Tema 2-Dreptul financiar

1.1.Definiti dreptul financiar(cel putin 3 notiuni).

Dreptul financiar poate fi definit ca fiind format din totalitatea actelor
normative care reglementeaz relaiile de constituire, repartizare i utilizare a
fondurilor bneti ale statului i ale instituiilor publice, destinate satisfacerii
sarcinilor social-economice ale societii.
Dreptul financiar-totalitatea normelor de drept care reglementeaza raporturile
sociale ce apar la constituirea,utilizarea fondurilor banesti a statului,destinate
satisfacerii sarcinilor si necesittilor social-economice a societatii.
Drept financiar-reprezinta ramura de drept alcatuita din norme de drept in
vederea reglementarii relatiilor financiare,utilizarii fondurilor banesti,destinate
interesului public.
1.1.Indentificati obiectul si metoda de reglementare dreptului
financiar.
Dreptul financiar poate fi definit ca totalitatea normelor de drept care
reglementeaza relatiile sociale ce apar la constituirea , administrarea,
repartizarea si utilizarea fondurilor banesti a statului destinate satisfacerii
sarcinilor si necesitatilor social-economice ale statului.
Obiectul de reglementare a dreptului financiar reprezinta o totalitate de relatii
financiare si mai putem atribui fixarea sistemului financiar, distribuirea
competentei in acest domeniu intre administratia central si cea locala in
domeniul de activitate financiara a statului. Obiectul de reglementare a
dreptului financiar reprezinta o totalitate de relatii sociale ce apar in procesul
constituirii,administrarii, repartizarii si utilizarii fondurilor banesti ale statului si
sunt reglementate de normele dreptului financiar
Metoda de reglementare a dreptului financiar este metoda imperativa sau
matoda subordonarii partilor in raportul juridic , esenta ei consta in faptul ca
unul dintre subiecte impune o anumita conduit celuilalt, adica nu are loc
egalitatea subiectelor si obligativitatea subiectului de a se conforma celuilalt
subiect.
1.2.Stabiliti structura si felurile normei de drept financiar.
Pornind de la notiunea de norma juridical a dreptului financiar se poate define
ca o regula de conuita stabilita sau recunoscuta de stat, care cuprinde
drepturile si obligatiile subiectelor participante la raportul de drept financiar si
a carui respectare este asigurata de autoritatea de stat.
Dupa continutul lor normele de drept financiar se clasifica in:

materiale

procesuale

Materiale sunt acelea ce stabilesc structura sistemului bugetar , forma si

continutul obligatiilor financiare ale persoanelor fizice fata de stat adica acelea
care stabilesc drepturile si obligatiile suiectelor participante.
Procesuale sunt cele care stabilesc forma si modul de actiune a normelor
material ex: prosedura bugetara ,stabilirea modalitatii de constituirae a
organilor financiare.
Normele drptului financiar au character general , impersonal si privesc un
numar nelimitat de participant si se aplica repetat in timp ori de cite ori sunt
intrunite conditiile vizate in ele.
Dupa structura logico-juridca norma dreptului financiar are urmatoarele 3
elemente:

ipoteza-indica imprejurarile in care se aplica dispozitiile normei de drept;

dispozitia-indica conduit subiectilor si poatefi:

-onerative, adica obligatia de a face careva actiuni

-prohibitive, adica obligatia de a se abtine de a face careva actiuni
-dispozitive

Sanctiunea-sunt stabilite sanctiuni pecuniare(amenzi fiscal, diferite

majorari de intirziere,suspendarea finantarii.

1.3.Analizati si argumentati felurile si particularitatile asezarii

sanctiunilor financiare in normele de drept financiar.
Specificul normelor de drept financiar consta in faptul ca spre deosebire de
normele altor ramuri de drept reglementeaza raporturi care apar in procesul
constituirii, repartizarii si utlizarii fondurilor de resurse banesti ale statului
necesare realizarii sarcinilor sale.
Astfel se stabilesc sanctiuni specific relatiilor de drept financiar:

amenda fiscal(baneasca)

majorari de intirzieri

suspendarea finantarii

majorarea dobinzii

vinzarea silita a garantiilor gajului

In dependent de gradul de pericol social si de consecintele care au survenit.

