ROMANIA

PROIECT CONTROLUL POLUARII AGRICOLE

Raport nr. 6
PROIECTAREA SISTEMULUI
PENTRU MANAGEMENTUL GUNOIULUI DE GRAJD
LA NIVEL DE COMUNA

Intocmit de:
J.P. Metcalfe consultant, ADAS.
Ion Toncea - consultant

ROMANIA
PROIECT CONTROLUL POLUARII AGRICOLE

Proiectarea sistemului
pentru managementul gunoiului de grajd
la nivel de comun

Elaborat pentru:
DFID
(Departamentul de Dezvoltare
International al Guvernului
Romania
Marii Britanii)

Elaborat de:
J.P. Metcalfe, Consultant, ADAS
Marea Britanie
Dr.Ing. Ion Toncea, Consultant,

1. INTRODUCERE:
Guvernul Romniei (GOR) a obtinut acordul Agentiei Globale pentru Mediu (GEF) n vederea
finantrii Proiectului de Control al Polurii din Agricultur (APCP).
Scopul major al acestui proiect este acela de a reduce volumele de nutrienti si de alti poluanti de
origine agricol care ajung n fluviul Dunrea si implicit n Marea Neagr, prin msuri integrate
de management al apelor si solului.
Obiectivul sarcinii de consultant la care se refera acest raport este proiectarea si estimarea
costurilor unui sistem tipic de management al gunoiului menajer de provenient rural, la nivel
de comun, propunerea unor criterii care s asigure selectarea unor investitii eligibile, elaborarea
unui program de investitii pe termen de cinci ani si elaborarea specificatiilor tehnice referitoare
la echipamentul si faza de constructie, necesare documentatiei de licitatie.
Acest raport este decit menit s sprijine pregtirea Proiectului de Control al Polurii din
Agricultur (APCP) finantat prin intermediul Bncii Mondiale.
Evaluarea situatiei existente:
In prezent, sistemul de administrare a gunoiului de provenient menajer se poate caracteriza
astfel:

n gospodriile din zona rural a proiectului, deseurile menajere continnd plastic,

sticl, metale, etc.) sunt amestecate cu gunoiul de grajd provenit de la animale
detinute n proprietate;
aceste deseuri se acumuleaz ntr-un depozit improvizat n curtea fiecrei gospodrii,
nainte de a fi transportate;
urina si faza lichid rezultat din descompunerea acestor deseuri sunt lsate s se
infiltreze direct n sol;
fenomenul de ptrundere a acestor dejectii n apa freatic poate fi amplificat de zone
extinse, murdrite cu astfel de deseuri si de apa din precipitatii care se scurge de pe
acoperisuri;
manevrarea gunoiului de grajd la nivelul fiecrei gospodrii implic frecvent dou
operatii, cnd este posibil o singur manevrare a acestuia;
depozitele improvizate direct pe sol ngreuneaz manevrarea si ncrcarea acestor
deseuri.

Dup acumularea unei anumite cantitti de astfel de deseuri, fiecare gospodar si-o ncarc n
mijlocul propriu de transport (de cele mai multe ori cruta) si o duce la asa-zisa platform
comunal de depozitare, unde au fost identificate urmtoarele aspecte cu impact asupra
mediului:
aceste locuri de depozitare reprezint surse majore de poluare cu substante continute
n gunoiul de grajd, datorit infiltratiilor directe n sol si n apa subteran prin poluare
difuz;

administrarea deseurilor acumulate n aceste platforme improvizate este minim,

astfel nct practic deseurile sunt ntinse n strat foarte subtire, pe suprafete mari de
teren;
aceast mprstiere nejudicioas a deseurilor mreste potentialul de infiltrare n sol a
fazei lichide, datorit suprafetei mari de colectare a apei din precipitatii;
amplasarea acestor platforme improvizate poate duce la contaminarea direct a
cursurilor de ap prin scurgere direct la suprafat (cteva sunt amplasate foarte
aproape de canale de desecare, etc);
amestecarea gunoiului de grajd cu deseuri diverse din gospodrie face practic greu
realizabil utilizarea acestuia n agricultur;
cantitti relativ mici de materiale inerte si alte deseuri sunt cauza contaminrii unor
nsemnate cantitti de gunoi de grajd;
de obicei n cadrul acestor platforme improvizate s-au adunat deseuri de ctiva ani si
deoarece acest obicei continu, platformele respective vor continua s constituie
surse de poluare cu nutrienti, dac cantittile acumulate nu sunt ndeprtate, reciclate
sau stabilizate din punct de vedere al eliberrii de nutrienti si alti agenti poluanti.

Proiectarea sistemului de stocare a gunoiului de grajd:

1. Se propune schimbarea practicii actuale, prin introducerea si ncurajarea separrii
materiilor inerte si materialelor reciclabile (recipiente de aluminiu, plastic, sticl, etc.) de
gunoiul de grajd provenit de la animale, prin furnizarea unui container separat la nivelul
fiecrei gospodrii.
2. Se propune o platform betonat n cadrul fiecrei gospodrii, pentru colectarea
gunoiului de grajd acumulat timp de o lun.
3. Se va porni de la practica deja ntlnit, ca fiecare gospodar s-si transporte cantitatea de
gunoi acumulat la platforma existent la nivel de comun; pentru aceia care nu dispun
de nici un mijloc de transport, ar putea fi organizat, contra-cost, un serviciu de colectare
si transport a acestor cantitti de gunoi.
4. n vederea obtinerii efectului de aerare si de facilitare a activittii bacteriene la nivelul
gunoiului de grajd, se va pune accentul pe manevrarea corespunztoare a acestui gunoi
din depozitul aflat n curtea gospodriei, n mijlocul de transport si apoi n platforma
comunal.
5. Colectarea separat a materialelor inerte n containere special amenajate.
6. Manevrarea corespunztoare a gunoiului de grajd n cadrul platformei comunale,
inclusiv depozitarea acestuia n grmezi organizate, suficient de nalte si concentrate
pentru a asigura minimizarea suprafetei de colectare a apei din precipitatii.
7. Platforma construit la nivel de comun va avea pereti si pardoseal de beton, n vederea
eliminrii infiltratiilor rezultate din descompunerea gunoiului de grajd depozitat.
8. Aceast platform va fi astfel dimensionat nct s asigure o capacitate de stocare pe
timp de iarn, suficient pentru obtinerea de material organic bine compostat, utilizabil
pentru mprstierea lui pe cmpurile cultivate.
Gunoiul de grajd va fi depozitat timp de aproximativ o lun n platforma betonat ce se va
organiza la nivelul gospodriei individuale (la cele care dispun de un numr semnificativ de
animale) si se estimeaz c prin simpla transferare a acestei cantitti de gunoi la platforma
comunal, se va realiza o aerare suficient descompunerii aerobe a gunoiului.

In platforma ce se va construi la nivelul fiecrei comune, cantittile de gunoi de grajd vor fi

manevrate si stocate n grmezi relativ nalte, pentru a minimiza apa n exces si implicit
cantittile de lichid generate; timpul de stocare n aceast platform va fi de aproximativ 5 luni.
Costuri aferente:
Suprafata unei platforme tipice, capabil s deserveasc un sat din zona de proiect este de 4.000
m.p. si construirea acesteia ar necesita ntre 102.157 USD si 125.772 USD.
Pentru fiecare comun n parte, ar fi nevoie de cte un utilaj de tip JCB (sau WOLA) cu priz
hidraulic si pn la 3 utilaje de mprstiat gunoiul n cmp, deci n total ar fi nevoie de:
- 7 utilaje de tip JCB
- 14 tractoare
- 14 utilaje de mprstiere a gunoiului n cmp;
- un utilaj de mruntire (tocare) a cocenilor de porumb etc.
- 7 remorci
- 7 cisterne cu vidanj.
Costul estimat al celor 14 platforme comunale (capabile s stocheze dou treimi din volumul de
gunoi de grajd rezultat din gospodriile din zona de proiect)) plus al utilajelor aferente, plus al
activitatilor de monitoring, training si asistent tehnic, plus al platformelor la nivel de
gospodrie (inclusiv al containerelor pentru colectarea materialelor inerte), pentru un numr de
4.000 de gospodrii individuale, este de 4.345.832 - 4.676.442 USD.
Programul de investitii specifice pe o perioad de cinci ani
Investitiile se propun a fi implementate n cinci faze si anume:

furnizarea de training (instruire profesional) si de informatii de specialitate;

ncurajarea separrii deseurilor menajere de gunoiul de grajd, n cadrul fiecrei
gospodrii individuale;
construirea unei platforme la nivel de comun, cu caracter pilot;
construirea facilittilor de depozitare betonate, la nivel de gospodrie;
investitiile legate de construirea primei platforme comunale;
activitti de monitorizare si de evaluare a impactului asupra mediului;
construirea celorlalte platforme comunale.

Se propune ca la sfrsitul primului an din acest interval tint de investitii desfsurate pe 5 ani, s
se dea n functiune prima platform comunal de stocare a gunoiului de grajd, monitorizarea
acesteia permitnd ulterior optimizarea dimensiunilor celorlalte, care urmeaza a se construi.
Criteriile de selectie a investitiilor:
demonstrarea abilittilor de control a separrii deseurilor la nivelul fiecrei
gospodrii si la nivelul platformei comunale. Indicator: rezultatele observate la
nivelul platformelor existente, consilierea membrilor gospodriilor individuale,
recrutarea personalului care va administra si va ntretine platformele si pregtirea
(instruirea) profesional a acestuia.
angajamentul de a utiliza cantittile stocate de material organic (gunoi de grajd) prin
mprstiere pe suprafetele cultivate la nivelul fiecrei comune. Indicator: asociatiile
de productori agricoli si gospodriile individuale care declar c au nevoie de gunoi
de grajd - cantittile astfel angajate.

amplasarea platformei de stocare a gunoiului de grajd la cel putin 10 m deprtare de

cel mai apropiat curs de ap sau canal de desecare si la cel putin 50 m de cel mai
apropiat put de ap potabil.
Indicator: planul de situatie cu amplasamentul respectiv.
dimensionarea platformei trebuie direct corelat cu numrul gospodriilor
individuale pe care trebuie s le deserveasc.
Indicator: numrul gospodriilor, numrul total al animalelor aferente, cantittile de
gunoi de grajd generate, lungimea si ltimea platformei.
utilajele existente disponibile, pe care comunitatea respectiv este capabil s le
aloce pentru administrarea si manevrarea gunoiului stocat.
Indicator: utilajele detinute de primriile comunelor respective si altele aflate n
proprietatea celor interesati s foloseasc gunoiul de grajd.

Evaluarea impactului asupra mediului si aspecte economice

Reciclarea agricol a gunoiului de grajd va induce urmtoarele beneficii financiare si cu caracter
ecologic:
Impactul asupra
mediului
Mirosuri
Zgomote
Praf
Deseuri solide
Aspect estetic
(imagine)
Efluenti

Amplas.

Reducerea impactului asupra:(*)

Peisajului Animalelor Populatiei
adiacent
*

*
*

*
*
*

Calittii
apei

*
*
*

*
*

Solului

Beneficii economice:

economii bazate pe sumele care ar trebui investite pentru procurarea ngrsmintelor

chimice necesare, de ctre fermierii care folosesc gunoiul de grajd pe terenurile
cultivate;
dobnzi mai mici pentru mprumuturi bancare corespunztor diminuate;
venituri sporite din neobligativitatea de a vinde surplusul productiei agricole pentru a
acoperi plata dobnzilor n timpul perioadelor de recoltare;
productii agricole sporite prin utilizarea gunoiului de grajd n agricultur.

2. Originea si obiectivele proiectului:

2.1. Originea initiativei de proiect:
Scopul global al acestui proiect este acela de a diminua n mod semnificativ cantitatea total de
nutrienti si alti poluanti care ajung n Dunre si implicit n Marea Neagr, prin intermediul unui
management integrat al apelor si solului.
Proiectul a fost gndit ca o activitate pilot ce se va desfsura n judetul Clrasi din sudul
Romniei, concentrndu-se asupra unei utilizri tot mai crescute in zona, a unor practici agricole
prietenoase pentru mediu, n vederea realizrii obiectivului primordial al acestui proiect.

*
*

2.2. Obiective:
Prezentul proiect va acorda sprijin Guvernului Romniei, n vederea:
(i) promovrii adoptrii unor practici agricole prietenoase pentru mediu de ctre
asociatiile de fermieri cu statut juridic, asociatiile familiale si de ctre fermierii
individuali, din sapte comune situate pe teritoriul judetului Clrasi.
(ii) promovrii unei exploatri sigure din punct de vedere ecologic a folosintelor
terenurilor din zona polderului Boianu-Sticleanu si elaborrii unui Conservation
Management Plan pentru zona rezervatiei Iezerul Clrasi.
(iii) ntririi strategiei n domeniu la nivel national si local si a capacittii legislative
necesare.
(iv) promovrii colaborrii pe probleme specifice, la nivel regional.
Acest proiect cu caracter pilot va putea fi replicat n diverse alte amplasamente similare din
Romnia, asigurnd astfel pe termen lung, reducerea nutrientilor ajunsi n cursurile de ap si
obtinerea de beneficii substantiale din asigurarea unei calitti superioare a apelor subterane si de
suprafat de pe teritoriul trii si a Mrii Negre.
3. Cadrul de desfsurare a proiectului:
3.1 Zona de proiect:
Zona de proiect cuprinde urmtoarele sapte comune aflate pe teritoriul judetului Clrasi: Al.
Odobescu, Ciocnesti, Grdistea, Cuza-Vod, Vlad Tepes, Vlcelele si Independenta. Suprafata
total este de 74.200 hectare. Fiecare comun are 3-4 sate arondate si fiecare sat are n medie
aprox. 1000 de locuitori si circa 500 de gospodrii. n mod tipic, fiecare gospodrie are n medie
2 vaci, 3 scroafe cu purcei si un anumit numr de psri, toate crescute n curtea gospodriei.
3.2. Modul de organizare la nivel de gospodrie si de sat:
In cadrul fiecrei gospodrii individuale, animalele sunt tinute n adposturi rudimentare, n care
fecalele si urina se acumuleaz. Dejectiile lichide sunt acumulate n gropi de pmnt de unde
sint lsate s se evapore sau se infiltreaz direct n sol.
Doar cteva din gospodriile investigate aveau bazine de colectare a dejectiilor lichide, de unde
periodic, oamenii mprstiau cantitatea acumulat, peste gunoiul de grajd solid, constituit n
principal din coceni de porumb si paie. Gunoiul de grajd n forma lui solid, era deseori aruncat
la marginea drumului sau pe malurile cursurilor de ap. Ctiva dintre primarii mai "activi" au
amenajat asa-zise "platforme" (suprafete de teren aflate n zone adiacente satului respectiv) unde
locuitorii satului respectiv sunt obligati s-si duc deseurile solide. n general, locuitorii satelor
investigate n zona de proiect nu erau pregtiti s separe diferitele materiale componente ale
deseurilor menajere (sticle, metale, deseuri de natur organic, materiale plastice etc) - astfel
nct aceste platforme sfrsesc prin a fi gropi de gunoi menajer, unde exist volume
semnificative de excremente de origine animal si alte deseuri.
3.3. Analiza conditiilor locale:
ncorporarea si folosirea gunoiului de grajd pe terenurile cultivate sunt restrictionate de o serie
de factori printre care structura planului de cultur si climatul specific zonei.
Riscul de ptrundere a nutrientilor n cursurile de ap este direct determinat de topografia zonei
si de perioadele optime de aplicare n cmp a gunoiului de grajd. Figura.1. prezint datele
climatice anuale ale zonei si mai jos, corespunztor, activittilor agricole specifice si cele de
management a gunoiului de grajd.

