In cronologia eruptiei dintilor temporari, variatiile

patologice sunt conditionate, in primul rand, de factori

generali ca:
A greutatea la nastere
B sexul
C nasterile premature
D anomaliile cromozomiale
E nasterile prin cezariana
Printre factorii locali incriminati in producerea
anodontiilor, se numara:
A traumatismele intrauterine
B trecerea de la biradiculatie la monoradiculatie
C despicaturile labio-maxilo-palatine
D bolile constitutionale
E factorii teratogeni
Examinarea prin inspectie a zonei Ah se
realizeaza:
A prin aprecierea diferentei de culoare intre mucoasa
palatului dur si palatului moale
B prin indepartarea bazei limbii cu oglinda
C prin miscari de balansare a limbii spre dreapta si stanga
D prin tractiune usoara
E cu ajutorul fuloarului dinspre anterior spre posterior
Care din urmatoarele afirmatii reprezinta o
caracteristica a protezei partiale acrilice de temporizare:
A amana din considerente biologice protezarea definitiva
B rezolva situatii limita de maxima urgenta-fizionomice,
fonatie
C are rolul de a menaja psihic bolnavul
D actioneaza ca un conformator contribuind astfel la
procesul vindecarii unor zone ale fibromucoasei de
acoperire
E este indicata in situatiile in care la nivelul arcadelor
dentare integre se vor executa extractii in zona frontala si
laterala in mai multe etape
Riscul crescut de recidiva a keratochisturilor (peste
50%) este legat de:
A localizarea multipla
B erodarea corticalei osoase
C practicarea marsupizarii
D aparitia lor in cadrul sindromului nevic bazocelular
E resorbtia radacinilor dintilor adiacenti
Utilizarea ultrasunetelor B-mode (7.5 MHz) este utila
pentru depistarea:
A calculilor coraliformi
B calculilor radioopaci
C calculilor radiotransparenti
D calculilor de dimensiuni mici
E calculilor formati recent

Dintre anomaliile de clasa a-II-a Angle, exognatia de

caracterizeaza prin:
A hiperdezvoltarea transversala a maxilarului
B ingustarea piramidei nazale
C endoalveolie si endodontie
D profil concav
E incongruenta dento-alveolara
Pentru
stabilirea
etiologiei
sindromului
algodisfunctional al ATM, intr-una dintre teoriile
elaborate se sustine ca interferentele ocluzale sunt
minimalizate prin dezvoltarea unui model de evitare
propus de catre:
A teoria psihologica
B teoria psihofiziologica
C teoria neuro-musculara
D teoria musculara
E teoria deplasarii mecanice
Delimitarea spatiului sublingual este:
A superior: muschiul milohioidian
B inferior: fascia cervicala superficiala
C posterior: osul hioid
D lateral: pantecele anterior al muschiului digastric
E medial: canalul Warthon
Indicatia majora a sigilarii cat mai precoce a santurilor si
fosetelor molarilor, premolarilor si incisivilor permanenti
este:
A santuri si fosete adanci in forma de C
B santuri si fosete adanci cu buna coalescenta
C sonda nu agata
D dintii sunt erupti suficient pentru a se obtine o
suprafata uscata
E dintii nu sunt erupti suficient
Necroza de coagulare este produsa de:
A arsenic
B papaina
C antiformina
D pepsina
E tripsina
Inaltimea posterioara a fetei este analizata prin:
A unghiul SNA
B unghiul de conicitate N-Pg-M
C unghiul format de axa Y si dreapta N-Ba
D unghiul format de N-Pg cu HF
E unghiul ANB

Un avantaj al amprentarii preliminare cu alginat in

terapia edentatiei totale este:
A alginatele nu inregistreaza fidel detaliile morfologice
ale campului protetic
B alginatele se deterioreaza rapid la temperaturi ridicate
C alginatele sunt supuse fenomenului de sinereza
D alginatele pot afecta duritatea de suprafata a gipsului
E alginatele permit reproducerea cu acuratete a zonelor
retentive
Teoria bacteriotoxica privind etiologia stomatopatiilor
protetice se refera la:
A dezechilibrul intervenit in microbiocenoza bucala la
purtatorii de roteze acrilice
B traumele provocate de protezele prelucrate si adaptate
necorespunzator
C reactia de hipersensibilitate a organismului fata de
componentele acrilatului
D modificarea factorului vascular
E rolul toxic al unor elemente chimice sau substante din
materialul acrilic asupra structurilor cavitatii bucale
Asincronismele in eruptia dentara pot cauza:
A carii aproximale
B pierderea prematura a dintilor temporari
C interferente ocluzale cu dereglari in dinamica
mandibulara
D anomalii dentare de forma si numar
E anchiloza osoasa sau fibroasa
In clasificarea bolilor parodontale, initiata in 1996 de
Academia Americana de Parodontologie, se regaseste:
A atrofia orizontala precoce
B atrofia presenila
C pyorrhea hipertrofica
D abcesul gingival
E abcesul semilunar
Sinuzita maxilara acuta are ca semn clinic major
obiectiv:
A senzatie de plentitudine sau presiune in regiunea
geniana
B cacosmie
C hiposmie
D anosmie
E obstructie nazala
Protocolul postoperator dupa efectuarea interventiilor
chirurgicale de tip osteotomie Le Fort 1, Le Fort 1 inalta,
Le Fort II, Le Fort III prevede indepartarea gurierei:
A in saptamanile 8-12
B a doua zi postoperator
C in saptamanile 2-7
D in prima zi postoperator
E in saptamana a 16-a

In cazul lamboului semilunar folosit pentru rezectia

apicala, reprezinta un dezavantaj:
A interesarea festonului gingival
B nu exista un punct de referinta pentru repozitionarea
lamboului
C pacientul nu poate mentine o buna igiena orala
D sutura este dificila deoarece lamboul de mucoasa fixa
este subtire
E tensiunea asupra lamboului de mucoasa fixa este
excesiva
Malocluzia de clasa a II-a cuprinde un set de anomalii
caracterizate prin:
A raporturi distalizate si inocluzie sagitala
B deplasarea punctului Gn posterior planului Simon
C deplasarea punctului Nsa anterior planului Dreyfuss
D raporturi mezializate si ocluzie inversa frontala
E dezvoltarea in exces a maxilarului superior
Precizati leziunea cu potential de malignizare care se
poate asocia cu gingivita descuamativa:
A candidoza cronica hiperplazica
B glosita sifilictica
C distrofia sideropenica
D lichenul plan
E fibroza submucoasa orala
Dispozitivele mobile mentinatoare de spatiu utilizate
dupa extractia dintilor temporari, pot fi:
A inel ortodontic cu dinte din acrilat atasat
B doua inele ortodontice cu element intermediar
C proteze tip Kemeny
D arc facial
E proteze tip Richmond
Pe parcursul dezvoltarii ocluziei dentare, prima inaltare
de ocluzie este realizata de:
A eruptia molarilor doi deciduali
B eruptia primilor molari deciduali
C eruptia incisivilor centrali deciduali
D decalajul sagital de 3-4 mm dintre crestele alveolare
ale nou nascutului
E actul suptului
In grupa hiperplaziilor si hipertrofiilor reactive si
inflamatorii musculare se incadreaza:
A miozita osifianta
B papilomul
C hiperplazia fibroasa inflamatorie
D rabdomionul
E leiomiomil

Inregistrarea relatiei centrice se poate realiza prin

urmatoarea metoda antropometrica cu repere
preextractionale:
A masurarea exacta a etajului inferior pe radiografii
cefalometrice practicate anterior in perioada dentara
B medota Leonardo Da Vinci
C metoda Willis
D metoda compasului de aur Appenrodt
E metoda planului de la Frankfurt

In terapia edentatiei totale, placuta Fox reprezinta o

folie din plastic utilizata pentru:
A stabilirea profilului pacientului
B determinarea relatiei ocluzie
C asigurarea reperelor pentru determinarea relatiei
centrice
D verificarea concomitenta in zona anterioara si in zonele
laterale a orientarii planului de ocluzie
E determinarea relatiei de postura

Elementele de morfologie dentara cu rol de sprijin al

ocluziei, sistematizate de catre Abjean si Korbendeau
sunt:
A cuspizii linguali ai premolarilor inferiori
B marginile libere ale caninilor inferiori si cele incizale ale
incisivilor inferiori
C cuspizii vestibulari ai premolarilor superiori
D cuspizii vestibulari ai molarilor superiori
E cuspizii linguali ai molarilor inferiori

Care din urmatorii factori reprezinta o cauza a lipsei

mentinerii protezei totale acrilice in primele zile dupa
aplicarea acesteia:
A existenta unui corp strain sub proteza
B igiena orala deficitara
C alimentarea deficitara si avitaminozele
D reactiile alergice
E supraextinderea marginilor protezei

Anomaliile dento-maxilare pot fi insotite de tulburari de

ritm ale vorbirii (disritmii) care cuprind:
A tahilalia
B dislalia
C sigmatismul
D lambdacismul
E rotacismul
Terapia protetica prin coroane estetice este indicata la:
A discrimii, distrofii, displazii
B in ocluzii adanci traumatizante
C in ocluzii cap la cap (cele ceramice)
D in abrazii avansate
E carii profunde si extinse cu obturatii mari nearmate
Fractura Huet din cadrul fracturilor mixte de maxilar
asociaza:
A o linie de fractura orizontala Le Fort I/II (unilaterala) cu
o fractura verticala mediosagitala
B doua linii oblice unilaterale ce delimiteaza un fragment
intermediar
C doua linii verticale paramediene intre incisivul lateral si
caninul superior care se unesc si detaseaza premaxila
D o linie de fractura orizontala Le Fort I cu doua linii
verticale, paramediene, delimitand trei fragmente
E o linie de fractura orizontala Le Fort I cu trei linii
verticale, una mediosagitala si doua paramediene

Imaginea radiologica specifica reincluziei molarului II

temporar este urmatoarea:
A supuratia si rotatia cu 90 grade a premolarului 2 inclus
B molarul II temporar cu radacinile mai mult sau mai
putin resorbite, dar infundat in os sau submucoasa si sub el
premolarul 2 (dezvoltat corespunzator varstei)
C premolarul 2 situat deasupra molarului II temporar
D premolarul 2 situat paralel cu molarul II temporar
E resorbti coronare localizate pe suprafata premolarului2
Dupa Pont si Kalvelis, unicul factor etiologic al
diastemei primare (adevarate) este reprezentat de:
A un fren al buzei superioare hiperdezvoltat si jos inserat
B dintii supranumerali
C anodontii
D microdontia absoluta
E suma incisiva (SI) mai mica decat 1/3 din diametrul
bizigomatic osos
Dintele cel mai interesat in fenomenul transpozitiei
dentare este:
A caninul inferior
B incisivul central superior
C premolarul 1 inferior
D molarul 1 superior
E caninul superior
Tabloul morfopatologic in parodontita apicala acuta
seroasa este dominat de:
A demielinizarea fibrelor nervoase
B modificari vasculare
C modificarea formei si numarului organitelor celulare
D micsorarea spatiilor intertrabeculare datorita presiunii
care se exercita pe trabeculele osoase
E precipitarea proteinelor citoplasmatice

Eficacitatea clinica a gutierelor in disfunctia

craniomandibulara se manifesta in special asupra
simptomatologiei usoare sau moderate si indeosebi
asupra durerii prin:
A mentinerea interferentelor ocluzale
B modificarea relatiilor condil-cavitate glenoida
C instabilitate articulara
D scurtarea fibrelor musculare ridicatoare ale mandibulei
E mentinerea relatiilor condil-cavitate glenoida
In cadrul analizei modelului de studiu la paralelograf,
retentiometrul permite:
A determinarea paralelismului suprafetelor de ghidaj
B identificarea si marcarea linie ecuatorului protetic
C prepararea suprafetelor de ghidaj
D masurarea retentivitatilor dentare si stabilirea locului
de amplasare a portiunii terminale, flexibile a bratului
retentiv al crosetului
E indepartarea excesului de ceara
Despre administrarea in timpul graviditatii si lactatiei a
lidocainei, se poate mentiona ca:
A lidocaina se incadreaza in clasa de toxicitate C
B penetreaza bariera feto-placentara
C se elimina numai prin laptele matern
D produce hipertensiunea de sarcina
E nu are efect teratogen
Fortele active care actioneaza asupra unei proteze
partiale mobilizabile ascheletate sunt generate de:
A musculatura activa care imprima mandibulei miscare
B greutatea mandibulei
C parodontiul marginal al dintilor restanti
D osul alveolar edentat
E rezistenta mecanica a elementului gnatoprotetic
Verificarea extraorala a portamprentei individuale in
cadrul terapiei edentatiei partiale cu proteza partiala
scheletata urmareste:
A corectitudinea realizarii rapoartelor dintre marginile
portamprentei si mucoasa pasiv-mobila
B respectarea indicatiilor date in prealabil tehnicianului
privind materialul utilizat, plasarea butonilor, plasarea
manerului
C pozitionarea excentrica
D pozitionarea portamprentei individuale pe campul
protetic sub presiune digitala
E plastifierea masei termoplastice in scopul introducerii
in portamprenta individuala

In cadrul malocluziei de clasa a II-a, diviziunea 2,

dificultatile de tratament si riscul de recidiva vor fi mai
mari daca supraocluzia se asociaza cu:
A decalaj intre muchia incizala a incisivului inferior si
centroidul radacinii incisivului superior
B lipsa decalajului sagital intre muchia incizala a
incisivului superior si cea a incisivului inferior
C decalaj intre muchia incizala a incisivului superior si
centroidul radacinii incisivului inferior
D raport mezializat la nivelul caninilor
E ocluzie inversa frontala
Compozitele fluide, utilizate ca baze propriu-zise, sunt
indicate in urmatoarele situatii:
A obturatie de baza in cavitati se clasa I
B obturatie de baza in cavitati de clasa a-V-a de
dimensiuni mari
C obturatie de baza in cavitatile greu accesibile de clasa
a-II-a unde, gratie fluiditatii crescute, patrund cu usurinta in
toate unghiurile
D obturatie de durata in cavitati greu accesibile de clasa
a-II-a
E obturatie de baza in cavitati de clasa a-VI-a
Precizati care din urmatoarele grupe musculare se
spasticizeaza cel mai frecvent ca urmare a tulbularilor de
ocluzie, parodontale si dentare in sindromul de ocluzie
deschisa:
A pterigoidianul extern (lateral)
B fascicolul posterior al temporalului
C orbicularul superior
D pterigoidianul intern
E maseterul
In formarea lacunelor cuneiforme, se atribuie un rol:
A contactului cu alimentele reci (mai ales) sau calde (mai
rar)
B sistemului nervos (stres, distonii neurovegetative)
C stimularii prelungirilor odontoblastice din tubii
dentinari
D contactului cu un instrument metalic
E interventiilor chirurgicale in zone invecinate
Individualizarea conului de gutaperca presupune
ramolirea unui segment de 2-3 mm de la varful conului
prin urmatorul procedeu:
A introducerea in apa rece
B introducerea in cloroform
C introducerea in flacara
D introducerea in alcool etilic
E introducerea in ser fiziologic

Se instituie obligatoriu un tratament medicamentos

inainte de obturarea canalului radicular in urmatoarea
situatie:
A pulpita acuta seroasa partiala
B hiperemia preinflamatorie
C pulpita cronica
D pulpita acuta seroasa totala
E cand putem opri hemoragia
In cursul formarii si dezvoltarii embriologice a
structurilor faciale, palatal secundar se va forma dupa
coborarea limbii, adica:
A in saptamana a-12-a
B in saptamana a-5-a
C in saptamana a-8-a
D in saptamana a-7-a
E in saptamana a-9-a
Metodele functionale de determinare a dimensiunii
verticale a etajului inferior al fetei la edentatul total se
bazeaza pe:
A reperele relatiei de postura
B masurarea distantei intercomisurale
C reperele fotografice din perioada dentata
D utilizarea profilometrului Sears
E masurarea distantei dintre fanta labiala si unghiul
extern al ochiului
Termenul de heterotopie defineste situatia in care:
A dintele este orientat cu coroana invers sensului de
eruptie
B dintele inclus se suprapune peste radacina incisivului
adiacent
C dintele a perforat mucoasa cu o mica parte din coroana
sa si s-a oprit in aceasta stare
D dintele inclus este situat la o distanta mai mica de 12
mm de planul de ocluzie
E dintele se formeaza in alta parte decat in locul sau
normal
La pacientii de varsta a-III-a edentati total, in cadrul
etapei de control intraoral al machetelor protezelor
totale, modelajul gingival are urmatoarea caracteristica:
A papilele gingivale acopera coletele dentare
B papilele gingivale se opresc la limita coronara a
smaltului
C modelajul gingival ofera coletelor dentare aspect
denudat
D modelajul gingival creeaza un volum accentuat al
dintilor
E modelajul gingival este in deplin acord cu aspectul
scurt, plat si neutru al dintilor artificiali

Precizati ce dezechilibru dento-alveolar poate genera

prezenta unui 12 ( inciziv lateral) in forma de cui:
A Angrenajul invers
B Diastema
C Modificarea formei arcadei
D Achiloza dento-alveolara
E Supraeruperea dintelui antagonist
Stratul spinos al epiteluiului gingival oral:
A Este mai redus ca grosime fata de stratul granulos
B Are drept caracteristica principala prezenta granulelor
de keratohialina
C Contine tonofilamente mai numeroase decat cele din
stratul bazal
D Se mai numeste si germinativ sau cu celule germinative
E Este format din celule cuboidale dispuse in palisada
Care dintre afirmatiile urmatoare reprezinta o
caracteristica a bontului preparat pentru o coroana de
invelis ceramica:
A Un plan incizal in unghi de 45 de grade in vederea
intalnirii fortelor de masticatie in unghi drept
B Toate suprafetele axiale usor divergente spre axul
prepararii
C Treimea gingivala a fetei palatinale usor divergenta
spre incizal
D Prag gingival circular care formeaza cu peretii axiali un
unghi de 60 de grade
E Suprafata vestibulara concava gingivo-incizal si meziodistal
Intre factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de
cauza dentara se numara:
A Chisturile foliculare suprainfectate
B Parodontita apicala acuta a dintilor sinuzali
C Inflamatia cronica sau afectiuni alergice ale mucoasei
rino-sinuzale
D Osteita procesului alveolar
E Fumatul si expunerea la mediul cu noxe
Unul dintre factorii generali, care actionand in timpul
organogenezei poate conduce la anodontii, este
reprezentat de:
A Osteomielita acuta
B Insuficienta potentialului formativ al teritoriilor
prezumtiv odontogene
C Despicaturi labio-maxilo-palatine
D Bolile infecto-contagioase ale mamei
E Epuizarea distala a gradientului de molarizare

Dintre avantajele lamboului in plic se enumera:

A Interesarea festonului gingival este completa
B Se poate modifica inseria gingivala dupa necesitati
C Cu cat radacina dintelui interesat este mai lunga, cu
atat lamboul este mai extins
D Tensiunea asupra lamboului poate fi uneori excesiva
E Accesul chirurgical este foarte bun
In granulomul simplu conjunctiv, formarea tesutului de
granulatie are loc in:
A Zona de necroza
B Zona exudativa
C Zona de iritatie
D Zona de stimulare
E Atat in zona de necroza cat si in zona exudativa
Imaginea sialografica obtinuta in urma despicarii
calculilor radiotransparenti este:
A minge tinuta in mana
B lacuna sialografica
C Sirag de margele
D pom inflorit
E pom uscat
Leziunea initiala, ca stadiu al inflamatiei gingivale:
A Apare la circa o saptamana de la debutul inflamatiei
printr-o leziune precoce
B Corespunde clinic unei gingivite subclinice
C Se insoteste de fenomene de meiopragie
D Este caracterizata de fragmentarea laminei bazale
E Se caracterizeaza prin aparitia unui numar foarte
crescut de macrofage, limfocite si plastocite la nivelul
corionului epitelial jonctional
Tehnica corecta a tratamentului endodontic ultrasonic
presupune:
A O etapa premergatoare efectuata manual pana la acul
de tip Kerr nr.15
B Utilizarea aparatelor tip Sonic-Air
C Folosirea sistemului Giromatic
D Utilizarea unui laser pulsatoriu de 35 W
E Efectuarea numai de miscari de rotatie
Axamenul obiectiv la un pacient cu pulpita acuta
seroasa partiala pune in evidenta urmatoarele:
A Durere vie, loclizata la un anumit dinte
B Dinte de coloratie normala, cu o carie profunda si un
depozit bogat de dentina alterata
C Durerea este provocata de excitanti termici
D Camera pulpara deschisa
E Tumefactierea mucoasei vestibulare si a tegumentelor

Egresiunea dentara este o situatie clinica des intalnita

la:
A Pacientii parodontopati
B Pacienti diabetici
C Pacienti cu creasta alveolara antagonisa edentata
terminal de o lunga perioada de timp
D Pacienti cu anomalii dento-maxilare
E Dinti limitrofi edentatiilor vechi
In protezarea totala, prin asigurarea sprijinului unei
amprente se intelege:
A Scaderea rezistentei amprentei la deplasari orizontale
odata cu pierderea inaltimii crestei reziduale
B Atractia moleculelor de saliva intre ele
C Acoperirea maxima de catre amprenta a intregii
suprafete a campului protetic
D Prezenta unei pelicule de saliva intre proteza si campul
protetic
E Cresterea gradului de mobilitate a mucoasei
Functia de sprijin a unui croset al protezei partiale
mobilizabile scheletate reprezinta functia prin care
crosetul:
A Se opune deplasarii orizontale a protezei
B Se opune deplasarii verticale ale protezei in directie
mucozala
C Trebuie sa cuprinda mai mult de 180 de grade din
circumferinta dintelui
D Neutralizarea efectului portiunii flexibile a bratului
retentiv
E Impiedica desprinderea involuntara a protezei de pe
campul protetic
Din punct de vedere histopatologic, in gingivita din
diabet, se produce:
A Subtierea membranei bazale dintre epiteliu si corion
B Usoara mobilitate prin edem inflamator
C Cresterea nutritiei epiteliului gingival prin osmoza, cat
si a corionului subiacent
D Reducerea lumenului capilarelor si arteriolelor
E Un miros caracteristic de acetona
Metodele functionale de determinare a dimensiunii
verticale la edentatul total se bazeaza pe:
A Determinarea relatiei de postura
B Utilizarea unor masti faciale
C Utilizarea unor fotografii din perioada dentata
D Masurarea exacta a etajului inferior pe radiografii
cefalometrice
E Masurarea distantei dintre fanta labiala si unghiul
extern al ochiului

In cursul manevrelor Lebourg se exercita:

A Presiune latero-sagitala pe creasta alveolara
B Presiune bilaterala transversala pe condili
C Presiune pe menton de jos in sus
D Presiune bilaterala verticala pe unghiurile mandibulare
E Presiune simultana pe creasta alveolara si pe marginea
bazilara efectuata bimanual
Ectopia dentara se intalneste destul de frecvent in
cadrul populatiei tarii nostre, vizand cu precadere anumiti
dinti, in urmatoarea ordine descrescatoare:
A Caninul superior (cel mai frecvent), premolarul II
inferior, caninul inferior si premolarul superior
B Caninul superior ( cel mai frecvent), molarul superior
(in special de minte), premolarul II superior
C Incisivul lateral, premolarul II superior, molarul de
minte ( in special cel superior)
D Caninul inferior, premolarul I inferior si incisivul lateral
superior
E Incisivul lateral superior, premolarul II superior, caninul
superior
Diagnosticul diferential al luxatiei anterioare unilaterale
temporo-mandibulare se face cu:
A Fractura ramului ascendent mandibular cu deplasare
B Contractura spastica a muschilor ridicatori ai
mandibulei
C Hiperplazia de condil
D Hemiatrofia faciala progresiva
E Hipoplazia mandibulara
Inregistrarea relatiei centrice se poate realiza prin
urmatoarele metode antropometrice fara repere
preextractionale
A Metoda Wright
B Metoda Silvermann
C Metoda Willis
D Metoda Swenson
E Metoda ce utilizeaza profilometrul Sears
Diagnosticul diferential al reincluziei totale trebuie
realizat cu:
A Intruziile posttraumatice partiale
B Extractia dentara
C Trenspozitia dentara
D Meziopozitia generalizata
E Ectopia dentara
Printre caracteristicile chistului dermoid remarcam:
A Are continut lichidian cenusiu galbui
B Este aderent pe planurile profunde
C Lasa godeu la presiune
D Creste rapid in dimensiuni
E La formele localizate in planseul bucal da aspect de
limba dubla

In perioada de stare, formele ulcero-distructive ale

tumorilor maligne orale au printre caracteristici:
A Aspect conopidiform
B Suprafata brazdata de santuri mai mult sau mai putin
adanci
C Marginile tumorale crateriforme
D Prezinta muguri carnosi, unii dintre ei cu aspect
hemoragic
E Marginile au forma unui burelet
Studiul teleradiografiei in malocluzia de clasa a II 1
endognatia sau sindromul de compresiunie maxilara cu
protruzie si spatiere dentara, evidentiaza:
A Marirea unghiului SNA si reducerea unghiului SNB
B Marirea unghiului SNB si reducerea unghiului SNA
C Dispunerea in evantai japonez a grupului incisivo-canin
D Pozitia prognata a mandibulei
E Scadera unghiului Pr.A-F
Rolul cariopreventiv al lichidului bucal se manifesta
prin:
A Cresterea timpului de clearance salivar al alimentelor
fermentabile
B Tamponarea alcalinitatii bucale prin sistemele tampon
salivare si substante alcaline
C Inhibarea metabolismului bacterian uneori chiar prin
efect bactericid
D Crestera adeziunii microbiene
E Saturarea placii bacteriene cu substante
demineralizante
Exercitiile terapeutice pasive in tratamentul
sindromului disfunctional cranio-mandibular sunt:
A Exercitii de mobilizare articulare efectuata de catre
operator
B Exercitii de coordonare a miscarilor mandibulei
C Exercitiile izotonice de diversificare a miscarilor
D Exercitii izometrice pentru tonifiere musculara
E Exercitii izometrice pentru relaxare musculara
Elementul comun al malocluziei de clasa a II 2-a
(endognatia sau sindromul de compresiune maxilara cu
inghesuire dentara) cu clasa a II 1-a (endognatia sau
sindromul de compresiune maxilara cu protruzie si
spatiere dentara) este:
A Etiopatogenia
B Prevalenta
C Relatia molara antero-posterioara
D Tipul de raport interlabial
E Relatia interincisiva in cele trei planuri ocluzale

