Parcuri si rezervatii naturale in

Romania

Parcul National Retezat

Parcul National Retezat mai este numit si taramul cu ochi albastri,
este cea mai importanta rezervatie naturala din tara noastra, monument
al naturii, recunoscuta pe plan international ca rezervatie a biosferei, cu
o suprafata de 20.000 ha, situata in partea de sud-vest a judetului
Hunedoara.In Retezat se afla urmele glaciatiei de odinioara, cu zeci de
ghetari, dintre care unii aveau peste 10 km, nenumarate grohotisuri si
morene imbracate adesea in paduri pitice de jnepeni.Odata cu
constituirea Parcului National Retezat s-a urmarit protectia si
conservarea unor elemente naturale cu valoare deosebita sub aspect
fizico-geografic, floristic faunistic, hidrologic, geologic, paleotologic,
speologic, pedologic si peisagistic.Administratia Parcului National
Retezat doreste sa pastreze mediul acesta natural si sa combata orice
tentativa de mecanizare a turismului in Retezat. Asadar nu exista nici
telecabina si nici telescaun, parcul ramand un loc pentru excursiile
facute cu pasul.Parcul National Retezat cuprinde doua zone, prima zona
are un caracter stiintific fiind interzisa orice exploatare precum pasunat,
vanat, pescuit, culegerea fructelor, turism camping. Accesul este permis
doar cu autorizatie din partea Comisiei Monumentelor Naturii. A doua
zona este mai putin rigurosa intrucat pasunatul este permis 2 luni pe
an.Flora si fauna sunt diversificate. O treime din totalul speciilor de
plante existente pe teritoriul Romaniei se regaseste in Retezat. Cele
aproape 1.200 de specii de plante fac ca arealul sa fie renumit si in
randul botanistilor.De atunci si pana acum, in Retezat au fost
descoperite 90 de feluri de plante specifice doar Carpatilor, iar mare
parte dintre ele se pot gasi numai aici. De asemenea, in Retezat se afla
cea mai mare concentratie de pinus cembra, numit popular zambru, un
conifer din specia pinilor.Parcul National Retezat adaposteste 55 de
specii de mamifere (dintre care 22 sunt ocrotite de lege) si ofera conditii
bune pentru supravietuirea celor mai importante dintre carnivorele mari
ale Europei (lupi si rasi). Caprele negre, cerbii si capriorii sunt si ei bine
protejati de munte. Portiunea calcaroasa a masivului este si acum
folosita de ursi ca adapost pe timp de iarna.Pisicile salbatice fac si ele

parte din bogatia faunistica a zonei la care, recent, s-au adaugat si

marmotele (20 de exemplare de marmota alpina din Alpii Austrieci au
fost introduse in Parc in urma unei actiuni a Academiei Romane, in zona
Lacului Gemenele. Acum, marmote se pot intalni in toate vaile si
caldarile glaciare importante ale masivului). Numarul total al speciilor
de animale care traiesc in Parcul National Retezat este de ordinul
miilor.Dispunerea celor 58 de lacuri glaciare permanente in caldari, pe
trepte de versanti, in complexe sau izolate si concentrarea lor intr-un
singur masiv muntos atrage an de an nu numai admiratia turistilor, ci si
atentia oamenilor de stiinta.Lacurile si raurile sunt populate de pastravi
iar in arealele calcaroase isi face simtita prezenta vipera.

Parcul Natural Portile de Fier

Parcul Natural Portile de Fier urmareste cursul Dunarii pe o lungime de
aproximativ 140 km si are o suprafata de 115655 de hectare ocupand
partial teritorii apartinand judetelor Caras-Severin si Mehedinti in partea
sudica a Muntilor Locvei si Almajului si in sud-vestul Podisului Mehedinti.
Aici s-au infiintat 18 rezervatii naturale.Limitele Parcului Natural sunt
reprezentate de senalul navigabil al Dunarii spre sud, raul Nera la vest,
cumpana de ape a raurilor tributare Dunarii la nord (partial) si o linie
sinuoasa ce porneste aval de Gura Vaii pana in Vf. Motarat la est.Parcul
Natural Porile de Fier se remarc printr-o luxuriant biodiversitate, fapt
ce a facut ca aceasta arie natural protejat s fie recunoscut att pe
plan naional, ct i internaional. Condiiile climatice, pedologie,
petrografice, geomorfologice, influena Dunrii asupra acestora, dar i
contextul social au creat locuri unice, care au pstrat de-a lungul
secolelor caracteristicile unor habitate specifice.Ca un vetmnt purtat
de secole, dar mereu mprosptat, pdurea mbrac masivele muntoase
ale Munilor Almjului i Locvei n proporie de 80 %, rmnnd versanii,
prin care i-a creat Dunrea drum, golai, dnd impresia unor locuri
neprielnice, poate chiar respingtoare. Dar doar impresia! Aceste fee
aproape verticale, n ceea mai mare parte calcaroase, sunt populate cu
numeroase specii endemice, rare, fire de iarb, arbuti i nmiresmate
flori, care parc poart taina Facerii Lumii.Trstur caracteristic
pentru flora Parcului Natural Porile de Fier, alturi de amestecul de
flore boreale, montane cu cele de origine mediteranean, o constituie

