Laringe

Scheletul cartilaginos este format din 2 cartilaje. 1)Nepereche a)Tiroid- format din
doua lame care sunt sudate in partea ant , avand forma unei carti deschise spre
posterior. Fata ant a fiecarei lame prezinta linia oblica pe care se ataseaza muschii
sternotiroidian ,tirohioidian si constrictor inf al faringelui. Sup si inf de linia oblica se
afla tuberculu sup si respectiv tuberculu inf. b)Cricoid-partea ant formeaza arcul
cartilajului cricoid si cea post lama cartilajului cricoid. c)epiglotic- prezinta o fata
apost si una ant pe care se afla tuberculu epiglotei. 2)Pereche a)Aritenoide-au
forma unei piramide triunghiulare , baza cartilajului se articuleaza cu cartilajul
cricoid si prezinta 2 procese : procesul vocal si procesul muscular. Fata antero
laterala prezinta foseta triunghiulara ,creasta arcuata si foseta emisferica.
b)Corniculate sunt situate in varful cartilajelor aritenoide c) cuneiforme ; d)
sesamoide. Muschii ai laringelui: 1)m.adductori ai plicilor vocale: a)m.
cricoaritenoidian lateral ; b)m.aritenoidian oblic ; c) m.aritenoidian transvers ; d)
m.tiroaritenoidian ; e) m.epiglotic. 2)M. abductori ai plicilor vocale: a) m.
cricoritenoidian posterior. 3) a)m.vocal ; b)m.cricotiroidian. Ligamentele :
1)membrana tirohioidiana 2)lig.cricotraheal 3)lig.tiroepiglotic 4)lig. hioepiglotic 5)
lig. cricofaringian 6) lig.vestibulare 7)lig. vocale. Arterele:a.laringiana sup ; a.
laringiana inf. Nervii : n.laringeu sup. ; n.larigeu inf.
Faringe
Se afla post de cav bucala si de cav nazala. Limite: cea sup : baza craniului ; inf : la
niv marginii inf a corpului vertebrei c6 se continua cu esofag. Endofaringe : se
imparte in 3 portiuni. 1) nazofaringe se intinde de la baza craniului si marg libera a
valului palatin , comunica ant prin choane cu cav nazala ; prezinta peretele superior
la care mucoasa contine tonsila faringiana si perete lateral unde este situat ostiul
faringian al tubei auditive. 2) Orofaringe se intinde intre palat moale si plan
orizontal care trece prin osul hioid. comunica prin peretele ant cu cav bucala prin
istmul buco-faringian. Intre cele 2 arcuri si radacina limbii se delimiteaza un spatiu
triunghiular numit fosa tonsiliara. Aceasta contine tonsila palatinaa , masa ovalara
de tesut limfoid.3) laringofaringe este limitat sup de un plan orizontal care trece
prin cartilajul hioid si inf un plan care trece prin marg inf a cartilaj cricoid. Pe linia
mediana se observa additusul laringian marginit ant de epiglota si lat de plicile
ariepiglotice. Structura: 1) mucoasa faringelui: a) mucoasa nazofaringelui ; b)
mucoasa oro si laringofaringelui. 2)mucoasa faringobaziliara 3) stratul muscular :
m.constricotr superior ; mijlociu ; inferior al faringelui ; stilofaringian ;
palatofaringian.4)fascia buco faringiana. Raport: a)Baza :partea bazilara a
occipitalului , fata ant a stancii temporalului ; b) fata post :vertebrele c1-c5 , muschi
si fascia prevertebrala , spatiul retrofaringian c) fata laterala : portiunea cefalica in
contact cu spactiul latero faringian si portiunea cervicala In raport cu manunchiul
vasculo nervos al gatului. Vascularizatie: arteriala-a.faring ascendenta ,
a.palatinala ascendenta , a.tiroidiana sup si inf. Venele : dreneaza in vena jugulara
interna. Limfaticele limfonodulii retrofaringieni , si cervicali profunzi. Inervatia:
a)ramurile faringiene ale nervului glosofaringian se desprind din trunchi comun care
se afla superficial de m.constrictor al faringelui. b) ramura faringiana a n.vag:
contine fibre viscero eferente speciale. c) ramurile laringo faringiene ale
ganglionului cervical sup. participa la formarea plexului faringian.

Vena jugulara interna:

Dreneaza sange venos de la nivelul encefalului ,orbitei , fetei si regiuni ant a
gatului. Origine : sinusul sigmoid se continua cu vena jugulara int la niv partii poster
laterale a gaurii jugulare .Traiect : vena jugulara int are un traiect spiralat in jurul
axului arterial format din artera carotida int si art carotida comuna. si cu nervul vag
formeaza manunchiul vasculo nervos al gatului. Afluenti : 1) asinusul pietros inferior
2) venele faringiene 3) cenele tiroidiene sup , mijlo si inf. 4) venele linguale 5)
ramura anastomotica cu vena jugulara externa 6) trunchiul venos tireo linguo facial.
Artera carotida comuna:
Origine: a.carotida comuna dreapta are org in trunchiul brahioencefalic in dreptul
articulatiei sterno claviculare drepte. A.carotida comuna stg are org in crosa aortei.
Limite : limita proximala se afla in dreptul articulatiei sterno claviculare drepte.
Limita distala se afla in trigonul carotic. Traiect : a. face parte din manunchiul
vasculo nervos al gatului impreuna cu n.vag si vena jugulara interna. Ea strabate
regiunea sternocleidomastoidiana si trigonul carotic unde se imparte in a. carotida
externa si interna. Raporturi : In regiunea sternocleidomastoidiana : anterior - cu
planul osteo muscular si planul venos ; antero median- lobul glandei tiroide ;
medial trahea si esofag ; posterior procesele transverse ale vertebrelor
cervicale , m. prevertebrali. In trigonul carotic : antero medial : m.platisma si
radacina ant. a ansei hipoglosului ; antero medial laringe ; medial- m.
constrictor inf al faringelui ; postero lateral n.vag ; lateral vena jugulara
interna. Ramurile terminale ale a. carotide comune sunt a. carotida inerna si
externa. La nivelul bifurcatiei a. prezinta o dilatatie numita sinus carotic.
Artera carotida interna:
Origine: are origine in artera carotida comuna in trigonul carotic. Limite : Limita
proximala : se afla in trigonul carotic , la nivelul unui plan orizontal care trece intre
vertebrele c3-c4 si tangent la marginea sup a cartilajului tiroid. Limita distala a
artere este situata endocranian , medial de procesul clinoid anterior. Traiect:
atraverseaza trigonul carotic , spatiul retrostilian , stanca osului temporal , fosa
craniana medie si spatiul subarahnoidian. Raporturi: In trigonul carotic a. are un
traiect ascendent spre postero medial , ea formeaza impreuna cu n.vag si vena
jugulara interna manunchiul vasculo nervos al gatului , cele trei elemente fiin
invelite de teaca carotica. Anterior: artera carotida externa face o bucla antero
mediala fata de artera carotida interna ; posterior n.vag se afla in unghiul diedru
post dintre a. carotida internna si vena jugulara interna ; lateral vena jugulara
inerna , n.hipoglos. In spatiul retrosilian: ant- diafragma siliana ; post n.vag ,
n.hipoglos ; medial m. constrictor sup al faringelui ; lateral procesul mastoidian
, n hipoglos , m. sternocleidomastoidian.
Artera carotida externa:
Origine: artera carotida comuna la nivelul trigonului carotic. Limite: proximala este
planul orizontal care trece prin marginea sup a cartilajului tiroid si ; limita distala
este colul mandibulei la 4cm superior de unghiul mandibulei. Traiect : a. strabate
trigonul carotic , pensa stiliana si regiunea parotidiana. Raporturi: In trigonul
carotic: medial:m.constrictori mijlociu si sup al faringelui si n.laringeu sup
posterior: a.carotida interna ; anterior : a.tiroidiana superioara ,faciala si linguala
; lateral , nervul XII , vena jugulara interna. In regiunea stiliana: trece prin pensa

stiliana , este formata din brat lateral si un brat medial. In regiunea parotidiana:
abordeaza glanda parotida pe fata postero mediala. Ramuri colaterale:
a.tiroidiana sup , a.linguala , a. faciala , a.faringiana ascendenta , a.occipitala .
Ramuri terminale : a. maxilara si a.temporala superficiala.

