Sunteți pe pagina 1din 185

MODULUL 6 - MASAJUL REFLEXOGEN

Reflexologia face parte din medicina traditionala chineza care are o vechime
de peste 5000 de ani. Apare mentionata pentru prima data in lucrarea "Nei Jing"
(Cartea interioarelor), atribuita imparatului legendar Huangdi, in care sunt descrise
tehnicile de vindecare a afectiunilor prin activarea unor puncte speciale energetice
situate la distanta fata de organele pe care le reprezinta. Acest imparat intelept,
medic si om de cultura a trait in jurul anului 3000 i.e.n. In secolul IV i.e.n., medicul
chinez Wang-Wei prezinta reflexoterapia ca metoda, descriind tehnici speciale de
masaj al talpilor, prin apasarea ferma cu policele a unor puncte timp de mai multe
minute.
Cu mai mult de 4000 de ani in urma, reflexoterapia era cunoscuta si in Egiptul
antic, asa cum arata o fresca descoperita in mormantul unui medic, in localitatea
Saqqara. In fresca sunt reprezentati doi terapeuti care maseaza palmele si talpile a
doi pacienti, probabil nobili. Fresca abunda in reprezentari simbolice. Formele de
piramida simbolizeaza energia, bufnita reprezinta invatatura si intelepciunea, iar
cele trei pasari albe - pacea, sanatatea si prosperitatea. Pot fi observate si
reprezentari ale instrumentelor chirurgicale ale vremii.
In India antica silaba sacra "AUM" reprezenta numele esential al Divinitatii si
cuprindea in semantica sa filosofica trei puncte fundamentale, reprezentand cele
trei lumi: lumea telurica, demonica, umana si lumea elevata, divina. Intr-o miniatura
moderna, lumea umana este reprezentata printr-un cuplu fericit, in care barbatul
sta intins in largul sau, iar iubita, stand la picioarele sale ii maseaza talpile,
privindu-l indragostita. Este emblema fericirii, sanatatii, iubirii si intimitatii si se pare
ca nu este straina de reflexologie.
Reflexologia occidentala, asa cum este cunoscuta astazi, isi are originea in
stravechea presopunctura chinezeasca, care a dezvoltat studiul corpului energetic
uman, al meridianelor, zonelor energetice si punctelor de proiectie a organelor pe
extremitatile corpului: talpi, palme, fetele dorsale ale picioarelor si mainilor,
pavilioanele urechilor, fata, ochi, limba, intestin gros, coloana vertebrala. Aceste
studii au conturat ipoteza duala potrivit careia intregul organism se proiecteaza pe
fiecare organ care, la randul sau, se gaseste proiectat in orice punct al
organismului.
Ca ramura a medicinii orientale, reflexologia este stiinta zonelor reflexogene ale
organismului reprezentate pe extremitatile corpului, indiferent de distanta fata de
zona pe care o reprezinta. Organele corpului uman au legaturi energetice si
nervoase directe cu punctele reflexogene corespunzatoare.
Reflexul este activitatea fundamentala a sistemului nervos, cu ajutorul carei se

regleaza relatiile dintre organe si dintre organism si mediul inconjurator.


Reflexologia sau terapia zonala a fost introdusa si popularizata in occident la
inceputul secolului XX, de catre medicul american William Fitzgerald care
demonstreaza practic cum, prin apasarea unor puncte cheie situate pe
extremitatile corpului (mai ales picioare), putea normaliza activitatea fiziologica in
alte zone ale corpului, situate la distanta fata de punctul masat.
Cercetarile sale au fost preluate de prietenul sau, dr. Joe Riley, prin intermediul
caruia au ajuns in atentia fizioterapeutei Eunice Ingham, practicanta intr-un mare
spital din St. Petersburg, Florida. Ea a introdus reflexoterapia, asa cum este
cunoscuta astazi, in sectia sa de fizioterapie si a obtinut rezultate exceptionale in
imbunatatirea mobilitatii, tratarea diverselor dureri, vindecarea unor boli cronice si
accelerarea proceselor de recuperare dupa interventiile chirurgicale grave. Tot
Eunice Ingham a scris prima carte de reflexoterapie din lume si a deschis prima
scoala specializata pentru pregatirea reflexoterapeutilor.

Componentele principale ale reflexologiei sunt reflexodiagnosticul si reflexoterapia.


Reflexologia - este stiinta zonelor reflexogene ale organismului situate pe
suprafata corpului uman la distanta fata de organele pe care le reprezinta.
Reflexodiagnosticul : consta in reperarea punctelor sensibile, dureroase si
incarcate, din zonele reflexe, putandu-se descoperi astfel o suferinta morfofunctionala a organului reflexogen, palpand zona reflexogena, foarte bogata in
terminatii nervoase si vasculare, in profunzime.
Reflexoterapia : este componenta reflexologiei care se ocupa cu tratamentul prin
masaj al punctelor reflexogene, diagnosticate ca fiind sensibile. In timpul masajului
aceste puncte reflexe trebuie controlate in permanenta pentru a nu se traumatiza
zonele invecinate si a putea face o evaluare corecta a deblocarii cristalelor. Daca
nu se acorda atentie acestor depozite, din starea lor incipienta se vor descoperi
ulterior tulburari la distanta, in zonele si organele corespondente.

Principiile reflexologiei:
- exista trei principii de baza ale reflexologiei, astfel:
1. Tehnicile de lucru reflexogene, elibereaza, relaxeaza sau reduc tensiunea si
congestia din organism. Acest prim si cel mai insemnat rezultat obtinut este la
baza oricarui alt efect al sau. Fara diminuarea tensiunii, nu poate fi imbunatatita
nici o functie a corpului.

2. Imbunatatirea circulatiei sangvine, avand drept efect troficitatea tesuturilor si


eliminarea toxinelor, rezultate din procesul metabolic. Aceasta nu presupune
doar ameliorarea fluxului sangelui, ci si a miscarii fluidelor limfatice, a
raspunsului nervos, precum si un aport sporit de oxigen.
3. Al treilea principiu se bazeaza pe faptul ca tehnicile reflexogene ajuta la
normalizarea functiilor organismului. Acest lucru inseamna ca fiecare functie
a organismului se va imbunatati prin intermediul sedintelor de reflexologie
urmate cu regularitate.
Zonele energetice ale corpului
Cele zece zone energetice sunt impartite simetric in doua grupe perechi a cate 5
zone longitudinale, pe fiecare parte a corpului, intr-un fel corespunzator celor 5 + 5
degete de la picioare si de la maini.
- Zona energetica 1 se afla pe mijlocul corpului, cuprinzand coloana vertebrala
de-o parte si de alta. incepe in degetele mari de la picioare si policele mainilor,
parcurge partea interioara a picioarelor si a bratelor, organele genitale, se uneste
de-a lungul coloanei vertebrale, strabate gatul, barbia, gura, nasul, fruntea si se
termina in crestetul capului. Zona energetica 1 este cea mai importanta dintre
toate cele zece zone energetice dar si mai sensibila zona a corpului intrucat se
afla mai mult parti vitale ale organismului.
- Zona energetica 2 incepe in degetul al doilea de la picioare, parcurge
picioarele, genunchii, coapsele, soldurile, trunchiul, se uneste cu zonele de la
maini care incep in cele doua aratatoare, strabate pieptul, gatul, fata si capul. - In
acelasi fel sunt constituite si zonele energetice 3, 4 si 5, incepand din degetele
mijlocii, inelare si degetele mici de la maini si picioare si strabatand corpul ca niste
adevarate benzi energetice, care cuprind articulatiile, functiunile si organele pe
care le intalnesc pe traseu.

Liniile reper ale mainii si ale labei piciorului:

1. Linia diafragmei de pe talpi este situata sub oasele metatarsiene. Ea


traverseaza zona cea mai lata a talpilor. Culoarea tegumentului deasupra acestei
linii este mai inchisa decat de dedesubt.
Pe maini, linia diafragmei traverseaza palma de la plica de unire a policelui cu
mana pana la 2,5 cm sub articulatia degetului mic. Deasupra acestei linii, asa
cum este si in trunchiul nostru, se afla zonele de proiectie ale plamanilor, inimii,

timusului si umerilor.
2.
Linia taliei se afla pe picioare la mijlocul talpii, in zona de ingustare a
lor. Se poate identifica mergand cu aratatorul pe marginea externa a
piciorului pana depistam o mica proeminenta osoasa, apoi traversam talpa.
Ea indica zona taliei persoanei tratate. Linia taliei se afla exact deasupra
proiectiei pe talpa a colonului transvers.
Pe palme linia taliei incepe in zona articulatiei policelui cu mana si apoi
traverseaza palma spre muschiul extern situat la aproximativ 4 cm sub degetul
mic. Deasupra ei se afla proiectia organelor vitale ca: ficat, stomac, rinichi,
pancreas, vezica biliara etc.
Linia taliei se afla exact deasupra proiectiei pe talpa a colonului transvers.
3.
Linia pelvisului este localizata pe talpi la marginea
superioara a calcaielor.
Ea delimiteaza zona de impact cu solul a calcaielor, deasupra ei situandu-se
scobitura si coborand doua verticale imaginare din varfurile maleolelor externe si
interne ale piciorului pana la marginile talpii si apoi unind pe talpa cele doua
puncte. Ea se mai numeste si linia bazinului.
Pe palme, linia pelvisului se afla situata la aproximativ 2 cm deasupra articulatiei
pumnului, inspre terminatia musculara a palmei. Deasupra liniei pelvisului se afla
mai ales proiectiile intestinului subtire si intestinului gros.
4.
Linia ligamentara se gaseste pe talpi ridicand si incordand
degetele de la picioare: in spatiul dintre degetul mare si urmatorul se va
simti un ligament vertical, tensionat ca un elastic.
Pe palme ea incepe la comisura dintre aratator si mijlociu, traverseaza apoi
intreaga palma in lungime.
5.
Linia umerilor denumita si linie secundara, este trasata numai pe
talpi si este situata in zona de unire a degetelor cu talpa. Aceste linii
principale (imaginare) din reflexoterapie harta, ne sunt de mare ajutor
pentru a stabili si a localiza zone reflexogene de proiectie a principalelor
organe ale corpului pe picioare si maini.
Pregatirea unei sedinte de reflexoterapie:
1. Discutii cu pacientul asupra istoricului bolii si explicarea planului de
tratament
2. n afectiunile acute, de orice cauza, este absolut indicat ca pacientul sa
fie mai nti
indrumat spre cabinetul medicului specialist, n aceste cazuri masajul putnd fi

executat fara riscuri, ca tratament adjuvant al celui medicamentos sau chirurgical


3. Rezultatul tratamentului depinde n mare masura de devotamentul celui
care l
executa; alegerea tehnicii de tratament necesita ntelegerea bolii si posibilitatilor
de rezolvare terapeutica ale acesteia
4. Respectarea intimitatii pacientului, confidentialitatii
5. ncapere calda, linistita, confortabila;
6. Crearea unei atmosfere adecvate, n care lumina, culorile, sunetele,
mirosurile si chiar temperatura nconjuratoare trebuie sa tinda spre
armonie (cromoterapia, aromoterapia, meloterapia, vor crea un spatiu
terapeutic reechilibrant);
7. nlaturarea obiectelor metalice valabila att pentru pacient ct si
pentru terapeut;
8. Igiena riguroasa a terapeutului mbracaminte curata, unghii scurte,
parul legat etc;
9. Examinarea preliminara a picioarelor n vederea depistarii
eventualelor leziuni
cutanate, modificari osoase sau tegumentare; igiena riguroasa a picioarelor si
minilor pacientului;
10. Pozitia:
1) pentru masajul palmar: pacientul semiseznd ntr-un fotoliu; terapeutul
pe un scaunel, la un nivel mai jos;
2) pentru masajul plantar: pacientul decubit dorsal, cu picioarele depasind
marginea patului sau ntr-un fotoliu, cu picioarele sprijinite pe un
scaunel; terapeutul pe un scaunel, la picioarele pacientului
11. Durata sedintei: ntre 30 - 45 de minute; fiecare punct reflexogen:
30 secunde
1 minut pentru reflexologia generala, 3 -5 minute pentru organele afectate
(individualizat n functie de bioritmurile specifice si starea organelor, ntruct nu
este indicat sa dislocam mai multe toxine dect poate elimina rinichiul sau
detoxifia ficatul); frecventa: cte o sedinta n fiecare zi, timp de 10 zile, apoi
pauza 2-3 zile, se poate relua o cura de cte o sedinta zilnic, timp de 10 zile (n
cazul bolilor cronice); ulterior, 2-3 sedinte pe saptamna, timp de o luna, apoi o
sedinta la 2 saptamni sau chiar o sedinta pe luna, de ntretinere; masajul se
executa cu 1-2 ore nainte de mese sau cel putin la 2 ore dupa masa. - nainte de
a ncepe sedinta de reflexoterapie, se pot face cteva exercitii de respiratie
profunda, ceea ce relaxeaza si mai mult
- Ulterior putem nvata pacientul un exercitiu de vizualizare, n care, dupa

inducerea starii de relaxare, l putem orienta verbal catre vizualizarea unei lumini
pure, alb-argintie, intensa, pe care din centrul pieptului sau o va face sa se
mprastie si o va conduce mental, pentru a radia corpul ntreg, formnd un glob
protector de lumina n jurul ntregului corp. Aceasta lumina i poate crea o stare de
caldura, lumina, bucurie, bunastare, orice si doreste pacientul.
- Urmeaza sedinta propriu-zisa: pentru nceput se apuca glezna pacientului cu
ambele mini si se trage gamba, energic dar nu violent, cu o gradare usoara si
fara zdruncinari, apoi, tot usor, se slabeste priza. Aceasta elibereaza tensiunea la
baza gleznelor, precum si canalele energetice care leaga corpul de picioare.
Urmeaza rotatii ale gleznei n ambele sensuri, o mna aflndu-se deasupra
gleznei pentru a bloca partea superioara a articulatiei, iar cealalta va strnge
bine piciorul n zona plantara, dnd miscare activa operatiunii.
- Apoi se apuca degetele la baza lor si, cu o anumita presiune, se trag n sus,
elibernd astfel tensiunile retinute n degete (mai ales n cel mare, pentru
eliberarea tensiunilor mentale si pentru relaxare profunda).
12. Se foloseste o mna pentru a exercita presiune pe punctele reflexogene,
iar cu cealalta mna se tine piciorul care trebuie masat. Directia de masat
este dinspre degete spre calci. Masajul punctelor dureroase se alterneaza
din cnd n cnd cu masajul de relaxare al ntregului picior. Masajul circular
n sensul acelor de ceasornic stimuleaza functiile corpului, iar cel n sens
contrar le nceti neste.
13. Presiunea de lucru se adapteaza bolnavului si starii de boala, dar n
nici un caz nu
Trebuie sa produca durere, urmarind reactiile fetei, minilor, degetelor, piciorelor,
vocale; trebuie mentinuta o presiune constanta pe toata durata sedintei, suficienta
pentru a trece de epiderma. n caz contrar, nu se obtin efecte reflexe. - Este foarte
importanta urmarirea gesturilor pacientului, limbajul pe care corpul l arata, starile
tensionale ale pacientului si ale picioarelor.
14. Ordinea ariilor de masat: se ncepe cu stimularea organelor de eliminare
(rinichi, ureter, vezica urinara, uretra) n ideea ca astfel se stimuleaza
eliminarea toxinelor; se continua cu stimularea zonelor corespunzatoare
sistemului nervos si endocrin care pot fi la originea dezechilibrelor
raspunzatoare de starea de boala, apoi cu masarea altor organe de
eliminare (intestin subtire, intestin gros); se maseaza apoi zonele
corespunzatoare organelor implicate n afectiunile n cauza, iar n final
circulatia limfatica.
15. Instrumente de lucru: degetele sunt cel mai eficient instrument, cel
mai accesibil si

mai putin costisitor. Totusi, cnd un anume punct este masat timp de mai multe
minute, aplicarea unei presiuni constante poate deveni obositoare. n acest caz
si numai n acest caz se poate utiliza capatul neascutit al unui creion sau al unui
stilou. Se mai pot folosi bile, mingi de golf sau sticle goale pentru a le rula cu
picioarele.
Mersul descult, pe plaja, pe iarba sau n apa, are efect att de stimulare al
punctelor reflexogene, ct si de captare n mod direct a energiei pamntului, care
revitalizeaza si ajuta la eliminarea multor deseuri din talpa.
Purtatul ncaltarilor prevazute cu tepi de cauciuc de dimensiuni inegale,
stimuleaza de asemenea zonele reflexe ale piciorului.
Pentru a stimula vrful degetelor, se pot folosi crlige de rufe, care sa exercite o
presiune constanta, timp de cteva minute.
Tehnici de relaxare a piciorului in reflexoterapie:
-

1.
2.
3.
4.
5.

rotirea deasupra
rotirea dedesubt
miscarea piciorului intr-o parte si in cealalta
clatinarea piciorului
jocul cu degetele
mangaierea cu degetul mare
fericirea deplina
tehnica mulsului
tehnici de masaj etc.

Tehnica de utilizare a degetului mare:


Se aseaza degetul mare deasupra punctului reflexogen
Indoiti degetul mare de la incheietura in unghi de 45 grade
Trageti ferm degetul inapoi si lasati-l asezat pe punctul reflexogen
Indreptati degetul mare si repetati miscarea
Degetul mare trebuie sa efectueze o miscare de inaintare.
Tehnici de actionare asupra punctelor reflexe:
1. Tehnica de apasare si retragere- se utilizeaza in cazul actiunii asupra
unui singur punct reflex care necesita o apasare profunda si individualizata.
OBS: Este utilizata pentru reflexele: glandei pituitare, hipotalamus, glandei
suprarenale; dar si asupra vezicii biliare, valva ileocacala si limfatic-axilar;
prin repetare de cel putin 5 ori.

2. Tehnica ridicare si apasare- asezati degetul mare al mainii active


deasupra punctului de reflex. Cu cealalta mana, ridicati laba piciorului in asa
fel
incat degetul mare al mainii active sa se poata indoi si apasa mai profund in
interiorul reflexului
3. Tehnica indoirii foarte bine de folosit la reflexul inimii;
4. Tehnica inainte si inapoi- miscare de inaintare cu degetele mari de-a
curmezisul piciorului, mai intai intr-o directie, apoi in cealalta
5. Tehnica zig-zag- pentru a acoperi din toate unghiurile o zona intinsa. Poate
fi utilizata ca adaos al tehnicii inainte si inapoi.
Motivele pentru care obisnuim sa aplicam reflexologia pe labele picioarelor mai
mult decat pe maini:
este o senzatie placuta pentru ca picioarele, de obicei, sunt neglijate
reflexele sunt mai ingramadite unul in celalat, se afla la o mai mare
adancime si mai greu de localizat la nivelul mainilor decat pe labele picioarelor
este mai dificil de determinat ce parte a corpului este reprezentata de o
anumita zona sensibila atunci cand efectuam tratamentul asupra mainilor
in general, reflexologia pentru maini se aplica pentru a diminua tensiunea si
a stimula circulatia .
EFECTELE MASAJULUI REFLEXOGEN
Efectele pe termen scurt ale reflexoterapiei asupra organismului sunt:
x
Eliminarea toxinelor
x
Accelerarea circulatiei sanguine si a fluxului limfatic
x
Relaxarea muschilor tensionati
x
Abilitatea de a respira profund
x
Normalizarea activitatii diverselor zone ale organismului
x
Cresterea nivelului de constientizare a propriului corp
x
Calmarea mentala
Efecte pe termen lung ale reflexoterapiei:
Efectele generale pe termen lung sunt relaxarea, echilibrul si senzatia de bine.
Unele persoane simt aceste efecte dupa prima sedinta, altele au nevoie de mai
multe. Principalele efecte observate de pacienti sunt:
x
x
x

Imbunatatirea somnului
Gestionarea mai usoara a situatiilor stresante
Senzatia de crestere a energiei

Cresterea nivelului de constientizare a propriului corp


x
Fortificarea sistemului imunitar
x
Mentinerea constanta a homeostazei corpului
x
Echilibrarea functionarii organismului
Autopregatirea in vederea efectuarii reflexoterapiei:
x

consultarea materialelor si documentelor de special itate


evitarea muncilor fizice grele ce obosesc si inaspresc mainile
buna coordonare si abilitate manuala
respectarea principiilor moralitatii si eticii profesionale
sa lucreze dintr-o pozitie cat mai favorabila si cat mai putin obositoare
- la inceputul fiecarei sedinte isi va incalzi foarte bine mainile, frecand energetic
palmele intre ele pentru mobilizarea energiilor de la acest nivel. Se stie ca palmele
emit ultrasunete, campuri elecrostatice, unde magnetice, energie calorica, iar din
punct de vedere electrodinamic apar: radiatii ultraviolete, radiatii de tip laser, emisii
in frecventa undelor radio-gamma.
- in timpul tratamentului reflex se vor evita temele triste, discutiile despre necazurile
vietii, deoarece totul se inregistreaza in subconstient mult mai usor in mometele de
actioanre pe talpa, iar efectul de bumerang poate face caambii parteneri
pacientul si terapeutul- sa sufere
daca in timpul desfasurarii sedintei, reflexoterapeutul percepe senzatii
neobisnuite, isi va inceta lucrul
este foarte important sa avem ganduri frumoase pe timpul sedintei, iar
dialogul sa se rezume la ceea ce simte pacientul in acele momente
Metode de aparare pentru reflexoterapeut:
1. Metode inainte de tratament:
- freci palmele deasupra capului- in sens orar femeile, in sens antiorar barbatiipana
simti ca s-au infierbantat
- afirmatii: - Toata lumina alb-argintie de la Dumnezeu ma apara si ma ocroteste
- Primesc orice energie benefica, daruiesc energie doar atat cat vreau;
resping orice energie nociva, resping orice energie malefica
2. Metode dupa tratament:
se sufla peste palme, pe fata lor, pe spate, pe laturi, apoi se scutura mainile
de reziduurile energetice ramase

se tin mainile sub jet de apa rece (niciodata calda), care trebuie sa se
prelinga de la coate pana la varfurile degetelor
se spala mainile, tot pana la coate, cu sapun si apa
elimini mental energiile negative culese in timpul sedintei, catre soare sau
ianpoi in cosmos pentru reciclare
se aseaza palmele pe pamant sau intr-un ghiveci cu flori
privesti albastrul cerului, verdele copacilor
un rol important il are halatul alb, deoarece albul opreste vibratiile negative.
OBS: impaturitul halatului se face catre interior si nu trebuie sa atinga alte obiecte
din geanta.

DESFASURAREA SEDINTEI DE REFLEXOTERAPIE


Reflexoterapia picioarelor cuprinde 3 secvente:
a. Secventa de deschidere (incalzire)
Aceasta permite reflexoterapeutului sa ia contact cu pacientul in mod gradat. Mai
intai se vor unge labele picioarelor cu o crema sau ulei de masaj pentru a obrine o
alunecare buna.
Masajul specific acestei secvente consta dintr-o masare a piciorelor (talpa, partea
inferioara, exterioara si dorsala) cu policele, cu buricele si cu suprafata palmara a
degetelor, cu pumnul semiinchis, cu suprafata tenara si hipotenara a mainii.
Se folosesc manevre de netezire, frictiune, framantat, in variantele: longitudinale,
serpuit, zig-zag.
b. Secventa prin care se maseaza punctele sau zonele reflexogene
propriu-zise
Masajul asupra zonelor reflexogene se incepe intotdeauna cu piciorul drept.
Vor fi stimulate organele de eliminare (eliminand depunerile de acid uric, acid
oxalic, deseuri de metabolism, calciu migrat): rinichii, ureterele, vezica urinara, u
retra.
Se trece la masarea zonei reflexe a capului si coloanei vertebrale, ceea ce va
dermina o buna coordonare si adaptare a organismului la tratament. Urmeaza
organele de dezindoxicare, de metabolism si de producere a substantelor de
reconstituire: plamani, stomac, intestin subtire, intestin gros, ficat, vezica biliara,
pancreas.

Punctele legate de circulatia sanguina si caile limfatice, si ganglionii limfatici;


pentru producerea agentilor imunitari.
Zonele reflexogene sensibile sau dureroase corespunzatoare afectiunilor fiecarui
pacinet in parte, intregesc tratamentul reflex, revenind asupra rinichilor si
sistemului glandular.
Fiecare punct reflexogen va fi supus masajului 3-5 minute, iar in cazul afectiunilor
acute , durata se poate mari pana la dublare.
c.
Secventa de inchidere
Consta dintr-un masaj amanuntit al picioarelor pentru a permite energiei sa se
adune in organism prin inchiderea canalelor energetice si echilibrarea campului
electromagnetic situat la exteriorul corpului.
METODOLOGIA DE LUCRU
a. Se alcatuieste fisa pacientului:
- nivel cultural
- ritmul vorbirii, gestica, mimica, atitudinea pacientului fata de afectiunea lui nivelul de spiritualitate, conceptia despre viata
- atitudinea fata de familie, de nivelul in care lucreaza
- tendintele de hipohondrie
b. Diagnosticul pus de medicul alopat si eventualele insemnari din carnetul
de sanatate.
OBS: In afara de medic, nimeni nu are dreptul sa puna diagnostic.
alimentatia pacientului
observarea pielii de pe palme si talpi: culoare, textura, bataturi, calusuri,
unghii incarnate
c. Fixarea punctelor de lucru
dupa ce s-a fixat fiecare punct de lucru pe talpa pacientului, se incepe
masajul, pastrand legatura ochi-mana-talpa
se incepe cu apasari usoare, apoi se accentueaza
d. Sustinerea talpii:
- talpa se sprijina numai cu degetele mainilor, deoarece exista riscul sa fuga la
apasare
- podul palmelor reflexologului nu atinge piciorul pacientului, pentru ca emisia
energetica a palmelor sa poata, prin vibratiile sale benefice, sa actioneze.
Reactii posttratament reflex

- sunt posibile, dar nu obligatorii, deoarece atunci cand caile de eliminare sunt
deschise si circulatia sanguina si limfatica nu este tulburata, operatia de curatare a
corpului se face in tacere
incheieturile se pot umfla, semn ca pacientul sufera de staze limfatice
varicele se pot umfla, pentru ca venele vor transporta o cantitate mai mare
de sange
accese febrile, atunci cand in corp exista o inflamatie sau o infectie latenta
urina sa-si modifice mirosul si culoarea
transpiratia abundenta, cu miros strident
echimoze fara explicatii (atunci cand exista tulburari in metabolismul calci u
lu i)
dureri acute in organul bolnav
stare de somnolenta, cascat
GIMNASTICA PALMELOR
1. Palmele se aseaza fata in fata la mica distanta intre ele. Degetele mari se
departeaza simultan, celelalte ramanand unite si nemiscate. Printr-o
miscare de rotatie, degetele mari se aduc pana la baza degetului mic. Apoi
se revine la pozitia initiala prin departarea si rotirea inapoi a degetelor mari.
Miscarea se repeta de 3 ori.
2. Se indoaie cele 4 degete (in afara celui mare), incepand cu prima falanga si
cu incetul le facem sa alunece prin tarare pe plama, in jos, unde le ridicam,
pastrandu-le unite si le readucem in pozitia initiala- de 3 ori.
3. Aceeasi miscare realizata invers, adica incepand cu aplecarea celor patru
degete pe palma si continuan cu ridicarea lor prin glisare pe palma in sus.
4. Palmele lipite cu varfurile degetelor departate apasam cat putem de tare
catre spatele palmelor, intr-o parte si in cealalta.
5. Se maseaza fiecare deget in parte, ca si cand s-ar introduce intr-o, manusa
prea stramta. De insistat pe suprafetele laterale ale degetelor si pe zona
pielitei dintre ele.
6. Se incruciseaza degetele la baza lor, podul palmelor ramanand departat si
executam o miscare de rotatie a degetelor in asa fel incat sa se frece rotativ
baza lor, dar sa se roteasca si incheietura palmelor.
7. Se aduna degetele in pumn si apoi se desfac brusc si cu forta. Se trimite
astfel energia din pumn catre degete. Aceasta miscare se poate face
eventual inaintea inceperii fiecarei sedinte de tratament.
8. Miscarea anterioara se executa invers, adica pornind cu palmele deschise si

strangandu-le brusc si puternic in pumni, acumuleaza energia. Se poate


utiliza, evetual dupa executarea unui tratament.
9. Se freaca energic palmele intre ele timp de 1 minut si apoi se spala intre
ele pe uscat. Aceasta miscare reechilibreaza energiile in corp. Se poate
recomanada si pacinetilor.
10. Se scutura energic palmele.
Etapele masajului reflexogen:
reflexoterapeutul se spala pe maini
se invita pacientul sa faca un dus caldut la picioare
se instaleaza pacientul comod in pat sau scaun de reflexoterapie
piciorul stang se acopera cu un prosop curat
se incepe cu un masaj decongestionant al piciorului si drenaj al gambei si
plantei
se realizeaza masajul reflexogen la piciorul drept, incepand cu sistemele de
eliminare a toxinelor
-

masajul unui picior dureaza aproximativ 25 minute


se trece la piciorul stang, dreptul fiind acoperit cu prosop
se efectueaza masajul incepand cu sistemul de eliminare
la sfarsit pacientul sta cat mai relaxat timp de 10 minute.

Avantajele reflexoterapiei
x Cel mai mare avantaj este c acest gen de tratament poate fi efectuat tuturor
indiferent de vrst, sex, stare de sntate, att n scop curativ ct i ca o bun
profilaxie.
Reflexodiagnosticul este extrem de important deoarece ne ajut s facem o
verificare a strii de sntate a unui individ, ntr-un timp foarte scurt.
x
Reflexoterapia acioneaz n totdeauna n sensul normalizrii, neexistnd
nici un pericol de agravare a unei strii de sntate.
x
Nu trateaz simptomatologia bolilor, ci cauzele lor.
x
Un mare avantaj l reprezint lipsa complet de toxicitate.
x Normalizarea circulaiei sangvine n organul sau zona afectat este extrem de
important deoarece sngele transport substane de asimilaie, dezasimilaie i
aprare, o bun circulaie sangvin ducnd la accelerarea vindecrii i
reconstituirii esuturilor i organelor lezate.
x

Tratarea cu ajutorul reflexoterapiei nu implic o dotare special i poate fi


efectuat chiar i de persoana n cauz.
x

SISTEMUL RESPIRATOR
Este format din organele: cavitate nazala, sinusuri, faringe, laringe, trahee si
plamani. Asigura respiratia, deci aprovizionarea cu oxigen si energie a celulelor
corpu lu i.
1. Nasul este organ primordial in alimentarea palmanilor cu aer. In plus,
analizeaza aerul prin celulele senzoriale de receptie, avand functia de
protectie impotriva substantelor iritante. Sinusurile sunt cavitati localizate in
spatele sprancenelor, in triunghiul dintre nas si ochi si comunica cu
cavitatea nazala. Puncte reflexogene. Nasul este reprezentat pe degetul
mare, pe partea interna a talpii, respectiv partea externa a degetului mare,
prin punctul proeminent al articulatiei dintre cele doua falange ale degetelui
mare. Sinusurile sunt reprezentate pe varfurile degetelor 1-5.
OBS: Functionarea normala a sinusurilor se afla in stransa legatura cu
functionarea corecta a aparatului digestiv.
- se actioneaza asupra zonelor reflexogene a sinusurilor pentru: raceli, alergii,
dureri de cap, exces de mucus
OBS: Zona reflexa a narii stangi se afla pe partea exterioara a degetului mare
drept, iar zona reflexa a narii drepte, pe degetul mare stamg.
OBS: Toate organele de la nivelul degetelor sunt inversat, deoarece la nivelul
bulbului rahidian, nervii se inverseaza.
Stari patologice. Guturaiul, rinita, alte inflamatii ale mucoaselor nazale, polipii,
alergiile locale etc beneficiaza de masajul reflexogen cu rezultate spectaculoase.
Deviatia de sept se trateaza doar chirurgical.
2. Faringele si laringele. Faringele este culoarul de incalzire a aerului
inspirat de nas sau de gura, in traversarea sa spre plamani.Incepe la
terminatia gurii si a deschiderii foslor nazale si tine pana la deschiderea
glotei si a esofagului. Laringele este partea superioara a traheei si
reprezinta organul fonatiei.
Punctele reflexogene se gasesc pe fetele anterioare ale labelor picioarelor, la
unirea primelor doua degete.
Stari patologice: faringita, laringita, diverse infectii si afectiuni ale corzilor vocale
asupra carora masajul reflexogen actioneaza benefic.
3. Traheea:
- organ al cailor respiratorii inferioare, are forma unui conduct cilindric; se bifurca in
dreptul vertebrei a 4- a toracale in cele 2 bronhii principale.
- este inchisa de un lambou cutanat, denumit epiglota, care il blocheaza in
momentul inghitirii. Traheea se divide in doua ramuri la nivelul varfurilor plamanilor.

Punctul reflexogen este situat pe ambele talpi, sub pliul de unire al degetului
mare cu cel de-al doilea deget de la picior. Are o forma ingusta si alungita inspre
suprafata reflexa a plamanilor.
Stari patologice: traheite, insotite de tuse, inflamatii locale si jena respiratorie,
care se amelioreaza prin masarea zonelor reflexe.
4. Plamanii sunt principalele organe ale aparatului respirator, Este organ dublu:
partea dreapta se compune din trei lobi, cea stanga din doi lobi.
Puncte reflexogene. Pe ambele talpi, pe perna lor, deasupra liniei imaginare a
diafragmei, pana la linia umerilor.

Stari patologice. Bolile importante ale plamanilor sunt: tuberculoza, pneumonia,


astmul. Masarea reflexogena a zonelor corespondente plamanilor va determina o
ameliorare a respiratiei, stimularea muschilor respiratori ai cutiei toracice,
vindecarea. La un om sanatos determina sporirea vitalitatii.
- se actioneaza asupra zoneleor reflexogene ale plamanilor, bronhiilor si traheei
pentru: tuse, , bronsita, pleurezie, emfizem, hiperventilatie pulmonara, probleme
ale sinusurilor.
SISTEMUL ENDOCRIN
Sistemul glandular este un sistem de coordonare a activitatilor de crestere,
functionare si descrestere a organismului uman. Principalele glande endocrine din
corp sunt: hipofiza, epifiza, tiroida, paratiroidele, timusul, pancreasul, suprarenalele
si gonadele.

1. Hipofiza (glanda pituitara):


- creierul endocrin al corpului, are marimea unui bob de fasole si este formata din 3
lobi
- lobul anterior si intermediar formeaza adenohipofiza- rezulta hormon
somatotrop, hormon ACTH
- isi exercita influenta asupra gradului de inteligenta, volumului corpului, inclusiv
talia, functiile sexuale, control asupra ritmului cardiac
- este glanda cu cea mai mare influenta din organism, comandand activitatea
celorlalte glande. Este situata la baza creierului, in saua turceasca, aproximativ la
nivelul spatiului intracranian dintre sprancene.
Puncte reflexogene. Are proiectii pe ambele talpi, pe partea posterioara,
aproximativ la mijlocul degetelor mari. Punctele reflexe sunt foarte mici si este
indicat sa fie masate cu varful degetelor, cu unghia sau cu un instrument cu varf
rotujit.
Stari patologice: lipotimia, tulburari ale tensiunii arteriale, obezitate, dureri de cap,
tumori, chisturi, fibroame, imbatranire precoce, impotenta sexuala, frigiditate,
absenteism, dereglari generale hormonale. Masajul reflexogen al hipofizei este
indicat in toate aceste cazuri, conducand si la stimularea celolalte glande din corp.

Cu toate acestea se recomanda si masajul punctelor reflexe ale celolalte glande


corespondente.
2. Epifiza (glanda pineala):
- numita cel de-al treilea ochi, are forma conica, formata din celule
- pinocitele si celulele pigmentare secreta hormonul melatonina sau lipofuscina
OBS: Melatonina are efecte si asupra hipotalamusului si rolului acestuia in reglarea
ciclului somn/trezire
- este situata in mijlocul creierului si are mari influente in functionarea zonelor
superioare ale creierului, functiunilor intelectuale si spirituale, in viata sexuala si
ciclul gonadelor, coordonand si ritmul diurn/nocturn al organismului.
Punctul reflex al acestei glande este chiar mai mic decat cel al hipofizei si este
situat la cca 1 cm alaturi de punctul reflex al hipofizei, spre partea interioara a
halucelor, pe fetele posterioare.
Disfunctii. Se va masa in corelare cu glanda hipofiza, in functiuni inversate sau
comune. Daca hipofiza ne readuce, material, in corp, epifiza este cea care ne
deschide spre lume si exterior.
3. Tiroida:
- este cea mai mare dintre glandele endocrine (la adult o greutate de 40-60 g
rame)
- denumita al treilea ovar, alcatuita din 2 lobi laterali, dispusi vertical pe laringe si
pe partea superioara a traheei, uniti intre ei printr-o punte numita istmul glandei ti
roide
- coloidul este o substanta omogena ce umple cavitatea foliculului tiroidian
contine iod ce este legat chimic de o proteina denumita tiroglobulina Tiroglobulina
contine hormonul tiroxina si alte substante iodate cu rol fundamental in activitatile
fizice si mentale. Glanda tiroida controleaza metabolismul, functia ei fiind in stransa
legatura cu hipofiza; deci tiroida depinde de starea hipofizei.
- glanda tiroida influenteaza: greutatea corpului, dezvoltarea normala a creierului,
muschilor, oaselor, functionarea altor glande endocrine, activitatea sistemului
nervos, functionarea aparatului reproducator, a glandelor suprarenale, concentratia
zaharului in sange.
- este situata la baza gatului, pe laringe. Controleaza metabolismul bazal. Hormonii
tiroidieni sunt determinanti in dezvoltarea fizica normala, pentru sanatatea pielii, a
parului, a sistemului nervos si regleaza consumul de oxigen din intregul corp.
Punctele reflexogene se gasesc pe ambele talpi, intre primul si al doilea
metatarsian.
Stari patologice si tratamente. Accelerarea sau scaderea anormala a

metabolismului care conduc la slabire sau ingrasare exagerata, excitabilitate


nervoasa, transpiratie abundenta sau caderea parului. Gusa este o ulceratie a
tesutului tiroidian. Toate acestea beneficiaza foarte bine de tratamentul reflxogen
executat cu regularitate si perseverenta.
4. Paratiroidele sunt patru glande asezate perechi de o parte si de alta a
tiroidei - produc hormonul paratiroidian sau parathormonul care regleaza
metabolismul calci ul ui
- lipsa de calciu din organism se manifesta prin contractii ale musculaturii, inspecial
la nivelul membrelor superioare si gambe, precum si la nivelul muschilor buzelor,
stari de iritabilitate, par fiabil, lipsit de luciu, unghii casante, intestin lenes, dureri de
cap, insomnii
Punctele reflexogene se gasesc pe partea externa a celei de-a doua falange de
la baza halucelui, deasupra montului, pe ambele talpi.
Stari patologice. Paratiroidele regleaza metabolismul calciului. Hipofunctia
produce tetanie, circulatie periferica proasta, spasme musculare, disfunctii ale
unghiilor si dintilor, iritabil itate. H ipersecretia parathormonului produce cresterea
exagerata a calciului si tulburari ale sistemului circulator sanguin si osos: osteita
fibroasa, calculi renali sau biliari. Toate acestea beneficiaza de tratament
reflexogen.
5. Timusul, glanda cresterii si a tineretii, este situat la baza gatului, deasupra
inimii, in spatele sternului si este alcatuit din doi lobi. Se pare ca determina
reactia organismului nostru la stres si agresiuni fizico-psihice. Timusul
reprezinta o importanta sursa de limfocite, globulele albe din sange, care
participa la protectia contra infectiilor.
Punctul reflexogen se afla pe ambele talpi, la baza halucelului, imediat deasupra
punctului reflex al stomacului
6. Pancreasul sau glanda salivara endocrina, caci atunci cand gustam sau
mirosim hrana, el deverseaza sucurile digestive in duoden. Din punct de
vedere metabolic, secreta doi hormoni: insulina, care regleaza concentratia
zaharului in sange si glucagonul, responsabil de cresterea nivelului
glicemiei.
Puncte reflexogene. Se gasesc pe ambele talpi, in vecinatatea zonelor duoden si
stomac.
Stari patologice si tratamente. Cea mai importanta boala pe care o declanseaza
functionarea defectuoasa a pancreasului este diabetul zaharat. Prin masaj
reflexoterapeutic periodic pana la vindecare, vom obtine o cantitate sporita de
insulina naturala.

7. Suprarenalele:
- 2 glande triunghiulare, culoare galbena, situate deasupra rinichilor, circa 3,5
grame fiecare
- sunt afectate negativ de stres, invelisul suprarenalelor se numeste cortex, care
secreta 50 hormoni
- intervin in metabolismul bazal, stimuleaza productia de limfocite si activitatea
sistemului imunitar, ne influenteaza activitatile, vigoarea, curajul si abilitatea de a
suporta stresul cotidian. Ele se prezinta sub forma unor capsule care imbraca
rinichii.
Puncte reflexogene. Se gasesc pe ambele talpi, pe axa degetului 2, deasupra
zonei rinichilor.
Stari patologice si tratamente. Disfunctia suprarenalelor se manifesta prin
aritmie, lipotimii, lesinuri, infectii si scaderea imunitatii, reumatism, astm si inflamatii
articulare, lipsa de curaj si initiativa. Masarea zonelor reflexe amelioreaza multe
dintre aceste afectiuni.

8. Gonadele sunt cele mai importante glande ale sexualitatii feminine si masculine,
responsabile de functia de reproducere.Gonadele cuprind ovarele si testiculele.

Ovarele sunt gonade duble situate in bazinul femeii, care contin aproximativ
1.000.000 de ovule. Ca glanda, ovarul produce hormoni. Estrogenul este
responsabil de forma specifica femeilor, de manifestarea instinctului sexual,
metabolismul calciului, apei si glucidelor. Progesterolul (luteina) stimuleaza
secretia glandelor mamare, a celulelor uterine si previne expulzarea oului fertilizat.

Testiculele sunt organe glandulare masculine de reproducere si, spre deosebire


de ovare, au plasare anatomica externa, fiind situate in scrot. Produc
spermatozoizi desti nati fecu ndari i. Hormon ii, testosteronul, androsteronul si
dehidroandrosteronul, maresc vol u mu l testicu lelor, actioeaza asu pra
caracteristicilor masculine, determina dezvoltarea trasaturilor sexuale secundare
ale barbatului, determina psihicul si instinctul masculin. In plus, actioneaza asupra
metabolismului lipidelor.
Puncte reflexogene. Sunt situate in mijlocul calcaielor ambelor talpi si pe partile
laterale ale labelor picioarelor, intre maleolele externe si tendonul lui Ahile. Punctul
reflex din mijlocul calcaiului stimuleaza functia endocrina, pe cand punctul situat pe
partile laterale, stimuleaza functia exocrina.
Stari patologice si tratamente. Disfunctia ovariana genereaza: dureri menstruale,
ciclu meregulat, chisturi, vaginita, frigiditate, alterarea caracteristicilor sexuale
secundare etc. Disfunctia testiculara genereaza impotenta si oligospermia. Taoate
aceste tulburari beneficiaza de aportul reflexoterapiei practicata competent si cu
regularitate.

SISTEMUL LIMFATIC
Acest sistem functioneaza in stransa corelatie cu sistemul circulator
sanguin. Este alcatuit dintr-o retea de vase de dimensiuni diferite si formeaza
sistemul nstru de aparare impotriva bolilor, agresiunilor si infectiilor. Vasele
limfatice din jumatatea inferioara a corpului aduc limfa din spatiile interstitiale catre

centrul corpului, in "lacul lacunar" si ies din acesta spre colectorul toracic, care
culege limfa din partea superioara a corpului. De-a lungul cailor limfatice sunt
ganglioni lim fatici care au misiunea de a filtra limfa si de a produce limfocite si
globule albe. Zonele cele mai bogate in ganglioni limfatici sunt: sub ureche, sub
mandibula, in zona axilara, inghinala, toracala, abdominala si pelviana.

1.Ganglionii limfatici, bazinul limfatic si ductul limfatic


- filtreaza si distrug bacteriile daunatiare si toxinele, produc leucocite si anticorpi
Punctele reflexogene ale ganglionilor limfatici se gasesc pe partea anterioara a
picioarelor, in fata gleznelor. Bazinul limftic i ductul limfatic isi au proiectiile intre
primul si al doilea metatarsian.

Stari patologice si tratamente. Virozele, infectiile sunt principalele afectiuni

limfatice. Masajul punctelor reflexe corespunzatoare este benefic.


2.Splina:
- organ cu tesut limfatic, moale spongios, corelata cu starile de manie, ingrijorare,
se gaseste anatomic intre rinichiul stang, stomac si colonul transvers.
- functie de filtrare, produce un anumit tip de globule albe, care sunt eliberate
direct in sange si lupta impotriva infectiei, formeaza si depoziteaza hematii,
indeparteaza globulele rosii invechite din sange, recicleaza fierul

Punctul reflex se afla pe talpa stanga, pe axa degetului patru, deasupra curburii
colonului transvers.
Stari patologice si tratamente: insuficienta de hemoglobina, anemia, carenta de
anticorpi, imunitatea scazuta, durerile abdominale sunt ameliorate prin masajul

reflexogen al splinei, cu tenacitate, in 1-2 sedinte zilnice, timp de 2-4 saptamani.


3. Amigdalele si apendicele sunt organe ganglionare a caror extirpare conduce
la o sensibilitate generala la infectii si o slabire a sistemului imunitar.
Puncte reflexogene. Pentru amigdale, punctele reflexogene se gasesc pe partea
anterioara a halucelor, in stanga si in dreapta axului central al degetului, pe
falanga a doua, bazala. Pentru apenice, punctul reflex este situat pe talpa
dreapta, deasupra calcaiului, pe axul degetului 4. Se lucreaza dupa
recomandarile de la punctul 5.6.1.

