Imaginatia

Imaginatia joaca un rol esential in gandirea omului, ea fiind, de fapt, un

instrument necesar pentru configurarea universului de intelesuri, pentru
adancirea reflectiei personale. In ceea ce priveste efectele vizionarii TV, Maria
Winn aduce, in cartea sa, marturia mai multor educatoare si invatatoare, care
aveau peste 25 de ani de practica in scolile americane. Toate sustin ca la
ultimele generatii, cele crescute cu televizorul, se poate observa cu usurinta
o scadere semnificativa a capacitatii de a imagina jocuri, de a se juca, in
general, o diminuare a potentialului creativ si imaginativ.
"Una dintre cele mai importante acuzatii care se aduc privitului la televizor,
observa J. Healy, este aceea ca priveaza copilul de posibilitatea de a invata
sa-si creeze in minte propriile imagini. Cand cititorii slabi sau cei care
intampina dificultati in exprimare asculta sau citesc cuvinte, intampina
greutati in a si le reprezenta in minte printr-un proces imaginativ." Toate
cercetarile arata ca, pe masura ce copiii se obisnuiesc mai mult cu imaginile
venite din exterior (de la TV), care prin multimea si intensitatea lor pot
coplesi mintea, cu atat ei devin mai putin capabili sa-si creeze propriile
imagini sau scenarii mentale.
Se constata ca acei copii care asculta o poveste sau citesc au capacitatea de
a continua, imbogati si chiar recrea imaginativ povestile auzite sau lecturate.
In schimb, rapoartele profesorilor arata ca, in urma vizionarii lui Sesame
Street, jocurile imaginative ale copiilor au saracit mult. Ei observau ca micii
telespectatori mai repede isi insuseau mimica si actiunea personajelor de pe
micul ecran decat sa-si imagineze ei insisi jocuri si comportamente, precum o
faceau ceilalti copii.
Efectul principal pe care il are televiziunea asupra imaginatiei sunt reveriile
(day dreaming), starea mentala in care atentia este furata si captivata de tot
felul de scenarii fantastice, care se produc de la sine inlauntrul mintii in lipsa
stimulilor externi si, uneori, chiar impotriva vointei individului respectiv. Este
visarea cu ochii deschisi. Desi s-ar putea crede ca aceste reverii stimuleaza
imaginatia si creativitatea, lucrurile stau cu totul invers.
De fapt, studiile efectuate demonstreaza clar: cresterea timpului dedicat
visarii cu ochii deschisi conduce la scaderea capacitatii creative si
imaginative a indivizilor. Aceasta, deoarece, arata Valkenburg si Voort,
reveriile atrag mintea intr-o lume fantastica, in care ea nu este decat un
spectator pasiv, pe cand in imaginatia creativa omul este intotdeauna inserat
in real, proces in care intentionalitatea si vointa apartin mintii care
construieste ea insasi proiectele imaginative. Un studiu comparat facut
asupra locuitorilor din cateva mici localitati canadiene arata ca atat copiii, cat
si adultii au suferit, dupa introducerea televiziunii in localitatea in care traiau,

o diminuare a capacitatii creative si imaginative cu un procent de 20%,

concomitent cu o reducere a perseverentei in rezolvarea problemelor.
Cristian Ionela-Daniela
AMG I A