Charles Chaplin

1....1. 't',
;t':"
'
a:.:

men
'/ifrta
,

MomceANDtoNEscu'

Arrcr Bens

I
t

E
F
F

NEMIRA

.:i:::,;r

,.,

:' '' ': :.

l:

iii.li',i:

UNU
M-am nlscut pe 16 aprilie 1889, la ora oPt seara, in East
Lane, \flalworch. La pulin timp duptr asta ne'am mutat in'\Ufest
Square, pe St. George Ro1d, Lambeth' Din povegtile Mamei'
lumea in care triiam era una fericite. condiliile noastre materiale ne asigurau un confort moderat' Aveam o locuinql cu
trei camere mobilate cu gust. Una dintre primele mele amin-

si plece la teatru in fiecare seari Mama

ne a$ezape mine 9i pe Sydney in pat 9i ne lisa in griia unei
menajere. tn lumea mea de copil de trei ani qi iumrtate, totul
decit
era posibil. Dactr Sydney,careera cu Patru ani mai mare
mine, putea str faci tot felul de trucuri magice, putea sI inghiti

tiri

este cum inainte

apari din creqtetul capului, la fel

flceam gi eu. Aqa cl am inghilit o monedi de juma' de penny'
iar Mama a trebuit si cheme un doctor'
Searr de seari, duptr ce se tntorcea de la teatru, avea obiceiul

o monedl gi sl o fact apoi

str

sI lase tot felul de delicatese pe masi Pentru Sydney 9i pentru

mine, ca si le glsim dimineala - o felie de tort napolitan sau
13

VTATA MEA

bomboane -, inlelegerea fiind si nu facem niciun zgomot cAnd

ne trezim, pentru cI ea dormea pine mititzht.
Mama era subretl pe o scenl de variettrli, o mignonne la
cei aproape treizecide ani ai ei, cu un corP frumos, cu ochi
albapri-violet gi un pir gatendeschis, atAt de lung, ci putea sI
o
se a$eze pe el. Degi nu era o mare frumuse1e, noui ni se ptrrea
aparilie mirificl. Cei care au cunoscut-o aveau s5-mi spunl mai
tirzbt,peste ani, cr era elegant[ delicati 9i atrigltoare 9i ci avea
un farmec irezistibil. Era min&tr str ne imbrace frumos Pentru

plimberile de duminica - pe Sydney in cosnrm Eton, cu Pantaloni lungi, iar pe mine intr-un coshrmas de catifea dbastrl, cu
mlnuqi tot albastre, asortate. Erau adevfuate ocazipentru mici
rlbufniri de tngAmfare aceste plimberi pe KenninSon Road'
Londra era linigtite in zilele acelea. Ritmul era linigtit. Chiar
gi tramvaiele trase de cai care traversau podul'westminster

linigtit gi se intorceau calm pe bancul rotativ de la

capitul liniei de lAngl pod. in zilele ProsPere ale Mamei, noi

mergeau

locuiam pe'westminster Bridge Road. Atmosfera era vesele 9i

prietenoasl, erau magaitne *rlg,ltoare, restaurante 9i slli de
concefie. Chioqul de fructe de la coll, din fala podului, era o
galaxie de culori, cu piramidele

lui frumos aranjate

de porto-

cale, mere, pere gi banane de afard.contrastand cu griul solemn

al clEdirii Parlamentului, aflati de partea cealaltd a rAului'

Aga era Londra copiltuiei mele, Lon&a toanelor 9i a dimi-

imi amintesc Lambeth in zilele de primlvarl;

imi amintesc lucruri gi incidente mirunte; imi amintesc o crItrtorie cu mama, sus, in vehiculul tras de cai, incercind sr
atingem tufele de liliac pe lingl care treceam - imi amintesc

neflor

14

mele:

Uruu

nenumiratele bilete de transport colorate, portocalii, albastre,

roz qiver"i, care se imprl;tiau pe trotuar cAnd se opreau tramvaiele -, imi amintesc de floriresele rubiconde de la colprl Podului
'Westminster

