Ministerul Educatiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept
Catedra Drept Civil
Disciplina Drept Civil

Referat tiinific:

Exproprierea pentru cauza de utilitate

publica

Conductor tiinific: _____________ Velico Lilian, magistru n drept, lector universitar

Autorul:

_____________ Moraru Irina, studenta gr. 211

CHIINU-2014

PLANUL REFERATULUI
Introducere..3
Definirea exproprierii pentru cauza de utilitate publica4
Conditiile exproprierii pentru cauza de utilitate publica...5
Obiectul exproprierii.6
Procedura exproprierii.7
Efectele juridice ale exproprierii pentru cauza de utilitate publica..10
Drepturile expropriatului..11
Concluzii si recomandari...12
Bibliografie..13

Introducere
In articolul 337 din Codul Civil legiuitorul a enumerat principalele moduri de
incetare a dreptului de proprietate, lista acestora nefiind exhaunstiva. Conventional, toate
modurile de dobindire a dreptului de proprietate enumerate in acest articol pot fi clasificate
in urmatoarele categorii:
a) Incetarea benevola a dreptului de proprietate;
b) Incetarea dreptului de proprietate ca rezultat al unor fapte obiective;
c) Incetarea dreptului de proprietate ccontrar vointei proprietarului.
Din categoria modurilor de incetare a dreptului de proprietate contrar vointei
prorpietarului face parte si exproprierea pentru cauza de utilitate publica. Conform
Constitutiei Republicii Moldova, art. 46 alin. 2 nimeni nu poate fi expropriat decit pentru
o cauza de utilitate publica, stabilita de lege cu dreapta si prealabila despagubire.
Exproprierea reprezint acea operaiune juridic care are ca efecte principale trecerea
forat a unui bun din proprietatea privat n proprietatea public, n vederea executrii
unor lucrri de utilitate public, precum i plata unor despgubiri.
Pentru intocmirea acestui referat mi-am conturat anumite obiective pe care am
incercat sa le realizez, si anume:
definirea exprorpierii pentru cauza de utilitate publica;
stabilirea conditiilor in care se efectueaza exproprierea;
caracterizarea procedurii si stabilirea efectelor juridice ale exproprieii pentru
cauza de utilitate publica;
identificarea si caracterizarea garantiilor juridice pe care le are expropriatul.
In cercetarea problemei in cauza m-am bazat pe studierea materialului doctrinar,
teoretic i normativ legislativ. Principalele surse mi-au servit:Dreptul civil, dreptul de
proprietate si alte drepturi reale, Ion P. Filipinescu, Drept civil, Drepturi reale
principale, Ioana Adam, Drept civil, drepturi reale, Baies Sergiu, Rosca Nicolaie
Chisinau. Din acte normative pot mentiona Constitutia RM si Legea privind Exproprierea
pentru cauza de utilitate publica, nr. 488/1999.
Ca metode de cercetare au fost folosite metoda logic (analiza i sinteza), metoda
istoric i sistematic.
3

