ALIMENTATIE SI PERSONALITATE UMANA

PREFERINTE ALIMENTARE
INFLUENTA ALIMENTELOR ASUPRA DIFERITELOR TIPURI
INDIVIDUALE
Problema personalitatii ocupa azi un loc central atat in cercetarile teoretice cat si
aplicative. Cu toate acestea, in afara de inteligenta, nici un alt concept al psihologiei
nu este atat de complex si nedeterminat ca cel de personalitate.
Unii autori incearca sa exprime in definitie caracterul complex al structurii
personalitatii, accentuand asupra ordinii si regulii de compunere a unor elemente
calitativ distincte: biologice, fiziologice, psihologice si socio-culturale.Astfel:
Sheldon
defineste personalitatea ca ansamblu de caracteristici bio-fizio- psihologice care
permite o adaptare la ambianta .
R.B.Cattell
considera personalitatea o constructie factoriala dinamica, exprimata in modalitatea
raspunsurilor la situatii .
G. Allport
deriva sensul notiunii de personalitate in intersectarea structurilor bazale, tipologice si
individuale .
In ciuda deosebirii punctelor de plecare si a procedeelor de analiza, majoritatea
autorilor contemporani releva, in calitate de radical comun al definirii personalitatii,
atributul unitatii, integralitatii, structuralitatii .Chestiunea care continua sa fie
controversata este aceea a raportului dintre ponderea determinarilor interne (ereditare)
si cea a conditionarilor externe in structurarea intregului personalitatii, dintre stabil si
dinamic.
Prima nastere a personalitatii
se leaga de momentul cristalizarii constiintei de sine , care presupune si raportarea
critica la propriile acte de conduita, la propriile dorinte, prin comparare cu altii; aplicarea
la sine a acelorasi criterii,conditii si restrictii care se aplica altuia.Intreaga evolutie a
personalitatii se desfasoara pe fondul interactiunii contradictorii dintre constiinta
obiectiva si autoconstiinta. Acesta este un proces de desprindere, formulare
si integrare permanenta de semnificatii,criterii, de simboluri si modele actionale care
se desfasoara dupa cu totul alte legi decat comportamentele care definesc individul ca
dat biologic. In structura si dinamica personalitatii sunt incluse nu aspecte de ordin fizic
ale corpului in sine, ci semnificatia lor valorica, ce se cristalizeaza in cadrul relatiilor
Problema ereditatii
Dinamica personalitatii este propulsata de tendinte si, in functie de diversitatea de
combinatii ale acestora, se dirijeaza spre un obiectiv sau spre altul, creste sau scade in
tensiune, se exteriorizeaza printr-o cromatica sau alta.Tendintele nu se manifesta in

afara unor cauzalitati si a unor factori obiectivi iar, inconsecinta, combinatiile dintre ele
nu pot lua orice forma.Prin constatarea unor factori obiectivi, care determina activitatea
persoanei, se demonstreaza ca personalitatea nu este un simplu concept, ci constituie
o realitate indubitabila. In felul acesta mediul intern ai individului, de care depind in
mare combinatiile dintre tendinte, apare ca un domeniu al unor succesiuni de procese
cu o anumita motivatie, al unor relatii cauzale, ca interioritate a unei organizari, a unei
formatii.Organizarea in cauza este opera a doi factori:
a factorului endogen -; mediul intern -;
a factorului exogen -; mediul extern.
Factorul social
Influenta pe care o exercita societatea asupra individului este enorma.
Personalitatea este considerata de catre unii un individ socializat . Cercetarile lui
Malinowski si ale Margaretei Mead au demonstrat ca cea mai mare parte a conduitei
care era descrisa ca expresie categorica a naturii umane permanente, nu e in fapt decat
un produs al culturii.Literatura sociologica si antropologica distinge, in formarea
personalitatii, doua garnituri de variabile:
cultura - vizeaza obiecte care exprima valorile, credintele si conceptiile despre lume,
cunostintele, legile, obiceiurile, arta si limba si
societatea - institutii, la relatiile sociale

In sistemul general al personalitatii, un loc important il ocupa constructia speciala a

mecanisme lor de comanda si control asupra motivelor, scopurilor si mijloacelor
comportamentului. Aceste structuri reglatoare indeplinesc urmatoarelefunctii:
simpla inhibitie prin impulsuri frenatorii dirijate;
transformarea sferei de actiune a motivului, exprimarea unui motiv printr-un alt act
comportamental decat cel specific lui;
amanare-reportarea realizarii unui motiv in functie de circumstante
selectie si programare, in cadrul unor motive concurente.
De aici se pot genera o serie de trasaturi specifice, precum:
- prudenta,
- pedanteria,
- conservatorismul,
- scrupulozitatea,
- traditionalismul,
- rezervarea,
- conformismul,
- timiditatea, etc.

Preferintele alimentare
- mostenite genetic Comportamentul copiilor in timpul mesei, precum si mofturile pe care acestia le fac
atunci cand vad unele alimente in farfurie nu sunt neaparat intentionate si nici nu se
datoreaza proastei cresteri.

