REFERAT
La disciplina universitar
,,Moned i credit
Chisinu 2011
CUPRINS
INTRODUCERE
Capitolul 1. ASPECTE TEORETICE CU REFERIN LA MASA
MONETAR I AGREGATELE MONETARE
1.1.
INTRODUCERE
Actualitatea temei. Analiza agregatelor monetare,conform metodologiei Bncii Naionale a Moldovei
de ctre autoritile monetare, prin determinarea dinamicii masei monetare n Republica Moldova.
Scopul cercetrii. Prin intermediul acestui referat,am dorit s cunosc mai detailat, cum i dup ce
criterii sunt calculate agregatele monetare,dar n deosebi n ce mod m afecteaz
pe mine i economia rii fluctuaiile de masa moneatar i aciunile ntreprinse de autoritile monetare
pentru a mbunti modul de via al cetenilor.
Sarcinile referatului.
- Aplicarea practic a cunotinelor teoretice;
- Formarea aptitudinilor practice de expunere sugestiv a esenei problemei;
- Cunoaterea agregatelor monetare n Republica Moldova;
- Analiza agregatelor monetare i nelegerea evoluiei lor n ar;
- Cunoaterea factorilor ce influeneaz agregatele monetare;
Obiectul investigat. Agregatele monetare reprezinta un indicator ce caracterizeaz mrimea i structura
masei monetare.Cantitatea de moned nu este constant, aceasta modificndu-se permanent n urma
crerii i distrugerii de moned i astfel cercetarea dinamicii masei monetare este important pentru
realizarea obiectivelor politicii monetare si valutare a statului.
Subiectul cercetrii. Agregatele monetare:,,Metodologia Bncii Naionale a Moldovei
Metodologia aplicat n lucrare .
n cadrul cercetrii au fost utilizate:
a) observarea direct i indirect a realitii economice, prin intermediul informaiei analizate cu ajutorul
abstraciei tiinifice;
b) inducia i deducia, care constituie componentele de baz ale procesului de cercetare
economic tiinific;
c) metoda analizei, comparaiei, analogiei i sintezei care au permis cercetarea esenei obiectului lucrrii
i formularea unor concluzii care sperm s prezinte interes pentru tiina economic.
Baza informaionl.
Datele oficiale statistice furnizate de Biroul Naional de Statistic.
Publicaiile, rapoartele i buletinele elaborate de Banca Naional a Moldovei.
Structura referatului.
Capitolul 1: Aspecte teoretice cu referin la masa monetar si agregatele monetare.
Capitolul 2: Agregatele monetare. Metodologia Bncii Naionale a Moldovei
AGREGATELE MONETARE
1.1. STRUCTURA MASEI MONETARE
Cantitatea de moned definit prin conceptul de mas monetar reprezint totalitatea activelor care
pot fi utilizate pentru procurarea bunurilor,serviciilor i pentru plata datoriilor.
Masa monetar desemneaz ansamblul mijloacelor de plat ,respectiv de lichiditate,existente la un
moment dat n economie.
Majoritatea monetaritilor au apreciat ca n structura masei monetare pot fi incluse urmtoarele active:
depunerile la vedere.
Modificarea masei monetare este n funcie de gradul lor de lichiditate, n raport cu care avem trei
situaii:1) o gam minim de active ce n termen scurt se pot transforma n lichiditi,acestea fiind
bonurile de tezaur, obligaiunile convertibile n orice moment; 2) o gam medie de active care sunt
nlocuitori ai monedei; 3)o gam larg de active reprezint toata gama de instrumente financiare ce pot
influenta lichiditatea i masa monetara acestea fiind obligaiunile,hrtiile de valoare ce pot fi
comercializate i negociate uor la burs.
n scopul optimizrii masei monetare este necesar existenta unui mecanism practic cu ajutorul
cruia se poate analiza volumul i structura masei monetare. Pentru a asigura rotaia normal a
mijloacelor bneti, mrimea masei monetare, care se afl n rotaie, trebuie s corespund
strict necesitilor pieii de mrfuri i servicii. n cazul n care masa monetar este mai mare dect
mrimea necesara banii se devalorizeaz, iar cnd mrimea masei monetare este mai mica dect
mrimea necesar, atunci o parte din mrfurile produse nu pot fi produse nu pot fi realizate.
