Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lucrare indivuduala
Disciplina: Tehnica Microundelor
Tema: Lucrare individuala
A efectuat
studentul gr.TLC-131
Brinza N.
A verificat
lec. univ.
Marinciuc A.
Chiinu 2014
1. Oscilatii si unde
1.1 Oscilatii
1.2 Definitie
O variatie periodica1 in timp a valorilor unei marimi fizice, de-o parte si de alta a unei
valori fixe, se cheama oscilatie.
Marimea fizica poate fi o coordonata spatiala (in
acest caz este vorba de o miscare oscilatorie in
sens propriu, iar valoarea fixa se mai numeste pozitie
de echilibru), o tensiune electrica, o temperatura sezoniera, iluminarea diurna, un
indicator macroeconomic, un curs de schimb etc.
1.3 Caracterizarea miscarii oscilatorii
armonice
Marimea fizica ce oscileaza isi repeta
valorile dupa perioada temporala T:
x(t) x(t T )
Oscilatii periodice
Variatia in timp (periodica) a poate fi de diverse tipuri. Daca dependenta de timp este
de forma sinusoidala, atunci oscilatia este armonica.
Exemple de oscilatii (marimea oscilatorie este notata x):
Oscilatii armonice
Oscilatii nearmonice
oscilatiei, (0) 0 x se numeste faza initiala, iar este pulsatia, sau viteza unghiulara.
Expresiile matematice ale oscilatiilor din fig. sunt:
x(t) x0 sin2ft 0, respective
unde
descompusa
o
in
miscare
doua
circulara
miscari
poate
fi
oscilatorii
unidimensionale).
Oscilatiile se pot caracteriza atat in timp, cat si in frecventa.
3. Ghiduri de unda
3.1 Notiuni generale
Pierderile care apar pe linie si prin radiatie la frecvente mari, face ca sa se treaca la
transmisia energiei prin ghiduri de unda metalice ecranate.
Ghidul de unda, in sensul larg al notiunii, reprezinta domenii dielectrice situate de-a
lungul unei axe separate de mediul inconjurator total sau partial prin suprafete
conductoare. Dupa forma sectiunii transversale, ghidurile de unda pot fi:
H
()
t
rot H= E+
E
()
t
. D=( )
. B=0()
Se considera ca:
ghidul metalic, uniform nu are pierderi, deci conductivitatea metalului este
infinita ( C = );
dielectricul ce umple ghidul este mediu omogen, izotrop, fara pierderi si este
caracterizat prin permitivitatea , permeabilitatea si conductivitatea
=0 ;
dielectricul este lipsit de sarcini, deci densitatea volumetrica de sarcina este nula (
=0 );
H ( x, y , z , t ) H ( x, y , z )ge jt
si H ca marimi
H ( x, y , z , t ) H ( x, y , z )ge z jt
Ecuatia undelor:
2 E K 2 E 0
2 H K 2 H 0
2
2
unde K = E
E z=0
H z =0
Faraday a fost audierea leciilor cunoscutului chimist Davy,pe care Faraday le-a expus
apoi n rezumat n faa prietenilor si.Faraday simea s-i consacre tot timpul
nvturii i tiinei.Nzuia s lucreze la Institutul Regal,a crei activitate tiinific o
conducea Davy,dar nu tia ce s fac pentru a ajunge acolo. La 25 de ani Faraday a
publicat pentru prima oar rezultatele unei lucrri efectuate de el. n 1836 a trebuit s
plece s-i ngrijeasc sntatea n condiiile unui repaus complet n Elveia. Dar i
atunci nu-i putea opri mintea s lucreze.n jurnalul su amintete c tocmai n timp ce
admira peisajul cu gheari i zpezi ce se topeau n zilele de sfrit de iarn petrecute n
Elveia I-a venit ideea explicaiei teoretice a induciei electrice.
La 25 august 1867 a murit acela care,dup caracterizarea dat de F.Engels i pe
deplin confirmat n istorie ,a fost "A fost cel mai mare cercettor n domeniul
electricitii". Dar roadele muncii sale titanice,experimentale i teoretice,triesc astzi
att n nenumratele aplicaii ale electrificrii,care contribuie hotrtor la eliberarea
oamenilor de o mare povar eforturilor fizice ct i n cele mai naintate cercetri
teoretice ale fizicii cmpului,care las s se ntrevad orizonturile unui progres nelimitat
al cunoaterii umane i al tehnicii. Marele fizician englez a fcut mari descoperiri
experimentale, fundamentale n electricitate :
magnetic(1845) ;
descoperirea diamagnetismului si paramagnetismului(1846) ;
Inducia, factor
fundamental
B SI
F SI
I SI l SI
N
T
Am
Curent alternativ-Alternator
Curentul alternativ isi schimba directia de 50 de ori pe secunda.Unele motoare au un
rotor alimentat cu curent prin un comutator,Insa la majoritatea motoarelor, rotorul nu
este conectat,el functionand pe baza inductiei.Curentul alternativ care circula prin
fluxurile statorului produc un camp magnetic.Acest camp mobil produce un camp in
fluxurile rotorului, magnetizandu-l.Astfel,el se roteste. Rotorul poate fi prelucrat din
bare de cupru sau de aluminiu,conectate la capete la doua inele metalice.