Artera tiroidiana superioara

Origine: se afla pe fata anterioara a a. carotide externe in trigonul carotic. Traiect
este orizontal spre ant in trigonul carotic si covoara in vecinatatea margini lat a m.
tirohioidian. In regiunea infrahioidiana ajunge la polul superior al glandei tiroide.
Raporturi: 1)a.infrahioidiana:are traiect orizontal , inf de corpul hioidului profund
de m. tirohioidian 2)a.sternocleidomastoidiana:are un traiect recurent postero
inferior m ant de manunchiul vasculo nervos al gatului. 3)a.laringiana
sup.:insoteste ramura interna a n.laringeu intern , ajungand profund de muschiul
tirohioidian 4)a.cricotiroidiana:patrunde lobul piramidal al glandei tiroide si
m.tirohioidian si ajunge pe ligamentul cricotiroidian. 5)ramurile glandulare
tiroidiene: abordeaza polul sup al glandei si se impart in ramuri ant si post.
Ramurile ant coboara medial de polul sup al lobului glandei tiroide iar ramurile post
coboara pe marg poster a lobului tiroidian si se ramifica pe fetele postero- lat si
potero- mediala.
Artera linguala:
se afla pe fata ant a arterei carotide externe in trigonul carotic , superior de originea
arterei tiroidiene sup. Uneori se desprinde dintr-un trunchi comun cu a.faciala .
Traiectul este initial usor ascendent , spre ant in trigonu carotic apoi face o bucla cu
concavitatea inferioara , ocoleste cornul mare al hioidului si patrunde profund in
reginuea linguala. Raporturi:1) Trigonul carotic : Lateral-pielea , m.platysma , n.
XII , vena linguala ; Medial: m.constricotr mijlociu al faringelui si n.laringeu sup. 2)
Profund de m. hioglos : Lateral: m.hioglos , m. digastric ,glanda submandibulara
,n. XII Medial: m. constricotr mijlociu al faringelui. 3)La nivelul limbi: artera este
reprezentata de ramura sa terminala a.profunda a limbii. Ramuri: 1) a.
suprahioidiana-vascularizeaza m.suprahioidieni 2) a.dorsale ale limbi radacinal
limbii , m.geniohioidian si milohioidian , mucoasa gingivala. 3) a. sublinguala
glanda sublinguala , mucoasa podelei cav bucale , m.geniohioidian si milohioidian 4)
a, profunda a limbii- ramura terminala a a. linguale si vascularizeaza musculatura
limbii.
Artera temporala superficiala:

Origine: se desprinde din a. carotida externa in glanda parotida , la nivelul colului

mandibulei. Traiect si raporturi: strabate glanda parotida in planul medial , apoi
impreuna cu vena omonima si n.auriculo temporal formeaza pediculul vasculo
nervos superior al glandei. Artera are un traiect ascendet pe radacina post a
procesului zigomatic al temporalului. Urca in regiunea temporala , profund pe
planul musculo aponervotic , reprezentat in partea inf de m. auricular anterior. La
circa 5cm sup de arcada zigomatica artera se bifurca in ramura frontala si ramura
parietala. Ramuri: a. transversa a fetei ; ramurile auriculare anterioare ; artera
zigomatico orbitala ; artera temporala medie ; ramurile parotidiene ; ramurile
articulare ; ramura frontala ; ramura parietala.
Artera occipitala:
Originea se afla pe fata post a arterei carotide in trigonul carotic. Traiect si
raporturile: Artera incruciseaza lateral de nervul XII , patrunde medial de
pantecele post al m. digastirc . Are raporturi mediale cu elementele spatiului
retrostilian , apoi ajunge lateral de m.drept lateral al capului , medial de procesul
mastoidian. Trece prin santul a.occipitale de la nivelul osului occipital. Patrunzand in
regiunea nucala , vine in raport cu m.drept lateral al capului , oblic sup si semispinal
al capului. Ramurile:1) ramuri sternocleidomastoidiene 2)ramura auriculara 3)
ramuri musculare 4)ramura descendenta 5) ramurile meningeale 6) ramurile
occipitale.
Artera faciala:
Originea: se afla pe fata ant a a. carotide externe , in trigonul carotic , sup de a.
linguala. Traiectul: este initial ascendent in trigonul carotic , trece profund de
pantecele pos al m.digastric apoi ajunge in trigonul submandibular , iesind pe marg
inf a corpului mandibulei. Strabate regiunea bucala si nodul comisural , si patrunde
in profunzimea santului labio genian si nazogenian. Se termina in dreptul comisurii
palpebrale mediale ca artera nagulara.La fata artera are un traiect sinuos datorita
m. masticatori. Ramuri cervicale :1) a.palatinala ascendenta- vascularizeaza ,
palatul moale , tonsila palatina , tuba auditiva 2) a.tonsiliara tonsila si 1/3 post a
limbi 3) ramurile glandulare glanda submandibulara 4) a.submentala
vascularizatia podelei cav.bucale. Ramuri faciale: 1)a.labiala inf- buza inf 2) a.
labiala superioara buza sup. 3) a. nazala laterala aripa nasului si dorsumul
nasului 4) a. angulara - sacul lacrimal , tegumentul regiunii nazale.
Artera auriculara post:
Origine se afla pe fata posterioara a a. carotide externe , fie sup de pantecele post
al m.digastric fie in interiorul glandei parotide. Traiect si raporturi: initial urca intre
glanda parotida si procesul stiloid ,apoi intre pavilionul urechii si procesul
mastoidian . Dupa scurt traiesc retroauricular da o ramura auriculara si occipitala.
Ramurile: 1) musculare vascularizeaza m.digastric , stilohioidian si
sternocleidomastoid. 2) ramuri glandulare parotidiene 3) a. stilomastoidiana
n.facial , cavitatea timpanica , antrul mastoidian , canalele semicirculare 4) ramura
auriculara- fata mediala a pavilionului urechii 5) ramura occipitala - pantecele
occipital al m. occipito frontal si tegumentul regiuni occipitale.
Artera faringiana ascendenta:

Originea se afla pe fata mediala a a. carotide externe in trigonul carotic. Traiect si

raporturi: are un traiect ascendent , medial de a. carotida interna pe peretele
faringelui pana la baza craniului. Ramurile : 1) ramuri faringiene vascularizeaza m.constrictori sup si mijlociu ai faringelui si m . stilofaringian 2) a.timpanica inf. 3)
ramurile meningeale patrund prin craniu prin canalul hipoglosului , gaura jugulara
si gaura rupta , vascularizand meningele foselor craniene post si medie cat si nervi
care trec prin orificiile respective.
Artera maxilara:
Origine: se desprinde din a.carotida ext , in glanda parotida. Traiect sinuos , pe
directia a. carotidei ext. Portiuni: 1) partea parotidiana: traiect scurt 2) partea
mandibulara : trece prin butoniera retrocondiliana juvara. 3) partea pterigoidiana :
traiect sinuos in regiunea infratemporala in raport cu m. pterigoidian lat. 4) partea
pterigopalatina in fosa pterigopalatina, se termina la niv gaurii sfenopalatine.
Ramuri: 1) portiunea parotidiana: a) a. auriculara profunda vascul meatul acustic.
b) a. timpanica ant vascul mucoasa urechii medii 2) portiunea mandibulara : a) a.
meningee medie principala sursa de vascularizatie a meningelui . b) a.meningee
accesorie vasc dura mater c) a. alveolara inf. Ramura linguala , milohioidiana , se
imparte in ramura incisiva si a. mentala. 3) fosa infratemporala : aa. temporale
profunde , a.maseterina , bucala , albeolara postero superioara , a.infraorbitala. 4)
portiunea pterigopalatina : a.palatina descendenta ,a. faringiana ,a. canalului
pterigoidian ,a.sfeno palatina.

