Sunteți pe pagina 1din 8

CARTEA NUNII

de George Clinescu
TEMA ROMANULUI
George Clinescu (1899 1965) este o personalitate plurivalenta a
culturii romane, de formatie enciclopedica, tipul scriitorului total: critic si
istoric literar, eseist si estetician, prozator si poet, dramaturg si publicist.
Prin aparitia primului sau roman, Cartea nuntii, in 1933, George Calinescu
a anulat ideea lansata de Titu Maiorescu, si anume ca un critic literar este
incapabil sa scrie proza de fictiune.
Titlul romanului defineste latura lirica a acestuia, ce are ca tema
centrala eternul sentiment de iubire ce se manifesta reciproc intre tanarul
proaspat doctor in litere, Jim Marinescu, si absolventa de liceu Vera Policrat,
si care se implineste prin casatorie. In fond, primul roman calinescian repeta
eterna poveste de dragoste dintre doi tineri, care poate simboliza, prin
opozitie cu esecul erotic al matusilor celibatare, o izbanda a schimbarilor
innoitoare in evolutia societatii.
Tema romanului ilustreaza, in principal, implinirea in plan erotic a
cuplului erotic Jim Marinescu si Vera Policrat, apoi o radiografie a scolii
romanesti in perioada interbelica, in care accentul cade pe relatia profesorelev. Nu in ultimul rand, cartea reliefeaza, prin contrast, societatea moderna
in plin proces de civilizare ce invinge definitiv colectia de babe ramolite si fete
batrane sterile din casa cu molii.
Romanul Cartea nuntii de George Calinescu are o insuficienta
substanta epica, fiind structurat pe trei planuri care se intrepatrund si se
determina reciproc. Primul plan priveste poemul iubirii si casatoria lui Jim
cu Vera, al doilea plan captureaza imaginea scolii romanesti, relatia
profesor-elev in perioada interbelica si, in sfarsit, aceeasi epoca istorica este
ilustrata din punct de vedere al reinnoirilor, civilizatiei si progresului in plan
social, economic, tehnologic..
George Calinescu este un narator omniscient, ce stie totul despre
personaje, emite aprecieri asupra lor prin naratiunea la persoana a III-a,
conturand adevarate caractere, intr-o unitate canonica. Modalitatea
narativa se remarca, asadar, prin absenta marcilor formale ale naratorului,
de unde reiese si trasatura de roman obiectiv. Perspectiva temporala este
cronologica, bazata pe relatarea evenimentelor in ordinea derularii lor, iar
cea spatiala reflecta un spatiu real, deschis, acela al caselor, strazilor,
locurilor concrete din Bucuresti si unul imaginar, inchis, prin care se
contureaza trairile interioare si gandurile personajelor.
Romanul este structurat in douazeci de capitole, fiecare purtant un titlu
sugestiv pentru continutul acestuia, de la O sarutare in tren, ca simbol

