Sunteți pe pagina 1din 4

Generalitati:

Mixtura asfaltice este un material compozit, caracteristicile fiecarui component in parte influentand
comportarea amestecului sub incarcare (solicitare). Mixturile asfaltice au proprietati elastic, vascoase si
plastic. Comportarea mixturilor este complexa din cauza existentei fenomenelor plastice si depinde foarte
mult de viteza de deformare: cu cat viteza de deformare este mai mare, cu atat comportarea elastic devine
mai importanta decat cea vascoasa si invers. Pe de alta parte din cauza proprietatilor generale ale liantilor
proprietatile mixturilor asfaltice vor depinde foarte mult de temperatura : la temperature joase caracterul
elastic este mai pronuntat decat cel vascos si invers.
Pentru studiul comportarii mixturii asfaltice se aplica teoria vasco-elasticitatii. Astfel in practica problema
vasco-elastica se transforma intr-o problema elastic prin inlocuirea variabilei de timp cu o variabila
transformata, aplicand transofrmata Laplace.
Deformatiile mixturilor asfaltice sunt determinate de :
-Elasticitate cand sunt complet reversibile si independente de timp
-Plasticitate cand sunt permanente dar independende de timp
-Fluaj cand sunt reversibile si ireversibile unele dependende altele independente de timp
-Vascozitate cand sunt ireversibile si independente de timp
Structura rutiera este alcatuita dintr-un ansamblu de straturi de diferite grosimi realizate prin tehnologi
adecvate din diverse material de constructive si dimensionate astfel incat sa poata prelua pe o perioada
determinate solicitarile din traffic si din conditiile climaterice, in limita deformatiilor admisibile.

-Structurile rutiere sunt alcatuite din straturi successive prin care incarcarea pe roata se transfera la patul
drumului fara sa apara fisuri sau cedari plastice.

In figurile urmatoare se ilustreaza modul in care incarcarea din traffic se aplica prin roata si
modul de distributie a efortului de compresiune in structura rutiera.

Rotile autovehiculelor care circula pe drum exercita solicitari de incarcare-descarcare, care cumulate in
timp pot conduce la aparitia degradarilor, la inceput foarte mici, chiar invizibile. Dupa un numar foarte
mare de cicluri, din cauzainsumarii efectelor, materialul din sistemul rutier isi pierde rezistenta, se
degradeaza si astfel apare oboseala.
Modulul de rigiditate al mixturilor bitumoase
Eforturile de intindere ce apar la baza straturilor asfaltice in timpul solicitarii din traffic actioneaza mai
ales asupra masticului bituminous si sunt cele care conduc la aparitia deformatiilor de intindere.
Din cauza repetarii incarcarilorse initiaza fisuri care se propaga in strat odata cu intensificarea traficului
ajungand in cele din urma la ruperea prin oboseala a structurii rutiere
Rigiditatea mixturii asfaltice este influentata de doua grupe de factori :
-unii care se refera la constituentii mixturii asfaltice : liant,continut de liant,natura agregat, grad
compactare, volum de goluri din mixture
-unii care se refera la conditiile de solicitare: regim climatic, traffic, sarcina pe osie
Cele 3 efecte ale acestei incercari sunt:
Efortul de torsionare cauzat de diferenta de temperature intre suprafata de sus si cea de jos a
stratului asfaltic precum si de interactiunea stratului cu suprafata de contact
Efortul de incarcare care creeaza atat compresiunea cat si intinderea in orice punct din masa
mixturii
Contractia si dilatarea care actioneaza perpendicular un ape cealalta, prima fiind pe directia de
aplicare a fortei