Studii: tendinta copiilor de a evita mancarurile nefamiliare este in mare parte mostenita
genetic.Echipa de cercetatori de la Colegiul Universitar din Londra: a
monitorizat comportamentul
gemenilor > 80 la suta din tendinta acestora de a evita anumite feluri de mancare, sau
alimentele care li se par nefamiliare are explicatii genetice."Parintii pot fi linistiti in
privinta incapatanarii micutilor de a nu incerca diverse tipuri de alimente. Acesta
nu este neaparat semnul unei educatii alimentare slabe venite din partea familiei, ci
este un rezultat al mostenirii genetice", a explicat dr. Lucy Cooke, coordonatorul
studiului."Solutia este ca micutilor sa le fie oferite treptat, atat alimente necunoscute, cat
si unele care le displac pentru a ajunge sa se obisnuiasca cu acestea".Oamenii, si
animalele prezinta o dispozitie genetica de a respinge anumite mancaruri, in special
legumele si fructele, fenomen cunoscut, in termeni stiintifici, ca "neofobie fata de
mancare". Cercetatorii considera ca acest comportament alimentar selectiv a fost folosit
in trecut ca avantaj evolutiv, pentru evitarea expunerii la mancaruri posibil toxice. In
cadrul cercetarii a fost monitorizat comportamentul alimentar a peste 5000 de gemeni
cu varste cuprinse intre 8si 11 ani. Studiul a subliniat importanta mostenirii genetice si
in acest aspect al vietii, insa nu neaga importanta educatiei alimentare venite din partea
parintilor inca din primele luni deviata.
Preferinele alimentare in funcie de zodie
Berbecul
este un devorator de proteine i vitamine. De aceea are nevoie de alimente
energizante, bogate n fier, dar i de buturi rcoritoare, cafea i alimente reci. Printre
alimentele care i pot da vitalitate maxim se numr mncare gtit sau friptura la foc.
Taurul
are nevoie n primul rnd de cereale sub toate formele: pine, fibr, dulciuri.i sunt
benefice rdcinoasele. Lactatele, brnzeturile sunt importante n meniulTaurilor.
Alimentele de culoare galben sau verde sunt excelente n hrana nativilor Taur.
Gemenii
au nevoie de multe verdeuri i zarzavaturi, fructe, alune, nuci.
Buturile gemenilor sunt ceaiurile de Frunze i fructe. De preferat de nativi este
mncarea fr foc, lactatele, brnzeturile, salatele asortate i de cruditi, vinetele,
legumele i fructele de primvar.

Racul
este pretenios la lichide. El are nevoie de buturi calde , alimente calde i mncare
fiart. Produsele oferite de ap precum petele, fructele de mare, algele sunt necesare
pentru nativii Raci. Buturile lor sunt ceaiurile, mai ales de mueel, i sucurile. Racii au
nevoie i de alimente de culoare alb sau verde.
Leul
puternic i strlucitor, are nevoie de proteine i vitamine. De aceea alimentele
energizante i reci, mncarea prjit sau fript sunt indicate n dieta lui. Preferabil
pentru lei sunt buturile rcoritoare i cafeaua. Ei trebuie s consume mai ales alimente
de culoare galben i orange.
Fecioara

are nevoie de legume, rdcinoase, produse agricole, alimente ce cresc n pmnt,

mncare naturist, mncare de regim, dietetic, lacto-vegetarian. Indicate sunt nucile ,
vinetele, legumele i fructele de var.
Balana
prefer alimentele uoare. i plac dulciurile, iar fructele , ceaiurile din frunze i fructe i
dau un tonus bun. Deoarece sunt sensibile cu rinichii, Balanele au nevoie de alimente
de culoare galben sau verde, legume i fructe de toamn mai ales n salate de cruditi
i preparate n buctria fr foc.
Scorpionii
au nevoie de lichide: buturi calde, ceaiuri, sucuri, compoturi. Alimentele trebuie s fie
calde i mai ales cele oferite de ap: pete, scoici, alge, fructe de mare etc. Legumele
de preferat pentru Scorpion sunt cele de culoare roie sau neagr i bogate n fier.
Sgettorul
este un consumator de proteine i vitamine. De aceea alimentele lui vor fi energizante i
reci: legume, fructe, zarzavaturi, pete, ou, dulciuri, migdale,nuci i cafea.
Capricornul
are nevoie de rdcinoase, mncruri bogate n calciu i mai ales de culoare neagr:
cartofi, ridichii, msline, nuci, precum i lactatele, morcovul i ngheata.
Vrstorul
este un semn puin pretenios. El are nevoie de mncruri uoare;fructe, ceaiuri din
frunze i fructe, cruditi, mncare fr foc.
Petii
sunt cei care prefer buturile calde avnd nevoie n permanen de lichide. Inclusiv
mncrurile trebuie s fie calde. Cel mai mult ar trebui s consume ceea ce apa le
ofer, dar i sucuri, fasole, soia, gru, cafea i fructe.