Stari patologice. Inflamatia si anginele sunt printre afectiunile importante ale

amigdalelor. Masajul acestor puncte timp de 5 minute zilnic, la fiecare picior,


inlatura inflamatia, disfunctiile sau durerile.
ORGANELE DE SIMT
Pentru om, simturile sunt deosebit de importante. Intretinerea si dezvoltarea lor
ne consolideaza starea generala de sanatate.
1. Ochii si simtul vazului. Organe de o mare complexitate, cu rol fundamental in
perceperea vizuala, globii oculari sunt alcatuiti din mai multe straturi: sclerotica,
retina si coroida si deserviti de numeroase glande care le asigura fu nctionarea.
Punctele reflexogene ale ochilor se gasesc pe talpile picioarelor, la baza
degetelor 2-3, avand proiectia inversata.
Stari patologice. Cele mai importante afectiuni oculare sunt: ulcior, conjunctivita,
blefarite, strabism, cataracta, miopie, hipermetropie, glaucom. Reflexologia are un
aport deosebit in pastrarea sanatatii oculare sau vindecarea
diferitelor afectiuni, dar ea trebuie completata cu micsorarea timpului de vizionare
la televizor, menajarea ochilor de eforturi excesive, gimnastica oculara etc.
2. Urechile si simtul auditiv. Urechea este un organ complex, cu rol
fundamental in perceptia sunetelor, mentinerea presiunii interne si
pastrarea echilibrului psihomotor al omului. Urechea externa este formata
din pavilion si conduct auditiv extern, urechea medie este compusa din

trompa lui Eustachio, timpan, si trei oscioare mobile: ciocanul, nicovala si


scarita, iar urechea interna este formata dintr-un labirint osos, unul
membranos si endolimfa.
Punctele reflexe se gasesc intre baza degetelor 4-5, in proiectie inversa.
Stari patologice si tratamente. Zgomotele in urechi (cauzate de inflamatia
nervului acustic si tulburari circulatorii), otita, mastoidele, durerile acute locale,
hipoacuzia si surditata, ametelile, greturile, hipotensiunea si agorafobia (cauzata
de afectarea centrului de echilibru din ureche) s.a, toate beneficiaza de efectele
terapeutice ale reflexologiei, aplicata competent, periodic, la timp.
3. Nasul si simtul olfactiv. Nasul si fosele nazle au multiple functiuni in
respiratie, ionizarea si filtrarea aerului, absorbtia energetica a oxigenului,
enerizarea creierului (prin osul ciuruit) si, bineinteles, in perceptii olfactive.
Punctele olfactive sunt situate in partea superioara a foselor nazale,
identificarea olfactiva realizandu-se la nivel molecular. Partea inferioara a
foselor nazale este destinata respiratiei, incalzirii si filtrarii aerului.
Puncte reflexogene. Punctul reflex al nasului este amplasat pe partea externa a
degetelro mari, la baza articulatiei primei falange, in proiectie incrucisata.
Stari patologice. Pierderea simtului olfactiv este cauzata, de cele mai multe ori,
de un aport insuficient de energie nervoasa la nivelul celulelor olfactive, carenta
de zinc, raceala, inflamatii, sinuzite, alergii. Vor fi masate zonele reflexe ale

nasului pe ambele talpi, ceea ce va conduce si la imbunatatirea respiratiei.


4. Limba si simtul gustativ. Sistemul digestiv este deservit de miros, vaz si,
in principal de gust. Papilele gustative fungiforme, filiforme, caliciforme si
coroliforme sunt situate pe mucoasa linguala si discern diferentiat patru
tipuri de gusturi: dulce, sarat, acru, amar. Din combinatia acestor gusturi de
baza pot
rezulta zeci de mii de savori perceptibile diferite, sporite si nuantate fin de miros,
cu care se afla in stransa legatura.
Limba este si un indicator al starii generale de sanatate. O limba normala este
curata, roz, cu papilele gustative uniforme, forma si marime echilibrate. Limba
decolorata (albicioasa), incarcata,deosebit de uscata, cu riduri si santuri indica o
stare de sanatate care lasa de dorit. Carentele vitaminice (mai ales vitamina B)
sunt semnalate aici prin modificari de culoare. Limba crapata adanc indica o
carenta vitaminica severa si alte complicatii maladive. Bolile de ficat isi anunta
aparitia printr-o pierdere partiala sau totala a gustului..
Punctul reflexogen este situat sub unghiile degetelor mari de la ambele picioare.
Stari patologice. O limba incarcata, cu santuri in relief si aspect nesanatos indica
sigur afectiuni digestive, metabolice si carente vitaminice grave. In acest caz vom
masa punctele reflexe ale limbii, dar si punctele aparatului digestiv (stomac, ficat,
pancreas, intestine), ale sistemului circulator sanguin si limfatic.
5. Pielea si simtul tactil. Pielea, cel mai extins organ al corpului, are functiuni

complexe de proiectie, de eliminare a toxinelor, de respiratie cutanata si, datorita


numeroaselor terminatii nervoase, de simt tactil. Pielea este un organ suplu,
elastic, impermeabil si destul de rezistent, cu grosime variabila. Este formata din
doua straturi, epiderma si derma. Pielea este acida pe suprafetele netede si
alcalina la incheieturi. Ca sediu al perceptiilor noastre tactile, este zona de
contact cu lumea exterioara. Anexele pielii sunt: glandele sudoripare, glandele
sebacee, glandele mamare, parul, unghiile si terminatiile nervoase tactile (nervii
receptori)
Puncte reflexogene. Acoperind intregul corp, pielea are proiectii pe toata
suprafata talpilor dar, tinand cont de functile sale, cele mai eficace puncte de
masaj sunt cele ale plamanilor si ale sistemelor endocrin, urinar, excretor
(paratiroide, ficat, rinichi, intestine). Punctul reflex al unei zone a pielii are
corespondenta pe proiectia organului sau partii anatomice respective de pe talpile
picioarelor.

Stari patologice si tratamente. Disfunctiile sunt numeroase: acnee, puncte


negre, furunculi, abcese, prurit, alopecie, dermatoze, alergii. In masajul

reflexogen se insista pe punctele metionate.


SISTEMUL LOCOMOTOR
APARATUL OSTEOMUSCULAR SI ARTICULAR
1. Scheletul osos uman este, de obicei, impartit anatomic in trei mari grupe
osoase: capul, trunchiul si membrele. Scheletul osos reprezinta structura
de rezistenta a organismului, are un important rol de sustinere si protectie
pentru tesuturi si organe. Craniul este alcatuit din opt oase importante, iar
fata din 14 oase. Trunchiul osos cuprinde:coloana vertebrala,
douasprezece perechi de coaste si sternul. Membrele superioare se leaga
de trunchi prin centura scapulara si cele inferiare se insereaza la bazin prin
centura pelviana. Scheletul este o importanta rezerva de minerale pentru
sange, un organism viu care se reface continuu, cu rol deosebit in
producerea globuelor rosii din sange. Sistemul osos este hranit de sange,
coordonat de sistemul nervos si in stransa legatura cu glandele: tiroida,
paratiroide si hipofiza.
Punctele reflexogene ale coloanei vertebrale se gasesc pe marginile interioare
ale talpilor, de la haluce pana la calcai. Punctele coastelor sunt amplu situate pe
fata anterioara, la baza degetelor, intre zona reflexa a gatului si diafragma.
Punctele reflexogene ale umarului, genunchiului, cotului, gleznei, articulatiei
mainii sunt pozitionate pe lateralele exterioare ale talpilor. Soldul are proiectia pe
partile interioare si exterioare ale gleznei, la ambele picioare.

Stari patologice. Afectiunile sistemului osos sunt: durerile si excrescentele


degenerative (monturi si ciocuri), osteoporoza, coxartroza etc. Masajul reflexogen
are efect rapid in calmarea durerilor si, practicat cu perseverenta, va conduce la
ameliorarea si vindecarea majoritatii afectiunilor
2. Aparatul muscular este format din muschi scheletici si muschi viscerali.
Muschii scheletici au culoarea rosie, se insereaza pe oase cu ajutorul
tendoanelorsi sunt inveliti intr-o teaca, numita aponevroza. Muschii
viscerali sunt albi, cu exceptia cordului care este de culoare rosie. Muschii
sunt organe contractile, elastice, care actioneaza alternativ, pe grupe: cand
unul se contracta, altul se relaxeaza, favorizand miscarea.
Puncte reflexogene. Punctele reflexe pentru antebrat, gamba, brat, coapsa sunt
situate pe fetele laterale ale picioarelor, imediat sub articulatiile falangelor.
Proiectia reflexa a abdomenului se afla pe arcadele care unesc cele doua
maleole, externa si interna, la ambele glezne. Punctele reflexe ale muschilor
pectorali si intercostali se afla pe fetele superioare ale picioarelor, sub articulatiile
degetelor 2-5, pana la diafragma.
Stari patologice. Afectiunile sistemului muscular sunt diverse: crampe, spasme,
dureri musculare, intinderi si rupturi de muschi, febra musculara, slabirea
sistemului muscular (la batranete), reumatismul.
Masajul reflexogen al zonelor corespondente sau a intregului sistem reflex

conduce la ameliorari majori si vindecari in timp.


3. Aparatul articular realizeaza legatura mobila dintre doua oase, doi muschi
sau dintre os si muschi. Este format din tesuturi anatomice speciale, elastice si
rezistente: cartilajele si tendoanele.
In interiorul cartilajelor articulare se afla lichidul sinovial. Cele mai importante
articulatii din corp sunt: articulatiile intervertebrale, articulatiile umerilor, soldurilor,
coatelor, genunchilor, gleznelor etc.
Punctele reflexogene ale articulatiilor intervertebrale se gasesc pe acelasi traiect
cu cele ale coloanei vertebrale, pe marginile interne ale talpilor, de la haluce la
calcai. Punctul reflex al umarului se afla sub articultia falangiana metatarsiana a
degetului 5. Punctele reflexe ale soldurilor se gasesc pe partile laterale ale
labelor, sub glezne. Punctele pentru genunchi sunt situate sub articulatia
metatarsiana a degetului 5.

Stari patologice. Afectiunile sunt multiple si, de multe ori, grave, mergand pana
la anchilozarea completa a corpului: artrita reumatoida, bursite, febre
reumatismale, artroze, spondilite, hernie de disc etc. Ameliorarile si vindecarile se
obtin prin masaj reflexogen al zonelor corespondente articulare, endocrine si
sistemului circulator sau general. Penru o eficienta crescuta, tratamentul ideal
implica sa se completeze cu un masaj local direct al articulatiei suferinde.
APARATUL DIGESTIV

MAXILARUL SUPERIOR SI MANDIBULA:


Maxilarul- este un os pereche, format dintr-un corp central si mai multe apofize.
Mandibula- singurul os mobil al craniului visceral si are forma unei potcoave.
-zone reflexogene- se localizeaza pe suprafata anterioara a falangei distale a
degetului mare, intre baza unghiei si articulatia falangiana.Se maseaza prin
tehnica index prin miscari laterale de du-te-vino.
- se actioneaza asupra lor pentru: gingivita, stomatite, paradontoze.
DINTII :
- incisivii- 4 superior, 4 inferior, 2 centrali si 2 laterali pentru fiecare arcada caninii 2 superior, 2 inferior. Caninii superiori sunt cei mai lungi dinti. premolarii 4 superior, 4 inferior; cate 2 lateral si posterior de canini
- molarii 12 la numar- 6 superior, 6 inferior; asezati cate 3 pe partea laterala.
OBS: Molarul al treilea poarta numele de masea de minte si apare destul de
tarziu, in jurul varstei de 18 ani pana la 25 ani.
- zonele reflexogene - de pe maxilarul superior se localizeaza sub baza unghiei
degetelor 2,3,4 si 5, iar cei de pe maxilarul inferior imediat sub articulatia
falangiana.Se maseaza cu indexul prin miscari laterale de du-te-vino. - se
actioneaza asupra zonelor reflexogene ale dintilor pentru: infectii la nivelul
oaselor maxilare, paradontoze, inflamatii ale sinusurilor, dureri dentare.

ESOFAGUL:
- canal muscular, cu o lungime de 25 cm ce se intinde de la faringe la stomac.
Impingerea limentelor in stomac are loc prin peristaltism
- se localizeaza pe suprafata plantara , pe linia interdigitala 1-2 , intre baza
degetelor si linia diafragmei.Se maseaza cu policele prin miscari de du-te-vino cu
presiune spre degete.
FICATUL:
- este principalul organ de detoxificare al organismului, indeplinind multiple functii
metabolice, si anume:
- detoxifica substantele otravitoare din organ ism
- descompune alcoolul
- formeaza proteine si substante care refac tesuturile si muschii
- descompune zaharurile
- depoziteaza glicogen
- recicleaza fierul
- secreta lichid bil iar, colesterol
- preia din atributiile splinei cand aceasta functioneaza defectuos
- zona reflexogena - se local izeaza pe talpa piciorului drept in spatiul delimitat de
linia diafragmei si linia taliei in dreptul degetelor 3,4,5.Se maseaza circular cu

policele din exterior spre interior in afectiuni cronice si din interior spre exterior in
afectiunile acute.Se mai poate masa prin miscari laterale de du-te-vino sau in
plan vertical cu presiunea spre degete.
- se actioneaza asupra zonei reflexogene a ficatului pentru: constipatie, icter,
guta, artrita, varice, suprasolicitare, hemoroizi, alergii, hipo- si hiperglicemie,
pietre la ficat, hepatita, tulburari digestive, starea de sanatate a intregului organ
ism, colesterol marit, migrene, oboseala, insomii.
VEZICA BILIARA :
un saculet in forma de para cu lung imea de circa 10 cm
primeste, depoziteaza si concentreaza lichidul bil iar secretat de ficat
tractul biliar leaga ficatul de vezica biliara, descarcandu-se in interiorul
acesteia. Tractul biliar este legat si de duoden.
- Vezicula biliara ajuta emulsionarea grasimilor, absorbtia acizilor grasi, creste
actiunea fermentilor intestinali, micsoreaza actiunea bacteriilor de putrefactie din
intestin
- zona reflexogena - se localizeaza pe zona reflexogena a ficatului in coltul din
dreapta jos, in dreptul degetului 3.Se maseaza cu policele circular la fel ca la
ficat.
- se actioneaza asupra vezicii biliare pentru: zona zoster, dureri de umar(in
special cel drept), colita, diverticulita (inflamatia intestinului gros), constipatie,

flatulenta, indigestie, tulburari de digerare a grasimilor


INTESTINUL SUBTIRE:
format din: orificiul stomacului- pilor, apoi prima sectiune a intestinului
duodenul, jejun, ileus. Prin duoden se elimina sucul pancreatic si biliar
- zona reflexogena - se localizeaza pe suprafata plantara intre linia taliei si linia
pelvina , de lalinia interdigitala 4-5 pana la bordul interior.Se maseaza cu policele
prin miscari laterale de du-te-vino sau in plan vertical cu presiunea spre degete. se actioneaza asupra intestinului subtire pentru: durere sau disfunctii, imbunatati
rea digestiei, greata, arsuri stomacale, ulcer, crampe.
STOMACUL:
un organ abdominal reperezentand partea cea mai dilatata a tubului
digestiv
asezat in regiunea epigastrica, sub diafragma, intre esofag si intestinul
subtire, terminandu-se la orificiul pilor de unde se continua cu duodenul
are forma literei J,
- zona reflexogena - se localizeaza atat pe talpa piciorului drept in proportie de
15% in jurul pancreasului(U), cat si talpa piciorului stang. Se maseaza cu policele
cu presiune constanta.

Se actioneaza asupra zonei reflexogene pentru: probleme digestive,


disfunctii, ulcer, greata, arsuri stomacale.
APENDICELE - se localizeaza pe talpa piciorului drept , pe linia interdigitala 4-5 ,
imediat sub linia pelvina.Se maseaza cu policele circular.
COLONUL:
ascendent - se localizeaza pe talpa piciorului drept , pe linia interdigitala
4-5 , de la apendice la linia taliei.Se maseaza cu policele prin miscari
ascendente( catre linia talieI).
transvers - se localizeaza intre linia interdigitala 4-5 de pe piciorul drept si
linia interdigitala 4-5 de pe piciorul stang.Se maseaza cu policele
exercitand presiune dinspre piciorul drept spre piciorul stang.
descendent - se localizeaza pe talpa piciorului stang , de la linia taliei la
linia pelvina si se maseaza cu policele cu presiune spre linia pelvina.
sigmoid-rect - se localizeaza pe talpa piciorului stang intre linia
interdigitala 4-5 si bordul interior, imediat pe sub linia pelvina.Se maseaza
cu policele cu presiune spre
bordul
interior.
anusul - se localizeaza pe piciorul stang , pe bordul interior imediat sub
zona reflexogena a vezicii urinare.Se maseaza cu policele circular.
Are o lungime de 1,5 metri, iar functia principala este sa elimine din corp

reziduurile acumulate in urma trecerii prin intestinul subtire.


Pentru persoanele cu hemoroizi se maseaza zona reflexogena rect-anus, situat
pe partea interioara a tendonului lui Achile .Se maseaza cu policele sau indexmedius, pe o lungime de aproximativ 10 cm prin miscari de du-te-vino cu
presiunea constanta. Pe partea externa a tendonului lui Achile, simetric cu zona
rect-hemoroizi, se afla zona pentru detensionarea partii inferioare a organismului
( se maseaza in caz de dureri menstruale , dureri de picioare ,probleme genitale).
Aparatul digestiv, recunoscut si ca prima bariera de aparare a organismului
mpotriva bolilor, poate prezenta afectiuni acute sau cronice, provocate de diferite
cauze, boli ce pot cuprinde unul sau mai multe organe componente. Aceste
afectiuni pot fi functionale sau organice. Astfel, se pot deosebi boli ale esofagului,
stomacului, duodenului, intestinului subtire si intestinului gros. O serie de afectiuni
digestive pot constitui reactii ale dereglarii altor structuri sau organe, cum ar fi:
ficat, colecist, glande, sistem nervos, renal etc. Un tratament corect presupune
eliminarea cauzelor care produc perturbarea.
O mare parte din afectiunile aparatului digestiv beneficiaza de tratamente
reflexoterapeutice, nsotite obligatoriu de un regim igieno-dietetic adecvat. Se
cuvine sa mentionam aici ca primul element digestiv de aparare al organismului
mpotriva componentelor toxice ingerate este intestinul subtire.Deci, zonele

reflexe ale organelor tubului digestiv sunt dispuse n talpi, dupa cum urmeaza ;
.
zonele stomac, duoden - se gasesc n ambele talpi, dedesubtul degetului
mare, pe bolta plantara.
.
zona intestin subtire - se gaseste n ambele talpi, n mijloc, spre interior,
deasupra calcielor.
. zona intestin gros (colonul) - este divizata n:
- colon ascendent;
- colon transversal;
- colon descendent;
- colon sigmoid.

SISTEMUL NERVOS
Creierul este comandamentul suprem al organismului. El este sediul
informatiilor, al constientului, al constiintei. Neuronul este calea de transmitere. El
isi are originea in creier, coboara prin maduva spinarii indreptandu-se spre zonele
din care duce sau aduce informatiile. Miliardele de celule nervoase care intra in
structura creierului, controleaza constiinta, emotiile, gandurile, miscarea,
sensibilitatea si gama larga de functii neconstientizate ale organismului, cuprinse in
sistemul nervos vegetativ.
1. Sistemul nervos central. Creierul este unul dintre cele mai mari organe ale
corpului, cel mai complex si mai sensibil dintre ele. Este, totodata, si cel mai
personalizat, deoarece, spre deosebire de alte organe care pot fi inlocuite prin
grefa sau transplant, creierul este unic pentru fiecare individ.Creierul uman contine
mai mult de zece miliarde de celule nervoase si un numar aproape incalculabil de
sinapse neuronale. Diferentele dintre indivizi se traduc in plan fizic nu printr-un
numar mai mare de neuroni ai creierului, ci tocmai prin numarul acestor sinapse
care indica puterea de utilizare a creierului nostru.
Partile principale ale creierului sunt creierul mare, trunchiul cerebral si
creierul mic (cerebelul).

Creierul mare reprezinta aproximativ 70% din sistemul nervos central. Este format
din doua emisfere, avand multe straturi functionale si inchizand intre ele doua
dintre cele mai importante glande ale corpului: hipofiza si epifiza. Diferitele arii ale
creierului mare au functii specializate: cortexul motor controleaza miscarea
voluntara, cortexul senzorial controleaza senzatiile, lobul frontal este legal de
personalitate, lobul occipital de vedere, iar mezencefalul de auz si controlul vorbirii.
Foarte importanta pentru reflexologie este inversarea impulsurilor receptate sau
transmise de catre creier fata de restul capului la nivelul tuturor organelor de
simt. Astfel emisfera dreapta coordoneaza partea stanga a capului, iar emisfera
stanga partea dreapta a capului. In reflexologie se traduce prin proiectii inversate

pe picioare ale celor doua emisfere cerebrale.


Trunchiul cerebral este un manunchi de fibre nervoase care leaga maduva
spinarii de cerebel si de creierul mare.
Creierul mic (cerebelul) indeplineste functiuni care privesc mai ales coordonarea
musculara, mentinerea echilibrului si vitalitatea generala a organ ism ul u i.
Puncte reflexogene. Totalitatea punctelor reflexe ale creierului se gasesc pe
degetele mari ale picioarelor. Pe degetul mare de la piciorul drept se gaseste zona
reflexogena a emisferei cerebrale stangi, iar pe degetul mare de la piciorul stang
se gaseste zona reflexa a partii drepte a capului. Punctele reflexe ale lob ilor
temporali sunt situate pe partea interna a degetelor mari, inspre degetul al doilea, de
asemenea, cu proiectiile incrucisate, unde coordonam tampla sau nervul trigemen.
Punctul reflex al cefei se afl la partea inferioara a degetelro de la picioare,
coordonat la baza degetului mare, spre interiorul acestuia.
Creierul mic
Stari patologice. Dereglarile functionale ale creierului sunt multiple dar, indiferent
de natura lor, se pot lucra. Una dintre cele mai grave tulburari functionale este
comotia cerebrala. Pentru ameliorarea rezultatelor sale dezastruoase, se va
executa un masaj reflexogen riguros al degetelor mari de la picioare, la inceput
usor, de doua ori pe zi, timp de doua saptamani si apoi mai intens, pana la aparitia
simptomelor de vindecare.
Migrena si alte dureri de cap apar mai ales, datorita unor tulburari in functiunile
lobilor temporali ai creierului. Vor fi masate punctele reflexe din interioarele
degetelor mari, in punctele de unire a celor doua falange, la punctul reflex
corespunzator tamplei. De asemenea, vom masa punctele reflexe ale hipofizei,
cerebelului, rinichilor, coloanei vertebrale, intestinului subtire si gros, ficatului,
vezicii biliare. Se vor masa totodatape corp si direct ceafa si muschii trapezi,
pentru corectarea circulatiei sanguine cerebrale.
Este, de asemenea, recomandata purtarea de incaltaminte lejera, elastica si
naturala, pentru protectia degetelor de la picioare si a punctelor lor reflexogene. 2.
Coloana vertebrala si maduva spinarii. Coloana vertebrala este axul central al
intregului organism uman. Ea este foarte flexibila in stare de sanatate, asigurata de
o structura vertebrla suprapusa formata din 7 vertebre cervicale, 12 toracale, 5
lombare, 5 sacrale si 4-5 coccigiene. Intre vertebre se gaseste cate un disc
cartilaginos de amortizare s socurilor si lovitorilor pe care le preia coloana
vertebrala. Coloana este sustinuta de aproape 200 de muschi si ligamente.
Canalul central din vertebre contine maduva spinarii, un manunchi de celule
nervoase. Nervii maduvei ies din canalul vertebral in perechi, pe fetele laterale,
transmitand influxul nervos catre intregul corp. Astfel, din zona cervicala ies nervii
care deservesc bratele, din zona toracala - organele interne, din zona lombara picioarele, iar nervii din zona sacro-cocigiana coordoneaza zona genitala.

Puncte reflexogene ale coloanei vertebrale se gasesc pe fetele interne ale


talpilor, pe oasele de sustinere a boltei plantare. In functie de nervul interesat se va
lucra pe punctul reflex al coloanei vertebrale la nivelul vertebrei corespunzatoare,
alaturi de punctul reflex al zonei afectate si de punctul reflex al encefalului,
reprezentat pe toata pulpa degetului mare. Zona reflexa a nervului sciatic se afla
de-a lungul tibiei si peroneului, incepand de deasupra maleolelor.

Stari patologice. Orice dislocare a vertebrei sau inflamatie a zonei pe unde trec
acesti nervi ai sistemului nervos vegetativ pot presa, fragmentand sau intrerupand
activitatea de coordonare a nervului. Aceasta duce la dereglarea functionarii zonei
verificate de nervul afectat si dureri locale. Cea mai importanta afectiune a nervului
vegetativ este paralizia. Aceasta inseamna nefunctionalitata unei zone coordonate
de nerul coordonator care a suferit leziune, ciupire, blocare sau atac viral. Cele mai
frecvente afectiuni ale nervilor maduvei spinarii la nivel de coloana vertebrala sunt
sciatica si lumbago.
Sciatica este provocata de inflamarea sau ciupirea partilor radiculare ale nervului
sciatic, inflamatii zonae care preseazaacest nerv, etc. Vor fi masate punctele
reflexogene ale siaticului, coloanei vertebrale lombare, punctele reflexe ale
rinichilor si vezicii urinare pentru eliminarea toxinelor, punctele cailor limfatice, ale
intestiului gros, ficatului si suprarenalelor.
Lumbago apare din cauza inflamatiei generate de strangulrea unui nerv din zona
coloanei vertebrale lombare cauzete de ridicarea unui greutati mari,
degeerescenta, deplasarea sau slabirea ligamentelor discurilor intervertebrale
lombare, ceea ce provoaca dureri insuportabile. In tratamentul reflexogen se va
masa partea interioara a zonei plantare, in dreptul vertebrelor lombare, zona
suprarenalelor, a rinichilor, a colonului.
Afectiunile coloanei vertebrale vor fi tratate reflexogen pe punctele reflexe ale
coloanei vertebrale. Deplasarile de vertebre nu se rezolva prin tratament reflex,
acestea sunt de competenta chiropraxiei sau neurochirurgiei.

3. Sistemul nervos vegetativ este sediul actiunilor ritmice, ciclice si inconstiente


si are rolul de a mentine vegetatia, viata in organism. Coordoneaza sistemele:
digestiv, respirator, circulator, renal, etc.
Prin plexul solar coordonam si verificam activitatea sistemului nervos vegetativ.
Este asezat central, sub extremita4tea inferioara a sternului, mai jos cu doua
degete, in unghiul format de unirea cu o axa a ultimei coaste. Plexul solar este
"creierul abdominal", centrala energetica pentru intregul corp.
Punctul reflexogen se afla pe axa verticala a degetului 2 sub articulatia
proeminenta a metatarso-falangelor.
Stari patologice. Vom lucra plexul solar pentru armonizarea dereglarilor legate de
digestie, respiratie, eliminare de toxine, asimilare si dezasimilare - metabolism.
Iata de ce plexul solar deschide masajul reflexogen, chiar inainte de eliminarea
toxineleor pe care o dirijeaza.
SISTEMUL URINAR
Eliminarea substantelor toxice. Sedintele de reflexoterapie incep intotdeauna cu
pregatirea cailor de eliminare a toxinelor din organism prin masarea punctelor
reflexogene ale sistemului urinar: rinichi, uretere, vezica urinara si uretra, ajutate
de plexul solar (coordonator) si suprarenalele (antiinflamator).

1. Rinichii sunt organe pereche situate in regiunea lombara la nivelul vertebrelor


T10-L2, de o parte si de alta a coloanei vertebral, rinichiul drept fiind putin mai
coborat decat cel stang, din cauza pozitiei ficatului. Functia lor este aceea de a filtra
sangele, formand urina si eliminand impuritatile si substantele toxice din organism.
- sunt asezati in cavitatea abdominala inapoia peritoneului, pe peretele posterior al
trunchiului, fiecare avand loja lui renala. Forma rinichiului este asemanatoare cu o
boaba de fasole. Rinichiul stang este situat mai sus decat rinichiul drept.In mod
normal, rinichii produc si elimina 1,5 litri urina/24 ore.
Punctul reflex al rinichilor se gaseste aproximativ in mijlocul talpilor, deasupra liniei
imaginare a taliei pe axa degetului doi. Aceasta zona si-a pierdut mobilitatea la
majoritatea oamenilor, din cauza incaltamintei. Zona este destul de adanca, iar prin
masarea ei se obtine o mai buna irigare cu sange a rinichilor si imbunatatirea
functionarii lor. Aceasta se remarca de la prima sedinta de masaj reflexogen si va fi
insotita de schimbarea culorii si mirosului specific al urinei, care va deveni temporar
mai colorata si puternic mirositoare.
Stari patologice si tratamente. Proasta functionare renala conduce la aparitia unor
boli precum: hipertensiune arteriala, ateroscleroza, varice, calculi renali, colici
nefritice, afectiuni oculare, stres, afectiuni psihice. Depunerea toxinelor in muschi si
tesutul conjunctiv produce boli reumatice, celulita, iar in articulatii poate conduce la
guta, artrite, artroze sau poliartrite.

Substantele toxice se pot depozita si in interiorul globului ocular, producand tulburari


ale vederii, diverse boli oculare, precum si blocari ale nervilor in general,
in punctele unde s-au depozitat. Suprasolicitarea pielii pentru eliminarea toxinelor
neretinute de rinichi produce eruptii cutanate sau celulita.
2. Ureterele sunt canalele care realizeaza transportul urinei de la rinichi la
vezica urinara. Sunt asezate subperitoneal, in portiunea abdominala si
pelviana. Punctele reflexe sunt pozitionate oblic, realizand legatura liniara
intre punctele reflexe ale rinichilor si cele ale vezicii urinare.
Stari patologice si tratamente. Daca apare o indoire sau ingustare a tubului ureter,
urina este blocata la nivelul rinichilor, insotita de retentie de apa in organism. Uneori
aceste tulburari, insotite de dureri in partea inferioara a abdomenului, sunt
confundate de femei cu dureri ale uterului. Prin masajul liniar al punctelor
reflexogene se obtine ameliorarea functionalitatii lor si indepartarea afectiunilor
dureroase in maxim 4-6 sedinte de reflexoterapie.
3. Vezica urinara este un balon muscular cavitar, fiind situata inapoia osului
pubian si putin mai sus. Un canal larg, uretra, se deschide in partea interioara
a vezicii si reprezinta calea anatomica de eliminare a urinei. Sficterul uretral
este un inel muscular care mentine orificiul bine inchis. Controlul constient al
sficterului uretral se instaleaza la copil la varsta de 1-2 ani, dar poate intarzia
pana la 6-7 ani, in cazuri patologice.
Punctul reflex se gaseste pe bordura interioara a talpilor, marcand inceputul
calcaiului. Are jumatati de proiectie pe ambele talpi.
Stari patologice si tratamente. Tulburarile legate de functionarea defectuoasa a
vezicii urinare constau in tulburari de mictiune, cistite, inflamatii, slabirea sfincterului
etc. manifestate prin slabirea sfincterului, dureri locale sau usturimi in timpul urinarii.
Inflamatiile si crampele uretrei (cistita) apar mai frecvent la femei, deoarece
uretra lor e mai scurta simai expusa infectiilor locale.
Toate aceste disfunctii ale vezicii urnare si ale uretrei pot fi relativ usor
vindecate prin relexoterapie, observandu-se ameliorari importante dupa doua 2-3
sedinte de masaj.
Concluzie. Chiar daca nu exista nici o boala sau tulburare a sistemului urinar,
reflexoterapia sa este necesara la ineputul tratamentului oricarei alte afectiuni
organice, avand in vedere efectele eliminarii toxinelor din corp, cauza principala a
dereglarii organismului.

SISTEMUL CIRCULATOR
Sistemul circulator este format din inima (ca organ motor) si intreaga retea de
artere, vene si vase capilare, care transporta sangele in organism. Impreuna cu
vasele limfatice formeaza arborele circulator.
INIMA
este elementul central al sistemului circulator
- este situata in mediastin si are forma unei piramide triunghiulare (con turtit), sta
culcata pe diafragma cu varful spre stanga, in dreptul spatiului al 5lea intercostal
stang, pe linia mijlocie a claviculei stangi; 1/3 este situata la drepta
cantareste 250-300 grame, cat pumnul drept (la dreptaci)
pompeaza sangele in organism
are trei tunici: epicardul, miocardul, endocardul
- problemele ce pot sa apara la nivelul inimii se datoreaza sistemului nervos
vegetativ ce poate determina incetinirea (brahicardie) sau accelerarea (tahicardie)
batailor
exista probleme si datorate unor infectii ale organismului ce pot determina
aparitia reumatismului cardiac, endocarditei bacteriene
- functia defectuoasa a rinivhilor poate contribui la solicitarea inimii, precum si
varicele sunt o cauza de imbolnavire, datorita deficitului sistemului circulator sanguin
- inima ne atentioneaza prin senzatii de intepaturi, palpitatii, contractii (sistole), pauze
de batai (diasistole); extrasistolele sunt palpitatii insotite de pauze prelungite
pentru o buna functionare a inimii este necesar un aport suplimentar de
magneziu si vitamina E.
Zona reflexogena a inimii se gaseste pe talpa stanga, catre muchia interna,
deasupra diafragmei.
Se actineaza asupra zonei reflexogene a inimii pentru: nevroza cardiaca, sindrom de
ischemie periferica cronica, angina pectorala, varice, aritmie cardiovasculara, orice
problema de circulatie sanguina.
SISTEMUL DE REPRODUCERE
A. APARATUL GENITAL MASCULIN
1. Testiculele- organ pereche cu functie mixta, are forma de ovoid turtit, de fiecare
resticul este anexat un organ numit epididin, are 25 grame
- in interiorul testicului se gasesc in jur de 150-200 lobuli testiculari. In lobul
tescticular se formeaza spermatozoizii celulele sexuale masculine. Tot aici se

gasesc si celulele interstitiale, care formeaza glanda interstitiala ce secreta hormonul


sexual masculin testosteron.
- Testosteronul este responsabil de dezvoltarea organelor genitale, a pilozitatii
corpului, a muschilor, de largirea partii interioare a gatului, de schimbarile vocii,
formarea spermei, influenteaza sanatatea intregului organism, cat si dipozitiile si
impulsul sexual
2. Ductul spermatic conduc celulele masculine si lichidul spermatic catre
veziculele seminale si au rol secretor.
Zona reflexogena: situate pe linia diagonala care uneste glezna cu maleola externa
si interna la ambele picioare; face legatura intre testicul si regiunea superioara a
prostatei.
3.Prostata se afla situata sub vezica urinara si deasupra radacinii penisului, in jurul
primei portiuni a uretrei
- are functie secretorie si uretra strabate prostata vertical si-si varsa secretia in
aceasta, in timpul ejacularii
- are forma unei pere orientate cu varful in jos si este de marimea unei castane Zona
reflexogena Partea interioara a calcaielor, pe partea laterala interna a piciorului, pe
langa maleola interna, langa tendonul lui Ahile.
Se actioneaza asupra punctului reflexogen al prostatei pentru: hipertrofia prostatei,
adenom de prostata, retentie de urina, prostatita, mictiune saraca si frecventa,
usturimi la mictiune.
4. Penisul organ masculin de reproducere, organ extern
- se afla deasupra scrotului, in fata simfizei pubiene, este strabatut de uretra pe tot
parcursul sau
- are dublu rol: organ genital si urinar
- prezinta o portiune perineala, portiune libera si la extremitate glandul Zona
reflexogena in partea interioara a calcaiului, zona reflexa cu portiunea uretrei.
B. APARATUL GENITAL FEMININ
1. Ovarele- organ pereche, situat in cavitatea pelvina
- are functie mixta: exocrina produce ovule si endocrina produce foliculina si
luteina
- are forma turtita si are cirva 6-8 grame
- ca structura prezinta 2 zone: medulara- prin care se hraneste ovarul (contine
nervi vegetativi) si corticala are valoare functionala, produce foliculi ovarieni ovarele se continua cu trompele uterine

Zone reflexogene- endocrin in centrul calcaiului plantar; exocrin in centrul


calcaiului plantar, dar pe latura lateral interna.
2. Trompele au forma unor antene care pornesc din uter si fac legatura cu
coarnele uterine, deschizandu-se sub forma de palnii la extremitatile
dinspre ovare.
- sunt conducte musculare (musculo-membranoase) cu o lungime de 7-12 cm capteaza ovulul si il fac sa inainteze spre uter
- tot la nivelul trompelor are loc si fecundarea ovulului
Zone reflexogene- pe partea exterioara a calcaiului, intre maleola externa si
tendonul lui Ahile, pe ambele picioare; face legatura intre ovar si uter
Se actioneaza asupra punctelor reflexogene ale trompelor pentru: inflamatii,
infectii, dureri la ovulatie, sterilitate feminina, sarcini extrauterine, chisturi.
3. Uterul cel mai dezvoltat organ al caii genitale feminine, asezat intre
trompele uterine si vagin (in cavitatea pelviana se gaseste intre vezica urinara
si rect). - are forma de para intoarsa, in partea superioara se gaseste fundul
uterului, apoi corpul, istmul si colul uterin
- este alcatuit din: tunica seroasa, tunica musculara, mucoasa uterina
(endometru)- bogata in glande tubulare
- uterul nu are tunica submucoasa
- endometrul are o evolutie ciclica lunara
Zona reflexogena partea interioara a calcaielor.
Se actioneaza asupra punctelor reflexogene ale uterului pentru: menstruatii
neregulate, inflamatii, infectii, chisturi, prolaps uterin, avort spontan.
4. Vaginul este un organ cavitar, cu lungimea de 7-8 cm, care in partea
superioara se insereaza pe colul uterin, iar in partea inferioara se
deschide in spatiul dintre labiile mici (vestibulul vaginal), prin orificiul
vaginal.
- este alcatuit din: tesut conjunctiv, tesut muscular neted, mucoasa
- este in permanenta umectat de mucus si secretii glandulare anexe
Zona reflexogena in partea interioara a calcaiului, zona reflexa cu portiunea
uretrei
Se actioneaza asupra punctelor reflexogene ale vaginului pentru: infectii,
menstre dureroase, chisturi limfatice, vaginita.
C. ORGANELE GENITALE EXTERNE
Valva formata din: labiile mari, labiile mici si spatiul interlabial

Sanul glande mamare situate pe peretele toracic intre coastele 3-7


- parte a organismului feminin, fiind unul din acracterele sexuale secundare; se
compune din tesut adipos si tesut conjunctiv si glanda mamara
- glanda mamara este compatimentata in 12-20 lobi
- corpul glandei este invelit de tegument, prezentand o suprafata circulara
denumita areola mamara
- in centrul acesteia se gaseste papila mamara (mamelon) in varful careia se
deschid 15-20 de orificii ale canaleor lactifere
- sanul este legat de activitatea ovarului, datorita hormonilor
Zona reflexogena pe fata anterioara a labelor picioarelor, deasupra celui de-al 2 si
al 3 lea metatarsian; fata dorsala a piciorului, deasupra diafragmei, o regiune
circulara sub degetele 2,3,4
Se actioneaza asupra punctelor reflexogene pentru: chisturi, exces de foliculina,
stazele premergatoare menstruatiei
Alte zone reflexogene
1. Zonele reflexe corespondente (segmente corespondente)

Exista unele zone din corp care nu au proiectie reflexogena in talpi sau palme,
in schimb au segmente corespondente ce se pot masa cu succes 20-30 de minute,
pentru a imbunatati circulatia segmentului bolnav.
Conform plansei, segmentele corespondente sunt:
piciorul drept (1) cu mana dreapta (1)
piciorul stang (1) cu mana stanga (1)
gamba dreapta (2) cu antebratul drept (2)
gamba stanga (2) cu antebratul stang (2)
coapsa dreapta (3) cu bratul drept (30
coapsa stanga (3) cu bratul stang (3)
soldul drept (4) cu umarul drept (4)
soldul stang (4) cu umarul stang (4)
Degetele coincid, cele de la mana cu cele de la picior.
Zona palmara coincide cu zona plantara, zona dorsala a palmei coincide cu zona
dorsala a piciorului. Zona cotului coincide cu zona genunchiului.de pepartea
respectiva.

Masajul zonei corespondente zonei afectate se va face profund, cu toata mana,


15-20 de minute, pana cand segmentul afectat incepe sa se incalzeasca.
2. Zonele reflexogene in maini

Zonele reflexe din palme se maseaza dependent sau independent de


zonele din talpi. Masajul se face ori de cate ori dorim, cu conditia sa nu iritam local
zona de masat. Fiind punctele cele mai la indemana, se poate face si automasaj.
3. Zone reflexe auriculare

Masajul profilactic al urechilor poate preintampina instalarea multor boli ale


organelor aflate la distanta. La inceputul masajului se va frictiona usor suprafata
urechilor de la canalul auricular in sus, de 5-6 ori, apoi de la canalul auricular, de 56 ori, in jos. Se trece apoi la o alta forma de masaj: Prindeti fiecare portiune a
pavilionului cu 3 degete, de ambele parti si masati pana cand pielea se inroseste si
se incalzeste. Dupa aceea se trece la masarea zonelor, conform plansei, in raport
cu afectiunea pe care urmarim sa o tratam.
Zona 1, lobul urechii - in inflamatiile cavitatii bucale, dureri de dinti, miopie,
glaucom, insomnie. In stare de iritare excesiva, se va masa usor lobul urechii prin
miscari circulatorii si se va intepa usor cu unghiile suprafata exterioara; Zona 2,
helixul - in dureri si inflamatii ale gatului, febra, tulburari intestinale; Zona 3,
radacina helixului - in afectiuni cardio-vasculare, tulburari de digestie, boli de piele
si boli ale sangelui;
Zona 4 - in dureri de maini, umeri, omoplati, articulatii ale coatelor si umerilor;
Zona 5 - in afectiuni sau traumatisme ale coloanei vertebrale cervicale; Zona 6
- in afectiuni sau traumatisme ale coloanei vertebrale toracale;
Zona 7 - in dureri musculare, anchiloze, afectiuni sau lovituri ale regiunii lombare
sau sacrale;
Zona 8 - in sciatica, dureri ale articulatiilor tibio-tarsiene si ale picioarelor;
Zona 9 - in astm bronsic, hipertensiune, afectiuni digestive;
Zona 10 - in nevralgii de sciatic, ameliorari din sechele lasate de poliomielita;
Zona 11 - in afectiuni de pancreas, ficat si vezica biliara;
Zona 12 - in nevralgii de trigemen, tuse, dureri de dinti, ameteala;
Zona 13 - in ameliorarea bronsitelor, a afectiunilor pulmonare, in palpitatii si aritmii;
Zona 14 - in mastite si sinuzite maxilare;
Zona 15 - in dureri abdominale, vertij, scaderea acuitatii auditive;
Zona 16 - prin masaj usor se combat sindroamele durroase, in general migrene,
insomnii (se va masa de 2-3 ori pe zi);
Zonele 17 si 19 - in afectiuni alergice si pulmonare;
Zona 18 - punctul inimii. Prin masaj se va regla tensiunea arteriala, indiferent daca
este mare sau mica;
Zona 20 - punct deosebit de important. Prin masarea lui, se vor combate durerile
violente din ulcerele gastrice si duodenale, din calculi biliari, ischemie, astm bronsic
in criza.
4. Reflexologia vertebrala
Bazele reflexologiei vertebrale moderne au fost puse de A. Abrams (SUA), la
inceputul secolului nostru. Metoda de tratament prin reflexoterapie vertebrala

consta in percutia usoara cu varful unui deget pe apofizele spinoase (crestele


dorsale ale vertebrelor). Timpul de percurtie este de la cateva secunde la 1-2
minute. Nu se vor face percutii pe vertebrele traumatizate.

Repere: Vertebra cervicala 7 este cea mai proeminenta, vertebra dorsala 8 se


gaseste pe linia care uneste linia care uneste varfurile omoplatilor, vertebra dorsala
12 corespunde ultimei coaste, vertebra lombara se afla pe linia ce uneste oasele
bazinului.
Corespondentele vertebrelor cu unele organe, functii si boli:
C1 - cap, creier, auz, ameteli, amnezie, nevralgie faciala si cervico-brahiala;
C2 - urechi, corzi vocale, glande suprarenale, aritmie;
C3 - amigdale, dinti, gingii, pancreas, cefalee;
C4 - astm bronsic, emfizem pulmonar;
C5 - membre superioare, paralizia membrelor superioare, sughit;
C6 - boala Parkinson (reduce tremuraturile), tahicardie paroxistica;
C7 - insuficienta hipofizara, tremuraturi, tahicardie, boala Basedow, reanimare;
T1 - contractia ansei sigmoide (dilata pupila), percutia sa este contraindicata in
glaucom;
T2 - scade tensiunea arteriala;
T3 -contracta pilorul, stimuleaza functia plamanilor si plexul solar;
Spatiul dintre T3 si T4 - hipotiroidie, hipertensiune arteriala, hiperfunctia hipofizei;
T4 - dilata plamanii si le amelioreaza functiile;
T5 - deschide pilorul, insomnie, functia pancreasului;
T6 - litiaza biliara, contracta vezica biliara;
T7 - evacueaza vezica biliara, boli de ovare;
T8 - splina, rinichi, ficat;
T9 - litiaza biliara, dilata canalul coledoc, stimuleaza ovarele, dismenoree;
T10 - cistita, celulita, edeme, calculi renali, guta, diabet zaharat, impotenta sexuala,
arterita;
T11 - boli de intestine;
T12 - prostata, incontinenta urinara;
L1 - ficat, pancreas, contractia colonului ascendent;
L2 - ficat, pancreas, contractia colonului transvers;
L3 - contractia colonului descendent;
L4 - contractia colonului sigmoid si a rectului;
L5 -atonia vezicii urinare, enurezis;
S1 - favorizeaza erectia;
S2 - contractia rectului;

S3 - hemoroizi;
S4 - hemoroizi;
S5 - hemoroizi, favorizeaza erectia.
Schema unei sedinte complete de masaj reflexogen - model orientativ.
Precizari:
1. Prin conventie, se numeste exteriorul___talpii (inclusiv al segmentelor
anatomice componente - degete) marginea de pe partea degetului mic si
interiorul talpii, marginea de pe partea degetului mare, datorita faptului ca
ambele talpi alaturate formeaza zona reflexa a intregului corp, unde linia
degetului mic cuprinde articulatiile, iar linia degetului mare - coloana
vertebrala.
2. Dictionar minim: Calcaneu = calcai; Colon = intestin gros; Haluce = primul
deget, degetul mare de la picior; Index = al doilea deget, aratatorul, de la
mana; Maleola = oasele gleznei, oul piciorului; Police = primul deget, cel
mare, de la mana;
3. Pe talpa dreapta este oglindita jumatatea dreapta a corpului si jumatatea stanga
a capului; pe talpa stanga, invers.
Inaintea inceperii sedintei ne spalam pe maini.
Facem consacrarea, recomandata datorita efectelor in plan energetic subtil ale
unei sedinte de reflexoterapie.
Se incepe cu un masaj general de relaxare al picioarelor, mai ales gambele, timp
de maxim 5 min. Piciorul stang se infasoara intr-un prosop.
Ordinea manevrelor:
Se incepe intotdeauna cu talpa dreapta.
PICIORUL DREPT
CHEIA DE INTRARE
Nr.
Mane- Pentru eliminarea toxinelor
vra
1.
Deschiderea piciorului drept: se apuca talpa piciorului cu doua maini
si se trage spre exteriorul talpii, cu degetul mare pozitionat pe talpa.
2.
Identificare plex solar la intretaierea axelor verticala cu orizontala.
Apasari puternice cu policele spre pacient; se poate folosi batul de
masaj (capatul mare).
3.
Suprarenale - rinichi - uretere - vezica urinara sub pexul solar.
Apasari puternice cu policele (degetul mare) dinspre degete spre
calcai, oblic pe ureter, atentie la suprarenale (primele sub plex) pentru
hipertensivi!!!!

