


hidroxiapatit.
2.dentina de reacie peripulpar (DRP)

apare la interfaa dentina - pulp prin exacerbarea procesului de dentinogenez ca


urmare a mririi depozitelor de predentin.

Este produs de odontoblatj i, spre deosebire de dentina secundar regulat care


apare pe toat suprafaa camerei pulpare

are un aspect neregulat i apare n zone restrnse ale camerei pulpare, n care
acioneaz stimulii iritativi.

Este rezultatul accelerrii sintezei de colagen de tip I i a activitii enzimatice la nivelul


celulelor odontoblaste, care vor permite eliberarea de fosfai i producerea de energie
necesar unei mineralizri rapide adentinei nou depuse.

Cu ct cavitatea, este mai profund i distana de difuziune este mai mic cu att
depunerea de dentina de reacie este mai important i o distan de difuziune mai
mare limiteaz grosimea stratului de dentina de reacie.
74.Dentina de reparaie

Apare atunci cnd asupra pulpei acioneaz un stimul puternic (trederea de la o evoluie
cronic a unui proces carios la evoluie acut, accelerat, activ).
Se produce distrugerea dentinei de reacie sclerotic, care reprezenta o barier n calea
evoluiei procesului carios i apar semne de suferin a odontoblatilor primari- afectarea
organitelor celulare, lrgirea spaiilor interodontoblastice si necroza lor.
daca degradarea esutului pulpar nu este complet, acesta va reaciona prin depunerea de
dentin de reparaie care va avea un rol de barier dentinar.
Pentru ca s apar dentina de reparaie trebuie ca pulpa s nu prezinte reacii inflamatorii
severe i esutul pulpar s aib un aspect caracteristic unei pulpe tinere, reactive, cu un
numr sufucient de celule i vascularizaie adecvat.
Dac odontoblatii primari sunt distrugi se vor diferenia celule odontoblaste noi rezultate
din zona subodontoblastic Hohl i prin diviziune si migrare spre zona de necroz se
diferentiaz in odontoblati de inlocuire sau odontoblasti de generatia II.
Aceste celule pot proveni din:
o

celule odontoblaste fiice din ultima diviziune a preodontoblatilor, prezente


n stratul suodontoblastic Hohl. Aceste celule dac sunt expuse la aciunea unor
32

factori iritativi,au capacitatea de a migra spre dentin unde sufer o difereniere


odontoblastic fr replicarea a ADN-ului.
ca urmare a diferenierii unor celule pulpare nedifereniate celule
mezenchimale nedifereniate, fibroblati sau pericite. Aceste celule, nainte
de a se diferenia n odontoblasti vor prolifera i vor migra spre zona odontoblastic
afectat. La zona de necroz se vor diferenia funcional i vor favoriza creterea
sintezei i depozitrii matricei extracelulare bogate n colagen de tip I i II prin
mineralizarea creia se va forma fibrodentina (osteodentina), o structur mai puin
mineralizat fa de dentina normal i fr tubuli dentinari. Prezena fibrodentinei
este o condiie necesar pentru diferenierea odontoblastelor de nlocuire i
formarea dentinei de reparaie tubular, ea avnd rol n fixarea factorilor de cretere
necesari diferenierii odontoblatilor de nlocuire.

75.Modificri pulpare determinate de senescen


Senescena = mbtrnirea esuturilor.
Pulpa dentar prezint i ea fenomenul de senescena care determin anumite
modificri la nivelul structurilor acesteia :

Reducerea volumului pulpar din cauza reducerii volumului camerei pulpare si a canalelor
radiculare.In condiiile unei activitati normale a pulpei, depunerea de dentina e continua si
neuniforma,iar localizarea ei depinde de cauza care determin depunerea de dentin.

Dentina secundar funcional se depune n special la nivelul plafonului si planseului pulpar.

se poate depune dentina de reparaie n zonele cele mai apropiate de locul de aciune al
factorului cauzal.

dentina determin diminuarea volumului camerei pulpare care este format din perei rigizi i
inextensibili i astfel pulpa este supus unei compresiuni care determina atrofii la celelalte
elemente struct. ale pulpei

Dimiuarea numrului odontoblatilor care, odat cu naintarea n vrst, i micoreaz numrul


de organite celulare.

Stratul odontoblastic are grosime redus, cu aspect dezordonat iar capacitatea functionala
redus face ca produsele lor metabolice s fie imperfecte, dezorganizate.

Imbtrnirea odontoblatilor este accentuat i de dispariia reelei capilare periferice i de


deficitul de aport de metabolii.

Procesele odontoblaste se mineralizeaz i apare micorarea spaiului periodontoblastic.

Numrul fibroblatilor este diminuat ca urmare a apoptozei iar fibroblastii restani se


transform n fibrocite, celule n repaus caracterizate printr-un numr redus de organite
celulare.

Cantitatea de citoplasm se micsoreaza.

esutul pulpar va fi paucicelular

DUREREA DENTINARA
76.Caracteristici generale ale durerii dentinare

durerea dentinara apare ca urmare a expunerii directe in mediul bucal a unor suprafete de
dentina.
ea apare:
1.in procesul de evolutie al proceselor carioase
2.realizarea unor preparatii pentru restaurari directe sau indirecte in cazul pierderilor de
substanta dura
dentara
33

3.realizarea unor preparatii pentru protezari conjuncte (coroane, fatete)


4.ca urmare a proceselor de uzura dentara
5.traumatisme dentare in smalt si dentina necomplicate cu deschiderea CP
6.retractii gingivale
7.interventii terapeutice parodontale
apare ca urmare a actiunii directe a unor stimuli nocivi-mecanici,termici,chimici,osmotici
poate varia de la un usor discomfort pana la durere intensa, scurta si poate afecta unele
functii ale aparatului dentomax (masticatie, deglutitie, respiratie)
durere provocata, cu durata limitata, de intensitate redusa sau moderata, localizata si
reproductibila prin stimularea adecvata

77.Substratul morfologic al durerii dentinare

repr.de plaga dentinara expusa direct mediului bucal

factorii care pot determina aparitia


1.CD si tratamentul sau
2.slefuirea unor dinti in scop protetic
3.boala parodontala si tratamentul ei
4.traumatismele dentare in smalt si dentina necomplicata cu dechiderea CP
5.leziuni de uzura dentara
6.metode de albire ale dintilor

78.Structura canaliculelor dentinare


Canaliculele dentinare sunt prezentate de la nivelul predentinei (dentina circumpulpara)
pana la JAD la nivel radicular

au traiect curb,in forma de S,cu exceptia 1/3 apicala si a dentinei din dreptul coarnelor
pulpare

nr. si grosimea canaliculelor dentinare variaza in fct de aproprierea de camera pulpara

densitatea canaliculelor creste pe masura ce ne apropriem de zona circumpulpara si aici au


un diametru mai mare decat zona medie sau periferica a dentinei

volumul global al canaliculelor creste de la periferie spre zona circumpulpara ,acesta


putand sa atinga 80% din volumul dentinar
Canaliculele sunt foarte fine si relativ rigide si devin mai subtiri cand se aproprie de
periferia dentinei. Dentina pericanaliculara e mai mineralizata decat cea intercanalara si nu
dep 0,5-1,5 um.
Dentina pericanaliculata e formata ca structura primara doar la nivelul dentinei
primare.Nu se gaseste in regiunea pulpara a dd noi erupti. Aici apare o dezvoltare graduala
printr-o depunere de matrice organica (secretata la nivelul prelungirii odontoblastului) care se
va mineraliza. Aceasta crestere va determina obstruarea tubulilor dentinari. Cele 2 fenomene
vor conduce la obtinerea in final a unei scleroze dentinare.
In interiorul canaliculelor se gasesc
1.fibre tomes - prelungiri odontoblastice care nu depasesc 1/3 sau interna a dentinei
2.fire de colagen - sub forma unei singure fibre sau manunchi.Sunt || cu procesul
odontoblastic si au originea in tesutul pulpar
3.fluidul dentinar sau limfa - lichidul care umple canaliculele dentinare si are compozitie
asemanatoare cu fluidul din tesuturi si o presiune hidrostatica de 30mmHg.E responsabil de
aparita durerii
4.terminatii nervoase senzoriale de tip A amielinice care pot extnde pe 10-15% din
lungimea canaliculelor dentinare

34

79.Implicaiile clinice ale variaiilor structurale ale dentinei pericanaliculare


1. Prepararea unei cavitati profunde pe un dinte la un pacient tanar va compromite mai mult
material citoplasmatic decat dentina mineralizata. In cazul preparatiilor realizate la turatie
inalta apare fenomenul de absorbtie al nucleilor odontoblastilor in lumenul canaliculelor-prin
efectul de pompa exercitat de freza in rotatie
2. Obliterearea lumenului canaliculelor dentinare va determina o scadere a conductantei
fluidului tisular la nivel dentinar,avand drept consecinta directa o predispozitie mai redusa
spre fenomenele de hipersensibilitate
3. Obliterarea lumenului canaliculelor determina modificarea adeziunii prin:

reactia diferita la demineralizarea acida-timp mai amre pt a obtine aceeasi forta de


adeziune

grade de umectare diferite fata de dentina normala-determina o penetrate mai grea a


rasinii(strat hibrid deficitar)
4. Obliterarea lumenului canaliculelor dentinare afecteaza gradul de permeabilitate
dentinara,ceea ce va influenta extinderea raspunsului pulpar(efect benefic).Prin acelasi
fenomen e blocata si reactia de aparare a complexului pupo-dentinar.
80.Teoria neurofiziologic
Sustine stimularea prin excitate directa a fibrelor nervoase amielinice din canaliculele
dentinare.
Limite:
-imposibilitatea expicarii durerii la nivelul dentinei periferice(fibre nervoase nu se extind pe mai
mult de 100u in tubulii dentinari). Doar stimularea indirecta ar putea explica aparitia durerii in
acest loc (cand e stimulata pulpa dentara sau dentina circumpulpara)
81.Teoria odontoblastului receptor
Odontoblastul, prin fibra Tomes, ar primir si transmite impulsul senzitiv pana la fibrele
nervoase din pulpa dentara, comportandu-se ca un receptor neurosenzorial. Acest lucru ar fi
posibil datorita relatiei dintre termiantia nervoasa si prelungirea obontoblastica la limita pulodentinara a canalicului dentinar,acesta putand determina excitatia fibrei nervoase periferice pe
care o va transmite fibrelor nervoase pulpare.
Nu a fost acceptata pt ca:
1.odontoblastul, embriologic nu e o celula de origine nervoasa
2.fibra tomes nu se intinde pe intreaga lungime a canalicului dentinar si deci teoria nu poate
explica durerea in zona periferica a dentinei expuse
3.in situatii in care fibra odontoblastica a disparut,durerea dentinara se mentine atata timp cat
canaliculele dentinare se mentin deschise
82.Teoria hidrodinamic
Sustine ca principala cauza a durerii dentinare o constituie deplasarea rapida a lichidului
interstitial intracanalar spre exteriorul sau interiorul tubulilor dentinari ca urmare a variatiilor
de P determiante de diversi stimuli (tacticli, termici, osmotici) si determina miscarea lch
intersitial intracanalar cu o viteza de 2-4mm/sec, miscare susceptibila de a genera durerea.
Stimuleaza fibrele nervoase (in special cele de tip A) care vor fi deplasate, intinse sau
comprimate de fluxul intracanalicular.
-Teoria se bazeaza pe principiile capilaritatii => Canaliculii sunt tuburi rigide cu
diametru foarte mic, datorita caruia, forta de adeziune a moleculeor lch. la peretii tubului
dentinar e f. Mare, rezultand deplasarea cu 2-4mm/sec a fluidului dentinar. Fiecare tub golit va
fi reumplut in 1 sec. Aceasta miscare determina raspuns rapid la stimuli,rezultand o durere
scurta,ascutia
35

Argumente
1. In momentul expunerii dentinei,tubulii dentinari sunt deschisi,iar plaga dentinara va fi
acoperita cu un film subtire de fluid dentinar,deorarece,in absenta stimulilor,fluidul prezinta
o curgere de la capatul pulpar al canalicului dentinar spre capatul deschis,pe suprafata
dentinei expuse
2. aplicarea unei hartii absorbante pe suprafata plagii dentinare va determina deplasarea
fluidului spre hartie si aceasta miscare stimuleaza fibrele determinand durerea.La fel e si la
uscarea suprafetei cu jet de aer
3. stimulii reci,osmotici,tactili determina un flux spre exterior al lichidului intracanalar iar
aplicarea de caldura va determina un flux spre interior al lichidului.
4. la stimulii osmotici solutii saline,dulcuri,fructe-care vin in contact cu dentina expusa,se va
produce o deplasare a fluidului dentinar spre solutia cu o concentratie osmotica mai
mare,deci din interior spre exterior,prin osmoza
5. stimulii tactili ce actioneaza pe suprafata dentinara determina o complesiune a dentinei
care ca produce initial o miscare a fluidului spre interiorul canaliculelor,urmata de un efect
de revenire a fluidului spre exterior,in afara canaliculelor.
Miscarea fluidului dentina determina stimularea receptorilor durerii si se transforma in
semnale electrice, transmitand stimulul la fibrele nervoase ale pulpei dentare si de aici la nivel
central.
83.Factorii de care depinde apariia durerii dentinare
1.Expunerea dentinei in mediul bucal
2.Reactia inflamatorie
3.Permeabilitatea canaliculelor dentinare depinde de mai multi factori

varsta pacientului-odata cu inaintarea in varsta apar modificari histologice precum


remineralizarea de suprafata,scleroza dentinara,depunerea de dentina II, III, fenomene
care determina inchiderea partiala sau totala a canaliculelor dentinare,ceea ce asigura
protectia impotriva actiunii factorilor iritanti, limitand transm. durerii

fenomenul de senescenta pulpara determina scaderea V CP,cu atat diametrul


canaliculelor e mai mare,fibrele nervoase terminale sunt mai aproape de mediul exterior
si transmiterea durerii e mai rapida.

profunzimea cavitatii-cu atat dentina expusa e mai apriape de CP, cu atat diametrul
canaliculelor e mai mare,fibrele nervoase terminale sunt mai aproape de mediul exterior
si transmiteea durerii e mai rapida

prezenta detritusului dentinar remanent care oblitereaza timp limitat canaliculele


dentianre prin dopuri intracanalare-impiedica deplasarea fluidului

prezenta proteinelor salivare sau plasmatice pot produce o inchidere temporara a


canaliculelor dentinare limitand transmiterea stimulilor nocivi si aparita durerii pe timp
limitat.

84.Hipersensibilitatea dentinar etiologie, manifestri clinice

Etiologie
modificari anatomice bruste cu pierdera integritatii dentare,care nu permit complexul pulodentinar adaptarea la noile condtitii create:
Traumatismele dentare cu pierderea smaltului si expunerea dentinei in mediul
extern(fracturi dentare in smalt si in dentina fara deschiderea CP)
Interventii chirurgicale parodontale care duc la expunerea dentinei cervicale in mediul bucal

manopere terapeutice

realizarea de preparatii pt restaurari directe si indirecte in trat. leziunilor carioase si


necarioase
prepararea bonturilor
aplicarea tehnicilor de albire a dintilor
36

Manifestari clinice

durere provocata de agentii fizici(cald,rece),chimici(dulce),electrici

durerea e limitata pe perioada actiunii excitantului si e localizata,pacientul putand indica


dintele cauzal

intensitatea durerii e redusa sau moderata

durerea e reproductibila prin stimularea adecvata

palparea cu sonda, masticatia, periajul nu sunt dureroase in general

durerea are tendinta de remisiune in timp,chiar fara tratament,prin reactia de aparare a


complexului pulpo-dentinar prin formarea dentinei de reactie si scaderea permeabilitatii
canaliculelor dentinare

85.Hipersensibilitatea postoperatorie manifestri clinice


Obiectiv
obturatie coronara din material compozit aparent corect realizata
Subiectiv
sensibilitatea sau chiar durerea la aplicarea de stimuli fizici(cald,rece,presiune masticatorie)
sau chimici (dulce)
apare aproape imediat postoperator si se mentine de la cateva saptamani pana la cateva luni
86.Mecanisme de apariie a hiperesensibilitii postoperatorii
1.Uscarea excesiva a plagii dentinare

prin utilizarea spray-ul de aer in vederea uscarii plagii se produce distensia adiabata la niv.
suprafetei dentinare cu evaporarea de limfa dentinara si consecutiv se produce deplasarea
fluidului intracanalicular

in a2a etapa, dupa aplicarea rasinii de bonding,aceasta va fi polimerizata si va suferi o


contractie ce va supraadauga deplasarii lichidiene existente din etapa precedenta
2.Prin infiltratie marginala

in cazul in care realizarea adeziunii obturatiei la peretii dentinari a fost deficitara prin:
o

uscarea incompleta sau excesiva

contaminarea plagii cu saliva

gravarea acida deficitara

in cazul compozitului microspatiul rezultat nu se va miscsora in timp ca la amalgam,din


contra

existenta acestui microspatiu nu e evidenta in prima perioada de existenta a obturatiei,iar


daca cavitatea a fost preparata retentiv si materialul se mentine prin retentia mecanica, nu
exista semne clinice obiective initiale asupra acestei deficiente
3.Prin microfisuri aparute in smaltul adiacent obturatiei(cauze aparitiei microfisurilor)

erori in etapa de preparare a cavitatii(timp chirurgical)

captusirea deficitara a marginilor de smalt nesustinute

ghidarea gresita a contractiei de polimerizare a materialului,ce va duce la suprasarcina


peretelui expus.

87.Hiperestezia dentinar etiologie, manifestri clinice


Etiologia

vicii de dezvoltare 10%-JSC nu se realizeaza

expunerea dentinei 90%


o

retractii gingivale aparute in cadrul bolii parodontale


37

chiuretaje,detartraje

interventii chirurgicale parodontale

pierderi de smalt (uzura dentara datorata unor traumatisme ocluzale cronice,


abraziune, atritie, abfractie , prin eroziuni produse de factori exogeni sau endogeni,
utilizarea unei tehnici incorecte de periaj care determina o abraziune cervicala
marcata)

Semne clinice

durere provocata de agentii mecanici (palpare cu sonda, actiunea instrumentarului manula


sau rotativ, periajului dentar), fizici (rece,cald), chimici (dulce, acru), osmotici

durerea e acuta, de scurta durata,fulguranta, limitata la perioada actiunii excitantului

durerea are tendinte de agravare putand determina aparitia inflamatiei pulpare acute

durerea poate avea caracter afectiv deosebit determinand pacientului o stare de


nervozitate accentuata
Stimulii chimici:

Alimente dulci,acide,regurgitatii acide,derivati acidogeni din placa bacteriana

Stimulii termici:

Alimente calde,reci,jet de aer

Stimulii mecanici:

Periaj dentar individual, mijloace supl de igiena, periaj profesional cu paste abrazive,
frictiunea crosetelor, metode de albire a dintilor, palpare cu sonda a suprafetelor
dentare, masticatia unor alimente dure
Stimuli osmotici:

Solutii saline,glucozate

88.Diagnosticul diferenial al hipersensibilitii i hiperesteziei dentinare

cu procesele carioase-

durerea spontana si durerea provocata la rece si la cald ce nu dispare odata cu


indepartarea excitantului reprezinta stari preinflamatorii
fracturi dentare complicate cu deschiderea CP
se pune in evidenta orificiul de deschidere

fisuri dentare
durerea apare in special in timpul masticatie si nu exista pierdere de substanta dura
dentara cu expunerea dentinei
caria dentara profunda cu deschiderea CP aparuta ca urmare a indepartarii
dentinei alterate durerea are alte caracteristici si se observa orificiul de comunicare cu CP

Dg diferential intre hipersensibilitate si hiperestezie:


1. in hiperestezia dentinara, durerea apare la palpare cu sonda,la periaj, la actiunea cu
instrumentarul de mana sau rotativ, la masticatie iar in hipersensibilitatea dentinara nu
apare durerea in aceste situatii
2. hiperestezia netratata are tendinte de agravare,cu aparitatia inflamatiei pulpare iar
hipersensibilitate dentinara are tendinta spontana de remisiune in tump a durerii chiar si
fara tratament
3. in hiperestezie durerea are o intensitate mai amre si o caracteristica afectiva, ce determina
pacientului o stare de nervozitate iar in hipersensibilitate,durere e redura sau
medie,suportabila si fara implicatii asupra psihicului

38

89.Etapele realizrii unui tratament corect al durerii dentinare


1.relizarea unui dg.pozitiv si diferential corect al afectiunii dureroase
2.tratament preventiv impotriva factorilor de risc-periaj,igiena orala,alimentatie
3.depistarea factorilor etiologici ai afectiunii si indepartarea lor
4.tratamentul simpt-efectuat de pacient la domicilu sau de medic in cabinet
5.retrtarea afectiunii cand e necesar
90.Tratamentul preventiv al durerii dentinare
Asigurat de medic:

utilizarea cu blandete a instrumentelor pt detartraj

utilizarea agentilor de desensibilizare dupa interventiile terapeutice

realizarea corecta a restaurarilor

utilizarea agentilor de desensibilizare dupa aplicarea metodelor de albire

monitorizarea pacientilor

Asigurat de pacient:

aplicarea unei tehnici corecte de periaj dentar individual

respectarea instructiunilor de utilizare a pastelor de dinti desensibilizante

utilizarea unor periute de dinti cu duritate medie

realizarea periajului dentar dupa consumul de alimente si bauturi acide

evitarea utilizarii excesive a metodelor de curatare interdentara (scobitori,ata dentara)

91.Tratamentul etiopatogenic al durerii dentinare

corectarea igienei defectuase-

se pune in evidenta prin utilizarea revelatorilor de placa si se dau indicatii pacientului cu


privire la tehnica de periaj corecta si utilizarea periei si pastei de dinti corespunzatoare
controlul placii bacteriene realizarea unui periaj profesional si detratraj, eventula sub anestezie,daca e necesar

corectarea igienei orale in exces


care poate deterina aparita unor leziuni de uzura

controlul atacului acid

prin suprvegherea consumului de : alimente acide,bauturi acide,substante


medicamentoase
controlul secretiei salivare

in cazul in care pacientul are hipo sau asialie indusa de afectiuni ale glandelor salivare
sau determinata de subst medicamentoase utilizate pt trat altor afectiuni generale
contolul bulimiei, refluxului gastrointestinal, alcoolismului

92.Tratamentul simptomatic al durerii dentinare+


93.Calitile agenilor desensibilizani utilizai n tratamentul durerii dentinare i
obiectivele urmrite
Tratam simpt se realizeaza de pacient la domiciliu sau de medic in cabinet
Calitatile agentilor de desensibilzare
1.sa fie substante biocompatibile cu pulpa dentara si tesuturile moi
39

2.sa fie usor de aplicat si sa nu produca durere


3.saaiba eficacitate pe o peioada lunga de timp si dupa un nr cat mai redus de sedinte
4.sa nu modifice culoarea dintelui
5.sa permita reluarea tratamentului la nevoie
6.sa nu produca efecte secundare prin cumul cantitativ
Obiectivele desensibilizarii
1.blocarea sau reducerea diametrului canaliculelor dentinare pt a micsora
permeabilitatea si a reduce deplasarea fluidului din interiorul lor
2.reducerea excitabilitatii fibrelor nervoase senzitive de la capatul pulpar al canaliculelor
dentinare
94.Ageni chimici utilizai n tratamentul durerii dentinare realizat la domiciliu

pt desensibilizarea fibrelor nervoase

pt obliterearea canaliculelor dentinare

nitrat si clorura de K
clorura de strontiu,
acetat de strontiu,
floruri,
citrat de Na
Nitrat/clorura de K
actioneaza prin eliberarea ionilor de K, care actioneaza asupra fibrei nervoase senzitive,
bifazic
initial o faza scurta (15-20s) caract clinic printr-o senz d arsura, intepatura
inbibitie prelungita deteremnata de nivelul crescut de K in jurul fibrei nervoase senzitive de la
capatul pulpar al canaliculelor. K determina depolarizarea mb fibrei, dupa care aceasta nu se
mai repolariz
nu se mai transmite excitatia total sau partial cat timp K e in jurul fibrelor.
paste de dinti

concentratia 5%,periaj de 2 x timp de 8 sapt pt reducerea sensibilitatii dureroase

au toxicitate scazuta

sensodineF-

gel, aplicate cu ajutorul unui conformator individual

Clorura/acetat de strontiu
actioneaza prin precipitarea P din matricea organica a dentinei si formarea unui depozit
organic insolubil care determina reducerea diametrului canaliculelor dentinare si
scaderea permeabilitatii acestora se reduce deplasarea fluidului dentinar in
interiorul canaliculelor si scade raspunsul fb nervoase la stimuli
paste de dinti

conc 10%

folosirea necesita precautii legate de cantitatea de strontiu ce poate fi ingerata

un copil de 5-7 ani poate ingera 6-8mg/zi, 11-13 ani 4mg/zi, adult pana la 35 ani
2,7mg/zi

nu se recomanda la copii sub 5 ani

sensodine classic,thermodent

Floruri

40

concentratia de F din paste, ape de gura, geluri e ridicata pentru a reduce activitatea
carioasa, totusi reduce insuficient sensibilitatea dentinara.
desensibilizarea indusa de F apare datorita reactiei inte F si Ca, formand florura de Ca
insolubila care precipita in interiorul canaliculelor. Acumularea de precipitat ingusteaza
canaliculaele dentinare si micsoreaza deplasarea fluidului prin canaliculescaderea rasp
dureros la stimuli
paste de dinti -Colgate,Sensodyne,Blend-A-Med

geluri:

contin fluorura aminica1,25%-se aplica prin periere timp de 2 min,odata pe


saptelmex gel

Contin florura de staniu 0,4%-se combina cu hidroxiapatita rezultand fluorofosfat


stanos care oblitereaza canaliculele dentinaregel stop
colutorii pe baza de F
formeaza o pelicula protectoare si au rol de remineralizare(NaF0,2%,0,1%,0,05%)

florura aminica 0,025%(senzitive plus)-reduce tensiunea supreficiala a fluidului


salivar,potentand contactul F cu suprafetele dentare
pac nu clateste,nu mananca si nu fumeaza timp de 30 min dupa aplicare

Citrat de Na
citrat de Na dibazic in gel poliglicoidic e un compus acitv care determina precipitarea
ionului citric din citrat cu Ca dentinar. Aparita acestor precipitate determina obliterearea
partiala a canaliculelor
paste de dinti-Protect(rar)
95.Ageni chimici utilizai n tratamentul durerii dentinare realizat n cabinet
Oxolatii

oxalat de K,oxalat feeric,oxalat de Al

cei mai utilizati sunt cei de K(Protect,Sensodyne). Ionii oxalici reactioneaza cu Ca s


formeaza cristale insolubile de oxalat de Ca care se cupleaza cu dentina canalara,fara a
patrunde mult in interiorul canaliculelor. Cristalele formate sunt relativ mari,de ordinul 12um si inchid partial sau total orificiul canaliculelor dentinare reducand conductanta
hidraulica a acestora.

preparatele se aplica prin badijonare pe plaga dentinara sensibila timp de 1-2min. Pentru
eficacitate tehnica se repeta
Compusii cu Ca

aplicate pe suprafata dentinara determina precipitare cristalelor minerale de saruri de Ca


pe suprafata canaliculelor dentinare

solutii de hidroxid de Ca in apa sterila sau fosfat dibazic de Ca sub forma de liner.Unii autori
considera ca pt o imbunatatire a efectului e bine ca materialul sa fie acoperit cu ciment
parodontal sau de alt material pt alte localizari care permit aplicarea unui material
restaurator provizoriu
Floruri

cele mai folosite,pentru actiuna lor desensibilizanta,fiind prezent in componenta pastelor de


dinti,apelor de gura,a gelurilor cu aplicare locala.

Actiunea lui se bazeaza pe:


Posibilitatea florului de a difuza in interiorul placii bacteriene si de a inhiba dezvoltarea
unor microorganisme
Posibilitatea ionilor de fluor de a precipita pe suprafata dintelui si de a reduce energia
libera de la acest nivel, impiedicand colonizarea germenilor si deci formarea placii
bacteriene

41

Posibilitatea ionilor de fluor de a precipita sub forma de cristale de hidroxiapatita care


vor determina reducerea diametrului canaliculelor dentinare si diminuarea miscarii
fluidului dentinar in interior

Forme de prezentare:
o

Combinatii organice de F
fluorura de amina 1.23% (Fluocal) -au ca rezultat reducerea solubilitatii smaltului si
permite legarea fluorului la suprafata dentinara.Se aplica prin badijonare cu bulete de
vata in conditii de izolare,2 sedinte pe an.
duraphat-ul sub forma de varnish care contin fluor intr-o solutie alcoolica de rasina
naturala.Aplicarea se face prin tamponarea cu bulete de vata,in conditii de izolare.E un
produs controversat,poate produce iritatii ale mucoasei gingivale sau reactii alergice.
Combinatii anoraganice de F
Nafestezina - fluorura de Na cu caolin si glicerina in parti egale.Se aplica prin
badijonare timp de 5-10 min cu o buleta de vata ,pe dintele izolat si uscat.Rezultatele se
obtin dupa 5-6 sedinte de tratament la interval de 2-3 zile.
produsii de silicoflorura:

solutie saturata care se aplica prin badijonaregel Ca care form. O bariera

silicoflorura sodica in combinatie cu hidorxid de Ca,care se aplica in 2 etapese


aplica silicoflorura 1-2 min apoi hidorxidul 1 min,dintele sa fie izolat si uscat
Combinati de F cu acid fosforic

acidul fosforic prin demineralizarea suprafetei dentinare permite fluorurii de Na sa


patrunda in interiorul smaltului si sa se fixeze,prin formare de cristale de fluororapatia
foarte rezistente.

