Chirurgie Bilete Tot

BILETUL NR1.
1.Tiroiditele acute
Etiopatogenie
Tiroiditele acute sunt mai frecvente la femei ntre 20-40 ani, aparitia lor fiind favorizat de episoadele de
congestie premenstrual, dup utilizarea anticoncepionalelor sau din timpul sarcinii.
Germenii pot proveni din urmtoarele surse:
infectii microbiene sau virale sistemice: scarlatina, difteria, febr tifoid, pneumonii acute, grip
etc;
infectii de vecintate: infectii ale cilor aeriene superioare, amigdalite acute, focare infectioase
dentare, amigdaliene etc;
focare infectioase la distan: erizipel, osteomie-lit, apendicit acut.
Germenii ajung la nivelul glandei tiroide vehiculati pe cale limfatic, sangvin sau prin contiguitate de la
un focar septic din vecintate.
Anatomie patologic
Infectia intereseaz n mod obinuit un singur lob, rareori toat glanda. n lipsa unui tratament adecvat si
precoce, n parenchim apar microabcese, care conflueaz ntr-un focar supurativ unic - tiroidita supurat.
Tabloul clinic
Debutul este brusc, cu febr, frisoane si dureri vii n regiunea cervical anterioar, care iradiaz spre
urechi si ceaf, se accentueaz la deglutitie si se nsotesc de disfagie, disfonie, mai rar de dispnee.
Examenul local evidentiaz tumefierea regiunii, cu tegumentele eritematoase, infiltrate, foarte dureroase
la palpare; perceperea fluctuentei marcheaz momentul abcedrii. Adenopatia laterocervical este
totdeauna prezent.
Diagnosticul
Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza anamnezei (debut brusc de tip infectios), examenului local
(semnele celsiene) si examenele biologice (leucocitoz, VSH crescut, PBI moderat crescut, RIC foarte
sczut).
Diagnosticul diferential se face cu: congestiile tiroidiene intrapartum, gusile cu hemoragii interstitiale sau
intrachistice, cancerele tiroidiene pentru formele trenante si flegmoanele gtului pentru formele supurate.
Evolutia
Sub tratament corect si precoce, de regul se obtine remisiunea procesului inflamator.;n rarele cazuri de
tiroidit supurat procesul rmne unilateral, abcesul poate fistuliza la tegumente, mai rar n trahee sau
esofag. Este posibil si difuzarea spre spatiile profunde ale gtului sau spre mediastin prin teaca
pachetului vasculo-nervos al gtului, cu aparitia unei mediastinite grave.
Tratamentul
Tratamentul profilactic presupune tratarea corect a infectiillor generale, infectiilor din focarele de
vecintate, precum si profilaxia gusilor n focarele endemice.
Tratamentul curativ va fi difereniat n functie de faza evolutiv a bolii:
n faza de congestie (invazia microbian) tratamentul este medical: repaus, comprese alcoolizate,
antiinflamatorii nesteroidiene i/sau steroidiene, antibioterapie condus n funcie de etiologia probabil,
dedus din circumstanele etiopatogenice ale tiroiditei, la care se adug terapia specific cu extract
tiroidian sau T3 pentru blocarea TSH-lui.
n faza de supuratie tratamentul este chirurgical si const n incizia, evacuarea si drenajul
colectiei; se va recolta obligatoriu puroi pentru examenul bacteriologic si antibiogram.
2.Clasificarea anatomo-clinic a supuraiilor bronho-pulmonare
A. Supuraiile bronice:
1.Broniectaziile
2.Supuraiile bronice fr dilataii de bronhii
3.Bronhocelele
B.Supuraiile parenchimatoase cu urmtoarele forme:
1.Supuraii circumscrise:
a)Abcesul pulmonar
b)Supuraiile parenchimatoase circumscrise dezvoltate pe leziuni preexistente
2.Supuraiile parenchimatoase difuze:
a)Acute: gangrena pulmonar;
b)Cronice:
-pioscleroza;
-pneumonia cronic;
-supuraiile difuze prin corpi strini sau plgi toracice.
3.Hemoragia digestiv ulceroas - diagnostic i tratament medico-chirurgical
Diagnosticul hemoragiilor digestive superioare trebuie fcut ct mai precoce, pentru instituirea unui
tratament adecvat, adesea de acesta depinznd viaa bolnavului.
Diagnosticul hemoragiilor digestive superioare trebuie s precizeze urmtoarele elemente.
1.
Dac este sau nu o hemoragie digestiv superioar.
2.
Importana i gravitatea hemoragiei.
3.
Etiologia hemoragiei.
4.
Prezena patologiei supraadugate.
5.
Prognosticul hemoragiilor digestive superioare.
Acestea se pot stabili printr-un examen clinic, de laborator i imagistic complex.
Diagnosticul clinic
Anamnez trebuie s precizeze: dac bolnavul sufer de o boal cunoscut cu potenial hemoragie (ulcer,
ciroz etc), dac bolnavul a utilizat recent medica-mente care pot genera o gastrit hemoragic (aspirin,
antiinflamatorii, cortizonice etc), dac bolnavul sufer de boli cronice ce pot agrava prognosticul
hemoragiei (insuficien hepatic, insuficien cardiac, insuficien pulmonar, diabet etc).
Examenul obiectiv i mai ales cel local abdominal, trebuie s cerceteze amnunit starea ficatului, a
splinei, a stomacului, prezena semnelor de hipertensiune portal, prezena circulaiei venoase
superficiale, ascit etc.
Este obligatorie efectuarea tueului rectal care va recolta materii fecale pentru a vedea ,dac este sau nu
un scaun melenic Hemoragia digestiv superioar se exteriozeaz prin: hematemez, melen i
hematochezie.
a) Hematemez - reprezint evacuarea prin vrstur a sngelui din stomac;trebuie s se piard circa 8001000 ml snge Hematemez este urmat totdeauna de melen. Clasic aspectul vrsturii este cu snge
digerat (n za de cafea,,), dar dac sngerarea este important i rapid aspectul poate fi i de snge
proaspt. Sngele este rou, amestecat sau nu cu alimente i cu fragmente de cheaguri negricioase
b)Melena - este forma cea mai frecvent de exteriorizare a hemoragiilor digestive superioare. Scaunul
melenic este lucios, moale, negru ca pcura cu miros de gudron. Melena precedat de hematemez este
totdeauna semn de HDS
c)Hematochezia - reprezint exteriorizarea unei hemoragii digestive superioare pe cale transanal sub
form de melen amestecat cu cheaguri i chiar cu snge proaspt. (1000ml)
Trebuie s cutm semnele hipovolemiei acute: sete, dispnee, vertij, astenie, lipotimii, puls accelerat
filiform, extremiti reci, transpiraii profuze, hipotensiune arterial mergnd pn la colaps.
Diagnostic de labora tor
Principalele explorri de laborator care se efectueaz n hemoragiile digestive superioare se refer la:
-investigaii hematologice;
-investigaia funciei hepatice;
-investigaia funciei renale.
a)Investigaii hematologice
Hemoleucograma :
-hematocritul
-Dozarea hemoglobinei
b)Investigaia funciei hepatice
-Transaminazele
-Bilirubinemia
-Colinesteraz seric
-Sideremia
c) Investigaia funciei renale
-Ureea sangvin
-Creatinina
-Sodiul
-Potasiul.
-Clorul
-Modificrile echilibrului acido-bazic.

Investigaii imagistice
-endoscopia digestiv;
-examenul radiologie eso-gastro-duodenal cu substan de contrast;
Tratamentul hemoragiilor digestive superioare
- trebuie s realizeze dou obiective: oprirea sngerrii i compensarea pierderilor.
-repausul la pat
-montarea unui cateter,apoi se monteaz o perfuzie.
-sond uretral pentru urmrirea diurezei.
-determinarea grupei sangvine,a Rh
-montarea unei sonde naso-gastrice pentru aspiraie digestiv
-repausul digestiv absolut n plin hemoragie.
-combaterea agitaiei bolnavului prin administrarea de Diazepam
-administrarea de vasopresoare
-oxigenoterapia poate mbunti parial hipoxia tisular
Oprirea hemoragiei se poate realiza prin mai multe metode - unele conservatorii altele chirurgicale.
a)metode conservatorii
-lavajul gastric cu lichide alcaline reci
-administrarea local de substane cu aciune hemostatic
-administrarea de hemostatice
-vasopresina intravenos scade presiunea
-antiacide-pansamentele gastrice de tipul bicarbonatului de sodiu
-blocani ai receptorilor H2 histaminergici
-inhibitori a pompei de protroni
-prostaglandinele au efect antisecretor la nivelul mucoasei gastrice
-hemostaza endoscopic
b)metode chirurgicale
-presupune multe riscuri
Compensarea pierderilor reprezint al doilea obiectiv n tratamentul hemoragiilor si se refer la:
reechilibrarea volemic, hidro-electrolitic, acido-bazic .
Biletul 2
1.Tiroidita subacuta
Etiopatogenie
Tiroidit subacut poate fi ntlnit la orice vrst i la ambele sexe, cu incidena maxim la femei de
vrst medie.
Anatomie patologic
Inflamaia este focal, lobar sau extins la toat glanda
Tabloul clinic
-debutul este brusc n majoritatea cazurilor (70%), cu dureri vii localizate n regiunea anterioar a gtului,
iradiate spre ceaf sau toracele anterior. Debutul poate fi i insidios fr simptomatologie alarmant,
singurul semn fiind apariia guii (30%). Alteori, debutul este marcat de instalarea semnelor clinice de
hipertiroidte (10%).
-febr, astenie, tulburri menstruale, scdere ponderal. Local se constat mrirea moderat de volum a
glandei, care la palpare este ferm, dureroas.
Diagnosticul
Diagnosticul pozitiv:anamneza,examen clinic (mrirea moderat de volum a tiroidei, cu semne
inflamatorii moderate) i examen paraclinice: VSH crescut.Puncia biopsie stabilete de regul
diagnosticul.
Diagnosticul diferenial cu:gua normo-tiroidian, cancerul tiroidian, tuberculoza tiroidian
Evoluia general a bolii este favorabil.Prognosticul este n general favorabil
Tratamentul este complex, medical i chirurgical.
Tratamentul medical const n:
- antiinflamatorii steroidiene
- hormonoterapia de substituie (hormoni tiroidieni) este indicat n formele cu

hipotiroidie.
Tratamentul chirurgical este indicat numai n cazurile n care exist suspiciunea unui cancer
tiroidian
2..Broniectaziile - etiologie, patogenie, anatomie patologic
Etiologie
a)Dobndite
1.Infecii (n copilrie):
-rujeol
-tuse convulsiv
-broniolit (bronit)
-pneumonie
-tuberculoz
2.Obstrucie bronic localizat
-corpi strini
-tumori
b)Congenitale
1.Primare
2.Secundare (defecte congenitale primare ne-broniectatice, dar favoriznd n timp dezvoltarea
broniectaziilor)
-traheo-bronhomegalie
-bronhomalacie
-sindroame imunodeficitare
c)Asociate cu dezordini imunologice
-boli autoimune (artrit reumatoid,lupus eritematos sistemic)
-aspergiloz bronhopulmonar
Patogenie
Mrirea calibrului bronic, dac nu este congenital, se datoreaz necrozei peretelui bronic i a esutului
de susinere, declanat de o infecie nsoit de obligatoriu de obstrucie, n spatele creia stagneaz
secreiile, se multiplic germenii, declannd procesul de necroz al pere-telui bronic. Chiar dac
obstrucia dispare, infecia ntreine progresiunea bolii, ajutat fiind de afeciuni de vecintate ca sinuzita,
care, prin mecanism aspirativ, determin puseuri bronsitice. La aceti factori se mai adaug tulburrile de
funcionalitate ale covorului muco-ciliar i a clearance-ului bronic (fumat, mucoviscidoz, limitarea
tusei), alcoolismul, hepatita cronic, diabetul, boala ulceroas.
Morfopatologie
Clasificarea macroscopic a broniectaziilor se face dup aspectul bronhografic n 4 categorii (10):
-cilindrice (tubulare)
-moniliforme (varicoase) n care poriunile dilatate alterneaz cu poriuni gtuite
-saculare (amputare), cu dilataii mari
-chistice, cu forma rotund, situate preponde-rent n axul bronic.
Macroscopic bronhiile sunt dilatate, deformate, cu peretele ngroat i cu lumenul plin cu secreii
mucopurulente. Bronsiectaziile unilaterale sunt mai frecvente dect cele bilaterale.
Localizarea este de obicei bazal, n lobii inferiori. Lobii superiori sunt mai puin interesai datorit
drenajului mai eficient al secreiilor.
Mucoasa are un aspect inflamat, polipoid sau ulcerat. ntregul perete bron-ic este bine vascularizat, chiar
cu aspect de hiperemie.
La nivel bronic, leziunile se fibrozeaz cu includere de focare celulare polimorfe, uneori predominant
granulocitare cu regenerri epiteliale, uneori papilifere; acestea din urm se nsoesc de hiperplazie
limfoid a corionului i conduc la obstrucia lumenului, favoriznd acumulrile de celule distruse, mucus,
puroi.
3. Stenoza piloric ulceroas - anatomie patologic, etiopatogenie
Etiopatogenie
Complicatie a bolii ulceroase caracterizata prin vindecare cicatriciala,cu stenoza orificiului piloric,ceea ce
determina stagnarea alimentelor la nivel gastric.
Mai tarziu apar regurcitari,greata,voma,dureri epigastrice,scadere in greutate
Are doua faze:

- faza functionala:
- stenoza produsa de stagnarea alimenteleor
- Irita mucoasa,colici,spasme musculare
- faza reversibila,cedeaza dupa tratament
- faza organica
- ireversibila
- nu apare pe un teren sanatos
- dupa ani de evolutie,la bolnavii cu ulcer perforat,cu operatii
Anatomie patologica
Stenoza pilorica ulceroasa are tendinta de stratificare:
-strat superficial (spumos)
-strat seros (intermediar)
-strat profund (gelatinos).
BILET NR. 3
1. Tiroidita limfomatoas (Hashimoto)
Etiopatogenie
Este cea mai frecvent form de tiroidita cronic.Boala intereseaz aproape n exclusivitate sexul feminin
i vrstele peste 40 de ani.
Este o afeciune autoimun, n care tiroida reprezint inta anticorpilor sintetizai n prezena unor antigene
tiroidiene.Factorul genetic este de asemenea implicat.
Anatomie patologic
Interesarea glandei este focal, dar leziunile se pot extinde la toat glanda.Macroscopic tiroida este
moderat mrit de volum, cu suprafaa neted i consisten dur, ns cu respectarea formei glandei.
Fiziopatologie
Deficitul de sintez hormonal se datoreaz distruciei autoimune a celulelor tiroidiene i implic un
defect n cuplarea organic a iodului tiroidian. Datorit sintezei greoaie de hormoni tiroidieni hipersecreia
de TSH cauzeaz o hiperactivitate tiroidian fr apariia tirotoxicozei.
Tabloul clinic
Debutul bolii este de cele mai multe ori insidios, marcat de apariia unei tumefacii n regiunea cervical
anterioar, care se mrete progresiv.
Rareori debutul este brusc, acut, cu dureri n loja tiroidian, accentuate de deglutiie. Tusea iritativ este
un simptom obinuit, la care se pot asocia dispnee, oboseal progresiv i cretere ponderal, paralel cu
instalarea hipotiroidiei.
Examenul local evideniaz creterea moderat de volum a tiroidei, glanda fiind difuz mrit, dur,
neted, dureroas;
Diagnosticul
Diagnosticul pozitiv-anamnez, exmnen clinic obiectiv, precum i pe examenele paraclinice
Diagnosticul diferenial se face cu gua simpl, cancerele tiroidiene i celelalte forme de tiroidite.
Prognosticul bolii este favorabil
Tratamentul
La muli pacieni nu se impune un tratament deoarece gua este mic iar boala este asimptomatic, nivelul
de TSH rmnnd normal. La alii se impune tratamentul cu levotiroxin fiind indicat la pacienii cu gui
mari cu fenomene de compresiune,la pacienii cu gui vechi tratamentul cu hormoni este ineficient
probabil datorit fibrozei. Glucocorticoizii pot duce la regresia guii i la scderea nivelului de
autoanticorpi.
2.Broniectaziile - tablou clinic, radiologic, tratament medico-chirurgical
Tabloul clinic
Debutul clinic este de obicei insidios, cu instalarea tusei i expectoraiei. Urmeaz episoadele infecioase
distincte, cu expectoraie net purulent i din ce n ce mai abundente.
n perioada de stare, broniectazia se caracterizeaz clinic prin supuraie, hemoptizie i pneumonii
recidivante, manifestri care variaz ca frecven i gravitate de la caz la caz.
Puseul acut are ca semn fundamental tusea cu expectoraie abundent, mucopurulent i adesea fetid.
Secreiile acumulate n timpul nopii sunt eliminate dimineaa i la schimbarea poziiei, cnd tusea este
mai frecvent. Bolnavul i face aa numita toalet bronic matinal". Expectoraia devine fetid la
bolnavii cu broniectazii cavitare.
Semnele generale: astenie, inapeten, slbire, temperatur normal sau uoare subfebriliti, uneori
expectoraia poate fi numai mucoas, cu aspect translucid.
Hemoptizia apare la aproximativ 50% dintre bolnavi
Pneumoniile recidivante apar n cursul puseurilor inflamatorii i sunt localizate la nivelul dilataiilor
bronice. Semnele locale se mbogesc: apar zone de condensare, raluri crepitante, chiar dureri; starea
general se altereaz, dispneea se accentueaz, febra crete. Dispneea nu este obligatorie, mai ales n
perioada incipient. Dispneea apare si se agraveaz odat cu ntinderea teritorial a leziunilor i cu
apariia hipercapniei.
Examenul fizic evideniaz raluri. Cianoza urmeaz de obicei dispneei i se datoreaz obstruciei prin
bronit cronic difuz asociat.
Hipocratismul digital l ntlnim la 20% dintre bolnavii cu broniectazie, Semnele de intoxicaie a
ntregului organism constau n apariia asteniei, anorexiei, slbirea n fore fizice i greutate, scderea
capacitii la efort fizic i intelectual. Apar dup instalarea supuraiei cronice.
Subdezvoltarea psihosomatic apare la bolnavii la care boala debuteaz n copilrie.
Formele clinice ale broniectaziei sunt urmtoarele (12):
-broniectazia comun
-broniectazia supurat sau abcedat
Investigaii paraclinice-radiologic
Bronhografia este metoda de elecie n diagnosticul de certitudine al broniectaziilor. Aceast procedur se
execut bilateral succesiv, la un interval de minimum o sptmn. Este obligatoriu drenajul postural i un
tratament cu antibiotice care s reduc ct mai mult volumul secreiilor. Bronhografia efectuat bilateral
permite orientarea tactic chirurgical. Ea este indicat i n hemoptiziile grave i repetate. Bronhografia
evideniaz urmtoarele:
-semne directe:
-creterea diametrului bronic;
-absena diminurii progresive a calibrului bronic spre captul terminal;
-diminuarea sau dispariia ramificaiilor vecine cu bronhia patologic;
-semne indirecte:
-vizibilitatea anormal a musculaturii trans-versale (bronhie cu inele");
-semne de hipersecreie (dopuri mucoase, imagini n dini de pieptene").
Tratamentul broniectaziilor este profilactic sau curativ.
Profilaxia broniectaziilor congenitale ncepe cu femeia gravid, care va fi ferit de boli infectocontagioase, iradieri i medicamente teratogene. Nou-nscutul trebuie examinat complet avnd n vedere
permanent faptul c orice malformaie osoas, cardiac, renal, se poate asocia cu broniectazia.
In copilrie trebuie avute n vedere urmtoarele:
-importana vaccinrilor profilactice: antirujeolic, antipertussis, antigripal, BCG;
-tratamentul corect i energic al complicaiilor bronhopulmonare ale rujeolei, gripei, tusei convulsive;
-profilaxia i terapia tuberculozei, ndeosebi a primoinfeciilor cu adenopatie traheobronic; vaccinarea i
revaccinarea cu B.C.G. este esenial;
-asanarea focarelor infecioase rinofaringiene i bucale, care are i rolul de a evita bronho-pneumopatiile
aspirative;
La adult trebuie s fim ateni la urmtoarele:
-depistarea i investigarea tuitorilor cronici deoarece o tuberculoz sau o bronit purulent, tratate corect
i precoce, constituie cea mai bun profilaxie a broniectaziei;
-tratamentul corect cu antibioterapie specific i gimnastic medical respiratorie al pleureziei serofibrinoase sau purulente pentru a obine o vin-decare fr sechele, ceea ce evit dezvoltarea broniectaziei
pleurogene;
-asanarea focarelor infecioase, ndeosebi a celor sinusale i dentare;
-msuri mpotriva strii de tuitor cronic: abandonarea fumatului, evitarea pulberilor i a substanelor
chimice iritante pentru mucoasa bronic, igiena corect a gurii i a nasului (10).
Tratamentul medical al broniectaziilor are urmtoarele obiective:
-distrugerea florei bacteriene piogene prin antibioterapie;

-evitarea stagnrii secreiilor prin drenaj postural;
-combaterea manifestrilor asociate: bronita cronic obstructiv, insuficiena respiratorie, insuficiena
cardiac etc.
Tratamentul chirurgical se aplic astzi numai dup o analiz aprofundat a fiecrui bolnav n parte.
Rezecia pulmonar are astzi indicaii mult mai restrnse. Chimioterapia actual este eficient i poate
preveni complicaiile.
Criteriile obligatorii ale indicaiei chirurgicale :
a)Diagnostic topografic exact stabilit prin bronhografie bilateral;este
precedat obligatoriu de bronhoscopie, care nu rareori identific un corp strin pe care l extrage.
b)Boal localizat, preferabil unilateral
Exereza pulmonar nu trebuie s ndeprteze teritorii sntoase sau recuperabile, dar nici nu trebuie s
lase pe loc teritorii bolnave sau irecu-perabile funcional.
c)Plmn restant suficient pentru a asigura postoperator nevoile funcionale vitale
d)Gravitatea bolii
e)Hemoptiziile masive reprezint o indicaie de urgen, deoarece este pus n pericol viaa bolnavului.
3.Stenoza piloric ulceroas - diagnostic pozitiv i diferenial, tratament
Complicatie de vindecare a ulcerului
Dg.pozitiv - pe baza de Rx si gastroscopie
- Rx la 24h dupa ingestia de bariu=aspect de chiuveta,continutul nu se poate elimina,orificiul
are sapect ingustat
- gastroscopia cu substante de contrast,se vizualizeaza direct
Dg.diferential ne intereseaza daca stenoza este de natura ulceroasa sau digestiva
- Pot fi stenoze - extrinseci,date de compresiuni ale organelor vecine
- pilorice,neoplazice sau spastice
- se poate confunda cu stenoza doudenala
- tumori doudenale
Tratament - chirurgical cat mai urgent
- Initial stenozele se trateaza cu antispastice,tratament local-spalaturi
- Pregatirea preoperatorie administrare de sange
- se corecteaza deficititele ionice
- hidratare
- tratament local preoperator pt refacerea tonicitatii:spalaturi gastrice 3-5 zile
- tratament chirurgical: piloroplastie,rezectie gastrica
BILET DE EXAMEN NR. 4
1.Tiroidita fibroas (Riedel)
Etiopatogenie
Este cea mai rar form de tiroidita cronic autoimun cu incidena maxim n zonele de gu endemic.
Predomin la sexul masculin n jurul vrstei de 50 ani.
Anatomie patologic
Procesul inflamator cronic intereseaz unul sau ambii lobi tiroidieni i se extinde frecvent la nivelul
capsulei tiroidiene, traheei, muchilor, nervilor i vaselor sangvine.
Tabloul clinic
Debutul bolii este insidios, progresiv i ters n stadiul subclinic
Examenul local constat mrirea de volum a tiroidei la nivelul unuia sau ambilor lobi, care au o
consisten foarte dur (de fier).
Funcional dup o evoluie cronic se ajunge la hipotiroidie prin distrugerea parenchimului tiroidian.
n fazele avansate testele funcionale evideniaz hipotiroidia, iar testele serologice pot evidenia uneori
anticorpi antitiroidieni. Examenul histopatologic confirm diagnosticul.
Diagnosticul
Diagnosticul pozitiv-anamnez, care evideniaz semnele de compresiune (progresiunea disfagiei,
dispneei i disfoniei) i pe datele examenului clinic local, care deceleaz mrirea de volum a tiroidei i
consisten ferm,dur a glandei; laringoscopia indirect poate arta paralizia corzilor vocale.
Diagnosticul diferenial cu:gua i tiroidite cronice
Tratamentul
Tratametul medical sunt ineficiente.
Tratamentul chirurgical este justificat numai dac simptomele persist dup terapia hormonal.
2.Abcesul pulmonar - etiologie, anatomie patologic, tablou clinic i radiologic
Etiologia se stabilete prin identificarea florei bacteriene izolate din sputa purulent. Germenii implicai
cel mai frecvent sunt :
1)Bacterii:
a)anaerobe: Fusobacterium nucleatum
b)aerobe i facultativ aerobe: Staphilococcus aureus, Escherichia coli, Streptococcus
fecalis, Klebsiella pneumoniae;
2)Fungi: Aspergillus, Nocardia.
3)Protozoare
Germenii aerobi genereaz foarte rar abcese pulmonare tipice, dar reprezint flora dominant n
majoritatea supuraiilor secundare i n pneumoniile abcedate.
Anatomie patologic
Abcesul pulmonar este alcatuit din 3 structuri:
-o cavitate care contine puroi de aspect galben-verzui(piogeni), grunji galbeni(micoze) sau
ciocolatii(amoebe)
-un perete mai mult sau mai putin ingrosat,aparand ca o membrana(mb piogena)
-o zona de reactie inflamatorie
Tabloul clinic al abcesului pulmonar
Se admit 3 faze:
1.faza de debut:abcesul se instaleaza in 1-3 zile de la aspiratia sursei infectante
Debutul este brutal,cu stare generala alterata:
-febra 39-40*C, frisoane,tuse seaca la inceput,expectoratie mucoasa, junghi toracic,
dispnee moderata,facies palid,rezistenta la antibiotice,submatitate
2.faza de deschidere(vomica):dupa 7-10 zile de la debut si in absenta tratamentului antiinfectios
-tuse violenta cu evacuarea unei cantitati mari de puroi fetid,400-600 ml
-azi,vomica e inlocuita cu bronhoree purulena;vomica presupune evacuarea brutala a colectiei
purulente
-se asociaza cu: febra oscilanta,paloare,anorexie,slabire
3.faza de supuratie cronica
-febra neregulata, bronhoree purulenta ~100-300ml/24h, paliditate,anorexie,scadere ponderala,
degete hipocratice!
3.Cancerul gastric - etiopatogenie, tablou clinic
Etiopatogenie
*Singurii factori de mediu cu rol patogenetic confirmat epidemiologic sunt reprezentati de:
-actiunea nitrozaminelor alimentare la pacienti cu gastrita atrofica
-infectia cu Helicobacter pylori
*Afectiunile dovedite a fi stari precanceroase:
-anemia pernicioasa
-polipi gastrici
-ulcer gastric
-gastrita cronica atrofiata+metaplazia intestinala
*Modificarile genetice
Tabloul clinic
Debutul este insidios se caracterizeaz prin tulburri dispeptice- greuri anorexie, balonri, senzaia de
saietate precoce
-Anorexia
-Durerile epigastrice
-Vrsturile
-Disfagia
-Hematemeza i melena
-Tulburri de tranzit sub forma constipaiei
-Diminuarea fumatului (la fumtori).
-Astenia apare precoce ca urmare a hipoali-mentaiei i sngerrilor mici.
-Scderea poderal
-Paloarea tegumentelor
Examenul obiectiv nu ofer date precise o lung perioad de timp.
Explorrile paraclinice dein rolul major n precizarea diagnosticului de cancer gastric.
BILETUL NR 5.
1. Gua (D.E.T.) - Etiopatogenia
Reactie de aparare a tiroidei impotriva oricarui factor care o impiedica sa elibereze cantitatea de hormoni
necesara organismului
*Factori de mediu- absoluta/relativa in iod
-poluarea apelor
-substante gusogene naturale
-tiocianati
-substante minerale
-medicamente gusogene
*Factori individuali
-nevoile organismului aportul zilnic: pubertate,graviditate,alaptare,stres
-absorbtia intestinala de iod
-ereditar
2. Abcesul pulmonar - diagnostic pozitiv i diferenial, tratament medico-chirurgical
Diagnostic
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe:
-tablou clonic de debut
-febra
-vomica
-sputa purulenta si fetida
-leucocitoza cu polinucleoza
-prezenta fibrelor elastice si a germenilor in sputa
-lipsa bacilului Koch
-imagine hidroaerica
Diagnosticul diferential se face cu:
-cancerul bronhopulmonar supurat
-broniectaziile abcedate
-chisturile pulmonare
-stenozele bronice
.
-tuberculoza pulmonar
-pleurezii interlobare fistulizate in parenchim
Tratament
Tratamentul abceselor pulmonare are urmtoarele obiective:
1. Drenajul focarelor supurative.
2. Tratamentul medical este reprezentat n primul rnd de antibioterapie: Penicilina G, Cloramfenicolul ,
Cefalosporine+ Gentamicina
Criteriile de apreciere a eficacitii tratamentului sunt:
-dispariia bronhoreei purulente;
-dispariia fetiditii sputei;
-clarificarea opacitilor radiologice;
-reducerea i deterjarea cavitilor, care se pot nchide complet dup 2-3 luni;
-creterea n greutate, rectigarea apetitului;
3. Tratamentul chirurgical este rezervat n principiu cazurilor la care tratamentul medical corect nu obine
vindecarea clinic i radiologicOperaia de elecie este astzi lobectomia.
3. Cancerul gastric - anatomie patologic
Localizarea cea mai frecvent este zona antral,urmat de mica i marea curbur.
Macroscopic:
ulcerativ(margini neregulate,zona centrala excavata acoperita cu resturi necrotice,craterul situat in
profunzime,poate perfora peretele),vegetativ(se dezvolta intraluminal-conopidiform-,dur la
palapre ),infiltrativ(talpa de gheata-mucoasa rigida, peretele infiltrat tumoral)
Microscopic:OMS clasific adenocarcinoamele n:
-papilare, proieminene epiteliale cu ax conjunctivo-vascular;
-tubulare, formate din tubi ramificai cu strom fibroas;
-mucinoase (coloide) cu aspect de lacuri mucoase;
-cu celule n inel cu pecete", ntlnite frecvent n linita plastic.
In afar de adenocarcinoame, n clasificarea OMS s-au mai cuprins:
-carcinomul adenoscuamos-celule glandulare i epidermoide;
-carcinomul epidermoid;
-carcinomul ce celule mici;
-carcinomul nedifereniat.
Clasificarea Lauren P.:
-intestinal:celule tumorale maligne,tubi tumorali deformati. Aspect glanda in glanda
-difuz: celulele tumorale infiltreaza difuz peretele grastic, sunt mucosecretante, sunt celule in
inel cu pecete
-mixt
early gastric cancer-proliferare tumorala in mucoasa si submucoasa
Metastaze:pe cale directa,limfonodulara,hematogena, ovariene(Krukenberg)
Supravietuire: 10% la 5 ani
1. Gua - Anatomie patologic
Leziuni distrofice:-parenchimul
-stroma
Clasificare
1.G.parenchimatoase: difuze, nodulare,adenomatoase
2.G.coloidale: microfoliculare,macrofoliculare,chistice
3.G. de origine conjunctiva: fibroasa, calcificate,osificate
4.G.vasculare: anevrismale,varicoase,angiomatoase
5.G.mixte
2.Pleureziile purulente - etiopatogenie i anatomie patologic, evoluie
Leziuni purulente caracterizate prin aparitia unui reversat purulent in cav pleurala.
Etiopatogenie
PRIMITIVE-apar exceptional,prin insamantare hematogena
SECUNDARE:
-metastatice- complicatii ale unor afectiuni la distanta(apendicita ac gangrenoasa, colecitita ac)
-prin afectiuni bronho-pulmonare acute: ce contamineaza pleura pe 2 cai- microperforatia unei
leziuni si prin vasele limfatice
-posttraumatice-in traumatisme toracice deschise sau inchise,prin hemotorax suprainfectat
-toracocenteza nesterila
Anatomie patologic, fiziopatologie, stadiu evolutiv
Procesul-3 stadii:difuziune, colectie, inchistare
Stadiul de difuziune:
-fenomele inflamatorii
-seroasa pleurala,inflamata,edmatiata,congestionata
-descuamarea epiteliului cu acoperirea lui cu exudate galbui fibrinoase
-lichid initial serocitrin,usor galbui si tulbure(PMN si germeni microbieni fagocitati)
-lichidul e fluid si curge liber in cavitatea pleurala