1.2. AGREGATELE MONETARE INDICATORI AI POLITICII MONETARE
Analiza agregatelor monetare evideniaz c acestea au aprut ca instrumente de analiz a masei
monetare, ca o necesitate de a dezvolta i poziiona indicatorii legai de masa monetar i circulaia
monetar. Agregatele monetare difer de la ar la ar n funcie de condiiile existente, respectiv de
gradul de dezvoltare a pieii financiare, de conceptele i politicile care domin scena monetar i
nevoile practice imediate.
Dat fiind faptul ca totui agregatele monetare au anumite caracteristici comune, specialitii au grupat
agregatele monetare n trei categorii:
1)Moneda primar reprezint moneda emis i controlat de Banca Central definindu-se ca diferena
dintre totalul pasivului acestei bnci. Banca Centrala creaz moneda prin distribuirea de credite
bncilor i altor instituii de credit, tezaurului,cit i prin reescontarea efectelor comerciale i publice .
Aceste creaii monetare se regsesc n activul bilanului.
2)Moneda ca mijloc de plat, respectiv masa monetar n mod restrns cuprinde produsele monetare
respectiv mijloace de plat create de Banca Central i celelalte bnci i instituii financiar-bancare.
3)Moneda ca avuie net care include produsele monetare amintite, inclusiv active ce nu se utilizeaz
ca mijloace de plat n mod curent,dar care se pot transforma mai rapid sau mai lent in lichiditi.
Agregatele monetare reprezint un ansamblu de active monetare deinute de agenii financiarii
rezideni, care prezint particularitatea ca agregatul cel mai restrns este inclus n agregatul de mrime
imediat superioar ,astfel nct agregatul cel mai larg ,cel al lichiditii le include pe toate celelalte.
Prin construirea agregatelor monetare,autoritile monetare urmresc nu doar simpla cunoatere a
volumului mijloacelor de plata,ci i c acestea s ofere informaii care s le permit orientarea
evoluiilor monetare n funcie de obiectivele urmrite.
Agregatele monetare sunt stabilite de ctre autoritile monetare innd seama de trei criterii
principale:
1)Eficacitatea agregatelor monetare care se interpreteaz n funcie de capacitatea acestora de a se
constitui n obiective
Una din problemele principale legate de ele,o reprezint stabilirea activelor financiare care se
cuprind n structura lor. n acest sens s-au conturat doua metode de abordare a agregatelor monetare
care pun n eviden criteriile de selecie a elementelor componente:
a)Metoda aprioric- criteriile de clasificare sunt gradul de lichiditate, posibilitatea controlului prin
msuri de politic monetar, legtura cu economia real;
b)Metoda empiric- are drept drept criteriu stabilirea legturilor funcionale dintre activele financiare
i evoluia economiei reale, evideniat prin testarea diverselor grupuri de agregate monetare,formate
pe baza unor ipoteze alternative.
Alegerea unui agregat monetar,ca indicator al politicii monetare presupune parcurgerea a trei etape:
1)Selectarea grupului de active monetare ce trebuie incluse n compoziia unui agregat sau altul;
2)Evaluarea performanelor n corelare cu evoluia PNB i cu indicele preurilor,respectiv cu rata
inflaiei.
3)Alegerea corespunztoare a diferitor categorii de active selectate.
Agregatele monetare definite de Banca Central European construite prin integrarea succesiv a
activelor cu caracter monetar care figureaz n pasivul bilantului consolidat al instituiilor financiarmonetare sunt:
Primul agregat monetar (M1) cuprinde disponibilitile monetare propriu-zise, adic numerarul aflat n
circulaie(banii de hrtie i moneda divizionar), conturile bancare operabile prin cecuri i cecuri la
purttor;
Al doilea agregat monetar (M2) se refer la masa monetar n sens larg i cuprinde componentele
agregatului monetar M1,depunerile de economii la vedere aflate n conturi bancare neoperabile prin
cecuri,depunerile la casele de economii,depunerile la bnci pe termen scurt intrate n gestiunea
acestora,depozitele la termen n valut ,aciuni ale fondului de ajutor reciproc care pot s fie obiectul
unor tranzacii monetare;
Al treilea agregat (M3) cuprinde agregatul monetar M2 la care se adaug depunerile pe termen
nelimitat,depunerile i titlurile de comer n devize(monede convertibile),bonurile tezaur i
certificatele de subscriere la mprumuturile de stat,bonurile negociabile etc;
Al patrulea agregat al masei monetare (L) cuprinde elemente n plus fa de M3,economiile
contractuale depuse pe termen i diferite plasamente negociabile, titlurile de valoare emise de agenii
nonbancari (aciuni, obligaiuni).