Printre aspectele care caracterizeaza abcesul ca forma

anatomo-patologica, se numara:
A Este o supuratie difuza, cu caracter extensiv
B Prezenta crepitatiilor gazoase
C Tegumentele acoperitoare sunt destinse, cianotice sau
livide
D Este o colectie supurata, limitata
E Este expresia clinica a unei inflamatii seroase
Incidenta Donovan este indicata in:
A Incluzia molarului de minte superior pentru evaluarea
rapoartelor in sens transversal
B Incluzia caninului
C Incluzia molarului de minte inferior
D Situatia in care molarul de minte inferior erupt are
distructie coronara mare
E Extractia dintilor temporari
Crosetul din sarma cervico-ocluzala deschis dental al
unei proteze partiale acrilice este indicata:
A In edentatiile terminale, cand intre dintele stalp si
vecin exista o trema
B Pe dintii cu retentivitatie moderate
C In zonele retentive vestibulare si orale ale crestei
alveolare
D Pe molarii mezializati
E In zona frontala, ancorat pe o matrice situata pe o
microproteza cimentata pe dintele limitrof spatiul edentat
Controlul fizionomiei si fonatiei in cadrul sedintei de
aplicare a protezei totale pe campul protetic urmareste:
A Degajarea frenurilor laterale prin modelarea marginilor
protezei cu freze cilindro-conice
B Verificarea absentei adeziunii prin aparitia xerostomiei
C Verificarea inchiderii distale prin presiuni orovestibulare
D Scurtarea marginilor protezei la nivelul zonelor
Eisenring
E Verificarea respectarii criteriilor estetice si incadrarii in
armonia faciala a pacientului
In necroza pulpara, primele elemente care au de suferit
sunt:
A Celulele
B Fibrele nervoase
C Vasele de sange
D Dentina
E Cementul

Dintre factorii dismetabolici implicati in geneza ocluziei

deschise, cel mai important este:
A Obliterarea tardiva a sistemului sutural coronarian
B Rahitismul
C Suptul degetului
D Interpunerea limbii intre arcadele dentare
E Interpunerea obrajilor intre arcadele dentare
Parodontitele agresive:
A Apar mai frecvent la femeile la menopauza
B Apar ca urmare a tratamentului cu antagonisti de calciu
C Pot debuta circumpubertar
D Se insotesc de stare generala de sanatate alterata
E Au un ritm de evolutie mai lent decat parodontitele
cronice
Printre factorii generali care determina tulburari in
mecanismul hemostazei plagii postextractionale se
numara:
A Nerespectarea de catre pacient a instructiunilor privind
ingrijirile postextractionale
B Persistenta tesutului de granulatie in alveola
C Perioada menstruatiei
D Lezarea unor vase
E Vasodilatatia secundara in cazul anesteziilor plexale in
care se foloseste vasoconstrictor
La examinarea radiologica, prezenta unui keratochist
odontogen primordial poate fi sugerata de:
A Absenta dintelui intralezional
B Existenta dintelui neerupt
C Leziunea osoasa radiotransparenta ce circumscrie un
dinte inclus
D Resorbtia radacinilor dintilor adiacenti unui molar de
minte inclus profund
E Leziunea uniloculara sau multiloculara localizata in
special la molarul trei
Semnul lui Quintero semn patognomonic al incluziei
se traduce prin:
A Pozitia vestibularizata a coroanei incisivului lateral
superior si rotatia sa mezio- vestibulara
B Pozitia mezializata a caninului
C Pozitia vestibularizata a coroanei caninului
D Rotatia mezio-palatinala a incisivului lateral
E Rotatia mezio- palatinala a caninului

Dezavantajele utilizarii lacurilor dentare ( varnish-urilor)

sunt:
A Aderenta de natura fizica la tesuturile dure dentare
B Aderenta de natura chimica la tesuturile dure dentare
C Rezistenta mecanica crescuta la solicitarile masticatorii
din cauza grosimii reduse
D Izolarea termica corespunzatoare
E Faciliteaza umectarea corespunzatoare a dentinei de
catre rasini, unghiul de contac al lacului lichid cu plaga
dentinara fiind de 53-106 grade

Controlul extraoral al bazelor din ceara ale machetelor

protezelor totale are in vedere:
A Verificarea stabilitatii machetei superioare prin apasari
alternative stanga-dreapta pe fetele ocluzale ale
premolarilor si molarilor
B Verificarea aspectului facial al pacientului din fata si
profil
C Verificarea simetriei buzei superioare
D Verificarea mentinerii machetei superioare
E Verificarea modelarii convexe a papilelor interdentare

In tratamentul retractiilor gingivale, ca atitudini si

practici conservatoare, se recomanda:
A Insusirea de catre pacient a unei tehnici de periaj
orizontal
B Ca fiind obligatoriu periajul dentar dupa mesele din
timpul zilei si evitarea periajului de seara
C Clatirea cu ape de gura cu efecte astringente
D Frecarea gingiilor cu coaja de lamaie
E Insusirea de catre pacient a unei tehnici de periaj
vertical

Gingia fixa:
A Are o inaltime mai mare la maxilar decat la mandibula
B Are o inaltime mai mare la mandibula decat la maxilar
C Este mai redusa ca inaltime pe fata linguala a primului
molar mandibular
D Corespunde peretelui extern al santului gingival
E Prezinta pe fata vestibulara un sant linear vertical mai
evident la copii

In cadrul malocluziei de clasa a III-a (decalajul

intermaxilar invers sau sindromul progenic) modificarile
in sens sagital ale maxilarului superior se traduc la
examenul facial prin:
A Deplasarea punctului NSA inapoia planului Dreyfuss
B Profil convex
C Deplasarea punctului Gn inapoia planului Simon
D Ocluzie distalizata
E Cresterea unghiului SNA
Care dintre urmatoarele sindroame morfologice poate fi
atasat etiopatogeniei unei anomalii dentomaxilare
corelate unei tulburari a deglutiei dupa Cauhepe:
A Imaturitatea neuromusculara
B Inclinarea vestibulara a incisivilor superiori produsa de
propulsia limbii
C Producerea unei endalveolii superioare simetrice
datorita faptului ca partile laterale ale limbii nu mai apasa
asupra arcadelor dentare
D Producerea unei ocluzii adanci prin interpunerea limbii
in zonele laterale sau anterioare ale arcadelor
E Laterodeviatia mandibulara
Rasina bis-GMA, numita si rasina Bowen, este un
monomer metacrilic resultat in urma reactiei dintre:
A Bis fenol A si glicidil metacrilat
B Bis fenol A si dimetacrilat
C Metil metacrilat si monomer uretanic
D Dimetacrilat si monomer uretanic
E Fluor si cianoacrilat

In protezarea mobilizabila scheletata, forta activa se

manifesta:
A Asupra dintilor artificiali
B La nivelul dintilor naturali
C La nivelul suportului osos
D La nivelul marginilor protezei
E Asupra dintilor suport suplimentari
Metoda homotropismului linguo-mandibular de
determinare a relatiei centrice in protezarea mobilizabila
scheletizata se caracterizeaza prin:
A Reflexul conform caruia mandibula urmeaza limba in
periplul sau static si dinamic
B Dirijarea mandibulei in pozitia centrica prin
compresiune postero-superioara a mentonului
C Compresiunea bilaterala a maseterului
D Executarea de catre pacient a unor miscari test de
propulsie si lateralitate dreapta-stanga
E Redesteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare
Ocluzia adanca cu inocluzie sagitala este semnul cert al
unei evolutii catre:
A Malocluzia blocata
B Ocluzia distalizata in dentitia permanenta
C Ocluzia mezializata in dentitia permanenta
D Ocluzia inrucisata in ambele dentitii
E Ocluzia cap la cap in dentitia permanenta

Port-amprentele individuale cu contact marginal,

folosite in protezarea mobilizabila scheletata, se
caracterizeaza prin:
A Se utilizeaza cand urmeaza a fi folosite materiale
vascose
B Se utilizeaza in amprentele decompresive
C Se utilizeaza in amprentele cu compresiune selectiva
D Pastreaza contactul cu campul protetic pe o distanta
de 3 mm de la periferia acestuia
E Prezinta butoni de distalizare pe fata mucozala in
dreptul incisivilor laterali si ai molarilor de 6 ani
In relatia centrica, intercuspidarea maxima se
caracterezeaza prin urmatorii parametrii ocluzali:
A Liniile mediene ale arcadelor nu sunt situate in acelasi
plan
B Pozitionarea mezializata a dintilor arcadei superioare in
raport cu cei ai arcadei inferioare
C Circumscrierea cuspizilor vestibulari superiori de catre
cei inferiori
D Lipsa unitatilor masticatorii
E Cheia de ocluzie a lui Angle
In cadrul examenului cervico-facial al pacientului
edentat partial si total, simetria faciala se analizeaza:
A Prin corelare cu tipul constitutional
B Prin inspectie din profil
C Prin palpare, percutie si chiar auscultatie
D In raport cu axul vertical al fetei
E In functie de proportia etajelor fetei
Frenurile labiale:
A Se insera la nivelul apofizelor genii
B Sunt formate dintr-un strat subtire de tesut fibros
C Contin si fibre musculare din muschiul genioglos
D Sunt formate dintr-un tesut conjunctiv dens
E Nivelul insertiei alveolare este fix
In cadrul malocluziei de clsa a III-a (decalajul
intermaxilar invers sau sindromul progenic) modificarile
in sens sagital ale maxilarului superior se traduc la
examenul facial prin:
A Deplasarea punctului NSA inapoia planului Dreyfuss
B Profil convex
C Deplasarea punctului Gn inapoia planului Simon
D Ocluzie distalizata
C Cresterea unghiului SNA

Impotriva infundarii protezei partial mobilizabile

scheletate actioneaza:
A Adeziunea
B Succiunea
C Toate portiunile rigide ale crosetelor asezate in zona de
sprijin
D Extremitatile elastice ale crosetelor angajate in conul
de retentie
E Dezechilibrul intre tonusul orbucularului si al muschilor
limbii, in favoarea acestuia din urma
In tratamentul infectiilor endodontice, bacteriostaticele
sunt eficiente:
A In pulpite sau deschideri accidentale ale camerei
pulpare
B La varstnici
C La pacientii cu tratamente cu citostatice
D La pacienti cu boli cronice
E La pacienti cu corticoterapie
In cadrul terapiei prin protezare totala, manevra
maseterina Gysi de determinare a relatiei centrice consta
in:
A Obtinerea de contractii prin compresiunea fascicolului
posterior al temporalului
B Compresiunea maseterului bilateral in timp ce bolnavul
realizeaza inchiderea gurii cu scopul obtinerii de contractii
echilibrate
C Stimularea reflexului de ocluzie molara
D Stimularea reflexelor vestigeale de pozitionare centrica
cu ajutorul machetelor de ocluzie special pregatite
E Compresiunea fascicolului anterior al temporalului
Dupa Bjork, semnul ce poate fi cules pe
ortopantomograma si care indica o rotatie de tip anterior
este:
A Condil scurt, cu dezvoltare preponderent posterioara
B Latime a ramurii orizontale marite
C Ramura ascendenta scurta
D Curbura preangulara proieminenta
E Canal dentar angulat
Diviziunea a 2-a a clasei a II-a dupa Angle include:
A Malocluziile cu raporturi distalizate bilateral si ocluzie
andaca in acoperis
B Malocluziile cu raporturi distalizate bilateral si ocluzie
adanca acoperita
C Malocluziile cu raporturi mezializate la nivelul molarilor
D Malocluziile cu raport neutral la nivelul molarilor de 6
ani
E Malocluziile cu raporturi mezializate la nivelul caninilor

In lichidul bucal se intalnesc o serie de enzime produse

de microflora sau tesuturile moi ale cavitatii bucal, cum ar
fi:
A Fosfataza acida
B Colinesteraza
C Aldolaza
D Kalicreina
E Hialuroidaza

Ce modificare poate apare la controlul fonetic al

machetelor protezelor totale, daca dintii superiori sunt
prea scurti:
A Fomena V seamana cu F
B Fonema T se aude ca D
C Fonema K se aude modificat
D Emisia fonemei S este suierata
E Emisia fonemei S este zazait

Delimitarea spatiului pterigomandibular este:

A Medial muschiul pterigoidian lateral
B Lateral: fata interana a ramului mandibular
C Inferior: glanda submandibulara
D Anterior: chinga pterigomaseterina
E Posterior: muschiul pterigoidian medial
Examenul obiectiv in pulpita acuta seroasa totala pune
in evidenta:
A Existenta unui proces carios mediu
B Deschiderea camerei pulpare provoaca exacerbarea
violenta a durerii si aparitia unei picaturi de puroi
C Percutia in ax a dintelui este nedureroasa
D Uneori, in stratul de dentina ce acopera pulpa se poate
descoperii un punct de comunicare cu exteriorul
determinat de evolutia progresiva a cariei
E Prezenta hiperesteziei pulpare
Majoritatea
celulara
reprezentata de:
A Osteoblasti
B Osteoclaste
C Celule de aparare
D Fibroblasti
E Celule epiteliale

desmodontiului

In necroza pulpara primele elemente care au de suferit

sunt:
A Fibrele nervoase
B Vasele de sange
C Celulele
D Fibrele de colagen
E Proteinele pulpare

este

Una din complicatiile la distanta si generale ale bolii

parodontale este:
A Sinuzita maxilara
B Tromboflebita sinusului cavernos
C Abcesul cerebral
D Colecistita prin piofagie in conditii de hiperclorhidrie
gastrica
E Septicemia
Relaxarea sitemului masticator prin limitarea voluntara
a miscarilor mandibulei in terapia educationala si
comportamentala a disfunctiilor cranio-mandibulare
miogene se realizeaza prin:
A Deschidera maxima a gurii
B Strangerea si scrasnirea dintilor
C Evitarea masticatiei dificile
D Posturi vicioase in timpul somnului
E Masajul grupelor musculare

Termenul de oligodontie defineste situatia clinica in

care:
A Lipsesc de pe arcada 2-6 dinti
B Sunt prezenti pe arcada doar 2 pana la 6 dinti
C Sunt prezenti pe arcada maximum de 4 dinti
D Lipseste 1 singur dinte de pe arcada
E Lipsesc toti dintii de pe arcada
Unul dintre avantajele linerilor din eugenolat de zinc
este:
A Sunt solubilizati de lichidele de microinfiltratie
marginala
B Sunt neiritanti pulpari
C Nu adera la dentina
D Inhiba polimerizarea rasinilor
E Au pH acid
In cadrul semnelor clinice obiective majore din sinuzita
maxilara acuta de cauza dentara, se regaseste:
A Obstructia nazala
B Durerea dentara, uneori cu caracter pulsatil, localizata
la nivelul unui premolar sau molar superior
C Halitoza
D Tusea
E Oboseala
Factorii de prognostic rezervat, legati de adenopatia
cervicala in contextul bolii maligne din teritoriul OMF
sunt:
A Implicarea ganglionilor ipsilaterali
B Un numar redus de ganglioni cervicali clinic pozitiv
C Implicarea ganglionilor contralaterali sau bilaterali
D Prezenta ganglionilor in nivelele superioare cervicale
E Forma histopatologica a tumorii primare

In gingivita cronica prin inflamatie de cauza microbiana,

pacientii semnaleaza:
A Senzatie de usturime
B Dureri puternice, insuportabile, la periaj
C Prurit gingival intens
D Sangereri gingivale spontane
E Senzatie de egresiune a dintilor, in special la sfarsitul
zilei

Transpozitia presupune:
A Eruptia unui dinte la distanta fata de locul sau normal
B Prezenta a doi dinti situati unul in dreptul celuilalt, linia
arcadei trecand printre ei
C Inversarea coroanelor a doi dinti vecini
D Inversarea radacinilor a doi dinti vecini
E Inversarea totala a doi dinti vecini si alinierea acestora
in curbura nermala a arcadei

Dupa numarul de materiale utilizate in timpul

amprentarii in cadrul terapiei prin proteza partiala
mobilizabila scheletata, amprentele functionale se
clasifica in:
A Amprente simple si amprente compozite
B Amprente compresive, amprente decompresive si
amprente cu compresiune selectiva
C Amprente in totalitate si amprente parcelare
D Amprente cu gura deschisa, amprente cu gura inchisa
si amprente combinate
E Amprente mucostatice si amprente mucodinamice

Care din urmatoarele afirmatii privind determinarea

dimensiunii verticale a etajului inferior in relatie centrica
si relatie de postura, in terapia prin proteza partiala
mobilizabila scheletata, este corecta:
A Se realizeaza raportandu-se la planul Camper
B Se realizeaza prin metoda disocierii analitice Lejoyeux
C Se poate prelua la nivelul tegumentelor prin unirea
marginii inferioare a aripii nasului cu tragusul
D Are o orientare paralela cu linia bipupilara
E Se obtine prin masurarea distantei dintre un reper fix
maxilar (subnazal) si un reper mobil mandibular (gnation)

Reincluzia dentara face parte din categoria:

A Malocluziilor de clasa a III-a Angle
B Anomaliilor de pozitie
C Malocluziilor de clasa a II-a Angle
D Disarmoniilor dento-alveolare
E Anomaliilor de eruptie
In cadrul
rapoartelor
normale de ocluzie,
corespondenta de angrenare a elementelor morfologice
dentare pentru stopurile ocluzale de clasa a I-a este:
A Cuspizii palatinali si premolarilor si molarilor
contacteaza fosetele distale ale dintilor omologi inferiori
B Cuspizii mezio-palatinali ai molarilor superiori
contacteaza fosetele distale antagoniste
C Cuspidul centro-vestibular al molarului prim inferior
contacteaza tripodic cu foseta distala antagonista
D Cuspizii premolarilor si cei meziali ai molarilor
realizeaza puncte de sprijin cu creasta marginala meziala a
omologului si cea distala a dintelui situat mezial de acesta
E Cuspizii premolarilor si cei meziali ai molarilor
realizeaza puncte de sprijin cu creasta marginala distala a
omologului si cea meziala a dintelui situat mezial de
aceasta
In edentatia partiala, diagnosticul topografic formulat in
cadrul diagnosticului de integritate a arcadei, precizeaza:
A Cauza care a dus la pierderea dintilor
B Existenta complicatiilor locale
C Tulburarile functionale ale sistemului stomatognat
D Localizarea edentatiei
E Modul cum s-a instalat edentatia

Pentru Coutand, un element de diagnostic pentru

infraalveolodentiile frontale si deci pentru formele de
ocluzie deschisa alveolara il constituie deplasarea
punctului C:
A Posterior fata de planul Dreyfuss
B Anterior fata de planul Simon
C De-a lungul planului de ocluzie
D Din pozitia normala de la 3 mm dedesubtul planului de
ocluzie, deasupra acestuia
E Din pozitia normala de la 3 mm deasupra planului de
ocluzie, dedesubtul acestuia
In ectopiile dentare, extractia de pilotaj Hotz este
indicata in urmatoarele situatii clinice:
A Prezenta meziopozitiei generalizate bilaterale
B Cand chiar de la inceputul permutarii dentare (6-7 ani)
se schiteaza tendinta de instalare a unei dizarmonii dentoalveolare cu inghesuire, incisivii centrali superiori in eruptie
neavand loc pentru aliniere in curbura normala a arcadei
C La 11-13 ani, cand ectopia de canin superior devine
vizibila
D Coexistenta pe arcada a molarilor de minte cu ectopia,
deoarece amplifica lipsa de spatiu
E Cand pe radiografia dentara se constata ca dintele
ectopic a determinat complicatii la nivelul dintilor
invecinati
Care sunt reperele anatomice ale campului protetic
mandibular utilizate in tehnica amprentarii preliminare in
edentatia totala:
A Zona palatinala distala
B Sutura palatina mediana
C Papila incisiva
D Linia oblica externa
E Foveele palatine

Unui dintre factorii locali implicati in etiopatogenia

anomaliilor dento-maxilare este:
A Sugerea limbii
B Alimentatia artificiala a nou-nascutului
C Traumatismele dintilor temporari
D Sugerea degetului
E Deglutitia atipica

Malocluzia de clasa a II 2-a este un sindrom caracterizat

prin:
A Cresterea diametrelor premolare
B Cresterea diametrelor molare
C Retrodentie fara supraacoperirea grupului incisiv
D Retrodentie cu supraacoperirea grupului incisiv
E Proalveolodentie superioara

Termenul de dinte anastrofic se refera la:

A Un dinte care se formeaza in alta parte decat in locul
sau normal (marginea bazilara, condilul mandibular)
B Un dinte inclus al carui sac pericoronar comunica cu
cavitatea orala
C Un dinte care a perforat mucoasa cu o mica parte din
coroana sa si s-a oprit in aceasta stare
D Un dinte inclus cu coroana situata vestibulara si
radacina orientata palatinal
E Un dinte cu coroana orientata invers sensului de
eruptie

Care din urmatoarele afirmatii privind rezistenta

mecanica a maselor ceramice este corecta:
A Rezistenta mecanica a maselor ceramice este de 417
Bridell fata de 260 Bridell pentru smaltul dentar
B Rezistenta mecanica a maselor ceramice este inferioara
celei a aliajelor dentare
C Masele ceramice nu au efect abraziv asupra smaltului
dentar
D Rezistenta mecanica la compresiun, indoire si rupere
este deficitara
E Permite realizarea unor punti ceramice de mare
amplitudine

Modificarea compensatorie de la nivelul procesului

alveolar superior, intalnita in malocluzia de clasa a III-a
este:
A Prodentie cu IF mai mare de 107 grade
B Retroalveolie cu Pr, A-F mai mic de 110 grade
C Marirea distantei Nsa-Nsp
D Cresterea diagonalei maxilarului superior S-Nsa
E Deplasarea punctului Nsa in fata planului Dreyfuss
Distantarea barei linguale de versantul lingual al crestei
alveolare se realizeaza in functie de:
A Orientarea versantului lingual al crestei alveolare
B Distanta de la parodontiul marginal la bara
C Latimea barei linguale
D Grosimea barei linguale
E Inaltimea versantului lingual al crestei alveolare
In osteotomia verticala a ramului mandibular (CaldwellLetterman):
A Se sectioneaza vertical ramul mandibular, unilateral,
posterior de spina Spix
B Se sectioneaza vertical ramul mandibular, bilateral,
anterior de spina Spix
C Este o metoda chirurgicala practicata foarte rar
D Fragmentul distal va fi repozitionat liber, in sensul
avansarii, pentru anomaliile de clasa a III-a
E Linia de osteotomie are traiect de la unghiul
mandibular pana ala incizura sigmoida, interesand intreaga
grosime a ramului mandibular, retrospigian

Chisturi ale structurilor epidermului si anexelor sale

sunt:
A Chsitul dermoid
B Chistul teratoid
C Chistul branhial
D Chistul sebaceu
E Ranula
Rizotomia selectiva termala prin radiofrecventa a
radacinilor trigemenului:
A Se efectueaza prin craniotomie occipitala
B A inregistrat beneficii pe termen lung raportate la 80%
din pacienti
C Indeparteaza vasele sangvine aberante, situate in
proximitatea radacinii trigeminale, si le repozitioneaza
D Se poate efectua percutanat cu anestezie locala,
impreuna cu injectarea unui barbituri cu durata scurta de
actiune
E Se insoteste de rata de recurenta de 1-6 %
Crepitatiile la pacientii cu SAD ( sindrom algodisfunctional):
A Semnaleaza alterarea relatiei normale disc-condil
B De obicei apar la debutul SAD
C Pot fi unice sau duble
D De obicei apar dupa o perioada mai lunga de evolutie a
SAD
E Sunt zgomote intra-articulare de scurta durata

Una dintre diferentele esentiale intre forma de

parodontita agresiva localizata si cea generalizata este:
A Parodontita agresiva localizata este depistata in
preajma varstei de 30 ani dar si mai tarziu, spre deosebire
de cea generalizata, care este depistata la pubertate
B Parodontita agresiva generalizata afecteaza si primii
molari permanenti spre deosebire de parodontita agresiva
localizata care afecteaza doar incisivii
C Tartrul subgingival este, de obicei, absent in formele
localizate si poate fi sau nu prezent in formele generalizate
D Tartrul supragingival este, de obicei, abundent si se
depune in ritm mai rapid in formele localizate, coparativ cu
formele generalizate
E Raspunsul imun este mai puternic la pacientii cu
parodontita agresiva generalizata si mai slab contitativ la
pacientii cu parodontita agresiva localizata

Litiaza salivara:
A Poate aparea la orice varsta
B Cel mai frecvent afecteaza pacientii intre 20-30 ani
C Are caracter bilateral
D Afecteaza preponderent glanda parotida
E Reprezinta aproximativ 25% din patologia glandelor
salivare

Ce atitudine este recomandata in cazul lipsei mentinerii

protezelor totale ca urmare a supraextinderii merginilor
protezelor:
A Educarea pacientului
B Spalarea protezelor
C Reparatia prin adaugare de acrilat
D Remontarea dintilor
E Reducerea lungimii si/sau grosimii si lustruire

In 1996, Academia Americana de Parodontologie a

formulat o clasificare a bolilor parodontale in care una
dintre situatiile anormale mucogingivale in raport cu
crestele edentate este reprezentata de:
A Prezenta keratinizarii
B Creasta inalta vertical si/sau orizontal
C Cresterea adancimii santului vestibular
D Culoarea anormala
E Retractii gingivale

Semne clinice comune de intrerupere a continuitatii

osoase in fracturile de mandinula pot fi:
A Modificari ale raporturilor de ocluzie
B Masticatia imposibila
C Luxatii sau fracturi dentare
D Durere spontana
E Jena in deglutitie
Resturile Serres, care persista dupa dezintegrarea
lamunei dentare, dau nastere membranei epiteliale a:
A Chistului anevrismal
B Chistului radicular
C Keratochistului odontogen
D Chistului folicular
E Chistului de eruptie
Legea
biomecanica
Ackermann,
denumita
heteropozitie, prin care se realizeaza arcadele articificiale
ale protezei partial mobilizabile acrilice, se referea la:
A Modificarea morfologiei dintilor artificiali fata de cea a
dintilor naturali
B Reducerea numarului de dinti in arcada artificiala
C Schimbarea ordinii dintilor artificiali
D Miscsorarea solicitarii suportului muco-osos
E Rezervarea unui spatiu de 1,5 cm intre ultimul dinte
montat pe sa si extremitatea distala a seii