1.2.Clasificati izvoarele dreptului financiar:

Izvoarele dreptului financiar sunt alctuite din totalitatea actelor normative
care reglementeaz raporturile juridice financiare. n raport de gradul de
generalitate sau specificitate, se disting urmtoarele izvoare: A. IZVOARE
COMUNE ALE DREPTULUI FINANCIAR
Astfel, n ierarhia izvoarelor, comune distingem ca prim izvor de drept financiar
- Constituia. Legea fundamental a rii prevede dispoziii referitoare la
elaborarea, aprobarea i executarea bugetului public naional i a contului de
incheiere a exerciiului bugetar, de asemenea prin normele constituionale sunt
stabilite competentele statului cu privire la gestiunea banului public, sarcini
referitoare la controlul execuiei bugetare, politica valutar, politica fiscal etc.
Ca izvoare comune se mai disting, legile ordinare ale parlamentului, decretele
prezideniale i hotrrii ale guvernului.
B.IZVOARE SPECIFICE ALE DREPTULUI FINANCIARIzvoarele specifice sunt actele
normative care cuprind dispoziii referitoare la relaiile financiare. Ca izvoare
specifice ale dreptului financiar citm: 1.Codul Fiscal al RM
2.Codul Penal al
RM
3.Legea RM cu privire la bani
4.Legea RM cu privire la Banca
Nationala a Moldovei
5.Legea RM privind sistemul bugetar si procesul
bugetar 6.Legea Contabilitatii
7.Legea RM privind activitatea de audit
8.Hotarirea Guvernului RM privind aprobarea normelor pentru efectuarea
operatiunilor de casa in economia nationala a RM s.a.
Dupa scop:-acte de intocmire a bugetului de stat
-acte de imprumut public,de formare si intrebuintare a fondurilor banesti;
-acte de control financiar
Dupa efectele produse:
-acte financiare-acte juridice,manifestari de vointa.
-operatiuni financiare-nu prodic efecte juridice dar stau la baza emiterii actelor
juridice financiare,ele sunt acte de calcul a veniturilor,cheltuielilor savirsite de
functionari de specialitate financiar-contabila.
Dupa aparitie(organul care le-a emis):-Legi-sunt emise de Parlament cu
aplicabilitate asupra statului,al unitatilor administrativ-teritoriale si instintutiilor
publice.

-Acorduri internationale-izvoare de drept cu conditia ca RM sa fie parte la acest

accord si acestea sa fie ratificate de Parlament.
-Hotaririle Guvernului-se emit pentru organizarea executarii legilor.
-Actele normative ale MF-acte normative prin care se instituie norme juridice
care dezolta si detaliaza cuprinsul dispozitiilor generale din legile de
specialitate financiara.

1.3.Argumentati locul si rolul dreptului financiar in sistemul dreptului:

Totalitatea normelor juridice indiferent de continut si domeniu de aplicare sunt
strans legate intre ele si formeaza un tot bine inchegat si sub aspectul unui
ansamblu coerent, logic, ce se prezinta sub forma unui sistem.
In ceea ce priveste acest sistem, putem mentiona ca include normele de
conduita instituite de catre stat sub forma institutiilor juridice si a ramurilor de
drept.
O opinie unanima este aceea conform careia dreptul financiar face parte din
dreptul public.Referitor la domeniul public putem afirma ca normele juridice
financiare asigura constituirea de fonduri in vederea finantarii si administrarii
nevoilor de interes general, ca si destinatia si modul de realizare a finantarii.
In cazul domeniului privat, normele juridice care privesc finantele publice isi
indreapta atentia si eforturile in vederea:
-delimitarii si colectarii resurselor publice de la contribuabili;
-incurajarii prin intermediul unor facilitati fiscale a unor activitati economice;
-stoparii unor activitati comerciale in functie de interesul public;
-sustinerii unor comercianti pentru progres si dezvoltare;
-derularii unor activitati conexe, prin intermediul unor instrumente financiare
aflate la dispozitia statului.
In lumina celor prezentate mai sus se intrevede necesitatea exprimarii
ideii conform careia dreptul financiar prezinta o importanta sporita si un
puternic rol activ, avand in vedere ca prin normele juridice ce contribuie la
formarea sa poate sprijini si stimula anumite sectoare productive din economie.
In ceea ce priveste locul ocupat de catre dreptul financiar in cadrul sistemului
de drept roman si tinand cont si de existenta celor doua mari diviziuni ale
dreptului, putem afirma ca ramura dreptului financiar face parte din dreptul
public deoarece reglementeaza prin propriile norme interese cu carater
general, public.