96.Utilizarea adezivilor n tratamentul durerii dentinare


aplicarea unor solutii de baza de polimeri de tip HEMA(compus hidrofilic organic) care
acopera suprafata zonei de tratat cu un strat fin care rezista mai bine la agresiunile din
mediul extern
actiunea adezivilor dentinari se bazeaza pe denaturarea proteinelor de la suprafata dentinei
expuse direct in mediul bucal.se produce o sigilare a canaliculelor dentinare cu reducerea
permeabilitatii si limitarea deplasarii fluidului dentinar,determinand ameliorarea durerii pe
o perioada mai indelungata de timp.
INDICATII

desensibilizarea preparatiilor realizate pt restaurari directe sau indirecte-in sedinta in care e


realizata preparatia si restaurarea directa.

desensibilizarea bonturilor pentru a preveni sensibilitatea ce poate sa apaa dupa cimentare

in preparatii,dupa demineralizare si inainte de adeziv-poate determina cresterea fortei de


adeziune si reduce posibilitatea infiltratiilor marginale
PRODUSE

gluma desenstizer-5%glutaraldehida,35% HEMA(mai slab in portiunea cervicala)

superseal-saruri de oxalat de K(mai ales in portiunea cervicala)

allbond DS-fotopolimerizabil

Healt Dent desensitizer-35%HEMA

97.Ionoforeza utilizat n tratamentul durerii dentinare

metoda fizica utilizata in tratamentul durerii dentinare.Ionii de fluorura de Na sunt dirijati in


canaliculele dentinare (cu aj. curentului electric cu A mic) si sunt depusi sub forma de
fluorura de Ca. Prin precipitarea fluorurii de Ca se produce micsorarea diametrului
canaliculelor dentinare si e diminuata deplasarea fluidului din interior
efectul e temporar si metoda se repeta.Doza de aplicare e 1mA/min sau 0,5mA/2min
42

PRINCIPII

aplicatorul trebuie mentinut in pozitie stabila,orice miscare a acestuia poate determina un


scurtcircuit

trebuie sa se realizeze izolarea ff stricta a zonei

aplicarea metodei pe dinte cu o sensibilitate severa anterioara poate determina reactii


nedorite-RX necesar

la pacientii care prezinta durere la rece e bine ca solutia de fluorura de Na sa fie incalzita

DEZAVANTAJE

necesita aparatura speciala si foloseste curent continuu redresat de 9V si intensitate 1mA

98.Terapia cu laser utilizat n tratamentul durerii dentinare


cea mai moderna metoda de tratamen t ce are ca rezultat reducerea nr de canalicule
dentinare deschise si micsorarea diametrului acestora.
laserul actioneaza prin micsorarea lumenului canalar cu inchiderea partiala sau totala a
acestuia.Dirijarea fascicolului laser trebuie sa tina cont de structura dentinara si de
orientarea canaliculelor in zona de lucru.
Actiunea radiatiei:

in prima etapa - evaporarea imediata a componentelor organice din dentina intertubulara


in a 2a etapa - prin cresterea energiei laser,dentina peritubulara (mai bogata in
componente anorganice)se topeste cu obstruarea partiala a canaliculelor dentinare.
Dezavantaje:
1.costisitoare
2.necesita aparatura sofisticata si personal calificat+protectie eficienta
3.nu e suficient studiata si experimentata
Avantaje
1.doar o sedinta de tratament
2.radiatia laser actioneaza eficient la suprafata dentinei
Tipuri
-laser cu dioda Ga-Al-As-eficienta 30-100%
-laser Nd
-laser Co-60-100%
99.Tratamentul nespecific al durerii dentinare prin restaurri adezive

indicat cand durerea dentinara e insotita de pierderea de subst dura,de natura carioasa sau
necarioasa

atunci cand durerea e insotita de pierderi de subst e indicata de la inceput un trat


restaurator

daca pierderea de tesut e minima se poate alege pentru restaurare o rasina cu vascozitate
scazuta,asociata cu adezivi de ultima generatie

in cazut existentei durerii dentinare determinate de prezenta unui proces carios,tratamentul


acestuia si restaurarea adeziva ulterioara permit tratamentul simultan al leziunii carioase si
al durerii dentinare

in formele incipiente de carie,fara leziune cavitara,sigilarea adeziva a suprafetei dureroase


e eficienta pe termen lung

atunci cand leziunea e la nivel cervical si se datoreaza mai ales uzurii dentare,tratm durerii
e dificil
Metoda de tratament permite sigilarea canaliculelor si a suprafetei dentinare producand
o ameliorare mai indelungata a durerii,desi uneori aceasta poate sa reapara.Se pot utiliza rasini

43

compozite sau cimenturi ionomee de sticla de vascozitati variabile,in functie de situatia


clinica.Pac e sfatuit sa utilizeze pentru periajul cotidian paste de dinti cu putere abraziva mica.

metoda eficienta pe termen lung,

dezavantaj:e invaziva,prin necesitatea prepararii tes. dur dentar pt obtinerea unui substrat
favorabil adeziunii.

LEZIUNILE DENTARE
100.Clasificarea leziunilor dentare necarioase
A.Defecte ereditare:

hiperplazia smaltului,

amelogenesis imperfecta,

dentinogenesis imperfecta,

dens evaginatus

B.Uzura dentara, eroziunea , abrfactia, atritia


C.Discromii exogene si endogene
D.Traumatisme dentare
101.Uzura dentara

reprezinta modificarea morfologiei coronare si /sau radiculare prin pierderea


lenta,progresiva de substanta dura dentara la nivelul suprafetei expuse in mediul bucal(cu
sau fara participare functionala).

Aceasta pierdere se datoreaza unor cauze in afara celor care produc caria dentara si in
afara agentilor etiologici ai traumatismelor dentare.

In mare masura este o consecinta a evolutiei functionale a dintilor dar exista si cauze
patologice.

Sunt trei entitati clinice, in ce priveste uzura dentara:


Eroziunea-prin solubilizarea acida exogena sau endogena
Atritia-uzura suprafetelor prin contact dento-dentar direct, fara interpozitia
alimentelor in masticatie sau fara interventia altor factori exogeni
Abraziunea-uzura prin frictiune unui corp exogen exercitata asupra supraf dd
implicati in miscari de incizie, triturare , apucare ori tinerea unor obiecte.Sunt
incluse si manopere de igiena orala prin periaj dentar

102.Eroziunea dentara

=este produsa prin pierderea de substanta dura dentara de pe suprafetele dentare expuse in
urma solubilizarii chimice ce nu implica prezenta si actiunea microorganismelor din placa
bacteriana.
Factori endogeni
1.prin dieta (aport alimentar)
ac. Citric, acetic,carbonic (afectarea V a dd frontali si la molari, marginea incizala)
2.prin activitatea profesionala
mediul,din cauza unor concentratii mari de acizi(V-I la dd frontali)
44

3.utilizare substantelor medicamentoase


vit.C tablete cu pH acid, medicamente acide in hipoclorhidrie
Factori exogeni
1.regurgitarea acida
acid clorhidric de provenienta acida- prin regurgitatii,reflux gastric, conic,vomitisme
cronice repetate
2.afectarea digestive
hernie hiatala, ulcer peptic
3.alcoolism cronic
4.tulb asociate sarcinii
5.regurgitatii voluntare
6.afectarea neuro-psihica
bulimie, anorexie
fata orala la molarii superiori
fata ocluzala/V la molarii inferiori

103.Atritia dentara

Def. = uzura mecanica a suprafetelor implicate in contacte dento-dentare direct, fara


interpozitie alimentara (in cazul masticatiei) si fara interventia altor factori extrinseci
dintelui.

Gradul de uzura prin atritie este variabil in functie de fortele exercitate intre suprafetele
dentare, calitatea tesuturilor dentare, durata de actiune.
Ocluzala sau incizala
apare pe marginile ocluzale si incizale cu contacte directe dento-dentare in pozitii statice
sau in miscarile mandibulare.
Caracteristici: aparitia unor zone (fatete) cu o suprafata aplatizata, usor adancita si
circumscrisa de mergini netede, bine definite
Microscopic pe suprafetele acestor fatete se observa striatii orientate in aceleasi directii,
ele se opresc net la limita conturului fatetei si ele corespund unora similare de pe dintele
antagonist. Orientarea paralele este data e directia in care actioneaza fortele, care produc
si deplasarea dintilor.
Interproximala
se gasesc la nivelul ariilor de contact interdentar de pe fetele proximale ale dd adiacenti
prin frictiuni consecutive deplasarii dentare(cauzate de fortele ocluzale si mobilitatea
fiziologica)

1.

2.

104.Abraziunea si abfractia dentara

Abfractie.=Mecanismul in sine: flectarea dintelui la nivel cervical datorita fortelor


ocluzale, cel mai frecvent spre vestibular. La nivelul jonctiunii smalt - cement, ultimul rand
de prisme se fisureaza si apoi se desprind. Prin repetare, spatiul astfel creat va creste.
Abraziune.= uzura mecanica a substantei dure dentare ca rezultat al frictiunii cu orice
material sau corp exogen, strain dintelui.Aceasta uzura se manifesta la dinti si pe
suprafetele implicate in miscari de incizie, de triturare, de prindere sau de tinere.

A.FATA VESTIBULARA, cervicala-cel mai frecvent

45

Leziuni discoidale (lenticulare)-in farfurie=excavari extinse in suprafata(dincolo de limitele


zonei cervicale respective, implica si fata V),cu profunzimea redusa, descriind planseul
concav relativ , uniform
Leziuni cuneiforme (in forma de "V")=santuri cu orinetarea M-D, orientate mezio-diatal,
transversal pe axul coronar, localizate mai ales la nivel cervical (nu se extind mult in
suprafata), mai mult adanci decat largi, sunt mult mai bine delimitate margini mai
netede. Pe o sectiune axiala au forma literei "V" cu varful orientat spre interiorul dintelui.
B.FATA INCIZALA
utilizarea a 2-3 dinti antagonisti pt. apucarea sau tinerea sau sectionarea unor obiecte
s.a..Apare o abraziune marcanta pe zone mai clar precizate, la anumiti dd si/sau pe
anumite suprafete coronare ale acestora
abraziunea la dd frontali bimaxilar,produsa de tinerea pipei intre dd,timp de mai multi ani
C.FATA OCLUZALA
cu modificarea reliefului cuspidat,sant,fosete si creste marginale , la un molar mandibular
zona de abraziune ,spre deosebire de o fateta de atritie,nu prezinta marg bine rotunjite,
nete.Tinde sa se rotunjeasca,sa netezeasca varfurile cuspidate sau ale marginilor incizale
sau ocluzale
suprafata dentara in cauza capata un aspect adancit ,excavat,foarte accentuat,daca se
ajunge la denudarea dentinei
105.Discromiile dentare endogene.Enumerare.
1.Modificari coloristice ale dd care genereaza disfunctiile fizionomice
2.Dupa momentul aparitiei Primare-dd erupt

Secundare-consecutiv eruptiei

3.Vitalitatea dentara
dinte vital

dinte devital

106.Discromiile dentare din anomaliile de structura


Prin modificari de structura

grosimea tesutului inainte de formarea completa a dintelui, datorita factorilor etiologici


de mediu sau genetici(anomalii dentare de dezvoltare)

de numar ,dimensiune,forma,structura

cauzelor de mediu sau genetica

pt discromii sunt de interes anomaliile de structura

A.anomaliile de structura ale smaltului


care au cauze de mediu care actioneaza general sau local=hipoplazii de smalt

ele exista pe dinti la reuptie ca leziuni stabile,neevolutive, ca santuri sau glode


dispuse in siruri, cu marginea incizala sau ocluzala du dispunere simetrica pe dintii
omologi.Intereseaza ambele dentitii.
cele genetice se numesc amelogenesis imperfecta
intereseaza ambele dentitii,leziuneile nu exista pe dd la eruptie,dar evolueaza rapid
posteruptiv,pe toti dintii.

Zonele de discromie sunt alb-opace la galbui cu suprafata lucrioasa (forma


hipoplazica) sau cafeniu-rugoasa (forma hipocalcificata)
B.anomaliile de structura ale dentinei
genetice-dentinogenesis imperfecta
discromii accentuate ,dd putand avea culori de la albastru cenusiu la brun deschis
46

107.Discromia tetraciclinica
=din cauza dozei de AB administrate (din luna aIV- pana la 7 ani)
durata tratamentului
derivatiilor tetraciclinici folositi
CLS I -coloratie galbena,gri sau bruna,uniforma pe suprafata coronara
CLS II -coloratie mai intensa pe zonele afectate,dar tot uniforma,fara benzi nete
CLS III -coloratie neregulata gri inchis sau albastrui,neuniforma,cu aspect de benzi net
diferentiate
CLS IV- coloratie foarte intensa,foarte saturata,in benzi sau plaje neuniforme,exceptional
violet inchis sau brun intens
108.Fluoroza

frecvent langa vf cuspidian sau marginea incizala

simpla(forma usoara):

slaba,coloratie galbuie sau bruna,asociata cu linii fine transversale sau mici zone
alb-opace,fara defecte de suprafata(smalt neted)
opaca(forma moderata):
pete galben gri-brun,asociata cu zone alb opace,iar suprafata smaltului e neregulata

cu parazitati(forma grava) provine din forma opaca, mai accentuata,dintii prezinta si smlat poros,friabil(se
poate desprinde parcelar de pe dentina subiacenta)

109. Discromiile dentare exogene. Clasificare dupa factorii cauzali


1.microorganisme cromogene
2.coloratii alimentare si impregnari nicotice
3.modificari induse de materialul de obturatie(AgHg,iodoform)
4.substante medicamentoase
5.factori poluanti de mediu
6.depozite de tartru sau consecutiv igienizarii defectuase
7.modificari induse de caria simpla/complicata
110. Discromii extrinseci produse de colorani naturali sau alimentari

-coloratie albastru

violeta sau neagra:cirese negre, afine

-coloratia rosu-purpuriu mere, zmeura


-coloratie bruna cafea, ceai, coca-cola
-coloratie galben-rosiatica condimente, piper, rosu, sofran, boia
111. Discromii extrinseci produse de materiale utilizate n tratamentele dentare

obturatie coronara amalgam Ag, modifica culoarea dd in bleu-gri/cenusie-negru


obturatie radiculara
bachelita:coloratie brun-roscat
47

iodoform,conuri de Ag
nitrat de Ag:precipitat negru de ioni de Ag pe suprafata dentinei
eugenol

112. Discromii extrinseci produse de substane medicamentoase

bruna-reversibila staniu(florura de staniu)


galben-bruna solutie antiseptica(clorhexidina)
verzui-portocalie-rosiatica antiseptice cu Hg(mercurocrom,mentiolat)
violet permanganat de K

113. Discromii extrinseci produse de factori poluani de mediu

Fe, Mg, Ag coloratie neagra


Cu; I , Br coloratie bruna
Hg,Pb coloratie gri cenusiu-albastruie

114..Traumatismele dentare

produc modificari morfologice coronare in mod brusc, spre deosebire de lealalta categorie
de factori care se instaleaza lent in timp posibilitatea de adaptare functionala (adaptarea
organului pulpar este exclusa)

Clasificarea
Fisura coronara leziune la nivelul smaltului fara pierdere de substanta dura dentara
Fractura coronara fara deschiderea camerei pulpare (nepenetranta, necomplicata)
Fracturi coronare cu deschiderea camerei pulpare cu exceptia spatiului endodontic, aici
exista trei situatii:

dinte vital

dinte nevital
netratata

netratat

dinte nevital
preexistenta

cu

endo-eventual

tratament

endo

cu

gangrena

preexistent

si

simpla/complicata

restaurare

115. Clasificarea leziunilor carioase simple dup tip, localizare i progresie

Localizare

-coronar-santuri/fosete ocl,V,O
-suprafete entede V, O, M ,D
-radicular-carii de radacina
-asociatii

Progresie

-Initiale/avansate-rampante
-active(rapide,lenta)-stationare
-oprite din evolutie-oclulte(RX)
-Smalt,Dentina,Cement,Combinatii
48

coronara

-Necavitare, cavitare
Forme complicate: Afectiuni pulpare
Necroza/Gangrena
Afectiuni periapicale

116. Clasificarea leziunilor carioase simple dup opiunea de tratament i evoluie

Optiunea de tratament
o

beneficiaza de tratament
profilactic leziunile necavitare
Restaurator leziuni cavitare

nu necesita asistenta activa,ci doar monitorizare leziuni stationare

Evolutia procesului carios

-favorabila daca sunt tratate la timp


-complicatii
Immediate

inflamatie pulpara acuta/cronica

gangrena pulpara simpla/complicata

tardiveextractia dentara-tulb masticatorii,fizionomice, de fonatie, de ocluzie, de


intretinere
la distanta-focare de inf cu punct de plecare dentar

tulburari ATM

Leziunea cavitara = leziunea carioasa cu pierdere de substanta duralipsa de continuitate a


supraf. dentare externe
caria incipienta,demineralizeaza=pata alba cretoasa
carii oprite in evolutie
carii cronice stationare
carii incipiente necavitare

METODE DE DETECIE A LEZIUNILOR DENTARE


117.Clasificarea metodelor diagnostice clinice
A.Metode directe
1.vizuala
2.vizual-tactila(oglinda,lumina,sondare usoara)
3.vizuala cu separarea temporara a dd
4.vizuala cu separarea temporara a dd si amprentarea suprafetei proximale
5.vizuala cu camera intraorala
6.vizuala endoscopica
7.semnul firului de matase
8.starea gingiei
B.Metode indirecte
1.RX-bitewing,digitala(directa si indirecta),radiografica asistata de computer
49

2.markeri coloranti(detectori de carie)


3.transluminarea-diafanoscopia,FOTI, DIFOTI
4.metode electice-ECM,ACIST
5.metoda cantitativa a fluorescentei laser-QLF(DIAGNODENT)
6.spectroscopia laser
7.tehnici ultrasonice
118.Caracteristicile unui test diagnostic ideal
1.noninvaziv
2.realist,obiectiv
3.rapid
4.senzitiv si specific
5.sa furnizeze date simple,certe si direct corelabile cu evoluta biologica la niveul structurii
investigate
6.usor de utilizat de clinician,suportabil de pacient
7.acceptabil si eficient raportat la pret
8.sa nu necesite o dotare tehnica deosebita
119.Metoda diagnostic vizual tactil

oglinda, lumina, sondare usoara

utila pt leziunele dentare carioase si necarioase

modern - sistemul european de examinare: examinarea vizuala detaliata dupa o curatare a


dintilor in prealabil, utilizarea atei dentare ,inclusiv detartraj, daca e necesar si uscarea cu
aer comprimat.

exam.dureaza 10 min/subiect (se realiz prin deplasarea sondei pe suprafata de investigat)


si detecteaza in plus:
o cavitatia si apreciaza gradul de pe fetele dentare unde exista acces direct
o

certifica existenta cariilor marginale fara pierdere importanta de substanta

smaltul are o opacitate scazuta, orice modificare coloristica in dentina subiacenta sunt
vizibile prin smalt

cautati zone opaci-albicioase sau umbre gri=locuri in zona din jurul santurilor si gropitelor

ignorati modificarea coloristica din santuri si fosete

defectele cavitate sunt usor de detectat cand sonda agata suprafta explorata

Sondarea poate fi controversata:


poate produce transferul de uorg cariogene de la zonele infectate la zonele neinfectate
poate traumatiza ireversibil leziunile necavitare potential remineralizate din smalt si dentina
nu are acuratete diagnostica mai mare decat inspectia in cazul fisurilor ocluzale si ale
suprafetelor proximale posterioare
Utilizarea sondei
agatarea poate fi inselatoare(usor de blocat sonda la nivelul santurilor si gropitelor
ocluzale)
acuratete 24%
nu e o metoda f. precisa,mai ales la leziunile incipiente(initial au o suprafata neteda)
poate produce o cavitatie ireversibila

50

120.Metoda diagnostic vizual tactil cu separarea temporar a dinilor

se adreseaza leziunilor suprafetelor proximale la dintii frontali sau laterali

ofera vizibilitate directa si acces pentru aplicarea metodei vizuale/vizual tactila

permite o evaluare mai corecta a tipului de leziune (coloratie,aspect al suprafetei) sau a


gradului de cavitatie (localizare, adancima, intindere)

rapidacu separator IVORY la dd frontali

lentafoloseste un inel elastomeric care se introduce vertical in spatiul interdentar de


investigat si se lasa 3 zile la PM si 5 zile la M; inelul are grosimi si diametre diferite pt PM si
M

121.Camera intraoral. Avantaje pentru medic i pacient

instrument usor de manuit perfect adaptat caracteristicilor spatiale ale cavitatii bucale

permite evaluarea comparativa a situatiei initiale si finale

permite urmarirea etapizata a planului de tratament

Avantaje pacient

permite implicarea directa a pacientului la luarea deciziei

posibila modificare a atitudinii negative fata de planul de tratament propus de medic

Avantaje medic

permite vizualizarea pe ecran a situatiei reale a zonei care necesita tratament

ofera informatii rapide asupra posibilitatilor reale de tratament

amelioreaza vizibbilitatea asupra campului operator

are avantajul lucrului din spate si dreapta pacientului

marirea imaginii,posibila pe ecran,permite vizibilitatea unor zone putin/deloc accesibile


vederii directe

122.Metoda diagnostic endoscopic

pentru detectia prceselor carioase primare si secundare proximale ,subgingivale ,a adaptarii


marginale a restaurarilor - obturatii, incrustatii, microproteze (daca exista spatiul minim pt
accesul instrumentului)

metoda utilizeaza un microsistem video intraoral special dezvoltat permite o vizualizare a


suprafetelor dentare greu accesibile vederii directe (scade nr de esecuri de dg si tratam.)

5 tipuri dimensiuni (lungime, grosime, angulatia piesei de mana)

marirea imaginii de 24-48x si iluminarea intensa a campului de investigat

posibilitatea de irigare a zonei care indeparteaza resturile alimentare,utila pt orice leziune


de suprafata

metoda accesibila pt depistarea lez in smalt, dar nu a celor din dentina

nu poate aprecia leziunile coloristice,modificari

123.Markerii colorani.Caracteristici
Varianta moderna de depistare a proceselor carioase incipiente utilizeaza markeri
fluorescenti ce se dovedesc mult mai eficienti
corelarea intensitatii fluorescentei cu gradul de demineralizare ajuta la luarea unei decizii
terapeutice in anumite situatii clinice:

Accesul vizual direct limitat

Limitarea palparii zonelor de interes


51

Procese carioase cu localizare distala pe dintii posteriori

Peretii interni ai preparatiilor distale tip-tunel

galerie

colorantul actioneaza prin legarea de colagenul denaturat de la nivelul dentinei,fiind un


bioprodus aparut in evolutia procesului carios
ajuta la identificarea fracturilor si fisurilor ce exista sau pot aparea inerent in timpul
tratamentului de CS la nivelul peretilor cavitatii,dar in acelasi timp pot marca si existenta
unor fisuri de smalt preexistente si inaparente clinic la simpla inspectie
detectorii de carie ca metoda sigura sunt putin indicati in depistarea proceselor carioase
incipiente la nivelul smaltului;directia principala in care acestia isi gasesc utilitatea o
reprezinta aprecierea gradului de afectare a dentinei prin corelarea cu intensitatea
colorarii,fara a da informatii certe asupra gradului de colonizare microbiana

124.DIFOTI
depistarea cariilor primare necavitate,cavitare incipiente si manifeste si secundarecarii
marginale cu localizare ocluzala sau proximala
depistarea fracturilor sau fisurilor incipiente,evaluarea altor leziuni necarioase cu /fara
pierdere de subst
procesel carioase disipa si absorb mai multa lumina decat tesuturile sanatoase din
vecinatate,apar ca suprafete mai intunecate in raport cu fundalul translucid intens luminat
al structurilor sanaoase invecinate.
creeaza in mod rapid si sigur imagini digitale de rezolutie crescuta ala suprafetelor
ocluzale,proximale si netede ale dintilor
Caracteristici:

utilizeaza radiatia luminoasa alba a carei lungime de unda nu reprezinta un potential


risc pt medic si pacient(nu expune pacientul la radiatii ionizante)

ajuta la depistarea proceselor carioase in stadii incipiente-necavitare

reduce perioada de tratament si preturile de cost

asigura imagini in timp real in cadrul etapei de exereza a dentinei alterate

monitorizeaza eficienta tratamentelor si corelarea aplicarii mat. restaurator

arata efectele abraziunii

Rezultatele DIFOTI/ RX
-suprafete netede-41/4%
-suprafete ocluzale-80/20%
-suprafete proximale-69/31%
125.ECM (electronic caries monitor)

carii ocluzale si cele verticale, nu proximale decat daca exista spatiu fizic de acces pt
aplicarea electrodului activ

determina rezistenta electirca globala a dintelui

ECM superior FOTI si metodei vizuale in detectia cariilor ocluzale

metoda necesita calibrarea individuala stabilirea valorilor electirce etalon la un dinte


omonim sau din aceeasi categorie-mono sau pluriradiculari

indicator indirect in aprecierea reusitei terapeutice

In remineralizarea leziunilor incipiente valorile electirce masurate se apropie de valorile


etalon determinate pe un dinte sanatos

continuarea evolutiei procesului carios(cu cresterea consecutiva a gradului de


demineralizare va fi semnalata prin marirea gradientului electric fata de etalon

52

126.ACIST

spectroscopia impedantei curentului alternativ proximal,ocluzal,vertical

depistarea existentei unui proces carios prin analizarea frecventei curentului electic ce trece
pe un dinte

Electrod=punctiform sau banda.

Banda conductiva e un senzor din material plastic (polimeric) care poate di inserat intre
dinti ca o ata dentara mai lata si se aplica prin intermediul ei un curent

informatiile furnizate de senzor sunt transmise la un dispozitiv electic central la care se face
afisarea pe un displau sub forma de indicator numeric luminos(leduri de culori diferite)si
sonor

metoda e de2x mai precisa decat ECM si depisteaza stadiile incipiente trat.preventiv

rezultate de 100% la leziunile necarioase in smalt si valori mici in dentina

tehnica e rapida,mai sigura si precisa decat RX.

Scaneaza o plaja de frecvente electrice, stabileste tipare de comportament electic+circuit


echivalent pt tes. Masurat.

Cariile modifica tiparele circuitelor echivalente se obtin informatii dinspre structurile


fizice a dd investigati.
Detectia cariilor cu ACIST

poate diferentia mat. cu raspunsuri diferite la frecvente diferite(tes.dentar sanatos/alterat,


material de restaurare)

detectia proceselor carioase in stadiile initiale permit tratarea prin stoparea evolutiei sau
chiar remineralizarea proceselor carioase incipiente

127.Factorii care afecteaz msurtorile electrice


1.porozitatea tesutului
naturala, variaza spre diminuarea la 15-18 luni post-eruptie,aspect notavil la DP tineriM2, volumul, adancimea, gradul de maturiate, forizare si hipemineralizarei
2.suprafata contactului electic determinata de tipul de electrod utilizat-contact punctifom.de suprafata care pot da
valori diferite.Etalonare pt Pm si M
3.grosimea tesutului la nivelul fisurilor,santurilor si gropitelor,valorile sunt mai mici decat in alte zone ale
dintelui.
Etalonare pt Pm si M
4.nivelul de hidratare al tesutului
smaltul trebuie uscat inainte de determinarea si trebuie aplicat un mediu de contact
pasta de dinti,gel dentar
5.temperatura
afecteaza liniar proportional determinarile.Examinarea trebuie facuta la temp cav.bucale
relativ normale.Efect minor
6.concentratia de ioni a fluidului interprismatic nu se determina dupa mese bogate in carbohidrate.
128.Diagnodent.Corelaii cu indicaia terapeutic

metoda reproductibila care poate detecta si monitoriza leziunile incipiente ocluzale in


smalt,adanci de pana la 400nm.