esential al sentimentului de iubire si terminand cu Facerea lumii, sugerand


perpetuarea speciei uname, prin facerea altei lumi, innoitoare si moderne
care sa se inalte pe ruinele celei invechite. Opera literara incepe prin
relatarea detaliata a starilor provocate personajului principal, Jim, de
disconfortul calatoriei cu trenul: tehnica detaliului inregistreaza aspectul
canapelelor, mirosul incins si atmosfera sufocanta din compartiment,
aceasta descriere constituind si incipitul romanului.
Tot autorul considera ca romanul Cartea Nuntii este un roman liric
grec asemntor cu Daphinis i Chloe de Langos. Aciunea romanului se
petrece in 1930 si ncepe prin ntoarcerea de la Paris a tnrului Jim.
Prezint societatea romna din prima jumtate a secolului al XX-lea. Este
roman de factura balzacian, prin prezentarea unor tipologii. Astfel romanul
reprezint galaxie de persoana si de tantii care reprezint o lume steril,
stereotip. Mtuile triesc casa cu molii unde predomina igrasia si
mucigaiul. Cnd un personaj vrea sa se desprind de aceasta lume
ncremenit, vestea face senzaie.
Profesorul Silvestru Cpitanescu recunoscndu-si eecul se sinucide.
Romanul prezint n antiteza cele dou lumi: lumea reprezentata de mtuile
tnrului Jim i lumea tinerilor Jim, Vera, Dora, Boby. Lola care
simbolizeaz exuberanta vieii. Cstoria dintre Jim i Vera simbolizeaz
triumful vieii.
Criticul George Clinescu codirector la Viaa Romneasc si a publicat
specificul naional, dar asta nu inseamna ca George Calinescu adera la
traditionalism. El reproseaza modernismului ca a trecut prea repede peste
niste etape. Romanul Cartea Nuntii este un roman de factura balzaciana
prin descrieri de interioare.
In Cartea Nuntii sunt valorificate o multitudine de termeni, tema
avaritiei, a familiei, a zminterii, a iubirii, a creatiei, a mondenitatii. Romanul
Cartea Nuntii este un roman al evadarii, astfel Silvestru avertizeaza inca de
la inceput pe Jim fereste-te de molii si de igrasie cat mai esti tanar, pentru
mine este prea tarziu. Matusile lui Jim au o ostilitate fata de lumea noua cu
automobile si tramvai. Ele refuza orice contact cu lumea moderna.
Personajele din roman sunt grupate in doua categorii: cei api pentru
iubire si cei care reprezinta o lume sterila invechita. Boby si Vera reprezinta
fecunditatea, iar matusile reprezinta sterilitatea.
Vera simbolizeaza frumusetea feminina, ea se daruieste cu multa
spontaneitate,iar declaratia ei de dragoste este totala:te iubesc pentru ca
esti tatal copilului nostru
Cartea Nuntii este cartea fericirii si a amorului conjugal. Romanul
prefigureaza celelalte romane prin anuntarea unor teme si personaje.

CARTEA NUNII
de George Clinescu
REZUMAT
I."O sarutare in tren"
Jim se intoarce cu trenul acasa. Dupa putin timp observa ca pe
"fotoliul dimpotriva" statea o domnisoara la fel de plictisita ca si el de
calatorie sisufocata de caldura din compartiment. O analizeaza din cap
pana in picioareconstatand ca nu este o copila,dupa cum aratau
aparentele,ci o adevaratadomnisoara de 18 ani. Sufocata de duhoarea
de piele ranceda, d-soara a vrut sa coboare mai jos geamul, insa avand
mana prea mica nu izbuti iar Jim i-a sarit inajutor. Intrand in al doilea
si cel mai lung tunel, d-soara s-a repezit sa inchida fereastra chemand
din ochi ajutorul lui Jim. Imbatat de intuneric, Jim a trascu putere la
piept trupul cald care palpita langa sine si-i cauta fata. Dupa sarutarea
care i-a cazut pe un colt al gurii, fata s-a pierdut in intuneric.
II."Casa cu molii"
Acest capitol infatiseaza sosirea lui Ion Marinescu, acelasi Jim din
tren, acasa. Facandu-se comod in odaia semiobscura in care a fost
condus de Baba Chiva, aceasta ii intinse o hartiuta. Jim privi hartiuta si
constata ca era o"planeta de tanar"(zodiac). A pus-o deoparte si a
pornit in explorarea obiectelor din camara. Tot ce a gasit erau decat
niste obiecte fosilizate si haine roase demolii. Plictisit de mediocritatea
"nimicurilor colbaite si ruginite" pe care le-agasit, Jim isis arunca ochii
perste hartiuta primita de la Baba Chiva. Acesta nu seintelegea bine cu
nici una dintre femeile care locuiau in acea casa, nici macar cu mama
lui cu care se contrazicea si se certa mereu. Matusile si mama lui
strangeau toate vechiturile ceea ce ii repugna lui Jim. "Casa cu molii"
nu face referire la vechiturile pastrate de Baba Chiva, Tanti Magdalina
(mama lui Jim), tanti Ghenca, tanti Fira, tanti Mali, tanti Agespina si
tanti Caterina (sotia domnului Popescu), ci presupune pe cele sapte
femei care se aseamana cu niste molii.
III "Masa celor zece"
In acest capitol toata familia se strange la masa. Intrunirea
membrilor familiei a fost cam zbuciumata la sosirea d-lui Popescu din
cauzacaruia s-a iscat cearta.
IV. Lora, Dora si Meddy"