n timp ce Germania prefer masa monetar, Elveia i Canada i ndreapt atenia ctre M1, Frana,
Japonia i Austria vizeaz numai M3, fiecare cutnd agregatul cel mai stabil.
M1
Depozite la
Depozite in
Depozite la
termen
Instrumentele
valut strin
pieei monetare
vedere
(Mo)
Sursa: Date statistice ale Bancii Nationale a Moldovei // www.bnm.md
Fig. 2.2.1 Structura masei moneatre in Republica Moldova
Observam ca volumul intreg al masei banesti in Republica Moldova este incadrat in agregatul
moneatar M3. Comparativ
certificatele de depozit,bonuri de casa si alte tipuri pe termen lung si mediu ce pot fi transformate mai
lent in lichiditati, fapt ce demonstreaza inca o dat nivelul economic al tarii.Acest agregat, ca si
restul,nu este cinstant,ci se reinoieste prin procesul de creare distrugere a monedei,insa in ultima
perioada de timp se evidentiaza o incercare de diminuare esentiala a cresterii acestuia, ca fiind o
prevedere a politicii monetare si valutare abordate de catre Banca Nationala.
Acesta poate fi defint prin integrarea succesiva aproduselor monetare create in scopul lichidarii
agentilor financiari si nefinanciari.dimensionarea masei monetare,
urmarirea evolutiei si efectele ei este posibila cu ajutorul indicatorilor monetari.acestia pot fi de nivel,
reprezentind marimea masei monetare pe fiecare agregat la o anumita data, de structura redind
ponderea fiecarui component in totalul ei si de dinamica.
Dinamica masei monetare evidentiaza schimbare parametrilor cantitativi ai ei de la o perioada la alta.
Indicatorii de dinamica principali sunt cresterea absoluta (AM) si cresterea relativa (IAM) si se
calculeaza potrivit relatiilor: AM= AMi1-AMio, iar IAM=(AMi1 / AMio-1)*100%, unde : AMi1
agregatul monetar de genul de referinta; AMIo agregatul monetar de genul i la data de baza.
Masurarea masei monetare se efectueaza prin diferite modalitati, una dintre care este calcularea
agreagatelor monetare de catre Banca Centrala.Sunt stabilite unele criterii dupa care se efectueaza
structurarea indicatorilor si agregatelor monetare.Aceste criterii vizeaza urmatoarele sfere: 1)circuitul
pe care il deseveste masa monetara; 2) determinatrea stricta a componentelor agregatelor monetare;
3)gradul de lichiditate a componentelor agregatelor monetare; 4)viteza de rotatie a diferitor tipuri de
instrumente de plata; 5)factorii ce influenteaza asupra componentelor masei monetare.Pentru
asigura un circuit normal al mijloacelor banesti, marimea masei monetare,trebuie sa corespunda strict
necesitatilor pietei de bunuri si servicii.Daca masa baneasca depaseste necesitatile economiei apare
fenomenul cunoscut cu numele de inflatie.
Definirea,calcularea si interpretarea indicatorilor monetari trebuie apreciata in contextul elaboararii
unei conceptii generale de analiza
Regimul de tintire a agregatelor monetare determina reducerea eficientei actiunilor BNM asupra
evolutiei economiei reale datorita faptului ca in adoptarea deciziilor de politica monetara, BNM se
bazaeaza pe o corelatie relativ stabila dintre agregatele monetare si rata inflatiei.Deoarece corelatia
dintre acestea,adica elasticitatea dintre ritmul de crestere a agregatelor monetare si ritmul de crestere a
preturilor variaza in timp,precum si largul temporar de influenta a agregatelor monetare si ritmul
asupra inflatiei fluctueaza obiectivul politicii monetare si anume, mentinerea inflatiei la nivelul stabilt
in politica monetara nu poate fi atinsa mereu.
