Ministerul Educatiei al Republici Moldova

Univesitatea Pedagogica de Stat din Chisinau

,, Ion Creanga
Facultatea: Pedagogie
Specialitatea : PIP Si L engleza
Diana Miron gr. 201

=
  

Cu tema :

 
    



Chisinau 2010

|











 




Y aerminilogia cuvintelor de ecologie si activitatea economica .

O Y
OO
 

Y Caracteristici ale dimemnsiunii ecologice

Y Dimensiunea ecologica a activitatatii economice

Y Conculzii





  



 Un matematician de la Universitatea din Columbia
Britanic, Colin Clark, spunea OO
OO
O
  
O O  OO 
O

OO O 
OO 



In ultimii ani este tot mai evident faptul c omenirea se afl intr-o profund
criz ecologic. Dimensiunea ecologic comport, mai mult decat celelalte
dimensiuni, un discurs dramatic, atat din partea guvernelor, cat mai ales din partea
societii civile,ins rezultatele nu sunt intotdeauna incununate de succes, chiar i
atunci cand msurile luate sunt de mare amploare.
Securitatea mediului este esenial pentru orice alt form de securitate, in
special pentru cea naional deoarece cuprinde dinamica i interconexiunile dintre
resursele naturale, structura social a statului i motorul economic al stabilitii
locale i regionale.
Dincolo de anumite limite, simpla cretere a volumului de resurse aflate n
circuitul cerere producie ofert de bunuri i servicii nu mai garanteaz
creterea satisfaciei fa de via a populaiei unei ri. Bunstarea social nu este
o funcie simpl a creterii economice, ci depinde, n anumite circumstane, de
muli ali factori. ntreacetia, un rol deosebit l au, n actuala etap, factorii ce
vizeaz dimensiunea ecologic a consumului de bunuri i servicii.
Sistemul economic actual traseaz un cerc arbitrar al valorii in jurul acelor
lucruri din civilizaia noastr de care am decis s inem cont i s le msurm. Apoi
descoperim c cea mai uoar cale de a crete artificial valoarea lucrurilor din
interiorul cercului este s o facem in detrimentul celor lsate in afara lui. i aici
apare o proporie direct: cu cat se arunc mai mult poluare in rau, cu atat sunt
mai mari profiturile pe termen scurt ale celui care polueaz i ale acionarilor si;
cu cat sunt mai rapid tiate i arse pdurile tropicale, cu atat mai repede se creeaz
punile pentru vite.
Eecul in a msura impactul nostru asupra mediului este un fel de orbire a
activitatii aconomice i consecinele ei pot fi cutremurtoare. Iata de ce aceasta
tematica a dimensiunii ecologice in activitatea economica este foarte acuala si este
cercetata dar si analizata ca feno men de catre multi savant la momentul dat in
intreaga lume .
Mi-am propus in aceast referat sa descriu putin starea din punct de vedere
stiintific cit si teoretic al dimensiunii ecologice in activitatea economica dar si sa
elucidez anumite caracteristici, elemente component s.m.d. Pentru ca pornind de la
intelegerea corecta a ceea ce inseamna o dimensiune ecologica , o activitate
economica si interdependenta dintre acestea poti intelege dar si forma un spectru
mai larg de cunostinte despre acesta.

a






 




 
 

0
 Realitatea ultimelor decenii a adus in atenia publicului larg, dar i a
factorilor de decizie nenumrate dovezi ale unui raport de fore dezechilibrat, aflat
intr-o stare fr precedent. Este vorba de raportul de fore dintre natur i societate.