3.4. Folosinta terenului:

Suprafetele corespunztoare fiecrei folosinte n cadrul fiecreia dintre cele 7 comune aflate n
zona de proiect, sunt prezentate n Tabelul nr.1.
3.5. Numrul de animale corespunztor fiecrei gospodrii:
Numrul de animale existente la nivelul judetului Clrasi, defalcat pe specii si comune este
prezentat n Tabelul nr. 2. - aceste valori au fost comunicate de ctre comunele respective
Directiei Generale pentru Agricultur Clrasi, la data de 30 septembrie 2000.
Initial aceste valori erau defalcate si pe asociatii agricole, societti comerciale cu profil agricol si
productori individuali.
Tabelul nr. 3. prezint situatia valoric a efectivului de animale detinut de gospodriile
individuale situate pe raza celor 7 comune din zona de proiect.
In cele 5 comune vizitate de ctre Consultanti, primriile au pus la dispozitie propriile valori
referitoare la numrul gospodriilor din comuna respectiv. Cifra medie avansat de primrii ca
rspuns la ntrebarea: cte gospodrii detin un numr semnificativ de animale, este n jur de
60%. Aceste valori au fost ulterior utilizate la calculul numrului mediu de animale din fiecare
comun vizitat. Aceste calcule sunt prezentate n cadrul Anexei nr.4.
Tabelul nr. 4. detaliaz pentru cele 7 comune din zona de proiect, numrul de gospodrii,
procentul dintre acestea care detin animale si numrul mediu din fiecare specie de animale
detinute de o gospodrie reprezentativ. Numrul animalelor din gospodriile populatiei inclus
n Anexa nr.3. este n concordant cu aceste estimri.
Unele animale sunt nc detinute n proprietate de ctre fostele IAS-uri.
Tabelul nr. 5. prezint situatia acestor animale, pe specii (vite, porci, oi, capre, cai si psri).
Deoarece n cadrul fiecrei comune din zona proiectului exist una sau dou ferme de stat,
numrul de animale din tabelul nr.5. reprezint principala concentrare de animale care poate
reprezenta un risc pentru mediu. Acest potential este amplificat de starea actual precar a
sistemelor complicate de evacuare a dejectiilor, gndite initial pentru un numr mult superior de
animale.
Tendinte viitoare referitoare la numrul si concentrarea n spatiu a animalelor:
Tendinta viitoare aproape unanim exprimata, este aceea ca numrul animalelor detinute n
gospodrii va creste semnificativ; de asemenea fiind de asteptat s creasc si numrul fermelor
private care se vor concentra pe activitatea de crestere a animalelor. Acest gen de ntreprinztori
vor investi n adposturi corespunztoare pentru animale si n platforme organizate de
depozitare a gunoiului de grajd. n general, fermele de animale vizitate de Consultanti aveau
mult mai putine animale dect n trecut, dar tendinta exprimat este c acest numr va creste n
viitorul apropiat.
Concentrarea animalelor ntr-un numr mic de ferme zootehnice de mare capacitate nseamn c
fiecare dintre acestea reprezint o surs potential de poluare. Aceste ferme ar trebui ncurajate
s adopte practici ecologice de depozitare si manevrare a gunoiului de grajd rezultat, n vederea
utilizrii acestuia n agricultur.
4. Evaluarea situatiei existente:
4.1. Modul actual de administrare a deseurilor, la nivel de comun:
Au fost vizitate comunele Vlcelele, Cuza Vod, Independenta, Al. Odobescu si Grdistea. Dup
discutii cu reprezentantii alesi ai comunittilor locale (primari), au fost inspectate (vizitate) o

serie de gospodrii si ferme de crestere a animalelor. Rapoarte referitoare la aceste vizite sunt
incluse n Anexa nr.3.
Modul de adpostire a animalelor:
Constructiile ce adpostesc animalele din gospodriile populatiei sunt n general amplasate n
partea din spate a gospodriei respective. In timp ce vitele, porcii, psrile de curte si caii sunt
tinute permanent n gospodrie, oile sunt tinute aici doar patru luni pe an, n timpul sezonului
rece. Caii si porcii sunt de obicei tinuti n constructii anex.
In majoritatea cazurilor investigate, vitele erau tinute n adposturi separate, unele pentru
sezonul clduros si unele pentru iarn. Adposturile pentru vite si cai aveau n general
pardoseal de beton, complet orizontal, fr zon mai nalt pentru odihn si fr rigol de
colectare a dejectiilor. In consecint, vacile stteau n propriile dejectii si erau murdare. In
cteva cazuri, exista un canal de evacuare a urinei de pe aceste pardoseli de beton.
Porcii erau tinuti ntr-un adpost care const dintr-un spatiu acoperit si o mic portiune deschis
asezat n fata acestuia. De obicei nu exist canal pentru scurgerea dejectiilor lichide iar oamenii
colecteaz aceste lichide n gropi de pmnt neimpermeabilizate. Psrile sunt adpostite n
spatii suspendate iar dejectiile se acumuleaz pe suprafata betonat situat dedesubt. Psrile au
libertatea de a circula n portiunea ngrdit a curtii ce le este destinat, asa nct excrementele
produse acoper practic toat aceast suprafat.
Materiale si substante constitutive:
Deseurile de provenient agricol constau n gunoiul de grajd propriu zis (cu cele dou
componente ale sale, urina si materiile fecale), paiele folosite ca asternut pentru animale si
furajele refuzate ca hran de ctre animale. Paiele de cereale sunt obtinute de pe terenurile
cultivate cu aceast cultur si sunt depozitate n grmezi mai mult sau mai putin organizate n
interiorul curtii gospodriei respective.
Membrii asociatiilor de productori agricoli primesc beneficiul sub forma unor cantitti de
furaje pe care le utilizeaz ca hran pentru animale. Cocenii de porumb sunt de asemenea
colectati de pe terenurile asociatiilor sau de pe loturile de teren arabil aflate n proprietate. De
obicei frunzele si o parte a stiuletilor sunt consumate de animale iar tulpinile (cocenii) care
rmn sunt folosite ca asternut pentru animale sau sunt aruncate direct laolalt cu gunoiul de
grajd - deoarece aceste tulpini sunt rugoase si fibroase, neabsorbind cu usurint lichide, ar fi de
preferat ca acesti coceni s fie mai nti tocati (mruntiti) si apoi folositi ca asternut pentru
animale; gunoiul de grajd rezultat de la bovine este deci un amestec eterogen de fecale, paie de
cereale si coceni lungi de porumb.
La sfrsitul sezonului de vegetatie, legumele si n spet tomatele sunt scoase din pmnt iar
tulpinile nefolositoare sunt aruncate la groapa improvizat din curtea gospodriei - acestea fiind
de asemenea dificil de utilizat n amestecul format cu gunoiul de grajd (lungi si fibroase
necesitnd mruntire).
Managementul gunoiului de grajd la locul de producere:
Pentru a mentine locul de adpostire a vacilor relativ curat, dejectiile solide se iau de cteva ori
pe zi de pe suprafata betonat si se pun direct pe sol ntr-un loc de depozitare temporar - de aici,
cantitatea acumulat timp de 2-3 zile se ncarc n roabe si se transport n depozitul
"permanent" aflat de obicei lng poarta de acces a gospodriei respective, implicind astfel o
dubl manevrare a acestui gunoi de grajd si fcnd de obicei dificil ncrcarea din depozitul
"permanent" nebetonat n crut sau n remorca tractorului, din cauza procesului de cimentare ce

are loc sub actiunea precipitatiilor. Se creeaz totodat oportunitatea continu de infiltrare a
nutrientilor direct n sol. n cadrul acestui depozit "permanent", gunoiul este mprstiat pe o
suprafat relativ mare, ntr-un strat foarte subtire, fr nici un fel de gard sau mprejmuire,
nlesnind astfel accesul ginilor si altor psri de curte care-l mprstie si mai mult. Suprafata
relativ mare a acestui depozit aflat lng poarta gospodriei amplific fenomenul de infiltrare a
nutrientilor, colectnd un volum important de ap din precipitatii.
Desi n majoritatea cazurilor adposturile bovinelor erau prevzute cu cte un canal de evacuare
a urinei, la adposturile porcinelor, de multe ori urina se scurgea direct de pe portiunea betonat,
pe sol. n toate cazurile investigate, faza lichid a dejectiilor de la animale era condus printr-un
canal la o groap de pmnt neimpermeabilizata, de unde periodic, gospodarul respectiv
transfera cu ajutorul unei gleti acest lichid si-l mprstia peste gunoiul solid.
Deseurile menajere provenite din gospodrie:
Acestea constau n principal din: sticle de PET, carton, piese metalice, cutii de aluminiu, srm
etc. Ele sunt amestecate cu gunoiul de grajd si sint transportate mpreun la "platforma"
comunal existent.
Un aspect foarte important, desi nu face obiectul prezentului proiect, este potentiala surs de
poluare a apei subterane pe care o reprezint latrinele din aceste gospodrii rurale - acestea sunt
spate direct n curte si cnd devin saturate, pur si simplu sunt abandonate cu o plac de beton
deasupra, amenajind in acelasi mod una nou n alt parte.
In comunele Vlcelele si Cuza Vod suprafata medie a gospodriilor (care include si
adposturile animalelor) este n jur de 6000 m.p., n Independenta n jur de 1000 m.p. iar in
comuna Grdistea exist cele mai mari gospodrii, cu suprafete n jur de un hectar si cu acces
mai bun, avnd porti att n partea din fat, ct si n spatele curtii.
4.2. Gradul de poluare existent si impactul asupra calittii apelor:
Principalii agenti poluanti ai apelor au fost identificati ca fiind:
- urina si faza lichid a dejectiilor animaliere
- infiltratiile din precipitatiile care percoleaz depozitele de gunoi
- dejectiile provenite de la latrine (nu fac obiectul proiectului nostru)
Poluarea apelor se manifest prin:
- surse directe de poluare difuz de la gospodriile populatiei;
- surse indirecte reprezentate de cantittile de gunoi transportate la platformele existente;
- surse indirecte reprezentate de marile ferme zootehnice (ce a mai rmas din acestea)
prin gunoiul de grajd depozitat de-a lungul anilor n platformele proprii si prin
dejectiile lichide evacuate periodic prin splarea pardoselilor de beton.
Cele mai poluate spatii au fost considerate a fi curtile gospodriile individuale, platformele de
gunoi si fermele de crestere a animalelor.
In cadrul gospodriilor, poluarea este difuz, provenind din urmtoarele surse:
- gropile neimpermeabilizate de colectare a urinei de la bovine si cabaline;
- gropile neimpermeabilizate de colectare a dejectiilor lichide de la porcine;
- suprafata mprejmuit unde circul libere psrile, care este direct expus
precipitatiilor;
- depozitul "permanent" de gunoi amplasat de obicei lng poarta curtii respective;
- latrina fiecrei gospodrii;
Suprafata fiecrei gospodrii este relativ mic si de obicei aceste surse de poluare se afl la mai
putin de 50 m de putul pentru ap potabil. Exist astfel, n plus fat de potentialul de poluare al
apei freatice si un risc punctual de contaminare a apei potabile.

Mai mult, proximitatea celorlalte gospodrii vecine, care detin un numr similar de animale,
face ca de fapt, putul de ap potabil s fie amenintat de o cantitate de poluanti de trei ori mai
mare.
In general s-a constatat c n toate satele apartinnd comunelor vizitate, pnza freatic este
contaminat cu compusi ai azotului, avnd ca surse de poluare depozitele de gunoi (prin
infiltrare direct n sol si de asemenea prin scurgere la suprafat n cursurile de ap sau n
canalele de desecare aflate uneori n imediata apropiere a platformelor de gunoi). S-a constatat
de asemenea o considerabil eutroficare a apei din canale si din cursurile de ap (vegetatie
specific - alge).
4.3. Administrarea gunoiului de grajd la nivelul marilor ferme zootehnice:
Acolo unde aceste ferme zootehnice au supravietuit procesului de dizolvare a fostelor CAP-uri
si IAS-uri, animalele adulte (vacile) sunt tinute n adposturi de tip industrial, cu podea
prevzut cu un canal pentru dejectii care are de asemenea un sistem automat de evacuare, fie
ntr-o groap amplasat la spatele cldirii (halei) respective, fie direct n remorci, cu ajutorul
unor benzi rulante. Dejectiile sunt apoi transportate la platforma proprie a fermei respective.
Animalele tinere erau tinute n sistem liber, pe asternut format din paie. Aceste paie sunt ulterior
duse la aceeasi platform de gunoi. Cldirile (halele) respective nu erau ntotdeauna prevzute
cu jgheaburi pentru preluarea apei din precipitatii, astfel nct ploile spal dejectiile aflate pe
portiunile exterioare betonate, conducndu-le direct n sol.
Porcinele erau tinute n sistem nchis, fiecare spatiu individual avnd grtare pentru ptrunderea
dejectiilor. Sistemul, initial automat, de hrnire nu mai functioneaz. Sistemul de evacuare a
dejectiilor are 2 m ltime si este de tip pern lichid. Datorit costurilor de exploatare mari,
bazinul prevzut initial pentru decantarea dejectiilor lichide a fost abandonat iar pompa electric
de transfer este acum folosit pentru evacuarea fazei lichide ntr-o groap de mari dimensiuni,
neimpermeabilizat si amplasat la marginea unei pduri. Nu s-au fcut nici un fel de eforturi
pentru utilizarea gunoiului de grajd rezultat. Intreaga suprafata a unei astfel de ferme zootehnice
reprezint o potential surs de poluare. Ferma respectiv nu dispunea de nici un utilaj de
mprstiere n cmp a gunoiului de grajd.
Platforma fermelor zootehnice are o suprafat tipic de 230 m pe 30 m. Gunoiul descrcat aici
este acumulat n grmezi de 3 m nltime si lsat la maturare pe o perioad de pn la un an. n
general, gunoiul de grajd astfel compostat este mprstiat pe cmpurile cultivate si ncorporat n
brazda arat, vara sau primvara.
Metodele de utilizare n agricultur constau n:
ncrcat n remorci, gunoiul este descrcat n cmp si apoi mprstiat cu buldozerul, n
cantitti de aproximativ 100 t/ha.
mprstiat cu ajutorul utilajelor specializate (MIG) - doar n dou cazuri investigate majoritatea acestor utilaje care erau n trecut detinute de IAS-uri nu mai sunt n stare de
functionare (majoritatea fermelor de acest gen au preferat s investeasc cu prioritate n
utilaje de cultivare si recoltare - tractoare, combine, masini agricole, etc. lsnd utilajele de
mprstiere a gunoiului pentru prioritatea a doua)
4.4. Probleme legate de evacuarea dejectiilor lichide si solide, la nivelul gospodriilor
individuale:
Diagrama logic din cadrul Anexei nr.2. exprim n mod ilustrativ situatia actual n acest
domeniu, att la nivelul gospodriei ct si la nivel de platform comunal existent.