4.

5.

6.

7.

8.
9.

10.
11.

12.

13.

14.
15.

1. CAPUL
Sinusuri, pe bombeul halucelui si buricele degetelor 2-5. Pe haluce miscari laterale spre exterior; pe celelalte degete, tridimensional pe
lungimea lor, dinspre unghie spre baza.
Hipofiza, pe dinspre exteriorul degetului mare al talpii, pe ridicatura.
Apasari puternice cu incheietura indexului; se poate folosi batul de
masaj (capatul mic).
Creierul mic, pe dinspre exteriorul degetului mare.
Apasari cu policele dinspre unghie spre baza (cu grija, este la
suprafata).
Epifiza, in varful unghiei, spre exteriorul degetului mare.
Apasari puternice cu incheietura indexului; se poate folosi batul de
masaj, capatul mic.
Creierul mare, pe dinpre interiorul degetului
mare. Apasari cu
policele dinspre unghie spre baza cu grija, este la suprafata.
Tampla - Nerv trigemen - Ceafa, lateralul exterior al halucelui - baza
lui - lateralul interior al talpii. Apasari puternice cu policele, continuu,
dinspre varful exterior al halucelui, pe lateral, la baza lui, apoi spre
lateralul intern al tapii, miscarea terminandu-se prin surub.
Nasul, pe lateralul degetului mare.
Apasari puternice cu lateralul policelui, dinspre varf spre baza.
Ochi, urechi, la baza degetelor 2-3 (ochi) si 4-5 (urechi).
Apasari putenice cu policele dinspre interiorul spre exteriorul talpii.
2. GLANDELE ENDOCRINE
Paratiroida, la baza halucelui, in scobitura dinspre interiorul talpii.
Apasari puternice cu lateralul degetului mare, dinspre exteriorul spre
interiorul talpii.
Paratiroida - tiroida - timus, de la spatiul dintre degetele 1-2 in jos, pe
sub pernita degetului mare. Apasari putenice cu policele dinspre
exteriorul spre interiorul talpii.
3. TORACELE
Muschiul trapez, superioara a pernutei degetelor 2-5.
Apasari puternice cu policele dinspre interior spre exteriorul talpii.
Plamani si bronhii, inferioara a pernutei degetelor 2-5.
Apasari puternice cu policele dinspre interior spre exteriorul talpii.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

4. SISTEMUL DIGESTIV
Stomac - pancreas - duoden, grosimea a doua degete sub pernuta
halucelui. Apasari puternice cu policele spre interiorul talpii, pe fiecare
in parte si de sus in jos pe toate trei.
Intestinul subtire, pe mijlocul talpii, intre plexul solar si calcaneu.
Apasari puternice cu incheieturile degetelor 2-5, dinspre plex spre
calcai.
Valva ileocecala - apendice - colon ascendent - colon transversal,
deasupra calcaiului, din mijloc spre lateralul exterior, in sus spre
mijlocul talpii, unghi drept si spre lateralul interior al talpii, pe sub
stomac-pancreas-duoden. Apasari puternice cu policele pe traseul
intestinului gros.
Ficat - vezica biliara, sub pernuta degetelor 2-5, la mijloc si ceva mai
jos.
Apasari puternice cu policele, dinspre pernuta spre mijlocul talpii.
5. PELVISUL
Ovar sau testicol, mijlocul calcaiului. Apasari puternice cu incheietura
degetului aratator, spre pacient si tras, spre calcai; se poate folosi batul
de masaj (capatul mare)
Trompe uterine sau caile spermatice, pe partea exterioara a
calcaiului, intre maleola externa si tendonul lui Ahile, pe forma de arc
de cerc de la maleola externa spre cea interna
Uter sau prostata - vagin/penis, pe interiorul piciorului si
ovar/testicol, pe exteriorul piciorului, incadrand piciorul ca bareta la
sandale
Apasari puternice spre talpa cu policele pe o parte si celelalte 4 degete
pe cealalta parte
Hemoroizi,
pe interiorul piciorului si dureri menstruale
(relaxare
abdominala), pe exteriorul piciorului, ocupand 1/3 din lungimea gambei
dinspre glezna spre genunchi, spre spate. Apasari puternice spre
genunchi cu policele pe o parte si celelalte 4 degete pe cealalta.
6. SISTEMUL OSOS
Articulatia iliaca - soldul,
maleola.

pe ambele parti ale piciorului, pe sub

Apasari puternice cu lateralul degetului mare, cu ambele maini, printr-o


miscare tip du-te - vino si, cu varful degetului aratator, circular in jurul
maleolei.
25.

26.

27.

28.

Coloana vertebrala: vertebre cervicale - toracale lombare sacrale - coccigiene, pe interiorul piciorului. Apasari puternice cu
lateralul policelui pe zona montului pentru cervicala, mai bland pe
scobitura si puternic pe mijlocul calcaiului, pentru coccis.
Articulatia umarului, pe lateralul exterior al talpii, in dreptul montului.
Miscari de invaluire cu degetele 2-5 dinspre interior spre exteriorul
tal pi i.
Articulatie genunchi - cot,
pe lateralul exterior al talpii,
in dreptul
diafragmei.
Miscari de invaluire cu degetele 2-5 dinspre interior spre exteriorul
tal pi i.
Articulatii glezna - pumn, pe lateralul exterior al talpii, la inceputul
calcai ul u i.
Miscari de invaluire cu degetele 2-5 dinspre interior spre exteriorul

29.

talpii, apoi toate articulatiile odata cu lateralul indexului, dinspre degete


spre calcai.
Nervul sciatic, pe lateralul exterior al talpii, spre spatele calcaiului.
Apasari puternice cu lateralul degetului mare, dinspre interior spre
exteriorul talpii, tinand calcaiul sprijinit in cealalta mana; se poate lucra
si impreuna cu coccisul,

30.

31.

32.

33.

Maxilar - mandibula, la baza unghiei halucelui, dinspre exterior spre


interior.
Apasari puternice cu policele, dinspre exteriorul spre interiorul talpii.
Dintii (incisivi-canini-premolari-molari), la baza unghiilor degetelor
2-5.
Apasari puternice cu policele, dinspre interior spre exteriorul talpii.
7. GAT - TORACE
Amigdalele, sub unghia halucelui, pe mijloc. Apasari puternice cu
policele ambelor maini, dinspre varf spre baza degetului, incadrand
osul halucelui.
Faringe - laringe - trahee (in adancitura dintre falangele degetelor 1-2)
- marea limfa (sub trahee) - urechea interna cu centrul echilibrului
(in spatiul dintre falangele degetelor 4-5)

34.

35.
36.

Apasari puternice cu ambele policele, simultan, in adanciturile dintre


falangele 1-2 si 4-5, dinspre degete spre bolta piciorului.
Sani - muschi pectorali, in spatiul de deasupra degetelor 2-4
Apasari circulare cu policele, in sensul acelor de ceasornic la barbati si
invers, la femei.
Se recomanda revenirea pe marea limfa.
Diafragma, bareta superioara a sandalei (linia de demarcatie intre cele
doua culori ale fetei piciorului), dinspre interior spre exterior. Se
lucreaza prin apasare si tragere cu degetele 2-5 lipite, in usor evantai,
dinspre interiorul spre exteriorul talpii.

37.

38.

39.

40.
41.
42.
43.

8. CHEIA DE IESIRE
Ganglionii
abdominali
(in interior), toracici (in exterior), 1/3 din
lungimea gambei in sus, incadram osul in dreptul articulatiei gleznei. Se
inclesteaza degetele celor doau maini si se efectueaza masaj prin
apasare cu pernutele exterioare ale podului palmei.
Ganglionii inghinali, pe os, 1/3 din lungimea gambei.
Apasari puternice cu lateralul degetului mare, dinspre glezne spre
gamba.
Limfa corp superior (in exterior) si limfa corp superior
(in interior),
pe lateralele gambelor. Se apuca gamba pe cele doua laterale si se
apasa puternic pe toata lungimea ei, pana la genunchi.
Nervul sciatic, deasupra calcaiului, pe mijlocul gambei.
Apasari puternice cu lateralul policelui, dinspre glezna spre genunchi.
Limfa capului, intre degetele 2-3 si 3-4
Ciupituri cu dpua degete.
Masaj general, de relaxare al piciorului, inclusiv gamba.
Se culeg energiile negative, prin trecerea palmelor relaxate la maxim
3-4 cm deasupra picioarelor, dinspre genunchi la talpa, de cateva ori.

Se infasura piciorul drept in prosop si se trece la masajul piciorului stang.


PICIORUL STANG
Nr.
Manevra
16.

Stomac - duoden - pancreas, grosimea a doua degete sub pernuta


halucelui.
Apasari puternice cu policele spre interiorul talpii, pe fiecare in parte si
de sus in jos pe toate trei.
Colon transversal - colon descendent - colon sigmoid - rect - anus,

19.

dinspre interiorul talpii sub stomac-duoden-pancreas lateral spre


exterior, unghi drept in jos pana deasupra calcaiului si lateral stanga
spre interiorul talpii.
Apasari puternice cu policele pe traseul intestinului gros.
Inima - splina, sub pernuta degetelor 2-5, la mijloc si ceva mai jos.
Apasari moderate cu policele pe zona inimii, puternice pe zona splinei,
dinspre pernuta spre mijlocul talpii.

Se infasura si piciorul stang in prosop, se face echilibrarea energiilor prin aplicarea


palmelor pe talpile pacientului si spunerea unei rugaciuni, timp in care acesta
inchide ochii, se relaxeaza, se gandeste la ceva frumos si, daca vrea, spune si el o
rugaciune.
Multumim pacientului pentru ca ne-a ales.
Ne spalam pe maini.
Harta Reflexogena a picioarelor, vedere plantara
p

PIL I UL DREPT

i I I R C J L S TA N G
a a t + c , o v n - m f t NAA
1 MhJ Z ~F+sxa.o,. s
RJIII~r4 vL4 t , w . . l
~Wti's
~ c w *

MBlY 777aE3f7a I re+s


A li~N./.Y1fe01Gh
}

It

TAM1 A

S S A

14. TIkMiR
ui 4CJIL
1 k trX~6'IQtl
II ~ r # ~R04A474
16
MV
IT STGW1C
it
Cl16QIM1a
le fx~a^eIa
2Q F34SJ

11. '1
A RRJARA
j} '~CURARfNhL
2S 40~s1 L

1 Vpg, a C7J A A 2*
R+1YS71e~sA~f1M1
9 VAL47h
1a.

IL1ir~4xt+

3j ~.O lul YtJJ1C


!2. 4
P E A
31. ~IBLT
3M. AN1

31. N
5M 81LIW/~
3?. (J JiJh 1M
11. H[tV k IA1'K

Harta Reflexogena a picioarelor, vedere laterala

4Q. ZONA PFI VLANA - GANOLIONI 1_1MFAT1C1

41. CANGLEONI UMF.ATICI ABDOMINAL1


42. GANGLION1 L1MFATSCI rflRAC1CI
41 GANGLIUNI L_IMFAT1CI- ZONA INGIl]NALk
44. MA MAGMA
4$ MAREA t.EMFA
#b_ TRAE1EE
47. LARIi - iF.
.18. FARINGE
39. AMIGT]ALE
541. MkXLLAR.
51. M1MAND1BULA
52. SANt, MU,SCHi PEC7ORALI
53. CENTAU DE ECHRJBRU
54. AKTiCULATUI ]UACA - SDLD
55. HEMOROIZI
56. Lfl fit, PRDSTATA
57. VAGIN. PENIS
S~. VER'TEBRE CERVICALE
N . VERTEBIRE UORSALE, TORACICE
66. VERTEBRE LOMI#ARE
61 SACRI}_ COCCI S
62. OVARE. TESttCOL
63. DIMERI MENSTIIUALE
M . GLFZNA - ARTICULA rIA MA1
1T1
5. CZ E E L
7. TJ MP4A
8. NAS PARATIROIDE
I b. L'MAR
36. VEZt A URJNA1tA
37. Gl lVUNCH1. COT 3A.
NERV SCIATIC

Harta Reflexogena a picioarelor pe sisteme, II

Indicatiile reflexoterapiei
boli endocrine
boli ale sistemului nervos
boli ale sistemului osteo-articular
sistemul cardiovascular
apartul digestiv
sistemul reproducator
sistemul respirator
sistemul limfatic
aparatul urinar

boli ale organelor de simt


obosealo cronica
instabilitate emotionala
depresii, anxietate
atacuri de panica
afectiuni ale coloanei, sciatica, lombosciatica, spondiloza
- stres, migrene, ameteli,
insomnii
reumatism, artroze, artrite, gonartroza, coxartroza

Contraindicatiile reflexoterapiei
Reflexoterapia manifesta contraindicatii n urmatoarele situatii:
n cazul mbolnavirilor acute grave;
n caz de hemoragii interne;
n boli cauzate de ciuperci;
cnd exista leziuni ale pielii;
n caz de contuzie, entorsa sau fractura la nivelul picioarelor;
sarcina cu risc crescut;
prudenta n cancer;
n cazul afectiunilor acute neidentificabile.
T.B.C.

n cazul bolilor contagioase (gripa, hepatita, pojar)

Inflamatia acuta a varicelor


. Infarct miocardic acut recent

BOLILE APARATULUI DIGESTIV


Gastritele
Acute sau cronice, gastritele sunt afectiuni inflamatorii ale mucoasei stomacului.
Exista o varietate de factori capabili sa produca boala:
1) Factori infectiosi: virali, bacterieni (toxiinfectii alimentare, enterocolite
infectioase), micotici (candida - cel mai frecvent);
2) Factori chimici:
- exogeni (medicamente, substante toxice, alcooli
- endogeni (uremie, acidocetoza).
3) Factori fizici: iradiere ;
4) Factori mecanici;
5) Factori alergici (sensibilitate la medicamente);

6) Factori nutritionali (carente proteice, vitaminice, minerale).


Gastritele acute apar n urma unor agresiuni ocazionale, iar cele cronice datorita
actiunii repetate si prelungite a unora dintre factorii amintiti.
Simptomatologie: dureri n regiunea epigastrica, accentuate dupa mese bogate,
balonari postprandiale, gust neplacut, greata, regurgitari, uneori varsaturi si diaree,
n gastritele hiperacide creste cant itatea de acid clorhidric.
Din stomac,apar arsuri n regiunea epigastrului si pe traiectul esofagului.
Tratamentul reflexoterapeutic urmareste mbunatatirea circulatiei mucoasei
gastricepentru refacerea ei, anihilarea unora din acesti factori, cu rol n producerea
acestei boli. Rezistenta organismului va creste prin masarea zonelor limfatice si
mbunatatirea circulatiei generale. Este indicata masarea zonelor renale pentru
influentarea unor factori endogeni (uremia ). Combaterea factorilor alergici se va
real iza prin masarea zonelor glandelor suprarenale,stimulnd astfel cresterea
cantitatii de cortizon.

Schema de masaj
. zona stomac - 5-10 minute la fiecare picior;
. zona glandelor suprarenale - 3 minute la fiecare picior;
. zona rinichi-uretere-vezica - 5 minute la fiecare picior;
. zona vezicii biliare - 3 minute.
n faza acuta se vor efectua 2-3 sedinte/zi, iar n faza cronica l sedinta/zi.
Dupa tratamentul prin reflexoterapie, este recomandat mersul descult pe pietre ude
sau roua, evitarea stresului, autosugestie ( prin gnduri pozitive si credinta de
vindecare). Este absolut necesara evitarea factorilor care cauzeaza boala. Ulcerul
gastro-duodenal
Ulcerul duodenal sunt leziuni ale peretelui stomacului, lui cauzate de secretia
gastrica de acid si pepsina de foarte multe ori datorate si bilei anormale secretate de
ficat. Simptomatologia este complexa: durere arsuri, varsaturi, flatulenta, diaree
sau constipatie anxietate Sindromul dispeptic dureros respecta periodicitatea
sezoniera (primavara si toamna mai ales n ulcerul duodenal, greturile si varsaturile
predomina n ulcerul gastric. S-a constatat ca majoritatea ulcerelor se datoreaza n
principal secret iei de bila anormala.
Reflexoterapia urmareste ndepartarea durerii, nch iderea ulceratiei, preveni rea
recurentelor si a complicatiilor. Zonele reflexe ale stomacului si duodenului n ulcer
sunt extrem de sensibile, la fel si zonele plexului solar plasate n mijlocul talpii, sub
pernute, plexul solar reprezentnd o componenta importanta sistemului nervos
vegetativ ce coordoneaza activitatea organelor interne. Uneori, n zona reflexa
stomac sau duoden, descoperim o masa dura de dimensiunea unei alune, extrem
de dureroasa la masaj.

Schema de masaj
. zona stomac-duoden - 5-10 minute la fiecare picior;
. zona plex solar - 3 minute la fiecare picior;
. zona vezica biliara - 5 minute ;
. zone suprarenale, renale, uretere, vezica - 5 minute la fiecare picior. .
zona sistem limfatic - 2 minute fiecare punct.
n faza acuta a bolii se pot efectua 1-2 sedinte pe zi, n faza cronica 1 sedinte pe zi
sau chiar la 2 zile, timp de aproximativ 6-8 saptamni, prima etapa incluznd
obligatoriu : odihna la pat, eliminarea sosurilor, condimentelor, bauturilor alcoolice,
alimentelor prajite, bulionului de rosii, cruditatilor si, n general, a alimentelor care i
produc bolnavului dureri si balonari, greturi varsaturi.
Sindromul diareic
Diareea, consecinta a mai multor cauze, este un sindrom clinico-coprologic,
caracterizat prin emisia de scaune frecvente, neformate, cu resturi alimentare
nedigerate sau incomplet digerate. Clinic, apare sindromul carential: scaderea
ponderala (n greutate), paliditate, astenie (oboseala), reducerea capacitatii de
efort, depresiune psihica, hipotensiune arteriala. Examenul de laborator poate
indica: hipocalcemie, hipopotasemie, hiponatremie (calciu, potasiu si natriu
scazute), acidoza metabolica, ajungndu-se pna la deficiente hormonale. Cauze
mai frecvente n declansarea bolii sunt: nevroze (diareea emotionala), endocrine
(persoanele hipertiroidiene), alergii la medicamente sau alimente, intoxicatii,
descarcari bruste de fiere, insuficienta pancreatica (cu scaune grasoase), inflamatii
intestinale, cauze microbiene sau virotice etc.
Obiectivele terapeutice nespecifice, comune de altfel si altor enteropatii, sunt:
ncetinirea tranzitului, stimularea mucoprotectiei, stoparea procesului inflamator,
corectarea deficientelor nutritionale. Diareile cronice (de lunga durata) beneficiaza
de tratament reflexoterapeutic. Regimul alimentar trebuie respectat n raport cu
tipul diareii (de fermentatie sau de putrefactie), deci depinde de afectiunea n
cadrul careia apare sindromul diareic. La testarea zonelor reflexe ale intestinului
subtire, gros, zona hemoroizi, acestea sunt deosebit de sensibile. De asemenea,
sunt sensibile si zonele corespunzatoare urmatoarelor organe: tiroida, pancreas,
vezica biliara, plex solar, n raport cu factorii care au produs sindromul diareic.
Schema de masaj
. zonele intestin subtire - 5 minute n fiecare talpa;
. zonele intestin gros (n sensul de evacuare) - 5-10 minute;
. sistem limfatic - 2-3 minute n fiecare punct;
. zonele organelor care cauzeaza diareea:
- vezica biliara - 5 minute;
- pancreas - 3 minute ;

- tiroida - 3 minute ;
- plex solar - 3 minute de fiecare parte.
Se va efectua o sedinta pe zi sau o sedinta la 2 zile, timp de 4-6 saptamni, n
unele cazuri diareile dispar chiar dupa 10-15 sedinte, nsa este necesara
continuarea lor pentru a preveni recidiva.
Sindromul de constipatie
Se defineste prin:
1) evacuari intestinale la intervale mai mari de 48 de ore;
2) scaune de consistenta crescuta ;
3) evacuari incomplete, n cantitati reduse, datorita dereglarii tranzitului
intestinal.
Constipatia este o boala plurifactoriala.
Cauze
- sedentarism (lipsa de miscare);
- endocrine (hipotiroidism);
- alimentare (alimente uscate, mese reduse);
leziuni ale tubului digestiv (hemoroizi, fisuri anale, rectite, ulcerul gastro-d uodenal);
- tumori intestinale;
- obisnuinta (schimbarea mediului n care traim, pudoarea, comoditatea); neurofunctionale (consti patie spastica).
Tratamentul complex tine cont n primul rnd de alimentatie (bogata n legume si
fructe, lichide), activitate fizica si antrenarea musculaturii abdominale. Tratamentul
prin reflexoterapie vizeaza dezvoltarea unei bune circulatii n zona intestinala,
cresterea tonusului intestinal, disparitia inflamatiilor locale, ameliorarea sau
tratarea hemoroizilor, fisurilor anale, stimularea glandei tiroide cnd constipatia
este de cauza endocrina.
n caz de constipatie, zonele reflexe ale intestinului gros si ndeosebi cele anorectale sunt sensibile, uneori extrem de dureroase la apasare.
De regula, constipatiile sunt usor tratabile prin reflexoterapie, dar descoperirea
cauzei si tratarea prin masaj a organului respectiv sunt obligatorii.
Schema de tratament
.
zona intestin gros - 10 minute n ordinea evacuarii (colon ascendent,
transvers, descendent, sigmoid);
. zona reflexa anus, rect, hemoroizi - 5-8 minute ;
. zone limfatice - 3 minute la fiecare punct;
. zona reflexa a organului care cauzeaza boala - 10 minute.
sedintele se vor efectua 1-2 ori/zi, n prima faza, apoi se continua cu o sedinta pe

zi, pna cnd dispare constipatia. Uneori constipatia dispare dupa 5-8 sedinte. De
cele mai multe ori sunt necesare 15-20 sedinte.
Suferinte ano-recto-sigmoidiene
Sunt tulburari ale actului defecarii, avnd ca simptome durerea sub forma de
tenesme n zona rectului si a anusului, n partea stnga a abdomenului. Sindromul
rectal si sindromul anal pot aparea izolat sau mpreuna. Sindromul rectal este
caracterizat prin false senzatii de defecare. Durerile pot iradia n colon sau uneori
n organele genitale si anus.
Sindromul anal se caracterizeaza n general prin durere n anus, tenesme, uneori
scurgeri de snge sau secretii seroase si purulente.
Simtomatologia este data de procesele inflamatorii situate n zona sigmoidiana si
rectala. Prin masarea zonelor reflexe colon signoid, respectiv rect, se rezolva
starea inflamatorie. Este necesara si stimularea zonelor limfatice corp inferior, cu
scopul de a stopa infectia locala prin stimularea anticorpilor.
Rezultate foarte bune se obtin prin masarea:
. zonei reflexe, respectiv colon sigmoid, anus, rect - 10-15 minute; .
zonei glande limfatice corp inferior - 5 minute la fiecare picior;
. zonei hemoroizi - 5 minute,
Simptomele se amelioreaza dupa aproximativ 5-7 zile si dispar dupa 15-20
sedinte. Dupa iesirea din criza, baile reci la sezut vor contribui la dezvoltarea unei
bune circulatii sangvine si limfatice si normalizarea tranzitului prin instalarea
peristaltismului intestinal normal.
Apendicitele
Apendicita este inflamarea apendicelui cecal.
Semne clinice : dureri sub forma de arsura n fosa iliaca dreapta (aproape de
stinghie), dupa un efort la mers sau la 5-6 ore dupa mese, greturi matinale
(dimineata) sau postalimentare, uneori varsaturi, diaree ce alterneaza cu
constipatia. De asemenea, apar semne de neuroastenie si fenomene vegetative
(transpiratii, palpitatii, extremitati reci).
ATENIE! Daca durerea din fosa iliaca dreapta este puternica, bolnavul trebuie
ndrumat de urgenta la medicul chirurg.
Prin reflexoterapie se urmareste descongestionarea apendicelui inflamat si
reluarea normala a circulatiei sangvine si limfatice n zona respectiva, n peste
95% din cazuri apendicitele subacute si cronice raspund favorabil la tratamentul
reflexoterapeutic.
Se va masa de 1-2 ori pe zi, timp de 10 minute, zona reflexa pentru apendice,
zona care se gaseste n talpa dreapta, n calci, n dreptul degetului 4 spre
degetul 5. De asemenea, se va masa 5 minute fiecare zona limfatica corp inferior.
Pentru zona reflexa a apendicelui, masajul se va face cu forta pentru ca aceasta

zona este situata ntr-un loc mai dur din talpa.


Dupa 5-8 sedinte zona apendicelui devine suportabila la masaj, iar simptomele se
atenueaza foarte mult, uneori chiar dispar. Se vor face 15-20 de sedinte, apoi
pentru ntretinere 1-2 sedinte pe saptamna timp de o luna.
Enterocolitele cronice Sunt afectiuni ale intestinului, cu scaune frecvente si moi,
deosebindu-se de diaree prin prezenta mucusului, puroiului si sngelui si absenta
alimentelor nedigerate din scaun.
Cauze:
- insuficiente pancreatice sau biliare;

- intoleranta fata de lapte, alimente alergizante, medicamente;


- parazitozele intestinale ;
- exacerbarea florei intestinale de fermentatie sau putrefactie;
- constipatiile de lunga durata si folosirea n exces a laxativelor.
Semne clinice:
- dureri abdominale difuze;

- alternarea scaunelor tari cu scaune moi;


- simptome nervoase ;
- zgomote hidroaerice (borborisme);
- balonari.
Tratamentul reflexologic vizeaza refacerea m ucoasei i ntesti nale afectate,
reglementarea functiei pancreatice si biliare, tratarea constipatiei.
Masajul se va face dupa urmatorul program:
- zona reflexa intestin subtire - 3 minute la fiecare picior;
- zona reflexa intestin gros - 5 minute n punctele sensibile;
- zona reflexa rect, hemoroizi - 3 minute ;
- zona reflexa vezica biliara - 5 minute;
- zona reflexa pancreas - 3 minute;
- zona reflexa sistem limfatic corp inferior - 3 minute la fiecare picior. Concomitent
cu un regim alimentar adecvat, reflexoterapia poate avea rezultate bune n
enterocolite n proportie de peste 85% din cazuri. Majoritatea enterocolitelor
raspund la tratamente dupa 8-10 sedinte, dar este necesara continuarea lor pna
la 15-20 de sedinte, uneori chiar mai mult.
BOLI DERMATOLOGICE
Pielea este nvelisul de protectie al structurilor interne mpotriva factorilor externi.
Pielea este formata din trei straturi: epidermul la exterior, dermul intermediar si
hipodermul n interior. Epidermul nu are vase de snge, hranindu-se prin imbibitie
din straturile inferioare lui.
Functiile pielii sunt multiple, cele mai importante fiind:

a)functia de protectie (mecanica, chimica, biologica, termica, electrica,


mpotriva pierderii de lichide si electroliti, mpotriva radiatiilor etc.);
b)functia de tennore glare (mentine constanta temperatura corpului indiferent
de variatiile din exterior);
c)functia metabolica (pielea metabolizeaza substantele straine, toxice sau
medicamentoase prin reactii de oxidare, reducere, hidroliza si conjugare,
elimina produsii finali de degradare - uree si creatinina etc.).
d)functia senzoriala (receptioneaza si transmite influxuri nervoase spre centrii
din maduva si baza creierului - senzatiile de cald, frig, dureroase si tactile).
Toate functiile pielii sunt controlate de glanda tiroida. Eliminarea fortata a
toxinelor prin hipoderm poate provoca afectiuni ca: artrita, nevrita,
pericardita, encefalita, meningita.
Reprezentnd o bariera ntre mediul intern si exteriorul organismului, pielea este
supusa n permanenta actiunii directe si indirecte a unei multitudini de factori
interni si externi. Acestor factori le opune, pna la anumite limite, rezistenta
necesara protejarii organismului. Daca aceste limite, specifice pentru fiecare agent
sau factor, sunt depasite, se instaleaza starea de boala.
O serie de factori pot actiona numai asupra pielii producnd boli strict localizate
sau pot actiona asupra altor organe, provocnd si modificari asupra pielii (diabetul,
leucemii le, tulburari endocrine etc.) Majoritatea bolilor dermatologice sunt cauzate
de interdependenta dintre factorii interni si cei externi organismului (frig, umezeala,
microbi, substante chimice, produsi alergeni, microtraumatisme ale pielii etc.).
Buna functionare a aparatului renal, respirator si mai ales a ficatului va contribui la
mentinerea structurilor si functiilor pielii n limite normale caracteristice sanatatii
dorite de fiecare dintre noi, favoriznd astfel ntregul organism prin eliminarea
substantelor toxice din interiorul corpului. De asemenea, starea noastra de
sanatate va fi mentinuta daca sistemele endocrin, nervos, imunitar si circulator vor
functiona normal n cadrul dependentelor constructiei noastre native. La acestea
se vor adauga masurile permanente de profilaxie si igiena ntretinerea pielii
presupune un complex de masuri care au ca scop evitarea si limitarea actiunii
factorilor nocivi, precum si stimularea mecanismelor de aparare.
Se vor lua masuri individuale care vizeaza caracteristicile pielii fiecarui individ n
functie de vrsta, sex, profesie sau o anumita regiune a corpului (fata, mini,
picioare, axile etc.).
Recomandam bolnavilor cu afectiuni dermatologice sa consulte medicul de
specialitate nca de la aparitia primelor semne ale bolii.
1.Acneea
Este o dermatoza caracterizata prin inflamatia purulenta a foliculului pilosebaceu,
nsotita de secretie exagerata a glandelor sebacee, care apare sub forma de

pustule localizate pe fata, piept, umeri sau spate.


Forma obisnuita este acneea vulgara (juvenila), ce se manifesta la tineri dupa
pubertate. O forma speciala o reprezinta acneea rozacee, prezenta cu precadere
la femei dupa vrsta de 40 de ani. Masajul reflexoterapeutic, combinat si cu alte
mijloace naturiste induce de cele mai multe ori rezultate bune n tratarea acneei.
Schema de masaj
. zona reflexa renala (vezica, ureter, rinichi) - 10 minute de fiecare parte; .
zona reflexa glande suprarenale - 3-5 minute de fiecare parte;
. zona reflexa hipofizara - 3 minute de fiecare parte;
. zona reflexa ficat - 3 minute;
. zona limfatica - 2-3 minute de fiecare punct.
Se va practica 1 sedinta/zi pna la diminuarea simptomatologiei, circa 15-20 zile,
apoi se va continua cu 2 sedinte/saptamna timp de o luna de zile.
2. Psoriazis
Este o boala de piele, necontagioasa, localizata cu precadere pe pielea capului,
umeri, coate si genunchi. Boala apare sub forma unor pete rosietice acoperite de
scoame groase (piele uscata care se detaseaza), stratificate si lucioase, cu aspect
de solzi de peste, care dau prurit, durere si sngerari.
Cauzele bolii sunt insuficient clarificate.
Masajul reflexoterapeutic are efecte foarte bune, mai ales daca este combinat cu
o dieta depurativa adecvata si cu alte metode naturiste de ntarire, a rezistentei
organismului la infectii.
Masajul se va face n zonele reflexe ale rinichilor, ureterelor si vezici, urinare
pentru a stimula eliminarea toxinelor.
De asemenea, vor fi masate zonele reflexe corespunzatoare glandelor suprarenale
si paratiroide pentru combaterea starilor inflamatorii. Zonele limfatice se vor stimula
pentru cresterea puterii de aparare a organismului la infectii prin producerea de
anticorpi. Zonele reflexe ale ficatului, colecistului, stomacului si intestinelor se vor
stimula prin masaj pentru a regla functiile metabolice.
Schema de masaj
. zone ale traseelor renale (vezica, uretere, rinichi) - 5-7 minute de fiecare parte; .
zonele reflexe paratiroidiene - 3 minute de fiecare parte;
. zonele reflexe suprarenale - 3 minute de fiecare parte ;
. zona reflex ficat, colecist - 5 minute ;
. zona reflexa stomac - 3-5 minute de fiecare parte ;
. zona reflexa intestin subtire si gros - 5 minute de fiecare parte;
. zone limfatice (corp superior, inferior si marea limfa) - 2-3 minute de fiecare pu
nct.

Masajul va fi facut zilnic timp de 12-14 zile, apoi se va continua cu 3 sedinte pe


saptamna nca 5-6 saptamni, mentinnd o igiena riguroasa a tegumentelor (mai
ales n locurile afectate.
3. Hiperhidroza
Este o transpiratie excesiva care se manifesta cu precadere la bolnavii cu sistemul
nervos excitabil, respectiv cu dereglari ale glandelor cu secretie interna etc.
Transpiratia poate fi generata sau localizata la nivelul palmelor, talpilor, axilelor etc.
Tratamentul reflexoterapeutic va urmari redresarea functiei aparatului renal,
pentru o mai buna eliminare a toxinelor prin aceste aparate specializate,
normalizarea functiilor glandelor endocrine si a sistemului nervos central respectiv
vegetativ.
.
Schema de masaj
. zone reflexe trasee renale - 5 minute de fiecare parte;
. zona reflexa glande suprarenale - 3 minute de fiecare parte;
. zona reflexa a glandei afectate - 5 minute;
. zona reflexa plex solar - 3 minute de fiecare parte;
. zona reflexa cap - 3 minute de fiecare parte;
. zone limfatice - 2 minute de fiecare punct.
Se vor practica sedinte reflexoterapeutice o data pe zi, timp de 10-15 zile sau pna
cnd simptomul dispare. Ca n majoritatea bolilor, echilibrul psihic este si aici
important.
4. Fisurile anale
Sunt ulceratii liniare situate n pliurile regiunii anale, determinate n general de
constipatie, hemoroizi si/sau perversiuni sexuale (anale). Boala se manifesta prin
dureri intense prezente chiar si n timpul somnului si contractii ale orificiului anal.
Tratamentul reflexoterapeutic genereaza efecte benefice, mai ales atunci cnd
este practicat cu rabdare, ncredere, perseverenta, asociat unui regim alimentar
lipsit de condimente, alcool, care sa combata constipatia si unei igiene locale
adecvate.
Zona reflexa pentru anus se gaseste n talpa piciorului stng, n continuarea
rectului, n apropierea zonei corespunzatoare vezicii urinare.
Vor fi masate zonele reflexe pentru stomac, intestin gros, n scopul stimularii unei
bune digestii si combaterii constipatiei. Zona anusului va fi masata pentru
combaterea inflamatiei locale si refacerea tesuturilor fisurate. Zona rectului si zona
hemoroizilor - stimulate - vor stopa inflamatiile din vecinatatea anusului.
Schema de masaj:
. zona reflexa anus - 10 minute;
. zona reflexa hemoroizi - 5 minute;
. zona reflexa stomac - 2 minute de fiecare parte;

. zona reflexa intestin gros - 5 minute tot traseul;


. zona limfatica corp inferior - 3 minute de fiecare punct.
Masajul va fi facut 1-2 ori/zi timp de 15-20 de zile, apoi se vor face 3 sedinte pe
saptamna nca 3-4 saptamni.

Picior drept
Picior stng
Figura 20 - Zone reflexo gene din talpi pentru fisuri anale
Zona rect, hemoroizi

Picior stng (fata interna)


Figura 21 - Zone reflexogene de pe picior pentru fisuri anale

BOLILE SISTEMULUI RESPIRATOR


1. Bronsita (acuta si cronica)
Bronsita acuta (raceala, guturaiul sau coriza) apare, de obicei, n sezonul rece,
avnd n general cauze virotice, si se poate complica microbian. Bronsita cronica
este o boala destul de frecventa, definita prin hipersecretia bronsica de mucus,

manifestata prin tuse cu expectoratie pe o durata ce totalizeaza cel putin 3 luni/an,


timp de cel putin 2 ani consecutiv. Tratamentul reflexogen n bronsita vizeaza
combaterea infectiei, a hipersecretiei mucoase, a spasmului si edemului bronsic si
se realizeaza prin mbunatatirea circulatiei sangvine n teritoriul arborelui bronsic.
n bronsita cronica este necesara o alimentatie bogata n vitamine, saruri minerale,
hidratare corecta (2 litri de lichide/zi), ca si folosirea unor ceaiuri cu rol n
fluidifierea si eliminarea secretiei bronsice.
Zone reflexogene si tehnica de lucru
In cazul bronsitelor, acute sau cronice, zonele reflexe ale plamnilor si bronhiilor
sunt foarte sensibile la apasare, uneori intens dureroase. Zonele pulmonare se vor
masa pentru a reabilita circulatia sangvina n bronhii si plamni, tratnd astfel
inflamatia si congestia locala. Masajul zonelor reflexe pentru laringe si trahee
urmareste acelasi scop n zonele nvecinate. Glandele paratiroide, stimulate prin
masaj, vor aduce un aport crescut de Ca. Stimularea zonelor reflexe ale glandelor
suprarenale urmareste scaderea inflamatiei prin degajarea de cortizon. Vor fi
stimulate si zonele limfatice (corp superior) pentru a creste puterea de aparare a
organismului la boli.
Deci, zonele reflexe vor fi stimulate n urmatoarea ordine n cadrul fiecarei sed i
nte:
. zona plamni-bronhii - 10 minute la fiecare picior;
. zona laringe-trahee - 3-5 minute la fiecare picior;
. zona paratiroidelor - 3-5 minute la fiecare picior;
. zona suprarenalelor - 5 minute la fiecare picior;
. zona limfatica-corp superior - 3 minute la fiecare picior.
n suferintele acute, masajul se poate face de 2-3 ori/zi, timp de 3-5 zile, putnduse continua cu 2 sedinte/zi, timp de nca 3-5 zile, pna cnd simptomele au
disparut complet.
n bronsitele cronice se va practica o singura sedinta pe zi, timp de 20-30 de zile.
Procentul de reusita este de aproximativ 90% din cazuri n bronsitele acut e si peste
65% n bronsitele cronice.
2. Astmul bronsic
Stare patologica: senzatie de lipsa de aer (n crize) si dificultati la evacuarea
aerului din plamni.
Simptome : accese de sufocare determinate de obstructia bronsica prin edem,

hipersecretie, spasm si dop de mucus, dispnee respiratorie paroxistica. Criza de


astm bronsic este declansata n contact cu factorul alergen, mai ales n a doua
parte a noptii. Bolnavul se trezeste anxios (speriat), ntmpina dificultati n
expiratie, are respiratie suieratoare, merge la fereastra, la masa sau la speteaza
unui scaun pe care se sprijina, n pozitie aplecat, ncercnd sa-si usureze

respiratia. Pentru o mai buna reusita n tratament, se poate apela si la urmatoarele


metode naturiste :
- reflexoterapie;
- bai reci;
- mantaua spaniola;
- retete naturiste.
1) Reflexoterapia
Vor fi masate intens zonele reflexe pentru:
- plamni-bronhii, urmarind descongestionarea si fluidifierea secretiei bronsice; paratiroidele, pentru degajare de Ca;
suprarenalele, mai ales n criza de astm, pentru a elibera cortizon si
adrenalina;
traseul rinichi-uretere-vezica, n scopul eliminarii mai rapide din corp a prod
usilor toxici.
Tratamentul va viza urmatoarea schema de masaj/sedinta:
- zonele plamni-bronhii - 10 minute ;
- zonele paratiroidelor - 3-5 minute ;
- zonele suprarenalelor - 5 minute;
- zonele rinichi, uretere, vezica - 10 minute;
- zonele limfatice - 5 minute.
Tratamentul este de lunga durata, n functie de vechimea si gravitatea bolii.
PLANSE :

BOLILE SISTEMULUI ENDOCRIN


1. Hipertiroidism
Este o hiperfunctie a glandei tiroide, constnd n cresterea, peste limitele
normale, a hormonilor tiroidieni n plasma.
Simptome clinice semnificative:
. tulburari psihice - labilitate afectiva, accentuate procese de excitatie
psihica;

.
tulburari neuropsihice - tremuratori hipertiroidiene, accentuate la emotii si
oboseala, mai frecvente la extremitati;
.
tulburari de somn - somn nelinistit, insomnii, cosmaruri;
.
tulburari cardiovasculare - tahicardie, manifestata prin puls cu frecvente
de 100-140 batai/minut. Pot aparea extrasistole sau fibrilatii atriale
(confundate uneori cu afectiuni cardiace);
.
tulburari digestive - tranzit intestinal accelerat (3-15 scaune/zi);
.
tulburari vegetative - pielea calda, de culoare roz, fiind tot timpul
transpirata. Unghii friabile, chelire precoce.
.
tulburari ale celorlalte glande endocrine:
- insuficienta gonadica (la femei hipotrofie mamara, la barbati hipotrofie
testiculara cu impotenta);
- insuficienta paratiroidiana (avnd influenta asupra calciului n organism).
Picior drept
Picior stng
Fig ura 12 - Zone reflexo gene din talpi pentru tiroida
2. Hipotiroidism
Este o afectiune provocata de insuficienta secretiei tiroidiene. Mixedemul este unul
din cele mai caracteristice simptome ale insuficientei tiroidiene. Cauze
determinante:
.
.

infectii acute (gripa, scarlatina, rujeola, reumatismul poliarticular acut etc.);


infectii cronice (tuberculoza, sifilisul).

