Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(cunoscui
sub
denumirea
FORMULA GENERALA
Intr-o molecula de alcan la n atomi de carbon
se gasesc 2n+2 atomi de hidrogen. Prin urmare, formula generala a alcanilor este CnH2n+2. Pe
baza formulei generale se poate stabili formula moleculara a oricarui alcan daca i se cunoaste
numarul atomilor de carbon. De exemplu, pentru o molecula care contine doi atomi de carbon
(n=2), numarul atomilor de hidrogen este 2*2+2=6; formula hidrocarburii respective este deci
C2H6 (etan).
Alcanii conin atomi de carbon n starea de
hibridizare sp3. Primul reprezentat al seriei omoloage,
care este i cel mai simplu compus organic, este
alcanul cu un sigur atom de carbon, la care se leag
patru atomi de hidrogen: metanul cu formula CH4.
2|Page
Alcanii sunt compusi organici nepolari si sunt practic insolubili in apa, dar sunt buni
solventi pentru alte substante organice cu molecule nepolare. Cunoasterea acestor proprietati face
posibila, atat utilizarea alcanilor ca materii prime sau auxiliare in fabricarea unor produse utile,
cat si evaluarea si reducerea riscurilor in cazul dezastrelor ecologice.
pura
din
produsele
naturale
este
3|Page
Alcanii superiori in stare solida, vaselina sau parafina, care au un grad mare de puritate,
se folosesc ca substante auxiliare la fabricarea unor produse farmaceutice sau cosmetice
comercializate sub forma de crema. Vaselina are efect emolient si ajuta la mentinerea umiditatii
pielii.
Benzina este un bun solvent pentru grasimi. In contact direct cu pielea sau prin inhalarea
vaporilor, benzina dizolva grasimile de la nivelul membranelor celulelor determinand efecte
fiziologice grave: iritatii, inflamatii sau chiar arsuri chimice. Din acest motiv se recomanda
folosirea manusilor de cauciuc chiar si in cazul alimentarii autovehiculelor cu benzina.
Nomenclatura
Nomenclatura alcanilor, ca si a altor compusi organici trebuie sa permita fie denumirea
lor daca se cunoaste formula de structura sau scrierea formulei de structura daca se cunoaste
denumirea. Cea mai simpla hidrocarbura aciclica, saturata este metanul, CH4. Celelalte
hidrocarburi din aceasta clasa pot si considerate formal ca derivati ai metanului rezultati prin
substituirea unuia sau mai multor atomi de hidrogen cu radicali de hidrocarburi.
4|Page
Astfel, daca in locul unui atom de hidrogen din metan se gaseste un radical metil, -CH3,
hidrocarbura (imediat superioara metanului) are compozitia C2H6 si este etanul. Etanul poate fi
considerat ca rezultat prin unirea a doi radicali -CH3.
Daca in molecula etanului unui din atomii de hidrogen este inlocuit formal cu un radical
metil, -CH3 hidrocarbura saturata respectiva C3H8, este propanul: CH3-CH2-CH3. Propanul
mai poate fi considerat format ca derivand din metan prin inlocuirea a doi atomi de hidrogen cu
doi radicali metil, -CH3 (sau prin inlocuirea unui atom de hidrogen cu un radical etil, -C2H5).
Daca se continuia inlocuirea in mod succesiv a cate unui atom de hidrogen din
hidrocarburi cu cate un radical -CH3 rezulta o serie de hidrocarburi fiecare deosebindu-se de cea
precedenta printr-o gurpa CH2:
Primii patru alcani cu catena neramificata se numesc metan, etan, propan, butan.
5|Page
Structura chimica a catenei termenilor seriei omoloage, adica a omologilor este identica.
Ca urmare, si proprietatile chimicie ale omologilor sunt foarte asemanatoare.
6|Page
Atomii de carbon ai alcanilor sunt hibridizai sp3, ceea ce determin un unghi dintre
covalene de 109,5 grade i o lungime a legturilor C-C de 1,54 A.