Efluenti: Urina si faza lichid rezultat din descompunerea fecalelor provenite de la bovine si
cabaline sunt n prezent colectate n gropi de pmnt neimpermeabilizate.
n cazul porcinelor, acest efluent se scurge direct n pmnt, nefiind preluat de nici un fel de
canal. Cu o singur exceptie constatat n timpul investigatiilor efectuate de Consultanti, gropile
de colectare a fazei lichide erau neimpermebilizate, oferind practic oportunitti nelimitate de
infiltrare a nutrientilor n apa freatic.
Gospodarul nu poate aprecia cantitatea de lichid acumulat n aceste gropi din cauza evaporrii
si infiltrrii cvasipermanente. Turnarea acestui lichid cu gleata peste depozitul de gunoi aflat
direct pe sol amplific fenomenul negativ de infiltrare, deoarece aceast mas de gunoi nu poate
absorbi ntreaga cantitate de lichid adugat.
Acest aspect negativ se amplific pe timpul sezonului rece, din cauza precipitatiilor. In plus fat
de efluentul produs de animale n mod direct, ploaia care cade pe suprafata curtii gospodriei
poate de asemenea contribui n mod substantial la splarea nutrientilor n sol (n special n zona
unde psrile de curte sunt lsate s circule liber); un alt factor care poate amplifica fenomenul,
este apa din precipitatiile abundente care scurs de pe acoperisurile de azbociment ale
adposturilor pentru animale, care spal portiuni de gunoi de grajd acumulate pe sol sau se
scurge n gropi de pmnt n care s-a adunat efluentul de la animale (unele din aceste acoperisuri
sunt gurite si ploaia se scurge direct pe suprafata betonat unde stau bovinele, cabalinele etc.).
In afara faptului c gospodarii nu dispun de rezervoare etanse pentru acumularea efluentului de
la animale, nu exist nici cisterne cu vidanj pentru golirea si transportarea acestuia.
Deseurile solide:
Principalele probleme care apar n manevrarea acestora sunt datorate:
-

sistemului de crestere a animalelor, neprevzut cu grtare si spatii de acumulare a

dejectiilor, ceea ce face ca spatiile adposturilor s necesite o curtare mult mai
frecventa
dublei manevrri a gunoiului de grajd rezultat, pe suprafete nebetonate, creind astfel
oportunitti de poluare sporite si ngreunnd concentrarea acestor cantitti de gunoi de
grajd n vederea ncrcrii n mijlocul de transport (crut).
amplasrii adposturilor animalelor n partea din spate a curtii gospodriei si a
depozitului "permanent" lng poarta de acces, ngreunnd astfel orice tentativ de
manevrare mecanic a gunoiului acumulat.
lipsei unei suprafete betonate pentru depozitul "permanent", gunoiul acumulat direct pe
sol fiind foarte greu de manevrat
lipsei unor pereti care s mpiedice rspndirea gunoiului din acest depozit si accesul
psrilor de curte, acesti pereti facilitind totodata concentrarea gunoiului acumulat n
grmezi nalte, mult mai usor de manevrat.
lipsei mijloacelor mecanizate n majoritatea gospodriilor (tractor, remorc, utilaj de
ncrcare de tip JCB etc.)
lipsei utilajelor de mprstiere a gunoiului de grajd n cmp.

Prezenta tulpinilor de porumb (coceni) n componenta gunoiului de grajd, fie datorit

asternutului folosit pentru animale, fie hranei refuzate de acestea, face utilizarea acestui gunoi n
agricultur, aproape imposibila, fiind nevoie de descompunerea acestor coceni care contin
material lignocelulozic fibros.

10

4.5 Evaluarea platformelor de gunoi existente:

Aceste asa-zise platforme de gunoi sunt amplasate pe terenuri controlate de Consiliile Locale
respective. In cazul comunelor Cuza-Vod si Vlcelele, gunoiul provenit din gospodriile
oamenilor era mprstiat pe o fsie ngust de aprox. 5m si lung de aprox. 200m, situat foarte
aproape, de-a lungul unui canal de desecare. La Vlcelele, aceast platform era foarte
aproape de locul unde un astfel de canal descrca ntr-un curs de ap (mai putin de 5m). Panta
terenului n aceast zon si apropierea drumului face ca prin scurgere direct de pe toat
lungimea unei astfel de platforme, efluentul generat de gunoiul acumulat s ajung direct n
cursul de ap respectiv, fenomenul de poluare fiind amplificat n timpul precipitatiilor
abundente.
Deoarece aceste grmezi de gunoi au fost inspectate toamna, dup o var exceptional de
secetoas, majoritatea acestor materiale erau uscate si fuseser pe alocuri incinerate. Desi
aceast practic de ardere a gunoiului este descurajat de autorittile locale, efectul acestui
proces este acoperirea masei de gunoi cu un strat foarte fin de cenus care ulterior, odat cu
venirea ploilor, formeaz o suprafat de capac peste masa de gunoi, susceptibil s mpiedice
descompunerea aerob a acestor deseuri.
In toate cazurile investigate, gunoiul astfel depozitat era de fapt un amestec eterogen, format din
gunoi de grajd, recipienti de metal, sticle, material plastic, srm etc. In unele cazuri erau
prezente chiar resturi si moloz de la demolarea unor constructii. De asemenea, aproape n fiecare
caz, cocenii de porumb erau prezenti si nu preau usor de descompus sub actiunea intemperiilor.
Majoritatea acestor platforme sunt n functiune de 10-12 ani. Desi suprafata acestora este
uscat, ele au capacitatea de a retine umiditatea, fiind prezente conditii aerobe si anaerobe.
Aceste mase de gunoi reprezint si o surs de emisie a gazului metan n atmosfer. Cu ct
masele de gunoi rmn mai mult timp n aceste amplasamente, cu att potentialul de eliberare a
unor efluenti poluanti n sol creste, sub actiunea precipitatiilor si a descompunerii anaerobe. In
acest sens, au fost deja observate specii vegetale-indicator al prezentei naltelor concentratii de
azot (ex: Datura Stramonium).
Din cele sapte platforme comunale inspectate, sase erau la suprafata terenului iar n cellalt
caz, fuseser excavate gropi destul de mari pentru o capacitate de depozitare sporit. Inltimea
gunoiului depozitat nu depsea n medie 1m si nu a fost fcut nici un efort de concentrare a
masei de deseuri n grmezi nalte, organizate. Volumul grmezilor proaspt (recent) depozitate
era echivalentul capacittii de transport a unei crute (aprox. 2 mc.). Intr-o singur platform
vizitat, masa de gunoi era periodic concentrat n grmezi mai nalte, cu ajutorul buldozerului,
dar si aici nu existau buncre sau containere pentru depozitarea materialelor inerte.
In cadrul comunei Independenta, la mijlocul anilor 1990, a fost pus n practic un program de
constientizare public a nevoii de a separa deseurile menajere de gunoiul de grajd, la nivelul
fiecrei gospodrii; acest program a fost implementat cu succes si ca urmare s-au obtinut
cantitti nsemnate de gunoi de grajd, care au fost comercializate cultivatorilor de legume din
zona adiacent acestei comunitti. In prezent ns, aceste obiceiuri bune au fost date uitrii,
motivele fiind n principal urmtoarele:
- putini oameni percep si recunosc valoarea agricol pe care o are gunoiul de grajd
necontaminat de alte deseuri;

11

- lipsa simtmntului de proprietate asupra acestei resurse;

- lipsa echipamentului (utilajelor) specializat necesar manevrrii si aplicrii gunoiului n
cmp.
Cazul platformei din comuna Al. Odobescu este o exceptie pozitiv, deoarece aici gunoiul era
stivuit n grmezi de pn la 2m nltime si 4m ltime la baz; cu toate acestea si aici gunoiul de
grajd era amestecat cu tot felul de deseuri menajere, existnd totusi concentrri de sticle de PET
si alte materiale inerte care dovedeau ncercri abandonate de a separa unele dintre aceste
materiale. Tot aici exista si o groap neimpermeabilizat, destinat aruncrii cadavrelor de
animale - din pcate si acesta reprezint un potential pericol de poluare si de rspndire a unor
boli contagioase.
Concluzii:
Platformele de gunoi vizitate reprezint surse majore de poluare cu nutrienti, fie prin
infiltratie direct n apa freatic, fie prin scurgere la suprafat, n cursuri de ap.
Suprafetele mari pe care erau mprstiate masele de gunoi reprezinta un potential sporit
de infiltrare si de colectare a apei din precipitatii.
Amplasarea acestor depozite de gunoi poate induce n mod direct poluarea unor cursuri
de ap prin scurgere la suprafat.
Faptul c n marea majoritate a cazurilor gunoiul de grajd este amestecat cu alte deseuri
menajere, face ca primul s fie greu de utilizat n agricultur.
Cantitti relativ mici de deseuri de provenient menajer sunt amestecate cu volume
semnificative de gunoi de grajd, resursa valoroasa pentru agricultur.
Managementul gunoiului n cadrul acestor platforme este aproape inexistent.
Deoarece n aceste platforme s-a adunat gunoi vechi de ctiva ani si se aduce n continuare
gunoi, aceste amplasamente vor continua s reprezinte reale amenintri asupra mediului, atta
vreme ct deseurile acumulate aici nu sunt ndeprtate complet, reciclate sau stabilizate (din
punct de vedere al emisiei de agenti poluanti).
5. Proiectarea sistemului de stocare a gunoiului de grajd
5.1 Conceptul general
Activitatea de management a gunoiului la nivel de gospodrie individual cuprinde 10 elemente
cheie:
1. Separarea materialelor inerte si reciclabile cum ar fi cutii de aluminiu, sticl si
materiale plastice de gunoiul de grajd propriu- zis, prin furnizarea unor containere
adecvate.
2. Construirea unei facilitti (platforme) adecvate care s permit la nivelul gospodriei,
depozitarea gunoiului de grajd n mod organizat, pe o suprafat impermeabil
(betonat), cu spatiu suficient unei cantitti ce se poate acumula timp de o lun.
3. Utilizarea practicii curente care presupune c fiecare gospodar care dispune de animale
n gospodrie, si duce gunoiul la platforma comunal cu ajutorul crutei.
4. Pentru acei membri ai comunittii respective care nu dispun de nici un mijloc de
transport, se poate oferi contra cost un serviciu de colectare organizat a acestor
cantitti de gunoi.

12

5. Se va pune baza pe manevrarea gunoiului de la depozitul permanent aflat n curtea

gospodriei, n mijlocul de transport si apoi descrcarea acestuia la platforma
comunal, pentru realizarea aerrii masei de gunoi si pentru nlesnirea unei continue
activitti bacteriene n aceast mas.
6. La nivelul platformei comunale, materialele inerte vor fi depozitate n containere
special prevzute.
7. La nivelul platformei comunale, gunoiul de grajd va fi depozitat n grmezi organizate,
de 3m nltime.
8. Transferul gunoiului de la platforma din gospodrie la depozitul comunal va facilita
aerarea masei de gunoi de grajd si o va omogeniza ntr-o anumit msur. Totusi,
datorit prezentei unor coceni de porumb si/sau tulpini de leguminoase, va fi probabil
necesar o compostare adecvat a unei prti din masa de gunoi. Deoarece implic
costuri mari, asemenea activitati de compostare trebuie totusi mentinute la un nivel
minim.
9. Necesitatea depozitrii organizate a gunoiului, n grmezi de mare nltime, este dat de
minimizarea suprafetei care poate colecta apa din precipitatii.
10.Platforma comunal va fi in asa fel dimensionat nct s permit depozitarea gunoiului
de grajd pe perioada iernii, putnd astfel s se obtin n primvar material organic gata
maturat pentru a putea fi ncorporat n artur, pe terenurile agricole.
Diagrama logic a situatiei actuale a administrrii gunoiului de grajd se prezint n cadrul
Anexei nr. 2.
5.2. Sistemul de depozitare a gunoiului la nivel de gospodrie
In multe cazuri, nlocuirea adposturilor actuale pentru animale cu altele mai solide ar produce
beneficii importante ntr-un timp relativ scurt. Pentru adposturile vechi si pentru cele care se
propun a se construi, manevrarea gunoiului de grajd produs de animale va trebui s tin seama
de urmtoarele cerinte imperative:
- depozitul de gunoi de grajd betonat va trebui amplasat aproape de adposturile existente
(sau cele nou construite) pentru animale;
- se va evita astfel dubla manevrare a cantittilor de gunoi de grajd rezultate;
- depozitul de gunoi aflat n curtea gospodriei va avea o pardoseal betonat pentru a
mpiedica scurgerea fazei lichide;
- gunoiul va fi acumulat n grmezi pentru a spori capacitatea de depozitare si pentru a
reduce scurgerea la suprafat a fazei lichide;
- efluentul rezultat si urina vor fi captate;
- se va avea grij s se directioneze apa din precipitatii n afara masei de gunoi depozitate;
- se vor amenaja facilittile necesare compostrii optionale a masei de gunoi acumulate n
cadrul platformelor din gospodrie;
- masa de gunoi va fi depozitat cel putin o lun - platforma gospodriei va trebui
dimensionat n consecint.
Mrimea acestei platforme de la nivelul gospodriei individuale va depinde direct de numrul de
animale care se afl n respectiva curte si proprietarii vor trebui ncurajati s depoziteze aici
gunoiul de grajd, n grmezi de 1,2m nltime, ncepnd cu partea posterioara a acestui spatiu.