53

metoda se bazeaza pe diferenta de fluorescenta dintre tesuturile dentare sanatoase si cele


cariate.

metoda superioara celei vizuale si RX in detectia C.Ocl dentinare

incapabl sa difereniere smaltul sanatos de leziunile localizate in externa a smaltului

influentat de decolarile existente pe suprafata dentara

e considerat potrivit in special pt detectarea si monitorizarea lez carioase in care se gasesc


bacterii
porfirinele bacteriene iluminate cu radiatia rosie produc fluorescenta; intensitatea luminii
emise e direct corelata de dimensiunea leziunii carioase
0 citire incorecta,necesita recalibrare
1-5 secretii,resturi alimentare,placa bact-periaj,spalare izolare si uscare
6-20 leziuni necarioase
21-35 demineralizari evidente,reversibile,cu potential de remineralizare
36-50 leziunie caracteristica unui proces carios activ,evolutiv.
CONCLUZIE: adjuvant util in diagnosticarea CS

nu e indispensabil in detectia cariilor

da inf despre intensitatea demineralizari si nu despre profunzimea leziunii

citirea nu corespunde severitatii leziunilor

129.Enumerai metodele diagnostice pentru detecia leziunilor carioase proximale

de electie RX digital, Rx simplu, LCD, US dau valori apropiate

aplicabila DIFOTI,QLF,ACIST

aplicabila dupa separarea temporara vizuala, videoscopia

130.Enumerai metodele diagnostice pentru detecia leziunilor carioase ocluzale

de electie QLF,DIFOTI,ECM

aplicabila vizuala,RX digital si simplu

neaplicabila vizuala si tactila

131.Enumerai metodele diagnostice pentru detecia leziunilor carioase pe fee


verticale

de electie vizuala si tactila

aplicabila FOTI,DIFOTI,QLF,ECM,US

neaplicabila RX digital si simplu

132.Enumerai metodele diagnostice pentru detecia leziunilor carioase radiculare

de electie vizuala si tactila,videoscopia

aplicabila DIFOTI,QLF,ECM

neaplicabila RX digital si simplu

133.Enumerai metodele diagnostice pentru detecia leziunilor carioase secundarecarie marginal i recidiv de carie

marginala difuzia luminii,QLF,electrice EIS


54

secundara RX(sub obturatie),foraj explorator

134.Anatomia radiologic a structurilor dentare coronare

smaltul coronar
-zona cu albul cel mai intens
-smaltul se subtiaza progresiv spre JSC,avand un aspect ascutit in sens apical

dentina coronara

apare RX ca fiind zona din interiorul smaltului coronar cu o nuanta de alb mai putin
intens
camera pulpara:
portiunea radiotransparenta care ocupa centrul coroanei si are tenta cenusiu inchis

in conditii normale,contururile periferice ale coroanei sau CP sunt net delimitate

imaginea RX a dd cuprinde detalii referitoare la dispozitia si grosimea smaltului si dentinei


coronare, la asezarea si configuratia coarnelor pulpare

demineralizarea minima 30% pt ca leziunea sa fie vizibila RX (mai bine cele digitale pt ca
sunt mai sensibile)
imaginea RX evidentieaza mai greu sau deloc leziunile incipiente
135.Factorii care influeneaz capacitatea de detecie radiologic a leziunilor
dentare

subiectivismul si gradul de pregatire al examinarii

calitatea imaginii RX

conditiile de examinare

136.Indexul radiologic al cariilor proximale


I.Incipient I smalt extern
II.Moderat M smalt intern
III.Avansat A dentina externa
IV. Sever S dentina interna spre CP
137.Aspectul radiologic al cariei proximale n smal-stadiu incipient

radiotransparenta cenusie ,discreta, forma semilunara, ca o ancosa cu contururi sterse

portiunea bombata a semilunei privind spre jonctiunea smalt-dentina

radiotransparenta se intinde in cadrul externa a smaltului=

in cadrul indexului RX pt CD proximala=stadiu incipient=st.I

138.Aspectul radiologic al cariei proximale n smal-stadiu avansat

radiotransparenta triunghiulara cu unghiuri rotunjite cu baza larga spre suprafata dintelui si


vf spre JSD

RX se intinde in jumatatea intena a smaltului

index RX:stadiul M=st II

55

139.Aspectul radiologic al cariei proximale n smal i dentin extern

2 triunghiuri RxT,unul mai redus,localizat in smalt, celalat mai extins, in dentina

smaltul:triunghiul cu baza la nivelul limitei aproximale a smaltului integru si vf spre JSD si


are caract. prezentate mai sus

dentina cu triunghiul cu contururi sterse are baza catre JSD si vf spre CP si se intersecteaza
in externa a dentinei

stadiul III=st.A

140.Aspectul radiologic al cariei proximale n smal i dentin intern

RxT se aproprie foarte mult de CP

Imaginea bipolara isi pierde individualitatea facand loc unei RxT mari cu forme atipice in
interne a dentinei

in cadrul indexului Rx:st S=st IV

141.Aspectele radiologice ale cariei dentare simple la nivel ocluzal

CD ocluzala in SM = in majoritatea cazurilor nu se poate stabili un dg precoce deoarece lez


in santuri si gropite e mascata RX de grosimea smaltului cuspizilor
CD ocluzala in SM+D = RX cu aspecte variate semilunare sau ovale marginite de JSD si
extinde cu contururi sterse spre CP

142.Aspectele radiologice ale cariei dentare simple la nivelul feelor


vestibulare/orale

doar in stadii cu interesare mare a dentinei

RxT rotundaCD mici

Rxt ovalara/semilunaraCD mai mari

143.Aspectele radiologice ale cariei dentare simple la nivelul coletului

RxT de forma farfurie din cauza extinderii in suprafata si profunzime scazuta in statiul
incipient

RxT de profunzime moderata situata imediat sub limita apicala a Sm,

dg, ingreunat,dg diferit, fenomenul de burn-out

coletul :ingustare caracteristica

burn-out=ardere radiologica, innegrire ,o voalare cenusie-inchis a zonei coletului

sursa unr dg false de CDS la acest nivel

144.Aspectele radiologice ale recidivei de carie

zona RxT semilunara sau curbiliniara de dimensiuni mici intre obt si dentina subiacenta

limita de trecere neta sau bine conturata spre materialul de obturatie

stearsa sau peirduta progresiv in intensitate spre dentina

145.Aspectele radiologice ale cariei secundare marginale

56

RxT dimensiuni variabile la marginea obturatiei

contururi nete la limita cu materialul de obturatie si sterse in rest

146.Aspectele radiologice ale materialelor de restaurare coronar


-amalgam: contururi nete,cavitate retentiva
-compozit RxT: RxT moderata,fara contururi nete,caracteristica preparatiei cavitatilor
neretentive
-compozit RxO :RxO moderata, cu contururi relativ nete, caracteristica preparatie cu geometrie
neretentive
-obturatie de baza cu mat RxO: RxO intensa care urmareste conturul relativ net al peretilor
parapulpari
-liner RxT : RxT moderata localizata de-a lungul peretilor pulpari,apare prin contrastrul dintre
tesuturile dure dentare si mat. de obturatie supraiacent
147.Caracteristici grup risc sczut la carie

fara leziuni cavitate

poate avea pete inactive(netede,lucioase)

niveluri scazute de SM

dieta normala,niveluri de zaharuri reduse

niveluri salivare normale

indici DMF mici

148.Caracteristici grup risc moderat la carie

fara leziuni cavitare

poate avea leziuni active ,pete albe(cretoase,aspre)

niveluri de SM ridicate

niveluri de zaharuri moderate

niveluri salivare normale sau reduse

indici DMF medii

149.Caracteristici grup risc ridicat la carie

una sau mai multe lez carioase cavitare

poate avea leziuni tip pete albe(active sau incative)

nivelurile de SM foarte ridicate

consum mare de zaharuri

nivelurile salivare reduse(xerostomia)

150.Caracteristici grup risc foarte ridicat la carie

multiple leziuni carioase cavitare de adancimi diferite

distructii coronare masive prin carii sau edentatii

poate avea leziuni tip pete albe/brune/negre(active sau inactive)

niveluri de SM sunt foarte ridicate

57

consum mare de zaharuri

niveluri salivare scazute

DMF ridicat

151.Diagnosticul leziunilor carioase necavitare din anuri i gropie.


INCIPIENT
- uoar modificare de transluciditate, absena demineralizrii smalului, suprafaa dentar
aparent sntoas, fr modificri detectabile prin mijloace de detecie uzuale.
AVANSAT
- opacitatea sau colorarea suprafeei dentare,ab,dur i lucios (evoluie rapid) sau
galben-brun (evoluie lent,staionara).
Palparea intempestiv cu sonda nu este indicat
152.Diagnosticul leziunilor carioase cavitare din anuri i gropie.

Leziune microcavitar de suprafa,n zonele de smal opac sau colorat, coloraie


cenuie poate interesa zona extern a dentinei.(Superficial)

Leziune n dentin,fr subminarea cuspizilor,cu expunerea suprafeei dentinare i

dentin alterat prezent.(Medie)


Leziune cavitar pn n zona profund a dentinei, cu subminarea parial a
cuspizilor,lipsa substanei dure dentare,prezena dentinei alterate. (Profund)
Leziune cavitar n zona dentinei circumpulpare cu iminen de deschidere a camerei
pulpare i instalarea inflamaiei pulpare

153.Diagnosticul leziunilor carioase pe suprafeele proximale.

Dg dificil datorit contactului cu dintele vecin. Leziunile se descoper trziu, de obicei


forme cavitare cnd au depit smalul i au atins dentina producnd modificarea de
culoare a crestei marginale.
Pentru detecie-protocolul respectiv
La frontali - inspecie vizual direct, modificarea de culoare transpare prin stratul
subire de smal.
Lez proximale se pot transforma n lez inactive - pete uor decolorate sau maro,dure,
mai frecvente la dinii care au piedut contactul cu dinii vecini.
Leziunile sub punctul de contact sunt mai vizibile
154.Diagnosticul leziunilor carioase la nivel radicular
distincia C i penetrarea D.
Forma necavitar,suprafaa neted, maro-deschis sau nchis.
cavitar superficial-suprafaa cementului este moale, neregulat, opac, culoare
variabil pn la maro-nchis,cu un defect de suprafa < 0,5mm.
cavitar medie-suprafaa moale,cu adncime > 0,5mm,fr semne de'suferin
pulpar
cavitar profund-coloraie glbui la maro-nchis,cu implicaia pulpei radiculare.
155.Examenul obiectiv al cariei simple dentare
INSPECIE-

Lipsa variabil de substan dur dentar(S,D,C) .

Modificarea de culoare de la alb-cretos la brun-cenuiu


58

Uneori leziuni ulcerative ale limbii i mucoasei jugale n dreptul dintelui cariat.

Papil tumefiat,roie,violacee, sngernd la atingere(sond, periaj).

-PALPARE

Prezena dentinei alterate de consisten diferit n funcie de tipul de evoluie al procesului


carios.

Sensibilitate la palpare cu sonda i la exereza dentinei alterate.

Pierderea de substan dur dentar i ntinderea n suprafa i profunzime.

Camera pulpar nchis i fr semne de suferin pulpar.

156.Examenul subiectiv al cariei simple dentare

Modificarea de culoare-pete alb cretoase,coloratie cenusie care transpare prin smaltul


subtiat,coloratii galben- brune.

Durere la excitani termici (rece) i chimici(dulce) care.dispare odat cu ndeprtarea


excitantului.Durerea provocat, NU EXIST DURERE SPONTAN

Lipsa de substan :dur, cu retenie alimentar, care determin prin fermentaie halen
fetid.

Sngerarea papilei interdentare la masticaie sau la penaj; apare durere cu caracter diferit
de cea din carie.

Leziuni la nivelul mucoasei labiale,jugale,linguale produse de marginile tioase ale cavitii


carioase.

157.Caracterele durerii Debutul durerii- dac apare ziua sau noaptea;


1.Caracterul su spontan/provocat de ageni fizici(rece,cald),chimici(acru,dulce), mecanici
(presiune, percuie)
2.Frecvena sa, ct de des apare,
3.Intensitatea: durere surd, puternic, cu caracter pulsatil sau lancinant (ascuit, ca un
junghi);
4.Durata sa (continu sau cu intermitene);
5.Localizat sau iradiat i unde anume iradiaz;
6.La ce se calmeaz i pentru ct timp;
158.Diagnosticul pozitiv de carie simpl dentar
1.Prezena dentinei alterate.
2.Durere provocat care dispare odat cu excitantul.
3.Modificare de culoare.
4.Pierdere de substan dur dentar.
5.Sensibilitate la palpare cu sonda pe pereii juxtapulpari
6.Camera pulpar nchis.
7.Teste vitalitate pozitive
159.Diagnosticul diferenial de carie simpl dentar
Leziuni necarioase cu/fr pierdere de substan :

leziuni de uzur dentar(atriie, eroziune, abraziune);


anomalii dentare de dezvoltare (leziuni distrofice);
59

leziuni traumatice;
modificri de culoare ale dinilor endogene i exogene.
Pe

lipsa de dentin alterat;


caracterul leziunii- interesare uni, poli dentar
interesare a anumitor suprafee dentare (uzur)
datele obinute din examenul subiectiv privind etiologia leziunii.
existena dinilor integri de cele mai multe ori(discromii).
Hiperestezia dentinar;

durerea cu caracter afectiv deosebit, apare durere la palparea zonelor afectate sau
la masticaie, periaj i are alt etiologie
Hiperemia preinflamatorie;

exist pierdere de substan dur dentar cu toate semnele de carie simpl dau

durerea provocat de excitani; dureaz 10-15minute dup ndeprtarea


excitantului.
Gangrena pulpar:

testele de vitalitate sunt negative, procesul carios este profund, cu camera pulpar

deschis.
Pulpitele cronice nchise:

diagnosticul diferenial se face prin foraj explorator,pulpa prezint hipoexcitabilitate


la testele de vitalitate n comparaie cu dinii omologi sntoi i n antecedente pot
prezenta pusee dureroase.
Parodontte apicale cronice:

au aceleai caracteristici ca i gangrena simpl i exist semne radiologice de


afectare a parodoniului apical.
160.Caria secundar marginal.
Analiz iniial
Debut nedureros, descoperit de medic la examinarea unei restaurri existente analiznd
parametrii:

aspectul restauraiei

refacerea reliefului ocluzale normal

refacerea punctului de contact i a crestei marginale,

prezenta unor modificri de culoare observabile cu ochiul liber;

existenta unui exces de material restaurator sau a unor prbuiri sau spaieri marginale,
datorate vechimii/uzurii materialului de restaurare ;

fracturi ale marginilor de smal, defecte ale marginilor de dentina sau distructii
considerabile a structurii dentare;

fracturi ale materialului de restaurare cu pierderea sa pariala sau in ntregime.

161.Caria secundar marginal.


Semne subiective
Caria secundar marginal, n prima sa faza este nedureroas.Pacientul acuz :

dureri provocate de excitani fizici (special rece) sau chimici (special dulce), dureri ce
dispar dup ndeprtarea excitantului;

modificare de culoare a obturaiei-observabila in special la dinii frontali;

retenia de resturi alimentare la marginea restaurrii;

60

dureri la masticaie n zona lateral datorate fracturrii sau dislocrii restaurrii sau
unor fisuri n smal sau n smal i dentin.

162.Caria secundar marginal.


Semne obiective
Debut

soluie de continuitate la interfaa preparaie/restaurare, evideniat prin palpare cu


sonda i interesnd o zon limitat /extins pe dou-mai multe laturi ale preparaiei sau
de jur mprejurul restaurrii;
Avansat

pierdere de substan mai mare la nivel marginal i la palpare cu sonda n profunzime


prezena dentinei alterate;

smalul marginal -modificat de culoare,brun sau alb cretos;

uneori,ntr-o faz mai avansat, cavitatea poate prezenta un perete fracturat pe o


ntindere mai mare sau mai mic i/sau fracturarea materialului de restaurare la diverse
niveluri, nfundat n interiorulpreparaiei sau n spaiul proximal;

obturaiile fizionomice pot prezenta frecvent o modificare de culoare, lips de substan cu


spaiere la interfaa material restaurator/pereii preparaiei;

n prezena unor fisuri este greu de precizat dintele cauzal la o simpl inspecie a zonei n
care pacientul acuza durere,fara sa poata preciza dintele cauzal.Pentru precizarea dintelui
cauzal se recurge la un rulor de vata foarte strans sau a unui betisor de lemn pe care
pacientul strange dintii>durere>dinte cauzal.

Se poate recurge la percuia lateral pe dinte ce provoac apariia sensibilitii dureroase


precum i la DIFOT1
163.Caria secundar marginal. Diagnostic pozitiv,diferenial,evoluie i complicaii
Diagnosticul pozitiv

dinte cu obturaie coronar, cu soluie de continuitate ntre restaurare i esutul dentar


dur;

coloraie alb-cretoas/brun-cafenie a smalului marginal restaurrii;

prezena,la palpare cu sonda n profunzime, a dentinei alterate

probe de vitalitate (+).

Diagnosticul diferenial

fractura coronar de origine traumatic: smalul are culoare normal, fr dentin


alterat i cu prezena factorului etiologic n anamnez;

fractura restaurrii ocluzo-proximale la nivelul istmului,aprut la scurt interval de timp


de la aplicarea sa, datorat unei preparri incorecte a cavitii, fr prezena dentinei
alterate ;

pierderile superficiale de material restaurator datorate adaptrii incorecte a materialului


de restaurare, aprute la timp scurt de la realizarea restaurrii
Evoluie i complicaii
Caria sec. marginal netratat, merge prin evoluia sa spre:

suprafa
fracturarea marginilor preparaiei sau chiar a dintelui, ca urmare a subminrii smalului
de ctre procesul carios.

profunzime, prin infectarea pulpei-infiamaie/gangren pulpar.

61

164.Recidiva de carie Semne subiective


+165.Semne obiective

Iniial a/oligosimptomatic-greu de diagnosticat.

Clinic evidenta cnd, prin evoluia procesului carios apar dureri provocate de excitani
fizici/chimici similare cu caria simpl/ inflamaii pulpare acute.

Cnd evolueaz spre suprafaa dintelui apar modificri de culoare ale smalului, fr s
existe o

soluie de continuitate ntre pereii dentari i materialul restaurator.

Poate determina fractura unui perete dentar diagn diferenial dificil cu caria secund
marg.

Prin ndeprtarea restaurrii (corect adaptat marginal)>dentin alterat pe peretele.pulpar


sau axial sau pe pereii laterali ai cavitii, a crei ndeprtare poate apare sensibilitate
dureroas.

In cavitile profunde, la ndeprtarea dentinei alterate poate rmne un strat subire de


dentin dur, normal colorat sau pigmentat sau se poate ajunge la deschiderea
accidental a camerei pulpare, ceea ce duce la schimbarea atitudinii terapeutice.

Prin mortificare pulpar, ca urmare a unei necroze/gangrene, ndeprtarea dentinei alterate


este nedureroas la palpare.

Examenul clinic obiectiv atent i examenele complementare vor permite diagnosticul real al
afeciunii.

166.Recidiva de carie Diagnostic pozitiv,diferenial,evoluie i complicaii


Diagnosticul pozitiv

dinte cu restaurare coronar bine adaptat marginal;

apariia semnelor clinice de carie simpl sau de complicaie pulpar acut,

prezena de dentin alterat la ndeprtarea restaurrii ,cu sau fr deschiderea camerei


pulpare n timpul manoperelor de ndeprtare a acesteia.
Diagnosticul diferenial
Se face cu :

caria secundar marginal la care, prezena soluiei de continuitate la interfaa


dinte/restaurare este edificatoare;

cu inflamaia pulpar acut, ce are o simptomatologie evident;


necroza pulpar-restaurarea coronar este corect dar se observ o modificare de culoare
a esuturilor dure dentare i lipsa sensibilitii dureroase la testele de vitalitate. La
ndeprtarea restaurrii, camera pulpar este nchis i nu apare dentin alterat;

gangrena pulpar, pe un dinte cu o restaurare corect, esutul dur dentar modificat de


culoare, la ndeprtarea restaurrii coronare se observ dentin alterate i camera pulpar
deschis cu lipsa vitalitii esutului pulpar.
Evoluie i complicaii
Recidiva de carie evolueaz de cele mai multe ori spre camera pulpar producnd apariia unei
inflamaii acute i netratat,gangrena pulpar. Cnd evoluia sa duce la subminarea esuturilor
dure dentare se poate produce fracturarea unor perei dentari.
Dg de carie marginal/recidiva de carie dificil-

leziunea pereilor preparaiei nu poate fi vizualizat, ea poate fi asemuit cu evoluia


unei carii profunde ntr-un san.

Orice pat alb sau maronie din jurul unei restaurri trebuie monitorizat, nu totdeuna
prezena acesteia trdeaz prezena unui proces carios

ele pot fi determinate i de produii de coroziune ai amalgamului.


62

Nu exist criterii clinice care s permit diferenierea unei carii active progresive de o
leziune carioas staionar sau oprit n evoluie

Uneori dificil de diagnosticat o carie adiional, aprut lng marg. cavitii restaurate
de un proces carios datorat unor greeli de preparare a cavitii restaurate (rmne
dentin alterat pe perei).

Pentru un diagnostic corect al afeciunii este necesar un examen riguros ,cu o surs de
lumin, un dinte curat i uscafinstrumentar corespunztor, o radiografie de bun
calitate tip bite-wing.

167.Coduri ICDAS
0-sanatos
1-prima modificare vizibila
2-modificare evidenta
3-noncavitara cu umbra
4-cavitara in smalt
5-cavitatie evidenta cu dentina vizibila
6-cavitatie extinsa
168.Cod 1 ICDAS ocluzal

pe un dinte umed nu se observa nici o modificare de culoare atribuita unei activitati


carioase.

Dupa uscarea intensa 5 sec e vizibila o opacitate carioasa sau decolorare neconcordanta cu
aparenta clinica de smalt sanatos.

169.Cod 2 ICDAS ocluzal

modificare coloristica a smaltului vizibila si cand dintele e uscat.

Poate fi o carioopacitate si/sau decolorare bruna mai mare deca fisura /foseta in care se
gaseste

170.Cod 3 ICDAS ocluzal

dupa uscarea 5 sec se observa o pierdere de tesut dentar localizata la intratea sau in
interiorul santului/gropitei ocluzale.

Aceasta va fi evalualta ca o demineralizare (pereti opaci,maronii,brun inchis) la intrarea sau


in interiorul santului /gropitei care pot prea nenatural de largi dar dentina nu e vizibila in
pereti sau la baza lipsei de substanta

171.Cod 4 ICDAS ocluzal

apare ca o umbra de dentina decolorata(innegrita)vizibila prin creste marginale sau pereti


de smalt aparenti intacti.

Un astfel de aspect e mai usor de observat cand dintele e umed.Aria de dentina intunecata
e o decolorare intrinseca care poate fi gri,albastruie,maronie

172.Cod 5 ICDAS ocluzal

cavitatie in smalt opac sau decolorat cu dentina expusa


63

173.Cod 6 ICDAS ocluzal

pierdere evidenta de tesut dentar,cavitatia poate fi adanca sau alrga,iar dentina e clar
vizibila atat pe peretii cat si pe baza

Creasta marginala poate fi integra sau poate lipsi.

174.Coduri ICDAS pentru cariile de rdcin


Cod 1 si 2
textura si aspectul bazei decolorate:

neteda ,lucioasa oprita din evolutie

aspra mata-senzatia la palpare-piele stagnanta

moale-activa

Suprafata radiculara vizibila direct?


-Nu-E
-Dadupa o uscare 5 sec exista o modificare coloristica(maro,neagra)
-NU-0 nu e o leziune carioasa
-DAexista o cavitatie a conturului anatomic>0,5mm
-NU-1-carie radiculara necavitara sub 0,5mm
-DA-2-carie radiculara cavitara peste 0,5mm
Exista decolorare adiacenta restaurarii radiculare?
-NU-0
-DAexista cavitatie>0,5mm
-NU-1
-DA-2
175.Evaluarea ICDAS a activitii cariilor simple radiculare
active:
orice leziune de pe suprafata radiculara de culaore galbui sau maro-deschis acoperita
de placa bacteriana si de consistenta moale
inactive
orice leziune de pe suprafata radiculara de culoare maro-inchis pana la
negru,lucioasa,dura la palpare cu presiune moderata
Intinderea leziunilor active,cavitare e mai mare in suprafata decat in profunzime si mai mult
orizontal decat vertical
176.Evaluarea ICDAS a activitii cariilor simple
Leziune activa
1,2,3 suprafata smaltului e opaca alb/galbuie cu pierderea luciului ;
la deplasarea usoara a sondei pe suprafata senzatie de aspur.
Leziunea e intr-o zona de stagnare a placii santuri si fisuri-langa gingie sau suprafata
proximala sub punctul de contact
4 probabil activa
5,6 cavitatea e moale sau cu aspect de piele la deplasarea usoara a sondei pe suprafata
dentinara
Leziune inactiva
64

1,2,3 suprafata smaltului e alba,maronie sau neagra.


Smaltul poate fi lucios si se simte dur sau neted cand sonda se deplaseaza usor pe suprafata.
Pe suprafetele netede,leziunea carioasa e localizata de obicei la distanta de marginea gingivala
5,6 cavitatea e lucioasa sau apare o senzatie dura la deplasarea usoara a sondei pe
suprafata dentinei
177.CAMBRA - Balana cariilor
I. Factori patologici:
Bacterii acidogene (cariogenice) - necesita msurarea nivelului si tratament cu
antibacteriene (clorhexidina)
Disfunctie salivara - necesita stimulani salivari (guma sau medicamente); utilizarea de
soluie de bicarbonat de sodiu pentru a tampona acidul
Ingestie frecventa de carbonai fermentabili - necesita determinarea frecventei si
substituirea cu guma non-cariogenica (xylitol)
II. Factori protectivi:
Flux salivar si componente

Fluor - remineralizare

Antibacteriene - CHX, iod, xilitol, calciu amorf

A.Florizari tipice pt inhibarea demineralizarilor si amplificarea remineralizarilor (pasta de


dini, gel, lacuri, apa de gura cu 0.05% NaF 1-2 ori pe zi timp de 1 minut)
B.Stimularea salivara si suplimentarea ei
C.Tratament antibacterian (clorhexidina)
D.Terapie restauratoare minim invaziva
178.Screening-ul microbian

Evaluarea rapida a ncrcrii microbiene si a riscului individual potenial permite predictia


dezvoltrii cariei dentare si ajuta la formularea terapiei corespunztoare pe termen lung.
Msurarea tulpinilor de streptococi poate fi efectuata in timp real pt detecia precoce a
cariilor si evaluarea riscului de carie.
Bioluminescenta - produsa de toate celulele cu caracteristici legate de lungimea de unda,
durata, frecventa a emisiei si cronologie.
Emisia de lumina provine dintr-o reacie enzimatica specifica oxdarea luciferinului(pigment)
de catre enzima in contact cu moleculele de ATP, cantitatea de lumina este direct
proprtionala cu cantitatea de ATP prezenta.
Etape:
o
o
o

Colectarea bacteriilor orale, eliberarea de ATP din celule si msurarea cantitii


de lumina generata
Emisia de lumina se produce in secunde; poate fi msurata cu un luminometru
care afisaza nr de unitari luminoase relative direct prop cu nr de streptococi
Se msoar unitile formatoare de colonii la 24 de ore dupa aplicarea in
incubator pe mediu de cultura, aceasta metoda fiind considerata standard

179.Niveluri de risc CAMBRA


Rezultate - mostre cu risc:
-Redus sub 1.500
-Moderai 500-3.500
-Ridicat 3.500-9.999
65

Grup risc SCAZUT la carie:


1.Fara leziuni cavitare
2.Poate avea pete intactive (netede, lucioase)
3.Niveluri de SM sczute
4.Dieta normala, niveluri de zaharuri reduse
5.Niveluri salivare normale
6.Indici DMF mici
Grup risc MODERAT la carie:
1.Fara leziuni cavitare
2.Poate avea leziuni active pete albe (cretoase,aspre)
3.Niveluri de SM ridicate
4.Niveluri de zaharuri moderate
5.Niveluri salivare normale sau reduse
6.Indici DMF medii
Grup risc CRESCUT la carie
1.Una sau mai multe leziuni carioase cavitare
2.Poate avea leziuni tip pete albe (active sau inactive)
3.Nivelurile de SM sunt foarte ridicate
4.Consum mare de zaharuri
5.Niveluri salivare reduse (xerostomia)
180.CAMBRA factori patologici

Bacterii acidogene (cariogenice) - necesita msurarea nivelului si tratament cu


antibacteriene (clorhexidina)
Disfunctie salivara - necesita stimulani salivari (guma sau medicamente); utilizarea de
soluie de bicarbonat de sodiu pentru a tampona acidul
Ingestie frecventa de carbonai fermentabili - necesita determinarea frecventei si
substituirea cu guma non-cariogenica (xylitol)

181.CAMBRA factori protectivi

Flux salivar si componente

Fluor - remineralizare

Antibacteriene - CHX, iod, xilitol, calciu amorf

A.Florizari tipice pt inhibarea demineralizarilor si amplificarea remineralizarilor (pasta de


dini, gel, lacuri, apa de gura cu 0.05% NaF 1-2 ori pe zi timp de 1 minut)
B.Stimularea salivara si suplimentarea ei
C.Tratament antibacterian (clorhexidina)
D.Terapie restauratoare minim invaziva
182.Plan de tratament model medical. Direcii
1.Controlul nivelului bacterian:
A.Tehnici antimicrobiene chirurgicale (restaurri) = curarea leziunii, izolarea,
tratament medicamentos => restaurare/temporizarea leziunilor cavitare/plasarea de sigilanti
B.Tehnici antimicrobiene.Chimioterapice (medicamentoase) = lacuri cu F, CHX si guma
cu xilitol
2.Reducerea nivelului de risc la pacienii cu risc crescut
3.Inversarea sitarilor acrive = remineralizan
4.Monitorizarea a ngrijirea pe termen ndelungat:
66

-ntreinere la domiciliu
-Controale la cabinet/supravegherea continua/vindecare/tratare.
183.Cimenturile cu ionomeri de sticl
CIS-urile au fost utilizate ca materiale de restaurare, cimentare, lineri sau materiale de
obturaii de baza,
datorita potenialului de adeziune si a valorii estetice. Intre CIS si dinte are loc un schimb de
ioni de Ca, F, Sr rezultnd suprafee dentinare cu rezistenta crescut la acizi
184.Tehnici antimicrobiene chirurgicale
1.Tratarea primelor leziuni cavitare
2.Obturaii cu CIS, Compomer, Compozite sau materiale de obturatie provizorie
3.Leziunile foarte mari (distructii subgingivale) pot necesita coroane temporare, RCR sau
extracii
4.Sigilrii la nevoie :

Suprafee ocluzale cu pete albe cretoase

anuri adnci si obturaii vechi cu margini subiri

Molari > Premolari

Opiuni chirurgicale bazate pe localizare (gropite si fisuri vs suprafee netede), activitate


si risc

185.Tehnici antimicrobiene chimioterapice

Tratamentul chimic al cariilor = implica numeroase etape = timp ndelungat => acceptul
pacientului este esenial
Test Mutans pt pacienii cu risc ridicat
Fluorizari (lacuri) 1-3 aplicaii iniiale pana la completarea tehnicilor chirurgicale. Se
uitilizeaza 3 aplicaii in 10 zile pt pacienii care necesita remineralizare sau pt pacienii cu
probleme la CHX (posibila utilizare de apa de gura cu iod)
CHX = clorhexidina gluconata in apa de gura nonalcoolica 0,12%; o doza 10 rnl-1 min
nainte de culcare pt 2 sptmni; repetare la 2-3 luni
Guma cu Xylitol - 2 bucati pt 5 min, min 5x/zi

186.Reducerea nivelului de risc la pacienii cu risc CRESCUT

Reducerea zaharurilor - substituenti Xylitol/Sucroza

Reducerea SM - antimicrobiene, xylitol guma - si testarea SM

Creterea secreiei salivare - guma xilitol si menta, ape de gura, schimbarea medicatiei

Creterea utilizrii de F la domiciliu

187.Inversarea Siturilor Active.