fecAnd vesele boutonniiresl cu degetele

lor inde-

mAnatice, manewAnd brocarrul gi feriga

tremurito"r.. Lrri
"-irr.
stropili, care tmi
transmiteau un aer vag de tristeje - de duminicile melancolice
qi de plringii cu chipuri palide 9i de copiii lor, care purtau cu ei
mori de vAnt de jucirie gi baloane colorare de-a lungul Podului
'Westminster.
tmi amintesc vasele de transport peste Tamisa
cob"orAnd incet hornurile cAnd alunecau pe sub pod. Din astfel
de lucruri mlrunte cred cI s-a nlscut sufletul meu.
Apoi, gi obiectele din camera noasrri de zi mi-au influengat
simprile: tabloul Mamei, in mirime naruralfi cu Nell Gwyn2,
care nu-mi pllcea deloc. Sticlele cu gAt lung de pe bufet, care
md deprimau, gi cutiula muzicald,rctundd, cu suprafala ei emailatd,, pe care erau pictali nigte ingeraqi pe nori, care-mi phceau
gi mi deconcertau. tn schimb, sclunelul meu de juclrie de gase
penny, cumpirat de laflgani, il iubeam penrru ciimi dldeaun
tesc mirosul umed de la trandafirii proaspit

neobignuit'simg al posesiunii.

tmi amintesc momenre extraordinare: o vizhe la Royal

Aquarium3, unde am vlzut impreund cu Mama numere de circ
1
,Cocarde"
2 Eleanor

- in lb. fr. in orig.

"Nell"

(n. tr.).
a fost muke vreme merresa regelui

Gwyn (1650-L687)

Carol al trlea al Angliei, Scoliei 9i Irlandei (n. tr).

3 Sali mare, aflatl,la coljul
cu Victoria Srreet, vizavi de Westminster
Abbey, unde aveau loc spectacole extraordinare qi numere de circ [cledirea,
deschisl i". 1876, a fost demolattr itr 1903 (n. tr.)l (n. a.).

15

!1414 ys4

gi magie, unde am vezut-o pe

,8a", caPul unei femei zimbind

dintre flacari, cutia norocoasi la gase penny, Mama ridicAndu-mi

pe un butoi mare de rumegu$, str-mi degun pachet-surprizi, in

fluier de zahx candel, care nu scotea niciun sunet'

gi o brogi rubinie, de jucfie. Apoi, o vizitl la sala de concerte
Canterbury, $and intr-un fotoliu de plug, rogu gi ascultAndu-l
care erau un

pe tata cintAnd...

Acum e noapte, iar eu sunt infigurat bine tntr-o ptrturi

groasi de ciltrtorie, sus, lntr-o trlsurl cu Patru cai, mergAnd
cu Mama 9i prietenii ei de la teatru, alintat de veselia gi de
risetele lor, ln timp ce trompetistul nostru trimbileazi cdt
poate, ca sI ne facem auzili pe Kennington Road, inzdrdngi'
nitul atelajului 9i in zgomotul de copite al cailor.
'Apoi

ceva s-a

intimplat!

Se poate str

fi trecut o lunr

sau

brusc mi-am dat seama cI ceva nu mai era

in regule cu Mama gi cu lumea de afari. Era plecati toata dimineaga cu o prieteni gi se intorcea acasi foarte tulburati. Eu
doar cAteva zile

dintr-odati
con$tient de agitalia intensi de deasupra mea, ca 9i cum ag fi
aruzitzgomotele de pe fundul unei fintini. Exclarnalii furioase,
lacrimi, Mama repeta intruna numele Armstrong - Armstrong
a spus asta, Armstrong a spus aia, Armstrong a fost o bruti!
Agitajia ei era ciudati gi foarte puternici, aga cd am inceput sX
plAng atAt de tare, incAt a fost nevoiti sI mI ia in brale gi sI mI

mtr jucam undeva, pe jos, pe podea gi am devenit

mAngAie. Peste

ciliva ani aveam si descopir ce se intAmplase

in dupl-ami aza aceea.Se intorsese de la tribunal, unde avusese

loc procesul in care ea il daduse in judecatl Pe tata, pentru cI
t6

Uttu

nu le oferea niciun fel de sprijin materid copiilor, iar cazul nu

tatilui meu.
Prea pulin am {ost congtient de existenla unui tatl gi nu-mi
vodevil, un btrr"*intesc si fi locuit cu noi. $i el era actor de
bat tdcut gi melancolic, cu ochi intunecali. Mama spunea ci
seamlni cu Napoleon. Avea voce de bariton gi era considerat
un artist foarte bun. Chiar de pe-atunci cAgtiga considerabila
suml de patruzeci de lire pe siptlmini. Problema era cI bea
prea mult, iar Mama spunea ci Ssta a gi fost motivul Pentru care
se

rezolvase tn favoarea ei. Armstrong era avocatul

despi4it.
Pentru un actor de vodevil era destul de greu pe-atunci sd
nu bea, pentru ci alcoolul se vindea in teatre gi dupe un act
era de a$teptat sr te duci la barul teatrului gi sr bei cu clienlii.
Multe teatre flceau profit mai mare din vAnzdrile de la bar
decAt din biletele vindute, iar o mullime de staruri de pe sceni
erau pletite bine nu numai pentru talentul lor, ci qi fiindcn i9i
cheltuiau mai toli banii la barul teatrului. Mulli artiqti au fost
distrugi de bluturi - :'alJr|. meu a fost unul dintre ei. A murit
s-au

intr-o comtr alcoolicl la 37 de ani.