  este domeniul tiinific care dispune de instrumentarul specific i nu
numai pentru a rspunde acestor cerine, valorificand, in acelai timp, suportul
informaional acumulat in dive rse alte domenii.(anexa1)
In sens general, ecologia are ca obiect de studiu relaiile de interaciune dintre
materia vie i mediu, dintre sistemele alctuitede plante i animale. Etimologia
termenului ecologie. Construit precum termenul de economie, termenul de
ecologie deriv, in parte, din rdcina indo-european weik, care desemeneaz o
unitate social superioar casei efului de familie.Dispunem pe aerra nc de un
capital natural remarcabil care mai poate menine viaa dar el este constituit dintr -o
gam variat de resurse i servicii (anexa2). Acestea, mpreun, suport i susin
viaa pe aerra i toat tipologia economiilor care se deruleaz .
Relaia om natur se nscrie ntr-o cale a sustenabilitii mediului , prin
implicarea societii, oamenilor, dar i a activitilor economice care se deruleaz
n favoarea acestuia (anexa3)[1;p.126]
Mediul nconjurtor are 4 elemente:
Y 


O
O
Y 

  O  OOO
OOO 
Y 

   O
O
O
O 
Y 

O
 O OOOOO O 

 
 
   totalitatea activitatilor prin care oamenii
isi asigura bunurile pentru a-si satisface nevoile; individuale si sociale.Satisfacerea
nevoii se poate realiza pe doua cai principale: direct (cu bunuri obtinute cu
mijloace proprii) si indirect, prin schimb;Ansamblul activitatilor interdependente
prin care oamenii utilizeaza resurse limitate, cu intrebuintari alternative, pentru a
produce bunuri economice in ve derea acoperirii nevoilor concrete nelimitate
semnifica: activitateaa economia. Elementul care are cea mai mare importanta
pentru relatiile dintre om si mediul natural : obtinerea mijloacelor pentru
acoperirea in conditii mai bune a n evoilor omului si societatii.

Existenta omului ca fiinta valorizatoare are ca motivatie majora : consumul

continu de produse , de la alimente sau imbracaminte pina la servicii : transport
,invatamant,educatie. Activitatea economica este cea care faureste : unelte de
productie , bunuri de consum , structura sociala in care traieste omul .Activitatea
economica este modul fundame ntal prin care societatea se manifesta deoarece ea
faureste conditiile materiale si structura societatii in care traieste omul. Obiectul
activitatii economice il constituie relatia nevoi resurse . [ibidem]

|| 
 

 



 

D
  Prin activitatea sa economic, omul ptrunde in procesele complexe din
ecosisteme, preluand o parte din materie pentru interesele sale i ale societii. El
va pune la treab multe plante i animale pentru a-i completa fora i pentru a-i
procura hrana . De aceea, in activitatea sa economic omul trebuie s tie ceea ce
se petrece in lumea plantelor i a animalelor, care factori influeneaz echilibrul
ecologic i cum poate fi atras entropiajoas din diferite regiuni ale aerrei sau din
lumina i cldura Soarelui.

Legatura dintre acesti doi termeni consta in faptul ca
mediul geografic

determin condiiile naturale in care omul ii desfoar intreaga activitate
economica, dar i resursele de care are nevoie societatea. Conceptul de resurs a
fost definit de numeroi specialiti din domeniul economiei, geografiei, istoriei i
ecologiei, ceea ce a imprimat o nuanare a semnificaiei de baz, conform creia,
prin resurs natural se inelegacele elemente ale naturii care sunt folosite pentru
satisfacerea necesitilor materiale i spirituale ale omului. Astfel, dup Ungureanu
i Chiu (1983, citai de Matcu, 1998; Bran, 2000), resursele naturale reprezint
toate acele forme i combinaii ale materiei, existente in natur, care pot fi utile
societii, intr-una din etapele evoluiei sale. Levanseur ins, consider c intreaga
natur reprezint resursele naturale. Se folosete adesea i termenul de 

 , definite Bran i colab.ca fiind resursa extras din mediu i supus
prelucrrii in cadrul activitii economice in vederea obinerii anumitor bunuri
necesare satisfacerii unor trebuine umane i sociale.[2;p.136]
Structura i varietatea resurselor folosite in economie s -a modificat esenial pe
parcursul secolelor. Valorificarea resurselor nu este ins o rezultant intrinsec a
existenei lor, fiind dependent de condiiile naturale (clim, relief, hidrografie
etc.). Acestea sunt definite, in literatura de specialitate, ca reprezentand elementele
mediului inconjurtor care, la nivelul actual al dezvoltrii instrumentelor de lucru,
sunt absolut necesare pentru dezvoltarea societii, dar nu servesc drept baz de
materie prim pentru dezvoltarea economiei .

