Sunteți pe pagina 1din 78

SUPORT DE CURS

FORMATOR
COD COR: 242401

ORGANIZATOR

S.C. 7 MASTER MEDIA MANAGEMENT SRL

Tematica desfasurare curs


Ziua1 - Pregatirea formarii
Ziua 2 Realizarea, organizarea si
evaluarea formarii
Ziua 3 Comunicare, sustinere miniproiect

Obiectivele cursului
Sa putem pregati logistica unui curs.
Sa elaboram si sa predam un curs.
Sa se aplice metodele de instruire.
Sa organizeze si sa autorizeze un
curs.

DESCRIEREA OCUPATIEI:

Ce INTELEGETI prin profesia de formator?

CE ESTE FORMATORUL?

CONCEPTOR al programelor de
formare, pe baza documentelor
normative in vigoare, a
standardelor ocupationale de
pregatire profesionala a nevoilor
unui anumit sector sau domeniu
de activitate- inclusiv al celui de
formare al formatorilor.

- PROIECTANT al programelor si al activitatilor


de formare, pe baza nevoii si cererii de formare
dintr un anumit sector sau domeniu de activitate;

- ORGANIZATOR al programelor de formare,


asigurand toate conditiile necesare desfasurarii
optime a programelor de formare;

- FACILITATOR al procesului de invatare


si de dezvoltare prin crearea unor situatii
de invatare adecvate dezvoltarii
competentelor profesionale care se
constituie in tinte ale formarii;
- EVALUATOR AL COMPETENTELOR
efectiv formate sau dezvoltate la
participantii la formare, precum si al
propriei prestatii ca formator;
- EVALUATOR AL PROGRAMELOR DE
FORMARE atat al celor proprii, cat si
al programelor de formare propuse spre
evaluare in vederea autorizarii;

Nu poti invata
un om, il poti
doar ajuta sa
invete! Galileo
Galilei
FORMATORUL este
persoana care ne ajuta sa
invatam.

CUM POTI PROFESA CA


FORMATOR?
Ca FORMATOR poti profesa ca liber profesionist cat si
ca angajat pe post de formator sau trainer;
NIVELUL STUDIILOR pentru accesul la formare:
STUDII SUPERIOARE.

TIPUL DE PROGRAM DE FORMARE: specializare.

BAZA LEGALA pt eliberarea certificatului


O.G. 129/2000

UNITATI DE COMPETENTA
Specifice ocupatiei:
Pregatirea profesionala a personalului

Managementul programelor de formare

PREGATIREA PROFESIONALA A
PERSONALULUI

1.Pregatirea formarii
2.Realizarea activitatilor de formare
3.Evaluarea participantilor la formare
4.Aplicarea metodelor si tehnicilor speciale de
formare

MANAGEMENTUL
PROGRAMELOR DE FORMARE
5. Marketing- ul formarii;

6. Proiectarea programelor de formare;


7. Organizarea programelor si a stagiilor de
formare;
8. Evaluare, reviziuirea si asigurarea
calitatii programelor si a stagiilor de
formare.

PREGATIREA FORMARII
Pe baza programelor de formare elaborate,
aprobarea la nivelul organizariei si autorizate,
FORMATORUL isi pregateste concret si isi
organizeaza fiecare activitate de formare, inainte de
inceperea propriu-zisa a formarii.

Un program de formare cuprinde, de regula, mai


multe activitati de formare (sesiuni, secvente, ore,
lectii)care la randul lor , pot cuprinde, fiecare, unul
sau mai multe activitati de invatare.
Activitatea de invatare este unitatea de baza a
fiecarui program de formare metode, tehnici si
procese de instruire sau invatare, materiale auxiliare.

OBIECTIVUL
Sa va ajut sa
deveniti
FORMATORI
in domeniile
urmarite de
voi!

Sa
invatati!

PROIECTAREA

Fiecare modul de curs are la baza un proiect si o


programa pe care trebuie sa o elaborati si pe care
trebuie sa o urmati.

