1.

Aparitia si evolutia institutiei raspunderii Internationale

Inainte de a demara analiza izvoarelor ce trateaza raspunderea juridica a
statului,trebuie de mentionat ca acestea isi au inceputurile acolo unde apar
raporturi intre doua sau mai multe subiecte cu interese ce nu coincid.Din acest
motiv statul poate sa raspunda doar in fata altor subiecte,iar pentru aceasta este
nevoie de recunoasterea acestuia ca fiind un subiect egal in drepturi cu celelalte
subiecte de drept.Studiind esenta statului,marii ginditori ai diferitor perioade
istorice au parcurs calea de la ideea statului utopic pina la cel existent in
realitate.Aceasta experienta teoretica a fost de ajutor celor care au studiat DI.In
perioada moderna,specialisti in drept au ajuns sa caute fundamentele juridice ale
tuturor trasaturilor statului.Ginditorii ce fac parte din curentul naturalist vedeau
statul ca un subiect de drept egal cu celelalte subiecte(Hobbes,Locke).La sfirsitul
sec 18,notiunea de stat,ca subiect de drepturi si obligatii,care poarta
raspundere,devine determinanta in constructia juridica a statului.Facind apel la
izvoarele conceptului de raspundere,mentionam ca aceasta notiune a fost introdusa
si utlizata in teoria dreptului International doar incepind cu secolul 19.Anterior
acestei perioade,esenta raspunderii juridice era privita ca echivalind cu cea a
obligatiei de natura juridica.Acest lucru nu mai este acceptat la etapa
contemporana,majoritatea specialistilor de domeniu,optind pentru delimitarea
acestor 2 fenomene.O mare influenta asupra conceptului de raspundere au avuto
reprezentantii curentelor dr natural si cel pozitivist.Raspunderea statelor este
reprezentanta de se sistemul de cunostinte de natura teoretica si empirica specifice
diferitor perioade istorice.
2.Conceptul si natura juridica a raspunderii Internationale
Raspunderea este o institutie juridica prezenta in orice ramura a dreptului.Principiul
general,potrivit caruia orice incalcare a unei obligatii decurgind dintro norma
juridica declanseaza raspunderea autoruluiincalcarii si obligatia acestuia de a
repara eventualul prejudiciu,caracterizeaza atit ordinea juridica interna,cit si ordinea
juridica Internationala.Raspunderea internationala a statelor nu poate fi interpretata
ca aducind atingerea suveranitatii acestora,ci dimpotriva ea constituie o
manifestare a personalitatii lor Internationale.Desi,in virtutea suveranitatii
,mijloacele de a obliga un stat sa respecte normele de DI nu au forta specifica
dreptului intern,statele sunt indreptatite tocmai pentr ca sunt suverane,sa ceara
altor state rapararea prejudiciului cauzat de acestea prin incalcarea unei obligatii
Internationale.Elementele constituitive ale raspunderi Internationale sunt preluate
din teoria generala a raspunderii din dreptului intern.Acestea sunt :
1.Conduita ilicita-incalcarea unei norme de DI.
2.Imputabilitatea acestei conduite unui subiect de DI.
3.Priducerea unui prejudiciu.
Raspunderea Internationala se declanseaza prin intrunirea cumulativa a cestor 3
elemente.Primele 2 elemente au fost retinute in articolul 1 al proiectului de articole
elaborfate de Comisia de Drept I,referitor la raspunderea Internationala a statelor,in
care se arata ca orice fapt International ilicit al unui stat angajeaza raspunderea sa
Internationala.Cel deal 3 element prejudiciul-desi nu este mentionat expres in art
1 al proiectului CDI,este totusi considerat,ca o conditie esentiala a declansarii
raspunderii Internationala.
Evolutia conceptiilor.
Intro prima perioada a evolutiei conceptiilor referitoare la raspunderea
internationala a statelor,pentru declansarea acesteia erau luate in considerare
actele persoanelor fizice care cauzasera prejudicii unui stat strain.