aotui, diferena dintre ritmul antropic i cel biologic nu s -a produs decat

recent ... in ultimele decenii, iar efectele au fost nefaste. De altfel, incutarea
soluiilor pentru rezolvarea crizelor ecologice, primele variante formulate au avut
in vedere tocmai ajustarea celor dou ritmuri sau celpuin diminuarea diferenei
dintre ele. Astfel, s-a propus stoparea creterii economice, creterea zero, pentru ca
procesele nedorite s nu se intensificein continuare. Ipoteza a fost combtut
vehement, cu numeroase argumente, intre care cel mai relevant este legat de
diferenele majore intrerile dezvoltate i cele in curs de dezvoltare sau, altfel
spus, prpastia dintre bogai i sraci, dintre Nord i Sud.

  




 
 





X
 Majoritatea studiilor considera ca dimensiunile securitatii umane , ca
problema fundamental a omenirii , circumscrisa amplului process de globalizare se
incadreaza celor ale securitatii in general acestea sunt: dimensiunea militara ,
dimensiunea politica , dimensiunea economica , dimensiunea sociala, dimensiunea
cultural , dimensiunea ecologica.
Astfel dimensiunea politica vizeaza relatia dintre stat si cetatenii sai , cit si
relatiile internationale ale statului respective .Dimensiunea economica are in
vedere fundamentarea economica a puterii mi litare. Dimensiunea culturala priveste
delicatele probleme legate de etnie si religie, sursa sursa unora dintre cele mai
importante conflicte ale ultimilor decenii. [6;p.51]

 
  este o problema noua aflata in studiu in ultimii ani ai
secolului trecut , include trei aspect ce nu pot fi ignorate : problemele de mediu
cauzate de razboi, resursele naturale a caror posesie sau control poate naste dispute
international si catastrofele natural e.
Studiile de specialitate1 au artat c, in principal, exist trei categorii de
ameninri ce definesc dimensiunea ecologic :
-Ameninrile din partea mediului natural la adresa civilizaiei umane, ce nu sunt
rezultatul aciunilor umane: cutremurele i erupiile vulcanice, asupra crora exist
dezbateri in ceea ce privete cauzele producerii lor; cderile de meteorii, ciclul
natural de intoarcere la o epocglaciar.
-Ameninrile cauzate de aciunile umane asupra sistemelor naturale sau
structurilor planetei,atunci cand schimbrile fcute par a constitui ameninri
existeniale la adresa unei pri sau a intregii civilizaii. Un exemplu evident este
poluarea, ce are printre efecte distrugerea stratului de ozon.
-Ameninrile cauzate de aciunile umane asupra sistemelor naturale sau
structurilor planetei, atunci cand schimbrile fcute nu par a constitui ameninri
existeniale la adresa unei pri sau a intregii civilizaii, ins, pe termen lung, exist
efecte perverse (de exemplu, exploatarea resurselor minerale).Aceste trei categorii
cuprind o varietate de probleme, precum: distrugerea ecosistemelor(schimbarea
climei, pierderea biodiversitii, distrugerea pdurilor, deertificarea, distrugerea
stratului de ozon, diverse forme de poluare etc.) problemele energetice (reducerea,
raritatea i distribuia inegal a resurselor naturale, poluarea, gestionarea
dezastrelor nucleare i/sau chimice);[ibidem]
Problemele economice (meninerea unor modele nesustenabilede producie,
instabilitate social legat de existena lipsurilor i a distribuiei inegale a
resurselor etc.); conflicte sociale (rzboaiele ceproduc pierderi ecologice).
Exceptand categoria distrugerea ecosistemelor, nici una dintre celelalte nu este o
problem exclusiv ecologic. Acestea se intersecteaz cu celelalte dimensiuni ale
existenei umane, implicit ale securitii, fiind privite din punctul de vedere al
impactului pe care il au asupra mediului natural. Mai mult, degradarea mediului
include un lung ir de disfuncii majore icomplexe, care se intrein unele pe altele,
sporind lanul vulnerabilitilor.
De exemplu, despduririle conduc la degradarea solului, ceea ce influeneaz
negativ producia agricol. Aceasta afecteaz atat exporturile, cat i rezervele de