Psihodependenta fata de anumite alimente / un anumit regim alimentar

Evolutia noastra ne-a oferit diferite moduri in care putem alege alimentele de care
avem nevoie.Unele dintre aceste moduri implica preferinte fundamentale de gust cu
care ne-am nascut. Altele implica mecanisme de invatare a preferintelor pentru anumite
alimente si a aversiunii fata de altele. Aroma alimentelor este un factor important in
preferintele noastre alimentare. Aroma contine atat componente ale gustului, cat si ale
mirosului.Gustul pe care il are o mancare este foarte important. Oamenii vin pe lume cu
anumite inclinatii native sau aversiuni pentru anumite gusturi. Producatorii de alimente
speculeaza predispozitia noastra nativa fata de dulce pentru a crea alimente care incita
la consumul in exces.

Explicatia pentru atractia fata de alimentele dulci poate fi gasita in trecutul evolutiei
noastre. Ingerarea de alimente dulci era un mod excelent de a obtine calorii si caloriile
nu erau prea numeroase in trecutul nostru evolutiv. Un alt mod de dezvoltare al
preferintelor alimentare este cel al invatarii sociale sau individuale.Experimentarea unor
consecinte pozitive, hranitoare la ingerarea unui aliment duce treptat la dezvoltarea
placerii pentru gustul respectiv. Asocierile gust aliment pot sta la baza dezvoltarii
preferintelor pentru gusturi care initial nu neplac, ca alcoolul sau cafeaua.
Efectele pozitive psihologice sau fizice ale alcoolulu isau cafelei ne pot determina sa
dezvoltam o preferinta pentru aceste alimente, chiar daca initial nu ne-a placut.Acelasi
tip de proces poate functiona si in directia opusa, producand aversiune fata de un
anumit aliment. Pentru a mentine echilibrul energetic al corpului trebuie sa mancam.
Pentru a face fata solicitarilor fizice, celulele corpului ard combustibil pentru a produce
energia necesara pentru sarcinile pe care le realizeaza. Pentru a avea ce "arde"
celulele recurg la niste depozite de calorii din corp cum ar fi grasimea sau alte forme de
energie stocata.
Neuronii din creier consuma si ei energie pentru a raspunde nevoilor metabolice
create de generarea impulsurilor electrice si de producerea si eliberarea de
neurotransmitatori. Sursa principala de energie este glucoza. Interesant este faptul ca in
momentul in care este "pus la treaba", creierul nu foloseste mai multa glucoza. Acesti
neuroni sunt intotdeauna activi si consuma mereu glucoza,indiferent daca ganditi intens
sau nu.Deficitul de combustibil disponibil poate declansa foamea, iar surplusul o poate
inhiba. In urma unor experimente efectuate s-a ajuns la concluzia ca oamenii care sunt
hraniti in intregime prin sonde intravenoase gasesc aceste "mese" lipsite de satisfactie,
chiar daca sub raport caloric primesc o cantitate de hrana suficienta.Dorinta puternica
de stimulare orala se reflecta si in folosirea pe scara larga a indulcitorilor artificiali, care
ne ofera gustul fara calorii. Valoarea de stimul a alimentelor, sub forma experientei
senzoriale implicate in ingerarea de alimente si bauturi gustoase, are o importanta la fel
de mare pentru apetit, ca si reducerea nevoii de calorii.
Influenta nutritiei asupra starii mentale si emotionale
Nutritia are un rol esential pentru starea noastra mentala si emotionala
Suntem singurii responsabili de sanatatea noastra fizica, mentala si emotionala
Sanatatea fizica genereaza starea de echilibru la nivel mental si emotional si o
minte curata, calma, aduce cu sine o stare fizica buna. Nu este nici un dubiu asupra
faptului ca starea de sanatate emotionala si mentala poate fi asigurata de o buna
nutritie. Atat de interdependente sunt sanatatea corpului fizic si a celui emotional si
mental incat nu putem face o afirmatie de genul: este sanatos dar intr-o stare de
depresie sau este schizofrenic dar perfect sanatos fizic .
Boala (sau o stare fizica precara), ne da sentimente de anxietate, frica,
ingrijorare,depresie. In acelasi mod, stresul mental si emotional ne supara si contribuie
la multe boli care sunt apreciate ca avand origine fizica de cei mai multi medici. Practic,
calitatea sangelui determina calitatea gandurilor noastre. Ca si alte organe, creierul
primeste oxigen si nutrienti prin sistemul circulator. Daca sangele este retras din creier,
starea de inconstienta apare, iar apoi survine starea de deces. Cand oxigenul este
insuficient, devenim apatici, avem dureri de cap, si ne scade atentia. Procesele mentale
sunt incetinite si devenim confuzi.Fiecare dintre noi facem asocieri placute sau mai
putin placute cu mancarea pe care o consuma. Majoritatea afirma: Daca are gust bun,

