Sunteți pe pagina 1din 16
adresa: Constanţa - România s tr. Crişanei, nr. 44 cod 9 00573
adresa:
Constanţa - România
s tr. Crişanei, nr. 44
cod 9 00573
adresa: Constanţa - România s tr. Crişanei, nr. 44 cod 9 00573 telefon: 0241/550.903 fax: 0
adresa: Constanţa - România s tr. Crişanei, nr. 44 cod 9 00573 telefon: 0241/550.903 fax: 0
adresa: Constanţa - România s tr. Crişanei, nr. 44 cod 9 00573 telefon: 0241/550.903 fax: 0
adresa: Constanţa - România s tr. Crişanei, nr. 44 cod 9 00573 telefon: 0241/550.903 fax: 0
telefon: 0241/550.903 fax: 0 341/440.274 web: www.udtr.org e-mail: o ffice@udtr.org facebook.com/UniuneaTurca
telefon: 0241/550.903
fax:
0 341/440.274
web: www.udtr.org
e-mail: o ffice@udtr.org
facebook.com/UniuneaTurca
adresa: Constanţa - România s tr. Crişanei, nr. 44 cod 9 00573 telefon: 0241/550.903 fax: 0
adresa: Constanţa - România s tr. Crişanei, nr. 44 cod 9 00573 telefon: 0241/550.903 fax: 0
adresa: Constanţa - România s tr. Crişanei, nr. 44 cod 9 00573 telefon: 0241/550.903 fax: 0
adresa: Constanţa - România s tr. Crişanei, nr. 44 cod 9 00573 telefon: 0241/550.903 fax: 0
adresa: Constanţa - România s tr. Crişanei, nr. 44 cod 9 00573 telefon: 0241/550.903 fax: 0
adresa: Constanţa - România s tr. Crişanei, nr. 44 cod 9 00573 telefon: 0241/550.903 fax: 0
adresa: Constanţa - România s tr. Crişanei, nr. 44 cod 9 00573 telefon: 0241/550.903 fax: 0
ROMANYA TÜRK DEMOKRAT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU
ROMANYA TÜRK DEMOKRAT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR
PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU SPRIJINUL DEPARTAMENTULUI PENTRU RELAŢII INTERETNICE

Învăţământ

– BO RMAMBET VILDAN

Religie

– ISLAM REMZI

Cultură

– T ÜRKOĞLU SERIN

Femei

– A MET MELEC

Tineret

– H ALIL DERYA

Financiar

– D RAGOMIR NICUŞOR

Cenzori

– ACCOIUM DURIE

Juridic

– A BDURAMAN MERIC

Administrator

– ACCOIUM ALI

Preşedinte Filiala Lazu

Vicepreşedinţi:

Preşedinte:

O SMAN FEDBI

Prim-vicepreşedinte:

I USEIN GEMAL

Secretar General:

I BRAIM ERVIN

Deputat:

I BRAM IUSEIN

– Preşedinte Filiala Mangalia .......... – Preşedinte Filiala Măcin – Preşedinte Filiala Medgidia – Preşedinte Filiala Năvodari

Preşedinţii Comisiilor de Specialitate

HUSEIN CADIR IAŞAR ENVER .......................................... OMER NAZIF

..................................... MUSA CAIDAR ......................................... ŞEMSI TURHAN

– Preşedinte Organizaţia Judeţeană Constanţa – Preşedinte Filiala Constanţa – Secretar Filiala Constanţa – V icepreşedinte Filiala Medgidia – Preşedinte Filiala Cobadin – Secretar Filiala Techirghiol – Preşedinte Filiala Băneasa – Preşedinte Filiala Babadag – Preşedinte Filiala Hârşova – Preşedinte Filiala Cernavodă – Preşedinte Filiala Bucureşti

– Preşedinte Filiala Tuzla

CONDUCEREA U.D.T.R.

Comitetul Director împreună cu următorii preşedinţi de filiale:

ALI ŞEFCHET OSMAN SULIMAN MEMET SEBATIN

Consiliul Naţional

– Preşedinte Filiala Eforie – Preşedinte Filiala Făurei

Comitetul Director

– Preşedinte Filiala Valu lui Traian Preşedinte Filiala Amzacea

...........................................

FEMI SUAT ........... HALIL NAZMIE

SULMAN EMIN ALI SALI ..................

– – Preşedinte Filiala Ostrov

BORMAMBET VILDAN RAIM NAIM

ABDULA GHIULTEN . – Preşedinte Filiala Galaţi

OMER MEMNUNE . – Preşedinte Filiala Isaccea

CERCHEZ BIRSEN – Preşedinte Filiala Călăraşi

Preşedinte de onoare: ASAN MURAT

OSMAN ZIA MOLOGANI ACCAN

........................................

.... MUSTAFA BEZAT ........

– – Preşedinte Filiala Adamclisi

– Preşedinte Filiala Techirghiol

– Preşedinte Filiala Cumpăna

– Preşedinte Filiala Carvăn

Preşedinte Filiala Dobromir

Preşedinte Filiala Castelu

– Preşedinte Filiala Brăila

...

AZIS AZIS ............

MEMET ŞUCRI

GAVAZOGLU RIZA

– Preşedinte Filiala

........

..

ALIŞ CHEMAL

...

...

...

......

........

..........

..........

..........

TALIP LEMAN

.......................................

...................................

.................................

.............................

........................

HASAN NAZMI

...............................................

Fântâna Mare

...............

IOMER BEDRI

..............................................

CURTI ŞAIP

BARI MUSELIM

ARIF MUGELIP

SALIM LEVENT

RUSTEM SEVIM

MEMET REDVAN

Cuprins

Sărbătoarea Sacrificiului ................................................................................................11

Expoziţie de ţesături tradiţionale turceşti

12

Concert Mehter - Fanfara Tradiţională Otomană

12

Mehter „Constanţa e un oraş deschis şi tolerant,

13

unde românii convieţuiesc în mod armonios cu minorităţile etnice”

14

204 ani de la costruirea geamiei „Sultan Mahmud" din Hârşova

18

„Tinerii şi rolul lor in comunitate”

18

Diversitate culturală

19

„Iniţierea tinerelor în artă

19

Campus şcolar ultramodern la Cumpăna „Conferinţa Internaţională de Libertate Religioasă şi de Conştiinţă

20

în contextul securităţii sociale”

21

Un sultan de doisprezece ani

22

Zilele Comunei Tuzla

24

„Zilele oraşului Hârşova“

24

Çocuk Sayfası

26

Yemek Tarifleri

27

Editorial

3

Başbakan Yardımcısı Veysi Kaynak Romanya’da

4

Vicepremierul Republicii Turcia, în vizită oficială în România

6

Vicepremierul Republicii Turcia, Veysi Kaynak oaspete al liderilor UDTR

8

Hollanda Türk Federasyon Kurban Kampaniyası ile Romanya'da

10

DIRECTOR COLECTIVUL REDACŢIONAL Adresa de corespondenţă: str. Crişanei nr. 44, etaj 2 OSMAN FEDBI Redactor șef-adjunct:
DIRECTOR
COLECTIVUL REDACŢIONAL
Adresa de corespondenţă:
str. Crişanei nr. 44, etaj 2
OSMAN FEDBI
Redactor șef-adjunct:
– telefon:
0241-550903
Constanţa
Panaitescu
Nilgün
Redactor-şef
– fax:
0341-440265
900573
Secretar de redacţie:
– e-mail: hakses@rdtb.ro
publicaţia on-line: hakses.turc.ro
IBRAIM ERVIN
Accoium
Evrens
Redactori:
Tehnoredactare computerizată în sediul U.D.T.R.
grafica: Fârtat Cicero
Osman Melek , Türkoğlu Serin,
Iomer Subihan, Ibraim Nurgean,
Omer Minever, Musledin Firdes,
Asan Sorina
I.S.S.N. 1224-4694
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani Acum ori niciodată
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine, Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine, „Viaţă-n libertate ori moarte” strigă toţi.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate, Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi.

– Kahraman Ordumuza – Korkma, sönmez bu şafaklarda yüzen al sancak, Sönmeden yurdumun üstünde tüten en
– Kahraman Ordumuza –
Korkma, sönmez bu şafaklarda yüzen al sancak,
Sönmeden yurdumun üstünde tüten en son ocak.
O benim milletimin yıldızıdır, parlayacak;
O benimdir, o benim milletimindir ancak!

Çatma, kurban olayım, çehreni, ey nazlı hilâl! Kahraman ırkıma bir gül, ne bu şiddet, bu celâl? Sana olmaz dökülen kanlarımız sonra helâl Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl…

Dalgalan sen de şafaklar gibi ey şanlı hilâl! Olsun artık dökülen kanlarımın hepsi helâl! .. Ebediyen sana yok, ırkıma yok izmihlâl! .. Hakkıdır hür yaşamış bayrağımın hürriyet Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl!

Andrei

Mehmet Akif

MUREŞANU

ERSOY

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani Acum ori niciodată
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani Acum ori niciodată
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani Acum ori niciodată
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani Acum ori niciodată
EĞİTİMİN ÖNEMİ B irçok kişi elde ettiği imkan ve başarıyı eğitime borçludur. Eğitim yoluyla insanın sahip
EĞİTİMİN ÖNEMİ
B irçok kişi elde ettiği imkan ve başarıyı eğitime borçludur. Eğitim yoluyla insanın sahip
olacağı meslek çok kere kişiyi ruhsal açıdan doyurur ve maddi olarak rahatlatır.Bu
durumun sağlayacağı imkanlar kişinin hayattan daha fazla zevk almasını mümkün kılar.
İyi bir eğitim hayat standartını yükseltir. Yüksek öğretim hayattaki çeşitli olaylar arasındaki gerçekleri,
bağlantıları ve ilkeleri görmek ve anlamak becerisini kazandırır. İyi bir eğitim aynı zamanda kişide yeni ilgi
alanlarının gelişmesine yardım ederek hayatı daha zevkli ve ilginç kılar.
Eğitim insanın bilerek düşünce üretmesine ve yaratıcılığa yönelmesine imkan verir. İnsanın kafasındaki
kalıpları kırmasına ve dünyaya daha esnek ve geniş açıdan bakmasına imkan verir.
Düşünme ufkunu genişletmek için iyi bir eğitim, okumak ve daha çok bilmek bugüne kadar keşfedilmiş
tek yoldur. Topluma katkıda bulunabilmek için de bireyin kendisinin olgunlaşması gerekir. Olgunlaşma-
dan insan ancak canını vererek topluma katkıda bulunabilir. Oysa artık günümüzde canını değil, beynini
adayarak topluma katkıda bulunacak gençlere ihtiyaç vardır. Kahramanlara ihtiyaç göstermeyen bir
toplum yaratmak, iyi eğitim görmüş gençlerin çabalarıyla mümkün olacaktır.
Ervin İbraim
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani Acum ori niciodată
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani Acum ori niciodată
Ţ
Ţ
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani Acum ori niciodată
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani Acum ori niciodată

Başbakan Yardımcısı Veysi Kaynak Romanya’da

B aşbakan Yardımcısı Veysi Kaynak, Romanya’nın Köstence kentinde,

Galatasaray’ın unutulmaz futbolcula- rından, bir dönem de teknik direktörlük yapan Gheorghe Hagi ile 15 Temmuz darbe girişiminde şehit olan Astsubay Kıdemli Başçavuş Ömer Halisdemir isminin verildiği Spor Kompleksi’nin açılışını yaptı.

Kaynak, Romanya’nın başkenti Bükreş’teki temaslarının ardından, soydaşların yoğun olarak yaşadığı Mecidiye bölgesindeki, Türk, Tatar ve Romen çocuklarının eğitim gördüğü Kemal Atatürk Ulusal Koleji bünyesin- deki anaokulunun Türk İşbirliği ve Ko- oardinasyon Ajansı İşbirliğince (TİKA) tadilatının tamamlanması dolayısıyla düzenlenen törene katıldı.

Başbakan Yardımcısı Veysi Kaynak Romanya’da B aşbakan Yardımcısı Veysi Kaynak, Romanya’nın Köstence kentinde, Galatasaray’ın unutulmaz futbolcula

Folklor gösterisinin ardından konuşan Kaynak, Mecidiye’nin, Kırım Savaşı’nın ardındanDobruca’ya Kırım’dan gelen soydaşlar için Sultan Abdülmecit tarafından kurulduğunu anımsattı.

Dobruca, Köstence, Mecidiye ve Romanya’nın tam da bu zamanda dünyanın ders alması gereken örnekler olduğunu vurgulayan Kaynak, ülke yöneticilerinin, dünya ırkçılıktan, radikalizmden ve başkalarını dışlamaktan sancı çekerken Mecidiye’deki bu anaokuluna gelmesi gerektiğini belirtti.

“Yaratılmışların en değerlisi insanlar hangi inanışa inanıyorlarsa inansınlar ve hangi dili kullanırsa kullansınlar on- ların her biri değerledir” diyen Kaynak, yöneticilerin görevlerinin ise insanların bu özgürlüklerini yaşamalarına imkan vermek olduğunu söyledi.

