VIII. n r .

6 0

Pesta, mereuri in 8(20 augustu 1 8 7 3 .

tt de due ori in septemana : J o l - a si

Somlneo'a; ra candu va pretinde imrtonti'a materieloru, va esi de trei se
ds patru ori in septemana.

etiulu de

Prenumeratiuni se faca la toti dd. oofa

pnndinti ai notri, si de a dreptulu la Be-

dactiune S t a t l o n s g a s a e Nr. 1, una

unt a ae adresa si corespundiutiela, oa pri. veacu Redaotinnea, administrai un a aia
epeditur'a; cte vor fi nefrancate, nu ae vor
primi, ra cele anonime nu se vc: j :L\9

prenumeratiune,

pentru Austria:
; pe nu intregu
, diumetate de anu . . . . .
, patrarin

8 fl. v. a
4 fl. v. a
2 fl. v. a

Pentru a n n n o i e ai alte comunioatiuni ia

interesa privatu ae respande ct* 7 er.
pe linia; repetirile se facu cn pretin stadiutu. Pretiulu timbrului cte 80 er. paatru una data ae antecipa.

pentru Eomania si strintate:

tau intregu
12 fl. v. a, diumetate de nnu
6 fl. v. a.

tia a ilustrului conducetoriu alu frati

Viena, in 17 augustu n.
loru notri erbi, si apelmu la sentiulu
Cumca dualismulu. alu crui scopu
natiunalu si patrioticu alu fratiloru no finale este stepanirea nmtiului asu
tri din confniu, a d man'a cu serbii si pra popraloru din Austria, si stepanirea
a lucra in armonia cu ei contra inten- magiarului asupra celoru din Ungaria,
tiuniloru si influintiriloru guvernului dupa cea mai spurcata si de toti adeve
magiaru, oarele vediendu c poporatiu ratu brbai de statu condamnata sis
P o s t a , iu 19 aug. n. 1873.
nea din confniu n'are ncredere de felu tema, pentru c st in opositiune diame
Si cuventulu trupu s'a facutu ! Con- in elu, se teme c la alegerile de depu trale cu principiale statului d e dreptu,
finiulu militariu in 1. aug. n. s'a incor-tai dietali vor s resa brbai oposi- cumca acesta nefericita aliantia intre
poratu in lapta Ungariei. In acesta dia tiunali natiunali, si de aceea ncepe deja nmtiu si magiaru nu numai c nu inprtile confiniului, cari pan'acuma prin agenii sei a corumpe, amgi si im- nainta statulu spre nalt'a lui misiune, ei
erau sub administratiunea provisoria a presiun poporulu in cunoscutulu modu 'lu mpinge inderetru, astfelu, inctu
Tronulu si monarch'a nstra, nici candu
comisariatului regiu din Temisira, s'au si dupa spurcat'a sa sistema
n'a
jocatu asia de inferioru rolu in conincorporam comitateloru Torontalului,
Precum resufla prin unele foi guBaciului si Temisiului. Aceste comitate vernementali, guvernulu caut s in- siliulu stateloru europene, ra tir'a si
tienura spre acestu scopu congregatiunifiintiedie si ar fi infiintiatu deja, daca poporulu pre di ce merge decade s
generali straordinarie, la cari au fostu ar fi avutu bani, una nua Patria" iu moralminte si materialminte, se consta
chiamati si au partecipatu si membrii res- confniu, pentru a lumina poporulu si ta pro superabundanti astadi, si
peptiveloru prti din confniu. Se n a-lu asecur despre bunele si parintes- inca intr'unu modu, inctu adeveratu
c nouii membri ai comitetului cele intantiuni ale guvernului." Avemu patrioi si aderinti ai Tronului si Mo
cottensu au fostu salutai cu viua simpa insa sperantia in sentiulu natiunalu si narchului 'si vor acoperi faoi'a de rui
tia si cu emfatice spresiuni de bucuria energi'a intielegentiei romane si serbe nea ce o pati tir'a naintea lumei civilipentru redobendirea" prtii intregante din confniu, carea s pan' acuma merita sate, creia a vrutu s dovedsca cultura
Btierii. Si in bucuria si entusiasmu mare tta recunoscinti'a pentru zelulu seu na si civilisatiunea sa, ra mai vertosu co
M verificar nouii membri, pentru ca la tiunalu. Cpitanii pensiunati si oficierii merciulu, industri'a si bunstarea publica
urmatriele congregatiuni generali ordi- administratiunii sunt anatemisati de pre- a poporului.
Barie s partecipe ca membri definitivi. s'a guvernamentala, pentru c pre
N'a fostu destulu catastrofa Bursei
Cu bucuria au fostu primii, cum cum dice ea, daca acetia n'ar agita pentru a lu masc'a diosu si a aret lu
insa s'au semtitu ei, representantii con- poporulu, tote ar merge spre bine," ade mii in pelcuti'a gla pe Austro- Ungaria,
iniului ?' intrba Zastawa." Ca intr'o c spre magiarisare si spre ndupleca ci a mai trebuitu se vina si altu trestira, creia fora voi'a loru si fora a fi in- rea poporului d'a alege deputai guver netu pentru a o omori s moralminte in fa
ebati s'au vindutu, si dela alu crei gu- namentali ! Nicairi si nici odat nu pt ci'a lumei.
Ieri s'au impartitu premiale pentru
ernu poporatiunea confiniului militariu guvernulu s resa de ctu prin am
unu bine nu pt atepta, re- gire si coruptiune. In confiniulu militare cele mai de frunte obiepte de la esposiade totu natiuna'a Zast." a lui Mile- insa se va poticni, pentru c poporulu,. tiune, cari adec s'au aflatu de cele mai
> recomanda frailor a wibi buna T o r n a i r a %''cl)WttuImlutarTu este inca perfept de juriulu internatiunale. m
tielegere si concordia cu romanii intru nemoli psifcu de epidemi'a coruptiunei mo prirea s'a inceputu la 1 ra d. m. si
miscamentele natiunali-politice pre- rale, este vertosu si in venele lui curge ce se vedi! Sal'a cea mare in care s'a datu
totu, ra in caus'a confiniului desmi- inca uuu snge de Traianu, r in inim'a lauda si recunoscintia muticei si artei, si
tarisatu cu deosebire, cci unu dusi- lui bate o inima nobila pentru mam'a inca de catra areopagulu culturei si cimanu comunu avemu: magiarismulu. naiune si totodat fidela Tronului si Mo lisatiunei moderne, er gla golisira!
Nici o notabilitate de pre terenulu
Ne bucurmu de acesta prevenin- narchului.

sciintieloru si arteloru si nici unu representante diplomaticu n'a partecipatu la

acestu actu de importantia. atta de ma
re in istori'a culturei universale, unu
indiferentismu ne mai pomenitu de candu
datdia istori'a espusetiuniloru univer
sali ! Si ce este caus'a acestui indiferen
tismu ? Dua impregiurri:
Pr marele numeru de premia
(30.000!) si prin urmare nevalrea mo
rala a acestora,apoi trist'a impregiurarec
pre cum eu dorereconstat N. fr.
Pr." strintatea pr pucina impor
tantia d espositiunei din Viena, si de
aceea s'au si distnbuitu attea premia;apoi
tocmai prin acest'a premiale n'au nici o
valre morala, toti sunt nemultiamiti
si chiar indignati,stranii casi cei din tira.
Si cumca scriu adeverulu, dovda
este Gazet'a internatiunala pentru espo8 i t i u n e , carea cu dorere constata perderea morala ce suferi espusetiunea prin
distribuirea premialoru.
Astfelu stepanitorii si conductorii
Austriei s'au insielatu infricosiatu attu
in privinti'a profitului materialu (precu maretmu si noi intre varietti" Bed.)
ctu si in sperantiele loru, c prin espositiunea universala, care a c ostatu sta
tulu preste 16 miline, vor s atrag
admiratiunea lumii asupra Aus tro-Ungariei si vor s-i marsca vdi'a si nimbulu
de potere mare!
A. L.

situ vegetabile, le are trupulu omenescu in

optim'a forma!
S privimu deci la aceste conditiuni cevasi
mai de aprpe.
Renumitulu profesoru de botanica Bal
lier, celu mai ageru aperatoriu si propagatoriu alu acestei teorie, basandu-se pe esperimentele sale, adec: crescendu si cultivandu
elu acestu parasitu vegetabile, (teciunele ore
zului,) a aflatu, c elu are una forma cystica
su besiesa, si c patri'a lui este India orien
tale, (Pentapotamia,) acelu lgamu vechiu
alu omenimei si a culturei ei celei mai an
tice, si cumca elu numai sub acele condi
tiuni se pt desvolt si imnult, precum se
afla acestea in India, adec: unu gradu for
te mare de cldura si de umedila; si esperiinti'a intr'adcveru ne invetia, c acestea
sunt sl condtiunile necesarie a colerei.