Construirea situatiilor de
invatare
STILURI DE INVATARE teste si
interpretari

- stilul activ
- stilul reflexiv
- stilul teoretician
- stilul pragmatic

STILUL ACTIV
Filozofia lor este: voi incerca totul o data!
Persoanele active se implica in experiente noi, fara
prejudecati. Ei se bucura de prezent si au o gandire
deschisa, care ii face entuziasti al orice este nou.
Emit judecati mai mult bazate pe sentimente si
intuitie, decat de teorie, care o caracterizeaza ca fiind
prea abstracta

Zilele lor sunt pline de activitati. Le place sa se ocupe


de situatiile de criza, le place provocarea noului, dar
se plictiseste de detalii. Sunt prietenosi si deschisi si
le place sa faca parte din grupuri care fac diverse
activitati.

Persoanele active invata mai


bine din cursurile unde:
- exista noi experiente, oportunitati din care sa
invete;
- se desfasoara scurte exercitii, activitati de grup
- exista o serie de lucruri ce pot fi testate
- exista ceva de facut pentru ei special
- li se permite conceperea unor idei, fara restrictii

STILUL REFLEXIV

Persoanele reflexive stau deoparte si judeca


experientele, observandu le din diferite perspective.
Ei colecteaza date atat personal cat si prin altii, si
prefera sa le analizeze atent inainte de a ajunge la o
concluzie. Cee a ce conteaza pentru ei este acest
proces de colectare si analizare a datelor, si tind sa
amane concluzia finala cat mai mult. Filozofia lor: nu fi
prea grabit!
Sunt persoane mediative care ii asculta pe ceilalti, si
incearca sa aibe imaginea completa inainte de a- si
spune parerea.

Persoanele reflexive invata cel


mai bine din cursurile unde:
- au posibilitatea sa observe/reflecteze;

- au posibilitatea sa stea deoparte, ascultand si


privind la altii;

- au la dispozitie timp de gandire si pregatire inainte


de a face un exercitiu sau comentariu;

- au posibilitatea sa recapituleze evenimentele;

- au materiale scrise si demonstratii riguroase;

STILUL TEORETICIAN

Teoreticieni isi adapteaza si integreaza observatiile in


teorii care suna logic. Ei anlizeaza o problema in mod
logic, pas cu pas, si asambleaza toate imprejurarile
intr-o teorie coerenta. Au tendinta de a fi perfectionisti,
sunt preocupati de principii, teorii, modele.

Filozofia lor este: daca este logic trebuie sa fie corect!

Intrebarile pe care pun cel mai des sunt: are sens?


care sunt ipotezele de baza? Au tendinta de a fi
detasati si analitici, mai degraba obiectivi, decat
subiectivi. Invata mai usor de la persoane cu
autoritate, intr un mediu impersonal.

Teoreticienii invata mai bine din cursurile


unde:
- ceea ce este prezent face parte dintr un
sistem;
- au posibilitatea sa chestioneze ipoteze de
baza, sau metodologia;
- iau parte la activitati structurate, cu scop
precis;
- pot asculta cauzele succesului/esecului;
- au la dispozitie material scris, diagrame;

STILUL PRAGMATIC
Pragmaticii sunt oamenii dornici sa incerce idei, teorii
pentru a vedea daca functioneaza in practica. Ei
cauta mereu idei si profita de prima ocazie pentru a le
exprima in practica. Ei se intorc de la cursuri cu idei
pe care le pun in practica.

Filozofia lor este: Nu este de folos daca nu


functioneaza!

Nu au rabdare la discutii vagi si fara scop. Sunt


persoane practice care iau decizii practice. Le place
sa gaseasca modalitati prin care sa faca lucrurile sa
mearga.