Rezistenta la oboseala a mixturilor bituminoase


Oboseala reprezinta reducerea rezistentei unui material sub incarcari repetate. Se considera ca un material
a ajuns in faza de rupere prin oboseala atunci cand modulul complex de rigiditate al acestuia a a scazut la
jumatate din valoarea initiala, ruperea fiind caracterizata prin numarul de incercari care au condus la
aceasta stare.
Oboseala mixturilor asfaltice este definite ca un fenomen de fisurare a materialului cauzat de acumularea
deformatiilor de intindere sub sarcini repetate precum si de tensiunile termice generate in structurile
rutiere pe durata exploatarii lor.
Parametri care influenteaza fenomenul de oboseala sunt : incarcare si viteza de incarcare (frecventa),
temperature si calitatea materialelor component ale mixturii
Aprecierea duratei de viata la oboseala a mixturilor asfaltice reprezinta o problema de mare importanta.
Calculul unui system rutier pentru dimensionare include aprecierea duratei de viata pentru traffic cat mai
mare.
Solicitarile de icnarcare-descarcare exercitate asupra drumului, conduc la aparitia degradarilor in timp.
Materialul din sistemul rutier isi pierde rezistenta si se degradeaza din cauza insumarii efectelor, dupa un
numar foarte mare de cicluri.
La baza straturilor asfaltice in timpul solicitarii din trafic apar eforturile de intindere care conduc la
aparitia deformatiilor de intindere si actioneaza mai ales asupra masticului bituminos
***Verificarea masticulelor bituminoase concluziile rezultatelor obtinute pe mastic.

Masticurile bituminoase cu filer de calcar au rigiditate mai buna decat cele cu filet de creta
Rigiditatea masticului bituminos este ifluentata negative de imbatranirea bitumului. Cu cat
bitumul este mai imbatranit cu atat rigiditatea masticurilor bituminoase creste
Indiferent de natura filerului masticurile bituminoase cu dozaj de filer mai mic (ex. 25%) au
rigiditate mai buna decat cele cu dozaj de filer in procent mai mare (ex. 50%)
Rigiditatea masticurilor bituminoase este susceptibila la temperature, astfel aceasta creste odata
cu scaderea temperaturii de incercare
Dozajul optim de filer in mixture trebuie sa fie mai mic de 30%
Panta drepte de rigiditate este descrescatoare cu cat temperature scade. Pentru masticul cu filerul
de calcar panta este mai mica decat in cazul masticului cu filer de creta cu bitum pur sau
imbatranit.

Filerul mareste vascozitatea liantilor prea fluizi precum si a tuturor liantilor incalziti la temperature
ridicate. Datorita acestui fapt se recomanda sporirea dozajului de liant in mixture poentru a mari
coeziunea si impermeabilitatea fara sa existe pericolul ca mixture sa devina instabila sau sa apara exces de
bitum la suprafata mixturii. Dozajul de filer in mixture asfaltica influenteaza semnificativ modulul de
rigiditatea acesta sporind odata cu cresterea dozajului de filer.
Caracterostoco;e reologice ale liantului si masticului influenteaza caracteristicile fizico-mecanice si
dinamice a mixturilor asfaltice
Rigiditatea mixturii creste odata cu imbatranirea bitumului iar panta dreptei de rigiditate scade. Acest
fenoment inlesneste aparitia fenomenului de fisurare. Rigiditatea determinate in aceleasi conditii de
temperature pe epruvete prismatice este de 5 ori mai mare decat cea pe epruvete cilindrice, filerul de
calcar asigurand o performanta mai buna decat filerul de creta, atat deformatiile la intindere (orizontale)

fiind mai mici pentru mixturile cu filer de calcar, iar deformatiile vertical sunt superioare pentru mixturile
cu filerul de calcar.
Rezistenta la oboseala este mai mare pentru epruvetele trapezoidale fata de cele cilindrice deoarece
difera metoda de compactare la cele cilindrice prin impact iar la cele trapezoidale prin framantare
Volumul de goluri din mixture (Va) mai mic conduce la rigiditate mai mica si o rezistenta la oboseala
mai mare
Volumul de goluri din agregate (VMA) mai mic conduce la o rigiditate mai mare si o rezistenta la
oboseala mai mica
Se poate spune ca mixture asfaltica preparata cu un dozaj de 9% filer de calcar (MAMAQ) (granulozitate
fina) este materialul care s-a comportat cel mai bine la toate incercarile effectuate in cadrul acestui studiu.
Determinarea modulului de deformatie se efectueaza la 20 grade Celsius.