Lora, Dora si Meddy erau cele mai bune prietene ale lui Jim din
copilarie. El se intalneste cu ele la Dora acasa unde se distreaza de
minune. Jim simtea nevoia sa iubeasca si sa-si intemeieze ofamilie.
Privind pe Lola si pe Dora,avea sentimentul ca amandoua indeplineau
conditiile unei viitoare proprietati afective dar intrebarea era care mai
mult decatcealalta si isi incearca mai intai norocul cu Dora.
V. "Oracolul lui Bobby"
Bobby nu si-a invata lectia la istorie si deoarece inainte avea
muzica, spera ca in acea ora sa isi invete presimtind ca Silivestru
Capitanovici avea de gand sa le dea o lucrare, dar profesorul de
muzica, Ostrogotul, l-a ascultatprintre altii si nu a mai apucat sa isi
invete. Cum se astepta, au dat lucrare la istorie. Pentru Bobby
evenimentele istorice pluteau intr-o ceata deasa. Cum nu a invata
nimic, a inceput sa copieze din manual, dar dupa putin timp cartea a
cazut pe jos iar Silivestru a venit langa el si i-a luat cartea si un caiet
din banca, dupa ce ii semneaza lucrarea lui Bobby. Respectivul caiet
era un oracol al unei colege de-a lui, pe care acum Silivestru il citea cu
interes. Dupa terminarea orei Bobby incearca sa recapete "oracolul".
VI."Planeta de tanar"
"Ideea geniala" a lui Bobby consta in a o trimite acasa la
Silivestru pe sora sa Vera, care trebuia sa declare ca "oracolul" fusese
luat de la ea, fapt ce ii produce neplaceri cu foste colege de scoala. Intre
timp, Jim avea vaga impresie ca s-a indragostit de Dora. Intrand pe
poarta lui Silivestru, Vera a fost intampinata de Jim care a condus-o
pana la el, realizand ca ea este fata pe care a sarutat-o in tren si a carui
imagine nu-i da pace in reveriile noptii. Dupa ce Silivestru i-a dat
oracolul, Jim a condus-o pe Vera acasa cu masina lui, propunandu-i sa
se mai intaleasca. Jim se gandea pe care dintre cele trei pretendente sa
o aleaga. Purtata de vrerea de a-si oferi dragostea cuiva, Jim oscila
intre Dora si Vera, pe Lola lasand-o deoparte pentru un timp.
VII."O partida de natatie"
Meddy ii invita pe Dora, Lola si Jim la Constanta. Tocmai cand
Jim credea ca Dora ii va spune ca il iubeste, aceasta ii marturiseste ca
este logodita, Jim ramanand fara cuvinte si acum avea impersia ca o
iubeste pe Lola.
VIII."Pythia moderna si caile sortii"
Tanti Magdalina le ghicea surorilor ei in carti si in cafea, si se
certau tot timpul pe tema destinului fiecaruia, cat timp Jim se gandea

la ce s-a intamplat la Constanta si la Vera cu care trebuia sa se


intalneasca mai tarziu. Iese din odaie cu gandul de a colinda toata casa
pustie care era o ocupatie totdeauna distractiva pentru el fiindca
descoperea mereu vechituri ascunse pana atunci. Ii face o vizita
unchiului sau cu pretextul de a-i imprumuta o carte si intamplator
observa ca acesta scria scrisori de dragoste unei colege.
IX."Ce are Vera noastra?"
Pe chipul Verei si in comportamentul ei apar semnele iubirii care
o tulbura si o aduce intr-o stare de inconstienta, dandu-si seama ca il
place pe Jim. Ea si Jim se intalneau aproape in fiecare seara dar el
venea sa se intalneasca cu Vera din nevoia unui exercitiu sufletesc, fiind
obsedat inca de problema Dora-Lola. Desi Vera ii placea, nu se
inspaimanta la ideea de a nu o mai vedea si asta il facea indiferent,
superficial.
X."Eros asiatic"
In fiecare dupa-amiaza Jim se ducea la Lola cu care parea ca se
intele foarte bine, si intr-o zi, i-a spus ca o iubeste, dar ea era cu nasul
pe sus si nu i-a dat crezare; ii spunea ca este prea sarcastic si prea
intelectual ca sa poata iubi. In urmatoarea zi in care Lola l-a invitat pe
Jim, l-a invitata si pe sublocotenentul Popescu, lucru care l-a suparat pe
Jim si a inteles ca nu o iubeste cu adevarat pe Lola si ca nici ea nu l-a
iubit vreodata. Tot in acea zi trebuia sa se intalneasca si cu Vera dar
pentru ca era foarte tarziu, el nu credea ca aceasta l-a mai asteptat,
mai ales ca incepuse sa ninga si era frig. Insa Vera era acolo si il
astepta ca o fiinta naiva condusa de iubire. Acesta a intrebat-o daca il
iubeste, ea raspunzandu-i ca da, iar Jim a cerut-o de sotie imediat si ea
a acceptat fara ezitare.