Dezvoltarea fetei:
In saptamana a 5 procesele maxilare cresc progresiv , impreuna cu placodele
nazale. In sapt 6 ectodermul din centrul fiecarei placode se invagineaza, formeaza
fosetele nazale care devide astfel fiecare placoda nazala in cite un proces nazal lat
si unul medial ; santul dintre cele 2 procese nazale se numeste nazo lacrimal. in
spat a 7 ectodermul din planseul acestui sant se invagineaza in mezenchimul
subiacent formand ductul nazo lacrimal. In sapt 6 procesele nazale mediale
fuzioneaza formand primordiul radacinei si septuli nasului. Pe buza sup procesul
maxilar da nastere filtrumului.Depresiunea tranzitorie intermandibulara este in
decursul sapt 4,5 umpluta cu mezenchim formand primordiul buzei inf.
Derivatele santurilor faringiene:
Arcurile faringiene sunt separate la ext prin santurile faringiene iar la int prin
pungile faringiene . Santul faringian 1 si punga faringiana 1 participa la formarea
urechii . S.F.1 va forma meatul acustic extern. S.F. 2,3,4 se vor forma dupa ce vor fi
acoperite de operculul faringian si cateva portiuni ale musculaturi gatului , in rest ,
acestea vor involua , persistenta lor ducand la anomalii congenitale .
Derivatele pungilor faringiene:
Arcurile faringiene sunt separate la ext prin santurile faringiene iar la int prin
pungile faringiene. Primul S.F. si prima P.F. participa la formarea urechii : P.F. 1 se

expansioneaza , formand recesul tubotimpanic. P.F. 2 va forma prin proliferarea

endodermului si mezodermului subiacent , tonsila palatina. P.F. 3 trimite 2 tuberculi,
unul ranial care prin proliferarea endodermului formeaza paratiroida inf , unul
caudal care pin proliferare endodermului formeaza o parte din timus. P.F. 4 va da 2
diverticuli , unul cranial care prin proliferarea endodermului va forma paratiroidele
sup , unul caudal care prin proliferarea endodermului va forma restul timusului. P.F.
5 care prin evolutia endodermului va forma corpul ultimobrahial prin evolutia
endoderm , celulele tiroidiene parafoliculare de tip C se formeaza o parte a tiroidei.
Arcul faringian I
Genereaza cate un mugure cranial si unul caudal. Fiecare mugure contine cate un
element cartilag central , derivat din celulele crestelor neurale , ajunse in regiunea
viitorului mezencefal. Cartilajul central al mugurelui maxilar palatopterigopatrat
iar cel al procesului mandibular cartilajul lui meckel. Cartilajul maxilar va forma
aripile mici ale sfenoidului iar o ramasita din cartilajul lui Meckel poate fi evidentiat
in mandibula , in mijloc. Oase de membrana maxila zigomatica , scuama
temporalului si o parte a mandibulei. Derivate anatomice muschii
masticatori(temporal , maseter, pterigoidian lat si medial) ; milohioidian , pantecele
ant al digastricului , tensorul timpanului si tensorul valului palatin. Acesti muschi
sunt inervati de ramurile n. cranian specific fiecarui arc , fiecare muschi ,,luand
odata cu el si ramul nervos care il va inerva. Procesele maxilare si mandibular ale
A.F.1 sunt inervate de n.maxilar si de n.mandibular ambele fiind ramuri ale n.
trigemen.

Arcul faringian II
contine cartilaj Reichert , care prin osificare condrala va forma scarita , procesul
tiloid , coarnele hioidului , lig. stilohioidian. Acest cartilaj deriva din celulele crestelor
neurale ajunse in dreptul extremitatilor craniale ale mielencefalului. Derivate
anatomice muschii a)mimici: orbicular ochiului , orbicular gurii , rizorius ,
platisma auriculari , fronto parieto occipital , buccinator b) pantecele pot al
digasticului c)stilohioidian d) m. scaritei. Primoriile musculare ale primelor 2 arcuri
faringiene se intrepatrund la nivelul pozitionarii finale pe suprafata capului si a
gatului.
Arcul faringian III
(Arcul faringian 3 , arcul glosofaringianului) Cartilajul A.F. III se dezvolta din celulele
crestelor neurale din dreptul portiunii mijlocii a mielencefalului. Se osifica
endocondral , formand o parte din coarnele mari ale hioidului precum si portiunea
inf a acestuia. Din A.F. III se for forma m. stilofaringian si m. constrictor sup al
faringelui.
Arcul faringian IV
(arcul vagului) Alaturi de de A.F V si A.F. VI participa la formarea viscerelor regiunii
cervicale. Contribuie la form laringelui. Mezodermul A.F IV si A.F VI formeaza
imrpeuna cartilajul tiroid , cartilajele cuneiforme , coriculate , cricoid si aritenoid.
Dezvolt laringelui incepe cu S5 ca o condensare mezodermala , denumite procese
aritenoide ,formate in reg A.F. VI la inceputul S7 acestea incep sa se condrifice
formand cartilajele aritenoide. Condrificarea cartilajelor tiroid si cricoid incepe in
acelasi timp . Cartilajul epiglotic incepe in L5. Din A.F. IV muschii : constrictori mijloci

si inf ai faringelui , cricotiroidian , ridicatorul valului palatin. Mezod care form acesti
muschi deriva din somitele occipitale 2 si 4 si din primul somit cervical. Din A.F IV
se dezvolta musculatura intrinseca a laringelui . Mezodermul paraaxial derivat din
primele 2 somite occipitale va contribui la definitivarea derivatelor A.F VI. Arcurile F.
IV si VI formeaza cart laringelui si mm. cricotiroidian ,ridicator al valului palatin ,
constrictori ai faringelui , toti acestia sunt inervati de n. laringeu sup. si mm.
intrinseci laringei care cu exceptia m. cricotiroidian sunt inervati de n. laringeu inf.
care este ramul terminal al n. recurent laringeu.
Cavitatea bucala:
Se imparte in 2 zone separate de arcadele alveolo dentare , vestibulu bucal si cav
bucala propriu zisa. Vestibulul bucal:Limita externa sunt buze si obraji , interna
ardadele alveolo dentare sup si inf. Comunica cu cavitatea bucala prin spatiile
retromolare si interdentare si cu exteriorul prin orificiul bucal. Elementele de
suprafata sunt : fraul buzei superioare si inferioare ; plicile alveolo bucale ; papila
parotidiana si orificiul de deschidere al ductului parotidian stenon ; fosa canina ;
eminenta canina ; creasta zigomatico alveolara. Vascularizatia : arterele labiale ;
mentala , submentala , bucala , infraorbitala si a. transversa a fetei .Venele faciale
si plexul venos pterigoidian. Limfaticele dreneaza in limfonodulii submandibulari ,
submentali , parotidieni , bucali. Inervatia peretilor este alcatuita din nervii mental,
infraorbital , bucal , alveolari sup si inf. Cav.Bucala: Limite : peretele sup : palatul
dur si moal ; peretele inf: planseul bucal ; peretele antero lateral : arcadele dento
alveolare. Comunica cu vestibulu bucal si cu orofaringele . Peretele sup al cavitati
bucale este o proeminenta mediana longitudinala ; rafeul palatin ; papila incisiva ;
placile palatine transverse ; linia Ah. Vascularizatia : artera palatina descendenta si
ascendenta , Vene : plexul venos pterigoidian , vena faciala. Nervii palatini mari si
nazopalatini. Peretele inf al cavitati buc.: a) mucoasa planseului bucal :
trunghiul siblingual , fraul lingual , caruncula sublinguala- la acest nivel se deschide
ductul submandibular Warthon ; eminenta sublinguala. b) Loja sublinguala : Pereti :
superior mucoasa podele cav bucale , inf : m.miohioidian ; medial m.genioglos ,
hioglos ; lateral fosa sublinguala a corpului mandibulei. Continut: gl.
sublinguala ,n.sublingual si hipoglos , ductul warthon si vasele sublinguale. Muschii
planseului bucal : m.geniohioidian, milohioidian , digastrici.