Pragmaticii invata cel mai bine din cursurile unde:


- exista o legatura evidenta intre subiectul discutat si
activitati;
- sunt prezentate idei cu aplicabilitate evidenta;
- li se prezinta un model util, pe care il pot replica;
- li se ofera tehnici si aptitudini care se aplica in mod
curent activitatii pe care o desfasoara;
- li se da posibilitatea sa exerseze, beneficiind de
comentarii/asistenta unui expert;

Oamenii au un stil de invatare preferat, cu ajutorul


caruia invata cel mai eficient. Ce inseamna o invatare
eficienta?
- stim ce avem de facut
- intelegem de ce o facem
- avem acces la resursele pe care le putem intelege
- avem timp sa ne dezvoltam capacitatile necesare
- lucram intr-un ritm care ne convine

- avem sprijinul necesar

Organizarea activitatilor de
formare:

- elaborarea de programe;
- echipamente pentru practica;
- materiale ;

Organizarea spatiului in care


are loc formare:
- sala de curs trebuie sa permita comunicarea buna
intre cursanti si trainer;
- sa se tina cont de numarul de participanti;
- sa se tina cont de spatiul de comfort;

Tipuri de aranjamente ale salii:


in forma de Utip Bistro , in forma de brad,
dreptunghi, amfiteatru, in semicerc, ca la scoala.

Pregatirea suportului de
curs:
Este suportul teoretic care sprijina cursul
dumneavoastra, trebuie sa contina nici prea multe nici
prea putine informatii.
Materiale pentru participanti, contin exercitii, fise de
lucru, grafice

Slide-urile trebuie avut in vedere folosirea literelor


suficient de mari si lizibile.

INCHEIERE Sesiunea 1
Ce am facut in aceasta sesiune?
Ce am dori sa facem ?
Apel catre participanti...
Multumirile!

REALIZAREA ACTIVITATILOR
DE FORMARE
1.
2.

3.
4.

5.

Informarea participantilor privind


activitatilor de formare
Motivarea participantilor la formare
Facilitarea activitatilor de invatare
Rezolvarea conflictelor
Oferirea de feed-back participantilor
la formare

PREGATIREA FORMARII
EDUCATIA ADULTILOR
EDUCATIA FORMALA
Institutii de educatie (scoli, gradinite,
licee, universitati, institutii a caror
principala misiune este educatia).

EDUCATIA NONFORMALA
Institutii culturale (teatre, muzee,
biblioteci, case de cultura, organizatii
nonguvernamentale, alte institutii care
au ca misiune conexa educatia si
cultura.

EDUCATIA INFORMALA
Familia, media, grupul de prieteni,oricine
exercita o influenta educationala
einternationala sau neorganizata.

EXPERIENTA SI MOTIVATIE
Experienta de viata acumulata de adulti,
precum si nevoia de exprimare a
acesteia impun, in cadrul metodologiei,
utilizarea de forme si procedee active si
participative cu accente pe exprimarea
opiniei proprii.

Educatia adultilor este un proces de


cunoastere, dar mai ales o actiune practica
de valorificare si aplicare a cunostintelor si
a experientelor de viata

Existenta unei motivatii se


traduce prin modificari ale
comportamentului:
- motivatia genereaza actiune, dinamizeaza
subiectul, il face activ;
- motivatia dirijeaza sau orienteaza
comportamentul spre scop;
- motivatia produce un efect selectiv si
intensificator de stimuli specifici, deci are un
efect asupra atentiei;
- motivatia realizeaza o supratensiune.

ELEMENTELE DE CARE TREBUIE SA


TINEM SEAMA ATUNCI CAND
LUCRAM CU ADULTII:
A. Sensibilizarea si crearea situatiei de
receptivitate.Sensibilizarea se produce datorita
crearii unui moment emotional prin implicarea
experientei profesionale si prin punerea in lucru a
unor resurse motivationale.
B. Crearea situatie motivante. Formatorii care
organizeaza si desfasoara activitati cu adultii
trebuie sa fie preocupati de suscitarea interesului,
a curiozitatii , a nevoii in raport cu actiunea
respectiva deoarece aceasta vor exercita presiune
asupra participantilor.

C. Participarea grupului
Pentru realizarea unei situatii formative eficiente,
participarea grupului este un element esential.
Grupul trebuie sa aibe un scop clar si sa actioneze
unitar.
D. Calitatile formatorului: bun organizator, indrumator,
lider, sursa permanenta de informatie, spirit de
echipa, diagnostician al nevoilor de formare si al
dificultatilor in invatare, evaluator si terapeut,
interes pentru reusita.

