Forme ale comunicrii

1) Comunicarea verbal
ca mijloc de aciune cuvntul vorbit
Se realizeaz n baza unei limbi comune i a unui limbaj comun pentru ca nelegerea
participanilor s se produc
Limbajul folosit n cadrul comunicrii verbale este denumit generic conduit simbolic
La baza acestei comunicrii st funcia semiotic.
Functia semiotic reprezinta capacitatea individului uman de a coopera cu
semne si simboluri ca substitute ale obiectelor, persoanelor, fenomenelor, aciuniilor,
etc., operare care are loc in plan mintal.
se mai numete i comunicare codat.
O categorie aparte o ocup comunicarea simbolic (limbajul calculatorului).
Sunt 15-16 forme ale comunicarii
Comunicarea verbala este transferul si cotransferul informational de informatii
realizate prin
cuvant scris(citit)
vorbit
Gandirea sta la baza limbajului vorbit si scris!
Limbajul de programare este o forma codata de trecere, pentru ca comunicare

sa fie cat mai simpla ntre emitor i receptor, ei trebuie s foloseasc aceeai limb, acela
limbaj.
2) Comunicarea nonverbal reprezinta transferul si cotransferul informaional
ntre emitor i receptor, realizat pe baz de mimic, gestic, poziie a corpului,
micri ale capului si ale globului ocular.
Intr-un discrus comunicarea nonverbal sustine comunicarea verbal i se mai
numete i limbajul trupului.
Comunicarea nonverbal este mai ampla cu ajutoul vazului. Prin ochii primim
minim 90% din informatii, din mediul extern.
Birdwhistell

considera ca aproximativ 30-35% din continutul unui mesaj se datoreaz

comunicarii verbale, iar restul comunicrii nonverbale.
Mehrabian s-a ocupat de studiul emotiilor, a sentimentelor, trairilor i a constatat c 7% din
continutul unei emotii se transmite pe canal verbal, 35% pe canal visual, 33% pe canal
paralingvistic si 5% pe alte canale.
Comunicarea paralingvistica cuprinde - tonul vocii, pauzele dintre cuvinte,

frecvent cuvintelor pe minut.

Rime

experientele lui Rime 60%-70% canal nonverbal si 30%-40% pe canal verbal

Canalele de comunicare verbal i non-verbal se mpart n funcie de receptorii sau
de analizatorii specifici n:

1. Analizatorul vizual comunicarea verbal i nonverbal, felul de a privi raionalcognitiv-controlezi

2. Analizatorul auditiv - comunicarea verbal i n plan secundar cea paralingvistic.
3. Analizatorul tactilo-kinestezic - comunicarea nonverbal, important n prelurea i
transmiterea mesajelor cu valoare emoional.
4. Analizatorul olfactiv- comunicarea nonverbal
5. Analizatorul gustativ este activ n sistemul intrapsihic, ajut la comunicarea
nonverbal i are rol de aprare la fel ca i cel olfactiv
6. Analizatorul al aselea imt (stare) - subcontiient (o capacitate uman care ne
spune ceva de bine sau de ru n legatur cu vreun eveniment)
Utilizarea spatiului: 1m. distanta optima
3) Comunicarea interpersonal o relatie interpersonal, un derivat dintre
comunicarea verbal, nonverbal i paralingvistic.
Cu ct legturile dintre indivizii care particip n procesul comunicrii sunt mai
apropiate, mai calde, cu att comunicarea va fi mai intens.
Se identific cu relaia interpersonal.

Factori facilizatori sau discordani ai comunicrii:

1. Gradul de apropiere sau proximitatea spaial
2. Limitele i ntinderea contactelor fizice i psihice
cu o alt persoan
3. Stilul cald sau stilul autoritar
nelegerea sau nenelegerea
4. Schimbul de priviri ca form de comunicare
i efecte derivate
5. Volumul i ritmul interaciuniilor
6. Dinamica auto dezvoltrilor reciproce

=>
dintre indivizi,

Efectul Steinzor oamenii isi impartasesc informatiile in prezenta sau absenta unui lider.