Muschiul buccinator:
Originea: se face prin 3 grupe de fibre : cele sup au originea pe fata lat a procesului
alveolar al maxilarului sup de molari , fibrele mijloci au originea pe rafeul
pterigomandibular , fibrele inf au originea pe creasta buccinatorie. Insertia celor 3
grupuri de fibre se face. Fibrele sup se insera in tegumentul buzei sup. Fibrele inf se
insera in tegumentul buzei inf iar cele mijlocii se impart in 2 subgrupuri , sup si inf.
Raporturi: a) superficial: ductul parotidian stenon, n. bucal , a.bucala , vasele
faciale , ramurile bucale ale n.facial ,insertia m.temporal , procesul coronoid al

mandibulei. Profund : mucoasa obrazului. Inervatie : ramuri bucale din n.facial.

Actiune: nu permite plicaturarea mucoasei bucale , comprima obrazul.
Muschiul maseter:
Partea superficiala: originea: marginea maseterina a osului zigomatic is marg inf a
procesului temporal al zigomaticului. Insertie:musculara apartine fibrelor ant care se
ataseaza pe fata laterala a corpului mandibulei. Partea profunda:Originea:fata
interna a arcadei zigomatice si marg sa inf. ; fata profunda a fasciei
temporale.Insertia fata laterala a ramului mandibulei . Inervatie : n.maseterin.
Actiune : elevatie , lateralitate si protractie.
Muschiul temporal:
Originea : planul temporal al fosei temporale , linia temporala inf , si tuberculu
sfenoidal al crestei infratemporale ; fascia temporala. Insertia: procesul coronoid
,creasta temporala si fosa retromolara . Inervatie n. temporali profunzi. Actiune:
elevatie , lateralitate , protractie.
Muschiul pterigoidian median:
Originea in fosa pterigoida a procesului pterigoid ( fata post a procesului piramidal
al palatinului), tuberozitatea maxilara. Insertie : tuberozitatea pterigoidiana
.Inervatie nervul pt muschiul pterigoidian medial . Actiune : elevatie 15,5kg ,
protractie : 2,5kg , lateralitate 9 kgf.
Muschiul pterigoidian lateral:
origine: fasciculul sup: fata infratemporala a aripii mari a sfenoidului si creasta
infratemporala. Fasciculul inf : fata laterala a lamei laterale a procesului pterigoid ;
tuberozitatea maxilara .Insertie : fasciculul sup: partea ant a discului articular .
Fasciculul inf : condilul mandibulei. Inervatia : n. pt m.pterigoidian lateral. Actiune :
protractie 13kfg , coborarea mandibulei 3,6kgf , lateralitate 10kgf.
Muschii suprahioidieni:
1)Digastric: este format din 2 pantece unite prin tendon intermediar. Origine:
pantecele post are originea pe incizura mastoidiana a osului temporal . Insertia :
pantecele ant are insertia in fosa digastrica a mandibulei. Inervatia: pantecele post
e inervat de n.facial si pantecele ant de n.milohioidian. 2) Stilohioidian: originea :
fata lat a procesului stiloid. Insertie : cornul mare al osului hioid. Inervatie: n.facial.
3) Milohioidian: org: linia milohioidiana , insertie: fibrele post - pe corpul hioidului ;
fibrele mijloci si ant pe rafeul milohioidian . Inervatie n. milohioidian. 4)
Geniohioidian: Origine: spinele mentale inf. Insertie: corpul hioidului. Inervatie: n.
milohioidian.
Muschi planseului bucal:
sunt : geniohioidieni ,milohioidian , pantecele ant al m.digastrici. Raporturile
pl.bucal: Superior: pe linia mediana radacina limbi , in partile laterale regiunea
sublinguala care contine gl sublinguala , ductul submandibular , n.lingual si
hipoglos. Inferior:pe linia mediana regiunea submentala ; in partile laterale
trigonul submandibular care contine gl. submandibulara.
Limba:

Conformatia externa: Corpul limbi este separat prin santul terminal de radacina
limbii , anterior de sant se afla papilele valante. Santul terminal impreuna cu
papilele valante formeaza V-ul lingual. Fata dorsala a limbi prezinta santul median
sup iar fata inferioara prezinta median fraul limbii si santul inferior. Marginile limbii ;
varful limbii prezinta un sant vertical. Radacina limbii este situata post de santul
terminal , din partea post pornesc spre epiglota plicile gloso epiglotice .
Vascularizatia , a.linguala , palatina ascendenta , faringiana ascendenta. Venele
linguala. Limfaticele : limfonodulii submentali , submandibulari si cervicali profunzi.
Inervatia. Nervii motori : n.XII inerveaza toti muschii limbi cu exceptia m.palatoglos
(X) si stiloglos (IX). Nervii senzitivi : portiunea presulcala n.lingual , portiunea
postsulcala n.IX, calea senzitiva are 3 neuroni( protoneuronul ,deutoneuronul si
utlimul se afla in talamus in nucleul ventro postero lateral. Structura limbii: Limba
este formata din un schelet osteo fibros pe care se ataseza m. limbi. Scheletul osteo
fibros este alcatuit din membrana hioglosiana , septul lingual si aponervoza limbii.
Muschii se impart in 2 grupe , 1- extrinseci ( genioglos , hioglos , stiloglos ,
amigdaloglos) 2 intrinseci ( lingitudinal superior si inferior , transvers , vertical ,
plicile gloso epiglotice , papilele linguale , glandele linguale si tonsila linguala).
Glanda parotida
sunt formatiuni mici de cul galben bruna ,situate in tesutul conjunctiv parotidian ,
intre partea postero mediala a lobilor glandei tiroide si esofag. Dupa pozitia lor se
impart in gl parotide sup si inf. Structura: fiecare gl este invelita de o capsula
conjnctiva subtire din care se desprind tracturi ce contin ramuri vasculare si
nervoase. Celulele principale care secreta parathormonul sunt de 3 tipuri :
intunecate , luminoase si clare in functie de intensitatea cu care se coloreaza
citoplasma. Se grupeaza in cordoane sau insule intre care se gaseste tesut
conjunctiv si o retetea bogata de capilare sinusoidale. Vascularizatia aa.ramurile
aa.tiroidiene sup si inf , venele ce se varsa in plexul peritiroidian. Inervatie:
vegetativa si simpatica (nn laringieni recurenti , plexurile periarteriale).
Glanda Tiroida
Este localizata in partea inf a regiuni infrahioidiene. Este alcatuita din doi lobi uniti
intre ei printr-un ist. Are funtie endocrina , coloratie rosie bruna. Structura: este
invelita la periferie de o capsula fibroasa prelungita in int prin tracturi ce separa
incomplet lobulii glandulari. Lobuli gl sunt constituiti din flolicui intre care se gaseste
stroma conjunctiva ce contine numeroase capilare sangvine si limfatice , fibre
conjunctive si de reticulina. Foliculii au dimensiuni variabile si sunt grupati in unitati
glandulare. Vascularizatie: a.tiroidiana sup se divide in dreptul extremitati sup a
fiecarui lob in 2 ramuri ant si post. Ramura ant :vasc partea ant si lat a lobului ,
ramura post vasc partea med si post a lobului. Art tiroidiana inf se ramifica in
dreptul extrem inf si da ramura glandulare si ramuri pt viscerele din vecinatate.
Inervatia vegetativa , provine de la cei 3 gg. simpatici cervicali prin nn.laringieni
recurenti , sup , sau a plexurilor periarteriale.
Nuclei propri ai mezencefalului
Substanta neagra: cel mai voluminos nucleu mezencefalic, are forma semilunara ,
traversata de fibre ale n.III , prez 2 parti distincte pars compacta si pars reticulata.
Nucleu rosu: are forma ovoidala , ocupand partea centrala a calotei
mezencefalice. Cul rosie este datorata vascular bogate , dar si pigmentilor de fier .
Traversant de fibrele n.III. prezinta 2 portiuni magnocelulara si parvocelulara.