E. Control si evaluare
Metode pedagogice recomandate in educatia
adultilor trebuie sa tina cont de:
- eterogenitatea grupului ca nivel de pregatire,
varsta, domeniu de activitate, probleme specifice
cu care se confrunta;
- timpul liber limitat;
- fixarea asupra concretului necesitatea unor
activitati practice ce pot capata interesul si pot
contribui la rezolvarea unora dintre problemele cu
care se confrunta zilnic;
- valorificarea experientelor personale;
- rezistenta la schimbare, schimbarea mentalitatii;
- evitarea teoretizarilor;

CAPITOLUL 2
REALIZAREA ACTIVITATILOR DE FORMARE
1. Informarea participantilor privind activitatile de
formare.
2. Motivarea participantilor la formare.
3. Facilitarea activitatilor de invatare.
4. Rezolvarea conflictelor.
5. Oferirea de feed-back participantilor la formare.

INFORMAREA PARTICIPANTILOR LA
FORMARE:
-Sunt informati cu privire la obiectivele programului
de formare si de modalitatile de evaluare;
-Sunt informati cu privire la programul zilnic si asupra
desfasurarii activitatilor;
- Sunt informati cu privire la spatiile de invatare si
facilitatile disponibile;
-Sunt instruiti cu privire la conditiile de SSM SI PSI;

MOTIVAREA PARTICIPANTILOR LA
FORMARE
- Sarcinile concrete de lucru sunt adaptate caracteristicilor
individuale ale participantilor la formare;
- Sarcinile de lucru sunt clar formulate;
- Formatorul isi adapteaza comportamentul in functie de
caracteristicile individuale si de grup ale participantilor la
formare;
- Contactul vizual se pastreaza pe tot parcursul activitatii de
formare;
- Sunt incurajate initiativele, exprimarea deschisa, opiniile,
dilemele ;
- EXPERIENTA PROPRIE a participantilor este folosita in procesul
de formare;

FACILITAREA ACTIVITATILOR DE INVATARE


- Tinuta formatorului este adecvata situatiilor de invatare;
- Programul de lucru convenit este respectat, cu exceptia
cazurilor de forta majora;
- Unitatile de formare/persoane, respectiv grupe sunt
constituite in conformitate cu prevederile legale;
- Participantii la formare sunt stimulati pentru o atitudine proactiva pe parcursul desfasurarii programului de formare;
- Metodele, tehnicile si procedeele de formare utilizate sunt
adecvate programelor de formare stabilite;
- Formatorul asigura, pe parcurusl desfasurarii programului,
ocazii si timp ca fiecare dintre participanti sa exerseze pentru
aplicarea cunostintelor dobandite;
- Formatorul poate colabora in cadrul sesiunii, cu alti formatori
pentru o buna desfasurare a activitatii de formare;

REZOLVAREA CONFLICTELOR
- Conflictele intre participanti sunt identificate si rezolvate cu
promptitudine, urmarind principiul castigului mutual;
- Rezolvarea conflictelor se face tinand seama de caracteristicile
individuale ale persoanelor implicate;
- Atunci cand este cazul, formatorul apleaza, pentru rezolvarea
conflctelor, la alte persoane si institutii competente;
- FORMATORUL va trebui sa fie MEDIATORUL grupului, ascultand
fiecare opinie a participantilor la formare. Nu trebuie sa fie
partinitor.

OFERIERA DE FEED-BACK
PARTICIPANTILOR LA FORMARE
- Participantilor la formare li se ofera in permanenta
informatii in legatura cu nivelul atingerii obiectivelor si al
formarii competentelor tinta;
- Performantele participantilor la formare sunt comunicate
acestora;
- La randul lor participantii la fomare ofera feed-back
colegilor de formare;
- Sunt evitate manifestarile critice directe;
- Feed- back-ul final este asociat cu recomandari cu privire
la dezvoltarile ulterioare ale participantului la programul
de formare.

DESPRE FORMATOR comportament si


tinuta
- Comportamentul FORMATORULUI este verbal,
paraverbal, nonverbal;
- Tinuta de lucru a FORMATORULUI : haine adecvate
tipului situatie de invatare ( teorie sau practica), locului
de desfasurare ( sala de curs, laborator, atelier- scoala,
aer liber) si conditiilor concrete (anotimp, temperatura,
umiditate etc).