TİKA’nin Romanya’da faaliyet gösterdiği andan itibaren bölge ve kent farketmeksizin eğitim, sağlık, spor, idari ve sosyal altyapı alanında çok başa- rılı projelere imza ettiğini dile getiren Kaynak, bu kapsamda “Romanya’da her okula Türkçe sınıfı projesi” çerçevesindeDobruca’da 10 okula müstakil Türkçe sınıfları kurduğunu, bu sayıyı 20’ye çıkarmayı hedeflediklerini anlattı.

Başkentteki Bükreş Üniversite - sinde bulunan Türkoloji ve Osmanlı tarihi bölümlerinin renovasyonlarının gerçekleştirildiğini kaydeden Kaynak, “TİKA’nın dil, din ve ırk ayrımı gözet- meden uyguladığı bu projeler, dost ve kardeş ülke Romanya ile olan ilişkileri - mizi daha da kuvvetlenmesine vesile olacaktır.” dedi.

Başbakan Yardımcısı Veysi Kaynak Romanya’da B aşbakan Yardımcısı Veysi Kaynak, Romanya’nın Köstence kentinde, Galatasaray’ın unutulmaz futbolcula

Türkiye’nin Bükreş Büyükelçisi Osman Koray Ertaş ise Türkiye’nin stratejik ortağı Romanya ile her alanda iş birliğinin geliştiğini belirtti.

TİKA Başkanı Serdar Çam da 54 ülkede ofisi olan ve 151 ülkede proje gerçekleştirilen TİKA’nin, Romanya’da 1,5 yıldır faaliyet gösterdiğini söyledi.

Romanya’da bu kadar kısa zamanda farklı alanlarda 45 projeyi hayata geçirdiklerini ifade eden Çam, bu çalışmaların giderek arta- cağını kaydetti.

Köstence Valisi Adrian Nicola- escu ise Türkiye’nin, Köstencelilere verdiği destekten dolayı teşekkür ederek, iki ülke arasındaki ilişkilerin çok güçlü olduğunu vurguladı.

Açılışın ardından, Bakan Kay- nak ve eşi Şule Kaynak, sınıfları ge- zerek çocuklara çanta hediye etti, öğrencilerle ilgilendi.

Başbakan Yardımcısı Veysi Kaynak Romanya’da B aşbakan Yardımcısı Veysi Kaynak, Romanya’nın Köstence kentinde, Galatasaray’ın unutulmaz futbolcula

Spor kompleksine şehit Halisdemir’in adı verildi

Buradaki törenin ardından Başbakan Yardımcısı Veysi Kaynak ve beraberindeki heyet, Köstence Sosyal Yardım ve Çocuk Koruma Genel Müdürlüğüne bağlı Micul Rotterdam Yetimhanesi’nde eğitim gören korumaya muhtaç 4-18 yaş grubundaki 67 çocuğun fiziksel ve ruhsal gelişimlerine katkıda bulunmak amacıyla TİKA tarafından inşa edilen spor kompleksinin açılışını yapmak amacıyla Köstence’ye geçti.

FETÖ’nün 15 Temmuz’daki darbe girişiminde şehit olan Astsubay Ömer Halisdemir’in adının verildiği spor komp- leksinin açılışına, Galatasaray’ın unutulmaz futbolcularından Hagi de katıldı.

Burada konuşan Kaynak, Türk hükümeti ve halkı olarak kimsenin dinine, ırkına, diline ve rengine bakmaksızın in- sanları eşit ve değerli kabul ettiklerini kaydetti. Kaynak,Dobruca’da insanların kardeşçe ve barış içerisinde yaşamayı başardıklarını anlattı.

Açılışını yaptıkları spor kompleksinin yetim çocukların toplumdaki değerlerini artırarak yaşam kalitelerini yüksel - teceğini dile getiren Kaynak, tesise 15 Temmuz kanlı darbe girişiminde şehit düşen Halisdemir’in isminin verilmesini uygun gördüklerini, devletinin ve milletinin geleceğini gözünü kırp - madan korumak için şehit olan Halisdemir’in çocuklarının da artık yetim olduğunu anımsattı. Kaynak, tesisi Halisdemir’in çocuklarına ithaf etmek istediklerini söyledi.

“Hagi Romen ve Türk halkının ortak sevgisi”

B u

te s i s l e rd e

H a g i

g i b i

Romanya’yı temsil edecek önemli sporcuların yetişeceğini kaydeden Kaynak, Hagi’nin, Romanya kadar Türkiye’de de sevilen bir sporcu ol - duğunu belirtti.

Başbakan Yardımcısı Veysi Kaynak Romanya’da B aşbakan Yardımcısı Veysi Kaynak, Romanya’nın Köstence kentinde, Galatasaray’ın unutulmaz futbolcula

Fenerbahçe taraftarı olarak Hagi’nin kendisini çok üzdüğünü aktaran Kaynak, “Buradaki yetim yavrularımıza çok iyi futbol öğretsin ama burada yetişenler Fenerbahçe’de oynasınlar veya Fenerbahçe’ye gol atmayacaklarına söz versinler.” diye şaka yaptı. Kaynak, Hagi’nin, Romen ve Türk halkının ortak sevgisi olduğunu dile getirdi.

Konuşmaların ardından, yetimhanedeki çocuklar Hagi’nin hakemlik üstlendiği kısa bir bir futbol maçı yaptı.

Başbakan yardımcısı Kaynak ziyaret süresinde Romanya Demokrat Türk Birliğine konuk oldu ve Birliğin liderleri ile görüştü.

Nurcan Ibraim

Başbakan Yardımcısı Veysi Kaynak Romanya’da B aşbakan Yardımcısı Veysi Kaynak, Romanya’nın Köstence kentinde, Galatasaray’ın unutulmaz futbolcula

Vicepremierul Republicii Turcia, în vizită oficială în România

Vicepremierul Republicii Turcia, domnul Veysi Kaynak s-a aflat în data de 8 septembrie în vizită oficială în România. Demnitarul turc a avut o întrevedere cu ministrul român de externe, domnul Lazăr Comănescu. Conform declaraţiei ministrului Lazăr Comănescu, „vizita s-a înscris în ritmul dialogului politic dintre Româ- nia şi Turcia, circumscris Parteneriatului strategic şi relaţiilor tradiţionale dintre cele două state.”

În

cadrul discuţiilor, ministrul Lazăr Comănescu a reconfirmat interesul României pentru menţine-

rea stabilităţii în Republica Turcia, membru al NATO şi partener cheie al UE, ancorat în valorile europene. El a amintit că România a condamnat încercarea de lovitură de stat şi a reiterat sprijinul ferm pentru auto- rităţile constituţionale, alese în mod democratic, ale Turciei, exprimând regretul profund pentru pierderile de vieţi omeneşti şi persoanele rănite în aceste eveni - mente. Lazăr Comănescu şi-a exprimat convingerea că situaţia internă va reveni la normalitate, astfel încât Turcia să continue să se dezvolte ca o ţară stabilă, cu instituţii solide bazate pe valorile diplomatice.

Vicepremierul Republicii Turcia, în vizită oficială în România Vicepremierul Republicii Turcia, domnul Veysi Kaynak s-a aflat

De la Bucureşti, vicepremierul Republicii Turcia, domnul Veysi Kaynak s-a îndreptat spre Medgidia unde a inaugu- rat Grădiniţa bilingvă nr.1 româno-turcă din cadrul Colegiului „K. Atatürk” din localitate. Vicepremierul Veysi Kaynak şi ambasadorul Republicii Turcia, E.S. Osman Koray Ertaş împreună cu prefectul judeţului Constanţa, Adrian Nicolaescu şi cu inspectorul şcolar general prof. Gabriela Bucovală au tăiat panglica de inaugurare a grădiniţei în prezenţa pri - marului municipiului Medgidia, Valentin Vrabie, a viceprimarului Luminiţa Vlădescu, a muftiului Murat Iusuf, dar şi a preşedintelui TIKA, domnul Serdar Çam şi a membrilor delegaţiei oficiale turce. Uniunea Democrată Turcă din România a fost reprezentaă de preşedintele Osman Fedbi, de secretarul general, prof. Ervin Ibraim şi de deputatul Iusein Ibram.

Vicepremierul Republicii Turcia, în vizită oficială în România Vicepremierul Republicii Turcia, domnul Veysi Kaynak s-a aflat

La grădiniţa unde sunt înscrişi aproximativ 60 de preşcolari, cu sprijinul TIKA a fost montat sistemul de încălzire centralizată (centrală termică şi corpuri de încălzire), a fost schimbată instalaţia sanitară şi cea electrică, au fost refăcute finisajele interioare şi exterioare. De asemenea, copiii au la dispoziţie un teren de joacă nou, amenajat cu echipamente de joacă moderne.

După ce au vizitat grădiniţa şi le-au oferit copi - ilor rechizite din partea TIKA, distinşii oaspeţi au fost invitaţi de gazdele evenimentului să prezinte scurte alocuţiuni.

Prefectul Judeţului Constanţa, Adrian Nicola- escu a declarat:„Spiritul de prietenie şi înţelegere care există între locuitorii judeţului nostru, unde de altfel trăiesc peste 16 minorităţi naţionale a dat dovada expresiei unui adevărat model dobrogean de convieţuire multietnică pe care noi toţi îl apreciem ca o dovadă a progresului societăţii româneşti. Numai trăind şi muncind împreună de-a lungul timpului, am putut să obţinem astăzi statutul unei ţări care este recunoscută pentru respectarea valorilor democraţiei şi care oferă cadrul de păstrare şi dezvoltare a identităţii culturale pentru fiecare minoritate etnică alături de care suntem bucuroşi să împărţim din beneficiile obţi -

nute pe toate planurile: economic, politic şi social. Pe linia bunelor relaţii de prietenie dintre ţările noastre, apreciez în mod deosebit modul în care guvernul Republicii Turcia înţelege să ajute comunităţile locale din judeţul nostru prin intermediul Agenţiei Turce pentru Coordonare şi Cooperare TIKA, sprijin constând în construirea sau dotarea cu utilităţi a unor aşezăminte social- culturale sau unităţi spitaliceşti, toate acestea în beneficiul în special al copiilor, elevilor sau persoanelor defavorizate.”

„Mulţumesc delegaţiei care se află astăzi la Medgi - dia pentru această iniţiativă şi pentru sprijinul constant pe care îl oferă pentru consolidarea acestui loc de educare pentru copii. Fiecare eveniment este important, dar pro- iectele care vin în întâmpinarea nevoilor educaţionale, în special ale copiilor, care constituie viitorul acestei ţări, au un loc special în inima mea”, a afirmat edilul municipiului Medgidia, Valentin Vrabie.

Prezent la eveniment, inspectorul şcolar general, prof, Gabriela Bucovală a declarat: „Profit de această ocazie să le mulţumesc partenerilor noştri, statului turc pentru implicarea în educaţie, pentru sprijinul pe care ni-l oferă an de an pentru îmbunătăţirea condiţiilor de studiu ale elevilor noştri. M-am uitat în ochii acestor copii de dimineaţă şi se vede bucuria că vor învăţa într-o grădiniţă nouă, complet utilată.”

Vicepremierul Republicii Turcia, în vizită oficială în România Vicepremierul Republicii Turcia, domnul Veysi Kaynak s-a aflat

Preşedintele TIKA, domnul Serdar Cam remarca în alocuţiunea sa: „Deşi în România funcţionăm doar de un an şi jumătate într-un timp relativ scurt am reuşit să implementăm, 45 de proiecte.”

„În permanenţă am fost preocupaţi să dezvoltăm relaţiile de prietenie şi a parteneriatului strategic dintre România şi Turcia. Anual, la aceste bune relaţii a contribuit şi Agenţia pentru Coordonare şi Cooperare TIKA prin implementarea proiectelor sale.” a subliniat Ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, domnul Osman Koray Ertaş.

În prezenţa reprezentanţilor autorităţilor centrale şi locale din România şi a membrilor delegaţiei oficiale turce prezenţi la eveniment,Vice-primministrul Republicii Turcia, domnul Veysel Kaynak a afirmat:„Acest model interetnic pe care îl găsim în Dobrogea şi implicit la Medgidia ar trebui să fie un model pentru Europa. În această lume în care ne confruntăm cu rasismul, cu anumite acţiuni teroriste care despart oamenii, eu cred că liderii Europei ar trebui să vină în România şi în special în Dobrogea, pentru a învăţa din acest exemplu. Am fost extrem de emoţionat când împreună cu membrii delegaţiei am vizitat grădiniţa şi le-am oferit mici daruri preşcolarilor. Aceşti copii nu vorbesc aceeaşi limbă maternă, nu au aceeaşi religie dar se joacă fericiţi împreună. Ei, acum, la această vârstă fragedă sunt un exemplu pentru noi pentru a ne învăţa ce înseamnă fraternitatea.”