Sinusul maxilar sau antrul Highmore

A Se formeaza in luna a 5-a a 6-a a vietii
B Este singurul sinus prezent la nou-nascut
C Dezvoltarea definitiva se produce in jurul varstei de 18
ani
D Comunica cu cavitatea nazala printr-un orificiu ce se
deschide in meatul inferior
E Are rol important in deglutitie

Dintre factorii de mediu implicati in etiopatogenia

despicaturilor labio-maxilo-palatine fac parte:
A Fosetele congenitale ale buzei inferioare
B Deficitele nutritionale, in special aminoacizi
C Sindromul Down
D Sindromul velo-cardio-facial
E Diabetul zaharat
In parodontita apicala cronica difuza progresiva Partch,
in prima faza de dezvoltare endoosoasa:
A Apare o usoara hiperemie a mucoasei
B Apare o subtiere a mucoasei
C Apara o fistula
D Apare un nodul ce deformeaza suprafata mucoasei
E Semnele clinice sunt absente
Depunerea tartrului dentar este influientata:
A Mai mult de continutul alimentelor decat de
consistenta lor
B De deficienta vitaminei K
C De deficienta vitaminelor B6 si PP care favorizeaza
formarea tartului
D De deficienta vitaminelor B6 si PP care scad cantitatea
de tartru dentar
E De aportul de acid ascorbic din alimente care creste
cantitatea de tartru dentar

Incizia pentru crearea accesului in cazul rezectiei apicale

este preferabil sa fie realizata cu:
A Forfecuta de plastie
B Bisturiu lama nr 10
C Bisturiu lama nr 11
D Bisturiu lama nr 15
E Oricare dintre acestea
La controlul extraoral al machetelor protezelor totale
bimaxilare, la controlul arcadelor artificiale, se verifica:
A Directia curburii sagitale sa fie paralela cu muchia
crestei maxilare
B In regiunea laterala montarea se face fara sa se tina
seama de axul interalveolar
C Inocluzia sagitala trebuie sa respecte reperele de pe
model
D Linia mediana interincisiva trebuie sa corespunda cu
cea trasata pe model
E Dintii sa realizeze unitati masticatorii de cate trei dinti
(din ratiuni mecanice)
La 5-6 ani, NU constitue semn de dezechilibru viitor in
dezvoltarea ocluziei (dupa Stanciu, Dorobat):
A Ocluzia cap la cap la incisivi
B Ocluzia deschisa prin interpozitii
C Spatierea frontala maxilara
D Absenta atritiei dentare
E Abraziunea patologica
In faza de abductie a corzilor vocale (dupa Boboc):
A Corzile vocale raman departate un timp variabil
B Apare o acolare foarte puternica atunci cand la
contractia muschilor cricoaritenoidieni se adauga
contractia muschilor tiroaritenoidieni laterali
C Corzile vocale vin in contact prin marginile lor libere,
unde se gaseste conusul elastic
D Corzile vocale se indeparteaza variabil in functie de
contractia muschilor arivocali si tirovocali si de eventuala
supraadaugare a actiunii muschiului cricoaritenoidian
posterior
E Inchiderea glotei se poate face inapoi, cand se
contracta numai muschii aritenoidieni
Dupa Bucur, palatul primar se formeaza intrauterin prin
fuzionarea proeminentelor nazale mediane, in
saptamana:
A A 3-a
B A 4-a
C A 5-a
D A 7-a
E A 8-a

Hipoestezia postoperatorie a lobului urechii dupa

parotidectomie este o complicatie posibila a lezarii
nervului:
A Auriculotemporal
B Auricular mare
C Coarda timpanului
D Facial
E Plexul cervical superficial
Dupa Forna, functia de stabilizare a crosetelor turnate
din structura protezei scheletate:
A Este functia prin care crosetul trebuie sa cuprinda mai
mult de 180 de grade din circumferinta dintelui
B Este functia prin care crosetul se opune deplasarilor
orizontale
C Este functia prin care crosetul se opune deplasarilor
verticale
D Se datoreaza bratului retentiv al crosetului
E Depinde de gradul de retentivitate al dintelui stalp
Osteotomia la nivelul unghiului mandibulei in tratamentul
anomaliilor dentomaxilare poarta denumirea:
A Dingman
B Converse
C Ernst
D Dufourmentel
E Kostecka
O fractura mandibulara, de clasa A (Kruger si Schilli) si II
(Kazanjian si Converse) are indicatie terapeutica:
A Tratament chirurgical cu osteosinteza
B Tratament ortopedic cu atele
C Tratament ortopedic cu blocaj intermaxilar
D Tratament ortopedic cu gutiere
E Oricare dintre acestea
Raportul optim coroana-radacina pentru un dinte care va
fi folosit ca stalp intr-o protezare fixa este:
A 2/3
B 1/1
C 3/2
D 1/2
E 2/1
Restaurarile protetice fixe cu intermediari integrali
ceramici au urmatoarele caracteristici, CU EXCEPTIA:
A Au performante estetice superioare celor metaloceramice
B Pot fi realizate punti de mica amplitudine
C Pot fi realizate prin tehnici de frezare computerizata
D Sunt biocompatibile
E Sunt indicate in zona molarilor

In protezarea partiala mobilizabila, primul timp al

analizei modelului la paralelograf este, dupa Forna:
A Trasarea ecuatorului protetic
B Stabilirea locului unde se plaseaza varful portiunii
flexibile a bratului retentiv al crosetului
C Stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie si
dezinsertie a protezei
D Fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf
E Tripodarea
Care dintre urmatoarele baze propriu-zise este cea mai
putin elastica (dupa Iliescu si Gafar):
A Cimentul eugenolat de zinc
B Cimentul policarboxilat de zinc
C Cimentul fosfat de zinc
D Cimentul cu ionomeri de sticla
E Cimentul non-eugenolat de zinc
Gingivita alergica, dupa clasificarea Catedrei de
Parodontologie din Bucuresti, se incadreaza la:
A Gingivite induse de placa bacteriana specifica
B Gingivite din cursul unor stari fiziologice
C Gingivite neinduse de placa bacteriana specifica
D Gingivite hiperplazice ca efect secundar al unor
medicamente
E Gingivite simptomatice din cursul unor boli sistemice
Bara linguala a unei proteze scheletate mandibulare are,
dupa Forna, urmatoarele caracteristici:
A Distanta de la parodontiu marginal la bara de minim 6
mm
B Latimea barei de 3 mm
C Grosimea barei de 4 mm
D Poate fi aplicata indiferent de inclinarea linguala a
procesului alveolar
E Poate fi insotita de un croset continuu cu rol
antibasculant
Urmatorul termen NU se foloseste pentru a desemna
anodontia:
A Pleiodontia
B Atelectodontia
C Aplazia dentara
D Oligodontia
E Agenezia dentara
Limfangioamele orale apar cel mai adesea in:
A Treimea posterioasa a limbii
B Doua treimi anterioare ale limbii
C Mucoasa jugala
D Valul palatin
E Mucoasa labiala

Tratamentul cementomului gigantiform familial consta

in:
A Chiuretaj
B Extractie dentara
C Chimioterapie
D Radioterapie
E Rezectie osoasa extinsa si reconstructia defectelor
restante
Dupa Bucur, chiuretajul periapical este contraindicat in
cazul obturatiilor radiculare in exces:
A Recente
B Cu ciment iodoformat
C Cu ciment tip ZOE
D Cu glassionomeri
E Vechi
La amprentarea preliminara pentru realizarea protezelor
mobilizabile, portamprenta trebuie sa indeplineasca
urmatoarea conditie, dupa Forna:
A In plan transversal sa fie la 1 mm distanta de campul
protetic
B Distal, sa depaseasca foveele palatine
C Distal, sa nu depaseasca santurile retrotuberozitare
D Sa fie la distanta de 1 mm de bolta palatina
E Marginile sa fie la 2 mm peste nivelul zonei de reflexie
a mucoasei
Uranorafia in despicatura palatina unilaterala totala se
practica la:
A 6-8 luni
B 18-24 luni
C 3 ani
D 4 ani
E 5 ani
Timpul de injumatatire plasmatica la articaina este de:
A 45-50 min
B 90 min
C 100-110 min
D 120-130 min
E Peste 3 ore
Referitor la zona AH a campului protetic edentat total
maxilar:
A Este o zona cheie periferica cu rol in realizarea
sprijinului
B Latimea ei nu variaza in functie de pozitia valului
palatin
C Pozitia verticala a valului palatin este cea mai
favorabila
D Pozitia oblica a valului palatin este cea mai favorabila,
permitand realizarea succiunii interne si externe
E Se examineaza exclusiv prin inspectie

Imaginea carcateristica, cu leziuni osteolitice centrale ale

condilului ATM, tip gaura de pumn apare in artrita:
A Actinomicotica
B Hiperuremica (gutoasa)
C Sifilitica
D Traumatica
E Reumatoida
Urmatoarele modificari morfopatologice se intalnesc in
hiperemia preinflamatorie, CU EXCEPTIA:
A Marginatie leucocitara
B Microorganisme in canaliculele dentinare
C Prezenta vaselor sanguine dilatate
D Celule odontoblastice si fibroblasti cu volum redus
E Ribozomi si lizozomi in numar crescut
La sapaliga de detartraj, unghiul intre partea activa si
partea pasiva este de:
A 70 grade
B 110 grade
C 90 grade
D 99-100 grade
E 45 grade
Spatiul sublingual are ca delimitare posterioara:
A Muschiul milohioidian
B Osul hioid
C Muschii genioglosi
D Muschii geniohioidieni
E Mucoasa bucala
Dupa Dumitriu, cel mai eficient efect de natura chimica al
clorurii de zinc in concentratie de 30% este cel:
A Vasoconstrictor
B Astringent
C Cauterizant
D Vasodilatator
E Bacteriostatic
Termenul N2B in clasificarea TNM reprezinta:
A Un singur ganglion ipsilateral cu diametrul sub 3 cm
B Unul sau mai multi ganglioni contralaterali sau
bilaterali cu diametrul sub 6 cm
C Un singur ganglion ipsilateral cu diametrul intre 3 si 6
cm
D Mai multi ganglioni ipsilaterali cu diametrul sub 6 cm
E Unul sau mai multi ganglioni cu diametrul peste 6 cm
Care din urmatoarele proceduri NU se indica in planul de
tratament al cariei dentare simple (dupa Iliescu si Gafar):
A Tratamentul profilactic
B Inlocuirea restaurarilor existente
C Tratamentul abraziilor
D Restaurarea leziunilor incipiente
E Tratamentul cariilor radiculare fara cavitatie

Dupa Dumitriu, testul TOPAS evidentiaza:

A Aspartat-aminotransferaza
B Proteinaze neutre
C Metaboliti toxici ca glucuronidaza
D Elastaze
E Enzima care hidrolizeaza Benzoyl-DL-argininenaphtylamide
In protezarea edentatiei totale, o caracteristica (criteriu)
generala a portamprentei individuale este:
A Se confectioneaza pe modelul preliminar fara a fi
obligatorie trasarea in prealabil a limitelor
B Totdeuna va avea un contact intim cu suprafata
campului protetic
C Totdeauna se distanteaza de campul protetic
D Grosimea marginilor nu este influentata de
dimensiunea fundurilor de sac vestibulare
E Distantarea de camp se recomanda in zonele acoperite
de mucoasa subtire si sensibila
Pe imaginea ariei limita a cinematicii mandibulare in plan
sagital, dupa Posselt (citat de Forna) se pot recunoaste
urmatoarele repere, CU EXCEPTIA:
A Pozitita de relatie centrica
B Pozitia de lateralitate maxima
C Pozitia de intercuspidare maxima
D Deschiderea maxima a gurii
E Pozitia cap la cap
Inaltimea spatiului protetic potential este marita prin:
A Abraziunea sau distructia coronara a dintilor limitrofi
bresei edentate
B Atrofii accentuate ale crestei alveolare
C Egresiunea sau extruzia dintilor antagonisti
D Subocluzia dintilor limitrofi bresei edentate
E Lipsa atrofiei crestei alveolare
Dupa Nance (citat de E. Ionescu), extractia dentara se
impune cand necesarul de spatiu pe arcada in vederea
alinierii caninului inclus este mai mare de:
A 2 mm
B 4 mm
C 5 mm
D 6 mm
E 8 mm
Faza secundara de tratament in gingivitele si
parodontitele marginale cuprinde mai multe proceduri,
CU EXCEPTIA:
A Proceduri chirurgicale
B Igienizarea efectuata de medic
C Restaurari odontale
D Restaurari protetice
E Tratament ortodontic

Referitor la stereotipurile dinamice de masticatie,

urmatorul enunt este FALS (dupa Boboc):
A Stereotipul dinamic tocator se caracterizeaza prin
supraocluzie incisiva accentuata
B Stereotipul dinamic tocator prezinta o panta atenuata
a tuberculului articular
C Stereotipul dinamic frecator prezinta o masticatie
viguroasa
D Stereotipul dinamic frecator prezinta o dezvoltare
puternica a aparatului dento-maxilar
E Stereotipul dinamic tocator se caracterizeaza prin dinti
cu cuspizi proeminenti
Manifestarile sistemice apar la niveluri plasmatice ale
lidocainei nelegate de peste:
A 2-3 g/ml
B 6 g/ml
C 10 g/ml
D 15 g/ml
E 8 g/ml
Dupa Luca, sigilarea largita:
A Este o tehnica de lucru neinvaziva
B Se recomanda in cazul suprafetelor ocluzale cu santuri
adanci si inguste, fara modificari de culoare
C Cu materiale pe baza de rasina bis-GMA asigura o
adaptare mai buna la smalt
D Cu materiale pe baza de rasina bis-GMA impiedica
patrunderea mai profunda a materialului, datorita
vascozitatii acestuia
E Implica largirea santului ocluzal, preparatia interesand
smaltul si stratul superficial al dentinei, pe o grosime de
0,5-1mm a acesteia
Dupa Luca, urmatorul enunt referitor la rasina Bowen
(bis-GMA) este FALS:
A Este un cianoacrilat
B Este un monomer metacrilic
C Este o molecula hibrid mare care seamana cu o rasina
epoxidica
D Rezulta in urma reactiei dintre bis fenol A si glidico
metaacrilat
E Este un lichid vascos, care trebuie diluat cu alti
monomeri pentru a capata fluiditatea necesara sigilarii
Crosetul circular cu 3 brate se mai numeste:
A Bonwill
B Boinyhard
C Ackers
D Kroll
E Soyer

Electromiografia utilizata ca examen paraclinic (dupa

Forna) in disfunctia craniomandibulara:
A Ofera siguranta diagnostica maxima
B Aparatura necesara este la indemana oricarui serviciu
C Musculatura superficiala, in special maseterii, se
abordeaza de obicei prin intermediul electrozilor de
suprafata
D Nu da diagnostice fals pozitive
E Nu da rezultate contradictorii
Selectarea lingurii standard pentru amprentarea
preliminara in protezarea totala, trebuie sa respecte
urmatoarele criterii, MAI PUTIN UNUL:
A La maxilar sa cuprinda tuberozitatile
B In regiunea linguala centrala sa permita contractia
genioglosului
C Manerul lingurii sa nu jeneze contractia orbicularilor
D Inaltimea jgheabului sa permita un spatiu de 1 mm
pentru materialul de amprenta
E La mandibula sa cuprinda tuberculul piriform
Intre modificarile scheletale care apar in sindromul
progenic NU se regaseste (dupa Stanciu, Dorobat):
A Unghiul SNA micsorat
B Cresterea ramului vertical mandibular
C Cresterea ramului orizontal mandibular
D Distanta bispinoasa marita
E Unghiul ANB negativ
Dupa Stanciu, Dorobat, dintre factorii locali care pot
interveni in geneza unei inocluzii verticale, NU fac parte:
A Potentialul de eruptie mai mare a molarului de 6 ani
inferior
B Cicatricile cheloide, retractiile, dupa arsuri termice,
chimice sau electrice
C Afectiuni reumatice localizate la nivelul articulatiei
temporo-mandibulare, care pot determina pozitii antalgice
ale condilului in cavitatea glenoida
D Incongruenta dento-alveolara cu inghesuire primara,
cu imposibilitatea eruptiei dintilor pana la planul de ocluzie
E Spatiul care ramane un interval de timp marit dupa
pierderea precoce a unor dinti temporari
Semnul lui Quintero (citat de E. Ionescu), patognomic
pentru incluzia caninului superior, presupune:
A Pozitie palatinizata a coroanei incisivului lateral
superior
B Pozitie mezio inclinata a incisivului lateral superior
C Vestibularizarea coroanei si mezio-vestibulo-rotatia
incisivului lateral superior
D Mezio-palato-rotatia incisivului central superior, cu
pastrarea pozitiei verticale
E Rotatia disto-vestibulara a incisivului lateral superior

Tulburarile chimioterapiei asupra seriei albe si a

trombocitelor apar:
A Imediat dupa inceperea tratamentului
B La o saptamana dupa inceperea tratamentului
C La doua saptamani dupa inceperea tratamentului
D La trei saptamani dupa inceperea tratamentului
E La cel putin o luna dupa inceperea tratamentului

Ce se intelege prin termenul de labiodontie (dupa

Forna)?
A Ocluzie psalidodonta
B Protruzie bimaxilara fiziologica
C Ocluzie cap la cap
D Overjet
E Overbite

Dupa Dimitriu, adancimea santului gingival, masurata

clinic cu o sonda parodontala, variaza in mod normal
intre:
A 1-5 mm
B 2,5-4,5 mm
C 0,5-1,5 mm
D 1-3 mm
E 2-4 mm

Antibioprofilaxia
pentru
copii
cu
afectiuni
cardiovasculare de risc major sau mediu se face cu
amoxicilina in doza de:
A 5-10 mg/kg corp
B 20 mg/kg corp
C 30-40 mg/kg corp
D 50 mg/kg corp
E 75 mg/kg corp

In primele zile dupa aplicarea protezelor totale, ulceratiile

sau inflamatia tesuturilor subiacente se pot datora
urmatoarelor cauze, CU EXCEPTIA:
A Supraextensia marginilor
B DVO prea mica
C Imprefectiuni ale bazei protezei
D DVO prea mare
E Contact prematur

Referitor la terminologia anodontiei, urmatoarea

afirmatie este FALSA (dupa E.Ionescu)
A Hipodontia presupune absenta a 1-4 dinti
B Agenezia presupune nedezvoltarea unui tesut dentar in
cursul perioadei embrionare
C Pleiodontia presupune absenta unui numar mare de
dinti
D Cei mai frecvent folositi termeni sunt: anodontie,
hipodontie, oligodontie, agenezie, aplazie dentara
E Atelectodontia este un termen care se refera la
reducerea numerica a dintilor

Tratamentul parodontitelor apicale acute exudative

purulente, in stadiul endoosos, cuprinde urmatoarele
indicatii terapeutice, CU EXCEPTIA:
A Drenaj endodontic asociat cu analgetice
B Drenaj combinat endodontic si osteotomie
transmaxilara
C Incizia mucoasei
D Drenaj alveolar prin extractia dintelui
E Medicatie antialgica, tranchilizanta
Dupa Luca, evolutia leziunii carioase din santuri si
fosete poate fi influientata prin:
A Aplicare periodica de Duraphat
B Detartraj cu ultrasunete
C Prezenta la baza santului a unor cantitati crescute de
proteine a tufelor de smalt
D Aplicarea periodica de Copalite
E Tratarea suprafetelor ocluzale cu cement de cupru
Ce concentratie de clorhexidina se foloseste in irigatia
supragingivala pentru a produce o inhibare totala a
formarii placii supragingivale ( dupa Dumitriu)?
A 0,2%
B 0,02%
C 20%
D 0,5%
E 2%

Ce clasificare TNM presupune o recidiva postoperatorie

de dimensiuni mai mari de 4 cm cu prezenta unui singur
ganglion cervical palpabil cu diametrul de 2 cm?
A T3N1Mx
B T2N2Mx
C rT3N1Mx
D rT2N1Mx
E rT3N2Mx
Care dintre urmatoarele afirmatii, privind rolul dietei in
formarea tartrului, este FALSA?
A Deficienta vitaminelor B6, PP favorizeaza formarea
tartrului
B Aportul de acid ascorbic scade cantitatea de tartru
C Depunerea de tartru este influientata mai mult de
consistenta dacat de continutul alimentelor
D La animalele de experienta tartrul nu se formeaza in
absenta alimentarii pe cale orala
E Alimentele bogate in fosfor, bicarbonat favorizeaza
formarea tartrului

In cazul fracturii de maxilar Le Fort I, semnul Guerin

presupune:
A Echimoze vestibulare in funcdul de sac in potcoava
B Palpare dureroasa in vestibulul superior in dreptul liniei
de fractura
C Palpare dureroasa retrotuberozitara, in deptul apofizei
pterigoide
D Tulburari de ocluzie
E Epistaxis uni sau bilateral

Ce caracteristica NU este specifica amprentelor cu

polieteri?
A Stabilitate dimensionala excelenta
B Acuratete a detaliilor care se pastreaza chiar si dupa o
saptamana de la amprentare
C Sunt hidrofili
D Sunt hidrofobi
E Pot genera reactii alergice datorita, in special,
catalizatorului aromatic sulfonat

Dupa Iliescu, Gafar, cantitatea de plasa bacteriana

acumulata supragingival prezinta un maximum de
acumulare, dupa ce dintele a fost curatat mecanic sau
chimic, la:
A 2 zile
B 1 saptamana
C 30 zile
D 2 ore dupa periaj
E 2 saptamani
Urmatoarele afirmatii caracterizeaza resturile epiteliale
MALASSEZ, cu EXCEPTIA ( dupa Dumitriu):
A Degenereaza prin calcifiere
B Persista toata viata
C Pot genera formatiuni chistice in inflamatii
D Se intalnesc uneori la tineri
E Pot prolifera in locurile unde se produc fenomene
osteitice
Testul Periogard evidentiaza (dupa Dumitru):
A Proteinaze neutre din lichidul santului gingival
B Interferonul alfa din focarul inflamator
C Beta-glucuronidaza
D Aspartat-aminotransferaza
E Elastaza din lichidul santului gingival

Care au fost primii germeni incriminati in etiologia cariei

dentare ( dupa Iliescu, Gafar)?
A Streptococii sanguis
B Streptococii mitior
C Lactobacil
D Streptococul salivarius
E Streptococul mutans

Ce element anatomic foloseste tehnica Skoog de plastie

a defectului ramas dupa parotidectomie?
A SMAS
B Lambou din muschiul SCM
C Aponevroza epicraniana rotata
D Muschiul platysma
E Tesut celuloadipos
Dintre testele Herbs, unul singur NU se indica in
amprentarea functionala a campului maxilar:
A Deschiderea larga a gurii, prin care se realizeaza
modelarea la nivelul pungii Fisch
B Suras fortat, cand se realizeaza modelarea la nivelul
zonei vestibulare laterale
C Deschiderea usoara a gurii, care pune in tensiune
periferia campului protetic la nivelul premolarului II si
molarului I
D Sugere, fluierat, suflat, care modeleaza marginile in
zona frontala vestibulara
E Mobilizarea periferiei campului protetic in zona distala
prin proba Valsalva, tuse, test fonetic a, ah.