Semne clinice: fata rotunda, ca o luna plina, cu pleoapele umflate, ochii mici
nfundati n orbite, nasul latit, buzele ngrosate. Pielea este aspra, ngrosata,
uscata, rece si cianotica la extremitati. Unghiile sunt sfarmicioase, par rar, chelie
frecventa. Bolnavii prezinta stari depresive, au atentia scazuta si memoria slaba.
Influentnd si alte glande cu secretie interna, n astfel de cazuri se poate constata
si insuficienta gonadica, cu infantilism genital si sterilitate la barbati,
amenoree, menoree si metroragii la femei. Hipotiroidienii au rezistenta scazuta la
infectii si la factorii nefavorabili din mediu (frig, umezeala, poluare).
Ca si n hipertiroidism, masajul reflexoterapeutic va urmari refacerea functiei
glandulare. Zona reflexa a glandei tiroide se afla pe talpa, ntre primul si al doilea
metatarsian si falanga degetului mare. Tratamentul reflexoterapeutic are efecte
benefice si n afectiunile tiroidiene (hipo si/sau hipertiroidism), fiind necesar att
masajul zonelor reflexogene ale organelor subordonate ca functie glandei tiroide,
ct si masajul zonei reflexe a hipofizei, care coordoneaza functia celorlalte glande
cu secretie interna.
Schema de masaj
.
zona glandelor tiroidiene - 10 minute la fiecare picior;
.
zona glandelor paratiroidiene - 3 minute la fiecare picior;

.
zona traseu renal (rinichi, uretere, vezica) - 5 minute la fiecare picior;
.
zone genitale (plansa 2-3 - 36 si 50) - 3 minute la fiecare picior;
.
zona glandei hipofize - 3 minute la fiecare picior.
Masajul se va face n etape de 20-30 de sedinte, apoi o data pe saptamna, timp
de 2-3 luni, fiecare zi n care s-a efectuat tratamentul prin reflexoterapie fiind
urmata de o zi de pauza.
3. Hipoparatiroidism (lipsa de calciu)
Insuficienta parathomonului influenteaza ndeosebi metabolismul fosfo-calcic,
determinnd cresterea fosforului seric si scaderea calciului din serul sangvin.
Principala consecinta a hipocalcemiei este tetania sau "spasmofilia". Tetania se
ntlneste frecvent la persoanele tinere de sex feminin.
Cauze determinante: traumatisme chirurgicale n zona glandelor paratiroide,
iradieri, hemoragii sau infectii localizate la nivelul glandelor paratiroide.
Cauze favorizarile: vrsta (tnara), sexul (feminin), sarcina, nasterea, alaptarea,
frigul, oboseala, emotiile, consumul excesiv de cafea.
Semne clinice:
. contractii tonice ale musculaturii somatice (mai rar viscerale), denumite si
contractii tetanice sau spasme musculare. Cel mai frecvent contractiile apar la
membrele superioare, genernd "mna de mamos", iar contractiile buzelor
determina transformarea gurii n "bot de stiuca" ;
.
bolnavii cu lipsa de calciu sunt usor iritabili;
.
parul este friabil si si pierde luciul;
.
unghiile sunt subtiri, se ndoaie si se rup cu usurinta.
Examenele de laborator ne indica o calcemie de 7-8 mg% fata de 10% ct este
normal.
Tratamentul prin reflexoterapie da rezultate foarte bune n peste 85 % din cazuri.
Schema de masaj
.
zonele reflexe paratiroidiene - 5-15 minute fiecare;
.
zonele reflexe tiroidiene - 5 minute fiecare ;
.
zonele reflexe hipofizare - 3 minute fiecare ;
.
zonele reflexe intestin subtire - 3 minute fiecare.
Zonele reflexe ale paratiroidelor se vor masa cte 5 minute fiecare, la nceput,
pna la 15 minute. sedintele de masaj se fac zilnic, timp de 20-30 de zile, apoi se
repeta analiza la calcemie.
4. Bolile glandelor genitale feminine
4.1. Hiperfoliculinemia
Este o afectiune glandulara n care secretia de foliculina este mult crescuta peste
normal. Foliculina este unul din hormonii glandelor genitale feminine si are
influenta n dezvoltarea organelor genitale, a glandelor mamare si a comporta-

mentului feminin.
Pentru reglarea functiei glandelor genitale, se vor masa zonele reflexe genitale
(plansa 2, punctul 36 - zona ovarelor), punctele reflexe ale hipofizei (plansa l,
punctul 4), punctele reflexe ale tiroidei (plansa 2, punctul 11), zonele reflexe
limfatice (plansa 4, punctele 39, 40, 49).
Schema de masaj
.
zona reflexa ovare - 5 minute la fiecare picior;
.
zona reflexa hipofizara - 5 minute la fiecare picior ;
.
zona reflexa tiroidiana - 5 minute la fiecare picior;
.
zone reflexe limfatice - 2 minute la fiecare punct.
Masajul se poate face de 1-2 ori/zi, timp de 20-30 de zile, apoi se va continua cu 2
sedinte/saptamna nca 2-3 luni.
5. Insuficienta corticosuprarenala
Pentru a mentine un organism sanatos si rezistent la boli, trebuie ca glandele
suprarenale sa fie ntr-o stare cel putin buna de functionare, caci potentialul de
vitalitate si rezistenta al organismului mpotriva mbolnavirilor este dat, pe lnga
sistemul limfatic, si de glandele suprarenale cu rol central n procesele de oxidare
din organism. Astfel, tulburarile renale, diareile, obezitatea si chiar cancerul sunt,
nu rareori, consecinte imediate ale activitatii anormale a suprarenalelor.
Stimulndu-le prin reflexoterapie, acceleram detoxifierea sngelui prin intermediul
rinichilor.
Profilactic sau ca tratament reflexoterapeutic, se vor masa zonele: .
zona glandelor suprarenale - 5 minute fiecare parte;
.
traseul renal (rinichi, uretere, vezica) - 5 minute fiecare parte;
.
zona glandei hipofize - 3 minute fiecare parte;
.
sistem limfatic - 2 minute fiecare punct.
Sedintele se vor face o data pe zi, respectiv la doua zile, timp de 1-2 luni.
6. Impotenta sexuala
Impotenta sexuala se caracterizeaza prin imposibilitatea desavrsirii actului sexual
de catre barbat. Erectia este incompleta sau nula, ejacularea precoce. Cauze mai
importante:
.
leziuni n maduva spinarii, unde se gasesc centrii erectiei, respectiv ai
ejacularii;
- abuzul de alcool;
- abstinente prelungite;
- boli ale glandelor endocrine (insuficienta testiculara sau/si hipofizara);
- teama de un nou esec ;
- cauze locale (inflamatorii).
Reflexoterapia trateaza cu succes impotenta sexuala sau slaba potenta. Vor fi

masate zonele reflexe lom bosacrate, pentru ndepartarea eventualelor lezi un i


(plansa 3, 55-56), zonele reflexe testiculare, zonele glandei hipofizare si tiroidiene,
pentru coordonarea functiilor genitale.
Se vor masa, de asemenea, zonele prostatei (penisului) (plansa 3, 50-51), pentru
dezinflamarea lor.
Schema de masaj
- reflexe testiculare - 3 minute fiecare parte;
- reflexe prostata - 3 minute fiecare parte;
- reflexe penis - 3-5 minute fiecare parte;
- reflexe tiroidiene - 3 minute fiecare parte;
- zone reflexe hipofizare - 3 minute fiecare parte .
Sedintele se pot face zilnic sau la 2 zile. Primele semne ncurajatoare apar ntre a
10-a si a 30-a sedinta, depinznd de specificul fiecarui caz. Zilnic se vor ciupi
vrfurile degetelor medii (al treilea deget de la ambele mini).
7. Frigiditatea
Se defineste prin lipsa apetitului sexual, corelata cu incapacitatea femeii de a
termina actul sexual prin orgasm.
Semne clinice:

1) absenta sau insuficienta dorintei sexuale;


2) absenta sau insuficienta placerii sexuale n timpul actului;
3) imposibilitatea orgasmului n timpul actului.
Cauze generale:

1) afectiuni ginecologice: malformatii; infantilism genital; rupturi de perineu;


cicatrici dureroase.
2) endocrinopatii: hipotiroidie (reducerea functiei glandei tiroide); dezechilibrul
hormonal al glandelor suprarenale (ex. boala Adisson); insuficienta
hipofizara; hormon ii ovarieni: i nsuficienta de estrogen.
3) leziuni cerebrale si medulare ;
4) perturbarea starii generale prin intoxicatii cu alcool, tutun, cafea etc.;
5) boli neuropsihice;
6) lipsa educatiei sexuale sau erori privind informatiile n acest domeniu;
7) conflicte conjugale.
Tratamentul reflexoterapeutic va urmari redresarea morfofunctionala a organului
sau a glandei afectate, prin mbunatatirea fluxului sangvin, eliminarea toxinelor,
redresarea starii generale si refacerea structurilor ce prezinta rupturi sau cicatrici.
n paralel cu acestea, femeia frigida va trebui sa beneficieze de o educatie sexuala
adecvata, lecturnd materiale de specialitate pertinente si consultnd un psiholog,
respectiv un medic ginecolog. Daca frigiditatea este cauzata de endocrinopatii, se
pot consuma ceaiurile indicate pentru tulburarile hormonale descrise la alte
afectiuni endocrine.

Schema de masaj
.
zone vagin, uter, ovare - 3 minute pentru fiecare punct;
.
zone tiroidiene - 5 minute pentru fiecare parte ;
.
zona hipofizara - 3 minute pentru fiecare parte ;
. zona cap - 3 minute pentru fiecare parte;
. zona lombosacrala - 3-5 minute pentru fiecare parte;
.
zone limfatice - 2 minute pentru fiecare punct;
. zona suprarenale - 3 minute pentru fiecare parte.
Sedintele se vor face zilnic sau la 2 zile, excluznd din schema zonele care nu sunt
dureroase la testare. Uneori rezultatele pot aparea dupa 5-10 sedinte, alteori sunt
necesare 20-30 de sedinte pna la reinstalarea apetitului sexual sau aparitia
orgasmului n timpul actului sexual.
8. Hipoovaria puberala (eunucoidism feminin)
Este un sindrom de insuficienta ovariana ce apare la pubertate.
Cauze: leziuni tumorale sau inflamatorii ale ovarelor, traume psihice sau leziuni
ovariene de natura genetica.
Semne clinice: tulburari de maturizare sexuala si de crestere. Organele genitale

externe si interne nu se dezvolta, vulva si vaginul ramn cu aspect infantil, uterul


este atrofie. Menstruatia lipseste sau este rara si n cantitate foarte mica. Snii nu
sunt dezvoltati, parul pubian este rar, libidoul scazut, frigiditatea si sterilitatea
constante. Tendinta de obezitate concentrata n partea inferioara a corpului.
Tratamentul reflexoterapeutic vizeaza m bunatati rea ci rculatiei sangvi ne,
combaterea infectiilor aparatului genital si stimularea functiilor glandulare genitale
si/sau hipofizare.
Schema de masaj
.
zona reflexa a hipofizei - 3 minute pentru fiecare parte;
. zona reflexa ovare - 5 minute pentru fiecare parte;
9. Sterilitatea endocrina feminina
Cuplurile care ntr-o perioada de 2-3 ani de convietuire nu au copii, fara a folosi
procedee anticonceptionale, sunt apreciate ca sterile, n aceste cazuri este
necesar un consult medical de specialitate al ambilor parteneri. Sterilitatea
endocrina la femei se poate instala datorita afectiunilor ovariene si/sau ale unor
glande cu secretie interna (tiroida, pancreas endocrin, suprarenala). Ovulele
distrofice duc la sterilitate si sunt mai frecvente n avitaminoze (A, C, E) si la
femeile toxicomane (morfinomane, alcoolice). Tulburarile hipofizare pot genera
sterilitate ovariana. Alte cauze extraovariene: diabetul, hipotiroidismul etc.
Existenta menstruatiei normale nu implica neaparat fecunditate.
Tratamentul reflexoterapeutic si propune sa recupereze, cel putin partial,
structura si functia organelor sau glandelor afectate.
Schema de masaj

.
zone reflexe ovariene - 5 minute la fiecare picior;
.
zone reflexe tiroidiene - 3 minute la fiecare picior;
.
zone reflexe hipofizare - 3 minute la fiecare picior;
.
zone reflexe uter - 3 minute la fiecare picior;
.
zone reflexe limfatice - 2 minute la fiecare punct.
Se vor practica 1-2 sedinte/zi, pna la obtinerea efectului dorit, pe o durata de 3
luni, tratnd, n acelasi timp, eventualele avitaminoze prin administrarea
vitaminelor corespunzatoare.
BOLILE APARATULUI CARDIO-VASCULAR

1. Angina pectoral
Anghina pectoral este un sindrom caracteristic prin durere precordial (ghear),
insomnii, stare de anxietate (team ). Durerea n umrul stng, mna stng, i
se declaneaz, de regul, la un efort fizic, emoii.
Zona reflex a inimii se gsete n talpa piciorului stng, sub pernu , n dreptul
degetelor 3 i 4. In caz de dureri pectorale se maseaz aproximativ 10 minute in
talpa in dreptul inimii.
Se vor efectua totui 10-15 edine pentru a obine o irigare n vasele coronariene.
Procentajul de reuit prin reflexoterapie este peste 90% din cazuri. Pentru
ntreinere se pot face 1-2 edine sptmanal, limp de 2 luni. In crize este foarte
bine dac se stimuleaz 3-5 minute i suprarenale aflate deasupra traseului
rinichii-uretera-vezica urinara.
2. Sindromul de ischemie periferic cronic
Denumit uneori i claudicaie intermitent", se produce prin obturarea arterial
periferic, cu tulburri de irigaie n zona respectiv. Bolnavul prezint oboseal la
deplasri obinuite, parestezii (amoreli), contracii ale muchilor gambei. Cu
timpul, la nivelul gambei, apar dureri la mers, dup cteva sute de metri. Cnd
boala este mai avansat, durerea apare i n repaus, respectiv noaptea.
Tehnic i zone de masaj
Dac boala este n faz incipient, prin masaj reflexoterapeutic se ajunge relativ
repede la atenuarea sau chiar dispariia simptomelor bolii. Oboseala la mersul pe
jos i crampele musculare dispar dup 8-10 edine. Se vor masa, n urmtoarea
ordine, zonele reflexe :
x
x
x
x

zona inimii - 10 minute;


zona pentru traseul rinichi, uretere, vezic urinar - 5 minute;
zona pentru glandele paratiroide - 3-5 minute ;
segmentul corespondent al gambei dureroase - 10 minute.

Exemplu: pentru gamba stng - se va masa antebraul stng, pentru gamba

dreapt - se va masa antebraul drept .


3. Nevroza cardiac
Este o tulburare funcional a inimii, fr leziuni organice aparente. simtome
clinice: dureri precordiale, palpitaii, senzaii de sufocare, astenie. Tehnic i
zone reflexe de masaj
Masand zona reflex a inimii, vom mbunti fluxul sangvin n arterele din mir se
alimenteaz muchiul inimii. Sistemul valvular va funciona mai bine. Aadar se
maseaza :
-zona inimii - 10 minute ;
-zona glandei tiroide - 5 minute fiecare parte (timp de 10-15 zile, l
edin/zi).
4. Varicele sunt dilatri permanente ale venelor superficiale, n special la
membrele inferioare. Varicele apar ntre 20 i 40 de ani, mai frecvent la
femei. Unul din factorii externi mai importani ce favorizeaz apariia
varicelor este poziia prelungit n picioare, neinnd cont de
avertismentele obinuite ale organismului, dureri i amoreli ale
picioarelor ntr-o faz iniial.

Simptome: uneori varicele sunt suportate bine. Alteori produc jen, oboseal,

senzaii de greutate n gambe, edem, cianoz, putndu-se ajunge la hemoragii


prin rupturi ale varicelor.
Tehnic i zone de masaj
Depistate n prim faz, varicele pot beneficia de ameliorare prin reflexo-terapie.
Se va urmri eliminarea toxinelor i a surplusului de ap din corp, disprnd
astfel edemele gambelor i mbuntindu-se circulaia de ntoarcere (venoas).
Acestea se obin prin stimularea traseelor aferente pentru rinichi, uretere, vezic
urinar. Pentru elasticitatea i tonifierea pereilor vasculari se maseaz
segmentul corespondent celui bolnav (gamba are ca segment corespondent
antebraul, iar coapsa, braul de pe aceeai parte a corpului).
Exemplu: dac varicele au aprut pe membrul inferior drept, se va masa

membrul superior drept, pe partea stng a corpului procedndu-se n mod


similar. Zonele limfatice corp inferior, prin masaj, vor reda circulaia normal a
curentului limfatic n zona inferioar a corpului.
Schem cu ordinea i timpii de masaj
x
traseul rinichi, uretere, vezic urinar - 10 minute pe fiecare picior;
x
segmentul corespondent celui bolnav - 10 minute ;
x
zona limfatic corp inferior - 5 minute pe fiecare picior.
Numrul edinelor va fi de l/zi, timp de 20-30 de zile.
Rezultate bune prin reflexoterapie se obin n peste 50% din cazuri.
BOLI METABOLICE l DE NUTRIIE

1. Diabetul zaharat
Este o boal metabolic cronic provocat de lipsa relativ sau
absolut de insulina activ. Astfel apar tulburrile n metabolismul glucidic, cu
creterea glicemiei (cantitatea de zahr din snge) peste 1,2 g%0 (hiperglicemie)
i eliminarea zahrului prin urin (glicozurie). Aceast tulburare metabolic se
instaleaz n urma disfunciilor pancreatice, hipofizare, tiroidiene,

suprarenale i ale glandelor sexuale, pstrnd un pronunat caracter ereditar.


Simptome clinice:
- polifagia (bolnavul slbete cu toate c mnnc mult); )

- poliuria (bolnavul urineaz mult i des, 4-5 l n 24 de ore);


- polidipsia (bolnavului i este sete n permanen).
La femei se mai poate aduga pruritul (mncrimea vulvo-vaginal).
Masajul reflexoterapeutic va fi deci complex, acionndu-se att n
zonele reflexe pancreatice, pentru a stimula circulaia sangvin, sporindu-se
astfel funcionalitatea glandei i accelerarea producerii insulinei, ct i n zonele
glandelor tiroidiene, suprarenale, hipofizare i sexuale, dac se constat dereglri
manifestate i n zone reflexe corespondente dureroase, innd seama c volumul
secreiilor interne ale glandelor tiroidiene, suprarenale i hipofizare este
proporional cu cantitatea de snge care ajunge la ele.
Hipofiza influeneaz, prin multiplele funcii pe care le are, i stimularea
dezvoltrii funciilor celorlalte glande endocrine, n particular partea endocrin a
pancreasului care elaboreaz insulina.
Masajul reflexoterapeutic, n cazul diabetului, se face dup urmtoarea schem:
1. zona pancreas - 5 minute fiecare parte;
2. zona ficat, colecist, duoden - 5 minute ;
3. zona tiroidian - 3 minute la fiecare picior;
4. zona hipofizar - 3 minute la fiecare picior;
5. zona suprarenal, rinichi, uretere, vezic urinar - 5 minute la fiecare
traseu;
6. zone limfatice - 3 minute fiecare punct.
Masajul se va face 1-2 ori/zi, pn la dispariia simptomatologiei clinice i
normalizarea analizelor (glicemic pn n l %o, glicozurie - absent).
2. Guta
Boal metabolic, caracterizat prin crize de artrit acut, n special la
articulaia metatarso-falangian a halucelui (inflamarea degetelor mari de la
picioare).
Criza ncepe brutal noaptea, evolund ctre ziu cu dureri foarte mari. Degetul se
umfl, devine rou i cald. Guta cronic se caracterizeaz prin prezena tofilor
gutoi (umflturi) localizai poliarticular la pumn, mini, coate, picioare. Semne
clinice : dureri articulare accentuate la micare, deformri articulare, prezena
tofilor, semne inflamatorii locale (durere, rocat, cldur, umfltur). Guta nu este
numai o boal articular, ci una general, metabolic, foarte grav. Guta este
cauzat de o tulburare nnscut n metabolismul nucleo-proteinelor. Din start se
va recomanda bolnavilor un regim hipocaloric, cu restricia
alimentelor bogate n purine (viscere animale, supe de carne, mezeluri, picioare

de porc, capete de vit, conserve); evitarea legumelor bogate n acid oxalic


(smochine, afine, ciuperci, concentrate de roii); se va evita consumul de
ciocolat, cacao, carne alb; se interzic condimentele, cafeaua, ceaiul, alcoolul.
Tratamentu l pri n masaj reflexoterapeutic
Se vor masa zonele suprarenale n scopul degaj rii de cortizon (efect antiinflamator), zonele rinichi, uretere, vezic urinar pentru accelerarea eliminrii
din corp a toxinelor (acid oxalic etc.).
n cazul gutei, zonele reflexe ale rinichilor i ureterelor sunt foarte dureroase la
palpare. Dup 5-7 zile de masaj intens urina se coloreaz (devine cromatic),
ceea ce nseamn c att acidul oxalic, ct i alte toxine din corp ncep s fie
eliminate n cantiti mari.
Schem de masaj
1. zonele glandelor suprarenale - 5 minute la fiecare picior;
2. traseul rinichi, uretere, vezic urinar - 10 minute la fiecare picior;
3. sistem limfatic - 3 minute fiecare punct;
4. segment corespondent celui afectat - 5-10 minute.
x
Se va efectua o edin pe zi timp de 4-5 sptmni. Rezultatele sunt
semnificative n peste 70% din cazuri.
Afectiunile si zonele reflexe adecvate
Abcese masajul zonei unde se afla abcesul si al punctelor limfatice.
Absenta Pierderea constiintei - masaj zona capului
Acces de vomismente si diaree ZR maxilarului superior si inferior, al punctelor
limfatice, al tamplei ( al nervului trigemen)
Acnee (cosuri) - masaj zona suprarenalelor = produce cortizon,masaj zona
rinichilor, ureterelor si vezicii = eliminarea toxinelor; paratiroidelor = pentru
metabolismul calciului.
Acuitate auditiva redusa - masaj zona urechilor
Alergie - masaj zona suprarenalelor = produce cortizon, rinichilor, masaj zona
ureterelor si vezicii = eliminarea toxinelor, paratiroidelor = pentru metabolismul
calciului.
Alterarea gustului- masaj zone capului, maxilarului superior si inferior.
Ameteli - masaj zona organului de echilibru.
Amigdalita - masaj zone amigdalelor si glandelor limfatice.
Anemie- masaj zone: splinei si organelor metabolismului
Angina - masaj zone: laringelui, amigdalelor si retelei limfatice.
Angina pectorala- (Apasarea se produce prin intermediul diafragmei) Masaj
zone: suprarenale = produc adrenalina, rinichilor, ureterelor si vezicii =
eliminarea toxinelor, stomacului = stomacul sa nu mai apese asupra varfului
inimii.

Angoasa, sentiment de frica - masaj zone: rinichi, ureterelor si vezicii =


eliminarea toxinelor; stomac si intestine = evitarea presiunii provocate de balonari
asupra varfului inimii; capului = irigare sangvina mai buna; organului de echilibru,
eventual.
Apendicita - masaj parte inferioara a intestinului (cec) si puncte limfatice.
Arsuri - masaj zonei respective unde arsura a avut loc, punctelor limfatice, rinichi,
suprarenale, ureterelor, vezicii, paratiroidelor.
Arsuri la stomac, regurgitari - masaj zone: stomac si plex solar.
Arterioscleroza - masaj zone rinichi, ureterelor, vezicii, suprarenale.
Artrite si artroze - masaj zone: rinichi, ureterelor, vezicii, suprarenale = produc
cortizon, zone articulatii corespunzatoare.
Artroza coxo-femurala - masaj zone: rinichi, ureterelor, vezicii, suprarenale, stomac
si intestine, articulatii si zone reflexe: coxo-femurale, scapulo-humerale, zone
lombare.
Astm bronsic - masaj zone: rinichi, ureterelor, vezicii = eliminare toxine,
suprarenale = produc cortizon, paratiroide = pentru metabolismul calciului,
plamanilor si bronhiilor = pentru irigarea sangelui, punctelor limfatice = producerea
de anticorpi.
Atrofie musculara- masaj zone: rinichi, ureterelor, vezicii = eliminare toxine,
suprarenale = produc cortizon, paratiroide = pentru metabolism, glande limfatice. .
Balonarea abdomen inferior- masaj zone: intestin, cec.
Balonarea abdomen superior- masaj zone: stomac, duoden.
Basedow (boala Basedow) - masaj zone tiroida si hipofiza.
Boala lui Bechterev - masaj zone: rinichi, ureterelor, vezicii = eliminare toxine,
stomac si intestine, coloana vertebrala.
Boli de metabolism - aplicarea schemei generale.
Boli infectioase - masaj zone: rinichi, ureterelor, vezicii = eliminare toxine,
suprarenale = produc cortizon, paratiroide = pentru metabolism, punctelor
limfatice.
Boli venerice- masajul organelor imbolnavite, Pt-lor limfatice. Tratament alopat.
Bronsita - masaj zone: plamani, bronhii, punctelor limfatice, suprarenale = produc
cortizon, paratiroide = pentru metabolism

Carcel al gambei - masaj zone: glande paratiroide, eventual al musculaturii


bratului.
Cataracta - masaj zone: ochii, rinichi, ureterelor, vezicii = eliminare toxine,
suprarenale = produc cortizon, capului.
Caderea parului - masaj glande sexuale (testicule sau ovare), suprarenale,
organe de metabolism.
Celulita- masaj zone: punctelor limfatice, glandelor sexuale .
Cistita - masaj zone: rinichi, ureterelor, vezica in special, puncte limfatice.
Colaps - masaj imediat zona inimii, eventual suprarenale.
Colecistita, calculi renali - masaj duoden, colecist, ficat, puncte limfatice.
Colita- masaj zone: intestin gros, puncte limfatice.
Constipatie - masaj intreg traiect gastro-intestinal, zona rectului pe fata interioara.
Cot cu functie defectuoasa a articulatiei- masajul genunchiului corespunzator si
zonei reflexe a genunchiului la picior.
Crampe, dureri abdomen -masaj zone: stomac, intestine.
Crampe, leziuni musculare- masaj zone corespunzatoare locului afectat.
Criptorhidie - masaj zone: testicule, ductul spermatic, hipofizei, partii inferioare a
abdomenului ( dureri menstruale ).
Defecte ale inimii - masajul inimii, punctelor limfatice, suprarenale, organelor de
metabolism.
Degete in forma de ciocan la picioare- masajul degetelor bolnave, al dosului
piciorului.
Deranjamente ale maxilarelor- masaj zone: maxilarului superior si inferior, al
punctelor limfatice, al tamplei ( al nervului trigemen)
Diabet - masaj zone stomac, duoden, pancreas.

Dificultati in purtarea protezelor dentare - masaj zone: maxilar superior si inferior.


Dinti stricati - masaj zone: maxilar superior si inferior, punerea la punct a
organelor de metabolism.
Discopatie- masaj zone: rinichi, ureterelor, vezicii, coloanei vertebrale, stomac,
intestine, ficat, colecist (pentru obtinerea unor substante anabolice).
Dispnee (respiratie dificila) - masaj zone: plamani , bronhii, eventual nas, cap
(baza creerului), inimii., ca stomacul sa nu preseze inima
Distonii vegetative- masaj zone: plexul solar, aplicarea schemei generale.
Dureri abdom. si crampe - masaj zone: stomacului, intestinelor.
Dureri ale cefei - masaj zona si organ: ceafa, coloana cervicala, vertebre
coccigiene
Dureri articulatie sold - masajul articulatiei soldului, umarului, la picior si la umar.
Dureri ale umarului - masaj zone reflexogene a umarului, soldului direct,
Dureri coccigiene - masaj zone reflexe la picior, cefei pe loc si la zona reflexa.
Dureri de cap - masajul zonei capului.
Dureri de gat - masajul laringelui, amigdalelor, punctelor limfatice.
Dureri de spate - masaj zone: coloana vertebrala, eventual umar si centura
pelviana.
Dureri de stomac - masaj zone reflexe: inimii, suprarenalelor
Dureri in brate - masaj zone: locului corespunzator al membrului inferior, cefei.
Dureri la nivelul splinei - masaj zona splina.
Dureri, implantatii si chisturi ovariene- masaj zone: ovarul corespunzator, puncte
limfatice, eventual paratiroide, hipofizei, (dirijeaza functia ovarelor), eventual
tiroidei (tiroida este numita al treilea ovar).

Eczeme- masaj zone reflexogene : rinichi, uretere, vezica urinara, suprarenale,


cord, glande limfatice.
Edeme- masaj zone reflexogene : rinichi, uretere, vezica urinara, suprarenale,
cord, glande limfatice.
Edeme ale membrelor inferioare - masaj zone reflexogene : rinichi, uretere, vezica
urinara, inima, puncte limfatice.
Edeme limfatice- masaj zone reflexogene : puncte limfatice.
Enterita- masaj zone: stomac, intestin, puncte limfatice.
Entorse - masaj zone reflexogene : rinichi, uretere, vezica urinara, suprarenale,
cord, glande limfatice.
Epilepsie - aplicarea schemei generale, masarea capului, punctelor limfatice.
Eruptii cutanate - masaj zone reflexogene : rinichi, uretere, vezica, suprarenale,
paratiroide, organelor de metabolism.
Faringita - masaj zone reflexogene : maxilar superior, inferior.
Febra - masaj zone reflexogene : punctelor limfatice, amigdalelor, splinei.
Febra glandulara -masaj zone reflexogene : amigdalelor, punctelor limfatice,
splinei.
Fistulemasajul organului corespunzator care prezinta fistule, glandelor
limfatice, suprarenalelor.
Fractura - masajul zonei respective, normalizarea functionarii stomacului, intesti
nelor pentru producerea substantelor anabolice necesare, masajul paratiroidelor
(pentru calciu).
Fractura craniana - masajul capului, paratiroidelor.
Frica- masaj zone: rinichi, ureterelor si vezicii = eliminarea toxinelor; stomac si
intestine = evitarea presiunii provocate de balonari asupra varfului inimii; capului =
irigare sangvina mai buna; organului de echilibru, eventual.
Frigiditate - masajul hipofizei, ovarelor si uterului.

Functie defectuoasa a articulatiei cotului - masajul genunchiului corespunzator,


zonei reflexe a genunchiului la picior.
Genunchi - masajul genunchiului, cotului din aceeasi parte; la artroze masajul
rinichilor, suprarenalelor, ochilor, capului.
Gingivita - masaj zone: rinichi, ureterelor, vezicii, urinare, suprarenalelor, ochilor,
capul u i
Glaucom - masaj zone: rinichi, ureterelor, vezicii, urinare, suprarenalelor, ochilor,
capul u i
Glezna sau tulburari ale articulatiei gleznei - masajul articulatiei pulsului (la mana)
corespunzatoare.
Graviditate - masajul hipofizei, ovarelor, uterului, pieptului; aplicarea schemei
generale.
Gripa - masajul punctelor limfatice, amigdalelor, splinei, nasului, eventual
sinusurilor frontale.
Gust - masaj zone capului, maxilarului superior si inferior
Gusa - masajul tiroidei, hipofizei.
Guta - masaj zone: rinichi, uretere, vezica urinara, suprarenale, organul
corespunzator.
Guturai m asaj zone: nas, eventual bronhii, punctelor limfatice.
Guturai de fan- masaj zone: rinichi, uretere, vezica urinara, suprarenale, organul
corespunzator.
Hallus valgus - masaj zone reflexe: tiroida, puncte limfatice, din spatiul intre primul
si al doilea os metatarsian.
Hemoragii nazale, uscaciuni ale nasului - masaj zone: nasului, paratiroidelor
Hemoroizi - masaj zone: rectului la picior, musculatura gambei, rinichilor,
ureterelor, vezicii urinare, suprarenalelor.

Hepatita - masaj zone: duoden, ficat, colecist, puncte limfatice.


Hernie a diafragmei - masaj zone: diafragmei, organelor de metabolism.
Hernie sau hernie inghinala- masaj zone: puncte limfatice, tractul gastrointestinal
cu
scop
de
a
avea
destule
substante
anabolice.
Hipermetropie- masaj zone: rinichi, uretere vezica urinara, masajul ochilor.
Hipertensiune - masaj zone: rinichi, uretere vezica urinara, baza creerului (capu lu
i).
Hipotensiune- masaj zone: rinichi, uretere vezica urinara, baza creerului (capului),
organului de echilibru.
Icter - masaj zone: duoden, ficat, colecist, puncte limfatice.
Impotenta - masaj zone: testicolelor. Aplicarea schemei generale.
Inapetenta - masaj stomacului si al intestinelor, masajul tiroidei.
Incontinenta urinara - (Enurezis nocturn) - masaj zone reflexogene : rinichi,
uretere, vezica urinara.
Inflamatia rectului - masaj zone reflexe: rectului, la piciorul stang si ambele
membre inferioare, la musculatura gambei, pe fata interioara.
Inflamatia trompei lui Eustache- masaj zone reflexe: urechilor (se incruciseaza),
tamplelor (se incruciseaza), punctelor limfatice ale suprarenalelor si paratiroidei.
Inflamatie in corp, viteza sedimentare marita - masaj zone reflexe: puncte limfatice,
suprarenale, masajul organului afectat.
Inflamatii ale uterului - masaj zone: rinichi, ureter, vezicii urinare si punctelor
limfatice.
Inflamatii si dureri articulare - masaj zone : articulatiie in cauza, rinichilor,
ureterelor, vezicii urinare, suprarenalelor, paratiroidelor, punctelor limfatice.
Insomnie - masajul capului.

I nsuficienta circulatorie- masaj zone reflexe: inimii, suprarenalelor, paratiroidelor,


rinichi lor,
ureterelor,
vezicii
urinare..
Intoxicatii alimentara- masajul stomacului, duodenului, zonelor limfatice.
Lesin - masaj zone reflexe: inimii, suprarenalelor
Leucemie - masaj zone reflexe: punctelor limfatice, amigdalelor, splinei,
tratamentul organelor de metabolism.
Leucoree - masaj zone reflexe: vaginului, uterului, punctelor limfatice.
Leziuni col. vertebrale - masaj zone reflexe: coloanei vertebrale. aplicarea schemei
generale.
Leziuni ale degetelor - masajul degetului respectiv, de la picior.
Leziuni ale genunchiului- masajul genunchiului, masajul cotului din aceeasi parte.
Leziuni ale meniscului- masaj zone reflexe: ale genunchiului, masajul cotului.
Lipsa de fier - masaj zone reflexe: splinei.
Lumbago- masaj zone reflexe: coloanei vertebrale, lombare.
Menstruatii neregulate - masaj zone reflexe: ovarelor, uterului, hipofizei, masajul
musculaturii gambei fata exterioara la ambele membre inferioare
Metrita, metroragie - masajul uterului, in caz de metroragie masajul ovarelor si
hipofizei, al punctelor limfatice.
Migrene- masajul tamplelor, organ echilibru, paratiroidelor, stomacului.
Miom- masaj zone reflexe: uterului, punctelor limfatice.
Miopie - masaj zone reflexe: rinichilor, ureterelor, vezicii urinare, masaj ochi
Miros neplacut in gura - masaj zone reflexe: stomacului.
Nevralgia trigemenului - masajul tamplelor.
Nevroze, nervozitate- masaj zone reflexe: rinichilor, ureterului, vezicii urinare,

organelor de metabolism.
Obezitate- masajul zone tiroida.
Oboseala- masaj zone reflexe: rinichilor, ureterelor, vezicii urinare, organelor de
metabolism,
paratiroidelor,
capului
(in
caz
de
insomnie).
Ochi si tulburari oculare - masaj zone reflexe: rinichilor, ureterelor vezicii urinare,
ochilor.
Orbire la vederea zapezii- masajul ochilor, paratiroidelor.
Oreion - masaj zone reflexe: rinichilor, ureterelor, vezicii urinare, capului si al cefei,
paratiroidelor,
suprarenalelor,
organelor
de
metabolism.
Osteoporoza - masaj zone reflexe: paratiroidelor. Aplicarea schemei generale.
Otalgii, acufune - masajul urechilor, capului, punctelor limfatice, la acufune: al
vestibulului (organul de echilibru).
Otita medie- masaj zone reflexe: urechi, glande limfatice, paratiroide.
Ovare - masaj zone reflexe: ovar corespunzator, puncte limfatice, eventual
paratiroidelor, hipofizei (di rijeaza functia ovarelor), tiroidei .
Pancreatita - masaj zone reflexe: stomac, duoden, pancreas, glandelor limfatice.
Paradentoza - masaj zone reflexe: maxilar superior si inferior, organelor
metabolismului.
Parkinson (paralizie agitata) - masaj zone reflexe: rinichilor, ureterelor, vezicii
urinare, suprarenalelor, capului si cefei, suprarenalelor, organelor de metabolism.
Parotida (oreionul) - masaj zone reflexe: punctelor limfatice, amigdalelor, glandelor
sexuale (ovare sau testicule).
Picioare - masaj zone reflexe: toate punctele piciorului.
Pierderi ale constiintei - masajul capului, fiind o tulburare a creerului.
Pneumonie - masaj zone reflexe: plamanilor, punctelor limfatice, suprarenalelor,

paratiroidei.
Prurit anale- masaj zone reflexe anusului.
Psoriaza - masaj zone reflexe: rinichilor, ureterelor si vezicii urinare,
suprarenalelor, paratiroidelor, organelor de metabolism, punctelor limfatice.
Ragaieli acide- masaj zone reflexe: stomac, plexul solar.
Raguseala- masaj zone reflexe: laringelui, amigdalelor, punctelor limfatice.
Rau de mare, masina - masaj zone reflexe: organului de echilibru.
Respiratie dificila - masaj zone reflexe: plamanilor, bronhiilor, eventual nasului,
capului (al bazei creerului), inimii.
Retinite, desprinderea retinei - masaj zone reflexe: rinichilor, ureterelor, vezicii
urinare, punctelor limfatice.
Reumatism - masaj zone reflexe: rinichilor, ureterelor, vezicii urinare,
suprarenalelor, paratiroidelor, organelor de metabolism, zona corespunzatoare
organului afectat.
Rujeola (boala infectioasa) - masaj zone: rinichi, ureterelor, vezicii = eliminare
toxine, suprarenale = produc cortizon, paratiroide = pentru metabolismul, punctelor
limfatice.
Salpingita - masaj conductei ovariene din partea corespunzatoare, punctelor
limfatice, paratiroidelor.
Scheuermann, boala lui- masaj zone reflexogene: coloanei vertebrale, rinichilor,
ureterelor, vezicii urinare, organelor de metabolism.
Sciatica- masaj zone reflexe: rinichilor, ureterelor, vezicii urinare, suprarenalelor,
coloanei vertebrale, nervului sciatic direct pe gamba sau pe tibie, eventual al
bratului si antebratului, eventual zona reflexogena a genunchiului.
Scleroza in placi - masaj zone reflexe: rinichilor, ureterelor, vezicii urinare,
organelor metabolismului, paratiroidelor, capului si coloanei vertebrale, punctelor
limfatice.
Scolioza- masaj zone reflexe: coloanei, aplicare schemei generale.

Senzatie de arsuri ale picioarelor - masaj la toate punctele piciorului ( cauzata de o


circulatie impiedicata)
Senzatie de plin si balonare - masaj zone reflexe: stomac si duoden.
Septicemie

masaj

zone

reflexe:

punctele

limfatice.

Sinuzite - masaj zone: sinusurile frontale, punctelor limfatice, paratiroidelor.


Slabire exagerata - masaj zone reflexe: tiroidei, tractului gastro-intestinal, ficatului.
Slabire, cauza Hiperfunctia tiroidei - masaj zone reflexe: tiroidei, hipofizei (care
regleaza
functia
tiroidei)
Spasm si prurit vaginal - masaj zone reflexe: vaginului, uterului, puncte limfatice.
Spasme vasculare- masaj zone reflexe: organului in care irigatia este deficitara,
paratiroidelor,
suprarenalelor,
rinichilor,
vezicii
urinare.
Spondilita cervicala- masaj ceafa, coloanei vertebrale cervicale, vertebrelor
coccigiene (direct si la zona reflexogena ).
Strabism - masaj zone reflexe: ochilor, capului.
Supuratia sinus frontal- masaj zone reflexe: sinusurilor frontale, punctelor limfatice.
Tenesme (necesitate de urinare deasa) - masaj zone reflexe: rinichilor, ureterelor,
vezicii urinare, eventual al ureterului in caz de prolaps.
Tenosinovita - masaj zona respectiva.
Tromboza - masaj zone reflexe: rinichi, ureterelor, vezicii urinare, suprarenalelor,
zonei reflexe (de exemplu a bratului).
Tulburari ale articulatiei gleznei - masaj articulatiei pumnului (mana)
corespunzatoare.
Tulburari ale cresterii - masaj zone reflexe: hipofizei, aplicarea schemei generale.
Tulburari de echilibru - masaj zone reflexe: organului de echilibru.

Tulburari ale menstruatiei - masaj zone reflexe: ovarelor, uterului, masajul


musculaturii gambei pe fata exterioara la ambele membre inferioare.
Tulburari ale prostatei - masaj zone reflexe: rinichilor, ureterelor, vezicii urinare,
prostatei.
Tulburari cardiace - masaj zone reflexe: stomacului, suprarenalelor (pentru
adrenalina), inimii, eventual coloanei vertebrale.
Tulburari hepatice- masaj zone reflexe: stomacului, duodenului, ficatului,
colecistului, la infectii si punctele limfatice.
Tulburari la nivelul rinichilor Masaj zone reflexe: rinichilor, ureterelor, vezicii urinare,
suprarenalelor, punctelor limfatice. Tulburari oculare- m asaj zone reflexe: rinichilor,
ureterelor, vezicii urinare, ochilor.
Valuri de caldura (menopauza) - masaj zone reflexe: hipofizei, ovarelor, uterului,
tiroidei, zonei inferioare a abdomenului
Varice- masaj zone reflexe: rinichilor, ureterelor, vezicii urinare, suprarenalelor,
coloanei vertebrale.
Vomismente- masaj zone reflexe: maxilarului superior si inferior, punctelor
limfatice, masajul tamplei (al nervului trigemen).
PUNCTE REFLEXE ALE FETEI
1. Creier- a se utiliza in caz de amnezie.
2. Punct senzorial cheie pentru miros, auz, gust si pipait. Punct care trebuie
utilizat in caz de paralizie.
3. Intestin subtire, colon si ureche
4. Sistem de capilare sangvine. Punctul A influenteaza arterele coronare si
toate capilarele plamanilor. Punctul B ajuta la tratarea ochilor si a coardelor
vocale.
5. Creier a se utiliza in caz de congestie a venelor si pentru a stimula apetitul
6. Inima si circulatie. Punctul A pentru a scadea tensiunea arteriala, iar punctul
B pentru a combate arterioscleroza si a stimula muschiul cardiac si valvele
inimii.
7. Rinichi si colon
8. Creier si nervii maduvei spinarii
9. Intestin subtire, colon, peritoneu, stomac, plamani, inima, ochi, dezechilibrul

lichidelor
10. Echilibru energetic intre pituitara si pinela. Stimuleaza creierul, colonul si
echilibrul lichidelor
11. Pilor si plexul nervos cardiac se utilizaeza in caz de crampe si gaze
abdominale si in caz de indigestie
12. Controlul fluidelor craniului, ajuta in caz de migrena
13. Creier emotional- ajuta la relaxare
14. nervi cranieni, intestine in caz de dublare a imaginii vizuale
15. Stomac, creier o mai buna absorbtie a oxigenului de catre creier
16. Plex solar, stomac
17. Ochi, intestine si partea constienta a creierului
18. Pleura plamanilor, ficat, vezica biliara si nerv sciatic
19. Ochi, stomac si tulburari la nivelul gambei
20. Plamani si bronhii pentru inflamarea sinusurilor maxilare, alergii, obstructii
nazale, constipatie
21. Lobul anterior al pituitarei indicat in paralizii si impotriva tusei
22. Lobul posterior al pituitarei pentru racelile creierului
23. Mucoasele combate sinuzita
24. Dureroase in caz de infectie
25. Dureri de dinti
26. Muschii fetei, ochii pentru oreion
27. Influenteaza puternic echilibrul lichidelor in interiorul ochilor
28. Influenteaza matabolismul
29. Lobii tiroidei pentru controlul greutatii, al temperaturii corpului si al
metabolismului bazal
30. La stanga, acest punct controleaza partea stanga a inimii si bratul drept;
iar la drepta bratul drept si toata partea dreapta
PUNCTELE REFLEXE ALE CORPULUI PARTEA FRONTALA
1. Localizate pe cele doua oase ale pubisului, cele 5 puncte actioneaza asupra
unui
numar
mare
de
organe,
astfel:
- 1A si 1E amelioreaza circulatia dinspre picioare spre inima folosite in caz de
varice si ulcere varicoase
- 1B si 1D actioneaza ca reflexe ale ovarelor si trompelor uterine la femeie, iar
pentru barbat reflexe ale cailor spermatice
- 1C actioneaza asupra uterului si prostatei si stimuleaza activitatea vezicii si
ureterelor
2. Acest punct stimuleaza evacuarea gazelor si peristaltismului intestinal si are o
influenta mare asupra insulinei

3. Punct universal valabil utilizat in: indigestie, valonare, ulcer duodenal, tilburari
de metabolism, asimilarea deficitara a calciului, a fierului
4. Punct ce actioneaza asupra rinichilor
5. Puncte reflexe inportante ale pancreasului si splinei
6. Sromac si plexul solar
7. Ficat
8. Stimuleaza plamanii si vezica biliara
9. Controleaza activitatea vezicii biliare si a ficatului
10. Tiroida si inima
11. Tiroida si paratiroidele
12. Influenteaza bralele, umerii, gatul si activeaza circulatia de la ficat spre
inima
13. Tiroida si paratiroide
14. Stomac si ficat
15. Pancreas
16. Regleaza distributia lichidelor corporale
17. Activitatea colonului descendent si a sigmoidului
18. Stimuleaza colonul
19. La masarea descendenta a acestei zone se opreste diareea, iar masarea
ascendenta elimina constipatia
20. Stimularea glandei pituitare
21. Furnizeaza energie intregului colon
PUNCTELE REFLEXE ALE CORPULUI PARTEA DORSALA
1. Actioneaza asupra picioarelor si muschilor corpului
2. Ajuta la scaderea intensitatii durerilor in zona soldului sau a gambei si
stimuleaza producerea de hormoni sexuali
3. Pentru dureri de gamba sau tulburari de colon
4. Elibereaza energia care ajunge la organele genitale, la stomac si la creier
5. Nervi care influenteaza corpul de la rect la creier
6. Ajuta la reducerea durerilor localizate in solduri si in gambe; elibereaza
energie pentru colon
7 si 8 . Eliberare de tulburarile din zona inferioara a spatelui
9. Actioneaza asupra abdomenului, colonului, stomacului, coapselor,
apendicelui, vezicii biliare
10. Influenteaza rinichii
11. Actioneaza asupra rinichilor
12. Actioneaza supra suprarenalelor si intestinului subtire
13. Influenteaza intestinul subtire si diafragma

14. Actioneaza asupra intestinului subtire


15. Pancreas si splina
16. Ajuta diafragma
17. Stomac si ficat
18. Ajuta pituitara, tiroida si toate oasele corpului
19. Eliminarea tensiunilor- pentru relaxare
20. Tiroida si paratiroide
21. Da energie tiroidei si inimii
22. Plamanii si vezica biliara
23. Plamani
24. Important in tratarea bursitei sau altor probleme la umar sau brat
25. Influenteaza organele genitale
26. Actioneaza asupra paratiroidelor si ajuta la controlul glucozei la diabetici
sau hipoglicemici
27. Activeaza functia intestinala, stimuleaza digestia si favorizeaza
metabolismul proteinelor pentru obezitate

MODULUL 7 MASAJUL SOMATIC


SCURT ITORIC
Metoda cea mai la indemana, care reduce stresul si tensiunile acumulate in
muschi si alte organe este MASAJUL.
Pentru cuvantul masaj se propun mai multe etimologii< astfel:
cuvantul francez massage = a misca, a framanta, a mesteca
cuvantul ebraic massesch (mases) = a palpa
cuvantul grecesc massein = a frictiona
cuvantul arab mas = a freca, a pipai, a atinge usor.
Din cele mai vechi timpuri, oamenii au cutat mijloace ajuttoare ca s vindece sau
s uureze suferinele i durerile lor. Au utilizat proprietile terapeutice primare ale
apei, luminii solare si ale micrii. Cel mai probabil este c aplicarea iniial a
masajului a fost un gest instinctiv, rezultat prin experiena imediat a proprietilor
curative ale acestuia.
Se poate afirma deci c masajul, ca disciplin curativ, a aprut ntr-o
manier oarecum simultan la popoarele lumii, n paralel cu dezvoltarea celorlalte
ramuri ale medicinii populare, i asta nc din vremea culturilor primitive.
Au existat perioade cand masajul a fost considerat o ramura importanta a
medicinei, apoi s-a renuntat la practica lui din diferite considerente.
Din punct de vedere istoric, nu exist date precise care s localizeze n
timp exact apariia masajului i a tehnicilor aferente acestuia. Exist afirmaii care
susin c ar fi fost descoperit de chinezi dar i altele care spun c ar fi fost inventat
de greci sau de vreun alt popor, ns certitudinea originii apariiei acestuia se
pierde n negura timpurilor.
Practica masajului a evoluat n timp la aproape toate popoarele lumii.
Cel mai vechi tratat cunoscut despre masaj este considerat manuscrisul Kung-Fu
aprut n anul 3000 .e.n. n anul 2500 .e.n. apare lucrarea Huoang-Ti Nei King
Sou-Wen, cel mai vechi tratat de medicin intern din lume, care constituie sursa
tuturor lucrrilor de specialitate n domeniu.
n India n anul 1800 .e.n., Ayurveda (medicina tradiional a plantelor)
prezint toate procedeele de masaj folosite de brahmani (neteziri, friciuni, ciupituri,
rsuciri), mpreun cu baia purificatoare i uleiurile aromate.
Egiptul antic, prin papirusurile, inscripiile i picturile rupestre rmase,
pstreaz mrturii incontestabile ale practicii masajului n scopuri terapeutice.
Asiria, Persia, Babylon foloseau de asemenea masajul pentru
vindecarea i recuperarea rzboinicilor.
Evreii promovau n crile de cult diferite tehnici de masaj i pstrarea
igienei.