de totu immune, adec scutite de colera, jjsu

numai sub unele imprejurri.
Asia vedemu, c catenele muntiloru,
precum si acele tieri, a croru substratu da
pamentu e formatu din pietrii cristaline virtuse,preoum: din granitu,gnaisu,serpentinu,
porphyu seu din petri vulcanice, precum:
din trachytu si basal tu, sunt scutite de co
lera. Asia sunt scutite cele due insule vul
canice: Sardinia si Corsica, precum Elve
ia, si partea nordvestica din Germania, inse
numai prtile loru cele mai muntse. Asia
vedemu, c acele prtii a cett Lyon, a c
roru case sunt construite pe granitu, (adec :
croix rousse, fourvire St. Just, etc.) sunt
scutite de colera.
Afora de acest'a, acestu parasitu vegeta
bile mai are da lipsa spre a se pot desvolt
si de una mulime mare de azotu, nelipsindu-i inse nici substantiele
idrocarbonice
de totu.
Asia 'lu vedemu noi desvoltandu-se for
te rapede pe plant'a orezului,a crui fruptu su
sementia e nutrimentulu principale la due
tertialitti a genului omenescu, mai ou
sma, candu acesta planta degenerdia prin
timpu nepotrivitu; pentru acst'a si Halii er
a numitu acestu parasitu vegetabile urocystis oryzae, dar ce e mai multu acestui
ingeniosu botanicu i-a si succesul crescerea
artificiale a acestui parasitu pe orezu, dandu
elu planteloru de orezu temperatura receruta si potrivita loru de 35" si stropindu-le cu
dejeptele (baleg'a) morbosiloru de colera,
desvoltandu-se dupa acest a procedura amin
ti tulu urocysti3 si tociune, care cu incetulu a
uscatu si nimicitu plantele orezului.
Fruptulu su sementi'a acestui parasitu
vegetabile se afla asia dara in dejeptele mor
bosiloru de colera, ca nisce grauntire forte

Din caus'a serbatorii

tatoliee de manedi scseramu
rulu acest'a cu o dia mai
nainte.

FOISIRA.
Despre caus'a pathogenetica a
mai multoru morbi epidemici si
una schitia despre oolera.
Despre nici unu morbu nu s'a facutu
attea cercetri, si nici despre unulu nu esMtu attea preri diverginti ca despre coUra.
Ipotesele, chiar si cele mai absurde, s'au
dusu spre lmurirea causei pathogenetice a
morbului acestuia, asia de essem p i u : credea
poporulu pe unele locuri, cumca ap'a fantaneloru ar fi veninata, si cei ce o beu, capeta

tokra.
Pre candu unii, cu profesorulu
Horn
n Monacu in frunte, credeau cumca caus'a
pathogenetica a colerei este starea cea ab
norma a electriciti atmosferice si c una
parte' a azotului atmosfericu s'a prefacutu
prin electricitatea acesta abnorma in una subatantia alotropica a azotului, pe care apoi au
numit'o iodosmon,
si c in aeru pe timpulu
cholerei se afla afora de acesta substantia si
anammonium,

precum si acidvlu

idrocyanicu

(Blausuere,) care intre tote substantiele veitabile e celu mai veninosu : pre atunci
alii voiau a fi descoperitu caus'a colerei in
ma svbstantia ficsa si forte veninsa, care au
Bumit'o sepsin, (substantia putreda.)
Aperatorii acestoru ipotese inse veniau in cele mai mari contradiceri, candu
er se respunda la intrebarea: despre
desvollam spontanea, (authochthona,) precum si deipre coutagiosititea

colerei.

Teori'a cea mai nua si cea mai latita,

oare de una parte este totdeodat si ca mai
probavera, ra de alta parte e basata pe cer

cetri scientifice forte adenoe, si esplica tote

simptomele acestui morbu, suna asia :
Coler'a e unu morbu miasmaticu, si cau
s'a lui pathogenetica sunt nesce organis
me vegetabile microscopice de genulu
mucedielei, si fiindu c ele se desvlta
mai cu sma pe orezu, (oryza-Reis,) atunci
candu acest'a amblandu-i timpulu forte reu
degenerdia se tetiunesce, si tetiunele
acest'a s'a numitu urocystis oryzae.
Se cercetmu dara, pe ce fundamente e
basata acesta eora despre una vegetabila pa
ra sitica, ca cama pathogenetica a colerei ?
Inca in anulu 1849, profesorulu Budd,
auctorulu opului celui elasieu despre morbii
ficatului, precum si Britton descoperir in de
jeptele (baleg'a) morbosiloru de colera nesce
vegetabile de genulu mucedielei, inse de atunci
pana la epidemi'a cea m a r e a anului 1866
aceste vegetabile nu fusera mai multu obieptu
de scrutare.
In acestu anu profesorulu Klob in Viena>
precum si Tkom ncepur a descrie aceste
vegetabile, si le numir cylindrotaenium cholerae asiatieae.
Klob a aflatu aceste vegetabile parasitice in una mulime forte mare in dejepte,
precum si in matiele morbosiloru de colera,
r intr'unu casu a aflatu sl sementi'a acestoru
vegetabile adunata intr'o mulime mare in
ghindurile mesenterice, precum in cele lymphatice de langa arteri'a coeliaca, si aceste ghinduri erau frte imflate. Mai incolo i succese
densului a scote chiar din sngele unui mor
bosu de colera seminti'a, precum si fibrele de
mycellium, si cercetandu elu dupa acst'a, ca
de proba, si sngele unui omu ofticosu, ac
st'a descoperire nu-i suceese
De altmintrea condtiunile, ce se receru,
ca s' pta vietiu si a se nmuli aceatu para1

Asia vedemu noi c coler'a se desvlta

si grasdie in zon'a caldursa, (tropica,) estin diendu-se de aici si preste zon'a cea stimperata nordica mai cu sma vr'a, ra nici odat
latindu-se preste son'a cea stimperata meri
dionala, si nioi preste ambele zone frigurse.
Irn'a ea se stinge, inse nu totdeun'a, fiindu
c preste irna, mai cu sma candu acst'a e
domola, sementi'a acestui parasitu per
siste in locuintiele meniloru, de unde apoi
primavr'a si vr'a elu proliferendu se inmultiesce si latiesce.
In regiunile polare a celoru trei conti
nente, coler'a nici candu n'a strabatutu.
Se vedemu acum, cum e cu a du'a conditiune, adec: cu umedil'a ?
Esperinti'a ne-a invetiatu, c acst'a ve
getabila parasitica nu pt s se desvlte, de
ctu dca are urmedila potrivita, si c acele
tienuturi, croru le lipsesce acst'a, sunt seu

L . Bncecin, in 4 augustu n.
(O privire a svpxq_ stjrii nostr si o voce
admonitdria.) Situatiunea este ncurcata, pre
siunea de susu cresce pre dia ce merge, coruptiunea i dimensiuni totu mai mari, machinatiunile si intrigele, ce se urdiescu in contra-ne, nu vor a lu capetu, or mam'a nstra
naiune striga cu vce puternica catra oei
chiamati: desceptati-ve odat! invetiati a-ve

cunfcceiifxe vej j u ^ ^ a m i f i k s ^
T*>
t r i ! invetiati odata a cunjce ce este de stimatu si ce este de despretiuitu, attu in mediloculu vostru, ctu si in aceia, despre cari
unteti convini c nu ve voiescu de ctu
reulu vostru!
Inimicii notri de mrte se inerca a-ne
ocupa totu mai multu terenulu, si a-ne rupe
basele desvoltrii nstre natiunali. Spiritulu
timpului pre de alta parte cu vce puternica*
striga: nainte;" r dintre ai notri muli
ne au paraitu si ne parasescu pre fie-care
dia^trecendu pentru interese egoistice in ta
berele strainiloru.
Ei bine ! Spiritulu timpului striga tu
turoru: nainte" cu orice medilce iertate.
Mfedilce iertate avemu pucine, noi suntemu
in disordine, amariti si persecutat i de toti.
Ce S fac mu sub atari imprejurri?! S asceptmu alte timpuri mai bune, s asceptmu
pana atunci pana candu alii ne vor d direc
iunea, pana candu alii se vor incerc a ne
redic din miser'a si degradatri'a stare, in
care ne aflmu, ni vor reflecta muli
, D a asia este; sunt tare muli intre ai
notri cari sustienu acst'a : tare muli dicu,
c acum nu e inca timpulu de lucru, acum s
ne plecmu si s^rabdamu, s purtmu cu pa
cin tia jugulu de feru ce ni-lu punu strinii
pe grumadii notri.
, Comoditatea, irandavi'a, somnulu sunt
lucruri plcute pentru omenii degenerai si
fora potere de vitia.
Apoi omulu este fetu alu na turei, supusu
legiloru acesteia, nu va pot dar s o intrca
elu pre aceea nici odata. Poporulu romanu
deci lucre sl elu, de voiesce s aiba viitoriu
mai bunu, cci acestu viitoriu bunu nu "vine
de sene. Elu trebuie, pregatitu. Fora pregatire nu se pote face nimicu. Vorfiinsa muli,
cari vor dice ; dar cum se ne pregatinxu! Pre
siunea de susu si de diosu este multu mai
mare, de ctu ca s potemu in ce pe cu pregatirea Mi vor dice multi,sum securu, c pe te
renulu economicu drile impuse de domnii
stepanitoru ne iau sl meduv'a din sa. P e te
renulu scolariu, presiunea organeloru regi
mului celui coruptu magiaru este multu mai
mare, dectu ca s pta suferi vre-o desvoltare in mediloculu nostru. P e terenulu bisericescu ni sunt croite dej de multu intri gole si discordi'a, acum numai se continua.
P r e terenulu politicu apoi unii brbai de ai
notri attu de multu s'au lasatu a-se con
duce de intrigele strainiloru, in ctu am pot
dice c trebue sc despermu.
u