Tehnici de Remineralizare
In-office
lacuri cu F => 3 aplicaii in 10zile(daca nu a facut 1B)
Acas
Fluor
67

Pacieni cu risc moderat sau ridicat: pasta de dini 1.000ppm + gel 5.000ppm + OTC (over
the counter) apa de gura 250ppm de mai multe ori pe zi
Pacieni cu risc foarte ridicat: pasta de dini 5.000ppm + gel 5.000ppm in lingura
individuala + OTC apa de gura 250ppm de mai multe ori pe zi;
Guma xilitol
2 piese 5 ori pe zi;

Sursa de calciu
brnzeturi, CPP-ACP (fosfopeptida Caseina-fosfat amorf de Ca) in guma, Recaldent
188.Monitorizarea pe termen lung la domiciliu

Acas-fluor:

-Pacieni cu risc moderat sau ridicat: pasta de dinti 1.000ppm + gel 5.000ppm + OTC (over the
counter) apa de gura 250ppm de mai multe ori pe zi
-Pacieni cu risc foarte ridicat: pasta de dinti 5.000ppm + gel 5.000ppm in lingura individuala +
OTC apa de gura 250ppm de mai multe ori pe zi
Guma xilitol: 2 piese de 5 ori pe zi

Consum redus de sucroza intre mese -Sursa de calciu

189.Monitorizarea pe termen lungin office


-3 luni,6 luni,9 luni
-Examinare vizual tactila dupa detartrare si periaj profesional
-Evaluarea petelor albe pt remineralizare
-Lacuri cu fluor
-12 luni
-Bite wing + alte examinri Rx
-Examinare vizual tactila dupa detrartrare sau periaj profesional
-Lacuri cu fluor
-Evaluarea nivelului de activitate - pete albe si imagini Rx
-Eval uara nivelului de risc si stabilirea perioadelor de control - risc sczut la 6 luni,
moderat sau ridicat, dar inactive la 6 luni; risc moderat, ridicat sau foarte ridicat si active la 3
luni

PRINCIPII DE TRATAMENT AL LEZIUNILOR DENTARE


PRIN TEHNICI CONVENIONALE I METODE MODERNE.
ABORDAREA TERAPEUTIC MINIM INVAZIV N
O.T.R.

190.Concepia convenional (clasic) n strategia terapeutic a leziunilor carioase


dentare
Procesul carios = secvena ireversibila de etape, iniiata de dernineralizarea smalului,
in condiiile oferite de existenta plcii bacteriene (microbiene) dentare.
Intervenia terapeutica este strict restauratoare si invaziva: excizia chirurgicala a
esuturilor dure dentare alterate si a unei cantiti importante de esuturi dure integre (pentru
68

obinerea unei anumite forme geometrice de preparatie), tratamentul plgii dentinare rezultate
si refacerea morfo-functionala coronara prin materiale de restaurare (cel mai frecvent:
obturatie).

Nu exista diferena principala, conceptuala, de abordare intre leziunea carioasa necavi tara
si cea cavitara, intre leziunea cavitara redusa (limitata) si cea extinsa.

Principii/reguli geomatrice si mecanice(inerte) in rezolvarea unui proces


bilogic(dinamic,evolutiv)

Niciun material de restaurare nu este "definitiv" - restaurrile deficitare se nlocuiesc printro noua interventie invaziva (nu exista soluia reparrii lor,fara nlocuire)

191.Concepia modern (actual) n strategia terapeutic a leziunilor carioase


dentare
Procesul carios = proces dinamic, cu etape in care solubilizarea si reprecipitarea
srurilor minerale din esuturile dure dentare (demineralizate / remineralizare) se desfoar
alternativ, in funcie de pH-ul de la nivelul suprafeei dentare, corelat cu metabolismul
ecosistemului reprezentat de placa bacteriana.

Nivelul valorii de pH la care are loc trecerea dernineralizare / remineralizare este de 5,2-5,5
("pH critic").

Rolul plcii bacteriene-"ipoteza ecologica a plcii" : microorganismele asociate cu boala


carioasa exista in mod normal in flora rezidenta bucala; boala apare in urma unor modificri
de intensitate si /sau durata crescut a unor factori-cheie locali ("determinani ecologici"),
care declaneaz dezechilibrul responsabil pentru iniierea si meninerea demineralizarii
(cel mai adesea: perioade repetate de pH sczut sub valoarea "critica", dupa aportul
frecvent de glucide sau dupa lipsa prelungita a igienizrii buco-dentare corespunztoare).

Placa bacteriana acioneaz intr-un complex etiologic plurifactorial: prezenta substratului


metabolic optim necesar pentru flora microbiana acidogena, calitatea structurilor dure
dentare si a lichidului bucal, timpul de aciune.

192.Obiectivele terapiei restauratoare minim invazive (conform definiiei iniiale)


1.Modificarea microflorei orele prin reducerea microorganismelor cariogene
2.Remineralizarea leziunilor incipiente (necavitare)
3.Restaurarea leziunilor cavitate prin preparaii modificate, cat mai conservatoare pentru
structurile dentare (modificarea principiilor convenionale Black ale timpului chirurgical)
4.Repararea restaurrilor defectuoase (prioritara fata de nlocuirea acestora)
193.Modaliti de realizare a obiectivelor terapiei restauratoare minim invazive

prezervarea si conservarea substantiei dure dentare


o
o

exereza stricta doar a substanei infectate (alterata ireversibil) si meninerea


substanei afectate (alterata reversibil)
Extinderea minima a cavitii preparate, fara a ndeprta substana dura dentara
integra ("extensia preventiva convenionala devine "prevenirea extensiei")

realizarea obiectivelor se face prin:


o

Adeziunea amelo-dentinara

Creterea rezistentei mecanice (structura omogena, monolitica, pentru


ansamblul dinte / restaurare)
Etaneitatea interfeei dinte / restaurare (previne microinfiltratia marginala,
implicata in apariia complicaiilor pulpare)
Biointegrarea

69

Restaurare morfofunctionala cu materiale biocompatibile, biomimetice,


aderente, bioactive(carioprefilaxie / remineralizare - prevenirea cariei
secundare si/sau a recidivei de carie)

194.Conceptul de clasificare a leziunilor carioase dup localizare i stadiul de


evoluie
evoluia procesului carios:
-favorabil daca sunt tratate la timp
-complicaii:

imediate: inflamaii pulpare acute/cronice; gangrena pulpara simpla/complicate

tardive; extracia dd cu tulburri masticatorii, fizionomie, fonatie, ocluzie, ntreinere

la distanta: focare de infecie; tulburri ATM consecutiv procesului carios

dupa localizare:

coronar: anuri si fisuri de pe suprafaa ocluzala, V, O. Suprafaa neteda a fetelor: V,


O, M, D.

Radicular: carii de rdcina

asocieri ale celor doua teritorii

195.Modificarea principiilor convenionale dup BLACK pentru prepararea cavitilor


n terapia restauratoare minim invaziv

Preparaii cu contur modificat, cat mai conservatoare pentru structurile dentare

Tratamentul restaurator trebuie precedat, nsoit si urmat de masuri carioprofilactice active:


o

Previn apariia unor noi leziuni primare si/sau secundare ori recidive

Cresc longevitatea meninerii restaurrilor existente

Necesita modificarea principiilor convenionale Black ale timpului chirurgical

Modificrile de preparare sunt legate de proprietile materialelor si tehnicilor adezive


utilizate (adeziunea la smal/adeziunea la dentina si rezolvarea problemelor legate de
microinfiltratia marginala)

Forma de contur a preparatiei are caracter prioritar conservativ, nu preventiv(principiul


economiei de substana dura dentara modifica radical principiul extensiei preventive) nsumeaz realizarea accesului, deschiderea cavitii si exereza structurilor dure alterate
ireversibil

Forma de adeziune a preparatiei nsumeaz forma de retentie, de rezistenta si finisarea


marginilor de smal;
- Pereii cavitii sunt curbi, uor concavi spre deschidere, nu plani
- Unghiurile interne ale cavitii sunt rotunjite, nu bine exprimate (nete)
- Marginile de smal sunt bizotate

bizotarea marginala-tipuri de bizouri:

Drept (plat) - lung sau scurt (dupa unghiul de nclinare)

Concav - rotund sau oval

Bizotarea este opionala si selectiva, in raport cu extinderea preparatiei si localizarea


marginilor de smal - la aceeai cavitate pot coexista margini nebizotate si bizotate, cu
bizouri de tipuri diferite

196.Argumente n favoarea bizotrii marginilor de smal la cavitile (preparaiile)


modificate moderne

Aspect estetic superior (trecere progresiva de la suprafaa restaurrii la cea dentara)


70

Ameliorarea adeziunii la smal (creterea suprafeei de adeziune si a calitii


microretentiilor realizate prin gravaj acid)

Adaptare marginala superioara (creterea etaneitii si scderea riscului de microinfiltratie


- contracia de polimerizare si fora de adeziune pot aciona in acelai sens, prevenind
desprinderea)

Creterea rezistentei marginilor de smal restante (dispar zonele subiri nesustinute, care se
fractureaz uor = dezadaptare)

Scderea riscului de carie secundara (eliminarea smalului limitrof procesului carios, cu


posibile alterri microscopice de structura)

197.Argumente mpotriva bizotrii marginilor de smal la cavitile (preparaiile)


modificate moderne

Imperativele estetice sunt necondiionate doar la dinii frontali

Ameliorarea adeziunii poate fi obinut prin adezivi amelo-dentinari

Scderea riscului de dezadaptare si/sau microinfiltratie marginala nu este certificata clinic


concludent pe termen lung

Uzura ocluzala prin atritie/abraziune favorizeaz pierderea materialului in strat subtire din
zonele marginale (fara fracturare), cu denudarea smalului bizotat

Creterea riscului de fractura a marginilor subiri de material, in zonele de contacte


(stopuri) ocluzale

Finisarea marginala a materialului este dificil de controlat (riscul supraextinderii marginale


pe zone de smal nepreparate)

198.Microinfiltraia marginal. Definiie. Modaliti de combatere.

Microspatii intre pereii cavitii si materialul de restaurare (aceste spatii exista ntotdeauna
in lipsa adaptrii perfecte si a adeziunii amelare si dentinare)
Permeabilitatea stratului protector dentinar (liner/baza)

Porozitatile si interstitiile DDR ("smear layer")

Combaterea microinfiltratiei marginale


Depinde de abordarea terapeutica:
-Tratamentul convenional nu influeneaz (nu modifica/ nu ndeprteaz) DDR
-Tratamentul modern: modifica/ indeparteaza DDR
Hibridizarea plgii dentinare = cuplare adeziva de interfaa la nivelul suprafeei
dentinare si includerea sa etana, inclusiv sigilarea canaliculelor dentinare
realizarea adeziunii dentinare (prezenta sa este necesara concomitent cu
adeziunea amelara)
Adeziunea amelara si dentinara are ca rezultat evitarea microinfiltratiei marginale consecutive
dizolvrii DDR in timp (care permite penetrarea si colonizarea germenilor = carie secundara
marginala si/sau recidiva de carie)
199.Avantajele adezivilor amelo-dentinari n strategia terapeutic minim invaziv
-Sigilarea suprafeei dentinare (inclusiv orificiile canaliculelor dentinare) si a interfeei cu
materialul de restaurare
-Eliminarea sau reducerea hipersensibilitii / hiperesteziei dentinare
-Biocompatibilitatea pulpara corespunztoare - se explica prin:

Blocarea penetrrii germenilor si toxinelor (daca se indeparteaza DDR)

Majoritatea componentelor cu potenial toxic ale sistemelor adezive scad rapid sau sunt
blocate in compui chimici stabili (timp de priza scurt)
71

Flux centrifug si diluare prin limfa dentinara

-Detoxifiere posibila prin circulaia pulpara de ntoarcere


200.Dezavantajele adezivilor amelo-dentinari n strategia terapeutic minim
invaziv

Eecuri in timp ale sigilrii etane dehiscente si microinfiltratii la interfaa cu dentina

Adeziune iniiala slaba in imediata vecintate a canaliculelor dentinare (numr redus si


dispoziie improprie a fibrelor de colagen)

Adeziune redusa in cavitile profunde, in apropierea pulpei (canalicule dentinare mai


multe, cu suprafaa orificiilor mai mare scade suprafaa de adeziune si rezistenta la
forfecare

Adeziune iniiala mai slaba la plaga dentinara cu modificri carioase incipiente (reversibile)

201.Tipuri de preparaii modificate (neconvenionale) speciale pentru leziuni


carioase proximale

Tip "caseta" - doar in situaiile in care avem acces direct asupra suprafeei proximale
afectate, lucru posibil datorita unor distracii coronare ntinse a dinilor vecini, unor
edentaii sau atunci cand aceasta leziune devine accesibila printr-o preparatie efectuata
fata in fata pe dintele vecin
Tip "crevasa" ("slot") - aceasta preparatie se realizeaz pentru procesele carioase situate
in apropierea crestei marginale, cu acces chiar prin creasta marginala
Tip "sant"
Tip "tunel" - tunelizare pariala (nchisa proximal) sau tunelizare totala (deschisa
proximal). Aceasta cavitate are abordarea dispre ocluzal, la distanta de 2 mm de creasta
marginala care trebuie conservata.

202.Conceptul de Intervenie Terapeutic Minimal (actual). Definiie. Obiective.


=Abordare terapeutica iniiala (neinvaziva/ non-operatorie), care precede interveniile
operatorii restauratoare.Vizeaz debutul procesului carios / leziunile necavitare.Daca leziunile
evolueaz si devin cavitare, intervenia operatorie restauratoare va fi minim invaziva
-Obiective:
a.identificarea leziunilor prezente
b.prevenirea aparitiei leziunilor moi
c.remineralizarea leziunilor reversibile
d.controlul evolutiei leziunilor
1.modificarea microflorei orale prin reducerea microorganismelor cariogene
2.remineralizara leziunilor incipiente(necavitare)
3.restaurarea leziunilor cavtitare prin preparatii modificate cat mai conservatoare pt structurile
dentare(modificarea principiilor conventionale Black ale timpului chirurgical)
4.repararea restaurarilor defectoase(prioritara fata de inlocuirea acestora)
203.Care sunt aspectele urmrite n cadrul fiecrui obiectiv al conceptului de
Intervenie Terapeutic Minimal
1.Identificarea leziunilor prezente:
- Evaluarea riscului de carie
- Detecia precoce a leziunilor (modaliti de cariodetectie)
72

2.Prevenirea apariiei leziunilor noi


-Modificarea dietei:

Restrictionarea suportului de substrat fermentabil (carbohidrati)

Inhibarea producerii de acizi (care au la baza ionul de fluor)

Utilizarea substituentilor nefermentabili de zahar(xylitol)

Reducerea consumului de buturi acide (citrice/acid carbonic)

Alcanizarea mediului cavitii orale (arginina/ uree)


- Igiena buco-dentara

Igienizarea profesionala periodica

Instruirea pacientului (igienizarea individuala corecta)

Tratamente topice contra germenilor cariogeni (CHX)

-Protejarea si meninerea prin sigilare si fluorizare


3.Remineralizarea leziunilor reversibile
- CPP - ACP (Casein Phosphopeptides - Amorphous Calcium Phosphate)monocomplexe;xylitol
- Fluor
- CIS(incl. ART)
4.Controlul evoluiei leziunilor
-Monitorizare / dispensarizare activa
- Reconditionare / reparare vs. inlocuire (restaurri coronare existente)
204.Managementul clinic al bolii carioase (conform definiiei actuale). Etape.
Obiective.
1.Diagnosticul afeciunii
- modaliti de cariodetectie adecvate
2.Aspecte epidemiologice
-Evaluarea nivelului de carioactivitate
-Stabilirea gradului de risc cariogen
3.Evaluarea contextului biologic
-Microflora orala si placa microbiana dentara
-Lichidul bucal
-Interaciuni chimice intre dinte si mediul bucal (demineralizare / remineralizare)
-Eroziunea dentara (prezenta / absenta; etiologie)
4.Tratament non-operator = controlul progresiei afeciunii
-Igienizarea buco-dentara: profesionala / individuala
-Preparate antimicrobiene si anti-placa
-Fluorizare (mecanisme de aciune / modaliti de utilizare)
-Controlul dietei alimentare
5.Interventie terapeutica operatorie
- intervenie terapeutica minimala (minim invaziva)
6.Controlul evoluiei afeciunii (la nivel individual / la nivel de populaie)
205.Plan de tratament model chirurgical. Caracteristici, obiective, timpi.
Terapia neinterventionista:
-Substane medicamentoase - fluor
-Remineralizare (flor)
-Sigilarea anurilor si fosetelor
73

Modern:
-Individualizare a planului de tratament
-Modificrile tipului de intervenie si a momentului interveniei
-Tip de intervenie pentru materiale moderne (caviti neretentive)
-Modalitate de intervenie - minim invaziv / convenional
Obiectivele terapiei interventioniste (restauratorie):
-Indeprtarea dentinei afectate si prevenirea cariilor
-Protecia pulpei si evitarea durerii
-Eliminarea sursei de bacterii cariogenice
-Facilitarea controlului plcii
-Restaurarea morfofunctionala
Tratamentul proceselor carioase este format dintr-o suma de procedee care duc la
stoparea evoluiei procesului carios. Tradiional, exereza completa a esuturilor afectate (smal,
dentina, cement). Modem exereza stratului extern necrotic de dentina si tratamentul stratului
intern demineralizat
Timpii de lucru:
-Accesarea proceselor carioase
-Instrumentarea dentinei infectate sau modificarea acesteia
-Prepararea cavitii in smal cu sacrificiu dentar minim
-Restaurarea finala
206.Instrumentarea smalului
1.Instrumentar de mana
2.Instrumentar rotativ
3.Instrumentar oscilator
4.Aparate abraziune cu aer
5.Lasere
207.Abordarea dentinei infectate
1)Instrumentare mecanica - manuala, rotativa, sonoabraziunea, aer abraziunea
2)Utilizarea laserului
3)Exereza chemo-mecanica
4)Exereza enzimatica
5)Terapie foto-dinamica
6)Ozonoterapia
7)Terapia antibacteriana
8)Restaurarea finala
208.Instrumentarea mecanic manual.
-Instrumentar de mana ascuit (excavator, linguri Black)
-ndeprtarea mecanica a dentinei alterate
-ndeprtare adecvata / limitata a esuturilor
-Manoperele intempestive (presiune exagerata) - durere
-Modem combinata cu tehnica ART
-Procedura acceptata in special de pacienii anxiosi si in pedodontie

74

209.Tehnica stepwise

Se aplica in general in cazul cariilor dentare profunde cu evoluie acut-progresiva la care


ndeprtarea dentinei afectate ar conduce la deschiderea camerei pulpare in cazul
terapiei cariei prin metoda clasica

La prima edina este ndeprtata cu ajutorul unui excavator dentina periferica si parial
dentina necrotica si afectata localizata pe fundul cavitii carioase

La urmtorul pas sunt realizate prin intermediul inspeciei vizuale si palparii cu sonda,
evaluri standardizate ale culorii si consistentei dentinare

Coafajul indirect este realizat cu ajutorul unor materiale antiseptice, remineralizatoare si


cu rol de stimulare a depunerii de dentina teriara (hidroxid de calciu, eugenat de zinc
sau CIS)

Pe parcursul terapiei stepwise are loc o modificare progresiva a culorii dentinare in


galben-brun sau brun-inchis si modificarea consistentei

Hidroxidul de calciu asociat cu eugenatul de zinc este alegerea de electie dar, in unele
situaii clinice cu distracii coronare extinse, asocierea hidroxidului de calciu cu CIS
poate fi considerata o alternativa viabila.

210.Instrumentarea rotativ

Instrumentar rotativ la turaie joasa (freze rotunde de otel)

ndeprtare mecanica a dentinei alterate .

Metoda eficienta - standard ideal

Dezagreabila pentru pacieni (durere, stres acustic)

Determina suprapreparari si efecte pulpare negative

Excavarea rotativa selectiva controlata

1)Instrumentar rotativ cu putere de rotaie controlata


a. Exereza selectiva pe baza diferenei de duritate dentinara (normala/afectata)
b. Duritatea dentinara -variaii individuale mari - avantajele unor preparaii selective sunt
discutabile
2)Smart Prep - freze polimerice
a. Exereza selectiva datorita diferenei de duritate freza-dentina normala/afectata
b. Eficienta metodei discutabila; duritatea dentinei variaz, frezele polimerice sunt distruse
rapid de dentina dura
c. Metoda permite identificarea dentinei cariate reziduale si pe baza unui feed-back in timp
real asigura o precizie mare si un control calitativ al manoperei
d. Tehnica interesanta cu un potenial evident dar necesita o dotare deosebita
3)Exereza fotoasistata (FACE)
dentina cariata iradiata cu lumina albastru-violeta produce fluorescenta portocaliurosie vizibila prin filtru de 530nm
4)Exereza combinata cu indicatori de carie fluminescenti
211.Fisurotomia

Fisurotomia este o metoda de izolare a dinilor fata de mediul oral.

Are ca scop prevenirea cariei dentare.

Se face prin aplicarea unor cimenturi sau lacuri pe dinti, in zonele de risc a apariiei cariei
dentare.

Se poate practica atat la dinii temporari cat si la cei permaneni.

Se indica la dinii cu reliefuri (anuri) profunde, la copii intre 6-9 ani si 11-14 ani.

Freze pentru fisurotomie: eficiente, ieftine, sacrificiu minim de smal, nu necesita


anestezie, dar sunt limitate doar la nivelul anurilor si fisurilor. Au forma conicizata, vrful
75

tietor nu atinge tubii dentinari dect putini ca numr si au fost gndite pentru a minimaliza
nclzirea si vibraiile.

Tehnica presupune umplerea uoara a spaiului lung, ingust si neregulat de regula cu


ajutorul materialelor de tipul flowable composite.

212.Sonoabraziunea.
Caractere generale

Metodele sonice utilizate in odontoterapia restauratoare au la baza o micare oscilatorie ce


activeaz prin intermediul unor piese de mana capetele active; acestea pot realiza
ndeprtri ale esuturilor dentare alterate.

Dezvolta micri oscilatorii verticale si transversale cu o amplitudine de 600-1000 um

Amplitudinea oscilaiei se reduce la aplicarea pe dinte si este direct proporionala cu


presiunea exercitata si cu mrimea suprafeei de contact

In timpul lucrului medicul nu trebuie sa exercite presiune pe instrument, el doar trebuie sa


susin si sa
direcioneze spatial corect sonopila.

Fora de preparare produce un sunet specific care reprezint un control acustic pentru
operator

Presiunea de lucru mai mare de 5g/cm2 va scdea amplitudinea oscilaiei si implicit


eficienta de taiere,fenomen semnalat de un semnal sonor intens in frecventa de emisie

Se realizeaz o monitorizare acustica a forei optime aplicate pentru eficienta maxima

Metoda presupune lucrul cu rcire cu apa si iluminare

Sunt necesare pauze si verificri vizuale directe dupa ndeprtarea peliculei de apa si a
detritusurilor din cavitatea preparata

Tehnica permite un feedback tactil similar cu folosirea unei piese de mana la turaie
convenionala

Avansarea preparatiei se face rapid in smalul demineralizat si ncetinete in esut sntos

213.Tipuri de sonopile i indicaii


a.Hemisfere
-Au doua mrimi cu diametre: 1,5 si 2,2 mm
-Au granulaii medii de 40 um
-Indicaii:

Prepararea cu conservarea in totalitate a crestei marginale a cavitilor proximale de


clasa a Il-a si a IIIa restaurate prin tehnici adezive

Prepararea cavitilor proximale cu conservarea in totalitate a crestei marginale tip


galerie, cavitate proximala cu acces lateral, vestibulo-oral sau oro-vestibular, in funcie
de evoluia procesului carios.

Prepararea cavitilor proximale cu conservarea pariala a crestei marginale, cavitate


proximala cu acces ocluzal redus, in forma de pictura

Prepararea cavitilor proximale cu conservarea pariala redusa a crestei marginale,


cavitate proximala cu acces ocluzal lrgit tip slot

Tratamentul leziunilor proximale cu restaurri extinse si ocluzal (caviti la care se


nlocuiete o obturatie defectuoasa de amalgam)

Tratamentul leziunilor proximale minore ce nu pot fi remineralzate, cu extensie in smal


sau in smal si dentina, la distanta de camera pulpara

Prepararea cavitilor de clasa a V-a, cu protejarea marginilor gingivale

Prepararea unor caviti de clasa a III-a

b.Cilindro-conice
76

-Diamantate pe toata partea activa


-Au granulaii medii de 40 um
-Realizate cu doua dimensiuni si duble angulatii(in acelai plan / in planuri opuse)
Indicaii:

Prepararea cavitilor proximale cu conservarea in totalitate a crestei marginale,


cavitate tip tunel cu acces ocluzal

Prepararea cavitilor proximale tip caseta cu conservarea in totalitate a crestei


marginale cand exista carii in oglinda; cu ajutorul acestui cap cilindric angulat se poate
aciona si la nivelul acestora mai ales cand exista spaieri dentare, treme, distructii
coronare masive ale dintelui vecin

c.Hemitropila
-Instrument pereche, cu mrime unica si granulatie medie de 40 um
Indicaii:

Ca sistem complementar de finisare dupa aciunea instrumentarului de mana sau


rotativ, la procesele carioase ocluzale situate in anuri si gropite

La realizarea bizotarii cavitilor proximale de clasa a II-a, a IIl-a si a IV-a precum si a


celor restaurate cu aur

Poate fi folosita si pentru preparaii pentru coroane si faete

Completarea preparrii cavitilor proximale cu acces ocluzal lrgit tip slot

d.Trapezoidale
Capete speciale in numr de 6 care difer prin limea prtii active: 2,5mm; 3,5mm; 4,5mm,
primele 2 fiind indicate la tratamentul premolarilor, iar cele intre 3 si 5mm la molari
-Granulatie medie de 40 um
-3 perechi pentru mezial si 3 perechi pentru distal
Indicaii:

Realizeaz caviti verticale standardizate de clasa a Il-a, ce pot fi restaurate cu


inserturi de ceramica dentara ramforsata cu cristale de leucit sau prin tehnici adezive cu
materiale fizionomice

Prin cimentarea adeziva a inserturilor se transforma o cavitate de clasa a II-a intr-o


cavitate de clasa I cu refacerea perfecta a punctului de contact
e.Prisme triunghiulare
Indicaii:

Finisarea cavitii dupa o prealabila preparare cu varianta clasica de sonopile sau cu


instrumentar rotativ

Finisarea cavitii proximale in vederea aplicrii de restaurri tip incrustaii din aur si
coroane pariale

214.Aer abraziunea. Metode de lucru

Alegerea culorii materialului compozit ce va fi folosit pentru restaurare

Marcarea ocluziei, a contactelor ocluzale

Realizarea cmpului operator, cu o izolare optima-diga

Realizarea preparrii dintelui prin abraziune cu aer si controlul ndeprtrii in totalitate a


dentinei alterate cu ajutorul unui detector de culoare care se aplica 10 secunde pe plaga
dentinara, dupa care se spal. Orice coloraie a dentinei este indepartata de preferina cu
freze la turaie convenionala sau cu excavatoare

Toaleta atenta a preparatiei si realizarea proteciei pulpare

Splarea si uscarea cavitii

Gravarea acida a preparatiei


77

Aplicarea adezivului conform protocolului stabilit pentru adezivul pe care il folosim

Realizarea restauraiei cu un compozit "flow" cu eficienta mai mare de umplere daca


leziunea a fost in afara punctelor de contact ocluzale, sau a unui compozit mai dur, mai
rezistent, sau a unui compomer in zona de stop ocluzal

Conturararea si finisarea marginilor preparatiei, lustruirea -ndeprtarea digai

Ajustarea ocluziei cu pstrarea contactelor ocluzale existente naintea preparatiei

Sigilarea care este opionala si care are drept scop sa sigileze orice fisura apruta in timpul
individualizrii ocluzale a restauraiei si sa mreasc rezistenta acesteia.