Comunicarea
CUM COMUNICA FORMATORUL?

LIMBAJ VERBAL
7%
38 %
55%

LIMBAJ PARA VERBAL


LIMBAJ NON VERBAL

10

Comunicarea
Definiie Modul de folosire a limbii vorbite sau
ceea ce oamenii comunic prin rostirea i
descifrarea nelesului cuvintelor.
S fim ateni la vocabularul folosit, s ne alegem cu
grij cuvintele!
O persoan care folosete cuvinte i expresii alese
ntr-un mod potrivit te face s vrei s o asculi.
11

OBSTACOLE n calea gndirii i a rostirii de cuvinte:


Confuziile dintre denotaiile i conotaiile cuvintelor,
Lipsa unei moderaii n folosirea sinonimiei,
Omonimiei sau polisemiei, ceea ce conduce la ambiguitate;
Concluzii mult prea generale;
Enunuri globalizate, deseori generatoare de conflicte: ntotdeauna m critici!.
Cei care vorbesc mult, inutil i mai comit i indiscreii sunt evitai n comunicare;
Refuzul sistematic de a pune n discuie aspecte ale propriei persoane
Egocentrismul;
Utilizarea unui jargon sau argou blocheaz comunicarea;
Preiozitatea cuvintelor
Abstractizrile exagerate pot plictisi i alung asculttorii.

12

Limbajul verbal se refera la ceea ce oamenii comunica prin rostirea si descifrarea


intelesului cuvintelor.Comunicarea verbala este preponderent orala insa poate fi si
scrisa.
Avantajele comunicarii orale:
-Reactiile interlocutorului pot fi observate.

-Feedback-ul este rapid, pune in valoare abilitatile emitatorului.


Forme ale comunicarii verbale; Discutia, alocutiunea, toastul, conferinta, dezbaterea,
dizertatia, discursul si zvonul

13

Dicia depinde de articularea corect i


complet a consoanelor i de enunarea clar a
vocalelor.

Tonul vocii modul n care l folosim l poate


atrage pe interlocutor sau l poate ndeprta

Accentul, care presupune pronunarea mai


intens a unei silabe dintr-un cuvnt sau a unui
cuvnt dintr-un grup sintactic.

Tcerile sau pauzele transmit indicii despre


inteniile i atitudinile discursive ale
vorbitorului, ct i despre strile lui afective.

14

Ce anume ne intereseaz la comunicarea


nonverbal.

Expresiile faciale - Mimica se poate


schimba succesiv n timpul convorbirii,
ca urmare a celor aflate.

Contactul vizual Privii ochii


partenerilor de dialog atunci cnd
vorbesc ochii sunt oglinda sufletului.

Spaiul interpersonal - Nu stai prea


aproape, dar nici prea departe, de
prile prezente.

15

Ce anume ne intereseaz la comunicarea


nonverbal.

Poziia corpului

Gesticulaia - Ele exprim energia pe care o degaj


vorbirea

mbrcmintea i Bijuteriile - Indiferent dac suntei


brbat sau femeie, stilul clasic i convenional va fi
ntotdeauna cel mai potrivit. Accesoriile pe care le
purtai sa fie discrete, s nu atrag atenia.

16

Ce elemente ale comportamentului ar trebui s v arate c nu


putei avea ncredere n cineva:
Neastmprul
Zmbetul exagerat, zmbetul prostesc
Tonul grav, lipsa emoiei
Evitarea privirii, lipsa contactului vizual
O atitudine prea tcut
Stilul direct
Gesturile i comportamentul deschis
Zmbetele
Artatul cu degetul
17

1. Diferenele de percepie Experiena de via personal ne


influeneaz modul n care percem realitile nconjurtoare,
fcndu-ne s privim lumea ntr-un anumit fel, deseori diferit de
al celorlali.
Aceste diferene de percepie reprezint, de cele mai multe ori,
rdcina altor bariere de comunicare.
2. Dificulti de exprimare Un vocabular srac va determina,
ntotdeauna, apariia unei bariere n comunicare.n acest caz,
emitorului i va fi greu s i gseasc cele mai potrivite
cuvinte pentru a putea exprima ceea ce dorete s comunice.
Aadar, nu ezitai s v mbogii vocabularul !

