1

S
COMPLEMENTE DE ALGEBRA
I

OPTIMIZARI
LINIARE
SPAT
II VECTORIALE
Definitia spatiului vectorial
Definitia 1. Fie (K, +, ) un corp comutativ si (V, +, ) un triplet compus din
o multime nevida V ,
o lege de compozitie (operatie) interna + : V V V (adic
a x + y V, x, y V ),
o lege de compozitie (operatie) externa : K V V (adica x V, K, x V ).
(V, +, ) se numeste spatiu vectorial (spatiu liniar) peste K dac
a sunt verificate urmatoarele
propriet
ati:
1. (V, +) este un grup comutativ;
2. ( + ) x = x + x, , K, x V ;
3. (x + y) = x + y, K, x, y V ;
4. ( x) = ( ) x, , K, x V ;
5. 1K x = x, x V ,
unde 1K este elementul neutru al corpului K relativ la operatia .
Elementele lui K se numesc scalari, elementele lui V se numesc vectori, operatia + se
numeste adunarea vectorilor, iar operatia se numeste nmultirea cu scalari a vectorilor.
Un spatiu vectorial peste corpul numerelor reale se numeste si spatiu vectorial real.

Baz
a a unui spatiu vectorial
Fie (V, +, ) un spatiu vectorial peste corpul (K, +, ).
Definitia 2. Pentru orice vectori v1 , v2 , . . . , vn V si orice scalari 1 , 2 , . . . , n K, vecn

torul v =
i vi se numeste combinatia liniar
a a vectorilor v1 , v2 , . . . , vn cu scalarii
i=1

1 , 2 , . . . , n .

Definitia 3. Fie B = {v1 , v2 , . . . , vn } V un sistem (multime) de vectori (n N ).

1. Sistemul B se numeste liniar dependent daca 1 , 2 , . . . , n K nu toti nuli a..
n

i vi = 0 (0 fiind elementul neutru al corpului K relativ la operatia +).

i=1

2
2. Sistemul B se numeste liniar independent daca nu este liniar dependent (adica

i vi =

i=1

0 numai pentru 1 = 2 = = n = 0).

3. Sistemul B se numeste sistem de generatori pentru V daca v V 1 , 2 , . . . , n

K a..
n

v=
i vi .
(1)
i=1

4. Sistemul B se numeste baz

a a spatiului vectorial (V, +, ) daca este si liniar independent
si sistem de generatori pentru V .
Definitia 4. Spatiul vectorial (V, +, ) se numeste finit dimensional daca are o baz
a finita
acest caz numarul n se numeste dimensiunea spatiului V si se noteaza
{v1 , v2 , . . . , vn }. In
cu dim V .
Propozitia 1 (Teorema bazei). Daca B = {v1 , v2 , . . . , vn } este o baz
a a spatiului vectorial
(V, +, ), atunci pentru orice vector v V scrierea (1) este unica.
spatiul vectorial real (Rn , +, ), fie B = {a1 , a2 , . . . , am } Rn un sistem de
Propozitia 2. In
vectori si A = (a1 , a2 , . . . , am ) Mn,m (R) matricea avand drept coloane acesti vectori.
1. B este liniar independent daca si numai daca rang A = m.
2. B este sistem de generatori daca si numai daca rang A = n.
3. B este baza daca si numai daca m = n si det A = 0.

Metoda elimin
arii Gauss-Jordan. Aplicatii
Lema substitutiei
Lema 1 (Lema substitutiei). Fie B = {v1 , v2 , . . . , vn } o baz
a a spatiului vectorial real (V, +, )
n

si fie v =
i vi un vector din V , unde 1 , 2 , . . . , n R. Fie B = {v1 , v2 , . . . , vn }, cu
i=1