215.Aer abraziunea. Indicaii


o Tratamentul leziunilor necarioase: atritie, abraziune, eroziune
o Prepararea cavitilor mici pentru materiale adezive
o Repararea unor restauraii cu rasini compozite compromise
o Repararea unor faete din porelan fracturate la nivelul marginii gingivale
o Sablarea fetei interne a incrustatiilor de porelan in vederea adeziunii
o Prepararea suprafeelor dentare pentru sigilare
o Toate tipurile de caviti unde accesul este direct sau a fost uurat cu instrumentar rotativ o
ndeprtarea obturatiilor de amalgam sau din material fizionomie
216.Efectele dentare ale utilizrii laserului
. Efectele dentare
Laserele pulsate cu C02

Produc ceramizare sau vitrifiere caracterizata prin modificarea rnicrostructurii pereilor


cavitii dentinare datorata, in principal, procesului de topire si recristalizare locala

Rezulta: o cretere a duritii si rezistentei la demmeralizare, obliterarea canaliculelor


dentinare, sterilizarea termica a dentinei expuse la radiaia laser
Laserele tip YAG

Afectarea smalului invecinat pe zone mari prin carbonizri nedelimitate

Apariia de fracturi la nivelul jonciunii amelo-dentinare

Largi zone necrotice in dentina localizata in vecintatea peretelui pulpar

Laserii superpulsati tip YAG

Reduc considerabil efectele termice secundare(au durata de impuls mai mica)

Cavitile obinute au perei netezi si sticloi

Conturul are rugoziti cu dimensiuni de cea. 10 um

Canaliculele dentinare sunt deschise

Elimina stratul de detritus dentinar remanent

Creeaz premize favorabile unor obturaii adezive imediate

Produce o scdere a solubilitatii ionilor da Ca si creterea rezistentei esuturilor la atacul


acid rezultat in urma aciunii bacteriilor cariogene

217.Eficacitatea laserului
Este apreciata prin rata de ablatie si ea depinde de:

Caracteristicile intrinseci ale laserului utilizat

Tipul de esut dentar pe care acioneaz (smal, dentina)

Gradul de mineralizare al esutului

78

Orientarea razei laser fata de prismele de smal si canaliculele dentinare (paralele:


ablatie mai rapida cu efecte termice secundare mai reduse; perpendiculara: predomina
efectul de topire cu creterea temperaturii in straturile subiacente)
Laserele pulsate
nu sunt eficiente in realizarea accesului in procese carioase incipiente, de aceea, au fost
introduse laserele superpulsate cu care se pot realiza, utiliznd zone laser active ce
variaz dimensional intre 300-600 um, atat accesul cat si prepararea cavitii
respective.
Laserele tip. Excimer
au o rata de indepartare a esuturilor dentare sntoase sau alterate, utiliznd aceeai
putere si dimensiune a zonei active a laserului de: 0,15um in smal sntos, 0,20um in
dentina sntoasa, 0,2-0,5um pe smal demmeralizat, l-l,4um pe dentina alterata.
esuturile alterate sunt mai rapid si mai corect eliminate comparativ cu tesuturi sanatoase,
realiznd o protejare a esuturilor nvecinate prin analiza emisiei de plasma.
Laserele infrarosii
prezint o eficienta de indepartare:
o Pe esuturi sntoase - inferioara instrumentarului rotativ de turaie inalta,
timpul de preparare alunei caviti fiind in medie dublu
o Pe esuturi alterate rata de ablatie creste odat cu gradul de distructie al
esutului si cu dimensiunea defectului
218.Exereza chemo-mecanic
Principiu de lucru
aplicare gel NaOCl si 3 aminoacizi - cloramine - distrugere a colagenului din dentina
demineralizata prin radare cu ajutorul unui instrumentar manual special a detritusului
Indicaii:
carii radiculare profunde la dinii temporari si permaneni
Avantaje:

Nedureros fara anestezie

Nu afecteaz pulpa

Eficacitate comparabila cu a metodei rotative

Rezulta suprafee rugoase optime pentru restaurri adezive

Sacrificiu dentar

Etape pentru o leziune cervicala:

Aplicare gel 30 sec

Curare manuala - apare detritus

oReaplicare gel

Depistare JSD

tergerea surplusului de gel cu o bleta uscata

Evaluarea suprafeei (duritate)

Toaleta cavitii cu o buleta umeda

Cavitatea finala

219.Exereza enzimatic i terapia foto-dinamic


Exereza enzimatica Enzyme Mix SFC-II (3M ESPE):

Digestia enzimatica proteolitica a colagenului

Enzimele au aciune selectiva

79

Metoda a dat rezultate promitoare experimental

Terapia foto-dinamica:

Dezinfectare fotoactivata (PAD)

Laser rou de energie joasa 633/30 sec

Se folosesc Toluidine Blue O-TBO (10 ug/ml), cloruri, ftalocianuri

Metoda non-invaziva eficienta pe S.mutans si alte microorganisme cariogene

Timpul de contact (pana la 180 sec) creste efectul antibacterian care e limitat doar de
grosimea dentinei

Tehnica promitoare, rapida, nu da rezistenta microbiana si nu afecteaz esuturile


sntoase

220.Ozonoterapia
Ozonul este in msura sa altereze stabilitatea condiiilor ambientale favorizatoare de carii prin
capacitatea sa de a:
distruge in scurt timp bacterii, virui i fungi -neutraliza proteinele acide -restructura
smalul si dentina.
Indicaii:

Carii ocluzale

Carii de rdcina

Carii cu acces dentinar direct sau creat cu alte metode o Hipersensibilitate cervicala

Profilaxie: ozonoterapia trebuie sa se faca doar in prezenta unui sistem de aspitratie


pentru eliminarea ozonului reziduu acesta prezentnd toxicitate daca este inhalat in
cantiti mari.

221.Terapia antibacterian.
Antiseptice:
AgN03, fluoruri, Ca(OH)2, Clorhexidina

oDezinfectarea dentinei si/sau smear layer

oUsor de utilizat cu dotare minima ,

Reduce semnificativ streptocolul si lactobacilul la 6 luni

Dezavantaje:

Biocompatibilitate si colorare

Eficienta in prevenirea progresiei cariei este insuficient argumentata

Adjunct dar nu substituent al instrumentrii

Antibiotice:
aplicare de preparate su Tetraciclin (Ledermix)

Excavare seriata aplicare antibiotice, pansamente provizorii si reinstrumentari.


Necesita rninim 2 edine si cooperarea pacientului

Scade riscul de deschidere a camerei pulpare si de lezare a pulpei. Uor de utilizat in


urgente

Tehnica cu bune rezultate in speciali la dinii permaneni tineri

Eficienta crescut fata de terapia antiseptica (CHEX)

223.Tehnica ART
Tratamentul restaurator arauroaic este o procedura bazata pe curirea cavitilor carioase cu
ajutorul instrumentului de mana si obturarea lor cu un material adsreat la esuturile dentare
80

(ciment ionoxner de sticla). Acest tratament respecta principiile preventive, iar durerea si
discomfbrtul sunt rare.
224.Tehnici de sigilare
1)Materiale cu eliberare de Fluor folosite in tehnica ART:

instrumentar de mana si CIS prin eliberare de fuor care poate preveni progresia cariei /
apariia de carii secundare.

Capacitatea de sigilare dentinara este limitata iar efectul preventiv antibacterian al


fluorului este discutabil.

Necesita o buna selecie a cazurilor.

2)Adezivii destinri

Sisteme tip monomer hidrofilic create pentru adeziune dentinara.

Prin sigilarea dentinei si/sau a marginilor restauraiei, blocheaz transferul nutritiv


necesar bacteriilor ramase post excavate.

Necesita preparaii limitate; procedeu eficient clinic si acceptat in pedodontie.


Adeziunea la dentina afectata nu este ideala.

Nivelul variabil de bacterii restante trebuie determinat.

Metoda promitoare si recomandata pentru cariile radiculare la dinii permaneni.

3)Rasini Antibacteriene

adezivi dentinari CHX,triclosan,MDBP.

Combina sigilarea cu efectul AB.

Materiale permisive ca aplicae(nu necersita izolae perfecta).

Ef AB al adezivilor e de apreciat.

Rezultate promitatoare

225.Restaurri preventive cu rini


Restaurarea preventiva cu rasini RPR se adreseaz leziunilor carioase incipiente,dar si
situaiilor de diagnostic incert de carie.
Dezvoltarea continua a materialelor bioadezive faciliteaz ndeplinirea obiectivelor acestui tip
de tratament in caria dentara:
1.realizarea unor preparaii minime ,cu sacrificiu dentar redus RESTAURARE =R
2.nlocuirea extensiei preventive mecanice cu cea dumica.neinvaziva PREVENTIVA = P
3.Imunizarea suprafeelor ocluzale cu ajutorul rinilor sigilante - RASINI =R
Abordarea leziunilor carioase in maniera preventiva ( sigilri ) sau conservativ -curativa va fi
aplicata dupa stabilirea certitudinii diagnosticului de carie.
Coroborarea datelor de diagnostic:
clinic ( examinare, inspecie, palpate),

paraclinic (radiologie: bite-wing, raper, transluminare, msurarea rezistentei


eIectrice,cariodetectia cu laser)
speciale,va trebui sa reduc sau cel puin sa minimalizeze erorile de diagnostic.

Proprietile fizice si mecanice impun stabilirea unor noi principii de tratament:


forma de acces: trebuie sa fie mult mai conservaiva^e abordeaz fiecare leziune in parte si
se pastreaza punile de smal integre.
managementul leziunii: se ndeprteaz numai dentina ramolita ,
forma de adeziune: caracteristici care asigura adeziunea,etanseitatea-rezistenta la
dislocare
81

curirea cavitii ( mecanica si chimica): mecanic, cu instrumentar rotativ si chimic,prin


sisteme primer si conditioner specifice;acestea ndeprteaz detritusurile rezultate in urma
prepararii impreuna cu smear-layerul si biofilmele incluznd miooorganismele reziduale.
Atitudinea corecta in ceea ce privete restaurrile preventive este data de corelaia dintre
situaia clinica si dotarea materiala de care dispunem.Compromisirrile sau extinderea
nejustificata in utilizarea acestor tehnici vor afecta principiul preventiv in sine.

EVALUAREA CLINIC A RESTAURRILOR VECHI


226.Criterii de evaluare corect a unei restaurri
Rezolvarea terapeutica a leziunilor dentare cu pierdere de substanta dura presupune
tratam. propriu-zis si asocierea unor mijloace de monitorizare a restaurarilor in scopul prevenirii
si pastrarii starii de sanatate dentara.
Restaurarile dentare au scopul de a opri in evolutie procesul carios si sa previna
afectarea pulpei,dar nu confera dintelui imunitate fata de o noua afectate dentara aparuta fie
in jurul obturatiei fie pe o suprafata indemna a aceluiasi dinte.
Biodegradarea materialelor de restaurare coronara in mediul bucal si la interfata
dinte/restaurare e un proces ireversibil ce poate determina intr-un interval mai lung sau mai
scurt aparitia defectelor la acest nivel.
Monitorizarea pacientului

daca masurile de prevenire de care a beneficiat pacientul sunt eficiente

daca nu exista noi cazuri de imbolnavire prin carie de la ultima vizita-ca sa poata
beneficia de tratament rapid non-invaziv

sa se aprecieze evolutia proceselor carioase inicipiente sub observatie

sa detecteze si sa corecteze eventualele greseli de tehnica in tratamente

verificarea vitalitatii dintilor care prezinta restaurari extine,coafaje directe sau indirecte

Longevitatea restaurarilor e limitata ele putand determina esecuri in timp

aparitia unei noi leziuni carioase in jurul sau sub restaurare

degradarea,deficiente ala materialulor sau ale preparatiilor

227.Factorii de care depinde longevitatea restaurrilor dentare.


Exista o serie de factori de care depinde longevitatea restaurrilor coronare. In funcie de
importanta lor, ei
Factori generali:

starea de sanatate generala

Obiceiurile alimentare
Nivelul socio-profesional

colaborarea cu medicul

Factori locali

Igiena orala

Riscul de carie

Dintele afectat

Localizarea si ntinderea restaurrii

Starea de sntate a pulpei dentare

Tipul de ocluzie

Medic

82

Diagnosticul corect al leziunii

Planificarea corecta a tratamentului

Respectarea corecta a indicaiilor

Respectarea timpilor de lucra

Alegerea unui material de restaurare corespunztor

Manipularea corecta a acestuia

Experiena, manualitate, motivaia individuala

Material de restaurare - proprietari (fizice, chimice, biologice)


228.Ce este i ce urmrete monitorizarea pacientului (controlul periodic).
Pacienii au cariosusceptibilitate diferita si in funcie de aceasta si de riscul de carie pacientul
este chemat la controlul periodic care urmrete sa verifice:

Daca masurile de prevenire de care a beneficiat pacientul sunt eficace

Daca nu exista noi cazuri de imbolnavire prin carie aparate de la ultima intalnire cu
pacientul care, prin detectarea rapida sa poat beneficia de tratamente noninvazive

Sa aprecieze evoluia proceselor carioase incipiente aflate sub observaie

Sa detecteze si sa corecteze eventualele greeli de tehnica in tratamentele efectuate


anterior

Sa verifice vitalitatea dinilor care prezint restaurri extinse precum si a dinilor cu


coafaj direct sau indirect

229.Ce este i ce urmrete supravegherea activ a restaurrilor.


Supravegherea activa este cea mai buna soluie de tratament si presupune:

O colaborare buna medic/pacient

edine de control specific

Ameliorarea igienei orale si a comportamentului alimentar al pacientului

Periaj profesional periodic

Aplicarea de fluoruri si/sau de ageni antirnicrobieni

Toate aceste masuri permit prevenirea deteriorrilor si repararea sau nlocuirea restauraiilor la
momentul optim. Eecurile minore aparate in timp la unele din restaurrile prezente necesita,
la rndul lor, doar monitorizarea atenta, supravegherea lor activa.
Aceasta presupune:
-Analiza comportamentului in timp a restaurrii
-Aplicarea unor metode de prevenire specifice
230.Ce este i ce urmrete reparaia unei restaurri vechi.
Reparaia unei restaurri vechi consta in:

Meninerea pe loc a restaurrii

Remedierea defeciunilor punctuale

Eventuale corecii in masa materialului restaurator

Reparaia reprezint:

Un mijloc rapid de a rezolva o deficienta existenta la una din restaurrile vechi

Poate constitui o alternativa acceptabila de remediere a defeciunilor restaurrii in


multe situaii clinice

Poate fi o faza intermediara (tranzitorie) de tratament, ce ofer rgaz pentru aprecierea


globala a cauzelor care au dus la eecul restaurrii si a consecinelor sale
83

Un mijloc ce permite sigilarea restaurrilor cu deficiente marginale minore, precum si o


ameliorare rapida a esteticii prin reconstituire si remodelare coronara

Permite stabilirea unor relaii de colaborare optima intre medic si pacient

231.Ce este i ce urmrete nlocuirea unei restaurri vechi i care sunt situaiile n
care se realizeaz.

Eliminarea completa a materialului de restaurare ,

Realizarea unei noi preparaii

Realizarea unei noi restaurri

In alegerea soluiei terapeutice de remediere a unei restaurri vechi nu trebuie minimalizat


faptul ca fiecare nlocuire a unei restaurri duce la pierdere de esut dentar din structura
dentara restanta, pierdere ce poate conduce la slbirea rezistentei dentare. De asemeni, din
punct de vedere biologic, orice reinterventie presupune o noua agresiune asupra complexului
pulpo-dentinar.
Inlocuirea imediata a unei restaurri deficiente se face in 2 situaii:
Existenta unor semne clare de alergie sau intoleranta locala sau sistemica legate de
materialul restaurator
Existenta curenilor galvanici
Pentru a decide conduita terapeutica corecta este foarte important diagnosticul etiologic al
afeciunii prezente dar si tipul de defect al restaurrii.
232.Elementele care se iau n consideraie pentru alegerea tipului de intervenie
asupra unei restaurri vechi.

Impactul restaurrii defectuoase asupra pulpei dentare, manifestate prin jena (disconfort) la
masticaie, durere (semne de suferina pulpara), aprute ca urmare a pierderii etaneitii
restaurrii sau a unei protecii pulpo-dentinara insuficienta/absenta

Impactul asupra parodontiului marginal prin: iritatie directa, acumulare de placa bacteriana
prin prezenta unor defecte de suprafaa, supra sau subconturare, morfologie incorecta a
punctului de contact

Diminuarea rezistentei coronare cu apariia de fracturi marginale de smal, pere cavitri cu


o grosime mai mica de 2 mm, microfisuri, ocluzie traumatizanta

Prezenta unor factori de risc: factori iatrogeni, regim alimentar incorect, igiena orala
deficitara, parafunctii, risc crescut de carie

Prezenta unor factori perturbatori ai mediului bucal: galvanismul bucal, reacii alergice
cutaneo-mucoase

Beneficiul terapeutic al interveniei

Consimmntul pacientului

233.Fractura marginilor de smal sau ale materialului restaurator n cazul


restaurrilor din amalgam : cauze i modaliti de rezolvare .
La nivelul marginilor de smal o fractura poate aparea in urmtoarele situaii clinice:

Prepararea incorecta acavitatii, cu marginile plasate incorect, prea sus pe versantii pe


cuspidieni, acolo unde forele ocluzale sunt mari si riscul de fractura a unor margini
subiri de smal este si el mare

Unghiul restaurrii de amalgam in raport cu pereii cavitii trebuie, pentru a se evita


fracturarea sa, sa depeasc 70 de grade. Un unghi mai mic duce la un risc crescut de
fractura

84

Smalul subminat, nesustinut de dentina sntoasa, neprotejat, poate sa se fractureze


cu uurina

Coroziunea amalgamului - amalgamul mai bogat in cupru a demonstrat clinic o mai


buna adaptare marginala si o rezistenta mai buna la fractura in raport cu cel srac in
cupru
Fracturarea sau pierderea unei parti din restaurrile de amalgam pot fi datorate:

Retentiei insuficiente pe o seciune a cavitii

Un amalgam cu o grosime insuficienta (de cel putin 2 mm)

Un istm care nu confer in aceasta zona a unei caviti proximo-ocluzale o grosime


suficienta a amalgamului

Absenta mijloacelor de retentie necesare cavitii verticale

Lipsa unui liner adecvat, care sa asigure amalgamului un suport fizic corect

O fractura marginala mai importanta necesita repararea restaurrii si realizarea unei


retentii mecanice pentru amalgamul reparator ce trebuie fulat in interiorul unei caviti create
si cu o restaurare de amalgam preexistenta.
Este inevitabila o pierdere de esut dentar de aceea se prefera repararea prin adeziune, cu
ajutorul unui material compozit fluid sau a unui CIS.
Orice metoda de reparare de acest gen presupune mai multe etape:
Accesul in profunzimea defectului si/sau a leziunii prezente

ndeprtarea eventualelor esuturi dentinare sau amelare ce mrginesc defectul

Prepararea suprafeelor dentare pentru adeziune si aplicarea materialului de restaurare

Finisarea zonei de reparaie

In cazul fracturrii unui perete sau cuspid este necesara, de cele mai multe ori,
ndeprtarea restaurrii si controlul pereilor restani. In prezenta unor contacte ocluzale
defavorabile restaurarea poate fi realizata doar dupa suprimarea factorului mecanic ce a stat Ia
originea fracturii iniiale. Daca se presupune ca restaurarea dupa producerea fracturii este
optima si esutul dur existent permite realizarea unei retentii pentru repararea defectului cu
ajutorul amalgamului, se va realiza o cavitate distincta pentru viitoarea obturatie si materialul
restaurator existent se va crea o cavitate de retentie pentru aceasta si se va reface obturatia
(cu materiale compozite, CIS, incrustaii,faete )
234.Prezenta unor defecte marginale in cazul restaurrilor din amalgam: cauze si
modaliti de rezolvare.
Cauze: restaurri sub si supraconturate
Defecte marginale localizate pe fetele vestibulara, ocluzala sau orala
la pacieni cu o igiena orala corespunztoare si un risc de carie sczut (tratament
noninvaziv) sau pacieni cu risc de carie crescut (repararea acesteia)
Un defect marginal vizibil cu ochiul liber - reparaie cu material adeziv tip compozit sau CIS
Defecte marginale in zona proximala, inaccesibila periajului, cu retentie consecutiva de
placa bacteriana si risc de apariie a unei carii marginale
ndeprtarea excesului localizat cu freza flacra sau cu strips abraziv. Se poate folosi si o
piesa speciala care folosete o freza speciala ascuita, triunghiulara, activa pe o parte. Daca
suprafaa de amalgam rmasa va fi poroasa (deci va permite acumularea de placa bacteriana)
se va realiza nlocuirea restaurrii cu una noua
Supra sau subconturarea obturatiei de amalgam in zona cervicala poate fi remediata cu
freze de finisat
85

Daca defectul marginal se extinde pe mai muli perei la interfaa dinte/restaurare,


includerea marginala nu mai este satisfctoare pot sa apar modificri de culoare care, de
cele mai multe ori sunt greu de interpretat.
Coloraiile dintelui pot fi determinate de prezenta amalgamului, situaie care duce
destul de rar la inlocuirea restaurrii vechi, doar atunci cand si adaptarea marginala
este deficitara.
Cand exista modificri de culoare la nivelul mai multor restaurri cu suspiciunea de
carie secundara, este bine sa se ndeprteze amalgamul la una din acestea, cu
modificarea coloristica cea mai importanta si in situaia in care se constata prezenta
cariei secundare, se vatrece la rezolvarea prin inlocuire si a celorlalte restaurri ce
prezint aceeai deficienta.
235.Defecte ale suprafeei unei restaurri din amalgam: cauze si modaliti de
rezolvare.

0 restaurare din amalgam care prezint o suprafaa neregulata, margini corodate devine
un mediu propice de acumulare a plcii bacteriene care, la rndul sau, poate determina
apariia procesului carios.

Ea nu trebuie inlocuita ci doar reconturata si finisata dar acest lucru nu trebuie fcut
daca nu exista factori de nocivitate clari.

Finisarea unei obturaii vechi iniiaz un nou ciclu de coroziune care nu este de dorit.

236.Pierderea in totalitate a unei restaurri din amalgam: cauze si modaliti de


rezolvare.

Este rar intalnita si cauza este realizarea unei caviti neretentive sau contaminarea
cavitii cu saliva in momentul inserrii amalgamului in cavitate.

Poate fi incriminata si o calitate proasta a materialului de restaurare, prea dur si


sfaramicios si in cazul cavitilor cervicale, persistenta fenomenului de stres ocluzal,
care va duce in timp la ndeprtarea materialului restaurator.

In aceasta situaie singura soluie este realizarea unei caviti corespunztoare si


restaurarea sa corecta.

237. Defectele marginale aprute la restaurrile cu materiale adezive: cauze si


modaliti de rezolvare.

Lipsa unei nchideri marginale corecte face sa apar pericolul infiltrrii marginale si in
consecina apariia unei carii secundare.
Un astfel de defect, aprut intr-o zona cariosusceptibila, cu deosebire in zona cervicala
sau proximala, duce la inlocuirea restauraiei pe cand un defect marginal aprut pe fata
vestibulara, orala sau ocluzal, acolo unde exista posibilitatea unei igiene orale corecte si
a unor tehnici de fluorizare, permite supraveghere activa.
Daca pierderea etaneitii este asociata cu simtomatologie dureroasa, care presupune
o afectare pulpara, este necesara inlarurarca restaurrii in totalitate si tratamentul
corect al acesteia, in funcie de gradul de afectare

238.Pierderea formei anatomice, alterarea suprafeei restaurrii si estetica


necorespunzatoare in cazul restaurrilor cu materiale adezive: cauze si modaliti
de rezolvare.
l)Pierderea formei anatomice
Cauzele care pot duce la aceasta sunt
Prezenta pe dinii antagonisti a unor lucrri restauratoare dintr-un material cu un grad
mare de uzura
Prezenta unor factori alimentari ce pot conduce la uzura dentara de natura chimica
(obiceiuri alimentare inadecvate, regurgitai acide)
Obiceiuri vicioase (roaderca creionului, prinderea de cuie intre dini, bruxism)
86

Ca urmare a uzurii se poate ajunge la modificarea raporturilor ocluzale, cu deficit


funcional. De cele mai multe ari in aceste cazuri se recurge la inlocuirea materialului
restaurator si realizarea unui nou tip de restaurare (inlay.onlay.fatete)
2)Alterarca strii de suprafaa a restauraiei
Suprafaa materialului restaurator adeziv poate prezenta rugoziti, fisuri, goluri, intinse
in profunzime, favorabile acumulrii de placa bacteriana.
Opiunea de finisare a acestei suprafee sau dc nlocuire se face dupa analiza atenta a
factorilor cauzali, care pot sa fie legai de un material restaurator de proasta calitate, o
tehnica de lucru incorecta, o finisare incorecta.
In funcie de acestea se va recurge la inlocuirea restaurrii sau la ameliorarea sa.
3)Estetica necorespunzatoare
Aceasta este datorata alegerii unei culori inadecvate de la bun nceput sau unei tehnici
incorecte de plasare precum si degradrii in timp a materialului.
In primul caz se nlocuiete parial restaurarea cu material adecvat sau poate fi nlocuita
total, cu un material corespunztor calitativ si coloriste.
Se utilizeaz freza extradura sau diamantata dar materialul nu trebuie ndeprtat de pe
pereii de smal si dentina pentru ca sunt materiale adezive si forele rezultate pot
fractura smalul si marginile cavitii nou realizate.
Se poate lasa un strat de material adeziv pe pereii cavitii si noua obturate poate sa
adere, in anumite condiii la cea veche.
Aceasta presupune tehnici de adeziune in 2 timpi, cu adezivi de generata a 2-a si a 3-a.
Daca vrem sa nlturam in totalitate compozitul atunci este necesara ndeprtarea unui
strat de smal si dentina de cel puin 50 um pentru a avea perei apti pentru o noua
adeziune.
239.Factori etiologici ai cariei secundare marginale care tin de greeli in
diagnosticul si planificarea tratamentului.

Un diagnostic incorect privind starea esuturilor dure dentare restante, perei, anuri,
fosete, cuspizi
Prezenta unor leziuni cu pierdere de substana dura dentara de etiologie carioasa sau
necarioasa si pe alte suprafee dentare, adiacente procesului carios, acestea putnd
necesita o atitudine terapeutica mai complexa, cu luarea in considerare a tuturor
acestor leziuni dentare

240.Factori etiologici ai cariei secundare marginale care tin de greeli n etapa de


realizare a preparatiei.

Pstrarea smalului cretos, pigmentat, demineralizat, de la marginea cavitilor precum


si lipsa finisrii conturului marginal de smal al cavitilor.
Cel mai frecvent aceasta greeala apare la cavitile cu localizare la coletul dentar, de
predilecie la dinii laterali sau la pragul gingival al cavitilor proximo-ocluzale
Meninerea unor prisme de smal nesustinute de dentina sntoasa sau a unor perei de
smal subminai, cu predilecie in zonele supuse direct forelor masticatorii
Realizarea unui unghi mai mic de 70 intre peretele de smal al preparatiei si materialul
restaurator
Un contur marginal defectuos care nu prezint un traseu ondulat care sa ocoleasc
cuspizii si pstrarea unor unghiuri externe bine exprimate, ce mresc pericolul
fracturrii marginalii a restaurrii.
De asemenea, plasarea marginilor de contur ale cavitii in zone favorabile retentiei
alimentare si a plcii bacteriene si in care nu se poate efectua o autocuratire sau
curire artificiala optima pot duce la apariia cariei secundare marginale
Meninerea unor cuspizi subminati, nesustinuti de dentina sntoasa.
Fractura cuspizilor apare cel mai frecvent la dinii cu caviti mari, ocluzale sau proximoocluzale restaurate cu amalgam de aceea, cuspizii presupui a fi subminai trebuiesc
protejai prin captusire cu ciment fosfat de zinc, cimenturi policarboxilice, CIS,
restaurare adeziva
87

Nu au fost redui din inaltime pereii laterali de smal ai cavitii ocluzale sau verticale,
care au mai puin de 2mm grosime
Meninerea la nivelul pragului gingival a unui smal decalcifiat si/sau a unor prisme de
smal neregulate, datorate lipsei de bizotare a pragului gingival
Conturul marginal al cavitii verticale nu a fost scos din contact cu dintele vecin atat in
sens - vertical cat si orizontal ceea ce duce la acumularea unor resturi alimentare si a
plcii bacteriene intr-o zona greu accesibila tehnicilor de periaj
Realizarea unui istm prea ingust de ntlnire intre cavitatea verticala si cea orizontala,
prea superficial fara a se executatesirea muchiei pulpo-axiala a acestuia, ceea ce are
drept consecina fracturarea restaurrii cu meninerea sa in poziie sau, mai frecvent, cu
dislocarea ei pariala
Lipsa de finisare a conturului marginal al cavitilor care sa permit o buna adaptare a
restaurrii la marginile preparatiei.