18

3. Emoiile O emoie complet poate bloca aproape complet


comunicarea. n aceast situaie putem deveni incoereni, iar
sensul mesajelor transmise poate fi complet deturnat.
Cea mai sigur metod pentru a mpiedica acest blocaj este
evitarea comunicrii n momente de tulburare.
NU UITAI c emoia ncantiti optime transmite implicare i
determinare,astfel, putnd deveni un motor al comunicrii.
4. Nencrederea Lipsa de ncredere n capacitatea noastr de a
transmite informaia ct mai corect i mai edificator, poate
cauza dificulti n comunicare.
Pentru nvingerea acestei temeri, este necesar s v pregtii
foarte atent i riguros mesajele pe care dorii s le transmitei.
19

5. Cunotinele reduse Atunci cnd exist discrepan ntre nivelurile de


cunoatere ale emitorului i receptorului, este dificil s comunicm
eficient. n aceast situaie, emitorul trebuie s contientizeze aceast
diferen i s dea dovad de ndemnare pentru a-i putea adapta mesajul
la nivelul de cunostinte al receptorului
6. Personalitatea Una dintre cele mai frecvente cauze ale eecului n
comunicare este ciocnirea personalitilor. Influenarea personalitii
celuilalt nu este un lucru tocmai uor
Dar, pe lng problemele generate de diferenele dintre tipuri de
personaliti, procesul de comunicare mai poate fi influenat i de faptul c
percepia noastr asupra altor persoane este, uneori, afectat. Pentru a
depi acest impas, trebuie s ne cunoatem bine pe noi nine pentru a
analiza dac o schimbare n propriul comportament poate determina reacii
satisfctoare din partea celorlali.
20

7. Stereotipiile - Riscul de a trata diferitele situaii ca fiind una i


aceeai poate fi evitat prin culegerea de nvminte din fiecare
experien proprie.

8. Dezinteresul Este considerat a fi una dintre cele mai mari


bariere pe care le are de depit o persoan n cadrul unei
situaii de comunicare.
Cnd v confruntai cu o lips de interes vdit, va trebui s
actionai cu mult abilitate pentru a v asigura c mesajul
transmis este corespunztor intereselor i nevoilor
receptorului.

21

9. Concluziile pripite Deseori nu dm atenie mesajului


comunicat, ascultm numai ceea ce dorim s auzim, ignornd
realitatea n sine.
O metod de a depi aceast barier este s folosim ceea ce
specialitii numescmetacomunicarea.
10. Constrngerile de timp ncercarea de a transmite un mesaj
important sub presiunea timpului, va aciona ca o barier de
comunicare att pentru emitor ct i pentru receptor. Avei
grij ca timpul alocat fiecrui tip de masaj n parte s fie optim
astfel nct s v asigurai c interlocutorul a recepionat corect
toate informaiile transmise.

22

11.Informaiile irelevante sau n exces Acele informaii care nu sunt specifice ,clare sau
care nu au legatur cu mesajul transmis, pot fi o barier n comunicarea eficient.
Transmitei un mesaj concis, clar i n acelai timp, complet.
Odat contientizate aceste bariere de comunicare, trebuie s ne punem
ntrebarea:cum le putem depi?
Iat cteva exemple de ntrebri pe care trebuie s vi le punei i la care este necesar s
rspundei nainte de a ncepe comunicarea:
a). Care este scopul real?-ce doresc s obin? - o schimbare de atitudine, de
opinie, s informez, s conving, s influenez etc.?
b). Cine este interlocutorul? - ce tip de personalitate este receptorul
mesajului meu, ce vrst are, care este statutul lui social, ce cunotine are
despre subiectul comunicat etc.?
c). Unde i cnd va avea loc comunicarea? - n ce moment sosete mesajul
meu, n ce context? - este prima informaie despre problema respectiv sau
interlocutorul cunoate anumite elemente ale mesajului meu, etc?
d). Ce subiect doresc s transmit? - ce vreau exact s spun, ce informaii pot
oferi ca mesajul s fie ct mai clar, corect, complet, amabil etc?
23
e). Cum transmit? - ce ton i ce stil voi folosi? - voi comunica mesajul n
cuvinte, n imagini, att n cuvinte ct i n imagini etc?