Fiecare persoana care sta la masa interactioneaza n primul rand cu liderul si secundar
cu cel din stanga sau din dreapta lui. Dac persoanele nu se cunosc deloc acetia menion o
anumit dinstan ntre ele.
n cazul unei pmese dreptunghiulare liderii au tendina s se aeze n spre extremitii
pentru a cuprinde cu privirea ntregul grupul.
Poziiile care faciliteaz schimbul de informaii sunt cele de vizavi i cele imediat
nvecinate.
Un lider trebuie sa aibe o structura putin dominanta.
Teorema lui Th. Newcomb
2 persoane cu cat se plac mai mult, cu cat vor avea tendinta de a se contrazice mai putin.
In cazul in care nu se mai inteleg:
a) Atat X cat si Y isi vor apropia parerile sau viziunea unuia de celalalt, datorita
alegerilor fie a lui X, fie a lui Y.

b) Metoda B. Atat X cat si Y se vor distant de sursa conflictului, nemaipunand pre pe

parerea personal.
c) Dar daca nici varianta A si nici B nu functioneaza atunci scade dorinta de a comunica
intre X si Y si poate sa se rupa relatia dintre cei doi.
-

4) Comunicare intrapersonal
caracteristic fiecrui individ n parte;
se refer la fiecare persoan care gndete pentru ea nsui, la un moment dat, sau
chiar care gndete cu voce tare
transform dialogul cu sine nsui ntr-un monolog interior sau exterior, adic verbalizat
prin viu grai;
este o form de comunicare perfect normal.
5) Comunicarea de grup
este extreme de importanta, fiind considerat o extensie a comunicrii interpersonal;
este utilizat n special in psihoterapie.
Uni spun ca un grup poate fi format doar din 2 persoane, altii numesc un grup doar
atunci cand sunt 3 persoane.
6) Comunicarea mediatizat :
Este unidirecional, fiind lipsit de un feedback imediat;
se realizeaza printr-un mediu de informare;
mesajele transmise pot fi sub form de text tiprit, unde sonore sau imagine video
nsoit de unde sonore;
este tipic pentru mijloacele mass-media: ziare, radio, televiziune, dar cuprinde i
altele, cea mai noua subramur internetul
nu necesita specialist ai comunicarii;
Se poate s ai i feed-back imediat n cadrul emisiunilor radio sau TV;
Feedcback-ul se manifest prin reaciile individului sau ale mesei la diferitele mesaje
recepionate.
7) Comunicarea asa-zis de masa:
este in esenta o forma a comunicarii mediatizate;
are nevoie de specialistii ai comunicarii, profesonistii ai comunicarii, reporteri;
se adreseaz unei mase mari de oameni;
poate fi obiectiv sau subiectiv;
comunicatorii: ,,orice persoan care lucreaz n orice fel de ramur a mass-mediei
scrise sua audio-vizuale i care contribuie, direct sau indirect, deschis sau sub
acoperire, la realizarea, prelucrarea, selecia i prezentarea oricror declaraii de pres
sau, mai bine zis, care lucreaz la realizarea oricui tip de material difuzate prin
mijloace mass-media.
Problematica legat de aceti comunicatori cuprinde urmtoarele aspecte:
Factorii care influeneaz comunicarea mediata:

a. Propria imagine a comunicatorilor.

b. Pregatirea profesionala a comunicatorilor.

c.
d.
e.
f.

Condiitiile in care comunicatorii isi desfasoara activitatea.

