Personajele sale i evideniaz complexitatea evitnd ncadrarea ntr-o schem previzibil, iar

meritul esential al lui Creang este de a fi permis cititorului accesul la psihologia personajelor.
De asemenea, Creang inoveaz prin individualizarea personajelor i prin umanizarea
fantasticului.
Ca si caracterizare, fiul de crai este un tip obisnuit, harnic, cu un suflet milos si
sensibil. El nu-si incalca cuvantul fata de span, dand dovada de onestitate. El este
constient ca a gresit, neascultand de sfatul parintesc. Chiar daca nu are puteri
supranaturale este ajutat de personaje fantastice. Personajul actioneaza sub semnul
profund al destinului, dar sub propriile decizii, care au un rol important in initierea
lui. SPanul, intruchipeaza fortele raului, iar ca personalitatea lui falsa, averea lui
dobandita prin inselaciune, el isi falisifca statulul social, la care oricum n-ar fi ajuns
niciodata.

Harap-Alb devine un erou exemplar, nu prin nsusiri miraculoase

(cum se ntmpla n basmele folclorice), ci prin extraordinara lui
autenticitate umana. Stapnit adeseori de frica, plin de naivitati si
slabiciuni omenesti, este nevoit sa dea primele probe de curaj si barbatie.
Bunatatea si mila l situeaza n registrul simbolistic al fortelor binelui.
Prin ele si face ajutoare care l scot din impas. nfrngerea propriilor
slabiciuni n procesul anevoios al devenirii l conduce la dobandirea
constiintei de sine si a libertatii sale morale. Eroul individualizat si prin
nume are de nfruntat multe primejdii fara de care destinul sau de
conducator intelept, receptiv la durerile si suferintele celor multi nu s-ar
fi mplinit.

PERSONAJUL PRINCIPAL.: Harap-Alb nu mai este modelul de frumusee fizic i moral

din basmele populare, ci parcurge o cltorie iniiatic ce i confer acest statut la sfritul
basmului =>basmul se poate citi ca un bildungsroman (o oper a formrii personalitii eroului).
El nu are niciuna dintre calitile tipice eroului de basm popular (vitejie, curaj, fort
supranatural), ci dimpotriv este prezentat ca un tnr naiv, chiar incapabil de a vedea dincolo
de aparene( recunoaterea Sf. Duminici, deghizat n batrn ceretoare, sau recunoterea
calului nzdrvan). Singurele trsturi prin care se individualizeaz sunt caliti psiho-umane:
generozitate, buntate, simul prieteniei, sentimentul cuvntului de onoare, spirit de lider,
calitatea de a media un conflict, virilitate). El reuete s treac de toate probele numai pentru c
este ajutat de cei din jur.
Numele Harap-Alb demonstreaz dualitatea caracterului su, prin oximoronul negru
alb, ce exprim pe de o parte calitatea sa de sluga a Spnului i pe de alt parte originea sa

nobil, dar i complexitatea psihologic a protagonistului, respectiv coexistena trsturilor

pozitive cu stngcia i lipsa de experien.
Modaliti de caracterizare:
a. directe: de ctre narator mezinul/boboc ntr-ale lumii acesteia, Sf. Duminic
Luminate crior =antifraza)
b. indirecte: fapte (generozitate, altruism, spirit de lider), nume (3 etape: mezin, H-A,
viitor crai), relaiile cu alte personaje(H-A i Spn)
Ca