Vicepremierul Republicii Turcia, în vizită oficială în România Vicepremierul Republicii Turcia, domnul Veysi Kaynak s-a aflat

După încheierea festivităţilor prilejuite de inaugu- rarea Grădiniţei bilingve nr.1 româno-turce din cadrul Colegiului „K. Atatürk”, membrii delegaţiei oficiale din Republica Turcia s-au îndreptat spre Constanţa unde a fost inaugurat Complexul Sportiv „Erou Ömer Halisdemir” din cadrul Centrului de plasament „Micul Rotterdam”. Complexul are un teren sportiv polivalent de fotbal, bas- chet, handbal, jocuri pentru preşcolari şi şcolari. Proiectul a fost derulat de TIKA alături de care au fost finalizate mai multe proiecte care au avut ca obiectiv creşterea calităţii vieţii copiilor din sistemul de protecţie a minorilor, precum şi asigurarea unui cadru armonios al dezvoltării fizice şi psihice pentru aceşti copii. Panglica de inaugu- rare a Complexul Sportiv „Erou Ömer Halisdemir” a fost tăiată de vicepremierul Turciei împreună cu Gică Hagi.

Programul vizitei oficiale a vicepremierului Republicii Turcia la Constanţa a mai cuprins o vizită la sediile UDTR şi UDTTMR şi o întâlnire cu liderii celor două uniuni.

Sorina Asan

Vicepremierul Republicii Turcia, în vizită oficială în România Vicepremierul Republicii Turcia, domnul Veysi Kaynak s-a aflat

Vicepremierul Republicii Turcia, Veysi Kaynak oaspete al liderilor UDTR

L iderii UDTR au avut în data de 8 septembrie, la sediul central din Constanţa, o întrevedere cu vicepremierul Republicii Turcia, domnul Veysi Kaynak. Oficialul turc a fost întâmpinat de: preşedintele Osman Fedbi, prim-vi - cepreşedintele Iusein Gemal, secretarul general, prof. Ervin Ibraim şi deputatul Iusein Ibram. Din delegaţia care l-a însoţit pe vicepremierul Republicii Turcia au mai făcut parte: preşedintele TIKA, domnul Serdar Çam, ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, domnul Os- man Koray Ertaş, consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, domnul Ali Bozçalışkan, deputaţi, primari şi oameni de afaceri turci. La întrevedere au mai luat parte: subprefectul Levent Accoium, muftiul Murat Iusuf, preşedintele comisiei de cultură a UDTR, doamna Serin Türkoğlu, vicepreşedintele aceleiaşi comisii, prof. Melek Osman precum şi vicepreşedintele comisiei de religie, doamna Firdes Musledin.

În cadrul întrevederii, preşedintele Osman Fedbi a vorbit despre activtatea UDTR de promovare a limbii şi culturii turce şi i-a prezentat pe membrii echipei de conducere a uniunii.

Înaltul oaspete a mulţumit statului român pentru drepturile şi libertăţile de care se bucură comunitatea turcă şi pentru traiul liniştit pe care îl are alături de popu- laţia majoritară română. La finalul întâlnirii, vicepremierul turc a primit din partea conducerii UDTR o plachetă cu însemnele uniunii şi un ştergar cu motive tradiţionale româneşti. Domnia sa a semnat în Cartea de onoare a UDTR. Vicepremierul Veysi Kaynak s-a aflat în data de 8 septembrie în vizită oficială în România unde a fost primit de ministrul român de externe, domnul Lazăr Co- mănescu. Înainte de întâlnirea cu liderii UDTR, oficialul turc a inaugurat Grădiniţa nr. 1 din Medgidia renovată şi dotată de TIKA precum şi Complexul Sportiv „Erou Ömer Halisdemir” din cadrul Centrului de plasament „Micul Rotterdam”.

Sorina Asan

Vicepremierul Republicii Turcia, Veysi Kaynak oaspete al liderilor UDTR L iderii UDTR au avut în data
Vicepremierul Republicii Turcia, Veysi Kaynak oaspete al liderilor UDTR L iderii UDTR au avut în data
Vicepremierul Republicii Turcia, Veysi Kaynak oaspete al liderilor UDTR L iderii UDTR au avut în data
Vicepremierul Republicii Turcia, Veysi Kaynak oaspete al liderilor UDTR L iderii UDTR au avut în data
Vicepremierul Republicii Turcia, Veysi Kaynak oaspete al liderilor UDTR L iderii UDTR au avut în data
Vicepremierul Republicii Turcia, Veysi Kaynak oaspete al liderilor UDTR L iderii UDTR au avut în data

Hollanda Türk Federasyon Kurban Kampaniyası ile Romanya'da

K urban Bayramın 3'cü günü Hollanda Demokratik Ülkücü Türk Dernekleri Federasyonu temsilcileri

Romanya'ya geldiler.Avrupa Demokratik Ülkücü Türk Dernekleri Federasyon’u 1978 yılında Frankfurt’ta ku- rulmuştur.Bugüne kadar çalışmalarını sürdüren „Türk Federasyon“, Federal Almanya’da kurulduktan sonra diğer Avrupa ülkelerine de yeni dernekler ve Fede- rasyonlar kurmuştur. Bunların arasında Hollanda De- mokratik Ülkücü Türk Dernekleri Federasyonu. Avrupalı Türk’lerin eğitim, sosyal ve kültürel gelişimini sağlayarak bulundukları ülkelerdeki etkinliklerini arttırmak ve en- tegrasyon başta olmak üzere tüm sorunlarını çözüme kavuşturmak için bir dizi alanda çalışmalar yürütmeyi kuruluş gayesi olarak belirlenmiş.

Federasyon ve ona bağlı kuruluşlar, bulundukları ülkelerde Türklerin her türlü sosyal-kültürel-ekonomi ile ilgili faaliyetlerine iştirak eder veya yönlendirir. Avrupa ülkelerin idareleri ve vatandaşları ile Türkler arasında bir köprü görevi görür. Faaliyetleri, Türkiye ve Türklerin tanıtılması, mutfak ve yaşayış kültürlerinin tanıtımı, spor faaliyetleri, insani yardımlaşma faaliyetlerdir. Kurban kampaniyasıyla her sene değişik ülkelere giden fede- rasiyon temsilcileri bu sene tekrar Romanya'ya geldiler.

Romanyada Kurban Kampanyası koordinatörü ve organizatörü Cemaledin Çankaya Romanya Demokrat Türk Birliği ile birlikte bu faaliyeti gerçekleştirdiler. Bu kam- panyaya Hollanda Demokratik Ülkücü Türk Dernekleri Federasyonu Genel Sekreteri Sn.Sadettin Şimşek ve Türk Kültür Derneğin Başkanı Serkan Çelik katıldılar.

Romanya Demokrat Türk Birliği ile Hollanda De- mokratik Ülkücü Türk Dernekleri Federasyonu,

Köstence, Cumpana, Cobadin, Techirghiol, Amzacea, Tuzla, Medgidia, Cernavoda, Harşova, Fântâna Mare, Dobromir, Baneasa, Faurei, Adamclisi ve Lazu köylerine kurban yardımları yaptılar. RDTB Başkanı Osman Fedbi ve bu köylerin şube başkanları Federasyon üyelerine Dobruca bölgesini ve buradaki türkleri tanıttılar.

Firdes Musledin

Hollanda Türk Federasyon Kurban Kampaniyası ile Romanya'da K urban Bayramın 3'cü günü Hollanda Demokratik Ülkücü Türk
Hollanda Türk Federasyon Kurban Kampaniyası ile Romanya'da K urban Bayramın 3'cü günü Hollanda Demokratik Ülkücü Türk
Hollanda Türk Federasyon Kurban Kampaniyası ile Romanya'da K urban Bayramın 3'cü günü Hollanda Demokratik Ülkücü Türk
Hollanda Türk Federasyon Kurban Kampaniyası ile Romanya'da K urban Bayramın 3'cü günü Hollanda Demokratik Ülkücü Türk
Hollanda Türk Federasyon Kurban Kampaniyası ile Romanya'da K urban Bayramın 3'cü günü Hollanda Demokratik Ülkücü Türk

Türk Birliği'nde Kurban Bayramı

Hollanda Türk Federasyon Kurban Kampaniyası ile Romanya'da K urban Bayramın 3'cü günü Hollanda Demokratik Ülkücü Türk

Cenâb-ı Hakk’ın “Rabbin için namaz kıl, kurban kes” emrine uya- rak, Romanya Demokrat Türk Birliği Bayram vesilesiyle tüm şubelerde kurban kesti ve etlerini soydaşlara dağıttı. Köstence, Tulça, Babadag, Macin, İsaccea, Bükreş, Calaraşi, Braila, Galati, Medgidia, Mangalia, Harşova, Cernavoda (Boğazköy), Eforie, Tekirgöl, Cumpana, Kobadin, Başpınar, Baneasa (Paraköy), Faurei (Kalayci), Tuzla, V. Traian(Hasanşah), Castelu, Navodari şubeleri bu yar- dımlardan istifade ettiler. Dini ha- yatımızda önemli bir yeri olan bay- ramların amacı sosyal dayanışma, yardımlaşma ve kaynaşmayı sağla- mak, birlik ve beraberliğimizi pekiştir- mek ile Allah’ın rızasını kazanmaktır. Bu itibarla Kurban ibadetinin hikmetini, sadece kurbanı kesmekle değil, etlerinin yakın ve uzak çevremizdeki, ihtiyaç sahiplerine ulaştırmak ve bu yolla Müslümanlar arasında sevgi ve kardeşlik bağını güçlendirmekle gerçekleştirmiş olu- ruz. Bu sayede toplumsal ve dini kardeşlik duyguları pekişecek, tok açın halinden anlar hale gelecektir. Allah katında yardımları kabul olmasını diler ve kurbanın getirdiği kardeşlik, dayanışma ve kaynaşma ruhu ile tüm dünyanın barış ve esenlik içinde yaşamasını Allah’tan niyaz ederim.

Sărbătoarea Sacrificiului

Sărbătoarea Sacrificiului reprezintă îndatorirea musulmanilor de a sacrifica un animal din categoria ovinelor sau bovinelor şi împărţirea cărnii la semenii nevoiaşi. Această sărbătoare are loc în luna „zilhigge” a calen- darului musulman şi este luna pelerinajului la locurile sfinte (Mecca,Medina), acest pelerinaj realizându-se după un ritual strict identificat ca fiind cel efectuat de Profetul Muhammed (pbuh). “Sărbătoarea Sacrificiului este celebrată prin sacrificarea unui berbec sau a unei cămile, în amintirea gestului lui Ibrahim(Abraham) de a-şi sacrifica fiul pe Ismail, pentru a-şi do- vedi credinţa faţa de Allah, gest oprit de Allah prin trimiterea unui berbec care a fost sacrificat în locul fiului.” Cu ocazia Sărbătorii sacrificiului Uniunea Democrată Turcă din România a organizat o activitate tradiţională repre- zentată de sacrificarea şi împărţirea de animale la filialele teritoriale ale uniunii. Astfel carnea a fost oferită etnicilor turci din următoarele localităţi Constanţa, Tulcea, Babadag, Măcin, İsaccea, Bucureşti, Călăraşi, Brăila, Galaţi, Medgidia, Mangalia, Harşova, Cernavoda(Boğazköy), Eforie, Tekirghiol, Cumpăna, Cobadin, Fântâna Mare (Başpınar), Baneasa (Paraköy), Făurei(Kalayci), Tuzla, V. Traian (Hasanşah), Castelu, Năvodari. Pentru buna derulare a acţiunii s-au înfiinţat comitete din membrii filialelor şi delegaţi ai conducerii U.D.T.R.

Hollanda Türk Federasyon Kurban Kampaniyası ile Romanya'da K urban Bayramın 3'cü günü Hollanda Demokratik Ülkücü Türk

Firdes Musledin

Hollanda Türk Federasyon Kurban Kampaniyası ile Romanya'da K urban Bayramın 3'cü günü Hollanda Demokratik Ülkücü Türk
Expoziţie de ţesături tradiţionale turceşti U niunea Democrată Turcă din România a organizat vineri, 23 septembrie
Expoziţie de ţesături tradiţionale turceşti U niunea Democrată Turcă din România a organizat vineri, 23 septembrie

Expoziţie de ţesături tradiţionale turceşti

U niunea Democrată Turcă din România a organizat vineri, 23 septembrie o expoziţie de ţesături tradiţionale turceşti. Co-

misia de femei a UDTR a expus articole de vestimentaţie lucrate manual, ţesături şi broderii utilizate în ornamentarea locuinţelor, multe dintre acestea păstrate în lăzile de zestre ale bunicilor, având o vechime considerabilă, de zeci de ani. În cadrul ace- luiaşi eveniment a fost organizat şi un concurs cu premii în care participantele şi-au arătat măiestria în realizarea de broderii şi cusături tradiţionale turceşti. La categoria „goblen” clasamentul a fost următorul: Mustafa Atie-locul I, Hasan Sema-locul II şi Feuzi Semat-locul III. La categoria:„ împletit” pe primul loc s-a clasat Straticiuc Kadrie, pe locul II Mustafa Hatiye şi pe locul III Zevadin Aynur. La secţiunea „croşetă”, locul I a fost ocupat de Iusuf Nadie, locul II de Kafser Omer şi locul III de Balgin Demir. Evenimentul a fost coordonat de preşedintele comisiei de femei, Amet Melec şi de vicepreşedintele aceleiaşi comisii, doamna Accoium Durie.