Alcanii pot fi: cu catena continua, daca toti atomii de carbon sunt legati de cel multi alti
doi atomi de carbon si cu catena ramificata daca unul sau mai multi atomi de carbon din
molecula sunt legati de mai mult decat doi alti atomi de carbon.
Alcanii cu catena ramificata au numele format din numele catenei laterale notat ca prefix
la numele mai cele mai lungi catene prezente in formula. Pozitia catenei laterale se indica printrun numar.
7|Page
Pentru aceasta, catena cea mai lunga se numeroteaza de la un capat la altul, cu numere
arable, in acea directie in care catena laterala sa ocupe pozitia cu numarul cel mai mic. Prezenta
ma multor catene laterale identice se indica prin prefixele di-, tri-, tetra-, penta-, hexa-, hepta-,
octa-, nona-, deca- .etc la numele radicalului.
Inlaturind imaginar de la fiecare hidrocarbura cite un atom de hidrogen, vom obtine grupe
de atomi numite radicali.
Denumirea radicalilor se formeaza de la numele alcanului respectiv, prin inlocuirea
terminatiei -an cu terminatia -il. Pentru alcanii cu mai mult de 2 atomide carbon hidrogenul poate
fi indepartat de la atomii de carbon primari, secundari sau tertiari. Deci, se pot obtine mai multe
grupe alchil.
Radicalii bivalenti si trivalenti derivati din alchili, prin indepartarea unui sau a doi atomi
de hidrogen de la atomul de carbon care are valenta libera, au numele format prin adaugarea
terminatiei -iden respectiv -idin la numele radicalului monovalent corespunzator.
8|Page
9|Page
Numrul de izomeri de caten crete odat cu numrul atomilor de carbon din molecul.
Este foarte important de reinut c toi izomerii unei substane au aceeai formul molecular dar
sunt substane chimice diferite.
Proprietati fizice
n functie de masa lor molara, alcanii sunt gazosi,
lichizi
sau
solizi.
Datorita
diferentei
mici
de
De aceea ntre moleculele alcanilor se exercita forte de atractie van der Waals. Cu ct
molecula este mai mare cu att energia necesara pentru ruperea fortelor intermoleculare trebuie
sa fie mai mare, iar punctele de fierbere corespunzatoare vor creste.
Punctele de topire i fierbere ale alcanilor cresc odat cu creterea numrului de atomi de
carbon. Ramificarea determin micorarea punctului de fierbere.
Dintre izomerii de catena ai unui alcan, cel cu catena normala are punctul de fierbere
cel mai ridicat, iar izoalcanul cel mai ramificat are punctul de fierbere cel mai scazut.
Pn la 4 atomi de C, starea de agregare este gazoas. De la 4 pn la 15 atomi de C,
starea de agregare este lichid. De la 15 atomi de C in sus, starea de agregare este solid.
11 | P a g e
Proprieti chimice
Denumirea de parafine provine de la parum affinis- afinitate (chimic) mic, adic au
reactivitate chimic sczut. Reaciile chimice la care particip alcanii se grupeaz dup natura
legturilor covalente care se desfac(legturile CH se desfac la substituie, dehidrogenare,
oxidare; legturile CC se desfac la descompunere termic, izomerizare, ardere).
1. Reaciile de substituie - const n
nlocuirea unuia sau mai multor atomi
de hidrogen cu ali atomi sau grupe de
atomi.
Halogenarea: derivai halogenai
RH + X2 RX + HX
2. Reaciile de izomerizare au loc la
temperatura de 50 100C sub aciunea
unor catalizatori ca bromura sau clorura de aluminiu anhidr. Aceast reacie a fost
descoperit de chimistul romn C.D. Neniescu.
3. Reaciile de oxidare sunt reaciile care au loc n prezena oxigenului. Acestea pot fi:
oxidri incomplete i oxidri totale (arderi).