13

5.3. Depozitarea gunoiului la platforma comunal betonat

Perioada de depozitare n platform este restrictionat de 4 factori temporali:
1.
2.
3.
4.

Terenul este supus fenomenului de nghet n perioada noiembrie- februarie.

Arturile se efectueaz de obicei ntre august si octombrie.
Pregtirea patului germinativ se face primvara.
Cultivarea n terenul pregtit primvara se face n intervalul martie-mai.

Perioada minim de administrare si depozitare a gunoiului este de 4 luni. Aceasta se prelungeste

la 5 luni dac lum n calcul si perioada de depozitare n cadrul gospodriei individuale.
Obiectivul rezonabil ar fi golirea depozitului la sfrsitul toamnei.
La nivelul platformei comunale, facilittile recomandate sunt:
1. betonarea suprafetei pt. o mai bun manevrare a gunoiului;
2. containere pentru depozitarea materialelor inerte separate n gospodrie:
a. recipientele de metal vor fi duse la reciclare;
b. sticla va fi deocamdat aruncat la groapa de gunoi, n asteptarea aparitiei
facilittilor de reciclare;
c. materialele plastice si celelalte materii inerte vor fi transportate la groapa de gunoi.
3. vor trebui construite gropi ecologice de gunoi pentru rezolvarea sigur dpv ecologic a
componentelor b si c. n cazul n care acestea nu ridica probleme de mediu suplimentare,
vor putea fi utilizate n acest scop, platformele comunale existente;
4. va trebui prevzut un canal de colectare a fazei lichide ce se formeaz la nivelul
platformei comunale betonate;
5. platforma si bazinul de stocare a efluentului vor trebui s aib pardoseal impermeabil
si pereti etansi;
6. platforma va trebui s aib un gard de protectie adecvat;
7. bazinul de stocare a efluentului va fi prevzut de asemenea cu o mprejmuire
corespunzatoare, menit s evite accidente nedorite;
8. n perimetrul acestei platforme se vor crea birouri pentru personalul care va deservi
platforma;
9. se va ncerca ncadrarea acestei structuri n peisajul zonei;
10. vor fi instalate puturi de observatie hidrologice pentru monitorizarea evolutiei apei
subterane din zon.
5.4. Conceptul de depozitare a gunoiului n cadrul marilor ferme de crestere a animalelor
Fermele zootehnice existente, ce au fost vizitate n comunele zonei de proiect au de asemenea
nevoie de o mbunttire a managementului ecologic. Problemele legate de managementul
gunoiului de grajd n cadrul acestor ferme nu pot fi disociate de solutia adoptat pentru
mbunttirea situatiei ecologice la nivel zonal.
Vacile de lapte sunt adpostite pe timpul sezonului rece n hale de tip industrial, fiind hrnite cu
fn si paie, pentru asternut fiind folosite cantitti considerabile de paie. mbunttirea sistemului
actual de administrare a gunoiului de grajd presupune si n acest caz pardoseli impermeabile si
pereti etansi si colectarea dejectiilor lichide ntr-un bazin special amenajat. Ctiva manageri ai
unor astfel de ferme de animale aveau deja n functiune sau doreau s realizeze cu prioritate un

14

astfel de sistem de evacuare a dejectiilor lichide. Va trebui furnizat asistent de specialitate,

necesar alegerii componentelor unui astfel de sistem modern de evacuare a dejectiilor.
Ape uzate:
Acest tip de lichid poate fi generat de apa din precipitatii care cade pe suprafete contaminate cu
dejectii si de asemenea de apa folosit la splarea suprafetelor n cauz sau a echipamentului.
Uneori urina colectat separat fat de dejectiile solide poate fi si ea sursa. n acest sens, toate
adposturile (cldirile) pentru vaci de lapte vor trebui prevzute cu jgheaburi de colectare si
directionare a apei de ploaie. De asemenea apa din precipitatii care cade direct pe suprafete
betonate contaminate cu dejectii de orice natur, trebuie interceptat (printr-un canal spat n
placa de beton) si directionat spre rezervoare speciale, construite n debleu, unde se pot stoca si
volumele de ap uzat provenite din splarea echipamentului de muls sau a facilittilor de
producere a produselor lactate. Aceste rezervoare trebuie astfel dimensionate nct s fie
suficiente pentru valorile maxime ale precipitatiilor zilnice si pentru ca utilajele de mprstiere
n cmp a acestor ape uzate (cisterne) s poat face fat capacitiv.
Dejectiile de la fermele de crestere a porcilor:
Ferma de porci investigat utilizeaz un sistem de evacuare a dejectiilor bazat pe o pern de ap
care are rol de splare. Dejectiile astfel evacuate sunt pompate spre o groap
neimpermeabilizata, unde fractia lichid este lsat s se evapore liber. O astfel de practic este
total neacceptabil din punct de vedere ecologic. Alternativele viabile de rezolvare a acestei
probleme sunt:
1. Excavarea unui bazin care s fie ulterior impermeabilizat, unde se vor stoca dejectiile
mixte provenite de la porcine. Acesta poate fi prevzut cu o sectiune (un compartiment)
de deshidratare, unde faza lichid se va putea drena, fiind apoi evacuat cu cisterna cu
vidanj si mprstiat n amplasamente corespunztoare.
2. Amestecarea dejectiilor de la porcine cu gunoiul de grajd provenit de la bovine, ntr-o
structur suprateran cu pereti permeabili, dotat cu canal colector perimetral. Lichidul
astfel separat va fi colectat ntr-un bazin cu fund impermeabil.
3. Constructia unui rezervor special pentru dejectiile mixte, la nivelul solului, dotat cu
dispozitiv de amestecare pentru a se evita segregarea fazei solide. n acest sens se poate
folosi pompa de transfer existent la nivelul fermei respective si ulterior utilajele de
mprstiat dejectii mixte n cmp.
5.5. Rezolvarea problemei de mediu pe care o constituie platformele de gunoi existente
Platformele existente vor continua s fie surse de poluare. n momentul n care adugarea unor
noi cantitti de deseuri n aceste amplasamente va nceta, va trebui implementat un program
corespunztor de remediere ecologic. Optiunea de preferat este separarea materiilor inerte n
cadrul acestor depozite si utilizarea gunoiului de grajd n agricultur. Cantittile separate de
deseuri inerte vor fi fie reciclate, fie transportate la gropi de gunoi ecologice, ca si n cazul
platformelor betonate propuse n cadrul acestui proiect. O alt alternativ o reprezint
stabilizarea maselor de deseuri pentru evitarea polurii remanente - acest deziderat se poate
realiza prin compostare.
5.6. Propuneri de facilitti de stocare a gunoiului de grajd
La nivelul gospodriei individuale:

15

Pentru calcularea capacittii nominale a platformei la nivel de gospodrie, s-au luat n

considerare volumele de gunoi generate n medie de o astfel de gospodrie dotat cu animale.
Pentru majoritatea cazurilor, o structur simpl, deschis la partea frontal, cu pardoseal de
beton si pereti de 1,2 m nltime, este suficient.
Pentru colectarea materialelor inerte, produse la nivelul gospodriei va trebui furnizat separat un
container de mic capacitate (aprox. 90 dm3).
Ltimea minim a depozitului de gunoi din gospodrie este aceea care permite accesul unui
utilaj si ncrcarea manual a gunoiului, cu ajutorul furcii.
Pardoseala de beton are o pant constructiv de 1:100, descendent spre partea frontal si este
prevzut cu un canal de drenare a efluentului. Acest canal descarc ntr-un bazin acoperit,
construit n debleu, de 250-500 litri capacitate.
Dimensiunile tipice ale unei astfel de platforme sunt date mai jos. Aceast tipodimensiune este
recomandat tuturor gospodriilor care detin animale. Cele care au un numr mai mare de
animale vor trebui s o goleasc mai des:
Volum (m3)
5,4

nltime (m)
1,2

Suprafata (m2)
4,5

Ltime (m)
2

Lungime (m)
2,2

5.7. Antemsurtoare pentru constructia platformei din gospodrie

Elemente constructive ale
platformei din gospodrie
Lucrri pregtitoare
Excavare (decopertare) strat
superficial
Excavare fundatie sub pereti
Asezare strat balast pe
supr.total
Pardoseal de beton
Fundatia plcii de beton
Asezarea membranei de
etansare
ncastrare pereti de beton

Ltime
(m)

lungime
(m)

lung.prag
(m)

nltime
(m)

volum
(m.c.)

2,00

2,24

1,20

0,30

2,00

2,00
2,00

6,49
2,24

1,20

0,30
0,15

4,00
1,00

2,00
2,00
2,00

2,24
6,49
2,24

0,15
0,30
1,00

1,00
4,00

0,25

6,49

1,20

2,00

1,20
1,20

suprafata
(m.p.)

7,00

5.8. Costuri associate

Costul materialelor necesare constructiei acestei platforme la nivel de gospodrie este indicat
mai jos (n USD):

platform betonat
prag de acces
bazin stocare efluent (500 litri)
cost total per platform

ltime
2
2

lungime
2,20
1,20

16

supr.
4,40
2,40

cost (USD)
240
79
20
339

5.9. Proiectarea platformei comunale

Aceast platform va avea form rectangular, fiind nzestrat cu pereti pe 3 din cele 4 laturi.
Acesti pereti trebuie s reziste sarcinii specifice exercitate de volumele de gunoi depozitate
nuntru, atingerii accidentale a utilajelor de ncrcare-descrcare si fortelor exterioare. Costul
peretilor platformei poate ajunge la 50% din costul total al unei asemenea platforme.
Platforma nu va avea pereti desprtitori interiori pentru a nu stnjeni manevrarea utilajelor si
dispunerea liber a grmezilor de gunoi de grajd. Acest lucru va facilita si eventualele activitti
de compostare a unei prti din masa de gunoi depozitat.
Platforma este prevzut la partea frontal cu un prag betonat, necesar manevrrii utilajelor,
descrcrii unei crute sau a unei remorci de tractor.
Pe toat lungimea prtii frontale, este prevzut un canal de colectare a efluentului (cu grtar)
care are si rolul de a prelua apa din precipitatii, conducndu-le la un bazin de stocare aflat lng
platform (vezi Anexa Pl.1. - scara 1:200). De asemenea lng platform sunt instalate 3
buncre deschise la partea frontal (pentru a permite golirea mecanizat), destinate colectrii
celor trei categorii de materiale inerte aduse de membrii comunittii respective (sticl, metal,
mat.plastic/carton). Aceste buncre au ltimea util de 2,5 m si vor fi golite cu ajutorul unui
utilaj de tip JCB (WOLA).
Aceast dimensiune a platformei comunale tine seama de volumele de gunoi ce pot fi generate
de numrul mediu de gospodrii care detin animale ntr-un sat si de numrul mediu de sate
arondate unei comune din cadrul zonei de proiect investigate.
Se recomand recalcularea capacittii platformei pentru fiecare sat n parte sau pentru numrul
de sate corespunztor, n cazul unei platforme care deserveste o comun (din punct de vedere
administrativ).
Pentru un sat tipic, capacitatea platformei a fost estimat a fi de 3200 tone de gunoi, cantitate
acumulata dup aproximativ 4 luni de depozitare. Din consultrile avute cu primarii din
comunele investigate, acestia au sugerat o perioad de depozitare de 6 luni. Perioada de
aproximativ o lun de depozitare a gunoiului la nivelul gospodriei, rezolv partial aceast
cerint. S-a propus o densitate medie de 0,75 tone/ m.c. pentru materialul proaspt depozitat,
lund n calcul si natura eterogen a cocenilor de porumb si a altor materiale fibroase. Gunoiul
va fi depozitat n grmezi organizate de aproximativ 3 m nltime.
Bazinul de stocare a fazei lichide a fost dimensionat pentru a putea adposti un volum echivalent
cu 30 zile de precipitatii medii zilnice si este de presupus c lichidul astfel colectat va fi ulterior
mprstiat n cmp n perioada propice sau redistribuit peste gunoiul depozitat n platform ( la
intervale mai mici dect frecventa mprstierii gunoiului n cmp).

Capacit.de depozitare a
platformei
120 de zile

Volum
depozitat
3200 t

nltime

Densitate

Supr.

Ltime

Lungime

3m

0,75 t/m3

1422 m2

33 m

46,1 m

17

Capacit.de depozitare
bazin efluent
30 zile de precip.

Precip.me
dii zilnice
38 mm

Volum util

Adncime

Supr.

Ltime

Lungime

76 m3

1,20 m

82,5 m2

10 m

8,25 m

5.10. Evaluarea propunerilor existente de proiectare a platformei comunale de stocare a

gunoiului
Primria comunei Al. Odobescu, din cadrul zonei de proiect a ntocmit deja planuri (alternative
de proiect) pentru constructia a trei astfel de platforme, care pot fi studiate n cadrul Anexei nr.5.
Principiile generale de separare si colectare a materialului organic sunt cele propuse n acest
raport.
Stocarea materialelor inerte:
1. Buncrul de depozitare a acestor materiale este mare si nu pare s fie prevzut nici o
modalitate de extragere a acestor materiale n vederea transportrii lor la locurile de
reciclare sau la un alt depozit cu caracter permanent. Gardul care mprejmuieste zona
platformei poate ngreuna operatiunile de golire a depozitului prin intermediul
excavatorului. Se recomand refacerea solutiei de mprejmuire, mbunttirea accesului
si micsorarea suprafetei utile a platformei propuse.
2. Adncimea de 4 m ar putea fi neadecvat amplasamentelor cu pnza freatic cantonat
aproape de suprafat, aceast adncime fcnd nepractic si drenarea platformei.
3. Nu s-a prevzut nici o facilitate menit s asigure evacuarea apei acumulate din
precipitatii si a fazei lichide rezultate din descompunerea gunoiului de grajd. Un bazin
menit s faciliteze golirea periodic a acestor volume de lichid ar fi o cerint minim.
4. O structur cu fund permanent impermeabilizat nu este o solutie economic viabila,
pentru stocarea permanent a deseurilor.
5. Pozitionarea deseurilor agricole n partea din fat a platformei principale este acceptabil
6. Nu pare a fi prevzut nici o facilitate de separare a deseurilor de plastic de cele de
sticl. Se presupune c cele metalice vor fi depozitate n containerul platformei.
Zonele de manevrare a utilajelor.
1. Zona frontal a amplasamentului de depozitare a deseurilor agricole este foarte larg (15
m) facilitnd colectarea apei din precipitatii pe o suprafat mare, contaminat cu deseuri.
Dac aceast zon mpreun cu cea din jurul mprejmuirii perimetrale, pot fi mentinute
ca drumuri "curate" de acces, apa ajuns aici va putea fi drenat n mod natural, dar
exist riscul ca aceste suprafete s fie contaminate cu deseuri.
2. Pozitionarea containerului n apropierea portii de acces este recomandat pentru a
ncuraja depozitarea componentelor inerte si a materialelor reciclabile, naintea
descrcrii gunoiului de grajd n incint.
Compartimentele platformei principale:
1. Utilizarea a dou compartimente separate pentru depozitarea gunoiului, functie de
vechimea acestuia, este o solutie inspirat. Acest lucru presupune insa un cost
suplimentar de construire a unei singure suprafete compartimentate fat de dezavantajul
unor bariere fizice care pot deveni restrictive.
2. Se recomand ca rampa frontal de acces s fie extins pe ntreaga ltime a frontului de
depozitare a deseurilor. Se elimin astfel gardul si se faciliteaza accesul pentru
ncrcarea si manevrarea utilajelor.