Mama povestea despre el cu umor qi cu tristele. Devenea

lent cAnd bea, iar in timpul unui asemenea

acces de

furie

ea a

vio
fugit

la Brighton impreuni cu nigte prieteni, iar ca rlspuns la telegrama lui innebuniti: ,Ce naiba vrei sa faci? Rlspunde imediat!",
i-a telegrafiat inapoi: -Baluri, petreceri gi picnicuri, dragule!"
Mama a fost fiica cea mare intr-o familie cu doui fete. Tatil

din County Cork,

din Irlanda. Avea obraji roz-alii, pdrul alb zburlit gi o barbl ca a
lui Carlyle in portretul lui \fihistfer. Era adus de spate din cauza
ei, Charles

Hill, un

cizmax irlandez"venise

\rrg414 1yg4

unei gute cdpdtate,spunea el, drncauzicd{usese nevoit si doarml

pe cAmpuri umede, unde se ascundea de polilie in

reqiei nalionaliste.

Se

timpul insu-

stabilise apoi la Londra, unde-gi deschisese

un mic atelier de reparat incelpminte, in East Lane, \7dwonh.

Bunica era pe jumtrtate 1igance. tn familia noastri, Ista era

filea cI familia ei platise mereu un fel de rentl funciarl. Numele ei de fatl a fost
Smith. Mi-o amintesc ca pe o doamnl in vArstl, luminoasi gi
scheletul din dulap. Oricum, bunica

se

miculi de staturd, care mi intAmpina intotdeauna cu entuziasm

gi ficea eforturi sI vorbeasci pe limba copiilor. A murit tnainte ca eu si tmplinesc $ase ani. Era despi4iti de bunicul, dar
motivul nu l-au zis niciodatl. insl, dupi spusele mltuqii Kate,
ar fi fost vorba despre un triunghi amoros - bunicul ar fi surprins-o impreunl cu un amant.
SI mlsori nivelul de moralitate al familiei noastre dupl standarde obignuite ar

fi

la fel de greqit ca a pune un termometru

tntr-o oale cu apd care fierbe. Cu astfel de atribute genetice'

cele doul fete driguqe ale pantofarului au plecat destul de repede de-acasi gi au inceput sd graviteze in jurul scenei.
MItuga Kate, sora mai micl a Mamei, a fost subreti. $tim
tnsd destul de pujin despre ea, pentru ci intra gi ieqea din viefle
noastre sporadic. Era frumugici gi temperamentale qi niciodatl
inples prea bine cu Mama. Vizitele ei ocazionale se terminau de obicei brusc, cu o ceafte iscatl de ceva ce spusese sau
nu

s-a

flcuse Mama. La optsprezece ani, Mama a fugit tn Africa im-

preunl cu un bdrbat intre doui vArste. Povestea adesea despre

viagapecare o dusese acolo: trrise in lux, printre plantalii, ser-

vitori
18

gi cai la scarl.

$ASE

Ajunsesem la vArsta dificila gi neplicutd a adolescenpei, dacl

e sd ne luim dupl tiparul emolional standard. tmi pliceau
riscul gi melodrama, eram un visitor trist, furios pe via15, pe
care

in acelagi timp o iubeam pitimag, o minre in crisalida, din care

ieqeau brusc scAntei de m.aturit7t". t, ,..rt labirint de oglinzi
deformatoare mi-am irosit acei ani, ambipiile mele
lxgnind in
rafale. CuvAntul ,artd" nu mi-a trecut niciodati prin cap
sau
prin vocabular. Teatrul era un mod de viaji gi nimic mai mult.
Acest moment de ceall gi confiizie l-am traversat singur.
TArfe 9i begii ocazionale apdreau qi rreceau, dar nici vinul gi
nici femeile gi nici vreun cantec nu-mi atrdgeau atenjiapenrru
prea mult timp. tmi doream dragoste gi aventurl.
trlel.g atAt de bine psihologia 9i atitudinea tinirului din
migcarea teddy boyt, cu stilul lui vestimentar imprumutat
din
1

.. Migcarea trddy boy este definiti de tinerii care purrau haine inspirate
din stilul

epocii eduardiene, introdus de tinerii britanici dupa Al Doilea

130

frse
epoca eduardiand. Ca noi to1i, igi doregte atentie, pasiune gi

poveste. De ce nu i-am tolera momentele de exhibilionism

qi grosolinie, la fel ca pe ale bnielilor din gcolile publice, cu
lipsa lor de orizont, cu furia lor)

Nu e normal

ca atunci cAnd

vede aga-numita clasd superioari afirmAndu-gi ingAmfarea pros-

teasci sI vrea si gi-o reclame gi el?