e ok., sau Cum e restaurantul acela ? are mancare buna?. Nimeni nu intreaba: Cum
se mananca acolo, se mananca sanatos?
Anumite alimente ne fac iritabili sau deprimati. Alte mancaruri ii fac pe copii, si alaturi
de ei si pe parinti, nervosi, galagiosi si hiperactiv
Alimentele ne afecteaza starea mentala si emotionalapot actiona in 2 feluri:
prin lipsa nutrientilor vitali
Consumarea zaharului alb va determina eliberarea de catre organism a rezervelor de
vitamine B si va conduce la o stare de depresie nervoasa, in timp ce, mancand fructe,
sangele va asimila carbohidratii naturali si mineralele organice care sunt favorabile
activitatii mentale.
prin producerea de substante toxice
In fiecare zi milioane de oameni ingereaza diferite alimente sau substante fara nici o
valoare nutritiva. Mai mult, aceste non alimente nu numai ca nu furnizeaza
organismului nutrientii necesari, dar, pentru a fi metabolizate, corpul este nevoit sa
foloseasca din rezervele de nutrienti ale sale.
Aceste alimente se pot
numi jefuitori de nutrienti
Dintre acestia, cel mai mare jefuitor este considerat zaharul alb .
.Cauzeaza rabufniri emotionale mai ales la copii si adolescenti. Starile
agitate,vandalismul si absenteismul din scoli poate fi pus pe seama consumului excesiv
de alimente fast-food si bauturi carbogazoase.La adulti ele cauzeaza boli cronice la
nivelul sangelui care se manifesta prin diabet sau hipoglicemie. Acesti oameni deseori
au perioade de depresii, iritabilitate si atacuri nervoase.Aceste stari afecteaza de fiecare
data sistemul nervos rezultand in stari mentale,care se manifesta prin simptome ca:
dureri de cap,
oboseala,
insomnie,
iritabilitate,
agitatie,
plans,
stari de nervozitate,
ingrijorare excesiva,
putere de concentrare scazuta,
depresie,
uitare,
ganduri suicidale,
emeri ilogice,
alergii.

Efectele alimentatiei asupra mintii- studiate inca de acum multe mii de ani, de filosofii
din Orient.De exemplu, in Bhagavad Gita alimentele se clasifica in 3 feluri:
alimente pure(sattvic)

- fructe, vegetale, care calmeaza si linistesc mintea, crescandclaritatea acesteia;

recomandate in special pentru starile de meditatie si de cresterespirituala
alimente stimulante(rajasic)
- condimente, carne, oua - creeaza pasiune animala sicauzeaza o stare a mintii agitata,
nesatisfacatoare, contribuind la tulburari nervoase si laizbucniri emotionale
alimente impure(tamasic)
- alimente procesate, conservate, mucegaite, care scad
capacitatea de gandire, amortesc simturile si contribuie la suferinta mentala cronica,
accelereaza procesul de imbatranire si cauzeaza moarte prematura.
J. I. Rodale in cartea Dieta si razboiul
a facut o corelatie intre tarile care au tendinta catre razboi si cele care au tendinta catre
pace pe baza caracteristicilor dietei acestor popoare si a concluzionat ca, atitudinea mai
apropiata de razboi si agresiune este specifica populatiilor mari consumatoare de zahar,
carne si amidon. De-a lungul istoriei, nomazii mancatori de carne sunt cei care au facut
razboaiele impotriva triburilor de agricultori si pastori, care erau populatii pasnice.

Factori in asigurarea sanatatii la nivel fizic, mental si emotional

sa ne asiguram o stare mentala si emotionala echilibrata,
sa ne asiguram o alimentatie sanatoasa,
suplimentele nutritive, alimentele preparate termic, produsele din carne,conservele si
semi-preparatele, zaharul alb, uleiurile rafinate, sarea, trebuieeliminate din dieta
noastra, ele fiind in cea mai mare parte consumatori de nutrienti,si nu furnizori,
orice substanta toxica introdusa in corp va actiona in sensul dereglarii
echilibruluiemotional si mental, intr-o masura mai mare sau mai mica, intr-o perioada de
timpmai scurta sau mai lunga, conducand la depresii si stari de nervozitate,
afectandsistemul nervos,
sa preparam mancarea intr-o stare armonioasa,
sa servim mancarea intr-un mediu armonios, intr-o dispozitie calma si relaxata,numai
atunci cand apare senzatia de foame. Nu este indicat sub nici o forma saconsumam
alimente ca substitut pentru dereglarile noastre emotionale saumentale, pentru
stimulare, sau ca mijloc de a scapa de probleme si, nici dupaanumite retete general
valabile.