18

3. Zonele desemnate pentru compostarea gunoiului de grajd si pentru stocarea acestuia

trebuie s fie flexibile ca amplasare.
4. Imersarea partial a platformelor genereaz un bazin de colectare a apei din precipitatii,
reducnd astfel capacitatea util si creind riscuri de contaminare a pnzei freatice.
Aceast solutie poate fi considerat acceptabil pentru speta comunei Al. Odobescu dar
nu si pentru alte amplasamente unde pnza freatic este aproape de suprafat. Se
recomand de accea o platform integral suprateran, costul unei platforme de depozitare
construite n debleu fiind de altfel considerat si de ctre specialistul n constructii civile
al proiectului, superior celui corespunztor unei structuri supraterane.
5. Prevederea constructiv a unei membrane (geotextil, etc.) este de asemenea o msur
just.
6. Capacitatea bazinului figurat este prea mic. Golirea sa mult prea frecvent nu este deloc
practic din punct de vedere economic.
7. Perdeaua forestier este o msur bun de protejare a structurii, aprnd totodat
mpotriva scurgerii la suprafat a nutrientilor si impotriva vnturilor puternice. Un gard
mprejmuitor menit s asigure un grad sporit de sigurant, este de asemenea o masura
necesara.
Bazine de stocare:
1. Bazinul de colectare a apei drenate trebuie s aiba o capacitate mai mare.
2. Accesul utilajului (cistern cu vidanj) care va trebui s-l goleasc trebuie facilitat prin
intermediul unor dale de beton.
3. Prevederea unei fose septice pentru eventualele cadavre de animale este bine venit.
Aceasta va trebui utilizat de preferint doar pentru animale tinere si de mici dimensiuni.
Nu se va folosi varul si fosa va trebui impregnat cu bacterii provenite din gunoi de grajd
bine maturat (fermentat). Rmne ns problema golirii si ndeprtrii fazei lichide
generate aici. Aceast solutie este mai putin adecvat pentru animale rumegtoare adulte.
4. Instalarea unui incinerator pentru cadavre de mai mari dimensiuni rmne o alternativ
demn de luat n seam.

5.11. Antemsurtoare pentru constructia platformei comunale

Valorile urmtoare au fost calculate pentru o platform de 3200 tone capacitate.
Detalii asupra solutiei constructive pot fi solicitate inginerilor constructori care au fost consultati
pe durata ultimelor cinci zile de vizit a Consultantului de specialitate n Romnia.

Platforma comunal
Lucrri pregtitoare
Excavare (decopertare) strat
superficial
Excavare fundatie sub pereti
Asezare strat balast pe
supr.total
Pardoseal de beton
Fundatia plcii de beton
Asezarea membranei de etans.
Masiv de ancoraj (ncastrare)

ltime
(m)

lungime
(m)

lung.prag
(m)

nltime
(m)

volum
(m.c.)

35

47

0,30

557

2
35

129
47

0,50
0,15

129
278

35
2
33
0,25

47
129
47
129

0,25
0,30
1,00
3,00

464
77

19

6
6

suprafata
(m.p.)

1749
97

pereti
Armtur perimetral
Armtur pereti
Armtur plac interioar si
prag

Bazin de stocare effluent

Lucrri pregtitoare
Excavare (decopertare) strat
superficial
Excavare fundatie sub pereti
Asezare pat de balast pe
supr.total
Pardoseal de beton
Fundatia plcii de beton
Asezarea membranei de
etansare
Masiv de ancoraj (ncastrare)
pereti
Armtur pereti
Armtur plac interioar si
prag

2
33

129
129
47

3,00
1,00

ltime
(m)

lungime
(m)

lung.prag
(m)

adncim
e (m)

volum
(m.c.)

10

1,50

214

1,50
10

36
8

0,30
0,15

16
21

10
1,50
10

8
36
8

0,15
0,30
1

21
16

0,25

36

1,50

14

10

36
8

1,50
1

lungime
(m)
4

lung.prag
(m)
6

nltime
(m)
0,30

volum
(m.c.)
7,50

0,30
0,15
0,15
0,30
1
2

4,725
3,75
3,75
4,725

Buncr (container) pt. materiale ltime

inerte (unul din cele 3 propuse)
(m)
Excavare (decopertare) strat
2,50
superficial
Excavare fundatie sub pereti
1,50
Asezare pat de balast pe supr.
2,50
Pardoseal de beton
2,50
Fundatia plcii de beton
1,50
Asezarea membranei de etansare 2,50
Masiv de ancoraj (ncastrare)
0,25
pereti
Armtur pereti
Armtur pl. interioar si prag
2,50

10,5
4
4
10,5
4
10,5
10,5
4

20

6
6

6
6
6

2
1

258
774
1749

suprafata
(m.p.)

142

55
142

suprafata
(m.p.)

25
5,25
21
25

5.12. Costuri aferente

Costurile au fost estimate pe baza schitei generale a unei platforme comunale tip, inclus n
raport ca Anexa nr.5.
In varianta unei platforme mai mari, capabil s stocheze 4800 tone de gunoi, costul total aferent
se ridica conform estimrilor inginerului constructor la 144.756 USD din care 117.355 USD
doar pentru structura de beton propriu-zis.
Un asemenea cost al unei singure platforme comunale nu ar fi permis ncadrarea unui numr
semnificativ de platforme n bugetul alocat proiectului, asa nct a fost decis estimarea
costurilor pentru o platform mai mic, capabil s nmagazineze doar 3200 tone de gunoi de
grajd si care are lungimea de 46 m. De asemenea, costul principalului gard perimetral a fost scos
din estimarea de buget:
Cost estimativ (USD)
79.387
8850
9400
1636
99.273 USD

Pardoseal si pereti de beton

Prag de beton si mprejmuire
Bazin stocare efluent
Buncre mat. inerte
TOTAL

Acest cost total se regseste n cadrul Anexei nr. 6.

Costurile totale ale unei astfel de platforme vor trebui investigate n continuare, prin obtinerea
unor preturi curente de referint, din partea antreprenorilor de constructie din zona judetului
Clrasi.
6.Proiectarea sistemului de manevrare si aplicare in cimp a gunoiului de grajd
6.1 Conceptul de management al colectarii, depozitarii si imprastierii in cimp a gunoiului
de grajd
Colectarea deseurilor din gospodarii si ferme de animale - se va pastra si se va incuraja practica
curenta de aducere a acestor deseuri la platformele existente, de catre fiecare gospodar.
Materialele inerte provenite din gospodarie vor fi depozitate in buncarele de reciclare special
prevazute. Utilizarea pentru acest scop a unor containere metalice transportabile, ar mari
costurile specifice datorita necesitatii achizitionarii camioanelor specializate si de aceea aceasta
este o alternativa nerecomandata.
Descarcarea deseurilor in cadrul platformei communale - carutele cu deseuri agricole vor fi
descarcate pe suprafata pragului frontal de beton sau dupa caz in interiorul platformei.
Administrarea deseurilor in cadrul platformei - perioada in care gunoiul de grajd este depozitat
va fi utilizata in scopul reducerii necesarului de administrare activa (compostare) menita sa
asigure o buna maturare a acestei resurse agricole. Manevrarea volumelor de gunoi dupa
incheierea perioadei de depozitare, este suficienta in vederea aerarii acestor volume.
Volumele de deseuri agricole ce contin aproape in exclusivitate gunoi de grajd nu vor necesita
deloc administrare activa (compostare). In vederea descompunerii cocenilor de porumb si a
tulpinilor fibroase de tomate, acestea vor trebui depozitate in rnduri, pe toata lungimea
platformei de depozitare. Intoarcerea acestor mase de deseuri se va realiza cu ajutorul utilajului
de tip JCB, eliminindu-se astfel necesitatea unor dispozitive specializate de compostare.

21

Deseurile descarcate initial in perimetrul pragului de beton, vor trebui mutate in spatiul
platformei propriu-zise, in gramezi de 2-3 m inaltime. Toate aceste operatiuni se vor realiza cu
ajutorul unui utilaj specializat, de tip JCB (WOLA), care va trebui sa fie dotat cu o furca
mecanica interschimbabila cu o cupa de capacitate medie, aceasta din urma fiind necesara
pentru manevrarea unor volume de gunoi in cadrul platformei dar si pentru transferarea
cantitatilor de deseuri inerte acumulate in buncare, in remorci care le transporta la centrele de
reciclare sau la groapa de gunoi.
Imprastierea gunoiului de grajd - dupa ce a fost depozitat in cadrul platformelor, gunoiul de
grajd va fi utilizat ca ingrasamint organic in agricultura. Pentru a putea fi utilizat in acest scop,
cu maxima eficienta in timpul primaverii si vara tirziu, sint necesare utilaje specializate, de
imprastiere in cimp a gunoiului de grajd. Luind in considerare predominanta materiilor solide in
amestecul cvasi-eterogen care este de fapt acest gunoi de grajd, se recomanda folosirea utilajelor
de imprastiere cu descarcare posterioara. Va fi nevoie si de un tractor care sa tracteze utilajul de
imprastiat gunoi, acesta din urma fiind alimentat cu material organic de catre utilajul de tip JCB
(WOLA). Precipitatiile care cad pe suprafata platformei, impreuna cu fractia lichida rezultata
din descompunerea deseurilor, vor fi colectate intr-un bazin cu fund impermeabilizat. Acesta va
fi din cind in cind golit, lichidul rezultat fiind fie imprastiat in cimp, fie redistribuit peste masa
de gunoi acumulata in cadrul platformei. Aceste operatiuni se vor realiza cu ajutorul unei
cisterne cu vidanja.
Materialul lung si fibros (coceni de porumb, tulpini de tomate, etc.) va trebui maruntit (tocat)
pentru a se putea inlesni procesul de descompunere; va fi necesar in acest scop un utilaj
specializat.
Unelte suplimentare - vor fi necesare diverse unelte de mna, lopeti, furci, maturi si un
incinerator pentru cadavrele animalelor; acesta din urma poate fi construit conform unui proiect
local si poate utiliza drept combustibil lemnul sau stiuletii de porumb.
6.2 Specificatiile tehnice ale utilajelor necesare:
Utilajul de incarcare (JCB/WOLA):
Tip - cu dubla tractiune
Inaltime de ridicare - 4 m
Capacitatea furcii mecanice - 2 m.c
Capacitatea cupei - 2 m.c
Puterea minima a motorului - 90 CP
Numar necesar per comuna - initial 1, dar ca regula generala, o bucata pentru fiecare platforma
Utilajul de imprastiere a gunoiului de grajd:
Tip- cu descarcare posterioara
Capacitate - 5 m.c (capacitatea maxima a celor fabricate in Romania)
Numar necesar - 10
Cisterna cu vidanja:
Tip - cu dispozitiv de vidanjare
Capacitate - 5000 litri
Numar necesar per comuna - 1

22

Remorca:
Tip - basculanta, cu o singura osie
Capacitate nominala - 5 tone
Numar necesar per comuna - 1
Tractorul:
Tip - cu tractiune simpla
Putere - 65 CP
Producator - Tractorul Brasov
Necesar per comuna - 2
Utilajul de maruntire (tocare):
Numar necesar per comuna - 1
Anexa nr. 6 contine informatii referitoare la costurile indicative ale acestor utilaje, obtinute de la
producatori locali.
7. Alternative de captare a efluentului la nivelul gospodariei individuale
La nivelul fiecarei gospodarii care detine animale, efluentul consta din urina provenita de la
bovine si cabaline si din faza lichida care se scurge de la adaposturile porcinelor. In primul caz,
urina este colectata de un canal sapat in pardoseala de beton; in cazul porcinelor, faza lichida
este in majoritatea cazurilor lasata sa se scurga direct in sol. In multe cazuri, apa din precipitatii
se scurge pe aceste suprafete contaminate cu dejectii sau in canalul de colectare a urinei,
amplificind astfel fenomenul de poluare cu nutrienti.
Strategia de control a efluentilor include urmatoarele componente:
1. minimizarea volumelor prin luarea in considerare a unor detalii constructive ale
acoperisurilor adaposturilor animalelor si prin pastrarea suprafetelor de teren adiacente,
necontaminate cu dejectii.
2. captarea tuturor efluentilor din curtea gospodariei, prin intermediul unor canale
colectoare
3. toate aceste canale trebuie sa descarce volumele de lichid colectate, intr-un bazin de
stocare sau intr-o groapa de pamint etansata (impermeabilizata). Este de preferat ca acest
bazin sa fie amplasat cit mai aproape de platforma betonata din curtea gospodariei,
pentru a putea receptiona si faza lichida rezultata din descompunera gunoiului de grajd
acumulat.
4. o prima alternativa pentru indepartarea efluentului acumulat este scoaterea din bazin
(groapa de pamint etansata) cu ajutorul unei galeti sau a unei cofe prevazute cu coada
lunga (capacitate 4 litri) si turnarea acestui lichid peste gunoiul solid acumulat, pentru a
fi astfel absorbit; cind gunoiul depozitat ajunge la saturatie, lichidul in exces se va
intoarce in bazin prin canalul colector. O practica judicioasa ar fi aplicarea lichidului
colectat peste depozitul de gunoi de grajd atunci cind acesta este aproape plin. Bazinul
de stocare va trebui sa fie astfel dimensionat incit sa permita goliri frecvente.
Constructiv, acest bazin va trebui sa fie Programul de investitii pe o perioada de cinci ani
lung si ingust pentru a inlesni golirea; el va trebui de asemenea prevazut cu un capac
masiv, dotat cu un sistem de inchidere pentru a preveni accesul neautorizat.
O alta alternativa ar presupune utilizarea cisternei cu vidanja ce va fi disponibila in cadrul
platformei ce se va construi la nivelul comunei.