XI."M-me Policrat et C-nia"


Jim si Vera s-au dus mai intai sa-i dea de veste mamei
Verei careera foarte incantata si nu s-a impotrivit in nici un fel
casatorii lor.
XII."Marele Divan"
Jim isi facea planuri pentru casatorie si era foarte entuziasmat ca
in sfarsit se casatoreste si ca gasise persoana potrivita pentru el. Prin
casa lumea se certa deoarece Silivestru vroia sa se casatoreasca cu o

colega de serviciu iar Lisandrina cu un barbat la care tinea mult. In


momentul in care Jim a venit sa-i anunte de nunta sa cu Vera, cearta se
iscase mai tare deoarece nu vorbise mai inainte cu mama lui si lucrul
acesta a indignat-o foarte tare.
XIII."Nelinisti prenuptiale"
Jim, dupa cum ii promisese Verei, a venit cu inelele de logodna la
ea. Jim si Vera se iubeau atat de mult, incat majoritatea timpului il
petreceau impreuna povestindu-si nimicuri si facandu-si planuri de
viitor.
XIV."O gala de box"
In acest cap. ne este prezentata o gala de box la care merg
Jim,Vera si Bobby.
XV."Vino din livan, mireasa!"
Capitolul incepe cu pregatirea femeilor din casa cu molii pentru
nunta. Dupa ce s-au cununat religios, Jim si Vera au mers in camera
fetei pentru a face bagajele de plecare.
XVI."Oglinda constelata"
Acest capitol il prezinta pe Silivestru care ratacea in fiecare zi pe
strazi si incearca sa consulte destinul prin diferite gesturi.
XVII."In patul meu noaptea am cautat pe cel ce iubeste
sufletul meu"
Prezinta calatoria (luna de miere) a celor doi tineri proaspat
casatoriti.
XVIII."Ingerul din casa cu molii"
Silivestru, strapuns de singuratate si nemaisuportand atitudinea
surorilor lui, se sinucide spanzurandu-se.
XIX."Moartea lui Silivestru"
La priveghiul lui Silivestru, atitudinea celor din casa este
relaxata, membrii familiei par sa nu fie prea afectati de sinuciderea lui
Silivestru. La inmormantare nu plange nimeni, mai mult doliul nu
produce nici un efect deoarece "moliile" il imbracasera in nenumarate
randuri si in situatii mai vesele. Asezate in jurul mortului asemenea
unui card de corbi, matusile lui Jim privesc tinta catre mort deoarece
doresc sa-si intipareasca in minte chipul sau, nu pentru ca l-ar iubi

prea mult, ci pentru ca doresc sa mai adauge ceva la tezaurul de


amintiri al familiei.
XX."Facerea lumii"
Cartea se incheie cu o intamplare fericita. Vera descopera ca este
insarcinata si se bucura enorm de mult impreuna cu Jim.

Tot autorul considera ca romanul Cartea Nuntii este un roman liric


grec asemntor cu Daphinis i Chloe de Langos. Aciunea romanului
se petrece in 1930 si ncepe prin ntoarcerea de la Paris a tnrului Jim.
Prezint societatea romna din prima jumtate a secolului al XX-lea.
Este roman de factura balzacian, prin prezentarea unor tipologii. Astfel
romanul reprezint galaxie de persoana si de tantii care reprezint o
lume steril, stereotip. Mtuile triesc casa cu molii unde predomina
igrasia si mucigaiul. Cnd un personaj vrea sa se desprind de aceasta
lume ncremenit, vestea face senzaie.
Profesorul Silvestru Cpitanescu recunoscndu-si eecul se sinucide.
Romanul prezint n antiteza cele dou lumi: lumea reprezentata de
mtuile tnrului Jim i lumea tinerilor Jim, Vera, Dora, Boby. Lola
care simbolizeaz exuberanta vieii. Cstoria dintre Jim i Vera
simbolizeaz triumful vieii.
Criticul George Clinescu codirector la Viaa Romneasc si a
publicat specificul naional, dar asta nu inseamna ca George Calinescu
adera la traditionalism. El reproseaza modernismului ca a trecut prea
repede peste niste etape. Romanul Cartea Nuntii este un roman de
factura balzaciana prin descrieri de interioare.