In cadrul dreptului public, dreptul financiar se regaseste in legatura cu dreptul

constitutional, ramura de mare importanta care s-a consacrat prin intermediul
Constitutiei. Reglementarile constitutionale contureaza o serie de directii
generale de actiune catre bugetul de stat, procedura bugetara, impozite si
taxe.
O alta relatie o reprezinta relatia cu dreptul administrativ, intrucat aceasta
ramura de drept cuprinde dispozitii privitoare la organele puterii execiutive,
organele financiare de stat ce fac parte din administratia de stat si constituie
adminstratia finantelor publice.
Tinand cont de faptul ca exista o serie de masuri coercitive in domeniul
dreptului financiar ce privesc constatarea si sanctionarea infractiunilor, putem
afirma ca acesta poseda relatii cu drept penal.
Legatura cu dreptul muncii
rezida in formarea si utilizarea fondurilor bugetului de stat, pentru asigurarile
sociale de stat si alte resurse financiare.
O alta stransa legatura se remarca intre dreptul financiar, dreptul civil si drept
comercial, avand in vedere ca cele trei ramuri inglobeaza norme juridice ce
reglementeaza intr-o maniera prioritara raporturi patrimoniale ce au ca obiect
anumite drepturi precum si obligatii ce pot fi cuantificate, determinate si
concretizate prin intermediul monedei.
Legaturi ale dreptului financiar se pot constata si in ceea ce priveste dreptul
international public prin afirmarea unor conventii incheiate intre state, impuse
de necesitatile si interesele financiare, cum ar fi credite externe, evitarea
dublei impuneri, precum si determinarea de taxe si scutiri vamale.
O ultima relatie este aceea data de legaturile financiare cu dreptul comunitar,
prin apropierea dreptului nostru bugetar de cel european, de instituirea taxei
pe valoare adaugata ca principal impozit, si de armonizarea legislatiei
financiare romane cu legislatia europeana.

Tema 3:Circulatia monetara

1.1.Definiti emisiunea monetara
Emisiunea monetara-este acel drept a statelor de a bate moneda, reprezinta un
atribut al suveranitatii lor monetare, care pe plan international a fost
recunoscut pentru prima data, in mod oficial, in anul 1929 si care consta in
urmatoarele operatiuni: crearea semnelor banesti, adica tiparirea biletelor si
baterea monedelor; stocarea de catre emitent a semnelor banesti, punerea in
circulatie a semnelor banesti create in acest scop, respectiv retragerea
acestora.

1.2.Stabiliti avantajele (dezavantajele) platilor fara numerar:

Platile fara numerar constau in faptul ca moneda c ear trebui sa faca obiectul
platii,in loc sa fie inminata beneficiarului in forma de moneda manuala etse
substituita printr-o dispozitie prin care din disponibilul existent in contul
platitorului se trece in contul beneficiarului suma convenita drept plata.
Avantaje:

Numerarul disponibil al PF si PJ ar reprezenta un capital in stare

latenta.Acelasi capital fiind pus la institutie bancara ar putea fi investit in
activitati economice,iar detinatorul capata un profit(dobinda).

Prin acetse palti sunt inlaturate riscurile legate de prestarea si

manipularea numerarului;

Platile cu numerar presupun o deplasare sau a platitorului sau

abeneficiarului,acestea insa nu.

Platile fara numerar pot fi revazute,verificate,controlate in baza

documentelor din baza contabilului


Prin aceste plati detinatorul are posibilitatea sa se elibereze de
perocuparile de plata a unor sume periodice,sume benesti legate cu asigurarea
circulatiei numerarului.
Dezavantaje:
Un dezavantaj al platilor fara numerar este legat de risc,de neincrederedeblocarea sistemului de siguranta.