Definirea exproprierii pentru cauza de utilitate publica

Exproprierea poate fi definit ca o instituie juridic de drept public care const n
achiziia forat, cu titlu oneros, pentru cauz de utilitate public, n condiiile legii i sub
controlul judiciar, a unor imobile proprietate privat1.
Conform unei alte opinii existente n doctrin exproprierea poate fi neleas ca o
restricie sau ca o limit a exercitrii dreptului de proprietate privat, pe de o parte, ori ca o
stingere a acestui drept, pe de alt parte
Art. 1 al primului protocol aditional la Conventia europeana privind drepturile omului
prevede ca orce persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale.
Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decit pentru cauza de utilitate publica si in
conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international. Dar
statele au dreptul de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa
folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a
altor contributii2.
Exproprierea este reglementat n art. 46 alin. 2 din Constituie, care prevede:
Nimeni nu poate fi expropriat dect pentru o cauz de utilitate public, stabilit potrivit
legii, cu dreapt i prealabil despgubire. Exproprierea se face in conditiile Legii nr.
488/1994 privind exproprierea pentru cauz de utilitate public.
Notiunea legala de expropriere o gasim in legea respectiva. Astfel prin expropriere se
intelege transferul de bunuri i de drepturi patrimoniale din proprietate privat n
proprietate public, transferul ctre stat de bunuri proprietate public ce aparin unei
uniti administrativ-teritoriale sau, dup caz, cedarea ctre stat sau ctre o unitate
administrativ-teritorial a drepturilor patrimoniale n scopul efecturii de lucrri pentru
cauz de utilitate public de interes naional sau de interes local, n condiiile prevzute de
lege, dup o dreapt i prealabil despgubire3.
1 Drept civil. Drepturi reale principale, Ioana Adam, pag. 218
2 Primul protocol aditional la Conventia europeana pentru apararea dreptului omului si
libertatilor fundamentale, Paris, 20 martie 1952, art. 1
3 Legea privind Exproprierea pentru cauza de utilitate publica, Nr. 488 din 08.07.1999,
art.1
4

Notiunea de expropriere din aceasta lege urmeaza a fi privita in mod critic, deoarece
nu pot fi expropriate bunuri din proprietatea publica. In literatura de specialitate s-a
mentionat corect ca sunt expropriate numai bunuri imobile proprietate privata

Conditiile exproprierii pentru cauza de utilitate publica

n art. 46 alin. 2 din Constituie se prevede c Nimeni nu poate fi expropriat dect
pentru o cauz de utilitate public, stabilit potrivit legii, cu dreapt i prealabil
despgubire. Despgubirea stabilindu-se de comun acord, sau n caz de divergen, prin
justiie.Aceleai prevederi sunt coninute i n art. 337 alin. 2 Codul Civil Nimeni nu
poate fi silit a ceda proprietatea sa, afar numai pentru o cauz de utilitate public i n
textul art. 1 din Legea nr. 488/1994 n care se arat c exproprierea de imobile n tot sau
n parte, se poate face numai pentru o cauz de utilitate public, dup o dreapta i
prealabil despgubire.
Astfel, din aceste reglementri se desprind condiiile fundamentale ale acestei
operaiuni juridice :
1) Pentru ca bunurile din domeniul privat sa fie expropriate este necesara existena
unei cauze de utilitate public. Exproprierea se declar numai pentru lucrri de
interes naional sau local (art. 5 6 din Legea nr. 488/1994) dup efectuarea unei
cercetri prealabile i condiionat de nscrierea lucrrii n planurile urbanistice i
de amenajarea a teritoriului (art. 7 18 din Legea nr. 488/1994);
2) O alta conditie aplicata exproprierii consta in existena unei despgubiri drepte i
prealabile. Exproprierea se poate face numai pe baza unei despgubiri prealabile,
care trebuie s fie dreapt, ca s acopere ntreaga pierdere suferit de persoanele
afectate de msura exproprierii (art. 16- 16 Legea nr.488/1994);
3) Exproprierea se dispune i despgubirea se stabilete prin hotrre
judectoreasc. n situaia n care exist divergen ntre expropriat i
expropriator cu privire la imobilul supus exproprierii, exproprierea este posibil
numai printr-o hotrre judectoreasc definitiv i irevocabil.
4) Exprprierea priveste doar bunurile imobile;

5) Titularul proprietatii imobilului supus exproprierii. Pot fi expropriate imobilile

proprietatea persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu sau fara scop lucrativ,
precum si cele aflate in proprietatea privata a comunelor, oraselor, municipiilor.