A aparut in 1933 si va prefigura in toate celelalte romane. In Cartea


Nuntii sunt valorificate o multitudine de termeni, tema avaritiei, a
familiei, a zminterii, a iubirii, a creatiei, a mondenitatii. Romanul Cartea
Nuntii este un roman al evadarii, astfel Silvestru avertizeaza inca de la
inceput pe Jim fereste-te de molii si de igrasie cat mai esti tanar, pentru
mine este prea tarziu. Matusile lui Jim au o ostilitate fata de lumea noua
cu automobile si tramvai. Ele refuza orice contact cu lumea moderna.
Aceste femei batrane si celibatare s-au retras din clopotul vietii si nu
mai traiesc decat arheologic,intreaga locuinta pare un muzeu, matusile
ies pe poarta la intervale de 4-5 ani sa asiste probabil la o nunta sau
inmormantare. Aparitia lor este deci un eveniment. In lazile lor exista
orice obiecte vechi de la carbuni, cuie ,lumanari, pana la jucarii si praline.

Tanti Ghencea aduna cercei lanturosi si masivi, Tanti Magdalina aduna


table de alama, linguri de argint, talere, Tanti Mali aduna orice gaseste:
chibrituri, jurnale, mucuri. Avaritia le caracterizeaza pe aceste matusi,
dar ele nu actioneaza din dorinta de a face rau sau pentru a sustrage
averile altora. Pentru ele avaritia este o psihoza, un sentiment al
batranetii. Tanti Mali scoate din lada un sal turcesc pe care ar vrea sa-l
dea Verei ,dar pe drum se razgandeste si-l taie in doua pastrand pentru
sine o jumatate.Autorul prezinta sminteala indeosebi la Silvestru, unde se
accentueaza delirul.Posacul Silvestru vrea sa sparga autoritatea
familiei,dar nu a reusit. Dereglarea psihica este rezultat al fegetarii
casnice.
Eroul central al cartii ramane Jim Marinescu. La inceput apare in
ipostaza zburdalnicului indragostit, nu manifesta obsesie intelectuala
este un spirit practic. Considera casa matusilor o casa insalubra si vrea
sa-si construiasca o casa cu pereti luminosi si fotolii
recomfortante.Universul in care traieste Jim e cel al confortului. In
roman este prezentata timiditatea feminina din viata lui Jim ,Medy,
Dora, Lola. Dora era negricioasa dar cu trupul sportiv, Medy mai putin
conturata si Lola inalta ca un plop, vaporoasa, distant. Totusi Jim
cunoaste unele insuccese. Dora ii marturiseste ca iubeste pe altcineva ,
iar Lola il respinge prin raceala ei.
Vera il cucereste si el se dedica total femeii iubite. La vederea Verei,
chiar Silvestru este stapanit de impulsurile erotice. Jim si Vera sunt de
fapt niste simboluri in roman, numele lor ar putea fi Barbatul si Femeia
de fapt prin prezentarea lor , autorul a vrut sa refaca idila dintre Daphin
si Chloe. Cartea Nuntii prezinta etapele iubirii dintre Jim si Vera
incheiate printr-o calatorie.
Personajele din roman sunt grupate in doua categorii: cei api pentru
iubire si cei care reprezinta o lume sterila invechita. Boby si Vera
reprezinta fecunditatea, iar matusile reprezinta sterilitatea.
Vera simbolizeaza frumusetea feminina, ea se daruieste cu multa
spontaneitate,iar declaratia ei de dragoste este totala:te iubesc pentru ca
esti tatal copilului nostru
Cartea Nuntii este cartea fericirii si a amorului conjugal. Romanul
prefigureaza celelalte romane prin anuntarea unor teme si personaje.