Legaturile interpersonale ale comunicatorilor.
Date personale ale comunicatorilor.
Diferente intre modul de abordare a unei probleme de catre
comunicatori.
g. Criteriile de lucru, in baza carora comunicatorii isi aleg materialele care ulterior

urmeaza a fi prelucrate.
h. Sursele de informare, cele mai bune sunt acolo unde este om la fata locului, apoi
urmeaza agentii de presa si in ultimul rand ,,se stie ca. Cu ct au mai multe surse
de informare cu att mai bine.
i. Gradul de socializare. Exista anumite persoane cu un grad de socializare foarte
mare, care preiau, constient sau inconstient, anumite norme si valori ale colegilor, pe
care le iau de bune si cu care defileaza mai departe, pierzand in timp identitatea
proprie si devenind ulterior o copie a unui anumit profil uman, fiind doar actorii unui
rol.
j. Constrangerea pe care o suporta comunicatorii din partea
mijloacelor tehnice de comunicare.
k. Presiunea care se exercita de catre anumitii factori influenti
asupra mass-mediei si implicit asupra comunicarilor produce

distorsiuni ntre informatiile primite si materialele emise.

l. Noile tehnologii aparute pe piata, influenteaza sistemele perceptive ale
comunicatorilor, in consecinta si reprezentarile acestora.
m. Diferente, intre corelatiile dintre limba si limbajul folosit.
n. Reactia publicului, al receptorilor, se modifica permanent in sistemul stimul emis
stimul receptat, in functie de comunicatori.
o. Trebuie, de asemenea, luate in considerare si aspectele care tin de etica
profesionala si de responsabilitatea comunicatorilor.

- Aceste probleme trebuiesc rezolvare pentru bunul mers al procesului de

comunicare de mas, i pentru informarea ct mai corect i pe ct posibil mai
obiectiv a populaiei.
8) Comunicarea esopica
- primim informatii in mod indirect pe baza unor fabule,zicatori,proverbe.
- Cei care primesc informatia trebuie sa aiba aceeasi baza de date ca cel care trimite
informatia, pentru ca altfel nu se intelege esenta proverbelor sau a zicatorilor.
Egon Erwin Kisch, a reprezentat-o prin publicare unei informatii, a unei
stiri, sub forma unei dezmintirii. (asa se intampla si in mijlocul unei campanii
electorale, noi ar trebui sa credem doar ce putem controla.)
In opozitie cu limbajul esopic, prin intermediul caruia se doreste intelegerea
continutului unui mesaj, prezentat intr-o anumita forma, limba de lemn, are drept
scop exact inversul, adica mascarea anumitor evenimente sau cel putin invaluirea
acestora in ceata limbii si a frazelor fara sfarsit.
Comunicarea clasica este atunci cand tu vrei sa spui ceva
Comunicarea de lemn toata lumea vrea sa asculte, dar sa nu se spuna adevarul.
9) Comunicarea politic i electoral

este intentionata, nici un candidat nu va folosi comunicarea politica si electorala

fr o intentie fie spusa, fie nespusa deorecele el intotdeauna doreste ceva.
- Caraceristica de baz este intenionalitatea
Comunicarea politic este acea aciune planificat i susinut, menit s asigure
climatul de bunvoin i de nelegere ntre o organizatie si public.
Belanger spune ca ,, o influenare n primul rnd voit, apoi transformat n