CAPITOLUL 3
EVALUAREA
DESCRIERE
Evaluarea are drept scop verificarea atingerii tintelor propuse
prin programul de formare;
Evaluarea se refera, in primul rand, la competentele tinta
stabilite in obiectivele formarii prin programa de formare.
Evaluarea poate fi:
FORMATIVA cand se efectueaza pe parcursul programului de
formare;
SUMATIVA- cand se realizeaza la finalul programului de
formare sau a modulului de formare.

EVALUAREA PARTCIPANTILOR LA FORMARE

- Aplicarea probelor si instrumentelor de evaluare;


- Organizarea sesiunilor de evaluare;
- Inregistrarea rezultatelor evaluarii si elaborarea raportului
privind programul/ activitatea de formare;

APLICAREA PROBELOR SI
INSTRUMENTELOR DE EVALARE
- EVALUAREA de parcurs a participantilor la formare este
realizata cu metodele si instrumentele recomandate in
programul de formare;
- Participantii la evaluare sunt informati, la inceputul fiecarei
probe, in legatura cu modul in care se va desfasura proba de
evaluare respectiva;
- Asistenta privind utilizarea instrumentelor de evaluare este
acordata participantilor pe tot parcursul probei de evaluare;
- Participantii la formare primesc feed-back constructiv din
partea formatorului privind rezultatele evaluarii in raport cu
obiectivele formarii;
- Fomatorul elaboreaza si aplica instrumente de evaluare
formativa care sunt discutate/negociate cu participantii la
formare.

ORAGANIZAREA SESIUNILOR DE EVALUARE


- Sesiunile de evaluare sunt organizate in
conformitate cu politicile proprii ale institutiei de
formare;
- Instrumentele de evaluare utilizate sunt
pre-teste;
- Instrumentele de evaluare utilizate sunte
adaptate la cerintele participantilor;
- Sesiunile de evaluare sunt organizate in
conformitate cu prevederile legale.

INREGISTRAREA REZULTATELOR EVALUARII


SI ELABORAREA RAPORTULUI PRIVIND
PROGRAMUL/ ACTIVITATE DE FORMARE
- Inregistrarea rezultatelor evaluarii se face in formatul agreat
de furnizorul de formare si cu respectarea prevederilor legale,
atunci cand este cazul;
- Fisele si registrele de evaluare sunt completate in
conformitate cu legislatia in vigoare;
- Raportul de evaluare are forma si continutul prevazute de
legislatia in vigoare si este in concordanta cu cerintele
furnizorului de formare/angajatorului;
- Raportul de evaluare este in concordanta cu politicile si
cerintele furnizorului de fomare/ angajatorului.

DESPRE EVALUARE
- PRINCIPIILE generale ale evaluarii: validitatea, credibilitatea,
corectitudinea, flexibilitatea, simplitatea, eficienta costurilor;
- FAMILIARIZAREA PARTICIPANTILOR cu probele si instrumentele de
evaluare se va realiza simuland evaluarea, prin folosirea unor
instrumente similare celor utilizate la evaluarea propriu-zisa, precum
si prin exersarea procedurii de evaluare;
- ELABORAREA INSTRUMENTELOR DE EVALUARE SI ORGANIZARE A
PROCEDURILOR DE EVALUARE vor fi realizate de catre formator in
limita atributiilor stabilite de catre angajator/furnizorul de formare.
Nu este obligatori ca toti formatorii- mai ales indrumatorii de
practica si maistrii de ucenicie- sa fie implicati in elaborarea probelor
si instrumentelor de evaluare. Completarea fiselor, registrelor si
raportului de evaluare de catre formator se face numai daca
FRUNIZORUL DE FORMARE aloca FORMATORULUI sarcina respectiva.

