Sunteți pe pagina 1din 15

Examen: 100 de puncte.

Seminar 10 pct sau nimic. Activitate jumatate plus 1 din seminare


Lucrare 20 de grile 20 de pct o singura var 40 de minute
Colocviu o speta cu mai multe variante. Mecanism: in sit de fapt se aplica... din
care rezulta cond se verifica in speta pt ca 70 de pct. Timp examen 1h30.
Folosirea materialelor.
Marire nu se tine cont de seminar. Restanta se tine cont.
Carte dr transp hamangiu 2015 + legislatie actualizata 2015
Curs 1 25.02.2016
Speta 1
A si B (operatori transport aerian) incheie la data de 21 ian 2016 un contract de
transport de persoane in trafic international itinerariul fiind Bucuresti Amsterdam. A
urma sa participe la o conferinta ce avea log la Haga pe data de 28 ian 2016. La
acea data cursa Bucuresti Amsterdam nu a ajuns la destinatie la ora programata
avand loc intarziere de 4 ore. In consecinta A a trebuit sa cumpere un bilet de tren
costul acestuia fiind de 30 de euro intrucat nu a mai putut beneficia de transportul
gratuit oferit de organizatorii conferintei.
Stabiliti sumele de bani pe care le poate obtine A de la transportatorul
aerian precum si temeiul de drept in baza caruia se pot obtine.
Reglementari.
Conv de la Montreal este ratificata prin OG 27 pe 2000
Art. 19
Transportatorul este raspunzator pentru dauna suferita datorita intarzierii in
transportul aerian de pasageri, bagaje sau marfuri. Putem obtine 30 de euro pe
temeiul acestor articole.
Art. urmator, art 29 in transportul de bagaje, pasageri sau marfuri orice actiune in
responsabilitate indiferent daca se justifica prin prezenta conventie, prin contract
sau printr-o actiune ilicita ori prin alte cauze poate fi introdusa numai in
conformitate cu conditiile si limitele de raspundere stabilite prin prezenta conventie.

() In orice altfel de actiune daunele punitive, exemplare sau orice alte daune
necompensatorii nu se vor putea recupera

Regulamentul 261 din 2004.


Art 5.
In cazul anularii unui zbor pasagerilor in cauza trebuie sa:
a) Sa li se ofere asistenta
b) Sa primeasca o compensatie din partea operatorului de transport aerian in
conformitate cu art. 7, cu exceptia situatiilor in care intrevine oricare din
urmatoarele:
a. iii) in cazul in care sunt informati despre aceasta anulare cu mai putin
de 7 zile inainte de ora de plecare prevazuta si li se ofera o
redirectionare care sa le permita sa plece cu cel tarziu o ora inainte de
ora de plecare prevazuta si sa ajunga la destinatia finala in mai putin
de 2 ore dupa ora de sosire prevazuta.
!! Aplicare prin analogie si in cazul intarzierii. Intarzierea este
prevazuta si in art. 6.
c) Operatorul nu este obligat la compensatii in conf cu art 7 in cazul in care
poate face dovada ca anularea este cauzata de imprejurari exceptionale care
nu au putut fi evitate in pofida adoptarii tuturor masurilor posibile.
Art. 6
In oricare din cazurile in care un operator de transport aerian apreciaza o posibila
intarziere a unui zbor peste ora de plecare prevazuta pasagerilor li se ofera de
catre operatorul de transport aerian asistenta . Asistenta mentionata in art. 9 din
Regulament. Pasagerii au dr de a li se oferi gratuity urmatoarele:
a) Mese si bauturi racoritoare, dp cu timpul de asteptare
b) Cazare hoteliera, in cazul in care este necesara o sedere de una sau mai
multe nopti sau in cazul in care necesara o sedere suplimentara fata de cea
prevazuta de pasageri.
c) Transportul dintre aeroport si hotel.
Art. 7
Cand se face trimitere la prezentul articol, pasagerii primesc o compensatie in
valoare de 250 de euro, 400 de euro sau 600 (criterii in functie de distanta )

Raspundere contractual fapta ilicita intarzierea.