aciune, sau dimpotriv, o aciune omis. Intotdeauna este vorba de o intervenie

intenional referitoare la un eventual comportament al receptorului.
Wolton, plaseaza ideea de spatiu sau de cmp politic n comunicarea politic.
Pentru diferentiere, prin intermediul acestui spatiu diferentiem partidele, candidatii.
El plaseaza comunicarea politica intr-un ,, spaiu n care se relaioneaz
discursurile contradictorii a trei actori care au legitimitate de a se exprima n mod
publici asupra politicii: oameni politici, jurnaliti i opinia public, prin intermediul
sondajelor de opinie.
Roland Cayrol considera ca procesul comunicarii politice este rezultatul final al
conlucrarii convergente sau divergente a unei ,,sfinte treimi": televiziunea, sondajele i
publicitatea." Desigur un rol important l are i presa scris i radioul.
Prin mijloacele mass-media se realizeaz legtura dintre actorii politici i opinia
punlic, legtur care are un rol fundamental n meninerea sistemelor democratice. Scopul
principal al publiciti politice este de a influena opinia public i de a apropia preferinele
acesteia de actorul politic promovat.
Flaviu Calin Rus: ,,Comunicarea politic este o form a comunicrii prin intermediul
careia se transmit intentionat si directionat mesaje avand continut politic, mesaje transmise
prin intermediul mijloacelor de comunicare in mas sau prin alte instrumente i aciuni,
transfer i contratransfer informaional care se realizeaz ntr-un cmp sau ntr-un spaiu de
aciune bine definit, ntr-o anumit perioad de timp, folosindu-se tehnici i metode de
formare a imaginilor actorilor politici specifice publicitii politice i care are drept scop
principal realizarea unei legaturi pe cat posibil pozitive intre actorii politici si opinia publica si
invers.

Strategii
1. Strategia de proiectare proiectul n care intr principalele oferte ale actorului
politic din toate domeniile. Aceste proiecte se vor face pe baza unor sondaje de
opinie i necesit un timp mai mare de realizare.
2. Strategia de aducere la cunostiinta a opiniei publice sau de promovare .
Mijloacele profii: bannere, afise, sloganuri. Greseala in Romania e ca toti cei
care vor sa accead la o functie de conducere vorbesc ca un presedinte.
3. Strategia verbala si non-verbala. Coordonarea si corelarea dintre ceea ce spune si
face candidatul cu limbajul pe care il foloseste, discutia, prezenta, imbracamintea.
Reguli:
I.
Pstrarea coerentei: coeren ntre imaginea acestuia i ideologia
partidului din care face parte. Prototipuri de coerenta:
Interdifuz : adica sa spuna de fiecare data acelasi lucru;

 Intradifuz: de la inceputul discursului pana la sfarsitul discursului

II.
III.

IV.

s vorbeasc despre responsabilitatea politicii.

Adaptarea la prezent adica la ce problema are electoratul in prezent,
in fuctie de varsta, interese etc.
Crearea si mentinerea unei identitatii proprii : identitatea are 2
parametrii:
a) Apartenenta la un grup de valori;
b) Diferentierea n cadrul aceluiai grup candidatul trebuie s vin cu
ceva unic care s-l diferenieze de restul. Elementele care pot pune n
eviden calitile omului politic: slogane bine ancorate n realitate,
sintagme foloste, mesaje justiiare, cldur n exprimare,mbrcminte,
caracter, carsim, fel de a fi, capacitate de a comunica, corectitudine
etc. Crearea unei imagini pozitive este greu de realizate, dar meninerea
ei este un el mult mai greu de ndeplinit.
Coordonarea inseamna organizarea ideilor, timpului, controlului.

Propaganda i manipularea snt dou concepte care, nu de putine ori se se confund

ntre ele.
Propaganda este o form de comunicare persuasiv, ale crei scopuri majore sunt:
fie acela de a forma idei, convingeri, atitudini i comportamente politice, fie de a schimba,
prin influenare direct sau indirect, ideile, convingerile, atitudinile i comportamentele deja
existente.
Manipularea reprezint o tehnic prin intermediul creia se directioneaza opinia
publica intr-un anumit sens dorit si bine precizat, folosindu-se pentru aceasta, diferite forme
de comunicare, tipuri de aciuni, slogane, imagini, profiluri, precum si toata gama de mijloace
de comunicare in masa.
Comunicare electoral este o form a comunicrii politice care cuprinde toate
elementele componente ale acesteia, dar care se difereniaz prin faptul c este posibil doar
ntr-un mediu concurenial, pe parcursul campaniilor electorale locale i generale, respectiv
parlamentare i prezideniale.
10) Comunicarea de ntreprindere sau intrainstituional
a) intrainstitutionala (in interiorul institutiei);
b) interinstitutionala(intre firma si mediul extern).
Intr-un mediu concurenial exist doi parametri ai succesului: calitatea si viteza de
reacie. Dac parametrul calitate al unui produs sau serviciu originalitatea i adaptabilitatea
acestora - este dat de oameni speciei lizai ntr-un anumit domeniu de activitate, cum ar fi de
exemplj inginerii, de forma de prezentare a acestora, de viteza circulaia informaiilor, ct i de
constana i coerena acestor informaii, se ocupa consilierii PR. In scopul bunei funcionri
a instituiilor, consilierii PR dezvolt dou sisteme de comunicare: unul intrainstituional,
rspunztor de fluxul informativ din interiorul instituiei, iar altul interinstitutional,care
rspunde de comunicarea cu alte instituti i, bineneles, cu mass-media.
11) Comunicarea publica.