{
v,
vi =
vi ,

daca i = k,
daca i =
k,

unde k {1, . . . , n} este un indice fixat. Atunci B este baz

a (a spatiului vectorial (V, +, ))
daca si numai daca
k = 0.
acest caz, daca x V este un vector avand scrierea n baza B
In
x=

i vi , 1 , 2 , . . . , n R,

i=1

atunci scrierea lui x n baza B este

x=

i vi , 1 , 2 , . . . , n R,

i=1

unde

k
,
daca i = k,
k

i =
k i i k

, daca i = k.
k

Observatia 1 (Schema Lemei substitutiei). Denumirea Lemei substitutiei provine de la

faptul ca trecerea de la baza B = {v1 , v2 , . . . , vn } la baza B = {v1 , v2 , . . . , vn } = B \ {vk } {v}
se realizeaza prin substituirea (nlocuirea) vectorului vk cu vectorul v. Aceasta substitutie se
noteaza cu
vk v.
Schematic, scrierile vectorilor v1 , v2 , . . . , vn , v si x n cele doua baze pot fi reprezentate n
urmatoarele doua tabele.
1. Scrierea n baza B, adica nainte de substitutia vk v:
BazaVectorii
v1
v2
..
.

v1
1
0

v2
0
1

vk
..
.

vn

...

vk
0
0

...

vn
0
0

v
1
2

x
1
2

4
Sageata orizontala de pe linia vectorului vk semnifica faptul ca acest vector va iesi din
baza, iar sageata verticala de pe coloana vectorului v semnifica faptul ca acest vector
va intra n baza. Elementul ncadrat, k , se numeste pivot pentru substitutia vk v.
Conform Lemei substitutiei, pivotul trebuie s
a fie nenul.
2. Scrierea n baza B , adica dup
a substitutia vk v:
BazaVectorii v1

v2

v1

v2
..
.

v
..
.

vn

...

vk
1

k
2

...

1
k

n
k

vn

k 1 1 k
1 =
k

2 k
k
2
2 =
k
2 =
n =

k
k

k n n k
k

Remarcam ca elementele din al doilea tabel se obtin din cele ale primului tabel prin aplicarea
urmatoarei metode, numita regula pivotului:
1. linia pivotului se mparte la pivot;
2. cu exceptia pivotului, coloana acestuia se completeaza cu 0;
k i i k
, numita si regula dreptk
unghiului, deoarece elementele utilizate formeaza un dreptunghi n primul tabel. Acest
dreptunghi are pe o diagonala vechiul element i (ce va fi nlocuit cu noul element
i ) si pivotul k , iar pe cealalta diagonala elementele k si i , ca n diagrama urmatoare:

3. restul elementelor se calculeaza cu formula i =


H
YH
*
HH
H
HH



H
j

Deci regula dreptunghiului este:

noul element =

(vechiul element) pivot produsul elementelor de pe cealalta diagonala

.
pivot

Metoda elimin
arii Gauss-Jordan pentru rezolvarea sistemelor de ecuatii liniare
Fie sistemul de ecuatii liniare
Ax = b,
unde A = (aij )i=1,m Rmn este matricea sistemului, x = (x1 , x2 , . . . , xn ) Rn este vectorul
j=1,n

variabilelor (necunoscutelor) sistemului, iar b = (b1 , b2 , . . . , bm ) Rm este vectorul termenilor

liberi ai sistemului.
Presupunem ca m = n si det A = 0, deci sistemul este compatibil determinat (adica are o
solutie unica).
Algoritmul 1 (Metoda elimin
arii Gauss-Jordan pentru rezolvarea sistemelor de
ecuatii liniare, cazul det A = 0).
Pasul 0. Se completeaza tabelul initial, ce contine scrierile vectorilor a1 , a2 , . . . , an si b n baza
canonica {e1 , e2 , . . . , en }:
BazaVectorii a1
e1
..
.

...

an

en

b
b1
..
.
bn

Pentru i = 1, n se executa Pasul i, descris n continuare.

Pasul i. Tabelul anterior, obtinut la Pasul i 1, contine scrierile vectorilor a1 , a2 , . . . , an si b n
baza {a1 , . . . , ai1 , ei , . . . , en }, adica are forma:
BazaVectorii a1
a1
1
..
.