Nucleu interpeduncular: situat in calota mezencefalica , coresp fosei

interpedunculare , structura interpusa pe caile olfactive reflexe. Nucleu
interstitial a lui Cayal: situat lat de deschiderea apeductului cerebral in
ventriculul 3. este considerat un centru subcortical pt reflexe implicat in miscarile
ratative si verticale ale globului ocular. Nucleul comisural Darkschewitsch:
situat la extrem sup a substantei cenusii centrale , dorsalat de nucleul
oculomotorului.
Trunchiul cerebral
parte componenta a encefalului , alaturi de cerebel si creierul mare , reprezinta una
din cele mai importante parti ale SNC. se afla in fosa cerebrala post , forma de tr.de
con cu baza mare in sus, continandu-se inf cu col. vertebrala , are o l-9cm. Format
din bulb ,punte si mezencefal. Bulb- imediat deasupra si in cont maduvei spinarii si
se intinde pana la niv puntii lui varolio , de care este desp. prin santul bulb pontin .
Pe fata ant prez decusatia piramidala. Are forma de tr.de con cu dimensiunile
longitudinal 3cm , latime la baza 2cm , antero post 1,25cm. Baza mare se continua
cu punte. Punte puntea cerebrala -> puntea lui varolio -> mezencefal. Const. part
mijloci a trunchiului cerebral. Se aseamana cu o castana , culoare alba, fiind
alcatuita mai mult din fibre mielinice. Prezinta o parte ascunsa care constitue
podisul ventriculului IV , fibrele pontive sunt in mare parte II , aproape orizontale.
Mezencefal reprezinta segmentul encefalului situat sub tentorium cerebelli,
despartit de punte prin santul pontopeduncular. Este alcatuit din 2 pedunculi
cerebrali la care se pot descrie o portiune ventrala si una dorsala .Este strabatut de
apeductul cerebral care face legatura intre ventriculul 3 si 4.
Decusatile Tr.Cerebral si Ventricul IV
Lemniscala- post de decusatia piramidala ; Piramidala la niv bulbului ;
Tegumentara ventrala ; Tegumentara dorsala ; Corpului trapezoid ; Trohleara.
Ventricului IV cavitate asezata intre fata post a tr cerebral si cereel , aparuta prin
largirea canalului ependimar . Podeaua -> fosa romboida , prezinta trigonul bulbar si
pontin.
Coliculii Cvadrigemeni
Superiori: au in structura lor subst. alba si cenusie dispuse alternativ. Se
conecteaza cu corpii geniculati lat ai talamusului de la care primesc aferente
optice : trimit aferente nucleilor nn.cranieni di tr. cerebral ( III , VII, XI ) si catre M.S.
Inferiori : contin subst. cenusie la int si subs.alba la exterior. Primesc aferente de la
maduva si lemniscul lat. Trimit eferente catre corpii geniculati mediani ai
talamusului. Au rol in realizarea reflexelor de oreientare la stimulu auditiv.
Regiunea mentala
Situata median , cuprinde partile moi ce acopera partea proeminenta a corpului
mandibulei ,form. relieful barbiei. Marginita de : sup- santul mentolabial ; inf marg
mandibulei ; lat 2 linii ce trec la 1cm de unghiurile gurii. Protuberanta mentala
alaturi de tuberculi mentali da regiunii aspectul convex tipic. Planuri superficiale:
Tegument : gros cu foliculi pilosi la barbat , aderent de straturile subiacente. Tesut
subcutanat:contine fibrele ant m.platysma. Stratul urmator:solidarizat de tegument
, contine 3mm de o parte si de alta a liniei mediane m.mental coborator al buzei
inf ,coborator al unghiului gurii. Planul scheletic :invelit de periost , prez pe linia
mediana protuberanta mentala , incadrata lat de tuberculii mentali iar spre
mimitele lat ale regiuni de gaurile mentale prin care iese din canalul mandibulei.

Aa.- ramurile arterei mentale , submentale , labiale inf. Venele tributare vv.faciale.
Inervatie :senzitiva rr. n. mental ; motorie r. margini mandibulei (n.facial).

Formarea foselor nazale

In sapt 7 adincirea si fuzionarea foselor nazale duce la formarea unui sac
ectodermal unic situat supero post fata de procesul intermaxilar . La inceputul
saptamanii a 6 , podeaua si peretele post al sacului nazal prolifereaza formand o
ingrosare orizontala extodermala care separa sacul nazal de cavitatea bucala,
aceasta structura e denumita procesul nazal. Catre finele sapt 7 membrana oro
nazala se rupe formand coanele primitive. Planseul cavitatii nazale se formeaza in
acest stadiu printr-o extensie post a procesului intermaxilar numit palatul primar.
In sapt 8-9 pereti mediali ai proceselor maxilare se extind formand lamele palatine
din care se va dezvolta ulterior palatul secundar. Odata format palatul sec se
fomeaza ectodermul si mezenchimul , procesului frontal si proceselor nazale
mediale care prolifereaza formand septul nazal medial care creste in jos de pe
acoperisul cav nazale pt a fuziona cu fata sup a palatului primar si sec dea lungul
liniei mediane. Cav nazala este acum divizata in 2 fosete.
Dezvoltarea cavitati bucale si nazale
Este dependenta de arcul faringian I si de procesul fronto nazal. Acest fenomen se
desfasoara in sapt 3-8. Dezvoltarea regiunii faciale are loc prin fuziunea a 5
proeminente : procesul fronto nazal , 2 procese maxilare si 2 mandibulare. Cele 2
procese ale arcului far 1 se unesc pe linia mediana si delimiteaza inf stomodeumul.
Intre timp din plica capitala se form procesul fronto nazal. Concomitent din procesul
fronto nazal se individulizeaza procesul frontal, nazal medial , nazal lateral si aria
triunghiulara. Dupa organizarea acestor procese fosele olfactive se infunda
formand sacul nazal. Ulterior membrana orofaciala se resoarbe iar ectodermul
proceselor maxi si mandibulare se infunda in mezenchimul acestor procese
formand lama labio gingival care ulterior se va resorbi si va forma santul labio
gingival cu vestibulul bucal.Ulterior apar 2 procese palatine laterale care provin din
maxilare si 1 proces palatin median care se sudeaza intre cele 2 procese laterale.
Linia de unire este rafeul palatin. Procesele de osificare care apar ulterior determina
formarea septului osos si a palatului dur.
Formarea dintilor
Toti dinti pe care o persoana ii va avea in timpul vieti se formeaza in timpul
existentei intrauterine. Dentitia primara se formeaza intre a 5-8 sapt. Dezvoltarea
dintilor are loc in mai multe etape . Tesutul dur al dintilor temporari dentina se
form din uter iar smaltul se form dupa nastere. Stadiul de mugure : reprezinta o
agregare de celule ce vor forma dintele mezenchimul odontogen. Mugurele este
format din 3 organe , smalt papila dentara si folicul. Locul unde se intalnesc

epiteliile adamantine ext si int se num bucla cervicala care mai tz va determina
forma radacini. Din foliculu dentar iau nastere osteoblastul , cimentoblastul si
fibroblastul. Stadiul de cupa mugurul incepe sa creasca , organul smaltului incepe
sa produca smalt , iar papila produce dentina si pulpa , foliculu produce structura de
sprijin a dintelui. Stadiul de clopot acum are loc morfodiferentiere . Organul dent
are forma de clopot iar majoritatea celulelor sunt numite tesut reticular stelat. Etapa
de maturizare in acest stadiu se form tesuturile dure , inclusiv smalt , dentina.
Os Frontal
os nepereche asezat in partea ant a cutiei craniene , ia parte la formarea cav nazale
si a orbitelor. Marg post este crestata si se articuleaza cu oasele parietale. Partea
care formeaza fruntea are pe partea ant 2 proeminente numite tuberculi frontali.
Sub tuberculi frontali sunt 2 proeminente numite arcade orbitale. Arcadele orbitale
se continua lateral cu apofizele zigomatice. Pe fata interna a frontalului , pe linia
mediana se afla santul sagital. In osul frontal , in regiunea de la baza nasului
inapoia incizurii nazale sunt 2 cavitati neregulate numite sinusurile frontale.