Stadiul de colectie:
-lichidul se transforma purulent,consistent,vascos
-fibrina in benzi intre cele 2 foite pleurale-aderenta
Stadiul de inchistare:
-se formeaza pungi pleurale
-fibroza extensiva cu rigidizarea pleurelor
Evolutie: complicatii,atunci cand nu sunt tratate la timp
-complicatii: acumularea colectiei purulente determina ICR, fistula bronho-pleurala, fistulizare in
pericard sau esofag, metastazare la distanta in alte seroase(pericard,meninge, peritoneu)
3.Cancerul gastric - diagnostic i tratament
Diagnostic
-endoscopia cu biopsie
-Ecografia abdominal transparietal nu are valoare dect n formele avansate, unde poate evidenia o
mas tumoral gastric i prezena meta-stazelor hepatice.
-C.T. pune n eviden ngrosarea peretelui gastric, infiltrarea esuturilor vecine, extensia vascular,
limfatic i peritoneal i localizrile secundare hepatice
-Markerii tumorali au ptruns, din ce n ce, mai mult n arsenalul metodelor de diagnostic al cancerului.
-Laparoscopia este de ajutor, n cancerele avansate putnd evidenia tumori gastrice voluminoase sau
infiltrarea pereilor, prezena metastazelor hepatice
-Laparotomia diagnostic rmne ca ultim metod de diagnostic, n cancerul gastric, oferind i
posibiliatea terapeutic, radical sau paliativ
Diagnosticul diferenial se face cu alte afeciuni gastrice;
*n faza de debut-gastritele, ptoza gastric, ulcerul gastric, cirozele hepatice
*n perioada de stare-tumorile benigne gastrice, tumori hepatice, veziculare, de colon transvers,
epiploon, pancreas, splenomegalia, fitobezoar, neoplazii maligne.
Tratament
Tratamentul bolii este complex, n raport de stadiul evolutiv, vrsta bolnavului i tarele asociate.
Tratamentul chirurgical este cel de baz i are drept obiectiv principal rezecia gastric cu viz radical
corespunztoare principiilor oncologice. Inainte de orice interventie,se face o evaluare a standializarii
TNM
Chirurgia cu viz radical, n cancerul gastric este realizabil:
-n absena metastazelor;
-dac marginile restante sunt ndemne de celule tumorale;
-cnd seroasa stomacului nu este depit;
-nu exist invazie ganglionar.
Asocierea radio- cu chimioterapia att pre- ct i postoperator pare s mbunteasc rezultatele.
1. Gua - Simptomatologie
In gusa simpla netoxica semnele si simptomele constau doar in marirea tiroidei, deoarece statusul
metabolic este normal. Se produce astfel compresia si deplasarea traheei si a esofagului, uneori cu
simptome obstructive daca gusa este suficient de mare.
In gusa cu hipotiroidism, simptomele cauzate de marirea glandei tiroide sunt insotite de semne si
simptome de insuficienta hormonala (slabiciunea musculara, astenie,somnolenta, constipatie, intoleranta
la frig, crampe musculare, menoragii, sindrom de tunel carpian).
De asemenea scade activitatea intelectuala, scade apetitul, se produce cresterea in greutate; parul devine
uscat si are tendinta de a cadea, pielea devine uscata; scade auzul; vocea devine inceata si ragusita; in final
apare mixedemul cu facies inert, inexpresiv, rarirea parului, edeme periorbitale ( retentie patologica de
lichid in tesutul din jurul ochilor), marirea limbii, paliditate, tegumente reci, aspre si cu consistenta de
aluat.
Raguseala datorata compresiei nervului recurent laringian este rara in gusa simpla, prezenta acestui
simptom sugerand existenta unui neoplasm tiroidian
2. Pleureziile purulente - tablou clinic, diagnostic, tratament medico-chirurgical

Tabloul clinic
Debut:
-empieme primitive-debut acut: dureri toracice,tuse seaca, febra in platou, alterarea starii
generale
-empiem secundar-alterarea progresiva a starii generale
Perioada de stare:
-dureri toracice, tuse seaca(daca apare expectoratie->s-a deschis in bronhie), febra,
frisoane,transpirati,facies pamantiu, inapetenta,G
Diagnostic
*Examen obiectiv: matitate franca, bombarea hemitoracelui+/- edem al peretelui toracic
*Examen radiologic:
-fata,profil+tomografie
-extinderea si localizarea colectiei
-imagini hidroaerice daca s-a realizat o fistula pleuro-pulmonara
*Punctia pleurala: ace groase,explorator,lichid cremos,cu vascozitate crescuta,inodor sau fetid,
verzui,ciocolatiu,hemoragic
*Examen bacteriologic: diagnosticul si stabilirea etiologiei pentru conduita terapeutica
Diagnosticul diferenial
Pleurezia purulent intr n discuie, din punct de vedere al diagnosticului diferenial, cu alte afeciuni ce
pot prezenta semne clinice i para-clinice asemntoare empiemului, ct i cu alte revrsate pleurale.
Tratament
-evacuarea lichidului purulent;
-desfiinarea spaiului pleural;
-antibioterapie intit;
-tratatrea bolii generatoare de pleurezie purulent;
-recuperarea funcional a plamanului subiacent.
Metode terapeutice:
-antibioterapia;
-toracenteza;
-pleurotomia minim;
-pleurotomia cu rezecie de coast;
-chirurgia toracic video-asistat;
-toracoplastia;
-transpoziia muscular
3. Chistul hidatic hepatic - etiopatogenie, anatomie patologic
Etiopatogenie: Cel mai frecvent, chistul hidatic unilocular este dat de Echinococcus granulosus, iar tipul
alveolar este cauzat de E. Multilocularis.Tenia este expulzat din intestinul cinelui i elibereaz oule
prin distrugerea inelelor. Ea poate conine la maturitate 400-800 ou. Ingerate accidental de om sau de
animalele ierbivore (oaie,bou) prin intermediul alimentelor infestate, oule sunt parial digerate n intestin,
elibernd embrionii hexacani (au 6 croete). Digestia oulor se face numai n mediul alcalin din duoden
sau jejun. Bila din duodenul omului i a gazdelor ierbivore este cea care lizeaz cel mai repede cuticul.
Embrionul are dimensiuni foarte reduse ajungnd n vasele sistemului port. De aici este preluat i
transportat de curentul sangvin pn n reeaua capilar a ficatului unde este mecanic oprit
De aici poate ajunge n orice viscer
Dac depete filtrul hepatic, se poate fixa mai departe n plmn
Dezvoltarea embrionului n parenchimul hepatic d natere unei formaiuni rotunde cu coninut lichidian,
vezicula hidatic
Aceast formaiune crete progresiv, devine o veritabil tumor hepatic. n lichid se gsesc numeroi
scoleci invaginai, reprezentnd fiecare capul unei viitoare tenii
Anatomie patologica:~ 70% din chisturile hidatice sunt localizate n ficat;chisturile sunt superficiale i
peretele este structurat din 2 straturi, o membran intern germinativ i cuticul extern.Cele 2 straturi
sunt n contact strns una de alta dar nu sunt unite.Lichidul din chistul hidatic este incolor, opalescent i
uor alcalin.Lichidul provine din lichefierea masei granuloase. Este limpede, transparent, steril, cu reacie
alcalin.Prezint proprieti toxice, cu rol n patogenia anumitor simptome ale bolii: urticaria, accidente
toxice. Pe msura creterii chistului n ficat se dezvolt o formatiune numita perichist. Odat cu creterea
progresiv, centrul se necrozeaz i periferia invadeaz vasele sangvine i limfatice.
1. Tratamentul profilactic i curativ al guii
Tratamentul profilactic este indicat n regiunile endemice i poate fi:
-continuu prin administrarea zilnic de sare iodat
-discontinuu prin administrarea de iodura de potasiu,tablete de 1mg:
- tableta/sapt la copii sub 7 ani
-1 tableta/sapt la copii peste 11ani
-2 tablete/sapt in sarcina
Tratamentul curativ
1. Tratamentul medical este indicat n guile simple, recente, difuze, mici la copii, adolesceni, tineri i n
guile endemice.Cosnta in:
-hormonoterapia substitutiv T3, T4
-iodoterapia: tablete de KI.Este contraindicat n guile eutiroidiene,deoarece poate declana
iodtireotoxicoza la bolnavii cu teren alergic.
2. Tratamentul chirurgical este un tratament eficient, cu riscuri minime i are urmtoarele indicaii:
eecul tratamentului medical;
guile nodulare;
guile voluminoase cu fenomene de compresiune;
guile hipertiroidizate;
guile suspecte de malignizare.
Presupune:
-tiroidectomia subtotal-extirparea unei parti din gl. pt. Protectia paratiroidelor si a n.recurent
-lobectomia subtotal
-lobectomia total
-tiroidectomia total
Indiferent de tipul operaiei practicate, intraoperator glanda trebuie obligatoriu explorat integral vizual i
palpator.
2. Tratament chirurgical al pleureziei purulente cronice (metode)
In tratamentul pleureziei purulente exist criterii obiective ce trebuie urmate:
-evacuarea lichidului purulent;
-desfiinarea spaiului pleural;
-antibioterapie intit;
-tratatrea bolii generatoare de pleurezie purulent;
-recuperarea funcional a pulmonului subiacent.
Metode terapeutice:
-punctie pleurala cu ac cu valva unidirectionala
-antibioterapia;
-toracenteza;
-pleurotomia minim;
-pleurotomia cu rezecie de coast;
-chirurgia toracic video-asistat;
-enzimele fibrinolitice endopleurale;
-pleurotomia larga cand exista fistula bronsica
-decorticarea pleuro-pulmonar;asociata cu rezectie pulmonara partiala sau cu toracoplastie
-toracoplastia;
-transpoziia muscular.
3.Chistul hidatic hepatic - diagnostic, metode de tratament chirurgical
Diagnostic
Diagnosticul serologic i biologic
-Testul eozinofiliei provocate pare s aib o specificitate crescut. Se face controlul eozinofiliei nainte i
dup IDR Cassoni reacia este considerat pozitiv cnd la locul injectrii apare o papul de 1-2 cm
diametru
-Testul de aglutinare indirect este pozitiv n 85% din pacieni
Alte teste: contraimunoelectroforeza, testul ELISA, determinarea antigenului C trebuie interpretate numai
n conexiune cu datele clinice i imagistice.
Examenul imagistic
-Ecografia este metod prin care se depisteaz ntmpltor chisturile hidatice asimptomatice i se
confirma cele aflate n faza de tumor palpabil
-Radiografia chistului simpl se prezint ca o umbr rotund, calcificat n ficat
-Colecisto-colangio-grafia evideniaz relaiile chistului cu cile biliare principale.
-Splenoportografia, angiografia hepatic, scintigrama hepatic obiectiveaz lacuna hepatic cu caracter de
benignitate.
-CT-ul dimensiunilor, topografiei, relaiei cu celelalte viscere.
-Examenul RMN este valoros, n special n chistul hidatic complicat.
-Radiografiile organelor din jur (radiografia gastro-duodenal, irigografia, urografia) permit stabilirea
relaiilor chistului cu organele vecine.
Tratamentul de baz este cel chirurgical din momentul n care chistul nu rspunde la tratamentul medical.
Tratamentul ideal const n scoaterea coninutului chistului, fr contaminarea organismului, urmat de
tratamentul cavitii restante. Procedee care las adventicea pe loc:
- anastomozele chisto-digestive cu stomacul sau jejunul
- chistotomia cu drenajul extern al cavitii restante
- marsupializarea const n drenajul larg al cavitii restante la exterior
Procedee n care se extirp total sau parial adventicea:
- Chistectomia total sau partiala
Tratamentul prin puncie percutanat a chisturilor reprezint o alternativ la metodele chirurgicale i este
posibil datorit noii tehnologii
1. Hipertiroidismul - fiziopatologie
In etiopatogenia hipertiroidiilor sunt incriminai factori favorizani i determinani:
* factorii favorizani:
-labilitatea hormonal - fluctuaiile hormonale legate de pubertate, ciclu menstrual, sarcin,
climax explic preponderena net a sexului feminin
-tipul de sistem nervos - neechilibrat, labil;
-situaiile conflictuale familiale, profesionale, sociale, surmenajul;
-patologia tiroidian preexistenta pe care se poate greva o hipertiroidie: distrofia endemic
tireopat, tiroiditele i uneori cancerul tiroidian.
*factorii determinani:
-traume psihice puternice;
-infeciile microbiene i/sau virale (encefalitele);
-factori medicamentai (hormonoterapia, iodote-rapia).
-99% apare gusa,tahicardie permanenta chair si in repaus,tulburari
comportamentale,somnolenta,obsesii,delir,exoftalmie,tulburari digestive,caderea parului.
2. Examinarea bolnavului traumatizat abdominal
Inaintea oricarui examen local se face i scurta investigatie asupra fct vitale(P,TA,respiratie), aprecierea
gradului de constienta a bolnavului si un examen rapid al tuturor segmentelor corpului. Examenul
clinic,impreuna cu investigatiile paraclinice trebuie sa conduca la decizia chirurgului de interventie sau
abtinere.
Anamneza->timpul scurs de la accident,natura si particularitatile agentului traumatic, conditiile in care a
actionat.Va preciza daca ranitul a prezentat hematemeza,melena, rectoragie sau hematurie dupa
accident,daca a mancat de curand, care a fost pozitia corpului in timpul impactului,daca sufera de vreo
afectiune abdominala preexistenta. Ne interesam de localizarea,intensitatea si evolutia durerii.
Examenul obiectiv: se dezbraca bolnavul si se aseaza in decubit dorsal cu membrele inferioare flectate.
Inspectie: in contuzii putem constata echimoze,hematoame, se controleaza miscarile respiratorii