Obiectul exproprierii
Obiectul exproprierii l contituie bunurile imobile prin natura lor i drepturile real
constituite asupra acestor bunuri.
In dependenta de tipul exproprierii, adica la nivel national sau local, obiectul
exproprierii poate fi:
Obiect al exproprierii de interes naional pot fi:
a) bunurile imobile, la care se raport: terenurile, subsolul, bazinele de ap,
pdurile, cldirile, construciile i alte obiecte legate de pmnt, a cror
permutare este imposibil sau le aduce prejudicii iremediabile, astfel nct nu mai
pot fi folosite la destinaie;
b) dreptul de folosin asupra bunurilor imobile pe un termen de pn la 5 ani, dac
prile nu convin asupra unui alt termen;
c) drepturile patrimoniale i personale nepatrimoniale, legate nemijlocit de
inveniile care pot contribui considerabil la asigurarea intereselor de aprare i de
securitate ale rii;
d) valorile cultural-artistice i istorice de o importan excepional pentru
sentimentele naionale ale poporului, precum i cele care atest statalitatea rii;
e) dreptul de proprietate asupra reprezentanilor florei i faunei pentru care spaiul
natural al Republicii Moldova este propriu dezvoltrii i reproducerii i care se
afl pe cale de dispariie n lume, n cazul existenei pericolului real de dispariie
i de nereproducere a speciei4.
Obiect al exproprierii de interes local pot fi bunurile imobile i drepturile
patrimoniale asupra lor menionate la litera a si b.
4 Legea privind Exproprierea pentru cauza de utilitate publica, Nr. 488 din 08.07.1999,
art.1
6

Dac pentru cauz de utilitate public este necesar exproprierea numai a unei pri
din construcie, iar proprietarul, n cererea adresat instanei de judecat, solicit
exproprierea ei total, instana va aprecia dac exproprierea n parte este posibil. n caz
contrar, se va efectua exproprierea total. Aceleai condiii vor fi aplicate i n cazul
exproprierii de terenuri.

Procedura exproprierii
Exproprierea urmeaza sa fie bazata pe motive de utilitate publica si se declara pentru
lucrari de interes national sau de interes local. Sunt de utilitate publica de interes national
lucrarile care prin functiile lor raspund obiectivelor si interesului intregii societati sau ale
unei mari parti a ei. De utilitate publica de interes local sunt lucrarile care, prin functia lor,
raspund obiectivelor si intereselor unui grup social sau ale unei localitati, unui grup de
localitati din cadrul unei unitati administrativ-teritoriale (Legea nr.488/1999, art. 5).
Utilitatea public se declar:
a) pentru lucrrile de interes naional - de ctre Parlament;
b) pentru lucrrile de interes local al unitii administrativ-teritoriale - de ctre
consiliul ei;
c) pentru lucrrile de interes comun al mai multor raioane i/sau municipii - de ctre
consiliile lor, iar n caz de divergene - de ctre Guvern;
d) pentru lucrrile de interes comun al mai multor orae i/sau sate din teritoriul unui
raion - de ctre consiliile acestor orae i/sau sate, iar n caz de divergene - de
ctre consiliul raional5.
Declararea utilitii publice se face numai dup efectuarea unei cercetri prealabile i
numai n cazul n care exist toate condiiile pentru expropriere, prevzute de lege.
Cercetarea prealabil pentru lucrrile de interes naional se face de ctre comisii
formate de Guvern din reprezentantul administraiei publice centrale coordonatoare a
domeniului de activitate pentru care se realizeaz lucrarea de utilitate public, din
reprezentantul Ministerului Ecologiei, Construciilor i Dezvoltrii Teritoriului, din
5 Legea privind Exproprierea pentru cauza de utilitate publica, Nr. 488 din 08.07.1999, art.6

reprezentantul Ministerului Finanelor, din reprezentantul Ministerului Economiei, precum