(J

Tl

simple mici, formandu ele in acestu tipu nu

mai unu ochiu diu lantiulu celu lungu a metamorfseloru la oari le vedemu a fi supuse
tte organismele mici, cele vegetabile, pre
cum sl cele animale. In acestu stadiu a metamorfosei, acesta vegetabila paraaitica se
chiama micrococcvs.
Din istoria scimu c choler'a, ca unu
morbu epidemicu, n'a grassatu numai in se
clulu nostru, cl si in seclii evului mediu si
chiar al in anticitate, inse neavendu noi des
crieri aeurate suntemu necesitai a-ne mar
gini la descrierea cea mai corecta, si acst'a.
se datdia din anii cei de fmete 1815, 1816
ai 1817.
Macpherson, unu medicu anglu din In
dia orientale, ne spune: c in vra anului ,
1817 a proruptu coler'a in India dupa una re
colta forte rea de orezu, care e seugurulu nutrementu a popraloru celoru forte numerose
din Asia orientale, si dupace in anii 1 8 1 5
si 1816 a amblatu unu timpu forte reu, suflandu si ventulu necontenitu de catra resaritu; in Iessore, una cetate langa gurele riului celui santu Ganges, (cum 'lu numesce
Hindu,) a proruptu coler'a, si cu una rapedime mare s'a latitu in tmn'a anului 1 8 1 7
peste totu teritoriulu de langa Ganges, pana
unde se vrsa in acest'a unu altu riu mare,
CU numele Yumna; in anulu urrnatoriu latindu se in S'isu pana la Delhi, odinira renumit'a capitala mahomedana a Marelui Mgru/, si
pana la Sahapora, aprpe de plele colosului
Himalaia.
Decumva se afla in pamentu multe subatantie putrede, su pentru putrediune forte
apte, atunci desvoltarea si prolificarea vegetabileloru parasitice sl innaintdia sl sporesce.
Asia vedemu, c acestu parasitu numai

,, Da asia este, in tte prtile suntemu si boemiloru si altoru popra ce se afla in

asuprii si paralisati, ba nduii chiar in ori. asemenea positiuno casl noi.
Nu suntemu noi romanii attu de slabi
ce manifestatiune de activitate natiunaleDjajrjsu tte acesjea prin bunvoina ,ener- si desnervati,ca sa nu potemu sustiene lupt'a.
S privimu numai la positiune present a
.**" y ? e teren lu^economioUj este adeveratu, regimului actualu magiaru si ia medilcele,
j d^re ne serriescuai nej.suga sl rn^v'a prin cari voiesce a-se sustiene si s cuge
ipiuKrefti^erenulAedll'a este insa atJoL de tmu apoi la impresiunea ce o ar pot face
Vastu i attu deplinu de comori ascuoj, in numai; cea mai mica. micare a attora mictu lucrandu noi cu serguinia si p j j u n a l u line de romani. De vom reman insa sl mai
pre acestu terenu, vom pot cascig att%, de parte in confusiune si ineria, numai
ctu s ne potemu plai sl drile si s ne re- vom ajuta si intari pre inimicii notri.
Prin portarea de pona acum ni-amu atrasu
mana si ceva priosintia, preste trebuintiele
dispretiulu tuturor'a. A fi despretiuitu insa nu
de tte dilele.
P e terenulu scolariu domnii cei mari place nimenui si prin urmare nici na; de
de susu si cei mici de diosu esmitu mai in ce se ne desbracmu de poporulu nostru
tte dilele ordinatiuni ce vor ca cu ori ce celu attu de bunu si s nu avemu indurare
pretiu s ne nimicsca sclele nstre sustie catra densulu ? de ce s nu cugetmu ch ne
nute de noi si priu sudrea nstra. Aici insa va blestema posteritatea ? de ce se nu cuge
se ne aretmu poterea nstra de vitia, aici tmu ca prin confusiunea si discordi'a
s dmu dovedi c nu ni frica de planuri ma- ce esista intre noi patimesce attu de multu
giarisatrie. Ne oprescu dnii magiari crtile m a m a nstre naiune.
Ce ne trebue d a a ? Perseverantia si
de scla, sub cuventu c acelea falsifica ade
verulu si dreptatea ungursca in istoria si resolutiune sub o conducere intielpta si vii
constitutiune. Nu ne vor pot opri insa pe in toriulu frumosu ni este asecuratu.
La o parte dara cu prejudetiele la o
vetiatorii notri de a propune istori'a in scla
parte
cu trandavfa recomendata de muli
asia, precum recere adeverulu. Att'a cutesantia orba insa totu nu va pot av regimulu dintre ai notri si atunci s fimu securi c
magiaru,cas ne tramta in fia care scla scon- chiar aceia, cari adi ne despretiuiescu, ne vor
stim.
troledie pre invetiatoriu in propunerea sa.
-

Ne oprescu domnii in multe prti solvirea salarialoru invetiatoresci din bugetulu

comunale. S nu ne descuragiedie acst'a insa
nici de ctu, ci se cugetmu c in acestu bu
getu comunalu totu noi solvimu aceea ce se
d invetiatoriloru notri. Nu vom mai plai
de aci nainte la comuna sub titlulu pentru in
vetiamentu, ci de a dreptulu invetiatoriloru
notri.
O mesura mai blastamata pre acestu te
renu este si proiectulu pentru reformarea sc
leloru medie in care se dice, c in tte gimnasiale si sclele reali superire, fora deose
bire, limb'a propunerii s fia magiara.
Ctu pentru terenulu bisericescu, apoi
aci depinde numai dela noi, s ne desbracmu
noi de prejudetie false, s ne pregatimu noi
calea spre reunire si atunci usioru vomu
devinge pe contrarii notri S ne aret&mu
noi insa tari'a, puterea si vointi'a nstra de
a naint.
P e terenulu politicu ne au adusu dnii
magiarii in confusiune, r unii dintre ai
notri, deahistii, ne-au tradatu si ne trda.
Ca s potemu naint si s ne salvmu onorea
natiunala se urmmu esemplulu serbiloru

D$e buti si y de v3nu fusera inpe

tite intre credintiosi
(cu feri'a mica del
cupe;) apoi ce se vedi ? Ovreulu arendai
alerga la judele cercuale, si face de acest'
demanda judelui comunale, ca s insotise
pe ovreu se intre in podrumulu bisericei, l
numai de ctu s sigiledie butea din carea a
imparte vinulu. Judele comunale, totdat
si epitropu, mplini porunc'a stepanului
conduse p r e j i d a n u i n podrumu, r jidm
sigila butea bisericei cretine !
Poporulu intielegendu de acesta aia
prire ne-asceptata a dlui jude cercuale, pn
cum si de impertinenti'a jidanului, se indign
forte, r paroc'iulu localu radimatu pesfst
primitu dela diu adv. Gaitanu, insocitu
civa membrii din comitetu si unu epitropt
intra in podrum <,si rupendu sigilulujidanii
lui de pre bute,comand vinderea mai deparl
a vinului in modulu indegetatu.
Preotulu si epitropii fusera trai la r
spundere si luandu-se protocolu in cancelari
dlui solgabireu, preotulu provoca la dreptu
ustatu de pana aci a stei biserice, si dise
biseric'a n'a incheiatu nici unu pactu de
voire cu niinene i la infiintia.rea arendei,
astfeliu ea, ca persona morala de sine stai
tria. va vinde, respective imparti sl mai i
parte intre cretinii soi vinulu ce mai are,
9