hran ale populaiei,determinand apariia anumitor boli, scderea coeziunii sociale
i, implicit, micri sociale. Inacest context, sunt accentuate tendine pr ecum
autoritarismul, violena, instabilitatea politic, dari strmutrile masive de
populaie.
Dup criteriul  
O in care se afl resursa, exist resurse
provenite din:
O dioxid de carbon, oxigen, azot, energie eolian i solar .a.
!  apa, mineralele dizolvate, energie hidraulic .a.
  minerale, combustibili fosili, energie geotermic, sol.a.
  resurse genetice, biomas, potenial turistic,bioenergie,
mecanisme ecologice .a.
In contextul actual, in care contientizarea problemelor de mediu i, legat de
aceasta, a epuizabilitii resurselor, ii puneamprenta asupra activitii din toate
domeniile, utilizarea raional aresurselor se transform intr -un deziderat unanim..
Dei resursele naturale sunt rezultatul firesc al unui process indelungat de
evoluie a mediului natural, in conformitate cu legile dedezvoltare ale naturii, la
ora actual, practic, nu exist resurse invalorificarea crora s nu fi intervenit
activitatea omului (lucrri de proiectare, cercetare, ameliorare, exploatare,
informaii etc.) care implic anumite cheltuieli. [4;p.228]
Valoarea resurselor va depinde astfel de mrimea acestor cheltuieli, calitatea
fiecrei resurse i gradul desolicitare a lor intr -o anumit etap de dezvoltare a
societii. In cazul exploatrilor forestiere, in special in zonele climatic calde,
orbirea parial este mult mai evident. Astfel, uzura utilajelor folosite intr in
cost prin amortizare.
Dispariia unui ecosistem unic i de multe ori chiar a unor specii puin
cunoscute sau neidentificate (a cror valoare economic nu este cunoscut) datorit
distrugerii habitatului; alunecrile de teren; materialul detritic antrenat de ape care
favorizeaz inundaiile puternice nu beneficiaz de o cuantificare, astfel c nu apar
ca pierderi economice i, implicit, nu influeneaz nivelul PNB. Pe de alt parte,
atunci cand organismele financiare internaionale i regionale analizeaz situaia
economic, vor considera favorabile valorile ridica te ale PNB, indiferent de
contribuia majoritar a exploatrilor forestiere, astfel c se ajunge in situaia
absurd de a favoriza acele ri care permit, cu bun tiin producerea dezastrelor
ecologice. [ibidem]
Astfel, pierderile nete ale Indoneziei in resurse forestiere depesc producia
de cherestea: s-a erodat o suprafa atat de mare de sol fertil incat valoarea net a
exploatrii de cherestea s -a redus cu 40%. aotui, in timp ce aceast tragedie
economic era in curs de desfurare i Indonezia se indrepta spre prpastie,
rapoartele economice oficiale artau un progres constant.


 
  
   




 