1.3.Estimati platile in numerar facute de PJ conform legislatiei:

Platile in numerar sunt acelea in care se intrbuinteaza semnul monetar sau de
hirtie sau de metal si constau in compensarea drepturilor si obligatiilor de plata
reciproca.Din analiza efectuarii platilor in numerar de catre PJ si anume la
circulatia platilor in numerar exista restictii.
Conform Legii cu privire la antrprenoriat si intreprinderi presupune ca fa de
ntreprinderi i organizaii, indiferent de tipul lor de proprietate i forma de
organizare juridic, care efectueaz decontri n numerar n sum ce depete
1000 de lei pentru fiecare tranzacie.De asemenea pina la 10 mii lunar la plata
impozitelor si taxelor.
In vederea combaterii evaziunii fiscale la exfectuarea decontarilor in numerar
precum si indeplinirii de catre agentii economici a prevederilor legale privind
protectia consumatorilor,Guvernul prin Hotarirea nr.447 din 28.04.98 a hotarit
de a obliga intreprinderile,organizatiile,intitutiile,filialele acestora indiferent de
forma de proprietate si organizatorico-juridica care desfasoara activitatea de
intreprinzator si presteaza servicii in numerar sa utilizeze masini de casa si
control cu memorie fiscala.
Se permite comercializarea fara utilizarea masinilor de casa:
-fermierilor,PF si bisericilor.
De asemenea:
-activitatii posesorilor de patent de intreprinzatori;
-servicii medicale;
-comercializarea obiectelor de cult in lacasurile religoase;

-testerea serviciilor de avocat.

Obligaiunile utilizatorilor
- Utilizatorii snt obligai:
a) s-i doteze subdiviziunile cu MCC de modele incluse n Registrul unic al
mainilor de cas i control
b) s nregistreze/renregistreze (s pun n eviden) MCC, n modul stabilit,
la organul fiscal i s primeasc Registrul MCC i Registrul asisten tehnic,
care se restituie dup legalizare, precum i Cartela de nregistrare a MCC
perfectat n modul stabilit;
c) s in pentru fiecare MCC, pentru fiecare an de gestiune separat, un
registru (Registrul MCC) i s-l legalizeze (consemneze) la organul fiscal n care
este nregistrat (renregistrat) MCC.
e) s utilizeze MCC n stare bun de funcionare, care s fie sigilate de
ctre organul fiscal n modul stabilit.
h) s afieze la vedere anunuri despre obligativitatea prezenei bonurilor de
cas la examinarea reclamaiilor consumatorilor i cererea de a prelua i pstra
bonurile de cas. n cazul n care la tranzacia comercial se anexeaz i alte
documente probatoare, anunurile vor face referire la acestea;
i) s exploateze mainile de cas i control conform Regulamentului cu
privire la modul de exploatare a mainilor de cas i control cu memorie
fiscal;
j) s asigure pstrarea documentaiei de exploatare pe toat perioada de
exploatare a MCC, iar a rapoartelor de nchidere zilnic (lipite n Registrul MCC)
i a benzilor de control - nu mai puin de 5 ani de la momentul emiterii
acestora;
l) s ofere colaboratorilor organelor abilitate cu funcii de control, n limitele
competenelor acestora, acces liber la MCC, la informaia i documentaia de
exploatare a lor.
Obligaiunile consumatorilor
Consumatorul se oblig s prezinte, la examinarea reclamaiei depuse de el,
precum i la cererea organelor de control n cadrul controalelor efectuate de
acestea, bonul de cas (echivalentul lui) nmnat la tranzacia comercial
respectiv.C

1.1.Relatati despre functiile monedei:

Functiile monedei au evoluat in timp odata cu dezvoltarea productiei si
schimbul de marfuri. La aparitie moneda a servit ca masura a valorii si mijloc
de circulatie a marfurilor: incepand a fi practicate apoi vanzarile de credit si
imprumutul de capital, ea dobandeste si rolul de mijloc de plata, pentru ca in
cele din urma, odata cu crearea pietei mondiale, sa indeplineasca functia de
bani universali, slujind in circulatia internationala a valorilor materiale ca mijloc
general de schimb.
Functia de evaluare a valorilor economice. Cu moneda se masoara valori
materiale, se exprima preturile, puterea de cumparare, creditul.
Functia de mijlocire a schimburilor de bunuri si servicii prin intermediul
operatiunilor de vanzare-cumparare. Moneda mijloceste circulatia marfurilor, ea
insasi fiind o marfa intermediara. Moneda a evoluat neintrerupt cu productia si
schimbul de marfuri; prin schimb, produsele devin marfuri a caror circulatie
este inlesnita de moneda.
Functia de mijlocire a platilor. Moneda dobandeste calitatea de moneda legala
pentru ca creditorul este obligat sa primeasca moneda aflata in circulatie la
data lichidarii unei datorii. Ea poate fi intrebuintata la efectuarea oricaror plati,
de catre oricare dintre subiectele de drept, indiferent de categoria marfurilor ori
serviciilor supuse acestui act commercial.