Inse ce i pasa dlui solgabireu de drei

De sab pol'a mnntilorn apnseni, n iuliu. tulu ce compete bisericei nstre ortodosse
(Asupriri domnesci, influmtie jidovesci,
poporu sednsi prin teologu luminata si respanditoriu de morala" prin rachia jidovsca)
Ar cugeta cineva, c in prtile acestea (cot
tulu Albei inf.) suntemu fericii seu celu pu
tienu indestuliti cu sortea, cu domnii stepa
nitori, cu organele bisericesci e t c ; ba domne
feresce ! din contra suntemu asuprii, moralminte batjocuriti si materialminte despoiai;
chiar sl averea bisericei ni e periclitata prin
influintia domnsca si amestecu jidovescu.
In comun'a Stremiiv, comuna cu aprpe
1300 de suflete romanesci, voindu poporulu
se dispun liberu de putiena averea biseri
cei sale, cci aci e refugiulu acestui poporu in
timpu de lipsa, 'si inmultiesce dupa potintia
acesta avere si se folosesce de ea ca de pro
prietatea sa. Astfelu la dorinti'a comuna
a poporului, comitetulu par. si parochulu din
locu cerendu si sfatulu dlui adv. N. Q-. s'a
resolvatu a vinde vinulu sntei biserice, cu
scopu de a-i inmulti averea, inse nu pre bani,
cl in schimbu pre mustu, solvindu-se la tomna
in duplu, dupa usulu de pana acum alu bise
ricei si crestiniloru din locu.

elu dicta una inulcta de 12 fl. v. a. r ovreul

arandasiu ceru una desdaware de 80fl.T.I
si acsta f aprobata ei din partea v. tj
mitelui cottatense.
Acum'ce e de facutu, cum s scapmi
din ghiarele acestoru vampiri, cum se ni sil
vmu dreptulu bisericei de a-si pot folosi
dispune si manipula libeta averea s'a? und
si candu s'a creatu acea lege, care nu permiti
ae ni schimbfcmu marfa, dca nu o potemi
vinde pre bani, s nu fia iertatu a d vii
pentru vinu, gru pentru gru etc. etc. Vom
ved ce dreptate ni va face in asta privin
nalUihi ministeriu regiu ung. unde am ap
latu acsta justa causa a nstra.
Unu necasu insa nici o data nu rin
8 e n g u r u . Amintii la inceputu despre invetii
rea mo alei" prin rachia jidovsca. Dmi
cte am ajunsu s vedemu !
Nu sunt de ajunsu necasurile si lipsi
bietului poporu ci mai vine si unu biet
teologu absolutu se strice si s ne nea
sisca, ca s-si fa a merite la domni. Aceti
faimosu teologu scie, c sermanulu nostru
poporu se pote seduce si corumpe mai usiout

ferberei, si a putrediunei, a croru esentia a admirabile, mai cu sima dca 'ai afla condi
fostu mii de secii una enigma nedescifrata tiunile necesario spre vietiuirea loru. cari 1*
pentru menime, si care huinai microscopulu au amintitele suceuri de plante.
si chemi'a moderna ni-a deslegat'o.
Acestea cuprindu in sine substane
Causa fermentatiunei precum si putre albuminoide, a caroru molecule, (atomi,) sunt
diunei este desvoltarea si inmultirea aceloru forte complicate si forte labile, si totdeodati
organisme microscopice vegetabile, cari stau cuprindu in sene sl unele seruri, cari spn
numai dintr'o bescutia su celula, in care se nutrirea si deplin'a deavoltare a acestoru or
In contra acestei teorie s'au redicatu din afla unu fluidu limpede seu turbure, sicari cu ganisme sunt neaperatu de lipsa.
mai multe prti contradiceri,asia d. e.dicu unii, privire la fermentatiune le numimu saehtroIn decursulu fermentatiunei si a putrac i nu numai in dejeptele morbosiloru de co myces seu si sphaerocoCcns.
diunei se desvolt asia dara una vegetaiilera, ci i in alte dejepte se desvlt^ vegeta
Aceste organisme se afla pretotindenea ne forte mare de aceste organisme vegetabile,
bile parasitice, inse acestea n a u calittile, in aeru, precum si in tte substantiele fluide, cari cu privire la fermentatiune le numimu
carii le are urocystis or yzae, fiindu c acestea si asia sl in.mustulu struguriloru i alu al feces, su droside, de la cuventulu latinud
sunt numai unele specie din genulu mucor, toru plante.
orsum, pentru c le formdia pre fundu
pre candu in dejeptele colericiloru se afla la
Aceste organisme crescendu si inmul vasului unu sedimentu , adec stratulu de
inceputulu morbului micrococcus intr'o mul
tindu-se descompunu sacharulu mustului si diosu. Prin microscopu marindule de o mia c
ime forte mare, ra mai catra capetulu mor
celu din fertur'a ordiului incoltitu si fie-care ori le vedemu ca organisme globuliforme,
bului fruptulu seu Sementi'a desvoltata a susparte de sacharu produce due prti de al din cari 125 de milhone abia cuprindu stnumitei vegetabile parasitice.
kohol, (Spiritus vini,) si due prti de acidulu ciulu unui policariu enbicu.
Mai incolo profesor ulu Mller nutrindu carbonicu, adec : Sacharulu e compusu din
Noi intrebuintimu aceste organisme,
cu dejeptele pacientiloru de colera cani, ace C , H , 0 = 2 (O, H O = Alkohol) adec drosidele spre a suscita fermentatiune
tia au peritu de unu morbu, a crui siptme 4- O Os - Acidulu carbonicu. (C insemna in acele substantie, cari cuprindu sacharu,si
forte tare semenau cu a colerei, inse profes- elementulu Carbon, H Hydrogenu si O - acsta fermentatiune o numimu apoi artifi
sorului Weber, care a repetitu acestu esperi- Oxygenu ; cifrele arta atomele su ecuiva- ciale.
mentu nu i-a succesu; - si asia s'a folositu lentele.)
Dca vomu bag intr'o solutiune de sa
si a c s t u incidente spre a pot resturn acsta
Inceputulu fermentatiunei 'iu cuns- charu puru numai forte pucine droside, atun
teoria.
eemu prin mirosulu celu spirituosu, precum ci fermentatiunea numai de ctu incepe."
in acele prti a trupului omenescu se localisdia, unde si afla conditiunile cele mai fa
vorabili pentru desvoltarea sa, asia in matie
si in snge, unde essistu intr'adeveru aceste
conditiuni, si anume : una temparatura si umedila mai mare, precum sl acele substantie, cari i sunt neaperatu de lipsa pentru des
voltarea si inmultirea sa.

Deci s ne punemu intrebarea : Cum, si

in ce tipu producu aceste vegetabile parasitice
morbif Mai departe: despre cari mo> bi e con
statatu prin ajutoriulu sciintieloru naturale,
c ei sunt efep'ulu nedispulaveru alu acestoru
organisme parasitice ?

sl prin besicutiele acidului carbonicu cari

causdia una ferbere. Totdeodat si temperatur'a cresce. Pentru fermentatiune e mai fa
vorabile una temparatura de 10 pana multu
30 de g r a i u r i Celsius: fiindu acst'a mai
mica de ctu de 10 graduri, fermentatiunea
Organismele vegetabile parastice sunt e mai domola, la punctulu inghietrii fer
prin modulu nutrirei loru forte poternici su- mentatiunea incta cu totulu.
scitatori a descompuneriloru chemice, si in
Desvoltarea acestoru organisme mici e
acestu tipu causdia ele acele due fenomene, identica cu a planteloru, adec : ele crescu si
(aparitiuni,) miraculse a fermentai unei su se inmultiescu forte iute si intr'o mesura
%

una parte de droside,e suficiente pentru de

descompune cinci pri de sacharu; inse in
casulu acest'a drosidele su organismele, ca
ri le-amu intrebuintiatu, nioi de ctu nu
s'au inmultitu, fiindu c in solutiunea de sa
charu lipsescu unele prti eseniale, de cari
aveau lipsa aceste organisme spre a loru pro
li ficare.
Dca iuse in solutiuuea acst'a de sa
charu puru vomu baga sarea amoniacului si
calcea, (varu,) fosphorica, atunci organismele

iiachia, carea inbtacrerii, tempesce minri ndupleca vointi'a bietului tieranu.

In comun'a Stremth:
s'a otaritu a n u l u trei reducerea parochiala, teologulu"
i vine si se sfatuescc cu nasi, cuscri si
nuri, r' acetia atragendu in mediloculu
1 pre ai loru cuscri si consngeni, facu a
itida care intriga prin satu si afla c prin
ickia" ae potu cascig omenii p ntru redi(isuneiadu'a paroche.Si rachi'a a ametitu
ierni si in ametil'a loru subscrisera vr'o 60
psentatiunea tramisa de luminatulu" teo
p la ifonsistoriulu metropolitanu, in care
m ntregirea parochiala. Y e n . Consist,
jfrum pre protopopulu tractualu a se ini'asin faci'a locului si a s e convinge despre
Ss'a unei a du'a parochie." D i u protopopu,
(locu de a caut s realisedie reducerea
inda comun'a forte seraca, dupa mai multe
jliebari respunse de poporu n e g a t i v u , dise
|: organisarea

de arin s'o

desfiintiaiu

(?!) si

hw se va fi oteritu anu, voi avei dreptulu

Ilegeti alu doilea parochu!" Adunarea de o
Ina de omeni, prejudecata de dluprot'a, a
teta, r consistoriului s'a reportatu lips'a
jt a adu'a parocbia si nvoirea comunei
fliege unu alu doilea preotu.
I Acuma intrebu: cum vor pot trai doi
MU in acesta comuna, candu unulu tange numai de adi pre mane, totu v e n i t u l u
irochiei abia urcandu-se la 310 fl. ?
Apoi a agita si intriga si impedec vaitarea salutarieloru nstre dispusetiuni siKkli| pentru I. Petrutiu, teologu cu totulu
wdifacatu pentru comun'a Stremtiu, e chiar
natu; caci mprejurarea c densulu a fostu
iseminariulu nostru archidiecesauu nu doadesce de felu capacitatea lui, fiiindu aci
rimitu numai din grati'a pro bunului si fetitnlui metropolitu
Siaguna.
Unu

ortodossu.