ale bolnavului;in plagi depistam lipsa de continuitate tegumentara, cu sau fara eviscerarea organelor
intraabdominale.
Palpare: hematoame, glob vezical,tumefactie, aparare musculara,contractura musculara
Percutie: durere in zona traumatica, dispare matitatea prehepatica.
Auscultatie: prezenta peristaltismului, silentiu abdominal
Tuseul rectal si vaginal este obligatoriu!!
3. Litiaza veziculei biliare - anatomie patologic, tablou clinic, tratament
Anatomie patologica: prezenta de calculi in diferite teritorii hepato-biliare:cai biliare intra/extra
hepatice,vezicula biliara.
- Calculii de colesterol:duri,galbui-bruni,luciosi,fatetati,sfaramiciosi,mari,radiotransparenti
- Calculi pigmentari:mici,negriciosi,rugosi,multipli,radioopaci,formati din bilirubinat de Ca
- Calculi micsti:colesterino-pigmentari:formati din straturi de bilirubina de Ca invelite de
colesterina,multipli,fatetati,radioopaci
Prezenta calculilor afecteaza mucoasa biliara ce prezinta la nivelul peretilor inflamatii/ulceratii.
Tablou clinic:- forme latente,nu sunt acute,purtatori de calculi fara a sti,descoperire intamplatoare
-forme cu tulburari dispeptice gust amar dimineata,cefalee,diaree,pirozis,diaree
posprandiala
-forme durereoase colici la 1-4 ore postprandial,diaree violenta,varsaturi
-forme alergice aparute in timpul meselor colecistokinetice:mese copioase,bogate in
grasimi/alcool.
Tratamentul colelitiazei este chirurgical. Numai n caz de prezen a contraindicaiilor serioase
(insuficiena cardio-vascular, respiratorie, renal, hepatic etc.) se admite un tratament conservator:
repaus la pat, regim alimentar, antibiotice, antispastice, analgezice .a.. Operaia se numete
colecistectomie i const n extirparea veziculei biliare
1.Hipertiroidismul - forme clinice
-boala Graves Basedow tireotoxica+hipertrofia tiroidei+exoftalmie
-adenomul toxic tiroidian
-basedowul iodic
-hipertiroidia din tiroidite;
-hipertiroidia din neoplasmele tiroidiene
-hipertiroidia postpartum.
-hipertiroidia prin esut tiroidian ectopic (tiroida lingual
-hipertiroidia paraneoplazic din unele neoplasme viscerale
-dupa evolutie:acuta sau cronica
-cardio tireotoxica cu tulb de ritm,fibrilatie atriala,extrasistole,infarct cardiac
-alte forme cu predominarea semnelor centrale ce evolueaza in exoftalmie
2.Principii generale de tratament la bolnavul traumatizat abdominal
-in primul rand se da prioritate hemoragiei hemostaza de urgenta,urmata de analgezie(rahianestezie la
cei in stare de soc,neuroleptanestezia la cei fara stare de soc)
-laparotomie in cazul unei leziuni viscerale violente,se indica de urgenta,calea cea mai buna de acces fiind
laparotomia mediana mijlocie
Tehnica:- va urmari refacerea si extirparea in functie de leziunea organului,operatia se termina prin toaleta
cavitatii peritoneale cu stabilire sau nu a drenajului
- ingrijire postoperatorie:se urmareste pulsul,tensiunea arteriala,oxigenarea.
3.Litiaza hepato-coledocului - etiopatogenie, anatomie patologic, tratament chirurgical (indicaiile
coledocotomiei)
- reprezinta prezenta de calculi la niv. cailor biliare principale prin traversarea canalului cistic sau formare
pe loc
Etiopatogenie mai frecvent la femei,favorizata de varsta avansata,colecistectomie in antecedente
Patogenie 2 faze:- calcul inclavat in colol vezical
- perforare prin penetrarea colului vezical
Anatomie patologica localizarea calculului pe inferioara a canalului biliar principal

- in general calculii sunt mobili,pot fi multipli sau solitari
-in 2/3 dn cazuri sunt unici,tari
Tratament chirurgical:- se face cand nu exista proces inflamator al cailor biliare principale
-coledocotomia e indicata in functie de starea bolnavului si de modificarile
anatomice consecutive ale procesului respectiv.
Indicatiile coledocotomiei: 1. calculii din coledoc s fie mici.
2. s fie situati sub jonctiunea cistico-hepatic.
3. s nu fie n numr mare.
4. cisticul s fie dilatat sau dilatabil.
1. Hipertiroidismul - explorri paraclinice
Investigaiile paraclinice n hipertiroidii vizeaz n primul rnd explorarea funciei tiroidiene, care
obiectiveaz hipertiroidia i precizeaz stadiul evolutiv al bolii
-forma tiroidei-normala in fluture
-teste care exploreaz metabolismul iodului la nivelul tiroidei - radio-iodocaptarea (RIC);
-determinri cantitative ale hormonilor tiroidieni n umorile organismului: dozarea iodului proteic (PBI),
dozarea seric a T3 si T4, dozarea urinar a T3 i T4;
-testele care evideniaz utilizarea periferic a hormonilor tiroidieni: ECG, metabolismul bazal, reflexograma achilian, colesterolul seric;
-testele indicatoare ale cauzei disfiunciei tiroidiene: testul de inhibiie la T3, testul de stimulare la
TSH,biopsia tiroidian.
-investigatii cu radio izotopi I131 I132
-Rx toracic
2. Traumatismele splinei - anatomie patologic, tablou clinic, tratament
Anatomie patologica de la hematom subcapsular la rupturi de splina(forme grave)
Tabloul clinic este dominat de semnele de hemoragie intraabdominal, nsoit de oc. Se deosebesc 3
forme clinice:
*Forma supraacut nsoit de semnele ocului hemoragic sever. La examenul abdomenului se constat
matitate deplasabil.
*Forma acut (cea mai frecvent), cnd bolnavul oprezint 2 categorii de semne clinice:
-semne generale de hemoragie: paloare, tahicardie, hipotensiune arterial cu tendina spre scdere n
ortostatism;
-semne locale abdominale: durere spontan n hipocondrul stng, iradiind uneori n umrul stng (semnul
Kehr), durere provocat, chiar aprare muscular n hipocondrul stng, matitate fix sau tumefacie mat
fix (semnul Balancea), care la repetarea examenului poate progresa spre fosa iliac stng, matitate
deplasabil pe flancuri.
*Forma cu evoluie n 2 timpi, cnd bolnavul dup o stare sincopal cu grea i vrsturi sau chiar oc
iniial i revine repede.
Reluarea hemoragiei se produce cel mai frecvent n primele 2-3 zile, mai rar n primele 2 sptmni, dar
poate aprea i dup luni de zile; ea poate fi favorizat de tuse, vrsturi, efort fizic.
Examen obiectiv:-palparea-hipocondru stang plin,datorita hematomului
-percutie-matitate fixa indiferent de pozitie
-auscultatie-absenta murmurului abdominal
-tuseu rectal-bombarea fundului de sac Douglas
Tratament
-laparotomie exploratorie
-splenectomia
3. Apendicita acut - etiopatogenie, anatomie patologic
-leziune inflamatorie a apendicelui,la orice varsta,indiferent de sex 10-40 ani frecvent
Etiopatogenie
Cauza determinant a apendicitei acute este infecia microbian.De la nivelul folicuiilor limfatici, infecia
se propag n toate straturile i n formele complicate depete peretele apendicelui.Escherichia Coli este
prezent aproape constant, asociat uneori cu streptococ, stafilococ sau anaerobi (Clostridium perfringens
i Baccilus funduliformis). Mai ales la tinerii sub 15 ani apendicita acut poate fi cauzat de agenii
infecioi.
Teoria enterogen:microbii provin din lumenul apendicelui, strbat mucoasa lezat i infecteaz peretele.
Factorii favorizanti ai difuzrii infeciei sunt cei care ngusteaz sau obstrueaz lumenul
Teoria hematogen:microbii ajung la apendice pe cale sangvin de la un focar de infecie.
La copii s-a descris i o apendicopatie oxiuric determinat de prezena paraziilor intestinali la acest nivel
Anatomie patologic
Inflamaiile peretelui apendicular se clasific n forme endogene si exogene.
Formele endogene sunt:
cataral (congestiv): apendicele i mezoul su sunt congestionate, tumefiate, cu edem i
hipervascularizaie a seroasei. Mucoasa este congestionat. Microscopic, se constat un infiltrat leucocitar
i hipertrofia foliculilor limfatici cu invadare de ctre polinucleare
flegmonoas (purulent, supurat, empiem apendicular), apendicele este mrit de volum, turgescent i
friabil, coninnd un lichid purulent sub tensiune.
Seroasa este acoperit de false membrane de fibrin. Mucoasa prezint ulceraii i necroze. n cavitatea
peritoneal se constat prezena unui exsudat clar sau tulbure (sero-purulent sau purulent,inodor sau fetid).
Marele epiplon, ileonul i cecul se pot acola prin fibrin la apendice i determin formarea unui bloc. La
microscopie se gsesc n peretele apendicelui abcese miliare i infiltrate masive cu polinucleare, unele
tromboze vasculare i hemoragii interstiiale;
gangrenoas: leziunea poate fi limitat ca o pat, sau cuprinde apendicele n totalitate (forma hemoragic
i necrozant) realiznd aspectul de frunz veted". Apendicele este tumefiat, cu abcese i zone de
necroz a peretelui,perforatii-curge puroi fetid->peritonita difuza grava,adenopatie regionala. La nivelul
mucoasei se constat ulceraii ntinse.
Formele exogene se caracterizeaz prin propagarea infeciei n afara apendicelui. Diseminarea germenilor
n peritoneu se face pe cile limfatice.
1. Hipertiroidismul - tratament medical
Tratament medical conservator, cu urmtoarele indicaii:
-bolnavi tineri, sub 20 ani;
-n cadrul pregtirii preoperatorii a bolnavilor cu indicaie chirurgical;
-refuzul interveniei chirurgicale.
Metodele de tratament medical conservator sunt:
-iodoterapia - reduce sinteza i eliberarea hormonilor tiroidieni n snge, vascularizaia i volumul guii;
-antitiroidienele de sintez (ATS) blocheaz sinteza hormonilor Inconvenientele terapiei cu ATS sunt:
-tratamentul ndelungat are efect guogen i necesit terapie hormonal substitutiv;
-produce sngerare crescut intraoperator;
-necesit ntreruperea terapiei cu 4-5 sptmni preoperator;
-risc sangvin - neutropenie pn la agranulocitoz;
-terapia cu iod radioactiv (I131) produce necroza glandei i are urmtoarele
indicaii:hipertiroidiile asociate cu alte afectiuni (diabet, boli cardiovasculare),recidivele
postoperatorii,numai la bolnavi peste 40 ani.
Principalele avantaje ale metodei sunt preul de cost sczut i evitarea riscului lezrii recurenilor, dar este
agravat de o serie de complicaii importante:
-criza tireotoxic;
-malignizarea, mai ales n cazul guilor nodu-lare;
-leucemiile;
-dezvoltarea secundar a unei gui nodulare cu risc crescut de malignizare;
-hipotiroidismul
2.Traumatismele hepatice - anatomie patologic, tablou clinic, tratament