Cand durerea relatata are caracter pulsatil, posibil

localizata, exacerbata la cald si diminuata la rece, la care
adaugam prezenta picaturii de puroi la deschiderea
camerei pulpare si teste de vitalitate la intensitati mai
mari decat cele obisnuite, punem diagnosticul de ( dupa
Gafar, Iliescu):
A Hiperemie preinflamatorie
B Pulpita acuta seroasa partiala
C Pulpita acuta seroasa totala
D Pulpita acuta purulenta partiala
E Pulpita acuta purulenta totala
Spatiul canin are drept limita superioara:
A Tegumentul
B Oasele nazale
C Spatiul bucal
D Osul maxilar
E Marginea infraorbitala
In tratamentul diastemei NU se recomanda ( dupa E.
Ionescu):
A Un interval de doua saptamani de stabilizare
B Pentru stabilizare la adult o contentie artificiala
permanenta
C Ligatura in 8 din sarma moale
D Pe incisivi inele metalize cu dispozitive sudate
Aplicarea indirecta a tractiunii elastice interincisive ( la
carlige sudate pe inele aplicate pe incisivi)
Sinuzita maxilara este catalogata drept cronica daca are
o durata mai mare de:
A O luna
B 3 luni
C 5 luni
D 8 luni
E Un an

La care dintre urmatorii dinti intalnim cel mai frecvent

leziuni de furcatie sau interradiculare ( dupa Forna)?
A Premolarul I maxilar
B Molarul I maxilar
C Molarul II maxilar
D Molarul I mandibular
E Molarul II mandibular
Regurile extractiilor de dinti permanenti din ratiuni
ortodontice NU tin cont de ( dupa E. Ionescu):
A Probleme tranzitorii sau definitive de fizionomie create
prin extractie
B Starea de sanatate a dintelui ales
C Gradul de afectare a molarului de 6 ani, acesta
pastrandu-se intotdeauna, ca fiind cheia de ocluzie
D Eventuale anomalii asociate
E Valoarea dento-parodontala a dintelui ales
Spatiul submentonier este delimitat posterior de:
A Muschiul milohidian
B Osul hioid
C Pantecele anterior al muschiului digastric
D Pantecele posterior al muschiului digastric
E Platysma
Localizarea de electie a gomelor sifilitice la nivelul
maxilarului este:
A Linia mediana in zona anterioara
B Linia mediana in zona posterioara
C Paramedian, predominant anterior
D Paramedian, predominant posterior
E Tuberozitatea maxilara
Dupa Doroban intre dezechilibrele sau semnele de
dezechilibre viitoare ale ocluziei dentare la 5-6 ani sunt
urmatoarele cu EXCEPTIE:
A Atritiei dentare
B Ocluziei in capac de cutie
C Ocluzie cap la cap incisiva
D Arcadei in V
E Absentei atritiei dentare
Pasajul aerian nazofaringian realizeaza prin functiile
specifice ale epiteliului de la acest nivel ( dupa Boboc):
A Purificarea aerului
B Incalzirea aerului
C Reglarea schimbarii de directie a fluxului aerian
D Umectarea aerului
E Reglarea cantitatii fluxului aerian
Dintre toate bazele propriu-zise, cea mai mare
rezistenta mecanica o prezinta:
A Cimentul eugenolat de zinc
B Cimentul fosfat de zinc
C Cimenturi non-eugenolat de zinc
D Cimenturi policarboxilat de zinc
E Comenturi cu ionomeri de sticla conventionala

Dupa Dorobant, anatomia radiologica a dintilor

temporari NU include urmatoarea caracteristica:
A Spatiul periodontal este mai mic fata de al dintilor
definitivi, datorita anchilozei consecutive fenomenelor de
sizaliza dentara
B Incisivii au camera pulpara in forma de palnie
C Caninii au camera pulpara fusiforma
D Coarnele pulpare sunt mai evidente (alungite)
E Podeaua camerei pulpare este mai subtire
Ce doza de miofilin se foloseste in criza de astm
bronsic?
A 1-2 mg/kg corp
B 3-4 mg/kg corp
C 5-7 mg/kg corp
D 10 mg/kg corp
E 12-15 mg/kg corp
Ce aspect radiologic este sugestiv pentru keratochistul
odontogen primordial?
A Aspect unilocular
B Aspect multilocular
C Lipsa dintelui intralezional
D Resorbtia radacinilor dintilor adiacenti erupti pe arcada
E Apare ca o leziune osoasa radiotransparenta, cu limite
nete
Care materiale de amprenta fac parte din grupa
materialelor elastice reversibile?
A Polimerii acrilici
B Materialele bucoplastice
C Hidrocoloizii
D Alginatele
E Silicobnii
Actiunea antiseptica a hidroxidului de calciu se
datoreaza si pH-ului alcalin. In functie de produs cat este
aceasta?
A 7-8
B9
C 10
D 11-12
E 13
Una din urmatoarele afirmatii NU caracterizeaza
metoda de periaj BASS:
A Indeparteaza placa bacteriana de pe marginea
gingivala si din santul gingival
B Insusita cu usurinta de pacient
C Indeparteaza placa microbiana din zonele unde
concentrarea sa este maxima
D Peria se aplica la un unghi de 45 grade fata de axul lung
al dintilor, astfel incat filamentele sa se aranjeze cu
portiunea terminala spre ocluzal
E Este indicata atat persoanelor sanatoase cat si celor cu
imbolnaviri parodontale

Dintre manifestarile clinice functionale in sindromul

progenic NU fece parte ( dupa Dorobant):
A Lipsa ghidajului anterior
B Muschiul pterigoidian lateral se spasticizeaza cel mai
frecvent
C Instabilitatea contactelor interdentare duce la
cracmente si crepitatii in articulatia temporo-mandibulara
D Ghidarea miscarilor mandibulare este transfereata la
nivelul dintilor frontali
E La pacientii peste 30 de ani apar leziuni la nivelul
coletului, multiple si in explozie ca urmare a traumelor
ocluzale
In perioada de formare a dintilor care dintre
urmatoarele oligoelemente favorizeaza aparitia cariilor
dentare la sobolani de experienta ( dupa Iliescu, Gafar)?
A Strontiu
B Litiu
C Seleniu
D Cupru
E Mangan
Extirparea unei fistule ramase dupa indepartarea unui
chist de canal tireoglos se face:
A Dupa indepartarea firelor de sutura (7-10 zile)
B La 2-3 saptamani de la prima interventie
C La o luna de la prima interventie
D La maximum 6 luni de la prima interventie
E La circa un an de la prime interventie
Limfa din regiunea luetei si valului palatin dreneaza in
ganglionii:
A Mastoidieni
B Retrofaringieni
C Cervicali anteriori superficiali
D Parotidieni superficiali
E Parotidieni profunzi
Diagnosticul pozitiv in incluzia dentara se pune pe
urmatoarele semne clinice, CU EXCEPTIA ( dupa E.
Ionescu):
A Prezenta unor fistule cronice fara raspuns terapeutic
B Pericoronarite si gingivostomatite
C Torsionari si mortificari ale dintilor vecini
D Mezio-inclinarea incisivului lateral datorita presiunii
exercitate de caninul inclus
E Dureri cu caracter nevralgiform
Intre obiectivele terapiei ORL si ortopediei dentofaciale
pentru inbunatatirea conditiilor respiratorii, NU se
regaseste:
A Modificarea diafragmei glotice
B Marirea calibrului foselor nazale
C Marirea lumenului faringian
D Reducerea lordozei cervicale
E Modificarea diafragmei labiale si lingvopalatine

Care dintre urmatoarele substante Nu intra in

alcatuirea sistemelor enzimatic complex al peroxidazelor
salivare (dupa Iliescu, Grafar)?
A Peroxidaza salivara
B Mieloperoxidaza
C Tiocianat
D Lactoferina
E Peroxid de hidrogen
Dintre obiceiurile vicioase incriminate in etiopatia
compresiunii de maxilar cu protruzie si spatiere NU face
parte (dupa Dorobat):
A Respiratia orala
B Sugerea limbii
C Sugerea bucei inferioare
D Deglutitia palatala
E Sugerea degetului
Dupa Bucur, imobilizarea cu atela semirigida a unui
dinte replantat, fara fractura procesului alveolar, se
mentine:
A 7-10 zile
B 2-3 saptamani
C 3-4 saptamani
D 6-8 saptamani
E 6 luni
Fractura de maxilar de tip Walther presupune:
A Doua linii de fractura verticale paramediene ce se
unesc la nivelul oaselor nazale
B O line de fractura orizontala Le Fort I/II cu o fractura
verticala mediosagitala
C O linie de fractura orizontala Le Fort I/II cu trei linii d
efractura verticale, una mediosagitala si doua paramediene
D O linie de fractura orizontala Le Fort I/II cu doua linii de
fractura verticale in dreptul premolarilor
E Multiple linii de fractura
Cand pe imaginea radiologica constatam deformari ale
conturului radicular ca urmare a depunerilor excesive de
cement radicular, fie de-a lungul intregii radacini, fie
numai in zona apicala, punem diagnostic de:
A Parodontita apicala cronica cu hipercementoza
B Parodontita apicala cronica specifica (TBC,
actinomicoza, etc)
C Osteita paradentara Merkior
D Abcesul apical cronic
E Parodontita apicala cronica difuza progresiva Partsch
In care din situatiile de mai jos este INDICAT detartrajul
cu ultrasunete:
A Bolnavii cu boli infectioase, contagioase
B Copii mici
C Pacientii cu reflexe de voma exagerate
D Bolnavii hemofili
E Bolnavii cardiaci purtatori de stimulator cerdiac

Intr-o ocluzie ideala, contactele dento-dentare

realizeaza o suprafata totala de 4 mm iar numarul lor este
de 172. Cate contacte minime dento-dentare trebuie sa
existe pentru a considera ca ocluzia este stabila?
A 75
B 90
C 100
D 125
E 150
Cum se mai numeste crosetul circular cu sase brate?
A Ackers
B Roach
C Ney
D Kennedy
E Bonwill
Dupa Luca, debutul leziunilor din santurile ocluzale:
A Are loc in adancimea snatului
B Cuprinde zonele profunde ale suprafetei ocluzale
C Afecteaza peretii fisurii
D Se produs la orificiul santului prin doua leziuni
bilaterale independente in smaltul pantelor cuspidiene
opuse
E Afecteaza pantele cuspidiene
La protezle partiale acrilice, crosetele din sarma
rotunda sau semirotunda au diametrul de :
A 0,3-0,4 mm
B 0,6-0,8 mm
C 1 mm
D 1,2 mm
E 1,5 mm
Dupa Iliescu, Gafar, ameloplastia unei fisuri se practica
atunci cand penetreaza
A Mai putin de 1/3 din grosimea smaltului
B Mai mult de 1/3 din grosimea smaltului
C din grosimea smaltului
D 1/3 din grosimea dentinei
E din grosimea dentinei
Dupa Forna, legat de pozitia de intercuspidare maxima
si de importanta ei, care dintre afirmatiile urmatoare este
FALSA?
A Este o pozitie diagnostica
B Asigura stabilitatea mandibulei fata de maxilar
C Permite concentratia asimetrica, egala si maxima a
muschilor ridicatori ai mandibulei
D Erienteaza fortele ocluzale in axul lung al dintilor
E Anuleaza di compenseaza fortele orizontale

Dupa Korber, citat de Forna, ocluzia functionala este

caracterizata de existenta urmatorilor factori, cu
EXCEPTIA:
A Factorul cantitativ
B Factorul de miscare
C Factorul calitativ
D Factorul forma
E Factorul forta
Adancimea cavitatii apicale preparate in vederea
obturatiei retrograde dupa rezectia apicala, la o radacina
cu o bizotare de 30 grade, este de:
A 1 mm
B 1,5 mm
C 2,1 mm
D 2,4 mm
E 2,5-3 mm
Cand examenul radiologic arata o largire a spatiului
periapical sub forma unei calote, diagnosticul este de:
A Parodontita apicala cronica fibroasa
B Granulomul simplu conjunctiv
C Osteita paradentara a lui Merkior
D Parodontita apicala cronica difuza progresiva Partcsh
E Parodontita apicala cronica condensata
Care dintre urmatoarele substante folosite in
tratamentul gingivitelor si parodontitelor marginale, NU
reprezinta un antiseptic care denatureaza proteinele
microbiene?
A Acidul citric
B Acidul cromic
C Permanganatul de potasiu
D Acidul salicilic
E Acidul tanic
Care este grosimea minima a peretelui de dentina ce
asigura (actualmente) protectia pulpara chimica si termica
corespunzatoare?
A 3 mm
B 2 mm
C 1,5 mm
D 1 mm
E 0,5 mm
Produce cert convulsii tonico-clonice o concetratie de
xilina in circulatia cerebrala de:
A 1 microgram/ml
B 5 micrograme/ml
C 7 micrograme/ml
D 10 micrograme/ml
E 12 micrograme/ml

Dupa Bucur, palatul primar se formeaza in perioada

intrauterina:
A Dupa luna a 3-a
B Dupa luna a 5-a
C In saptamana a 3-a
D In saptamana a 4-a
E In saptamana a 5-a
Urmatoarele
afirmatii
caracterizeaza
tartrul
supragingival, CU EXCEPTIA:
A Este un depozit organo-mineral
B Are consistenta redusa la inceput
C Originea principala a componentelor sale este din
extravazatul sanguin
D Este moale, friabil imediat dupa depunere
E Se disloca cu usurinta
Dupa Huffman si Regenos, citati de Forna, in cadrul
examenului clinic la pacientii cu leziuni odontale coronare
sau edentatii partiale reduse, ocluzia dinamica se afla in
stransa corelatie cu urmatorii parametri, cu EXCEPTIA:
A Planului de ocluzie
B Relatiei centrice
C Inclinarii pantei retroincisive
D Valorii over-jet-ului
E Distantei intercondiliene
In care dintre situatiile clinice de mai jos NU este indicat
detartrajul cu ultrasunete?
A Hiperestezia dentinara
B Pete colorate depuse pe suprafata smaltului
C Tartru supragingival
D Bolnavii hemofilici
E Gingivostomatita ulcero-necrotica
Imobilizarea permanenta prin mijloace protetice clasice
fixe (dupa Dumitriu), NU include:
A Coroane acrilice reunite
B Coroane metalice totale sau partiale reunite
C Punti stabilizatoare
D Aparatul de imobilizare Elbrecht
E Coroane semifizionomice reunite
Determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior,
in terapia prin punti dentare, se poate realiza prin
urmatoarele metode antropometrice, CU EXCEPTIA:
A Metoda Leonardo Da Vinci
B Metoda Leonardo Da Vinci modificata
C Metoda Boianov
D Metoda Wild
E Metoda planului de la Frankfurt

Pentru a vorbi de hiposialie (xerostomie) in caz de

secretie salivara stimulata, cantitatea secretata trebuie sa
fie sub:
A 2 ml/min
B 1,5 ml/min
C 1 ml/min
D 0,7 ml/min
E 0,35 ml/min
Metronidazolul se administreaza in
parodontitelor marginale sub forma de:
A Comprimate 0,100 g
B Comprimate 0,250 g
C Unguent 6 %
D Gel 6 %
E Gel 35%

tratamentul

In etiopatogenia sindromului de compresiune maxilara

cu inghesuire dentara (malocluzia clasa II/2) dupa
Dorobat, Stanciu este incriminat:
A Factorul constitutional, cu tip dolicocefal, tip
constitutional nordic
B Un determinism genetic, marcat printr-o rata de
crestere mai mare a suturii incisive
C Deglutitia atipica cu interpozitia limbii, care produce
sindromul de compresiune maxilara paralela (maladia
Cauhepe-Fieux)
D Sugerea limbii
E Caria dentara si complicatiile ei
Ce forma de artrita temporomandibulara specifica NU
determina niciodata anchiloza temporomandibulara:
A Actinomicotica
B TBC
C Luetica
D Traumatica
E Reumatoida
Urmatoarele afirmatii sunt semne ale leziunilor de tip
inflamator, intalnite in parodontita distrofica, CU
EXCEPTIA:
A Pungi parodontale de adancime mica sau medie 2-4
mm
B Exudat inflamator redus
C Mobilitate dentara de gradul 2 sau 3
D Retractii gingivale
E Migrari patologice nesemnificative

Spatiul de deriva Nance (dupa Dorobat, Stanciu) se

refera la:
A Inocluzia verticala frontala tranzitorie de eruptie
B Diastemizarea fiziologica la varsta de 4-5 ani
C Devierea liniei interincisive inferioare fata de cea
superioara, in conditiile unor rapoarte ocluzale sgitale si
verticale corecte la canin
D Diferenta diametrelor meziodistale ale dintilor
deciduali si permanenti, care poate fi utilizata pentru
reglarea relatiilor molare si canine in conditiile unui spatiu
inadecvat
E Diferenta in plan vertical intre planul de ocluzie
orizontal, caracteristic dentitiei temporare, si concavitatea
curbei Spee corespunzatoare dentitiei permanente
La copiii de peste 4 ani, doza maxima de articaina este
de:
A 2 mg/kg corp
B 3 mg/kg corp
C 6 mg/kg corp
D 7 mg/kg corp
E 9 mg/kg corp
Care dintre urmatoarele boli infecto-contagioase,
produse intre saptamana a 6-a si a 9-a de sarcina, poate
genera hipoplazii accentuate la nivelul smaltului copilului
(dupa Iliescu, Gafar)?
A Rujeola
B Scarlatina
C Varicela
D Primo-infectia herpetica
E Rubeola
Cand la mandibula ne propunem sa indicam proteza
scheletata si conector principal bara linguala, trebuie ca
versantul lingual al crestei alveolare sa prezinte o inaltime
de minim:
A 8 mm
B 9-10 mm
C 12 mm
D 14-15 mm
E Peste 15 mm
Termenul de diastema vera se referea la:
A Spatiul intre incisivii centrali superiori, cand exista
anodontia unui incisiv lateral
B Anomalia de eruptie si pozitie care presupune
existenta unui spatiu intre incisivii centrali superiori pana la
definitivarea eruptiei (7-9 ani)
C Spatiul intre incisivii centrali superiori, cand exista un
fren unit cu papila retroincisiva
D Spatiul intre incisivii centrali superiori cand exista un
meziodens inclus
E Spatiul intre incisivii centrali superiori cand exista un
meziodens erupt

Cat din volumul zilnic al secretiei salivare globale este

produs la nivelul glandelor salivare accesorii?
A5%
B 10 %
C 15 %
D 20 %
E 25 %
Care dintre urmatoarele materiale folosite ca baza
intermediara ( coafaj indirect) prezinta cea mai mare
rezistenta la compresiune si rigiditate?
A Cimentul de hidroxid de calciu
B Cimentul de eugenat de zinc
C Cimentul cu ionomeri de sticla (CIS)
D Adezivii dentinari
E Rasinile de cimentare
Eroziunea dentara ( dupa Dumitriu) reprezinta:
A Fenomenul de uzura a suprafetelor dentare ocluzale
intre ele
B Lipsa de substanta la colet produsa prin trauma
ocluzala
C Lipsa de substanta dentara care nu afecteaza
suprafetele ocluzale, localizate la coletul dintelui
D Fenomenul de uzura a suprafetelor dentare prin
interpunerea de corpi straini
E Uzura suprafetelor aproximale
Tripodarea ca timp al analizei modelului de studiu la
paralelograf inseamna:
A Stabilirea celei mai acceptabile axe de inserie si
dezinsertie a protezei
B Trasarea ecuatorului protetic
C Stabilirea locului in care se plaseaza varful portiunii
flexibile a bratului retentiv al crosetului
D Fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf
E Nici una dintre acestea
Odontectomia molarului 3 inferior este extrem de
dificila, dupa Peterson, in situatia incluziei:
A Verticale
B Orizontale
C Distoangulare
D Mezioangulare
E Submucoase

Referitor la transpozitia dentara, urmatoarea afirmatie

este EDEVARATA ( dupa E.Ionescu):
A Ce mai frecventa transpozitie este cea intre
canin/incisiv lateral superior
B Transpozitia presupune inversarea axului unui dinte
inclus, acesta fiind indreptat cu coroana spre baza maxilara
C Transpozitia este o anomalie de eruptie si pozitie care
presupune aparitia la distanta a unui dinte permanent fata
de locul unde ar trebui sa se afle
D Cea mai frecventa transpozitie este cea intre
canin/premolar 1 superior
E Frecventa ce mai mare a transpozitiei se inregistreaza
la sexul masculin pentru canin/premolar 1 inferior
Crosetele dentare turnate trebuie sa indeplineasca o
serie de functii. Una dintre acestea este pasivitatea, care
inseamna:
A Functia prin care crosetul impiedica desprinderea
involuntara a protezei de pe campul protetic
B Functia prin care crosetul se opune deplasarilor
orizontale
C Functia crosetului prin care se neutralizeaza efectul
portiunii flexibile a bratului retentiv care solicita orizontal
dintele stalp in timpul insetiei si dezinsertiei
D Functia crosetului prin care acesta, dupa ce este aplicat
corect pe dintele stalp, nu trebuie sa mai exercite forte
active
E Functia prin care crosetul se opune deplasarilor
verticale in directie mucozala, asigurand sprijinul
parodontal
NU se foloseste o grefa osoasa pentru avansarea
mandibulei in anomaliile de clasa II Angle, in cazul
osteotomiei de tip:
A Blair
B Le Fort I
C Le Fort II
D Obwegessr-Dal Pont
E Caldwell-Lettermann
Urmatoarea afirmatie referitoare la tratamentul
ectopiei dentare (dupa E. Ionescu) este FALSA:
A Extractia profilactica de pilotaj Hotz presupune in
etapa a 3-a extractia molarului 1 temporar
B In ectopia palatinala, dupa efectuarea saltului articular,
se imobilizeaza caninul pentru a nu recidiva angrenajul
invers
C In ectopia vestibulara se poate recurge la o contentie
cu caracter permanent
D Extractia dirijata Hort este indicata in situatiile clinice
in care, chiar de la inceputul permutarii dentare se
schiteaza tendinta de instalare a unei dizarmonii
dentoalveolare cu inghesuire
E In ectopia palatinala a premolarului 2, dupa efectuarea
saltului articular, este asigurata contentia naturala

Antibioprofilaxia
pentru
copiii
cu
afectiuni
cardiovasculare de risc major sau mediu, se face cu
clindamicina in doza de:
A 10 mg/kg corp
B 20 mg/kg corp
C 25 mg/kg corp
D 30 mg/kg corp
E 50 mg/kg corp
Care din urmatoarele forme de pulpite cronice se
dezvolta sub influenta unor factori umorali, care activeaza
mitoza celulara?
A Pulpita cronica deschisa ulceroasa
B Pulpita cronica granulomatoasa
C Pulpita cronica inchisa propiru-zisa
D Pulpita cronica inchisa hiperplazica
E Necroza pulpara de cauza chimica
Spatiul sunmandibular este delimitat inferior de:
A Osul hioid
B Mandibula
C Muschiul stiloglos
D Muschiul stilohioidian
E Muschiul maseter
Bureletul lui Kaufmann apare ca semn la rinoscopia
anterioara in:
A Sinuzita maxilara acuta adontogena
B Sinuzita maxilara cronica odontogena
C Sinuzita maxilara de cauza rinogena
D Tumorile de mezostructura
E Tumorile de infrastructura
Dintre urmatoarele substante, care este agentul
degresant cel mai eficient si care nu genereaza efecte
nedorite asupra tesuturilor dentare sau a tesuturilor moi?
A Cloroformul
B Acetona
C Benzonele
D Alcoolii
E Titeiul distilat (neofilina)
In functie de directia axului dintelui inclus, Winter (citat
de E. Ionescu) clasifica incluziile dentare in incluzii:
A Gradul 1: 0-15 grade
B Gradul 2: suprapunere peste dintele adiacent
C Gradul 3: mai mult de 30 grade
D Deasupra apexului dintelui adiacent
E Vestibulara/vestibulo-palatinala- cu coroana situata
vestibular si radacina orientata spre palatinal- pozitie
denumita si a cheval

Limita superioara a nivelului IV cervical ganglionar este

reprezentat de:
A Marginea inferioara a mandibulei
B Osul hioid
C Clavicula
D Marginea inferioara a muschiului omohioidian
E
Marginea
posterioara
a
muschiului
sternocleidomastoidian
Ce tip de lambou se utilizeaza in tehnica Wassmundt de
extractie a resturilor radiculare impinse sub mucoasa
sinuzala:
A Partsch
B Pichler
C Luebke-Ochsenbein
D Triunghiular
E Trapezoidal
NU reprezinta o contraindicatie in fatetarea dintilor
(dupa Forna):
A Igiena bucala precara
B Leziuni coronare medii si extinse
C Dintii depulpati
D Bruxism
E Ocluzii nefavorabile
In etiologia sindromului de inocluzie verticala este
incriminat urmatorul factor local (dupa Dorobat, Stanciu):
A Afectiuni reumatice localizate la nivelul articulatiei
temporomandibulare, care pot determina pozitii antalgice
ale condilului in glenoida si ca atare, instalarea unei
inocluzii verticale in diferite sectoare ale arcadelor dentare
B Obliterarea precoce a sistemului sutural coronarian si
lambdoidian, alterand dezvoltarea verticala a mexilarului
superior
C In rahitism este alterata cresterea verticala a
maxilarului superior la nivelul suturii nazo-fronto-maxilare
D In rahitism este alterata cresterea verticala a
maxilarului inferior, cu reducerea ramului vertical si
deformarea celui orizontal
E In sindromul Down, sectorul anterior este scurtat si
atrage dupa sine deschiderea ocluziei
Urmatoarea afirmatie referitoare la anodontia intinsa
este ADEVARATA (dupa E. Ionescu):
A Tulbularile functionale, masticatorii si fizionomice se
observa tarziu datorita persistentei dintilor temporari
corespunzatori
B Profilul este accentuat convex prin lipsa de dezvoltare
sagitala mandibulara
C In anodontiile subtotale, dintii existenti sunt de cele
mai multe ori simetrici, redusi de volum si atipici, cu
radacini scurte
D Intereseaza frecvent maxilarul inferior, la sexul
masculin, asimetric
E In anodontiile subtotale, dintii existenti sunt de cele
mai multe ori simetrici, mariti de volum si atipici, cu
radacini lungi, ca o adaptare la o formula dentara viitoare

Semnul lui Quintero este citat de E.Ionescu in

diagnosticul pozitiv al incluziei dentare si se traduce
printr-o:
A Pozitie vestibularizata a coroanei incisivului lateral
superior si rotatia sa mezio-vestibulara
B Pozitie vestibularizata a coroanei incisivului lateral
superior si rotatia sa disto-vestibulara
C Mezio-inclinarea incisivului lateral superior si rotatia sa
mezio-vestibulara
D Disto-inclinarea incisivului lateral superior si rotatia sa
mezio-vestibulara
E Disto-inclinarea incisivului lateral superior si rotatia sa
disto-vestibulara
In cazul in care diagnosticul pus este de pulpita acuta
purulenta partiala, tratamentul indicat este:
A Coafaj direct in dublu timp
B Amputatie vitala
C Extirpare vitala
D Extirpare devitala
E Tratamnetul de gangrena simpla
Spatiul bucal este delimitat superior de:
A Tegument
B Spatiul infratemporal
C Arcul zigomatic
D Muschiul buccinator
E Rafeul pterigo-mandibular
Referitor la efectul de treinage (tarare) in cazul
amprentarii, ca etapa a terapiei prin punti dentare,
urmatoarele afirmatii este FALSA (dupa Forna):
A Efectul de treinage e forta care se exercita asupra
materialului si care se opune separarii de suprafetele care
au fost amprentate
B Variaza in functie de numarul si repartitia dintilor
C Efectul de treinage variaza in functie de prezenta
intermediarilor intr-o proteza fixa
D Efectul de treinage se referea la rezistenta indusa de
dintii nepreparati
E Efectul de treinage variaza in functie de pozitia si
lungimea coroanei clinice
Marginea incizala pentru fatete se poate realiza prin
urmatoarele tipuri de preparari (dupa Forna), CU
EXCEPTIA:
A Fereastra
B Pana
C Cu inclinare
D Supraacoperire incizala
E Chamfrein
Durerea cea mai intensa in tumorile maligne apare la:
A Fibrosarcom
B Condrosarcom
C Limfosarcom
D Osteosarcom
E Metastaze osoase

Sapaliga de detartaj prezinta intre partea activa si pasiva,

de legatura cu manerul, un unghi de:
A 90 grade
B 45 grade
C 99-100 grade
D 45-90 grade
E 70 grade

Avantajele fatetarii sunt urmatoarele, CU EXCEPTIA:

A Este mai conservativa
B Prezinta un pericol mai mic puntru pulpa
C Nu modifica ghidajul anterior
D Prezinta un pericol mai mic de a reduce rezistenta
dintelui
E Permite vizibilitatea jonctiunii dento-protetice

Urmatoarea afirmatie NU reprezinta o contraindicatie a

coroanelor de invelis nemetalice ( dupa Forna):
A Pe molari, premolari si canini
B Pe dintii scurti
C Fracturi dentare in 1/3 incizala
D Carii profunde si extinse
E La tineri sub 17 ani

Etapa II din extractia de dirijare a eruptiei dintilor

permanenti dupa Kiellgren, Houston si Tulley (citati de
Stanciu), vizeaza extractia molarului 1 temporar pentru a
grabi eruptia:
A Molarului prim permanent
B Premolarului 1
C Premolarului 2
D Molarului secund permanent
E Incisivului lateral