dorina statului sau a diferitelor instituii publice, ministere, regii autonome, sau
societi naionale de a implementa un sistem de relaii cu publicul i de a furniza
cetenilor informaii de interes public, cum ar fi mediul, sntatea, prevenirea
accidentelor, sigurana ceteanului etc. ;

Prin intermediul acestor sisteme, comunicarea public se transform ntr-una

social sau chiar comportamental;

Avem comunicare publica la nivel superior( intre presedinte ministri) si la nivel

local (intre primar, prefecturi, politie, scolii).
Are rol informativ!

12) Comunicarea publicitar

- toate instrumentele, sistemele, mijloacele, metodele i matricile folosite de
ageniile publicitare, n scopul formrii, promovrii i meninerii imaginii unor
produse, firme, actori politici sau partide politice. (este o firma de prezentari in
exterior a serviciilor firmei prin care promoveaza ceva, prin intrumente proprii sau
prin mass-media).
13) Comunicarea eleborata ( educativa) se doreste favorizarea accesului la stiinta al
cetatenilor, cu ajutorul mass-media, adica de a ne perfectiona pe tot parcursul
vietii.
14) Comunicarea organizatiilor societatii civile. - Abordeaza o gama foarte vasta de
probleme. Ea reprezinta modalitatea de informare a opiniei publice prin
intermediul unui sistem cu rol de semnal de alarma vizavi de diferite situatiii
critice sau dramatice, cum ar fi razboaiele, foametea, catastrofele ecologice etc.
Ex. ONG-urile.
15) Comunicarea paradoxal
-

este folosit n special pe timp de rzboi i const practic in dezinformarea

adversarului, care tie la randul sau ca este dezinformat;
este foarte util n special n reusita operatiunilor secrete.
Teorema de baza a acestui tip de comunicare sun astfel: ,,cu ct mai probabil
este un comportament anume, cu att mai puin probabil se va practica; cu cit
mai improbabil devine, cu att mai probabil s-ar putea realiza. Cenzura este, de
semenea, un element care trebuie aplicat neaprat, pe timp de rzboi, a ridica
moralul trupelor proprii i al populaiei, precum i a da opiniei publice mondiale
doar acele informaii care convin i n special, pentru ca inamicul s nu aib nici
un fel de informaii despre forele adverse, intenii sau planuri de aciune.
16) Comunicarea internaional se realizeaz ntre opinia public mondial i cei

de care depind marile evenimente care influeneaz umanitatea. Foarte important este
faptul c aceast opinie public mondial este ntr-un proces de coagulare i va
deveni, n viitor, o adevrat for, de care vor trebui s in cont cei care vor conduce

lumea. O alt valen conceptului de comunicare internaional se refer la

comunicarea diplomatic, aceasta avnd loc ntre oficialitile unor state diferite, caz n
care foarte important este limbajul diplomatic i de protocol.
Are 2 intelesuri:
a) comunicarea diplomatic (intre reprezentanti ai statelor diferite, in negocieri
internationale);
b) legatura dintre marile puteri ale lumii si opinia publice mondiala.