Putem obtine 30 de euro pe temeiul Conventiei. acelasi regim si pt alte


prejudicii. art. 19.
Pentru obtinerea celor 400 de euro ? Temei ?
CJUE a statuat ca o intarziere mai mare de 3 ore se incadreaza pe art. 5 si deci se
pot aplica sumele de la art. 7. Indiferent de situatia specifica a pasagerului,
compensatia este aceeasi. Suma fixa pierderea de timp considerata de CJUE si
de UE ca fiind o neplacere in valoare egala pt toata lume, de aceea avem o
compensatie de 400 de euro, aceeasi pt toata lumea. Aceasta nu este o raspundere
contractuala ( nu ar putea fi obtinuta suma de 400 de euro, nefiind permisa de
Conventie). Pierderea de timp poate fi insotita si de alte prejudiciu care sunt
reglementate, cuantificate de Conventia de la Montreal.
Rationamentul folosit de CJUE pt aplicarea analogiei: 1 ora ar fi pentru plecarea cu
intarziere si 1 ora pentru ajungerea la destinatie cu intarziere, deci 2 ore. Daca
acordam pentru anulare, acordam si pentru intarziere, piederea, neplacerea este
aceeasi tot 3 ore. Coroborare intre Regulament pierderi standardizate si
Conventie prejudicii individualizate (raspundere contractuala).
Daca pasagerul pierde fix 3 ore - 1 inainte si 2 dupa - fata de programul initial SE
ACORDA COMPENSATII.
De citit contractul de transport!!!!
Curs 2 03.03.2016
Speta2
A si T operatori aerian de persoane incheie un contract de transport aerian pentru a
ajunge din Bucuresti la Dublin, ca urmare a eruptiei unui vulcan, spatial aerian al
Irlandei a suferit inchideri temporare, situatie ce a generat intarzierea zborului
Bucuresti Dublin cu aprox 30h. Ca urmare a situatiei intervenite, pasagerul A,
solicita operatorului de transport acordarea asistentei conform Reg 261 din 2004.
Operatorul de transport aerian raspunde pasagerului aratand ca nu considera ca
datoreaza asistenta. In fata refuzului lui T, A face cheltuieli cu cazare, masa si
bauturi racoritoare. Avand in vedere cele intamplate A introduce o cerere de
chemare in judecata impotriva lui T, solicitand obligarea acestuia la acoperirea
cheltuielilor cu cazarea ( o noapte de cazare intr-un ap cu 4 camere din central
Bucurestiului 1000 de lei), masa 500 de lei si bauturi racoritoare 200 de lei
precum si compensatii in functie de distanta de 400 euro. In plus a aratat ca urmare
a neajungerii la destinatie la termen a trebuit sa faca o serie de chelt suplimentare
de transport pt a ajunge la destinatia finala care era in alt oras din Irlanda in
cuantum de 100 de euro. T invoca in apararea sa faptul ca eruptia unui vulcan are
natura juridical a fortei majore si astfel exonereaza de raspundere partea care s-a
aflat in imposibilitatea de a-si executa obligatia.

Stabiliti ce va decide instanta, iar in masura admiterii cererii, precizati


temeiurile de drept si sumele pe care operatorul de transport aerian este
obligat sa le plateasca.
Compensatie de 400 de euro da se poate obtine. Idem speta anterioara. Nu se
poate retine forta majora, nu exonereaza pt ca nu e vorba de raspundere
contractuala. (gresit)
NU se acorda compensatii pe baza art 5, alin3 cauza exoneratoare. Desi nu
aplicam rasp contractuala si NCC. Trebuie sa avem culpa si atunci cand acordam
compensatii, altfel suntem in prezenta cauzei de exonerare potrivit art 5 alin 3 din
Regulament.

Stabiliti care din urmatoarele situatii reflecta executarea unei prestatii de


transport si precizati in care dintre ele a fost incheiat un contract de
transport.
1.In statiunea Montana X un angajat al societatii Y face reclama societatii T
precizand ca face plimbari pe creasta cu masini de teren contra unui pret de 100 de
lei. PF C accepta oferta societatii Y
Rezolvare: - art. 1995 NCC.
Conditii: - sa fie bunuri sau persoane, sa fie mijloc de transport, sa existe o
deplasare, deplasarea sa se faca pe o cala de comunicatie reglementata de lege.
Cata vreme nu ne gasim pe caile de comunicatie reglementate de lege, nu exista
prestatie de transport. Nu avem un text care sa defineasca prestatia de transport,
conditiile sunt deduse de doctrina.
Cl: nu exista prestatie de transport in speta, deci nici contract de transport. Avem
un contract de prestare de servicii pentru ca nu avem alte detalii.
2.A isi desfasoara activitatea pe o platforma foarte intinsa, pentru deplasarea
angajatilor si materiilor prime necesare desfasurarii activitatii, societatea A a
incheiat un contract cu societatea T, societate care ofera servicii de transport,
pretul platit fiind de 100 de lei.
Rezolvare: nu avem contract de transport pe acelasi temei, acela ca nu se
foloseste o cale de comunicatie reglementata de lege, ci eventual unul de prestari
servicii.
3. Societatea A are un sediu principal in care realizeaza activit de productie si mai
multe sedii secundare unde ofera spre vanzare bunurile produse.

Pentru a duce produsele la pct de desfacerea societatea A a incheiat cu


societatea T un contract, pretul de 100 de lei ( societatea T ofera servicii de
transport).

Rezolvare: este prestatie de transport: avem accord de vointa in ceea ce


priveste serviciul si pretul, avem deci contract de transport. art 1955.
Legiuitorul numeste acesta prestatie facuta de T transport in interes
public art. 20 alin. 2. OG 19/97.
Pentru a duce produsele la pct de desfacere, societatea A foloseste mijloace
de transport avute in dotare.
Rezolvare:avem prestatie de transport - transport in folos propriu (art
21,alin 2 OG 19/97) (nu avem contract de transport pt ca nu avem acord de
vointe nu avem cocontractant. ?? )
Transport in folos propriu exista un transport deplasare in spatiu.
Deplasatia este facuta de o persoana care desfasoara o activitate in interes
propriu. Art 21, alin2, PF sau PJ desfasoara o activitate economica, care
transporta bunuri, in interes propriu, cu mijloace pe care le are in dotare, face
acest lucru in interes propriu.