Factorii de risc pentru vindecarea intarziata a plagilor

sunt, CU EXCEPTIA:
A Plagilor zdrobite
B Folosirii excesive a electrocoagularii
C Radio/chimioterapiei in antecedente
D Suturii plagii in tensiune
E Suprainfectarii plagii
Intermediarul conceptului corect in zona laterala a
protezelor fixe trebuie sa prezinte urmatoarea
caracteristica:
A Toate suprafetele trebuie sa fie concave, netede si
finisate corespunzator
B Tabla ocluzala trebuie sa fie in armonie cu ocluzia
tuturor dintilor
C Contactul oral sa fie in armonie cu dintii adiacenti sau
ceilalti intermediari
D Contactul cu creasta trebuie sa fie la suprafata si cu
presiune, pentru a asigura transmiterea uniforma a fortelor
masticatorii la creasta edentata
E Contactul cu creasta trebuie sa fie punctiform si cu
presiune, pentru a asigura transmiterea fortelor
masticatorii la creasta edentata
In cadrul etapei de permeabilizare a canalelor
radiculare si de evidare a continutului acestora, daca pe
canale se intalnesc obstacole formate din concremenete
calcare, tratamentul mecanic i se pot asocia substante
chimice de permeabilizare. In mod curent se folosesc:
A Acidul sulfuric solutie 40-50%
B Acidul ortofosforic 35 %
C Acidul clorhidric 0,5%
D Solutie 10 % din sarea sodica EDTA
E Acidul sulfuric solutie 0,2-0,5%

Observand arcadele dentare din norma frontala, se

remarca:
A Curba sagitala de ocluzie a lui Spee
B Planul de ocluzie
C Planul de la Frankfurt
D Curba transversala de ocluzie
E Planul lui Camper
In cazul extractiei premolarilor mandibulari, afirmatia
adevarate este:
A Anestezia va fi tronculara periferica la spina Spix
B Anestezia va fi plexala
C Nu este necesara efectuarea sindesmotomiei
D In luxarea dintelui sunt contraindicate miscarile de
basculare vestibulo-E linguale
E In final, dintele este ridicat prin tractiunea in sens
ocluzo-lingual
Urmatoarea afirmatie legata de chistul gingival al
adultului NU este adevarata:
A Reprezinta expresia clinica la nivelul partilor moi a
chistului parodontal lateral
B Apare prin transformarea chistica a resturilor lamei
dentare de la nivelul parodontiului marginal
C Se prezinta ca o formatiune chistica situata in dreptul
papilei interdentare sau chiar si pe creasta adentata
D Mucoasa acoperitoare este intacta si prin transparenta
lasa sa se vada o coloratie alb-balbuie
E Nu se evidentiaza radiologic resorbtia osoasa

Una dintre cele mai moderne strategii de tratament

chirurgical al retractiior gingivale care urmareste si
realizeaza o reinsertie sau o neoinsertie este reprezentata
de asocierea urmatoarelor , CU EXCEPTIA:
A Grefei de tesut conjunctiv
B Lamboul mucogingival deplasat spre apical
C Lamboul mucogingival deplasat spre coronar
D Lamboul mucogingival deplasat spre lateral
E Regenerarii tisulare ghidate
Indicele de competenta biomecanica al dintilor NU este
influientat de:
A Vitalitatea dentara
B Ocluzia dentara
C Distributia elementelor odonto-parodontale reziduale
pe arcada
D Morfologia dentara
E Leziunile parodontale marginale si periapicale
In primele doua luni de viata i.u. cresterea diferentiata
a celor doua maxilare determina:
A Retrognatie maxilara
B Prognatie mandibulara
C Retrognatie mandibulara
D Biprognatism
E Prognatism al nou nascutului
In hiperplazia inflamatorie papilara palatinala,
vindecarea se realizeaza per secundam in:
A 3-4 zile
B 10 zile
C 14 zile
D 3-4 saptamani
E 5-6 saptamani
Din chisturile salivare (ale partilor moi orale) face parte:
A Chistul canalului tireoglos
B Chistul sebaceu
C Chistul brahial
D Ranula
E Chistul cu incluzii epidermale
In malocluziile de clasa II/1 se observa un facies
adenoidian, caracteristic leptoprosop, retrognatic, cu
profil:
A Concav
B Drept
C Accentuat concav
D Convex
E Usor concav
Diagnosticul diferential in pulpita cronica deschisa
granulomatoasa (polipoasa) se face cu:
A Pulpita acuta seroasa partiala
B Grenulomul simplu conjunctiv
C Gangrena pulpara
D Parodontita apicala acuta seroasa (difuza)
E Pulpita cronica deschisa ulceroasa

Se impune corectarea inaltimii etajului inferior in cazul

in care sunt prezente semnele si simptomele
caracteristice afectarii acesteia:
A Uzura accentuata a dintilor restanti, necompensata
suficient prin egresii dentare
B Edentatii partiale
C Aspect imbatranit al pacientului cu un sant labiomentonier accentuat
D Spatiul de inocluzie fiziologica modificat
E Malrelatii mandibulo-craniene extra-posturale
Trombospondinele sunt:
A Elementele ce contribuie la formare membranei
bazelor dintre epiteliu si corion
B Glicoproteinele care raspund de fixarea colagenului in
membrana bazala
C Glicoproteinele implicate in procesele de agregare ale
substantei fundamentale
D Glicoproteine produse, in special, de trombocite, cu rol
in migrarea, adeziune si cresterea multor celule, in special
polimorfonucleare si macrofage
E Responsabile de activarea fagocitozei
In general viteza difuziunii rasinii adezive intr-un
substrat depinde de mai multi factori, cu EXCEPTIA:
A Masei moleculare
B Concentratiei
C Raportului dintre concentratia primer-ului si numarul
fibrelor de colagen
D Temperaturii
E Afinitatii pentru substrat
In cazul disfunctiilor craniomandibulare miogene,
terapia de reabilitare neuromusculara pretinde
parcurgerea urmatoarelor etape, CU EXCEPTIA:
A Eliminarii hipotoniei si a durerii musculare asociate
B Corectarii problemelor structurale si restaurarii
biomecanicii corespunzatoare
C Restabilirii fortei musculare prin exercitii specifice
D Restaurarii flexibilitatii si reeducarea cailor neurologice
E Imbunatatirea performantelor musculare prin exercitii
de conditionare
Verificarea intraorala a portamprentei individuale
presupune parcurgerea catorva timpi, CU EXCEPTIA:
A Verificarii sprijinului, stabilitatii si adeziunii
B Verificarii lungimii port-amprentei individuale
C Verificarii grosimii port-amprentei
D Verificarii DVO
E Verificarii accesoriilor port-amprentei

Testul Prognostic evidentiaza:

A Prezenta a trei microbi patogeni
B Aspartat-aminotransferaza din lichidul santului gingival
C Metabolitii toxici din focarul inflamator
D Elastaza din lichidul santului gingival
E Interferonul alfa
In tehnica de condensare laterala la rece a gutapercii,
ordinea recomandata de Stock in obturarea canalelor
radiculare ar fi urmatoarea:
A Canalele largi, accesibile, apoi canalele cu probleme
B Molarii superiori meziovestibular, distovestibular,
palatinal
C Molarii inferiori meziovestibular, distal, meziolingual
D Molarii superiori palatinal, meziovestibular,
distovestibular
E Molarii inferiori distal, meziovestibular, meziolingual
In timpul rezectiei apicale, principiile generale care
trebuie respectate in departarea lamboului sunt, CU
EXCEPTIA:
A Departatorul se va sprijini pe os
B Departatorul se va sprijini pe lambou
C Lamboul nu va fi departat niciodata in tensiune
D Departatorul nu va fi niciodata plasat pe structuri
anatomice adiacente ce pot fi lezate
E Daca este necesar, se vor departa si buzele sau
mucoasa jugala cu un alt instrument
Palatul secundar se va forma ( Bucur si colaboratorii,
2009) in:
A Saptamana a 10-a
B Saptamana a 2-a
C Saptamana a 7-a
D Luna a 4-a
E Luna a 3-a
In placa pacteriana aciditatea produsa de streptococi
poate atinge un pH de:
A8
B2
C6
D4
E2
Crosetul de sarma cervico-alveolar deschis edental se
recomanda:
A Numai pe dintii cu retentivitati accentuate
B In edentatii terminale
C Numai in edentatii terminale cand intre dintele stalp si
vecin exista trema
D In zona frontala
E In ancorarea aparatelor ortodontice

Cantitatea de substanta anestezica recomandata in

anestezia prin infiltratie a firomucoasei palatine este de:
A 0,10 ml
B 0,30-0,50 ml
C 1 ml
D 0,10-0,20 ml
E 0,70-1 ml
Preparatele pe baza de formol, utilizate in tratamentul
hipersensibilitatii si hiperesteziei dentinare, pot provoca
necroza pulpei gratie:
A Paraliziei peretilor vasculari
B Cresterii permeabilitatii peretilor vasculari
C Lezarii membranei celulare
D Blocarii respiratiei celulare
E Efectului coagulant asupra proteinelor
Inaltimea spatiului proteic potential este micsorata
prin:
A Ocluzie deschisa ( subocluzia arcadei antagoniste)
B Atrofii accentuate ale crestei alveolare
C Migrari corporeale ale dintilor limitrofi spre bresa
edentata
D Rotatii in ax ale dintilor limitrofi
E Subocluzia dintilor limitrofi bresei edentate
Semnul patognomie in parodontita marginala cronica
superficiala ( PMCS) care o diferentiaza de gingivite este:
A Mobilitatea patologica de gred 2 si 3 a unui grup de
dinti
B Senzatia de egresiune a unui dinte sau grup de dinti,
insotita de o durere periradiculara si interradiculara
C Sangerare spontana
D Marginea libera a gingiei cu aspect de rulou ingrosat
E Hiperestezia
Pe teleradiografia de profil, punctul gnation (Gn)
reprezinta:
A Punctul cel mai anterior al simfizei mentoniere
B Punctul cel mai infundat de pe procesul alveolar
maxilar
C Punctul cel mai infundat de pe procesul alveolar
mandibular
D Punctul cel mai inferior si posterior al simfizei
mentoniere
E Punctul cel mai anterior al procesului alveolar
mandibular
Printre timpii analizei modelului de studiu la
paralelograf NU se enumera:
A Stabilitatea celei mai acceptabile axe de insertie si
dezinsertie a protezei
B Trasarea ecuatorului protetic
C Stabilirea locului in care se plaseaza varful portiunii
flexibile a bratului retentiv al crosetului
D Fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf
E Trasarea formei conectorului principal

Printre metodele complexe de determinare a relatiei

centrice in edentatia totala NU este:
A Memoria ocluzala Lejoyeau
B Autoocluzorul Lende
C Metoda Patterson
D Centrocordul Optow
E
Intensitatea fortei in kg pe care o exercita muschiul
temporal pe suprafata de sectiune de 4,3 cm2 este de:
A 28 kg
B 15 kg
C 17 kg
D 35 kg
E 26 kg
Singurul avantaj al sistemelor magnetice ca sisteme
speciale de mentinere sprijin si stabilizare in
supraprotezarea pe dinti naturali este:
A Ca ofera o retentie excelenta
B Ca dintii care se mentin pentru supraprotezare pot fi
incorect restaurati
C Solicitarea redusa a dintilor stalpi
D Ca preparatia ideala se face cu marginile plasate
subgingival
E Ca tratamentul parodontal nu trebuie sa fie complet
finalizat inaintea efectuarii preparatiilor
Prelucrarea mecanica a santului
enameloplastie se poate face cu:
A Piatra diamantata activa pe varf
B Fraza con invers numarul 34
C Freza sferica numarul 4
D Freza Sorensen Ponta K : G : 2137 F
E Freza trepan

ocluzal

prin

Infectiile spatiilor fasciale primare mandibulare sunt:

A Maseterin
B Bucal
C Pterigomandibuar
D Temporal superficial si profund
E Parotidian
Operatia de reparatie a protezelor partial acrilice care
se poate executa si de catre medic consta in:
A Reparatii pentru inlocuirea mai multor dinti
B Completarea bazaei in cazul extractiei a trei dinti
consecutiv
C Reparatia bazei protezei fracturate sau fisurate
D Inlocuirea unui dinte sau a unui croset
E Montarea corecta a dintilor pentru impiedicarea
bascularii protezelor

Imobilizarea temporala este un procedeu terapeutic de

solidarizare a dintilor parodontotici mobili prin sisteme cu
caracter tranzitor cu durata de circa:
A 1 luna
B 1,5-2 luni
C 2-4 saptamani
D 10 zile
E 1-2 saptamani
Se descriu urmatoarele tipuri de port-amprente
standard, CU EXCEPTIA:
A Port-amprenta ortomorfa Devin
B Port-amprenta Scrainemakers
C Port-amprenta cu dispozitiv de irigare cu apa
D Port-amprenta din material plastic
E Port-amprenta din placa de baza
Cariile situate sub coletul anatomic al dintelui pot fi
favorizate de:
A Consumul crescut de alimente cu alcalinitate ridicata
B Parafunctii precum bruxismul sau inclestarea dintilor
C Rezistenta mecanica mai redusa a cementului si a
dentinei radiculare
D Periajul intempensiv predominant cu miscari orizontale
E Refluxul gastro-esofagian
Pentru a o putea cataloga drept cronica, durata unei
suferinte sinuzale trebuie sa fie mai maire de:
A 1 luna
B 3 saptamani
C 6 saptamani
D 2 luni
E 3 luni
In mecanismul de formare a granulomului simplu
conjunctiv ( dupa Fish) se descriu pentru zone de la apex
spre os:
A Zona de iritatie, zona de stimulare ( de incapsulare),
zona de necroza, zona exudativa
B Zona de necroza, zona exudativa, zona de iritatie, zona
de stimulare ( de incapsulare)
C Zona de stimulare ( de incapsulare), zona de necroza,
zona de iritatie, zona exudativa
D Zona de necroza, zona de iritatie, zona de stimulare (
de incapsulare) zona exudativa
E Zona exudativa, zona de iritatie, zona de necroza, zona
de stimulare ( de incapsulare)
In general, in practica pentru inregistrarea ocluziei, se
utilizeaza mai multe materiale, CU EXCEPTIA:
A Cerii buco-plastice
B Elastomeri de sinteza speciali, pe baza de polieteri
C Siliconilor cu reactie de aditie
D Cerii speciale de tip Beautypink
E Cerii cu adaos de pulberi metalice

Este un dezavantaj al detartrajului sonic:

A Volumul redus al dispozitivului
B Ca vibratiile sunt de 2000-6500 cicli pe secunda
C Ca dispozitivul este antrenat de jetul de aer
D Ca necesita racire cu apa
E Contaminaeza mediul ambiant cu perticule purtatoare
de microbi
Teoriile propuse pentru etiopatologia sindromului
algodisfunctional sunt, CU EXCEPTIA:
A Teoriei deplasarii mecanice
B Teoriei ocluzo-musculare
C Teoriei neuro-musculare
D Teoriei psiho-fizice
E Teoriei musculare
Criteriile de diagnostic in nevralgia trigeminala clasica
sunt, CU EXCEPTIA:
A Atacurile paroxistice de durere cu durata de la fractiuni
de secunda pana la 2 minute
B Durerea este intensa, ascutita, superficiala sau cu
caracter de impungere
C Durerea nu este declansata de trigger sau de factorii
trigger
D Atacurile sunt stereotipe la fiecare individ
E Nu exista deficit neurologic evident clinic
In ocluzia mezializata din malocluzia de clasa a III-a, cel
mai frecvent muschi care se spasticizeaza este:
A Muschiul buccinator
B Muschiul temporal
C Muschiul occipital
D Muschiul pterigoidian lateral ( extern)
E Muschiul mentalis
In ceea ce priveste influenta unor factori generali
asupra suscebilitatii de imbolnavire a parodontiului
marginal, hipovitaminoza B1:
A Se insoteste frecvent de o gingivita ulceroasa si
hemoragica
B Produce demineralizari ale osului alveolar
C Se insoteste de eroziuni ale mucoasei bucale,
hiperestezii nevritice
D Produce keilita angulara
E Se insoteste de hiperkeratoza
Factorii care ingreuneaza odontectomia M3 inferior
sunt urmatorii, CU EXCEPTIA:
A Incluziei osoase complete
B Radacinilor conice sau fuzionate
C Osului dens, rigid
D Radacinilor lungi si subtiri
E Radacinilor curbe si divergente

Urmatoarele afirmatii privind creasta balanta sunt

adevarate, CU EXCEPTIA:
A Reprezinta o zona de hiperplazie
B Nu are aspect inflamator
C Localizata de obicei in zonele frontale edentate
D Apare la pacientii edentati neprotezati
E Inainte de indepartarea tesutului balant trebuie evaluat
suportul osos
Pentru evaluarea clinica a celor trei categorii de
anomalii, Angle s-a oprit asupra:
A Molarului de 12 ani
B Caninului
C Molarului trei
D Premolarului doi
E Molarului de 6 ani
In parodontita marginala cronica profunda lent
progresiva, histopatologic in epiteliu se evidentiaza:
A Distructii intinse ale fibrelor de colagen
B Inlocuirea pe zone intinse a cementului cu tesut de
granulatie epitelial si conjunctiv
C Zone de resorbtie ale osului alveolar
D Disjunctia epiteliului jonctional de dinte
E Distructii ale fibrelor Sharpey
Obiectivele amprentei finale sunt, CU EXCEPTIA:
A Obtinerea unei inaltimi corecte a marginilor
B Repartizarea de presiuni egale asupra partilor moi si
dure
C Respectarea libertatii contractiilor musculare
D Realizarea unei baze definitive la distanta de campul
protetic
E Realizarea inchiderii marginale a protezei
Manifestarile clinice din sincopa vaso-vagala stadiul
pre-sincopal sunt, CU EXCEPTIA:
A Paloarea faciala
B Ventilatie neregulata diminuata sau absenta
C Greata
D Cascat
E Tahicardia urmata de hipoteniune arteriala si
bradicardie
Crosetul Ney nr. 3:
A Este indicat pe dinti tronconici cu baza mare spre
cervical
B Este realizat in totalitate prin turnare
C Are trei brate elastice din sarma
D Prezinta sprijin bun, retentie satisfacatoare dar
incercuire slaba
E Bratul rigid este fixat la schelet prin doi contectori
secundari

Fortele orizontale tangentiale prezinta urmatoarele

caracteristici, CU EXCEPTIA:
A Se exercita la nivelul punctelor de contact
B Anihileaza tendinta de deplasare spre mezial a tuturor
dintilor
C Se transmit in pata de ulei
D Nu se pot transmite pana pe arcada opusa
E Fac ca intreaga arcada dentara sa participe la
stabilizarea dintelui in timpul efectuarii functiilor
Metodele antropometrice cu repere preextractionale de
determinare a relatiei centrice la edentatul partial sunt,
CU EXCEPTIA:
A Metoda Swenson
B Metoda Silvermann
C Metoda Wright
D Masurarea exacta a etajului inferior pe radiografii
cefalometrice
E Metoda planului de la Frankfurt (metoda Landa)
Alveoliza orizontala are urmatoarele caracteristici, CU
EXCEPTIA:
A Este cel mai comun tip de resorbtie osoasa
B Osul se reduce in inaltime
C Marginea osoasa nu ramane perpendiculara pe
suprafata radacinii
D Sunt afectate septurile interdentare
E Sunt afectate corticalele osoase vestibulare si orale
In opinia lui Grossman, medicatia folosita in sterilizarea
canalelor radiculare infectate ar trebui sa intruneasca
urmatoarele cerinte ideale:
A Actiune antibacteriana de scurta durata
B Tensiune superficiala mare
C Sa previna sau sa aboleasca durerea periapicala
D Sa coloreze tesuturile dure dentare
E Sa-si modifice activitatea in contact cu sangele, plasma,
secretiile purulente sau detritusurile organice
Forta rezultanta obtinuta prin compunerea unor forte
de acelasi sens si directie ce actioneaza asupra unei
proteze partiale scheletate se caracterizeaza prin:
A Directie si sens opus fortelor care o compun
B Directie si sens perpendicular pe directia fortelor care o
compun
C Aceeasi directie si sens cu fortele care o compun
D Directie si sens oblic fata de fortele care o compun
E Directie si sens variabile fata de fortele care o compun
Osteotomia tip Le Fort I inalta prezinta ca
dezavantaje:
A Insuficienta velo-faringiana
B Deviatia de sept nazal
C Fractura necontrolata a bazei craniului
D Tulburari functionale datorate avansarii maxilarului
E Hipoplazia regiunii infraorbitale, inclusiv a peretelui
lateral al orbitei

In despicatura unilaterala totala larga, tratamentul

ortopedic prechirurgical utilizeaza placuta palatinala
pentru avantaje precum:
A Impiedica interpozitionarea limbii in despicatura
B Usurarea respiratiei
C Stimularea cresterii bonturilor osoase
D Eliminarea utilizarii biberonului si stimularea
alimentatiei cu lingurita
E Repozitionarea segmentelor maxilare
In cadrul terapiei prin protezare totala manevra
maseterina Gysi de determinare a relatiei centrice consta
in:
A Obtinerea de contractii prin compresiunea fascicolului
posterior al temporalului
B Compresiunea maseterului bilateral in timp ce bolnavul
realizeaza inchiderea gurii cu scopul obtinerii de contractii
echilibrate
C Stimularea reflexului de ocluzie molara
D Stimularea reflexelor vestigeale de pozitionare centrica
cu ajutorul machetelor de ocluzie special pregatite
E Compresiunea fascicolului anterior al temporalului
In cadrul semnelor clinice obiective majore din sinuzita
maxilara acuta de cauza dentara, se regaseste:
A Obstructia nazala
B Durerea dentara, uneori cu caracter pulsatil, localizata
la nivelul unui premolar sau molar superior
C Halitoza
D Tusea
E Oboseala
In parodontitele marginale, severitatea bolii este
apreciata in functie de:
A Numarul de dinti afectati de pungi parodontale
B Numarul de mm masurati intre marginea gingivala si
nivelul cel mai decliv al pungilor parodontale
C Numarul de mm masurati intre jonctiunea smaltcement si nicelul cel mai decliv al pungilor parodontale
D Numarul de mm masurati intre jonctiunea smaltcement si marginea gingivala
E Numarul de dinti cu mobilitate severa
Tratamentul cronic medicamentos al nevralgiei de
trigemen cu Valproat de sodiu are drept efecte adverse:
A Sedare
B Rash
C Hirutism
D Alopecie
E Hipertrofie gingivala

Un dezavantaj al lamboului Ochsenbein-Luebkin in

rezectia apicala poate fi:
A Accesul favorabil, dupa decolarea lamboului
B Evita dehiscentele non-patologice desi acestea se pot
produce
C Necesitatea modificarii inciziei orizontale din cauza
obstacolelor reprezentate de insertiile musculare si ale
frenurilor
D Decolarea si reclinarea lamboului se realizeaza cu
usurinta
E Repozitionarea lamboului nu ridica probleme, existand
puncte de referinta
Conditia pe care trebuie sa o indeplineasca un
microorganism pentru a avea rol in initierea si
progresiunea procesului carios este:
A Cultura pura de microorganisme nu trebuie sa fie
capabila sa produca leziuni carioase atunci cand este
inoculata in cavitatea bucala
B Cultura pura de microorganisme nu trebuie sa fie
capabila sa produca leziuni carioase atunci cand este
inoculata in dinte
C Agentul microbian ar trebui sa reziste mediului acid
produs in leziunea carioasa
D Agentul cauzal trebuie sa fie prezent pe suprafetele
dintelui ce nu prezinta demineralizari caracteristice
procesului carios
E Agentul microbian trebuie sa apartina speciei care
produce cel mai putin acid in cavitatea bucala
Tratamentul definitiv, de prevenire a recidivelor in
gingivostomatitele ulcero-necrotice presupune:
A Spalaturi bucale largi, efectuate des
B Dislocarea blocurilor mari de tartru de preferinta prin
detartraj cu ultrasunete
C Aplicarea locala de colutorii complexe cu antibiotice,
corticosteroizi, antihistaminice, antibiotice, anestezice de
contact
D Extractia resturilor radiculare nerecuperabile
E Administrarea de antibiotice pe cale generala
Cherubismul:
A Este o afectiune frecventa
B Rezulta prin mutatia genei 5p16
C Se manfesta de obicei incepand cu varsta de 12-14 ani
D Se asociaza cu vizibilitatea anormala a sclerei situate
inferior de iris
E Se evidentiaza modificari biochimice sau hormonale
specifice
Tulburarile asociate eruptie si/sau incluziei molarului de
minte superior cuprind complicatii septice usoare precum:
A Infectii ale spatiilor fasciale primare
B Sinuzite maxilare odontogene
C Osteita si osteomielita maxilarului
D Pericoronarita
E Sepsisul

Substantele de baza din masele ceramice sunt, CU

EXCEPTIA:
A Caolinul in proportie de 2-3%
B Cuartul in proportie de 10-15%
C Polimetaacrilatul de metil
D Feldspatul in proportie de 70-80%
E Colorantii
Cea mai importanta enzima salivara cu rol in digestia
hidrocarbonatelor este:
A Peroxidaza
B Lizozimul
C Alfa amilaza
D Anhidraza carbonica
E Ureaza
Lactoferina din saliva si lichidul gingival, ca factor
umoral de aparare:
A Ataca bacteriile gram-pozitive la nivelul mureinei din
perete
B Desface legatura dintre acidul N-acetil muranic si Nacetil glucozamina
C In prezenta H2O2 formeaza izothiocyanat
D Face parte din sistemele tampon salivare
E Prin capacitate sa de a lega Fe, priveaza de un factor
esential nutritia unor bacterii
In etapa de adaptare imediata, indicatiile pentru
purtatorii de proteze sunt:
A Scoateti protezele din gura in primele 24 de ore
B Medicul va va programa in saptamana imediat
urmatoare celei in care a fost gata proteza
C Scaderea salivatiei va trece cu timpul
D In timpul acestei perioade pot apare puncte dureroase
in gura
E Senzatia de gura plina este prezenta pe tot parcursul
purtarii protezei mobile
Cand ocuparea ambrazurii gingivale de catre papila
interdentara este de gradul I, singurul mijloc secundar
efectiv de indepartare a placii bacteriene este:
A Firul de matase
B Scobitoarea
C Stimulatorul gingival
D Dusurile si irigatia bucala
E Periile interdentare
Gingivita prin utilizarea medicatiei contraceptive
(Catedra de Parodontologie Bucuresti) este:
A O gingivita simptomatica, frecvent hiperplazica, din
cursul unor boli sistemice
B O gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor
medicamente
C O gingivita din cursul unor stari fiziologice
D O gingivita indusa de placa bacteriana specifica
E O gingivita din stari imunodeficitare