Anatomie patologica Trauma ficatului este una din cele mai grave leziuni .Prevaleaz trauma deschis,
combinat i cea asociat.Dimensiunile leziunilor variaz de la 1,5-2 cm pn la rupturi a jumtii de
organ i chiar transversale.
Traumatisme inchise-contuzii hematom subcapsular-acumulare de sg sub capsula lui Glisson-rar
- contuzii hepatice cu interesarea capsulei lui Glisson-aspect si profunzime
variat
- leziuni asociate-des-pot fi extraabdominale sau ontraabdominale
Traumatisme deschise-plagi hemoragie interna:paloare,transpiratii,TA scazuta,puls rapid de amptitudine
mica
- sensibilitate dureroasa in hipocondrul drept cu iradiere in umarul drept
-fracturi costale,echimoze...
n tabloul clinic predomin semnele hemoragiei interne cu asocierea pe parcurs a peritonitei biliare.n
rupturile transversale se recurge la rezecii hepatice atipice.
Tratament -conservativ:recomandat la bolnavii stabili hemodinamic si cu leziuni hepatice minore
-se ine cont c ficatul este un organ parenchimatos i poate cel mai necesar organismului, de
aceea se pledeaz pentru o tactic organomenajant. Din acest motiv de cele mai dese ori se aplic sutura
(uneori n mai multe planuri) a parenchimului cu fire resorbabile cu sau fr aplicarea substanelor
hemostatice cu aciune local,in leziuni extinse in suprafata si profunzime-hepatectomii tipice sau atipice.
3.Apendicita acut - diagnostic pozitiv i diferenial
Diagnosticul apendicitei acute se bazeaz pe o anamnez complet i un examen clinic corect.
Dintre testele paraclinice posibile sunt utilitate analiza sngelui (leucocitoz 10000-15000), analiza urinei
i laparoscopia.
Se face pe baza triadei Deulafoy: durere spontana cu crestere in intensitate treptat, aparare
musculara si hiperestezie cutanata in fosa iliaca dreapta, la care se adauga febra si leucocitoza.
Zona de intensitate maxima se considera a fi triunghiul lui Iacobovici:linia spino-ombilicala,linia
bispinoasa,marg ant.a muschiului drept abdominal
- semnul Blumberg, apasare profunda si apoi eliberare imediata a peretelui abdominal, semn
urmat de o durere de scurta durata la acest nivel, ceea ce reprezinta o dovada a iritatiei
peritoneale,
implicit
o
suferinta
abdominala
acuta
- semnul psoasului - palparea fosei iliace drepte si recomandarea bolnavului sa ridice membrul
inferior drept intins, observandu-se o intensificare a durerii la acest nivel.
Diagnosticul diferenial se face cu:1) ulcerul perforativ; 2) pancreatita acut; 3) colecistita acut; 4) colica
nefretic i ureteral; 5) anexita acut dreapt; 6) sarcina extrauterin; 7) pleuro-pneumonia din dreapta;
8) mezadenita acut; 9) toxicoinfecia alimentat; 10) ocluzia intestinal; 11) boala Crohn i diverticulita
Meckel,12)gastrita,pancreatita acuta
1. Hipertiroidismul - tratament chirurgical (indicaii, contraindicaii, tipuri de operaii,
complicaii)
Indicaiile tratamentului chirurgical n hipertiroidii sunt:
-guile nodulare hipertiroidizate sau cu suspiciune de malignizare;
-adenomul tiroidian toxic;
-boala Basedow cu evoluie clinic malign;
-gua hipertiroidizat difuz care nu rspunde la tratamentul medical;
-formele n care radioiodoterapia este contraindicat;
-hipertiroidiile n stadiul de visceralizare.
Contraindicaiile tratamentului chirurgical sunt:
-formele cu debut recent, cu sindromul cortico-diencefalic ca unic manifestare clinic;
-bolnavii tineri, sub 20 ani, cu echilibru hormonal instabil i simpaticotonie accentuat, ceea ce
face pregtirea preoperatorie dificil;
-formele care evolueaz pe teren biologic tarat: insuficiente organice, neoplazii, boli psihice
Tipurile de operatii:
Operaia de elecie este tiroidectomia subtotal pentru boala Basedow.In cazul nodulului tiroidian
toxic avem de ales ntre lobectomie sau enucleere simpl n funcie de diametrul nodulului, de
posibilitile i experiena echipei chirurgicale.Pentru guile multinodulare toxice cei mai muli chirurgi
recurg astzi la intervenii ct mai largi, n scopul evitrii recidivei guii sau tirotoxicozei; operaia de
elecie este pentru acest tip de hipertiroidie tiroidectomia subtotal intracapsular sau tiroidectomia
total.
Complicaiile
- intraoperatorii:hemoragii,leziuni ale n. Recurent,embolii gazoase prin sectionarea v.jugulare
interne,perforarea traheei,esofagului.
- postoperatorii ,hemoragie masiva,bronhospasm,edem laringian, se instaleaz n primele 24-48
ore postoperator i const ntr-o exacerbare brutal a hipertiroidismului, cauza principal fiind pregtirea
preoperatorie insuficient i incorect a bolnavului
2. Leziunile pancreasului - anatomie patologic, tablou clinic i de laborator, tratament
Anatomie patologica:
-contuzia simpla:capsula intacta,apare hematom subcapsular ce dezvolta o pancreatita acuta,evolutie spre
resorbtie sau sechele.
-zdrobiri:intereseaza capsula,parenchimul si canalul principal,produse mai frecvent la nivelul capului
pancreatic cu rupturi partiale sau totale ale glandei.
-plagi:sunt de mare gravitate, intereseaza si alte viscere.
Frecvena traumatismelor nchise i deschise a pancreasului este de 1-3% din ntregul lot al
traumatismelor abdominale.O particularitatea a leziunilor traumatice ale pancreasului este caracterul lor
asociat cu traumatisme ale altor sisteme i combinarea cu trauma altor organe abdominale: duoden, ficat,
splina, vase magistrale.
In tabloul clinic predomin semne de hemoragie intraabdominal, peritonit fermentativ, dureri violente
pn la oc. Deosebim: contuzia pancreasului cu hematom subcapsular, ruptura parial a organului cu
lezarea capsulei i parenchimului, dar cu integritatea ductului Wirsung i ruptura total (transversal) a
pancreasului cu lezarea total a Wirsungului.
Abdomen acut in stare grava,soc,hemoragie interna sau peritonite,oligurie
Cea mai util metod de diagnosticare este laparoscopia
Tratamentul. Principiile de baz se reduc la: hemostaza sigur;drenare adecvat; menajarea parenchimului
pancreatic.Numai n cazurile rupturii pancreasului n regiunea distal se admit rezecii distale (caudale)
ale glandei.In leziuni totale cu deschiderea larga a canalului pancreatic se face pancreatectomie
3.Blocul apendicular - definiie, anatomie patologic, diagnostic, tratament
Definitie: se formeaza prin ingramadirea anselor epiplonului in jurul apendicelui inflamat si poate evolua
spre resorbie sau abcedare->risc crescut de peritonita acuta.
In functie de localizare poate fi:
-retrocecal-durere iradiata in spate
-pelvin:apendice lung,vine in contact cu vezica urinara/rectul
-subhepatic:apendice lung (30cm) cu orificiul situat subhepatic,in contact cu vezica biliara
-mezoceliac:durere subsu supra ombilicala
In functie de varsta:
-la nou nascuti poate fi grava,apare refuzarea alimentelor
-la sugar:greu de diferentiat de o boala diareica acuta
-8-14 ani:debut cu varsaturi explozive,culoare inchisa,durere in fosa iliaca dreapta
-la batrani:forme subacute netratate
Tratament: chirurgical de urgenta,apendicectomie cu orice forma de analgezie.
1. Cancerul tiroidian - etiopatogenie, anatomie patologic, semne clinice i de laborator, tratament
Etiopatogenie. In determinismul CT au fost incriminate numeroase cauze i elemente de risc ntre care
dominante sunt iradierea i deficitul de iod.
a) Rolul radiaiilor ionizante n etiologia CT este unanim recunoscut
b)n apariia CT au fost invocate i unele dezordini metabolice congenitale
c)Factorii genetici pot fi fr ndoial considerai determinani n apariia unor CT familiale transmise sub
form autosomal dominant
d)Intervenia factorilor de mediu - alimentaie, ap, sol -' inclusiv infeciile virale are o participare mai
mult ipotetic.
e)n ceea ce privete rolul deficitului iodat i al distrofiei endemice tireopate n apariia CT datele actuale
sunt controversate
Anatomie patologica
Tumori primitive maligne de origine epitelial
A.Cancere difereniate
A1. De origine vezicular
-adenocarcinomul papilar
-adenocarcinomul folicular
Cancerele mixte foliculopapilare sunt considerate de origine papilar.
A2. De origine parafoliculara - cancerul tiroidian medular (cu celule C)
B.Cancere nedifereniate (anaplazice)
Tumori primitive maligne de origine nonepitelial
-tumori de origine limfoid (limfoame hodgkiniene i non-hodgkiniene, plasmocitoame);
-tumori de origine mezenchimal - sarcoame;
-alte tumori: teratoame maligne etc.
3.Tumori tiroidiene secundare (metastatice)
4.Tumori tiroidiene neclasificabile
Semne clinice si de laborator In statiul incipient simptomele sunt reduse,nespecifice
Semne locale: gusa e consistenta,modificata,compresiva pe n. Recurent->raguseala,pareza corzilor
vocale,acuze de sufocare.
-criterii de malignitate:durere locala,lipsa de mobilitate a planurilor profunde
Laborator: VSH crescut,scintigrafie,radio-iodo-captarea scazuta.
Tratamentul CT reunete chirurgia, hormono-terapia, iradierea metabolic i/sau extern i chimioterapia,
arsenal multimodal" n care principala component este considerat intervenia
chirurgical:tiroidectomie totala+Roentgenterapie postoperatorie.
2. Leziunile duodenului - anatomie patologic, tablou clinic, tratament chirurgical
Leziunea duodenului n traumatismele nchise i deschise are loc n 1-5% cazuri i se combin cu lezarea
altor organe: ficatul, cile biliare, pancreasul, vasele trunchiului celiac i v.port.Deosebim leziuni
intraabdominale (contuzia i hematomul peretelui, plaga nepenetrant, ruptura transversal), precum i
retroperitoneale (lezarea peretelui posterior al duodenului).Cuprinde:hematon intraparietal,contuzia cu
escara,contuzia simpla,rupturi incomplete,rupturi complete(parietale-o parte din circumferinta duodenului,
totale-tota circumferinta)
Tabloul clinic n leziunile intraabdominale este asemntor celui n perforaiile patologice a tractului
digestiv i nu prezint dificulti diagnostice. Greutile de baz n acest plan apar n cazurile leziunilor
retroperitoneale (a peretelui posterior), cci n primele 12 ore bolnavul prezint doar plngeri la dureri
moderate n hipocondrul drept i regiunea lombar din dreapta, ns dup acest rstimp starea lor se
agraveaz, apar semne peritoneale i de intoxicaie. Se depisteaz semnul Vighiato (emfizem al esutului
adipos n jurul ombilicului).
Semnele radiologice n aceste situaii sunt: lrgirea opacitii muchiului psoas, prezint aerul n
spaiul retroperitoneal, ieirea substanei de contrast n afara cadranului duodenal. Un rol important l are
FEGDS, cci, dealtfel rupturile retroperitoneale pot rmne neobservate chiar i n timpul operaiei n 2030% cazuri, prezentnd un pericol mare prin formarea abceselor spaiului retroperitoneal.
Intraoperator faciliteaz diagnosticul urmtoarele semne: prezena hematomului retroperitoneal,
emfizemul esutului adipos retroperitoneal, colorarea foiei peritoneale posterioare cu bila. Pentru o mai
bun revizie a duodenului el se mobilizeaz dup procedeul Kocher. Uneori este necesar FEGDS
intraoperatorie.
Tratamentul leziunilor duodenului se reduce la suturarea plgilor peretelui duodenal, iar n
cazurile defectelor mari sau a rupturii transversale se impun diverse anastomoze, inclusiv cu excluderea
pilorului. n toate cazurile vom asigura o aspiraie permanent, o alimentare parenteral i enteral printr-o
sond deplasat mult mai jos de suturi i o drenare adecvat a abdomenului i a spaiului retroperitoneal.
Mortalitatea postoperatorie este de 15-29,5%, iar n traumele asociate 45-54%.
3.Apendicita acut - tratament

Indicatie chirurgicala absoluta:
-apendicectomii abuzive-histologic normal
-apendicectomii profilactice: persoane care stau izolate mult timp( marinari,astronauti), persoane
in care se investesc fonduri mari pentru un anumit moment(sportivi)
-apendicectomii tactice
Sunt CONTRAINDICATE clisma, purgative->cresc riscul de perforare analgezice
majore,antialergice,antibiotice->mascheaza simptomele
Anestezia: generala,rahianestezia, peridurala,locala
1. Mastita acut
-este cea mai frecventa forma de inflamatie acuta a glandei mamare
Etiologie:
-cel mai frecvent apare la femeile care alapteaza
-germenii cauzali(streptococ,stafilococ) ajung la nivelul mamelonului,vehiculati de mana mamei
sau de gura sugarului; microbii patrund in glanda pe cale canalara
-unitaleral/bilateral(rar), cavitatea abcesului are peretii neregulati,contine puroi amestecat cu lapte
Clinic:
*galactoforia:febra 38-38,5. dureri cresc la supt, fara eritem,san marit,dureros, fara adenopatie,
secretie mamelonara galbuie
*abcesul confirmat: semne celsiene, fluctuenta locala,febra,stare generala alterata
Ex.paraclinic: mamografie,termografie
Tratament:
-profilactic:igiena riguroasa a mainilor lauzei, a sanului si a gurii sugarului
-curativ: intreruperea alaptarii din acel san, golirea sanului, antiinflamator local, antiinflamatoare
si antibiotice general
-chirurgical:incizia si drenajul colectiei sub AG
2. Leziunile colonului - anatomie patologic, tablou clinic, tratament
-leziuni ale peretelui colic
-perforatii,plagi lineare,plagi contuze,necroze,hematoame,perforatii pe partea mezostenica,
perforatie retroperitoneala
-leziuni ale mezoului:
-dezinsertia sau rupturi prin decelare, leziuni directe, infarcte entero-mezenterice prin tromboza
venoasa sau arteriala
Tablou clinic:
-semne functionale:
- durere abdominala localizata/generalizata,
-varsaturi tardive
-lipsa tranzitului intestinal
-semne obiective:
-contractura musculara
-DISPARITIA matitatii prehepatice
-tumefactie locala dureroasa, emfizem s.c.
-semne generale:
-alterarea rapida a starii generale
-stare de soc: tahicardie,puls slab,febra
Tratament:
-abord chirurgical:laparotomie mediana mijlocie
-hemostaza,toaleta cavitatii peritoneale

-explorarea cavitatii peritoneale
3. Apendicita acut la copii i btrni
Apendicita la copil
- mai frecvent dup 2 ani.
- localizarea pelvin si cea subhepatic.
- Debutul durerilor este brusc,survine dup o afectiune infecto-contagioas
Tablou clinic: astenie fizica,alterarea starii generale,dureri difuze;ele pot ceda prin aplicarea unei pungi cu
gheata
Semnele de iritatie peritoneala sunt importante in stabilirea diagnosticului
Examen paraclinic:leucocitoza, VSH
Apendicita la btrni
- form mai rar, datorata regresiei foliculilor limfoizi.
- tabloul clinic este mai estompat la debut.
- durata suferinei pn la prezentarea la chirurgie este mai mare.
Diagnosticul - n momentul apariiei complicaiilor.
-starea general bun ,bolnavul este subfebril. Durerea spontan i la palpare la nivelul fosei iliace
drepte este de intensitate redus. Leucocitele pot fi mult crescute sau normale. Chiar n peritonitele
apendiculare starea general a btrnilor poate fi iniial relativ bun, iar la examinare lipsete contractura
musculaturii abdominale; doar semnul Blumberg pozitiv ne indic prezena unei peritonite. n final, starea
general se altereaz rapid. La peste 70 de ani se menioneaz c jumtate din apendicite sunt perforate,
iar acestea au mortalitate de 30%.
Doua forme clinice:
a)ocluzia febril: peritonit prin perforatie apendicular cu ocluzie mecano-inflamatorie si febr;
b)pseudotumor: plastron, abces apendicuiar constatat dup o colic apendicular atipic sau se deceleaz
la examinare direct o tumor n fosa iliac dreapt.apare blocul apendicular.
Diagnosticul de certitudine-stabilit doar intraoperator si se confirm la examinarea intraoperatorie a
apendicelui si colonului.
1. Mastita cronic apare in urma unei mastite acute repetate,ce nu a fost suficient tratata.
Sunt de 2 feluri:specifice si nespecifice
a)Mastita cronica nespecifica
1.Abcesul cronic nespecific
-apare dupa utilizarea prelungita a antibioticelor in supuratiile acute
-mic,bine localizat,cu perete dur,adesea calcifiat
Clinic-nodul mamar dureros,mobil pe planurile profunde,neregulat,cu adenopatie axilara
Diagnosticul il stabileste in urma ex.histo-patologic
Tratament: incizii si drenarea abcesului,punctie
2.Galactocel
-tumora lichidiana,inflamatorie,care contine lapte mai mult sau mai putin alterat
-unic,se deschid in cavitatea sa canale galactofore,nu are perete propriu( pseudochist), nu
e tapetat de epiteliu,bine delimitata
Diagnostic-2 semne:semnul godeului si scurgere de lapte prin mamelon la apasare
Tratament: extirparea chirurgicala a pungii de galatocel
3.Flegmonul lignos
b)Mastite cronice specifice
1.Sifilisul sanului: 3 forme
-sancrul sanului
-accidentele sifilitice secundare
-mastitele sifilitice secundare
2.TBC mamar
2. Anatomia patologic a herniilor necomplicate herniile:iesirea partiala/totala a unui viscer din