 Functia de mijlocire a creditului. Creditul reprezinta transmiterea temporara a

unei puteri de cumparare; el este un imprumut de moneda.Moneda serveste ca
mijloc de acordare a creditului.
Functia de mijlocire a economiilor. Disponibilitatile temporare ale populatiei
se pot valorifica prin intermediul monedei. In acest mod, moneda transforma in
capital, care se poate utiliza eficient in circulatia monetara.
Functia de tezaurizare. Cu ajutorul monedei se pot pastra si transfera valorile
care se cer mentinute in timp pe o perioada indelungata. De asemenea,
valorile pot trece de la un detinator la altul in modul cel mai eficient prin
intermediul monedei. Tezaurizarea se realizeaza in conditiile circulatiei banilor
cu valoare integrala (de aur) cand functia de mijloc de circulatie si de plata este
indeplinita de catre monedele din metal obisnuit sau bancnote, acesti bani
lipsiti de valoare intrinseca inlocuindu-i pe cei din metal pretios, care sunt
transformati in lingouri, putand fi pastrati ori vanduti sub aceasta forma, dupa
greutate, ca orice marfa.
Functia sociala de distribuire si redistribuire a bunurilor si serviciilor. Produsul
social se distribuie cu ajutorul monedei celor care au contribuit direct sau
indirect la crearea lui. Moneda inlesneste o buna utilizare a factorilor de
productie nationala, asigurand o repartitie cat mai justa a produsului social.
Aceste functii ale monedei nu se cer indeplinite cu necesitate, cumulativ, de
catre o marfa pentru a fi considerata moneda. Este suficient ca ea sa
indeplineasca o singura functie din cele amintite pentru a deveni moneda, daca
este asimilata ca atare.
In ultimii ani moneda exista tot mai rar prin materialitatea ei, dar exista
totdeauna prin functiile pe care le indeplineste.

1.2.Determinati factorii care influenteaza suma de bani si viteza de

circulatie a banilor:
Suma de bani necesara circulatiei monetare reprezinta un ansamblu de preturi
ale marfurilor si serviciilor vindute si incasate a platilor scadente influentate de
preturile marfurilor si serviciilor vindute pe credit sau compensatie toate
acestea in functie de viteza de rotatie a banilor.
Factorii ce influenteaza suma de bani:
-Factorul intentiei directe;
-Volumul produselor;
-Nivelul preturilor;
-Dezvoltarea platilor fara numerar.

Viteza de circulatie a banilor exprima numarul de tranzactii la care poate servi

o unitatet baneasca.
Este influentata de urmatorii factori:
-Cu cit suma este mai mica viteza mai mare;
-Stabilitatea social-economica si conjuncture;
-Gradul de coincidenta intre incasarile veniturilor de catre populatie si
momentul platilor effectuate de cater populatie;
-Increderea populatiei in puterea de cumparare a monedei.

1.3.Evaluati rolul BNM in circulatia monetara:

Banca Naional a Moldovei este o persoan juridic public autonom i este
responsabil fa de Parlament. Obiectivul principal al Bncii Naionale este de
a realiza i a menine stabilitatea monedei naionale. Banca Naional
conlucreaz cu Guvernul n realizarea obiectivelor sale i, conform legii,
ntreprinde aciunile necesare pentru a realiza o astfel de conlucrare. Banca
Naional aduce periodic la cunotina publicului rezultatele analizei
macroeconomice, evoluiei pieei financiare i informaia statistic, inclusiv cea
privind masa monetar, acordarea creditelor, balana de pli i situaia pieei
valutare.n scopul ndeplinirii atribuiilor sale Banca Naional are dreptul s
emit hotrri, regulamente, instruciuni i ordonane. Actele normative ale
Bncii Naionale, care snt obligatorii pentru instituiile financiare i alte
persoane juridice i fizice, se public n Monitorul Oficial al Republicii Moldova i
intr n vigoare fie la data publicrii lor, fie la o alt dat prevzut n textul

actului respectiv, cu condiia informrii publicului In 1991, conform legislatiei a