Concert Mehter - Fanfara Tradiţională Otomană

Yunus Emre Enstitüsü – Centrul Cultural Turc Constan- ţa, Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa, Municipalitatea Metropolitană Istanbul, Turkish Airlines şi Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci din Dobrogea au or- ganizat în parteneriat, în data de 24.09. 2016, începând cu ora 19.00, un eveniment cultural ce a constat într-un con- cert susţinut de Fanfara Tradiţională Otomană – Mehter. Evenimentul a avut loc în sala de spectacole a Casei de Cultură a Sindicatelor Constanţa. În deschiderea oficială a luat cuvântul domnul Ali Bozçalışkan, Consul General al Republicii Turcia, urmat de domnul Ali Oğuzhan Yüksel, director al Centrului Cultural Zunus Emre din Constanţa. Înainte de susţinerea concertului, pentru o mai bună

cunoaştere a ansamblului Primăriei din Istanbul, a fost făcută o descriere a acesteia, pe care o prezentăm în următoarele rânduri:

Fanfara tradiţională Otomană Mehter reprezintă un simbol al prieteniei şi al afecţiunii. Mehter este prima şi cea mai veche fanfara militară. Primele referiri la muzica militară turcească se întâlnesc în Inscripţiile Orhon. Mehter a jucat un rol decisiv în războaie. Rolul fanfarei Mehter era acela de a perturba psihologia inamicului. Muzica fanfarei Mehter amintea de sunetul produs de tunete şi era folosit pentru a intimida şi pentru a descuraja inamicii. Rolul fanfarei era acela de a-i încuraja pe soldaţii turci care participau la război.

Acest gen muzical apărut pentru prima data la huni, a fost adoptat de Imperiul Otoman şi a fost numit Mehter. Cultura muzicală turcească îşi are originile în timpul dom- niei selgiucizilor. Astfel că după marile victoriile obţinute în războaie Osman I-ul primea ca daruri tobe şi steaguri. După ce Osman I-ul u participat la un concert al ostaşilor susţinut în picioare, Osman I-u ia decizia înfiinţării Fanfarei Mehter. Fanfara deţine un rol foarte important din punct de vedere militar.

Tomai acesta este motivul pentru care Fanfara Mili - tară Tradiţională Mehter va participa şi la evenimente şi ceremonii importante organizate în Imperiul Otoman şi va câştiga simpatia poporului. Modul de aşezare şi aliniere a membrilor Fanfarei Mehter este pe două părţi şi nu se modifică niciodată.

În timpul marşului aşezarea membrilor fanfarei este aceiaşi, în fruntea fanfarei se află comandantul, în spatele acestuia în partea stângă se află un ostaş în armură şi unul care ţine steagul verde, în mijloc se afla ostaşul ce

tine steagul alb iar în dreapta cel cu steagul roşu. Acestia sunt urmati de 9 ostaşi denumiti tuğ aşezaţi în 3 rânduri. Marşul se începe întotdeauna cu piciorul drept spunând expresia Bismillah adică În numele lui Allah. În timpul marşului odată la 3 paşi mehteranii se întorc la dreapta şi apoi dupa alţi 3 paşi la stânga.

Mehter reprezinta debutul muzicii militare şi piatra de temelie a fanfarelor militare din întreaga lume.

Din anul 2005 Fanfara tradiţională Otomană începe să ia parte la diverse activităţi culturale din cadrul Muni - cipalităţii Metropolitane Istanbul iar în anul 2007, având în componenţa 60 de membrii, se intituţionalizează. Prin concertele susţinute în Istanbul, în ţară şi în străinătate atrage atenţia tuturor asupra sa.

După această prezentare frumoasă a fost invitată pe scenă, în aplauzele tuturor, Fanfara Tradiţională Otomană Mehter, care a susţinut un emoţionant concert urmărit cu deosebită plăcere de toţi cei prezenţi.

Expoziţie de ţesături tradiţionale turceşti U niunea Democrată Turcă din România a organizat vineri, 23 septembrie

Mehter

Mehter, dostluk, sevgi ve sohbet ocağıdır. Mehter,dünyanın ilk ve en eski ordu bandosu ünvanını taşımaktadır. Dünyanın en eski bandosuna ilk olarak Orhun Kitabelerinde rastlanmıştır. Mehter takımının savaşlarda büyük etkisi olmuştur. Düşmanın psikolojisini bozmak amacıyla hareket eden Mehter Takımı uzaktan gelen ve gök gürültüsünü andıran sesle birlikte düşmanın gözünü korkutmakta ve onları olumsuz etkilemektedir. Bu durum savaş alanındaki askerlere avantaj olarak geri dönmektedir.

İlk olarak Hunlarda görülen müzik taktiği, Osmanlı döneminde Mehter Takımı adı altında toplanmıştır. Farklı şekil - lerde devam eden bando günümüze kadar da birçok değişikliğe uğramıştır. Bizler Anadolu Selçuklularından alıyoruz ki müzik kültürü şu şekilde gerçekleşiyor, büyük başarılar sonrası Osman Gazi’ye davul ve sancak hediye olarak gön- deriliyor. Daha sonra Osman Gazi ve askerlerinin ayak üstü dinledikleri Nevbet (Konser) sonrası Osman Gazi Mehter Takımını oluşturuyor. Askeri bakımdan yeri çok önemlidir.

Ancak bunun yanı sıra özel etkinliklerde,kutlamalarda Mehter Takımı Osmanlıda yer almış ve halkın büyük ilgisini toplamıştır. Mehter Takımı diziliş ve yer aldıkları konum bakımından 2’ye ayrılır ve bu düzen bozulmaz.

Yürüyüş merasiminde diziliş şu şekilde gerçekleşir. Önde Mehteran bölümü komutanı, arkasında sol tarafında zırhlı muhafızı ile birlikte yeşil sancak yer alır. Ortada Ak sancak, sağ başta ise kırmızı sancak mevcuttur. Sancakların arka- sında üçerli koldan üç sıra halinde dizilmiş dokuz tuğ gelir. Yürüyüşe daima Besmele ve sağ ayak ile başlanır. Yürüyüş yapılırken esas kural her 3 adımda bir sağa ve sola dönülerek yürüyüş devam eder.

Askeri müzik tarihinin başlangıcı ve dünya askeri bandolarının temel taşı olarak kabul edilen Mehter; 2005 yılın- dan itibaren İstanbul Büyükşehir belediyesi kültürel faaliyetleri içersinde, lokal olarak hizmet vermeye başlamış ve 2007 yılında kurumsallaşarak, 60 kişilik bir ekiple(6 kat) ; İstanbul’da, Yurt içinde ve Yurt dışında verdiği konserlerle ülkemizin ve tüm dünyanın ilgisini üzerine çekmektedir.

Melek Osman

Expoziţie de ţesături tradiţionale turceşti U niunea Democrată Turcă din România a organizat vineri, 23 septembrie

„Constanţa e un oraş deschis şi tolerant, unde românii convieţuiesc în mod armonios cu minorităţile etnice”

Interviu cu domnul Liang Caide, Consul General al R .P. Chineze

la Constanţa

De

curând, şi-a început activita- tea diplomatică la Constanţa,

noul Consul General al Republicii Populare Chineze, domnul Liang Caide. Domnia sa a absolvit Universitatea de Studii Străine din Beijing şi a lucrat la Ambasada Republicii Populare Chineze din Ungaria dar şi la Departamentul Afacerilor Europene din cadrul Minis- terului Afacerilor Externe. Domnia sa a avut amabilitatea să ofere un interviu în exclusivitate pentru revista „Hakses”.

„Constanţa e un oraş deschis şi tolerant, unde românii convieţuiesc în mod armonios cu minorităţile etnice”

Reporter: - V-aţi început mandatul diplomatic la Constanţa în urmă cu mai bine de patru luni de zile, timp în care aţi avut posibilitatea să vă familiarizaţi atât cu oraşul cât şi cu oamenii. Cum vi se pare oraşul de la ţărmul Mării Negre în care vă veţi desfăşura activitatea în următorii ani? Ce ştiaţi despre România înainte să fiţi numit Consul General al Republicii Populare Chineze la Constanţa?

Liang Caide: - E un mare noroc şi o mare fericire pentru mine să vin într-o ţară cu un popor atât de prietenos şi să lucrez într-un oraş atât de frumos. Am avut întotdeauna faţă de România sentimente excepţionale. În copilărie, chinezilor din generaţia mea le plăceau foarte mult filmele româneşti, ca de exemplu, „Valurile Dunării” şi „Zile Fierbinţi” etc. Tot în acea perioadă, cântecele româneşti „Ciocârlia” şi „La Oglindă” erau arhicunoscute în China. În urmă cu mai bine de 20 de ani am plecat în străinătate să studiez în Ungaria pentru prima dată şi m-am oprit pentru întâia oară la Bucureşti. Atunci a fost primul meu contact cu România. Deşi am rămas scurt timp în România, m-a impresionat profund. După mai bine de două decenii, am revenit în România în calitate de diplomat şi acest lucru mă bucură.

Mă aflu la Constanţa doar de 4 luni şi deja oraşul m-a fermecat şi a câştigat un loc special în inima mea. În primul rând, Constanţa are o bogată zestre istorică şi culturală. Fiind unul dintre cele mai vechi oraşe de pe teritoriul României şi cu o istorie mai mare de 2600 de ani, Constanţa are un patrimoniu cultural-istoric de mare valoare şi personalităţi de marcă, de pildă, poetul Publius Ovidius Naso şi operele lui. În epoca contemporană, Constanţa are şi personalităţi, cum ar fi fotbalistul Gheorghe Hagi şi gimnasta Cătălina Ponor etc. În al doilea rând, Constanţa e un oraş deschis şi tolerant, unde românii convieţuiesc în mod armonios cu minorităţile etnice reprezentate de: turci, tătari, ruşi- lipoveni şi greci etc. Aici, toate comunităţile etnice trăiesc şi muncesc în pace şi bună înţelegere. În sfârşit, dar nu în ultimul rând, Constanţa e şi un oraş plin de inovaţie şi vitalitate, unde se găseşte cel mai mare şi cel mai ocupat port din regiunea Mării Negre, cu un trafic anual de mai mult de 50 de milioane de tone. În ultimii ani, construcţia urbană s-a dezvol - tat aşa de rapid încât înfăţişarea oraşului a cunoscut zilnic noi schimbări. Domnul Decebal Făgădău, noul primar al municipiului Constanţa, a propus macro-proiectul „Smart City”pentru dezvoltarea oraşului, proiect ce urmăreşte, pe termen mediu şi lung, patru vectori de dezvoltare: safe city, mobility city, energy city şi e-city şi va promova pe mai departe dezvoltarea durabilă şi înfrumuseţarea Constanţei.

În afară de acestea, aici se mai găsesc şi peisajele frumoase ale Mării Negre şi oameni prietenoşi, ceea ce îi atrage pe oaspeţii de pretutindeni, inclusiv pe mine. Tot aici, localnicii mă salută călduros de fiecare dată când mă plimb pe stradă. În perioada mandatului meu la Constanţa, mă voi folosi pe deplin de acest prilej pe care il am, să cunosc în mod pragmatic toate aspectele şi punctele acestui oraş şi să-mi petrec timpul aici în mod fericit şi eficient.

Reporter: - Ce v-a determinat să urmaţi cariera de diplomat? Cum s-a derulat cariera dumneavoastră diplomatică de la debut şi până în prezent?

Liang Caide: - Mulţi oameni mi-au pus această întrebare. În anii tinereţii, visul meu era să devin diplomat. Apreciam foarte mult profesia de diplomat şi îi admiram pe diplomaţii eminenţi din generaţia vârstnică, precum Zhou Enlai si Chen Yi etc. Credeam că profesia de diplomat este sfântă, de o înaltă nobleţe şi are un farmec extraordinar. Un diplomat poate lucra în toate părţile lumii, are posibilitatea să se întâlnească cu liderii ţărilor în care îşi desfăşară activitatea şi îşi poate reprezenta patria în ţări străine. La concursul de admitere la facultate, m-am înscris la Universitatea de Studii Străine din Beijing, care era “leagăn al diplomaţilor” deoarece mulţi absolvenţi ai acestei universităţi lucrau în domeniul diplomatic. Cu ajutorul studiilor dar şi prin eforturi proprii de câţiva ani, am trecut cu succes examenul de admitere la Ministerul Afacerilor Externe al R.P.Chineze şi astfel mi s-a îndeplinit visul din tinereţe. Deoarece am studiat limba maghiară la universitate, o mare parte din cariera mea diplomatică mi-am petrecut-o în Ungaria pentru a lua contact cu această ţară. Am lucrat la Ambasada R.P.Chineze din Ungaria de trei ori timp de 15 ani şi am participat la numeroase evenimente din istoria relaţiilor chino-maghiare. În timp ce eram în ţară, lucram succesiv la Departa- mentul Afacerilor Europene si Departamentul Planificarii Politice al M.A.E. , ocupându-mă de afacerile central şi est europene şi de cercetările din domeniul politicii diplomatice a Chinei. Înainte de a-mi începe mandatul diplomatic în România, am fost şi vicepreşedinte, responsabil pentru proiecte exterioare de colaborare într-o mare întreprindere de stat - S.C. Grupul Chinez de Tehnologie Generală Holding S.R.L.