Sinuzita cronica maxilara se afla in stadiul ireversibil

atunci cand se constata:
A Incetinirea miscarii cililor
B Cresterea numarului celulelor caliciforme
C Mucoasa exudativa
D Cresterea hiperemiei
E Disparitia totala a cililor cu metaplazie epiteliala
Din compozitia pastei iodoformate Walkhoff fac parte:
A Iodoform, clorfenol, oxid de zinc
B Iodoform, clorfenol, hidroxid de calciu
C Iodoform, hidroxid de calciu, eugenol
D Solutie iodo-iodurata, hidroxid de calciu
E Tinctura de iod, camfor, mentol, oxid de zinc
Una din urmatoarele afirmatii privind malocluzia de
clasa a III-a NU este adevarata:
A Unghiul ANB capata valori negative
B Unghiul SNB este marit
C Unghiul Tweed este marit
D Unghiul Margolis este marit
E Unghiul Tweed este micsorat
Care din urmatoarele teorii citate de Eremia si colab
privind etiopatogenia stomatopatiilor protetice NU este
valabila:
A Teoria mecano-traumatica
B Teoria becteriotoxica
C Teoria chimicotoxica
D Teoria alergica
E Teoria rezistentei capilare
Kantorowicz si Korkhaus, pe baza unui studiu efectuat
pe copii alimentati artificial, au constat ca prezentau
deformatii rahitice ale maxilarelor:
A 50%
B 45%
C 70%
D 60%
E 55%
In relatiile dento-alveolare in malocluzia de clasa II/1,
unghiurile axelor dentare si alveolare la planurile de
referinta sunt modificate dupa cum urmeaza:
A Unghiul IF creste peste 107 grade
B Unghiul Ii ramane constant
C Creste valoarea unghiului Ii
D Unghiul IF scade sub 100 grade
E Unghiul IF scade sub 107 grade
In cadrul tratamentului ortodontic al dintilor inclusi,
tractionarea si alinierea dintelui pe arcada incepe la:
A 5-7 zile de la interventia chirurgicala
B 30 de zile de la interventia chirurgicala
C 3-4 zile de la interventia chirurgicala
D 8-15 zile de la interventia chirurgicala
E Imediat dupa finalizarea interventiei chirurgicale

Unghiul SNB are valoarea medie de:

A 64 de grade
B 78 de grade
C 88 de grade
D 90 de grade
E 84 de grade
Avantajele sistemului Targis/Vectris sunt, CU EXCEPTIA:
A Erori minime de manipulare si prelucrare
B Realizeaza un efect fizionomic deosebit
C Adaptare marginala optima
D Nu provoaca iritatii in contact cu tesutul gingival
E Descoperirea capetelor de fibra de sticla
Testul cu albastru de toluidina:
A Initial a fost descris pentru leziunile mucoasei orale
B Consta in aplicarea unei soultii concentrate de albastru
de toluidina 25%
C Are valoare de diagnostic
D Este indicat pentru alegerea zonei de electie pentru
prelevarea unei biopsii
E Se bazeaza pe legarea preferentiala a albastrului de
toluidina la lizozomi
Simptomele infectioase asociate toxemiei stafilococice
coagulazo-negative sunt:
A Tumefiere sau sensibilitate la nivelul ganglionilor
limfatici cervicali si/sau maxilari
B Dureri in musculatura masticatorie
C Gnatosonii (cracmente) sau blocaje articulare
D Durere sau sensibilitate la nivelul gatului si umerilor
E Durere sau sensibilitate in brate
Replantarea dentara la locul accidentului are cel mai
favorabil prognostic si consta in asigurarea urmatoarelor
masuri de urgenta, CU EXCEPTIA:
A Inspectia dintelui pentru indepartarea detritusurilor
B Irigarea dintelui cu ser fiziologic
C Introducerea imediata a dintelui in alveola
D Mentinerea unei presiuni reduse asupra dintelui pana
cand pacientul ajunge intr-un serviciu de specialitate
E Dintele poate fi adus si separat la cabinet fiind
Tehnica obturatiei segmentare de canal este indicata in:
A Obturatia radiculara a canalelor cu curbura exagerata
B Obturatia radiculara a canalelor foarte largi
C Temporizarea reconstituirilor coronoradiculare
D Reconstituirile coronoradiculare efectuate imediat
dupa obturatia de canal
E Obturatia canalelor radiculare impermeabile in treimea
apicala

Se descriu mai multe variante ale nevului melanocitic,

CU EXCEPTIA
A Nevul melanocitic congenital
B Nevul Spitz
C Nevul albastrui
D Nevul piogen
E Nevul lui Ota
Factorii care influenteaza vindecarea intarziata a plagii
postextractionale sunt:
A Sutura plagii cu fire neresorbabile
B Badijonajul intraoral cu solutie antiseptica de
clorhexidrina
C Supradozarea antialgicelor
D Malnutritia
E Folosirea anestezicelor cu vasoconstrictor
Memoria ocluzala Lejoyeux prezinta urmatoarele
caracteristici, CU EXCEPTIA:
A Foloseste meroda inscrierii grafice
B Verifica in aceeasi sedinta relatia centrica obtinuta prin
stimularea reflexelor vestigeale parodonto-musculare de
pozitionare centrica
C Se va practica o inscriere grafica extraorala a miscarilor
test mandibulare
D Cand relatia centrica corespunde cu reflexul de ocluzie
molara arcadele se vor pozitiona corect
E Reprezinta o metoda complexa de inregistrare a relatiei
centrice
Metoda Brill folosita pentru determinarea relatiei
centrice:
A Urmareste inregistrarea relatiei ligamentare
B Include contributia muschilor manducatori
C Utilizeaza pozitia ortostatica
D Recomanda pacientului sa sprijine limba in zona
posterioara a palatului
E Ia in considerare ca sistemul nervos central al
pacientului primeste impulsuri activatoare ale tonusului de
la structuri periferice
Mucoasa orala poate fi investigata prin urmatoarele
metode, CU EXCEPTIA:
A Citologie exfoliativa
B Test la vitamina K
C Coloratii intravitale
D Examen bacteriologic
E Examen stomatoscopic
FLEXITE se comercializeaza sub urmatoarele forme:
A FLEXITE MP pentru confectionarea gutierelor
B FLEXITE Plus pentru proteze totale
C FLEXITE SUPREME CAST TERMOPLASTIC pentru
proteze partiale cu crosete de culoarea tesuturilor
D FLEXITE PRO-GUARD pentru proteze partiale din
nylon
E FLEXITE G pentru aparate ortodontice

Dintele cel mai interesat in fenomenul transpozitiei este:

A Incisivul central inferior
B Premolarul doi superior
C Caninul superior
D Caninul inferior
E Premolarul doi inferior
Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare simple se face
pe baza urmatoarelor elemente, CU EXCEPTIA:
A Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare
B Insensibilitate totala la sondajul camerei pulpare
C Sangerare doar in zonele profunde ale canalului
radicular
D Teste de vitalitate negative
E Imagine radiologica fara modificari ale aspectului
parodontiului apical
Aparatul-sina de imobilizare MAMLOCK consta din:
A Coroane fixate printr-o sina orala cu pivoturi
B Incrustatii orale, in suprafata, prevazute fiecare cu un
pivot radicular si solidarizare intr-un corp comun
C Coroane acrilice reunite intre ele
D Pivoturi fixate in cilindri cu fund orb
E Punti stabilizatoare
Flegmonul difuz hemifacial intereseaza in evolutia sa
urmatoarele spatii, cu EXCEPTIA:
A Bucal
B Maseterin
C Submandibular
D Laterofaringian
E Temporal
In parodontitele marginale, este patogen parodontal al
complexului rosu:
A Fusobacterium nucleatum
B Prevotella intermedia
C Porphyromonas gingivalis
D Campilobacter rectus
E Eikenella corrodens
Una din cauzele pentru obtinerea unui raspuns fals
pozitiv la testele de vitalitate elecrica este:
A Dinte tanar, cu apex deschis
B Dinte cu traumatism recent
C Greseli in izolarea si uscarea dintelui
D Consumul de alcool
E Celcificari inracanalare
Indicatia tehnicilor de injectare a gutapercii ramolita
prin incalzire este:
A Canale foarte subtiri
B Canale cu curbura accentuata
C Constrictie apicala largita
D Rezorbtie radiculara interna
E Rezorbtie radiculara externa

Corpurile de punte cu tangenta lineara la mandibula au

urmatoarele particularitati, cu EXCEPTIA:
A Ingustarea lor V-O se face doar cand spatiul protetic
este mic
B Reducerea suprafetelor ocluzale se face in
detrimeodatantul cuspizilor linguali de ghidaj
C In sens C-O suprafata linguala se modeleaza usor
convex
D Suprafata linguala trebuie sa fie neteda, fara santuri si
individualizarea intermediarilor
E Ingustarea lor V-O se face doar cand spatiul protetic
este mare
Formarea cementului acelular are loc:
A Odata cu aparitia solicitarilor prin presiune adupra
arcadelor dentare
B Prin inglobarea in cementoid a fibrelor de colagen
C Sub forma de depozite stratificate succesiv care nu
inglobeaza insa celule formatoare
D Din epidermul adamantin unit
E Sub forma de depozite lacunare care inglobeaza celule
formatoare
Extractia alveoloplastica reprezinta:
A O interventie chirurgicala care se realizeaza
concomitent cu extractiile dentare prin care se obtine
conservarea osului alveolar
B O interventie chirurgicala indicata la pacienti cu atrofie
severa si sant vestibular neutru
C O interventie chirurgicala realizatat in scopul
inbunatatirii inchiderii marginale posterioare la pacientii cu
sant retrotuberozitar desfiintat
D O tehnica de adancire a santului pelvi-mandibular
E Tehnica de indepartare a mucoasei balante de-a lungul
crestei alveolare, respectand periostul
In gangrena pulpara simpla, radiografia dentara arata
uneori:
A O largire a spatiului periapical
B O imagine radiotransparenta difuza apical
C O imagine radiotransparenta circumscrisa apical
D O transparenta crescuta a canalului radicular si
eventula stramtorarea lumenului radicular
E Rizaliza
Intre factorii favorizanti ai sinuzitei maxilare de cauza
dentara sunt afectiunile dento-parodontale ale dintilor
sinuzali, cu EXCEPTIA:
A Parodontita apizala acuta sau cronica a dintilor sinuzali
B Chisturile radiculare suprainfectate
C Osteita procesului alveolar
D Perforarea septului subantral prin chiuretaj
intempestiv

Aprecierea vindecarii parodontitelor apicale cronice sau

a insuccesului tratamentului endodontic se face prin
examinarea, in paralel, a radiografiei realizate dupa
obturarea canalelor radiculare cu radiografii efectuate:
A La o saptamana de la terminarea tratamentului
B La trei saptamani de la terminarea tratamentului
C La o luna de la terminarea tratamentului
D La 3-6 luni de la terminarea tratamentului
E Atunci cand simptomatologia dureroasa dispare
Obturatiile preventive cu rasina tip C (clasificate de
SIMONSEN), se face cand leziunea de carie are
urmatoarele caracteristici:
A Leziunea este minima localizata in sant si foseta
B Leziunea este minima cantonata numai in smalt
C Leziunea are o extindere mai mare in dentina
D Leziunea de carie a progresat in dentina dar este inca
mica
E Leziunea de carie se afla la limita smalt-dentina
Punctul antropometric nazion (N) pe teleradiografie
reprezinta:
A Punctul cel mai inferior al suturii nazo-frontale
B Punctul cel mai anterior al simfizei mentoniere
C Punctul cel mai proeminent de pe procesul alveolar
maxilar
D Punctul cel mai anterior al suturii nazo-frontale
E Punctul cel mai posterior si superior al suturii nazofrontale
Inaltimea spatiului protetic potential este marita in:
A Abraziunea coronara a dintilor limitrofi bresei edentate
B Ocluzia deschisa ( subocluzia arcadei antagoniste)
C Subocluzia dintilor limitrofi bresei edentate
D Egresiunea sau extruzia dintilor antagonisti
E Distructia coronara a dintilor limitrofi bresei edentate
Dintre parodontitele cronice cu imagine circumscrisa
NU face parte:
A Parodontita apicala cronica cu hipercementoza
B Parodontita apicala cronica din TBC
C Parodontita apicala cronica condensata
D Osteita paradentara a lui Merkior
E Abcesul apical cronic
Unul dintre dezavantajele coroanelor telescopate este:
A Transmit paraaxial presiunile ocluzale solicitand
nefiziologic parodontiul
B Favorizeaza acumularea placii bacteriene si impiedica
igiena orala
C Nu se pot aplica pe dintii tinerilor chiar daca situatia
clinica o cere
D Expun substructurile organice la leziuni carioase
E Nu sunt fizionomice

Simptomatologia subiectiva in abcesul parodontal

marginal este reprezentata de:
A Tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara, cu
dimensiuni variabile
B Jena dureroasa la masticatie, uneori si spontana,
localizata, de intensitate medie
C Mucosa acoperitoare intinsa, lucioasa, rosie
D Percutia transversala a dintilor limitrofi abcesului este
dureroasa
E Dintii limitanti sunt, in general, indemni de carie
Unul din criteriile de diagnostic pozitiv al pulpitei
purulente totale este:
A Calmarea temporala a durerii prin lichide reci
B Cedarea durerii la calmante locale de tip Dentocalmin
C Cedarea durerii la analgezice
D Calmarea temporala a durerii prin lichide calde
E Exacerbarea durerii dupa evacuarea secretiei purulente
prin deschiderea camerei pulpare
Metoda homotropismului lingo-mandibular de
determinare a relatiei centrice:
A Consta in dirijarea mandibulei in pozitia sa centrica prin
compresiunea pe menton
B Urmareste conducerea mandibulei in relatie centrica
prin compresiunea realizata de partile moi prevertebrale
asupra mandibulei
C Se bazeaza pe faptul ca mandibula urmeaza limba in
periplul sau static sau dinamic
D Se bazeaza pe faptul ca reflexul deglutiei se produce cu
mandibula centrata
E Consta in compresiunea bilaterala a maseterilor, cu
scopul obtinerii de contractii echilibrate
Siliconii utilizati in amprentarea finala a campului
edentat total, au ca dezavantaj:
A Sunt greu de manevrat
B Portamprenta trebuie mentinuta fixa timp de 8-12
minute pana la priza finala
C Nu reproduce cu acuratete tesuturile dentare dure
D Afecteaza duritatea de suprafata a gipsului
E Au miros si gust neplacut
Anodontia este denumita in literatura de specialitate
prin urmatorul termen:
A Poliodontie
B Pleodontie
C Agenezie
D Hiperdentie
E Poligenezie dentara

Conform principiilor biomecanice ale realizarii arcadelor

artificiale ale protezei partiale mobilizabile acrilice (
Ackermann), heteropozitia urmareste:
A Modificarea morfologiei dintilor artificiali prin
reducerea suprafetelor ocluzale
B Schimbarea ordinii dintilor artificiali astfel incat dintii
cu suprafata ocluzala mai mare sa fie plasti catre centrul
geometric al seii
C Schimbarea ordinii dintilor artificiali astfel incat dintii
cu suprafata ocluzala mai mare sa fie plasati spre zona cea
mai distala a seii
D Reducerea numarului de dinti in arcada artificiala, in
special la nivelul seilor terminale
E Modelarea decuspidata a suprafetelor ocluzale alea
dintilor artificiali
Atela STEIGER consta din o parte fixa si una
mobilizabila, prevazuta cu elemente diferite de agregare
ca:
A Culise
B Coroane telescopate
C Coroane fixate intr-o sina orala cu pivoturi
D Pivoturi fixate in cilindri cu fund orb
E Doi conectori dentari reuniti prin bare subtiri
In transpozitia completa intre canin si primul premolar
pot sa apara urmatoarele:
A Migrari patologice
B Incluzii dentare
C Tulburari ocluzale de tipul contactelor premature
generate de cuspidul palatinal al premolarului
D Eroziuni ale premolarilor
E Distrofii si displazii dentare
In stomatopatiile protetice la edentatul total, potrivit
clasificarii Clinicii de Protetica Dentara din Bucuresti, sunt
reactii imediate bazale:
A Hipertrofii si hiperplazii
B Eroziuni in situ
C Eroziuni la insertia protezei
D Ulceratii de decubit
E Leziuni eritemato-congestive
Sialometria este indicata in hiposialie, unde valorile
secretiei salivare stimulate scad sub:
A 0,7 ml/min
B 3 ml/ min
C 1 ml/min
D 3,25 ml/min
E 1,5 ml/min
Culisele intracoronare sunt indicate ca solutie de
electie:
A Pe dintii suport cu camera pulpara voluminoasa
B Atunci cand dimensiunea mezio-distala a dintelui
suport este redusa
C Atunci cand proteza are un ax dificil de insertie
D La pacientii cu dexteritate manuala limitata
E In edentatii frontale

NU constituie simptomatologie in gingivita alergica:

A Gingia are culoare rosie intensa, care cuprinde papilele
interdentare, marginea gingivala libera si gingia fixa, si
dispare brusc la nivelul jonctiunii muco-gingivale
B Tumefactia gingivala are un aspect usor granular
C Aspectul papilomatos al jonctiunii corio-epiteliale
D Volumul gingiei este crescut
Tratamentul preventiv al pericoronaritelor consta in:
A Aplicarea unui dren din mesa iodoformata afanata sub
capusonul de mucoasa, care se mentine circa 24 ore
B Instilatii de colutorii complexe cu antibiotice
C Extractia molarului semiinclus
D Decapusonarea chirurgicala la nivelul molarului de
minte incomplet erupt
E Spalaturi antiseptice abundente si dese
Din testele lui Franz Herbst de amprentare functionala a
maxilarului pentru proteze partial mobilizabile scheletate,
NU face parte:
A Suras fortat
B Sugere, sulfat, fluierat
C Test fonetic a; ah
D Deschidere larga a gurii
E Deglutitia
Dintre contraindicatiile relative ale rezectiei apicale
sunt:
A Dintii fara valoare protetica
B Fractura radiculara verticala
C Corticala vestibulara groasa asa cum se intampla in
cazul molarilor inferiori
D Pacientii cu imunosupresie
E Parodontopatia marginala cronica (dinti cu implantare
compromisa)
Detartrajul:
A Reprezinta actiunea de indeparteare a placii bacteriene
si a produsilor de metabolism
B Este o manopera sangeranda
C Urmareste predilect, indepartarea urmelor de tartru
inclavate in cementul radicular
D Este o manopera folosita pentru indepartarea
cementului necrotic
E Are caracter chirurgical cand indeparteaza
microulceratiile epiteliului sulcular
Potrivit clasificarii Catedrei de Parodontologie din
Bucuresti, este gingivita indusa de placa bacteriana
specifica:
A Gingivita din diabet
B Gingivita din carenta vitaminei C
C Gingivita prin utilizarea medicatiei contraceptive
D Gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana (prin
placa bacteriana)
E Gingivita din sarcoidoza

Conform metodei Willis de determinare a relatiei

centrice, segmentul etalon este:
A Distanta dintre fanta labiala si unghiul extern al
ochiului
B Distanta subnazale gnation masurata cand bolnavul
tine gura deschisa
C Distanta subnazale gnation masurata cand bolnavul
tine gura inchisa
D Distanta intercomisurala
E Distanta interpupilara
Din punct de vedere al compozitiei chimice a
substantelor anestezice utilizate in anestezia locala, se
descrie ca ester al acidului benzoic:
A Cocaina
B Lidocaina
C Articaina
D Cincocaina
E Propoxicaina
In parodontitele marginale, severitatea este apreciata
in functie de:
A Numarul de milimetri masurati prin sondare
exploratorie intre jonctiunea smalt-cement si nivelul cel
mai decliv al pungilor parodontale
B Cresterile de volum ale gingiei
C Mobilitatea dentara
D Modificari de consistenta ale gingiei
E Modificari de culoare si aspect ale gingiei
Pentru coroana ceramica Jacket, pragul trebuie:
A Infundat subgingival in zona vestibulara, din motive
estetice ( 0,3-0,5 mm)
B Preparat juxtagingival
C Preparat supragingival la 1 mm de jonctiunea smalt
cement
D Infundat 1-1,5 mm
E Sa aiba o latime de 1.5 mm sub un unghi de 45 de
grade
Sunt
tumori
ale
epiteliului
odontogen
cu
ectomezenchim odontogen, cu sau fara formare de tesut
dentar dur, cu EXCEPTIA:
A Fibromului ameloblastic
B Fibro-odontonul ameloblastic
C Ameloblastomul
D Odontoameloblastomul
E Tumora odontogena adenomatoida

Dintre tulburarile eruptiei dentare care intereseaza

dintele in timpul perioadei de dezvoltare in grosimea
osului sunt:
A Malpozitii ale dintilor vecini
B Fibromucoasa densa si renitenta, hiperplazii gingivale
C Pozitia ectopica a germenului dentar
D Tendinta filogenica de reducere dimensionala a
structurii oasease scheletate
E Sindromul compresiei de maxilar
Osteotomia ramului mandibular in L inversat (
Danillo):
A Este o interventie frecventa
B Este indicata in general in situatiile in care exista o
divergenta marcata spre posterior a ramurilor mandibulare
C Interventia se practica doar pe cale orala
D Interventia se practica doar pe cale cutanata
E Repozitionarea libera a fragmentelor permite
corectarea anomaliilor transversale
In primele doua luni de viata i.u. cresterea diferentiata
a celor doua maxilare determina:
A Prognatie maxilara
B Progenie
C Retrognatie mandibulara
D Retrognatie maxilara
E Biprognatie
In primele zile dupa aplicarea protezelor, lipsa
stabilitatii datorate plasarii incorecte a planului de ocluzie
are drept tratament:
A Echilibrarea ocluzala
B Remontarea dintilor
C Tatonare cu Kerr verde
D Captusire marginala
E Refacerea protezei
Intre hiperplaziile si hipertrofiile reactive si inflamatorii
tip epulis- like enumeram, cu EXCEPTIA:
A Granulomul piogen
B Fibromul osifiat periferic
C Papilomul
D Granulomul periferic cu celule gigante
E Granulomul congenital
In chirurgia oncologica optiunile de inchidere a unui
defect operator sunt, cu EXCEPTIA:
A Inchiderea primara
B Grefa de piele
C Atela din titan
D Constructia cu lambouri
E Vindecarea dirijeaza per secundam

Care dintre urmatoarele este metoda complexa de

determinare a relatiei centrice la edentatul total:
A Metoda homotropismului lingo-mandibular
B Metoda compresiunii pe menton
C Manevra temporala Green
D Metoda Patterson
E Centrocordul Optow
In cazul despicaturii palatine, la nivelul valului palatin:
A Exista o discontinuitate a aponevrozei velare
B Muschii peristafilini externi fuzioneaza pe linia mediana
C Nu exista o discontinuitate a musculaturii inserate pe
aponevroza velara
D Aponevroza velara este fixata atat pe apofiza
pterigoida cat si pe marginea posterioara a lamei orizontale
a oaselor palatine
E Muschii palatostafilini nu fuzioneaza paramedian
Fracturile posterioare, cu deplasare, ale complexului
zigomatic, pot fi, cu EXCEPTIA:
A Unice
B Fracturile disjunctie
C Duble
D Triple
E Cominutive
Gradul de dificultate al unei extractii dentare depinde
de o serie de factori locali, cu EXCEPTIA:
A Accesul chirurgical
B Mobilitatea dintilor
C Gradul de distructie coronara
D Relatia cu structurile vecine
E Bolile cardiovasculare
Lamboul plic din extractia prin alveolotomie are
urmatoarele caracteristici:
A Este un lambou rezultat prin incizia la nivelul santului
parodontal si incizii de descarcare
B Este folosit doar in cazurile in care este necesara
separarea radacinilor
C Este folosit in special la resturile radiculare mici situate
profund in alveola
D Este indicat in anchiloze dento-alveolare
E In general nu asigura o vizibilitate suficienta a osului
pentru alveolotomii mai laborioase
In cazul pulpectomiilor, dar si in cazul gangrenei simple,
instrumentarea canalului se practica pana la:
A Foramenul apical
B Apexul radicular, evidentiat radiologic
C 1-1,5 mm de apex
D 2-2,5 mm de apex
E Spatiul periapical

Dupa GYSI, citat de ACKERMANN, intensitatea fortei ce

o determina muchiul temporal este:
A 32,5 Kg
B 28,5 Kg
C 35 Kg
D 16 Kg
E 26 Kg
In cazul unei analize dinamice a miscarilor conventionale
sau functionale ale mandibulei, utilizarea unui arc facial:
A Permite montarea modelelor intr-o pozitie si
orientarea asemanatoare cu cele ale maxilarului in raport
cu articulatia temporo-mandibulara
B Este contraindicata
C Nu permite montarea modelelor intr-o pozitie si
orientare asemanatoare cu cele ale maxilarului in raport cu
articulatia temporo-mandibulara
D Permite montarea medelelor intr-o pozitie si orientare
asemanatoare cu cele ale mandibulei in raport cu baza
craniului
E Permite montarea modelelor intr-o pozitie si orientare
asemanatoare cu cele ale maxilarului in raport cu
vertebrele carvicale
Pentru determinarea spatiului minim de articulare
fonetica, Silvermann utilizeaza teste fonetice ce contin
fonema:
A me
B fe
C ve
D esse
E te
Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la
biomecanica fracturilor de maxilar este adevarata?
A Fracturile de maxilar se produc de cele mai multe ori
prin mecanism indirect
B Deplasarea fragmentelor osoase in fracturile blocului
maxilar se produce in majoritatea cazurilor sub actiunea
directa a fortei traumatice
C La maxilar muschii au o influenta majora in deplasarea
fragmetelor de fractura spre deosebire de mandibula
D Factorii traumatici afecteaza doar partile dure
E Mecanismul direct de producere a fracturilor apare rar
Printre modalitatile de aplicare a substantelor
medicamentoase in tratamentul antimicrobian ( si implicit
antiiinflamator) al gingivitelor si parodontitelor marginale
superficiale, agresive sau cronice nu se numara:
A Pulverizatii
B Spalaturi
C Clatirea gurii
D Irigatii subgingivale
E Injectarea intrapapilara