coborrea n altitudine a unor elemente montane i urcarea unor

elemente sudice (R. Clinescu, S. Iana, 1964). Astfel, inversiunea
termic face ca fagul - Fagus sylvatica - s cunoasc cea mai joas
altitudine din ar pe Valea Mraconiei, tisa - Taxus baccata - relict
teriar, pe versanii ce strjuiesc voinicete Cazanele Mari, afinul Vaccinium myrtillus - populeaz stncile golae ale
Trescovului.Defileul Portile de Fier a dobandit un prestigiu floristic
datorita speciilor cunoscute ale florei din tara noastra, prezente in zona
Defileului Dunarii.Diversitatea habitatelor a creat conditii favorabile
pentru dezvoltarea unei faune bogate in specii de pesti, reptile, pasari,
mamifere rare in restul Europei si care ne aduc un important echilibru
ecologic.

Parcul Natural Muntii Maramures

Parcul Natural Mun ii Maramure ului este o arie protejat de interes
na ional ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural de tip peisaj
terestru), desemnat n scopul protejrii biodiversit ii i men inerii ntro stare de conservare favorabil a florei spontane i faunei slbatice,
precum i a unor habitatelor naturale aflate n arealul parcului. Acesta
este situat n nord-estul jude ului Maramure , pe teritoriile
administrative ale ora elor Bor a i Vi eu de Sus i pe cele ale
comunelor Poienile de sub Munte, Repedea, Petrova, Bistra, Moisei i
Vi eu de Jos.
Parcul Natural Mun ii Maramure ului reprezint o zon montan cu o
mare varia ie reliefal, astfel: relief vulcanic atribuit perioadei
mezozoice (n vrfurile Farcu, Mihilecu), relief glaciar (n Pietrosul
Maramure ului, Farcu, Mihilecu), relief periglaciar din perioada
geologic a pleistocenului, relief dezvoltat pe calcare (n bazinul
superior al vii Repedea i n abrupturile vrfurilor Farcu i Mihileacu),
precum i forme de relief dezvoltate pe isturi cristaline (n bazinele
vilor Vaserului i Ruscovei).Parcul prezint o culme geomorfologic
principal fragmentat de mai multe vrfuri (Farcu, Stogu, Mihilecu,
Pop-Ivan), la care se adaug diverse forme de relief constituite din
versan i calcaro i, abrupturi stncoase, versan i cu o singur pant
(monoclinali), culmi domoale, doline, vi, mla tini (Tul Bi ei), cheiuri,
defileuri, circuri glaciare, pe teri i avene.