E un moment important din cariera mea diplomatică să lucrez la Constanţa de această dată, fiind o misiune impor- tantă şi o provocare uriaşă. Pe perioada mandatului meu de Consul General doresc să fac în principal două lucruri. Primul lucru e să depun toate eforturile pentru promovarea cooperării pragmatice dintre provinciile Chinei şi judeţele României care intră în circumscripţia Consulatului şi pentru obţinerea unor rezultate fructuoase în domeniul cooperării. Al doilea lucru e să promovez în mod activ schimburile bilaterale, astfel încât tot mai mulţi români să cunoască mai bine China şi reciproc, mai mulţi chinezi, România.

Reporter: - În discursul dumneavoastră de la începutul mandatului aţi afirmat că relaţiile dintre China şi România sunt „cele mai bune din istorie” şi că „există un mare potenţial de colaborare între ţările noastre”. Cum apreciaţi relaţiile româno-chineze la momentul actual şi ce perspective de dezvoltare a acestora există în continuare?

Liang Caide: - Între China şi România există o relaţie de prietenie tradiţională. În prezent, relaţiilor chino-române li s-a conferit o noua substanţă proprie epocii. În momentul de faţă, relaţiile dintre cele două state se află într-un nou punct de pornire istoric şi vizitele reciproce la nivel înalt sunt mai frecvente. Încrederea politică reciprocă dintre cele două state se consolidează continuu şi aria colaborării se lărgeşte mai mult. În anul 2013, cea de-a II-a ediţie a summitului liderilor din China şi ţările Europei Centrale şi de Est a fost iniţiat de China şi s-a desfăşurat în România ceea ce a dus la îmbunătăţirea mecanismului de cooperare “16+1” şi la îmbogăţirea conţinutului cooperării. În luna septembrie a anului 2015, Preşedintele Chinei Xi Jinping s-a întâlnit la New York cu omologul său român Klaus Iohannis şi în luna iulie a acestui an, Premierul Chinei Li Keqiang s-a întâlnit la Ulan Bator cu omologul său român Dacian Cioloş, stabilind direcţiile de dezvoltare a relaţiilor bilaterale. În domeniul economic şi comercial coope- rarea bilaterală pragmatică s-a dezvoltat rapid şi anul trecut, volumul schimburilor comerciale dintre cele două state a ajuns la aproape 4,5 miliarde de dolari americani, China devenind cel de-al 11-lea partener comercial al României şi cel mai mare partener comercial din afara Uniunii Europene. Investiţiile chineze în România au crescut într-un ritm stabil şi modalităţile de cooperare s-au diversificat de la o zi la alta. Potrivit statisticilor realizate de par- tea română există aproape 12000 de firme chineze în România şi volumul investiţiilor a depăşit 440 de milioane de dolari americani. Cele două părţi au ajuns la un consens şi la colaborare în domenii precum: energia, infrastructura, agricultura etc. Dialogul cultural este mai viu ca niciodată, iar interesul românilor pentru limba şi cultura chineză creşte pe zi ce trece.

Intensificarea colaborării bilaterale din toate domeniile într-un grad mai înalt reprezintă năzuinţa comună a ambelor părţi şi astfel, perspectivele de viitor ale relaţiilor chino-române sunt mai largi şi vaste. Produsul intern brut al Româ- niei înregistrează în ultima perioadă o creştere într-un ritm relativ sporit, situându-se pe primele locuri în Uniunea Europeană şi ramuri precum producţia automobilelor, software şi servicii etc. par a fi pline de vitalitate. În China se implementează prevederile „Celui de al 13-lea Plan Cincinal" şi milităm pentru înfaptuirea planului măreţ a construirii în toate domeniile, a bunăstării decente. În prezent, China promovează în mod activ iniţiativa „O centură şi un drum” şi mecanismul de cooperare “16+1”. România e o ţară importantă în cadrul acestei iniţiative şi al acestui mecanism. În viitor, cele două state vor promova în cadrul relaţiilor chino-europene colaborările pragmatice în toate domeniile, coordonarea iniţiativei „O centură şi un drum” şi a mecanismului de cooperare “16+1” cu planul de dezvoltare al României pe termen lung. De asemenea, se doreşte conectarea cooperării internaţionale în domeniul capacităţii de producţie cu planul României în domeniile energiei şi infrastructurii pentru a găsi mai multe spaţii comune de

cooperare, în scopul obţinerii de rezultate substanţiale cât mai curând în proiectele mari din domeniile energiei, infrastructurii şi cu beneficii reciproce.

Reporter: - Cum vedeţi perspectivele de dezvoltare a relaţiilor româno-chineze în judeţele care intră în circumscripţia Consulatului General al Republicii Populare Chineze la Constanţa? Ce proiecte concrete aveţi în vedere pentru această zonă pe perioada mandatului dumneavoastră?

Liang Caide: - Dezvoltarea rapidă a colaborării bilaterale chino-române pune bazele solide şi oferă posibilitatea sti - mulării cooperării pragmatice dintre provinciile Chinei şi judeţele României care intră în circumscripţia Consulatului. Pâna la momentul actual, o astfel de cooperare a obţinut rezultate bune în toate domeniile, cum ar fi instalarea şi punerea în funcţiune a turbinelor de 50 MW din Parcul Eolian „Mireasa", terminalul de cereale din Portul Constanţa la care a participat Corporaţia Chinei de Ulei şi Alimente, o colaborare de succes între Compania Chineză CFEC de Energie S.R.L. şi Grupul Rompetrol şi un exemplu remarcabil de cooperare bilaterală în domeniul medicinei - Centrul de Medicină Tradiţională Chineză C&T din Tulcea. Proiectul Centralei Nucleare de la Cernavodă, care e promovat de ambele părţi acum şi are o valoare de 7,2 miliarde de euro, se află în aria judeţului Constanţa şi va fi cea mai mare investiţie a Chinei în ţările central şi est europene. Cartierul de locuinţe sociale din municipiul Constanţa, investiţie şi construcţie aparţinând Corporaţiei Chinei de Inginerie şi Construcţii Civile, e promovat în mod activ în prezent. Anul trecut, premierul Chinei a propus în cadrul mecanismului de cooperare “16+1” şi iniţiativa „Cooperarea dintre Regiunile Portuare ale Celor Trei Mări - Adriatică, Baltică şi Neagră”. Portul Constanţa reprezintă cel mai mare port din Regiunea Mării Negre şi din Regiunile Portuare ale celor trei mări, jucând şi un rol important în Europa. Ambele părţi mai pot să-şi dezvolte din plin spaţii de colaborare în domeniile transformării cheurilor şi îmbunătăţirii infrastructurii din zona portuară. În acelaşi timp, profitând de poziţia ei geografică avantajoasă, se contruieşte o zonă industrială în regiu- nea portuară astfel ca Portul Constanţa va avea posibilitatea de a deveni un nou spot luminos pentru cooperarea bilaterală şi chiar cea multilaterală dintre China şi ţările central şi est europene, în viitor. În afară de acestea, ambele părţi mai pot valorifica în mod profund potenţialul de cooperare şi au un viitor strălucit de cooperare pragmatică în domeniile energiei, agriculturii, turismului şi infrastructurii etc.

Pe perioada mandatului meu de Consul General, voi profita de acest bun moment al dezvoltării relaţiilor chino-ro- mâne să creez platforme pentru colaborările dintre provinciile Chinei şi judeţele României care intra în circumscripţia Consulatului şi să înlesnesc cooperările şi contactele dintre companii. Promovarea proiectelor concrete menţionate mai sus care să dea rezultate substanţiale şi asigurarea desfăşurării acestora cu succes vor fi sarcina primordială a mea în acest mandat.

Reporter: - Uniunea Democrată Turcă din România are o relaţie excelentă cu Consulatul General al Republicii Populare Chineze dar şi cu Asociaţia Islamică din China. Cum vedeti evoluţia acestei relaţii în viitor şi ce proiecte vor fi derulate in continuare pentru a dezvolta relaţiile dintre musulmanii din China şi cei din România?

Liang Caide: - Consulatul General al R.P.Chineze acordă o importanţă deosebită relaţiilor cu toate comu- nităţile etnice din circumscripţia Consulatului şi a întreţinut mereu re- laţii de bună colaborare cu Uniunea Democrată Turcă din România. Din anul 2012, Asociaţia Islamică din Chi - na a început relaţiile de colaborare cu Muftiatul Cultului Musulman din România şi cu cele două uniuni, UDTR respectiv UDTTMR şi relaţiile islamice bilaterale se dezvoltă continuu. În anul 2013 şi în anul 2015 delegaţiile Asociaţiei Islamice din China au vizitat judeţul Constanţa şi au avut întâlniri cu liderii uniunii dvs. Atunci, ambele părţi şi-au exprimat dorinţa să întărească schimburile culturale şi să aprofundeze colaborările. În anul 2012 şi în anul 2014 delegaţia condu- să de muftiul Cultului Musulman din România a vizitat China. În viitor, Consulatul General al R.P.Chineze va crea pentru musulmanii din China şi cei din România platforme bune de colaborare şi va sprijini consolidarea colaborării pragmatice a ambelor instituţii, având încredere că aceste relaţii vor atinge un nivel superior.

cooperare, în scopul obţinerii de rezultate substanţiale cât mai curând în proiectele mari din domeniile energiei,

Interviu realizat de Sorina Asan

cooperare, în scopul obţinerii de rezultate substanţiale cât mai curând în proiectele mari din domeniile energiei,

„Rodul Pământului – Zilele Recoltei la Cumpăna”

În

perioada 17 -18 septembrie în comuna Cumpă- na, pe stadionul „Victoria” a avut loc Festivalul

„Rodul Pământului – Zilele Recoltei la Cumpăna”.

Festivalul a fost deschis cu parada portului popular continuând cu o horă la care au luat parte toţii invitaţii.

În cadrul evenimentului au avut loc ateliere de gas- tronomie aplicată şi prezentarea de reţete inedite. S-a realizat cea mai lungă plăcintă dobrogeană măsurând 40 de metri ce a fost pregătită cu atenţie de gospodinele din Cumpăna apoi împărţită tuturor celor prezenţi. Stan- dul U.D.T.R Cumpăna a încântat participanţii cu bucate tradiţionale specifice turcilor dobrogeni.

Pe stadion au fost expuse standuri cu produse tradiţionale, standuri cu expoziţie de animale şi păsări. Au avut loc spectacole de muzică şi dansuri folclorice, concursuri, premieri ale celor mai buni gospodari din Cumpăna. Pe scenă au urcat trupe şi ansambluri din tot judeţul şi din ţară care au întreţinut atmosfera prin muzică şi dans. Ansamblul „Kardelen” a fost prezent la eveniment şi a încântat publicul cu dansuri tradiţionale turceşti.

Seara de sâmbătă s-a încheiat cu un concert susţi - nut de Nicole Cherry. Duminică, spectacolul a continuat cu numeroşi artişti cunoscuţi precum Ion Drăgan, Elena Plătică, Mihaela Gurău ce au susţinut recitaluri până la căderea serii, când cerul a fost inundat de un impresi - onant foc de artificii.

La eveniment, au participat alături de doamna primar ec. Mariana Gâju şi domnul viceprimar Florin Ne- agu, subprefectul judeţului Constanţa, domnul Accoium Mustafa Levent, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, domnul Cristinel Dragomir, preşedintele UDTR, domnul Osman Fedbi, secretar general al UDTR, domnul Ibraim Ervin, Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, domnul Ali Bozçalışkan, Consulul general al Republicii Chineze la Constanţa, domnul Su Yanwen şi mulţi alţi invitaţi.

Firdes Musledin

cooperare, în scopul obţinerii de rezultate substanţiale cât mai curând în proiectele mari din domeniile energiei,
cooperare, în scopul obţinerii de rezultate substanţiale cât mai curând în proiectele mari din domeniile energiei,
cooperare, în scopul obţinerii de rezultate substanţiale cât mai curând în proiectele mari din domeniile energiei,
cooperare, în scopul obţinerii de rezultate substanţiale cât mai curând în proiectele mari din domeniile energiei,
cooperare, în scopul obţinerii de rezultate substanţiale cât mai curând în proiectele mari din domeniile energiei,
cooperare, în scopul obţinerii de rezultate substanţiale cât mai curând în proiectele mari din domeniile energiei,
204 ani de la costruirea geamiei „Sultan Mahmud" din Hârşova Joi, 15 septembrie, au debutat la
204 ani de la costruirea geamiei „Sultan Mahmud" din Hârşova Joi, 15 septembrie, au debutat la
204 ani de la costruirea geamiei „Sultan Mahmud" din Hârşova Joi, 15 septembrie, au debutat la

204 ani de la costruirea geamiei „Sultan Mahmud" din Hârşova

Joi, 15 septembrie, au debutat la Hârşova mani - festările cultural-religioase organizate de filiala UDTR din localitate, cu prilejul aniversării a 204 ani ani de la construirea geamiei „Sultan Mahmud”. În cadrul mani - festărilor, reprezentanţii filialelor UDTR au participat la o slujbă religioasă oficiată de muftiul Murat Iusuf la geamia „Sultan Mahmud”. Edificiul a fost ridicat, în anul 1812, în timpul sultanului Mahmud al II-lea (1808-1839) şi este înscris pe lista monumentelor istorice din România.