fost format un sistem bancar de doua niveluri, in care Banca Nationala a
Moldovei (B.N.M.) indeplineste functia de banca centrala, dar nu este angajata
in activitatea bancara comerciala. In iunie si iulie 1995 Parlamentul a adoptat
doua legi cu privire la B.N.M. si institutiile financiare.
Aceste legi includ elemente indreptate spre intarirea rolului B.N.M. in
elaborarea si implimentarea politicii monetare si valutare si spre o activitate
sigura si durabila a sistemului financiar.B.N.M. este responsabila pentru
autorizarea, supravegherea si reglementarea activitatii institutiilor financiare.
Atribuiile de baz ale B.N.M. sunt:

stabilirea i promovarea politicii monetare i valutare n stat;

emisiunea monedei naionale;

activitatea de bancher i agent fiscal al statului;

autorizarea, supravegherea i reglementarea activitii instituiilor

financiare;

gestionarea rezervelor valutare ale statului;

ntocmirea balanei de pli a statului.

Bncii Naionale a Moldovei i revine un rol important n procesul de tranziie la

economia de pia a Republicii Moldova. Din 1991 i pn n prezent au fost
elaborate i implementate un ir de msuri eficiente n vederea stabilizrii
mediului monetar i creditor. Cel mai important pas n acest sens a constituit
introducerea n circulaie la 29 noiembrie 1993 a monedei naionale - leul
moldovenesc - cu promovarea ulterioar a unei politici monetare i de credit
antiinflaioniste. A fost stopat inflaia galopant i stabilizat monedei
naional.
Activitatea BNM pe piaa monetar este ndreptat spre meninerea condiiilor
optimale a acestei piee, prin formarea i gestionarea unui sistem flexibil al
instrumentelor sale aplicate, sistem adecvat fluctuaiilor mediului
macroeconomic, structurii pieei interne financiare
Tema 1----1:Finantele publice
1.1.Definiti notiunea de finante publice
Notiunea de finante provine din limba latina, corespondentul fiind termenul
finis ce poate fi interpretat prin a termina, a incheia un diferend, o scadenta.
De asemenea, expresia financia pecuniaria se poate traduce ca plata unei
sume de bani in cadrul unei tranzactii.

Folosirea acestor termeni se va produce in jurul sec. XV in Franta, unde

termenul finance desemna o suma de bunuri, resurse banesti sau venit al
statului. In dreptul englez, notiunea de finante desemna o administrare publica
de bani, suportul financiar al unei intreprinderi sau resursele financiare ale unui
stat, companii ori persoane.
In Germania secolelor XV si XVI, se foloseau in mod frecvent termenii de
finanz ce presupunea efectuarea unei plati in bani si finanzer care-l
desemna pe camatar.
Inca din secolul al XIX-lea, in Romania s-a uzitat notiunea de fisc, care
denumea organul financiar insarcinat cu efectuarea unor operatiuni specifice
precum incasarea impozitelor, a taxelor si amenzilor, precum si alte operatiuni
similare.
Odata cu trecerea timpului, termenul de finante a capatat o conotatie variata si
diversa incluzand bugetul statului, creditul, operatiunile bancare si de bursa,
relatiile cambiale si altele.
In opinia unor autori, finantele reprezinta relatiile aparute in procesul de
asigurare si repartizare a fondurilor necesare statului exprimate valoric sub
forma de bani. Aceste relatii se concretizeaza in transferuri banesti de la
agentii economici, institutii si persoane fizice la bugetul de stat, de la bugetul
de stat catre agentii economici, intre institutii si chiar in interiorul unor structuri
economice, cu prilejul formarii sau utilizarii diferitelor fonduri.
O alta definitie a finantelor publice o propune D. D. Saguna sub urmatoarea
forma:totalitatea relatiilor sociale de natura economica ce apar in procesul
realizarii si repartizarii in forma baneasca, a resurselor necesare statului pentru
indeplinirea functiilor si sarcinilor sale.
Tot in sensul definirii finantelor publice, profesorul I. Condor afirma ca:
sunt caracterizate ca relatii referitoare la formarea si intrebuintarea fondurilor
banesti ce se acumuleaza in bugetele publice si se utilizeaza in mod
nerambursabil pentru satisfacerea nevoilor generale ale societatii.