Grecia antic folosete pentru prima oar n istorie masajul i


automasajul n pregtirea fizic a sportivilor olimpici. Parintele gimnasticii medicale
si masajului Herodicus din Lentini spunea ca acestea contribuie la intarirea
corpului si vindecarea bolilor. El a predat invataturile sale lui Hippocrate, care
spunea despre masaj: Executat cu putere, masajul tonifica tesuturile, executat cu
moderatie le inmoaie, subliniindimportanta sa astfel: medicul trebuie sa aiba
experienta in multe lucruri, dar cel mai bine trebuie sa stapaneasca tehnica
frictionarii.
Hippocrate (460-377.e.n), printele medicinii, descrie efectele i
influenele fiziologice ale masajului.
n imperiul roman, gimnastica sportiv i masajul vor cunoate o mare
nflorire prin migrarea grecilor ctre Roma, mpreun cu arta lor. Practica masajului
devine un mod de via al celor puternici i bogai.
Tehnicile de masaj folosite de practicieni erau netezirile, fric iunile,
frmntatul, ciupiturile, presiunile, alturi de folosirea pulberilor i uleiurilor
aromate.
Celsus indica masajul pentru tratarea afectiunilor reumatismale si pentru
combaterea sechelelor dupa ranile capatate in razboi.
Galenus descrie ca principale procedee de masaj: frictiunile, netezirile,
presiunile, stoarcerile, impartindu-le in puternice, moderate sau usoare, lungi,
medii si scurte.
Oribasius recomanda sportivilor sa se maseze in timpul antrenamentelor si
competitiilor
rile arabe, alturi de lucrrile n domeniul tiinelor, pstreaz mrturi i
precise despre practicarea masajului, hidroterapiei i dieteticii. Reprezentativ n
acest sens este Cartea legilor medicinei, opera marelui medic i nvat Avicena.
Renaterea aduce o nou lumin asupra tiinelor i medicinii
antichitii. Hieronimus Mercurialis, n lucrarea De arte gymnastica (Vene ia,
1596), demonstreaz importana masajului, exerciiilor fizice i a bilor.
Anglia, Frana Estrader, Lucas-Championniere, Germania i Rusia,
promoveaz noi idei despre aplicaiile masajului prin gnditori ca Jack, Fenelon,
Hobbes, J.J.Rousseau, Hoffman
n Suedia, Pehr Henrik Ling (1776-1837), pune bazele tiinifice ale
masajului i gimnasticii moderne. i urmeaz Gustaf Zander din Gemania (18351920), inovator al unor aparate speciale pentru masajul mecanic.
Poporul romn a cunoscut i practicat masajul din cele mai vechi
timpuri. Scopul era deopotriv de a obine efecte curative i de a ntreine
sntatea organismului. De asemenea, tot prin tehnici de masaj se cuta
eliminarea oboselii. n satele i oraele de pe teritoriul rii noastre, anumite
metode empirice, tradiionale de masaj s-au transmis i sunt aplicate chiar i n

zilele noastre, alturi de alte mijloace de ngrijire a bolnavilor.


Masajul medical a nceput s se dezvolte n Romnia ncepnd cu a
doua jumtate a sec. XIX. Se pare c primii medici care au introdus aceast
metod n spitale au fost cei de ortopedie, chirurgii, traumatologii i reumatologii,
mai trziu sfera de aplicare extinzndu-se i n alte specialiti medicale.
Sunt de mentionat lucrarile aparute in tara noastra: Masajul, istoricul,
manipulatiile, actiunea fiziologica si tratamentul catorva maladii prin acest remediu,
scrisa in 1885 de R.P. Manga; Masajul si mobilizarea, ca tratament in unele
fracturi scrisa in 1889 de N. Halmagiu.
coala romneasca de masaj ncepe s se formeze cu adevrat n jurul
anilor 1930, la Institutul de Educaie Fizic din Bucureti, n cadrul catedrei de
Gimnastic medical. Aici avea s predea studenilor, cu mult convingere i
miestrie, profesorul doctor Ioan Lascr. In 1933 apare in tara noastra lucrarea
Masajul practic si teoretic, general si partial , tradusa de Theodora Atanasiu, dupa
lucrarea lui M. De Frumerie.
n 1939, dr. Adrian Ionescu redacteaz lucrarea Automasajul, sub
form de curs pentru studenii A.N.E.F., apoi n 1940 lucrarea Masajul, ambele
fiind considerate de o valoare inestimabil, fiind valabile i n zilele noastre.
In Transilvania, sub impulsul dat de Marius Sturza inspirat din starinatatese introduce masajul in statiunile balneoclimaterice.
n anii comunismului tehnicile de masaj nu au fost neglijate, dar a fost
evitat considerarea lor ca terapie de sine stttoare, fiind aplicat mai degrab ca
metod complementar. Abia n anii ce au urmat cderii regimului comunist, n tara
noastr masajul a cunoscut o implementare tot mai spectaculoas, att prin
multele publicaii i scrieri de specialitate care au aprut pe pia, ct i prin
creterea numrului de terapeui i al colilor n care acetia s-au format ca
adevrai specialiti.
Astazi,in tara noastra, exista scoli de masaj numeroase, scoli de masaj
pentru orbi si ambliopi, sunt programe in cadrul invatamantului superior de
Kinetoterapie care prevad ore de masoterapie, in cadrul Scolilor postliceale
sanitare cu specialitatea de balneofiziokinetotarapie.
In China, masajul este pe deplin integrat sistemului sanitar, iar spitalele au
sectii specializate. In Germania se fac asigurari pentru tarapia prin masaj. In
Franta, specialistii se formeaza atat in cadrul invatamantului de Kinesitherapie
(4-5 ani), cat si prin invatamant superior special de scurta durata (2-3 ani). In SUA,
dupa infiintarea Colegiului de Masaj Suedez din Chicago in 1943, a aparut si
Asociatia Americana de Terapie prin Masaj.

DEFINITII:
Dupa Adrian Ionescu - masajul este o prelucrare metodic a prilor moi ale
organismului, manual sau instrumental, n scop fiziologic sau curativoprofilactic.
Prile moi ale organismului asupra crora se acioneaz prin masaj sunt:

Tegumentele (pielea i mucoasele);

esutul conjunctiv subcutanat

Muchii;

Tendoanele i ligamentele

Vasele i nervii;

Organele profunde;

Sngele i limfa;

Elementele articulare.
Dupa D. Marza masajul consta in aplicarea manuala, mecanica sau electrica,
metodica si sistematica, a unor procedee specifice asupra partilor moi ale corpului,
in scop igienic (fiziologic), profilactic si terapeutic-recuperator.
Aplicarea procedeelor de masaj se poate realiza manual, mecanic sau electric.
Dar aparatele mecanice sau electrice, foarte des folosite astazi, nu pot inlocui in
nici un caz- mana, singurul instrument care poseda calitatile necesare adaptarii
corecte si permanente a gestului terapeutic in functie de reactiile subiectului: mana
se muleaza perfect pe regiunile masate in functie de relieful lor, are aproximativ
aceeasi temperatura cu tegumentele masate, simte exact gradarea si dozarea
intensitatii de actionare, transmite energie, examineaza in permanenta si
comunica- prin tehnica executata- cu organismul pacientului; oferindu-i exact ceea
ce are nevoie.

MASAJUL I SCOPURILE SALE


Scopul masajului este deopotriv unul profilactic el reprezint o metod eficient
pentru prevenirea bolilor, prelungirea vie ii i ncetinirea proceselor de
mbtrnire ct i unul terapeutic este o metod de tratament curativ a
diferitelor afeciuni i dezechilibre patologice din organismul uman.
Scopul fiziologic al masajului const n obinerea unei funcionri normale a
aparatelor, organelor i sistemelor organismului.
S-a constat c masajul :
- mbuntete circulaia sngelui i a limfei, care la nivelul celulei aduc nutrieni i
oxigen, ndeprtnd deeurile i toxinele;

- Determin modificri n structura sngelui, mbogindu-l cu oxigen cu 10-15%


mai mult;
- Ajut la detensionarea muchilor contractai i i poate stimula pe cei slbii,
flaci; poate ntinde uor muchii i esuturile, susinnd meninerea elasticitii lor;
- Mrete secreiile i excreiile corpului; s-a demonstrat c masajul mrete
producerea sucurilor gastrice, salivei i urinei, pe acest suport avnd loc o
eliminare mrit de azot, fosfor anorganic i clorur de sodiu, ceea ce mrete rata
metabolic;
- Echilibreaz sistemul nervos, calmndu-l sau stimulndu-l, n funcie de nevoile
individuale n acel moment;
- Influeneaz organele interne, prin stimularea directa sau indirect a nervilor ce le
alimenteaz, vasele de snge ale acestor organe dilatndu-se i permind o
alimentare mrit cu snge
Cunoaterea efectelor fiziologice ale masajului face posibil o mai bun nelegere
a beneficiilor asupra sntii i strii de bine a corpului. Ceea ce se produce n
timpul unui masaj sub minile terapeutului, are o influen profund pentru cei
interesai de sntate, de armonia propriului corp.
EFECTELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMULUI
Efectele masajului sunt multiple si pot fi clasificate dupa mai multe criterii:
efecte directe asupra tesuturilor si indirecte- profunde asupra organelor
interne (masaj profund), pe membrul opus, la distanta
efecte stimulante, excitante si calmante, relaxante, linistitoare
- efecte partiale (locale)-calmarea durerii, hiperemie locala, cresterea criculatiei
locale, indepartarea stazelor, accelerarea proceselor de resorbtie si generale
stimularea functiilor aparatului respirator si circulator, cresterea metabolismului,
imbunatatirea starii psihice si a somnului, indepartarea oboselii
efecte imediate si tardive
efecte obiective, ce pot fi monitorizate de catre medic prin metode clinice
si paraclinice si subiective, declarate de catre bolnav
Efectele prezentate sunt datorate prezentei exteroceptorilor cutanati si a
proprioceptorilor din muschi, tendoane si ligamente, pe calea declansarii la nivelul
sistemului nervos a reflexelor regionale si la distanta.

1. INFLUENA MASAJULUI ASUPRA PIELII


Pielea are un rol important n fiziologia uman, fiind un organ protector, excretor i
de termoreglare, mpreun cu glandele sebacee, cu vasele sanguine i cu term i

nai i le nervoase. Activitatea acesteia i nfl ueneaz foarte m ulte di ntre procesele
vitale ale organismului uman.
Pielea este dotat cu un numr foarte mare de receptori, aflai ntr-o strns
interaciune cu sistemul cerebral spinal i cel vegetativ; ea este cea care preia cele
mai multe informaii legate de lumea exterioar i le transmite mai departe
creierului pentru a fi prelucrate i filtrate prin procesul reflexogen.
Masajul are asupra pielii urmtoarele efecte:
- Elimin stratul de celule moarte ale epidermei, fapt ce nlesnete respiraia
cutanat i ajut la intensificarea proceselor de eliminare din organism a
produselor de descompunere, prin glandele sebacee i sudoripare;
- Dilat vasele sanguine din piele, intensificnd circulaia local iar nutriia pielii i a
glandelor ei sporete; deasemeni, dilatarea vaselor produce creterea temperaturii
pielii, fenomen ce duce la dilatarea porilor si intensificarea schimburilor cu
exteriorul;
- Acioneaz asupra ntregului aparat nervos, prin terminaiile somatice i
vegetative ale nervilor, influennd n mod reflex repartiia sngelui n organism;
- Mrete activitatea vital a elementelor celulare din straturile profunde ale pielii,
avnd rolul ce mai important n funcia de secreie intern, n formarea histaminei
i a substanelor similare d.p.d.v. chimic, rezultate din descompunerea moleculei
de albumin.
- Asuplizarea, cresterea pragului sensibil itatii cutanate, influentarea substantei
fundamentale si a fibrelor elastice
Dup cum am artat mai sus, pielea este primul organ al omului care primete
excitaiile produse prin diferitele aciuni ale masajului, deoarece pielea indeplineste
multiple functii; dar pentru masaj, importanta au urmatoarele aspecte:
- pielea ca organ neurologic la acest nivel existand zone de etalare a receptorilor
tactili, termici si durerosi, ceea ce da nasterea unui impuls nervos orice contact
cutanat
- pielea ca organ vascular- prin supletea si amplitudinea modificarilor determinate
de vasomotricitatea vaselor sanguine aflate la acest nivel, permitand adaptarea si
repartizarea volumului sanguin in functie de necesitati
-

pielea ca organ de excretie- prin glandele sudoripare si glandele sebacee


pielea ca organ de protectie.

Masajul contribuie astfel, prin actiune asupra pielii la prevenirea unor aspecte
patologice precum: vergeturi, escare, ulceratii, acnee, infiltrate, distrofii, edeme,
procese de imbatranire precoce, aderente cicatriceale etc.

2. INFLUENA MASAJULUI ASUPRA ESUTURILOR CONJUNCTIVE


esutul conjunctiv (sau de umplutur), are rolul de a face legtura dintre piele i
celelalte esuturi. Acest esut ndeplinete un mare numr de funcii mecanice i
fiziologice:
- Completeaz funcia de protecie pe care o ndeplinete pielea;
- Contribuie la funciile de sprijin si de deplasare n spaiu, prin raporturile pe care
le are cu elementele aparatului locomotor;
- n acest esut se ramific o vast reea vascular i nervoas;
- Au loc o serie de fenomene de natur hormonal de regenerare i protecie a
esuturilor;
- Aici se depoziteaz grsimea i alte rezerve necesare bunei funcionri a organ
ismu lu i
esutul conjunctiv prezint o suplee foarte mare, dat de un numr important de
fibre elastice ce intr n constituia sa. Pierderea elasticitii prin cicatrizare,
fibrozare, sclerozare sau degenerare, scade considerabil rolul su fiziologic i
mecanic.
Se poate spune c masajul ntreine i reface elasticitatea sa, care favorizeaz
micrile corpului, dar dezvolt i tonusul i rezistena elementelor care au rolul de
a fixa i proteja esuturile i organele. Activnd circulaia sanguin, se stimuleaz
schimburile nutritive locale i are loc un efect de intensificare a eliminrii
reziduurilor metabolice.
n mod normal, rezervele de grsime se depun n straturile de esut conjunctiv
subcutanat, fie uniform, fie mai mult n anumite regiuni ale corpului. n cazurile de
obezitate, exerciiile fizice i masajul contribuie la resorbia i scderea acestor
depozite din esuturi.
Influenele cele mai importante ale masajului asupra esutului conjunctiv sunt de
natur reflex: circulatia sangelui si limfei, schimburile metabolice si excretia,
functiile hormonale si reactiile neurovegetative, stimulnd ntregul organism.
3. INFLUENA MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI MUSCULAR
Una din proprietile fiziologice eseniale ale muchilor este aceea de a se
contracta. Contractarea acestora este provocat de excitani chimici, termici,
mecanici i de alt natur. n grupa excitanilor mecanici intr i masajul. Masajul,
ca aciune mecanic asupra muchiului, determin contracia acestuia i produce
modificri complexe chiar la nivelul celulelor musculare:
- creste performanta musculara prin cresterea conductibilitatii, a excitabilitatii si a
contractibilitati i, prin cresterea elasticitatii muschilor
- intensific procesele metabolice din muchi;

- reface muchiul obosit prin creterea schimburilor vasculare cu aport de


substane nutritive proaspete i ndeprtarea reziduurilor;
- regenereaz i stimuleaz muchii atrofiai, traumatizai sau paralizai; combate depozitele patologice periarticulare
- creste sau scade tonusul si excitabilitatea, in functie de tehnica
4. INFLUENA MASAJULUI ASUPRA ARTICULAIILOR I
TENDOANELOR
Datorit masajului, aparatul articular i ligamentar capt o mobilitate mai mare.
Tulburarea mobilitii normale poate avea loc n articulaiile coxo-femurale, ale
umerilor i ale gleznelor. n aceste cazuri are loc o ncreire a capsulelor articulare
i o modificare a lichidului intra-articular. Toate acestea pot fi ndeprtate prin
diverse tehnici specifice de masaj, conducand la:
- cresterea supletei si consistentei
- activarea circulatiei locale
- combaterea stazei sanguine si limfatice
- stimularea proprioceptorilor
5. INFLUENA MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI CIRCULATOR I
LIMFATIC
Se manifest prin accelerarea scurgerii sngelui i a limfei, de la diferite organe
spre inim.
- Intensificarea curentului sanguin i a celui limfatic produce micorarea stazei i a
exudatelor n regiunea articulaiilor, a cavitii abdominale, etc., contribuind la
resorbirea edemelor;
- Prin dilatarea moderat a vaselor periferice se uureaz activitatea aspiratoare a
inimii;
Prin masaj se favorizeaz creterea numrului de globule roii i de
trombocite, avnd efecte benefice asupra bolnavilor anemici
- circulatia limfatica este intensificata de aproximativ 25 ori
- valorile tensiunii pot fi controlate in functie de necesitati (scad la masajul relaxant
si cresc la cel excitant)
6. INFLUENA MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI RESPIRATOR
Influena direct asupra cutiei toracice produce o inspiraie i o expiraie profund.
Legturile fiziologice ale plmnilor cu sistemul nervos i cu celelalte organe sunt
foarte numeroase. Pentru domeniul masajului ns, un interes deosebit l prezint

legturile care au la baz aciuni nervoase reciproce de ordin reflex.


7. INFLUENA MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS
Se realizeaz prin aciunea pe care masajul o exercit asupra aparatului receptor i
asupra terminaiilor senzitive ale sistemului nervos vegetativ din piele. - Se produc
efecte stimulatoare la nivelul sistemului nervos, mrind reactivitatea nervilor prin
manevre executate energic;
- Se produc efecte de relaxare, calmante, linititoare prin manevre executate lent;
- Se creeaz stare de relaxare, deconectare, destindere sau de cretere a energ
iei;
- Se atenueaz intensitatea durerilor prin stimularea terminaiilor nervilor periferici.
8. INFLUENA MASAJULUI ASUPRA METABOLISMULUI
Cea mai important influen a masajului asupra metabolismului este eliminarea
urinei n cantiti foarte mari, datorit aciunii mecanice directe asupra esutului
muscular sau indirecte, prin intermediul sistemului nervos.
In cazul combinrii masajului cu procedee termice (bi calde i fierbini), procedee
cu nmol, se constat o cretere a eliminrii prin urin a fosfailor,
sulfailor i acizilor organici, i n acelai timp eliminarea prin transpiraie a
excesului de bioxid de carbon. Aceeai intensificare a metabolismului se poate
observa si atunci cnd exerciiile fizice sunt folosite mpreun cu masajul.
9. INFLUENTA MASAJULUI ASUPRA ORGANELOR PROFUNDE
Prin masajul peretelui abdominal apar efecte directe mecanice cu reglarea
secretiei/excretiei si moti litati i viscerelor.
Viscerele beneficiaza de o protectie care previne aparitia unor disfunctii si
chiar a unor imbolnaviri de natura morfologica.
10. EFECTELE MASAJULUI GENERAL:
se
stimuleaza
in
sens
reglator
endocrine, hematopoeza, procesele coagularii

circulatia,

procesele

se intensifica schimburile nutritive cu cresterea temperaturii corpului


- se produce relaxarea, scaderea sensibilitatii, reducerea tonusului neuromuscular
sau dimpotriva cresterea acestora cu stimularea organismului, in functie de tehnica
folosita.

MODIFICARI INREGISTRATE IN URMA APLICARII MASAJULUI


pielea se intinde si devine mai fina
masajul prelungit creste pragul sensibilitatii la durere
- masajul modifica tensiunea arteriala maxima, in sensul cresterii (dupa un masaj
stimulativ) sau al descresterii (dupa un masaj relaxator); variatiile fiind de ordinul a
2-3 cm mmHg
determina cresterea fluxului limfatic
imbunatateste forta musculara
masajul poate reduce atrofia, in mod indirect, contribuind la resorbtia
edemelor si a fibrozei care deranjeaza activitatea muschiului
are efecte psihologice
hipovolemia produce o crestere a diurezei
determina o usoara crestere a volumului secretiilor glandelor endocrine si
exocrine etc
CONTRAINDICAIILE MASAJULUI
Utilizarea masajului fr a se ine seama de contraindicaii poate avea un efect
duntor, chiar dac a fost corect executat. Schematic, contraindicaiile masajului
se mpart n: generale i pariale; definitive i temporare.

Contraindicaia general presupune interzicerea aplicrii oricrei tehnici


de masaj;
Contraindicaia parial se refer fie la aplicarea manevrelor de masaj
doar pe anumite zone ale corpului, fie doar la aplicarea anumitor manevre;
Contraindicaia definitiv se hotrte doar n cazul unor boli cronice
grave incurabile, care s-ar putea inruti prin masaj;

Contraindicatile temporare ntlnite frecvent sunt impuse de boli,


tulburri sau leziuni uoare i trectoare.
Cele mai frecvente contraindicaii sunt date de bolile de piele. Este foarte important
de reinut c masajul trebuie aplicat doar pe o piele perfect sntoas. Nu se va
executa masaj celor care prezint: eczeme, erupii, plgi, arsuri sau alte
manifestri patologice, care prin masaj s-ar putea extinde, agrava sau contamina.
Nu se va aplica masajul pe regiuni ale pielii care acoper un proces inflamator
profund (furuncule, abcese, flegmoane sau alte colectri purulente).
Masajul este contraindicat n toate strile patologice febrile, nsoite de agitaie,
oboseal acut i debilitate intens; n toate bolile infecto-contagioase; n
inflamaia centrilor nervoi; n hemoragiile cerebrale recente.
Se interzice categoric masajul n bolile sau leziunile cu caracter hemoragic i
atunci cnd exist pericolul unor complicaii grave cum ar fi: bolile de cord i ale
aparatului circulator miocardita, endocardita, infarctul miocardic i emboliile,

hipertensiunea arterial, flebite, anevrismele aortei, varice voluminoase i


inflamate, ulcerul varicos, hemofilia, leucemia.
Contraindicaiile masajului sunt prezente i n cazul bolilor acute ale plmnilor i
pleurelor (pneumonii i pleurezii), tuberculoz pulmonar, dar mai ales n abcesele
pulmonare i pleureziile purulente.
Masajul abdominal este interzis n inflamaiile acute i cronice de orice natur, n
tulburrile digestive, n bolile acute ale organelor abdominale cu caracter
hemoragic (ex.: ulcer), tumoral, inflamator (ex.: apendicit-peritonit). n orice
form de abdomen acut, masajul abdominal este cu desvrire interzis.
Masajul este contraindicat cu desvrire n cazul tumorilor canceroase dar i n
unele boli psihice cu caracter excitant i confuzional, sau stare de ebrietate. Nu se
face masaj mai devreme de 2-3 ore dup servirea mesei, n timpul unei furtuni,
dup mese copioase. Ca regul general, se recomand ca n toate cazurile n
care masajul ar putea produce efecte negative, s aplicm principiul
hipocratic Primum Non Nocere! (In primul rnd s nu faci ru) i s se renune
la masaj.

INDICATIILE MASAJULUI:
Indicatiile masajului tin cont de:
scopul urmarit sedative sau stimulant
locul de actiune superficial sau profound
de modul de actiune direct sau indirect
mecanismele de actiune
extinderea actiunii partiala, segmentara sau generala
durata de timp dupa care se evidentiaza efectele asteptate immediate sau
tard ive
localizarea influentelor masajului
CLASIFICAREA PROCEDEELOR DE MASAJ
A. PROCEDEELE PRINCIPALE ALE MASAJULUI
1. NETEZIREA (sau EFLEURAJUL)
Netezirea consta in alunecari ritmice si usoare, aplicate cu diferite parti ale
mainilor, in sensul circulatiei de intoarcere.

Netezirea este cel mai rspndit procedeu de masaj. Ea acioneaz direct asupra
pielii avnd urmtoarele efecte:

Cur pielea de celulele descuamate de pe stratul superficial;


mbuntete funcia glandelor sudoripare i sebacee;
Mrete temperatura local a pielii;
Accelereaz circulaia sngelui i a limfei n vase;
Influeneaz terminaiile periferice ale nervilor;
Influeneaz sistemul nervos central.

Efectul ce mai important al netezirii este scurgerea mai puternic a limfei i a


sngelui n vase.
Prin neteziri energice, circulaia sngelui i a limfei se intensific. Acest lucru are o
influen major asupra distribuirii sngelui n poriunile masate, i deci contribuie
la nlturarea manifestrilor de staz i edeme.
S-a constatat c prin netezire de la periferie spre centru, circulaia sngelui i a
limfei se amelioreaz i n vasele mai mari, nu numai n cele aflate imediat sub
piele. n cursul masajului absorbia lichidelor din esutul celular subcutanat se
accelereaz cu 1618%, i aceast accelerare este direct proporional cu durata
netezirii.
Adresndu-se pielii, esutului subcutanat i celui conjunctiv, execuia acestei
manevre cunoate tehnici variate. Specialitii masajului practic efleurajul executat
simultan sau alternativ, cu o mn sau cu ambele mini, folosind suprafaa
palmar sau dorsal a minilor, cu degetele apropiate sau ndeprtate. Micrile
descrise pot fi lungi sau scurte, n linie dreapt, erpuit, n zig-zag, dispuse
transversal sau longitudinal, n cerc, elipsoidal sau cu priz n brar, alunecnd
sacadat sau nentrerupt, n funcie de particularitile anatomice ale suprafeelor
masate.
Pe suprafeele mici se recomand efleurajul executat cu 1,2,3 sau toate degetele,
sau numai cu faa palmar a policelor.
Segmentele cilindrice ale membrelor superioare i inferioare necesit netezirea
executat n brar, cuprinznd regiunile masate ntre degetul mare i degetele
opozante, naintnd sacadat cu pai mici, dinspre extremiti.
Indicaii metodice generale:
a) sensul de execuie al efleurajului este determinat de circulaia limfatic a
organismului, convergent spre ganglionii limfatici din regiunea cefei i
gtului, axial i inghinal i regiunea poplitee pentru membrele inferioare;
b) direcia minii maseurului este determinat totdeauna de direcia anatomic
a vaselor limfatice, deoarece scopul principal este de a realiza o mai bun
scurgere a limfei;
c) netezirea nu se face prea rapid, ci ritmic, linitit, pentru c limfa circul ncet
prin vase; se face fr ntreruperi, n aa fel nct s ajung pn la

ganglionii limfatici cei mai apropiai;


d) presiunea minii care face masajul trebuie s creasc progresiv pe prima
jumtate a segmentului masat i s scad apoi pe cea de-a doua jumtate;
e) minile maseurului nu trebuie sa se lipeasc de poriunea masat, ci
dimpotriv, s alunece uor i liber;
f) orice masaj trebuie s nceap i s se termine prin netezire, pentru a
nltura staza limfei i a contribui la scurgerea produselor metabolice n
vase;
g) n timpul unei edine de masaj nu trebuie n mod obligatoriu s folosim
toate felurile de neteziri. Fiecare procedeu de masaj depinde de scopul
urmrit, de configuraia poriunii de masat, ct i de timpul rezervat
masajului;
h) netezirea este de obicei considerat un masaj pregtitor n edeme i atunci
cnd partea masat a corpului este foarte dureroas. n acest caz, n
primele zile masajul se reduce exclusiv la neteziri concentrice circulare;
i) n chirurgie i ortopedie, n traumatismele articulare, netezirile i friciunile au un
rol hotrtor n masajul pregatitor.
Tehnicile netezirii:
- din punct de vedere al tehnicii de executie: neteziri executate cu degetele si
neteziri executate cu fata palmara sau dorsala a mainii
- din punct de vedere al intensitatii: neteziri usoare, superficiale si neteziri profunde
- din punct de vedere al modului cum lucreaza mainile: neteziri simultane si neteziri
alternante
- din punct de vedere al sensului de actionare: neteziri longitudinale, transversale,
oblice, neteziri in cerc, serpuire sau zig-zag
- din punct de vedere al lungimii lor: neteziri lungi, medii, scurte si foarte scurte
- din punct de vedere metodic: netezire introductiva (initiala) si netezire finala (de i
ncheiere)
- din punct de vedere al specificului regiunii: neteziri cu o mana, cu ambele maini,
neteziri in pieptene, neteziri in bratara.
2. FRICIUNEA
Friciunea este cel de-al doilea procedeu din sistemul manevrelor de masaj.
Frictiunea este apasarea si deplasarea pielii si a tesuturilor moi subcutanate pe
tesuturile profunde sau pe plan dur si are efectul analgezic cel mai profund.
Procedeele care alctuiesc friciunea se deosebesc de netezire prin aceea c
pielea mpreun cu esuturile profunde se fricioneaz n diverse poziii. Ele se
efectueaz printr-o micare de apsare i deplasare a esuturilor moi pe planul

osos, n limita elasticitii proprii.


Friciunile au ca efect intensificarea circulaiei locale i mresc absorbia diferitelor
produse patologice care se acumuleaz n piele sau sub piele. Friciunea este
procedeu de baz terapeutic n urmtoarele situaii:
traumatisme articulare;
traumatisme sportive;
transsudate i exudate vechi;
pentru restabilirea mobilitii normale a pielii;
mrete supleea i elasticitatea esuturilor;
dureri n nevrite i nevralgii.
Indicaii metodice generale:
a) n friciune, direcia minii nu este determinat de direcia vaselor limfatice, i
poate fi executat i n sensul contrar circulaiei sngelui i a limfei;
b) toate procedeele de friciune se reduc la micri rectilinii, n spiral sau
circulare, la care particip n funcie de necesiti o parte dintre degete sau
toate;
c) eficacitatea fricionrii articulaiilor se mrete dac friciunea se face ntr-o
baie de ap fierbinte, aa cum o recomand specialitii n domeniul
masajului;
d) friciunile energice n punctele dureroase scad starea de hiperexcitabilitate a
nervilor, accelereaz circulaia local i mbuntete considerabil nutriia
esuturilor;
e) friciunea este un excelent mijloc profilactic, deoarece mpiedic n articulaii
formarea diverselor exudate care determin n poriunea afecat procese
inflamatorii de lung durat;
f) cu ajutorul friciunilor, un masor cu experien ncepe s cunoasc
modificrile patologice care se produc n esuturile profunde, mai ales n
regiunea articulaiilor.
Tehnicile frictiunii:
- pe suprafete foarte mici frictiuni cu varfuriel degetelor
- pe suprafetele mici frictiuni cu o mana
- pe suprafetele mari- frictiuni cu radacina mainii, cu marginea cubitala, cu fata
palmara sau dorsala a mainii, cu pumnul inchis
- pe suprafetele foarte mari- frictiuni cu ambele maini, simultan si simetric
- din punct de vedere al sensului de executie: frictiuni circulare, elipsoidale, liniare,
zig-zag
- din punct de vedere al intensitatii frictiuni superficiale, medii, profunde din punct de vedere metodic frictiuni simple, combinate

3. FRMNTATUL
Frmntatul este unul din procedeele de baz ale masajului cu ajutorul cruia se
maseaz n principal masa muscular. n timpul acestui procedeu se trage de pe
planul osos grupa muscular masat, deci framantatul reprezinta prinderea
muschilor si a altor tesuturi profunde, ridicarea lor atat cat le permite elasticitatea
proprie si stoarcerea prin comprimare sau prin presiune pe planul profund.
Frmntatul are urmtoarele efecte:
produce o mrire vizibil a mobilitii tendoanelor;
fortific muchii i ajut la regenerarea esutului muscular;

activeaz circulaia limfei i a sngelui, mbuntind schimburile nutritive i


ajutnd la eliminarea toxinelor rezultate n urma activitii musculare;
procedeele de frmntare mresc puterea de contracie a muchilor,
reprezentnd astfel o gimnastic pasiv deosebit de important n cazul atrofierii
muchilor.
Muli specialiti acord importan mrit frmntatului, afirmnd c a masa
nseamn a frmnta.
Tehnica frmntatului variaz n funcie de particularitile anatomice i fiziologice
ale suprafeelor pe care le masm. Astfel, pe regiunea spatelui, torace, brae,
coapse este indicat un frmntat n cut, cnd esutul se strnge ntre degete i
podul palmei, dup care este ridicat i presat fr deplasarea minii de pe piele i
fr a scpa cuta, n aceeai direcie sau n sens invers, n zig-zag sau circular,
pn se maseaz ntreaga suprafa. Pe abdomen se poate aplica frmntatul n
cut sau cel n val, cu condiia de a nu presa esuturile n profunzime. Pe membre
se aplic tehnica frmntatului n clete, n cut sau n val.
Indicaii metodice generale:
a) frmntatul se face ntotdeauna ntr-un ritm lent;
b) se vor evita smuciturile brute, smulgerile, rsucirea muchiului, provocarea
durerilor i nu se va sri de la o parte a corpului la alta;
c) la frmntarea fasciculelor musculare izolate, masajul se va ncepe
ntotdeauna din poriunea de trecere a muchiului n tendon, deoarece
produsele metabolismului i ale oboselii se adun n cantiti mari n tecile
tendoanelor. Tot aici sunt reinute timp ndelungat produsele infecioase de
orice natur.
4. TAPOTAMENTUL
Este o manevr principal care se adreseaz esuturilor superficiale, celor
profunde i terminaiilor nervoase.
El se caracterizeaz prin aplicarea unor lovituri scurte i ritmice, executate

superficial sau profund n funcie de scopul urmrit. Tapotamentul poate fi executat


cu pulpa sau cu faa palmar a degetelor, cu palmele, cu pumnii, cu antebraul sau
cu minile fcute cu. Aceste lovituri se execut din cderea moale a minilor i a
degetelor.
Tapotamentul cunoate mai multe variante, n funcie de particularitile anatomofiziologice ale suprafeelor pe care la masm:

n nuiele;

percutat;

tocat;

bttorit;

plescit;
cu palma n cu;
cu pumnul seminchis;
cu pumnul nchis.
Tapotamentul se execut cu ambele mini, uor deprtate ntre ele, prin loviri care
cad pe piele n ritm foarte viu.
Efectele tapotamentului sunt:

ajut la micorarea i ncetarea durerilor, cnd gradul de excitaie al


nervului este mrit;

favorizeaz un aflux puternic de snge spre regiunea masat, determinnd


astfel nbuntirea nutriiei acelei regiuni;
are efect vasodilatator la nivelul pielii i al esutului conjunctiv;
produce modificri favorabile ale tensiunii arteriale;
influeneaz ritmul cardiac, rrete pulsul i corecteaz aritmia.

5. VIBRAIILE
Sunt micri ritmice oscilatorii i presiuni continue executate cu o singur mn
sau cu ambele mini, cu vrful degetelor sau cu faa lor palmar, cu podul palmei,
cu rdcina minii, cu toat palma, cu degetele ntinse, cu pumnul deschis sau
nchis i se aplic pe suprafaa corpului cu un grad diferit de presi u ne.
Vibraiile au urmtoarele efecte:
intensific funcionarea glandelor;
calmeaz durerile n diferite afeciuni (ginecologice, nevralgii, migrene);
mbuntesc capacitatea de efort;
au efect calmant, relaxant;
influeneaz organele i esuturile profunde (stomac, ficat, inim, muchii,
pereii abdominali i intestinali);

influeneaz secreia majoritii glandelor i organelor (stomac, glande

salivare, glande sexuale, etc.).


Vibraiile care au o amplitudine i o intensitate mai mare dect vibraiile obinuite
se numesc trepidaii. Ele se aplic pe spate i torace, asociate cu micrile
respiratorii.
Scuturatul este tot o tehnic de baz a masajului care se aplic membrelor
superioare i inferioare.
Dac nu sunt nsoite de micri trepidante, vibraiile se transform n presiuni.
Acest procedeu se execut cu vrful degetelor unei singure mini. Procedeul se
execut prin cteva presiuni scurte i rapide, aplicate asupra trunchiului nervos,
sau asupra ramurilor care au un sprijin osos sau muscular. Scopul presiunii este de
a nltura durerea.
Indicaii metodice generale:
a) vibraiile sunt unul dintre cele mai obositoare procedee pentru maseur i cer
un antrenament susinut din partea acestuia;
b) pentru a obine o execuie satisfctoare n vibraii, se va face urmtorul
exerciiu: se aeaz vrfurile degetelor pe o mas de mrime mijlocie, care
are n centru un pahar cu ap, i se execut micri tremurtoare,
vibratoare; dac degetele vibreaz bine, suprafaa apei ncepe i ea s
vibreze n centrul paharului, n caz contrar se mic toat suprafaa apei, de
la o margine la alta a paharului;
c) braul care efectueaz vibraiile trebuie s fie puin flexat, iar muchii centurii
scapulare nu se contract puternic.
B. PROCEDEE AUXILIARE (SECUNDARE) ALE MASAJULUI
1. CERNUTUL
Este o manevr aplicat n mod special pe membrele superioare i inferioare,
energic i ritmic.
Tehnica de execuie: cu ambele mini, aezate de o parte i de alta a segmentului
masat. Regiunea crnoas a braului, antebraului, coapsei sau gambei se apuc
cu degetele flexate, de jos n sus, i se deplaseaz de jos n sus i lateral, ridicnd
i presnd, asemenea cernutului printr-o sit. Minile nu se ridic de pe regiunea
masat, ci se deplaseaz din aproape n aproape.
Masa musculara se misca printr-o miscare asemanatoare cernutului cu o
sita; se executa in ritm viu, insistent, deplasand mainile din aproape in aproape.
Efecte:

aciune de relaxare a muchilor;


mrete supleea esuturilor;
activeaz funciile circulatorii i trofice.

2. RULATUL
Este o manevr asemntoare cernutului, executat foarte energic, i cu o
presiune crescut.
Tehnica de execuie: se apuc regiunea crnoas a organului de masat (mn sau
picior) n palme, innd degetele ntinse, i se ruleaz in toate sensurile, ntrun ritm
viu, energic, apsnd mai puternic dect la cernut.
Efecte:

relaxarea muchilor;

mrete supleea esuturilor;

activeaz funciile circulatorii i trofice;

spre deosebire de cernut, rulatul acioneaz


esuturilor moi din preajma zonei masate.

mod uniform asupra

3. SCUTURATUL
Scuturatul const n micri oscilatorii mai ample, care se aplic segmentelor
membrelor superioare i inferioare, membrelor n ntregime sau ntregului corp.
Tehnica de execuie: se aplic ambele mini astfel nct degetele mari i poriunea
corespunztoare a palmelor s cuprind marginile minii sau ale piciorului pe care
dorim s-l masm i le scuturm cu vioiciune de sus n jos i dintr-o parte n alta,
exercitnd n tot acest timp i uoare traciuni n sensul lungimii membrului
respectiv.
Efecte:
de relaxare dac sunt efectuate cu blndee;
de nviorare i stimulare general, dac sunt executate ntr-un ritm mai vi u.
4. TENSIUNI I TRACUNI
Tensiunile i traciunile sunt procedee de masaj care acioneaz asupra
articulaiilor i esuturilor periarticulare, cu scopul de a mbunti mobilitatea
acestora.
Traciunea se aplic membrelor superioare i inferioare, la sfritul edinelor de
masaj, asociate cu scuturrile. Trunchiul se ntinde din poziia eznd prin
apucarea peste brae, ridicarea i scuturarea energic a ntregului corp. Tensiunile
constau n creterea sau scderea presiunii intraarticulare, prin mobilizri pasive
sau activo-pasive, n sensul amplificrii micrii normale. Efecte:

mbuntirea circulaiei locale;


crete supleea structurilor articulare i periarticulare;

optimizeaz funciile la nivelul articulaiilor.

5. PENSRILE I RIDICRILE
Pensrile se aplic pe poriunile crnoase ale membrelor.
Tehnica de execuie: se execut energic prinznd i ridicnd ntre degete o cut de
esut subcutanat sau chiar muchi, se strnge uor i se ridic att ct permite
elasticitatea acestor esuturi, apoi se elibereaz brusc.
Efectul este excitant.
Ridicrile sunt o manevr energic ce se execut mai ales pe regiunea spatelui.
Tehnica de execuie: se prinde cu putere o cut de piele, esut subcutanat i
muchi, ntre police i restul degetelor i se trage n sus ca i cum am vrea s o
desprindem de pe planul profund sau osos. Masarea se repet n sens ascendent
sau descendent.
Efectul este excitant.
6. PRESIUNILE
Presiunile se execut pe poriuni mai reduse sau mai ntinse ale corpului, ntrind
aciunea netezirilor, friciunilor i frmntatului. Ele sunt recomandate persoanelor
sntoase, robuste, i mai puin btrnilor, copiilor i femeilor. Tehnica de execuie
a presiunilor difer dup particularitile anatomo-fiziologice ale regiunilor pe care
se aplic. Ele se aplic cu pulpa degetului, axial, cu palmele sau cu pumnul, n
timpul sau la sfritul edinei de masaj.
Pentru mbuntirea circulaiei limfatice se pot executa presiuni pe vasele limfatice
ale membrelor i trunchiului, de la regiunile proximale spre cele distale i invers.
7. CIUPITUL
Ciupitul reprezinta formarea unei cute din piele si tesut subcutanat sau
chiar muschi, strangerea (pensarea) usoara si ridicarea ei cat permite elasticitatea
acestor tehnici.
Tehnica de executie:
ciupitul cu rulare
ciupitul cu taiere
ciupitul cu tragare
ciupitul cu presiune
Reguli generale:
se executa mai ales pe regiunea spatelui, dar si pe portiunile carniase ale
mem brelor

cuta poate fi deplasata in sens ascendent sau descendent, ridicand mereu


alte cute, sau poate fi lasata sa scape brusc din stransoare
masarea se executa, cel mai adesea, intr-un ritm energic
Efecte: excitant, mareste supletea tesuturilor.
MASAJUL SOMATIC
Partea somatica a corpului cuprinde totalitatea formatiunilor, in afara de viscere.
Peretii trunchiului alcatuit din elemente somatice, cuprinde: muschi, fascii, oase,
articulatii, vase, nervi.
PRINCIPALELE FORME DE MASAJ
Principalele forme de masaj sunt: masajul manual i masajul mecanic.
1. MASAJUL MANUAL
Reprezint forma cea mai eficient de prelucrare a esuturilor supuse acestui
procedeu terapeutic, ntruct mna omului dispune de multiple posibiliti pentru
adaptarea i perfecionarea micrilor, ea se muleaz foarte bine pe segmentele
masate, simind perfect gradarea i dozarea manevrelor. Mna este o real surs
de sntate, ea oferind persoanelor epuizate, dezechilibrate sau carenate din
punct de vedere energetic, un supliment de energie. Acest fenomen se reflect
ntr-o stare bun de sntate, ntr-un psihic echilibrat i optimizarea activitii
energetice a receptorului. Astfel, masajul nu se rezum a fi numai o simpl
procedur terapeutic prin care sunt prelucrate anumite segmente i esuturi. Din
ce n ce mai convingtor, el a devenit o tehnic prin intermediul creia se poate
completa deficitul de energie sau uniformiza surplusul acesteia la nivelul zonelor
asupra crora s-a acionat, pentru ca n final s se realizeze echilibrarea
energetic a ntregului organism.

2. MASAJUL MECANIC
Acesta se realizeaz cu ajutorul unor dispozitive i mecanisme care cunosc astzi
o mare varietate, dar care nu pot nlocui mna omului, a crei capacitate de a se
adapta la sensibilitatea i particularitile anatomice ale esuturilor este inegalabil.
ALTE MANEVRE DE MASAJ
Pe lnga manevrele fundamentale si secundare de masaj manual folosite n mod
obisnuit de catre masorul care aplica procedura sau de catre persoana care se
automaseaza, exista o serie de alte procedee care cuprind:
1.masajul reflex;

2.hidromasajul;
3.masajul instrumental;
4.masajul cu jet de aer cald,;
5.masajul cu bule gazoase n apa,;
6.masajul cu gheata.
1. Masajul reflex
Masajul reflex se bazeaza pe influenta reflexa, de la distanta, dupa aplicarea
acestuia pe zone de proiectie dureroase, tegumentare sau periostale, n afectiuni
ale aparatului locomotor sau viscera 838s181i le.
n aceasta categorie intra:
1.1.
masajul periostal;
1.2.
pe zone reflexo gene Head;
1.3.
presopunctura.
1.1. Masajul periostal
Masajul periostal este o tehnica aplicata de autorii germani Volger si Krauss.
Ea consta n executarea unor presiuni puternice, cu ajutorul policelui sau a
mediusului, n puncte situate pe periost, acolo unde acesta nu este acoperit de
parti moi.
Punctele de presiune se aleg dupa gradul de sensibilitate la apasare.
Presiunea se exercita timp de 2-3 minute pe fiecare punct, fiind nsotita de frictiuni
circulare. Manevra se poate repeta de 2-3 ori pe un punct, apoi se trece pe alte
puncte dureroase la palpare. Pentru a obtine efecte de durata se executa 3-4
sedinte.
Masajul periostal combate fenomenele congestive, de contractura si le atenueaza
pe cele dureroase, prin aplicare pe zona de proiectie periostala nvecinata zonei
afectate.
Dezavantajul metodei consta n faptul ca pacientul are dureri pe durata aplicarii
presiunii.
Masajul periostal poate fi folosit n tratamentul sechelelor dupa afectiuni traumatice
ale aparatului locomotor, interesnd tesuturile ligamentare si musculare.
1.2. Masajul pe zone reflexogene Head
Aceasta modalit ate de masaj se bazeaza pe faptul ca un anumit segment medular
inerveaza, prin fibre nervoase vegetative, o arie viscerala si n acelasi timp
inerveaza, prin fibre nervoase somatice, un derm atom, ce reprezinta o suprafata
delimitata a tegumentelor.
Dupa Mackenzie si Head, n cazul unui viscer bolnav, impulsurile plecate de la
acest nivel sunt proiectate de centrii superiori talamici pe zone somatice de la
tegumente. Asa se explica, n cazul viscerelor abdominale, senzatiile de

hiperestezie sau de durere proiectate pe tegumentele abdomenului din dreptul


viscerului subiacent sau pe zone tegumentare situate la distanta.
Zonele reflexogene principale ale abdomenului pentru masajul diverselor organe
sunt urmatoarele:
epigastru pentru stomac;
hipocondrul drept pentru ficat, vezica biliara;
flancul drept pentru colonul ascendent;
flandul stng pentru colonul descendent;
fosa iliaca stnga pentru colonul sigmoid;
zona ombilicala pentru intestinul subtire;
hipogastru pentru vezica urinara.
Pentru masajul acestor zone pacientul sta n pozitia culcat pe spate cu genunchii
depart ati.
Masajul zonei stomacului se aplica pe epigastru si hipocondrul stng. Se ncepe cu
o manevra calmanta, efleuraj circular al peretului abdominal, n sensul acelor de
ceasornic, apoi se executa neteziri circulare n zona epigastrica.
Masajul zonei ficatului si a vezicii biliare ncepe tot cu o manevra calmanta, neteziri
circulare n sens orar al peretelui abdominal, apoi se executa efleurajul, ncepnd
de la linia mediana n epigastru, pe sub rebordul costal drept pna n partea
laterala a hipocondrului drept. Se mai pot efectua vibratii cu degetele sau cu palma
n timpul fazei expiratorii.
Masajul intestinului subtire se efectueaza n zona ombilicala, cu efect calmant,
ncepnd cu neteziri circulare ale peretelui abdominal n sens orar si continuate cu
neteziri circulare n jurul ombilicului, n acelasi sens.
Masajul colonului se face cu scopul de a-l stimula pe segmente ncepnd din
flancul drept, continund n mezogastru si pna n flancul stng. Initial se executa
un efleuraj al peretelui abdominal, dupa care se trece la executarea unor neteziri
cu ambele mini, n continuarea celeilalte, n sensul acelor de ceasornic.
Manevrele ncep din zona iliaca dreapta, de la nivelul cecului, de-a lungul colonului
ascendent, pna la unghiul hepatic, apoi spre stnga, de-a lungul colonului
transvers pna la unghiul splenic. De aici netezirea se face n jos, pe flancul stng
pna la fosa iliaca stnga, de-a lungul colonului descendent si sigmoid. Se poate
aplica percutarea efectuata cu vrful degetelor pe acelasi traseu si n acelasi sens.
Masajul pe diferite zone ale abdomenlui favorizeaza normalizarea functiilor motorii
si secretorii ale aparatului digestiv, absorbtia, precum si functiile de evacuare pe
caile biliare si intestinale. Este indicat n dischineziile biliare, tulburarile de
mobilitate gastrica, constipatii atone si ptoze viscerale.
1.3.
Presopunctura
Presopunctura reprezinta un procedeu terapeutic derivat de la acupunctura.
Ea consta n efectuarea de presiuni cu un singur deget, de obicei cu policele, pe

puncte folosite n acupunctura.