După slujba religioasă ansamblul folcloric „Martılar” al filialei UDTR Hârşova a susţinut un program artistic.

Acţíunea a fost coordonată de preşedintele filialei Hârşova a UDTR, domnul Memet Reduan. La eveniment au participat preşedinţii filialelor Cobadin şi Cumpăna, domnii Raim Naim şi Bari Muselim dar şi preşedintele co- misiei de femei, doamna Amet Melec.

Sorina Asan

204 ani de la costruirea geamiei „Sultan Mahmud" din Hârşova Joi, 15 septembrie, au debutat la

„Tinerii şi rolul lor in comunitate”

În data de 16 septembrie 2016, în Medgidia s-a desfăşurat actiunea „Tinerii si rolul lor in comunitate”, organizată de filiala Medgidia a Uniunii Democrate Turce din România.

Aceasta actiune care a reunit tinerii reprezentanţi ai filialei Medgidia şi ale altor filiale teritoriale U.D.T.R. a avut ca scop principal, atragerea cât mai multor tineri, membri din cadrul comunităţii turce la acţiunile organizate de uniunea noastră, motivarea lor de a participa la diverse activităţi despre cultura şi tradiţia etniei.

Au fost conversatii deschise cu privire la creşterea nivelului de învăţare şi vorbire a lb. turce, păstrarea obiceiurilor, tradiţiilor ce aparţin minoritatii noastre, implicarea tinerilor în voluntariat.

Alături de tinerii noştri, membri ai UDTR, la aceasta acţiune au luat parte şi cadre didactice, profesoare de limba turcă, tradiţii şi istorie, totodată am avut onoarea să le avem alături de noi pe d-na inspector de specialitate Vildan Bormambet şi d-na Neugis Asan, director la Biblioteca Municipală Medgidia.

204 ani de la costruirea geamiei „Sultan Mahmud" din Hârşova Joi, 15 septembrie, au debutat la
204 ani de la costruirea geamiei „Sultan Mahmud" din Hârşova Joi, 15 septembrie, au debutat la
204 ani de la costruirea geamiei „Sultan Mahmud" din Hârşova Joi, 15 septembrie, au debutat la
204 ani de la costruirea geamiei „Sultan Mahmud" din Hârşova Joi, 15 septembrie, au debutat la
204 ani de la costruirea geamiei „Sultan Mahmud" din Hârşova Joi, 15 septembrie, au debutat la
204 ani de la costruirea geamiei „Sultan Mahmud" din Hârşova Joi, 15 septembrie, au debutat la

„Iniţierea tinerelor în artă tradiţionala“

Uniunea Democrată Turcă din Romania, filiala Cobadin, a organi - zat în data 29 septembrie evenimentul intitulat „Iniţierea tinerelor în artă

tradiţionala“. În cadrul proiectului coordonat de către Borseit Aiten, a

avut loc un concurs de îndemânare şi o expoziţie de ţesături tradiţionale turceşti. În cadrul expoziţiei s-au regasit exponate scoase din lazile de zestre ale participantelor precum şi exponate noi şi moderne realizate cu măiestrie.

Într-un cadrul ce amintea de serile turceşti de sezătoare, concurentele şi-au arătat talentul în executarea de ţesături tradiţionale turceşti- croşetă, împletit şi cusut.

La categoria „croşetat“ pe primul loc s-a clasat Amet Mamure, locul II Mustafa Fetie, locul III Memet Cheamile şi menţiune Daut Nurgian.

La categoria „împletit“ pe primul loc s-a clasat Iusmen Cadrie, locul

II Hogea Mucader, locul III Molali Anife şi menţiune Velişa Ghiulgivan.

La categoria „goblen“ s-a acordat premiu de incurajare participantei Raim Sadica.

Toate participantele au promis că nu vor lasa să dispară meşteşugul lor şi că la ediţia viitoare vor participa ucenicele lor.

La eveniment a fost prezentă şi preşedinta comisiei de femei din cadrul Uniunii Democrate Turce din România, doamna Melec Amet.

DIVERSITATE CULTURALĂ

204 ani de la costruirea geamiei „Sultan Mahmud" din Hârşova Joi, 15 septembrie, au debutat la

Avem convingerea ca tinerii etniei noastre au do- bandit noi cunoştinte despe tradiţii şi obiceiuri, dorind să pună în practică cele discutate la acţiunea “Tinerii şi rolul lor în comunitate”. La această acţiune au mai avut loc prezentări foto-video şi un moment artistic cu dansuri ale ansamblului de dans etno-folcloric ”Delikanlilar”, cântece şi nu în ultimul rând poezii.

Spre finalul evenimentului tinerii au avut parte de câteva surprize plăcute.

Meric Abduraman

204 ani de la costruirea geamiei „Sultan Mahmud" din Hârşova Joi, 15 septembrie, au debutat la

În perioada 19 - 22 septembrie, în Murighiol -Tulcea s-a derulat a unsprezecea ediţie a proiectului „Diversitate culturală“. Scopul manifestării a fost acela de a promova imaginea comunităţii turce în rândul celorlalte minorităţi etnice care convieţuiesc în zona Dobrogei, dar şi în rândul majorităţii.

„Dobrogea – zonă de convieţuire interetnică“ a fost numele simpozionului, în cadrul căruia reprezentanţi ai comunităţii turce, a ruşilor lipoveni, precum şi ai comunităţii grecilor au prezentat tradiţii şi obiceiuri legate de sărbătorile

religioase. După simpozion, comunităţile participante şi-au etalat frumuseţea dansului şi cântecului în cadrul unui specta- col folcloric. De asemenea, a fost organizată şi o expoziţie de costume tradiţionale vechi şi de publicaţii editate de U.D.T.R.

Manifestarea a continuat cu un concurs de pescuit şi un concurs de îndemânare culinară, organizat în colaborare cu comunitatea ruşilor-lipoveni.

Evenimentul a fost un succes, având în vedere partici - parea numeroasă a celorlalte comunităţi din zonă.

pagină realizată de Nilgün Panaitescu

204 ani de la costruirea geamiei „Sultan Mahmud" din Hârşova Joi, 15 septembrie, au debutat la

Campus şcolar ultramodern la Cumpăna

Z iua de 12 septembrie, prima zi de şcoală a fost aşteptată cu nerăbdare şi multă emoţie de elevii şi cadrele didac- tice din cadrul Liceului Tehnologic „Nicolae Dumitrescu” din Cumpăna. O zi deosebită deoarece anul acesta a

fost construit un campus şcolar ultramodern în localitate.

Campusul Şcolar din Cumpăna a fost construit în urma proiectului cofinan- ţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Regional 2007-2013. Construcţia este una de anvergură ce cuprinde 24 de săli de clasă, patru laboratoare, 120 de locuri de cazare, 120 de locuri de masă ce se pot extinde până la 600 de locuri.

Inaugurarea campusului în prima zi de şcoală a avut invitaţi speciali pre- cum fostul ministru al Educaţiei, doamna senator Ecaterina Andronescu, rectorul Universităţii Maritime din Constanţa, dl. Cornel Panait, cetăteanul de onoare al comunei, d-na Elena Frâncu, primarul localităţii, d-na Mariana Gâju. Din cadrul Inspectoratului Şcolar judeţean Constanţa au participat prof. Gabriela Carmen Neagu şi prof.Daniela Frangopol, inspectori de specialitate. Gazdele evenimen- tului au fost directorii liceului, d-na prof.Daniela Cristea respectiv d-na prof. Anca Tănase însoţite de colectivul didactic.

Evenimentul de inaugurare al Campusului Şcolar al Liceului Tehnologic „Nicolae Dumitrescu” din Cumpăna a început cu o slujbă de sfinţire ce a fost oficiată de arhiepiscopul Tomisului, Teodosie însoţit de cei patru preoţi care slujesc în cele două biserici din localitate.

“Am fost aici şi când s-a aşezat piatra de temelie şi doamna primar a ţinut foarte mult să fiu şi astăzi prezentă. Sunt impresionată de ce s-a reuşit să se facă aici într-un timp foarte scurt şi din tot sufletul îmi doresc să nu construim numai clădiri ci şi caractere, prin educaţie. O felicit pe doamna primar, îi felicit pe cei care au realizat această construcţie. Când mi-a spus că vrea să facă un liceu la Cumpăna, am stat în cumpănă, bineînţeles, pentru că m-am gândit dacă este potrivit sau nu. Dar, cum o cunoşteam pe doamna primar, îmi era destul de limpede că nimic nu îi stă în cale. Ceea ce vedem aici pare că suntem într-o altă lume. Cred că municipiul Constanţa va deveni un cartier al localităţii Cumpăna“, a declarat Ecaterina Andronescu, fostul ministru al Educaţiei.

”Ne aflăm astăzi în faţa unui nou început de an şcolar, eveniment plin de emoţii pentru toţi ce care păşesc treptele şcolii: elevi, cadre didactice şi părinţi. Debutul fiecărui an şcolar reprezintă o bucurie şi o provocare pentru fiecare dintre noi în ceea ce priveşte munca şi competiţia, cunoaşterea şi disciplina, speranţa şi încrederea, în ansamblu- educaţia. Educaţia este darul cel mai de preţ al fiecărui individ, aceasta ar trebui să fie deviza fiecăruia dintre noi; cadre didactice, elevi, parinti.

Misiunea autoritatilor locale este sa vegheze la creşterea şi dezvoltarea armonioasă a copiilor, astfel iîncat ei să devină reprezentanţii de mâine ai co- munităţii “ a declarat Mariana Gâju, primarul comunei Cumpana.

Campus şcolar ultramodern la Cumpăna Z iua de 12 septembrie, prima zi de şcoală a fost
Campus şcolar ultramodern la Cumpăna Z iua de 12 septembrie, prima zi de şcoală a fost
Campus şcolar ultramodern la Cumpăna Z iua de 12 septembrie, prima zi de şcoală a fost
Campus şcolar ultramodern la Cumpăna Z iua de 12 septembrie, prima zi de şcoală a fost
Campus şcolar ultramodern la Cumpăna Z iua de 12 septembrie, prima zi de şcoală a fost

”Pentru că responsabilitatea în educaţie nu revine în mod exclusiv şcolii, vă transmit rugămintea de a colabora permanent cu noi, de a fi parteneri în actul de formare şi de a vă implica în viaţa şcolii pentru a vă cunoaşte mai bine copiii. Nutresc speranţa ca şi în acest an şcolar, parteneriatul şcoala – familie – comunitate locala să funcţioneze la fel de bine pentru a sprijini şi îndruma elevii noştrii pe calea cea bună a învăţăturii, formării şi evoluţiei lor culturale şi spirituale” a transmis prof. Daniela Cristea, directorul Liceului Tehnologic” Nicolae Dumitrescu”.

Prof. Firdes Musledin

Campus şcolar ultramodern la Cumpăna Z iua de 12 septembrie, prima zi de şcoală a fost

„Conferinţa Internaţională de Libertate Religioasă şi de Conştiinţă

în contextul securităţii sociale”

În

data de 29 septembrie a avut loc „ Conferinţa Interna- ţională de Libertate Religioasă şi de Conştiinţă în con-

textul securităţii sociale” la Palatul Parlamentului din Bucuresti. La eveniment au participat personalităţi din România, Franta,

Germania, Statele Unite ale Americii, Ucraina şi Republica

Moldova. Această conferinţă ştiinţifică a fost organizată de Parlamentul Romaniei prin Comisia juridica de disciplină şi imu- nităţi a Camerei deputaţilor împreună cu Asociaţia Conştiinţă şi Libertate în parteneriat cu Secretariatul de stat pentru culte, International Religious Liberty Association, Institute for Peace studies in Eastearn Christianity, Association Internationale pour ladefense de la liberte Religieuse, Universite Paul valery Montpe-

lier 3, Essachess-journal for comunication studies.

Campus şcolar ultramodern la Cumpăna Z iua de 12 septembrie, prima zi de şcoală a fost

Moderatorii conferinţei au fost Prof. univ. dr. Liviu-Bogdan Ciuca, preşedinte al Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, dl Nelu Burcea, teolog şi Director Asociat al Departamentului de Relaţii Oficiale şi Libertate Religioasă în cadrul Conferinţei Generale a Bisericii adventiste şi Dragoş Muşat preşedinte al Asociaţiei Conştiinţă şi Libertate din România.