4. A vinde produse electroonice oferind livrarea bunurilor la domiciliul clientului. X


cumpara un tv de la societatea A si il primeste la domiciliul indicat.
Rezolvare: avem prestatie de transport, dar nu este contract de transport
deoarece prestatia de transport nu este principala ci accesorie. art. 1955 NCC
Prestatia principal este vanzarea.
Transport cu mijloace din dotare prestatia de transport este in folos propriu.
Ne putem imagina contract de transport atasat ? Vanzatorul A incheie un contract
de transport cu societatea de transport T intre A si T se incheie contract de
transport.
5. A se intelege cu matusa sa sa ii transporte mobilierul de la actual locuinta, la
noua locuinta. A, a inchiriat un camion de la o societate de transport si a realizat
deplasarea bunurilor.
Rezolvare: Nu este incident art. 1958 alin 2 drc serv de transport il ofera nepotul
A. Nu avem contract de transport. Avem prestatie de transport. Nu este contract
deoarece consimtamantul nu e exprimat cu intentia de a produce efecte juridice
simpla intelegere. Sau posibil contract nenumit.
6. pe 1 febr asociatia taximetristilor X a luat decizia ca pe data de 8 martie sa
transporte gratuit doamnele. Doamna D opresta pe strada un taxi pe data de 8
martie si constata ca nu ii se cer bani pt transport.
Art 1958 alin. 2 avem si prestatie de transport si contract de transport. Prestatia
de transport ofera transport oricui transport de interes public.
7. PF A se intelege cu un vecin sa ii transporte mobilierul de la actuala locuinta la
noua locuinta contra sumei de 500 de lei.
Avem prestatie de transport uneori. Depinde de conditia 4 exista cale de
comunicatie. Avem contract de transport avem pret si daca avem si prestatie de
transport. Avem contract de transport incheiat. Nu este valabil incheiat. Cei care
exercita transport in interes propriu nu poate incheia contract de transport
incapacitate de folosinta ??? contractual astfel incheiat nul pt capacitate de

folosinta. Se poate face conversia actului ? incapacitatea de folosinta loveste


aceasta pers ori de cate ori aceasta persoana incearca sa incheie un contract ce
presupune plata unui pret.
Interpretam 21 alin 3 ca neconstituind o incapacitate de folosinta. Clauza ref la
pret din contractual din speta este in contradictie cu art 21 alin 3, rezulta nulitatea
clauzei. Este clauza determinant ? daca da, intregul contract este lovit de nulitate.
Altfel, este vorba de o nulitate partial contractual ramane valabil clauza este
nula. In speta este esentiala. Pretul este essential, deci contractual de transport
este lovit de nulitate. Asadar nu poate opera conversia.
8. Societatea A avand ca obiect de activitatea vanzarea de bunuri are in dotare
mijloace de transport adecvate transportului de bunuri intrucat ofera propriilor
clienti livrarea bunurilor la domiciliu. Pe data de 1 febr 2016, societatea A accepta
sa transporte un bun pentru o alta societate C, societatea C a avut nevoie de
transport pentru a livra un bun pentru un client de-al sau.
Avem prestatie de transport, societatea A transport in folos propriu persoane
care desf o activit econ si care desfasura o prest de transport. Daca avem fara
plata, aplicam 1958. Nu avem pers care sa transporte in interes public. Nu avem
contract de transport. Ar putea fi vorba despre un contract nenumit daca partile
s-au obligat cu intentia de a produce efecte juridice, altfel nu este vorba de un
contract. Nu avem un simplu particular avem pers care desfas activit econ ele
pot potrivit art 21 sa faca transport in folos propriu nu au vocatie data de lege sa
faca transport pt terti. Daca legea nu regelementeaza acesta posibilitate, putem
interpreta art 21 ca instituind o interdictie. In acest mod, aceste persoane au o
incapacitate. Ele nu au dr de a presta prestatii de transport pt alte persoane. Din
aceasta perspectiva contractul incheiat intre cele doua societati nu este valabil
incheiat lovit de nulitate.
Alta varianta de interpretare scapare legsilativa. Legiutorul nu a regelementat
posib de a face prestatii si pt alte persoane. Daca am folosi analogia la situatia
transportului in interes personal - ar trebui sa admit sa pot realize prestatii de
transport si pentru alte persoane anumite persoane si nu persoane
nedeterminate. Art 22 ai nevoie de autorizatie de la Ministerul Transporturilor. Am
ajunge la o situatie absurda nevoie de autorizatie pt a-si transporta angajatii de
exemplu si nu are avea nevoie de autorizatie pentru a transporta bunurile alte
societati.
Concluzia : daca este o persoana ce desfasoara activ econ nu poate efectua
transport pt terti.
Avem de a face cu un contract nenumit.
CONTRACTUL DE TRANSPORT
-NCC, OG nr. 19/1997
De citit pana la pag 42.
Concluzii