Acest procedeu are ca efect reducerea fenomenelor dureroase, micsorarea
tonusului muscular, realizarea relaxarii musculare.
Presopunctura se foloseste n:
afectiuni musculare - ex. miozitele de effort;
n contracturile musculare din artroze - PS II;
n afectiuni ale sistemului nervos periferic - ex. nevralgiile;
n afectiuni ale tendoanelor - ex. tendinitele si entesztele.
Eficienta acestui procedeu nu atinge n aceeasi masura gradul de eficienta realizat
prin acupunctura.
Masajul transversal profund
Masajul transversal pro fund, procedeu al lui J. Cyriax, consta n utilizarea frictiunii
pentru a realiza mobilizarea tesuturilor moi ntre ele, tegumente, tesuturi, fascii,
fibre musculare, tendoane. Ea se bazeaza pe diagnosticul exact al leziunii, prin
palparea cu 2 degete a zonei traumatizate si evidentierea punctului dureros. Se
executa o fri ctiune pro funda transversala cu 2 degete, perpendicular pe directia
fibrelor musculare sau ligamentare, interesate de traumatism. Presiunea ramne
constanta n tot timpul sedintei, degetele pastrnd contact permanent cu pielea.
Durata procedurii este de 10 minute, ea putndu-se repeta la interval de 1-2 zile.
Masajul transversal profund realizeaza nlaturarea aderentelor fibroase dupa
traumatisme ale aparatului locomotor. Prin mobilizarea transversala a tesuturilor
moi se refac zonele de clivaj si alunecare fiziologica a muschilor si tendoanelor.
Are o actiune trofica locala producnd hiperemie si analgezie la locul de aplicare.
Procedeul Cyriax se foloseste n:
tratamentul tendinitelor;
peritendinitelor;
miotendinitelor;
leziuni lor musculare cicatrizate;
n sechele dupa entorse.
Nu se recomanda n stadiul acut al afectiunilor amintite si n afectiunile inflamatorii
ale aparatului locomotor.
2.
Hidromasajul
Procedeul consta n asocierea n acelasi timp a manevrelor de masaj cu o
procedura de hidroterapie. Exista doua metode de aplicare a hidromasajului si
anume:
2.1. dus-masaj
2.2. dus subacval
2.1. Dus-masaj
Procedura consta n executarea unui masaj manual pe o anumita parte a corpului,
care se afla sub jetul unor dusuri calde ce actioneaza vertical. Pacientul,

dezbracat, se afla asezat n decubit dorsal sau decubit ventral, pe o masa de


masaj, deasupra careia exista 4-6 dusuri rozeta din care cade, n ploaie, apa la o
temperatura de 380, de la o naltime de 60 cm. Durata proceduri este de 5-10
minute si de obicei se face partial (pe spate, pe torace, abdomen sau membre).
n cazul dus-masajului, pe lnga efectele masajului (mecanice) se adauga si cele
ale agentului termic reprezentat de dusul rozeta. El produce o vasodilatatie
puternica favoriznd:
procesele de resorbtie;
relaxarea musculaturii;
calmarea fenomenelor dureroase.
Aceasta procedura este folosita n tratamentul artrozelor de la nivelul coloanei
vertebrale sau membrelor, n diferite forme ale reumatismului abarticular, n diverse
sechele dupa traumatismele aparatului locomotor si n masajul sportiv. 2.2. Dusul
subacval
Este a doua forma de aplicare a hidromasajului si consta n aplicarea unui dus
cilindric asupra unui segment sau pe tot corpul pacientului, care se afla sub apa,
ntr-o baie la temperatura de 370-380. Presiunea dusului, care se proiecteaza pe
zona de masat poate fi reglata la 1-6 atmosfere, n functie de sensibilitatea regiunii
tratate. Aceasta presiune se realizeaza cu ajutorul unui compresor electric, care
printr-un furtun cu sorb absoarbe apa din vana, dupa care o proiecteaza printr-un
furtun prevazut la capat cu o duza cilindrica, asupra zonei de tratat. Duza este
plasata sub apa, la 30 cm de corp, jetul cilindric de apa se proiecteaza la un unghi
de 350 fata de suprafata tegumentelor. La nivelul articulatiilor se poate proiecta
perpendicular.
Durata procedurii este de 5-15 minute, iar sensul de aplicare este centripet. Se
ncepe cu partea posterioara a unui membru inferior (gamba, coapsa, fesa,
ajungndu-se n regiunea lombara si interscapulovertebrala), se trece la celalalt
membru inferior, apoi la membrele superioare, tot n sens centripet. Pe partea
anterioara a corpului se procedeaza la fel, exceptnd abdomenul, unde se
foloseste sensul orar si presiune mai mica. Nu se aplica pe zonele mamare si
scrotale.
Avantajele dusului subacval sunt:
permite o relaxare optima a musculaturii sub actiunea factorului termic si a
presiunii hidrostatice;
- realizeaza un confort deosebit pentru pacient, presiunea jetului de apa fiind mai
agreabila, deoarece aceasta este reglabila n functie de sensibilitatea zonei tratate;
- permite un masaj mai eficient, n profunzime, dect prin masaj manual, n zone
ale corpului cu straturi mari de tesut celuloadipos si muscular, cum sunt lombele,
fesele, articulatiile soldurilor;

este mai putin obositor pentru persoana care n executa.


Dezavantajele procedurii constau n faptul ca necesita masuri de protectie
deosebite:
o instaltie perfecta a compresorului electric (priza n pamnt) si a vanei;
echipament de protectie (manusi, cizme de cauciuc pentru persoana care
aplica procedura).
Dusul subacval are urmatoarele efecte:
realizeaza o hiperemie profunda n zona de aplicare ce favorizeaza
procesele de resorbtie;
produce relaxarea musculara;
- favorizeaza nlaturarea proceselor aderentiale dupa afectiuni inflamatorii sau
traumatice ale aparatului locomotor si stimuleaza activitatea motorie a unor viscere
abdominale.
Procedura este indicata n:
tratamentul edemelor;
tratamentul proceselor aderentiale;
tratamentul redorilor articulare dupa traumatisme ale aparatului locomotor;
n revenirea supletii cicatricelor dureroase dupa leziuni musculare;
n contracturile musculare antalgice din artrozele dorsale, lombare si cele
coxofemurale;
stimularea peristaltismului intestinal n constipatiile atone;
procesele de celulita;
obezit ate.
3.
Masajul instrumental
Masajul instrumental mecanic se efectueaza cu ajutorul aparatelor producatoare
de vibratii, denumite aparate de vibromasaj.
Aplicarea pe zonele de tratat a vibratiilor mecanice se face prin doua modalitati:
1. aparate cu banda vibratoare;
2.
aparate portabile cu dispozitive de cauciuc sau plastic, de diferite forme.
Unele aparate din a doua categorie au dispozitive de reglare a amplitudinii
oscilatiilor, care la valori minime permit efectuarea si a efleurajului.
Avantajele aparatelor de vibromasaj sunt:
unele aparate ofera posibilitatea reglarii frecventei si amplitudinii oscilatiilor;
produc vibratii mecanice ritmice si cu amplitudine uniforma;
dispenseaza pacientul de serviciile persoanei specializate;
durata sedintei poate fi mai mare fata de aceea n care vibratiile se executa
manual (care sunt obositoare pentru persoana care le efectueaza). Dezavantajele
aparatelor de masaj sunt:
- ofera numai doua manevre, efleuraj si vibratii, n comparatie cu masajul manual,
care efectueaza o gama mult mai larga de manevre fundamentale si secundare;

- vibratiile mecanice sunt mai putin agreabile dect vibratiile manuale, executate de
masor, care se pot adapta mai bine la sensibilitatea diferita a diverselor segmente
ale corpului, realizndu-se un confort mai bun pentru pacient.
Vibratiile mecanice fine, cu amplitudine mica, au efecte sedative, descongestive si
de relaxare musculare. Sunt folosite n tratamentul fenomenelor dureroase si a
contracturilor musculare de la nivelul aparatului locomotor, dar si n fenomene
dureroase viscerale abdominale.
Vibratiile mecanice de amplitudine mai mare si frecventa mai ridicata produc o
stimulare a circultiei sanguine n zona de aplicare, cu aparitia unei hiperemii a
pielii, precum si o actiune de mpiedicare a depunerii adipocitelor, prin mobilizarea
lor din tesuturile celuloadipoase subcutanate.
Aceleasi vibratii fine si efleurajul se pot realiza si cu aparate actionate electric.
4. Dusul cu aer cald
Dupa cum rezulta si din denumire, acesta reprezinta un masaj efectuat cu un jet de
aer cald, produs de un aparat generator tip Fhn, proiectat pe zona de tratat. Este
o procedura care asociaza factorul mecanic, presiunea jetului de aer, cu factorul
termic, caldura, cu efecte hiperemiante, de favorizare a resorbtiei si de relaxare
musculara.
Durata aplicarii este de 4-5 minute.
Se poate folosi n tratamentul afectiunilor aparatului locomotor n stadiul cronic,
periartrite scapulohumerale, artroze, spondi loze, sechele dupa traumatisme
articulare sau musculare, miozite, tendinite.
5. Baile cu bule gazoase
Reprezinta o procedura n care se folosesc bulele gazoase pentru efectuarea
masajului tegumentelor pacientului. Pe lnga masajul fin exercitat de bulele
gazoase se mai asociaza efectele produse de temperatura apei si de presiunea hid
rostatica.
Pentru baile cu bule gazoase se foloseste oxigenul sau aerul comprimat.
Baile cu bule de oxigen constau n efectuarea unei bai n cada, n care se
degaja oxigenul (dintr-un generator de bule gazoase, asezat pe fundul acesteia,
care vine printr-un tub de cauciuc, de la o butelie de oxigen, cu o presiune reglata
la 1-2 atmosfere). Temperatura apei de baie este de 34-35 0, iar durata procedurii
este de 10-15 minute.
Baile cu bule gazoase au o actiune calmanta asupra sistemului nervos si
efecte asupra sistemului cardiovascular, producnd o hiperemie la nivelul
tegumentelor prin vasodilatatie capilara si arteriala. Aceste proceduri se folosesc n
tratamentul hipertiroidismului, a starilor nevrotice, a tulburarilor neurovegetative de
climateriu si a starilor de supraantrenament la sportivi.

6. Masaj local cu gheata


Acesta este un procedeu care mbina una din manevrele fundamentale de masaj,
netezirea, cu crioterapia. Aceasta consta n folosirea cuburilor de gheata cu care
se face efleuraj pe zona de tratat timp de 3-7 minute, manevra care se repeta la
interval de 2 ore.
Efectele procedurii constau n:

producerea unei vasoconstrictii locale cu scaderea consumului de oxigen si


a metabolismului;
diminuarea extensibilitatii colagenului cu prevenirea formarii edemului;
realizarea unei miorelaxari cu reducerea contracturii;
diminuarea conducerii nervoase;
actiune analgezica.
Masajul cu gheata se foloseste n diverse afectiuni ale aparatului locomotor de
natura traumatica, cum sunt contuziile, entorsele, leziunile musculare fibrilare, etc.
Eficacitatea tratamentului este conditionata de aplicarea sa ct mai prompta.
MASAJUL DIFERITELOR PRI ALE CORPULUI
1. MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE
Picioarele sunt contactul nostru cu pamantul. Piciorul reprezinta o adevarata
stiinta. Printr-o privire atenta se poate observa daca exista tulburari ale rinichilor si
vezicii datorate excesului de lichid. Excesul de proteine sau hiperfunctionarea unui
organ sunt semnalate de ingrosari ale epidermei.
O proasta circulatie a sangelui se caracterizeaza prin racirea picioarelor,
vitalitatea lor mentinandu-se prin frictionari puternice.
Oasele membrelor inferioare se divid in 2 grupe: centura membrului si
membrul liber. Membrele inferioare se mai numesc si membre pelvine din cauza
participarii oaselor coxale la formarea bazinului.
Centura pelviana este formata din 2 oase coxale. Acestea sunt alcatuite la
randul lor prin sudarea intre ele a 3 oase: osul ilion, osul ischion si pubisul.
Oasele extremitatii libere a membrelor inferioare sunt:
femur scheletul coapsei
tibia si fibula scheletul gambei
tarsiene, metatarsiene, falangele scheletul piciorului
se mai adauga la acestea, cel mai mare os sesamoid al corpului paleta
sau rotula sau genunchiul
Articulatiile sunt impartite in:

articulatiile centurii pelviene


articulatiile membrului inferior liber

Muschii membrului inferior:


a. muschii coapsei:
m. anteriori ai coapsei: tensor al fasciei late, croitor, cvadriceps femural
m. mediali: gracilis, pectineu, adductori lung- scurt- mare
m posteriori ai copasei: biceps femural, semitendinos, semimembranos
b. muschii gambei:
m. anteriori ai gambei: tibial anterior, extensori ai degetelor, peronieri (scurt
si lung)
m. posteriori: triceps susural, gemeni, solear, popliteu, tibial posterior, flexori
ai degetelor
m. laterali ai gambei: peronier lung, peronier scurt
Masajul membrelor inferioare cuprinde 2 parti:
masajul partii posterioare
masajul partii anterioare
Masajul membrelor inferioare se ncepe cu partea posterioar a piciorului.
Pentru masajul prii posterioare a piciorului, pacientul trebuie s adopte poziia
decubit ventral.
Acest masaj incepe cu regiune afesiera, se continua cu coapsa si se incheie cu
gamba.
Masajul regiunii fesiere
Se executa neteziri cu ambele maini, alunecand in sus spre regiunea lombara, in
jos spre coapse si lateral spre solduri se folosesc tehnici puternice cu partea
dorsala a mainilor, cu nodozitatile degetelor, cu marginea cubitala a mainilor si
pumnilor. Miscarile se executa simultan sau alternativ.
Urmeaza frictiunile executate energic, cu palmele sau cu pumnii, apoi framantatul
executat cu ambele maini, folosind si tehnica de stoarcere si presare cu pumnii.
Tapotamentul se executa cu marginea cubitala a mainilor, cu pumnul inchis sau
semiinchis, iar in incheiere netezire combinata cu vibratie.
Masajul coapsei
Efleurajul se incepe cu ambele maini cu alunecari lungi si lente, apoi alunecari
scurte si patrunzatoare, care accelereaza ritmul miscarilor. Ca si tehnica se
folosesc palmele, radacina mainii, pumnul inchis, nodozitatile degetelor. Frictiunea

se executa cu palma, radacina mainii, pumnul, mana peste mana. Framantatul


este procedeul de baza si se aplica in cerc, serpuit, in cuta. Tocatul, plescaitul se
executa cu vigoare, evitandu-se partea interna a coapsei si spatiul popliteu.
Cernutul si rulatul coapsei se executa energic.
Netezirea de incheiere se executa lung si lent, cu efect linistitor.
Masajul gambei
Se executa cu genunchiul flectat si cu piciorul in usoara flexie plantara, pentru a
relaxa muschii.
Efleurajul se incepe prin alunecari lungi, ce pornesc de la calcai si depasesc in sus
spatiul popliteu, in miscari scurte si intense.
Frictiunile se executa cu palmele si degetele in jurul maleolelor si tendonului
ahilian, cu palmele si pumnii.
Framantatul in cerc, serpuit, cuta.
Cernutul si rulatul asupra muschilor partii posterioare a gembei.
Netezirea cu tehnici lungi.
La final scuturarea membrului inferior se aplica cu ambele maini deasupra gleznei,
pentru a se putea executa si tractiunea in ax.
Masajul membrelor inferioare continu apoi cu partea anterioar a picioru lui.
Se executa incepand cu piciorul, apoi gamba, genunchiul si copsa.
Pacientul asezat in pozitie decubit dorsal, cu capul usor ridicat.
Masajul piciorului
Neteziri alunecari scurte, la nivelul taltii, cu palma, pumnul inchis, lucrandu-se de
la degete spre glezna.
Frictiuni executate circular, in jurul maleolelor si calcaiului, precum si executand o
curatire intre tendoane.
Netezirea de incheiere, apoi scuturari la nivelul degetelor piciorului.
Masajul gambei:
Datorita lipsei tesuturilor moi se executa mai mult efleuraj in sensul circulatie de
intoarcere, frictiune si apoi netezire cu insistare asupra regiunii genunchiului.
Genunchiul este unul dintre punctele cele mai sensibile si delicate ale
corpului si trebuie sa contribuim la eliminarea toxinelor si acizilor ce se pot
depozita la nivelul lui.

Masajul genunchiului:
Se executa cu membrul inferior intins, prin alunecari scurte si frictiuni usoare,
executate circular cu varfurile degetelor. Netezirile trebuie sa cuprinda toata
articulatia,
Masajul coapsei
Incepe cu alunecari lungi, dar puternice, apoi neteziri scurte si dese.
Frictiunea se executa cu palma, radacina mainii sau pumnul inchis.
Framantatul in cuta, serpuit cu intensitati mari, dar mai moderat in partea interna a
coapsei, deoarece este o zona deosebit de sensibila.
Tapotamentul se aplica utilizand tehnicile de tocat, batatorit, ciupituri, apoi din nou
netezire.
2. MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE
Bratele si mainile sunt conectate cu relatiile. Sunt instrumente folosite de
oameni pentru a lucra, a exprima sentimente.
Datorita articulatiei membrelor superioare cu toracele, ele se mai numesc
membre toracice.
Scheletul membrelor superioare este alcatuit din:
oasele centurii scapulare: clavicula si scapula
oasele extremitatii libere: humerus, radius si ulna, carpiene, metacarpiene,
falange
Articulatiile membrului superior se impart in 2 grupe:
articulatiile centurii scapulare: sternoclaviculara, acromioclaviculara
articulatiile membrului propriu-zis: umar, cot, articulatii radioulnare, articulatii
ale mainii.
Muschii membrelor superioare:
Muschii membrelor superioare se impart in 2 grupe:
a. muschii care leaga muschii superiori de trunchi:
trapez, romboid, ridicatorul scapulei, dintat anterior, pectoral mic
b. muschii proprii ai membrului:
muschii umarului: supraspinosul, infraspinosul, subscapularul, rotundul mic,
mare, deltoidul

muschii bratului: anteriori: bicepsbrahial, coracobrahial, brahial;


posteriori: triceps brahial cu 3 capete de origine- unul pe scapula si 2 pe humerus
muschii antebratului: anteriori, posteriori, laterali
muschii mainii: muschii policelui, degetului mic, muschii regiunii palmare
mijlocii.
Masajul membrelor superioare se face din poziia culcat pe masa de masaj sau din
poziia eznd pe scaun.
Masajul membrelor superioare se face n etape, efectundu-se separat masajul:

Degetelor i al palmei;

Articulaiei pumnului;

Antebraului;

Articulaiei cotului;

Braului;

Umrului.
Masajul degetelor i al palmei.
Din vrful degetelor spre palm se maseaz fiecare deget prin neteziri executate
pe ntreaga lungime a degetului i pe fiecare falang. Friciunile se aplic insistent,
mai ales pe faa palmar a degetelor. Masajul se ncheie prin traciuni i scuturri
ale fiecrui deget n parte, dup care se poate face o mobilizare activ a tuturor
degetelor.
Urmeaz masajul palmei, care ncepe cu efleurajul se fac neteziri uoare pe
partea dorsal i mai apsate pe faa palmar, folosind toat palma sau chiar
pumnul nchis. Friciunea se face cu o micare liniar pe faa dorsal a palmei, n
lungul tendoanelor i a spaiilor inter-osoase, folosind degetul mare sau trei
degete, apoi pe faa palmar cu o micare circular, folosind degetele sau pumnul
nchis. Se frmnt apoi muchii tenari i hipotenari, ct mai apsat, folosind
pentru aceasta degetele. Acest frmntat se poate completa cu scuturarea spaiilor
inter-osoase, care se face innd palma de marginile sale ntre minile maseurului
i tensionnd n sus i n jos falangele. Masajul degetelor i al palmei se ncheie cu
un efleuraj uor.

Masajul antebraului.

Efleurajul se face prin alunecri lungi i lente, executate cu ambele


plecnd de la nivelul pumnului, netezind antebraul pe toate feele
la cot. Se pot face i alunecri scurte i repezi, executate cu ambele
(mn pe sub mn), pe toat lungimea antebraului. Friciunea

mini simultan,
i urcnd pn
mini alternativ
se execut cu

degetele mari de al ambele mini, printr-o micare continu pe toat lungimea


antebraului, innd degetele unul lng altulsau unul sub altul pentru a da mai
mare profunzime micrii. Pe partea crnoas i pe tendoane se fac micri
circulare folosind degetele ori podurile palmelor. Frmntatul se
poate executa n brar, erpuit i n cut. Masajul se ncheie de asemenea
cu un efleuraj uor.
Masajul cotului
Se face uor i delicat, innd seama de conformaia special a zonei.
Efleurajul se face uor, cu toat palma, prim micri circulare att pe faa
anterioar ct i pe partea posterioar a ncheieturii. Friciunea pe partea
anterioar a ncheieturii se face cu micri liniare scurte, alunecnd policele, unul
dup altul, dinspre antebra nspre bra. Pe partea posterioar a cotului se folosesc
degetele, care descriu cercuri n jurul oaselor cotului. Tot pe partea posterioar a
cotului se poate folosi podul palmei pentru a face friciuni circulare relaxante. La
sfrit, efleurajul de ncheiere.

Masajul braului
Efleurajul se execut cu o mn sau dou, alunecnd din regiunea cotului pn la
umr pe toate feele braului. Friciunea se execut cu degetele sau cu podul
palmei, n micri circulare, pe toat lungimea braului, ncepnd de la umr i
pn la cot. Frmntatul poate fi n brar se cuprinde braul cu ambele mini
i se prelucreaz muchii prin manevre ondulatorii; erpuit cu ambele mini de
aceeai parte a braului celui masat se prinde o cut de piele i muchi i se
prelucreaz erpuind din regiunea cotului i pn n zona umrului; n cut se
apuc o cut de muchi i piele, cu o mn sau cu amndou, i se preseaz ntre
degetul mare i restul degetelor. Tapotamentul se aplic n lungul braului, cu
partea lateral a degetelor. Se poate face un plescit uor cu degetele i palmele
pe partea anterioar i posterioar a braului.
Manevre secundare: rulatul se cuprinde braul ntre palmele maseurului i se
ruleaz energic cu micri laterale, alunecnd gradat de la umr i pn la cot;
cernutul se face la fel ca rulatul, dar mai uor, palmele maseurului fiind mai
deprtate ntre ele i folosind n special degetele (micarea este asemntoare
cernutului cu o sit)
Masajul umrului
Se fac neteziri circulare peste umr i n jurul lui, folosind o singur mn.

Friciunea se efectueaz tot cu o singur mn, circular, mai nti cu degetele iar
apoi cu podul palmei; se va insista cu degetele n special n jurul oaselor umrului.
i n cazul umrului, frmntatul se combin cu friciunea, executnduse practic la fel dar cu mai mult for. Tapotamentul se efectueaz cu ambele
mini, folosind vrful degetelor.
3. MASAJUL SPATELUI SI AL CEFEI
Spatele este suprafata cea mai intinsa si reprezinta structura de rezistenta a
corpului.
Coloana vertebrala este segmentul axial al scheletului trunchiului, formata di
suprapunerea celor 33-34 piese osoase, vertebrale.
Vertebrele sunt dispuse una deasupra alteia si sunt impartite dupa regiunea
carora le apartin:
vertebre cervicale raspund gatului 7 C1- C7
vertebre toracale raspund toracelui 12 T1- T12
vertebre lombare- raspund regiunii lombare 5 L1-L5
vertebre sacrale raspund pelvisului 5 S5 grupate in una singura
vertebre coccigiene 4 sau 5 unite in una singura.
Vertebrele coloanei cervicale, toracale si lombare sunt oase mobile si
independente; ele se mai numesc si vertebre adevarate. Sacrul si coccigele fiind
oase sudate intre ele, se mai numesc vertebre false.
In canalul vertebral se gaseste maduva spinarii invelita in meninge. Coloana
vertebrala este antrenata in miscari numeroase si ample, gratie acestora, corpul
are o mare mobilitate.
Muschii spatelui si cefei:
trapezi
dorsali
romboid
dintati
muschii jgheaburilor vertebrale
Articulatiile:
articulatiile corpurilot vertebrale
articulatiile arcurilor vertebrali
C1 = atlas
C2 = axis

Pentru masajul spatelui pacientul rmne culcat pe partea anterioar a corpului i


cu braele pe lng corp.
Masajul ncepe de la bazin spre regiunea cervical.
Se maseaz urmtorii muchi:
Muchii lai ai spatelui;
Muchii lungi ai spatelui;
Muchiul trapez.
Manevrele folosite n masajul spatelui sunt:

Netezirea;

Friciunea;

Frmntatul;

Tapotamentul;

Presiunile;

Vibraiile;

Bttoritul cu pumnii i palmele;


Tocatu l.
Netezirea se execut cu toat suprafaa palmar a minilor, simultan sau
alternativ, de o parte i de alta a coloanei vertebrale, de jos n sus, pe toat
musculatura spatelui spre regiunea cervical, spre umeri, spre axile, de unde vor
aluneca descendent pe prile laterale pn la poziia iniial. Netezirile se pot
realiza i dinspre flancuri spre coloan. Dup netezirea superficial se trece la
netezirea profund, executat n form lung i n form scurt, simultan sau
alternativ, mai nti pe una din cele dou jumti longitudinale ale spatelui, apoi pe
cealalt.
Urmtoarea manevr este friciunea, executat cu palmele ntinse, cu buricele
degetelor, cu rdcina minilor, cu partea cubital a minii. Micrile vor fi liniare,
erpuite, n zig-zag sau elipsoidal. Manevrele de friciune se aplic i coloanei
vertebrale, cu policele, de o parte i de alta a apofizelor interspinoase.
Frmntatul se execut n urmtoarele variante: n cut, n val sau prin rulare.
Tapotamentul poate fi executat cu marginile cubitale, cu faa palmar a degetelor,
sau sub form de percutat, bttorit i plescit. Sensul manevrelor de tapotament
va respecta ntotdeauna orientarea fibrei muchilor masai. De reinut c
tapotamentul NU se execut n regiunea lombar a spatelui, pentru a proteja
rinichii.
Presiunile realizate de o parte i de alta a coloanei vertebrale sunt foarte
importante i nelipsite din masajul spatelui, deoarece elibereaz coloana de
tensiuni i relaxeaz musculatura. Tot astfel se preseaz cu degetele mari i pe
nervii intercostali din spaiile intercostale, cuprinse ntre cele dou vertebre i dou
coaste vecine.
Vibraiile se execut pe spate pe prile laterale ale coloanei vertebrale, pe locurile

de ieire a ramurilor posterioare ale nervilor spatelui i se vor face cu


ajutorul pulpei degetului mare. Vibraiile se aplic i pe spaiile intercostale,
combinate cu celelalte manevre de masaj.
Masajul spatelui se termin cu efleurajul (netezirea) de ncheiere.
Masajul spatelui este indicat n: oboseal general, oboseala muchilor lombari,
dureri ale articulaiei sacro-coccigiene, insuficien muscular, tratamentul
deviaiilor coloanei vertebrale.
4. MASAJUL GTULUI
Muschii gatului:
pielosul gatului
sternocleidomastoidian
scaleni
paravertebrali
supra- si infrahioidieni
Una din caracteristicile regiunii gtului este dispoziia superficial a vaselor
sanguine mari i un numr mare de vase limfatice.
Masajul gtului are n vedere cele dou regiuni ale sale (cea anterioar i cea
posterioar), care se deosebesc ntre ele prin form, structur i funciuni. Masajul
regiunii anterioare a gtului, datorit complexitii anatomice i funcionale, este
indicat destul de rar. Tehnica de masaj a acestei regiuni este mult simplificat,
constnd din netezire, friciune, frmntatul muchilor i vibraii. n timpul masajului
pacientul va fi culcat pe spate, cu capul n uoar extensie. Netezirea const n
alunecri uoare de sus n jos, de la nivelul brbiei spre stern i clavicule.
Friciunea se execut cu mare atenie, evitndu-se glanda tiroid. Frmntatul se
execut numai pe muchi sub form de cut, n jurul muchilor sterno-cleidomastoidieni. Vibraiile sunt foarte eficiente pe aceast regiune, iar netezirea de
ncheiere se face lent, linititor.
Masajul regiuni posterioare a gtului (masajul cefei) se face din poziia culcat cu
faa n jos, cu fruntea rezemat pe dosul palmelor.
Manevrele folosite sunt:

Netezirea (se execut uor, cu o mn sau cu dou mini, pornind de sus


de la nivelul inseriei muchilor cefei pe osul occipital de o parte i de alta a
liniei mediane i cobornd pn la baza gtului, ntre omoplai i pe umeri.

Friciunea (se execut cu vrful degetelor, cu podul palmei i rdcina


minilor, cu micri liniare i circulare).

Frmntatul (se aplic n form de cut i de sus n jos, pe prile laterale


i inferioare ale cefei, acolo unde musculatura este mai voluminoas).

Percutatul i tocatul (percutatul se aplic n parte de sus a cefei cu vrful


degetelor, iar pe msur ce minile coboar, percutatul se transform n
tocat)

Vibraiile (se execut cu vrfurile degetelor pe inser iile occipitale ale


muchilor i cu suprafaa palmar a degetelor pe mijlocul i partea inferioar
a cefei).

Masajul cefei este indicat in tratamentul nevralgiilor occipitale, durerilor de cap i


de ceaf, al oboselii nervoase, al hipertensiunii arteriale, n spondilozele cervicale
i n tratamentul depunerilor locale de gr sime.
5. MASAJUL ABDOMENULUI SI AL TORACELUI
Coastele sunt arcuri ce se desprind de pe coloana vertebrala si se indreapta
catre stern in numar de 12 perechi.
Sunt alcatuite din portiune osoasa si cartilaj costal.
Dupa raportul lor cu sternul se impart in:
coaste adevarate
coaste false
Coastele adevarate se articuleaza prin cartilajul costal direct cu sternul, fiind
reprezenatate de primele 7 perechi si se numesc sternale.
Coastele false nu mai ajung pana la stern si sunt reprezenatte de ultimele 5
perechi.
Perechile a 8 a , a-9-a, a10- a se leaga de stern prin arcurile cartilaginoase ale
coastelor.
Perechile a -11-a si a 12- a se termina liber in peretele abdominal si se numesc
coaste fluctuante.
Sternul este un os lat, nepereche, situate in partea mediana anterioara atoracelui
si este compus din:
partea superioara manubriul sternal
partea mijlocie corpul sternului
partea inferioara apendicele xifoid.
Toracele osos are 2 orificii: superior si inferior.
Muschii anterolaterali ai toracelui:
pectorali (mare si mic)
dintat mare
intercostali (extern si intern)

diafragmul

Muschii anterolaterali ai abdomenului:


drepti abdominali
oblici (extern si intern)
transvers
psoas (mare si mic)
patrat lombar
OBS: Coloana toracala, coastele cu cartilajele costale si sternul alcatuiesc toracele
osos.
In toracele osos se gasesc organelle importante: inima, plamani, vase mari etc.
Forma toracala variaza in functie de varsta:
la copil forma unei palnii (datorita respiratiei, de tip abdominal)
la adult trunchi de con latit transversal, cu baza mare in jos.
a. Masajul peretelui abdominal:
n procesul terapeutic, masajul abdomenului are o importan deosebit.
Abdomenul se maseaz odat cu cutia toracic. Cel masat st culcat pe spate, cu
picioarele uor deprtate i ndoite.
Peretele abdominal este o adevrat centur, constituit din muchi lai, supli,
legai ntre ei prin puternice formaii fibroase. Pielea care acoper aceast regiune
este subire, moale i elastic. La unele persoane, regiunea abdominal prezint o
mare sensibilitate cu caracter specific, care mpiedic deseori aplicarea
manevrelor de masaj. Sub piele se depun la persoanele predispuse, sau cele bine
hrnite i sedentare, straturi abundente de grsime, formnd cute groase i moi,
care modific forma i funciunile centurii abdominale. n aceste cazuri,
musculatura este predispus la atonie i insuficien funcional.
Pentru executarea masajului, se folosesc manevrele i tehnicile cunoscute,
adaptate la conformaia anatomic local.
Netezirea iniial se orienteaz dup sensul circulaiei de ntoarcere venoase i
limfatice. Alunecrile ncep din regiunea supra-ombilical i se ndreapt n sus
spre marginile costale. Minile se duc apoi n sens lateral, spre flancuri, i n final
coboar spre regiunea sub-ombilical, ndreptndu-se n jos i nuntru n lungul
anurilor iliace, spre zona pubian.
Manevrele pot fi executate pe rnd, sau pot fi legate ntre ele printr-o micare
ondulat care le nsumeaz.
Aceste manevre se execut lent i prelungit, ncepnd cu vrfurile degetelor i

terminnd cu rdcina palmar, atunci cnd se ndreapt n sus i n sens lateral,


pornind cu rdcina minilor, continund cu faa palmar i terminnd cu degetele
atunci cnd se ndreapt n jos i nuntru. Micrile se execut simetric, simultan
sau alternativ, de o parte i de alta a abdomenului.
La nevoie, netezirea se poate aplica i pe poriuni limitate:
Epigastric;
Subcostal;
Pe flancuri;
Ombilical i sub-ombilical;
n anurile iliace;
Regiunea supra-pubian.
n aceste cazuri manevrele sunt efectuate cu o frecven mrit, mn dup
mn, i vor exercita o aciune mai profund i mai struitoare.
Friciunea se constituie n masajul abdominal ca fiind procedeul de baz.
Elasticitatea pielii i a esuturilor subcutanate permite micrile ample i uor de
executat. Aceast manevr se aplic cu: palma ntreag, podul palmei, cu
rdcina minii, cu marginea cubital a palmei, cu degetele.
Frmntatul nu poate influena prea mult musculatura peretelui abdominal, pentru
c anumite reflexe locale de aprare mpiedic aplicarea manevrei. Din aceast
cauz, aciunea frmntatului se limiteaz la straturile de grsime subcutanat,
atunci cnd acestea exist. Cuta de piele i de esuturi grase este prins ntre
degete i palme i prelucrat insistent.
Tocatul se aplic dup aceea sub o form uoar, cu vrfurile i pulpele degetelor,
executat cu mult suplee i tangenial la suprafaa abdomenului. Nu este permis
s aplicm alte procedee de batere, nici dac musculatura abdominal este foarte
bine dezvoltat, puternic i rezistent.
Masajul peretelui abdominal se ncheie ntotdeauna prin uoare manevre de
vibraii, nsoit de neteziri.
Efectele masajului abdominal sunt mai puin mecanice i mai mult de natur
reflex, ele se rsfrng n primul rnd asupra elementelor constitutive ale peretelui
i n al doilea rnd asupra organelor din cavitatea abdominal.
b.Masajul peretelui toracic:
Masajul toracelui se face din poziia culcat pe spate, cu capul uor ridicat.
Se ncepe cu efleurajul, executat n form lung i scurt, simultan sau alternativ,
pe muchii costali spre stern, clavicule, umeri, dup care se coboar pe prile
laterale pn n regiunea intercostal, de unde micarea se reia.

Friciunile vor urma acelai traseu al netezirilor i vor fi executate cu palmele, cu


regiunea palmar a degetelor, sau cu rdcina minilor.
Datorit structurii anatomice a toracelui, frmntatul se execut prin micri lente i
uoare, n cut, sau prin rularea pumnului pe masa mare de mu chi a pectoralilor.
Pentru torace, este ideal combinarea frmntatului cu friciunea. Tapotamentul de
va aplica prin loviri uoare, ocolind regiunea cordului. Se pot executa presiuni pe
stern, cu o palm sau cu palmele suprapuse, n ritmul respiraiei.
Vibraiile vor fi nsoite de netezirile de ncheiere, executate ca o mngiere. Se
mai poate aplica, n afar de vibraii, i friciunea adnc a rebordului costal.
Masajul toracelui va ocoli la femei regiunea mamar .
6. MASAJUL CAPULUI
Capul este format din 2 parti: neurocraniu si viscerocraniu.
care este adapostit creierul, are un numar de 8 sau
a.
Neurocraniu- zona in
plane:
oase, pneumatice, neregulate
frontal 1
etmoid 1
sfenoid- 1
occipital 1
temporal 2
parietal - 2

b. Viscerocraniu:
maxilar 2- la nivelul corpului osului exista sinusurile maxilare
palatin- 2 participa la formarea palatului dur, alaturi de oasele maxilare
nazal 2- formeaza piramida nazala
lacrimal- 2 formeaza santul nazo-lacrimal
zigomatic 2- corespunde pometilor obrajilor
cornet nazal inferior 2 se deschide canalul nazo-lacrimal
vomer 1 participa la formarea septului median al cavitatii nazale
mandibula 1- singurul os mobil, are forma unei potcoave
c. Gat: - osul hioid 1

suturi: coronara, lambdoida sau occipito-parietala, sagitala


sincondroze
singura diartroza a craniului rol in masticatie, vorbire, mimica
2 membrane sinoviale

Muschii capului:
a. muschii mimicii- sunt situati imediat sub piele si se insereaza cu un capat
pe ea; se mai numesc si muschii pielosi sau cutanati, sunt grupati in jurul
orificiilor: bucal, nazal, orbital, auditiv, avand rol de dilatatori sau constrictori
si sunt inervati de nervul facial.
b. muschii masticatori temporal, maseter, pterigoidian medial, pterigoidian
lateral si sunt inervati de nervul mandibular (trigemen).
a. MASAJUL ZONEI SCALPULUI
Cnd se execut masajul pe aceast parte a capului, nu trebuie pierdut din vedere
c vasele limfatice merg de la regiunea parietal in jos, nspre sus i lateral spre
ganglionii limfatici aflai n zona urechilor i a gtului. Direcia n care crete prul
corespunde cu direcia vaselor limfatice. Pilea capului are o mobilitate mrit, de
aceea se va strnge uor n cute, cu excepia zonei care acoper regiunea
parietal, deoarece n aceast regiune vasele sanguine alctuiesc o reea deas
de vene i artere dispuse radial.
Liniile de masaj pornesc din cretetul capului i coboar radial n toate direciile. n
felul acesta, zona proas a capului se maseaz numai pe direcia creterii
prului, adic pe direcia canalelor excretoare ale glandelor din piele. Masajul nu
se poate face contra direciei normale a prului, deoarece exist riscul de a astupa
canalele excretoare i de a putea leza bulbul pilos.
n timpul executrii procedeelor de masare a capului, maseurul st n spatele celui
masat. Se folosesc urmtoarele procedee:

netezirea (cu o singur mn sau cu ambele);

friciunea (longitudinal sau circular cu pulpele degetelor);

bttoritul (se execut cu pulpele a 3-5 degete, cu ambele mini, simultan


sau alternativ);

vibraiile
Masajul capului este indicat n cazuri de:

migrene;oboseal;

stri congestive;
insolaii;
cderea prului.

b. MASAJUL FEEI
Masajul feei const n masarea pielii, a muchilor feei i a nervilor. Nu trebuie
pierdut din vedere c n acest masaj procedeele generale se coordoneaz cu
direcia vaselor care pleac de la fa.
Vasele limfatice ncep de la linia median a feei i se ndreapt n ambele pri. Pe
frunte ele au o direcie aproape paralel cu linia care definete rdcina prului. Pe
tmple, fac o curb ndreptat spre n jos, iar aproape de ureche coboar spre
unghiul interior al maxilarului inferior. Aceeai direcie o au i vasele limfatice ale
nasului, ochiului i jumtii superioare a obrazului.
Vasele limfatice ale buzelor i ale prii inferioare ale obrazului fac o curb spre
marginea maxilarului inferior, trecnd la o anumit distan de unghiul lui. Aceast
distan este n funcie de locul de ieire al vaselor, i anume: cele care se gsesc
mai sus fac o curb mai aproape de unghiul maxilarului, iar cele care se gsesc
mai jos fac o curb mai aproape de brbie. Dup de fac aceast curb, toate
vasele se adun sub unghiul maxilarului inferior. Vasele limfatice ale brbiei
coboar drept n jos spre stern, pe marginea anterioar a gtului.
Muchii feei sunt aezai n jurul orbitelor, nasului i al gurii, sub form de inel,
chiar lng orificii i radial nspre periferie.
Nervii feei sunt: nervul trigemen i nervul facial. Nervul trigemen iese din cavitatea
cranian prin trei ramuri: ramura superioar orbital, ramura maxilarului superior i
ramura mandibular.
Punctele de masaj sunt urmtoarele:
a)primul punct sensibil al ramurii superioare orbitale este la locul de ieire a
nervului din orbit, n anul orbital superior; al doilea punct se afl n
peretele superior al orbitei, lng rdcina nasului.
b)Primul punct sensibil al nervului maxilarului superior este sub ochi, pe orificiul
maxilarului superior; al doilea se afl pe buza superioar.
c)Punctul sensibil al ramurii mandibulare se gsete la trei degete distan de
mijlocul brbiei, aproximativ pe linia perpendicular care trece prin al doilea
molar.
d)Nervul facial iese din cavitatea cranian prin orificiul stilo-mastoidian al osului
temporal.
Pentru masajul feei se folosesc urmtoarele procedee:

Netezirea (cu palma, cu un deget sau cu mai multe, corespunz tor prii
masate a capului i configuraiei ei)

Friciunea (se execut circular, cu degetul mare, cu ambele arttoare sau


cu cele patru degete, pe punctele sensibile, pe traiectul nervilor i al vaselor
limfatice)

Frmntatul (se folosete metoda frmntatului n clete, care se


efectueaz cu ajutorul degetului mare i al celorlalte degete sau cu degetul
mare i cel arttor)

Bttoritul (se execut cu vrfurile falangelor unei mini sau ale ambelor, pe
locul de ieire al nervului facial i ale celor trei ramuri ale trigemenilor)

Presiunea (se execut pe punctele sensibile cu pulpa falangei degetului


mijlociu, uor ndoit)
Vibraiile (se pot face manual cu degetul mijlociu sau cu cele patru degete
sau de cele mai multe ori cu aparate electrice specializate)

Masajul general extins si masajul general redus


Masajul general executat pe segmente este o forma analitica de
prelucrare, care permite executia tehnica minutioasa si adaptata dupa
caracteristicile morfologice si functionale ale fiecarei regiuni a corpului. Aceasta
forma de masaj poarta numele de masaj extis sau masaj general propriu-zis.
O problema foarte discutata a fost cea a ordinii in care trebuie sa se
succeada regiunile in timpul unei sedinte de masaj general extins.
Succesiunea recomandata este urmatoarea:
- partea posterioara a corpului (pacientul in decubit ventral), incepand cu spatele,
apoi regiunea fesiera, coapsa si gamba stanga distala si terminand cu coapsa si
gamba proximala
- partea anterioara a corpului (pacientul in decubit dorsal), piciorul, gamba,
genunchiul, coapsa membrului distal, apoi membrul proximal; peretele abdominal,
peretele toracic doar la sexul masculin, pentru sexul feminin este interzis,
deoarece trebuie evitata glanda mamara; mambrele superioare drept si stang;
masajul cefei, fetei si scalpului.
- Dupa realizarea intregii scheme de masaj se trece la conectarea masajelor
fragmentate ca intr-un joc de puzzel, pentru a ajuta organismul sa se echilibreze,
dand pacientului senzatia de beatitudine: - se aseaza mainile pe abdomen, in
centrul plexului solar, apoi o mana merge spre piciorul distal si cealalta spre umar
coborand spre varfurile degetelor mainii proximale; se

intoarce pe acelasi traseu pana in acelasi punct; apoi se continua in directie


inversa si se revine la prima pozitie.
Masajul general redus se practica cand nu este destul timp pentru a executa
forma extinsa de masaj sau daca masajul prea lung nu este indicat.
Pot fi folosite urmatoarele modalitati:
se pot lasa nemasate unele regiuni sau segmente ale corpului, cum ar fi:
degetele, meinile, picioarele si chiar abdomenul si toracele
se poate renunta la unele procedee: vibratii, presiuni, tractiuni
se poate renunta la unele tehnici din cadrul fiecarui procedeu
se poate lucra in acelasi timp pe membrele simetrice.
Masajul general redus se poate limita la prelucrarea regiunii spatelui si
feselor, a membrelor inferioare si membrelor superioare.
DURATA EDINEI DE MASAJ
Masajul general executat pe segmente, dup o succesiune bine stabilit ,
presupune aplicarea minu ioas a manevrelor de masaj, adaptat caracteristicilor
morfologice i func ionale ale fiec rui sector al corpului.
Se apreciaz ca timpul necesar pentru realizarea unui masaj general este de 6070min. Se poate realiza i un masaj general redus, care necesit 45-50min.
n cadrul unei edin e de masaj, timpul necesar pentru masajul fiec rui segment al
corpului este urm torul:
spate 15 min.
membre inferioare 2 x 7 = 14 min.
abdomen i torace 5 min.
membre superioare 2 x 5 = 10 min.
regiunea fesier 3 min.
ceaf i gt 5 min.
fa 5 min.
Cnd din anumite motive nu se urm re te realizarea formei extinse a masajului
general, se poate reduce durata acestuia prin:

excluderea unor manevre secundare ca de exemplu: vibra iile, presiunile,


trac iunile;
mic orarea num rului de repet ri a unei manevre;
combinarea unor manevre: fric iuni + fr mnt ri, trac iuni + scutur ri;
combinarea unor regiuni nvecinate cum ar fi aplicarea manevrelor de
masaj pe toat ntinderea membrelor inferioare (gamb , coaps , fese) sau

superioare (antebra , bra , um r)


Masajul parial se adreseaz unor anumite regiuni (ex: spate, torace, abdomen),
segmente (ex: bra, antebra, gambe, coapse, olduri) sau zone (ex: grupe de
muchi, articulaii, degete). Timpul necesar de aplicare a masajului poate fi de 5,
10 sau 15 min.
SUCCESIUNEA MANEVRELOR DE MASAJ
Pentru a obine efectele cele mai bune n urma edinei de masaj, manevrele de
masaj trebuiesc executate ntr-o anumit ordine i anume:

efleurajul introductiv;

friciunea;

frmntatul;

pensri, ridicri;

tapotamentul;

cernutul i rulatul;

tensiuni, traciuni, scuturri;

vibraii;

presiuni;
efleurajul de ncheiere.
SUCCESIUNEA REGIUNILOR DE MASAT
Masajul general este bine s se execute dup o anumit regul logic, fr
schimbri prea dese de poziie i fr discontinuiti n lucru.
Practicarea corect a masajului impune alegerea unei poziii ct mai favorabile,
att pentru pacient ct i pentru maseur. Este indicat ca maseurul s lucreze din
poziii ct mai lejere, care sa-i permit o abordare corect a regiunii de prelucrat.
Cea mai bun succesiune a regiunilor i segmentelor care vor fi masate se
bazeaz pe cele dou poziii fundamentale:
poziia culcat pe partea anterioar (decubit ventral);
poziia culcat pe spate (decubit dorsal).
Masajul se ncepe cu partea posterioar, prelucrnd fr a schimba poziia:
spatele;
regiunea fesier;
coapsa stng;
gamba stng;
coapsa dreapt;

gamba dreapt.