Ibusuri si nelegalitti comise in Archi

diecesa din partea unora din Cleru.
(Urmare.)

Motivele recursului
nostru colectivu
(buia s se apretiusca din partea ven.
itoriu metropolitanu, dca ar fi fostu

temute aceluia

din prlea

ven. cons.

arch;

k credemu noi celu putienu,si a buna sma

adi ne amu afla intr'o stare definitiva si nu
ia deplorabila, precumu ne aflmu in reaate.

I
Noi nu suntemu competeni a frage pre
n. consist, arch. la respunderc pentru
ne

iteatea^vegetabile se inmultiescu forte rapede,

inse dupace ele a u descompusu una cantitate
adecuata a solutiunei do sacbaru, atunci ele
oru si 'si perdu poterea de a prolifera. P o
ftea acst'a o perdu ele si prin una tempe' a toainnalta de 100 de graduri; c a n d u din
(Mitra nici celu mai intensivu frigu n u e i n
atare de a le rapi acosta potere.
Deci dar caus'a fermentatiunei sunt
Mice organisme vegatabile, globuliforme,
ftrte mici; am disu, cumca aceste orga
nisme se afla pretotindenea, si se asidia pe
Iote substantiele, pe cari 'si afla dinsele coniitiunile necesarie pentru a loru vietiuire,
ii reuItatulu activitii
loru 'lu numimu
fermiatiune,
dca produptele acesteia sunt
ilkoholulu si acidulu

carbonicu,inae

fiindu

tem-

peratur'a mai innal t a , se nscu i n loculu aceiloru due substantie unele acide
organice,
precum: Acidulu

aceticii,

lapticu,

Marnnicu; ir resultatulu

butyricu

activitii

si

loru'lu

umimu pntrediune,
dca trupurile mrte a
inimaleloru si a planteloru se descompunu
prin aceste organisme, si atunci produptele
Ksestei descompusetiuni sunt forte de m u l t e
loiuri, fiindu oa aterna de l a forte multe i m prejurri, c cari descompusetiuni chemice
ie se nasc; asia de esaemplu, putretindu uua
mbstantia i n una temperatura scadiuta, pre
cum e in pamentu, se nscu mai cu sma
tompusetiuni de nie gazului idrogenu, precum
lunt gazele cele forte puturse di
amoniacu,
kidiothionn,

deidrophosphori,8

de idroc

rbon

acestu din urma e cunoscutu sub numelo de

wulu locuriloru

apalse,

unde elu ad se ori

iprindiendu-se a produsu l a muli omeni

redinti'aaceea desierta, ca acolo ardu
bani.*
Srmani 'lu numescu Irrlicht"
adec : lumi

na rttacitoria.
Acestu gazu

idrocaibom<

in p a t r i a n o

st* ostornerea pomenitului

ultim'a despre aseriunile nstre, servaca acea inpre- testulu s'a cetitu per estensu in colegiulu de
acrutiuiu si primindu-se de acest'a, s'a subaterTotui potemu dice s noi, c ven.
consist, din statutulu org. a conchiamatu in anulu nutu cu protocolulu de scrutinare ven. sinodu
prin acesta preteritiune
de instmtia
a sprigi- 1872 sinodulu ordinariu protop. pre a 3-a arch. cu rogare, ca aeelasi s trag atta pre
litu de facto pre Gr. Maieru,
care dpmnesce dominica a lunei lui fauru, ceea ce a u p r o v o - Grigoriu ctu si pre actorii intelectuali la stri

instantia,

acst'a

o vom

recursu

face

cei

la

competeni. j'urare, c e l u contra legei preceptive, 4 5

sl astadi ca unulu dintre mai marii voivodl ai catu interpelatiuuea fcuta in sinodu arch. in
ostiloru de susu peste tractulu nostru, ca vai a VI. siedintia Nro. 32, care pana astadi nu
de locu. - Curundu dupa predarea recursu este respunsa.
lui, vediendu c4 Maieru incepe a funciona
D i n aesta cercumstare . amu eapeea protopopu, amu tramisu o aretare
criminala, riatu, c presidiul u sinodului arch. in anulu
basata pre arte, de dupla
crim < de
bigamia, 1872, adec p vicariu archiepiscopescu auasupra lui Gr. Maierv,
sperandu
c bateru tresce o deosebita predilectiune pentru peracst'a, acuma in urm'a celoru lalte, va fi de sn'a urgisitului adm.ppeacu Gr. Maieru, care
afiinsn
pentru delaturarea
lui prin v'n.
con a calcatu prescriptele -loru 3 1 - 3 7 . din sta
sist, metropolitanii,
itirea pana astadi nu scimu tutulu org., nefacendu deosebire intre cerculu
cr.um este decisa, cci noi despre resultatu
nu competintiei presidiului scaunului protop. si
amu fostu incunosciintiati.
Din anulu 1870 cerculu competintiei forului bes.-judecatorescu
inccia, reinanendu Gr. Maieru pre langa de prim'a instantia, care din urma pre bas'a
tote protestele in postulu de adnl. ppescu, s'a legei decide in sesiune unde celu putienu 6
unitu acest'a cu suspendatulu adm. ppescu membrii trebue se fia presenti. Ignatiu Mandocea din Cincumare, ai a buna
Adm. Maieru contra legei a trasu cele
sma sprigniti s din partea v e n . consist, mai principali cause in competinti'a presidi
arch., au refrantu cu efectu ori ce feliu de in- ului scaun, propop. fora scirea forului besericercare de a-se alege protopresviteru defini - cescu-judecatorescu. de acarui nume a abutivu, cci necupacele Maieru n u ias nici unu aatu si comisu crima de abusulu potesttii ofi
objectu in sinodu sub disousiune, care numai ciali, cci elu fara scirea forului, estra aessipre departe tienti la definitiv'a ocupare a onem, a luatu procese in susu si a citatu prin
postului de protopresviteru.
edicte prti abseni, subacriendu edictele cu
Oe er se facemu noi, suprimaii si stri Scaunulu protopopescu gr. or, alutractului
viii ? Trebuia s ne acomodmu inprejur- Nocrichiu HI Cincu-mare" despre care citare
riloru bune-rele, cum au fostu, si trebuia s edictala n'a avutu scire forulu bisericescutacemu cci ven. consist, arch. paii facuti de judec. ceea ce se vede din nrii T.-Rom."
noi ii-a luatu in nume de reu. Ambii,inbui- 37, 38, 39 si 40 din anulu 1872 si Nro l si
bati de nvingerea asupra nstra celoru binc- 36 din estu anu ai G. Traaiei."
sentitori, au inceputu a ne depinge antea
Foradelegea cea mai nsemnata oare a
ven. consist, arch. de cei mai perniciosi 4meni comia'o pr santi'a sa este unu secretu puai societtii nostre besericesci, inctu ven. blicu,oste presiunea fcuta de densulu asupra
cons. arch., nu scimu din convingere su alte poporului nostru tractualu prin preotimea
interese, si-a intorsu dosulu asupra n'-tra si nstra cu ocasiunea alegorei deputai loru
tare ne-a turburatu. N'aveamu ce face, gemea- mireni ia sinodulu archidiecesanu pre' periI U U dela sufletu pentru atare constelatiune a od'a legislativa 1 8 7 3 - 1 3 7 5 . lucruriloru inamica binelui comunu ! !
G. M. dupa cumuaengutu marturisesce,
Gr.M.avendu-ne acuma sub pecre a fa la pocunc'a mai-mariloru aei a agilatu si precutu ce a vrutu, dara numai legea nu a siuuatu pre cretinii notri prin preoime, ca
urmat'o, ei s'a tienutu de usurile vechi si l e s alga pre D r . Stefanu Pecurariu si pre
gea numai acolo o a aplicatu, unde i au ve unulu din ginerii santiei sale, cu ignorarea ce
nitu bine la socotla. E l u , presiedintele leilalte inteligeni civile din tractu si juru,at
forului
beaerico-iudecatoreacu
de prima tu publice cu ocasiunea alegerei dep.clericalu
instantia, avea strensa detorinti a introduce in Agnita, ctu apoi si prin forte multe cerin tiactu si stricte a observa iegea positiva, cularii scrise cu man'a lui propria si prinse
dara se n u faca contrariulu.
d o h o i , prin cari anu rintia c ori ai cum s
Elu inca i-si aducea pote aminte de alga pre pomentulu domnu." si pre ceilali
proverbulu germanu : W a s Huschen nicht firesce s nu-ii alega, cci nu sunt plcui i n
gelernt hat, wird Hans nicht mehr lernen," achii ven. conaist. arch. etc, etc. - Frumaa
si in procederea lui as legea -i fia lege morala popaca!! j Oontra acestei procemrta, numai s-i mrga lui bene. D o v d a deri nelegali a'a protestatu cu energia, ai pro-