Din punct de vedere geologic parcul este constituit n cea mai mare
parte din isturi cristaline (mica isturi, gnaise, siricite, pegmatite,
amfibolite n bazinele vilor Ruscova, Bistra, Vaser i Frumu aua) i
fli uri (conglomerate, gresii i marne) negre (atribuite jurasicului
superior) n culmile Vrfului Farcu i n bazinele superioare ale vilor
Vaserului i Ruscovei.Apele de suprafa ale parcului natural apar in
bazinelor hidrografice ale mai multor ruri, astfel: Rul Vi eu (afluent de
stnga al Tisei) cel care mrgine te la sud parcul natural, cel care
adun apele celor mai multe praie de dreapta care strbat aria natural
(Vaser, Ruscova, Frumu eaua, Vi eu , Valea Vinului, Valea Morii, Bistra);
Rul Vaser cu afluen ii: Coman, Valea Babei, Puru, Lostun, Fina, Botiz,
Valea Pe tilor, Catarama, Micislu, Novicior, Nov ; Rul Ruscova cu
afluen ii: Budescu, Lutoasa, Bardiu, Cova ni a, Drahmirov, Ro u ul,
Paulic, Pentaia, Repedea, Ialnic i Valea Frumu eaua.n suprafa a
parcului, pe eaua dintre vrfurile Farcu i Mihilecu se afl Lacul
Vinderelu, lac glaciar alimentat de izvorul prului omonim i de apele
provenite din precipita ii i topirea zpezilor.Mun ii Maramure ului
prezint o arie natural cu o diversitate floristic i faunistic ridicat,
exprimat att la nivel de specii ct i la nivel de ecosisteme terestre.
n arealul parcului sunt ntlnite clase de habitate de tip: pduri de
molid, fag i brad; pduri dacice de fag i carpen cu col i or (Dentaria
bulbifera); pduri sud-est carpatice de fag i brad cu vulturic
(Hieracium rotundatum); pduri de fag cu scrad (Festuca drymeja),
pduri dacice de fag i carpen cu rogoz (Carex pilosa); pduri mixte de
fag i tei argintiu cu rogozuri din specia Carex brevicollis; pduri de
paltin frasin i ulm; pduri de gorun, fag i carpen; pduri geto-dacice de
gorun, pduri de molid i brad cu vulturic; pduri aluviale cu salcie
alb; tufri uri dacice cu ctin mic (Myricaria germanica); tufri uri
alpine boreale; tufri uri de smrdar i afin; tufri uri de smrdar cu
jneapn, tufri uri de ienupr; mla tini oligotrofe cu rogozuri de tipul
Carex limosa; turbrii active; paji ti alpine i boreale pe substrat silicos;
paji ti cu vegeta ie de piu i lptiuc, paji ti cu unghia-psrii i
po ic; paji ti cu ovscior argintiu i cre i oar[18].Flora parcului
natural este constituit din specii vegetale distribuite etajat, n
concordan cu structura geologic, caracteristicile solului i climei,
structurii geomorfologice sau altitudinii.
Pduri de conifere cu specii arboricole de: brad (Abies alba), molid
(Picea Abies), pin (Pinus), larice (Larix decidua), zmbru (Pinus cembra),

zad (Larix), tis (Taxus baccata).

Pduri de foioase cu arboret de: fag (Fagus sylvatica), gorun (Quercus
petraea), stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), paltin de
munte (Acer pseudoplatanus), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus
excelsior), jugastru (Acer campestre), mesteacn (Betula pendula),
castan slbatic (Aesculus hippocastanum), ulm (Ulmus glabra), ar ar
(Acer platanoides), cire (Prunus avium), plop tremurtor (Populus
tremula), arin de munte (Alnus viridis), arin negru (Alnus glutinosa),
salcie alb (Salix alba), salcie cpreasc (Salix caprea).
Fauna parcului este una diversificat i bine reprezentat de mai multe
specii de mamifere, pe ti, reptile, amfibieni i insecte .
Mamifere: urs brun (Ursus arctos), cerb (Cervus elaphus), cprioar
(Capreolus capreolus), lup cenu iu (Canis lupus), mistre (Sus scrofa),
vulpe (Vulpes vulpes crucigera), rs (Lynx lynx), nurc european
(Mustela lutreola), vidr (Lutra lutra), veveri (Sciurus carolinensis),
pisic slbatic (Felis silvestris silvestris), rs (Lynx lynx), jderul de
copac (Martes martes), dihor (Mustela putorius), crti (Talpa
europaea), chi can de munte (Sorex alpinus), chi can de pdure (Sorex
araneus), chi can de ap (Neomys fodiens), oarece de cmp (Microtus
arvalis), liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus), liliacul comun (Myotis
myotis), liliac mare cu potcoav (Rhinolophus ferrumequinum), liliac mic
cu potcoav (Rhinolophus hipposideros), liliac cu urechi de oarece
(Myotis blythii).Pe ti: lostri (Hucho hucho), lipan (Thymallus
thymallus), mrean vnt (Barbus meridionalis), porcu orul de vad
(Gobio uranoscopus) zglvoc (Cottus gobio), zglvoac pestri (Cottus
coecilopus), pstrv de ap dulce (Salmo trutta fario), boi tean
(Phoxinus phoxinus), clean dungat (Leuciscus souffia), scobar
(Chondrostoma nasus);
Nevertebrate (gndaci, crbu i, fluturi): cosa ul transilvan
(Pholidoptera transsylvanica), croitorul de fag (Rosalia alpina), un
gndac din specia Pseudogaurotina excellens i doi crbu i (Carabus
hampei, Carabus zawadszkii), melcul cerenat bn ean (Chilostoma
banaticum); precum i cteva specii rare de fluturi: Parnassius
mnemosyne (apolonul negru), Lycaena dispar (fluturele purpuriu) i Colia
myrmidone.