i din preedintele raionului i primarul localitii n a crei raz teritorial se desfoar
lucrarea de utilitate public.
Pentru lucrrile de interes local, inclusiv de interes comun, cercetarea prealabil se
face de ctre comisii numite de consiliile unitilor administrativ-teritoriale respective,
alctuite din reprezentanii autoritii administrative locale care gestioneaz domeniul de
activitate pentru care se realizeaz lucrarea de utilitate public, ai administraiei publice
locale ce coordoneaz domeniul financiar-bugetar, din reprezentanii consiliilor respective.
Obiectivul cercetarii prealabile consta in determinarea existenei elementelor
justificative ale interesului naional sau local, premiselor economico-sociale, ecologice sau
de alt natur ale necesitii lucrrilor, ncadrrii lor n planurile de urbanism i de
amenajare a teritoriului, aprobate conform legii.
Actul de declarare a utilitii publice de interes naional i de interes local se aduce la
cunotin public prin afiare la sediul consiliului local n a crui raz este situat obiectul
exproprierii i prin publicare n Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Nu se dau
publicitii actele prin care se declar utilitatea public pentru lucrri privind aprarea rii
i securitatea naional n cazul n care ele prezint secret de stat.
Exproprierea poate avea loc doar dupa ce au fost indeplinite masurile prealabile
enumerate la art. 9-12 din Legea nr. 488/1999. Astfel cel care urmeaza a fi expopriat
trebuie sa fie instiintat in scris despre propunerea de expropriere. Aceasta va contine o
notificare adresata persoanelor fizice si juridice titulare de drepturi reale asupra obiectului
exproprierii, oferta de despagubire, modalitatea transferului de bunuri si de drepturi
patrimoniale sau, dupa caz, modalitatea de cedare a drepturilor patrimoniale. In cazul
exproprierii de locuinta sau teren, proprietarului i se va propune in proprietate o alta
locuinta sau un alt teren. Daca pretul locuintei propuse sau al terenului propus este mi mic
decit cel al locuintei expropriate sau al terenului expropriat, expropriatorul va plati
diferenta.
Daca accepta conditiile din propunerea de expropriere, expropriatul este in drept sa-si
dea consimtamintul pentru o compensare imediata si echitabila.

In cazul in care nu accepta conditiile de expropriere, expropriatul este in drept sa faca

o indreptare impotriva propunerii de expropriere. Intmpinarea este actul prin care
expropriatul nainteaz exigenele proprii privind condiiile exproprierii. Ea se depune, n
termen de 45 de zile de la primirea notificrii, la organul care a fcut propunerea de
expropriere. ntmpinrile vor fi soluionate n termen de 30 de zile de ctre o comisie
constituit prin hotrre a Guvernului pentru lucrrile de interes naional i prin decizie a
consiliului local pentru lucrrile de interes local sau prin decizie a consiliilor locale
respective pentru lucrrile de interes comun. Comisia va fi alctuit din 3 specialiti din
domeniul de activitate n care se execut lucrarea de utilitate public. Acetia aleg, prin vot
direct i secret, un preedinte care va organiza activitatea comisiei. n cazul n care se face
exproprierea imobilelor sau a drepturilor patrimoniale asupra imobilelor, n componena
comisiei vor fi inclui i 3 proprietari de imobile alei prin tragere la sori sau prin vot din
numrul proprietarilor de imobile din municipiul, oraul sau satul n care snt situate
imobilele propuse exproprierii. Decizia comisiei se ia prin vot secret.Comisia analizeaz
documentele prezentate, ascultnd pe cei interesai, i totodat poate cere informaii i date
suplimentare, la solicitarea celor care i s-au adresat sau din oficiu. Dupa deliberare,
comisia emite o decizie motivata, care se comunica partilor in termen de 5 zile de la
adoptare i va servi drept temei pentru determinarea cuantumului despgubirii, care n nici
un caz nu poate fi mai mic dect cel stabilit n propunerea de expropriere.
In cazul in care accepta conditiile din decizia comisiei, expropriatul si expropriatorul
pot conveni att asupra modalitii de transfer al proprietii, de cedare a dreptului
patrimonial, ct i asupra cuantumului despgubirii i formei ei. Acordul dintre pri n
acest caz va fi autentificat notarial, cheltuielile aferente fiind suportate de expropriator.
Exemplu:
20 de ceteni din satul X au aflat c o parte din terenurile lor vor fi luate de
primrie (consiliul local) pentru a face un drum nou prin centrul satului. Dup
respectarea procedurilor stabilite prin lege, 15 proprietari au fost de acord s primeasc
n loc sectoare de teren lng sat i au semnat documentele necesare. Ceilali 5
proprietari de terenuri nu au fost de acord cu condiiile propuse deoarece, n opinia lor,
sectoarele propuse lor sunt prea departe i de o calitate mai joas dect terenurile oferite
9