Realizarea armoniei in viata este posibila doar prin comunicare constienta si

echilibru intre cele 3 corpuri - fizic, psihic si mental
Din acest punct de vedere, a manca natural, respectiv a purifica corpul fizic si inacelasi
timp a ne pastra acelasi mental si psihic incarcat, va crea un dezechilibrucare poate
conduce la renuntarea la alimentatie naturala, datorata lipsei constienteiactului
alimentar.Totusi, daca actionam in paralel si pentru echilibrarea celorlalte dimensiuni,
prinauto-educatie si constientizare, prin recunoastere si continuitate,
permitemarmonizarea intregului corp, dezechilibrele nemaiputand avea loc.
Influenta alimentelor asupra comportamentului
1. Hiperactivitatea

 Studiile ofera concluzii care nu demonstreaza o legatura profunda intrealimente si

comportamentul unui individ. Exista copii care manifesta o energiedebordanta in urma
consumarii anumitor mancaruri, un fapt destul de periculospentru sanatate in anumite
cazuri. Eliminarea din alimentatie a produselor care au efecte negative
asupraorganismului si consumul lor dupa o perioada de pauza poate sa fie
o solutieavantajoasa. Cercetarile arata ca nivelul de zahar din alimente nu
influenteazacomportamentul unei persoane. O dieta adecvata poate sa influenteze
comportamentul unui copil insa esteposibil ca schimbarea sa fie explicata prin simplul
control al alimentatiei. Hiperactivitatea la copii poate sa apara in urma consumului de
cofeina si poatefi evitata prin reducerea consumului de alimente care contin
aceasta substanta

2. Sindromul oboselii cronice

Doar cativa pacienti demonstreaza o schimbare in comportament dupaadoptarea unei
diete speciale. Multi pacienti evita consumarea anumitor alimente, adoptand o
dietanecorespunzatoare si accentuandu-si starea de oboseala.

3. Hipoglicemia Hipoglicemia nu apare in urma unei alimentatii lipsite de rutina ci din

cauzadiabetului. Studiile arata ca oboseala nu se accentueaza atunci cand nivelul de
glucozadin sange scade. Uneori poate fi provocata de o intoleranta alimentara.1. Multi
doctori considera ca reactia organismului la un aliment nu are dreptcauza
hipoglicemia.2. Desi exista multe tipuri de teste ce pot fi realizate pentru a diagnostica
oalergie, multe dintre ele nu sunt recunoscute stiintific.3. Dietele severe nu sunt
recomandate in cazul copiilor.

4. Alergia si sistemul imunitar

Sistemul imunitar nu este cauza aparitiei unei alergii.Daca un copil este alergic la oua (ii
apar eczeme, transpira, respira greu,ameteste, lesina) atunci nu i se vor face vaccinuri
impotriva gripei sau a altorcateva boli.Vaccinarea impotriva rubeolei se poate realiza
doar sub supravegherea atenta amedicului. Reactia alergica la acest vaccin este foarte
rara.

ALIMENTAIA N FUNCIE DE
GRUPA SANGUIN

Exist o strns legtur ntre grupa de snge, alimentaie i sntatea

oamenilor. Puini oameni se gndesc la implicaiile grupei sanguine, dei aceasta
reprezint o for genetic puternic.

Grupele sanguine sunt fundamentale n logica suprem a naturii, urmnd un

traseu nentrerupt, de la cel mai timpuriu moment al apariiei omului, pn n
prezent. Grupele sanguine reprezint amprenta noastr celular i ne dezvluie
multe mistere ce marcheaz starea noastr de sntate sau de boal. Din acest
punct de vedere, este valabil zicala: mncarea unui om este otrava

altuia.

GRUPA 0
Grupa 0 semnific vechimea. Primii oameni erau vntori iscusii, deci carnea
(proteinele) reprezentau principala surs de energie. Acesta a fost momentul n care
atributele digestive ale grupei 0 s-au definitivat. Omul cu grupa 0 hrnit cu proteine are
un sistem imunitar puternic, este viguros i rezistent. ntre snge i alimentele

consumate se produce o reacie chimic, ce face parte din motenirea genetic. Din
acest motiv sistemul digestiv i imunitar sunt influenate i acum de alimentele pe care
le consumau strmoii cu aceeai grupa sanguin. Dup ce vnatul s-a mpuinat,
oamenii au plecat n cutarea hranei n alte zone ale globului. De aceea, grupa 0 este
predominant i donator universal.
CARACTERISTICILE GRUPEI 0
- Consumator de carne
;
- Tract digestiv viguros, dar cu aciditate crescut;
- Sistem imunitar hiperactiv;
- Intoleran fa de adaptrile la diet i la mediul nconjurtor;
- Rspuns optim la stres printr-o activitate fizic intens;
- Necesit un metabolism eficient pentru a fi suplu i energic prin aport sporit de
iod i calciu;
- n ceea ce privete personalitatea, grupa 0 poart o memorie genetic de for,
rezisten, ndrzneal, ncredere, putere de concentrare, aciune i un dezvoltat
sim de autoconservare.
- Tabelul cu alimente benefice i cu alimente de evitat pentru grupa 0
Alimentele care nu sunt incluse n categoriile "benefice" sau "de evitat" sunt
considerate "neutre" i le putei consuma, dac v plac, dar cu moderaie.

