Sunteți pe pagina 1din 7

Mixomul odontogen

Patogenie i aspecte clinice:

- Mixomul odontogen de la nivelul oaselor maxilare este


rezultatul transformrii tumorale benigne a mezenchimului
odontogen, i anume a papilei mugurelui dentar. Mixoamele
apar i la nivelul oaselor lungi, dar sunt extrem de rare i
probabil iau natere prin transformarea celulelor stern
mezenchimale somatice, cu caracter pluripotenial. Totui,
conceptul modern infirm existena mixoamelor derivate din
mezenchim somatic, fiind confirmate ca entitate histopatologic doar mixoamele odontogene. Din acelai motiv, se
consider c mixoamele oaselor maxilare deriv strict din
mezenchimul odontogen al papilei mugurelui dentar, i
niciodat din mezenchimul somatic al osului. Clinic,
radiologic i evolutiv, mixoamele odontogene sunt
asemntoare ameloblastoamelor. Pot aprea practic la orice
vrst, dar n special ntre 15 i 30 de ani (vrsta medie este
puin mai sczut dect n cazul ameloblastoamelor). Trebuie
subliniat faptul c sunt relativ frecvente la adolesceni. Se
poate localiza oriunde la nivelul mandibulei sau maxilarului,
spre deosebire de ameloblastom, care apare cel mai frecvent
n zona unghiului mandibular. Formele de mici dimensiuni
sunt total asimptomatice, fiind de obicei depistate n urma
unui examen radiologic de rutin. Evoluia este relativ
rapid, ducnd la deformarea nedureroas a osului i
erodarea corticalelor.

Radiologic:

- se prezint ca o radiotransparen multilocular (cu


prezena unor septuri radioopace) sau unilocular, care
mpinge rdcinile dinilor adiaceni sau produce resorbie
radicular. Uneori limitele leziunii au un aspect neregulat.
Formele de mari dimensiuni au aspectul de baloane de
spun, practic identic cu cel al unui ameloblastom.

Diagnostic diferenial:

- Aspectul radiologic de radiotransparen multilocular,


septat, este sugestiv pentru ameloblastom sau chiar i
pentru keratochistul odontogen. Pentru pacienii foarte
tineri (sub 16 ani), trebuie fcut diagnosticul diferenial cu
fibromul ameloblastic. Alte entiti clinice cu care s-ar
putea face diagnostic diferenial sunt: tumora central cu
celule gigante, hemangioame osoase etc.

Anatomie patologic:

- Aspectul macroscopic al piesei tumorale este tipic,


gelatinos. Microscopic, tumora prezint numeroase celule
stelate, fuziforme i rotunde, ntr-o strom mixoid care
prezint rare fibre de colagen. Studiile imunohistochimice
au artat c substana fundamental este format din
glicozaminoglicani - n special acid hialuronic i condroitinsulfat. Sunt prezente la examenul microscopic i insule
formate din resturi de epiteliu odontogen, care ns nu
constituie un element de diagnostic pozitiv. n unele
situaii, componenta fibroas este bine reprezentat,
diagnosticul fiind n acest caz de fibromixom, fr ca
aceasta s fie considerat o entitate distinct. Trebuie avut
n vedere faptul c adeseori unele forme de neurosarcom
sau osteosarcom, dar i fibromul condromixoid sau
neurofibromul mixoid, prezint o component
mixomatoas marcat. Din acest motiv, trebuie evitate
confuziile de diagnostic, prin corelarea cu elementele
clinice, imagistice i evolutive.

Tratament:

- Simpla ndeprtare prin chiuretaj a tumorii nu poate avea


un caracter radical, avnd n vedere apariia recidivelor
chiar i dup mai mult de 5 ani. Tratamentul curativ al
mixomului odontogen const n rezecia osoas marginal

sau segmentar cu ndeprtarea monobloc a tumorii i a


unor margini libere de 1-1, 5 cm.

Adenomul:
- Cel mai frecvent este la buza superioara, dind aspectul
cunoscut sub numele de buza dubla sau prolaps
labial.Poate fi localizat si in alte zone ale cavitatii bucale
unde se gasesc glande salivare mici.
- Anatomo-patologic se constata adenoame multiple ale
glandelor salivare labiale.
Simptome:
- Buza superioara apare dubla, mai ales ,cind gura este
intredeschisa in timpul surisului, dind aspect de Sort
mucos.La palpare , in grosimea buzei se percepe o
aglomerare de noduli mici,rotunzi,nedurerosi,care se insira
de la o comisura la cealalata.Diagnosticul diferential se
face cu macrocheilia simpla sau cu sindroamele associate
cu macrocheilia, care intereseaza buza in toata grosimea
sa (Melkersson-Rosenthal, Acher, edemul fibros Stevens)
Tratament:
- Este numai chirurgicala si consta in extirparea plastic a
mucoasei labiale in exces,impreuna cu glandele salivare
hipertrofiate.

Adenomul pleomorf:
-

Adenomul pleomorf(tumora mixta) se dezvolta din glandele


salivare mici, avind aceeasi structura histologica ca
adenoamele pleomorfe din glandele salivare mari. Poate fi
intilnit la buze, obraz, limba, planseu buccal,palat moale si
dur. Debutul este nodular cu evolutie lenta , de citiva ani,
nedurerasa spontan sau la presiune. Sint tumori bine
delimitate, de consistenta renitenta, nu infiltreaza
tesuturile din jur, se ulcereaza cind au ajuns la o
dimensiune prea mare (peste 3 cm diametru),
exteriorizindu-se la mucoasa sau la piele.Trebuie
differentiate de carcinoamele cu debut nodular care au

insa o evolutie mai rapida si de chisturile salivare cu


evolutie profunda a caror consistenta este elastica.

Tratament :
-

Este chirurgical.Extirparea se face decolind tumoare cu


atentie de tesuturile inconjuratoare, fara a leza capsula
pentru a nu ramine resturi de tesut tumoral care ar putea
duce la recidiva.