Prestatia de transport : deplasare, bunuri sau persoane, mijloc de transport, cale de


comunicatie.
Daca am o prestatie de transport OG ne lamureste cum se realizeaza prestatia de
transport.
1.cu intentia de a oferi prestatia unor persoane nedeterminate. Prestatia astfel
oferita = transport in interes public = se poate face cu plata sau fara plata
(NCC). In ambele variante in masura in care avem un accord de vointa prin care una
se obliga sa faca prestatie de transport si alta sa plateasca sau fara sa se plateasca,
in ambele situatii avem contract de transport. Trebuie sa existe intentia juridical de
a se oblige.
2.cu intentia de a oferi prestatia unor persoane determinate. Prestatia astfel oferita
= transport in interes propriu. Acesta poate sa fie oferit propriei persoana sau
pentru alte persoane.
In primul caz pentru propria persoane- OG distinge 2 variante daca propria
persoana este o pers care desfasoara o activitate economica (transport in folos
propriu se realizeaza fara plata NU avem contract de transport ) sau daca
propria pers este particular( transport in interes personal fara plata din acelasi
motiv - NU avem contract de transport) .
In cel de-al doilea caz este reglementata in mod expres pentru simplii particulari
art. 21. In acest caz fara plata transport in interes personal NU avem
contract de transport. Avem contract doar daca exista un acord de vointa cu
intentia juridica de a produce efecte juridice. Prestatie de transport fara plata este
contract nenumit.
Daca se incalca interdictia legala si se solicita plata: transport + plata = contract de
transport, dar acesta este lovit de nulitate cauzata de incapacitatea de folosinta
interpretarea art. 21.
O pers care desfasoara activitati economice pentru alte persoane determinate
fara plata acestr transport nu este permis de lege rezulta incapacitate.
Contractual nenumit intre acestea este lovit de o cauza de nulitate = incapacitate
de folosinta.
Data viitoare: Incheierea si efectele contractelor.

( Curs restant Mada) 24.03.2016


1. La data de 1 aug 2015, soc ASA si sociect BSA au incheiat un contract de vanzare
avand ca obiect un bun de mare valoare, urmare a caracterului sau de unicat.
Potrivit contractului ASA, isi asuma oblig de a livra bunurile la societ BSA. In acest
scop se obliga sa incheie un contract de transport de marfa cu un transportator
cunoscut, in plus se obliga sa comunice numele transportatorului catre
cocontractantul BSA, pt acesta sa isi poate exprima eventualele obiectiuni. Pretul
transportului este in sarcina societatii ASA. Facand o cercetare de piata, societatea

ASA constata faptul ca exista o diferenta mare de pret intre transportatorii


cunoscuti si cei abia intrati pe piata. Ca urmare a observatiei se decide sa incheie
un contract de transport cu o societatea nou infiintata. Observa ca una dintre
aceste societati are o denumire foarte apropiata TTSA de cea a unui transportator
foarte cunoscut pe care il chema doar TSA. Profitand de apropierea denumirilor,
notifica lui BSA intentia de a incheia contr de transport cu societatea TSA. Societ
BSA este de acord si solicita contr de trasnport si datele de contract la care poate
trimite acepatarea contr de transport. Socite ASA incheie contr de transport cu
societatea TTSA si trimite contr prin fax catre BSA si datele la care poate sa
comunice acceptarea. Reprez societ BSA expediaza acceptarea contr si trimite
serviciului de contabilitatea copia contr de transport si acceptarea pt a fi arhivate.
Serviciul de contabilitatea constata ca transportatorul este TTSA, nu TSA.
Administratorul societatii ia legatura cu societatea ASA care confirma ca
transportatorul este TTSA. A doua zi, fiindu-i teama ca bunul poate suferi avarieri
din cauza lipsei de experienta a societ TTSA, societ BSA introduce impotriva societ
TTSA o act in anularea contr de transport aratand ca i-a fost viciat consimtamantul.

Stabiliti ce va decide instanta


In masura in care din executarea transportului se vor produce prejudicii
(bunul e avariat) stabiliti impotriva cui se poate indrepta societ BSA.

Raspuns

Din art 1955 si 1977 rezulta ca transportatorul si expeditorul incheie


contractul de transport, iar din acesta pot rezulta drepturi si obligatii fata de
Destinatar. Pt ca aceste efecte sa se produca este nevoie de o manifestare de
vointa din partea destinatarului. BSA nu poate introduce actiunea in nulitate
pt ca destinatarul este plasat in partea denumita efectele contractului, si nu
la incheierea contractului care este specifica nulitatii. Pt a sanctiona fapta
ilicta a lui ASA, aceasta trebuie sa provina din contr de vanzare.
Art 1977 - bunurile ajung la destinatie si le accept/ accept contr de transport
(inscris). Destinatarul trebuie sa isi manifeste vointa. Consimtamantul
destinatarului este viciat pt a crezut ca a acceptat un contract dinte ASA si
TSA, si nu TTSA. Destinatarul are pe temeiul contr de transport, are o actiune
in despagubire pe baza art 1984.