n schimb celor 15 ceteni. n afar de aceasta, pe terenurile acestor 5 proprietari sunt

pomi fructiferi care acum dau cele mai multe fructe. Deci, aceti 5 proprietari doresc s li
se dea terenuri la loc bun i s li se dea i cte o sum de bani. ns, comisia special
care se ocup de aceast problem nu a fost de acord cu propunerea celor 5 proprietari.
n cazul descris, dac prile nu ajung la o nelegere, procedura de expropriere poate
fi terminat numai prin hotrre judectoreasc, care va numi o comisie de experi, cu
participarea reprezentanilor consiliului local i al proprietarilor. Experii vor determina
despgubirile ce se cuvin proprietarului, care trebuie s fi pltite proprietarului n cel mult
30 de zile de la data cnd hotrrea judectoreasc a devenit definitiv. n orice caz, luarea
de fapt a terenurilor poate avea loc numai dup ce a fost strns recolta (dac despgubirea
nu a inclus i costul produciei de pe terenurile expropriate).
Astfel, in cazul n care expropriatul si expropriatorul nu ajung la un acord asupra
exproprierii, nici dupa ce au luat cunostinta de decizia comisiei, exproprierea pentru cauz
de utilitate public nu poate fi fcut dect prin hotrre judectoreasc cu dreapt i
prealabil despgubire. Procedura judiciara de expropriere este reglementat in Legea nr.
488/1999 la art. 13-17.
n caz de litigiu asupra cuantumului despgubirii, instana de judecat va institui o
comisie de experi la care pot participa cte un reprezentant al expropriatorului i al
expropriatului. Despgubirea se compune din valoarea real a imobilelor sau a drepturilor
patrimoniale supuse exproprierii i din daunele cauzate proprietarului sau titularilor de alte
drepturi reale. La calcularea cuantumului despgubirii, comisia de experi i instana de
judecat vor ine cont de preul la care se vnd imobilele i drepturile de acelai fel n
teritoriul respectiv, la data ntocmirii actului de expertiz, precum i de prejudiciile aduse
proprietarului sau, dup caz, titularilor de alte drepturi reale, lund n considerare i
dovezile prezentate de acetia. n cazul exproprierii de teren, cuantumul despgubirii nu
trebuie s fie mai mic dect preul normativ stabilit n baza tarifelor prevzute de legislaie.

10

Efectele juridice ale exproprierii pentru cauza de utilitate publica

Exproprierea produce mai multe efecte juridice, in primul rind stingerea drepturilor
reale si obligationale asupra bunurilor expropriate. Ca urmare a expropriereii imobilul
expropriat trece din proprietate privata in proprietate publica, prin hotarare judecatoreasca,
liber de orice sarcini.
Cu alte cuvinte, exproprierea este un mod de dobindire a dreptului de proprietate
pentru expropriator si un mod de stingere a dreptului de proprietate pentru expropriat.
In cazul in care persoane terte au drepturi reale asupra bunului expropriat (uzufruct,
uz, abitatie, servitute, superficie), precum si drepturi de creanta, exproprierea va avea drept
efect singerea acestor drepturi.
Un alt efect al exproprierii consta in plata unei despagubiri, care, dupa cum am
mentionat, trebuie sa fie dreapta si prealabila. Plata despgubirilor se va face n modul
convenit ntre pri. n lipsa unui acord ntre ele, instana de judecat va hotr depunerea
de mijloace pe contul bancar al expropriatului, stabilind i termenul de plat, care nu va
depi 30 zile de la data rmnerii definitive a hotrrii judectoreti.