cta reapandere pentru o astufeliu de nelegalitate comisa pre facia din partea lui Grigoriu,
cci atare procedere a unui adm. protop. face
legea iluaorica.
Asupra acestui protestu importante,
prin care se combate presiunea nemorala si
nelegala, eaercitata de unu clericalu asupra

mireniloru, care s'a doveditu printr'unu cer

culariu alaturatu in origine protestului, pana
astadi nu s'a adusu decisu in meritu, ceea ce

dovedesce comisiunea verificatoria respectiva

ai anume referentele ei, bravulu deputatu
din Brasiovu Diamandi Man oii, si intregu
sinodulu arch. -Oaus'a nedeciderei asupra acestui pro
testu insemnatu eate aoeea, c inaltulu preaidiu ainodalu, p. vicariu Nicolae Popea, nu
a lasatu a se pune la ordinea dilei. Si re

de ce nu ? ! . si re candu s se decid asupra

acestui proteatu ? ! ?
Pentru aceste inprejurri s'a nascutu
si purtatu o polmia i n diuariulu nostru Qr.
Traaiei nrii 15, 22, 31, 32, 36, si in T.
Rom.- nrii 27, 36, 37, 38, si 30, din cari
diurnale se vede apriatu , | c ce feliu
de preri sclciate are p. Gr. M. despre
dreptu, dreptate si lege positiva, si despre
1

conatitutionali8mulu

nostru

bisericescu, si

totui astadi este inca adm. ppescu, desi deputatulu nostru a facutu propunerea la sino
dulu de eslu anu, ca s se faca capetu odat
domnirei lui si s ae alga unu protopresvi
teru definii vu, cu att'a mai vertosu, c in
centrulu tractului, in Agnita, a deveni tu. sl
parochi'a vacanta.
P a n ' acuma nu vedemu nici unu resul

tatu.

- L u i Gr. M. nu-i pasa de nime, cci

s'a infratitu acuma si mai tare eu Ignatiu

Mandocea, si cu acest'a mpreuna de nou a
denunciatu pre comitetulu din Cincu-mare, ai
anume pre presiedintele aceluiai, archivariulu
scaunului
Branisce si subj udele

regiu A. O. cari mai poaiedu inca potere mo

rala de a se opune nelegalittiloru, ce comitu
acei doi frai de eruce pe fie-care di ai au in
trodusu ai in Cincu o administratiune mai
sanetsa ou privire la averea beaerioaca-scoare si fundatiunala, fcundu sl paii judeca
toresci spre asecurarea averei sntei nstre
biserici, carea tocma prin preutulu at Ignatiu
Mandocea

este forte

periclitata.

stra l u vedemu resuflandu din pamentu l a utia Encyclopaeda a tuturoru sciintieloru,"

Bazna
si Siarosiulu-mic",
unde elu, dca ' l u care e totdeodat monumentulu celu mai
aprindemu, arde mai multu su m a i pucinu g r a n d i o s a literaturei rom .ne, si acelu sor
timpu; totu acestu fenomenu ' l u vedemu i n ginte fecundu, din din care au scoau litera
t r ' o uaesura c u multu mai grandisa la Bacu ii evului mediu cunoscintiele loru despre na
langa marea caapiea, l a P i a t r a mala i n Italia tura si poterile ei
ai pe care illustrulu
de s u s u , i n China, si i n America nordica. potu a nemuritoriului unebiu o numeace

redicate de asup>a luciului marii, anume din

Bogota, i n America tropica. D u p a ce inse
innainte de 50 de ani HU inceputu a se cul
tiva mai pretotindenea cartofii, s'a sl ivitu
morbulu acestu epidemica, care nimicesoe in
vre-o cteva dile campi intregi de cartofi, si
a cruia causa e una vegetabila parasitica,
solani tuberosi,
care se
ernditum,
uec minus
varium, numita peronosporon
Dca inse temparatur'a e mai mare s i Opus diffusum,
din acesta istoria na asidia pre foiele si pe trunchiulu su tuleulu
uinedil'a lipaeace, atunci procesulu putrediu- quam ipsa natura,*
nci produce gtzele acidului
carbonic*,
fosfo- turale a glorioaului strabunu deci acimu, cartofiloru, si cu una iutime admirabile laricu, nitricu si sulfencu;
inse forte adese ori cumca bucatele din famili'a gramineeloru, tindu-se l e usca pe acestea.
aceste gaze se mes'eca l a olalta, d e unde apoi anume granele ai secrile aunt supuse la
Doctorulu celu renumitu Boussingault
se nasou compusetiuni chemice forte compli* duoi morbi epidemici , dintre cari unulu (trancesu) a calatoritu in anulu 1845 la Bo
cate, precum s u n t : Ammoniaculu
carbonicu
si mistuesce grauntiulu, straforinandu cu ince- gota spre a studia acestu morbu, si elu ne
nitricu, ammoniaculu
idrothio7ii.cn,
idrothian- tulu farin'a lui iu o pulbere ngra-bruna, r spune : c cartofii patimescu de acestu morbu
celu alaltu aaiediendu-se pe prile cele verdi mai cu sma in aceia ani, carii sunt forte
carbonu etc.
Dupa c e am vediutu c natur'a intre- ale plantei, adec : pre paiu, pre foi pre tio- umedi.
mintiramu mai susu, cumca c l d u r a
buintiedia nepcari organisme vegetabile forte pele spicaloru si pre coj a grauntieloru, aceate
prti
le
uaca.
A
v
e
m
u
asia
dar
due
soiuri
cea mare si umedil'a sunt acei poternici fapmici spre a produce prin ajutoriulu loru ace
le procese prodigise s colosale a fermenta de tetiune, dintre cari celu d'antaiu face dau tori, cari dea volta si inmultiescu intr'unu
tiunei si a putrediunei, venimu acum a in ne cu multu mai mari, de ctu celu de tipu prodigiosu aceste vegetabile parasitica
microscopice.
vestiga acei morbi, d e B p r e cari sciintiele n a piv urma
Una alta vegetabila parasitica, anume
turale moderne a u constataii i n t r ' u n u modu
Oaus'a genetica a acestoru morbi epi
evidinte si nedisputaveru, cumca a l o m c a u demici este una vegetabila parasitica mieros Oidium Tukerl, a nimicitu vitiele de viia in
s a genetica sunt organisme vegetabile para- copica, numita uredo linearis, care numai de Francia, Ispania, Italia si in alte tieri, si a
adusu pe proprietarii de viia la desperatiune.
sitice.
vreo civa ani este cunoscuta.
Acestu parasitu dupa ce se asidia pre foii ai
Este uuu adeveru neconteataveru, cum
De si ambele aeeste soiuri de teeiune
pe struguri, strbate apoi cu ramii sei cei
ca forte muli morbi nu numai a i omului, ci strica ai nimiceacu campi intregi s o m e n a t i c u
torte fini si i a lemnu ; irn'a elu mr,
si ai animaleloru vetebrate, a insecteloru si grane, totui nici pe departe nu se pote ase*
inse sementi'a lui cea microacopica resista sl
chiar a planteloru sunt resultatulu activitii xnen stricatiunea acesta cu aceeea, care o
frigului celui mai intenaivu, aii primavra'lu
acestoru organisme vegetabile microscopice. facu vegetabilele parasfcitice cartofiloru, vitievedemu r ca nesce farinutia forte fina, si
D e candu a u inceputu omulu a privi loru de viia ai napiloru de sacbaru.
asia trebue au s-lu nimicimu, su s strpimu
c u una ateniune mai mare asupra aparitiu
Prin epidemiele acestoru plante din viiele, precum au facutu locuitorii din insula
ni loru naturei a observatu, cumca plantele anii trecui 'a ruinatu bunaatarea i averea Madeira, cari sterpindu vitiele de viia, au
tocmai asia sunt eapuse unoru morbi epide mai multoru tieri, ai se sustien aceea temere semenatu in loculu loru trestia de sacbaru,
mici, c a si animalele si caal omulu.
ei aaertiune nefundata, ck cartofii prin culti
(

(Va urm.)