2. Societ ESA incheie un contr de transp cu societatea TSA in vedere transportarii


unei cantitati de 500 de kg din bunul x catre destinatarul DSA. O data ajunse
bunurile la destinatie, DSA constata ca bunurile s-au deteriorat, insa primeste
transportul si realizeaza toate formalitatile necesare conservarii dr sale la
despagubire. DSA apeleaza la un expert si la un avocat pt a-si recupa prejudiciul.
Din expertiza, rezulta ca deteriorarea bunurilor a fost cauzata de ambalarea
necorespunzatoare.

Avand in vedere concluziile expertizei, formulati concluzile opiniei legale,


tinand cont ca obiectul acesteia este stabilirea pers impotriva careia ar trebui
introdusa actiunea pt obligarea la acoperirea prejudiciilor suferite de catre
DSA.
Stabiliti daca se modifica concluziile opiniei legale, in masura in care
deteriorarea bunurilor ar fi intervenit ca urmare a unor vicii ale bunurilor
transportate.
Art 1966 alin 1 - exped trb sa ambaleze bunul. Daca am avea numai art 1977
destinatarul se poate indreptata impotriva expeditorului prin neexecutarea
oblig de ambalare. Insa destinatarul fiind tert fata de contr de transport
incheiat inte E si T se va aplica art 1966 alin 2 teza 2. Destinatarul introduce
o actiune impotriva transportatorului si aceasta are un drept de regres
impotriva expeditorului.
Art 1962 alin 3. Acelasi rationament ca mai sus.

3. La data 1 martie 2015, societatea E SA incheie un contract de transport cu


societatea T SA.In doc de transport fiind indicat drept destinatar D SA. La data de 3
martie 2015, T SA se prezinta la sediul destinatarului in vederea predarii bunurilor.
Societatea D SA refuza primirea acestora.
a. Analizati daca refuzul societ DSA este o fapta ilicita
b. Stabiliti daca se modifica raspunsul la intrebare, in masura in care intre
societeta ESA si DSA ar fi existat un contr de vanzare avand ca obiect
bunurile transportate, iar societea ESA si-ar fi asumat fata de DSA, obligatia
de predare la sediul acesteia din urma, incheind in acest scop un contract de
transport.
c. Stabiliti ce actiune a societatii D SA ar schimba raspunsul la intebare.

a.In absenta oricarei manif de vointa a lui D SA de a accepta express contractul, nu


se naste in sarcina acestuia nicio obligatie de a primi bunul art 1977. Asadar,
refuzul acestuia nu este o fapta ilicita.
b.contract de vanzare intre E si T. E este vanzator, D este cumparator. Daca E si-a
asumat prin contract de vanzare obligatia de a duce bunurile la sediul lui D si
incheie contract de transport. Obligatia de a incheia un contract de transport
presupune cunoasterea acestui contract in prealabil de catre destinatar. Prin
incheierea contractului de vanzare, D isi da acordul cu aducerea bunurilor la sediul
sau si cu privire la incheierea de catre E a unui contract de transport, DAR acest
contract de transport trebuie sa ii fie cunoscut lui D si ulterior sa il accepte daca
considera oportun si implicit sa primeasca bunurile cumparate.
Concluzia: contractul de transport nu a fost acceptat, rezulta ca D nu are obligatia
de a primi bunurile transportate.

Daca D spune NU transportatorului se incalca obligatia de preluare din contractul de


vanzare. (nu din contractual de transport) . raporturile rezultate din acest refuz, se
nasc intre D si E. Transportatorul nu se poate indrepta impotriva destinatarului D,
deoarece D nu este parte la contractual de transport si nici nu a devenit parte
potrivit lui 1977. Transportatorul va avea actiune impotriva lui E, iar acesta din urma
va folosi contractual de vanzare si va cerea raspundere lui D.
c. Acceptarea bunurilor sau acceptarea contractului de transport.