...

ai1
0

ai
(i1)
a1i

...

an
(i1)
a1n

(i1)

ai1,n

(i1)

ain

(i1)

ann

ai1

ai1,i

ei
..
.

aii

en

ani

b
(i1)
b1

(i1)

bi1

(i1)

(i1)

bi

(i1)

bn

(i1)

(i1)

(i1)

= 0 (elementul diagonal de pe pozitia i), atunci se interschimba linia i cu o

Daca aii
(i1)
linie k, k > i, cu proprietatea ca aki = 0 (un astfel de element nenul exista, deoarece
rang A = n).
(i1)
Dupa aceasta eventuala interschimbare obtinem aii
= 0.
Luand acest element ca pivot, se completeaza urmatorul tabel aplicand regula pivotului
(corespunzator substitutiei ei ai ), obtinandu-se scrierile vectorilor a1 , a2 , . . . , an si b n
noua baza {a1 , . . . , ai1 , ai , ei+1 , . . . , en }.
La final, dupa efectuarea celor n pasi, se obtine scrierea vectorului b n baza {a1 , a2 , . . . , an },
adica exact solutia x = (x1 , x2 , . . . , xn ) a sistemului Ax = b.

6
Exemplul 1. Sa se rezolve sistemul

2x1 + 4x2 5x3 = 13

x1 + 2x2 + x3
=3 .

3x1 2x2 + 2x3 = 2

Rezolvare. Utilizam metoda eliminarii Gauss-Jordan, descrisa prin urmatoarele tabele.
BazaVectorii a1
e1
2
e2
1
e3
3
a1
1
e2
0
e3
0
a1
1
e3
0
e2
0
a1
1
a2
0
e2
0
a1
1
a2
0
a3
0

a2
4
2
-2
2
0
8
2
8
0
0
1
0
0
1
0

a3
-5
1
2
-5/2
7/2
19/2
-5/2
19/2
7/2
-1/8
-19/16
7/2
0
0
1

b
13
3
2
13/2
-7/2
-35/2
13/2
-35/2
-7/2
17/8
35/16
-7/2
2
1
-1

(se va efectua substitutia e1 a1 )

(elementul diagonal este zero)

(se va interschimba linia 2 cu linia 3)
(se va efectua substitutia e3 a2 )

(se va efectua substitutia e2 a3 )

Deci solutia sistemului este: x1 = 2, x2 = 1, x3 = 1.

Metoda elimin
arii Gauss-Jordan pentru calculul inversei
unei matrice
Algoritmul 2 (Metoda elimin
arii Gauss-Jordan pentru calculul inversei unei matrice).
Pasul 0. Se completeaza tabelul initial, ce contine scrierile vectorilor a1 , a2 , . . . , an si e1 , e2 , . . . , en
n baza canonica {e1 , e2 , . . . , en }:
BazaVectorii a1
e1
..
.

...

an

e1

...

en

In

en
Pentru i = 1, n se executa Pasul i, descris n continuare.
Pasul i. Tabelul anterior, obtinut la Pasul i1, contine scrierile vectorilor a1 , a2 , . . . , an si e1 , e2 , . . . , en
n baza {a1 , . . . , ai1 , ei , . . . , en }.

7
(i1)

(i1)

Daca aii
= 0 (aii
fiind elementul diagonal de pe pozitia i din acest tabel), atunci se
(i1)
interschimba linia i cu o linie k, k > i, cu proprietatea ca aki = 0 (un astfel de element
nenul exista, deoarece rang A = n).
(i1)
Dupa aceasta eventuala interschimbare obtinem aii
= 0.
Luand acest element ca pivot, se completeaza urmatorul tabel aplicand regula pivotului (corespunzator substitutiei ei ai ), obtinandu-se scrierile vectorilor a1 , a2 , . . . , an si
e1 , e2 , . . . , en n noua baza {a1 , . . . , ai1 , ai , ei+1 , . . . , en }.
La final, dupa efectuarea celor n pasi, se obtin scrierile vectorilor a1 , a2 , . . . , an si e1 , e2 , . . . , en
n baza {a1 , a2 , . . . , an }, adica tabelul final are forma:
BazaVectorii a1
a1
..
.

...

an

e1

...

en

A1

In

an
Observatia 2. Daca renuntam la presupunerea det A = 0, atunci la Pasul i al algoritmului
(i1)
anterior este posibil sa avem aii
= 0 si sa nu existe un indice k, k > i, cu proprietatea ca
(i1)

aki = 0. In acest caz rezulta ca det A = 0, deci matricea A nu este inversabila (si algoritmul
se ncheie).
Exemplul 2. Sa se determine inversa matricei