241.Factori etiologici ai cariei secundare marginale care rin de greeli in tehnica de


restaurare.

Alegerea incorecta a materialului restaurator, fara a se tine seama de rezistenta sa la


uzura si duritatea ceruta de situaia clinica data.
O buna restaurare trebuie sa prezinte o grosime suficienta care sa ofere rezistenta la
aciunea foitelor dezvoltate in procesul de masticaie (2mm) care daca nu este
asigurata poate determina fractura materialului restaurator

Greeli ce apar in timpul preparrii materialului restaurator:


Prepararea unui amalgam care nu respecta proporia ideala intre pilitura de argint si
mercur.
o Un exces de mercur duce la apariia unui amalgam moale, cu timp de priza
prelungit si coeficient mare de expansiune pe cand o cantitate mare de pilitura
de argint duce la realizarea unui amalgam sfaramicios, cu priza rapida si
contracie de priza mare.
o Timpul efectiv scurs de la prepararea materialului si pana la introducerea sa in
cavitate prin condensare poate influenta decisiv calitatea restaurrii
o Nerespectarea timpului optim de triturare al amalgamului. O supratriturare
va creste gradul de expansiune al amalgamului pe cand o subtriturare va duce la
o contracie de priza crescut.
o In ambele situaii va rezulta un amalgam ce are caliti necorespunzatoare
pentru realizarea unei restaurri rezistente in timp
o Utilizarea unor materiale de restaurare fizionomice aderente cu termen depit,
ce nu mai corespund din punct de vedere calitativ
o Malaxarea prelungita mult peste timpul optim indicat de firma productoare a
ionomerilor de sticla sau a compozitelor autopolimerizabile

Amestecul in proporii incorecte a componentelor acestor materiale de restaurare


fizionomice

Greeli in tehnica de inserare a materialului restaurator in interiorul preparatiilor

Utilizarea unei cantiti insuficiente sau in exces a materialului restaurator

Condensarea insuficienta a materialului de restaurare in interiorul cavitii, cu referire in


special la poriunea verticala a unei caviti de clasa aII-a, cu deosebire in zona marginii
sale gingivale unde si izolarea este deficitara, cu apariia de goluri in masa materialului
restaurator

Aplicarea matricei fara o corecta adaptare la pereii cavitii, ceea ce detenriina in final
apariia unui contact proximal defectuos a unei restaurri supra sau subconturate,
retentive pentru placa bacteriana precum si o presiune insuficienta aplicata prin
intermediul matricei asupra materialului restaurator, in timpul prizei primare a
materialului de restaurat

88

Prezenta, la nivelul conturului marginal al preparatiei, a unor urme de lineri, baze


intermediare sau materiale de obturatie de baza care vor fi ulterior ndeprtate prin
diluare in mediul bucal umed.

In cazul restaurrilor scurte, turnate din aur sau alt metal sau din cerarnica,dupa
cimentare, cimentul din spaiul dintre dinte si restaurare va suferi un proces de
dizolvare ceea ce, in timp, va da natere unui spaiu retentiv la interfaa
dinte/restaurare, cu apariia unui proces carios secundar
Greeli in modelarea si finisarea restauraiilor

89

Adaptarea incorecta a restaurrii la marginile preparatiei, cu prezenta unor lipsuri de


material creandu-se astfel condiii optime de retentie pentru placa bacteriana, cu
deosebire in zona marginii gingivale a preparatiei

Modelaj marginal incorect conceput si realizat, cu realizare de margini subiri de


material restaurator care, prin facturare, vor lasa zone de retentie marginala

Dislocarea marginala a materialului restaurator prin ndeprtarea incorecta a matricei si


penelor dentare

O finisare precoce a amalgamului, la mai puin de 24 de ore de la aplicarea sa, la turaii


mari si timp ndelungat, ceea ce poate genera cldura si consecutiv, alterarea
materialului restaurator

Lipsa de finisare si lustruire a restaurrii care poate determina apariia unor zone de
retentie pe suprafaa obturatiei, la interfaa preparatie/restaurare

Relustruirea suprafeei ocluzale a restaurrii de amalgam in scopul mbuntirii


adaptrii marginale care poate determina modificarea morfologiei ocluzale si a
contactelor cu dinii antagonisti

Adaptarea materialului compozit la marginea gingivala, acolo unde stratul de smal


foarte fragil sau inexistent nu va permite o adeziune corecta prin gravare acida si deci
va determina o nchidere marginala deficitara

Fotopolimerizarea insuficienta, deficitara la nivel cervical a materialului compozit

242.Principii de tratament ale cariei secundare marginale i recidivei de carie.

RESTAURRILE DIRECTE CU AUR


243.Avantajete si dezavantajele aurului ca material de restaurare directa (RDA).

Caracteristici:

acestea se fac cu aur pur coeziv de 24 de karate

se bazeaza pe propietatea de coeziune care inseamna ca straturi succesive de aur


coeziv suprapuse unul peste celalalt si presate se lipesc intre ele si formeaza o masa
omogena in care iau nastere legaturi mecanice

aurul are o biocompatibilitate foarte buna in mediul bucal si o rezistenta optima la


coroziune

ofera o adaptare marginala foarte buna permitand inchiderea etansa a cavitatii

au o durabilitate in timp foarte mare, chiar toata viata

are o rezistenta deosebita la uzura aceasta fiind aproape identica cu cea a tesuturilor
dure dentare
Dezavantaje:

pretul de cost ridicat

sunt nefizionomice

cer o manualitate foarte buna

sunt cronofage (necesita mult timp)

nu se pot utiliza pentru restaurari coronare mici, mai putin cele cu localizare marginala;
se pot folosi doar acolo unde nu se exercita presiuni pe creasta marginala

biologic presiunea de condensare a aurului in cavitate poate produce leziuni la nivelul


pulpei dentare, mai ales acolo unde stratul de dentina este mai mic de 1 mm., in
aceasta situatie fiind contraindicate

90

244.Forme de prezentare ale aurului pentru RDA.


Aurul folosit in aurificari are mai multe forme de prezentare:
1. Aur precipitat (sub forma de folie)
Se obtine prin doua metode:

a. Atomizare presupune topirea aurului si pulverizarea lui in compartimente reci speciale,


intr-un mediu inert, rezultand particule sferice mai mari sau mai mici, cu dimensiunile
cuprinse 5 - 75 microni
b. Electroprecipitare (Electroliza) rezulta particule cu dimensiuni asemanatoare celor
anterioare, dar particulele nu mai sunt sferice ci au o forma neregulata
Indiferent de metode prin care se obtin se prezinta sub trei forme:

Aur pulbere particulele de aur precipitate sunt impachetate intr-o folie de aur coeziv
rezultand un fel de minge in care partea externa este reprezentata de folie iar in interior
este pulberea; raportul dintre folie si pulbere este de 1/19

Aur mat nelustruit, se obtine de regula prin electroliza; se prezinta sub forma de
batoane sau de benzi Este invelit intr-o folie de aur coeziv. Are dezavantajul ca este mai
usor de portionat decat forma anterioara.

Aurul amalgamat cu calciu Este o forma mai recent aparuta. Amalgamarea aurului cu
calciu se face in proportie de 1%, se face inainte de atomizare; acest adaos de calciu il face
mai rezistent

Folia de aur

se obtine din lingouri de aur care se calcineaza

dupa fiecare laminare se calcineaza pentru a nu deveni casant, apoi se lamineaza pana
cand se obtine o folie cu grosimea de 1 - 7 microni

se prezinta in mai multe moduri:

1. Folia simpla rezulta din laminarea, amintita mai sus, este plata
2. Folia ondulata se obtine prin introducerea intre doua folii de aur a unei foite de hartie
foarte subtire, dupa care se supune arderii intr-un recipient inchis. Foita de hartie se
increteste, se arde si in felul acesta antreneaza dupa sine si folia de aur
3. Folia laminata este formata din mai multe folii care se lamineaza fiecare separat avand
fiecare o rezistenta intr-o anumita directie; apoi se suprapun 2 -3 folii una peste alta si se
lamineaza din nou, astfel incat folia rezultata sva imbina rezistenta tuturor foliilor utilizate
4. Folia de aur platinat rezulta in urma introducerii unei folii de platina intre doua folii de
aur, dupa sistemul sandwich si se lamineaza impreuna, rezultand in final un aur mai
rezistent la presiune, care poate fi utilizat la o cavitate de clasa II.

Toate aceste forme sunt oferite intr-o forma coeziva, protejate de un strat de gaze
amoniacala sau de clor, care le cofera o necoeziune temporara.

alta forma de prezentare este forma necoeziva - sunt acoperita de gaze sulfuroase sau
fosforice

245.Decontaminarea aurului pentru RDA, obiective, metode de decontaminare.


La introducerea aurului in interiorul preparatiei se urmresc cteva obiective:

Sa adere cat mai bine la pereii preparatiei

Sa sc fac lipirea aurului de aur

Sa se ndeprteze golurile de aer din masa restauraiei

Aceste obiective pentru a fi atinse necesita un aur pur, cu suprafaa curata, coeziunea facanduse prin legaturi mecanice.
Daca suprafaa aurului prezint impuriti (praf, strat oxidic), datorita faptului ou aurul atrage
gaze, suprafaa sa va deveni necoeziva. In acest caz se va recurge la eliminarea gazelor printrun proces de degazare sau decontaminare.

91

Decontaminarea se realizeaz prin incalzire, eliminandu-se astfel impuritile.


Pentru degazare se folosesc:
Flacra de la lampa de spirt, fiecare bucata de aur tinandu-se 3-5 minute cu o pensa
sau cu ajutorul unei invite, in zona medie albastra a flcrii, pana la inrosirea sa
Decalitor electric, folosindu-sc o placutza de mica dimensiuni pe care se pun fragmente
de aur
Flacra de etanol pur la care se nclzete aurul tot pe o plcuta de mica dimensiune,
pana devine rou
Aurul suficient va determina apariia unor particule de pulbere care vor fi greu de condensat.
Dupa decontaminare aurul trebuie sa fie plastic, asemeni amalgamului.
246.Modnlitati de condensare a aurului si principii de condensare.

Condensare manuala - se folosesc instrumente de mana, respectiv fuioare, cu care se


aplica presiuni pe materialul restaurator, dar presiunea manuala ca atare nu este
suficienta. Se poate utiliza in faza iniiala de aplicare a aurului dupa care, cu un ciocanas
de lemn se aplica forte manuale sub forma de lovituri ritmice peste condensator care
pentru a nu permite alunecarea particulelor de aur va avea pe capul prtii active
anuri, striviri, zimi. Fora de lovire cu ciocanul nu poate fi bine controlata de
practician.

Condensarea pneumatica (ciocan automat) aceasta metoda utilizeaz fuioare


ataate la o piesa de mana, in interiorul mnerului se gsete un resort pentru
transmiterea loviturilor si folosete energia vibratorie a aerului comprimat. Dozarea
forei de condensare e greu de controlat. Este o metoda lenta, incomoda pentru pacient
care simte durerea

Condensarea cu ajutorul motorului electric al unitului dentar - condensatoarele


se ataeaz la piesa de mana sub forma de ciocanas si aceasta transforma micarea de
rotaie a motorului in micri axiale, imprimate extremitii instrumentului. Metoda cere
o tehnica foarte buna. Loviturile sunt ritmice, rapide si bolnavul nu percepe presiunea

Condensarea electronica - este cea mai eficienta si mai controlabila metoda.

Principii de condensare:
Forta de condensare se aplica ritmic, sub unghi de 45 fata de pereii laterali ai cavitii
si podea
Forta de condensare aplicata pe o suprafaa de aur deja inserat se face pe o direcie
perpendiculara in unghi de 90
Condensarea se ncepe pe o parte a cavitatii si se continua in linie dreapta pana in partea
opusa, apoi se revine pe partea inroaa continuandu-se la fel; astfel se asigura o condensare pe
toata suprafaa de aur iaserata
Fiecare pas al condensatorului se suprapune peste M din urma lsata anterior si se mica
astfel pas cu pas spre periferie
Intensitatea forei de condensare creste progresiv cu fecare strat de material adugat,
intensitatea putnd fi crescut prin amplitudinea de condensare sau utiliznd condensatoare cu
suprafaa activa mai mica
Condensarea se realizeaz fie de la o margine a cavitii spre cealalt sau de la centru la
periferie, a doua varianta fiind mult mai buna, condensarea mai omogena
Condensarea formelor de aur precipitat trebuie sa inceapa manual, de la centru la periferie,
pana se obine un strat uniform de material apoi se trece Ia condensarea mecanica
247.Condensatoarele utilizate pentru condensarea aurului in cavitate.
Condensatoarele utilizate in aurificare difer dupa tehnica de condensare utilizata si
dimensiunea prtii active, toate au insa o trstura comuna: suprafeele active au configuraie
piramidala ceea ce asigura 3 funcii:
Mresc suprafaa de condensare
92

Acioneaz prin generare de forte laterale pentru o condensare uniforma

Determina in materialul condensat identiti triunghiulare ce permit adugarea a noi


cantiti de material

Condensatoarele folosite la piesa de mana a unitului dentar sau pneumatic sunt alctuite
dintr-un vrf sau parte activa si un gat scurt de 2,5 cm care se potrivete la piesa de mana.
Condensatoarele folosite cu ciocnel manual sunt mai lungi 15 cm si au o terminaie plata,
pentru a primi loviturile uoare ale ciocnelului manual.
Partea activa a condensatoarelor are forme si mrimi diferite. Toate au configuraii
piramidale si anuri sau striuri, pentru a preveni alunecarea lor pe aur.
Exista mai multe tipuri de condensatoare:

Condensator cu fata terminala rotunda

Condensator in forma de picior

Condensator rectangular
Gatul condensatoarelor poate fi:

Drept

Monoangulat

Biangulat

In baioneta

Partea activa a condensatorului poate fi perpendiculara pe axul lung al mnerului sau


perpendiculara pe partea finala a gatului. Cu cat e mai mica fata prtii active cu atat creste
greutatea aplicata pe cm2, la o fbrta constanta.
248.Indicatiile restaurrilor directe cu aur.

Ca altemaviva la amalgam pentru zonele laterale ale arcadelor dentare

La restaurarea cariilor mici din anurile si fsetele dinilor laterali si pe fata orala a dinilor
anteriori (caviti clasa I)

La restaurarea leziunilor carioase cervicale mai mici sau a unei leziuni de eroziune, defecte
cuneiforme, situate in 1/3 cervicala a tuturor dinilor (caviti clasa aV-a)

Leziuni mici proximale care nu distrug fata vestibulara a dinilor frontali (cav clasa alll-a)

Leziuni proximale mici acolo unde creasta marginala nu este supusa la presiuni ocluzale
mari (caviti clasa au-a)

La nivelul marginilor incizale sau a vrfurilor cuspidiene (caviti clasa aVI-a)

Pe dinti ce vor beneficia de un tratament protetic

Pentru repararea unor restaurri turnate din aur care nu mai sunt adaptate corect marginal
(incrustaii)

Pentru nchiderea orificiilor de trepanare a unor restaurri protetice inca funcionale (doar la
aliaje cu coninut mare de aur)

Pe dini vitali, cu parodontiu marginal sntos, apt sa suporte compactarea si fara suferina
pulpara

Pe dintii fara fisuri in smal

La pacieni cu igiena orala corespunztoare, cu indice de carie sczut

La pacieni ce nu prezint cureni galvanici datorai prezentei unor restaurri metalice


diferite

249.Contraindicatiile restaurrilor directe ca aur.

Dini cu camera pulpara voluminoasa

Dintii grav afectai parodontal, cu stabilitate deficitara si prognostic discutabil

Dini cu defecte ocluzale mari, cu risc de fractura a cuspizilor


93

Acolo unde nu se poate face izolarea corecta a cmpului operator si uscarea completa a
preparatei

Dini cu leziuni pe una sau mai multe suprafee situate in zona laterala si risc de carie
crescut sau cu defecte ocluzale mari, eu risc de fractura

Dini tratai endodontic, datorita rezistentei lor slbite

In caviti profunde la care stratul de dentina e mai subire de lmm

La pacieni lipsii de rbdare, durata restaurrii fiind mai mare

Lipsa de motivaie si colaborare a pacientului

La pacienii cu venituri reduse

La dentitia deciduala

La obturaii retrograde

250.

Etapc clinice de lucru pentru RDA.

1. Diagnosticul leziunii, a strii esutului pulpar, parodontiului, se efectueaz examen


radiologie al ambelor arcade
2. Se instruiete pacientul cu privire la manopera, tehnica, alternative, avantaje, dezavantaje
3. EventuaIa anestezie locala
4. Prepararea conturului primar al cavitii cu expunerea leziunii cari oase
5. Realizarea preparatiei dupa regulile lui Black
6. Izolarea cmpului operator cu diga
7. Tratamentul plgii dentinare, dupa caz. Zonele cavitii dispuse in apropierea pulpei
dentare se vor acoperi cu preparate cu hidroxid de calciu In cazul cavitilor profunde se
recomanda aplicarea unei obturaii de baza in special pentru izolarea termica, pentru
amortizarea impulsurilor de condensare precum si pentru limitarea volumului de aur. In
cazul cavitilor superficiale se poate renuna la obturatia de baza
8. Aplicarca aurului coeziv strat cu strat si condensarea sa la baza
9. Acoperirea stratului de baza si umplerea prin aditic a cavitii de la margine spre centru
10. ndeprtarea excesului si netezirea suprafeelor prin presiune mecanica de la centru la
periferie
11. Finisarea suprafeei obturatiei
12. Indepartarea digai, control si fluorizare
251.

Princlpii de realizare a cavitilor pentru RDA - clasa I.

Efectuarea preparatiei va fi dependenta de avolutia procesului carios, intindere in suprafaa


si profunzime, calitatea esuturilor dure dentare restante

Forma de contur a cavitii depinde de procesul carios. Ea se intinde pentru a cuprinde


anurile si fosetele de smal afectate

Atunci cnd procesul carios este localizat intr-o foseta, conturul cavitii va fi circular sau
triunghiular, daca se extinde si in anuri el poate deveni alungit sau chiar extins,
cuprinznd aceste anuri

Marginile vestibulre si orale ale cavitii se plaseaz inafara adncimii anurilor si


fosetelor, pe pantele cuspidiene, dar limea maxima a cavitii nu va depasi 1/5 din
distanta intercuspidiana. Mezial si distal marginile vor fi cat mai aproape de foseta meziala
si distala, cu conservarea maxima a crestei marginale aferente

Se indeparteaza in totalitate smalul nesustinut de dentina sntoasa si toate defectele de


structura

Accesul la cavitate este minim atat cat sa permit introducerea instrumentarului si


manipularea lui

Pereii laterali ai cavitii trebuie sa fie paraleli intre ei iar acolo unde preparata se extinde
mezial si distal, aceti perei pot fi uor divergeni spre ocluzal

94

Peretele pulpar are o adncime uniforma si e plan, paralel cu suprafaa ocluzala a dintelui si
se gsete la 0,5mm fata de JAD, in dentina. El se ntlnete cu pereii laterali in unghiuri
bine exprimate

Atunci cand retentia cavitii nu e suficienta, se pot realiza anuri paralele vestibulr si oral
la dini laterali si incizal si gingival la dinii frontali. Acestea nu trebuie sa submineze
crestele marginale

Marginile cavitii se bizoteaza in unghi de 45 pentru a indeparta smalul rugos, bizoul sa


nu depeasc in latime 0,2mm

95

252.Prmcip de realizare a cavitilor pentru EDA - clasa a U-a.

Cavitatea orizontala nu trebuie sa aiba neaprat forma de coada de rndunica, limea


sa trebuie sa fie mai mica sau egala cu l/S din distanta intercuspidiana

Cavitatea verticala va fi tronconica, extinsa spre lingual la dinii superiori si spre


vestibular la dinii inferiori

Extensia se face in funcie de cuspizii funcionali

Peretele gingival va fi plasat sub punctul de contact

Contactul in sens transversal cu dinii vecini se desfiineaz puin, nu e necesar sa


treac sonda intre dini ca la preparatiile pentru amalgam

Unghiurile interne vor fi bine exprimate

Se vor bizota marginile cavitii in unghi de 45

Istmul se teete

Peretele axial (parapulpar) va fi convex iar peretele vestibular si oral in unghi ascuit cu
peretele parapulpar

253.Principii de realizare a cavitilor pentru RDA clasa a V-a.

Forma de contur a cavitii este trapezoidala ea oferind o retentivitate buna, un aspect


mai estetic si o forma de conveniena buna in timpul lucrului

Marginea gingivala este mai mica dect cea ocluzala/incizala, ele sunt paralele intre ele
si cu planul ocluzal al dintelui

Intre peretele gingival si cel parapulpar exista unghi bine exprimat, ascuit. Marginea
gingivala poate fi in smal si atunci se bizoteaza uor sau in cement si atunci nu se
bizoteaza

Marginile meziale si distale sunt paralele cu suprafaa proximala corespunztoare si pot


fi acoperite parial de gingie

Peretele axial (parapulpar) este la 1 mm adncime in dentina in lA ocluzala/incizala a


cavitii si la 0,75mm in !4 gingivala a cavitii, paralel cu fata vestibulara a dintelui,
uor curbat mezio-distal si pstrnd peste tot aceeai adncime. El ntlnete peretele
ocluzal al cavitii in unghi drept, peretele mezial si distal in unghi obtuz, bine exprimat
si peretele gingival in unghi ascuit

Peretele gingival este cheia retentiei, el ntlnete pereii mezial si distal in unghiuri bine
exprimate, este inclinat spre peretele axial dand un unghi ascuit si converge cu
peretele ocluzal

Pe dinii anteriori, pentru aspectul estetic, marginea incizala poate fi curba, urmnd
conturul gingiei

Extinderea merio-distala a cavitii este in raport cu extinderea procesului carios

254.Nocrvitatea restaurrilor directe din aur pentru esutul pulpar.

Energia de condensare care nu e preluata de metal va fi dirijata spre dentina si poate


produce deformri ale acesteia putnd determina iritarea pulpei dentare.
Cele mai nocive forte de condensare sunt cele aplicate perpendicular pe peretele
pulpar de aceea forele de condensare vor fi dirijate in unghi de 45.

Energia termica in exces rmasa dupa degazarea aurului, dupa finisare, lustruire, curenii
galvanici datorai altor metale sunt tot attea elemente ce pot produce leziuni pulpare.
Aceste situaii depind de distanta fata de pulpa:
La 3-3,5mm distanta fata de pulpa apar reacii pulpare reparatorii. Nu este necesara
protecia pulpara

La 2-3mm distanta de esutul pulpar se va recurge la aplicarea de lacuri, adezive


dentinare
La 1 -2mm reacia pulpara de aprare este deficitara, se va aplica hidroxid de calciu sau
CIS, ZOE
Sub lmm nu sunt indicate aurificarile directe
Modificrile pulpare sunt reversibile dupa 24h pana la 2 sptmni, sub protecie
pulpara adecvata.

RESTAURAREA CORONARA PRIN INCRUSTAII METALICE


255.Clasificarea incrustatiilor metalice.
l)Dupa raportul cu esuturile dure dentare

Intratisulare

inlay, care sunt integrate in profunzimea esuturilor dure dentare fiind nconjurate de
acestea
Etratisulare

onlay, care acoper in suprafaa 3 sau 4 fete ale coroanei dentare. Sunt onlay-uri cand
sunt acoperite 3 fete coronare (coroane partiale pe dinii frontali) si 4/5 cand sunt
acoperite 4 fete coronare (la dinii premolari sau molari)
Combinaie intre cele doua: inlay-onlay

Pinlay - incrustatie ancorata in canalul radicuiar ca ajutorai unor mijloace suplimentare de


retentie (pivoturi, sufluri) ce fac parte comuna cu inlay-ul
Combinaie inlay-pinlay

2)Dupa materialul din care sunt confecionate


Metalice,
din aur coezrv pur de 24K,
aur moale de 20K folosit pentru incrustaii mici sau onlay-uri ce vor constitui ca
elemente de agregare ale unei lucrri protetice fixe,
aur de 22K,

aliaje sermnobile clasa I cu Au 87%, Cu 4%, Ag9% care este un aliaj moale si
clasa a H-a cu Au 76%, Cu 2,8%, Agi3%, Pd 2^% si Zn 0,5% aliaj mai dur,
ambele fiind denumite si inlay gold
Nemetalice:

Mixte:

materiale compozite si ceramice


metalo-cerarmice
metalo-compozhe
3)Dupa refacerea funciei fizionomice
Fizionomice

Nefiaonomice

Mixte

4)Dupa numrul fetelor pe care e aplicata:


cu 1,2,3 sau mai multe fete (3/4 sau 4/5)
5)Dupa topografie

Pe suprafeele vestibulre sau orale

Pe suprafeele meziale sau distale

Pe suprafaa ocluzala a dinilor laterali

Pe mai multe suprafee dentare:

Mezio-ocluzo-distale (MOD)

Mezio-ocluzo-vestibulare (MOV)

Disto-ocluzo-vestibulare (DOV)

Mezio-ocluzo-disto-vrestibulare

6)Dupa modul de construcie


Simple

Compuse

Cu pivot

Cu crampoane

Cu urub

Cu clavete

Cu glisiera

6)Dupa scop
Pentru restaurarea morfologica a coroanei dentare:

Caviti de clasa I pe dintii laterali


Caviti de clasa a Il-a pe clintii laterali
Caviti de clasa a Hl-a sau a IV-a pe dinii frontali
Caviti de clasa a V-a la nivelul tuturor dinilor
Ca element de agregare a unei puni dentare puin extinse (1-2 dinii)

Ca element de sprijin pentru protezele pariale

Ca element de fixare pentru aparate de imobilizare a dinilor

Pentru echilibrarea ocluziei

256. Avantajele si dezavantajele inlay-uror metalice.


Avantajele:

Ofer o rezistenta mecanica si chimica foarte buna in mediul bucal

Au o durabilitate foarte buna, uneori toata viata

Permit realizarea unei nchideri marginale foarte bune, data de precizia confecionrii
piesei cat si a finisrii si lefuirii ulterioare a marginilor

Permit reconstrucia diferitelor pierderi de substana de etiologii diferite si cu localizri


diferite

Permit o refacere foarte corecta a punctului de contact si a pragului gingival greu de


realizat cu alte restaurri

Permit o restaurare fizionornica prin posibilitatea de asociere a metalelor nobile sau


sermnobile cu materiale fizionomice

Pot fi utilizate ca mijloace de agregare sau de sprijin in alte construcii protetice fixe sau
mobile

Folosesc ca mijloc de fixare pentru imobilizarea dintilor parodontotici sau pentru


nlarea ocluziei
Dezavancaje:

Necesita tehnica riguroasa de lucru pentru realizare (direct/indirect)

Necesita instrumentar de lucru adecvat, de bun calitate

Necesita laborator de inalta calitate

Cer respectarea contactelor ocluzale ale dintilor restaurati atat in IM cat si in dinamica
mandibulara

Cer timp de lucru mai mare si mat multe sedinte de tratament

Sunt mai costisitoare dect restaurrile simple, avind in vedere aliajele din care sunt
confectioate

Necesita precauii la dinii cu volum redus la care masticatia poate determina fracturi
coronare ale dinilor daca nu se recurge la o protecie corespunztoare a cuspizilor,
restaurarea in acest caz acionand ca o pana

Incrustatiile imperfecte pot determina dereglari funtionale mai mari decat ale
restaurarilor nereusite

257.Indicariile si contraindicatiile inlay -urilor metalice.


INDICATII

Atunci cnd este nevoie de o rezistenta mai mare a materialului de restaurare si contur
mai exact, cu puncte interdentare de contact precise

Pentru pierderi obinuite de substana dura dentara (carii, fracturi, eroziuni, abraziuni)

la rezolvarea unor leziuni disrofice evolutive

Pentru imobilizarea dinilor parodontotici

Ca demente de agregare pentru puni putin extinse (1,2 dini)

Ca demente de sprijin pentru proteze pariale mobilizabile

Ca elemente de echilibrare a ocluziei (nlarea oduziei in abraziuni dentare)

La pacieni ou posibiliti materiale

CONTRAINDICATII:

Pacieni ce prezint o igiena bucala deficitara

Pacienti cu predispozitie la carie ,

Procese carioase extinse pe mai multe suprafee dentare, cu prezenta unei cantitati
minime de esuturi dure dentare, cu rezistenta scazuta la presiuni masticatorii

In nlocuirea unor restaurri vechi incorecte, extinse

Pacieni cu probleme majore de sntate, cu care colaborarea este deficitara

La dinii temporari sau la dinii permanenti in perioada de formare

La dintii cu morfologie dentara si rapoarte ocluzale neprielnice

Ca eleminte de agregare pentru puni extinse

258. Principii privind prepararea cavitilor pentru incrustaii metalice.


In momentul adaptarii incrustatiei ca metoda ideala de restaurare morfofunctionala a unui
dinte, exista 2 elemente importante de care trebuie sa se tina seama:

Starea de sanatate a organului pulpar

Calitatea tesuturilor dure dentare

Examenul clinic al dintelui de tratat, va include testarea vitalitatii pulpei dentare, starea
parodontiului marginal, rapoartele de ocluzie articulare si se va efectua un control radiologic.
Decizia definitiva de efectuare a reconstituirii prin inlay metalic, se valua dupa indepartarea
in totalitate a dentinei alterate si aprecierea tesuturilor dure restante precum si a profunzimii
cavitatii rezultate. Acum se va definitiva si profilul viitoarei restaurari precum si materialul
indicat pentru aceasta.
In prepararea cavitatilor pentru incrustatii metalice tip inlay trebuie sa se respecte
urmatoarele principii (dupa BLACK):

Se va tine seama de urmtoarele elemente:

De reperele morfologice si functionale ale dintelui pe care urmeaza a se realiza


preparatia pentru inlay;

De volumul camerei pulpare;

De grosimea smaltului si a dentinei.