31.03.2016
Speta 1
Pe 1 martie 2015 A SA si T SA, convin urmatoarele: T SA urma sa preia de la A SA
pe data de 15 martie 2015 o cantitate de marfa pe care societatea A SA a
cumparat-o pentru a o transport ape drumurile publice cu un vehicul adecvat de la
locul de predare mentionat in contractul de vanzare pana la sediul societatii A SA,
unde se desfasoara activitatea de productie. Pentru prestatia de transport, A SA
urmand sa plateasca o suma de bani, respective 500 de lei. La negociere dintre A
SA si T SA, transportatorul a observat ca marfa ce urma sa fie transportata prezenta
o serie de particularitati, a fost astfel necesara consultarea unui expert din cadrul
firmei de transport, acesta a fost chemat la negocierile dintre A SA si T SA si a
analizat caracteristicile bunului asa cum rezultau din contractul de vanzare,
concluzionand ca marfa poate fi transportata in regimul special aflat in spatiul auto
al T SA. Expertul a solicitat societatii A SA sa lase o copie a contractului de vanzare.
Aceasta a inregistrat la registratura firmei de transport documentul solicitat. A SA si
T SA decid ca nu este necesar sa redacteze un contract, T emitand insa o facture
din care rezulta ca prestatia sa constand in servicii de transport este remunerata cu
500 de lei. Factura trebuia platita de A SA in termen de 1 luna de la preluarea
marfurilor de catre operatorul de transport.
Pe data de 15 martie 2015, T SA nu se prezinta la locul stabilit sa ia marfa, iar
vanzatorul il anunta ca urmeaza sa perceapa o taxa de depozitare pentru bunurile
neridicate. In aceasta situatie A SA introduce o actiune in vederea obligarii societatii
T SA la executarea obligatiei de preluare si transportare a bunurilor precum si la
acoperirea cheltuielilor de depozitare. Societatea parata invoca in aparare faptul ca
nu a incheiat un contract de transport cu societatea A SA, nu exista niciun inscris
depus la dosar, deci aceasta nu are calitate procesuala pasiva.
Stabiliti ce va decide instanta.
Este forma scrisa esentiala ?
Art 1956 forma scrisa este ad probationem.
Art 1962 situatia in care ar putea sa lipseasca documentul de transport.
Concluzie contractual de transport nu este unul care cere forma scrisa ad
validitatem (ea trebuie prevazuta expres)

Intregul este contractul de transport, partea este documentul de transport. ( relatia


intre contract de transport si document de transport).
1956 posibilitatea de a dovedi contractul de transport SI prin altceva decat
contractul de transport insusi.
Ad probationem putem folosi documentul de transport potrivit 1956 SAU contractul
de transport inscrisul insusi.
Se poate asimila factura documentului de transport ?
Factura nu face niciodata dovada platii, ci solicitarea platii. Dovada platii se face
prin chitanta.
Nu orice inscris care se refera la un contract de transport este document de
transport, ci doar cele de la 1961. Facture nu se incadreaza in continutul acestui
articol, deci nu este document de transport.
Absenta inscrisului denumit contract de transport sau document de
transport, NU inseamna inexistanta unui contract de transport.
Partile si-au dat acordul de vointa pentru incheierea contractului. Este un contract
de transport. Este un contract valabil incheiat ? Conditiile de forma sunt indeplinite,
asadar exista un contract valabil incheiat. Se ridica problema dovedirii contractului ?
atunci cand legea prevede forma ad probationem exista si exceptii imposibilitatea
morala sau materiala in speta nu se intalneste acest impediment. O alta exceptie
este existenta unui inceput de dovada de scrisa acest inceput poate fi completat
cu martori. Inceput de dovada trebuie sa emane de la debitor astfel poate fi
folosita impotriva debitorului. Factura este un inscris care emana de la debitorul
obligatiei de a transporta. Aceasta poate fi folosita pentru dovedirea
contractului de transport. Expertul poate fi chemat ca martor. Reclam trebuie sa
dovedeasca contractul de transport, si de aici rezulta si nevoia de a dovedi ca exista
obligatia de preluare in legatura cu bunul si la o anumita data si un anumit loc.
Acest lucru atragand obligatia lui A SA de a plati cheltuieli cu depozitarea. Cu
martorii mai dovedesc si locul de unde trebuie preluata marfa si cand trebuia
preluata. Proba se face prin dovada contractului cu factura si martorul pt alte
drepturi si obligatii de a prelua bunul dintr-un anumit loc si la un anumit moment.
Pentru aceste obligatii folosim martorul si copia contractului de vanzare inregistrata.
Instanta admite cererea si respinge exceptia invocate de societatea
parata.

Speta 2
Societatea A SA comercializeaza cereale, observand ca a ramas fara grau in
depozite, A SA incheie un contract de vanzare cu B SA achizitionand o cantitate de
grau. Societatea vanzatoare i-a pus la dispozitie graul prin predarea cheilor unuia
dintre depozitele sale. Pentru a transfera graul din depozitele lui B in depozitele
sale, respectiv in depozitul numarul 1 inchiriat de societatea A SA de la societatea S
SA, A SA incheie un contract de transport cu T SA si ii solicita acestuia emiterea
unei recipise de primire a bunurilor. In timpul transportului, A SA primeste o

comanda de grau din partea societatii C SA - cumparator. Aceasta avea un punct de