1 1 1
A = 1 1 2 .
1 2 1
Rezolvare. Calculul inversei matricei A prin metoda eliminarii Gauss-Jordan este descris prin
urmatoarele tabele.
BazaVectorii a1
e1
1
e2
1
e3
1
a1
1
e2
0
e3
0
a1
1
e3
0
e2
0
a1
1
a2
0
e2
0
a1
1
a2
0
a3
0

a2
1
1
2
1
0
1
1
1
0
0
1
0
0
1
0

a3
1
2
1
1
1
0
1
0
1
1
0
1
0
0
1

Deci inversa matricei date este A1

e1 e2
1 0
0 1
0 0
1 0
-1 1
-1 0
1 0
-1 0
-1 1
2 0
-1 0
-1 1
3 -1
-1 0
-1 1

3
= 1
1

e3
0
0
1
0
0
1
0
1
0
-1
1
0
-1
1
0

(se va efectua substitutia e1 a1 )

(elementul diagonal este zero)

(se va interschimba linia 2 cu linia 3)
(se va efectua substitutia e3 a2 )

(se va efectua substitutia e2 a3 )

1 1
0
1 .
1
0

Metoda elimin
arii Gauss-Jordan pentru calculul rangului
unei matrice
Algoritmul 3 (Metoda elimin
arii Gauss-Jordan pentru calculul rangului unei matrice).
Se completeaza tabelul initial, ce contine scrierile vectorilor a1 , a2 , . . . , an n baza canonica
{e1 , e2 , . . . , en }:
BazaVectorii a1
e1
..
.

...

an

en
Se aplica metoda eliminarii Gauss-Jordan, pana nu se mai gasesc pivoti diferiti de zero.
Rangul matricei va fi diferenta dintre numarul liniilor matricei si numarul liniilor cu toate
elementele nule obtinute.
Exemplul 3. Sa se determine rangul matricei

1
1
A=
2
4

1 2
2 1
.
2 4
6 2

Rezolvare. Calculul rangului matricei A prin metoda eliminarii Gauss-Jordan este descris prin
urmatoarele tabele.
BazaVectorii a1
e1
1
e2
1
e3
2
e4
4
a1
1
e2
0
e3
0
e4
0
a1
1
e2
0
e3
0
e4
0

a2
1
2
2
6
1
1
0
2
0
1
0
0

a3
2
-1
4
2
2
-3
0
-6
5
-3
0
0

Deci rangul matricei date este r = 4 2 = 2.

Metoda elimin
arii Gauss-Jordan pentru calculul coordonatelor unui vector ntr-o anumit
a baz
a
Fie B = {a1 , a2 , ..., an } o baza a unui spatiu vectorial si un vector x = (1 , 1 , ..., n )

9
Algoritmul 4 (Metoda elimin
arii Gauss-Jordan pentru pentru calculul coordonatelor unui vector ntr-o anumit
a baz
a).
Se completeaza tabelul initial, ce contine scrierile vectorilor a1 , a2 , . . . , an si b n baza
canonica {e1 , e2 , . . . , en }:
BazaVectorii a1
e1
..
.

...

an

en

x
1
..
.
n

Se aplica regula pivotului, iar n final se obtine

BazaVectorii a1
a1
1
..
..
.
.
..
..
.
.
en
0

...
...
...
...
...

an
0
..
.
..
.
1

x
1
..
.
..
.
n

de unde rezulta scrierea vectorului x n baza {a1 , a2 , . . . , an }, adica xB = (1 , 2 , . . . , n ) .

Exemplul 4. Sa se scrie cordonatele vectorului x = (1, 3, 1) n baza B = {(1, 3, 5), (2, 1, 2), (1, 0, 2)}.
Rezolvare. Utilizam metoda eliminarii Gauss-Jordan, descrisa prin urmatoarele tabele.
BazaVectorii a1
e1
1
e2
3
e3
5
a1
1
e2
0
e3
0
a1
1
a2
0
e3
0
a1
1
a2
0
a3
0

a2
2
1
2
2
5
-8
0
1
0
0
1
0

a3
1
0
2
1
-3
7/2
1
3/5
9/5
0
0
1

x
-1
(se va efectua substitutia e1 a1 )
3
1
-1
6
(se va efectua substitutia e2 a2 )
-7/2
7/5
-6/5
-18/5 (se va efectua substitutia e3 a3 )
9/5
0
-2

Deci coordonatele lui x n baza B sunt: xB = (9/5, 0, 2).