Os Etmoid
Este os nepereche , apartine atat cutiei craniene cat si craniului visceral. Articuleaza
ant si lat cu osul frontal iar posterior cu osul sfenoid si formeaza plafonul cav
nazale. Lama verticala a etmoidului este perpendiculara pe lama ciuruita si este
asezata in planul median , are 2 parti numite apofiza crista galli si lama
perpendiculara. Lama ciuruita a etmoidului este partea centrala a etmoidului si
ocupa incizura etmoidala este caracterizata prin un nr mare de orifici prin care
strabat fibrele n.olfactivi. Fetele interne ale maselor lat sunt formate din cate o lama
subtire mediala si formeaza peretele extern al cavitati nazale. Aceasta lama
prezinta 2 indoituri cunoscute sub numele de cornete nazale: superiori si mijlociu.
Os Sfenoid
Os nepereche ,situat in partea centrala a bazei craniului, format din corp , aripile
mici , mari si apofizele pterigoide. Corpul sfenoidului este partea centrala care se
sudeaza ant cu frontalu si etmoidul iar post cu occipitalul. Pe fata sup se afla o
scobitura transversala saua turceasca. Inaintea tuberculului seii se observa un sant
transversal santul optic. La fiecare extremitate a santului optic se gaseste un
orificiu numit orificiu optic ;prin cele 2 orifici intra in craniu n.optici. Aripile mici ale
sfenoidului sunt 2 lame osoase de forma triunghiulara , care pronesc de pe partile
ant ale marginilor fetei sup a corpului. Aripile mari sut reprezentate de fata
cerebrala , fata orbitala si fata temporala. Fiecare apofiza pterigoida este formata
din 2 lame sau aripi , lama interna si externa .Baza apofizei pt. este strabatuta de
canalul pterigoidian.
Os Occipital
Os nepereche , asezat in partea post a cutiei craniene , este format din partea
bazala , 2 parti laterale si solzul occipitalului. Partea bazala este situata ant fata de
marea gaura occipitala si se articuleaza cu corpul sfenoidului. Fata sup. sustine
bulbul rahidian si puntea. Fata inf are pe linia mediana o proeminenta tubercul
faringian. In dreptul margini ant a condilului , partea lat este strabatuta de canalul
condilian ant prin care trece n.hipoglos. Solzul este asezat post fata de marea gaura

occipitala si este partea cea mai dezvoltata a osului occipital . Pe linia mediana o
ridicatura care se numeste protuberanta occiptiala externa. Fata interna este
concava si corespunde suprafetei encefalului. In mijlocul ei se gaseste protuberanta
occipitala interna.
Os Parietal
Os pereche , asezat in partile latero sup ale cutiei craniene , are forma patrulatera
neregulata. Fata externa este conveca , in mijlocul acestei fete convexitatea este
mai accentuata , formand eminenta parietala. Sub aceasta se observa 2 lini curbe :
linia temporala sup si inf , pe ele se insera m. temporal. Fata interna este concava
si prezinta numeroase santuri in care sunt adapostite vasele sanguine. Ant se
articuleaza cu frontalu , post cu occipitalu , lat cu temporalul.
Os Temporal
Osul temporal este un os pereche asezat pe partile latero-inferioare ale cutiei
craniene. El are forma neregulata si prezinta:1)Partea petromastoidiana este
formata din stnca temporalului si din partea mastoidiana.2)Partea timpanica este
reprezentata printr-o lama osoasa, curbata n sus, care este fixata cu marginea
anterioara de radacina posterioara a apofizei zigomatice, iar cu marginea
posterioara, de fata anterioara a apofizei mastoide.3) Partea hioidiana este
reprezentata de apofiza stiloida.4) Solzul temporalului este partea cea mai subtire a
osului temporal. El este asezat la partea superioara a temporalului.Din partea
inferioara porneste, anterior- apofiza zigomatica a temporalului, care se articuleaza
cu osul zigomatic.
Maxila
Cel mai dezvoltat din oasele fixe al efetei. Este os pereche , asezat in partea
centrala a fetei. Este alcatuit din un corp si 4 apofize. Corpul are forma neregulata
si contine 4 fete. Fata ant reprezinta in dreptul dintilor frontali creste verticale. Cea
din dreptul caninului reprezinta inapoia varfului ei fosa craniana. Deasupra este
situat orificiul intraorbital ,prin care trece art si n.infraorbital. Cele 4 apofize sunt :
zigomatica se articuleaza cu osul zigomatic ; apofiza frontala pe fata lat se afla
creasta lacrimala ,inapoia careia este situat santul lacrimal al frontalului. Apofiza
palatina se prezinta ca o lama orizontala , unindu se cu apofiza palatina opusa
constituie partea ant a palatului dur.
Os Zigomatic
este un os pereche cu forma neregulata, asezat pe partea latero-inferioara a orbitei
si formeaza partea laterala superioara a scheletului fetei. El prezinta o fata externa,
care corespunde pielii si determina umarul obrazului si o fata posterioara, care
corespunde fosei temporale. Marginea anterioara se articuleaza cu apofiza
zigomatica a maxilarului. Marginea superioara formeaza o parte din marginea
laterala si inferioara a orbitei. Marginile posterioara si inferioara sunt libere. Coltul
postero-inferior se articuleaza cu apofiza zigomatica a temporalului. Coltul posterosuperior se prelungeste n sus si nainte formnd apofiza frontala, care se
articuleaza cu apofiza zigomatica a frontalului.
Os Lacrimal

Os pereche , sub forma de lama dreptunghiulara , asezat pe pertele medial al orbite