DESPRE EVALUARE
- PROCEDURILE DE EVALUARE poti fi exprimate oral sau scrise,
probe practice, elaborarea unor proiecte sau orice alta
procedura prevazuta in documentele legale si in programele
de formare;
- FEED-back ul constructiv din partea formatorului privind ce
competente, capacitati ar trebui dezvoltate mai mult si/sau
ulterior si prin propunerea unor noi forme de dezvoltare
profesionala. Se va evita feed-back-ul NEGATIV care se refera
la ariile de competenta nedezvoltate, la cunostintele si
deprinderile neformate.

CAPITOLUL 4
APLICAREA METODELOR SI TEHNICILOR
SPECIALE DE FORMARE
ROLUL FORMATORULUI se extinde si dincolo de
sitiuatia de formare propriu-zisa: el trebuie sa fie
si un sfatuitor, consilier pentru participantii la
formare precum si un consultant pentru
oragnizatia in care lucreaza, indiferent daca
aceasta este un furnizor de formare sau alt fel de
organizatie.

INCURAJAREA REFLECTIEI SI A AUTOFORMARII


- PARTICIPANTII LA FORMARE li se ofera in mod SISTEMATIC
ocazii si situatii in care sa reflecteze asupra propriei experiente
si practici profesionale;
- OPINIILE personale sunt incurajate;
- Insusirea si dezvolatarea limbajului de specialitate sunt
incurajate;
- Metodele si tehnicile de comunicare persuasiva sunt utilizate
cu precadere.

PROMOVAREA INVATARII PRIN DINAMICA


DE GRUP
- Lucrul in echipa si auto-normarea echipelor de lucru sunt
incurajate;
- Metoda de grup utilizata este adecavta obiectivelor si
continutului formarii;
- Participantii la formare cu expereinta si cunostinte peste
media grupului sunt utilizati ca resurse ale formarii;
- Formatorul incurajeaza si sutine cursantii cu dificultati de
invatare.

LUCRU IN ECHIPA CU ALTI FORMATORI SI CU


PERSOANE- RESURSA
- Programele si sesiunile de foramre sunt proiectate, daca este
cazul, in comun cu alti formatori;
- Rolul de formator este schimbat, daca este cazul in cel de coformator/ co-faciliator al formarii;
- Diferitele etape ale procesului de formare sunt delegate, unor
co-formatori in funtie de competentele si performantele
acestora;
- Formatorul ofera, la cererea furnizorilor de
formare//angajatorilor/beneficiarilor, consultanta privind
definirea nevoii si cererii de formare, elaborarea programelor
de formare, evaluarea programelor de formare, autorizarea
acestora.

ABORDAREA FLEXIBILA A
SITUATIILE DE FORMARE
- Procedurile de formare sunt suficient de variate pentru a face
fata nevoilor/asteptarilor individuale si de grup ale
participantilor la formare;
- Situatiile neasteptate si conflictele aparute sunt folosite in
scop formativ;
- Elementele ale programului de lucru sunt negociate cu
participantii la formare, in vederea optimizarii acestuia;
- Este incurajata si controlata invatarea din greseli;
- Rezultatele evaluarii formative sunt utilizate constructiv in
procesul de formare.

DEZVOLTAREA COMPETENTELOR
- Formatorul urmareste in permanenta exprimarea corecta, coerenta
si in limbaj adecvat din partea participantilor la formare;
- Participantii la formare sunt sprijiniti in insusirea limbajului de
specialitate;
- Participantii la formare sunt sprijiniti in orientarea pe piata muncii si
in societate;
- Particiapantii sunt incurajati pentru folosirea celor mai diversificate
mijloace de informare si comunicare;
- Este incurajata activitatea de grup si in echipe de lucru;
- Participantii la programul de formare primesc, la cerere, consiliere
din partea formatorului in privinta programului de formare adecvat
nevoilor lor specifice si asupra dezvoltarii profesionale ulterioare;
- Situatiile in care este nevoie de interventia unui alt expert sau unei
alte institutii sunt identificate corect, formatorul facilitand legatura
persoanei consiliate cu specialistul/ institutia respectiva.

S-ar putea să vă placă și