ALIMENTE

RAIE
BENEFICE
FRECVENT

DE EVITAT

Carne roie slab

120 -180 gr.

brbai
60-150 gr.
femei
4-6 ori pe
sptmn

Vit, viel, miel, inim, ficat

Porc, slnina, costi

Carne pasare

120 -180 gr.

brbai
60-150 gr.
femei
2-3 ori pe
sptmn

Pui, gin, curcan, ra

Gsc

Alimente marine

120-180 gr.
3-5 ori pe
sptmn

Cod, pstrv, macrou, tiuc,

somon, pete alb

Somn, icre, fructe de mare

Lapte, iaurt

120-180 ml.
0-3 ori pe
sptmn

Nu exist lactate benefice.

Alternative: brnz i lapte de soia

Brnz srat, afumat,

fermentat, cacaval,
vaier, lapte dulce

Brnzeturi

60 gr.

0-3 ori pe
sptmn
Ou

1 ou
3-4 ori pe
sptmn

Uleiuri i grsimi

4 - 8 linguri
pe sptmn

Nuci i semine

6-8 nuci
3-4 ori pe
sptmn

Ulei de msline n salate

Nuci, semine de dovleac

Ulei de porumb, ulei de

arahide
Arahide, fistic, unt de
arahide,
semine
de mac

Legume uscate

1 ceac sub
form uscat
o data pe
sptmn

Fasole alb

Fasole mare, fasole armie,

linte

Legume

O ceac de
legume
preparate ca
salat sau
nbuite
3-5 ori pe zi

Legume verzi, gulii, sfecl, ardei

Vinete, varz, msline
roii, hrean, ceap, morcovi, ridichi, negre,
usturoi, roii, elin
porumb, cartofi, conopid,
mutar, avocado

Cereale

1 ceac
0-3 ori pe
sptmn

Secar, orez, orz, pine de secar

Toate produsele din fain

alb,
mlai, cereale combinate

Pine

1 felie, 0-2 ori

pe zi

Paste finoase

1 ceac
0-2 ori pe
sptmn

Fructe

90-150 gr., 3-5

ori pe zi

Smochine, ananas, ciree, prune,

mere, grepfrut, struguri, lmi,
pepene, piersici, pere, ciree, kiwi,
zmeur

Mure, pepene galben, nuci

de cocos, cpuni,
banane, portocale

Sucuri naturale

Sunt de preferat Toate fructele i legumele permise

sucurile din
legume celor de
fructe
250 ml. de 2-3
ori pe zi

Ap

2 litri pe zi

Buturi rcoritoare sintetice

Ceaiuri de plante

1-3 cni pe zi

Mcee, ppdie, tei, ghimbir,

ment, ptrunjel
mueel, soc, ginseng, ceai verde,
salvie

Traista ciobanului, lucern,

mtasea porumbului,
echinacea, genian, senna

Mirodenii
condimente i
dulciuri

Asezonarea
salatelor i
mncrurilor

Ptrunjel, curry, ardei

rou,boia dafin, busuioc, salvie,
soia, coriandru, chimion, rozmarin,
cimbru, tarhon, miere, ciocolat

Piper, oet, capere,

murturi,
maionez, ketchup,
scorioar, vanilie

Buturi

Cantiti mici,
buturile
permise

Cantiti moderate de bere,vin, ceai Buturi distilate, cafea, ceai

verde, ap
negru

GRUPA A
CARACTERISTICILE GRUPEI A
- Primul vegetarian
- Culege ceea ce sdete
- Tract digestiv sensibil
- Sistem imunitar tolerant
- Predispoziie pentru boli cardiace, diabet
- Rspunde cel mai bine la stres prin aciuni de calmare
- Se adapteaz bine la mediul nconjurtor i la diet
- Necesit o diet vegetarian, pentru a rmne zvelt i activ
Tabelul cu alimente benefice i cu alimente de evitat pentru grupa A
Alimentele care nu sunt incluse n categoriile "benefice" sau "de evitat" sunt considerate
"neutre" i le putei consuma, dac v plac, dar cu moderaie.