Pe parcursul anilor 19942008 realizarea obiectivului politicii monetare s-a efectuat prin
intermediul regimului tintirii agregatelor monetare. La acel moment, decizia de adoptare a regimului
de tintire a agregatelor monetare a fost determinata de necesitatea alegerii unui regim adecvat
situatiei existente in economia Republicii Moldova.
Implementarea si promovarea de ctre BNM a regimului tintirii agregatelor monetare a condus la
diminuarea inflatiei si stabilizarea macroeconomica, a determinat reducerea incertitudinii si riscurilor
in procesul de adoptare a deciziilor in domeniul investitiilor, a consolidat increderea populatiei fat
de sistemul financiar al statului si a contribuit la o realizare mai eficient a reformelor sociale.
Banca National a Moldovei a renuntat in anul 2009 la regimul tintirii agregatelor monetare
si a stabilit obiectivul ratei inflatiei la nivel de 9.0 la sut ctre finele anului cu o deviere posibila de
1.0 puncte procentuale.
Prin adoptarea acestui regim autoritatea monetara a avut obligatia sa asigure un anumit nivel de
crestere a masei monetare reprezentat de agregatul ales pentru a realiza acest obiectiv.Acest regim a
fost la baza teoriei cantitative reprezentata de ecuatia schimbului potrivit careia cresterea nivelului
preturilor a fost determinata de cresterea nregistrata la nivelul ofertei de moneda.De aceea agregatul
monetar care este ales trebuie sa fie reprezentativ , trebuie optat pentru un nivel de crestere a
agregatului ales sau a unei benzi de fluctuatie a ratei de crestere a masei monetare si pentru stabilirea
modalitatii de gestionare a agregatului monetar stabilit drept obiectiv intermediar de politica monetara.
In aceast perioada, economia national a fost serios afectata de criza economica globala,
efectele acesteia fiind resimtite, prin diminuarea considerabila al volumului mijloacelor banesti
transferate din strainatate de persoanele fizice, cererii agregate si al comertului exterior. Consecintele
acestor evolutii au alimentat anticiparile negative ale populatiei si agentilor economici, fapt ce a
determinat Banca Nationala a Moldovei s intervina pe piata valutara si monetara pentru
stabilizarea situatiei macroeconomice.
Ca urmare, evolutia economica diferita de cea prognozata a determinat orientarea politicii monetare
spre stabilizarea economiei reale.
In perioada 2010-2012 Banca Nationala a Moldovei si-a propus sa se axeze pe stabilirea si
10
11
CONCLUZII
n acest referat am facut cunotint cu metodologia agregatelor monetare a Bncii Naionale a
Moldovei ,care are un rol semnificativ n msurarea masei monetare prin intermediul regimului de
intire a agregatelor monetare, acesta a nceput n anul 1994,pentru realizarea obiectivelor politice.De
altfel am constat c:
Printre
obligaiunile
activitile
de
baz
ale
BNM
se
regsesc
cele
care permite asigurarea obiectivului fundamental este regimul axat pe atingere obiectivelor specifice
privind inflaia, innd cont de un numar de variabile relevante, inclusiv agregatele monetare, ratele
dobanzilor i cursul de schimb, care influenteaz indirect politica monetar pe termen scurt.
Din statutul Bncii Naionale,se nelege c nu am avut posibilitatea de a avea n arhiva personal
date n ntregime, i anume proiecte de activitate care urmeaz a fi implementate.Cu toate acestea pe
baza legilor cu privire la BNM, statistici BNM i literaturi de specialitate am reusit s mi creez un
tablou referitor la ce reprezint agregatele monetare i ce rol au ele n politica monetar a BNM i a
oricrei altei ri.Recomand acest referat tuturor persoanelor dornice sa aib un anumit nivel de
cunotinte pe care, de altfel le-am obinut i eu n urma unei analize mai amnunite a metodologiei
agregatelor monetare a Bncii Naionale a Moldovei.
12
BIBLIOGRAFIE
1.
2.
3.
4.
13