Toi alcanii reacioneaz cu aerul sau oxigenul.n urma acestor reacii rezultnd produi
cu diferite trepte de oxidare.Aceast reacie se mai numeste i reacia de ardere a alcanilor.
Oxidri incomplete ale metanului
CH4 + 1/2O2 CH3OH (metanol) la 60 atm i 400C;
CH4 + O2 CH2O (aldehida formica) + H2O catalizatori oxizi de azot, 400-600C;
2CH4 + O2 2CO + 4H2 (gaz de sintez).
12 | P a g e
Dehidrogenare
CH3CH2CH2CH3 CH2CHCH2CH3 (1-buten) + H2
CH3CHCHCH3 (2-buten) + H2
Principalele surse de alcani sunt gazele naturale i petrolul.
Gazele naturale pot fi formate din metan (gazul metan) ct i din gaze de
sond sau gaze de petrol. Petrolul este un amestec de hidrocarburi.
O surs natural pentru
obinerea
hidrocarburilor
este
13 | P a g e
Proprietati fizice
Metanul este un gaz incolor, mai usor decat aerul, insolubil in apa, solubil in alcool, eter,
benzen. Mirosul gazului metan din conductele industriale si casnice este dat de substantele
continand sulf (mercaptani) care sunt adaugate special pentru a face gazul usor de recunoscut
prin miros; eventualele scapari de gaze pot fi astfel descoperite la timp. El poate fi prins sub apa
fara pierderi insemnate.
Legaturile C-H din molecula metanului nu sunt polare; in schimb apa este dupa cum am
vazut un compus polar. Lipsind atractiile electrostatice,
moleculele de metan nu vor fi inconjurate de un roi de
molecule de apa (asa cum se intampla cu alte molecule
sau ioni, fenomen numit salvatare), iar fara aceasta nu
are loc dizolvarea.
Petrolul (titeiul), este un lichid vascos, de culoare bruna, neagra sau verde masliniu,
inflamabil, cu miros caracteristic, insolubil in apa, cu densitatea mai mica decat a apei. Nu are
temperatura de fierbere fixa fiind un amestec complex de hidrocarburi. Contine in cantitati mici
si substante anorganice ca sulf, oxigen si azot.
Petrolul contine hidrocarburi a caror masa moleculara
variaza de la 16 (metan) pana la circa 1800. Compozitia
petrolului difera de la un zacamant la altul, dar contine
amestecuri din trei clase de hidrocarburi: alcani, cicloalcani si
arene. In petrol nu se gasesc hidrocarburi nesaturate.
15 | P a g e
Compozitie
Din punct de vedere al compozitie chimice,
titeiul este un amestec complex de hidrocarburi
gazoase sau solide dizolvate in hidrocarburi lichide;
de aceea se prezinta in natura in stare lichida. Titeiul mai contine compusi organici cu oxigen
(fenoli, acizi naftenici), cu sulf (tiofen, mercaptani), cu azot (chinolina) etc. In hidrocarburi se
gasesc hidrocarburi aciclice saturate (alcani sau parafine), hidrocarburi ciclice saturate
(cicloparafine sau naftene) si hidrocarburi aromatice. Aceste trei clase de hidrocarburi in
proportii diferite se gasesc in toate tipurile de titei.
Originea titeiului
Asupra modului de formare a titeiului in scoarta pamantului s-au emis mai multe teorii.
Unele din acestea considera titeiul ca fiind de origine anorganica, altele ii atribuie origine
organica.
Teoria anorganica asupra originei titeiului a fost formulata de M. Berthelot si a fost
completata si sustinuta de D. I. Mendeleer. Acesta teorie afirma ca titeiul s-a format in straturi
adanci ale scoartei prin actiunea apei asupra carburilor metalice: CaCl2, Al4C3 etc. care in
contact cu apa se descompun rezultand acetilena, metan si alte hidrocarburi; sub actiunea
temperaturii si presiunii inalte din interiorul pamantului si in prezenta catalizatorilor naturali,
hidrocarburile nesaturate sau polimerizat formand titeiul de astazi.