 Criza ecologic pe care o traverseaz omenirea in prezent, agravat de
izbucnirea crizei energetice i de materii prime in anii 70, a condus la sporirea
gradului de contientizare a societii in ceea ce privete pericolul exploatrii ne
raionale a resurselor naturale. Acestea au jucat intotdeauna un rol esenial in
dezvoltarea societii, dar gradul in care i-au exercitat influena a variat de la o
perioad istoric la alta. Din punct de vedere economic, resursele naturale se pot
grupa in dou categorii principale: prima este reprezentat de O O
OO, sub
forma instrumentelor de lucru (minerale metalifere i nemetalifere, combustibili
solizi, lichizi i gazoi, energie eolian, energie hidraulic, energia aburului,
energie electric, energie nuclear etc.). Aceasta a polarizat interesul membrilor
societii i a jucat un rol esenial inc de la inceputurile civilizaiei. In ceea ce
privete cea de a doua categorie de avuie natural , informaia, aceasta a inceput s
se bucure de o atenie crescand numai pe msura descoperirii modului su de
utilizare, ajungand s capete o importan determinant pe treptele mai recente ale
civilizaiei. Deoarece dezvoltarea economic are loc in cadrul unor sisteme
ecologice, pe parcursul anilor a inceput s se vorbeasc tot mai mult de
O ca fiind o relaie complex intre dezvoltarea economic i mediul
natural. [7;p.86]
Progresul tehnico-tiinific a inregistrat asemenea performane incat, pentru
realizarea obiectivelor sale eseniale, omul poate transforma substanial mediul su
natural. Pe parcursul dezvoltrii societii omeneti, influenat fiind de izbucnirea
crizei energetice i de materii prime, societatea a inceput s se preocupe de faptul
c exploatarea ne raional a naturii i utilizarea acesteia fr discernmant poate
avea, pe lang efecte benefice asupra bunstrii pe ansamblu, consecine nefaste
asupra echilibrului ecologic. In ultimele decenii, introducerea i rspandirea
diferitelor procese entropice a dus la o real criz a mediului exprimat printr -un
antagonism intre societate i mediu vzute ca dou sisteme, avand legi i ritmuri
proprii de dezvoltare. Dimensiunea ecologic a creterii economice i dezvoltrii a
fost contientizat mai tarziu din mai multe cauze, dintre care cele mai importante
sunt urmtoarele:
"
   O
, existena, o perioad indelungat, a unei concepii false,
mecaniciste, de atribuire a rolului exclusive i determinant in evoluia avuiei
naionale, unor factor cu aciune cantitativ imediat (resursele financiare)
neglijandu-se ori minimalizandu-se influena calitativ de durat a condiiilor de
mediu;
"
 O  O O
, caracterul mai lent, mai greu perceptibil i, aparent, mai
puin periculos al producerii dezechilibrului ecologic i al degradrii mediului in
comparaie cu problematica inarmrii, a decalajelor economice existente in lume, a
foamei i srciei i a lipsei asistenei medicale etc., care au atras mai rapid atenia
opiniei publice mondiale;
"
 O  O O
 apariia unei anumite contradicii intre conceptul de
dezvoltare economic i cel de mediu in cadrul unor teorii economice vehiculate
pan acum caiva ani.