intre apofiza frontala a maxilarului si lama orbitala a etmoidului, Pe fata orbitala se
gaseste creasta verticala , inaintea careia este un sant lacrimal , care se
completeaza cu santul lacrimal al apofizei frontale a maxilarului si formeaza canalul
nazo lacrimal care face legaura intre orbita si cavitatea nazala.
Os Nazal
Os pereche , asezat la radacina nasului , pornind din incizura nazala a frontalului
paralel cu marg ant a apofizei frontale a maxilarului cu care se articuleaza.
Marginea lat se articuleaza cu apofiza frontala a maxilarului , iar mediala , cu
nazalul din partea opusa printr-o sutura armonica. Fata externa este convexa ,
acoperita de piele si formeaza radacina nasului iar fata interna este concava ,
formeaza o parte din peretele lat sup al fosei nazale.
Os Palatin
os pereche , asezat inapoia marg post a apofizei palatine a maxilarului. Alcatuit din
2 lame perpendiculare una pe alta : lama orizontala si verticala. Marginea laterala a
lamei orizontala se articuleaza cu marg inf a lamei verticale iar marg mediala se
articuleaza cu lama orizontala opusa si formeaza partea post a palatului dur.Fata ei
sup formeaza o parte din podeaua cav nazale. Lama verticala formeaza o parte din
peretele lat al cav nazale.Pe fata ei interna este creasta concala iar pe marginea
sup prezinta in partea ant apofiza orbitala iar la partea post apofiza sfenoida.
Vomerul
SIngurul os nepereche si fix al fetei , asezat in plan median in continuitatea lamei
perpendiculare a etmoidului , contribuind la formarea peretelui median dintre
fosele nazale , septul nazal. El se prezinta ca o lama patrulatera foarte subtire. Cele
2 fete lat formeaza o parte din peretele intern al fosei nazale. Prin marg sa sup se
articuleaza cu lama perpendiculara a etmoidului iar pe marg inf , cu marg interne
ale apofizelor palatine ale maxilarelor.
Hioid
Este un os nepereche , asezat intre mandibula si cartilajul tiroid , el nu este articulat
direct cu celelate oase ci se articuleaza prin 2 ligamente de apofizele stiloide ale
oaselor temporale , iar prin muschi se leaga de faringe , laringe , mandibula si
omoplat. Are forma lit U cu deschiderea inapoi. Osul hioid este constituit din corp si
patru coarne.
Mandibula
Os nepereche si singurul os mobil din scheletul capului. Se gaseste in partea inf a
fetei si este format din corp si 2 ramuri , corpul are forma potcoavei cu convexitatea
orientata anterior. Fata anterioara are pe linia mediana o creasta putin proeminenta
, semifiza mentoniera. Varfurile bazei sunt marcate prin cate un tubercul mentonier.
De la tuberculu mentonier porneste in sus si inapoi o creasta , linia oblica externa.
Fata posterioara a mandibulei pe linia mediana prezinta 2 ridicaturi mici spinele
mentoniere. De la ele porneste in fiecare parte o creasta linia milohioidiana.
Ramurile mandibulei Pe fata interna la partea sup se afla orificiul mandibular care
reprezinta deschiderea sup a canalului mandibular prin care trec vasele si nervi. De

pe marg inf a orificiului mandib porneste in jos santul milohioidian , care se termina
pe corpul mandibulei. Coltul infero post al ramurii este rotunjit si formeaza unghiul
mandibulei.
N.Frontal
Cea mai voluminoasa ramura a n.oftalmic care se desprinde in peretele lat al
sinusului cavernic , patrunde in orbita prin fisura orbitala sup , ajungand intre
m.ridicator al pleoapei sup si tavanul orbitei. Asigura inervatia tegumentului fruntii ,
mucoasa sinusului frontal si tegumentul pleoapei sup. In partea ant a orbitei se
imparte in 2 regiuni terminale. Nervul supraorbital ( da ramura : palbebrale pentru
tegum pleoapei sup si ramura frontale pt tegum regiuni frontale) ; Nervul
supratrohlear ( da ramura pt tegumentul si conjunctiva pleoapei sup , inerveaza
tegumentul regiuni din apropierea linii mediane.
N.Oculomotor-motor
origine reala ( a fibrelor somatomotorii -> mezencefal , in nucleul oculomotor ; a
fibrelor parasimpatice -> in nucleul accesor autonom) origine aparenta -> Fosa
interpedunculara. Actiune : inerveaza toti m. globului ocular , cu exceptia mm.drept
lateral si oblic sup. Prin fibrele sale vegetative -> n.constrictor al irisului si
n.acomodarii. Traiect si raporturi: trece lat de procesul clinoidian post , se aplica pe
sinusul cavernos , strabate peretele lat al acestuia patrunzand apoi , prin fisura
orbitara sup in cav.orbitara ; prezinta raporturi cu a.cerebrala sup si post ,
n.trohlear , n.oftalmic , a.carotida int. Ramuri : in apropierea fisurii orbitale sup se
imparte in ramura sup si inf. Ramurile sup inerveaza m.drept sup si m.ridicator al
pleoapei sup. Ramurile inf inerveaza m.drept med ,drept inf si oblic inf.
N.trohlear-motor
Origine reala ( in mezencefal in nucleu n.trohlear) org.aparenta (trunchiul cerebral ,
inf de coliculii cvadrigemeni). Actiune: inerveaza doar m.oblic sup al globului ocular.
Traiect si raporturi. Inconjoara pedunculu cerebral , patrunde in sinusul cavernos ,
traverseaza fisura orbitala sup lateral de inelul lui Zinn si intra in cav orbitala pana
la m.oblic sup. Raporturi cu mezencefal , lob temporal , m. oculomotor , n.oftalmic.
N. trohlear se anastomozeaza cu n.oftalmic si plexul simpatic pericarotidian.
N.abducens-motor
Origine reala- nucleul n.abducens din tegumentul pontin. Origine aparenta
trunchiul cerebral. Actiune: inerveaza doar m.drept lat al globului ocular. Traiect
strabate sinusul cavernos , trece in orbita prin fisura orbitala sup si merge la
m.drept lat. Raporturi: n.faciali , auditivi , puntea , santul bazilar.
Nervul accesor motor
Origine reala ( radacina medulara -> coarnele ant din maduva cervicala ; radacina
bulbara - > nucleul ambiguu din bulb). Origine aparenta ( radacina medulara -> la
niv maduvei cervicale intre santul antero lateral si postero lat ; radacina bulbara ->
santul retroolivar). Actiune: asigura inervatia val palatin , faringe , laringe . Inerv
mm. sternocleidomastoidian , trapez , intervine in miscarile de rotatie si extensie al
capului , in inspiratie fortata. Traiect/raport : radacina medulara merge ascendent
prin canalul vertebral , patrunde in cutia craniana prin gaura occipitala si se uneste
cu rad. bulbara , formand n.accesor. Ajunge la gaura jugulara pe care o strabate si

apoi se bifurca in cele 2 ramuri terminale : 1) ramura interna se anastomozeaza cu

vagul , terminandu se in ggl. plexiform , inerveaza valul palatin , laringe , faringe. 2)
Ramura externa: destinata inervatiei motorie a mm. sternocleidomastoidian si
trapez.
N.Hipoglos motor
Origine reala : nucleul n.hipoglos din bulb. Org. aparenta santul preolivar.
Actiune : se distribuie la toti mm. limbi , m. geniohioidian , mm. infrahioidieni ,
intervenind in procesul masticator , deglutitie , fonatie. Traiect si raport : de la
origine traverseaza baza craniului prin canalul hipoglosului si descinde catre marg
laterala a limbi. Ramurile colaterale: recurenta meningee ; descendenta (inf) ;
rr.vasculare ; Nn. geniohioidianului ; Nn. hipoglosului ; Nn. stiloglosului ; Nn.
tirohioidianului. Ramurile terminale sunt destinate mm. limbii.
N.Trigemen-mixt
Cel mai voluminos nerv cranian. Se numeste trigemen datorita celor 3 ramuri
terminale ale sale : oftalmic, maxilar si mandibular. Contine fibre motorii ->
mm.masticatori ; fibre senzitive -> sensibilitatea tactila , termica si dureroasa a
teguentelor fetei , a mucoaselor ce tapeteaa cav. bucala , fosele nazale ; Fibre
vegetative : secretorii. Origine renala ->motorie , vegetativa, senzitiva. Origine
motorie -> in coloana motorie ventrala a trunchiului cerebral , fiind reprezentat de 2
nuclei , unul pontin principal si altu mezencefalic accesor. Origine senzitiva -> intro
coloana senzitiva bulbo pontina. Origine vegetativa -> nucleul lacrimo muco nazal.
Origine aparenta : fata ant a puntii. Traiect raporturi : de la origine cele 2 radacini
ale n.V se indreapta spre ggl. semilunar al lu Gasser. In traiectul lor trec intre
pedunculul cerebelos mijlociu si stanca temporalului , apoi trec deasupra scobiturii
tregeminale si sub sinusul pietros sup.
N.Mandibular-mixt
Fibrele senzitive -> prelungirile periferice ale neuronilor din ggl. trigeminal. Fibrele
motori -> axoni neuronilor din nucleul motor al n. trigemen. Se gaseste in
compartimentul lat al cav. trigeminale acoperit de lobul temporal. Imediat dupa
iesirea din gaura ovala se imparte in ramura meningee a n. mandibular , n.
maseterin , nn. temporali profunzi , n. pt m. pterigoidian lat si med. , n.bucal , n.
auriculotemporal , n. lingual si alveolar inf. Ggl Optic: ggl parasimpatic, localizat inf
de gaura ovala si medial de n. mandibular. Ramuri : n. pt m.tensor al valului palatin
si n. pt m. tensor al timpanului. Ggl submandibular : se afla sup si med de gl.
submandibulara . Ramuri : r.simpatica pt ggl. submandibular si rr. comunicante cu
n.lingual. Inervatie : reg temporala , maseterina sup , mucoasa jugala si a buzei
sup , planseul bucal , gingia si dinti mandibulei , 2/3 din limba. Fibre motorii pt mm.
masticatori.