23

8. Programul de investitii pe cinci ani:

Programul de investitii propus se va derula in cinci faze, dupa cum urmeaza:

Campania de training si informare (constientizare) publica

Realizarea unei platforme comunale cu rol de pilot si monitorizarea activitatii de
administrare a deseurilor agricole
Implementarea investitiilor necesare realizarii celorlalte platforme la nivel de comuna
Incurajarea separarii deseurilor inerte de gunoiul de grajd, la nivelul fiecarei gospodarii
rurale
Construirea platformelor de depozitare a gunoiului de grajd in fiecare gospodarie care
detine un numar semnificativ de animale

8.1 Campania de training si informare publica:

Inainte de aprobarea oricarei investitii in materiale sau echipamente, va trebui implementat un
program de training si informare publica care sa se adreseze in mod direct primarilor din zona
de proiect, fermierilor si membrilor familiilor acestora; acest program va viza realizarea
urmatoarelor obiective imediate:

Asigurarea faptului ca investitiile respective sint directionate acolo unde trebuie si ca

ele vor fi insotite de schimbarile corespunzatoare in practicile curente din zona de
proiect;
Obtinerea unui beneficiu superior din utilizarea in agricultura a gunoiului de grajd;
Promovarea utilizarii judicioase a facilitatilor create in cadrul proiectului;
Maximizarea numarului de gospodarii deservite de aceste facilitati;
Pastrarea calitatii materialelor reciclabile;
Asigurarea beneficiarilor pentru cantitatile de gunoi de grajd depozitate;
Constientizarea publica a necesitatii reciclarii materialelor inerte provenite din
gospodarii;

1. O prima componenta a campaniei de training va consta intr-un tur de studiu de 7 zile,

desfasurat in cadrul unor ferme din Marea Britanie, unde se vor studia cu scop demonstrativ,
tehnicile de stocare si utilizare in agricultura a deseurilor agricole. Fermele britanice organizate
ca societati comerciale au fost implicate intr-o serie de programe finantate de guvern, avind ca
scop demonstrarea beneficiilor ce se pot obtine prin utilizarea acestor deseuri in agricultura.
Obiectivele principale ale acestui tur de studiu sint:

Demonstrarea faptului ca pentru obtinerea unui gunoi de grajd bine maturat, utilizabil ca
ingrasamint organic pe terenurile cultivate, nu sint necesare perioade foarte lungi de
depozitare a acestei resurse
Incurajarea schimbarilor in practicile agricole curente, menite sa asigure o mai eficienta
utilizare a gunoiului de grajd
Demonstrarea conceptului integrat ce include atit facilitati de depozitare a gunoiului de
grajd cit si adaposturi corespunzatoare pentru animale

Este recomandabil ca aceste obiective sa fie vizitate in cadrul unui itinerariu care sa includa si
ferme unde se aplica in sistem integrat, cresterea animalelor, administrarea deseurilor agricole si
folosirea acestora din urma in agricultura. Factorii tinta ai acestei campanii de training si
24

informare vor fi primarii, conducatorii asociatiilor agricole, specialisti din cercetare, consultanti,
specialisti ai A.N.C.A, persoane din conducerea D.G.A.I.A.
2. O alta componenta va include instruirea profesionala a personalului (training) ce va exploata
platformele de depozitare a gunoiului de grajd.
3. A treia componenta a campaniei de training si informare va consta intr-un plan de informare
publica si training adresat direct fermierilor din zona de proiect; acest plan va avea urmatoarele
componente:
Constientizarea publica a beneficiilor ce se pot obtine din reciclarea deseurilor
agricole;
Necesitatea colectarii tuturor efluentilor;
Utilizarea depozitului amenajat la nivelul fiecarei gospodarii care detine animale,
pentru stocarea temporara a gunoiului de grajd;
Cunoasterea modului de utilizare a containerelor de depozitare a materialelor
inerte rezultate din gospodarie;
Administrarea gunoiului de grajd la nivelul fiecarei gospodarii;
Modul de depozitare a deseurilor deja separate, in cadrul platformei comunale;
Modul de administrare a deseurilor la nivelul platformei comunale si necesitatea
colectarii materiilor inerte in buncarele special amenajate.
4. Instruirea profesionala a primarilor din zona de proiect, a specialistilor din cadrul Consiliilor
Locale si a personalului de exploatare a platformelor, in domeniul business administration si
al managementului efectiv al unei platforme de depozitare a gunoiului de grajd, inclusiv
rezolvarea problemei reciclarii materialelor inerte.
5. O campanie de training si de furnizare a serviciilor de extensie agricola adresata tuturor
fermierilor si membrilor asociatiilor agricole, menita sa le demonstreze acestora:

Valoarea practica a utilizarii gunoiului de grajd in agricultura si beneficiile ce

decurg din aceasta activitate
Practicile corecte de depozitare si reciclare a deseurilor agricole
Perioadele propice de aplicare in cimp a gunoiului de grajd
Elaborarea unor planuri de utilizare a gunoiului de grajd ca ingrasamint
organic

8.2 Activitatile propuse pentru primul an, amplasamentele si costurile estimative aferente
Se propune ca in primul an al programului de investitii, sa se construiasca o prima platforma la
nivel de comuna, acest obiectiv trebuind sa fie monitorizat din mai multe puncte de vedere: ca
utilizare, ca mod in care a fost adoptat (preluat) de catre fermieri, ca element de management a
nutrientilor, etc. Aceasta prima platforma va permite verificarea practica a solutiei constructive
initiale (asa cum este definita in cadrul sectiunii 6) si implicit modificarea dimensiunilor daca
acest lucru este cerut de monitorizarea exploatarii acestui obiectiv.
Criteriile de selectare a investitiilor:

Demonstrarea abilitatilor de control a activitatii de separare a

deseurilor, la nivelul gospodariei si la nivel de platforma comunala;
25

indicatori: rezultatele economice obtinute la nivelul platformei,

consultanta acordata gospodariilor, angajamentul de a recruta personal
de exploatare, progamul de training pentru personalul implicat
Demonstrarea angajamentului de a utiliza gunoiul de grajd depozitat,
ca ingrasamint organic, pe terenurile cultivate; indicatori: asociatiile
agricole si fermierii individuali care declara ca au nevoie de aceasta
resursa agricola si cantitatile astfel estimate
Amplasarea platformei la cel putin 10 m departare de cel mai apropiat
curs de apa sau canal de desecare si la 50 m de cel mai apropiat put de
apa potabila; indicator: planul de situatie cu amplasamentul platformei
Dimensiunile platformei si implicit volumul de gunoi de grajd
depozitat trebuie sa fie in concordanta cu numarul gospodariilor pe
care le vor deservi; indicatori: numarul de gospodarii deservite,
numarul animalelor din aceste gospodarii, volumul total estimat de
gunoi de grajd, dimensiunile platformei
Echipamentul si utilajele existente, pe care comunitatea respectiva
(comuna) este dispusa sa le aloce platformei, in vederea administrarii
gunoiului de grajd; indicatori: utilajele detinute de Primarie si
potentialii lor utilizatori

Prima platforma va avea o persoana desemnata sa supravegheze manevrarea materialelor.

Proiectul va asista de asemenea achizitionarea utilajului de imprastiere a gunoiului in cimp,
tractorului si remorcii aferente, utilajului de maruntire si cisternei cu vidanja, toate in numarul
necesar la nivel de comuna. Aceasta platforma ce se va construi in primul an al programului de
investitii, va necesita o intensa activitate de monitorizare si de evaluare a rezultatelor, menita sa
asigure eventualele corectii inainte de demararea celorlalte obiective de investitie similare.
Monitorizarea si evaluarea separarii deseurilor la nivel de gospodarie; indicator: gradul de
contaminare al gunoiului de grajd transportat la platforma comunala (ce procent din aceste
volume reprezinta gunoi de grajd fara nici o alta intruziune), volumele de materiale inerte-pe
categorii, acumulate in buncarele special amenajate la nivelul platformei comunale.
Monitorizarea si evaluarea platformelor in timpul exploatarii; indicatori: cantitatile de gunoi de
grajd depozitate si ritmul in care acestea au fost incorporate in terenurile cultivate, volumele de
levigat (efluent) generate de fiecare platforma si cele aplicate in cimp.
8.3 Programul indicativ pentru anii 2-5
Partea ramasa a programului de investitii este gindita sa acorde sprijin comunelor din zona de
proiect, in vederea implementarii celorlalte investitii (platforme comunale si depozite betonate
de la nivelul fiecarei gospodarii), astfel incit sa se poata realiza pina la doua treimi din
capacitatea totala estimata.
Anul 2:
- satele dotate cu pubele pentru colectarea deseurilor din gospodarii;
- constructia depozitelor betonate pentru stocarea gunoiului de grajd, la nivelul fiecarei
gospodarii care detine un numar semnificativ de animale;
- constructia a inca 3 platforme, pentru 3 comune din zona de proiect, dotate cu utilajele
aferente;

26

acordarea de sprijin asociatiilor agricole, in vederea achizitionarii de utilaje de imprastiat

gunoiul de grajd in cimp.
Anul 3:
- constructia a inca 3 platforme, pentru inca 3 comune din raza geografica a proiectului,
dotate cu utilajele aferente;
- constructia depozitelor betonate la nivel de gospodarie;
- acordarea de sprijin pentru achizitionarea utilajelor de imprastiat gunoiul de grajd.
Anul 4:
- constructia a 3 platforme suplimentare, in 3 din comunele proiectului;
- constructia depozitelor betonate la nivel de gospodarie;
- constructia unor platforme betonate la nivel de ferma de animale.
Anul 5:
- constructia a 4 platforme suplimentare, in celelalte 4 comune ale proiectului;
- constructia depozitelor betonate la nivel de gospodarie.
Anexa nr.6 include programul indicativ de investitii.
9. Evaluarea impactului asupra mediului si aspectele economice
9.1 Evaluarea impactului asupra mediului
Impactul ecologic exercitat de volumele de deseuri agricole stocate la nivelul gospodariilor si in
cadrul platformelor comunale, a fost estimat in tabelele ce urmeaza:
La nivel de gospodarie:
Impact manifestat asupra: (*)
Impactul
asupra
amplasamentului Fermierului vecinilor Animalelor
med.
Miros
*
*
*
Zgomot
Praf
Deseuri
*
*
*
solide
Aspect
*
*
*
inestetic
Efluenti
*
*
*
*

populatiei
in general
*

calitatii
apelor

*
*
*

Sursele de poluare la nivel de gospodarie, includ:

1. Poluarea difuza cauzata de efluentii generati de platformele de depozitare a gunoiului de
grajd;
2. Poluarea difuza cauzata de gropile neimpermeabilizate de colectare a urinei si fazei
lichide provenite de la adaposturile animalelor.

27

La nivel de platforma comunala:

Impactul
Impact manifestat asupra: (*)
asupra
amplasamentului peisajului animalelor populatiei
mediului
zonei
in general
Miros
*
*
Zgomot

solului

Praf
Deseuri
solide
Aspect
inestetic
Efluenti

calitatii
apelor

*
*

*
*

*
*

*
*

Sursele de poluare la nivel de platforma comunala, includ:

1. Toate platformele de depozitare a gunoiului de grajd maresc continutul de azot prin
poluare indirecta. Aceasta se produce ca urmare a patrunderii efluentului in pinza
freatica, prin percolarea solului de sub aceste platforme si in zona imediat adiacenta;
2. Platformele comunale amplasate in vecinatatea cursurilor de apa genereaza poluare
directa prin scurgerea la suprafata in acestea;
3. Platformele care apartin fostelor IAS-uri reprezinta surse de poluare difuza datorita
efluentilor care se infiltreaza liber prin baza neimpermeabilizata;
4. Toate platformele comunale existente vor continua sa polueze mediul inconjurator atit
timp cit deseurile acumulate nu vor fi indepartate sau stabilizate;
5. Principala forma de poluare pusa in evidenta cu ajutorul plantelorindicator este aportul
de azot si eutroficarea pe baza de fosfati.
Cantitatea de azot care patrunde in cursurile de apa a fost estimata a fi in jur de 404 tone pe an.
Estimarea s-a facut pe baza numarului de animale (valori centralizate la nivelul D.G.A.I.A) si in
ipoteza ca intregul continut de azot disponibil este astfel spalat. In plus fata de aceasta cantitate,
poluarea directa datorata latrinelor din zonele rurale contribuie cu inca aprox. 21% la aportul de
azot din cursurile de apa.
Cantitatea de fosfat care se pierde in cursurile de apa s-a estimat la valoarea de 238 tone pe an
(in ipoteza ca intreaga cantitate de fosfat solubil se pierde in acest mod).
Impactul masurilor propuse asupra mediului:
Impactul ecologic generat de masurile de administrare a deseurilor agricole, propuse in cadrul
acestui proiect, au fost estimate in cadrul umatoarelor tabele:

28

La nivel de gospodarie
Impactul
asupra
amplasamentului
mediului
Miros

Reducerea impactului asupra: (*)

fermierului vecinilor animalelor populatiei
in general
*

calitatii
apelor

Zgomot
Praf
Deseuri
solide
Aspect
inestetic
Efluenti

La nivel de platforma
Impactul
asupra
amplasamentului
mediului
Miros

Reducerea impactului asupra: (*)

peisajului animalelor populatiei
zonei
in general
*

calitatii
apelor

solului

Zgomot
Praf
Deseuri
solide
Aspect
inestetic
Efluenti

*
*

1. Masurile propuse vor elimina toate sursele potentiale de poluare din perimetrul
platformelor;
2. Gunoiul de grajd depozitat va putea fi utilizat pe terenurile cultivate, primavara si
toamna, inlocuind o parte din necesarul de ingrasaminte chimice; pe termen scurt aceasta
resursa va duce la obtinerea de sporuri de recolta ca urmare a aportului de nutrienti;
3. Gunoiul de grajd va fi astfel aplicat pe terenurile cultivate, incit sa se obtina o utilizare
maxima a nutrientilor. Aportul de nutrienti din gunoiul de grajd aplicat va fi totusi limitat
la 5% din totalul cantitatii de azot aplicate (conform Smith si colab.-ed. 1998). Efectul
masurilor recomandate se va concretiza in reducerea cu 90% a volumului de azot pierdut
in pinza freatica;
4. Utilizarea mai eficienta a gunoiului de grajd va facilita pastrarea continutului de materie
organica din sol, reducind astfel riscul de eroziune. Conservarea structurii solului va
duce de asemenea la micsorarea riscului de degradare a acestuia, reducind astfel
consumurile de energie la cultivare;
5. Va descreste suprafata specifica scoasa din circuitul agricol ca urmare a construirii
platformelor de depozitare a gunoiului de grajd;
29