 In prezent, atitudinea specialitilor fa de aceast problem a evoluat,
apreciindu-se c cele dou concepte nu numai c nu sunt antinomice, dar pot
coexista, permiand o susinere i stimulare reciproc in cadrul unui tot indivizibil.
Studiul resurselor naturale component esenial a mediului ambiant se
preteaz la o ampl analiz, realizat din perspective multiple: cerinele creterii
economice; potenialul oferit, pe termen lung, de factorii de mediu; progresele
tiinifice i tehnologice i evoluia demografic, care influeneaz, pe de o parte,
ritmul cererii i al extraciei, iar pe de alt parte, ritmul substituiei, reducerii
consumurilor specifice .a.[ibidem]
Energia, folosit de om sub diferite forme, element esenial pentru intreaga
activitate economic, formeaz unul din factorii importani ai civilizaiei materiale
omeneti. Un alt element de baz, care formeaz structura material a economiei, il
constituie O  prime minerale i biologice. aoate obiectele confeciona te de
om in procesul de producie pentru a satisface diferite categorii de trebuine
fiziologice, sociale i spirituale i care ne inconjoar pretutindeni, au ca origine
materia prim supus prelucrrii.
In faa omului, privit ca un complex biologic i social cu determinri
biofiziologice, psihologice i socio-istorice concrete stau numeroase trebuine,
pentru satisfacerea crora exist multe obstacole provocate de mediul inconjurtor.
In acest caz, mediului I se d un ineles larg, incluzand in aceast categorie atat
mediul natural, cat i cel artificial (economic, social, cultural i estetic) in care
omul ii desfoar activitatea, tot mai bogat i mai complex. Omul definit in
multilateralitatea sa, impreun cu nevoile sale, este considerat ca un sistem
cibernetic. Pentru conservarea i dezvoltarea acestui sistem, omul desfoar
intreaga sa activitate pe baza informaiilor recepionate i a rspunsurilor la
variaiile i incertitudinile venite de la mediul ambiant [5;p.290]
Dar, distrugerea unor ecosisteme, aflate, de multe ori, la mii de kilometri
distan fa de cei care contribuie la realizarea ei, nu ar insemna foarte mult, dac
nu am lua in considerare i faptul c acumularea distrugerilor din diferite localizri
va conduce la autodistrugere in ceea ce privete societatea. Practic, nu se distruge
ceva alturat, un vecin, un animal nesemnificativ, o plant sau o insect, ceea ce
este subminat este insi sistemul care genereaz condiiile necesare pentru a putea
respira, pentru a ne astampr a setea, foamea, a ne bucura sufletul cu priveliti
extraordinare, a ne menine echilibrul interior, psihologic. Plantele cultivate in
vehiculele spaiale pentru a genera oxigen i a elimina dioxidul de carbon sunt un
exemplu relevant in ceea ce privete o bligativitatea relaiei noastre cu sistemele vii
ale planetei, oricat de abili am devenit in gestionarea dezvoltrii lor. Scara
temporal este relevant i dintr-un alt punct de vedere. aimpul omului i timpul
biosferei nu sunt comparabile, nu au aceleai uniti de msur. In timp ce noi
identificm i valorificm efficient minutele, orele, pentru ecosfer ele sunt
subuniti nesemnificative. La nivelul acesteia, trecerea timpului va putea fi
msurat incepand cu uniti milenare. Diferena este sesizat i subliniat de
Georgescu-Roegen (1996) in comparaia realizat intre agricultur i industrie,
extractiv sau prelucrtoare. Astfel, se arat faptul c in agricultur nu putem