cav.abdominala,printr-un traiect preformat/dobandit intr-o zona herniara cu pastrarea straturilor
anatomice.
Elementele constitutive ale herniei sunt:
A. traiectul herniar - reprezint punctul sau zona anatomic cu rezisten sczut prin care se produce
soluia de continuitate a peretelui parietal.
Acesta poate fi :
- un simplu orificiu (inel musculo-aponevrotic) (hernia ombilical)
- un canal cuprins ntre un orificiu profund i un orificiu superficial (hernia inghinal oblic extern)
B. sacul herniar - este un diverticul peritoneal care nvelete organele exteriorizate i care este format din
- colul (gtul, coletul) sacului herniar - zona cea mai ngust, inextensibil la nivelul inelului herniar
- corpul sacului herniar - poate avea forme variate (sferic, piriform, cu diverticuli)
Coninutul herniar - este reprezentat de organul / organele exteriorizate din abdomen
3. Apendicita cronic - etiopatogenie, tablou clinic, tratament
Apendicita cronic=ansamblu de leziuni micro- i macroscopice, rezultate n urma unui proces inflamator
apendicular.Poate fi:
*apendicit cronic rezidual (dup reabsorbia plastronului apendicular)
*apendicit cronic recidivant-repetarea periodic a acceselor de apendicit acut
Tabloul clinic:nu exist o simptomatologie proprie apendicitei cronice.
- dureri cu caracter intermitent la nivelul fosei iliace drepte, cu iradiere n epigastru mai ales la
palparea profund
- iradierea poate fi simit i n regiunea ombilical, iar la femei pe faa intern a coapsei.
- greuri, uneori vrsturi i tulburri de tranzit intestinal: constipaie la aduli, diaree la copii.
TRATAMENTUL
-tratament chirurgical i este bine ca acesta s fie aplicat mai nainte de ivirea complicaiilorapendicectomie.
1. Fibroadenomul mamar
=tumora benigna a glandei mamare,de diferite dimensiuni(1-5 cm) rezultata din proliferarea tesutului
glandular si a tesutului conjunctiv al glandei-nodul galbui,consistenta ferma.
-inconjurat de capsula proprie, dar capsula poate lipsi in zone in care AF adera la glanda mamara
-dpdv histologic,sunt: pericanalicular, intracanalicular, chistic,arborescent
-apare la femei 18-30 ani
-tumora rotunda/ovalara,neteda/boselata, bn delimitata,nedureroasa,ferma
-lipseste adenopatia axilara
-la mamografie-opacitati omogene cu contur net
-poate fi:difuz,circumscris,multiplu
Tratament: chirurgical-sectorectomie+examen histopatologic
2. Simptomatologia herniilor necomplicate
Subiectiv
- durere local, jen, arsur
- n cazul herniei necomplicate durerea poate lipsi
- de obicei herniile mici (epigastric, spiegelian) sunt mai dureroase
- durerea este regula n cazul apariiei complicaiilor
Obiectiv
EXAMINAREA SE FACE OBLIGATORIU ATT N ORTOSTATISM CT I N CLINOSTATISM!!
La inspecie se poate decela :
- prezena tumorii herniare
- expansiunea la tuse
La palpare se apreciaz :
- consistena coninutului herniar: - elastic, renitent (conine intestin)
- moale, pstoas (conine epiploon)
- reductibilitatea (posibilitatea repunerii coninutului herniar n abdomen) i impulsiunea la efort

(tuse)
- zgomotul hidro-aeric la reducerea prin taxis - arat coinutul intestinal al herniei
- explorarea defectului (traiectului) parietal
La percuie putem aprecia coninutul herniei : sonoritate = intestin, matitate = epiploon
3. Cancerul rectal - clasificare, etiopatogenie, forme anatomo-patologice
Sist. CONCORD-modificarea sist DUKES
A
A1-cc in situ
A2-cc limitat la submucoasa
A3-cc extins la musculara proprie,dar nu dincolo
B
B1-tu nu atinge supraf mezoteliala
B2-atinge supraf mezoreliala
C
C1-limfonodul apical nemestazat
C2-metastazat
D
D1-fara extindere la distanta
D2-nu e obligatorie confirmarea histologica a afectarii la distanta
Clasificarea TNM
T. Tumora primar
Tx - Tumora primar nu poate fi evaluat.
To - Nu exist dovad pentru tumora primar.
Tis - Carcinom in situ.
T1 - Tumora invadeaz submucoas.
T2 - Tumora invadeaz muscularis propria.
T3 - Tumora invadeaz prin muscularis propria n subseroas sau n esuturi
T4 - Tumora perforeaz peritoneul visceral sau invadeaz direct alte organe sau structuri.
N. Limfonodulii regionali
Nx - Limfonodulii regionali nu pot fi evaluai.
No - Nici un limfonodul regional metastazat.
N1 - Metastaza n 1-3 limfonoduli pericolonici sau perirectali.
N2 - Metastaza n 4 sau mai muli limfonoduli pericolonici sau perirectali.
N3 - Metastaza n oricare limfonodul de-a lungul cursului unui anume trunchi vascular
M. Metastaze la distan
Mx - Prezena metastazelor la distan nu poate fi evaluat.
Mo - Nu exist metastaze la distan.
M1 - Metastaze la distan.
Etiopatogenie:
*Factorii care mresc riscul cancerului rectal
-Regimul bogat n protein(carnea roie)
-Grsimile saturate
-Alcoolul(bere)
-Tutunul (brbati 35 de ani)
-Hormonii(femeie cu rol protector)
*Factorii care diminua riscul cancerului rectal
-fibrele alimentare
-legumele(broccoli, varza,conopida,ceapa )
-cafeaua, aspirina i AINS.
-vitaminele i antioxidanii A, C E i p-carotenul
-calciul i vitamina D
Forme anatomo-patologice
*cc epiteliale noninvazive(mucoasa):
-displazie severa
-cc in situ
*cc epiteliale invazive(submucoasa)-invazie locala+metastaze
- macroscopic -vegetant,conopidiform,margini neregulate dure

-ulcerat,margini ridicate,neregulate
-mixt ulcero-vegetativ
1. Papilomul intracanalicular
-este o varietate rara de proliferare epiteliala a epiteliului canalelor galactofore
-galactoforul apare dilatat,plin cu vegetatii care plutesc intr-un lichid sangvinolent
-clinic se caract prin scurgere de sange sau secretie sangvinolenta prin mamelon care pateaza lenjeria
-evolutie benigna la inceput,paote degenera malign
-tratament: sectorectomie
2. Anatomia patologic a herniilor strangulate
Leziuni la nivelul sacului herniar+leziuni ale viscerului herniat
Sacul herniar apare destins, in tensiune, cu peretele edematiat si congestionat, cu continut lichidian, initial
sero-citrin, care rapid devine septic, datorita migrarii germenilor prin peretele intestinal.
Leziunile viscerului herniat sunt maxime la nivelul santului de strangulare.
Leziunea evolueaza in 3 stadii: 1 Stenoza venoasa: rosu inchis si perete ingrosat.
2 Ischemie arteriala si tromboza venoasa
3 Gangrena si perforatia brun inchis, perete subtiat cu aspect de frunza
uscata. Poate fi unica sau multipla.
Mezoul, prezint leziuni trombotice difuze, este infiltrat, friabil. Lichidul din sac este tulbure, fetid.
De regul ansa intraabdominal sufer leziuni ischemice (posibil capcan pentru operator), dar nu este
exclus nici strangularea anselor intrasaculare.
3. Extensia cancerului rectal
- Din aproape in aproape, cu o invadare progresiva.
- pe cale limfatica: circuitul venos dreneaza portiunea terminala a tubului digestiv.
- pe cale perineurala: are loc migrarea celulelor canceroase de-a lungul fibrelor nervoase.
- pe cale intraluminala: desprindere de bucati tumorale antrenandu-se in blocul luminal, cu fixare in alte
segmente distale ale colonului, ducand la metastaze peritoneale sau in alte organe.
- Tumora creste si cuprinde toate structurile colonului. Ea proemina in peritoneul liber si se produce
deplasarea de celule tumorale ce plutesc in lichid si in fundul de sac Douglas.
1. Cancerul mamar - etiopatogenie, anatomie patologic
Etiopatogenie. Factori genetici, defecte genetice, gene supresoare

- factori hormonali
- menopauza tardiva, apare mai frecvet dupa 45 ani.
- radiatii ionizante
Morfopatologie: tumoarea este slab delimitata, se extinde in tesutul peritumoral
Calasificare: 1.Epiteliale-invazive in situ
2.Nonepiteliale-sarcoame maligne: liposarcom, angiosarcom
3.Metastaze -osteosarcoame
-melanosarcoame
2. Hernia inghinal - anatomie patologic, simptomatologie, tratament
Reprezint de departe procentul cel mai mare dintre tipurile de hernie (80-90%), substratul existenei lor
constituindu-l zona cea mai slab din structura peretelui abdominal - regiunea inghinal
Canalul inghinal este situat in partea infero-interna a abdomenului si are un traiect, de sus in jos si dinspre
lateral spre median, situat deasupra arcadei femurale.
Prezinta 2 orificii, unul lateral-profund si unul medial-superficial. Prin el trec cordonul spermatic la barbat
si ligamentul rotund la femeie.
In functie de zona topografica a fetei posterioare a peretelui abdominal anterior prin care se exteriorizeaza
sacul, herniile sunt impartite in:
-hernie inghinala oblica externa;
-hernie inghinala directa
-hernie inghinala oblica interna.
Intensitatea simptomelor clinice depinde de marimea herniei. Herniile mici evolueaza discret si sunt
adesea descoperite intamplator. Herniile mari evolueaza cu jena dureroasa in regiunea inghinala, sau chiar
durere dupa eforturi fizice mari. Examenul local arata: formatiune pseudotumorala, variabila in
dimensiuni; localizata in regiunea inghino abdominala, suprafata neteda, consistenta elastica,nedureroasa
la palpare, expansibila la tuse.
Tratamentul herniilor inghinale
Tehnicile operatorii sunt clasificate in:
-procedee anatomice: cordonul spermatic este plasat intre cele 2 planuri de rezistenta(aponevroza
oblicului extern si tendonul conjunct);
-procedee retrofuniculare: cordonul spermatic este plasat in fata celor 2 planuri de rezistenta, sub piele;
-procedee prefuniculare: cordonul spermatic este plasat in spatele celor 2 planuri de rezistenta.
In general recidiva este mai frecventa la herniile inghinale directe si la varstnici.
3. Diagnosticul cancerului rectal
Cea mai frecventa forma e adenocarcinomul
Macroscopic: forma vegetativ ulcero-sclerozanta, pot fi si asociate ulcero-vegetante/infiltrativsclerozante.
Microscopic:celule cilindro-cubice cu monstruozitati nucleare, organizate in forma de acini/tubi, fara
producere de mucus si cu involtia spatiilor glandulare.
O forma aparte este carcinomul mucoid/coloid care are in plus mucus intracelular sub forma de inel cu
pecete.
Carcinomul anaplazic cu celule dispuse in structura tubulo acinoasa, fara glande si fara mucus. Este foarte
agresiv.
Simptomatologie: scaunul isi modifica consistenta, cu sange, diareea alterneaza cu constipatia.
1. Boala Paget a mamelonului
Este o form rar de cancer mamar, aproximativ 2-3% din totalul carcinoamelor mamare. Apare mai
frecvent la femeile peste 40 de ani i evoluia este lent. Se caracterizeaz prin prurit, eritem i apoi
ulceraie mamelonar. Periodic ulceraia se acoper de scuame, ceea ce d falsa impresie de vindecare.
Are originea n celulele epiteliului canalelor galactofore de calibru mare i este caracterizat de prezena
celulelor Paget care sunt voluminoase cu citoplasm palid i cromatin dispus n grunji groi.
Prima ipotez susine c boala ar fi de natur epidermic i c celulele Paget ar apare ca urmarea unui
proces degenerativ ce duce la instalarea unei neoplazii epi-dermice. n prezent aceast ipotez este
abando-nat n favoarea unei teorii conform creia tumorige-neza este situat n canalele galactofore,
boala extinzndu-se prin invazia n tegumente.Argumentele sunt de ordin imunohistochimic.
Acest tip de cancer este considerat de unii autori ca boal a tegumentului (mai ales de dermatologi) n
timp ce majoritatea oncologilor o consider un cancer al canalelor galactofore. Poate mbrca 3 forme
clinice:
leziune limitat la mamelon i areol fr tumor n sn;
tumor a snului fr leziunea mamelonar; diagosticul se pune numai dup examenul histopatologic al
tumorii;
leziune areol i mamelon asociat cu tumor mamar;
Uneori poate s apar scurgerea mamelonar sangvinolent. Invazia ganglionar axilar este relativ
frecvent. Este uor confundat cu dermatita.
2. Hernia femural - anatomie patologic, simptomatologie, tratament
Locul 2 ca frecventa, de 3x mau dese la femei.
Hernii de slabiciune-obezitate,sarcini repetate,denutritie marcata, varsta
Exteriorizarea herniilor- regiunea femurala(clasic prin inelul femural)
Simptomatologie-comuna,durerea e mai evidenta. Intensitatea simptomelor clinice depinde de marimea