Se ndeprteaz esuturile alterate n totalitate, fara concesii. Destina rmasa trebuie sa


fie sntoasa, de
aspect normal, culoare si duritate optime, in strat sufident de gros pentru a asigura protecia
pulpara

Pentru realizarea retentid prepararid se urmresc urmtoarele obiective:

Posibilitatea insertiei si dezinsertiei incrustatiei. Pentru aceasta va trebui realizata o


preparatie care sa fie retentivo-neretentiva, neretentiva in sensul axului de insertie,
a directiei ce permte introducerea si indepartarea sa din cavitate, care trebuie sa
coincida cu directia in care se exercita fortele de masticatie si retentiva in toate
celelalte sensuri. Aceasta presupune:
o Realizarea unor pereti laterali ai preparatiei relativ paraleli intre ei, verticali si
perpendiculari pe planseul cavitatii;
o Unghiuri de intalnire dintre peretii verticali si peretele pulpar usor rotunjite;
o
o

Pentru indepartarea incrustatiei se accepta o usoara convergenta a peretilor


verticali spre peretele pulpar, in unghi de 2-5 o;
Pentru stabilitatea restaurarii se pot realiza, pe langa conturul primar al cavitatii
si elemente suplimentare de retentie, care sa se opuna dezinsertiei piesei din
preparatie. Astfel de elemente pot fi:
Cavitati de retentie in coada de randunica, de dimensiuni mai mici decat
pentru restauratiile cu amalgam;
Santuri, puturi parapulpare, cavitati accesorii;
Perete parapulpar convex (cavitati clasa a V-a)

Forma de rezistenta a preparatiei presupune ca aceasta:

Sa opun o rezistenta buna la presiuni ocluzale

Sa fie protejata la marginea cavitii de perei de smal susinui de dentina sntoasa

Sa nu ramana cuspizi nesustinuti de dentina sntoasa care se pot fractura in timpul


actului masticator. Pentru cuspizii nelucratori e necesara o protecie minima, marginile
incrustaiei putnd fi plasate chiar langa vrful cuspidului. Pentru cuspizii lucratori,
acetia trebuie acoperii cam 1,5 mm de incrustatie (sistem inlay-onlay)

Marginea incrustatiei trebuie sa se extind pana in zonele unde se face uor


autocuratirea si curirea artificiala, ndeprtarea plcii bacteriene, sa ndeprteze fisuri,
anuri, gropite retentive

E necesar sa se reduc din substana dura dentara suficient pentru a realiza un minim
im de grosime a incrustatiei pentru a opune rezistenta forelor de masticaie, tinandu-se
seama de zona dentara pe care se realizeaz piesa (mai groasa in zonele cuspidiene) si
de scopul sau (cand serveste ca EA este mai groasa)

Finisarea finala a cavitii se realizeaz bizotand marginile de smal ale cavitii in unghi
de 30-40 pentru a permite brunisarea marginilor icrustatiilor in timpul micrilor de
masticaie

Restaurarea se cimenteaz in cavitate pentru prevenirea microinfiltratiilor marginale si


pentru prevenirea ndeprtrii ei din preparatie de catre alimentele lipicioase si de foita
de gravitaie

E necesara protecie pulpara in funcie de profunzimea cavitii, de caracterele plgii


pulpo-dentinare. Aceasta se efctueaza naintea cimentrii piesei in interiorul preparatiei.

259.Fazele de lucru pentru realizarea incrustariilor metalice.


1.
2.
3.
4.
5.
6.

Amprentarea antagonistilor
nregistrarea ocluziei
Izolare cu rulouri de vata si aspirator
ndeprtarea restaurrilor vechi (daca e cazul) si realizarea preparatiei
Tratamentul medicamentos al plgii pulpo-dentinare
Amprentarea preparatiei sau modelarea incrustatiei in ceara de catre medic si trimiterea
ei in laboratorul de tehnica dentara, cu toate indicaiile necesare
7. Restaurarea provizorie a preparatiei
8. Confecionarea piesei in laborator
9. Controlul piesei finite de catre medic exobucal si proba acesteia in interiorul preparatiei
dupa ndeprtarea obturatiei provizorii
10. Izolarea cmpului operator
11. Adaptarea incrustatiei in interiorul preparatiei
12. Cimentarea piesei si adaptarea sa perfecta in ocluzie
260.Prepararea cavitilor de clasa I pentru incrustaii metalice.
Forma de contur a cavitii
Aceasta depinde de:

Gradul de afectare a smalului in suprafaa si profunzime

Adncimea procesului carios

Se va urmri ca:

Smalul sa fie in totalitate sprijinit pe dentina sntoasa

Deschiderea procesului carios sa se faca in raport cu extinderea acestuia avandu-se in


vedere ndeprtarea in totalitate a prismelor de smal nesustinute

Exereza dentinei alterate sa se faca in totalitate

Extensia preventiva va include toate anurile si fsetele care reprezint zone de


maxima retentie si unde este posibila apariia cariei secundare marginale. Marginile
cavitii preparate vor fi extinse in zonele autocuratibile si accesibile curirii artificiale

Rezistenta cavitii

Se realizeaz prin

pstrarea pereilor suficient de groi, cuspizi vestibulari si orali integri, pentru a rezista
presiunilor masticatorii.

Smalul trebuie sa fie sprijinit pe un strat de dentina sntoasa de cel puin 2 mm

Retentia cavitii

Depinde de:

nlimea pereilor verticali

Paralelismul a cel puin 2 perei verticali

Divergenta de 2-5 spre ocluzal a pereilor laterali ai cavitii

Peretele pulpar sa fie orientat astfel incat sa primeasc perpendicular forele exercitate
asupra sa, sa fie plan sau in trepte

Prezenta unor elemente suplimentare de retentie (anuri, puuri, tunele)

Finisarea pereilor preparaiei

Trebuie sa fie fcuta cu multa atenie astfel:

Unghiurile interne ale cavitii vor fi uor rotunjite pentru a permite ndeprtarea
amprentei si pentru a putea permite efectuarea probei incrustatiei precum si cimentarea
sa

Bizotarea marginilor externe ale cavitii se face in funcie de distanta acestor margini
ale cavitii fata de mijlocul cavitii in sensul ca cu cat acestea sunt mai departe cu
atat bizoul e mai mare (30-40). Daca bizoul ar fi mai mic de 30 ar rezulta incrustaii cu
margini metalice ascuite, susceptibile de fracturare si daca ele ar fi mai mari de 40,
marginile metalice nu ar mai putea fi brunisate. Limea bizoului trebuie sa fie 0,250,50mm (l/4 din grosimea smalului)

Toaleta cavitii si tratamentul plgii pulpo-dentinare

se face in funcie de profunzimea acesteia si de caracteristicile sale.

261.Prepararea cavitilor de clasa a II-a pentru incrustaii metalice.


INLAZ-ul METALIC realizat pentru acest tip de preparatie, ofera avantajul ca prin turnare,
punctul de contact interdentar precum si conturul incrustatiei sunt foarte exacte si zona
pragului gingival poate fi refacuta foarte corect.
Cavitatea ocluzala a acestei preparaii se realizeaz ca si cavitatea de clasa I dar mai
putin extinsa dect
pentru restaurrile de amalgam
Exereza dentinei alterate trebuie fcuta in totalitate

Extensia preventiva

pentru cavitatea orizontala e identica cu cea a unei caviti de clasa I, se extinde pe


toata suprafaa ocluzala a dintelui, in anuri si fsete, excepie facand molarul I
superior la care ne vom opri cu preparatia la nivelul crestei transversale ocluzale.

Pentru cavitatea verticala se respecta divergenta pereilor in toate sensurile, perenti


verticali vor fi scoi inafara punctului de contact cu dintele vecin si vor fi evazati spre
acesta.

Podeaua cavitii si peretele axial trebuie sa aiba baza in dentina, cu adncimea


suficienta.

Peretele (pragul) gingival se va afla sub punctul de contact cel putin 0,5mm

Rezistenta cavitii

necesita perei suficient de groi, cuspizi vestibulari si orali ntregi

Retentia cavitii presupune:

Perei vestibulari si orali evazati spre dintele vecin, paraleli sau uor divergeni spre
ocluzal (2o)

Continuitatea axului cavitatii verticale cu cel al cavitii orizontale

Podeaua cavitatii sa fie in dentina la 0,5mm de jonciunea amelo-dentina

Pragul gingival sa aiba minimum 2mm, sa fie plasat in zona cu gingie sntoasa si
unghiul de intalnire al acestuia cu peretele axial sa fie bine exprimat. Atunci cand
procesul carios este mai ntins, pentru a se opune alunecrii spre spaiul proximal al
incrustatiei se realizeaz la nivelul pragului gingival un jgheab de blocare a acestei
alunecri

Finisarea cavitatii de clasa a II-a

presupune finisarea cavitatii orizontale care se realizeaz la fel cu cea de la o cavitate


de clasa I si finisarea cavitatii verticale.

La aceasta din urma se procedeaz la bizotarea pereilor proximali spre ambrazuri,


pentru a se putea realiza margini metalice de 40, care sa permita brunisarea si prin
bizotare va ramane o zona mai puternica de smal.

Se bizoteaza si unghiul axio-pulpar

Peretele gingival e totdeauna bizotat in unghi de 30 pentru ndeprtarea smalului


subminat si bizoul are o latime de 0,5-1 mm, marginile metalice putnd fi astfel
brunisate.

Uneori, cand in sntul sau gropita de pe fata vestibulara sau orala exista un proces
carios, se extinde cavitatea, cu includerea acesteia la o adncime de l,75-2mm, sub
forma unui sant ce trebuie si el bizotat. Adncimea peretelui axial e de aproximativ
lmm. Se bizoteaza peretele mezial si distal coninnd bizoul ocluzal de 40 si peretele
gingival in unghi de 30

In prepararea acestei cavitati de clasa a II-a se poate folosi metoda slice-cut care
usureaza mult prepararea.

Pentru cavitatile mezio-ocluzo-distale se vor prepara fie 2 caviti distincte fie o cavitate
transversala care va permite unirea celor 2 caviti verticale ce asigura mai bine
rigiditatea, contentia si retentia incrustatiei in interiorul preparatie

262.Amprentarea preparatiei pentru incrustarja metalica.

Dupa prepararea cavitii urmeaz amprentarea sa care se face prin metoda directa sau
indirecta.
Metoda directa

Cavitatea se va izola printr-un strat subire de vaselina, saliva, glicerina. O ceara speciala se
introduce in cavitate prin picurare sau indesare cu pulpa degetului. Cu instrumente nclzite
se prelucreaz aceasta ceara pana se reface exact forma anatomica a dintelui

Se modeleaz funcional fata ocluzalasi se netezete apoi cu acetona

In partea cea mai voluminoasa a amprentei se introduc unul sau mai multe stifturi nclzite
care, dupa rcire vor servi la scoaterea amprentei iar in laborator ca tije de turnare.
Metoda indirecta

Este cea mai folosita datorita mbuntirii proprietilor materialelor de amprentare.


Aceasta metoda uureaz mult munca medicului, mai ales cand este vorba de mai multe
restaurri alturate, dar conine mai multe posibiliti de eroare dect metoda directa.
Aceasta metoda presupune amprentarea preparatiei si obinerea relaiilor asupra
rapoartelor lor cu dinii vecini si antagonisti

Amprenta este trimisa la laborator nsoita de toate datele necesare pentru realizarea
incrustatiei de ctre tehnician

263.Restaurarea provizorie a preparatiei pentru incrustatia metalica.

Restaurarea provizorie a preparatiei intre edinele de lucru are drept scop protecia
acesteia si evitare apariiei durerii dentnare, in acelai timp ofer confort pacientului care
va putea utiliza dintele, in mod. norma in procesul de masticaie.

Pentru restaurarea provizorie a cavitii preparate pentru nlay metalic se folosesc: ciment
ZOE, CIS, cimenturi policarboxilice, FOZ

264.Verificarea incrustatiei metalice si fixarea sa in interiorul cavitii.

Prelucrarea si finisarea primara a piesei se face in laborator.

In cabinet se va face proba incrustatiei si eventualele surplusuri de turnare se ndeprteaz


cu ajutorul unor freze si pietre de carborundum. Se va avea grija sa nu se ating marginile
piesei pentru ca s-ar putea compromite astfel adaptarea sa si in timp ar putea duce la
apariia de carii secundare.

Se va aplica piesa in cavitate si se aseaza corect in interiorul sau folosind in acest scop un
rulou de vata fie un beior de lemn de portocal pe care pacientul este pus sa nchid gura
in scopul concentrrii forelor la nivelul suprafeei ocluzale a lucrrii. Dupa aceste manopere
se verifica adaptarea marginala, se ndeprteaz eventualele surplusuri de pe suprafaa
ocluzala cu ajutorul hrtiei de articulaie (static si dinamic) cu ajutorul unei pietre fine pana
se obine o corecta adaptare ocluzala.

Se face toaleta cavitii, izolare, degresare, in vederea cimentrii.

Se prepara cimentul ales pentru fixarea piesei in cavitate, dupa tratamentul corect al plgii
pulpo-dentinare si se aplica pe suprafaa tisulara, a lucrrii. Se preseaz cu degetul in
interiorul cavitii si cu ajutorul acelorai mijloace folosite pentru proba piesei in ocluzie,
respectiv rulou de vata sau lemn de portocal, se fixeaz piesa in poziia dorita si se menine
in aceasta poziie pana la priza finala a cimentului.

Dupa indepartarea mijloacelor de izolare se va realiza netezirea si aplicarea intima a


marginilor incrustatiei folosind instrumentar rotativ special, cu care se lucreaz de la centru
spre periferia marginilor.

Incrustatiile metalice se lustruiesc cu cauciucuri moi, perii si filturi speciale, la care se pot
adaug si pasta de lustruit.

265.Esecuri si defeciuni care pot sa apar la incrustatiile metalice.

Caria secundara ce poate sa apar in anumite situaii:

Cand avem margini fragile ale incrustatiei (bizou mai mic de 30o)

Cand a fost pstrata o punte de smal nesustinuta de dentina sntoasa sau prea
ngusta, intre 2 caviti vecine situate ocluzal

Cand raman perei de smal nesustinuti de dentina sntoasa

Cand se executa o bizotare incorecta a marginilor cavitii

In lipsa brunisarii marginilor incrustatiei care lasa cimentul liber in cavitatea bucala
si duce la dizolvarea acestuia

Lipsa adaptrii perfecte incrustatie/preparatie

Cand nu s-a fcut extensia preventiva pana in zonele autocuratibile

Decimentarea incrustatiei datorita:

Retentie insuficienta in profunzime si suprafata preparatiei, necorespunzatoare cu


forma si marimea incrustatiei;

Lipsa de paralelism a peretilor verticali ai cavitatii;

Suprafete ocluzale neechilibrate functional;

Un contur al cavitatii prea complex, ce nu permite extensie preventiva corecta si


bizotare corespunzatoare.

Lipsa mijloacelor suplimentare de retentie

Cimentare defectuoasa

O amprenta incorecta, ce nu reproduce exact forma preparatiei

Fracturarea dintelui determinate de:

Pereti de smalt nesustinuti de dentina sanatoasa, ce nu prezinta rezistenta in raport


cu fortele ocluzale,

Cuspizi subminati, fara rezistenta la fortele ocluzale exercitate asupra lor in procesul
de masticatie

Nerezolvarea tulburarilor de ocluzie existente

Mortificarea pulpei dentare atunci cand

Nu au fost luate masuri de protective a pulpei dentare;

Datorita unor tehnici incorecte de preparare a cavitatii, fara racier, cu manopere


intempestive;

Retentii realizate prea aproape de camera pulpara;

Nu a fost testate anterior vitalitatea pulpei dentare.

INCRUSTAII ESTETICE; FAETE ESTETICE (COMPOZITE/CERAMICE)


266.Principii de preparare a dintelui pentru incrustaii estetice din compozit

Se vor elimina esuturile dure dentare afectate de procesul carios

Se va realiza o cavitate care sa permita o grosime a materialului restaurator care sa reziste


la presiunile masticatorii

ntlnirea dintre pereii preparai ei trebuie sa se realizeze prin linii si unghiuri rotunjite
pentru a facilita realizarea piesei si a reduce riscul de propagare a fracturilor

Pereii vestibulari si orali ai cavitii verticale (clasa a Il-a) trebuie sa fie uor divergeni spre
ecluzal si spre dintele vecin, iar unghiurile de ntlnire dintre peretele gingival si cel axial sa
fie bine exprimate

Plasarea marginilor cavitii sa fie in afara zonelor centrale ocluzale unde exista pericolul de
fractura al marginilor restauraiei. E de preferat ca toate marginile cavitii sa se termine in
smal, dar este posibila si situaia in care marginea cervicala a unei preparaii sa fie in
cement

Pereii preparatiei sa fie netezi, fara anfractuozitati

Peretele pulpar trebuie plasat la cel puin 1,5-2mm adncime si la cel puin 0,5 mm in
dentina

Plasarea peretelui axial se va face in raport cu extinderea procesului carios

Forma peretelui pulpar nu trebuie neaprat sa fie plana, ea va depinde de extinderea


procesului carios si de necesitatea se inserie si dezinsertie a piesei in cavitate

Daca peretele pulpar este la mai puin de 0,5 mm de esutul pulpar, se va aplica im strat de
protecie pulpara. Se va recurge la o reconstrucie a peretelui pulpar cu CIS care ofer si o
posibila protecie la carie prin eliberare de fluor. Aceasta protecie prin reconstrucie cu
ionomeri de sticla este aplicabila si acolo unde marginea cervicala se termina in cement

267. Avantajele si dezavantajele incrustatiei de compozit in raport cu incrustatia


de ceramica.
Avantaje:

Estetica sa este buna, adesea mai buna dect cea a ceramicii si se menine timp indelulgat
daca este realizata dupa o tehnica corecta si pacientul respecta toate indicaiile medicului

Rezistenta la abraziune depinde de tipul de material folosit si de abraziunea smalului;


inlay-ul de ceramica poate abraza foarte puternic antagonistii

Ambele metode permit o preparatie conservatoare dar, fata de ceramica, inlay-ul de


compozit cere un volum mai mic al preparatiei

Se adapteaz uor si se prepara la fel de uor prin simplul adaos de rasina compozita

Tehnica de lucru este uoara

Dezavantaje:

Rezistenta la abraziune este inferioara inlay-ului din ceramica


Nu este inca suficient de rezistent pentru plasarea sa pe suprafee dentare supuse forelor
ocluzale

268. Avantajele si dezavantajele incrustatiei de compozit in raport cu restaurarea


directa cu material compozite.
Avantaje:

Ofer medicului posibilitatea de a controla limitele cervicale ale restauraiei, de a realiza o


adaptare corecta la pragul gingival si o morfologie corecta a fetei proximale e precum si
realizarea unui punct de contact optim si a unei ocluzii corecte

Prin modelarea si finisarea compozitului in laborator se pot mbunat arii proprietile sale
fizice, mai ales dupa tratamentul la cald care deterrnina creterea rezistentei la abraziune,
la flexiune si a modului de elasticitate

E relativ uor de obinut si plasat in interiorul preparatiei si e simplu de obinut o sigilare


buna a marginilor, ceea ce reduce mai mult posibilitatea apariiei cariei secundare si a
coloraiilor la nivelul dinilor cuspidati in raport cu obturafiile directe cu rasina. Pierderea
etaneitii marginale este redusa
Dezavantaje:

0 edina suplimentara de lucru la fotoliu si o restauraie provizorie

Costul manoperei este mai ridicat datorita suprapunerii costului de execuie a piesei in
laboratorul de tehnica dentara

269.Etapele metodei semidirecte de realizare a unei incrustaii de compozit.

Dup realizarea preparatiei dintelui, cavitatea va fi splata, uscata, bine izolata, scop
pentru care e de preferat sa se foloseasc diga. Dintele si cavitatea astfel pregtite vor fi
lubrefiate prin pensulare cu un lubrefiant compatibil cu materialul compozit, care va fi intins
cu un jet uor de aer; aceasta operaiune are drept scop sa permit ca inlay-ul, dupa
realizarea sa, sa poat fi indeprtat cu uurina din cavitate

La cavitatea astfel pregtita se va aplica, pentru cavitile ocluzo-proximale o matrice


transparenta si pana reflectorizanta. Rasina compozita aleasa va fi plasata in preparate
dupa tehnica indicata tipului de material compozit si dupa tipul de cavitate si apoi supusa
polimerizarii. Polimerizarea o data terminata, piesa va fi scoasa din cavitate. Pentru inlay-ul
proximo-ocluzal se va folosi, in acest scop, o sonda dentara cu care se exercita presiuni
dinspre zona interproximala spre ocluzal, cu atenie sa nu se fractureze marginile sale sau
un fir de ata plasat interdentar si fixat intr-o excrescena a materialului compozit, de regula
la nivelul central, in zona fosei, ea jucnd rol de mner

Dupa ndeprtarea sa, piesa va fi supusa unei noi polimerizari in afara cavitii bucale timp
de 60 de secunde, dupa care va fi supusa unui proces termic sau fototermic intr-un cuptor
la 110 C timp de 7 minute, combinata dinte cldura si lumina asigurnd o polimerizare
completa a materialului. Aceasta tehnica mbuntete astfel proprietile fizico-chimice
ale materialului, rezistenta sa la abraziune, stabilitatea dimensionala si permite o mai buna
adaptare si sigilare marginala

Piesa obinut nainte de plasare si cimentare va fi probata in gura urmarindu-se:


o

Integritatea marginala a piesei

Interrelatiile de contact proximal cu dinii vecini

Relaiile de ocluzie cu arcada dentara antagonista

Culoarea inlay-ului

Se vor efectua eventuale retuuri, dupa care piesa va fi cimentata in cavitate. In acest scop,
se va recurge la curarea atenta a inlay-ului si a suprafeei dentare naintea gravrii sale
acide. Se va alege sistemul adeziv astfel: pentru un inlay foarte tansparent se va utliza un
sistem de colaj complet fotopolimerizabil, pentru inlay mai putn transparent si o restaurate
mai mare se va folosi un sistem "dual". Se va aplica adezivul de colaj si primer-ul pe
suprafaa inlay-ului dupa care el va fi plasat in cimentul de sigilare din cavitate

Se va ndeprta excesul ocluzal si proximal, se polimerizeaza rapid si scurt inlay-ul dupa


care se va verifica daca in zona proximala nu exista exces. Rasina in aceasta faza nu este
inca polimerizata, ceea ce permite ndeprtarea resturilor existente cu o destula uurina,
cu atat mai mult cu cat inlay-ul este suficient fixat pentru a nu putea fi dislocat

Dupa ndeprtarea excesului de material existent se va face polimerizarea completa a inlayului prin fotopolimerizarea acestuia timp de 3 minute dupa care se va verifica suprafaa sa
si se vor ndeprta eventualele resturi ramase neobservate in faza anterioara

Se scoate diga si se trece la finisarea preparatiei. Pacientul va fi instruit asupra igienei orale
cotidiene, va fi chemat la contiol la 2 sptmni pentru a indeparta si ultimile resturi de
ciment ce mai pot exista

270.Etapele metodei indirecte imediate de realizare a unei incrustaii de compozit.

Reprezint o alternativa de realizare a inlay-ului din rasina compozita pe un model realizat


dupa o amprenta a preparatiei dintelui din alginat in care va fi turnat modelul din silicon cu
vascozitate sczuta si priza rapida. Acesta va fi plasat pe un soclu de silicon dur si modelul
obinut va fi tiat cu o lama de ras astfel incat contactul la nivel gingival sa ramana intact,
obtinandu-se in final un bont mobil

In acest model se va realiza de cate tehnician piesa din rasina compozita, dupa tehnica
descrisa la metoda semidirecta, acesta respectnd indicaiile medicului cu privire la
culoarea dorita. Anatomia ocluzala si proximala a dintelui trebuie, de asemenea, respectata
si refcuta corect. Polimerizarea se va face complet, cate 40 de secunde pentru fiecare fata
si dupa terminarea acesteia inlay-ul va fi scos de pe model prin uoara presiune dinspre
proximal spre ocluzal. Urmeaz polimerizarea prin cldura in cuptor.

Piesa obinut nainte de plasare si cimentare va fi probata in gura urmarindu-se:


o

Integritatea marginala a piesei

Interrelatiiie de contact proxima] cu dinii vecini

Relaiile de ocluzie cu arcada dentara antagonista ,

Culoarea inlay-ului

Se vor efectua eventuale retuuri, dupa care piesa va fi cimentata in cavitate. In acest scop,
se va recurge la curarea atenta a inlay-ului si a suprafeei dentare inaintea gravrii sale
acide. Se va alege sistemul adeziv astfel: pentru un inlay foarte transparent se va utiliza un
sistem de colaj complet fbtopolimerizabil, pentru inlay mai puin transparent si o restauraie
mai mare se va folosi un sistem "dual". Se va aplica adezivul de colaj si primer-ul pe
suprafaa inlay-ului dupa care el va fi plasat in cimentul de sigilare din cavitate

Se va ndeprta excesul ocluzal si proxima!, se poltmerizeaza rapid si scurt inlay-ul dupa


care se va verifica daca in zona proximala nu exista exces. Rasina in aceasta faza nu este
inca polimerizata, ceea ce permite ndeprtarea resturilor existente cu o destula uurina,
cu atat mai mult cu cat inlay-ul este suficient fixat pentru a nu putea fi dislocat

Dupa ndeprtarea excesului de material existent se va face polimerizarea completa a inlayului prin fotopolimerizarea acestuia timp de 3 minute dupa care se va verifica suprafaa sa
si se vor ndeprta eventualele resturi ramase neobservate in faza anterioara

271. EtapeIe metodei de reconstrucie interna pentru realizarea a unei incrustaii


de compozit.
Anestezie.daca aceasta este necesara

Izolarea cmpului operator

ndeprtarea restauraiei existente si a linerului si expunerea esuturilor dure in totalitate

ndeprtarea esuturilor alterate de un eventual proces carios existent

Aplicarea unui strat de material protector cu Hidroxid de calciu, daca peretele pulpar sau
parapulpar are o grosime mai mica de 0,5 mm si protecia acestuia cu CIS ca material de
reconstrucie ce are si avantajul ca permite o protecie mpotriva apariiei cariei secundare
prin eliberare de fluor

Aplicarea atenta a gravrii acide in cavitatea astfel pregtita prin metoda "total etch", cu
acid fosforic 30-40% timp de 15 sec, urmeaz splare abundenta cu apa si uscarea scurta a
cavitii

Aplicarea imediata a adezivului de colaj

Dupa aplicarea si polimerizarea adezivului dentinar si a primer-ului, cavitatea va fi umpluta


cu material compozit de preferina transparent, care permite o restaurare transparenta, se
polimerizeaza rapid si este uor de modelat

Se va realiza ulterior prepararla in materialul restaurator aplicat anterior cu ajutorul


instrumentarului rotativ, la inceput freze diamntate, avnd in vedere ca toate limitele
preparatiei sa se afle in smal, excepie putnd face zona cervicala a preparatei care,
uneori, se afla in cement. Dupa prepararea grosiera cu freze diamntate, se face finisarea
preparatiei cu freze dure cu instrumente de mana, mai ales peretele proximal si zona
cervicala. Pereii proximali vor fi modelai suplimentar cu discuri

Se verifica limitele preparatiei, daca nu exista resturi de esut dentar alterat, daca exista
volum suficient pentru inlay, daca e bine sa se realizeze inlay sau e necesara realizarea
unui onlay sau coroana pariala

Amprentarea cavitii, realizarea obturatei provizorii, realizarea inlay-ului in laborator, proba


si plasarea sa in cavitate dupa retragerea restauratei provizorii

272.

Avantajele generale ale incrustailor din compozit.

Necesita o preparate minimala

Permit o adaptare buna a restauraiei la marginile preparatei, in special la nivelul pragului


gingival

Permit reducerea contraciei de priza a materialului compozit prin polimerizarea piesei in


afara caviti bucale

Efectul estetic precum si comportamentul in timp sunt bune

Materialul compozit este uor de manipulat

Permit ajustri ulterioare ale suprafeelor ocluzale fiind uor de adaptat si reparat

Sunt radioopace

Au pret de cost accesibil

Tehnologia de laborator a acestor piese e mai simpla dect a celor din porelan sau metal
grosime de cel puin 0,5mm

273.Indicaiile generale ale incrustaiilor din compozit.

Restaurri conservative ale dinilor care au un istm vestibulo-oral de cel puin 1/3 din
distanta

Restaurri estetice la pacieni cu bruxism, pentru a modela abraziunea dinilor antagonisti

nlocuirea unor restauraii de amalgam din motive estetice sau datorita unor defecte de
nchidere marginala ala acestora, fracturi ale restauraiei sau a pereilor dentari

nlocuirea restauraiilor din materiale compozite compromise din punct de vedere al


integritii lor sau a aspectului coloristic

274.Indicatiile generale ale incrustatiilor din ceramica.