Se schimb poziia n culcat cu faa n sus, continund masajul de unde l-am lsat.
Se maseaz:
laba piciorului drept;
gamba dreapt;
genunchiul drept;
coapsa dreapt;
laba piciorului stng;
gamba stng;
genunchiul stng;
coapsa stng;
abdomenul, toracele;
masajul membrelor superioare (se ncepe cu masajul degetelor minii
drepte, al antebraului, braului i umrului respectiv; trecem apoi la membrul
superior stng, urmnd aceeai ordine);

ceaf, gt;
capul.

Masajul general, somatic sau al tesuturilor aflate la suprafata corpului, se


realizeaza prin prelucrarea succesiva a tuturor regiunilor si segmentelor
anatomice. Scopul acestui masaj este cel de relaxare si de inlaturare a senzatiei
de oboseala, in special musculara sau de stimulare generala a organismului, cu
cresterea rezistentei acestuia la agresiunile termice, microbiene sau toxice si de
ameliorare a capacitatii sale de efort.
Masajul tesuturilor cuprinde:
- masajul pielii sau tegumentului cu efecte mecanice sau reflexe (reglarea
circulatiei tegumentare superficiale, cu degajarea celei profunde si stimularea
schimburilor nutritive locale, efecte excitant sau relaxant pentru sistemul nervos sic
el muscular)
masajul tesuturilor conjunctive (mentinerea sau redobandirea elasticitatii
tesuturilor, stimularea circulatiei retelei vasculare de profunzime)
- masajul aparatului locomotor (cuprinde masajul muschilor cu effect miorelaxant si
de refacere metabolica postefort si impotriva atrofiei/hipotrofiei sau
atoniei/hipotoniei musculare, masajul articulatiilor).
Masajul aparatului vascular are efecte directe, dar si pe cale reflexa,
nervoasa si umorala

Masajul nervilor periferici (utilizat in scop sedative sau stimulator)

Masajul organelor profunde presupune o actiune indirecta asupra organelor situate


la nivelul celor trei mari cavitati ale corpului: capul cu fata, gatul si scalpul; toracele
si abdomenul.
PROPRIETATILE MASAJULUI SOMATIC:
proprietatea de a induce efectul analgetic
proprietatea de a determina efect decontracturant sau stimulant
proprietatea de a obtine efect tonifiant
proprietatea de a creste nivelul metabolismului bazal si de a activa
eliminarea deseurilor
Toate aceste proprietati conduc in final, la actiunea psihologica benefica a
manevrelor masajului clasic, care induc pacientului o stare generala de bine.
Mecanismele de actiune ale manevrelor de masaj clasic
- principalul mecanism de actiune al masajului somatic este de excitare a
receptorilor cutanati, cere declanseaza pe cale reflexa efecte locale, regionale si
gene rale
- un alt mecanism este de activare a receptorilor vasculari, cu declansarea unor
reflexe neuro-vegetative, care determina si ele efecte locale, regionale si gene rale
- prin manevrele sale determina eliberarea de metaboliti activi care actioneaza
local, declansand efecte locale specifice, si ulterior efectele la distanta- histamina,
substanta asemanatoare colinei
manevrele de masaj actioneaza si asupra lichidelor interstitiale prin
mecanism mecanic-resorbtiv direct.
Observatie:
In functie de ritmul in care este practicat masajul poate determina atat relaxarea
cat si tonifierea si stimularea organismului.Totul depinde, asadar, de
intensitatea cu care este facut.
MASAJUL DE RELAXARE
Masajul de relaxare - este un masaj general, ocazional sau periodic, cu scopul de
eliminare rapida a oboselii, relaxare, si generare a unei stari generale de buna
dispozitie. Este extrem de eficient in cazul starilor de oboseala accentuata, printro

singura sedinta de masaj reusind sa se elimine oboseala acumulata. Acest tip


de masaj poate fi efectuat pe tot corpul, denumindu-se masaj de relaxare total sau
doar
pe
o
zona
a
corpului,
fiind
denumit
astfel,
masaj
de
relaxare
partial.
Masajul de relaxare, este un masaj aplicat nu prea profund, chiar
superficial, cu o intensitate si un ritm mai redus, prin manevre blande, usoare si
lente, ce duc la scaderea excitabilitatii, a contractilitatii musculare, si la reducerea
incordarii nervoase, avand scop relaxator. Este recomandat tuturor de persoane,
indiferent
de
varsta
si
sex.
Masajul pentru relaxare asa cum ii spune si numele reuseste sa
detensioneze intregul corp si sa ofere vigoare si forta organismului. Ajuta intr-o
mare masura la eliminarea stresului si a oboserlii, avand pe deasupra si un efect
terapeutic, acela de a stimula circulatia sangvina si limfatica si de a ajuta la
eliminarea
toxinelor.
Efectul de relaxare, de inlaturare a oboselii, se obtine chiar prin
relaxarea sistemului nervos si a sistemului endocrin, elimininand o serie de
hormoni care induc starea de bine. Prin masaj se stimuleaza producerea de
endorfine, substanta chimica din creier care produce sentimentul de fericire, de
asemenea reduce nivelul hormonilor de stres ca adrenalina, cortisolul sau norepi
nefri na.
Acest tip de masaj, este un masaj general, al intregului corp. Masajul de
relaxare stimuleaza circulatia sangelui, relaxeaza musculatura, mentine un corp
sanatos, previne oboseala elimina stresul si oboseala, atenueaza durerile si
crampele musculare, imbunatateste circulatia sangelui si a limfei, ajuta la
eliminarea toxinelor din organism. Alte beneficii ale masajului de relaxare sunt:
marirea mobilitatii si flexibilitatii incheieturilor, un tonus al pielii mai bun, vindecarea
rapida a
leziunilor
la
nivelul
tesutului
moale.
Masajul de relaxare se efectueaza, de regula, cu uleiuri, in care se
adauga anumite uleiuri esentiale sau se poate efectua, folosind creme parfumate,
care stimuleaza starea de bine si relaxarea, conform aromoterapiei. O alta
asociere la fel de utila precum este cea cu aromoterapia, o constituie asocierea cu
meloterapia. Masajul este indicat a se face cel putin o data de saptamana,
deoarece se armonizeaza functionarea sistemului nervos prin relaxarea si
calmarea intregului organism.

Manevrele sedativ-decontracturante si miorelaxante ale fiecarei manevre:


a. Netezirea efectul sedativ se realizeaza prin:
scaderea sensibilitatii planurilor superficiale

scaderea presiunii tisulare


b. Presiunile efectul sedative se realizeaza prin:
- actiunea decongestiva
- actiunea de compresie nervoasa, cu efect decontracturant spastic
c. Framantarea efect sedativ (relaxant) se realizeaza prin:
- modificarea consistentei substantei fundamentale de unde rezulta si un effect
analgetic prin decompresiunea terminatiilor nervoase locoregionale.
d. Frictiunile superficiale realizeaza:
- efect analgetic calmant cu mechanism reflex profund
- efect mecanic prin mecanisme defibrozante, asuplizante si prin cel de
intindere muschi-tendon
e. Vibratiile efectul relaxant se realizeaza prin:
- scaderea excitabilitatii motorii si sensitive a sistemului nervos, cu effect
decontracturant, miorelaxant, sedative, de inlaturare a sindromului de oboseala.
MASAJUL STIMULANT-TONIFIANT
Manevrele sti mu lant-tonifiante uti lizate:
a. Netezirea- folosita in ritm accentuat, alert, iar efectul stimulant tonifiant se
realizeaza prin:
- cresterea excitabilitatii musculare.
b. Presiunile glisante (alunecate) efectul excitant-tonifiant se realizeaza
prin: - cresterea presiunii i ntratisulare, facilitarea raspunsului muscular cresterea excitabi litati i nervoase
c. Framantarea profunda- efectul stimulant-tonifiant se realizeaza prin: cresterea presiunii tisulare, cresterea circulatiei de intoarcere, ameliorarea
nutritiei regionale, cresterea excitabilitatii musculare
- eliberarea de substante necesare contractiei: glycogen, acetilcolina etc.
d. Framatarea superficiala asigura mobilizarea pielii in scopul:
- eliminarii deseurilor sau supraincarcarii tisulare, mobilizarea structurilor care
antreneaza: cresterea elasticitatii structurilor implicate, cresterea rezistentei fibrei
musculare, cresterea mobilitatii structurilor

e.

Frictiunile efecte:
- vasodilatatie locala, care antreneaza si cresterea temperaturii in profunzime
- dezagregarea sau fragmentarea produsilor patologici (fibrina, grasimi) asuplizarea (intinderea) musculo-tendinoasa

f.

Vibratiile- influenteaza pe calea mecanismelor reflexe tensiunea arteriala,


frecventa cardiaca si scade excitabilitatea sistemului nervos motor si senzitiv.
MASAJUL SPORTIV
Prin termenul de masaj sportiv se n elege utilizarea masajului n cadrul pro
cesului de antrenament, precum i naintea, n timpul i dup competiie. El
se utilizeaz de preferin cu tehnicile de masaj clasic i nu se adreseaz
dect aproape n exclusivitate, sportivilor sntoi (Schmidt 1974).
Tehnica masajului sportiv
Principalele tehnici ale masajului clasic utilizate n masajul sportiv sunt efleurajul
(netezirea) i petrisajul (frmntatul).
De asemenea, se mai practic scuturrile i vibraiile (superficiale sau profunde)
n cazul unor indicaii speciale.
Friciunile i tapotamentul (baterea) trebuie eliminate, n general, din practic,
deoarece ele nu sunt n concordan cu obiectivele obinuite de masaj (Strohal
1981).
Efleurajul (netezirea)
Aceasta se efectueaz n diferitele pri ale pielii, astfel nct s corespund
propagrii anumitor grupe musculare i n direcia fibrelor musculare, din zona
distal spre cea proximal. Netezirile trebuie efectuate la nceputul i la sfritul
oricrei edine de masaj. Datorit faptului c efleurajele se efectueaz pe
suprafee mari, ele permit, pe de o parte, stabilirea contacatului tisular general, iar
pe de alt parte, declanarea unor efecte specifice masajului:
excitarea terminaiilor nervoase senzitive din piele, cu relaxare i
calmare local i central;
sprijinirea returului venos i limfatic spre inim;
dilatarea vaselor sanguine periferice cu creterea debitului sanguin
(Strohal 19819).

Petrisajul

n comparaie cu efleurajul, petrisajul reprezint o tehnic de masaj mai profund


atingnd muchiul, mai intens i care se efectueaz transversaltrgnd sau
rezistnd. i n acest caz masajul se efectueaz de la zona distal spre cea
proximal.
Petrisajul este una din tehnicile cele mai importante de masaj sportiv. Datorit
manevrelor de presiune a muchilor, de alunecare unul pe cellalt, se produce o
cretere a vascularizrii locale, o accelerare a transportului deeurilor metabolice
(acid lactic, de ex.), precum i o relaxare reflex a muchiului.
n ansamblu, se obine o accelerare a refacerii musculaturii.
De asemenea, petrisajul poate contribui la ameliorarea capacitii de performan
sportiv, ndeosebi la sprinteri sau la sportivii cu dominant for vitez.
Datorit diferitelor manevre asupra muchiului, se obine o ameliorare a alunecrii
muchiului n raport cu mediul su, adic este facilitat jocul muscular fiind astfel
posibile contracii musculare mai rapide i mai puternice (Schmidt 1974).
Scuturrile i vibraiile

n scuturri i vibraii, prile corpului sunt mobilizate prin oscilaii ritmice, paralele
sau perpendiculare cu suprafaa corpului.
Scuturrile acioneaz destinznd i relaxnd muchii, eliminnd strile de
hipertonie muscular, astfel nct sunt indicate n cazul solicitrilor sportive
puternice (Dalicho 1981).
n cazul vibraiilor este vorba, n funcie de modul de aplicare, de oscilaii foarte
fine, superficiale, pn la cele foarte mari, foarte profunde care pot fi aplicate n
unele cazuri pe suprafee mici, iar n alte cazuri, pe suprafee mari.
Datorit faptului c masajul vibrator este foarte solicitant pentru masor, el este cel
mai adesea realizat cu ajutorul unor aparate. Totui, masajul vibrator manual este
net superior oricrui aparat, deoarece datorit contactului direct al masorului cu
esuturile numrul vibraiilor poate fi adaptat la reacia muchiului. Cu aparatele
vibratoare modularea frecvenei n funcie de necesiti nu se produce imediat,
putndu-se ajunge la modificri nedorite, n sensul unei creteri a tonusului
muscular. Indicaiile majore pentru vibraii ele au n special, o
influen local sunt durerile inseriilor tendinoase, ntinderile inseriilor musculare
cu fibroz i ntinderile localizate ale muchilor mici (Strohal 1981).

Indiferent de tipul lor, vibraiile nu trebuie utilizate niciodat sin gure, ci


mpreun cu efleurajul i petrisajul

Masajul sub ap
Pe lng tehnicile de masaj descrise, trebuie s se realizeze n final un masaj sub
ap, deoarece acesta consolideaz efectele generale ale masajului, datorit
aciunilor de tip decontractare i vascularizare ale apei calde; el constituie astfel
forma cea mai intensiv de masaj sportiv.
Combinarea masajului cu hidroterapia, chiar cu sauna, poate de asemena
consolida eficacitatea acestei forme terapeutice n cadrul procesului general
de refacere.
Spectrul de aciune fiziologic a masajului sportiv
Efecte locale
1.

2.

Creterea debitului sanguin


n funcie de forma de masaj, se produce o cretere mai mult sau mai puin
marcat a debitului sanguin. Aa cum au artat experimentele lui Roth Voss
Unverrischt (1973), petrisajul multiplic debitul sanguin cu 2,3; efleurajul cu 1,9 iar
masajul vibrator cu 1,5. Nici o form de masaj nu atinge ns sau nici mcar nu se
apropie de rezultatul obinut de un lucru muscular activ (alergare de nclzire sau
de refacere) care multiplic debitul sanguin cu 6. Creterea debitului sanguin
nsoit de vasodilataie se obine, pe de o parte, datorit presiunii exercitate de
masaj asupra receptorilor cutanai corespunztori se vorbete de excitaie
vasomotorie mecanic via cile nervoase, pe de alt parte, prin eliberarea local
concomitent de hormon tisular (histamina, de ex.) (Ludke 1979).

Consolidarea evacurii deeurilor metabolice


Masajul crete presiunea tisular datorit efectului de presiune mecanic,
producndu-se o filtrare mrit a lichidului spre interiorul capilarelor tisulare, cu
intensificarea evacuri i produselor metabol ismului. n paralel, efleurajul orientat
spre inim mrete refluxul limfei i sngelui venos. Aceste mecanisme
favorizeaz de asemenea accelerarea evacurii deeurilor.
Masajul local al anumitor pri ale corpului acioneaz reflex asupra ansamblului

sistemului venos i limfatic; astfel, dup un masaj al picioarelor fluxul limfatic i


venos crete; de asemenea, la nivelul braelor (Birjukow 1979).
Resorbia de lichid din esutul cutanat se mrete practic de patru ori prin
efectuarea efleurajului (Schmidt 1974). Acelai lucru este valabil pentru
musculatur.
3. Diminuarea tonusului muscular
Dei, n principiu, tonusul muscular poate fi crescut sau redus n funcie de tipul de
masaj tapotamentul (baterea), de exemplu, mrete tonusul muscular -, scopul
principal al fiecrei msuri n cursul masajului este eliminarea strilor de
contractur muscular, deoarece ele limiteaz circulaia sanguin i, prin urmare,
aportul energetic n muchi. Chiar numai 15% din tensiunea maximal a
muchiului antreneaz o constricie a vascularizrii sanguine (Hamann 1974).
Cauza acestei vascularizri insuficiente este presiunea intramuscular, care
depete presiunea din capilare i, n felul acesta, le strivete.
Relaxarea rapid a unui muchi hipertonic se produce prin influena direct a
tehnicii de masaj asupra fusurilor neuro-musculare i a receptorilor tendinoi
(organele Golgi). Datorit creterii continue a activitii motoneuronilor alfa care
antreneaz o diminuare a strii de tensiune a fibrelor intrafusale se produce o
csdere a activitii gama: frecvena de impulsie a fusului neuro-muscular scade iar
tonusul muscular reflex se stabilizeaz la un nivel mai redus (Ludke 1979).
Efecte centrale
1. Transfer vegetativ n direcia unui tonus parasimpatic
Creterea frecvenei de impulsie n terminaiile nervoase senzitive ale pielii, legat
de masaj, atinge n aceeai msur sistemul nervos central, via mduva spinrii.
n acelai fel pot fi explicate ncetinirea i aprofundarea respiraiei, observate n
timpul masajului, precum i ncetinirea frecvenei cardiace; acestea sunt
manifestarea modificrii tonusului vegetativ n sensul unei predominane a
influenelor parasimpatice (de Marees 1979).
2. Ameliorarea senzaiei de con fort psihic
Cu ct mai mare este suprafaa corporal masat, cu att mai intens este efectul
psihic, deoarece numrul de terminaii nervoase tactile excitate se mrete; la fel i
activitatea nervoas care influeneaz sistemul nervos vegetativ i cel central.
Influena formaiunii reticulare pare responsabil de efectele de calmare sau de
stimulare ale masajului (Blum 1979).

Datorit faptului c pielea conine un numr foarte diferit de terminaii nervoase n


funcie de regiuni n medie, n fiecare 1 cm 2 de piele se gsesc 3000 de celule
sensibile i 25 de corpusculi tactili masajul fiecrei regiuni a corpului va antrena
o serie de efecte psihice mai mult sau mai puin pronunate.
Obiectivele masajului sportiv
Procesele de refacere nu sunt influenate numai de echilibrul debitului sanguin n
timpul efortului, ci i de un numr de factori care acioneaz n timpul refacerii.
Prin urmare, pot fi deduse din paragrafele precedente urmtoarele obiective ale
masajului sportiv (Schmidt 1974).
n timpul perioadei de antrenament i naintea competiiei, musculatura activ a
sportivilor trebuie pregtit astfel nct s fie garantate capacitatea de aciune i
vascularizarea optim n muchi, att n repaus, ct i n condiii de efort, lucru
realizabil printr-o bun alunecare a tuturor straturilor tisulare unele spre celelalte.
Astfel, n asociere cu un program de nclzire specific disciplinei sportive
respective, lucrul anaerob poate fi meninut la minimum, i cu el, hiperacidificarea
muchiului.
ntre competiii, tehnicile de masaj linititoare (de mldiere a muchilor) se
situeaz n prim plan, astfel nct, prin relaxarea musculaturii s poat fi obinut
vascularizarea muscular, care s permit o eliminare accelerat a produilor
acizi ai metabolismului. Creterea capacitii funcionale a muchiului acioneaz
ulterior nu numai ca factor care favorizeaz performana, ci i ca factor care
optimizeaz refacerea. Refacerea rapid i complet a muchiului dup efort este
facilitat de ameliorarea lucrului muscular n timpul efortului.
Dup efort, un masaj muscular suplu, dar puternic i profund, poate ameliora
semn ificativ procesu l de refacere.
Un masaj de 5 minute poate avea aceleai efecte de refacere cu o pauz
pasiv de 20 de minute (Rouges n Birjukow 1979).
Durata i volumul edinelor de masaj depind de dimensiunea suprafeei corporale
de masat, de greutatea sa, de masa i de consistena muchilor un sportiv de
talie mic, cu o musculatur puternic va necesita un masaj mai ndelungat dect
unul de talie mare, dar zvelt precum i de perioada anului n raport cu
antrenamentele i competiiile (Birjukow Oberdieck 1972).
Printre mijloacele de pregatire, refacere si recuperare a sportivului face parte
si masajul , un procedeu cunoscut si practicat inca din antichitate. Tehnica aplicarii

masajului sportiv , ca si celelalte forme de masaj intretinere, recuperare,


refacere etc are la baza o serie de manavre ce influenteaza diferit tegumentele,
sistemul muscular , sistemul articular ,sistemul nervos etc. Acest lucru determina
individualizarea diferitelor proceduri in functie de obiective.
Datorita efectelor sale, masajul a devenit indispensabil in activitatea de zi cu zi
a sportivului, el putandu-se aplica in scop stimulator ( inainte de antrenamente si
competitii ) sau in scop de refacere ( neuropsihica sau neuromusculara )
Tipuri de masaj sportiv
n practica sportiv, n funcie de obiectivele i situaia temporar n raport cu
antrenamentul i competiiile, se deosebesc diferite tipuri de masaj.
Masajul de antrenament

Masajul de antrenament capt importana deplin atunci cnd trebuie consolidat


antrenamentul, dup o anumit perioad de repaus, de exemplu n momentul
trecerii de la perioada de tranziie la perioada de pregtire. Intensitatea
masajului trebuie s se intensifice progresiv o dat cu antrenamentul. n timpul
perioadei de form de vrf, masajul poate fi puternic intensificat. Scopul acestui
masaj de antrenament este lini tirea musculaturii contractate pentru ameliorarea
proceselor de refacere i accelerarea transportului produilor metabolismului
(Schmidt 1974).
Observaie: masajul de antrenament trebuie s nceap la 2 6 ore dup un
efort intens de antrenament, n func ie de particularitile individuale ale
organismului sportivului.
Masajul de antrenament trebuie oprit cu 1 2 zile naintea competi iei, n timp ce
durata i intensitatea ultimelor edine trebuie mrite (Birjukow Oberdieck 19729.
Masajul de pregtire
n principiu, masajul de pregtire are alte obiective dect masajul de antrenament.
Datorit efectului su asupra ntregului organism, el poate influena starea de start
i capacitatea de performan.
Masajul de pregtire trebuie s consolideze nclzirea i, n acelai timp, s
acioneze asupra sistemului nervos al sportivului pentru a-l calma sau pentru a-l

stimula, n funcie de caracterul i temperamentul fiecruia (Vaclav 1972).


Observaie: masajul de pregtire trebuie efectuat, ideal, dup nclzire i
imediat naintea concursului: nu trebuie s existe vreo pauz ntre masaj i
concurs, deoarece n caz contrar performana scade (Schmidt 1974). Masajul
de pregtire trebuie s fie scurt i alctuit numai din cteva efleuraje i
manevre de petrisaj pentru linitire.
Un masaj prea voluminos, cum ar fi un masaj complet, imediat naintea
concursului poate duce la o diminuare marcat a capacitii de performan. De
asemenea, este nepotrivit practicarea masajului de pregtire cu unguente care
provoac o hiperemie (nroire) a pielii. Concurena ntre vascularizarea pielii i
cea a muchiului joac n acest caz un rol important: cu ct temperatura cutanat
este mai ridicat, i deci vascularizarea, cu att este mai redus capacitatea de
performan a muchiului, i invers (Ludke 1979, Schmidt 1974).
Masajul ntre probe
Masajul ntre probe este important pentru sportivii care trebuie s realizeze
performana maxim de mai multe ori pe zi (probele combinate din atletism sau
patinaj vitez).
Masajul ntre probe trebuie s elibereze muchiul ct mai rapid de substanele de
oboseal acumulate n timpul efortului precedent i, n acelai timp, s-l
pregteasc pentru efortul urmtor. Intensitatea masajului trebuie s fie n funcie
de starea muchiului.
Pentru eficacitatea masajului ntre probe, este importaqnt s se utilizeze
tehnici suple i pro funde, pentru a mri de preferin vascularizarea
muchilor i nu cea a pielii (Schmidt 1974).
Masajul de accelerare a refacerii
Acest tip de masaj are drept rol accelerarea proceselor de refacere a ntregului
organism i a musculaturii de lucru, dup eforturile competiionale. Avantajul
masajului de accelerare a refacerii, care trebuie efectuat la sfritul alergrii
uoare de refacere activ, const n restituirea mai rapid a eutoniei i eutrofiei
dect prin metodele pasive.
Este important de utilizat un tratament progresiv, cu efleuraje din ce n ce mai
profunde, care trebuie s duc la o diminuare rapid a tonusului muscular i la o

accelerare a eliminrii metaboliilor, datorit unui debit sanguin crescut (Ludke


1979).
Observaie: eficacitatea masajului de accelerare a refacerii poate fi m rit
prin aplicarea de ap cald sau efectuarea unei saune. Sportivii epuizaa i nu
trebuie masai imediat, ci dup o anumit pauz, deoarece, n caz contrar, se
produce o scdere n plus a performanei.
Deoarece efectul masajului sportiv depinde n mare msur de momentul n care
este efectuat n raport cu competiia i deoarece nu toi sportivii dispun de propriul
lor masor n cursul scurtelor pauze din cadrul competiiilor, automasajul capt o
importan deosebit; n principiu, el nu difer de masajul efectuat de masor.
Fiecrui sportiv i revine sarcina de a-i nsui cunotinele corespu nztoare
pentru accelerarea propriei refaceri i observarea capaciti i sale de performan.
Problema adaptrii la msurile de refacere: organismul sportivului se adapteaz n
acelai fel la metodele i msurile de refacere ca la cele de efort. Pe aceast
baz, se recomand deci modificarea masajului n ceea ce privete tipul,
intensitatea i volumul su n raport cu creterea eficacitii sale, i adaptarea sa
la starea de antrenament a sportivului. n aceast privin, combinarea cu alte
msuri de refacere se poate dovedi util (de exemplu, sauna sau aplicarea de
comprese calde) (Talyschjow 1973).

Rolul masajului in profilaxia oboselii


Oboseala se poate prezenta in forme predominant acute in caz de epuizare si
supraincordare si cornice in surmenaj sau supraantrenament.
Stare de oboseala se instaleaza atat in urma eforturilor intense si prelungite dar si
dupa eforturile scurte dar cu maximum de forta si viteza.Aceasta stare se
caracterizeaza prin 3 serii de simptome : un complex de senzatii neplacute
,urmate de tulburari fiziologice si de diminuare brusca si progresiva a
randamentului.
Cauze pred ispozante :stare de sanatate nesatisfacatoare , i nsuficienta
functionala a unor organe esentiale,rezistenta scazuta la efort,conditie fizica
inferioara,lipsa antrenamentului etc.
Factori favorizanti : felul de viata al sportivului,metodele de lucru ,alimentatie ,si
echi pament,dispozitie psihica ,emotiile. I nsa determinante pentru aparitia sau
accentuarea starii de oboseala sunt eforturile exagerate,diferentele dintre
activitatea sportiva si aptitudinile sportivului,lipsa lor de pregatire insuficienta
odihnei etc.

Unul dintre procesele caracteristice starii de oboseala este oboseala musculara


1 ) Aceasta oboseala localizata fie la nivelul unui grup de muschi sau la toti
muschii unei regiuni a corpului se produce dupa un efort static sau dinamic intens ,
prelungit sau repetat fara respecterea pauzelor de odihna Muschii obositi se simt la
palpat intariti ,putin tumefiati si sensibili, capacitatea lor de contractie fiind scazuta ,
cu miscari limitate si coordonare scazuta.Daca efortul continua pe acest fond
miscarile devin mai lente insotite de dureri musculare.
In acest caz este contraindicat masajul direct al muschilor obositi pana cand
sportivul depaseste faza acuta ( 1zi- cateva zile )
- se recomanda masajul grupelor musculare antagoniste ,a musculaturii simetrice
sau a musculaturii situate deasupra regiunii in cauza
Masajul direct al regiunii obosite se incepe cu prudenta se folosesc alunecari
lungi , lente si superficiale, presiuni vibrate si frictiuni usoare , pe membre se aplica
cernutul si rulatul relaxator. Treptat se trece la manevre mai puternice de
framantare . Pe regiunile obosite nu se aplica manevre de lovire, pensare sau
scuturare a muschilor.
- dupa masaj se recomanda miscari ample de pendulare a membrelor de
circumductie a capului si trunchului.
2 ) Oboseala musculara generala se produce daca efortul fizic se realizeaza prin
contractia unor grupe musculare mari , este prelungit si efectuat la intensitate
mare.
De obicei senzatia de oboseala musculara nu apare in timpul efortului , ci se
resimte la cateva ore , spre seara sau chiar a doua zi .
Aceasta forma de oboseala este insotita de indispozitie se stare de somnolenta
,febra si dureri de cap , contracturi si dureri musculare localizate la nivelul
membrelor si trunchului. Miscarile corpului devin greoaie si necoordonate. Daca
aceste simptome nu dispar dupa odihna si relaxare sunt necesare mijloace
ajutatoare de ingrijire : bai calde , calmante etc.
Masajul se aplica dupa disparitia simptomelor acute si se incepe printr-o linistire
a sensibilitatii periferice si a musculaturii prin manevre de netezire pe portiuni mari
frictiuni vibrate si manevre ajutatoare de cernut si rulat. Grupele mari de muschi ale
spatelui si membrelor vor fi masate in zilele urmatoare.
Sedintele de masaj se incheia prin mobilizarea articulatiilor , exercitii de respiratie si
pendulari ale membrelor.
Oboseala musc precoce apare la inceputul unui efort deosebit de intens (
alerg de viteza , ridicarea halterelor ) datorita unei crize de adaptare functionala a
organismului si se manifesta prin crize de respiratie contracturi si dureri musculare,
scaderea brusca a capacitatii functionale . In aceste cazuri proba este parasita sau

dusa cu greu pana la capat.


Criza poate fi prevenita prin exercitii pregatitoare specifice probei sau prin
manevre de masaj blande de relazare , local pe grupele musculare ce urmeaza sa
fie solicitate.
Oboseala acuta se confunda cu oboseala precoce manifestandu-se prin aceleasi
contracturi ale grupelor musculare care au fost supuse unor eforturi intense
prelungite sau repetate fara pauze corespunzatoare.
Oboseala musculara tardiva - apare la persoanele neantrenate dupa un efort de
mare intensitate sau durata lunga efectuat in ritm lent si fara pauze. Simptomele
acestei forme de oboseala sunt asemanatoare cu cele ale oboselii generale dar ea
apare mai lent si cedeaza mai incet prin odihna.
Oboseala cronica sau cumulativa -se apropie de formele patologice de
oboseala , nu atat prin simptome , cat mai ales prin modificarile organice si pshice
care o insotesc si care scad in mad simtitor capacitatea de munca a sportivului.
Masajul alaturi da alte mijloace de refacere contribuie la prevenirea aparitiei
acestei forme de oboseala.
Masajul in diferite ramuri sportive

Regiunile cu grupele de muschi implicate intens in efortul fizic depus in diferite


ramuri sportive, muschii ce vor fi prelucrati inainte de efort in scopul incalzirii, iar
imediat dupa efort, fiind suprasolicitati, vor fi evitati in prima faza de recuperare:
~Atleti viteza: torace, membre inferioare(insistand pe genunchi si glezne), fesieri
~Atleti fond: omoplat si articulatia umarului, fesieri, coapse si articulatia sold ul u i
~Aruncatori membre superioare si articulatiile acestora, maini, ceafa, spate
~Inotatori membre inferioare si superioare, umeri, omoplat, ceafa
~Canotori coapse, fesieri,spate(insistand lombo-sacrat si pe omoplat),brateumeri
~Box, lupte, judo, arte martiale membre inferioare si superioare(insistand pe
deltoid si pectorali), torace(mai ales baza), ceafa si spate(mai ales lombar)
~Halterofili ceafa si umeri, spate, membre inferioare si fesieri, articulatiile mari
~Fotbalisti membre inferioare(mai ales tendonul achilian), fesieri, lombo-sacrat
~Tenismeni membre superioare(articulatia pumn, cot), umeri, ceafa, spate
Efectele masajului in sport:

ajuta la mentinerea performantei fizice


x
reduce contractura musculara: un muschi relaxat are performante fizice
mult mai bune decat un muschi rigid
x

reduce durerea musculara


x
creste elasticitatea musculoligamentara
x
imbunatateste circulatia sangvina si limfatica
x
favorizeaza recuperarea mai rapida dupa efortul fizic
x
in lipsa unei incalziri corespunzatoare, reduce disfunctionalitatile musculoligamentare care pot sa apara
x

reduce stresul si tensiunea psihica de dinaintea si din timpul competitiei


sportive
x
creste circulatia cerebrala, deci mareste atentia si performanta sportivilor
x
in cazul unei musculaturi elastice, pregatita prin masaj si intindere, scad, se
reduc complicatiile aparute in urma efortului sportiv
x
masajul de dinaintea competitiei creste performanta
x
masajul de dupa competitie imbunatateste si grabeste recuperarea
x

Indicatiile aplicarii masajului in practica sportiva


Masajul este indicat in urmatoarele afectiuni posibile in urma practicarii efortului
fizic:
Aparat mioartrokinetic:
Entorsa, luxatia, artroza , hidrartroza, afectiunile inflamatorii cronice ale articulatiilor
si structurilor periarticulare, contracturi si hipertonii musculare, oboseala
musculara(febra musculara), hipotrofiilemusculare, hipo si atoniile musculare,
rupturile musculare, contuziile musculare, tendinite,tenosinovite, entezite.
Sistem nervos:
Nevrite, polinevrite, nevralgii, pareze si paralizii, nevroze, boala Parkinson.
Aparat circulator:
Afectiuni ale arterelor(in mica masura), toate formele de edem de origine venoasa,
cardiaca sau limfatica cu exceptia edemului congenital(principala indicatie fiind
drenajul limfatic dar se poate aplica cu succes si masajul reflex), tulbur rilor trofice
distale ale membrelor, consecutive insuficientelor arteriale sau venoase.
Aparat respirator:

Sechele dupa boli infectioase si profesionale la acest nivel, in completarea


exercitiilor de reeducarerespiratorie.
Metabolism:
Obezitatea si celulita(toate tipurile de masaj), diabetul zaharat(anumite manifestari
induse de acesta).
Aparat digestiv:
Constipatia, colon iritabil, diskinezie biliara, hipo si hiperaciditate ce se manifesta
de cele mai multe ori sub forma de gastrita.
Aparat excretor: Cistite.

Contraindica ii privind efectuarea masajului

Utilizarea masajului reprezint , a a cum am spus deja, o m sur util pentru


optimizarea proceselor de refacere a sportivului dup efort. Cu toate acestea,
masajul nu este recomandat n toate cazurile. Contraindica iile sunt urm toarele:

toate traumatismele acute (ntindere/ruptur muscular , tendinoas


i ligamentar ) i r nile. Dup traumatisme sportive, masajul trebuie
efectuat cel mai devreme dup 2 3 s pt mni; utilizarea prea timpurie a
masajelor poate agrava leziunile i ntrzia procesul de cicatrizare;

hematoame i leziuni care pot sngera;


inflama ii de origine intern i inflama ii venoase acute;
afec iuni cutanate.

AUTOMASAJ U L
Automasajul este o aplicare a procedeelor si tehnicilor obisnuite de masaj
pe propriul corp.
Avantaje:
nu se apeleaza la alta persoana
poate fi aplicat oricand si oriunde
poate fi folosit de oricine, indifferent de varsta si sex, fara o pregatire
speciala
-

pot fi folosite atat procedeele fundamentale, cat si cele ajutatoare

- aplicate pe propriul corp, tehnicile de masaj pot fi adaptate la particularitatile si


necesitatile individuale, pot fi dozate si gradate cu usurinta, dupa propria
sensibilitate
-

poate inlocui, la nevoie, masajul therapeutic executat de catre specialist.

Dezavantaje:
sunt parti ale corpului care nu pot fi atinse sau masate corespunzator
nu toate procedeele si rehnicile de masaj pot fi aplicate pe toate regiunile
mainile obosesc repede, presupunand un oarecare effort fizic, dar si
incordarea atentiei
pozitiile din care se executa nu sunt foarte relaxante
Foarte importante sunt pozitiile corpului.Sunt recomandate toate pozitiile cu cea
mai mare suprafata de sprijin, care deriva din pozitiile fundamentale din culcat si
sezand.Cei sanatosi pot executa foarte bine automasajul si din pozitia stand,
marindu-si stabilitatea corpului prin departarea picioarelor sau prin sprijinirea unui
picior pe un scaun care se asaza in fata.
Automasajul poate fi general, in masura in care reusim sa actionam asupra
unei cat mai intinse suprafete a corpului nostru, dar ne dam seama de la inceput
ca nu putem prelucrain mod egal toate partile corpului.
Este practic sa incepem automasajul cu membrele inferioare, pe care le
vom prelucra de la extremitati spre radacini, fie pe segmente fie pe toata intinderea
lor.Vom continua apoi cu cu trunchiul, masand cat se poate regiunea spatelui,
peretele abdominal si pe cel toracic. Incheiem masajul prin prelucrarea membrelor
superioare.
Automasajul membrelor inferioare
Membrele inferioare pot fi masate pe segmente sau pe toata lungimea
lor.Masajul membrului inferior se incepe cu piciorul propriu-zis(laba piciorului),
dupa care masam gamba, genunchiul, coapsa si soldul.
Piciorul se maseaza de regula din pozitia sezand pe o banca, scaun scund
fara spatar, sau chiar pe podea. Incepem sa masam regiunea dorsala a piciorului.
Aceasta parte se maseaza mai bine din pozitia sezand, cu genunchiul indoit la
piept si cu talpa srijinita pe toata intinderea, sau numai pe calcai;celalalt membru
inferior este intins si putin departat.Pentru a putea cuprinde mai bine degetele si
marginile laterale ale picioarelor, sprijinim calcaiul ceva mai sus, pe un sul sau pe o
perna tare.Talpa este masata srijinind piciorul pe genunchiul opus si fixandu-l cu
mana de aceeasi parte.

Pe picior se aplica manevrele simple de netezire si de frictiune, apoi rulatul


si scuturatul piciorului anterior.Framantatul si baterea nu sunt indicate, pentru ca
sub piele nu gasim decat foarte putine tesuturi moi.Alunecarile scurte si usoare se
aplica pe degete, pe
dosul si marginile piciorului anterior, in jurul maleolelor, al calcaiului si tendonului
ahilian.Manevra se executa cu degetele sau cu palmele. Pe talpa se aplica
alunecari de la degete spre calcai, executate viguros cu pumnul inchis, sau cu
radacina si marginea laterala a palmei.
Frictiunea se executa cu degetele si podul palmei pe regiunea dorsala a
piciorului si cu pumnul pe talpa.Frictionam in sens liniar spatiile interosoase si
tendoanele;in sens circular sau in spirala se frictioneaza tesuturile din jurul
maleolelor si calcaielor.
Dupa frictiune, apucam apucam degetele piciorului pe rand intre primele trei
degete ale mainii, le intindem si le miscam in toate sensurile;le scuturam apoi pe
toate o data, cu mana aplicata deasupra lor.Rulam sau scuturam intre palme
piciorul anterior sprijinit cu calcaiul pe sol sau pe genunchiul opus.
Incheiem masajul piciorului prin neteziri usoare, aplicate pe toate intinderea
lui.
Dupa masajul ambelor picioare se pot executa miscari active simultane sau
alternative, din pozitiile:culcat, sezand sau stand(,,joc de glezne'').
Gamba se maseaza in continuare, dupa ce am masat piciorul respectiv,
folosind aceleasi pozitii de lucru.
Vom masa mai intai partea anterioara a gambei, trecand usor si repede
peste fata sa antero-interna si peste creasta tibiei, unde pielea este aplicata direct
pe os si unde nu gasim decat foarte ptine tesuturi subcutanate.Vom insista in
schimb asupra partii antero-externe, unde se afla un important grup de muschi
subtiri si lungi.Dupa aceasta, prelucram temeinic partea posterioara a gambei,
unde gasim muschi voluministi si cu rol important in statiune si in mers.
Vom aplica manevre lungi si usoare de netezire pe fata anterioara a gambei
si frictiuni mai insistente cu varfurile degetelor pe partea sa externa, iar pe partea
posterioara executam alunecari lungi, medii si scurte, cu palmele si cu dosul
mainilor.
Pentru a aplica mai bine manevrele pe partea externa a gambei, inclinam
putin genunchiul inauntru;pentru partea posterioara inclinam genunchiul mai mult
in afara, sau ridicam gamba pana la pozitia orizontala sprijinind calcaiul pe un plan
mai ridicat.
Pentru netezirea partii anterioare a gambei, palmele aluneca una dupa
alta,de la nivelul maleolelor pana peste genunchi, cu degetele usor indoite peste

creasta tibiei.Pe partea externa si posterioara intarim alunecarile prin procedeul ,,in
pieptene'', executat cu nodozitatile articulare ale regiunii dorsale a degetelor.
Frictiunea se executa pe fata externa a gambei, cu degetele mainii de
aceeasi parte, iar pe partea posterioara cu degetele, palmele sau pumnul inchis al
ambelor maini.
Framantatul consta in presiuni si stoarceri ale muschilor laterali si posteriori,
prinsi intre podul palmelor si degetele sprijinite pe creasta tibiei.
Pe aprtea posterioara, acesta manevre se aplica cu ambele maini, care
lovesc alternativ sau simultan pe toata intinderea, gamba fiind ridicata in pozitia
orizontala.Pe muschii posteriori ai gambei se pot aplica bateri cu partea dorsala a
degetelor si mainilor.
O atentie deosebita vom acorda la nevoie masajului tendonului ahilian,
asupra caruia actionam prin alunecari si frictiuni insistente, aplicate in lungul
tendonului sau transversal.
Automasajul genunchiului se poate executa pe partea sa anterioara din
pozitia sezand, cu membrele inferioare intinse si usor departate intre ele.Partile
laterale se maseaza cu genunchiul usor flexat si inclinat inauntru, pentru partea
externa, sau in afara, pentru interna.Pareta posterioara a genunchiului se maseaza
din pozitia culcat pe o latura, sau stand cu membrul inferior dus inainte si sprijinit
cu calcaiul pe un plan ridicat si cu trunchiul mult aplecat inainte.
Masam cu deosebita atentie tendonul rotulian si partile laterale ale rotulei,
unde se formeaza, mai ales la femei, acumulari de tesut grasos, in urma
traumatismelor si a altor suferinte ale genunchiului.
Coapsa se maseaza pe fata sa anterioara si pe fetele laterale, din pozitia
sezand.Pentru masajul partii posterioare folosim pozitia stand cu picioarele usor
departate, sau cu genunchiul indoit si cu talpa sprijinita de un scaunel asezat in
fata noastra.Partile externa si posterioara se pot masa si din pozitia culcat pe o
latura.
Putem aplica pe coapsa procedeele obisnuite de masaj.Alunecarile se
executa aplicand palmele cu degetele stranse in cerc in jurul coapsei si urcand
simultan sau alternativ, de la genunchi spre sold, acestea putand fi executate mai
apasat si mai lent.
Alunecarile sacadate se executa cu ambele maini si cu degetele intinse,
cuprinzand intreaga masa musculara si presand ritmic de jos in sus.
Frictiunea se executa viguros cu palma intreaga, cu taisul si radacina mainii,
sau cu pumnul inchis, adaptand presiunea si amplitudinea miscarilor la grosimea si
elasticitatea tesuturilor.
Tocatul, plescaitul si batatoritul cu degetele, cu palmele si cu pumnii

deschisi, pot fi executate pe rand sau combinate pentru a se adapta mai bine la
forma si grosimea tesutirilor.Nu vom aplica aceste manevre pe fata interna a
coapsei, unde se afla un pachet vascular si nervos, sensibil la lovituri.Cernutul si
rulatul se executa intr-un ritm viu, prin miscari de urcare si coborare in lungul
coapsei.
Incheiem masajul coapsei prin neteziri ascendente, lungi si linistitoare.
Masajul soldului si al regiunii fesiere se executa de peferinta din pozitia
stand cu picioarele departate, sau din culcat pe o latura.Pentru masajul acestor
regiuni folosim manevrele obisnuite de netezire, framantat, batere si scuturare.
Netezirea se face cu poalmele si degetele intinse sau cu pumnul inchis,
alunecand de jos in sus, in ritm moderat, dar destul de apasat.
Frictiunea se executa cu radacina mainii, cu taisul palmei si cu pumnul
inchis, presand in sens circular asupra maselor de tesuturi.
Framantatul se aplica mai ales pe muschii fesieri, care se apuca si se
preseaza ca intr-un cleste.
Tocatul, plescaitul si batatoritul se executa puternic, cu ambele maini
lucrand simetric.Cand soldurile sunt voluminoase, folosim batatoritul cu pumnul
inchis, care cade cu fata palmara sau dorsala.
Netezirea de incheiere se executa din aceeasi pozitie.Lucram simultan sau
alternativ, insotind manevrele simultane de usoare extensii ale spatelui, iar pe cele
alternative de scurte leganari laterale ale trunchiului.
Automasajul membrelor inferioare se poate incheia prin cateva exercitii de
pendulare in sens anteroposterior si lateral, executate din articulatia soldurilor.
Automasajul trunchiului se executa pe regiuni, incepand cu spatele,
continuand cu pretele abdominal si terminand cu peretele toracic.
Automasajul spatelui are o mare importanta fiziologica, dar se executa
destul de greu cu mainile proprii.Portiunea lombara a acestei regiuni fiind mai
musculoasa si mai accesibila, vom aplica asupra ei majoritatea manevrelor de
masaj.
Netezirea se aplica pe spate cu toata palma si cu degetele intinse, mainile
fiind asezate simetric, de-o parte si de alta a coloanei vertebrale.Manevrele incep
din jos din regiunea fesiera si sacrala si urca spre omoplati, arcuindu-se inainte
peste partile laterale ale trunchiului.Manevrele pot fi executate si alternativ,
prilejuind o miscare de indoire usoara a trunchiului in sens lateral.
Urmeaza o frictiune energica si insistenta, executata cu palmele, mai ales
pe regiunea sacro-lombala, pe flancuri si sub omoplati.Pe regiunile superioare ale
spatelui ajungem sa frictionam cu varfurile degetelor, trecand mana peste umarul
de aceeasi parte sau de partea opusa.