Grotius sublinia ca Statul devine responsabil :

1.Daca stie ca o persoana particulara pregateste o actiune impotriva unui stat strain
si nu ia masuri sa o impiedice.
2.Cazul in care un stat a primit pe teritoriul sau persoana vinovata si o sustrage
pedepsei.
In epoca moderna chiar pina in prima jumatate a acestui secol raspunderea statelor
se transfera aproape exclusiv in domeniul protectiie,strainilor,pornind de la ideea ca
prejudiciul suferit de un strain prin conduita organelor unui stat,prin care este
incalcata si o obligatie Internationala,declanseaza raspunderea Internationala a
acelui stat.In perioada postbelica,in cadrul preocuparilor de codificare intreprinse de
CDI a ONU,domeniul raspunderii Internationale a statelor este extins si
generalizat,luinduse in considerare orice incalcari ale unor norme de drept
International,nclusiv obligatia statelor de a se abtine de la utilizarea fortei sau
amenintarii cu fortas impotriva altui stat.Desi,asa cum arata doctrina clasica a DI
recunoaste principiul ca statele raspund unele fata de altele pentru diverse actiuni
sau omisiuni formarea unor norme generale aplicabile in stabilirea raspunderii
Internationale a evoluat lent.De abia in sec al 19 in urma numeroaslor arbitraje
Internationale,sau cristalizxat unele reguli cutumiare privind conditiile de stabilire a
raspunderii Internationale a statelor.Tentative de codificare a acestei materii au fost
intreprinse ,in prima jumatate a secolului trecut sub egida Societatii Natiunilor(in
cadrul Conferintei generale de codificare din 1930)
3.Raspunderea Internationala a statului pentru fapta Internationala ilicita.
Referitor la conduita ilicita ca element constituitiv al raspunderii Internationale,in art
17 al proiectului CDI la care ne referim se prevede ca originea conventionala ori
cutumiara a unei obligatii Internationale nu are relevanta in stabilirea raspunderii
statului care a incalcat aceasta obligatie.In acest sens violarea de catre stat a unei
obligatii Internationale oricare ar fi aceasta,constituie un fapt I ilicit.In acelasi timp
CDI formuleaza cerinta ca obligatia I incalcata de catre un stat sa fie in vigoare in
momentul cind a fost savirsita incalcarea.Calificarea uinui fapt I cu ilicit nu poate sa
se faca decit prin raportarea la DI.Este astfel nerelevanta eventuala calificare a
aceluiasi fapt ca licit sau ilicit,potrivit dr intern al unu8i stat.In doctrina moderna de
DI faptul I ilicit constituie fundamentul raspunderii subiectelor de DI.Exista un fapt I
ilicit al statului atunci cind conduita sa constind intro actiune sau omisiune
intruneste 2 conditii:
1.Este susceptibila de a fi atribuita statului potrivit DI.
2.Constituie o incalcare a unei obligatii I a statului.
Pentru ca faptul sa fie ilicit,trebuie ca obligatia I a statului sa fie in vigoarte la
momentul producerii faptuilui.Exista o incalcare a unei obligatii I de catre un
stat,atunci cind un fapt al acelui stat nu este in conformitate cu ceea ce i se cere
prin obligatia asumata,indferent de originea sau natura sa.
Actiune sau omisiune
Calificarea caracterului ilicit al Unui fapt generator de raspundere I nu poate fi
facuta fara luarea in considerare a imprejurarilor concrete in care sa produs.Data
fiind insa diversitatea situatiilor in care se pot inregistra incalcari ale normelor de
DI,un inventar al acestora apare ca iluzori.In aceste conditii CDI avnaseaza un
criteriu de clasificare,in functie de modalitatile prin care se poate ajunge la
asemenea incalcari si anume printro actiune sau omisiune.Diferendul I privind
Strimtoarea Corfu intre MB si Albania.La 22 octombrie 1946,navele brritanice care
treceau prin apele teritoriale albaneze,ale Strimtorii Corfu sau ciocnit de un cimp
de mine,,plasate in strimtoare,suferind pierderi de vieti omenesti si daune
materiale.CUJ a retrinut in sarcina Albaniei omisiunea de a nu fi notificat ca un cimp

de mine era plasat pe apele sale teritoriale,cit si faptul de a fi permis ca teritoriul