Daca se foloseste un comutator,ca si la un motor cu curent continuu, acesta va
inversa in permanenta conexiunile dintre bobina si perii,fenomen care va contracar
alternatiile tensiunii din bobina,avand ca rezultat generarea de curent continuu in loc de
alternativ. Pentru generarea campului magnetic necesar, majoritatea dinamilor sunt
prevazuti cu un electromagnet;miezul acestuia este slab magnetizat, dar campul produs
este suficient pentru ca motorul sa genereze energie.O parte din curentul generat este
trecut prin spirele electromagnetului,pentru a mari puterea campului electromagnetic si
pentru a creste puterea electrica. Unele tipuri de alternatori, cum este cel de la motorul
autoturismelor genereaza curent continuu deoarece au in componenta lor rectificatori.
La majoritatea tipurilor de alternatori,incepand cu cei din componenta motorului
masinilor,bobinele sunt folosite atat la rotor, cat si la stato,campul magnetic fiind
generat de rotor. Un flux relativ mic de curent este trecut prin campul magnetic,prin
perii si inele la rotor iar restul este absorbit direct din stator.In acest mod se evita
pierderile de curent sau aprinderea unor scantei care s-ar produce daca curentul generat
ar fi preluat din rotor prin perii si inele de cupru.
TRANSFORMATORUL DE RETEA
Curentul din primar induce n secundar un curent care este transformat de rezistenta
de sarcina RL ntr-o tensiune (fig. 11C). n aplicatiile tipice ale transformatorului de
curent secundarul are mai multe spire decat primarul care de obicei are o singura spira.
Astfel curentul din secundar are valori substantial mai mici si mai usor de masurat decat
cele din primar.
Un transformator de curent ideal nu apare ca o sarcina inductiva, asa cum apare
senzorul de curent cu efect Hall, ci ca un rezistor n serie cu nfasurarea primara.
Valoarea acestui rezistor este data de relatia:
RP = RS (NP / NS)2
Rezistenta parazita produce n circuitul primar o cadere de tensiune la fel ca o
rezistenta reala de aceasi valoare n serie cu primarul.
distante
construit
In
tara noastra, prima linie sistem Morse a fost construita in anul 1853 pe
traseul Viena Timisoara - Sibiu. In anul 1854, a inceput sa
functioneze legatura telegrafica Bucuresti-Giurgiu-Rusciuc, iar
un
linie, Iasul a fost legat de Viena si Paris. Posturile telegrafice s-au instalat de catre
companii austriece care asigurau atat aparatura, cat si specialistii. De la inceput, au fost
infiintate scoli pentru specializarea telegrafistilor romani. Astfel, in anul 1855, s-au
infiintat scoli de telegrafie la Bucuresti si la Iasi, care au pregatit personal roman pentru
deservirea posturilor telegrafice. In anii 1858-1859, liniile telegrafice romane au fost
preluate de la austrieci.
Telegraful transmite mai intai semnale vizuale, apoi semnale electrice. Acesta este
primul mijloc de comunicare la distanta care a permis trimiterea de mesaje relativ
complexe.
Mijloacele de comunicare la distanta exista de multa vreme. In antichitatea greaca
si romana, focurile aprinse in turnuri anuntau inaintarea dusmanului sau o victorie in
lupta.
In secolul al III-lea i.H., farul din Alexandria trimitea mesaje codificate navelor
de pe mare. Indienii din America de Nord comunicau prin semnale de fum, care puteau
fi observate de la mare distanta. Dar informatia transmisa ramanea limitata si nu exista
intotdeauna posibilitatea de a raspunde.
Telegraful electric
Folosirea electricitatii a imbunatatit considerabil posibilitatile telegrafului.
Electricitatea a permis transmiterea instantanee a informatiei si functionarea sistemului
pe orice vreme, atat ziua, cat si noaptea. Mesajele circula de-a lungul unor fire electrice
instalate pe stalpi.
Primele modele de telegraf electric au fost testate in Germania, in 1833, de catre
Gauss si Weber, in cadrul studiilor privind electromagnetismul. Dar telegraful electric
cunoaste adevaratul sau succes datorita lui Samuel Morse (1791-1872), pictor si fizician
american. El creeaza in 1832 un sistem care pune in legatura doua statii. De la prima,
operatorul trimite impulsuri electrice mai lungi sau mai scurte; ele ajung pana la cea de
a doua statie, unde sunt transcrise de cel care receptioneaza mesajul. Morse elaboreaza
un cod simplu alcatuit din numai doua semne: linia si punctul. Fiecare litera a
alfabetului si fiecare cifra este codificata printr-o combinatie de linii si puncte.
Pentru a transmite un mesaj, telegrafistul manevreaza un mic brat care lasa sa
treaca sau intrerupe curentul electric. Printr-o apasare usoara, lasa curentul sa treaca
pentru scurt timp: acesta este echivalentul unui punct. O apasare mai lunga formeaza
linia. In 1837, englezii Cook si Wheatstone au incercat sa realizeze un sistem
asemanator. Este vorba de telegraful cu cadran. Wheatstone a perfectionat apoi si a
automatizat sistemul lui Morse. Impulsurile electrice transmise prin fire activau la
celalalt capat al liniei un receptor care perfora linii si puncte pe o banda de hartie.
Destinatarul nu mai trebuia decat sa decodifice masajul.