o
valorifica rezerva de energie solar in ritmul dorit in orice moment. Agricult ura il
inva pe om, il   chiar, s fie rbdtor... Rezult astfel faptul c, dei in
agricultur omul direcioneaz intr -un anumit sens procesele biologice, el nu poate
influena desfurarea lordecat intr -o msur foarte mic.
Mai mult, aceast observaie este inc valabil i acum, in era ingineriei
genetice, in care s-au inregistrat cele mai spectaculoase progrese in ceea ce privete
performanele organismelor gestionate, mergand pan la regenerare de pri ale
organismelor animale i chiar ale omului. aotui, omul nu a reuit inc s
construiasc o gen i performanele sunt modeste i in ceea ce privete
sintetizarea a diferite substane organice existente in natur prin tehnologii
industriale. [ibidem]
Extinzand analiza asupra ecosistemelor nat urale, influena antropic din punct
de vedere constructiv este i mai puin relevant. In realitate, ea nici nu se
manifest in acest sens. Nimeni nu a intreprins aciuni care s compenseze, intr -un
fel sau altul, biomasa exportat din bancurile de pete oceanic. La aceasta
contribuie complexitatea ecosistemelor respective, inc prea puin cunoscute in
ceea ce privete mecanismele productive, iar pe de alt parte, impactul relativ
redus sau cel puin neperceput asupra productivitii al activitilor de exploatare.
aotui, diferena dintre ritmul antropic i cel biologic nu s -a produs decat recent ...
in ultimele decenii, iar efectele au fost nefaste. De altfel, in cutarea soluiilor
pentru rezolvarea crizelor ecologice, primele variante formulate au avut in vedere
tocmai ajustarea celor dou ritmuri sau cel puin diminuarea diferenei dintre ele.
Astfel, s-a propus stoparea creterii economice, creterea zero, pentru ca procesele
nedorite s nu se intensifice in continuare. Ipoteza a fost combtut vehemen t, cu
numeroase argumente, intre care cel mai relevant este legat de diferenele majore
intre rile dezvoltate i cele in curs de dezvoltare sau, altfel spus, prpastia dintre
bogai i sraci, dintre Nord i Sud.
Conceptul de dezvoltare durabil, formul at la finele secolului al XXlea, aduce
cadrul teoretic menit s armonizeze dou realiti paralele: activitile economice i
mecanismele ecologice. In plus, sunt relevate valenele utile i pentru ameliorarea
contrastelor economice dintre ri. Sintagma d e dezvoltare durabil a fost
utilizat prima dat de premierul Norvegiei, Gro Harlem Brundtland, in anul 1987.
Atunci, in calitate de preedinte al Comisiei Mondiale de Mediu i Dezvoltare, el a
prezentat raportul Viitorul nostru comun, in care definea dezvoltarea durabil ca
fiind dezvoltarea care corespunde necesitilor prezentului, fr a compromite
posibilitatea generaiilor viitoare de a -i satisface propriile necesiti. Din definiie
rezult nevoia asigurrii echitii intre generaii, dar in aceeai msur este
promovat echitatea in cadrul generaiilor, subliniindu -se nevoia de a asigura
egalitatea anselor. Astfel, dezvoltarea durabil presupune asigurarea progresului
simultan pe patru planuri: economic, social, ecologic i tehnologic. In acest
context, abordarea eco-economic devine deosebit de important pentru realizarea
dezideratelor dezvoltrii durabile. Rezult astfel nevoia de a suprapune ecologia
economiei, respectiv nevoia de a integra cerinele ecologice in evaluarea
activitilor economice.6 Acest lucru devine necesar dat fiind faptul c semnalele

|

pe care le transmite piaa sunt incorecte, ele nu reflect pagubele produse mediului,
respective costurile care vor trebui suportate de societate
... O O
O
 O
 OO
O
  

Pe de alt parte, aceasta va constitui o provocare extraordinar, intrucat nu
exist precedent in aciunea de transformare a unei economii bazate in mare
msur pe forele pieei, intr-o economie formulat pe principiile ecologiei7, iar
construirea unei eco-economii va afecta fiecare colior al vieii noastre8.
Schimbrile structurale pe care le va suferi economia sunt ilus trate in tabelul 1.1,
atat in ceea ce privete activitile industriale, cat i pentru profesii. Acestea sunt
tendine previzionate plecand de la elemente cunoscute, cel puin in ceea ce
privete relaionarea lor. Astfel, dat fiind faptul c problemele de poluare sunt, in
mare msur, legate de arderea combustibililor fosili, iar majoritatea produselor de
unic folosin sunt fabricate din materiale ieftine, cum este plasticul,
nebiodegradabil, intr-o abordare eco-economic ele vor constitui ultimul nivel a l
opiunilor posibile. In ceea ce privete ins eco -economia energiei, in pofida
progreselor remarcabile din domeniul energie eoliene, costurile de mediu pot fi
considerabile in cazul in care 7 aceasta se dezvolt foarte puternic in condiiile
unor randamente sczute. [8;p.150]
Rezult de aici faptul c evaluarea costurilor de mediu este o operaiune care
intampin numeroase dificulti, astfel c, dei cunoatem faptul c o activitate
genereaz costuri externe, nu putem fi siguri asupra cuantumului acesto ra.
Astfel, revenim la o idee important formulat de Brown (2001), respectiv
...  O
O OO 
 O
O
(bunurile de mediu, n.n.)
 