D i n istori'a naturala a lui Oajus

Plinius Secundus,
dedicata Marelui Imperatu
Titos, pe care o numesce in dedicatiunea sa

varea loru in continentulu acstu friguroau

>lu nostru, au degeneratu, fiindu ei o planta

adusa din campiele cele caldurse si asia de

1. Concurentele are s dovedsca e este

Maieru ti Mandooea, vediendu-se acu e c numitulu conte la poporulu din Torontalu
ma totui inpinsl de nelegalittue loru pana e cunoscutu sub numele Schnborn, si ca studinte seracu, de confesiunea gr. or. si de
lapropastia, si cu ajutoriulu altoru partisani, pucini vor sei cumca marele proprietariu de prini locuitori in Lugosiu.
2. Estranei numai acei potu concure,
nemuri de ale lui Mandocea, au tienutu pamentu (spaii'a) este pretendinte de tronu,
cari pe langa calitile recerute in pet. 1.
adunri nelegali nopturne, si au atiatiatu care face multa ingrigire Francii'.
(Amara desamagire.) I n c a cu unu anu vor dovedi rudenia cu reposat'a fundatori a.
prin acestea poporulu spre dumnia asupra
nainte de a se deschide espositiunea univer
3. Concurenii, chiar si cei ce au avutu
comitetului parochiale.
sala
din
Viena,
ospetarii
nemi
si
jidovii
spe
stipendia
in anulu scolasticu 1871/2, au s
P r e basea nvinuiri loru si faimeloru
vatematrie, scornite in siedintiele de npt culani din Capitala 'si fceau planuri cum alture la recursu testimoniu comunalu de
la cari au presiediutu Ign. M. si in lips'a vor s jafusca lumea de bani si prin jafu spre paupertatea parintiloru, legitimare despre
acestuia Gr. M. ven. cons. arch. aru fi adusu s-si imple pivnitiele loru de auru si argintu, frecuentarea clasei prossime incheiate si dela
trei decisiuni asupra comitetului: un'a despre urcandu pretiulu consumptibilieloru cu m nu celu mai deaprope medicu comitatenau ates
jurarea comitetului, care n'are basa in statu- s'a mai pomenitu. Au sl fost inceputu densii tatu despre starea sanetti sale.
4 . Terminulu pana candu tote recursele
tulu org. alt'a, privitria la o asecuratiune a-si essecut planulu delocu ce se deschise es
esecutiva judecatorsca asupra averii preotu positiunea, O zama simpla de came de vaca postalminte francate, au s fia ajunse la prelui insolventu Ign. M. si a trei'a, contra unei care costa in cele mai de frunte oteluri 6 cr. siediniele de ordine, rss. d. protopresbiteru
apelatiuni, privitria la unu piu legata, la aceasi'vampirii au vendut'o cu 60 cr.O frip Oeorgiu Pesteanu m Lugosiu, este diu'a de
satu besericei de evlaviosulu si nemuritoriulu tura de puiu cu 2 fl. 50 cr. Astfelu sl celu 3/15 septembre 1873.
Epitropi'a.
Petru Olteanu din Oincumare pre care o amu mai simplu prandiu a costatu celu pucinu 5 2 3
fl.
v.
a.
cci
legume
bune
nu
se
capet
fora
1
insinuatu si predatu contra otarirei ven.
Concursu.
fl. 50 cr. dupa cum devedesce N. fr. P r . "
cons. metropolitanu
pen tru o carte de cetire romana.
Acestea trei otariri, dupa oumu audimu, Lumea insa infricosiata de scumpetea ne
le porta adm. Gr. M. in pusunariu si nu vo- mai pomenita n'a venitu la espositiune. Abia
Consiliulu judetianu alu judetiului Iasxi
esce a-le impar tei comitetului parochialu, 23000 de meni cercetau pre di esposi votandu unu premiu de 2500 lei noi (due
ci pre bas'a acestoru otariri l'a invinuitu tiunea , pre candu cea din Paris de la mii cinci sute) pentru o carte de cetire, carea
de insstrainatoriu de averea basericei, in adu 1867 avea celu pucinu 20,000 de cer se va gasi mai buna pentru usulu sclelru
nri tienute contra legei si anume a . 9 din cettori pe fie-care di. Guvernulu cis- primrie rurale, subsemnatulu prefectu
atatutulu org. si cu clcarea -loru 301, 302, laitanu deci, care inca calculase a cascig alu judetiului Jassi publica programulu ur
i 305 din codicele penale, pentru cari calcri unu profitu de vr'o 6 mii. cu arangiarea mtorii, dupa care aceea carte trebue ela
de lege si delicte s'au facutu din partea comi espositiunei, a intrevenitu si pretiurile con- borata :
tetului sl la judecatori'a regesca aretare contra s,umtibilifcloru s'a statoritu autoritativminte.
I. Cartea se fia destinata pentru copiii
adm. ppescu. Gr. M. si socii lui, si a buna sma De atunci in ccia espusatiunea se bucura de cari sciu ceti, prin urmare se nu cuprind
unu frumosu numeru de cercettori. Totui abecedariu.
'si vor lu pedps'a meritata-
Omenii iei voescu a cuta in marea sperau ti ele guvernului nici pre a diecea parte
II. Ortograf'a s e fia fonetia, precum
indulgintia a ven. cons. arch. cu aceti doi nu t'au inplinitu; cci pre candu innaltu este d. e. in nu'a metoda de scriere si cetire
individi, an feliu de lectura necuviincios, acestasi socoti, c in fiecare luna va incasa a ddloru Qrrigorescn Creanga si Rceam,, su
care ar deveni de acolo, c attu p. vicariu celu pucinu due mii. pentru bilete de in in Convorbiri literarie* cu observare, ca este
aroh. N. P . ctu sl Ign. M. si Gr. M. au fostu trare la espositiune, dupa una aretare ofici de dorita ca U scurta s lipssca cu totulu.
cu toii adm. protopopesci in traetulu nostru ale sum'a totala incursa dela deschiderea
III. Celu multa o cla de tipariu s fia
si dca ar cad unulu dintre acetia, ceilali espositiunei, (1. maiu,) pana la capetulu lui scrisa in caractere cirilice, parte nue, parte
ar audi nesce descoperiri, cari ar face lumina iuliu, deci in trei luni, abia face 987.604 fi. vechi.
in situatiunea presenta si ii-ar compromite si adeca in restimpu de trei lune nici diume
IV. Cartea s cuprind Poesii. Prover
tate din ceea ce minunatulu guvernu a spe- be, Povesti, Parabole, mai aleBU din biblia; de
pre ei.
Noi acst'a nu potemu crede, de cumva ratu a cascig in una l u n a !
scrieri georafice cu deosebire ale tierei; de
realitatea faimeloru nu ne vor convinge de
spre pretinsulu complotu.
Comitetulu bas. din opidulu Cinculumare fii estu timpu alesu dupa lege si intaritu de ven. consist, ca atare, cu acelu adausu
c pre Ign. M. la insinuarea unui votu separatu 'lu elimina din comitetu din relevante
consideratiuni, dandu-i-se totu prin otarirea
ven. cons. arch. din 8 fauru 1873, nr. 130,
urmatri'a dojana.
Totu una data insa, se d preutului
I. M. de nou aspra dojana pentru portarea
lui cea patimasia si vatematria de demnita
tea preotisca si i-se recomanda spre binele
lui tresvia, moderatiune, retragere dela certe
si sfedi personali si familiari etc.
(Finea va urm.)

Provocare.
Dd. membri ordinari ai Reuniunei inv.
din Inspectoratele T i m i s i l si V i n g s cari inca
n'au refuite tacsele ce detorescu reuniunei,
conformu statuteloru nstre aprobate de innaltalu locu, binevosca a tramite fora intardiare acele tacse Dlui cassariu VDC6tttn Gerne
till, docente in MoSimiUa, langa Timisiora, ca
astfeliu se pta evit neplcerile ce pote s
urme din nepsare.
Speru c respectivii dd. 'si vor cunosce
datorinti'a ce li impunu statutele, prin ur
mare vor respunde tacsele nainte de aduna
rea generala cirea ni s t a la usia.
Beregseu, in 3. aug. 1873.
Andreescu, m. p.
presiedintele reuniunei.

V a r i e t i .
(Laudabilu si demnu de imitatu.) Din
Jadaniu primimu urmatoriulu avisu; Cr
turarii din comun'a nstra, avendu in vedere
influinti'a ce o petrecere cu caracteru natiu
nalu pt av asupra redesceptrii simtiementului natiunalu, au decisu a tien in 15
aug. st. v. la Adormirea Nascatrei de Ddieu
o astufeliu de petrecere, in care pe langa
jocu si chorulu vocalu vor av locu sl
nisce dechiamatiuni. Venitulu de la acsta
petrecere e dedicata fondului scolariu de
aici. Comitetulu arangiatoriu 'si va d
tta trud'a ca acst'a petrecere s resa
ctu mai splendidu, si s faca ctu mai mare
efectu in publiculu partecipatoriu.Invitmu
prin acst'a cu tta stim'a, a lu parte la
acesta petrecere s acei frai ai notri de prin
prejuru, carii nu aru fi invitai pre cale pri
vata. Petrecerea se v a incepe la 6 re s
r'a. Pretiulu de intrare pentru a persona e 1
fl. r pentru o familia 1. fl. 50 cr. Pentru comstetulu arangiatoriu.
Dimitrie lovitia, m. p .
(Unu pretendinte dd tronu virilistu in
"comitatulu Torontalului) Este cunoscutu onoratiloru notri cetitori, cumca in urm'a fusiunei Orleanistiloru si Legitimistiloru din
Francia, contele de Chambord, Henricu alu V.
este regele t spe alu Francii. Acestu domnu
conte din Francia, avendu forte multe pose
siuni in cottulu Torontalului, s'a alesu de vi
rilista in comitetulu comitatensu. Interesante
IM TIPOGRAFIA LUI EmorlcB B a r t i l i t i .