lucru chiar in localitatea unde se afla depozitul nr 1astfel incat A SA si C SA au
convenit ca predarea bunurilor sa se faca prin preluarea de catre C SA direct de la
transportator. C SA urma sa descarce marfa din vehiculul transportatorului T SA si
sa o transporte cu un alt mijloc de transport la propriile depozite. Pentru a pune in
aplicare cele convenite A SA preda lui C SA un exemplar din contractul de vanzare
incheiat precum si recipisa de primire a bunurilor. Un reprezentant al lui C SA se
prezinta la depozitul nr 1 la data la care transportatorul T ar fi trebuit sa ajunga la
destinatie, acesta solicita transportatorului predarea marfurilor aratant recipisa de
primire si contractual de vanzare.
1.Stabiliti daca transportatorul trebuie sa elibereze bunurile catre
societatea C SA.
2.In masura unui raspuns negative, stabiliti ce ar fi trebuit sa faca A
pentru a se asigura ca poate transmite marfurile aflate in cursul
transportului de o maniera care sa permita cumparatorului sa poata
pretinde transportatorului sa ii predea bunul.
Din 1970 si 1973 rezulta ca expeditorul poate sa modifice contractual. In
contractual initial destinat este A, pt a schimba destinatarul in C trebuie ca A sa
faca anumite formalitati, altfel transportatorul T nu avea obligatia sa remita
marfurile catre noul destinatar C. Pt a se modfica valabil contractul trebuie indepl
cond de la art 1970 alin 2. In speta nu avem asemenea date, ceea ce inseamna ca
nu s-a modificat contractul in acest sens.
Recipisa a fost predate de catre A lui C. art 1965
1967 exped trb sa complet si sa predea doc de transp catre transportator.
Se putea sau nu alege intre doc de transport ?
Pt a avea un doc de transp negociabil trebuia sa se inteleaga A si T parti care au
incheiat contractul de transport, ratiunea este ca documentul de transport este ca
documentul de transport este o dovada a contractului de transport, drept pt care
trebuie sa emane de la aceleasi persoane.
Ca regula doc de transport este nenegociabil, iar prin exceptie negociabil.
Decizia este: am doc de transp emis in forma negociabila si ma gandesc daca el
poate circula liber fara nicio formalitate ? daca da, este un document la purtator
circula prin simpla traditiune. Exista riscul ca documentul sa fie pierdut si gasit de
altcineva care poate ulterior sa pretinda bunurile. Exista si doc de transp la ordin
care nu poate circula fara formalitati : - in doc de transp se mentioneza este un
document de transport la ordinal lui X (destinatar nou cumparator). Girarea doc
de transp inseamna ca exped a dat ordin sa se transmita doc de transp si
proprietatea catre noul destinatar. Girantul este cel care transmite doc de transport
si proprietatea si giratarul cel care primeste doc de transp negociabil si proprietatea
bunului, care poate la randul sau sa transmita mai departe. Ultimul giratar va merge
la transportator pentru a primi bunul. Transportatorul trebuie sa solicite si
documentul de transport, pt ca altfel el poate circula liber in continuare si astfel
transportatorul sa fie obligat la despagubiri.

Atunci cand se emit doc de transp la ordin se emit 3 exemplare pt transport,


expeditor si destinatar. Cel pt destinatar insoteste bunul la destinatie. Transp
pastreaza unul si pe cel de al doilea il da destinatarului.
Transportatorul nu este proprietar. Scopul transportului nu este ca transportatorul
sa devina proprietar. Proprietarul bunurilor apartine destinatarului doc de transp
negociabil este emis de catre A si T la ordinul destinatarului. Exemplarul care ar
trebui sa ramana la expeditor este transmis destinatarului pentru ca acesta sa
poata transmite mai departe proprietatea daca este cazul si pt ca destinatarul sa
poata ceara bunurile de la transportator.
Codul nu obliga sa se respecte atunci cand se incheie doc de transport contractul
de vanzare. ???
a.Nu trebuie sa elibereze marfurile pt ca nu s-a realizat schimbarea destinatarului
potrivit legii.
Recipisa pe care a remis-o nu este document de transport. Recipisa face dovada
preluarii bunurilor de catre transportator, dar nu este document de transport.
b.A trebuia sa convina cu T sa emita titlul la ordinal lui C si apoi sa il remita lui C ca
aceasta sa poata pretinde bunurile de la T.
Destinatarul ar mai avea pe langa expeditor, ulterior, dreptul la dispozitie. 1974.
21 aprilie 2016
CONTRACTUL DE TRANSPORT FEROVIAR
Speta 1
Prin actiunea introdusa de C impotriva CFR marfa a solicitat instantei ca prin hot ce
se va pronunta parata sa fie obligata la plata suma de 930 de lei reprezentand 780
de lei contravaloarea a 1600 kg fier vechi lipsa, iar restul dobanda legala aferenta
perioadei de la data inregistrarii reclamatiei administrative si pana la data
introducerii cererii de chemare in judecata. De asemenea s-a solicitat obligarea
paratei la plata dobanzii legale in continuare pana la data platii efective. Prin
sentinta pronuntata judecatoria a admis actiunea asa cum a fost formulata.
Analizati daca exista probleme de legalitate cu privire la hotararea
pronuntata.
OG 7/2005 pentru contractul de transport
OG 12/1998 pentru activitatea de transport
Art 63 din ordonanta, alin 2+7 avem dreptul la dobanzi. Acest articol ne da
posibilitatea sa obtinem despagubiri alin 2 si dobanzi alin 7. Anexa doc care
cuprinde mai multe informatii dob practicata de transp feroviari. Solicitarea si
actiunea astfel cum a fost admisa nu este corecta, trebuiau cerute dobanzi la nivelul
stabilit prin caietul ce cuprinde tariful de transporturi feroviare in og 13/11.
Speta 2