$tie cI automobilul

se

supune voinlei lui la fel cum se opune

voinlei oriclrei clase... Ci nu e nevoie de vreo mentalitate spe'

ciala se schimbivitezasau sI apegi pe un buton.

aceasttr epoctr

nebuni, nu e el oarelaf.el de grozav ca orice Lancelor, aristocrat sau cdrturar,degetul lui nu e la fel de puternic in a distruge

lui Napoleon? Nu e oare acest

,teddy boy' o paslre phoenix care invie din cenuga unei clase
conducltoare vlnovate, iar atitudinea lui nu e oare motivati de
un gAnd din subcongtient, anume ci omul e un animal doar pe
jumtrtate imblAnzit, care de generadi intregi ii conduce pe ceilafui prin viclenie, cruzime gi violenll? Dar, cum spunea Bernard
Shaw: ,Bat cimpii, cum bat oamenii care au o suferinli*.
PAne la urml mi-am gisit ceva de lucru intr-un vodevil.
Circul Casey avea un spectacol despre Dick Turpin, celebrul
ho1, gi unul despre ,Doctorul" \(alford Bodie. Cu ,Doctorul"
Bodie am avut ceva succes, pentru ci era ceva mai mrilt decAt o
un orat, precum orice armati

comedie ugoari. Era o caracterizareatipului profesoral, savant,

R5zboi Mondial.

"TeddyBoys"

giauluat numele de la tidul unui aar dtnl953,

Tddy, care a defrnitpentru prima datl mifarea rock & roll in Marea
Britanie, sub numele de Teddy Boy. ttceputt in anii 1950, la Londra, s-a
rtspAndit rapid in toati Marea Britanie, find asociattr cu muzica rock & roll
americanl din perioada respectivtr.

Edzomd, to

131

!1414 y6a

gi am avut fericita idee de a

mi machia in aqa fel

tncAt se arer

exact ca el. Eram vedeta trupei gi cAgtigam trei lire pe slptdmAna. Aveam gi o trupi de copii care jucau ca nigte adulli intr-o

sffIdulI. Era un spectacol ingrozitor,

dar credcl m-a ajutat sl-mi dezvolt abilitafle de comediant.
Cand Circul Casey a jucatla Londra, am star la o pensiune

scenl care

se

petrecea pe o

in Kennington Road, la doamna Fields, o viduvd de vreo 65 de

ani, care avea trei fiice: Frederica, Thelma gi Phoebe. Frederica
eru mfuitatd, cu un me$te$ugar tAmplar din Rusia, un om bun,
dar teribil de urAt, cu o fali neciopliti, de tdtar, cu ptrrul gi
mustafa blonde gi o expresie

duri

9i

rigidi tn priviri. Noi

pase

mAncam in bucltdrie gi ajunseserim si cunoaqtem familia foarre

bine. CAnd lucra la Londra, Sydney venea sl locuiascl tot aici.

CAnd in sfirgit am plecat de la Circul Casey, m-am tntors

in Kennington Road gi am continuat sI iau masa la familia

Fields. BitrAna doamni era de treabi,rlbddtoare

qi

foaqre mun-

citoare, iar singurii ei bani erau cei din inchirierea de camere.

Frederica, fiica miritatd., era intrelinuti de soj. Thelma gi

Phoebe aiutau la treburile din gospoderie. Phoebe avea cincisprezece ani gi era frumoasi. Avea un chip lung qi'awilin gi
prezentam un mare interes pentru eaatatdin punct de vedere
fizic, citgi sentimentd. Acestuia din urmi i-am rezistatpentru
cd nu tmplinisem inci gaptesprezece ani gi n-aveam decAt in-

tenlii rele in privinla fetelor. Dar ea era ca o sfAntl gi nu s-a

tntimplat niciodati nimic intre noi. Oricum, a inceput si gini
foarte tare la mine gi am devenit foarte buni prieteni.
Familia Fields era extrem de furtunoasi
aveau loc descirciri emolionale