ALIMENTE
Carne roie
slab

RAIE FRECVENT BENEFICE

Nu exista alimente pe
baz de carne benefice

DE EVITAT
Carne de vita,
viel, porc, oaie,

vnat, organe,
costia,
Carne pasare

120 -180 gr. brbai,

60-150 gr. femei
3 ori pe sptmn

Neutre : Pui, gina,

curcan

Ra, gsc

Alimente
marine

120-180 gr.
1- 4 ori pe
sptmn

Crap, cod, pstrv,

macrou, somon, pete
alb

Anoa, scoici,
raci, crevei,
hering, biban,
scrumbie

Lapte, Iaurt

200 ml.
0- 4 ori pe
sptmn

De preferat produse
lactate fermentate
Alternative: brnz i
lapte de soia

Unt, ngheat,
brnzeturi grase,
vaier,
camembert,
parmezan, lapte
dulce

Brnzeturi

60 gr.
2- 4 ori pe
sptmn

Ou

1 ou,1- 3
ori/sptmn

Uleiuri i
grsimi

2-6
linguri/sptmn

Ulei de msline

Ulei de porumb,
ulei de arahide,
grsimi animale,
grsimi preparate
termic

Nuci i
semine

Aprox. o mn
2-5 ori pe
sptmn

Arahide, semine de
dovleac, nuci, migdale

Fistic

Legume
uscate

1 ceac
3-6 ori pe
sptmn

Fasole alb mrunt,

mazre, soia

Fasole mare,
fasole armie

Legume

O ceac de legume Majoritatea legumelor

crude sau nbuite sunt benefice (de
2-5 ori pe zi
preferat ecologice i
proaspete)

Produse de
soia

180-240 gr.
4-6 ori pe
sptmn

Produsele pe baz de
soia sunt foarte benefice
i se pot consuma cit mai
des

Cereale

1 ceac
5-7 ori pe
sptmn

Ovz, secar, orez, fain Tre de gru,

de soia, fain de
fain alb, gru
porumb, fain de orez
decorticat, fain
de cartofi, cereale
combinate

Roii, vinete,
varz, msline,
cartofi, ardei

Pine

3-5 felii pe zi

Paste finoase 1 ceac

2-4 ori pe
sptmn
Fructe

90-150 gr.
3-4 ori pe zi

Caise, mure, afine,

ciree, smochine,
grepfrut, lmi, ananas,
prune

Sucuri
naturale

250 ml., 4-5 ori pe zi Lmie, morcov, caise,

grepfrut, ananas, ciree

Ap

1-2 litri pe zi

Ceaiuri de
plante

1-3 cni pe zi

Mirodenii i
condimente

Asezonarea salatelor Sos de soia, hrean,

i mncrurilor
mrar usturoi, ghimbir,
cimbru, ptrunjel,
oregano mutar

Piper, oet, boia,

capere, maionez,
ketchup, murturi

Buturi

Cantiti mici din

buturile permise

Bere, ceai negru,

buturi alcoolice
distilate

Aloe, ceai verde,

mueel, mcee,
ghimbir, ginseng,
echinacea, pducel

Cafea, ceai, vin rou

Banane, nuci de
cocos, mango,
portocale,
mandarine
Suc de roii,
portocale, papaya

Mtasea
porumbului, ardei
rou, rubarb

GRUPA B
CARACTERISTICILE GRUPEI B NOMADUL
- Echilibrat
- Sistem imunitar puternic
- Tract digestiv tolerant
- Consumator de produse lactate
- Opiunile cele mai flexibile privind dieta
- Rspunde cel mai bine la stres prin creativitate
- Necesit un echilibru ntre activitatea fizic i mental, pentru a se menine suplu i
activ

Tabel cu alimente benefice i cu alimentele de evitat pentru grupa B

Alimentele care nu sunt incluse n categoriile "benefice" sau "de evitat" sunt considerate
"neutre" i le putei consuma, dac v plac, dar cu moderaie.

ALIMENTE

RAIE FRECVENT

BENEFICE

DE EVITAT

Carne roie slab

120 -180 gr. brbai

60-150 gr. femei, copii
2-3 ori pe sptmn

Miel, oaie, iepure,

vnat, ficat, vit, viel

Costi, inim, porc

Carne pasare

120 -180 gr. brbai

60-150 gr. femei, copii
0-3 ori pe sptmn

Nu se recomand
carnea de pui

Pui, ra, gsc

Alimente marine

120-180 gr.
3-5 ori pe sptmn

Cod, pltic, macrou,

tiuc, sardine, icre
scrumbie, pstrv

Anoa, scoici, stridii,

crevei, somon
afumat

Lapte, iaurt

100-200 ml.
2- 5 ori pe sptmn

Lapte degresat, iaurt,

brnz, mozzarela

ngheat

Brnzeturi

60 gr.
3-5 ori pe sptmn

Ou

1 ou
3- 4 ori pe sptmn

Uleiuri i grsimi

4 - 6 linguri
pe sptmn

Ulei de msline

Ulei de porumb, de
arahide, de floarea
soarelui

Nuci i semine

6-8 nuci
2-5 ori pe sptmn

Neutre: migdale,
castane, nuci

Alune, fistic, mac

arahide, semine de
floarea soarelui,
semine de dovleac

Legume uscate

1 ceac sub form uscat

2-3 ori pe sptmn

Neutre: fasole, mazre Linte, mazre neagr

verde

Legume

O ceac de legume crude sau Sfecla, varz, ardei

nbuite
morcovi, conopid,
3-5 ori pe zi
broccoli, vinete,
ciuperci, cartofi

Avocado, porumb,
dovleac, roii,
msline, ridichi, tofu,
anghinare

Cereale

1 ceac sub form uscat

2-4 ori pe sptmn

Mei, ovz, orez

Porumb, mlai, gru,

orz secar

Pine

1 felie pe zi

Paste finoase

1 ceac sub form uscat

2-4 ori pe sptmn

Fructe

90-150 gr.