La pacienii care doresc un rezultat foarte estetic al restauraiei la dinii posteriori

In leziuni carioase mici si moderate, cu condiia ca profunzimea cavitii sa die cel puin l,52mm pentru permite grosimi ale porelanului rezistente la presiunile masticatorii exercitate
asupra lor, tara risc de fractura

Leziuni carioase mari sau leziuni traumatice care au subminat smalul, cu condiia ca
substana dura dentara restanta sa fie suficienta, pereii cavitii sa aiba o grosime minima
de 0,5-lmm, astfel incat, legtura esuturilor dure dentare cu restaurarea prin intermediul
rinii de cimentare sa realizeze o masa omogena, rezistenta

la restaurarea unor dini ce au ca antagonisti lucrri protetice din porelan, datorita


abraziunii marcate pe care acestea o produc

La dinii la care, datorita distraciei coronare mari, este greu de realizat forma de retentie
pentru alte materiale de restaurare

La pacienii

Ca metoda de tratament pentru dinii cu fracturi coronare, fisuri

Numai la dinii care sa poat asigura o protecie pulpara

La dinii devitali la care cavitatea de acces la camera pulpara a compromis rezistenta


dintelui si la care, prin realizarea unei alte tehnici s-ar distruge prin lefuire dintele restant

La pacienii ce prezint alergie la metale sau materiale compozite

CU

o igiena orala corespunztoare si risc de carie mic

275.Contraindicatiile generale ale incrustatiilor din ceramica.

La pacienii cu parafunctii habituale (bruxism) si obiceiuri agresive (tinerea cuielor intre


dini, a creioanelor)

La pacienii cu o igiena orala deficitara

Pacienii cu risc de carie crescut

La dinii cu discromii importante

In cavitile la care rebordul gingival e situat prea mult subgingival si nu se poate obine o
izolare eficie a preparatei

Pacienii cu probleme majore de sntate (epilepsie, psihopatii, boli cronice invalidante)

Ia pacienii cu probleme economice

Acolo unde NU exista motivaia unei astfel de restaurri

276.Avantajele generale ale incrustatiilor din ceramica.

Ele reprezint nlocuitoare ideale ale esuturilor dure dentare din punct de vedere estetic,
avnd o culoare asemntoare culorii naturale a dintelui

Sunt ideale pentru sntatea parodontala pentru ca o restaurare de porelan acumuleaz


cea mai redusa cantitate de placa bacteriana

Preparatia e mai uor de realizat, mai economica, minimal invaziva

Au rezistenta foarte buna la abraziune

Au stabilitate in timp corespunztoare

nchiderea marginala este superioara refacerilor cu inlay metalic sau compozit sau a altor
materiale de
restauraie

Realizarea punctului de contact interproximal e superioara celorlalte restauraii

Permit refacerea de puncte de contact ocluzale stabile si rezistente

Au radiotransparenta asemntoare structurilor dure dentare

Sunt biocompatibile si inerte in ecosistemul oral

277.DezavantajeIe generale ale incrustatiilor din ceramica.

Cer timp de lucru mai lung si o atenie deosebita la prepararea, realizarea ai cimentarea lor

Duritatea incrustatiei necimentate e relativa astfel incat printr-o proba brutala a adaptrii
sale in interiorul preparatiei, marginile de porelan se pot fractura uor. Dupa cimentarea sa
prin aplicarea adezivului, rezistenta sa creste substanial

Necesita un laborator bine utilat si un tehnician competent

Determina abrazarea dinilor antagonisti, mai ales atunci cand exista parafunctii

Dupa cimentare, orice adaptare ocluzala poate duce la pierderea colorantului de suprafaa
si fizionomia restauraiei scade

278.Diferentele in prepararea cavitii pentru o incrustatie ceramica, fata de cea


pentru amalgam sau pentru RDA.

Preparatia este mult mai conservatoare, indeparteaza numai din esutul distrus de procesul
carios pana in dentina dura, normal colorata sau uor pigmentata

Designul cavitii trebuie sa permit prepararea piesei ceramice in laborator si sa asigure o


localizare perfecta a incrustatiei in preparate

Nu este necesara retentia prin friciune, aceasta fiind chiar contraindicata

Nu e necesara ndeprtarea pereilor de smal subminai, se poate face o deretentivizare a


acestora si intarirea lor cu ionomeri de sticla inainte de realizarea restauraiei in cavitatea
bucala sau pe model. In timpul cimentrii, acest spaiu de sub cuspizii nesustinuti se poate
cptui cu rasini compozite; efectul de intarire a acestora se datoreaz legaturilor dintre
aceasta rasina de cimentare si incrustatie

Nu e necesara extensia preventiva in zonele de autocuratire si curire artificiala a dinilor

Se pstreaz principiul rezistentei

Grosimea ocluzala a incrustatiei trebuie sa fie de l-2,5mm pentru a rezista stresului ocluzal

Datorita cimentrii sale cu rasina compozita nu mai e necesar un paralelism perfect al


pereilor laterali ai cavitii, ei trebuind sa fie uor divergeni fata de podeaua cavitii, in
unghi de 4-15 pentru a uura introducerea si indepartarea incrustatiei in timpul probei sale

ntlnirea dintre perei se realizeaz prin linii si unghiuri rotunjite pentru uurarea fabricrii
piesei si reducerea riscului de propagate a fracturrii unghiurilor ascuite; acest lucru se va
realiza cu freze cilindro-conice foarte fine la varf, pentru a nu distruge peretele pulpar

Marginile preparatiei nu trebuie bizotate, spaiul dintre dinte si inlay fiind ocupat cu rasina
compozita ce asigura o sigilare net superioara cimentului tradiional. Marginile subtiri din
ceramica ce ar rezulta ca urmare a bizotarii risca sa se fractureze in timpul manoperelor de
inserare. Se recomanda margini ocluzale groase si praguri rotunjite care ajuta la o sigilare
perfecta, expunnd prismele de smal la 90 fata de linia de finisare ceea ce permite o buna
gravare a acestora. In cavitile verticale'se recomanda un perete gingival plan, cu
marginea externa situata in smal

Forma si profunzimea peretelui pulpar rezulta ca urmare a reducerii pereilor dentari cu o


obturatie de baza cu ionomeri de sticla. Forma peretelui pulpar depinde de evoluia
procesului carios si el nu trebuie sa fie neaprat pla, perpendicular pe axul dintelui, el poate
fi in zona centrala a cavitii in forma d V, cu laturile V-ului paralele cu inclinarea pantelor
cuspidiene; aceasta foima depinde de profunzimea procesului carios

279.Etapele de lucru pentru adaptarea si cimentarea unei incrustaii ceramice.

In cabinet dupa indepartarea restauraiei provizorii dintele trebuie curat cu o pasta de


finisat fara fluor sau cu pulbere de piatra ponce si inainte de a se aplica diga se va verifica:
o Culoarea dintelui
o
o

Contactul proximal care se face cu ajutorul unui fir de ata, foarte prudent pentru a
nu fractura ceramica
Marginile restauraiei trebuie sa asigure o inchidere marginala foarte precisa astfel
incat ele sa continue profilul coroanei, iar porelanul sa nu se extind peste
marginile de smal ale preparatiei
Se va verifica in ocluzie cu ajutorul hrtiei de articulaie

Dupa realizarea acestor verificri se va trece la izolare cu diga si splarea tuturor ariilor
preparatiei cu un jet de apa si o perie potrivita ca mrime si uscarea sa cu jet de aer. Se
aplica din nou inlay-ul pentru o reverificare a sa.

Inainte de cimentare inlay-ul trebuie gravat, splat, uscat si silanizat, iar preparatia va fi ia
rndul sau gravat prin tehnica 'total etch", se aplica primer-ul si agentul de colave. Inlay-ul
preparat e uscat lejer cu aer dupa aplicarea agentului de colaj, se va aplica un strat fin de
material compozit fotopolimerizabil pe suprafaa lui si se aplica in preparatie. Se va
ndeprta excesul grosier, se polimerizeaza punctual dupa care se ndeprteaz din nou
excesul aprut. Se trece la polimerizarea finala care se face 3 minute pentru fiecare dinte.

Dupa terminarea polimeri zrii si ndeprtarea digii se va verifica restauraia in ocluzie si se


vor face eventuale mici finisri ai reajustri.

280.Avantajele si dezavantajele metodei CAD/CAM in realizarea incrustatiiior


ceramice.
Avantaje:

Nu necesita laborator

E suficienta o singura edina de lucru

Timpul de lucru e redus(incrustatie mica-3min, MOD-8min, onlay-12/13min)

Timpul total de preparare, fabricare 1-1 ;5h

Nu necesita amprenta

Fiind bloo omogen de ceramica, posibilitatea de fracturare e mica

Dezavantaje:

Cere aparatura sofisticata

Pret de cost ridicat

Sculptarea anatomica a restauraiei cere timp ^Morfologia dentara e mult simplificata

Funcia ocluzala poate fi deficitara

281 Indicatiile si contraindicattile faetelor din compozit.


Indicaii:

Cazurile de uzura dentara prin abraziune, localizate in regiunea cervicala a dinilor


anteriori

Ca metoda de tratament a eroziunilor chimice

Pata alba cretoasa ce nu beneficiaz de rezolvare prin tehnica de microabraziune

Hipoplazii minore de snialt

Fluoroza sau discromii determinate de administrare de tetraciclin, sau de alte cauze, la


care metodele de albire nu au dat rezultate scontate

In situaii clinice cu modificri de forma, volum si poziie ale dinilor

Pentru nchiderea unor treme sau diasteme

In funcie de ocluzie, in sensul ca o ocluzie psalidodonta sao o ocluzie adnca este


favorabila fate tarii dinilor maxilari dar mai puin avantajoasa pentru fetele vestibulre
ale dinilor frontali mandibular! ce vin in contact direct cu fata orala a dinilor maxilari
Contraindicaii:

Discromii severe

Ocluzie cap la cap

Obiceiuri vicioase(roaderea unghiilor, a creionului,pipei), pacieni cu bruxism

282.Caractcristicilc preparatiei pentru realizarea unei faete din compozit


Prepararea fetei vestibulre presupune ndeprtarea din smalul de pe fata vcstibulara a
dintelui a unui strat in grosime de 0,3-0,5mm la dinii vitali si de 0,5-1 mm la dinii devitali,
respectnd conturul convex in sens axial si transversal al coroanei dentare.
Limitele preparatiei vor fi:

Cervical

Proximal pana in vecintatea punctului de contact, fara a-1 desfiina pe cat posibil

Incizal pana la nivelul muchiei incizale fara a se prelungi spre oral dect daca este
necesara si o alungire a dintelui

pana la marginea libera a gingiei / subgingival / supragingival

283.Etapele tehnicii directe de fatetare in capa cu materiale compozite.

Se alege culoarea materialului compozit pe un dinte alturat, umezit in prealabil, pe oare se


va aplica compozitul direct pe suprafaa de smal negravat, la lumina zilei, folosindu-ne de
cheia de culori a trusei

Se spal si se usuc dintele dupa care se izoleaz cu multa atenie pentru a se evita
contaminarea cu saliva a suprafeei preparate si demineralizate

Se dcminenlizeaza smalul cu gel demineralizant timp de 15 sec

Se sptl eu apa suprafaa gravat timp de 15 sec

Se usuc complet dupa care se umezete suprafaa dentara cu o buleta de vata umezit in
apa distilata

Se aplica adeziv amelo-dentinar, o picatira in zona centrala asmaltului dupa care se ntinde
spre marginile preparat/ei cu o pensula fina si apoi este suflata blnd cu aer si se
fbtopolimerizeaza 20 sec

Se trece la aplicarea materialului compozit

Fatctarea directa cu capa necesita folosirea unei cape transparente care va fi adaptata la
colet si proxima! pe suprafaa preparata, nainte de realizarea dcminerelizarii

Daca dinii sunt foarte inchisi la culoare se pot utiliza, pentru mascarea acestei culori, fie
ageni opacifianti, fie colorani destinai sa modifice culoarea faetei. Acetia se prezint
sub forma de lacuri.siropuri sau geluri

Daca dintele ce va fi fatetat e foarte inchis la culoare se trece la aplicarea opacifiantului


care a fost ales in etapa de alegere a culorii si se va aplica de la cervical spre incizal si
proximal si apoi va fi polimerizat 40 sec. Se vor aplica 2-3 straturi si fiecare va fi polimerizat
separat. Excesul va fi ndeprtat cu o freza fina diamntate. Peste stratul opacifiant se va
aplica din nou un adeziv care va fi fotopolmerizat 20 sec.

Pe preparatia astfel pregtita se va aplica o cantitate de compozit cu ajutorul unei spatule


umezite in rasina adeziva, dupa care matricea coronara este umpluta cu material compozit
si va fi plasata pe dinte in poziie corecta si cu presiune. Se va fotopolimeriza timp de 60
sec vestibular si oral si se ndeprteaz excesul

Finisarea faetei se face cu freze diamntate efilate iar finisarea marginala cu discuri
flexibile din oxid de aluminiu. Faeta va fi adaptata in poziie de relaie cntrica, propulsie si
lateralitate.

284.Etapele tehnicii directe de fatetare strat cu strat cu materiale compozite.

Se alege culoarea materialului compozit pe un dinte alturat, umezit in prealabil, pe care se


va aplica compozitul direct pe suprafaa de smal negravat, la lumina zilei, folosindu-ne de
cheia de culori a trusei

Se spal si se usuc dintele dupa care se izoleaz cu multa atenie pentru a se evita
contaminarea cu saliva a suprafeei preparate si demineralizate

Se demineralizeaza smalul cu gel demineralizant timp de 15 sec

Se spal cu apa suprafaa gravat timp de 15 sec

Se usuc complet dupa care se umezete suprafaa dentara cu o buleta de vata umezit in
apa distilata

Se aplica adeziv amelo-dcntinar, o picatira in zona centrala asmaltului dupa care se ntinde
spre marginile preparat ici cu o pensula fina si apoi este suflata blnd cu aer si se
fbtopolimerizeaza 20 sec

Se aplica compozitul cu o spatula ce nu adera de acesta sau se umezete spatula cu o


pictura de adeziv. Se aplica succesiv straturile de material compozit si se
fbtopolimerizeaza pe rand strat cu strat. Metoda permite I alegerea difereniata a culorilor
pe vertical rezultnd un aspect fizionomie superior dar contracia de priza e mai mare ca la
metoda cu capa

Nu trebuie sa se realizeze o grosime exagerata a materialului, mai ales la colet pentru ca


excesul de material compozit poate duce la afectarea parodontiului marginal

Se modeleaz in conformitate cu vrsta pacientului, a lobilor vestibul ari si a muchiei


incizale

Finisarea se face cu freze de finisat efilate, puin active la nceput iar finisarea finala se face
cu discuri flexibile din oxid de aluminiu, benzi abrazive, gume si paste de lustruit.

285.Avan tjele si dezavantajele fatetarii directe cu materiale compozite.


Avantaje:

Se efectueaz in cabinet intr-o singura edina de tratament

Are anse mai mari de a fi mai exacta dect metoda indirecta

Nu necesita laborator

Este mai ieftina

Dezavantaje:

Efectul fizionomie este mai puin optim si rezistenta coloristica in timp e mai puin
stabila dect la faetele realizate prin metoda indirecta

Este dificil de realizat protecia punctului de contact

Au rezistenta mecanica mai mica

286.Indicntiilc faetelor laminate ceramice.

Fracturi dentare la copii, fara interesarea dentinei

Dinte unic devitalizat, intens colorat

Eroziune forte a fetei vestibulre sau dini ce au avut anterior o restauraie cervicala

Pierdere importanta de substana amelara

Pierderi mari de substana cervicala

Diasteme, treme, malpozitii uoare ale dinilor ce pot fi compensate prin faete vestibulre

Modificri de forma si volum ale dinilor

Malformaii dentare, hipoplazii dentare

Leziuni de uzura dentara

287.Contraindrcatiile faetelor laminate ceramice.

Pierderi mari de substana dura dentara cu descoperirea dentinei

Cand la nivelul dinilor frontali exista presiuni ocluzale mari localizate in zona ce ar urma sa
primeasc faeta

La pacienii cu bruxism, obiceiuri vicioase

La pacienii CU carioactivitate crescut

Absenta motivaiei fatetarii

Igiena bucala necorespunzatoare

288.Avantajele faetelor laminate ceramice.

Aspect coloristic optim din punct de vedere estetic

Prezint o rezistenta mare la eroziune

Culoarea este stabila in timp

Riscul de fractura este asemenea riscului de fractura a unei coroane ceramice

Pentru realizarea sa se indeparteaza 0,5-0,75mm de substana dura dentara, mai mult


dect pentru o faeta de compozit, dar mai puin dect pentru realizarea unei coroane de
acoperire

Complicaiile funcionale postoperatorii sunt limitate deoarece faeta ceramica se limiteaz


la fata vestibulara a dintelui si la marginea sa incizala

Datorita noilor generaii de adezivi amelo-dentinari si a materialelor de fixare este posibila


lrgirea indicaiilor faetelor vestibulre

Rezistenta la traciune si flexiune

In raport cu parodontiul marginal ea poate fi plasata supragingival pentru ca in mdiul umed


bucal marginea ei devine invizibila, dar poate fi plasata si uor subgingival, pentru ca este
fixata cu material compozit insolubil si marginea gingivala este in majoritatea cazurilor mai
puin prejudiciata dect la o coroana

289.

Dezavantajele faetelor laminate ceramice.

Pentru efectuarea faetei de ceramica se recurge la ndeprtarea de esut dur dentar

Restaurarea nu poate fi fixata provizoriu

Daca este fixata, toate corecturile ulterioare devin delicate si cer rigurozitate, uneori ele
devin chiar imposibile

ndeprtarea unei faete cimentate in vederea unor retuuri nu este posibila, ea se poate
ndeprta doar prin frezare si apoi nlocuirea sa cu o alta sau cu o coroana

Efectuiarea faetei vestibulre este o operaiune foarte delicata atat cu privire la stabilirea
culorii si formei cat si cu privire la modelajul superficial si realizarea caracteristicilor
individuale pe o suprafaa minima

Pret de cost relativ ridicat

290.Obiectivele preparrii dinilor pentru realizarea faetelor ceramice.

Sa se obtina loc suficient pentru porelan, fara supraextinderea sau bombarea excesiva a
refacerii

Sa permit mascarea limitelor preparatiei

Sa se obtina un ax unic de inserie al preparatiei

Atunci cand se cere utilizarea unor cimenturi opacifiante sau colorante ce necesita un
volum suplimentar de aproximativ 0,2mm sa se realizeze spaiul necesar acestora

Sa uureze plasarea faetei.

Sa se conserve cat mai mult smal posibil

Sa nlture zona de smat mai bogata in fluor si rezistenta la gravarea acida

291.AvantajeIe preparatiei cu prag vertical pentru realizarea faetelor ceramice.

Preparai a cu prag vertical prezint o margine plasata perpendicular pe axul apico-coronar


al dintelui, ceea ce permite creerea unui prag paralel cu axul lung al dintelui

Realizarea unui prag vertical in 1/3 cervicala permite o refacere a formei anatomice a
dintelui in zona sa gingivala si o forma exterioara cu aspect estetic maxim

Pragul vertical se extinde si inl/3 mijlocie a dintelui in spaiul sau interproximal, sub punctul
de contact, ceea ce permite realizarea unor contururi proximale concave si realizarea
curburii naturale a dintelui n aceasta zona, realizarea unei forme anatomice a ambrazurilor
si o trecere naturala de la nivelul suprafeei proximale la cea faciala

Prepararea cu prag gingival permite, atunci cand situaia clinica p impune, plasarea
anurilor mai profund in esutul dentar, pentru a mbuntii aspectul estetic al faetei

Tehnica preparrii cu prag vertical permite o realizare a faetei ceramice cu o grosime


suficienta, rezistenta la fractura, pragul marginal al faetei fiind perpendicular pe direcia de
aciune a forelor dezvoltate in timpul masticaiei la nivelul concavitatilor palatinale ale
dinilor frontali.

TRATAMENTUL DISCROMIILOR DENTARE


292.Care sunt modalitile de tratament de care pot beneficia dbcromiilor produse
de tetraciclin, in funcie de forma clinica.
Se accepta existenta a 3 forme de discromii:
1. Forma uoara

modificarea de culoare apare in mmae de galben deschis sau mai rar gri-deschis, uniform
distribuita in 1/3 incizala a dd,

tratament 3-4 edine de albire in cabinet sau o cura de albire la domiciliu de 4


sptmni
2. Forma moderata

coloraia este uniforma, dar de nuane mai pronunate de galben nchis pana la brun si
cenuiu, tara localizare si delimitare precisa in suprafaa;

tratament 5-6 edine de albire in cabinet sau 5-6 edine de albire la domiciliu

3.

Forma severa
coloraie intensa grin nchis spre albastru sau cafeniu-purpuriu, extinsa sub forma de benzi
transversale, cu zone de concentraie a coloraiei in special inl/3 cervicala; decolorarea
duce la deschiderea uoara a nuanei pana la un punct;

tratament fale tare directa sau indirecta cu materiale compozite sau ceramice, cu
utilizare de substane opacifiante sau chiar coroane de invelis ceramice.
293.Modaliti de tratament de care pot beneficia discromiile dentare produse de
fluoroza.
Dupa gravitate are 3 forme:
Forma minora - smalul apare ptat, cu zone albicioase, cretoase
Forma medie - pete cafemu-galbui
Forma severa - modificri in textura smalului care apare opac, cafeniu, friabil si se desprinde
parcelar de pe dentina subiacenta
In primele 2 forme tratamentul este de decolorare, iar forma severa se face iniial decolorarea
care, fiind insuficienta, se apeleaz apoi la fatetare.
294.Agentii chimici utilizai in tehnicile de albire a dinilor vitali.
Perodixul de hidrogen
Este un compus instabil dpdv chimic
Poate fi disociat prin 2 tipuri de reacii chimice (care pot avea loc si simultan)
reacia principala, care da natere la oxigen liber, cu putere de oxidare mai redusa
reacie de disociere sau fotodisociere ; reacie de disociere la pH bazic, rezultnd ioni
perhidroxil, care se caracterizeaz printr-o putere de oxidare net superioara ionilor de oxigen
Produsii de disociere vor oxida sust colorante din structurile dure dentare prin penetrarea
smalului si a dentinei
Se utilizeaz cel mai frecvent in soluii apoase stabilizate; exista si sub forma de geluri dioxid
siliconice
Este o subst caustica, eliberea radicali liberi si/sau anioni perhidroxil

Utilizarea de electie se gsete in tehnica de cabinet tip "power bleaching"


Perboratul de sodiu
Este disponibil sub forma unei pulberi sau in diferite preparata comerciale tipizate
in prezenta arizilor, aerulni cald sau apei se descompune formnd metaborat de sodiu, peroxid
de H si oxigen liber
Exista sub 3 forme:
mono-, di-, tri- ai tetrahidrat, care difer prin coninutul de oxigen
Este de electie in decolorari intracoronare de tip "wlking bleach"

Peroxidul de carbamida
Conine: peroxid de H stabilizat in sol anhidra de glicerina si legat de uree (carbamida)
Are eficacitate mai mica de oxidare dect peroxidul de H
Folosit cel mai frecvent pt tehnica decolorarii la domiciliu si pt tehnica decoiorarii in sala de
ateptare
Produsele comerciale includ : glicerina, stanat de sodiu, acid fosforic sau citric si aromatzanti.
295.Care sunt masurile preoperatorii ale tratamentului de albire a dinilor vitali.

Efectuarea urnii ex clinic minuios in scopul evidenierii factorului etiologic, al aprecierii


statusului dentar si pt evaluarea calitii smalului dd ce vor fi supui tehnicilor de albire

Exereza dentinei alterate si restaurarea provizorie a leziunilor carioase perezente pe dd ce


vor fi albii

Verificarea etaneitii restaurrilor prezente pe dd ce vor fi supui albirii

Efectuarea bilanului paraodontal

Efectuarea unor examene complementare obligatorii (radiografii, teste de vitalitate, etc.)

Aprecierea si notarea in fisa de consultaie a nuanei de culoare a dd ce vor fi supui albirii


si efectuarea unei fotografii cu starea lor prezenta (este indicata prezenta in imaginea
fotografica a nuanei corespunztoare din cheia de culori)

" Nu se lucreaz sub anestezie pt a se putea sesiza la timp apariia unor fenomene
dureroase

Pacientul va fi supus monitorizrii si va primi o serie de informaii absolut necesare asupra


desfurrii ulterioare

296.Care sunt efectele secundare care pot aprea ca urmare a albirii dinilor vitali.

Subst folosite pt albire pot modifica flora bucala pe termen lung

La o folosire indelungata pot aprea colonii de Candida albicans

Pot aprea hipertrofii gingivale

Se poate constata apariia sensibilitii dureroare dentare, mai ales la nivelul coletului
dinilor (hiperestezia dentinara cervicala)

In timp, efectul albirii se poate pierde (1-2 ani), fiind necesara o reinterventie

Iritaii la nivelul mucoasei - prin izolare imperfecta la aplicarea metodei de tip power
bleacbing". prin

gutiera incorect adaptata sau prin cantitatea prea mare de gel aplicata de pacient in
gutiera

Tulburri ATM datorita unei gutiere incorect realizate (contacte ocluzale premature)

Senzaia de greutate in stomac prin ingerarea unei cantiti din substana de albire, care a
fost introdusa in exces in gutiera

Studii in vitro" au sugerat ca esuturile dure dentare ar putea fi afectate structural, pe o


anumita adncime, in cazul unor concentraii sau prin aplicarea indelungata a agenilor
decolornd

Rezorbtia radiculara (cervicala) externa asociata tehnicii ambulatorii - walking bleach" - dar
si decolorarii simultane intra- si extracoronare cu materiale coninnd peroxid de H

Unii autori descriu capacitatea anumitor substane ce elibereaz peroxizi de a avea


potenial citotoxic, genotoxic sau de accentuare a aciunii mutagene a unor substane aspect neconfirmat
297.Care sunt etapele de lucru la tehnica de albire a dinilor vitali in cabinet.

Se curata dd prin efectuarea detartrajului, urmat de periaj profesional

Se alege culoarea pe care pacientului dorete sa o obtina ca urmare a tehnicii de albire

se usuc si se izoleaz dd (de preferat cu diga)

Se vaselimzeaza prile moi adiacente, pt protecie, cu vaselina, Orabase, Opal Dam, in


funcie de tehnica si substana aleasa pt a fi folosita

Selucreaz fara anestezie

Se evita, pe toata durata tratamentului, utilizarea unor preparate fluorurate

Se poate folosi, pt eliberarea oxigenului activ, o sursa de caidura'si/sau de lumina

Se poate recurge Ia demineralizarea suprafeelor coronare eu acid fosforic, urm

298.Care sunt avantajele tehnicii de albire a dinilor vitali la domiciliu si precauiile


care trebuie luata la aplicarea acestei tehnici.

Este o metoda simpla, eficafitate

Toate substanele de albire utilizate se descompun in substane inofensive care se gsesc in


mod normal organism

Efectul de albire este dat de oxigenul liber

Precauii:

In caz de alergie se renuna la utilizarea metodelor de albire

Pacienii sa un fumeze in timpul procedurii de albire ale dd pentru ca e posibil ca


substanele cancerigene ee te gsesc in tabac sa fie potentate de oxigenul liber

In timpul sarcinii si alptrii nu trebuie sa se recurg la albirea dd

Pacienii care prezint sensibilitate dureroasa la colet nu pot beneficia de albirea dd

Pe timpul purtrii gutierei pacienii nu vor manca, bea, fuma

Seringile cu subst de albit un se vor expune la soare si nici nu se vor congela

299.Care sunt etapele tehnicii de tratament prin microabraziune.

Periaj profesional si uscarea dd

Izolarea optima (diga); clasic, se indica aplicarea bicarbonatului de sodiu pe suprafeele


gingivale adiacente, pt evitarea lezrii chimice a mucoasei

Realizarea unui amestec de acid clorhidric 18% cu pulbere de piatra ponce, care se ntinde
pe suprafeele interesate sau utilizarea unui preparat comercial tipizat

Pacientul si medicul vor purta ochelari si echipament de protecie


Se folosesc cupe de cauciuc special concepute, ataare la piesa de mana, executnd
micri circulare, cu turaie redusa si presiunea moderata, timp de 1 min

Splare abundenta sub izolare si aspiraie

Se examineaz culoarea si aspectul obinut

Manopera se poate repeta de circa 10 ori, ceea ce duce la ndeprtarea a max 70-80 de
microni din grosimea smalului vostibular, obtinundu-se un aspect lucios si sticlos
Dupa splare si lustruire, dintele este supus unei tehnici de fluorizare locala

118

BIBLIOGRAFIE EXAMEN SESIUNE An IV

1. Curs predat (sem. I - 2009/2010) note de curs


2. Estetica n Odontoterapia Restauratoare (Popa M. B.): cap. 1 (pag. 12-41), cap.
2 (integral); cap. 5, de la subcap. 5.2. (pag. 126 140); cap. 6, 7 i 8 (integral).
3. Durerea dentinar (Popa M. B., Vrlan C.M.) cap. 3 (integral).
4. Prevenirea i controlul transmiterii infeciilor n cabinetul de medicin
dentar( Marcov N.) - integral

119

120