6. Se va imbunatati calitatea apelor, cu consecintele benefice de rigoare, asupra sanatatii

oamenilor si animalelor din zona;
7. Se vor inregistra economii de energie si efecte benefice asupra mediului, ca urmare a
reciclarii materialelor inerte (sticla, metal, material plastic etc.);
8. Platformele vor fi administrate in mod durabil si vor fi golite la sfirsitul fiecarei toamne.
Se va remedia aspectul total inestetic al platformelor comunale existente;
9. Pe termen scurt, platformele existente vor continua sa reprezinte surse de poluare.
Totusi, facilitatile create prin intermediul proiectului vor ajuta la implementarea unei
strategii menite sa duca la curatarea amplasamentelor actualelor platforme de deseuri;
10. Se va micsora efortul facut de gospodari pentru mutarea gunoiului din gospodarie, prin
eliminarea dublei manevrari a acestuia pina la stocarea in depozitul betonat din interiorul
curtii gospodariei; acesta din urma va usura incarcarea gunoiului in caruta sau in remorca
tractorului.
Impactul asupra agriculturii practicate in zona:
Suprafata agricola disponibila pentru utilizarea gunoiului de grajd ca ingrasamint, este conform
cifrelor centralizate la nivelul D.G.A.I.A, in anul 2000, de 59.616 ha. Aplicata in rotatie, o data
la fiecare 4 ani, aceasta resursa agricola va putea fi practic incorporata pe o suprafata de 14.720
ha. Aplicind gunoiul de grajd cu o norma de 40 tone la hectar, aceasta suprafata se reduce la
3.123 ha.
Aceste valori se incadreaza in normele maxime acceptate conform Codului de Bune Practici
Agricole, elaborat de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Resurselor Piscicole din Marea
Britanie (editia 1998).
9.2 Aspecte economice
Principalul beneficiu de natura economica, generat de activitatile de administrare a deseurilor
agricole, se va concretiza in reciclarea nutrientilor pe terenurile cultivate. Beneficiile financiare
se pot calcula cunoscind volumele de nutrienti si necesarul diferitelor culturi din rotatie, in
valori specifice zonei de proiect.
De exemplu, beneficiul prognozat a se obtine dintr-o rotatie tipica ce are la baza cultura
porumbului, griul si soia, la o norma de gunoi de grajd aplicat, de 40 tone la hectar, este estimat
in tabelul ce urmeaza, cu detalii continute in Anexa nr. 1.
Culturi in rotatie
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
TOTAL

Economii (in Lei/ ha)

2.730.000
1.502.000
995.000
Nesemnificative
5.227.000 (211 USD)

Daca gunoiul de grajd se va putea incorpora pe o suprafata cultivata de 3123 ha, economia
anuala ce se va putea realiza in zona de proiect, este de 658.222 USD.
Beneficiile pentru ferme rezulta din economiile aratate mai sus. Un alt beneficiu va fi acela ca
fermierii nu vor fi obligati sa se mprumute de la banci pentru procurarea de ngrasaminte. Acest
lucru va reduce presiunea de a se vinde recolta imediat dupa recoltare cnd pretul pietei este
mic. Prin urmare beneficiile vor fi:

30

Economii n sumele investite initial n ngrasaminte;

Reducerea cheltuielilor cu dobnzile;
Cresterea veniturilor din vnzarea mai trzie a productiei;
Recolte sporite datorita utilizarii de fertilizanti obtinuti din reciclare.

Beneficii necuantificabile n bani:

-

O sporire a calitatii produselor;

Gunoiul generat la nivelul gospodariilor are o valoare care poate fi exploatata prin
depozitarea, managementul si utilizarea pe terenurile agricole unde se cultiva legume,
vii, pomi fructiferi sau culturi de camp;
Numarul de locuri de munca permanente create pentru fiecare comuna: cel putin un sofer
si un supraveghetor pentru fiecare platforma
Locuri de munca temporare pe parcursul constructiei platformelor.

31

FORMATUL PLANULUI DE MANAGEMENT ECOLOGIC

A. Planul de reducere a impactului asupra
mediului

Costuri aferente
Aspectul care
genereaza
Faza
impact asupra
mediului
Poluarea directa
Stabilirea
si indirecta a
amplasamentului
apelor
Poluarea directa
Constructia
si indirecta a
platformelor
apelor
Terasamente

Poluarea directa
a apelor

Stocarea
materialului
excavat

Degradarea
calitativa a
solului

Furnizarea
materialelor de
constructie
necesare
Apele uzate
rezultate din
constructii

Impactul
ecologic al
prod. si transp
Poluarea
cursurilor de

Masuri menite sa reduca

impactul asupra
mediului

De
instalare

De
exploatare

Institutia responsabila

De instalare

Observatii (ex.
impact secundar)

De exploatare

Min. 10 m fata de cel mai

apropiat curs de apa sau
canal
Prevederea cite unui bazin
de stocare,
impermeabilizat
Nu se va excava in zonele
cu pinza freatica cantonata
aproape de supr. Solului
Depozitarea materialului
decopertat, separat fata de
mat. excavat; zonele joase
se vor amenaja pe cit
posibil in rambleu

Conducerea
administr. a
comunei

Conducerea
administr. a
comunei

Antreprenorul
de constructii

Antreprenorul
de constructii

Antreprenorul
de constructii

Antreprenorul
de constructii

Furnizori locali;
utiliz.deseurilor de sticla

Antreprenorul
de constructii

Antreprenorul
de constructii

Colectarea lor in bazine

Antreprenorul
de constructii

Antreprenorul
de constructii

Eventualele emisii
din proc. de prod.

Costuri aferente

Faza

Accesul
vehiculelor

Exploatarea
platformelor

Separarea
deseurilor la
nivelul fiecarei
gospodarii

Aspectul care
genereaza
impact asupra
mediului
apa
Emisii specifice
motoarelor cu
ardere interna
Poluarea pinzei
freatice cu
nutrienti
proveniti din
deseurile
agricole
Reciclarea
materialelor
inerte;
minimizarea
cant. de deseuri
generate

Masuri menite sa reduca

impactul asupra
mediului

De
instalare

Cit mai aproape de

drumurile judetene sau
comunale existente
Platforme betonate,
prevazute cu pereti etansi;
utilizarea corecta a
gunoiului de grajd pe
terenurile cultivate
Campania de informare si
constientizare publica;
furnizarea de containere
(pubele) adecvate

Stocarea
gunoiului de
grajd la nivelul
fiecarei
gospodarii

Infiltrarea
nutrientilor si
implicit
poluarea apelor
subterane

Campania de informare si
constientizare publica;
constr. depozitelor
betonate din gospodarii

Colectarea
efluentilor

Poluarea cu
nutrienti

Instalarea Bazinelor

De
exploatare

Institutia responsabila

De instalare

Administratia
comunei

Administratia
comunei

Fermierii si
administratia
comunei

Fermierii,
asociatiile
agricole si
administratia
comunei

OJCA

OJCA si
membrii
gospodariilor
din comuna

OJCA,
administratia
comunei si
membrii
gospodariilor
din comuna
Administratia
comunelor;
gospodarii
33

De exploatare

OJCA si
membrii
gospodariilor
din comuna

gospodarii

Observatii (ex.
impact secundar)

Costuri aferente

Faza
Transportul la
platforma
comunala
Descarcarea
deseurilor la
platforma
comunala

Aspectul care
genereaza
impact asupra
mediului

Masuri menite sa reduca

impactul asupra
mediului

De
instalare

Securizarea carutelor sau

remorcilor de tractor
utilizate in acest scop
Pierderi pe supr. Campania de training si
platformei;
informare publica;
reciclarea mat.
buncare special amenajate
inerte; poluarea in cadrul platformei;
apelor subterane existenta pragului betonat
cu nutrienti
in fata intrarii platformei
Pierderi de
deseuri pe drum

De
exploatare

Institutia responsabila

De instalare

Fiecare
gospodar

OJCA,
administratia
comunei

OJCA, fiecare
gospodar

Personalul de
exploatare al
platformei

Personalul de
exploatare al
platformei

Poluarea cu
nutrienti;
mirosuri
neplacute

Folosirea utilajului de tip

JCB (WOLA)

Administratia
comunei;
personalul de
exploatare al
platformei

Controlul
scurgerii la
suprafata in
cadrul
platformei

Infiltrarea
nutrientilor

Canalul (rigola) de
colectare si bazinul de
stocare a fazei lichide

Personalul de
exploatare al
platformei

Imprastierea
gunoiului de
grajd in cimp

Poluarea apelor
subterane cu
nutrienti

Aplicarea corecta in cimp

numai a mat. bine
maturat, max.250 kg N
per hectar

Reciclarea
otelului

Economii
durabile de
energie

Implicarea societatilor
comerciale de recuperare
a mat. metalice

Agentia locala
de Protectie a
Mediului si
OJCA
Administratia
comunei si
personalul de
exploatare al
34

De exploatare

Fiecare
gospodar

Manevrarea
deseurilor in
cadrul
platformei

Observatii (ex.
impact secundar)

Asociatiile de
fermieri

Ingrasaminte
chimice produse in
cantit.mai mici
(mai putine noxe)

Personalul de
exploatare al
platformei

Cantitati diminuate
de deseuri

Costuri aferente

Faza

Aspectul care
genereaza
impact asupra
mediului

Reciclarea
hirtiei si
cartonului

Eliberarea de
metan in
atmosfera

Recuperarea
altor materiale
din platformele
de depozitare a
deseurilor
agricole

Eliminarea
riscului de
poluare a apelor
subterane si
durabilitate

Stabilizarea
ecologica a
deseurilor
depozitate in
platformele
comunale
existente

Eliminarea
riscului de
poluare a apelor
subterane si
premize sigure
pentru viitorul
comunitatii
respective

Masuri menite sa reduca

impactul asupra
mediului

De
instalare

De
exploatare

Institutia responsabila

De instalare
platformei
Administratia
comunei si
personalul de
exploatare al
platformei

Inca nestabilite

Constructia unor depozite

ecologice pentru deseurile
nereciclabile; utilizarea
sticlei in constructii, etc.

Agentia locala
de Protectie a
Mediului

Reciclarea materialelor
inerte, utilizarea
compostarii in vederea
stabilizarii azotului si
folosirea gunoiului de
grajd pe terenurile
cultivate

Agentia locala
de Protectie a
Mediului si
administratia
comunei

35

Observatii (ex.
impact secundar)

De exploatare

Personalul de
exploatare al
platformei

Cantitati diminuate
de deseuri

Personalul de
exploatare al
platformei

Risc ecologic
substantial
diminuat

Administratia
comunei

Risc ecologic
substantial daca nu
se realizeaza
aceasta stabilizare
ecologica

Bibliografie de referinta:
Ministerul Britanic al Agriculturii, Alimentatiei si Pisciculturii Codul de Bune Practici
Agricole pentru Protectia Apelor- editia 1998.
D.G.A.I.A- Calarasi- rezultatele activitatilor agricole, centralizate la nivelul judetului, la data de
30 septembrie 2000.
Ministerul Britanic al Agriculturii, Alimentatiei si Pisciculturii Administrarea gunoiului de
grajd- brosura tehnica editata sub coordonarea K.A Smith, B. Chambers, T. Cumby, I. Scotford,
B. Pain editia 1998.

ANEXA 1
Calculul beneficiului financiar obtinut din utilizarea deseurilor agricole
pe terenurile arabile
Utilizarea gunoiului de grajd pe terenurile arabile
Culturi in rotatie

Rotatie de 4 ani

Cult. la care se aplica

gunoi de grajd
Norma aplicata
Cult. anterioara
Ingrasamint

Porumb

Porumb

Floarea
soarelui

Griu

P2O5

K2O

Griu

40 tone la hectar
Griu
Beneficiu
(ROL)

Cont. estimat de
nutrienti
Total nutrienti
Nutrienti disponibili
pt.porumb
Necesar de nutrienti
(pt.o recolta de 7t/ha)
Aport de nutrienti din
gunoiul de grajd
Necesar de
ingrasaminte chimice
Nutr.disp.fl.soa.
Necesar de nutrienti
(pt. o recolta de 2,5
t/ha)
Aport de nutrienti din
gunoiul de grajd
Necesar de
ingrasaminte chimice
Nutrienti disponibili
pt. griu
Necesar de nutrienti
(pt.o recolta de 5 t/ha)
Aport de nutrienti din
gunoiul de grajd
Necesar de
ingrasaminte chimice
Beneficiul total din
inlocuirea ingras.
chimice (NPK)
Preturi curente ale
ingras. de tip NPK

Kg/t

3,5

Kg/ha
Kg/t

240
1,75

140
1,50

320
3,00

Kg/ha

147

71

196

Kg/ha

70

60

120

Kg/ha

77

11

76

Kg/t
Kg/ha

0,90
103

1,00
59

1,50
123

Kg/ha

36

40

60

Kg/ha

67

19

63

Kg/t

0,50

0,75

1,00

Kg/ha

128

68

140

Kg/ha

20

30

40

Kg/ha

108

38

100

Kg

126

130

220

ROL/kg

12.000

12.500

9.500

37

2.730.000

1.502.000

995.000

5.227.000

ANEXA 2 Diagrama de flux pentru situatia existenta la nivel de gospodarie:

Produse agricole

Animale
adapostite pe
placa de
beton

Gospodarie
individuala

Efluenti

Groapa
neimpermeabilizata

Efluenti

Sol

Infiltrarea
nutrientilor
Depozit
temporar
direct pe sol
Infiltrarea
nutrientilor

Caruta sau
remorca de
tractor

Platforma
comunala
Infiltrarea si
scurgerea la
suprafata a
nutrientilor

Sol

38

Produse
utilizate in
gospodarie

Diagrama de flux pentru varianta propusa in cadrul proiectului:

Produse
agricole

Animale
adapostite
pe placa de
beton

Gospodarie
individuala

Produse
care se
folosesc in
gospodarie

Mat.
organice

Bazin
impermeabilizat
de colectare a
efluentului

Depozit
betonat din
cadrul
gospodariei

Sticla

Caruta sau
remorca
tractorului

Caruta sau
remorca
tractorului

Platforma
comunala
betonata

Buncare de
depozitare
a
deseurilor
inerte

Utilajul de
imprastiat
gunoiul in
cimp

Terenuri
agricole
cultivate

Infiltrare
redusa a
nutrientilor

Mat.
plastice

Metale

Reciclarea
metalelor

Depozit
ecologic
pentru
deseuri

Utilizarea
nutrientilor
de catre
cult. agric.
39

Anexa 3
Rezumat activitati desfasurate de Consultant :
Data

22.10.2000
23.10.2000

24.10.2000

25.10.2000
26.10.2000

Locul de
desfasurare
Hotel in
Bucuresti
Birourile
Proiectului
(Calarasi)
Birourile
Proiectului
(Calarasi)
Comuna
Al.Odobescu
D.G.A.I.A
Calarasi

Natura activitatii
desfasurate

Munca de birou

Munca de birou

Vizita in teren
Activitate de
birou

27.10.2000

Birourile
Proiectului
(Calarasi)

Activitate de
birou

28.10.2000

Birourile
Proiectului
(Calarasi)
Birourile
Proiectului
(Calarasi)
D.G.A.I.A
Calarasi

Activitate de
birou

29.10.2000

30.10.2000

Activitate de
birou
Activitate de
prezentare si
dezbatere publica

Detalii asupra
activitatii
desfasurate
Elaborarea
raportului
Elaborarea
raportului

Persoanele cu care sa colaborat

John Cole
Ion Toncea; Stefan
Nicolau; John Cole

Elaborarea
raportului

Ion Toncea; Stefan

Nicolau; John Cole;
Arnold King
Colectare date
Ion Toncea; primarul
Sultan Gheorghe
Prezentarea
Primarii comunelor
conceptului de
Vilcelele, Gradistea,
proiect primarilor Vlad Tepes,
din cele 7 comune Ciocanesti si domnii
ale proiectului
Stefan Nicolau, John
Cole si Arnold King
Partea de solutii
Gabriel Popovici;
constructive ale
Anca Gheorghiu;
proiectului
Ramesh Kanwar; Ion
(platforme
Toncea; Stefan
betonate) si
Nicolau; John Cole si
costurile asociate Arnold King
Elaborarea
Ion Toncea; Stefan
raportului
Nicolau; John Cole si
Arnold King
Elaborarea
John Cole si Arnold
raportului
King
Prezentarea
masurilor propuse
in cadrul
proiectului si
punerea la punct a
programului de
monitorizare

D-na Dana Dobrescu

(Misiunea Rezidenta
a Bancii Mondiale in
Romania);
reprezentanti ai
D.J.S.P si A.P.M;
primarii comunelor
din zona de proiect;
Dl. Anton Magearu
(O.J.C.A); Stefan
Nicolau; Sevastel
Mircea; Ion Toncea;
John Cole; Ramesh
Kanwar; Simon
Turner; Arnold King;
Gabriel Vulpe;

31.10.2000

Birourile
Proiectului din
Calarasi si
I.S.P.I.FBucuresti

Activitate de
birou

01.11.2000

Sediul Misiunii
Rezidente a
Bancii Mondiale
in Romania
(Bucuresti)

Activitate de
sinteza

Punerea la punct
a programului de
investitii si
estimarea
costurilor de
constructie a
obiectivelor de
management a
gunoiului de
grajd (platforme)
Pregatirea
versiunii
preliminare a
raportului

reprezentanti ai
presei scrise locale
Stefan Nicolau; John
Cole; Gabriel
Popovici; Anca
Gheorghiu

Sevastel Mircea si
Dana Dobrescu

Note referitoare la vizitele in teren efectuate la diferite ferme de animale si gospodarii

individuale:
Comuna Vilcelele (cuprinde satele Vilcelele si Floroaica):
In cadrul comunei sint create doua locuri (platforme) unde satenii isi duc deseurile cam o data
la fiecare doua saptamini. Doua astfel de amplasamente vizitate constau de fapt intr-o fisie de
teren de 5 m latime si aprox. 200 m lungime, situata de-a lungul unui canal de desecare, iar in
cazul satului Floroaica, capatul fisiei de depozitare se afla la mai putin de 5 m de locul de
descarcare a canalului intr-un curs de apa. Panta naturala a terenului si proximitatea drumului
faciliteaza scurgerea directa in canal, pe toata lungimea fisiei unde sint depozitate deseurile
aceasta practica gresita duce in timpul precipitatiilor abundente la poluarea directa a cursului de
apa.
Deoarece aceste platforme au fost vizitate toamna, dupa o vara foarte secetoasa, majoritatea
gramezilor de deseuri erau uscate si li se daduse foc - practica descurajata de primaria comunei.
Un aspect comun tuturor depozitelor de deseuri vizitate il constituie amestecul dintre gunoiul de
grajd si cantitati relativ mici de materii inerte provenite din gospodarie (sticle, recipienti PET,
cutii de metal si aluminiu, sirma etc.).
Administrarea acestor depozite se reduce la permisiunea acordata fermierilor, de a-si lua gunoi
de grajd pentru a-l folosi pe terenurile cultivate; in practica insa, acest lucru este foarte mult
ingreunat de faptul ca acesta este amestecat cu materiile inerte amintite. Din discutiile avute cu
primarul, a rezultat ca exista o cerere semnificativa de gunoi de grajd la nivelul comunei si s-a
evidentiat nevoia de colectare separata a deseurilor inerte (necesitatea furnizarii containerelor
adecvate).
Un al treilea obiectiv vizitat in cadrul comunei este o platforma de depozitare a dejectiilor
provenite de la un numar de 120 de vaci de lapte, in acelasi amplasament de aprox. 1 ha,
aducindu-se si o parte a deseurilor din gospodariile comunei (din acest motiv, aproape intreaga
cantitate de gunoi de grajd este contaminata). In ciuda secetei prelungite, din gramezile de

41

deseuri se puteau observa scurgeri de lichid. Sursa principala a deseurilor o constituie totusi
dejectiile mixte provenite de la vaci. Animalele sint tinute in imprejmuiri individuale, situate deo parte si de alta a jgheaburilor de hranire. Aceste adaposturi au fost initial prevazute cu
acoperisuri care pe linga rolul lor primordial, impiedicau acumularea apei din precipitatii pe
suprafetele contaminate cu dejectii.
Aceste acoperisuri au fost furate si in prezent, precipitatiile spala dejectiile si nutrientii continuti,
direct in sol.
Combinatul de crestere si ingrasare a porcilor avea in trecut 3000 de capete de porcine dar in
prezent nu mai sint decit aprox. 300. Initial, fiecare hala era dotata cu un sistem de evacuare a
dejectiilor, pe baza de perna lichida. Datorita complexitatii si a costurilor mari de exploatare,
bazinul de decantare a fractiei lichide a fost abandonat, iar principala pompa electrica de transfer
este folosita in prezent pentru evacuarea dejectiilor mixte intr-o groapa neimpermeabilizata de
mari dimensiuni, situata la liziera unei paduri.
Imprastierea gunoiului de grajd in cimp:
La nivelul comunelor nu exista nici un utilaj specializat de imprastiere a gunoiului in cimp.
Neputind fi utilizat decit gunoiul solid, acesta este imprastiat din gramezi formate in cimp, cu
ajutorul camioanelor si buldozerelor sau de cele mai multe ori direct din caruta, cu ajutorul
furcii. Rezulta in acest mod, norme de aplicare foarte mari, de ordinul a 50 tone la hectar.
Ferma de porci este bine dotata cu masini si utilaje, existind si citeva combine relativ noi,
achizitionate cu ajutorul unui credit obtinut de la BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie
si Dezvoltare).
Concluzii
Beneficiile utilizarii ca fertilizant a gunoiului reciclatsunt, de regula, recunoscute si acest lucru
se practica att ct este posibil.
Amplasarea incorecta a zonelor de colectare a gunoiului poate conduce la contaminarea directa a
cursurilor de apa.
Contaminarea gunoiului agricol cu alte deseuri face ca cea mai mare parte din acesta sa fie
inutilizabil.
Cantitati relativ mici de deseuri sunt responsabile pentru poluarea unor mari cantitati de gunoi
de grajd.
Nu exista echipament pentru aplicarea gunoaielor lichide.
Contaminarea apei este crescuta datorita suprafetelor mari de curti murdare si apelor de
acoperis.
Managementul gunoiului de la vite n gospodarie presupune o dubla manipulare.
Zonele de depozitare nebetonate fac mai dificila ridicarea si colectarea gunoiului.

42

ANEXA 4 Estimarea volumelor de deseuri agricole pe baza nr. de animale centralizate la nivelul D.G.A.I.A la 30.09.2000
Comuna
bovine porcine capre
cai
pasari
Gospodarii
Comuna (nr. bovine porcine
capre si
cai
pasari
si oi
cu un nr.
mediu de
oi
semnific. de
animale per
animale
gospodarie)
Gradistea
1.820
6.336
3.468
637
48.700 1.975 60%
Gradistea
2
5
3
1
41
Al.
Odobescu
Al.Odobescu
646
1.725
3.644
587
23.006 1.800 60%
1
2
3
1
21
Ciocanesti
955
5.993
9.224
294
52.469 2.900 60% Ciocanesti
1
3
5
0
30
Independenta
1.232
2.695
865
328
34.780 1.396 60% Independenta
1
3
1
0
42
Vilcelele
457
2.264
2.331
350
68.108
900
60%
Vilcelele
1
4
4
1
126
Vlad Tepes
452
1.736
2.018
390
27.000 1.300 60% Vlad Tepes
1
2
3
1
35
Cuza Voda
1.067
1.408
4.005
341
29.240 1.720 60% Cuza Voda
1
1
4
0
28
Total animale
6.629 22.157 25.555 2.927 283.303 11.991
Gunoi de
42
4
2
28
0,12
2,9
0,27(paie)
grajd/cap
(dm.c/zi)
Volum total
278
91
38
82
33
zilnic (m.c)
Perioada totala
150
150
150
150
150
150
150
adapostire(zile)
Cantitatea
Nr.
Volum per
Vol. total
Masa
Masa
totala de gunoi
de
sat (tone)
paie/com. tot./com. tot./sat
de grajd (t/an)
sate
(tone)
(tone)
(tone)
Gradistea
11.466 3.897
520
2.675
840
19.398
4
4.850
792
257
1.048
20.447
5.112
Al.Odobescu
4.070
1.061
547
2.465
397
8.540
3
2.847
281
70
351
8.890
2.963
Ciocanesti
6.017
3.686
1.384 1.235
905
13.226
3
4.409
415
243
658
13.884
4.628
Independenta
7.762
1.657
130
1.378
600
11.526
3
3.842
536
109
645
12.171
4.057
Vilcelele
2.879
1.392
350
1.470 1.175
7.266
2
3.633
199
92
290
7.556
3.778
Vlad Tepes
2.848
1.068
303
1.638
466
6.322
2
3.161
197
70
267
6.589
3.294
Cuza Voda
6.722
866
601
1.432
504
10.125
3
3.375
464
57
521
10.647
3.549
Total (m.c) 41.763

13.627

3.833

12.293

4.887

76.403

2.884

897

3.781

80.184

Anexa 5

Imprejmuire

Gunoi
maturat
(5 luni +1luna n
gospodarii individuale = 6)

Gard de protectie
Bazin
Stocare
10 m x
8.5 m x
1.5 m

2.5 m x
4mx
1.5 m
Plastic
Sticla
Canal
33 metri

Porti de access 6 metri

Caruta
Gunoi

Metal

Anexa 6
Costuri pe fiecare componenta
Activitate
A.

U.M.

Investitii
1 Constructii civile
Platforma
Materiale pt.
depozit n
gospodarie
2 Bunuri
2.1 Vehicole
Incarcator
Tractor
2.2 Echipament
Distribuitor
Remorca
Cisterna
Tocator
Pubele
3 Asistenta tehnica
3.1 Consultanta internationala
Tr. cu avion
3.2
transport
Consultanta locala
transport
4 Teste de teren/demonstratii

Cost unitar Ante

US$
proiect

99.273
339

17.108
8.434
6.750
3.614
5.060
3.000
30
621
250
20
20

An 1 An 2

1
300

1
1

2
300

An 3

2
600

An 4

3
1000

2
2

2
2

2
3

1
2
1
2
1
2
1
0
600 1800

2
2
2
0
1800

3
0
2
0
1800

15
2
15
20
20

10
1
10
10
10

An 5

3
1000

Total

3
1000

2
2

750

Cost $

14
4200

0
0
7
14
0
14
7
7
1
6750
0
25
3
25
30
30
0

Contributia
fermierilor $

1.389.822
1.424.416

347.455
750.000

119.759
118.072

118.072

94.500
25.301
35.422
3.000
202.500
15.525
750
500
0
600

25.301

Activitate

U.M.

4.1 Monitorizare consultant

transport

Cost unitar Ante

US$
proiect

An 1

20

20
20

500
500
500
300
100
300
90
500
100

7
7
7
1
7
7
7
6
7

An 2

An 3

An 4

An 5

Total

10
10

Cost $

Contributia
fermierilor $

30
30

4.2 Demonstratii
4.3 Echipament mic
5 Instruire
5.1 Workshop-uri
5.2 Cursuri
Manageri
Soferi
Supervisori
Transport
9
Diurne
9
interpret
1
1
consultant
2
Transport
1

47

7
7
14

3.500
3.500
7.000
2.700
6.300
2.100
630
6.000
700

Activitate
B

U.M.

Cost unitar Ante

US$
proiect

An 1

An 2

An 3

An 4

An 5

Total

Cost $

Contributia
fermierilor $

Costuri suplimentare
6 Salarii

Nr. personal nou angajat

total

7 Vehicule
Incarcator Incarcator
Tractor
Tractor
8 Intretinere/operare

Distribuitor
Remorca
Cisterna
Tocator

17.108
8.434

6.750
3.614
5.060
3.000

86
42

2
2

6
8

6
14

3
17

257
127

428
211

599
337

599
506

34
18
25
15

101
54
76
15

169
90
127
15

270
90
177
15

9 Materiale
TOTAL

4
21
1.967
1.223

405
90
177
15

979
343
582
75
3.467.767

48

1518.072

470

1.242.817