11

Drepturile expropriatului
Legea nr. 488/1999 contine un capitol special, Drepturile expropriatului, din care
putem mentiona trei drepturi speciale ale expropriatului: dreptul de preemtiune (art. 18),
dreptul la inchiriere si dreptul la retrocedare (art. 19), dreptul de retentie (art. 20).
Dreptul de preemtiune. Expropriatul poate apela la acest drept dac lucrrile pentru
care s-a fcut exproprierea nu s-au realizat, iar expropriatorul dorete nstrinarea
imobilului sau, dup caz, cedarea drepturilor asupra imobilului. Expropriatul, fost titular
de drepturi, are dreptul prioritar de a-l cumpra la un pre negociabil ce nu poate fi mai
mare dect despgubirea actualizat. n acest scop, expropriatorul se va adresa n scris
fostului proprietar, oferindu-i pentru rspuns un termen de 30 de zile.
Dreptul la nchiriere i dreptul la retrocedare. Se intimpla si cazuri cind obiectul
expropriat este oferit spre nchiriere nainte de utilizare la destinaia pentru care a fost
expropriat. Astfel, expropriatul are dreptul prioritar de a-l nchiria, n condiiile legii. Dac
bunurile imobile expropriate sau drepturile asupra acestora nu au fost utilizate n termen
de un an la destinaia pentru care au fost expropriate, respectiv lucrrile nu au fost
ncepute, fotii proprietari pot s cear retrocedarea lor, dac nu s-a fcut o nou declaraie
de utilitate public. Cererea de retrocedare se va adresa instanei de judecat, care,
verificnd temeiurile acesteia, va putea dispune retrocedarea. Preul imobilului retrocedat
se va stabili ca i n cazul exproprierii i nu poate fi mai mare dect despgubirea
actualizat.
Dreptul de retenie. Expropriatul poate reine obiectul exproprierii pn la data
primirii despgubirii ce i se cuvine i va efectua cheltuielile necesare pn se va asigura
folosirea obiectului la destinaie.
12

Concluzii si recomandari
In concluzie, putem spune ca exercitiul de proprietate nu este discretionar, ci numai
in limitele stabilite de lege si in acord cu interesul social.
Exproprierea reprezinta un temei de incetare a dreptului de proprietate, in cazul
expropriatului, si un mod de dobindire a dreptului de proprietate in cazul expropriatorului.
Exproprierea se produce doar in conditiliile stabilite de lege, si numai pentru o
dreapta si prealabila despagubire.
In final, ca recomandare, as putea enunta modificarea art. 1 din Legea privind
exproprierea pentru cauza de utilitate publica, nr.488/1999, deoarece notiunea de
expropriere din acest articol produce unele cofuzii si poate fi criticata. Conform prevederii
respective ca obiect al exproprierii pot bi si bunurile imobile proprietate publica, ceea ce
este o eroare, deoarece acest fapt nu este logic. Astfel, pot fi expropriate doar bunurile
imobile proprietate privata.

Bibliografie
Surse literare:
Dreptul civil, dreptul de proprietate si alte drepturi reale, Ion P. Filipinescu,
Bucuresti, 1998;
Drept civil, Drepturi reale principale, Ioan Adam, Bucuresti, 2002
Drept civil, drepturi reale, Baies Sergiu, Rosca Nicolaie Chisinau, Chisinau,
2005;
Surse normative:
Constitutia RM din 29.07.1994, in vigoare din 27.08.1994;
13

 Primul protocol aditional la Conventia europeana pentru apararea dreptului

omului si libertatilor fundamentale, Paris, 20 martie 1952;
Legea privind Exproprierea pentru cauza de utilitate publica, Nr. 488 din
08.07.1999.

14