 ... In acest context se regsete eco -
economia ecosistemelor, care ii propune s identifice contribuia lor, direct i
indirect, in producia de bunuri i servicii deosebit de importante. Desigur,
abordarea lor nu poate fi integr decat in msura in care se asociaz biodiversitii,
caracteristic ntrinsec i extrinsec a echilibrului lor [ibidem]

 


||
 Realitatea ultimelor decenii a adus in atenia publicului larg, dar i a factorilor
de decizie nenumrate dovezi ale unui raport de fore dezechilibrat, aflat intr-o
stare fr precedent. Este vorba de raportul dintre ecologie i activitatea
economica. Ultimele decenii au adus in atenia opiniei publice i a factorilor de
decizie o nou dimensiune dimensiunea ecologic. Considerat mult timp o
problem de sine-stttoare, mediul inconjurtor se bucur astzi de o recunoatere
general, ceea ce nu inseamn decat faptul c se accept integrarea unui nou aspect,
a unei noi dimensiuni in orice activitate uman pentru a preveni situaii de
dezechilibru care au condus la efecte dramatice,cu multiple costuri economice i
sociale.
Se inregistreaz o tendin evident de intensificare a impactului fenomenelor
extreme asupra societii. Aceast intensificare este legat de tendina de inclzire
a climei i de o cretere a instabilitii sistemului climatic, precum i de creterea
exploziv a populaiei. Se observ, astfel, c si activitatea economica este strans
legat de aceasta . De exemplu, in ceea ce privete relaia cu activitatea economic,
tine de faptul ca un grad sczut de dezvoltare a unei societi poate crete
vulnerabilitatea acesteia, atat timp cat exist o relaie direct intre vulnerabilitate i
suprapopulaie, gradul de srcie i marginalizare a cetenilor poate fi remarcat.
Intr-o evaluare realist, activitatea economica este parial oarba. Vede
unele lucruri i pe altele nu. Msoar cu grij i urmrete acele lucruri foarte
importante pentru cei care cumpr i cei care vand, cum ar fi hrana,
imbrcmintea, bunurile manufacturate, munca i, intr-adevr, banii inii. Dar
calculele economice facue in aceasta activitate ignor adesea complet valoarea
altor lucruri, ce tin de dimensiunea ecologica care sunt mai greu de cumprat i de
vandut: apa limpede, aerul curat, frumuseea munilor, bogata diversitate a vieii de
pdure, pentru a numi numai cateva.
De fapt, orbirea parial a activitatii economice curenta este cea mai
puternic for din spatele a ceea ce inseamn decizii iraionale fa de mediul
global. Deficienele acestea pot fi separate, dei cu mare dificultate. Primul pas este
cel de a recunoate c undeva activitatea economica , distorsioneaz relaiile
noastre cu lumea chiar in timp ce ne ofer noi i impresionanteY



|
 
 










 


  


   

 
 

 
 
   

 
 




  

 
 

 

  
 

 
(dup MILLER 2006).



! 
 

"#
  

 
  



 
$  
  

 

 
 


  

 
  
  

    


 
 
  


  
 

  
%schi dup MILLER 2006).

 &

|0
2  
' 

 
(



   
    

  

  


 
 

(dup MILLER 2006)


)

! 
  #
 

 
 


 


 


 

 

  

* 

 +
 
 

 

  ,
    


 


  

 
 

  

|D


1.Y Gore, A. (1994), O



 # O   O
,
Ed. aehnic,Bucureti, p.126
2.Y Repetto, R., (2001), x$%%%$%%&'O

(,O.N.U., p150
) Y Meadows, Donella H., Meadows, H.D., Randers, J., Behrens,
W.W. (1972), a!
 *+!, London, p.136
, Y Nietzsche, F. (1994), 
O O-.OO(O 
O/ 
*
O OO 0  Bucureti, Editura
Humanitas, p.228

5.Y Georgescu-Roegen, N. (1996),
O

   

 , Bucureti, Editura Expert, p.290

1 Y Bran, Florina (2002), O


O O  
O
     , Bucureti, Editura
ASE, p.51

7.Y Brown, L. (2001), #

 O, Bucureti, Editura aehnic, p.86

8.Y Repetto, R., (2001), x$%%%$%%&'O


(, O.N.U., p150

|X