La eveniment au participat : dna Ecaterina Andronescu, senator în Parlamentul Romaniei, dl. Titus Corlăţean, senator în Parlamentul României, secretar de stat dl.Victor Opanschi, Secretariatul de stat pentru culte, prof.dr.Murat Iusuf, muftiul cultului musulman, Preot Nicholas J Greanias, Arhidioceza Bisericii Ortodoxe Greceşti în America.

În cadrul conferinţei s-a dezbătut subiectul libertăţii de conştiinţă şi a situaţiei de facto în spaţiul european şi in- ternaţional. Au fost prezentate câteva elemente de actualitate care reprezintă provocări la adresa exercitării libertăţii de conştiinţă în societatea actuală. S- a discutat despre diferenţele de ordin normativ asupra termenilor „refugiaţi” şi „emigranţi ilegali”, termeni folosiţi din păcate în scop populist în condiţiile în care dialogul este extrem de important pentru echilibrul social.

În luarea sa de cuvânt dnul muftiu, prof. dr. Murat Iusuf a făcut o prezentare a sitaţiei musulmanilor din Româ- nia. În discursul său domnia sa a declarat: “ Ne dorim şi facem tot ce ne stă în putinţă să prevenim şi să împiedicăm

comunitatea musulmană din România să fie influenţată de idei greşite, radicale şi care pot influenţa într-un mod

negativ comunitatea noastră. Nu dorim promovarea ideologiilor Islamului ci promovarea Islamului pur. Musulmanii din România s-au bucurat întotdeauna de libertate religioasă. Muftiatul Cultului Musulman din România este instituţia cu cea mai veche tradiţie şi care a existat indiferent de condiţiile socio-politice. In Romania şi îndeosebi în Dobro- gea, există de foarte mult timp un creuzet al bunei înţelegeri între etnii si religii, între culturi şi civilizaţii. Dobrogea este model european şi mondial de convieţuire interetnică şi interreligioasă. În cadrul dialogului interreligios putem distinge în mod aparte dialogul dintre religia creştin ortodoxă, catolică, mosaică şi cea musulmană, de pe aceste

meleaguri. Prin model de convieţuire al musulmanilor din Dobrogea cu familiile creştin ortodoxe, creştin catolice si

iudaice, precum şi acţiunile pe care noi le derulăm cu celelalte culte recunoscute oficial de ţara noastră, încercăm să evidenţiem voinţa noastră de a fi conectaţi împreună la valorile universale care au la bază pacea şi înţelegerea între popoare. Conservarea valorilor religioase islamice din ţara noastră are la bază principiul echidistanţei politice şi conservării izvoarelor spirituale ce nu au fost afectate de nicio autoritate, ba dimpotrivă au fost respectate pentru a marca existenţa noastră pe terioriul acestei ţări.”

În cadrul evenimentului a avut loc lansarea „Jurnalului Libertăţii de Conştiinţă”, ediţia 2016 ca rezultat al Conferinţei.

Prof. Musledin Firdes

Campus şcolar ultramodern la Cumpăna Z iua de 12 septembrie, prima zi de şcoală a fost

Mofturos, mai înclinat către arta războiului de- cât spre carte, la vârsta lui ar fi trebuit să ştie pe de rost întregul Coran, tradiţionalul Hatım. Dascălii săi nu reuşeau să se facă ascultaţi. Murad îi înlocui cu Molla Gurani, pe cât de energic pe atât de învatat. De la prima întâlnire, totul fu pus la punct. Prezentările protocolare încheiate, dascălul scoase o nuia din mânecă şi îi spuse prinţului care începuse să-şi bată joc de el: „Uite, ca să te fac să asculţi. Şi acum. la treabă“. De atunci, Mahomed învăţă cu o râvnă care-I făcu să devină unul dintre cei mai cultivaţi oameni ai vremii din Orient.

Mofturos, mai înclinat către arta războiului de - cât spre carte, la vârsta lui ar fi

Oncât de neştiutor ar fi fost înainte de întâlnirea cu acest dascăl care i-a trezit gustul pentru plăcerile minţii, la Edirne, loc de întâlnire al tuturor influenţelor, Mahomed trăise mult timp într-o atmosferă internaţional. Mai întâi influenţa moştenirii turceşti şi asiatice, de unde Mahomed va desprinde, printre altele, ideea stăpânirii universale; apoi, tradiţii islamice, iraniene şi, de aseme- nea, creştine, cunoscute prin mijlocirea seminţiilor supuse de turci şi, poate şi mai mult, datorită câsătoriilor prinţilor otomani. La sfârşitul secolului XIV-lea Baiazid I se însurase cu o prinţesă sârbă, iar Murad al II-lea luase alături de alte soţii şi pe Mara, fiica despotului sârb Gheorghe Brankovic.

Primii ani ai lui Mahomed se scurscră la Edir- ne între mamă, doică şi femeile care îl slujeau. La vârsta de 11 ani, în primăvara lui 1443, fu trimis ca guvernator la Maghnisa, potrivit unei traditii după care tinerii prinţi otomani trebuiau să-şi facă ucemcia putem în provincie. Cei doi lala ai săi, Ka- sapzade Mahmud şi Nişancı lbrahim bin-Abdullah, îl întovărăşeau. La sfârşitul aceluiaşi an, fratele său Alaeddin murea ucis în împrejuri ciudate. Odată ceilalti doi fii ai lui Murad dispăruti, Mahomed de- venea moştenitorul tronului. Tatăl său, care nu prea ştiuse de el, înţelese atunci că învătătura îi fusese trecută cu vederea.

Diplomati, negustori şi cărturari europeni în căutarea vestigiilor Antichităţii greceşti - suntem în timpul Renaşterii - veneau la Edirne. Erau italieni în cea mai mare parte. Giovanni Torcello, care a juvat un rol de seamă în Roma şi Constantinopol, a locuit aici mai mulţi ani, iar Lillo Ferducci, un anconitan bogat, a rămas 24 de ani. Marele umanist Ciriaco Pizzicoli da Ancona străbătu, timp de multi ani, insulele Mării Egee, Grecia şi vechea Ionie, în relaţii strânse cu papa, şi poposind îndelung în preajma sultanului otomanilor.

doar că era roabă, deci nu era musulmană, şi că se numea Huma Hatun. Mahomed va lăsa să se creadă că ea era de origine franceză sau italiană, ceea ce este aproape sigur fals. Se crede, mai degrabă, că era roabă din Serbia sau Macedonia. Pare să nu fi jucat un rol important în anii copilăriei fiului ei. Mahomed nu avea o mare afecţiune pentru ea, deoarece o uită repede. Muri în 1450 şi fu înmorrnântată la Bursa. Tânărul prinţ fu crescut mai ales de Daye Hatun, o doică căreia i-a fost încredinţat, fără îndoială, încă de la naştere.

Un sultan de doisprezece ani

C ând urcă pe tron, în august 1444, Mahomed era încă un copil. Se născuse la 30 martie 1432, la Edirne, în palatul construit de strămoşul său Murad I. Nu se ştie nimic sigur despre mama sa,

Sosit la Edirne, Murad se pregăti de luptă. Dar Muhomed ceru imediat comanda: el era sultanul şi lui trebuia să-i revină gloria victoriei. Cei din jurul său,în frunte cu Zaganos, îl sprijineau. În cele din urmă înţelepciunea birui şi Murad, în fruntea armatelor, o luă spre nord, pe malul Mării Negre. Duşmanii se întâlniră la 10 noiembrie, în apropierea Varnei. Turcii erau 60.000, creştinii de trei ori mai puţin numeroşi. În ciuda sfatului lui Cesarini, Iancu de Hunedoara şi regele Ladislau îşi trimiseră primii ostaşii la atac. Lupta rămase mult timp nehotărâtă, dar Ladislau fu ucis şi atunci cavalerii se retraseră şi fugiră care încotro, lăsându-l pe Murad stăpân pe câmpul de luptă. Ultima mare cruciadă nu izbuti. Pierderile au fost grele de ambele părţi. Imperiul Otoman rămânea însă neatins şi gata pentru noi cuceriri. „Trădarea“ genovezilor şi semidezertarea veneţienilor, mai ales, erau semne rele pentru unitatea creştinilor, atunci când vor fi chemaţi să apere Constantinopolul, acum direct ameninţat.

Lăsând fiului său tronul, se gândea oare Murad că acest băiat, aproape un adolescent, dobândise încă de pe atunci calităţile unui sultan? Cu siguranţă, nu. Credea doar că Çadarlî va cârmui fără probleme în numele tânărului print. Credea, de asemenea. că tinereţea şi lipsa de experienţă a fiului său îi vor convinge pe creştini asupra intenţiilor depace ale lmperiului Otoman şi că ei vor respecta armistiţiu pe care tocmai îl semnaseră. Dar s-a întâmplat altfel. Trimisul papei, cardinalul Cesarini, susţinu că angajamentul faţă de necredincioşi nu obliga pe nimeni şi că, Im- periul Otoman fiind în acea clipă pe mâini slabe, nu trebuia pierdută o asemenea ocazie. Ungurnii şi polonezii strănseră 16.000 de oameni, conduşi de regele Ladislau şi de Iancu de Hunedoara, Voievodul Transilvaniei - pe care îl vom reîntâlni adesea -, iar Veneţia participă la campania cu 8 galere, la care se adăugară 10 pe care le echipă pentru papă şi 4, pentru ducele de Burgundia. Ţelul lor era să-l împirdice pe Murad, aflat atunci în Anatolia, să vină în Europa. Şansa creştinilor de a-i infrânge era cu atât mai mare cu cât otomanii erau în plină criză.

O rudă a lui Mahomed, Orhan, regiat la Constantinoplol pe lângă bazileu, uneltea pentru a lua puterea. Dar, mai ales, apărea limpede ameninţarea cruciaţilor. Statul otoman se îndrepta spre mari primejdii, cu siguranţă cele mai grave de după bătălia de la Ankara. Se vedea că. Ma- homed nu putea să le facă fată şi Çandarlî îl rechemă pe Murad, cu toată împotrivirea micului prinţ, sprijinit de Zaganos şi Şahabeddin.

Însuşi Mahomed - la doisprezece ani - era nerăbdător să cârmuiască şi dorea să scape de sub tutela lut Halil Paşa. Aceste rivalităţi zdruncinară statul care trebuia să facă faţă unor incidente grave, chiar la Edirne. Ienicerii, nemultumiţi de faptul că nu obţinuseră mărirea soldei pe care o cereau, dădură foc mai multor cartiere ale oraşului, ceea ce provocă exodul unei părţi a populaţiei.

În acest mediu, deopotrivă oriental, „levantin“ şi latin, unde se întâlneau culturile izvorâte din vechiul Orient, Asia Centrală, Antichitate şi Europa renascentistă, Mahomed a dobândit primele cunoştinţe şi a început să-şi formeze personalitatea.

Încredinţînd statul otoman lui Halil Paşa, Murad trezise mânia altor dregători, în special pe aceea a unui alt vizir. Zaganos Paşa, care dorea să ia locul Marelui vizir, ca şi pe a lui Şahabeddin Paşa, beylerbey-ul Rumeliei.

Murad părăsi de îndată Bursa însoţit de trupe şi trecu Bosforul. Vasele veneţiene „nu I-au văzut“ şi. în special, corăbiile genoveze I-au ajutat să îşi transporte oştenii (se zice că la preţul de un ducat de om).

Odată pericolul creştin îndepărtat. Murad plecă la Maghnisa, unde puse să se construiască un palat în care să-şi sfârşească zilele, departe de curte şi de putere. Mesajele de victorie către suveranii străini au fost iscălite de Mahomed şi au fost bătute monede purtând numele său.

„Mahomed al II-lea Cuceritorul Bizanţului“, André Clot

Sosit la Edirne, Murad se pregăti de luptă. Dar Muhomed ceru imediat comanda: el era sultanul

Va urma

Zilele Comunei Tuzla În ziua de 10 septembrie 2016 comuna Tuzla a fost în sărbătoare. Zilele

Zilele Comunei Tuzla

În ziua de 10 septembrie 2016 comuna Tuzla a fost în sărbătoare. Zilele comunei se sărbăto- resc an de an, anul acesta, alături de primăria localităţii, ca organizator al evenimentului, s-a aflat şi Centrul de Tineret „Ion Creangă“, un locaş de cultură care începe să găsească recunoaş- tere la nivel naţional şi chiar internaţional.

Zilele Comunei Tuzla În ziua de 10 septembrie 2016 comuna Tuzla a fost în sărbătoare. Zilele
Zilele Comunei Tuzla În ziua de 10 septembrie 2016 comuna Tuzla a fost în sărbătoare. Zilele

La eveniment au fost prezenţi o serie de

artişti şi ansambluri folclorice de renume, prin- tre care Letitia Moisescu, Mariana Edulescu, Constantin Magureanu. Anfitrion a fost Jeni Nicolau iar prezentatoarea evenimentului a fost cunoscuta Adriana Bahmuteanu.

Comunitatea turcă a fost reprezentată de Uniunea Democrată Turcă din România- filiala Tuzla, condusă de preşedintele Salim Levent, care a prezentat un bogat stand cu produse

culinare tradiţionale turceşti.