sau sa fie utlizat intrun mod care contravenea drepturilor altor state.Pentru a ajunge
la aceasta concluzie CIJ a pornit de la prezumtia,existenta in DI ca suveranul
teritorial se afla in constiinta de cauza pentru toate actiunile sau inactiunile care isi
au originea in teritoriul sau.Curtea a retinut insa si raspunderea MB pentru faptu ca
a intreprins de la sine operatiuni de deminare a apelor teritoriale albaneze.
Incalcarea unei obligatii Internationale de catre un stat are drept scop sau
consecinta stabilirea unui raport juridic intre statul lezat si statul
vinovat.Raspunderea Internationala reprezinta o manifestare a personalitatii juridice
a statelor,suveranitatii sale,instituia(raspunderii) garantarea legalitatii ordinii
Internationale.
Culpa este atitudinea psihica a faptuitorului care prevede rezultatul faptei sale,dar
nul accepta,considerind fara temei ca nu se va produce ori nu prevede rezultatul
faptei sale desi putea si trebuia sa il prevada.Fapta este savirsita din culpa cind :
Infractorul:
1.Prevede rezultatul faptei sale,dar nul accepta,socotind fara temei ca el nu se va
produce.
2.Nu prevede rezultatul faptei sale,desi trebuia sa o faca.
Culpa:
Cu prevedere :Savirsirea faptei constientizind consecintele
Simpla-Neconstietizind consecintele.
Prejudiciul
Procucerea unui prejudiciu da nastere unui nou raport juridic intre autorul incalcarii
normei International si un alt subiect de DI.Din punct de vedere al primului stat se
poate spune ca raspunderea sa este angajata din momentul violarii unei normei
I,printro conduita care ii este imputabila.Din punct de vedere al statului
victima,dreptul de a invoca raspunderea I a altui stat si a solicita reparatii se naste
odata cu producerea unui prejudiciu.In DI,prejudiciul ca element al raspunderii este
luat in consderare cu indeplinirea anumitor conditii.In primul rind,statul lezat este
cel care trebuie sa demonstreze raportul de cauzalitate intre prejudiciu si conduita
ilicita.Statul victima dobindeste dreptul de a cere repararea daunei numai daca
poate demonstra ca aceasta a fost produsa de faptul ilicit al altui stat.In al doilea
rind,prejudiciul trebuie sa fie individualizat sa afecteze un subiect de DI determinat.
Legatura cauzala reprezinta stabilirea existentei unei elgaturi de la cauza la efect
intre fapta comisa de un stat si prejudiciile suferite de celalalt.
4.Continutul.Formele.Gradele de raspundere I.Raspunderea politica,materiala si
morala.
Continutul:Consecintele juridice ale faptului ilicit nu afecteaza indatorirea statului
raspunzator de a continua sa indeplineasca obligatia incalcata.Statul raspunzator
pentru faptul ilicit este tinut de urmatoarele obligatii:
1.de a inceta faptul de incalcare.
2.de a da asigurari de nerepetare a faptului.
3.obligatia de reparare a prejudiciului.
Formele raspunderii:
Raspunderea politica a statelor de regula prevede aplicarea masurilor de
constringere fata de statul culpabil concomitant cu raspunderea materiala.Cele mai
raspindite forme de raspundere politica sunt:
1.Retorsiile(Masuri de constringere applicate de un stat in raport cu altul in urma

violarii intereselor celui dintii)

2.Represalii(Incetarea R Diplomatice)
3.Satisfactia(repararea aplicata pentru daune concrete)
4.Restaurarea-Restabilirea situatiei anterioare.
5.Excluderea din organiatia Internationala sau stoparea calitatii de membru.
6.Aplicarea fortei fata de statul aggressor.
7.Sanctiunile reprezinta masuri de constringere aplicabile in raport cu statul
culpabil.
Raspunderea materiala survine in cazul incalcarii de catre un stat a olbigatiilor sale
Internationale,in rezultatul carora survine prejudicial material.Ea poate fi realizata
sub forma de :
1.Reparatie-Restituirea prejudiciului material in bani,bunuri/servicii.Volumul si forma
reparatiei,de regula se aplica in baza tratatelor Internationale,.
2.Restituirea-prima forma de reparare a prejudiciului cauzat.
3.Compensatia-statul responsabil pentru fapta este obligat sa compenseze
prejudicial cauzat,in cazul in care nu poate fi restituit prin interrmediul restitutiei.
4.Substitutia-o forma a restitutiei.Ea reprezinta inlocuirea bunului,imobilului distruse
sau deteriorate illegal.
Raspunderea morala a statelor-se refera la posibilul regret resimtit de autorul faptei
prejudiciului.Aceasta este mai veche decit raspunderea juridical.