modalitati de caracterizare retinem: caracterizarea directa,

autocaracterizarea Razi, tu, razi Harap-Alb, caracterizarea de
catre alte personaje, onomastica personajelor, modalitatile de
expunere-naratiunea,
dialogul,descrierea,
monologul
interior
umorul, ironia si autoironia. Caracterizarea directa este facuta de
narator fiul craiului, boboc in felul sau, naiv, credul, de Sf
.Duminica (luminate craisor, slab de inger, mai fricos decat o
femeie, gaina plouata), de cal nu te stiam asa de fricos, de
span Pentru vrednicia lui mi l-a dat tata ; autocaracterizarea si
caracterizarea indirecta: prin nume (oximoronul Harapnegru,Alb), prin limbaj, gesturi, fapte (ca tovaras, era partas la
toate, si la paguba si la castig, si prietenos cu fiecare pentru ca avea
nevoie de dansii, in calatoria sa la imparatul Ros; ocoleste nunta de
furnici, primejduindu-si viata; dragostea pentru albine si furnici il fac
sa le ocroteasca si sa le ajute atunci cand le intalneste in drumul
sau,chiar daca pentru asta trebuie sa treaca prin apa sau sa
zaboveasca pentru a le construi un adapost) si prin relatiile cu
celelalte personaje (stie cum sa se comporte cu cei din jur: cal,
albine, furnici si cei cinci voinici, si de aceea primeste ajutorul
acestora).

Deci: HA ESTE UN EROU N DEVENIRE, ESTE UN PERSONAJ CARE

EVOLUEAZ, E DINAMIC, E ROTUND, ARE GESTURI ATIPICE n comparaie cu UN
EROU DIN BASMELE POPULARE I CALITI UMANE (NU EXCEPIONALE); FtFrumos= personaj plat, schematic, previzibil, cu nsuiri excepionale i supranaturale.
Alte personaje din basm sunt considerate INIIATORII mezinului:
- adjuvanii: Btrna/Sf. Duminic, calul, cei cinci uriai
- donatorii: albinele, furnicile
- Spnul, personajul antagonist, cel mai important dintre iniiatori prin duritatea probelor la
care-l supune. C Spnul e principal iniiator o dovedete faptul c in final l elibereaz pe
Harap-Alb de jurmntul de la fntn prin tierea capului.

Nici el nu corespunde tiparului personajului negativ din basmul popular, pentru c nu are nicio
nsuire supranatural. Este prezentat ca un om, care are ca trstur distinctiv lipsa prului, i
care l supune pe fiul craiului exclusiv prin iretenie, nu prin for extraordinar sau prin alte
trsturi ieite din comun. El are valoarea unui ru necesar, pentru c fr ncercrile la care este
supus de ctre el, Harap-Alb nu ar fi reuit s demonstreze ca s-a maturizat.
cltoria personajului nu e una de confirmare a calitailor, ca in basmele populare, ci este un
traseu pe parcursul cruia personajul e pus in relaie cu anumite suprapersonaje: podul, fntna
Geril i ceilali patru personajului nu sunt ncadrabili in categoria fantasticului specific
basmului popular deoarece ei sunt n primul rnd oameni care au o trstur exagerat prin
caricaturizare: sunt fore primordiale ce reprezint fantasticul umanizat (antropomorfizat): Setil,
Ochil, Geril i ceilali.
Un tip de personaj care apare in basmele culte e personajul mobil: fata Impratului Ro, la
nceput personaj negativ, ulterior personaj pozitiv ce se umanizeaz prin dragostea pentru HarapAlb.
UMORUL: categorie estetic ce nu trebuie confundat cu comicul, intruct atitudinea
naratorului nu e satiric, ci tolerant. Se realizeaz prin: portretele i poreclele celor 5 (pozne
fcea Geril cu buzioarele sale), formule rimate, exprimare mucalit (umor rostit cu
seriozitate), ironic (mpratul Ro, vestit pt buntatea lui nemaintlnit prin antifraz=
exprimarea printr-un cuvnt a contrariului), zeflemisire: te-a vr in sn, da nu-ncapi de
urechi, eufemisme (exprimarea atenuat a unei realitai dure ex: Necuratul pt. diavol).
Aadar, rsul n opera lui Creang nu cenzureaz, nu pedepsete, nu denun vicii umane, ci este
un simplu amuzament pe seama limitelor naturii umane.
6. CONCLUZIA
innd seama de toate aceste caracteristici, putem considera c textul lui Creang
depete limitele basmului tradiional, prin inovaiile la nivelul formei i al coninutului pe care
le aduce naratorul. Acesta pornete de la modelul basmului popular, dar i construiete universul
i i formuleaz discursul conform stilului su personal.