132

9i

din cAnd in cAnd

in certuri pasionale in

care

$as

tojii implicali. Merul discordiei era de obicei al cui era

rAndul la treburile casnice. Thelma, care avea aproape doulerau cu

z.ecide ani, era doamna familiei gi cea mai lenegd gi intotdeauna

ci

lui Phoebe sau al lui Frederica. $i de la o

simple disputi totul degenera lntr-un adevirat scandal, in care
dureri de mult ingropate gi schelete ascunse tn dulapul familiei
susfinea

era rAndul

erau scoase la vedere gi aruncate tn fala tuturor. Doamna Fields

ci

de cind fugise de-acasd cu un tAndr avocat din

Liverpool, Thema se credea o doamnl gi i se plrea cI nu mai e
dezvdluia

de nasul ei sI se ocupe de treburi din gospodirie, discursul ei

culminAnd cu: ,Dacd e$ri a$a o doamni, $rerge-o de-aici, du-te

inapoi la avocatul tiu din Liverpool - numai cI nu re primegre!,,.
$i, ca sI fie cAt mai convingitoare, in final, doamna Field lua o
pod.J. t , tor"""rt rimp, Thelma srftea la
masi, cu o atitudine de doamni, imperturbabile. Apoi, calm,lua
ce(ca

gi o spirgea de

gi ea o ceaqcl 9i facea la

fel, o

ltrsa

si cadi incet pe podea, spunAnd:

,$i eu pot sl-mi ies din fire!". $i pe urml arunca o alti cea;cl Ei
incl una, gi tot aqa, pAne cAnd podeaua eraimpAnirri de cioburi.

,$i eu pot si fac o scentr!" Iar bi*amami

uitau neajutorate. ,Uiti-telaealUite

ce

gi cele doud surori se

face!" bodoglnea femeia.

,Llite, mai e aici ceva de sperr!" gi.i tntindea lui Thelma un bol
pentru zahdr, iar ea il lua qi la fel de calmtr tl lesa sa cada.

ln

de ocazi,Phoebe era arbitrul. Era dreapttr qi corecti

gi se bucura de respectul familiei. De obicei incheia cearra, oferindu-se si faci ea munca, lucru cu care Thelma nu era de acord
astfel

gi se opunea.

N-am avut de lucru vreo trei luni, iar Sydney m-a tntreqinut in perioada aia. ti phtea doamnei Fields paisprezece gilingi

\1114T6

yE4

siptimani pentru casa fi masa mea. Acum, el era actorul

principal in trupa lui Fred Karno gi-i tot povestise despre friEiorul lui tdentat, dar Karno se tot fecuse cd n-aude, pentru cI
i se pirea ci sunt prea taner.
La acel moment, actorii evrei erau la modtr in Londra, aga
ci m-am gandit ci ag putea si-mi ascund vArsta in spatele unor
musteti. Sydney mi-a dat doui lire pe care i-am investit in
pe

aranjamente muzicale pentnr cAntece gi dialoguri comice,luate

dintr-o carte de glume ameicand,, Madbon\ Budget. SIpttrmini

intregi am repetat, juclnd infalafamiliei Fields. Ei erau ama-

bili

mI incurajau, dar nimic mai mult.

Am oblinut o siptrmAntr de probd, fdrd sa fiu platit, la
9i

Forester's Music Hall, un teatru micul, situat undeva,lacapd-

tul lui Mile End Road, in miezul cartierului evreiesc. Mai jucasem acoloinainte, cu
ctr

Circul Casey, iar directorul

considerat

eram desnrl de bun ca sd-mi dea o gansd. Toate visele gi speran-

probi. Dupx Forester,

aq fi jucat in toate circuitele importante din Anglia. $i cine qtiel
totr-rrn an poate ctr aveam si devin una dintre vedetele vodevigele mele depindeau de

siptimAna

asta de

lurilor. Le-am prgmis tuturor din familia Fields ctr o sd le dau

invitalii la sfArgitul siptimAnii, cAnd numlrul meu avea str fie
legat 9i cu totul pus la punct.
- Presupun cI n-o sI mai vrei str locuiegti cu noi dupi succesul pe care o siJ ai, mi-a spus Phoebe.

- Basigur

ctr o

si vreau, am zis eu cu amabilitate.

Luni, la ora douisprezece, a a\rut loc repetilia cu cAntece gi

replici, cu care m-am descurcat profesionist. Dar nu am dat
suficientl atende machiajului. Nu eram hoterAt cum ar trebui
134