herniei. Herniile mici evolueaza discret si sunt adesea descoperite intamplator. Herniile mari evolueaza cu
jena dureroasa , sau chiar durere dupa eforturi fizice mari .
Diagnostic diferentiat cu: hernia inghinala, adenopatia femurala, anevrismul a.femurale, abces rece.
Tratament:
-descoperirea sacului
-disectie atenta,vase in apropiere
-reducerea continutului
-refacerea peretelui
3. Tratamentul chirurgical al cancerului rectal
Obiective: ablatia rectului,mezorectului, ggl. regionali->RADICALITATE
Tipul interventiei radicale depinde de: localizare, volumul tumorii,conditii de prezentare, complicatii,
varsta.
Operatii radicale:
-rezectia rectului pe cale abdomino-perineala MILES
-rezectia rectului pe cale abdomino-perineala cu coborarea intrasfincteriana a colonului
-rezectia trans-sacrala
-rezectia abdomino-transsacrala
-rezectia abdomino-transanala
Tratament local: electrocoagularea tumorii, iradiere de contact, laserterapie
1. Cancerul mamar - forme clinice
-Cancerul mamar nepalpabil (infraclinic). Tumora este de dimensiuni foarte mici, ceea ce face ca
examenul clinic s nu o poat pune n eviden.
- Boala Paget a snului. Este o form rar de cancer mamar.Apare mai frecvent la femeile peste 40 de
ani .Se caracterizeaz prin prurit, eritem i apoi ulceraie mamelonar.
-Cancerul mamar ocult cu debut axilar
-Cancerul medular i cancerul coloid
-Cancerul multicentric se caracterizeaz prin existena mai multor localizri diseminate n glanda mamar.
-Mastita acut carcinomatoas (cancerul mamar inflamator).
-Schirul mamar-apare mult mai frecvent la vrste naintate.ajungnd pn la retracia global a snului
-Cancerul mamar bilateral cu vase deosebit de dilatate pline cu celule canceroase
-Carcinomul teleangiectatic.Este o proliferare malign
2. Peritonitele acute difuze - anatomie patologic, fiziopatologie
Morfopatologie: modificarile seroasei peritoneale si ale cavitatii abdominale depind de momentul
examinarii in raport: debutul, gradul si viteza de contaminare peritoneala
Fiziopatologie:
-insuficienta circulatorie e produsa de: hipovolemie, actiunea endo- si exotoxinelor asupra
miocardului, insuficienta respiratorie, tulburarile metabolismului celular
-insuficienta respiratorie: asigurarea nevoilor crescute de O2 aale acestor bolnavi febrili si
purtatori de inflamatie este impiedicata de: distensie abdominala, miscari respiratorii reduse-durere,
retentia de secretii in arborele bronsic, microtromboze in vasele pulmonare
-insuficienta renala: scaderea perfuziei tisulare, efectul subst nefrotoxice
-apar tulburari hidoelectrolitce
In final se realizeaza socul toxico-septic, care alaturi de socul hipovolemic si de insuficienta cardiocirculatorie constituie cauza de deces.
3. Pancreatita acut - definiie, etiopatogenie
Definitie: afectiune inflamatorie a pancreasului produsa de eliberarea de enzime pancreatice active,
declansata de afectiuni ale cailor biliare(obstructia portiunii comune a ductelor bilo-pancreatice)sau
ingestie cronica de alcool.O alta teorie ar fi refluxul bilei in canalul Wirsung
Etiopatogenie:
-Frecventa: mai rara in serviciile medicala,mai frecventa in cele chirurgicale si ATI
-Varsta: frecventa maxima ~50 ani,dar nu fac exceptie nici tinerii sau bolnavii de peste 70 ani.
-Pe sexe: aprox egala,cu o usoara preponderenta la femei.

Apare de obicei la bolnavii: obezi, cu excese alimentare si alcoolice, antecedente biliare
Factori etiologici responsabili de declansarea P.A.
1) Afectiuni proprii glandei sau de vecinatate:afectiuni pancreatice, biliare, duodenale
2) Afectiuni inflamatorii si parazitare
3) Factori endocrini:hiperparatiroidismul
4) Factori metabolici: diabet,graviditatea
5) Factori alergici
6) Factori medicamentosi:corticosteroizi,diuretice
7) Factori vasculari: embolii,tromboze
8) Alcoolul
9) Factori neurologici
10) Traumatisme externe
11) Pancreatite postoperatorii
12) Boli de colagen
13) Denutritia
14) Idiopatica inflamatie virala-virusul Urlian(oreon)
1. Tratamentul complex al cancerului de sn
Tratamentul complex al cancerului de san presupune tratamentul chirurgical, radioterapie, chimioterapie si
hormonoterapie.
Tratamentul chirurgical:
-mastectomia radicala largita
-mastectomia simpla
-mastectomia simpla s.c CRILLE
-mastectomia radicala HALSTD
-mastectomia radicala modificata
Radioterapia este o component esenial a tratamentului conservator al cancerului mamar
Chimioterapia poate fi:adjuvant,neoadjuvanta si paliativ.
2. Peritonitele acute difuze - tablou clinic i radiologic
Tablou clinic:
a)Durerea:brutala, localizata(difuza)/generalizata, poate iradia in umar
b)Varsaturile: la inceput sunt reflexe(continut gastric,apoi bilios).iar tardiv sunt paralitice(continut
intestinal)
c)Oprirea tranzitului intestinal pentru fecale si gaze
d)Sughitul-prin iritarea n.frenic
e)Contractura abdominala
Palparea pune in evidenta o durere provocata, o aparare musculara,contractura musculara
generalizataabdomen de lemn
Auscultatia abdomenului-tacere absoluta
Semne clinice generale: febra,frisoane,puls normal sau accelerat, TA normala,scade in soc, semnele
deshidratarii, facies peritoneal(supt,ochii infundati in orbita,nasul subtiat).
Examen radiologic: pneumoperitoneu, anse intestinale destinse si/sau nivele hidroaerice, lichid
intraperitoneal
Ecografia si CT- lichid in cavitatea peritoneala,difuz sau localizat
3. Pancreatita acut - anatomie patologic
Pancreas marit in volum,tromboza vasculara prin compresiune.
Leziunile sunt glandulare si extraglandulare
1.Leziunile glandulare:
-P.A.edematoasa-edem si congestie vasculara; glanda e marita in V si are consistenta ferma
-P.A. necrotico-hemoragica: macro prezinta necroze,hemoragii interstitiale, citospteatonecroza
2.Leziunile extraglandulare:
a) Leziuni in cavitatea abdominala: peritoneu si tesut retroperitoneal(pete de citosteatonecroza, hemoragie

sau necroza hemoragica), leziuni viscerale( necroze de duoden,coledoc,colon, in ficat-distrofie, necroze
celulare)
b)Leziuni in cavitatea toracica: pleurezii seroase, miocardita, hemoragii cerebrale,congestie,edem
micro: -necroze acinoase
-necroza totala-foarte grava-mortala- la diferite nivele:cap,corp,coada
-zona lezata e cenusie,murdara
-pe suprafata glande,pe seroase-granule galbui albicioase-pete de statonecroza
-supuratie-complicatie caracterizata prin transformarea glandei in focar purulent.
1. Traumatismele toracice - clasificare anatomo-clinic, patogenic i fiziopatologic
Clasificarea anatomica:
-traumatisme toracice fara leziuni anatomice(compresia toracelui)
-traumatisme toracice cu leziuni anatomice
-parietale: echimoze,hematoame,contuzii,fracturi costale,sternale,atritia,volete
-diafragmului
-endotoracice: pleurale,pulmonare,traheobronsice,esofagului
-asociate
Clasificarea patogenica:
-traumatisme toracice inchise: lovirea,sfasierea,explozia,decelerarea,compresiunea,leziunile interne
-traumatismele toracice deschise(plagi): penetrante, nepenetrante
Clasificare fiziopatologica
-fara tulburari ale functiilor vitale (IR sau Icirculatorie)
-cu tulburari de diferite grade ale functiilor vitale: IR,IC-circulatorie
-cu oprirea functiilor vitale
2. Peritonitele acute difuze - diagnostic diferenial
-bolile febrile: febra tifoida, viroze, gripa cu manifestari abdominale
-afectiuni toracice:embolia pulmonara,pneumonia bazala
-bolile nervoase:herpes zoster
-bolile metabolice si toxice: crize diabetice,porfirie acute,saturnism acut
-boli medicale intraabdominale: colica biliara,enterocolita
-boli chirurgicale: ocluzii intestinale, infarct mezenteric,pancreatita acuta
3. Pancreatita acut - tablou clinic
Debut: brusc,la un subiect cu antecedente hepato-biliare,alcoolic sau aparent sanatos,dupa o masa bogata
in grasimi si consum de alcool.Simptomul cel mai important al debutului este durerea: localizata in
epigastru, iradiaza in spate,umar stang,pelvis,hipocondru stang, este profunda la care se adauga anxietate,
transpiratii reci,cianoza, puls slab,tahicardie,hT.
Greturile si varsaturile uneori preced durerea sau sunt concomitente cu aceasta;varsaturile sunt la inceput
alimentare,apoi bilioase.Durerea nu e diminuata de varsaturi,ci din potriva,este exacerbata.
Tulburarile de tranzit intestinal-abdomenul este balonat,fara zgomote intestinale si fara aparare
musculara.
Semne generale: dispnee, agitatie pshiho-motorie, confuzie,tremuraturi,insuficienta circulatorie,
oligoanuria, febra,icter,soc.
Examen abdominal:- inspectie-abdomne mobil,destins,dispnee,tahipnee, pete cianotice supraombilicale
- palpare-sensibil in zona epigastrica
- percutie-timpanism,matitate in flancuri
Tuseul rectal sau vaginal pun in evidenta revarsatul peritoneal

1. Mecanismele fizio-patologice n traumatismele toracice
Insuficienta respiratorie prin:
-pneumotorace hipertensiv
-pneumotorace deschis
-volet costal
-contuzie pulmonara
-aspiratie
Soc hemoragic:
-hemotorace
-hemomediastin
2. Peritonitele acute difuze - tratament medico-chirurgical
Tratamentul peritonitelor cuprinde: reanimarea, chimioterapia si interventia chirurgicala.
Reanimarea :
-punerea in repaus si decomprimarea tubului digestiv
-compensare hidrica,ionica si energetica pe cale parenterala
-prevenirea si combatera IR acute prin oxigenoterapie, traheostomie cu respiratie asistata sau
controlata
Chimioterapia: se dau antibiotice cu spectru larg,atat pentru anaerobi,cat si pt aerobi:Gentamicina,
Kanamicina
Tratamentul chirurgical:
-momentul operator cat mai urgent
-anestezia: IOT,peridurala,rahidiana
-calea de acces:tintita sau laparotomia
-tratamentul leziunii
-curatarea cavitarii peritoneale
-drenajul cavitatii peritoneale
3. Complicaiile pancreatitei acute
-hemoragia digestiva superioara: hematemeza si/sau melena
-hemoragia intraperitoneala: eroziunea a.splenice
-perforatiile organelor cavitare:duoden,stomac,colon,coledoc
-sechestrul pancreatic:lupta dintre pancreas si proprii sai fermenti
-abces pancreatic si extrapancreatic
-pseudochist pancreatic
-fistula
-ocluzie intestinala inalta
-complicatii ale necrozei pancreasului
-pancreatita cronica,acuta recidivanta,hiperinsulinism
-dupa 4-8 sapt. Supuratii,colectii purulente,septicemie,fistula pancreatica
1. Leziuni anatomo-clinice n traumatismele toracice i tratamentul lor
a)Obstructia cailor aeriene->O2 cu debit mare, IOT,traheostomie
b)Pneumotoracele sufocant-> NU se asteapta confirmarea radiologica;
Prim ajutor -ac gros in cav pleurala in spatiul 2 intracostal pe linia medioclaviculara pentru evacuarea
aerului
In spital-drenaj pleural aspirativ, reechilibrare,toracotomie
c)Pneumotoracele deschis : IOT, toracotomie exploratorie,drenajul cav pleurale
d)Hemotoracele masiv-> refacerea volemica inaintea drenajului, drenaj toracic,toracotomie sau
toracoscopie
e)Voletul costal-> analgezie,fixarea voletului,evacuarea revarsatului pleurale, refacerea masei sanguine,
asigurarea unei ventilatiei eficiente
f)Ruptura de aorta->sutura vasculara, transfuzie
g)Ruptura traheobronsica-> toracotomie de urgenta
h)Ruptura esofagiana->sutura,rezectii,drenaj
i)Ruptura miocardica->monitorizare cardiaca, lidocaina,ecografii repetate
j)Comotia toracica-> mentinerea functiilor vitale(RCR)
2. Peritonita pneumococic
-apare la copii intre 5-10 ani
Patogenie:pneumococul necapsulat
Cai de inoculare: hematogena, vagino-utero-tubara, limfatica, de la o enterita pneumococica sau nefrita
-atingere peritoneala difuza
-anse congestionate
-exsudat sero-fibros
-false membrane
-puroi alb-galben-verzui,abundent,cremos,fara miros
Simptomatologie:
-debut brusc
-durere continua
-varsaturi
-febra mare(39-40)
-puls rapid,filiform
-limba uscata
-herpes labial sau nazal
Laborator:leucocitoza
Examen local:
-inspectie:distensie abdominala
-palpare:contractura musculara
-percutie:matitate si timpanism
-auscultatie:liniste abdominala
Tuseu rectal!!
3. Tratamentul medical n pancreatita acut
Reprezinta urgenta majora in faza de atac a P.A.
a)Tratament antialgic: procaina,xilina,Mialgin,neuroleptice,antispastice
b)Tratamentul socului-> combaterea hipovolemiei(transfuzii de sange,plasma,glucoza)
-Dopamina
-antihistaminice-Romergan
-antienzime
c)Inhibarea secretiei pancreatice: aspiratie gastrica,post alimentar absolut
-Anticolinergice(Atropina)
d)Antienzime
e)Tratament antiinfectios: antibiotice(penicilina,ampicilina)
f)Tratament antiinflamator:glucocorticoizi
g)Antihistaminice
h)Glucagon
1. Succesiunea msurilor terapeutice n traumatismele toracice
-asigurarea libertatii cailor aeriene superioare
-asigurarea unei ventilatii adecvate
-controlul hemoragiei externe si refacerea circulatiei
-drenajul revarsarilor pleurale

-oxigenoterapie si refacerea volemiei
-combaterea durerii. Se face fara opiacee pt ca acestea inhiba centri respiratori
-combaterea infectiei cu antibiotice
-reechilibrare metabolica
-traheostomie,toracotomie,intubatie oro-traheala
2. Abcesele subfrenice
Sunt colectii purulente localizate in spatiul supramezocolic.Topografic se impart in: interhepatonefrice,
subfrenic stang, subhepatic si al bursei omentale
a)Abcese interhepatofrenice:
Clinic:durere in hipocondrul drept, respiratie superficiala,tuse dureroasa,dispnee,sdr de iritatie frenica
(sughit)
Examen fizic:
-inspectie:torace imobil,cu largirea spatiului intercostal
-palpare:durere la apasarea grilajului costal
-percutie:coborarea ficatului,matitate
-auscultatie:murmur vezicular
Radiologic:imagini hidroaerice
b)Abcesul subfrenic stang-revarsat purulent
-durere spontana pe partea stanga
-edem parietal
c)Abcesul subhepatic
-durere abdominala difuza sau in punct fix
-contractura abdominala
-radiologic-imagini hidroaerice
d)Abcesul bursei omentale
-simptomatologie inselatoare,ne ajuta ECO si CT
3. Tratamentul chirurgical n pancreatita acut
PA apare in urma autodistrugerii pancreasului,exista si o forma asociata cu colecistita acuta-colecistopancreatica.
Tratament chirurgical contra indicat in formele necomplicate
Indicatiile interventiei chirurgicale:
-complicatii
-insuficienta pulmonara
-insuficienta renala
-stare de soc
-stare septica
-diagnostic incert
-colecisto-pancreatite
-icter
-P.A.gangrenoasa
Interventii chirurgicale in urgenta imediata(8-24h):diagnostic nesigur,bolnavi care nu raspund la
tratament
Interventii chirurgicale inurgenta precoce(24h-7zile):bolnavii care nu se amelioreaza sub tratament
Interventii tardive:fistule pancreatice externe, fistule biliare,bolnavi cu stenoze gastrice sau duodenale
Tipul interventiei:
a)extraglandulare:
-decompresive:colecistectomia
-etiopatogenic:colecistectomia,coledocolitotomia,drenaj kehr
-de detoxifiere:decolare pancreatica,drenaj retro-si peritoneal,lavaj peritoneal
b)glandulare;
-necrectomii
-pancreatectomie
-drenaj al abcesului
1. Cancerul bronho-pulmonar - etiopatogenie i tablou clinic
Agenti etiologici:
-fumatul
-expunere profesionala(azbest,ceramica,metale-Cr,Ni,Co, radiatii)