Atitudinea terapeutica in supradozajul cu substante

anestezice locale implica:
A Necesitatea instituirii de urgenta a oxigenoterapiei pe
masca, cu oxigen 100 %
B Administarea unui coktail de medicamente
C Expectativa in insuficienta respiratorie
D Administrarea de antihipertensive
E Organizarea uei comisii de evaluare a cazului
Referitor la tehnica amprentarii preliminare in
protezarea totala, ce metoda se utilizeaza in caz de
resorbtie osoasa severa la mandibula?
A Metoda deglutitiei
B Metoda fonetica
C Metode Herbst
D Modelarea unui strat de material termoplastic, care se
va interpune intre lingura metalica standard si alginat
E Metoda zonei neutrale
Care dintre urmatoarele tipuri de portamprente pot
inregistra concomitent campul protetic maxilar,
mandibular, cat si relatiile intermaxilare:
A Portamprentele Clan-Tray-Schreinemakers
B Portamprentele Hromatka
C Portamprentele SR-Ivotray
D Portamprentele Devin
E Portamprentele Hayakawa
Tartrul subgingival este de culoare:
A Rosietic cu striatii
B Maroniu inchis spre negru
C Alb mat
D Galben-verziu cu margini brune
E Alb-galbui cu incluzii rosietice
Uzura coroanelor dentare are cinci grade. Astfel, in
gradul V, uzura
A Intereseaza stratul de smalt
B Intereseaza stratul de smalt cu aparitia insulelor de
dentina
C Produce expunerea insulelor de dentina care
conflueaza
D Progreseaza spre marginea gingivala, cu expunerea
unei suprafete compacte de dentina, circumscrisa de un
strat de smalt la periferie
E Afecteaza in totalitate coroana dintelui, fiind asociata
cu deschiderea camerei pulpare

In cadrul etiopatogeniei imune a parodontopatiilor

marginale cronice, producerea locala de anticorpi a fost
dovedita experimental pentru antigenele provenind din:
A Bacilii gram-nagativi ai speciilor Aggregatibacter
actinomycetemcomitans,
Porphyromonas
gingivalis,
Fusobacterium nucleatum, Campylobacter rectus
B Bacili gram-pozitivi ai speciilor Aggregatibacter
actinomycetemcomitans,
Porphyromonas
gingivalis,
Fusobacterium nucleatum, Campylobacter rectus
C Coci gram-negativi ai speciilor Aggregatibacter
actinomycetemcomitans,
Porphyromonas
gingivalis,
Fusobacterium nucleatum , Campylobacter rectus
D Bacili gram-negativi ai speciilor, Aggregatibacter
actinomycetemcomitans,
Porphyromonas
gingivalis,
Streptoccous mutans, Streptoccocus intermedius
E Specii submicrobiene gen Chlamidiae
Care dintre urmatoarele enunturi nu reprezinta o
indicatie pentru detartrajul cu ultrasunete:
A Tartrul subgingival
B Petele colorate depuse pe suprafata smaltului
C Tartrul in santul gingival sau din pungile parodontale
superficiale, de 3-4 mm
D In gingivostomatita ulcero-necrotica, pentru
indepartarea grosiera a depozitelor mari de tartru, cu
blandete pentru a nu accentua durerile
E Gigivitele hiperplazice de cauza medicamentoasa
In dinamica relatiilor intermaxilare din perioada vietii
intra-uterine, avem urmatoarele etape:
A Doua etape de prognatism mandibular si o etapa de
retrognatism mandibular
B Doua etape de retrognatism mandibular si o etapa de
prognatism mandibular
C Doua etape de retrognatism si o etapa de retrognatism
mandibular
D Doua etape de retrognatism mandibular si doua de
prognatism mandibular
E Relatiile intermaxilare raman neschimbate pana la
nastere
In cadrul tulbularilor de crestere ale bazei craniului,
modificarile unghiului sfenoidal pot fi insotite de
urmatoarele modificari:
A Modificari la nivelul planumului (S-N)
B Modificari la nivelul planului ocluzal
C Modificari la nivelul planului mandibular
D Modificari la nivelul planului Frakfurt
E Modificari la nivelul facial
Printre alte complicatii ale parodontitelor, se numara si
complicatiile loco-regionale care includ:
A Lacunele cuneiforme
B Pulpitele acute laterograde sau retrograde
C Necrozele pulpare
D Parodontitele apicale pe cale retrograda
E Osteite si osteomielite ale oaselor maxilare

Planificarea cefalometrica prechirurgicala in anomaliile

dento-maxilare clasa a II-a:
A Nu este necesara
B Vizeaza avansarea mandibulei si/sau retrudarea
maxilarului
C Vizeaza retrudarea mandibulei
D Vizeaza avansarea maxilarului
E Este de importanta minora
Tratamentul profilactic al cariei dentare simple
reprezinta punctul de la care se incepe orice terapie
stomatologica si se refera la:
A Sigilarea fisurilor, santurilor si fosetelor
B Restaurarea leziunilor incipiente
C Tratamentul abraziilor, eroziunilor si atritiilor
D Tratamentul cariilor suprafetelor radiculare
E Tratamentul hipersensibilitatii dentinare
Referitor la mecanismul formarii pungilor parodontale,
alte teorii patogene includ:
A Infectia virala, actiunea radicalilor liberi, stare de soc
postischemic
B Afectiuni autoimune, actiunea radicalilor liberi, stare
de soc postischemic
C Infectia virala, actiunea radicalilor liberi, alergeni
D Infectia virala, status polineoplazic, stare de soc
postischemic
E Infectia virala, tulburari dismetabolice severe, starea de
soc postischemic
Colica salivara, una dintre formele clinice din triada
salivara din sialolitiza submandibulara poate avea una din
urmatoarele caracteristici:
A Este insotita de stare generala alterata
B Durerea apare brusc, in legatura cu orarul meselor si
este uneori violenta
C Se confunda usor cu litiaza parotidiana
D Nu doare
E Nu are legatura cu orarul meselor
Santurile proximale in cadrul prepararii bonturilor
pentru coroane partiale la dintii laterali trebuie sa fie:
A Paralele cu axul lung al dintelui
B La unirea treimii palatinale cu treimea incizala
C Convergente spre ocluzal
D In forma de T
E La unirea treimii vestibulare cu treimea cervicala

In analiza spatiului total (Tweed-Marrifield), pentru

zona medie, calculul se face prin urmatoarele mesuratori:
A Diametrele maxime mezio-distale ale premolarului
unu, premolarului doi si molarului unu, raportate la
distanta liniara masurata intre fata distala a caninului si
fata meziala a molarului doi
B Diametrele maxime mezio-distale ale caninului,
premolarului unu si premolarului doi, raportate la distanta
liniara masurata intre fata distala a caninului si fata meziala
a molarului doi
C Diametrele maxime mezio-distale ale premolarului
unu, premolarului doi si molarului unu, raportate la
distanta liniara masurata intre fata mezial a caninului si fata
distala a molarului doi
D Diametrele maxime mezio-distale ale caninului,
premolarului unu, premolarului doi si molarului unu
E Diametrele maxime mezio-distale ale premolarului doi,
molarului unu si molarului doi
Hiperplazia fibroasa inflamatorie:
A Daca este localizata la nivelul fundului de sant
vestibular, pe fondul iritatiei cronice a mucoasei de la acest
nivel, datorata instabilitatii unei proteze dentare mobile, se
mai numerste epulis fissuratum
B Daca este localizata la nivelul fundului de sant
vestibular, pe fondul iritatiei cronice a mucoasei de la acest
nivel, datorata instabilitatii unei proteze dentare mobile, se
mai numeste polip
C Poate si maligna
D Apare mai ales la barbati
E Se diferentiaza in primul rand de hemangiom
Pentru a actiona eficient in sterilizarea medicamentoasa
a canalelor radiculare, preparatele comerciale sau
magistrale complexe pe baza de antibiotice trebuie sa
respecte urmatoarele conditii:
A Folosirea preferentiala a unor antibiotice bactericide cu
o buna histocompatibilitate si cu potential alergizant minim
B Evitarea utilizarii unor asocieri de antibiotice care sa
acopere un spectru antimicrobian cat mai intins
C Evitarea utilizarii unor antibiotice active pe microflora
patogena specifica gangrenei pulpare
D Evitarea antimicoticelor cum ar fi caprilatul de sodiu,
acidul
propilenic,
glicolul,
opt-oxikinoleina
sau
antibioticelor cu rol antimicotic (stamicin)
E Evitarea utilizarii unor substante antiinflamatoare
nespecifice (corticoizi)
Pe teleradiografia de profil, planul bazal maxilar este
determinat de punctele:
A Se-N (seaua turceasca-Nasion)
B Se-Ba (seaua turceasca-Basion)
C Nsa-Nsp (spina nazala anterioara-spina nazala
posterioara)
D Or-Po (Orbitale-Porion)
E Nsa-N (spina nazala anterioara- Nasion)

Care dintre urmatoarele afirmatii legate de hemoragia

postextractionala, in cadrul complicatiilor extractiei
dentare, este falsa?
A Este un factor ce trebuie avut in vedere
B Limiteaza confortul operator
C Poate avea consecinte grave
D In mod normal, sangerarea plagii postextractionale se
opreste dupa 1 min, prin formarea cheagului de sange
E Hemoragia precoce apare la 24 de ore de la extractie
Dintre indicatiile de utilizare ale hidroxidului de calciu
nu se numara:
A Gangrena simpla aplicatie unica pentru 1-2
saptamani cu preparate comerciale sau magistrale
B Parodontitele apicale cronice
C Apexificarea in gangrena simpla si parodontitele
apicale cronice
D Rezorbtia radiculara interna cu sau fara perforarea
radacinii
E Pulpitele seroase totale
Tratamentul chirurgical al ameloblastomului extraosos
consta in:
A Extirparea leziunii
B Tratement conservativ ( nu se face nimic)
C Tratament chirurgical extins cu mutilare
D Rezectie de mandibula
E Reconstructie mandibulara
In tehnica hibridizarii dentinei umede cu primeri avand
solventul miscibil cu apa (acetona), uscarea moderata a
plagii dentinare se face timp de:
A Sub 3 secunde
B 8 secunde
C 5 secunde
D 10 secunde
E 15 secunde
In tratamentul endodontic, ionoforeza este indicata in
urmatoarele situatii:
A Parodontite apicale acute
B Cai false la nivelul camerei pulpare, deoarece migrarea
ionilor se face prin calea falsa, cale de minima rezistenta
electrica
C Prezenta unor corpi straini care nu pot fi indepartati
din canal
D Canale care secreta abundent
E Gangrena pulpara simpla si parodontitele apicale
cronice

Care din urmatoarele enunturi legate de leucoplazie

este adevarata?
A Este definita ca o pasta sau un placard alb, mai mare
de 5 mm, care nu poate fi indepartata prin stergere
B Este definita ca o eroziune a mucoasei orale cu zone
periferice albicioase-roz
C Factorii de risc sunt fara importanta
D Se asociaza cu febra
E Apare exclusiv la nivelul limbii

In cadrul controlului fonetic al machetelor protezelor

totale, daca la pronuntarea fonemei S apare o emisiune
suierata, cauza se datoreaza faptului ca:
A Frontalii superiori sunt prea oralizati
B Frontalii superiori sunt prea vestibularizati
C Macheta superioara este prea extinsa in zona
posterioara
D Dintii superiori sunt prea lungi
E Frontalii inferiori sunt prea vestibularizati

Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la cerurile

bucoplastice este falsa?
A Se aplica in fasie unica la periferia portamprentei si se
modeleaza in cavitatea bucala prin miscari functionale
B Se confectioneaza sub forma de bastonase si tuburi
C Ceara din tuburi este de culoare verde si se ramoleste
la 60 de grade Celsius
D Controlul temperaturii de ramolire este critic
E Inaite de folosire, tubul de ceara bucoplastica este
mentinut in baie de apa incalzita timp de 10 minute

In etiopatologia incluziei, micsorarea spatiului necesar

de eruptie se poate produce prin:
A Macrodontie relativa sau absoluta
B Microdontie relativa sau absoluta
C Persistenta caninului temporar
D Formarea mugurelui mult prea profund osos
E Pierderea potentialului eruptiv al dintelui

Care din urmatoarele afirmatii referitoare la granulomul

simplu conjunctiv este adevarata?
A Examenul radiologic nu este concludent pentru
diagnostic
B Radiografic se constata existenta unei zone radioopace
care inconjoara apexul
D Nu se observa niciodata fistule sau cicatrici
E Lipsa oricarei sensibilitati la testele de vitalitate si la
explorarea cu sonda a camerei pulpare si a canalelor
radiculare
Unul dintre factorii locali care ar putea contribui la
aparitia unei stomatopatii protetice este:
A Diabetul zaharat
B Inaintarea in varsta
C Insuficienta renala cronica
D Microporozitatile acrilatului
E Hemopatiile
Abcesul spatiului pramandibular:
A Se mai numeste si abces migrator al obrazului
B Se mai numeste si abces perimandibular intern
C Se mai numeste si abces semilunar
D Are ca si etiologie osteita caninului inferior
E Nu se trateaza intrucat remite spontan
In protezarea fixa, amprenta arcadelor antagoniste se ia
cu:
A Linguri standard si alginate
B Linguri individuale si polieteri
C Linguri individuale si polivinilsiloxani
D Materiale termoplastice
E Lingura individuala si paste ZOE

Termenul de onlay M.O.D. desemneaza:

A O incrustatie intre-extra tisulara cu protectie ocluzala
B O incrustatie intra-extra tisulara fara protectie ocluzala
C O incrustatie intra tisulara cu protectie ocluzala
D O incrustatie intra-extra tisulara cu protectie
vestibulara
E O incrustatie intra-extra tisulara cu protectie orala
Referitor la placuta dento-mucozala maxilara
urmatoarea afirmatie este falsa:
A Se sprijina cu o margine pe dintii restanti si cu cealalta
pe mucoasa
B Are de regula aspect de U deschis posterior
C Are rol de croset continuu
D Portiunea orala prezinta marginea libera subtiata
E La nivelul rugilor va fi situata in depresiunea dintre
doua rugi
Una din contraindicatiile coroanelor mixte se refera la:
A Element de agregare pentru punti
B Dinti cu afectiuni coronare
C Dinti in oropozitie, pentru alinierea estetica
D Elemnt component al unor atele de imobilizare a unor
dinti parodontotici
E Dinti scurti, cu retentie redusa
In cadrul obiceiurilor de interpunere vicioasa a partilor
moi ale aparatului dento-maxilar, interpunerile de buza se
pot insoti de:
A Interpozitia buzei superioare cu prodentie inferioara si
retrodentie superioara
B Interpunerea buzei superioare cu retrodentie
inferioara si prodentie superioara
C Interpunerea bucei inferioare cu prodentie inferioara si
retrodentie superioara
D Interpunerea buzei inferioare cu retrodentie
superioara si inferioara
E Interpunerea buzei superioare cu prodentia superioara
si inferioara

Care din urmatoarele aspecte legate de diagnosticul

nevralgiei de trigemen este adevarata?
A Incidenta nevralgiei trigeminale este mai ridicata la
tineri
B Nevralgia trigeminala clasica idiopatica se
caracterizeaza prin crize dureroase deosebit de intense pe
ramura maxilara si/sau mandibulara a trigemenului
C Durerile sunt moderate
D Durerile sunt continue
E Pacientii exagereaza durerea
Supraconturarea sau subconturarea coroanelor
contribuie la:
A Traumatizarea parodontiului marginal
B Protectia parodontiului marginal
C Protectia parodontiului profund
D Protectia organului pulpo-dentinar
E Realizarea unui sacrificiu minim se tesuturi duredentare
In care din urmatoarele situatii se indica dispozitivele
corono-radiculare turnate?
A Dinti cu canale inguste
B Dinti cu canale curbe
C Dinti cu canale ovoidale
D Dinti cu distructii subalveolare
E Dinti cu afectare parodontala
In cadrul tratamentului chirurgical al fribromatozei
tuberozitare, urmatoarea afirmatie este adevarata:
A Este preferata sutura intradermica
B Indepartarea insuficienta a tesuturilor este de dorit
C Se reduc marginile protezei vechi pe toata lungimea
vestinulului
D Se recomanda controlul clinic al distantei intermaxilare
inaintea suturii
E Vindecarea per secundam este de sorit
Pentru a evita reactiile inflamatorii ale gingiei datorate
violarii adancimii biologice a sulcusului, se recomanda ca
marginile coroanelor de invelis ceramice sa fie plasate:
A La 0,5 mm de marginea gingivala sanatoasa
B La minim 1 mm de creasta alveolara
C La minim 1 mm subgingival
D La 0,5 mm de creasta alveolara
E La 1,5 mm subgingival
Prognosticul viitoarei protezari fixe este dependent de:
A Raportul coroana-radacina clinica
B Raportul coroana-radacina anatomica
C Raportul smalt-dentina coronara
D Raportul dentina-cement radicular
E Raportul dentina coroana-os alveolar

Intre cauzele instalarii sugerii degetului, teoria reflexa

presupune urmatoarele afirmatii adevarate:
A Sugerea degetului este un reflex conditionat, care pe
parcurs se transforma in obicei vcios
B Sugerea degetului este un reflex neconditionat, care pe
parcurs devine unul conditionat
C Degetul este un inlocuitor al mamelonului
D Nu este legat de dezvoltarea psihica si de varsta
mentala
E Limita de varsta, pana la care acest obicei vicios este
normal este de 5-6 ani
In cadrul programarii articulatoarelor, pentru reglarea
unghiului Bennett stang cu ajutorul inregistrarilor ocluzale
se utilizeaza:
A Inregistrarea ocluzala in lateralitate dreapta
B Inregistrarea ocluzala in lateralitate stanga
C Inregistrarea ocluzala in propulsie
D Inregistrarea ocluzala in intercuspidare maxima
E Inregistrarea ocluzala in retruzie
Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete sunt:
A Bolnavi cu poliartrita reumatoida
B Pacienti cu bolta palatina ogivala
C Pacienti cu forme de parodontita cu mobilitate dentara
accentuata
D Pacienti cu probleme psihice
E Bolnavii cardiaci purtatori de stimulator cardiac
(pacemaker) in cazul aparatelor magnetostrictive
In cadrul sigilarii santurilor si fosetelor ocluzale, rasinile
fotopolimerizabile cu lumina vizibila, sunt sensibile la raze
de lumina din zona albastra a spectrului, a caror lungime
de unda este in jur de:
A 580 nm
B 680 nm
C 480 nm
D 520 nm
E 350 nm
Diferenta dintre dimensinea verticala in pozitia de
postura si cea de relatie centrica este de aproximala:
A 1 mm
B 2-4 mm
C 4-6 mm
D 0,5 mm
E Sub 1 mm
Replantarea dupa avulsia traumatica reclama utilizarea
pansamentelor endodontice cu hidroxid de calciu timpde :
A 3-6 luni
B Peste 8 luni
C 12 luni
D 18 luni
E 24 luni

Care dintre urmatoarele afirmatii legate de

radiotranspareta ca factor care influienteaza vindecarea
intarziata a plagii postextractionala este adevarata?
A Efectele radiatiilor ionizate se manifesta la nivelul
tesutului tumoral
B Mucoasa orala are o rata de turn-over crescuta, fiind
deci extrem de radiosensibila
C Modificarile acuta ale mucoasei constau in fibroza,
raspuns imun diminuat
D Riscul de infectie este diminuat
E Vindecarea plagilor orale la acesti pacienti este
normala

In protezarea fixa, referitor la orientarea planului de

ocluzie in zonele laterale, la pacientii cu profil drept
A Se va realiza un paralelism perfect intre planul de
ocluzie si planul lui Camper
B Se va realiza o convergenta intre planul de ocluzie si
planul lui Camper
C Se va realiza o divergenta intre planul de ocluzie si
planul lui Camper
D Se va realiza un paralelism perfect intre planul de
ocluzie si planul orizontal de la Frankfurt
E Se va realiza un paralelism perfect intre planul de
ocluzie si marginea bazilara a mandibulei

La protezele partiale fixe, conectorii

A Reprezinta zona de legatura a elementelor de agregare
cu intermediarii
B Reprezinta zona de legatura a elementelor de agregare
cu antagonistii
C Reprezinta zona de legatura a elementelor de agregare
cu dintii vecini
D Sunt exclusiv rigizi
E Sunt excluziv elastici

Care din urmatoarele afirmatii despre sistemele adezive

monocomponente este adevarata?
A Sunt mai simplu de manipulat
B Sunt mai greu de manipulat
C Nu necesita o gravare acida efectuata separat
D Aplicarea compusului primer/adeziv trebuie repetata o
singura data sau de mai multe ori pentru a compensa
efectele utilizarii separate ale celor doua componente
E Elimina DDR intr-o singura etapa

Care dintre particularitatile corespunde timpului II sau

faringian al deglutiei:
A Este scurt si autonom
B Este voluntar si consta din transportarea bolului
alimentar din cavitatea bucala in faringe
C La inceput are loc o inhibitie completa a inspiratiei
D La sfarsit are loc o inhibitie completa a inspiratiei
E Se realizeaza prin miscari coordonate ale limbii,
palatului moale, mandibulei si complexului hioidian

Care din urmatoarele obiective terapeutice in

transpozitia completa canin-incisiv lateral este corect?
A Slefuiri modelante ale premolarului
B Cosmetizarea prin aditie a incisivului central
C Ameloplastia modelanta a caninului
D Extractia incisivului lateral si aducerea ortodontica a
caninului in locul normal pe arcada
E Slefuiri selective in sedinte repetate ale cuspidului
palatinal al premolarului mezializat, pentru a nu creea
blocaje ocluzale

Preferential, dispozitivele corono-radiculare se indica:

A La dintii fara distructii coronare
B La dintii cu morfologir radiculara aberanta
C La dintii cu radacini nerecuperabile endodontic
D La dintii cu coroane foarte distruse
E La dintii cu suprafata coronara vestibulara intacta
Care din urmatoarele afirmatii reprezinta un avantaj al
linerilor de eugenolat de zinc (EOZ)?
A Au un pH in apropierea neutralitaii
B Sunt iritanti pulpari
C Au un pH puternic acid
D Adera le dentina
E Inhiba polimerizarea rasinilor
Tratamentul in cazul tumorii Warthin consta in:
A Parotidectomie superficiala
B Parotidectomia lobului profund
C Simpla enucleere a acestuia
D Parotidectomie cu sacrificarea nervului facial
E Parotidectomie fara sacrificarea nervului facial

Care din urmatoarele afirmatii despre cimentul

eugonolat se zinc este adevarata?
A Este un sistem bicomponent tipic
B Are o rezistenta la compresiune mai crescuta decat a
cimenturilor cu hidroxid de calciu
C Are o valoare mare a modului de elasticitate
D Se obtine prin spatularea a trei paste de baza
nemodificata
E Priza are loc prin reactia de chelare intre trei molecule
de eugenol si un ion de zinc
Prepararea dintilor pentru fatete ceramice se face:
A Diferentiat in functie de modificarile romatice
B Nediferentiat in functie de modificarile cromatice
C Diferentiat in functie de modificarile alveolare
D Diferentiat, indiferent de situatie

Urmatoarea afirmatie legata de frenul labial este

adevarata:
A Nivelul insertiei alveolare a fernului este intotdeauna
pana la nivelul papilei incisive
B Frenul labial inferior normal inserat poate fi un
obstacol in adaptarea periferica a protezelor
C Frenurile labiale sunt formate dintr-un strat subtire de
tesut fibros, acoperit de mucoasa, inscrandu-se la nivelul
buzei, respectiv la nivelul periostului procesului alveolar

Subdiviziunea B a afectarii furcatiilor din cadrul clasificarii

Catedrei de Parodontologie din Bucuresti se
caracterizeaza printr-o dimensiune verticala a defectului
de :
A 1-2 mm
B 3-4 mm
C 8-9 mm
D 5-7 mm
E Peste 10 mm

In preparatia canalului radicular, in extirparile pulpare,

obturarea de canal in aceeasi sedinta se realizeaza:
A Cand avem un canal uscat, iar stadiul de inflamatie
pulpara nu a depasit pe cel de pulpita seroasa totala
B In pulpite acute purulente partiale
C In pulpite cronice
D In pulpita acuta purulenta totala
E Cand nu putem opri hemoragia

Diagnosticul diferential in malocluzia de clasa a II2-a

(endognatia sau sindromul de compresiune maxilara cu
inghesuire dentara) se face cu:
A Malocluzie de clasa a III-a
B Malocluzie de clasa I cu supraalveolodontie incisiva
C Meziopozitia
D Macrodontia
E Laterognatie mandibulara

Urmatoarea afirmatie in cazul sialadenitelor bacteriene

specifice ca rezultat al actinomicozei este adevarata:
A Actinomicoza este o infectie acuta cu bacterii gramnegative
B Actinomicetele au o afinitate scazuta pentru
parenchimul glandular, fapt pentru care interesarea
glandelor este rara
C Forma primitiva parotidiana este frecventa
D Forma secundara apare la nivelul glandei
submandibulare
E In forma primara savila este nemodificata

Coeficientul de expansiune termica a elastomerilor de

sinteza difera de la o categorie de materiale la alta
conform schemei:
A Polieteri>siliconi>polisulfide
B Polieteri<siliconi>polisulfide
C Polieteri>siliconi< polisulfide
D Polieteri<siliconi<polisulfide
E Polieteri>siliconi=polisulfide

In tehnologia protezelor fixe, gravarea modelului de

lucru ( in zona crestei edentate) s-a realizat in trecut
pentru:
A A obtine o adaptare mai buna muco-protetica
B A obtine o adaptare mai buna muco-gingivala
C A obtine o inchidere marginala mai buna
D A obtine o adaptare ocluzala mai buna
E A permite conformarea corecta a ariilor de contact
Modificarile faciale in anodontia intinsa releva:
A Etajul inferior marit
B Hiperdezvoltare osoasa
C Profil convex
D Sant labio-mentonier sters
E Aspect de batran
La oara actuala, ce mai performanta amprenta
traditionala este:
A Amprenta bifazica cu siliconi de condensare
B Amprenta in inel de cupru si supraamprenta cu gips
C Amprenta cu hidrocoloizi ireversibili
D Amprenta optoelectrica
E Amprenta monofazica cu polieter sau siliconi de aditie
in lingura individuala