Zilele Comunei Tuzla În ziua de 10 septembrie 2016 comuna Tuzla a fost în sărbătoare. Zilele
Zilele Comunei Tuzla În ziua de 10 septembrie 2016 comuna Tuzla a fost în sărbătoare. Zilele
Zilele Comunei Tuzla În ziua de 10 septembrie 2016 comuna Tuzla a fost în sărbătoare. Zilele
Zilele Comunei Tuzla În ziua de 10 septembrie 2016 comuna Tuzla a fost în sărbătoare. Zilele

„Zilele oraşului Hârşova“

Oraşul Hârşova a fost în sărbătoare în data de 24 septem- brie, când toată suflarea localităţii a participat la „Zilele oraşului Hârşova“. Manifestarea a cuprins o expoziţie de artă culinară, la

care reprezentantele Uniunii Democrate Turce din România filiala

Hârşova, coordonate de către Mehmet Reduan- preşedinte, au participat cu o bogată expoziţie culinară specifică bucătăriei tradiţionale turceşti. După expoziţie, aceste preparate au fost donate către 50 de familii nevoiaşe de etnie turcă din zonă.

Programul a inclus un nou spectacol susţinut de ansamblu- rile folclorice din zonă, iar comunitatea turcă a fost reprezentată de ansamblul folcloric „Hırsava Martılar” al filialei UDTR Hârşova care a prezentat un program de dansuri specifice zonei.

Pagină realizată de Nilgun Panaitescu

Zilele Comunei Tuzla În ziua de 10 septembrie 2016 comuna Tuzla a fost în sărbătoare. Zilele
Zilele Comunei Tuzla În ziua de 10 septembrie 2016 comuna Tuzla a fost în sărbătoare. Zilele
Zilele Comunei Tuzla În ziua de 10 septembrie 2016 comuna Tuzla a fost în sărbătoare. Zilele
Zilele Comunei Tuzla În ziua de 10 septembrie 2016 comuna Tuzla a fost în sărbătoare. Zilele
Zilele Comunei Tuzla În ziua de 10 septembrie 2016 comuna Tuzla a fost în sărbătoare. Zilele
10. Tuğba Yurt - Güç bende artık 9. Ozan Doğlu ve Ziynet Sali - Yağmur 8.
10. Tuğba Yurt
- Güç bende artık
9.
Ozan Doğlu ve Ziynet Sali
- Yağmur
8.
Tarkan
Cuppa
7.
Sıla
Yan Benimle
6.
Emrah Karaduman
ve Aleyna Tilki
- Cevapsız Çınlama
5.
Murat Boz
- Adını Bilen Yazsın
4.
Yalın
- Tatlıyla Balla
3.
Hande Yener
....................................
- Mor
2.
Derya Uluğ
- Okyanus
1. Ece Seçkin - Adeyyo

Sebzeli Şehriyeli Tavuk Çorbası

Malzemeler:

2 adet tavuk baget ya da but

1 adet orta boy patates

1 adet orta boy havuç

1 adet küçük boy soğan

3 yemek kaşığı tel şehriye

1,5 litre su (haşlamadan sonra gerekirse

1-2 bardak daha sıcak su) 1 adet defne yaprağı

Tuz

Karabiber

Yapılışı:

Sebzeli Şehriyeli Tavuk Çorbası Malzemeler: • 2 adet tavuk baget ya da but • 1 adet
  • 1. Patates, ve havucu soyup iri iri doğrayın. Soğanı soyun ve bütün bırakın. Tavuk bagetleri orta boy bir tencereye alın.

  • 2. Üzerine patates, havuç ve soğanı ilave ederek suyunu ve tuzunu ekleyin.

  • 3. Tavuklar yumuşayıp tamamen pişinceye kadar orta ateşte pişirin.

  • 4. Pişen tavukları tencereden bir tabağa alın ve didikleyin.

  • 5. Tencereden soğanı da çıkarıp ayırın ve çorbayı blenderan geçirin.

  • 6. Tencreye 3 yemek kaşığı şehriye ve didiklediğiniz tavuk parçalarını ilave edin. İstediğiniz kıvama göre sıcak su ekleyin.

  • 7. Şehriyeler pişince servis tabaklarına alın. İsteğe göre limon ve kızdırdığınız biberli yağ ile servis yapın.

Ciorba de legume cu orzişor

Ingrediente:

doua bucăţi de pulpe de pui un cartof de mărime medie un morcov de mărime medie o ceapă mică trei linguri de orzişor 1,5 litri apă pentru fierberea cărnii (la nevoie se poate adauga 1-2 pahare apă) o frunză de dafin sare, piper

Mod de preparare

  • 1. Se curăţă şi se taie morcovul şi cartofii. Ceapa se curăţă şi se lasă întreagă. Se pun bucăţile de carne într-o cratiţă medie.

  • 2. Peste bucăţile de carne se adaugă morcovul, cartofii şi ceapa, peste care se adaugă apa şi sare.

  • 3. Se fierb la foc mediu până se înmoaie bine carnea.

  • 4. Se scot bucăţile de carne fierte pe o farfurie şi se mărunţesc.

  • 5. După ce se scoate ceapa se dă ciorba legumele prin blender.

  • 6. În această compoţie se adaugă trei linguri de orzişor şi bucaţele de carne. Dacă compoziţie este prea consistenta se adaugă apă caldă.

  • 7. Când se fierbe orzişorul ciorba este gata de servit. Se poate servii cu zeamă de lămâie.

Sebzeli Şehriyeli Tavuk Çorbası Malzemeler: • 2 adet tavuk baget ya da but • 1 adet

ADRESE

UTILE

Ambasada Republicii Turcia

la Bucureşti

Calea Dorobanţilor nr. 72, sc. 1, Bucureşti

tel-fax: 021.2124849

Consulatul General al

Republicii Turcia

la Constanţa

B-dul Ferdinand nr. 82,

tel: 0241.607910, fax: 0241.615367

Consulatul General

al Republicii Turcia la

Constanţa

Biroul Ataşatului comercial

B-dul Mamaia nr. 48, Constanţa

tel: 0341.147212

fax: 0341.146635

kostence@ekonomi.gov.tr

Muftiatul Cultului Musulman

din România

str. Bogdan Vodă nr. 75, Constanţa

tel: 0241.611390

T.I.A.D. - Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci din Dobrogea

str. Eliberării nr. 4 etaj 2, Constanţa

tel-fax: 0241.629841

T.I.A.D. Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci Bucureşti

str. Ritmului nr. 7, sector 2, Bucureşti

tel-fax: 021.2501877, 021.2504593

TUYAB - Uniunea Investitorilor Turci

din România

B-dul Burebista, nr. 3, Bl. D 16, sc. 1, etaj 3, ap. 13, sector 3, Bucureşti

tel: 021.3262548

Romanya Türkiye Ticaret ve Sanay Odası Camera de Comerţ Bilaterală România-Turcia

str. Austrului nr. 58, sector 2, Bucureşti

tel: 021.3269722, fax: 021.3263667

Colegiul Naţional

Kemal Ataturk

str. Română nr. 2, Medgidia

tel: 0241.811522, 0241.820577

Liceul Internţional

de Informatică

B-dul Tomis nr. 153, Constanţa

tel: 0241 665083, 0241.693262

Consiliul Judeţean

Constanţa

B-dul Tomis nr. 51

tel.: 0241.488404, 0241.708404 fax: 0241.708453

Prefectura Judeţului Constanţa

B-dul Tomis nr. 51

fax: 0241.615672

tel: 0241.617788, 0241.615065

Primaria

Municipiului Constanţa

B-dul Tomis nr. 51

tel: 0241.708100

Primaria

Municipiului Mangalia

Şos. Constanţei nr. 13 tel: 0241.751905

Primaria

Municipiului Medgidia

Str. Decebal nr. 35

Primăria Tulcea

Prefectura Tulcea

tel: 0241.812300

tel. 0240.511440

Consiluiul Judeţean Tulcea

str. Păcii nr. 20

tel: 0240.512640

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Constanţa

str. Mircea cel Bătrân nr. 108

tel: 0241.618969, 956

Inspectoratul pentru situaţii

de urgenţă „Dobrogea“ al

judeţului Constanţa

str. Mircea cel Bătrân nr. 110

tel: 0241.617381

B-dul Tomis nr. 67

fax: 0241.616342

tel: 0241.611666

Inspectoratul Judeţean de

Poliţie Constanţa

B-dul Mamaia 104

tel: 0241.611364

Poliţia Municipiului Constanţa

B-dul Mamaia nr. 104-106

tel: 0241.502374

Poliţia Municipiului Mangalia

Şos. Constanţei nr. 1

tel: 0241.751305

fax: 0241.751307

Poliţia Municipiului Medgidia

str. Republicii nr. 15

tel: 0241.810730

fax: 0241.810434

Ministerul Agriculturii, pădurilor şi Dezvoltării Rurale

Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală Constanţa

str. Revoluţiei din 22 Decembrie, 17-19

tel: 0241.618136, 0241.611678 fax: 0241.618962

Ministerul Culturii şi Cultelor

Direcţia Judeţeană pentru

cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional Constanţa

str. Mircea cel Bătrân nr. 106

tel: 0241.613008

Ministerul Finanţelor Publice

Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa

B-dul Tomis nr. 51

tel: 0241.708010

fax: 0241.708011

Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa

B-dul I. Gh. Duca nr. 18

tel: 0241.488010

fax: 0241.488011

Administratia Finanţelor Publice Mangalia

Şos. Constanţei nr. 13

tel: 0241.753795

fax: 0241.755005

Administraţia Finanţelor Publice Medgidia

str. Decebal nr. 37

tel: 0241.810334

tel-fax: 0241.814766, 0241.810385

Direcţia Regionala Vamală Constanţa

B-dul Tomis nr. 312 A

tel: 0241.519244

fax: 0241.692408

Ministerul Justiţiei

Curtea de Apel Constanţa

str. Traian nr. 35.C

tel: 0241.615248

tel-fax: 0241.616003

Tribunalul Judeţean

Constanţa

Secţia Civilă – Comercială

str. Traian 31

tel: 0241.606572

tel: 0241.606591, 606597, 606598

fax: 0241.551342, 551343

Sectia Penală

B-dul I.C. Brătianu nr. 2-4

tel-fax: 0241.619628

Judecătoria Mangalia

str. Mircea cel Bătrân nr. 4

tel: 0241.755 567

tel-fax: 0241.755568

Judecătoria Medgidia

str. Independenţei nr. 14

tel: 0241.810287

tel-fax: 0241.810687

Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei

Direcţia de Muncă,

Solidaritate Socială şi Familie Constanţa

str. Decebal nr. 13 C

tel: 0241.612597

fax: 0241.694337

Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanţa

str. Decebal nr. 13.C

fax: 0241.694317

tel: 0241.691254, 693 951

Ministerul Sănătăţii

Direcţia Judeţeană de

sănătate publică Constanţa

str. Mihai Eminescu nr. 2

tel: 0241.694443, 0241.616176 fax: 0241.512060 Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului

Registrul Auto Român

Constanţa,

B-dul I.C. Bratianu nr. 250

tel: 0241.690040 tel-fax: 0241.690055, 0241.690085

Agenţia Judeţeană pentru

Ocuparea Forţei de Muncă Constanţa

str. Lacului nr. 14

tel: 0241.613207, 0241.619626 fax: 0241.673840

Oficiul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Constanţa

str. Poporului nr. 121 bis

tel: 0241.550550

S.C. ENEL S.A.

Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice

Constanţa

str. Nicolae Iorga nr. 89.A

tel: 0241.805999

fax: 0241.616340

Congaz S.A.

str. Vasile Parvan nr. 16, Constanţa

tel: 0241.508238

fax: 0241.542969

Regia Autonomă Judeţeană

de Apa Constanţa

str. Călăraşi nr. 22-24

tel: 0241.664046, 661940, 664444

RADET

B-dul Tomis nr. 107, Constanţa

tel/fax: 0241.616937

Deranjamente

DERANJAMENTE POSTURI

TELEFONICE ...................

0800.880800

INFORMAŢII NUMERE CLIENŢI 118932

INFORMAŢII DIVERSE

..............

118800

Alte servicii

DERANJAMENTE APĂ-CANAL

....

924

DERANJAMENTE CONGAZ

.........

928

DERANJAMENTE DISTRIBUŢIE

ENERGIE ELECTRICĂ

..................

929

INFORMATII

S.N.C.F.R. .................

952

POLIŢIA ClRCULAŢIE

....................

954

JANDARMERIE

..............................

956

TELEGRAME TELEFONATE

.........

957

POLIŢIA DE FRONTIERĂ

..............

959

ASISTENŢA SOCIALĂ

...................

979

PROTECŢIA CIVILĂ

.......................

982

Serviciul unic pentru

apeluri de urgenţă ........ 112
apeluri de urgenţă
........
112

Mihail Kogălniceanu str. Tudor Vladimirescu nr. 4 cod 907195, jud. Constanţa

telefon: 00 40 241 256456

00 40 241 255100 int. 820