N.Maxilar
Inerveaza cutanat etajul mijlociu al fetei , cuprins intre comisurile palpebrala si
bucala , mucoasa sup a cav bucale si dinti maxilari. Format din prelungirile

periferice ale neuronilor pseudounipolari din ggl trigeminal. La origine se afla intre
n.oftalmic si mandibular. Prin gaura rotunda patrunde in fosa pterigopalatina.
Ramuri: r. meningee medie ; nn. pterigopalatin , zigomatic, infraorbital , alveolari
sup , rr. palpebrale , rr.nazale , rr. labiale sup. Ggl pterigopalatin: parasimpatic ce
apartine anatomic n.maxilar. Cel mai voluminos ggl parasimpatic periferic , se afla
in fosa pterigopalatina. Ramuri : orbitale, palatine, nazale , n. faringian ,,boeck.
N.Glosofaringian-mixt
Origine reala-> fibre motorii : nucleul ambiguu ; fibre senzitive: nucleul fasciculului
solitar din tr. cerebral ; fibre vegetative : tr.cerebral. Origine aparenta -> santul
retroalveolar. Actiune: receptionarea senzatiilor gustative ; sensibilitatea mucoasei
nazo farin. , trompei lui Eustachio, timpanului , orofaringeului , limbii , amigdalei
palatine. Inervatia mm. stilofaringian , stiloglos , constrictor sup faringian ; secretia
gl. parotidei. Traiect : de la origine se indreapta spre gaura jugulara intre mm.
stilofaringian si stiloglos ; ajunge la baza limbii. Ramuri colaterale ( n. timpanic a lui
Jacobson , stilofaringianului , stiloglosului , faringiene , tonsilare , carotidiana)
Ramuri terminale ( la baza limbi da nastere unui buchet de ramuri terminale care se
anastomozeaza cu cele de pe partea opusa form. plexul lingual).
N.Vag-mixt
Origine reala: fibre motorii -> nucleul ambiguu ; fibre parasimpatice -> nucleul
dorsal al vagului ; fibre senzitive -> cei 2 ggl de pe traiectul sau. Origine aparenta :
santul retroolivar , inapoia olivei bulbare. Actiune: asigura sensibilitatea mucoasei
faringelui , laringelui , bazei limbii , plamanilor , viscerelor din etajul
supramezoncolic abd., intestinul subtire si partial intestinul gros. Inerveaza mm.
faringelui , laringelui , stomacului , miocardului , sinusului carotidian. Punct de
plecare pentru reflexe de tuse , stranut , voma. Primirea senzatilor gustative culese
de la baza limbi. Traiect : de la origine se indreapta spre gaura jugulara , coboara
vertical , strabate gatul , patrunde in torace , trece pe pediculul pulmonar si
strabate mediasttinul posterior. Ramuri cervicale : Ramura meningee, rr. faringiene ,
carotidiene , nn. cardiaci sup , n.laringieni sup. Ramuri toracale : n. laringeu inf , nn.
cardiaci inf. , nn. pulmonari si ramurile esofaciene. Ramurile terminale rr.
abdominale.
N.Facial-Mixt
Origine reala ( a fibrelor brahiomotorii -> nucleul n. VII din punte si a fibrelor
visceromotorii -> nucleul salivator sup.) Origine aparenta : santul bulbopontin.
Actiune: inervatia motorie a mm. mimicii. Inervatia mm. stilohioidian , digastric ,
scaritei , sensibilitatea mucoasei buco naso faringiene , bazei limbi , secretia
lacrimala , nazala si salivara. Traiect: fibrele motori impreuna cu cele senzitive
formeaza un trunchi comun care dupa ce depaseste craniul patrunde in gl parotida ,
unde se imparte in 2 ramuri terminale. 1) Rr intrapietroase : n.pietros mare ; n.pt
muschiul scaritei ; ramura auriculara ; n. coarda timpanului. 2) ramura auriculara
post ; r. m.stilohioidian ; ramura pantecelui post al m.digastric si r. linguala.
Ramurile terminale : temporo faciala ; transverso faciala ; cervico faciala.

Gl.Submandibulara
Sun mai mici decat parotidele si secreta saliva de tip seromucos. Gl au forma de
carlig cu un capat lung aflat in afara cav orale , orientat inainte in plan orizontal sub
m.milohioidian. Un capat scurt ce se onduleaza peste marg post a m.milohioidian pt
a patrunde in planseul cav orale. Ductul glandei canalul warthon emerge din
partea mediala a capatului scurt in cav orala unde se deschide prin o papila langa
baza fraului limbi. N. lingual se onduleaza lat spre medial in jurul canalului warthon
in timp ce coboara anteromedial prin planseul cav bucale pt a ascensiora ulterior
pana la nivelul limbii. Vascul: irigata de ramuri din a.faciale si linguale. Venele
faciale si linguale. Limfaticele sunt drenate in principal de noduli submandibulari
dupa care de nodulii cervicali profunzi in special nodulul juguloomohidian. Inervatia:
inervatia parasimpatica provenita din n. coarda timpanului , ram din n. facial , la
care se alatura ramuri nervoase din maxilar si mandiublar.
Gl. Sublinguala
Sunt cele mai mici dintre glandele salivare majore , iar saliva secretata de acestea
este de tip mucos. Gl sublinguala este pozitionata in fosa sublinguala , spre fata
mediala a mandibulei sup. de 1/3 ant a liniei milohioidiene. De la marg sup a agl
sublinguale se ridica o prelungire a mucoasei , plica sublinguala. La nivelul crestei
acestei plici se deschide in cav orala canalul Bartholini si ductele accesorii Rivinius
prin care se secreta saliva. Vascul: irigata de ramuri din a.faciale si linguale. Venele
faciale si linguale. Limfaticele sunt drenate in principal de noduli submandibulari
dupa care de nodulii cervicali profunzi in special nodulul juguloomohidian. Inervatia:
inervatia parasimpatica provenita din n. coarda timpanului , ram din n. facial , la
care se alatura ramuri nervoase din maxilar si mandiublar
Traheea
Traheaa este un organ tubular ce face legatura intre laringe si sitemul bronsic. Ea
se afla in mediastinul sup,ant de esofag Raporturi: Segmentul cervical: Ant(istmul
g.tiroide , mm.infrahioidian) Post (esofag) Lat(pachetul vasculo nervos al gatului ,
lobi laterali ai g.tiroide). Segmentul toracic : Ant (arcul aortei , timus , stern)
Post(esofag) Lat(plamani). Este format din 15-20 de inele fibro cartilaginoase ,
incomplete posterior ce se articuleaza inre ele prin intermediul ligamentelor elastice
. In partea incompleta este acoperita de fibre musculare cu muschiul traheal.
Vascularizatie : arteriala asigurata de ramuri din art. tiroidice i art. bronsice . In
cea venoasa are loc prin intermediul venei jugulare int. si venele azygos. Limfa este
colectata de ganglioni cervicali ; g.traheobronsici si mediastinali. Inervatia : este
dubla , parasimpatica ( parasimpatici musculari si secretori cu org in n.laringeu
recurent din vag ). Simpatica ( simpatici vasomotori cu org. in ganglioni cervicali si
toracali).