Framantatul se aplica mai bine pe marginea anterioara a muschiului marele


dorsal.Manevra se executa cu mana de partea opusa, care trecand peste piept,
apuca o cuta de tesuturi pe care o prelucreaza prin strangere si stoarcere intre
degete si palme.
Automasajul spatelui se incheie prin cateva manevre de netezire si prin
miscari ample de respiratie.
Masajul peretelui abdominal consta din manevre care intereseaza pielea,
tesuturile subcutanate si stratul musculo-aponevrotic.
Netezirea se incepe cu palmele aplicate simetric pe partile laterale ale
abdomenului, cu radacina mainilor dusa cat mai inapoi si cu varfurile degetelor
indreptate inainte.
Frictiunea se executa cu degetele si palmele intinse cu radacina mainilor
sau cu taisul lor.Pielea si tesutirile subcutanate ale peretului abdominal, fiind moi si
suple, permit manevre ample si frictiune.Prin miscari mai reduse ca amploare, dar
mai apasate, actionam asupra tesuturilor grase subcutanate, care se acumuleaza
in aceasta regiune, mai ales la femei.Frictionarea muschilor este necesara
indeosebi la insertia lor pe coaste.
Muschii abdominali nu pot fi framantati, neputand fi prinsi in cuta, din cauza
reflexului de aparare.Putem in schimb sa framantam intre degete sau intre palme
cutele de piele si de tesuturi grase.
Dupa cateva neteziri linistitoare, putem trece la masajul toracelui.
Masajul toracelui se executa din aceleasi pozitii ca si masajul
abdominal.Aplicam manevrele obisnuite, lucrand fie cu amandoua mainile, fiecare
mana aplicata pe partea sa, fie cu o singura mana pe aceeasi parte, sau trecand
peste piept, pe partea opusa.
Netezirea se incepe la mijlocul sternului, indreptandu-se in sus si lateral, in
sensul spatiilor intercostale. Manevrele simultane de alunecare laterala pot fi
insotite de miscari de extensie a trunchiului si de respiratie.
Frictiunile se pot efectua cu degetele si palmele, presand in sens circular
sau liniar pielea si tesaturile superficiale pe planul dur profund.
Framantam cu fiecare mana tesaturile moi de pe partea opusa. Ne ocupam
in deosebi de muschi pectorali, ale caror margini infero-externe pot fi prinse in
forma de cuta si presate intre degete si podoul palmei.
Manevrele de frictiune, framantat si batere nu se vor aplica pe glandele
mamare si nici pe regiunea precordiala.
Netezirea de inchere se insoteste sau este de miscari ample de respiratie.
In practica, vom cauta sa aplicam automasajul pe trunchiul intreg, fara a mai
limita manevrele la regiunile anatomice.Miscarile vor deveni mai ample si vor trece

de pe partea posterioara pe cea anterioara, a trunchiului, tinand seama de


grosimea tesuturilor in cazul frictiunii si framantatului si de sensibilitatea local in
cazul manevrelor de bataie.
Membrele superioare, ca si cele inferioare, pot fi masate pe segmente, sau
pe toata intinderea lor.Spre deosebire de membrele inferioare, cele superioare nu
pot fi masate decat pe rand.Incepem de regula cu masajul mainii, dupa care
urmeaza masajul antebratului, bratului si umarului.
Mana propriu-zisa se maseaza amanuntit, prelucrandu-se pe rand fiecare
deget, dosul mainii si palma.
Vom folosi manevrele obisnuite de masaj, adaptate la caracterele anatomice
ale acestui segment.Masam mai intai fiecare deget, tinandu-l in pozitie
verticala.Netezirea se face cu degetele mainii opuse alunecand in lung si
transversal pe fiecare deget.
Pentru degete, frictiunea este manevra de baza si se executa in sens
circular sau liniar.
In loc de framantat folosim strangeri ale partiicarnoase de pe fata lor
palmara, executate intre degetul mare si indicator.
Apucand de varf fiecare deget, executam miscari in toate sensurile, sub o
usoara tractiune; urmeaza scuturarea untregului deget.
O atentie deosebita trebuie sa acordam degetului mare si muschilor de la
radacina lui(tenari).
Putem masa ultimele patru degete impreuna prin neteziri, frictiuni si
tractiuni.Netezirea se face pe dosul degetelor, in lung si transversal, printr-o
miscare executata cu pulpa degetelor mainii care maseaza.Frictiunea se face cu
aceleasi degete si consta in usoare preiuni si deplasari ale pielii, in sens circular si
liniar.Aceleasi manevre se repeta pe fata palmara, mana fiind sprijinita pe dosul ei.
Pentru a face tractiuni si miscari ale acestor patru degete luate impreuna,
aplicam degetele celeilalte maini peste varfurile lor, apucandu-le intre degetul mare
si restul degetelor, tragandu-le in sensul lungimii si scuturandu-le in sensul flexiei si
extensiei.
Mana se maseaza pe partea sa dorsala, aplicand netezirea cu degetele si
palma mainii opuse, care aluneca incepand de la degete, peste pumn, pana pe
antebrat.Frictiunea se executa mai ales cu varful degetelor, care misca pielea si
tesuturile moi si elastice subcutanate, pe planul osos profund.Pe o mana cu
degetele intinse putem aplica intreaga palma a mainii opuse si executa frictiunea
pe toata partea dorsala si palmara.In loc de framantat executam un fel de rulatscuturat al mainii, care este sprijinita pe marginea sa cubitala.
Pe palma aplicam neteziri puternice, executate cu partea dorsala si cu

nodozitatile articulare ale degetelor mainii opuse, care sunt stranse in


pumn.Alunecarile incep de pe fata palmara a degetelor si continua pana peste
radacina mainii.Frictiunea se face cu varful degetelor sau cu varful degetelor sau
cu nodozitatile articulare ale acestora; apasam cu mai multa vigoare pe partile
carnoase ale palmei.Cele doua grupe de muschi ai palmei(tenari si hiptenari) se
framanta in clestele format intre degetul mare si falanga medie a indicatorului
flexat.Scuturatul mainii si degetelor se poate executa prin miscari relaxate din
pumn si cot.Netezirea de incheiere se aplica atat pe fata palmara, cat si pe cea
dorsala a degetelor si mainii.
Antebratul se maseaza folosind manevrele de netezire si frictiune, framantat
si rulat, executate cu degetele.Pentru rulat folosim planul orizontal, care ne permite
sa ducem antebratul, cu mana opusa, in pronatie si suspinatie.Netezirea de
incheiere se va face in pozitia cu antebratul vertical, pentru a cuprinde intreaga
suprafata a segmentului.
Bratul se maseaza din pozitia sezand, cu trunchiul usor inclinat inainte si
rasucit spre partea pe care dorim sa o masam.
Pentru automasajul bratului folosim toate manevrele cunoscute, executate
cu o singura mana, cea de pe partea opusa.Netezirea incepe de pe antebrat si
urca pana peste umar, prin alunecari lungu, medii si scurte, executate continuu si
sacadat.Frictiunea se aplica degetele si palmele, cdu taisul si radacina mainii se
prelucreaza toate tesuturile moi, dar mai ales muschii flexori si
extensori.Framantatul se executa presand si storcand aceiasi muschi in clestele
format intre degete si palma.Tocatul, plescaitul si batatoritul se pot aplica numai pe
fetele anterioara si externa a bratului.Netezirea de incheiere se asociaza cu
scuturatul intregului membru care se executa activ din umar.
Umarul se maseaza din aceleasi pozitii ca si bratul;se folosesc aceleasi
manevre, ce vor fi executate cu mana de partea opusa.Netezirea se face in sens
ascendent, conturand dinainte inapoi si de jos in sus relieful muschiului deltoidian si
indreptandu-se in fata spre clavicula si in spate spre omoplat.Prin frictiune
actionam asupra tesuturilor moi subcutanate, iar prin framantat asupra
muschilor.Aceste manevre pot fi combinate.Tocatul,plescaitul si baterea cu
pumnul se aplica numai atunci cand umarul este destul de musculos.Netezirea de
incheiere se poate limita la umar, sau extinde pe toata lungimea bratului.
Automasajul membrului superior in intregime se poate executa intr-un timp
mai scurt, renuntand la masajul mainii si la manevrele mai putin potrivite pentru
aceasta regiune.
Manevrele de netezire, frictiune si framantat se fac de la pumn pana peste
umar.Baterea se aplica numai pe partile carnoase, iar scuturarile se executa din

umar, dupa ce am ridicat mana de pe sprijin.


Dupa ce am masat in acest fel membrul superior stang, trecem la
prelucrarea membrului superior drept, incercand sa executam aceleasi manevre cu
mana stanga.
Masajul membrelor superioare se intregeste prin miscari active usoare de
pendulare in sens antero-posterior si lateral, sau de circumductie in ambele
sensuri.
Automasajul extins, executat mai ales de catre sportivi, se termina cu
masajul cefei si al partilor laterale ale gatului.
Pozitia de lucru este stand sau sezand, cu capul usor inclinat inainte, iar
manevrele de masaj sunt cele cunoscute.
Pentru executarea netezirii, aplicam amandoua mainile simetric, de o parte
si de alta a coloanei vertebrale cervicale si facem sa alunece palmele si degetele
intinse, de sus, de la insertiile occipitale ale muschilor extensori, in jos spre umeri
si inainte, spre clavicule.Frictiunea consta din miscari circulare sau liniare,
executate cu varful degetelor, insistand mai mult asupra insertiilor superioare ale
muschilor cefei.Executam apoi un framantat, formand o cuta din marginea externa
a muschiului trapez, sau din toti muschii cefei.
Consideratii metodice:
se recomanda sa se actioneze fara graba si incordare, cu calm si cu
suplete in miscari
automasajul poate fi folosit in scop igienic, profilactic si therapeutic
- la incheierea sedintei si chiar in timpul executarii , se recomanda intercalarea
unor miscari de respiratie si relaxare, pentru a combate tendinta de blocare a
toracelui, de stanjenire a circulatiei si de supratensionare a muschilor
- persoanelor in varsta li se recomanda evitarea eforturilor prea mari in ceea ce
priveste aplicarea automasajului, lucrul in pozitii incommode si aplicarea sa pe o
perioada prea lunga
cand este posibil, automasajul trebuie sa se asocieze cu bai de aer si
lumina de soare si de apa, care contribuie la calirea organismului
Limitele automasajului:
Automasajul manual poate fi aplicat la:
gt;
ceafa;
pe articulatiile scapulohumerale;
pe regiunile pectorala, abdominala, lombara (deci dorsal);
pe brate, antebrate, articulatiile pumnului si ale degetelor minii;
pe articulatiile coxofemurale, coapse (anterior si posterior);

pe articulatiile genunchilor;
pe gambe (anterior si posterior);
pe articulatiile gleznei, tarsiene si metatarsiene;
pe degetele de la picioare;
pe aponevroza plantara, etc.
Automasajul instrumental poate fi aplicat de cel interesat fie cu aparte actionate
mecanic sau/si electric (de regula vibromasatoare, care reclama un plus de
securitate, n cazul aparatelor electrice, pentru a evita unele accidente), fie sub
forma de hidromasaj sau masaj sub apa.
Pentru a avea eficienta dorita, cel care si efectueaza masajul pe propriul corp
trebuie sa respecte cteva conditii de practicare si anume:
sa aiba o stare generala buna care sa-i permita acest efort;
sa cunoasca exact procedurile de masaj si scopul urmarit (igienic, de
stimulare, de refacere, terapeutic, etc.);
sa aiba o stare igienica corporala buna;
ambianta placuta cu microclimat confortabil;
sa respecte distanta minima de 2-3 ore fata de masa servita;
- si nu n ultimul rnd, o motivatie corespunzatoare pentru aceasta practica.
Este indicat ca, cel putin n cazul automasajului de refacere, sa se asocieze
procedurilor de masaj si alte mijloace, n special kinetoterapia, hidro si
termoterapia.
n cazul aparitiei senzatiei de oboseala n timpul automasajului, se recomanda
suspendarea sedintei, iar daca se constata ineficienta este indicata consultarea
unui masor calificat, eventual medicul.
Contraindicatiile automasajului
Automasajul nu trebuie efectuat n anumite situa ii: x
boli ale pielii
x stare de febr
x varice
x tromboz a venelor
x trebuie evitate zonele cu diferite abcese
x nu este necesar s se recurg la aceast procedur n timpul proceselor

inflamatorii.
n timpul automasajului nu sunt binevenite senza~iile de durere, deoarece
~esuturile masate, care se ncordeaz din reflex, vor reduce efectul curativ deplin
al procedurii. n plus, masajul este interzis n zona aluni ~elor si al tumorilor.

Abdomenul necesit o abordare deosebit de delicat i atent. El nu trebuie masat


n cazul unei hernii, imediat dup mas i n timpul menstruaiei.
MASAJUL ANTICELULITIC
Pentru a vorbi de celulita, trebuie sa cunoastem mai intai structura pielii,
pentru a scoate in evidenta unde se ascunde tesutul adipos, cel responsabil de
formarea celulitei.
Pielea este un organ de protectie fata de agentii fizici, chimici, microbieni. Este un
organ de excretie prin secretia sudorala, eliminand apa, urea si alti produsi rezultati
din metabolism.
Un organ de absorbtie a unor substante medicamentoase, un organ cu functii de
termoreglare, functii hemodinamice, trimitand la nevoie in reteaua capilara o
cantitate apreciabila de sange, functii metabolice.
Structura pielii:
a.

Epidermul este strabatut de tulpina firelor de par, de canalele de


excretie ale glandelor sudoripare, fara pereti proprii si contine terminatii
nervoase receptoare.

b.

Dermul stratul dispus sub epiderm, mai gros decat acesta si format
din tesut conjunctiv. Dermul contine glande sebacee, canale de excretie ale
glandelor sudoripare, partea dinspre suprafata a foliculilor pilosi, reteaua
vasculara a dermului si receptori nervosi.

c.

Stratul subcutanat cel mai profound al pielii, format din tesut


conjunctiv lax, bogat in cellule adipoase.
Celulele adipoase din tesutul conjunctiv lax sunt un rezervor nutritive de grasimi ce
apara organismul fata de variatiile de temperatura. Depunerea in cantitate mai
mare de cellule adipoase formeaza panicul adipos.
Acesta are o dispozitie diferita la cele 2 sexe, predominand in anumite regiuni sub
influenta hormonilor.

In stratul subcutanat al pielii se afla partea secretorie a glandelor sudoripare,


partea profunda a foliculilor pilosi, reteaua vasculara subcutanata, nervii cutanati si
receptorii nervosa.
d. Glandele pielii: sudoripare, sebacee anexate parului, glanda mamara.
Pentru mentinerea organismului in stare de echilibru metabolic si ponderal este
necesar ca alimentatia sa asigure, zilnic, un aport caloric corespunzator
consumului energetic.
Cand aportul alimentar depaseste necesitatile energetice, plusul se depune sub
forma de reserve lipidice si organismul castiga in greutate; iar cand asemenea
situatii se prelungesc, se ajunge la obezitate.
CELULITA - este o acumulare de deeuri n hipoderm, format dintr-o reea de fibre
elastice (laxe) care circumscriu spaii alveolare umplute de o substan groas de
origine lipidic, dispus n ciorchini.
Hipertrofia acestor spaii = CELULITA
Cauze:
x insuficiena irigrii esutului (circulaia capilar superficial);
x tonus muscular sczut;
x predispoziia constituional;
x tulburri n funcia digestiv i deficiene hepatice, rezult autointoxicare
influenat de o constipaie cronic datorat suprancrcrii cu grsimi,
glicogen, sare i ap a celulelor adipoase.
x tulburri ale glandelor endocrine:

ovarul i suprarenala care joac un rol important n reinerea apei i


srii;
o hiperfoliculinemia predispoziia femeilor pentru celulit x
tulburri ale sistemului nervos:
o oc emotiv;
o tulburri psihice (bulemie, anorexie);
o tulburri ale sistemului nervos simpatic;
o stresul; etc.
x mbrcminte necorespunztoare:
o
prea strmt mpiedic circulaia sanguin.

A. Celulita EDEMATOAS
- primul stadiu al celulitei, const n lichide stagnate ntr-o cantitate mare; inflama ia celulelor din hipoderm, microcircula ia e deficitar ;
- epiderma la suprafa e pu in modificat , se vede foarte pu in cu ochiul liber la
strngerea esutului ntre degete, apare coaja de portocal ;
- e posibil s se simt i o mic durere la atingere.
B. Celulita FIBROAS
- pielea cap t aspectul unei coji de portocale;
- nu mai exist continuitate la nivelul esutului, acesta nu mai este neted; celulele se ngroa i esutul e mai tare;
- circula ia e deficitar , se reduce activitatea metabolismului local;
- la pip it durerea e mai mare, epiderma e lipsit de elasticitate i tonicitate.
C. Celulita FIBROEDEMATOAS
- la suprafa epiderma prezint mari denivel ri (gropi e), n hipoderm formnduse
micronoduli durero i la pip it, activitatea metabolic e aproape nul ; - stagnarea n
exces a lichidelor;
- pielea e lipsit de elasticitate i tonus.
Masajul anticelulitic este una dintre cele mai bune solutii de a scapa de coaja de
portocala".
Influentele masajului anticelulitic asupra organismului se explica in buna masura
prin actiunea directa asupra straturilor superficiale ale corpului. Cu ajutorul acestui
masaj se stimuleaza supletea si elasticitatea pielii si a tesuturilor subcutanate si se
activeaza circulatia sangelui.
Masajul anticelulitic nu este un masaj de relaxare - se actioneaza insistent,
uneori chiar dureros, asupra zonelor afectate de celulita.
Acest tip de masaj se efectueaza local, in zonele afectate de celulita, folosinduse
crme reductoare sau uleiuri specifice, pentru a spori efectul.
De asemenea, hidratarea corespunzatoare (minim 2 l lichide pure pe zi), dieta si
exercitiul fizic completeaza reusita tratamentului.
Se urmareste si se insist ape partile expuse cel mai mult depunerii adipocitelor.

La nivelul fetei, pe fata externa a muschiului buccinator se gaseste un deposit


grasime care formeaza corpul adipos al obrazului. Acesta este format din
grasime de constitutie si se pastreaza si in starile de slabire si la batrani; avand rol
de a umple spatiul variabil in timpul miscarilor de masticatie.
Este invelit la suprafata de o foita conjunctiva foarte subtire care il separa de
formatiunile invecinate.
Se realizeaza masajul facial pentru a mai disipa adipocitele, ajutand la disparitia
fetei ca de luna.
La nivelul feselor, intre muschiul obturator intern, muschiul fesier mare, muschiul
sfincterului anal extern si muschiul ridicator anal se afla fosa ischiorectala, care
contine tesut adipos.
Coapsele si gambele pot fi depozite de tesut adipos, iar masajul anticelulitic cu
miscari profunde poate ajuta la disiparea acestuia.
Bratele si abdomenul sunt alte zone cu bogat tesut adipos asupra carora se va
insista in timpul masajului.
Manevre abordate:
Abdomen:
- neteziri, frmntat (cut mare), ciupit, plescit, pensat, neteziri.
Se repet de mai multe ori aceeai succesiune, pe o durat de 15-20 minute.
Coapse i fesieri:
- neteziri, frmntat, tapotament, ciupit, rulat, pensat, neteziri- 25 minute la coapse,
25 minute fesieri., in total 70 minute
Rezultatele masajului anticelulitic:
Netezirea si uniformizarea pielii
M icsorarea circumferintei corporale si accelerarea disparitiei grasimilor
suplimentare.Acest efect se masoara n centimetri.
Diminuarea si disparitia celulitei
. Tratarea eficienta a celulitei si a vergeturilor
. Dezintoxicare intensiva a organismului
. I ntensificarea circulatiei sanguine. nlaturarea depuneri lor minerale su pli
mentare

Terapia de combatere a celulitei consta in abordarea unui stil de viata sanatos si


anume:
* de consumat cel putin 2 l de apa pe zi ( fara a lua in calcul : ceaiul,cafeaua,supa
etc.).

consumat mai multe fructe si legume in stare naturala.


de evitat a manca carne grasa, carnea de pui trebuie consumata fara pielita
si g rasi me.

de evitat combinatiile de carne cu paine, carofi sau paste, prefera in locul lor
o salata mare de cruditati.
de consumat fructele cu cel putin 45 de minute inainte de masa si la cel
putin 3-4 ore dupa masa.

Redus consumul de cafea (incearca cea fara cofeina), alcool, tutun si mai
ales sucurile (acidulate sau nu).

consum de glucide rafinate mai ales zaharul redus,


practicarea regulata a unui sport este necesara, mai ales daca exista si un
surplus ponderal.
Sunt recomandate sporturile care nu necesita un efort scurt si intens, nociv din
punct
de
vedere
cardio-vascular.
Cel mai recomandat este ciclismul, joggingul pe teren plat, dar nu pe
distante foarte lungi, gimnastica.
Trebuie evitate sporturile care provoaca cresteri ale presiunii pe peretii venosi,
perturband circulatia de intoarcere si provocand celulita.
Este vorba de tenis, volei, baschet, canotaj, gimnastica aerobica sau a
musculaturii statice (in special in ortostatism), echitatie (datorita pozitiei care
stanjeneste circulatia venoasa), arte martiale (din cauza eforturilor scurte si
violente)
Tehnologii avansate care lupta cu celulita
Radiofrecventa tripolara
Aparatele cu radiofrecventa polara au aparut in ultimii ani, iar pana in prezent
exista trei generatii ale acestor aparate:
1. Radiofrecventa monopolara care se realizeaza cu un singur electrod ce
introduce curentul in organism pana in cel mai adanc strat (5 20 mm).
Incovenientul este ca solicita multi kw, iar efectele apar doar dupa cateva
luni, fiind in acelasi timp si o procedura destul de dureroasa.

2. Radiofrecventa bipolara se efectueaza cu ajutorul a doi electrozi postati pe


corp la o distanta mica, avand avantajul ca produce efecte in cateva
saptamani sau chiar zile, insa dezavantajele constau in faptul ca patrunde in
piele doar la nivel superficial (1- 5 mm). In dezavantajul acestui aparat sunt
consumul mare de kw si durerea produsa in timpul tratamentului.
3. Radiofrecventa tripolara este cea mai eficienta si consta in inducerea
curentului concomitent la nivelul celor trei straturi ale pielii (epidermic,
dermic si hipodermic), in concluzie penetreaza incepand de la un nivel mic
pana la cel mai
mare (1 20 mm). Partea buna in aceasta procedura este ca, spre deosebire de
primele doua, solicita putini kw, nu este dureroasa si efectele apar in doar cateva
zile, eliminandu-se atat centrimetri vizibili din zona tratata, cat si aspectul de coaja
de portocala.
Principalul scop al radiofrecventei tripolare este acela de a reduce celulele
adipoase de la nivelul pielii. Radiofrecventa tripolara actioneaza asupra corpului,
intr-un mod placut, prima senzatie fiind aceea de incalzire.
Celulele adipoase sunt distruse ca rezultat la faptul ca acestea opun rezistenta
curentului electric introdus in organism. Aceasta metoda inovativa actioneaza, in
principal, asupra pielii lasate. Undele de inalta frecventa sunt vinovate de
producerea incalzirii, iar efectul imediat al laserului cu radiofrecventa tripolara este
acela ca actioneaza direct asupra celulelor ce produc elastan si colagen, intinzand
pielea si determinand, in acelasi timp, drenajul grasimilor.
Rezultatul dupa efectuarea mai multor sedinte va fi unul surprinzator: celulele care
produc colagen si elastan isi vor intensifica activitatea, fapt pentru care pielea va
arata mult mai tanara. O sedinta de radiofrecventa tripolara corporala dureaza intre
30 40 de minute, fiind recomandata efectuarea a 6 8 sedinte pentru obtinerea
de rezultate spectaculoase. Pentru intretinere, este indicat a se face cate o sedinta
la un interval de cca 2 3 luni.
Avantajele radiofrecventei tripolare fata de celelalte metode de remodelare
corporala
x
Este o metoda non-invaziva si nu necesita anestezie,
x
Se poate realiza pe suprafete mari de corp, avand aceleasi rezultate pe
intreaga zona supusa tratamentului,
x
Combate cu succes celulita pornind de la cel mai mic grad pana la cel mai
avansat,
x

Nu are efecte secundare,

Rezultatele se vad chiar de la prima sedinta datorita faptului ca lucreaza


atat la nivel superficial (primul strat al pielii), cat si in profunzime,
x
Impune un numar mic de sedinte tocmai datorita faptului ca produce
rezultate optime intr-un timp foarte scurt.
x

Presoterapia este unul dintre cele mai inovative procedee folosite impotriva
celulitei, realizat cu ajutorul aparatului de presomasaj care executa un drenaj
limfatic asupra zonei afectate.
Circulatia sangvina deficitara este una dintre cauzele principale ale celulitei. Cu
ajutorul circulatiei sangvine organismul este alimentat cu oxigen. In lipsa
oxigenului, toxinele se adapostesc in straturile adipoase alcatuind acele
conglomerate ce dau pielii aspectul cojii de portocala.
Presoterapia presupune folosirea unor pantaloni care contin cinci camere ce se
umfla incepand din varful picioarelor, pana la nivelul bustului, inclusiv bratele
(degetele picioarelor, gleznele, genunchii, fesele, abdomenul si bratele).
Tratamentul consta in umflarea cu aer a celor cinci camere ale
pantalonilor ,cu o presiune si o intensitate adaptate nivelului de rezistenta a
fiecarei persoane. Un tratament presupune efectuarea a 10 sedinte, in mod
regulat, de cate 2 sau 3 ori pe saptamana, durata unei sedinte fiind de 30 de
minute.
Grasimea este unul dintre manifestarile celulitei, fara a trasa, insa, semnul egal
intre celulita si obezitate.
Presoterapia are menirea de a indeparta depozitele de grasime care
deformeaza aspectul pielii, redandu-i starea de normalitate. Presiunea va circula in
interiorul camerelor, cu o miscare circulara, de jos in sus. Scopul imediat al
presoterapiei consta in realizarea unui drenaj limfatic clasic, iar treptat vor fi
eliminati centimetrii in plus, fiind stimulate procesul de ardere a grasimilor si
eliminarea toxinelor. Atentie insa, nu spun ca aceasta metoda nu va conduce la
eliminarea tuturor kilogramelor in plus, scopul principal al presoterapiei fiind
drenajul limfatic si normalizarea circulatiei sangvi ne. Presoterapia trebuie
combinata si cu alte metode de intretinere corporala, in cazul acelor persoane care
isi doresc sa si slabeasca pe langa imbunatatirea aspectului pielii, prin eliminarea
celulitei.
Fiind un procedeu bland, presoterapia poate fi folosita chiar si in cazul femeilor

insarcinate (doar pentru picioare si brate, bineinteles). Este o metoda comoda de


remodelare corporala, redand muschilor o senzatie de relaxare total, ajutand
picioarele grele si umflate.
Pentru intretinere, dupa finalizarea tratamentului, este recomandata o sedinta de
presoterapie pe saptamana.
Persoanele care sufera de claustrofobie nu vor agrea prea tare genul acesta de
tratament. Pentru a asigura o igiena completa, zonele supuse tratamentului vor fi
acoperite cu folie inainte de a imbraca pantalonii. Daca potentialul pacient
traverseaza o perioada mai delicata (menstruatie, perioadele in care suferi o
anumita afectiune, cum ar fi viroze respiratorii, etc.) tratamentul prin presoterapie
nu este indicat.
Vacuum
Tratamentul cu vacuum se realizeaza cu ajutorul unui aparat ale carui
componente, odata puse in actiune, nu lasa celulitei nici o cale de scapare.
Fiecare sedinta de vacuum se realizeaza in doua etape:
- intr-o prima etapa, se aplica pe pielea afectata de celulita 2 sau 4 dispozitive sub
forma de ventuze. In functie de gradul celulitei, se vor seta frecventa si presiunea
ventuzelor, astfel incat sa fie stimulate straturile de grasime celulitica, in sensul
eliminarii totale. Ventuzele actioneaza pe principiul presiunii, astfel incat sa atraga in
cavitatea lor pielea din zonele afectate. Prin actiunea ventuzelor, pielea va fi
desprinsa de pe straturile de grasime, iar nodulii anticelulitici sunt efectiv dizolvati.
Ventuzele vor activa cca 10 minute, perioada de timp in care si cele mai adanci
tesuturi afectate de celulita vor fi stimulate. S-ar putea ca dupa actiunea ventuzelor
pielea sa capete cateva vanatai usoare.
- in cea de a doua etapa, urmeaza masajul anticelulitic, realizat cu ajutorul unor
componente metalice, dupa aplicarea, in prealabil a unui ulei esential drenant sau
a unei creme anticelulitice a carei actiune dureaza peste 10 ore. Acest tip de masaj
nu este unul oarecare. Zona asupra careia se actioneaza va fi concomitent
masata, dar si aspirata, in interiorul dispozitivului, stimuland astfel circulatia
limfatica.
O sedinta de tratament cu vacuum dureaza intre 20 si 40 de minute, in functie de
stadiul celulitei, iar un tratament complet poate dura si 15 sedinte. Din cauza
miscarilor mai dure folosite, tratamentul cu vacuum nu se recomanda in cazul
femeilor insarcinate, a persoanelor cu anumite boli de piele sau a celor care
prezinta varice sau vase de sange sparte.

Tratamentul cu vaccum este extrem de eficient in razboiul cu celulita, ajutand nu


numai la inlaturarea celulitei, dar si a stratului suplimentar de grasime. Prin
tratamentul cu vacuum se realizeaza si un drenaj limfatic normal. Desi este un
tratament destul de dureros, in comparatie cu alte metode anticelulitice (masajul
obisnuit sau impachetarile), tratamentul cu vacuum este cu atat mai recomandat cu
cat el reuseste sa actioneze in profunzimea tesuturilor subcutanate, acolo unde
sunt depozitate grasimile si toxinele.
Vacuumul reda pielii netezimea si reduce, pana la eliminare, aspectul de coaja de
portocala.
Contraindicatii : epilepsie, sarcina, boli cardiace, hipertiroidie, boli de piele, leziuni
dermatice, peace maker
VIBROMATIQUE
Aparat de ultima generatie, recunoscut pe plan international, Vibromatique este
unul dintre cele mai performante aparate care ne ajuta sa exterminam ''inamicul''
CELULITA
Vibromatique are un efect puternic tonifiant, revigorant si stimuleaza circulatia
sanguina. Manevrele mecanice de virbomasaj repetate periodic activeaza
circulatia in teaca nervului, favorizand nutritia si stimuland activitatea lui
functionala. Nodulii celulitici se sparg pe parcursul tratamentului, iar aspectul de
coaja de portocala se reduce semnificativ dupa numai 3- 5 sedinte intensive.
Avantaj: vibromasajul nu este deloc dureros si in acelasi timp produce si tonifierea
musculaturii.
Beneficiile aduse de Vibromatique
x
ajuta la distrugerea nodulilor celulitici si adiposi;
x
accelereaza procesul de detoxifiere;
x
combate oboseala si incarca organismul cu energie;
x
stimuleaza si reface proprietatile functionale ale tesuturilor;
x
creste nivelul endorfinelor din organism (oferind senzatie de placere,
relaxare);
reduce tensiune musculara si previne aparitia contracturilor
Rezultate obtinute:
x
scadere in circumferinta;
x
reducerea celulitei cu pana la 1 grad dupa 10- 15 sedinte;
x

accelerarea circulatiei sanguine, determinand detoxifiere corporala si


scadere in greutate;
x

tonifiere si relaxarea tesutului muscular.

Contraindicatii
x
persoane cu probleme cardiace grave;
x
femei insarcinate;
x
persoane care sufera de epilepsie, cancer, boli genetice etc.
TUNEL CU INFRAROSII "NO CELLULITE"

Tunelul cu raze infrarosii reprezinta o sauna profesionista moderna cu multiple


efecte benefice asupra organismului, tratand cu rezultate spectaculoase
obezitatea, celulita, problemele de fermitate si de luminozitate a pielii. Datorita
modalitatii sale de inchidere, temperatura din interior se va mari iar in acest fel
efectul va fi dublu: razele infrarosii vor fi mult mai bine absorbite de corp prin porii
deschisi iar temperatura ridicata din interior va duce la o transpiratie intensiva si
mult mai benefica.
Caldura oferita de razele infrarosii este una care este transmisa in corp pana la
nivel celular, astfel incat desi senzatia de disconfort termic este minima (la
suprafata pielii nefiind atat de evidenta ca in cazul unei paturi termice, de
exemplu) rezultatele sunt de doua ori mai bune.Culisarea celor doua cupole face ca
intrarea in tunel sa fie facila, permitand astfel combinarea acestei terapii cu altele
complementare : stimulare musculara, impachetari cu produse marine sau cu
tratamente de termosudatie.
Tunelul cu raze infrarosii are si alte efecte benefice asupra organismului:
eliminarea tensiunilor din corp
imbunatatirea circulatiei sangelui
activarea functiei de auto-insanatosire si aparare a corpului
eliminarea mai buna a substantelor nocive, stimularea organelor, a
frecventei inimii si a metabolismului

reducerea celulitei si imbunatatirea aspectului pielii


ajuta la reducerea considerabila a greutatii corporale
intinderi musculare,
dureri de articulatii,

infectii ale sinusului maxilar si ale sinusului frontal,


afectiuni ovariene

Contraindicatii : sarcina, menstra, schimbari patologice, inflamatii, febra, tumori,


hipertensiune, sensibilitate la caldura.
ULTRASONO
Ultrasunetele ajuta la atenuarea nodulilor anticelulitici si reconturarea adipozitatilor
localizate obtinute prin actiunea mecano-termica ce le dizolva si le face mult mai
usor de eliminat din organism, imbunatatirea elasticitatii tesuturilor, patrunderea in
profunzime a produselor profesionale aplicate cum ar fi creme si lotiuni de
remodelare, cu efect anticelulitic, de fermitate sau vergeturi, accelerarea circulatiei
sanguine si a hidratarii in profunzime a pielii.
Are si programe faciale pentru ochi si contur facial, efectuand tratamente de
intoforeza, lifting facial, anticearcan, depigmentare prin eliminarea acumularilor
de melanina.
Stimulii sonori reprezinta o terapie non-invaziva si foarte sigura.
Ultrasunetele din industria beauty exploateaza aceeasi tehnologie folosita de
doctori pentru scanarile prenatale, dar penetreaza cativa milimetri mai profund
pentru a ajunge la tesutul adipos unde celulita este captiva.Masajul ultrasonic
penetreaza in grasimea subcutanata intre 4 si 5 cm sub piele, cu vibratii fine ce
lucreaza cu un milion de herti pe secunda pentru a creea acelasi efect ca cel al
unei diete.
Efectul similar unei diete este dat de arderea grasimilor Ultrasunetele
ajuta la dispersarea acestora si astfel la un aspect mult mai placut al pielii..
Ultrasunetele au efect de inalbire. Experimentele efectuate in acest sens au
condus la concluzia ca ultrasunetele fac ca melanina sa treaca prin vasele de
sange ori sistemul limfatic in rinichi unde este eliminata din corp prin urina.
De asemenea, ultrasunetele ajuta la tratarea acneei. Grasimea in exces si
secretiile de transpiratie blocheaza porii si foliculii de par rezultand acneea
Contraindicatii : epilepsie, sarcina, boli cardiace, hipertiroidie, boli de piele, leziuni
dermatice, peace maker
TERMOSAUNA
Termoterapia consta in infasurarea pacientei intr-o patura electrica dubla, in fapt o
sauna locala ce ajunge la temperaturi foarte ridicate, pana la 75 de grade.Aceasta
procedura duce la arderea extrem de rapida a tesutului adipos, cu grasime,
producand slabirea in diametru.De asemenea, prin termoterapie se realizeaza o

crestere semnificativa a metabolismului celular si a procesului de transpi ratie.


Termoterapia este un procedeu care produce efecte vizibile chiar dupa
prima sedinta mai ales in combinatie cu alte tratamente : electrostimularea
( clientei i se aplica mai intai electrozii dupa care este infasurata in patura
termoactiva) , impachetari cu geluri sau creme puternic reductoare, cu produse
pe baza de namol sau alge marine.
O sedinta de tratamete combinate (electrostimulare + termoterapie) duce la
pierderea rapida in centimetri, observandu-se uneori o diferenta mare la haine
chiar si dupa o sedinta
Contraindicatii : piele iritata, infectata, cu rani deschise sau alte boli de piele
TERMOCREAM
Tratamentul consta in combinarea a doua proceduri: termoterapia si
impachetari in creme cu un puternic rol reductor.
Mai intai, se face un peeling corporal pentru a inlatura celulele moarte si pentru a
deschide porii in asa fel incat pielea sa fie receptiva si sa absoarba tratamentele ce
urmeaza a fi aplicate, apoi se foloseste o crema de termosudatie, care se aplica
intr-un strat fin printr-un masaj circular, pana cand este absorbita total de piele.Apoi
zona se infasoara in film osmotic si se acopera clienta cu patura termoactiva.
TERMOSHOCK
Functioneaza pe principiul alternantei cald-rece, care duce la rezultate vizibile
foarte rapid si care vine ca o desavarsire a tratamentelor de acest gen din centrele
de estetica. Are doi poli extremi de temperatura, polul cald mentine o temepratura
de 40 de grade in timp ce polul rece ramane la temperatura constanta de 4 grade.
Este o tehnica foarte populara in America, Europa si Japonia.Aceasta teorie
foloseste masajul rece si fierbinte pentru a stimula circulatia sangvina,
imbunatatirea metabolismului si stimularea celulelor pentru a accelera microcirculatia.Aceasta actiune are rolul de a combate si preveni problemele de
fermitate, riduri, finete a pielii si de luminozitate.
Termoshock funtioneaza pe principiul alternantei vasoconstrictiei si vasodilatatiei, cu
efecte adiacente notabile : calmeaza tenul, reduce eritermia, cicatricile si cuperoza,
face ca pielea sa fie mult mai permisiva si sa absoarba mult mai bine produsele
aplicate.

Contraindicatii : epilepsie, sarcina, boli cardiace, hipertiroidie, boli de piele, leziuni


dermatice, peace maker
Impachetarile cu argila
Impachetarile cu argila te ajuta nu numai sa lupti impotriva celulitei si sa-ti
detoxifiexi organismul, dar sa si slabesti. Daca nu iti doresti acest lucru, prin
impachetari, vei elimina, pur si simplu, surplusul de grasime. Argila este un produs
natural si poate fi procurat din magazinele de specialitate.
Argila este foarte bogata in substante active din punct de vedere biologic si
minerale (calciu, magneziu, siliciu, potasiu, fier, etc.), fiind cunoscuta si utilizata din
cele mai indepartate timpuri. Izvoarele istorice spun ca argila era folosita de catre
femeile egiptene pentru redarea sau mentinerea frumusetii pielii. Nu exista o
explicatie stiintifica privind modul in care argila actioneaza curativ, insa un lucru
este cert: argila odata folosita (uz intern sau extern) face minuni, actionand direct
asupra factorului negativ care ne complica existenta.
Inainte de a aplica argila pe corp trebuie sa se faca un peeling pentru eliminarea
celulelor moarte. In plus, pentru ca argila sa actioneze cat mai repede si eficient,
trebuie ca porii sa fie deschisi. Dupa ce s-a efectuat curatarea pielii, poti sa treci la
aplicarea pastei de argila. Pasta de argila se obtine din 1-2 plicuri de argila, zeama
unei jumatati de lamaie, 1 sau 2 linguri de ulei de masline si doua linguri de ceai
verde maruntit.
Se aplica amestecul pe corp, apoi se infasoara in folie alimentara si pentru ca
efectele sa fie garantate, se imbraca cu niste haine mai grosute. Caldura va
accentua si grabi actiunea argilei. Timp de actiune - 2 ore sau poate chiar mai
mult, in functie de rezistenta. Dupa despachetare, se face un dus cu apa calda si
se aplica creme anticelulice sau hidratante.
Impachetarile anticelulitice:
x
imbunatatesc circulatia sangelui eliminand toxinele superficiale si excesul
de lichid din tesuturile adipoase.
netezesc portiunile pufoase ale pielii, imbunatatind si intinerind textura
acesteia.
x
previn aparitia celulitei.
Impachetarile anticelulitice au efect revulsiv, perspirant, detoxifiant si de gomaj.
La fel cum pentru a trata celulita este necesara o abordare din mai multe unghiuri,
tot astfel pentru a face impachetarile anticelulitice eficiente este necesara utilizarea
acestora ca adjuvant al altor terapii.
x

Impachetarile inseamna de fapt infasurarea zonelor afectate cu fese din plastic,


cauciuc sau alte materiale, dupa ce in prealabil au fost masate cu creme,
amestecuri din plante sau alte substante anticelulitice. Zonele afectate raman
infasurate 20 30 de minute, timp in care va puteti desfasura activitatile zilnice.
Actiunea impachetarilor consta in obtinerea termosudatiei iesirea la suprafata a
fluidelor prin transpiratie. Exista o gama larga de substante si creme utilizate in
impachetari, acest tratament fiind foarte usor de realizat acasa. Rezultatele se
reflecta in centimetrii pierduti in circumferinta si nu in kilograme.

Impachetari cu crema SNELLING


SNELLING - crema pentru slabit drenanta si cu efect e subtiere. Scopul cremei
este acela de a reduce grasimea ce nu dispare prin exercitii fizice si diete drastice.
Are acest efect datorita cocktailului de ingrediente active vegetale. Modeleaza
corpul, imbunatateste circulatia limfatica, sti muleaza drenajul lichidului, face
tesutul suplu si compact, reduce retentia de apa si diminueaza vizibil aspectul de
coaja de portocala al pielii, intr-un timp record.
Nerecomandat femeilor insarcinate.
Impachetari cu benzi FREEZING ULTRA SLIM ( la rece)
Tratamentul are un efect de accelerare a procesului de regenerare a tesutului,
sporind fluxul sangelui.Scopul acestui tratament este acela de a reduce grasimea ce
nu dispare prin exercitii fizice si diete drastice, acest lucru datorandu-se cocktailului de ingrediente active vegetale.Stimuleaza masa musculara, avand un efect
remodelant spectaculos.Modeleaza corpul, imbunatateste circulatia limfatica,
stimuleaza drenajul lichidului, face tesutul suplu si compact, reduce retentia de apa
si diminueaza vizibil aspectul de coaja de portocala a pielii, intrun timp record.Tratamentul are efecte imediate si este recomandat a fi folosit in
cadrul tratamentelor de slabire intensiva.
Important este de stiut faptul ca aceste impachetari pot fi facute si de catre
persoanele care au varice si care nu pot face impachetari la cald.
Contraindicatii :boli cardiace grave, femei insarcinate
Impachetari AnticeIulita cu GEL MARIN CU SPIRULINA
Tratamentul are rezultate remarcabile in combaterea celulitei si in procesul de
slabire.Spirulina este o alga marina cu actiune intensiva, stimulatoare a
metabolismului celulelor adipoase.Contine de asemenea iedera, cu proprietati

drenante si stimulatoare excelente.


Contraindicatii : boli cardiace grave, epilepsie, femei insarcinate, boli
dermatologice, boli cardiace, varice
Impachetari Anticelulita cu FANGO (NAMOL TERMIC EXTRAFORTE)
Acest tip de tratament actioneaza asupra celulitei si vergeturilor, avand
urmatoarele efecte : eliminarea grasimilor acumulate in interiorul adipocitelor,
favorizeaza microcirculatia imbunatatind oxigenarea si hranirea tesuturilor afectate,
precum si drenajul limfatic, Restructureaza tesutul conjunctiv afectat si
regenereaza celulele de colagen si elastina
Contraindicatii : boli cardiace grave, epilepsie, femei insarcinate, boli
dermatologice, boli cardiace, varice
Impachetari anticelulita cu crema de TERMOSUDATIE
Crema de TERMOSUDATIE produce o transpiratie abundenta la nivelul pielii
ajutand la eliminarea apei retinuta in organism, a toxinelor, a celulitei,
ameliorarea vergeturilor. Pielea va fi mai elastica, mai ferma, iar aspectul de
coaja de portocala se va diminua evident, ca si vergeturile.
Este recomandat persoanelor supraponderale, care nu se afla intr-un grad
avansat de celulita, care au retentie de apa, sufera de picioare umflate si
vergeturi evidente.
Contraindicatii : boli cardiace grave, epilepsiboli cardiace grave, epilepsie, femei
insarcinate, boli dermatologice, boli cardiace, varice.
Uleiul de ardei iute
Se pune intr-un borcan un pahar de ulei de masline si un sfert de pahar de ardei
iute tocat foarte fin. Se inchide borcanul ermetic si se lasa continutul la macerat
vreme de 14 zile, dupa care se filtreaza si se trage intr-o sticla inchisa la culoare.
Uleiul astfel obtinut se foloseste ca solutie de masaj contra celulitei.
Atentie insa, nu trebuie aplicat in fiecare zi, pentru ca efectul foarte puternic poate
provoca iritatii.
Daca doresti sa continui masajul anticelulitic in fiecare zi, atunci in zilele de pauza
foloseste alte uleiuri mai slabe.