Banane, ananas,

Nuc de cocos,

3-4 ori pe zi

struguri, prune

curmale, rodii

Sucuri naturale

250 ml. 2-3 ori pe zi

Varz, ananas

roii

Apa

2 litri pe zi

Ceaiuri de plante

1-2 cni pe zi

Ginseng, ghimbir,
ptrunjel, mcee,
salvie, ment

Aloe, genian, tei

Mirodenii i
condimente

Asezonarea salatelor i
mncrurilor

Ardei rou, curry,

ghimbir, hrean

Piper, tapioca,
scorioar

Buturi

Cantiti mici din buturile

permise

Ceai verde
Neutre: bere, vin,
cafea

Buturi alcoolice
distilate, sifon, sucuri
sintetice

GRUPA AB
CARACTERISTICILE GRUPEI AB ENIGMATICUL
- Fuziunea modern ntre grupele A i B
- Rspuns de tip cameleonic la condiii schimbtoare de mediu i de diet
- Tract digestiv sensibil
- Sistem imunitar excesiv de tolerant
- Rspunde optim la stres n plan spiritual, fizic i la nivel de energie creatoare
- Un mister evoluionist
Tabelul cu alimente benefice i cu alimente de evitat pentru grupa AB
Alimentele care nu sunt incluse n categoriile "benefice" sau "de evitat" sunt considerate
"neutre" i le putei consuma, dac v plac, dar cu moderaie.

ALIMENTE

RAIE FRECVENT

BENEFICE

DE EVITAT

Carne roie
slab

120 -180 gr. brbai

Miel, oaie, iepure,
60-150 gr. femei, copii curcan
1-3 ori pe sptmn Neutre: ficat

Costi, vit, viel,

inim, porc, vnat

Carne pasare

120 -180 gr. brbai

Nu se recomand
60-150 gr. femei, copii carnea de pui
0-2 ori pe sptmn

Pui, gin, ra,

gsc

Alimente marine 120-180 gr.

Cod, macrou, tiuc,
3-5 ori pe sptmn sardine, scrumbie,
pstrv marin, sturion

Anoa, scoici, homar,

stridii, crevei, somon

Lapte, iaurt

Unt, lapte btut

120-180 ml.

iaurt, smntn,

Brnzeturi
Ou

3-6 ori pe sptmn brnz feta, brnz de ngheat

capr
60 gr.
3-4 ori pe sptmn
1 ou
3- 4 ori pe sptmn

Uleiuri i grsimi 4 - 8 linguri

pe sptmn

Ulei de msline

Ulei de porumb, i
floarea soarelui

Nuci i semine

6-8 nuci
Castane, arahide, nuci Semine de floarea
2-5 ori pe sptmn
soarelui, dovleac,
mac, susan, alune

Legume uscate

1 ceac
Soia, linte
2-3 ori pe sptmn

Fasole, mazre

Legume

O ceac de legume
crude sau nbuite
3-5 ori pe zi

Avocado, porumb,
ardei, msline, ridichi,
anghinare

Cereale

1 ceac sub form

Orez, ovz, secar,
uscat
mei, soia
2-3 ori pe sptmn

Pine

1 felie pe zi

Paste finoase

1 ceac sub form

uscat
3-4 ori pe sptmn

Fructe

90-150 gr.
3-4 ori pe zi

Ciree, lmi, ananas, Banane, nuci de

struguri, prune, kiwi
cocos, mango,
smochine, grepfrut
portocale, rodii

Sucuri naturale

250 ml.
2-3 ori pe zi

struguri, lmi, varz,

grepfrut, morcovi

Ap

2 litri pe zi

Ceaiuri de plante 1-2 cni pe zi

Sfecl, castravete,
elin, crucifere,
morcovi, vinete,
ciuperci, usturoi

Fulgi de porumb,
mlai

portocale

Ginseng, ceai verde,

Aloe, genian, tei
echinacea, mueel,
ghimbir, mcee ment

Mirodenii i
condimente

Asezonarea salatelor i Hrean, usturoi, curry,

mncrurilor
ptrunjel, sos de soia

Piper, boia, oet,

murturi, anason

Buturi

Cantiti mici din

buturile permise

Buturi
alcoolice
distilate, ceai

Cafea, ceai verde, vin

rou, bere, vin alb

Deci n concluzie pot spune ca fiecare om este unic . Avem nevoi nuti ionale diferite i de
aceea, singurul mod de a ne menine sntatea sau de a ne vindeca boala este adaptarea hranei
la nevoile noastre specifice ca individ.

Psihologia Alimentaiei
Umane
Tema:

Student:
Zubic
Corina, ISB, IPA 727