Societatea A SRL cu sediul in Bucuresti a incheiat cu societatea B SRL un contract


de vanzare avand ca obiect 50t de material lemnos prelucrat potrivit unei tehnologi
moderne intentiei societatii A. 1t de material lemnos valoreaza 80.000 de lei. Prin
contract societatea A s-a obligat sa predea materialul lemnos catre B prin statia de
cale ferata din localitatea X unde se afla punctul de lucru al acesteia. Prin
executarea obligatiei de predare A savarseste un transport pe caile ferete societatii
CFR marfa, trimitand acesteia pe fax o comanda pe data de 28 mai 2015. Cfr marfa
accepta solicitarile societatii A SRL trimitand acceptarea prin fax la data de 29 mai
2015. Potrivit comenzii societatii A, CFR marfa i-a pus la dispozitie un vagon
specializat pentru transportul materialului lemnos la data de 30 mai 2015 in statia
de incarcare din Bucuresti. Dupa incarcarea marfii, societatea A o preda societatii
CFR marfa pe data de 31 mai 2015 insotita de scrisoare de trasura completata in
rubricile destinate expeditorului. CFR marfa preia bunurile si aplica stampila de
preluare cu data de 31 mai 2015 pe scrisoarea de trasura. Din documentul de
transport rezulta ca destinatarul este societatea B, marfa urmand a fi livrata
acestuia in statia CFR marfa din localitatea X aflata la 401 km de statia CFR marfa
din Bucuresti. Itinerariul ales de parti indica 2 treceri de pe linii prinicipale pe linii
secundare. Pretul transportului este de 100 de lei pe tona. In documentul de
transport se specifica faptul ca CFR marfa nu are serviciu suspendat in nicio zi din
saptamana si nici in sarbatorile legale. Marfa ajunde la destinatie la data de 7 iuni
2015, ora 12:00 destinatarul fiind anuntat prin fax. Reprezentantii acestuia se
prezinta sa preia marfa, iar cu ocazia descarcarii se constata faptul ca o tona de
marfa este lipsa, iar o alta tona este avarianta in procent de 10%. Situatia este
consemnata intr-un PV semnat de reprezentantii B si CFR marfa.
In aceste conditii destinatarul doreste sa angajeze raspunderea contractuala a
transportatorului si se adreseaza unui avocat pentru a i se preciza ce despagubiri
poate solicita, care este cuantumul acestora precum si daca este necesara
parcurgerea unei proceduri prealabile introducerii cererii de chemare in judecata.
Stabiliti concluziile stabilind si momentul in care s-a incheiat contractul.

Trebuie sa parcurgem procedura prealabila ?


Art 63 alin 2 OG 12/2005
Despagubiri pt pierderea totala sau partiala a bunului
Structura prejudiciului este exclus beneficiul nerealizat fata de tgo. Se spune care
este modalitatea de apreciere a valorii pagubei efective.
Calculam pentru cat a fost pierdut.
-

1t*80.000=80.000 lei
70 de lei niv max la care poti obt despag conf normelor uniforme
1000kg*70=70.000 de lei limita maxima a depag
Concluzie: despagubiri se pot aplica maxim de 70.000 de lei

Art 63 alin 7 OG 12/2005


Despagubiri dobanzi pe care le gasim in tariful de transport

1t*100lei=100 de lei tarif de transport restituirea tarifului de transport alin


2

Interesul de a insera in contract o clauze de declarare al interesului la eliberare (art


41) rezulta agravarea raspunderii transp feroviar, si se poate astfel depasi limita
de 70.000 de lei. Rezulta de aici o limita superioara fara de cea legala.
Prejudiciul pe care urmeaza sa il suport si sa il demonstrez. Cel putin valoarea marfii
dovedirea valorii marfii este posibila. Declar interes la eliberare pentru
(valoarea marfii) 80.000 de lei = limita conventionala, care primeaza limitei legale
de 70.000 de lei.
Prejudiciul trebuie totusi dovedit.
Daca nu aveam clauza de interes la eliberare, mecanismul ramane cel
corespunzator limitei legale.
Trecem peste limitele legale de despagubire
AVARIEREA MARFII
10% avariat, valoarea pierduta este de 8000 de lei art 63 alin 3 lit b. Prin partea
avariata 1t avarianta in proportie de 10%.
Mai opereaza limita legala ? sau ce conventionala ?
Calculam raportand la 10% din 70.000 de lei adica 7.000 de lei ?
Raportam la suma la care s-ar fi ajuns in caz de pierdere a proportiei avariate, adica
la suma de 80.000 de lei.
Art 63 OG 7/2005 mec de determ pt pierderi.
63 alin 3 limite