Publicatiuni tacsabili.
Concursu
Pentru postulu sistemisatu prin ordinatiunea vener. Consistoriu Eparchialu din
26 ianuariu a. c. Nr. 80 B. pre langa betianulu preotu Ioane Bercianu din Bogodintiu,
Protopresbiteratulu Bisericei-olbe. se deschide
prin acest'a Concursu pana in 9 septemvre
a. c. st. vechiu.
Emolumintele sunt : 1/3 din sesiunea
parochiala si din venitele stolarie asemenea
1/3 parte de la 150 de case.
Doritorii de a ocupa acestu postu sunt
avisati suplicele loru conforme st. org. bis.
adresate respectivului Comitetu parochialu, ale
tramite concernintelui D. Protopresbiteru Iosiu Popoviciu in lamu.
Bogodintiu, in 29 iuliu 1873.
13
Comitetulu parochialu,
in contielegere cu D . protopresbiteru
tractualu

scrieri cosmografice si meteorologice, descrier

din natur'a neorganica, descrieri de plante si
animae; descrieri relative lu economi'a cos
mica si rurala la industria si comerciu, bucali
din istori'a patriei, o bucata de cetire cu mo
iuni elementare despre comuna, districtu si
statu.
T o t e aceste materie vor trebui alese
astfelu, in ctu s fia potrivite cu intielegerea copiiloru, si s e le infacisiedie modeluri de
limba si de stilu simplu si corectu.
V. Cartea se cuprind 1520 de cle ti
prite.
Persnele ce ar dori s se presinte la
concursu vor trebui s-si tramite manusscriptele dloru in terminu de unu anu de dile,cu
incepare dela St. Georgie 1873, adeca pana
la santulu Georgiu 1874.
Manuscriptele vor fi sigilate si adresate
comitetului permanente, avendu attu pe
plicu, cta sl pe manuscriptu unu semnu vidibilu, cunoscutu numai autorului.
Pretiulu sus menionata se va d indata
autorului cartei ce se va gasi mai buna.
Dreptulu de proprietate romane a auto
rului cu acea restringere ca din antai'a edi
tiune ce se va tipri cu spesele judetiului,
acest'a s-si trag cbeltuelele de tipariu. Otarirea comisiunei ce va fi nsrci
nata cu e s 8 a m i n a r e a acestui uvragiu, se va pu
blica prin jurnalele cele mai respandite
Iassi, in 21 aprile 1873.
23
Prefectur'a si direciunea
Concursu.

Concursu.
Cu mrtea invetiatoriului romanii
venindu vacanta staiunea invetiatoj]
romana din mist/a Comuna
SruvolIa,w
in protopresviteratulu Simiclausiului-li
se pnblica Concursu paua la Santa-m
mica, adeca in 8 septembre. a c. in can
se v a tien s alegerea.
Emolumintele s u n t u : in banigat'al
50 cr, v. a. 2 orgii lemne de focu, 10 orgi
pae si pentru incaldirea Sclei, 65 lb.sarej
centinariu lardu, 13 lb, lumini, 60 metig
de pita, 2 lantie pamentu aratoriu, si
tiru liberu.
Doritorii de a ocupa acosta stai]
invetiatorsca, au a-si adresa recurs
loru bine instruite cu tote atestatele ren
te Prasidi't'ni

Comisiun-n

colare

din &s|

intr'una din dominecile su serbatorile

la terminu cadiende, de a-se infacisi i |
nstra Biserica
Saravolla, 11 iuliu 1873.
Simionu

Andrann

Gal m.a

parochu si presiedinte comiiiJ

33

colare romane.

Concursu.
L a parochi'a gr. or. rom. devenita
cnta in comun'a Vvc'wa, cottulu Timm
protopresviteratulu Jebehilui,
se descli
concursu pana in finea lui augusta vechiu]
Emolumintele s u n t : una sesiune de|
jugere pamentu. birulu preotieseu dupap
menta de la 6 0 de case si stol'a indatiml
Concurenii au a adresa recursurile la
provediute cu timbru si cu atestatele pi
crise in stat org-. catra Onor. Sinodu pnr.\
or. din Vucova.
in

la D . protopopu A, Ioano

Jebelu.

Vucova, in 19 iuliu 1873.

in contielegere cu D. protop. tractai
33

Comitetulu

parochiak]

P e n t r u intregirea postului invetutj

rescu din comun'a gr. or. rom. Foeniu, cod
tatulu Torontalu,
protopresbiteratulu Cm
vei, se escrie concursu prin aest'a pana]
26 augustu a. c. st. v. in carefdiua va fi ala
gerea.
Emulumintele sunt in bani gat'a: M
v. a. dela comuna, si 40 fl. dela Ilust. Sa
Andreiu Mocioni, 2 jugere de pamentu
toriu, 2 orgii de lemne, 8 d paie, gradi
pentru l e g u m e si corteiu liberu.
Doritorii de a ocu > acestu posta, sm
avisati a-si motiva recursele loru conform
dispusetiuniloru statutului org. bisericescul
adresate Comitetului parochialu a-le tramitt
M. on. D . Alesandru
Popoviciu,
admin. proto
popu in Fizesiu

Foeniu,
33

per

Knigsgnad.

in 22 iuliu 1 8 7 3 .
Comitetuln

parochialu.

In contielegere cu D i u admin. protopopescu

Concursu.*)
Pre a n u l u scolasfcicn 7 8 7 3 / 4 se escrie
concursu pentru due stipendia d i n /
datiunea lui G r O Z S d u d e c t e 3 00400
fi e v e n t u a l m i n t e , a d e c a l u c a s u de prom o i u n e d i n t r ' t m u s t i p e n d i u m a i mici
i n t r ' u n n l u m a i m a r o ; p e n t r u due de
c t e 1 0 0 -- 2U ti. p e u t r u asculttorii de
s c i i t i e l e medical!, t e c h n i c e , si juridice,
p r e f e r i n d u - s e i n t r e a s e m e n e a cualificat
asculttorii de medicina si technica.
C o m p e t i n t i s-si i n d r e p t e z e peti
t i u n i l e c o n c u r s u a l i , i n t r ' u n i t e c u atesta
t e l e d e b o t e z u , d e p a u p e r t a t e si d e stu
dia c a t r a r e p r e s e n t a n t i ' a fundatiunei lui
G o z s d u ( P e s t , V r o s h z t r 8 sz.) pana
la 15 s e p t . c. n. a. c. d e s c o p e r i n d u totu
d e o d a t , d a c a m a i t r a g e de u n d e v a vreunu stipendiu seu nu.
T o t u d e o d a t a s e p r o v o c a stipenditii
a c e s t e i f u n d a t i u n i , cu p a n a Ia sug ainsitlu t e r m i n u s areteresultu.tu.lu stulial o r u d i n a n u l u t r e c u t u , p e n t r u c la din
c o n t r a , s t i p e u d i u l u a v u t u s v a conferi
altuia.
P e s t a , in 6 a u g . 1 8 7 3 .

Devenindu postulu medicalu a Comunei

O t l a c a in vacantia, din mputernicirea re
presentantiei comunale subscrise, prin acst'a
publicmu concursu de n o u : deci toti acei
domni mediei, cari sunt provediuti cu diplo
me de doctori in medicina si posiedu l i m b a
romana, si voiesc u a concurge la postulu
acst'a, s binevoisca a si substerne recur
surile sale catra subscris'a Antistia pana in
Concursu.
31 augusta a. o. au pe calea potala, au in
persona.
La fundatiunea Annei Alessandroviciu
din Lugosiu pentru ajutoriulu studintiloru ro
Salariulu anualu este 800 fl. si pentru
Representanti'a fundatiuni lui Gozsdu.
mani, se afla de datu trei stipendia anuale de tta v8t'a 20 cr.
Georgiu Mocsonyi m. p.
cte 100 fl. v. a. pre anulu scolasticu 1872/3
O t I a c a , 4iuliu 1873.
3-3
presiedinte.
sub urmatriele conditiuni, basate pre pun- deru Bradu m. p . Petru Suciu m. p.
Cav. de Puscariu m. p.
tulu 7 alu testamentului fundatrei :
jude.
notariu.
33
notariu.
REDACTOE R E S P N D I E T O R I T J V i n c e n t i n B a b e s i u