Determinarea unor component ai bilei in sange si urina:

Determinarea bilirubinei- conjugate si neconjugate-se poate face prin metode

calitative si cantitative. VN bil totala: 0,2-1 ml/100ml (cea mai mare parte
fiind bil neconjugata).
HIPERBILIRUBINEMIA TOTALA:
-afectiuni hepatobiliare (in care este afectata preluarea, conjugarea
si excretia biliara)
-hiperproductia de bilirubina (hemoliza) VN: 2-4ml/100ml
=>subicter conjunctival. Valori mai mari de 5 ml/100ml =>icter
franc
Cresteri ale bilirubinei conjugate:
-icter hepatocelular sau obstructiv
-hepatita cronica
-citoza hepatica
-cancer hepatic secundar cirozei
Crestri ale bilirubinei indirecte:
-icter hemolytic
-hepatita virala
-reumatism
-incapacitatea de conjugare a celulelor hepatice
COLESTEROLEMIA- este variabila in hepatite datorita tulburarilor de sinteza si
esterificare a ficatului
Cresteri in colestaze.
Scaderi in ciroze.
Enzimele serice-rezerva alcalina. Este cel mai sensibil test de colestaza.
VN: 8-4 U Bodansky/100 ml saange
Creste in ser: in icter
Nucleotidaza- intervine in metabolismul acizilor nucleic.
Bilirubina- trebuie sa fie absenta in urina.
Bilirubinemia apare in icter mechanic, hepatocelular, numai sub forma de
bilirubina directa si coloreaza in brun urina.
UROBILINOGEN- se evidentiaza calitativ prin metoda Erlich si cantitativ prin
metoda Watson
Urobilinogenuria: producer expansiva de pigmenti biliari (hemoliza), si
afectari hepatice (hepatite virale, hepatite cronice grave aggressive, ciroze
hepatice)
Sarurile biliare- sunt absente in urina in mod normal. Ele apar in ictere
obstructive si ictere hepatocelulare.

Explorarea morfologica a ficatului

Se realizeaza cu ajutorul biopsiei si a endoscopiei (laparoscopica)
Explorarea vasculara in hepatopatii
ARTERIOGRAFIA hepatica-se realizeaza prin cateterism selective al trunchiului
celiac sau al arterei mezenterice superioare. da informatii asupra circulatiei
arteriale dar si a celei portale.
SPLENOPORTOGRAFIA
Ecografia si ecotomografia in hepatopatii
ECOTOMOGRAFIA HEPATICA- poate evidential imagini chistice, polichistice,
abcse, hematoame, si permite aprecierea marimii reale a unei hepatomegalii
precut si steatoza hepatica.
ECOGRAFIA veziculei biliare si a cailor biliare-poate evidentia vezicule
retentionale cu litiaza, poate arata nr si marimea calculilor si permite
masurarea veziculei biliare care nu trebuie sa depaseasca 8/3 cm.
Explorarea radiologica a sistemului hepatobiliar
Radiografia pe gol, care vizualizeaza unele deformari ale ficatului, intalnite in
procesele tumorale, prezinta calcifieri marginale saudiseminate oe aria
ficatului, contribuind la diagnosticarea chistului hidatic hepatic calcefiat.
Colecistografia orala
Evidentiaza calculi,malformatii si dischinezii biliare.
Colangiocolecistografia orala
Inficatii: la bolnavii cu colecistografii negative sau la cei colecistectomizati si
gastrectomizati.
Investigatii imunologice in afectiunile hepatice
Se refera la modificarile proinelor globale, la factorii imunoserici,la virusul
hepatic B, mai putin la virusul Hepatic A.. dintre modificcarile proteinelor
globulare:
-electroforeza (care da indicatii asupra gamaglobulinelor si care creste peste
2g% in hepatitele cronice active.
-imunoelectroforeza (care da indicatii asupra fractiunii gama globulinice).
-imunodifuzia radiala.

In hepatita acuta- scad valorile Ig M (care a fost crescuta la inceput, reflecta

evolutia spre vindecare)
In hepatita cronica cresc valorile Ig G, este un criteriu evolutiv progresiv al
bolii
In hepatita toxica- creste valoarea Ig A
In ciroza biliara primitive- Creste val Ig M
Tehnici de testare a virusului hepatic B
In hepatita virala B: acuta si cronica, testele imunologice deceleaza Ag virale(
HBS, HBC, HBE si Ac corespunzatori)
Ag-nul HBS- sau Ag de suprafata este decelat in sangele bolnavului si la
purtatorii sanatosi. Disparitia lui din sange, semnifica vindecare. Persistent
3,6 luni determina cronicizare
Evidentierea Ac antiAg HBS- se face prin contraimunoelectroforeza si apare in
ser dupa disparitia Ag HBS=> prezenta lui in sange=> vindecare.
Ag-nul HBC( central-intern) se gaseste in nucleul hepatocitelor afectate .
bolnavii ce il au sunt izvoare de infectie
Ag nul HBE-prrezent in sange in faza de replicare active a virusului hepatic B
si dispare odata cu aparitia icterului.. persistent lui -> indice al evolutiei bolii
spre cronicizare. In praactica , prezenta vir B in sange se urmareste prin
decelarea HBS.
Procese immune mediate cellular
Tehnicile se refera la nr si activitatea Ly T si B.
Determinarea Ag nelor fetale
Alfa-fetoproteina- care este prezenta la 70% dintre bolnavii cu cancer
primitive hepatic si 10% la bolnavii cu ciroza hepatica
si sugereaza
malignizarea cirozei.