Teoria organica se fundamenteaza pe mai mute
ipostaze, si anume:
titeiul
este
de
origune
vegetala
(Figuier),
17 | P a g e
utilizata
drept
combustibil
in
18 | P a g e
la
care
se
adaug
uneori
cantiti
apreciabile
de
hidrocarburi
saturate
(alcani), metan (CH4), etan (C2H6), propan (C3H8), hidrocarburi nesaturate, alchene sau olefine,
i hidrocarburi aromatice sau arene.
Gazele naturale mai conin: vapori de gaze condensate din care cauz mai sunt numite
gaze umede, hidrogen sulfurat (H2S), care necesit ndeprtarea sulfului, i pn la 9% dioxid de
carbon (CO2) care diminueaz calitatea gazului.
n
general,
gazul
natural
are
compoziie
Proprieti
Gazul
natural
este
un
amestec
puternic
20 | P a g e
Cantitatea net de gaz exploatat n anul 2004 a fost de 2.689 miliarde m, din care 22%
revine Rusiei, 20% Statelor Unite ale Americii, 6,8% Canadei, 3,6% Regatului Unit,
3% Algeriei i17,2% Indoneziei, Olandei,Uzbekistanului, Iranului, Argentinei, Mexicului, Arabi
ei Saudite, Malaysiei i Germaniei, iar 0,6% Austriei.
Gazul natural acoper 24% din necesarul de energie al lumii. Pentru prima oar
n 1844 s-a gsit n Europa gaz natural n zona grii de est din Viena, urmate de noi descoperiri
n 1892 prin forajele din regiunea Wels, Austria. Zcminte mari de gaz se gsesc n North Field
(peste 900 TCF sau 25 miliarde (10) m3) n Qatar (peninsula Arabiei) i Urengoi (peste 300
TCF sau 8 milarde (10) m3) din Siberia, Rusia. De asemenea se presupune existena unor
zcminte de gaz i mai mari n Iran.
Zcmintele de gaz, de regul, sunt sub presiune, fapt ce uureaz exploatarea lui.
Rezervele globale de gaz estimate n anul 2004 sunt de 170.942 miliarde m, respectiv 185
miliarde tone (SKE) care ar acoperi necesarul pe o perioad de 67 de ani. Din aceast cantitate de
gaz, 2.830 miliarde m aparin Orientului Apropiat (Peninsula Arab, o parte din Nordul Africii),
64.020 miliarde m Europei i Statelor GUS (Uniunii Sovietice), 14.210 miliarde m Asiei i
Australiei, 14.060 miliarde m Africii, 7.320 miliarde m Americii de Nord i 7.100 miliarde m
Americii de Sud.
21 | P a g e
Cererea global este ateptat s sar de 5,1 trilioane de metri cubi (tmc) pn n 2035, cu
1,8 tmc mai mult dect n 2011.
Transport i depozitare
Poate fi transportat prin conducte sau cu alte mijloace de transport n stare comprimat
sau n stare lichid, actualmente fiind folosit pe scar tot mai larg ca nlocuitor al benzinei.
Uscarea gazului reprezint procesul de nlturare a vaporilor de ap, care face parte din
metodele de pregtire a gazului nainte de utilizare. ndeprtarea apei din gaz este important,
deoarece prin uscarea gazului se nltur posibilitatea formrii cristalohidrailor. Acetia sunt
impuriti solide care blocheaz conductele i duneaz armturilor. Gradul de uscare al gazului
se stabilete astfel nct cristalohidraii s se formeze doar sub -8 C.
Pentru a tri pe pmnt, omul are nevoie de existenta stabil, continu, a unui mediu
favorabil de via, capabil s-i asigure existena fizic i s-i ofere posibilitatea dezvoltrii sale
intelectuale, morale, sociale i spirituale.