1.2.Stabiliti si comparati trasaturile caracteristice ale conceptelor

finantelor publice:

Conceptiile specialistilor care abordeaza problema finantelor publice sunt

urmatoarele:
1.Finatele publice clasice(sec.VIII-incep.sec.XX)
2.Finantele publice moderne(primele decenii ale sec.XX-anii 1970
3.Finantele publice postmoderne(1970-prezent).
Primul concept classic al finantelor publice era strins legat de perioada in care
statul isi desfasura activitatea dupa principiul laisser faire,laisser passer.In acea
perioada finantele publice serveau doar pentru constituirea fondurilor banesti
ale statului si aveau un character neutru.
In cel de-al doilea concept spre deosebire de primul,statul urmeaza sa joace un
rol mai active in viata economica a societatii in veedrea influentarii proceselor
economice spre un curs mai favorabil.
In comparative cu cele doua concepte,in cel de-al treile se contureaza
armonizarea intereselor si interventia statului in sectorul privat,insa interventia
statului se pronunta doar pentru a stabili cadrul juridic al acestei concurente de
piata,in baza functionarii mecanismelor preturilor si impiedicarii abuzurilor din
partea monopolurilor.
1.3.Estimati activitatile financiare ale statului la etapa actuala:
La etapa actuala activitatea financiara a statului se bazeaza pe domeniul
privat.statul constituind un system financiar complex de acte,operatiuni si
institutii publice de natura financiara sau cu atributii financiare de control
privind formarea si intrebuintarea fondurilor banesti ale statului,unitatilor
administrative teritoriale si ale altor entitati de interes public.Facind referire la
etapa actuala RM depaseste o perioada indelungata de tranzitie unde
activitatea financiara isi are rolul superior pentru ameliorarea situatiei.In
asemenea conditii statul trebuie sa cunoasca tehnicile de utilizare a
disponibilitatilor banesti din partea contribuabililor pentru maximizarea
profitului si rentabilitatea.
O activitate financiara bine dezvoltata nu inseamna altceva decit intreprinderi
sanatoase,business orientat spre o dezvoltare continua,implimentarea noilor
tehnologii,toate acestea pentru mentinerea unui echilibru sistemului financiar.

1.1.Identificati trasaturile caracteristice ale finantelor publice:

Trsturile finanelor publice:

Sunt relaii cu caracter economic, ntruct ele apar n procesul formrii,

repartizrii i utilizrii produsului social.

Apar n form bneasc, deoarece n cadrul produciei de mrfuri i al

aciunii legii valorii, produsul de producie, reproducie i de circulaie a
mrfurilor, repartiia produsului social, relaiile de schimb, retribuirea muncii,
precum i relaiile dintre agenii economici sau dintre acetia i persoanele
fizice, se exprim prin intermediul banilor, n cadrul unor relaii bneti.
Noiunea de finane publice sau relaii financiare nu poate fi confundat cu cea
de bani sau relaii bneti. Banii reprezint o marf, iar finanele sunt relaii de
constituire, repartizare i utilizare a mijloacelor bneti.

Sunt relaii fr echivalent, adic nu presupun n mod necesar o

contraprestaie direct din partea subiectului beneficiar al mijloacelor bneti.

Mijloacele bneti repartizate i utilizate de subiectele beneficiare nu se

ramburseaz.
1.2.Argumentati deosebirile dintre finantele publice si finantele
private:
Noiunile de finane publice i private sunt adecvate situaiei din rile cu
economie de pia, n care cea mai mare parte a mijloacelor de producie se
afl n proprietate privat, fapt care face posibil realizarea unei delimitri nete
ntre sectorul public i cel privat.Finanele publice sunt asociate ntotdeauna cu
statul, unitile administrativ-teritoriale, cheltuielile, mprumuturile i datoria
acestora.Finanele private sunt asociate ntotdeauna cu activitile financiare
ale ntreprinderilor economice, ale bncilor i societilor de asigurri private,
n legatur cu resursele i necesitile acestora, mprumuturile primite sau
acordate, creanele de ncasat i obligaiile de plat, asigurrile i reasigurrile
de bunuri, persoane i rspundere civil.
ntre finanele publice i cele clasice exist o serie de deosebiri dup cum
urmeaz:

Resursele necesare statului pentru realizarea funciilor i sarcinilor

acestuia se procur pe calea impozitelor i taxelor, prin msuri de constrngere
n principal, n timp ce resursele ntreprinderilor private i ale persoanelor fizice
se procur de pe pia, pe baze contractuale.