-poluarea atmosferica
-leziune pulmonara preexistenta
-dieta saraca in beta-caroten
Tablou clinic
Unii pacienti se prezinta cu leziune pulmonara asimptomatica.Semnele clinice si simptomele sunt:
-cresterea tumorala locala:tuse,sputa,hemoptizie,dispnee,wheezing
-extensia regionala: disfonie,obstructie traheala,disfagie,dispnee,pleurezie,pericardita
-diseminare metastatica:dureri osoase,fracturi patologice,obstructie traheala,icter,cefalee
-sdr.paraneoplazice: hipocratism digital,hipercalcemie,ginecomastie
2. Abcesul Douglas-ului - etiopatogenie, tablou clinic, tratament
Este o peritonita localizata, care apare la bolnavii cu reactivitate foarte buna, abcesul se localizeaza
oriunde.
Etiopatologie:infectia unui organ pelvian prin coborarea puroiului din partea superioara cu depozitare in
pelvis.
Clinic: febra oscilanta,anorexie, scaderea in greutate, stare generala alterata, transpiratii.
Examen abdominal: tuseu rectal si vaginal
Tratament chirurgical: se dilata anusul, se punctioneaza colectia prin peretele anterior al rectulu, se aplica
un dren.
3. Volvulusul intestinal
Volvulusul intestinului subire are la baz torsiunea ansei n jurul axului vascular mezenteric,pe bride
congenitale, inflamatorii,postoperatorii sau pe un diverticul Meckel. Ea poate fi parial sau complet,
realiznd o rotaie de 360
-La copil se datoreaza unei anomalii congenitale de tipul mezenterului comun,disproportiei dintre
lungimea ansei intestinale si ingustarea pediculului sau vasculo-nervos
-La adult din diferite cauze care impiedica propagarea undelor peristaltice si astfel determina torsiunea
anselor.
-Obstacolele pot fi:calculi biliari,ghem de Ascaria,stenoze post-traumatice,tumori obstructante.
-Ordinea in care se volvuleaza:jejun-ileon-colon sigmoid-colon transvers-colon ascendent.
-evolueaza foarte repede spre gangrena si peritonita acuta difuza.
Simptomatologia debuteaz cu durere brusc, violent, profund, localizat paravertebral.Se constat
aprare sau chiar contractur, localizate, i uneori ascit. Examenul radiologie arat una sau mai multe
imagini hidro-aerice etajate;
-n volvulusul parial, simptomatologia este mai estompat, durerea vie, nlocuit prin colici ce evoc o
criz biliar sau o torsiune de anex, vrsturi rare, oprirea tranzitului inconstant dar cu meteorism
prezent n zona afectat;
-volvulusul sigmoidian (colonul ileo-pelvian) este cel mai frecvent i, de obicei, este precedat de
colici.Debutul este brusc, cu durere vie n fosa iliac stng, distensie abdominal asimetric,tranzitul este
ntrerupt complet de la nceput,iar tueul rectal poate simi, uneori spirala voivulrii colonului. Radiologie
se evideniaz o imagine aeric n eava, de puc"
-Abdomenul meteorizat simetric/asimetric,timpanism.
1. Sindroame paraneoplazice n cancerul bronho-pulmonar
-hipocratism digital
-hipercalcemie
-ginecomastie
-dermatomiozita
-hipercoagulabilitate
-sdr Eaton-Lambert
Sunt modificari nespecifice ce apar la bolnavii cu neoplazii,sunt datorate actiunii locale a tumorii
metastatice.Caracteristica este lipsa specificitatii.
2. Ulcerul gastro-duodenal perforat - anatomie patologic, simptomatologie

Anatomie patologica:ulcerul perforat depaseste in evolutie profunzimea peretelui GD,
complicatie foarte grava, care duce la peritonita acuta difuza duodenala. Cel mai inalt sediu al perforatiei
este zona antro-pilorica.Revarsatul peritoneal este variabil calitativ si cantitativ, depinde de momentul
perforarii; initial este steril apoi septic purulent contine resturi alimentare si bila.
Simptomatologie:
-durerea: intensa,brusca,brutala,imobilizeaza bolnavul, mai mare in UG,in final e generalizata,cu
iradiere in omoplat
-vomismente:incostante,apetit absent
-hemoragia: apare dupa episodul acut peritoneal si este de mica amploare
3. Invaginaiile intestinale
-ocluzie prin strangulare-consta in telescoparea unui segment proximal intr-unul distal.
-telescoparea poate fi urmarea unei tulburari dinamice intestinale,a unui obstacol
organic(tumora,stenoza,diverticul)
-se opreste peristaltismul intestinal si are loc dilatarea reflexa a segmentului intestinal subiacent.
-cele mai frecvente sunt invaginarile ileo-cecale+ileo-colica
-masa de invaginare e formata din 3 cilindrii:extern(teaca receptoare),intern(peretele ansei
invaginate),mijlociu(le uneste pe cele doua).
-tulburarea circulatiei in urma strangularii->ischemie+necroza->perforatia ansei la nivelul coletului>peritonita acuta difuza(frecvent mortala).
Invaginaia intestinal se ntlnete la toate vrstele dar cu predilecie la nou-nscut i la copil.
a)La sugar poate fi cauzat de polipi, enterite, tuse convulsiv, ascarizi, traumatisme, limfadenite
mezenterice. Sugarul prezint crize dureroase,este agitat, palid i prezint vrsturi, cu perioade scurte de
acalmie cnd se poate palpa tumora de invaginaie. Mai trziu, la tueul rectal apare snge pe mnu (s.
Ombre-danne).
b)La copilul mic, invaginaiile sunt mai rare, recunosc acelai cauze i evolueaz sub mai multe
forme:
-forma acut - ca i la sugar;
-forma subacut-dureri in FID, greuri, vrsturi,alternan de constipaie i diaree, la palpare se simte
tumora de invaginaie, iar la tueul rectal apare sngev
-forma cronic - invaginare incomplet ce evolueaz cu dureri persistente,(zile,saptamani)balonare i
diaree
c) La aduli, cauzele cele mai frecvente sunt reprezentate de polipi intestinali, mioame, diverticul
Meckel i ascarizi, iar localizarea este,ileo-cecal. Evolueaz cu forme acute, subacute i cronice,
asemntoare celor de mai sus.
1. Tratamentul complex al cancerului bronhopulmonar
Consta in tratament chirurgical,radioterapie,chimioterapie, tratament imunologic.

Chimioterapia-principala arma in toate cc microcelulare,dar problema e ca recidiva tumorala este foarte
frecventa.
Radioterapia: Cancerul bronho-pulmonar este radiosensibil,determinand regresia tumorii primare si a
adenopatiilor
Tratamentul chirurgical se asociaza cu unul chimioterapic.Proceduri:lobectomia simpla sau radicala,
bilobectomii,pneumectomia radicala
2. Ulcerul gastro-duodenal perforat - tablou clinic i radiologic, tratament
Tablou clinic:
Simptome: -durere brusca, violenta, ca o lovitura de pumnal.
-Apare in epigastru, hipocondru, fosa eliaca dreapta.
-Pacientul se manifesta prin stare de soc,facies de om fricos, agitatie, hTa.
-La inspectie abdomenul este imobil ,plat, care la palpare determina o contractura
abdominala rigida, tonica, permanenta. Abdomenul pare de lemn.
-La percurie dispare matitatea.
Semne:contractura musculara,pneumoperitoneu,dureri,liniste abdominala,la tuseu rectal-douglas

dureros
Ex.paraclinice:Rx abdominala simpla,ecogf abdominala,substanta de contrast.
Tratamentul-mare urgenta,are ca obiective salvarea vietii si rezolvarea bolii.
-chir.paleative:sutura, excizie,
-chir.radical: rezectie gastrica,vagotomia+procedeu de drenaj gastric
3. Clasificarea ocluziilor intestinale
a)Dpdv etiopatogenic,pot fi: dinamice i mecanice.
*Ocluziile dinamice(nu au obstacol,lumenul intestinal fiind liber):
-paralitice,datorita inhibrii contraciei musculaturii netede a intestinului;
-spastice, datorate spasmului musculaturii intestinle.
*Ocluziile mecanice(nu au lumenul liber datorit obstruciei sau strangulrii acestuia):
-obstrucia=existena unui obstacol intestinal, fr tulburri circulatorii, ca urmare a unor corpi
strini intralumenali sau compresiuni externe;
-strangularea =asocierea unui obstacol cu tulburri circulatorii intestinale
b)Dpdv topografic, ocluziile pot fi:
-nalte, localizate pe intestinul subire, duoden sau la pilor;
-joase, ce afecteaz, intestinul gros.
c)Dpdv clinico-evolutiv se descriu ocluzii:
-acute, instalate brusc, cu evoluie rapid i grav;
-subacute, cu instalare mai puin rapid i cu evoluie mai lent;
-cronice, se instaleaz lent i au evoluie n-delungat.
d)In raport de existena tulburrilor vasculare ale intestinului, ocluziile pot fi:
-neischemiante, fr interesarea vascular a zonei afectate aa cum sunt ocluziile funcionale i
cele prin obturare;
-ischemiante, ce afecteaz teritoriul vascular aferent ca n cazul ocluziilor prin strangulare.
e)Clasificarea chirurgical este circumstanial i mparte ocluziile n:
-primitive ce survin la bolnavi neoperai;
-secundare - apar postoperator imediat sau la persoane ce au suferit intervenii operatorii n ante-cedente.
1. Chistul hidatic pulmonar - etiopatogenie, tablou clinic, radiologic, de laborator, tratament
Etiopatogenie:
-boala parazitara determinata de Taenia echinococcus granulosus
-localizarea pulmonara este a2-a ca frecevnta dupa cel hepatic
Tablou clinic:
-asimptomatic o perioada de timp
-modificari respiratorii nespecifice: tuse iritativa, dispnee de efort
-tuse productiva cu aspect hemoproic sau chiar hemoptizie
-modificari alergice:eruptii.edeme
Examen radiologic:
-opacitate rotunda,unica/multipla,net limitata
CT:
-confirma imaginea chistica,net delimitata de parenchimul pulmonar
Tratament:
-medicamentos: tartrat de amoniac
-chirurgical: singurul eficient
-evacuarea parazitului
-tratamentul cavitatii restante
-tratamentul leziunilor invecinate
Tratamentul consta in chisterectomie, iar in forme mai complicate-rezectie pulmonara.

2. Hemoragia digestiv ulceroas - anatomie patologic, tablou clinic
Anatomie patologica:- ulcer vechi, cronic, inconjurat de o zona indurata, penetrand in pancreas, ficat,
epiplon,ducand la hemoragii mari.
-Apare hemoragia mucoasei in urma ruperii capilarelor

-In urma gastoduodenitelor periulceroase mucoasa din vecinatatea ulcerului poate sangera.
Tabloul clinic:
-hematemeza, precedata de anemie,slabiciune,lipotimie,palpitatii,tahicardie, greturi
-melena
-hematochezia
Simptome generale: paloare tegumentara,sete,uscaciunea gurii, agitatie psiho-motorie,lipotimii,
transpiratii reci
Examenul obiectiv: tahicardie,tahipnee, extremitati reci si palide,scade TA
3. Principii de tratament n ocluziile intestinale
Tratament medical:indicat in ocluzia dinamica,adjuvant in ocluzia mecanica
-in tratamentul de degajare se administreaza I.V. medicatie ce stimuleaza peristaltismul
intestinal(Miostin)
-aspiratia mezogastrica,pt a inlatura staza si pt a scadea distensia intestinala,reechilibrarea hidro-electrica
si acido-bazica.
Tratament chirurgical:
-singura modalitate in ocluzia mecanica
-operatie de urgenta in ocluzia prin strangulare,in obstructia intestinala poat fi amanata cateva zile.
-laparotomia-explorare blanda si atenta a abdomenului deoarece pot exista leziuni asociate
Obiectivele tratamentului sunt:
-reechilibrarea bolnavului;
-decompresiunea bolnavului;
-rezolvarea cauzei de ocluzie;
-profilaxia recidivelor.
Tehnici chirurgicale curente:
- infiltrarea cu novocaina a mezenterului
- aplicarea de ser fiziologic pe ansele intestinale pt ameliorarea circulatiei si verificarea viabilitatii
intestinale
- in forme recidivante se pot aplica tehnici enteroplicaturale(stent in lumen)

Chirurgie Bilete Tot

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Chirurgie Bilete Tot

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BILETUL NR1.

-Modificrile echilibrului acido-bazic.

- hormonoterapia de substituie (hormoni tiroidieni) este indicat n formele cu

Are doua faze:

-distrugerea florei bacteriene piogene prin antibioterapie;

-lichidul e fluid si curge liber in cavitatea pleurala

2. Pleureziile purulente - tablou clinic, diagnostic, tratament medico-chirurgical

Inspectie: in contuzii putem constata echimoze,hematoame, se controleaza miscarile respiratorii

Anatomie patologica localizarea calculului pe inferioara a canalului biliar principal

2.Traumatismele hepatice - anatomie patologic, tablou clinic, tratament

3.Apendicita acut - tratament

-hemostaza,toaleta cavitatii peritoneale

2. Anatomia patologic a herniilor necomplicate herniile:iesirea partiala/totala a unui viscer din

- reductibilitatea (posibilitatea repunerii coninutului herniar n abdomen) i impulsiunea la efort

- macroscopic -vegetant,conopidiform,margini neregulate dure

Etiopatogenie. Factori genetici, defecte genetice, gene supresoare

Simptomatologie-comuna,durerea e mai evidenta. Intensitatea simptomelor clinice depinde de marimea

-Pe sexe: aprox egala,cu o usoara preponderenta la femei.

a) Leziuni in cavitatea abdominala: peritoneu si tesut retroperitoneal(pete de citosteatonecroza, hemoragie

BILET DE EXAMEN NR. 24

-drenajul revarsarilor pleurale

-expunere profesionala(azbest,ceramica,metale-Cr,Ni,Co, radiatii)

2. Ulcerul gastro-duodenal perforat - anatomie patologic, simptomatologie

Consta in tratament chirurgical,radioterapie,chimioterapie, tratament imunologic.

Semne:contractura musculara,pneumoperitoneu,dureri,liniste abdominala,la tuseu rectal-douglas

Tratamentul consta in chisterectomie, iar in forme mai complicate-rezectie pulmonara.

-Apare hemoragia mucoasei in urma ruperii capilarelor

S-ar putea să vă placă și