Mult vreme omul a presupus c aerul, solul, apa,
pot prelua, absorbi i recicla produsele reziduale ale
activitii sale, atmosfera, oceanul i chiar pmntul, fiind
considerate astfel un fel de receptoare cu capacitate
nelimitat.
22 | P a g e
Metanul
Emisiile de CH4 contribuie cu aproape 15% la
creterea potenialului efectului de ser. Metanul este principalul componenet al gazului
natural ars de ctre utilajele de nclzit. El provine de la descompunerea vegetal (arderile
anaerobe - descompunerea vegetaiei in lipsa de O2) dar provine n egal msur si de la
scurgerile conductelor de gaze, de la centrele de tratament, de la instalaiile de foraj i de la
minele de crbune, de la materialeorganice in descompunere (cum ar fi produsele alimentare
aflate n depozite). Cercettorii sunt alarmai, ca o nou nclzire a climei va antrena eliberarea
unei pri de CH4 natural acumulat n cantiti mari sub gheari i n calotele polare, provocnd
astfel efectul de retroaciune. Altfel spus, renclzirea climei va avea un efect de cretere.
23 | P a g e
Negrul de fum
Este o sursa majora de poluare, acesta se gaseste
sub forma de pulberi in suspensie in aer, fiind produs de
motoare diesel cu evacuare, fie de arderea biomasei, dar
si atunci cand gatim cu combustibili solizi.
Acesta are un efect de nclzire a atmosferei de
trei-patru ori mai mare decat estimarile actuale, potrivit oamenilor de stiintaintr-un articol
din revista "Nature Geoscience. "Omul de stiinta atmosferica V. Ramanathan de la Institutul de
Oceanografie Scripps de la Universitatea din California, inginerul chimist Greg Carmichael de la
Universitatea din Iowa, San Diego, au declarat c funinginile i alte forme de negru de fum ar
putea avea cam 60 la suta din efectul nclzirii globale cauzat de dioxidul de carbon, maimult
dect cel al oricrui gaz cu efect de ser (n afar de dioxid de carbon).
Utilizarea petrolului provoaca poluari masive ale aerului in multe orase. Gazele de
esapament evacuate de autoturisme si de alte masini cu combustie interna contin gaze otravitoare
cum ar fi monoxidul de carbon, hidrocarburi nearse, oxizi de azot si plumb. Unii dintre acesti
agenti de poluare reactioneaza cu lumina soarelui producand acel smog neplacut, fotochimic,
care pluteste deasupra multor oras, cum ar fi Los Angeles sau Mexico City.
24 | P a g e
Reziduurile de petrol ajung in bazinele naturale de apa prin deversarea de ape reziduale
rezultate de la rafinarii, uzini de cracare si alte instalatii de prelucrare a titeilui. Aceste reziduuri
conduc la cresterea temperaturii si turbiditatii, la formarea unei pelicule de petrol la suprafata
apei sau a unor emulsii (apa- petrol sau petrol-apa) si la schimbarea compozitiei apei, prin
dizolvarea in aceasta a substantelor petroliere solubile, toxice in anumite concentratii, pentru
organismele acvatice, om si animale.
25 | P a g e
Parafina solida si vaselina, constituite majoritar din alcani solizi, sunt utilizate la
obtinerea cremelor.
Alcanii sunt substante nepolare, deci insolubile in apa, dar care dizolva alte substante
organice nepolare, cum sunt grasimile solide sau lichide. De aceea inhalarea vaporilor de
benzina afecteaza plamanii, ca urmare a dizolvarii grasimilor din membranele celulare.
Contactul prelungit dintre alcanii lichizi si piele are ca efect dizolvarea grasimilor,
producand inflamari sau chiar arsuri grave.
27 | P a g e
Dei acest lucru nu poate fi exploatat comercial la momentul actual, cantitatea de energie
combustibila din domeniile cunoscute de hidrat de metan depete coninutul energetic al
tuturor gazelor naturale i a depozitelor de petrol puse mpreun.
29 | P a g e