Daca se toarna mai multe modele din aceeasi amprenta

cu elastomer de sinteza, se impune un interval de timp:
A Minim o ora
B Maxim 10 minute
C 30 de minute
D Minim 72 de ore
E O saptamana
In privinta etiopatologiei stomatopatiilor proteice,
urmatoarea afirmatie este adevarata:
A Teoria alergica incrimineaza dezechilibrul intervenit in
microbiocenoza bucala la purtatorii de proteze acrilice
B Teoria mecano-traumatica considera ca anumite
elemente chimice din materialul acrilic ar avea un tol toxic
asupra structurilor cavitatii bucale
C Teoria chimico-toxica considera ca anumite elemente
chimice din materialul acrilic ar avea un rol toxic asupra
structurilor cavitatii bucale
D Teoria alergica considera ca inflamatiile s-ar datora
traumelor exercitate de proteza
E Teoria bacterio-toxica considera ca anumite elemente
chimice din materialul acrilic ar avea un rol toxic asupra
structurilor cavitatii bucale

Extractia dirijata ca tratament preventiv in ectopia

dentara:
A Se desfasoara pe parcursul a doi trei ani
B Incepe la momentul eruptiei incisivului lateral superior
C Este indicata chiar de la inceputul permutarii dentare
(6-7 ani) cand se schiteaza tendinta de instalare a unei
dizarmonii dento-alveolare cu inghesuire
D Se desfasoara in trei etape
E Consta in extractia incisivului central temporar
Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza:
A Prurit gingival accentuat
B Dureri puternice la periaj
C Senzatie de usturime
D Sangerari spontane
E Dureri discrete in timpul masticatiei unor alimente moi
Una dintre contraindicatiile captusirii protezelor
partiale acrilice cu materiale rigide este:
A Atrofia avansata a zonei de sprijin produsa intr-un timp
mai indelungat de la aplicarea protexei
B Pentru ameliorarea mentinerii la o proteza subextinsa
C In cazul protezarilor imediate urmate de rezorbtii
rapide a proceselor alveolare
D DVO (dimensiuna verticala de ocluzie) supraevaluata
E In caz de instabilitate cu basculare pe un torus
proeminent
Spatiul intre baza intermediarilor suspendati si coama
crestei trebuie sa fie:
A De cel putin 1 mm
B De cel putin 2 cm
C De cel putin 3 mm
D De minim 5 mm
E De maxim 2 mm
Din punct de vedere biomecanic, o proteza fixa este
considerata riscanta, daca
A nu inlocuieste nici un dinte
B daca inlocuieste mai putin d eun dinte
C daca inlocuieste mai putin de doi dinti
D daca inlocuieste mai mult de doi dinti
E daca nu inlocuieste cel putin trei dinti
In parodontologie, buclele de strangere in cazul
imobilizarii dentare prin ligatura de sarma in 8 se face
pe fata:
A orala
B meziala
C distala
D vestibulara
E pe oricare din suprafetele axiale

In etiologia nevralgiei de trigemen amintim:

A pulpita seroasa totala
B traumatismul facial
C compresia vasculara a nervului trigemen datorita
buclelor artetiale anormale situate in apropierea zonei de
intrare a radacinii
D hiperactivitatea musculara
E consumul excesiv de medicamente
Nomenclatura principiilor de baza in prepararea
cavitatilor descrie:
A Coltul este dat de jonctiunea a trei suprafete intr-un
punct
B Unghiul diedru extern este unghiul al carui varf nu se
observa
C Unghiul diedru intern este unghiul al carui varf se
observa
D Peretele axial este o suprafata interna a unei cavitati
preparate care este perpendiculara pe axul lung al dintelui
E Peretele pulpar este o suprafata externa a unei cavitati
preparate perpendicular pe axul lung al dintelui
In cazul sigilantilor fotopolimerizabili urmatoarele
afirmatii sunt corecte, cu exceptia:
A Contin o substanta chimica sensibila la o sursa de
lumina
B Contin benzoil metil eter sensibil la razele ultraviolete
C Contin o amina tertiara
D Contin diketone sensibile in cazul luminii vizibile
E Contin alkil benzoil eteri sensibili la razele ultraviolete
Pelicula din cadrul etapelor de formare a placii
bacteriene incepe sa se depuna dupa spalare pe
suprafetele dintilor la aproximativ:
A 30 minute
B 1 ora
C 2 ore
D 48 ore
E 34 ore
In cazul echilibrarii ocluzale prin intermediul gutierelor
la pacientul cu bruxism:
A Timpul necesar pentru obtinerea unei relatii centrice
stabile poate varia de la cateva saptamani la cateva luni
B Nu se poate obtine o relatie centrica stabila
C Nu este necesara obtinerea unei relatii centrice stabile
D Timpul necesar pentru obtinerea unei relatii centrice
stabile poate varia de la cativa ani, la cateva decenii
E Obtinerea unei relatii centrice stabile se face
instantaneu

Referitor la materialele de amprenta utilizate in

protezarea fixa, hidrocoloizii tip agar agar sunt materiale:
A Rigide reversibile
B Semirigide ireversibile
C Rigide ireversibile
D Elastice ireversibile
E Elastice reversibile
Unghiul FMA din cadrul analizei Tweed:
A Reprezinta decalajul interbazal sagital relativ
B Are valoare de 82 de grade
C Este unghiul format dintre axul incisivilor inferiori cu
Orizontala de la Frankfurt
D Reprezinta inaltimea posteriara a fetei
E Este unghiul format de planul bazal mandibular cu
Orizontala de la Frankfurt
Diastema primara sau adevarata este cauzata de:
A Anodontia incisivului lateral
B Meziodensul
C Parodontopatiile marginale
D Dezvoltarea exagerata a frenului buzei superioare sau
de insertia sa joasa intre incisivi
E Sugerea buzei inferioare
Caracteristica principala
parodontal este:
A Dispozitia verticala
B Dispozitia orizontala
C Traseul ondulat
D Traseul drept
E Traseul in zig zag

fibrelor

ligamentului

Care din afirmatiile umatoare referitoare la cauzele

bascularii transversale ale protezei totale este falsa?
A Montarea dintilor laterali in afara crestei
B Atrofia exagerata a crestei alveolare
C Montarea dintilor frontali in afara crestei
D Rezilienta crescuta a mucoasei fixe de pe creste
E Erori de amprentare
Unul dintre elementele disjunctoare articulate fara
dispozitiv de revenire, care permite doua miscari ale seilor
protezelor scheletate, respectiv translatia verticala si
basculare prin infundare a extremitatii distale este:
A Raportul de forte Preat
B Sarniera cu resort elastic
C Sitemul New Ancorvis
D Capsa Ceka
E Sistemul extracoronar ASC-52

Fenomenul Christensen lateral se refera la:

A Dezocluzia dintilor laterali de partea activa in miscarea
de protruzie
B Dezocluzia dintilor laterali de partea activa in miscarea
de lateralitate
C Dezocluzia dintilor frontali in miscarea de lateralitate
D Dezocluzia dintilor laterali de partea inactiva in
miscarea de lateralitate
E Dezocluzia dintilor laterali de partea inactiva in
miscarea de propulsie
Genioplastia :
A Se practica pe cale orala
B Consta in practicarea unei linii de osteotomie
orizontala
a
mentonului,
cu
retrudarea
sau
avansareaacestuia
C Consta in practicarea unei linii de osteotomie
orizontala a mentonului, doar cu avansarea acestuia
D Nu permite pozitionarea mentonului in plan vertical
E Este obligatorie in toate anomeliile scheletate
Lacurile dentare (varnish-urile):
A Sunt solutii incolore sau galbui de rasini naturale sau
sintetice dizolvate in apa
B Impiedica penetrarea acidului din cimentul fosfat de
zinc in plaga dentinara
C Sunt solubile in apa
D Au o aderenta de natura chimica la tesuturile dure
dentare
E Au o aderenta de natura fizica la tesuturile dure
dentare
Plagile infectate (complicate) oro-maxilo-faciale:
A Sunt cele rezultate in urma actiunii unor agenti
traumatici ascutiti
B Pot surveni cand agentul cauzal s-a produs mai recent
de 6 ore
C Sunt cele rezultate in urma actiunii unor agenti
traumatici cu energie cinetica crescuta
D Necesita doar sutura
E Sunt netratabile
Care din urmatoarele afirmatii privind tumora centrala
cu celule gigante in cadrul tumorilor neodontogene ale
oaselor maxilare este adevarata?
A Tumorile centrale cu celule gigant cu localizare la
nivelul oaselor maxilare sunt tumori benigne cu caracter
agresiv si osteolitic marcat
B Este frecventa la varstnici
C Riscul de malignizare este mare, de peste 80%
D In evolutie, corticala osoasa nu sufera modificari
E Tumora, in evolutie, afecteaza partile moi

Adaugarea de rasina compozita pentru marirea

retentivitatii unui dinte stalp care va sustine un croset se
face daca:
A Retentivitatea este mai mica de 0,75 mm
B Retentivitatea este mai mica de 0.5 mm
C Retentivitatea este mai mica de 1mm
D Retentivitatea este mai mica de 0,25 mm
E Retentivitatea este mai mica de 1,25 mm
Diagnosticul diferential al ameloblastomului extraosos
se face cu:
A Hiperplaziile epulis-like
B Chistul parodontal
C Keratochistul odontogen
D Tumorile maligne endoosoase
E Chistul folicular
Care este procentul minim de dinti afectati de boala
parodontala pentru ca acceasta sa fie considerata
generalizata:
A 40 %
B 50 %
C 20 %
D 60 %
E 30 %
Utilizarea propolisului in tratamentul gingivitelor si
parodontitelor marginale se face in prezent cu precautie
tinand cont de petentialul sau:
A Vasoconstrinctor
B Decongestiv
C Antibacterian
D Cicatrizant
E Alergizant
Adenita acuta congestiva:
A Debuteaza ca un nodul elastic, sensibil la palpare
B Tegumentele acoperitoare sunt modificate
C La palpare se deceleaza fluctuenta
D Starea generala se altereaza cu febra si astenie
E Se caracterizeaza printr-o colectie supurata bine
delimitata
Odontomul:
A Apare mai ales la varstnici
B Localizarea este mai frecventa la mandibula decat la
maxilar
C Este considerat ca si hamartom
D Tratamentul este conservator
E Are o simptomatologie zgomotoasa inca de la inceput

In pulpitele cronice deschise ulceroase:

A Pe sectiune axiala, morfopatologic, in al treilea strat de
la suprafata spre B profunime, se intalnesc si fibre nervoase
B Diagnosticul diferential se face cu abcesul parodontal si
parodontita apicala acuta purulenta
C Tratamentul este coafajul direct
D Receptivitatea la testul electric este abolita
E Evolutia se face spre hiperemie pulpara
Gutiera de miorelaxare:
A Prezinta pe suprafata sa interdentatii
B Este indicata la pacientii cu zgomote articulare
prezente de mai putin de un an
C Trebuie sa aiba suprafata plana si sa inregistreze cat
mai multe contacte cu antagonistii
D Trebuie sa aiba suprafata plana si sa aiba contact cu
antagonistii doar la nivelul caninilor
E Amelioreaza simptomatologia musculara asociata
dislocarilor menisco-condiliene ireductibile
In crestele edentate deficitare din clasa I Siebert:
A Apare pierderea in inaltime a crestei edentate, cu
pastrarea latimii
B Se pot obtine rezultate bune cu grefe
epitelioconjunctive
C Este obligatorie utilizarea de grefe gingivale libere
D Apar pierderi atat in inaltime cat si in latime a crestei
edentate
E Nu sunt indicate procedee chirurgicale de remodelare a
crestelor
Linerii de hidroxid de calciu:
A Au aciditate crescuta care se pastreaza si dupa priza
B Le lipseste efectul bacteriostatic
C Rezista bine la gravarea acida din cadrul tehnicilor
adezive
D Reduc microinfiltratiile marginale sub obturatiile de
amalgam
E Nu trebuie aplicati pe intreaga suprafata a peretelui
pulpar sau parapulpar
Upper lip (grosime buzei superioare) depinde de:
A Pozitia antero-posterioara a incisivului superior
B Pozitia antero-posterioara a incisivului inferior
C Tangenta gurii
D Axa Y
E Distanta dintre pogonionul cutanat si cel osos
Care dintre urmatoarele modificari faciale nu apar in
anodontiile subtotale si totale:
A Etaj inferior micsorat
B Profil convex
C Profil concav
D Sant labio-mentonier accentuat
E Buza inferioara rasfranta

In cadrul hibridizarii plagii dentinare:

A Primerul din produsul OptiBond are ca solvent apa
B Este mai avantajoasa gravarea preferentiala a smaltului
cu acid poliacrilic
C Se recomanda polimerizarea simultana a rasinii adezive
si a primului strat de compozit
D Aplicarea primerului este facultativa
E Gravarea acida a dentinei transparente (scleroase) se
face in mai putin de 15 secunde
Care dintre urmatoarele modificari nu sunt
caracteristice malocluziei de clasa a III-a?
A Unghi SNA mai mic de 80 de grade
B Unghi SNA mai mare de 80 de grade
C Unghi ANB cu valori negative
D Proalveolie si prodentie superioara cu modificari
compensatorii
Diagnosticul diferential al ranulei sublinguale nu se face
cu:
A Dilatatii chistice ale canalului Wharton
B Chistul teratoid
C Chistul branhial suprainfectat
D Chistul gastrointestinal heterotopic
E Tumori maligne ale mucoasei planseului bucal
Linerii din cimenturi cu ionomeri de sticla (CIS):
A Au cea mai scazuta rezistenta la compresiune dintre
toti linerii
B Cresterea raportului pulbere/lichid le scade
vascozitatea dar le lungeste timpul de priza
C Inhiba polimerizarea rasinilor compozite
D In varianta fotopolimerizabila elibereaza mai putin
fluor decat CIS conventionale
E In varianta fotopolimerizabila au rezistenta scazuta in
mediu acid
Interventia de tip Le Fort I asociata cu osteotomie sagitala
de maxilar este indicata in:
A Anomalii in plan vertical prin exces maxilar
B Compresia de maxilar
C Laterognatia mandibulara
D Retrognatism mandibular
E Prognatism mandibular
In gingivita de sarcina, gingia:
A Este tumefiata, marita de volum
B Prezinta un eritem difuz nedureros
C Are aspect uscat, neted, de culoare palida
D Prezinta leziuni hiperkeratozice de tip reticular
E Are aspect de tip pseudomembranos, cu placi albe de
tip lapte inchegat

Saliva:
A Provenita din parotida, are vascozitate relativa 3,4
B Contine fosfati salivari care pot fi combinati cu calciul si
proteinele
C Prezinta o secretie crescuta in timpul somnului
D Nu contribuie la reglarea pH-ului
E Nu contribuie la fenomenul de autocuratire
Aparatul-sina de imobilizare Mamlock:
A Este utilizat pentru imobilizarea temporara a dintilor
parodontici
B Este un sistem de imobilizare permanenta realizat in
cabinet fara ajutorul laboratorului de tehnica dentara
C Realizeaza imobilizarea permanenta prin sisteme
mobilizabile
D Este indicat pentru imobilizarea dintilor vitali
E Este rezistent si are aspect fizionomic
Tratamentul protetic temporizat se refera la:
A Aplicarea protezelor provizorii
B Amanarea oricarui tip de tratament protetic
C Cimentarea provizorie a lucrarilor protetice definitive
D Profilaxia nespecifica
E Profilaxia individualizata
Punga lui Fisch:
A Este dominata de prezenta muschiului milohioidian
B Se examineaza cu gura deschisa la maxim
C Se aprecieaza din punct de vedere al latimii prin
bascularea mandibulei de partea opusa examinarii
D Este dominata de muschiul pterigoidian intern
E Se va examina cu gura intredeschisa
Gingia fixa:
A Are, in general, o inaltime mai mare la mandibula decat
la maxilar
B Constituie o zona de rezistenta impotriva tendintelor
de retractie si deplasare ale marginii gingivale libere
C Reprezinta portiunea cea mai coronara a gingiei,
situata intre papilele interdentare
D Corespunde peretelui extern al santului gingival
E Este delimitata de marginea gingivala libera prin linia
muco-gingivala
In pulpita cronica inchisa hiperplazica (granulomul
intern Palazzi):
A Pe incisivii superiori apar pete albe cretoase
B Cand localizarea este radiculara poate sa apara o fistula
vestibulara sau orala
C La trepanarea camerei pulpare si sondarea canalului nu
exista sangerare si sensibilitate
D Camera pulpara si canalul radicular sunt obliterate
partial sau total cu dentina tertiara
E Demineralizarea dentinei porneste de pe suprafata
externa a radacinii si avanseaza spre interiorul dintelui

Spatiul de inocluzie fiziologica:

A Mai este denumit si clearance ocluzal
B Se poate determina prin 3 metode
C Are dimensiune intre 0,5-1mm
D Se poate determina printr-o singura metoda
E Are dimensiunea intre 4-6mm

In cadrul sistemului Targis-Vectris:

A Targis este destinat infrastructurii
B Vectris este destinat placarii
C Vectris este un ceromer cu 80% umplutura anorganica
D Vectris este o rasina armata cu fibre
E Targis este o rasina armata cu fibre

Stabilitatea inlay-ului:
A Este invers proportionala cu valoarea rezistentei
B Depinde de forma bazei cavitatii
C Nu depinde de forma bazei cavitatii
D Este imbunatatita de forma concava a bazei cavitatii
E Este periclitata de un perete pulpar plan, orizontal,
perpendicular pe axul de insertie

Curba transversala de ocluzie este:

A Concava atat la maxilar cat si la mandibula
B Concava la maxilar si convexa la mandibula
C Convexa la maxilar si concava la mandibula
D Convexa atat la mandibula cat si la maxilar
E Constituita de inclinarea orala a dintilor maxilari si
vestibulara a dintilor mandibulari

Ceromerii:
A Sunt utilizati in realizarea coroanelor integral ceramice
B Au un procent scazut de umplutura anorganica
C Prezinta o structura tridimensionala neomogena
D Au un procent crescut de umplutura anorganica
E Prezinta o solubilitate ridicata in apa

Lacurile dentare (varnish-urile):

A Se aplica sub forma unor pelicule cu grosimea de 0,5
mm
B Se prepara pe placute de sticla uscate si racite
C Sunt contraindicate sub bazele cu CIS carora le
impiedica adeziunea
D Sunt contraindicate la protectia bonturilor coronare
vitale
E Sunt indicate sub obturatiile din rasini compozite

Indicele mezio-distal:
A Reprezinta diferenta intre diametrul vestibulo-oral la
nivel incizal si cel la nivel cervical
B Este mai mic la dintii triunghiulari
C Este util in prepararea fetei vestibulare
D Este util in prepararea fetei orale
E Reprezinta diferenta in mm intre diametrul meziodistal la nivel incizal si cel la nivel cervical
Fortele active ce actioneaza asupra mandibulei in
timpul masticatiei:
A Sunt date de greutatea mandibulei
B Sunt generate de tonusul musculaturii antagoniste
C Sunt date de osul alveolar edentat
D Se manifesta si asupra dintilor
E Nu se manifesta asupra restaurarilor fixe sau
mobilizabile
In pulpita acuta seroasa totala:
A Apar focare purulente formate din granulocite vii si
moarte, limfocite si microbi
B Probele de vitalitate dau raspunsuri pozitive doar la
intensitati mai mari decat cele obisnuite
C La deschiderea camerei pulpare se evacueaza o
picatura de puroi
D Se plica pansament antiseptic cu solutie Walkoff
E Fibrele conjunctive se depolimerizeaza si se afla mai
ales la periferia pulpei

Unghiul FMIA din triunghiul Tweed este format de:

A Axul incisivului inferior cu planul bazal mandibular
B Axul incisivului inferor cu orizontala de la Frankfurt
C Axul incisivului superior cu planul N-S
D Planul bazal mandibular cu orizontala de la Frankfurt
E Axa S-N cu punctul B
Atritia:
A Reprezinta uzura suprafetelor dentare prin substante
sau corpi straini interpusi interdentar
B Este un fenomen de uzura a suprafetelor dentare intre
ele
C Este o lipsa de substanta lacunara, la colet, produsa
prin trauma ocluzala
D Este o lipsa de substanta dentara localizata la colet
produsa prin demineralizare acida
E Este determinata de consumul de citrice sau bauturi
carbogazoase
Leziunea definita clinic ca o pata rosie, cu aspect
catifelat, ce nu poate fi indepartata prin stergere este
caracteristica:
A Leucoplaziei nodulare
B Candidozei cronice hiperplazice
C Lichenului plan
D Eritroplaziei
E Glositei sifilitice

Triunghiurile negre:
A Apar in situatia crestelor edentate cu lipsa mare de
substanta
B Favorizeaza igienizarea
C Sunt estetice
D Cresc rezistenta corpului de punte
E Se refera la lipsa ambrazurilor ocluzale
Efectul cariogen al alimentelor:
A Nu depinde de vascozitatea acestora
B Se manifesta de cele mai multe ori postrezorbtiv
C Nu a putut fi redus prin masurile de profilaxie aparute
la sfarsitul secolului XX
D Este redus in cazul asocierii acestora cu zaharoza
E Este mai ridicat in cazul imigrantilor din tarile
subdezvoltate
Care din urmatoarele afirmatii nu caracterizeaza eruptia
incisivului lateral superior permanent?
A Erupe in pozitie vestibularizata fata de predecesor
B Erupe in pozitie palatinizata fata de predecesor
C Reduce diastema tranzitorie dintre incisivii centrali
D Produce o inongruenta dento-alveolara tranzitorie care
nu neesita tratament ortodontic
E Erupe dupa incisivul central inferior
Inlay-ul in inlay:
A Este indicat in punti de intindere mare
B Are un inlay secundar care se va cimenta intr-o cavitate
preparata cu o retentie adecvata
C Are un inlay primar care apartine de punte
D Are un inlay primar care se va cimenta intr-o cavitate
preparata cu o retentie adecvata
E Se utilizeaza mai ales cand dintii stalpi au axe
favorabile, paralele
Polivinilsiloxanii:
A Sunt materiale hidrofile
B Prezinta o stabilitate dimensionala mai redusa fata de
siliconii u reactie de condensare
C Prezinta o inhibare a reactiei de priza in prezenta
sulfatului feric
D Prezinta o accelerare a reactiei de priza in prezenta
metilmetarilatului
E Necesita turnare imediata a modelului
Cauza cea mai frecventa a ectopiei dentare este:
A Persistenta dintelui temporar
B Existenta unui capac osos dens
C Prezenta unor formatiuni dentare supranumerare
D Reducerea sau absenta spatiului de pe arcada necesar
eruptiei
E Existenta unei fibromucoase dure

In lichidul bucal:
A Strontiul blocheaza ionii bivalenti de calciu si magneziu
B Putridele sunt bogate in staterina
C Cea mai importanta enzima este mucina
D Capacitatea de tamponare depinde si de reologia
bucala
E Rolul digestiv revine muramidazei
Coroana 4/5 inversa este indicata la:
A Molarii superiori inclinati oral
B Molarii inferiori inclinati vestibular
C Molarii superiori inclinati vestibular
D Premolarii superiori
E Molarii inferiori inclinati lingual
Un plan post-lacteal in treapta distala determina:
A Raport cuspid la cuspid al molarului prim permanent
B Raport cuspin in sant intercuspidian (relatie ocluzala
neutrala)
C Relatie ocluzala distalizata
D Relatie ocluzala mezializata
E Cross-bite lateral
Reincluzia dentara apare mai frecvent la:
A Molarul I temporar
B Molarul II temporar
C Caninul temporar
D Incisivul lateral temporar
E Incisivul central temporar
Tratamentul gingivitelor si gingivostomatitelor micotice
presupune:
A Stergerea leziunilor cu tampoane imbibate in apa
oxigenata
B Badijonarea mucoasei bucale cu solutie de albastru de
metilen 2%
C Atingerea leziunilor u solutie de violet de gentiana 1%
zilnic, timp de 7 zile
D Instilatii de colutorii complexe cu antibiotice
E Aplicatii de paste sau geluri adezive care contin
corticoizi
Biopsia excizionala este indicata:
A In leziuni tumorale extinse
B In tumori cu diametrul de pana la 1 cm
C Bolnavilor ce refuza interventia chirurgicala optand
pentru radio-chimioterapie
D In tumori sau adenopatii inoperabile
E In tumori in care se urmareste intai conversia tumorala
si apoi tratamentul chirurghical

Semnele subiective in gingivita si gingivostomatita de

menopauza sunt:
A Senzatie de uscaciune si arsura la nivelul mucoasei
gingivale si orale
B Dureri spontane iradiante in oasele maxilare
C Prurit gingival usor
D Dureri suportabile la periaj si in timpul masticatiei
E Senzatie de gust metalic
Chiuretele Gracey nu sunt indicate in:
A Detartrajul supragingival
B Detartrajul subgingival
C Detartrajul de finete al depozitelor mici subgingivale
D Chiuretajul tesutului de granulatie de pe peretele
moale al pungilor parodontale
E Netezirea suprafetei radiculare prin indepartarea
cementului necrotic
Linia de fractura ce trece prin oasele nazale, osul
lacrimal, apofiza ascendenta a maxilarului, rebordul
orbital, peretele anterolateral al sinusului maxilar, 1/3
mijlocie a apofizelor pterigoide, peretele lateral al fosei
nazale, vomerul si septul nazal cartilaginos este specifica
in:
A Fractura Le Fort I
B Fractura Le Fort II
C Fractura Le Fort III
D Disjunctia intermaxilara
E Fractura Huet (inima de carte de joc)
In parodontita marginala cronica diagnosticul se pune pe
baza urmatoarelor criterii:
A Apare mai frecvent la tineri, care prezinta o stare
generala de sanatate buna
B Leziunile distructive afecteaza parodontiul marginal
profund
C Cantitatea de placa bacteriana este redusa in raport cu
gradul de distructie a tesutului parodontal
D Actinomycetemcomitans este specia microbiana
implicata in etiologia bolii
E Distructia osului alveolar se poate opri spontan in
evolutia bolii
In hiperemia pulpara preinflamatorie:
A Diagnosticul diferential se face cu pulpita seroasa
totala
B Microbii pot fi evidentiati in pulpa
C Nu este posibila vindecarea ad integrum
D In lipsa tratamentului, evolutia se face spre pulpta
cronia sau pulpita acuta seroasa
E Diagnosticul pozitiv se pune pe baza durerilor vii,
spontane

Necroza pulpara:
A Morfopatologic, in pulpa se constata semnele unei
inflamatii cronice
B Este un proces reversibil daca se aplica tratamentul
corect
C Poate fi declansata de grupul aminelor biogene
D Poate fi de putrefactie sau de saponificare
E Cel mai adesea este cauzata de factorul microbian