Statul poate lua orice masur n legatur cu moneda naional, n timp ce
ntreprinderile private nu pot dect s o foloseasc.

Finanele publice sunt folosite n principal n scopul satisfacerii nevoilor

generale ale societii, n timp ce finanele private sunt folosite n slujba
realizrii de profit de ctre ntreprinztorii particulari.

Gestiunea finanelor publice este supus dreptului public, iar gestiunea

financiar a ntreprinderilor private urmeaz regulile dreptului civil i comercial.

1.3.Estimati functiile finantelor publice:

Finanele publice sunt necesare, n mod subiectiv i obiectiv, deoarece
contribuie la realizarea sarcinilor i funciilor statului, care nu ar putea fi
nfptuite fr prghiile financiare. Mijloacele prin care finanele publice, ca
relaii financiare i ndeplinesc acest rol, sunt funciile acestora:

funcia de repartiie

funcia de control

Funcia de repartiie se manifest n procesul repartiiei produsului social

(produsului intern brut) i cuprinde dou faze:

constituirea fondurilor (resurselor) bnesti;

redistribuirea (utilizarea) acestora.

n prima faz are loc formarea fondurilor publice de resurse bneti, aciune la
care particip societi comerciale, regii autonome, instituii publice, alte
persoane juridice i persoanele fizice, indiferent dac sunt rezidente sau
nerezidente.
Fondurile publice de resurse se constituie n mai multe forme concrete cum
sunt:

impozite

taxe

contribuii petru asigurri sociale

amenzi

majorri i penalizri de ntrziere

vrsminte din profitul regiilor autonome

vrsminte din veniturile instituiilor publice


redevene i chirii din concesiune i nchirieri de terenuri i alte bunuri
proprietate de stat

venituri din valorificarea unor bunuri proprietate de stat i a bunurilor

fr stpn

rambursri ale mprumuturilor de stat acordate

dobnzi aferente i ajutoare primite

Resursele din care se constituie fondurile publice provin din toate ramurile
economice i din toate sectoarele sociale: public, privat, cooperatist, mixt. n
proporie covritoare, resursele bneti ale finanelor publice sunt mobilizate
cu titlu definitiv i fr contraprestaie.
A doua faz a funciei de repartiie o reprezint distribuirea fondurilor publice
pe beneficiari persoane juridice i fizice. Distribuirea este dat n competena
autoritilor publice i se face n raport cu resursele financiare disponibile i
cererea de resurse financiare.
Distribuirea fondurilor publice nseamn stabilirea cheltuielilor publice pe
destinaii: nvmnt, sntate, cultur, asigurri sociale i protecie social,
gospodrire comunal i locuine, aprare naional, ordine public,
administraie public, aciuni economice, datorie public.
n cadrul fiecrei destinaii, resursele se defalc pe beneficiari, obiective i
aciuni. Distribuirea sau redistribuirea produsului intern brut (produsul social)
are loc n dou modaliti:

n cadrul aceluiai tip de proprietate, cnd are loc un transfer de resurse

bneti ntre stat i unitile sale n ambele sensuri

cu schimbarea titlului de proprietate cnd transferul are loc ntre stat pe

de o parte i agenii economici cu capital privat sau mixt i populaie pe de alta
parte, i invers.
Redistribuirea se poate realizea i pe plan extern, prin contractarea de
mprumuturi externe, acordarea de mprumuturi externe, achitarea cotizaiilor
i contribuiilor ctre organisme internaionale de ctre stat sau alte instituii
publice, primirea sau acordarea de ajutoare externe de ctre stat, etc.
Funcia de control a finanelor publice se justific deoarece fondurile publice
aparin ntregii societi. Sfera de manifestare a funciei de control este mai
larga dect cea a funciei de repartiie, deoarece vizeaz, pe lng constituirea
i repartizarea fondurilor financiare publice, i modul de utilizare a resurselor.
Funcia de control a finanelor publice nu se limiteaz la modul de constiturire a
fondurilor publice i la repartizarea acestora pe beneficiari, ci urmrete i
legalitatea, necesitatea, oportunitatea i eficiena cu care instituiile publice i

agenii economici cu capital de stat utilizeaz n concret resursele bneti de

care dispun.
n consecin, controlul se efectueaz nu numai activitilor specifice funciei
de repartiie, ci el se exercit i asupra produciei realizate n sectorul de stat, a
schimbului i consumului ce are loc n acest sector.